2013 03 26 Pnabh PDF

ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE"
PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE

A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN
ROMANIA
SINTEZA
VERSIUNE REVIZUITA - FEBRUARIE 2013
Planul National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din

Romania a fost elaborat in baza "Studiilor de fundamentare a
Schemelor Directoare de Amenajare si Management a Bazinelor
Hidrografice - Componenta Plan de Amenajare" realizate de
INHGA.
PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR

HIDROGRAFICE DIN ROMANIA
SINTEZA
CUPRINS
CAPITOLUL 1
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
INTRODUCERE
SCURT ISTORIC AL AMENAJARILOR DE
GOSPODARIRE A APELEOR PE TERITORIUL
ROMANIEI
DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI
ROMANIEI
1
4
10
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA
19
CAPITOLUL 5
RESURSELE DE APA
21
CAPITOLUL 6
5.1 Resursele de apa ale raurilor interioare
21
5.2 Resursele de apa subterana
26
5.3 Resursele socio economice de apa, de

suprafata si subterana
30
SITUATIA UTILIZARII PE FOLOSINTE A

RESURSELOR DE APA
35
6.1 Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa
35
6.1.1 Rata utilizarii apei pentru uzul

menajer, industrial si agricol
36
6.1.2
36
Rata utilizarii apei pentru

populatie
6.1.3 Rata utilizarii apei in industrie
39
6.1.4 Rata utilizarii apei in agricultura
41
6.1.5 Rata utilizarii apei pentru irigatii
43
6.1.6 Rata utilizarii apei pentru

zootehnie
44
6.1.7 Rata utilizarii apei pentru

acvacultura / piscicultura.
44
PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA

SINTEZA
- CUPRINS -
6.2 Utilizarea potentialului hidroenergetic
44
6.2.1 Potentialul hidroenergetic al

raurilor Romaniei
47
6.2.2 Situatia actuala a utilizarii

potentialului hidroenergetic
48
6.2.3 Gradul de amenajare al

49
6.3 Micropotentialul energetic
50
6.4 Utilizarea potentialului navigabil al apelor
54
CAPITOLUL 7
AMENAJARI DE GOSPODARIRE A APELOR
55
CAPITOLUL 8
SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR

VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR
66
8.1 Factori care influenteaza cerintele de apa

ale folosintelor
66
8.2 Informatii necesare elaborarii scenariilor
67
8.3 Obiectivele tinta in domeniul accesului

populatiei la infrastructura de apa potabila
69
8.4 Obiective tinta in domeniul apei

industriale, irigatiilor, zootehniei si
acvaculturii
73
8.5 Obiective tinta in domeniul utilizarii

potentialului apelor
73
8.6 Definirea scenariilor
74
8.6.1 Scenarii privind accesul

populatiei la serviciile de apa in
sistem regional
74
8.6.2 Scenariu privind evolutia

viitoare a cerintelor de apa
industriala
75
8.6.3 Scenariu privind evolutia

viitoare a cerintelor de apa
pentru irigatii
76
8.6.4 Scenarii asupra evolutiei viitoare

a cerintelor de apa pentru
zootehnie
78
ii

SINTEZA
- CUPRINS -
8.6.5 Scenarii privind evolutia

cerintelor de apa pentru
acvacultura
CAPITOLUL 9
79
8.7 Cuantificarea / evaluarea scenariilor
79
REZULTATELE CUANTIFICARII CERINTELOR

VIITOARE DE APA ALE FOLOSINTELOR
81
9.1 Prognoza cerintelor de apa pentru

populatie
81
9.2 Prognoza cerintelor de apa industriala
81
9.3 Prognoza cerintelor de pentru irigatii
82
9.4 Prognoza cerintelor de apa pentru

zootehnie
82
9.5 Prognoza cerinei de ap pentru

acvacultur
83
9.6 Rezultatul final al prognozei cerinelor de

ap ale folosinelor
84
CAPITOLUL 10
BILANUL APEI
86
CAPITOLUL 11
ACTIUNI, MASURI STRUCTURALE SI

NESTRUCTURALE, SOLUTII SI LUCRARI
FEZABILE
87
11.1 Realizarea echilibrului disponibilului la

sursa cerinta de apa
87
11.1.1 Actiuni orientate catre

disponibilul de apa la sursa
90
11.1.2 Actiuni orientate catre cerintele

de apa ale folosintelor
97
11.2 Identificarea actiunilor, masurilor si

solutiilor pentru diminuarea efectelor
secetelor
98
11.3 Identificarea actiunilor, masurilor,

optiunilor si solutiilor necesare pentru
combaterea eroziunii solurilor si
diminuarea excesului de umiditate
113

optiunilor si solutiilor pentru utilizarea
122
iii

SINTEZA
- CUPRINS -
CAPITOLUL 12

optiunilor si solutiilor pentru utilizarea
potentialului navigabil al apelor
125
11.6 Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru

navigabilizarea raurilor interioare
126
MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII
131
12.1 Conceptul de management al riscului la

inundatii
131
12.2 Amenajari structurale existente pentru

reducerea riscului la inundatii
132
12.3 Masuri nestructurale existente pentru

protectia impotriva inundatiilor
132
12.4 Inundabilitatea teritoriului Romaniei
136
12.5 Vulnerabilitatea si riscul la inundatii
140
12.6 Rezultatul calculelor indicatorilor
149
12.7 Scara de vulnerabilitate
154
12.8 Actiuni, masuri structurale si

nestructurale, solutii si lucrari fezabile
pentru asigurarea capacitatilor de curgere
ale albiilor raurilor, protectia populatiei si
a bunurilor impotriva inundatiilor si
punerea in siguranta a lucrarilor
158
CAPITOLUL 13
IDENTIFICAREA CERINTELOR DE MEDIU

ASUPRA RESURSELOR DE APA
160
CAPITOLUL 14
IDENTIFICAREA EVENTUALELOR
CONSTRANGERI, CONFLICTE DE INTERESE
INTRE FOLOSINTELE DE APA SI A SOLUTIILOR
DE REZOLVARE
163
CAPITOLUL 15
INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE

ASUPRA GESTIONARII RESURSELOR DE APA
165
CAPITOLUL 16
CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE

IN DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR LA CARE
ROMANIA ESTE PARTE
177
CAPITOLUL 17
PREVEDERILE PLANULUI DE AMENAJARE SI

PROBLEMELE DE MEDIU
179
iv
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Implementarea in Romania a conceptului de dezvoltare durabila in domeniul
apei se realizeaza prin intermediul Schemei Directoare de Amenajare si
Management a Bazinelor Hidrografice. Ea este prevazuta in Legea Apelor nr.
107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare ca instrument de planificare
care fixeaza orientarile fundamentale in directia gospodaririi durabile, unitare,
echilibrate si complexe a resurselor de apa si a ecositemelor acvatice, precum
si pentru protejarea zonelor umede si diminuarea efectelor negative generate
de excesul de apa sau de lipsa acesteia. Schema Directoare este alcatuita din
Planul de Amenajare componenta de gospodarire cantitativa a apei si Planul
de Management componenta de gospodarire calitativa a apelor.
Schema Directoare se elaboreaza potrivit legii pe bazine sau grupe de bazine
hidrografice.
Planul de amenajare se elaboreaza in conformitate cu prevederile Ordinului nr.
1258 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor privind aprobarea
"Metodologiei si instructiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare"
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.17/10.01.2007.
Prezenta documentatie constituie sinteza pe tara a planurilor de amenajare a
celor 11 districte de bazine hidrografice in care este structurat teritoriul
Romaniei din punct de vedere al gestionarii resursleor de apa.
Planul de amenajare are ca scop fundamentarea actiunilor, masurilor,
optiunilor, solutiilor si lucrarilor necesare pentru:
realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale

folosintelor si disponibilul de apa la surse;
diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,

sanatatii, bunurilor si activitatilor umane si mediului (inundatii, exces de
umiditate, secete, eroziunea solului etc);
utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica,

hidroelectrica, navigatie, turism, agrement, estetica etc);

SINTEZA
determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.
Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are urmtoarele obiective

principale:
a) inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de ap de suprafa i
subteran;
b) determinarea situaiei actuale a utilizrii pe folosine a resurselor de ap;
c) identificarea amenajrilor structurale existente pentru asigurarea
disponibilului la surse i a principalilor parametri de performan;
d) determinarea cerinelor viitoare socio-economice i de mediu privind
resursele de ap;
e) identificarea opiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre
disponibilul la surse i cerinele de ap ale folosinelor;
f) evaluarea preliminar a riscului potenial la inundaii pe bazinul
hidrografic;
g) identificarea aciunilor, msurilor, soluiilor i lucrrilor necesare pentru:
atingerea gradului acceptat de protecie la inundaii a aezrilor

umane si a bunurilor;
diminuarea efectelor secetelor, tendinelor de aridizare, excesului de

umiditate i a eroziunii solurilor;
utilizarea potenialului apelor;
satisfacerea cerinelor de mediu asupra resurselor de ap (cerine

hidrologice, hidraulice i ecologice).
h) identificarea constrngerilor, a conflictelor de interese i a soluiilor de

rezolvare;
i) analiza de impact i evaluarea riscurilor induse de aciunile, msurile,
soluiile i lucrrile propuse n planul de amenajare al bazinului hidrografic.
Planul de amenajare a luat in considerare obiectivele planificarii in domeniul
gestionarii resurselor de apa cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare
Durabila a Romaniei, in strategiile si planurile sectoriale de dezvoltare, in
programele de dezvoltare, in Programul Operational Sectorial de Mediu, in
Programul National de Dezvoltare Rurala, in Strategia Energetica a Romaniei
etc.
2

SINTEZA
Se face mentiunea ca acest Plan National de Amenajare a Bazinelor

Hidrografice nu promoveaza explicit lucrari ci reprezinta doar proiecte potentiale
ce pot contribui la atingerea scopului si obiectivelor Planului. Promovarea
proiectelor urmeaza sa se desfasoare conform procedurilor si reglementarilor in
vigoare.

SINTEZA
CAPITOLUL 2
SCURT ISTORIC AL AMENAJARILOR DE GOSPODARIRE A
APELOR PE TERITORIUL ROMANIEI
Este greu de precizat cand au aparut primele lucrari hidrotehnice pe teritoriul
romanesc. Cu certitudine insa se poate afirma ca realizarea lor a fost impusa de
cerinte economice si sociale.
Odata transformata in provincie romana, Dacia a fost incadrata in sistemul de
comunicatii al imperiului, sistem destinat a asigura unitatea civilizatiei imperiale.
In acest scop romanii au folosit cea mai mare parte a retelei hidrografice. In
Dacia, s-a asigurat navigatia pe Dunare, pe Mures si pe Olt, ce facea legatura
dintre Dunare si Sava cu trecere spre coasta de la Emona (Ljublyana) la
Targeste (Trieste) si apoi prin Aquilea cu reteaua italica.
Una dintre primele lucrari hidrotehnice importante situate pe teritoriul romanesc
si considerata de unii cercetatori ca fiind daca nu executata sub imparatul
Traian, macar proiectata sub acesta, este canalul Danubius - Pontus Euxinus,
realizat pe valea raului Axios (Carasu). Existenta inca din epoca traiana a
canalului mentionat este dedusa de unii cercetatori din relatarile unor istorici si
geografi ai epocii care vorbesc de o expansiune economica a asezarilor
Axiopolis pe Dunare si Tomis aflat la Marea Neagra.
O confirmare a existentei acestui canal pe valea Carasu s-a produs in prima
jumatate a secolului al XIX- lea prin existenta pe aceasta vale a unor lacuri si
balti, precum si a unui stavilar catalogat ca antic, iar o portiune de vale, pornind
de la Dunare, de 5 km, era inca navigabila.
Dupa cucerirea Daciei, romanii au aplicat un vast program de extindere a
exploatarii minereurilor din Dacia, cu precadere a celor aurifere, in special in
zona Carpatilor Occidentali, la Alburnus Maior (Rosia Montana). Pentru a
asigura apa necesara flotatiei, in conditiile unei mari variatii in timp a debitelor
de apa, s-a realizat o serie de lacuri de acumulare, cu volume cuprinse intre
cateva mii de metri cubi si zeci de mii de metri cubi. Lacurile erau realizate prin

SINTEZA
intermediul unor baraje construite din zidarie de piatra si aveau inaltimi intre 4 si
15 m.
Grecii, dar mai ales romanii au avut intotdeauna grija sa aiba in orasele lor apa
buna de baut, adusa adesea de la mari distante pe apeducte, lucru care l-au
facut si in Dacia. Primele apeducte realizate pe pamant romanesc sunt cele
pentru aprovizionarea cu apa a cetatilor grecesti de la Marea Neagra: Histria,
Tomis si Calatis.
La Histria au fost identificate trei apeducte cu tipuri de conducte, dimensiuni si
materiale diferite.
Primul apeduct era realizat din tuburi de teracota, prevazute cu cep si mufa, cu
diametrul interior de 15 cm si lungimea de 62 cm. Lungimea apeductului era de
7 km si ar fi putut debita 9 l/s. Al doilea, era alcatuit din blocuri de piatra scobite
in interior la un diametru de 20 cm. El este datat ca fiind realizat in secolul al IIlea d.H., transportand un debit estimat la cca 19 l/s si se prespunea ca l-a
inlocuit pe primul. Al treilea apeduct, in lungime de 25 de km este in sectiune,
un canal dreptunghiular cu dimensiunile de 90x80 cm, iar debitul la capatul
amonte este estimate la cca 160 l/s si se presupune ca furniza apa si pentru
fermele agricole.
O inscriptie datand din anul 132 - 133 d.Hr., din timpul imparatului Hadrian,
mentioneaza aducerea apei si la Sarmizegetusa (acqua inducta coloniae
Dacicae Sarmizegetusa) unde s-au si gasit resturile unui apeduct.
Perioada dintre anii 275 si 1280 a fost numita de istorici mileniul migratiilor.
Intreaga Europa este rascolita de la est la vest si de la nord la sud de valuri de
migratori. In aceasta perioada nu se poate vorbi de lucrari hidrotehnice, daca
facem abstractie de instalatiile tehnice, majoritatea fiind actionate de apele
curgatoare, instalatii care sunt foarte raspandite si de toate tipurile in tinuturile
romanesti.
Cu toata faramitarea asezarilor, schimburile comerciale interne erau intense.
Ele se realizau in targuri, adica locul unde se vindea si se cumpara, dar si
asezarea stabila unde se face negotul, adica orasul. In anul 940 e mentionata
Cetatea Alba, Cenadul la 1030, Oradea la 1113, Barladul 1174, Sibiu 1192,
Brasov 1271, Campulung 1300 etc., dar probabil ele sunt mult mai vechi.
Primele lucrari hidrotehnice din evul mediu incep a fi atestate dupa anul 1400,
iar unele dintre ele sunt amintite in cele ce urmeaza. Ceea ce trebuie remarcat
este faptul ca in ultimii 500 de ani preocuparea principala si care a generat
5

SINTEZA
numeroase lucrari hidrotehnice, a fost aceea a aprovizionarii cu apa potabila si

apararii populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor.
Cea mai veche consemnare istorica privind inundatiile pe teritoriul romanesc,
dateaza din anul 1533 cand raul Dambovita a calamitat Bucurestiul, insusi
domnitorul Vlad Inecatul pierzandu-si viata in apele involburate ale raului. De
atunci inundatiile, acest fenomen natural, devine o caracteristica a spatiului in
care locuim. Este deci fireasca preocuparea de a realiza lucrari de aparare
impotriva inundatiilor. O prima astfel de preocupare apare in Transilvania si
dateaza, conform documentelor, din anul 1613, cand este data legea XXVII
care stabilea conditiile de autorizare pentru executarea lucrarilor de indiguire,
baraje pentru mori etc.
Dezvoltarea economica a Banatului, inceputa dupa preluarea acestui tinut de
catre habsburgi de la turci, se resimte si in aparitia unor importante lucrari
hidrotehnice in aceasta regiune. Astfel, in perioada 1750-1758 se realizeaza
barajele Dognecea Mare si Dognecea Mica. Construirea acestor baraje intr-o
conceptie foarte asemanatoare cu unele baraje turcesti de langa Istambul, si
care peste aproape 100 de ani vor fi cunoscute ca baraje de tip Incze, ii fac pe
unii autori sa considere ca teritoriul romanesc a fost o poarta de intrare a
acestui tip de baraje spre Europa si nu ca fiind cele mai estice tipuri de baraje
construite de habsburgi.
In anul 1753, in Banat au avut loc mari inundatii, fapt ce a condus la necesitatea
de noi lucrari sau de completare a celor realizate anterior. Astfel, se rectifica
canalul navigabil Bega intre Ittebe si Klec printr-un nou canal rectiliniu, usurand
descarcarea apelor mari, urmat in anii 1759-1760 de sistemul de canale Timis Bega (Costei - Chizatau) de alimentare a Begai si Bega - Timis (Topolovat Hitias) de descarcare a apelor mari, pentru a feri de inundatii Timisoara.
In Tara Romaneasca, imediat dupa urcarea pe tron a lui Alexandru Voda
Ipsilanti in anul 1774, numeroase mahalele ale Bucurestilor sunt inecate de
viitura Dambovitei. Ca urmare, domnitorul dispune saparea unui canal de
derivatie in satul Lunguletu cu scopul de a abate apele mari ale Dambovitei
spre afluentii Sabarului si respectiv ai Argesului. El este realizat in anul 1782 si
este considerata ca cea mai veche lucrare de aparare din Tara Romaneasca,
derivatia fiind cunoscuta de atunci sub numele de canalul Ipsilanti.
In anul 1790, in Transilvania este votata legea LXVII in baza careia se
semnaleaza primele lucrari importante de curatiri de albii si regularizari de rauri
pe Crisul Repede.
6

SINTEZA
In istoria hidrotehnicii pe teritoriul romanesc, anul 1829 marcheaza trecerea de

la realizarea de lucrari locale de aparare, neincadrate intr-un plan de ansamblu,
la lucrari de anvergura si bazate pe atente studii ingineresti. Astfel, pentru a feri
de inundatii o mare parte din campia Crisurilor, unde, cu toate lucrarile
realizate, intre anul 1746 si 1830 au avut loc noua inundatii mari, in baza unor
studii aprofundate, s-a trecut la realizarea de lucrari de corectare si indiguire a
cursurilor de apa din aceasta zona. Intre anii 1834 si 1840 s-a executat Canalul
Morilor, de pe Crisul Alb, care a constituit canalul de deviatie a apelor raului,
pentru a permite regularizarea Crisului Alb.
In Moldova, un hrisov mentioneaza in anul 1847 canalul Mihail Sturza care
aducea apa pentru nevoile orasului Focsani si care, dupa traversarea orasului,
se varsa in Putna.
In anii 1864 si 1865, raul Dambovita a inundat iar Bucurestiul. Ca urmare,
domnitorul Alexandru Ioan Cuza obtine in anul 1865 Legea pentru desfiintarea
morilor de pe raul Dambovita care cauzau inundatii si la viituri mai mici. Ulterior,
intre anii 1880 si 1886, albia Dambovitei este sistematizata de la Grozavesti la
Tanganu, realizandu-se pe cuprinsul orasului un traseu geometrizat, cu o albie
adanca, avand fundul protejat pana la Vitan.
Incepand cu anul 1890, lucrarile hidrotehnice nu se mai concentreaza doar pe
apararea impotriva inundatiilor si asigurarea apei pentru nevoile populatiei. O
noua activitate legata de utilizarea apei devine operationala, producerea
energiei hidroelectrice. Prima uzina hidroelectrica apare la Bucuresti in anul
1892, U.H.E. Grozavesti. Ii urmeaza apoi uzinele Sadu I (1896) si Sadu II
(1907), Grebla (1910) s.a.
Aparitia unei noi folosinte de apa cu impact economic important, hidroenergia,
aduce importante schimbari in conceptia abia formata a amenajarilor
hidrotehnice. Se pune problema unor utilizari complexe a resurselor de apa:
alimentari cu apa, combaterea inundatiilor, irigatii, producerea de energie. Ca
urmare apar si primele propuneri si chiar proiecte de amenajari complexe a
apelor sau cum erau numite la acea vreme, proiectele generale. Primul dintre
acestea poate fi considerat cel propus de profesorul Alexandru Davidescu in
anul 1912, cuprinzand intregul ses arabil al Munteniei pana la Dunare cum se
exprima profesorul Cristea Mateescu. Proiectul propunea realizarea unui canal
de colectare a apelor raurilor carpatine, incepand de la Adjud (cota 95,0), urma
apoi un traseu spre sud-vest pana in zona Bucurestilor (cota 80,0), apoi spre
Olt si Jiu. Acest canal era navigabil si s-ar fi legat cu un alt canal navigabil pe
7

SINTEZA
linia Bucuresti-Mostistea-Dunare. Orasele intalnite pe aceste trasee ar fi devenit

porturi la Dunare si urmau sa fie irigate circa 900000 ha si sa se realizeze un
mare numar de uzine hidroelectrice.
Imediat dupa primul razboi mondial a urmat elaborarea a numeroase propuneri
si proiecte generale privind amenajarea caderilor de apa ale raurilor Romaniei,
un canal navigabil Arges - Dunare, asanarea vaii Colentina, a derivatiei Arges Bucuresti cat si amenajarea Argesului, a Bistritei s.a. Unele fiind in parte
realizate, printre care cateva lacuri de pe valea Colentinei si derivatia Ialomita Colentina, iar la priza de la Crivina - Ogrezeni au inceput lucrarile in anul 1941.
Al doilea razboi mondial a intrerupt procesul de realizare a acestor proiecte,
care vor fi reluate abia dupa 30-40 de ani, intr-o noua conceptie.
Imediat dupa razboi, lucrarile hidrotehnice capata o si mai mare importanta.
In anul 1950 a fost adoptat planul de electrificare a Romaniei, ale carui
obiective principale erau legate de cresterea productiei de energie electrica
produsa prin termo si hidrocentrale. In acest sens planul prevedea realizarea de
hidrocentrale pe raurile Bistrita, Arges, Lotru s.a. In baza acestui plan, in anul
1951 a inceput executia barajului Izvorul Muntelui - Bicaz si a lucrarilor aferente.
Aceasta lucrare a constituit punctul de pornire in afirmarea scolii hidrotehnice
romanesti, cuprinzand invatamantul, proiectarea, cercetarea, executarea si
administrarea lucrarilor. In anii 70 aceasta scoala ajunsese la realizari
deosebite si un prestigiu international recunoscut. Aceasta scoala nu a aparut
subit, la zidirea ei contribuind o intreaga pleiada de ingineri si profesori ce i-au
format pe cei ce i-au dat stralucire.
In ciuda izolarii, a unei comunicari externe unilaterale si aceasta limitata,
inginerii romani au dat dovada de o mare profunzime de gandire in conceptia lor
privind amenajarile hidrotehnice. Astfel, in anul 1959 se trece la administrarea
apelor pe bazine hidrografice. Din acest punct de vedere, Romania este printre
primele tari din lume care considera bazinul hidrografic ca cea mai potivita
unitate naturala de gospodarire a resurselor de apa.
Cu ocazia elaborarii in perioada 1959-1960 a primelor planuri de amenajare, sau pus bazele conceptului de amenajare complexa a bazinelor hidrografice,
conceptie ce a fost aplicata curent in proiectarea lucrarilor de amenajari
hidrotehnice si care in mare masura este valabila si astazi. De altfel, planurile
de amenajare, devenite intre timp scheme cadru de amenajare si gospodarire
a apelor si revizuite periodic, au stat la baza tuturor amenajarilor hidrotehnice

SINTEZA
care s-au realizat in Romania ultimilor 40 - 50 de ani. Prin aceste lucrari se

satisfac cerintele de apa ale folosintelor, dar servesc si pentru producerea de
energie, pentru combaterea inundatiilor, pentru navigatie si agrement, asa cum
de altfel se va desprinde din capitolele urmatoare.
Aparitia Legii nr. 137/1995, Legea protectiei mediului, a Legii nr. 107/1996
Legea apelor cu modificarile si completarile ulterioare, introducerea conceptului
de schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic, si
mai ales aderarea la Uniunea Europeana si asimilarea legislatiei ei in domeniul
apelor au pus in fata celor implicati in politica de management a resurselor de
apa noi aspecte ce trebuie solutionate.

SINTEZA
CAPITOLUL 3
DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI ROMANIEI
Situata in sud estul Europei, pe cursul inferior al fluviului Dunarea si cu iesire
la Marea Neagra, Romania acopera o suprata de 238.391 km2.
Din punct de vedere al factorilor biogeografici (clima, soluri si vegetatie)
teritoriul Romaniei apartine regiunii geografice a Europei Centrale.
Relief
Relieful teritoriului Romaniei este rezultatul unui complex de procese de
orogeneza, miscari pe verticala, vulcanism, actiunea factorilor externi derivati
mai ales din conditiile paleoclimatice si care au dus la formarea trasaturilor
principale ale reliefului.
Din punct de vedere geologic pe teritoriul Romaniei se deosebesc in mare doua
tipuri de unitati: unitati componente ale lantului carpatic si unitatile din fata
acestui lant. Carpatii romanesti prezinta o zona centrala formata din sisturi
cristaline de care se leaga in unele locuri mase puternice de roci eruptive vechi,
in general granitice. Peste zona cristalina centrala s-au depus formatiuni
sedimentare. Teritoriul din fata lantului carpatic cuprinde trei unitati distincte:
Platforma Moldoveneasca, Dobrogea si Campia Romana.
Desi restrans ca suprafata, teritoriul Romaniei prezinta toate cele trei mari
categorii de relief munti, dealuri si podisuri, campii.
Unitati montane. Relieful muntos ocupa aproape o treime din suprafata totala
a tarii, principalele unitati fiind Muntii Carpati, de tip alpin, cu inaltimi ce
depasesc frecvent 1650m , formati, in general, din roci masive, metamorfice,
magmatice si sedimentare consolidate (calcare, conglomerate, etc.).
Numeroase depresiuni intramontane (peste 300) pot fi incadrate in diverse
subtipuri geomorfologice (tectonice, tectono-erozive, etc.).
Unitati de deal, piemont si podis. Aceasta treapta de relief, cu inaltimi
cuprinse intre 1.000 si 300 m, ocupa cca 42% din suprafata tarii. In functie de
10

SINTEZA
structura geologica, inaltime, de aspectul exterior se diferentiaza numeroase

unitati (dealuri subcarpatice, dealuri piemontane, podisuri).
Unitati de campie. Cea mai joasa forma principala de relief ocupa cca 30% din
suprafata tarii, avand altitudini, in general, sub 200 - 300 m. Unitatile de campie
cele mai importante sunt:
Campia Romana este cea mai intinsa, ocupa Sudul Olteniei, Sudul si
Sud-Estul Munteniei si are ca substrat loess, depozite loessoide, iar pe
alocuri nisipuri (dune), argile si depozite aluviale;
Campia Vestica este o campie joasa de divagare, alcatuita din
sedimente grele, unele portiuni mai inalte fiind acoperite cu loess;
Lunca si Delta Dunarii au un relief specific de lunca, substratul fiind
format din aluviuni recente si unele depozite lacustre, peste care (in
Delta) se intalnesc dune de nisip fluvio-marine.
Clima
Clima tarii noastre este influentata de pozitia Romaniei pe glob, care este
situata la jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator (strabatuta de paralela
de 450), precum si de pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2000
km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica
si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera climei un caracter
temperat continental.
Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice,
evolueaza intr-o gama foarte ampla mergand de la cele arctice, pana la cele
tropicale (sahariene) ceea ce confera climei un caracter de tranzitie.
De asemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determina
variatii importante in durata mentinerii unui anumit context meteorologic; astfel
se pot inregistra atat durate insemnate cu circulatie ciclonica aducatoare de
precipitatii abundente si perioade importante cu regim anticiclonic specific
manifestariii fenomenului de seceta, cat si treceri rapide de la regimul
anticiclonic la circulatia ciclonica si invers cu modificarile respective in starea
timpului.
La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii
anuale, sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est
(Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor tot ca valori multianuale sunt intre
11

SINTEZA
385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre

1000-1200 mm in zona montana.
Indicele de ariditate (R) ca raport intre suma precipitatiilor anuale si
evapotranspiratia potentiala (P/ETP) separa urmatoarele zone: hiperaride
(R<0,05), aride (0,05 R 0,20), semiaride (0,20 R 0,50), uscate - subumede (0,50 R 0,65) si umede R 0,65. Din acest punct de vedere, climatul
din tara noastra se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede
cu R 0,20, cu precizarea ca in zonele de dealuri inalte si munte indicele de
ariditate R este mai mare de 0,65. In insulele de stepa R este cuprins intre 0,20
- 0,50, iar pentru silvostepa intre 0,50 - 0,65.
Din acest punct de vedere exista zone ale teritoriului cu risc ridicat de seceta si
chiar desertificare si care cuprind suprafete mari in Campia Romana, Dobrogea
si partial in Campia de Vest.
Din punct de vedere energetic fluxul anual este de 110-140 Kcal/cm2, de nivelul
celui din marile zone cerealiere din Europa, America de Nord si Asia de Est.
Potentialul termic se situeaza intre 3000-43000C iar cuantumul temperaturilor
efective in perioada de vegetatie este de 1200-18000C.
Din punct de vedere hidric resursele variaza, la campie intre 350-750 l/mp, dar
au o distributie spatio-temporala neuniforma fapt ce determina fluctuatii anuale
semnificative in recolte. Perioadele de timp in care resursele hidrice asigura
valorificarea eficienta a resurselor termice reprezinta aproximativ 30% din
sezonul de vegetatie, restul timpului intervenind secete sau excedente de
precipitatii.
Cele mai mari fluctuatii se inregistreaza in zona de campie din sudul tarii cu
valorii lunare intre 1 l/mp si 300 l/mp si anuale intre 250 l/mp si 1000 l/mp.
Perioadele secetoase si excedentare se grupeaza pe perioade de 2-4 ani si
revin ciclic. Acest lucru se observa si in decursul anului prin gruparea lunilor
secetoase si ploioase.
Solurile
Datorita marii diversitati a factorilor pedogenetici, invelisul de sol al Romaniei
este complex si prezinta o mare variabilitate spatiala.
Conform Sistemului Roman de Clasificare a Solurilor (1980) pe teritoriul
Romaniei au fost identificate 10 clase de soluri, 39 tipuri si 500 subtipuri de sol.
12

SINTEZA
Analiza suprafetelor ocupate de principalele clase si tipuri de soluri arata ca pe

teritoriul Romaniei predomina trei clase de soluri: molisolurile cu 26,7 %,
argiluvisolurile cu 25,5 % si cambisolurile cu 19,5 %. O pondere insemnata
(14,5 %) o au de asemenea solurile neevoluate. Celelalte clase de soluri
participa cu procente care variaza intre 0,8 % (soluri halomorfe, umbrisoluri) si
5,2 % (spodosoluri).
Vegetatia
Ca unitati de vegetatie zonale in Romania se disting:
in zonalitate altitudinala - etajul pajistilor si tufarisurilor pitice alpine:
etajul tufarisurilor si pajistilor subalpine;
etajul padurilor de molid;
etajul padurilor de foioase;
in zonalitate latitudinala - zona padurilor de stejari:
zona de silvostepa;
zona de stepa.
Vegetatia forestiera este cantonata in padurile montane si submontane (58,5%),
padurile de deal si podis (27,3%) si padurile de campie si de lunca (6,7%),
suprafata totala a acestora fiind de 6249000 ha, la care se mai adauga 328000
ha ocupate cu vegetatie forestiera in afara fondului forestier si 117700 ha
terenuri ale administratiei silvice. Ea este formata din paduri de molid, brad, fag
si amestec de fag cu brad (si/sau molid), de gorun si gorun in amestec cu alte
specii de foioase pure sau in amestec cu alte specii de foioase, de cer si
garnita, de stejar brumariu si stejar pufos, de anini, plopi, salcii.
In prezent gradul de impadurire mediu la nivelul intregii tari este de 26,7%
diferentiat astfel: 7% in zona de campie, 27% in zona de deal si 60% in zona
montana.
Este cunoscut rolul important al padurii ca factor de echilibru al ecosistemului
general, avand atat functii de protectie, de productie, de agrement dar si de
reglare a climei. Spre exemplu un hectar de padure inmagazineaza si retine
circa 10000 m3 de apa fiind un adevarat regulator al debitelor lichide si solide.
Gradul de impadurire in bazinele hidrografice de ordinul I variaza pe teritoriul
Romaniei intre 9,4% (Vedea) si 55,6% (Cerna). In alte bazine hidrografice
13

SINTEZA
gradul de impadurire este de 9,9% (Prut), 10% (Dobrogea Litoral), 15,7%

(Bega), 22,9% (Ialomita), 26,9% (Arges).
Defrisarea unor mari suprafete de padure care s-a produs in ultimii ani a avut
drept rezultat aparitia de noi terenuri cu diferite grade de eroziune, surse de
aluviuni ce colmateaza lacurile de acumulare si albiile raurilor.
Hidrografia
Geologia, relieful, clima, solurile si vegetatia teritoriului Romaniei au o influenta
hotaratoare asupra formarii, distributiei in timp si spatiu si a altor aspecte ce
caracterizeaza hidrografia acestui teritoriu.
Aproape toate apele curgatoare din Romania izvorasc din muntii Carpati si
apartin bazinului hidrografic al Dunarii. Arcul carpatic este o cumpana generala
de ape, aspectul general al retelei de rauri a Romaniei fiind acela al unei
dispozitii radiale. Lungimea totala a raurilor cu curgere permanenta este de cca
115000 km (din care 79000 km cadastrata), densitatea medie pe teritoriu fiind
de 0,49 km/km2, dar ea este in directa legatura cu zonalitatea verticala.
Reteaua cea mai putin densa, sub 0,30 km/km2 corespunde regiunilor de
campie si de dealuri, iar cea mai densa, unitatilor montane unde atinge valori de
1 - 1,2 km/km2.
Principalele rauri ale Romaniei sunt Dunarea, Siretul, Muresul, Oltul, Somesul,
Prutul, Bistrita etc. Dintre acestea, de departe cel mai important este fluviul
Dunarea care curge in limitele teritoriului Romaniei pe o distanta de 1.075 km,
din lungimea sa totala de 2.860 km. Ii urmeaza Muresul (761 km), Prutul (742
km), Oltul (615 km), Siretul (559 km), Somesul (376 km), Argesul (350 km),
Bistrita (283 km).
Regimul hidrologic al raurilor Romaniei este direct influentat de precipitatii, de
relief, soluri, vegetatie si structura geologica, adica de mediul in care se
formeaza, fapt deosebit de bine conturat in cadrul tarii noastre. Zonele montane
se deosebesc de cele de ses prin cantitatea de precipitatii, regimul
temperaturilor si cel al umiditatii aerului. In regiunile de ses numarul zilelor cu
temperaturi negative este cuprins intre 40 si 90, iar la altitudini mari (peste 2000
m) numarul lor depaseste 200. In zona muntoasa cea mai mare parte a
precipitatiilor cade sub forma de zapada alcatuind un strat stabil a carui topire,
la altitudini mari, se prelungeste pana la inceputul verii. Ca urmare, scurgerea
minima in zona montana inalta are loc iarna, iar scurgerea maxima incepe de
14

SINTEZA
obicei in lunile aprilie mai. In cursul verii, apele mari sunt intretinute de ploi. In
zonele de campie si de dealuri, precipitatiile sub forma de zapada sunt mai
reduse, iar stratul de zapada are o durata mai scurta. Viiturile provenite din
topirea zapezilor se termina in martie, iar ploile de vara formeaza numai viituri
izolate.
In afara de zonalitatea verticala a climei, o mare influenta asupra regimului
hidrologic o are zonalitatea climatica orizontala, in special regimul precipitatiilor
si temperaturii aerului.
Viiturile repetate si intense constituie unul din fenomenele hidrologice cele mai
caracteristice ale raurilor Romaniei. La majoritatea acestora (cu cateva exceptii
iarna pe raurile Moldovei) viiturile se produc in tot cursul anului. Frecventa lor
cea mai mare se constata in perioada martie iunie, iar frecventa minima in
ianuarie si in august - septembrie si predomina viiturile formate din ploi si
topirea zapezilor. Aceste conditii nu se realizeaza simultan pe intreg teritoriul
tarii, din care cauza regiunile afectate de viituri sunt mai mult sau mai putin
limitate.
Lacuri naturale
Pe teritoriul Romaniei se afla 3450 de lacuri naturale de origini variate si cu o
mare diversitate a caracteristicilor lor.
Dintre aceste lacuri, numai un numar de 118 au suprafata oglinzii apei mai
mare de 50 ha.
Fauna terestra si acvatica
Fauna de interes cinegetic reprezinta o componenta importanta a faunei
terestre, atat sub aspectul biodiversitatii, cat si sub cel economic de valorificare
a trofeelor si a carnii pentru consum.
Dintre carnivorele mari, 60% din populatiile de urs, 40% din cele de lup si cea
mai omogena si sanatoasa populatie de ras din Europa traieste in Romania
(cca. 1000 - 1500 de exemplare).
De asemenea, cea mai mare parte a populatiilor europene de gasca cu gat rosu
si de pelican cu mot ierneaza in Delta Dunarii.
In ceea ce priveste fauna acvatica in Romania sunt numeroase rauri cu bazine
de receptie mai mari de 10000 km2 si cu o lungime cumulata mai mare de
15

SINTEZA
60000 km. Dintre acestea 18000 km sunt ape de munte, din care ocupati cu
pastrav comun circa 11500 km.
Fauna piscicola este diferentiata altitudinal in functie de regimul stational local
(debit, regim termic, oxigen dizolvat, pH, etc.). Astfel, apele de munte sunt
ocupate de salmonide, in aval raurile fiind ocupate de ciprinide, percide, etc.
Printre speciile rare care necesita o protectie deosebita se numara lostrita
(Hucho hucho hucho L), aspretele (Romanichtys valsanicola), fasa mare
(Cobitis elongata).
Utilizarea terenurilor
Romania are o suprafata totala de 23,839 milioane ha din care la nivelul anului
2007, 14,709 mil.ha ocupate de terenuri agricole (9,423 mil.ha terenuri arabile,
cca. 0,208 mil.ha livezi, 0,218 mil.ha vii si cca. 4,86 mil.ha pajisti si fanete) si
6,315 mil.ha cu paduri. Suprafata arabila pe cap de locuitor este de 0,43 ha.
Restul de 2,815 mil.ha consta din luciu de apa, asezari umane, drumuri si
altele.
In ultimii 10 ani se constata o diminuare a suprafetei terenurilor agricole si
arabile asociata cu cresterea suprafetelor cu pajisti si fanete (rezultata in
special in urma abandonarii unor terenuri cultivate si a unor reimpaduriri).
Arii naturale protejate
Conform legislatiei nationale in vigoare (OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
cu modificarile si completarile ulterioare) ariile naturale protejate sunt zonele
terestre, acvatice si / sau subterane in care exista specii de plante si animale
salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica
ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare,
stabilit conform prevederilor legale.
Pentru asigurarea masurilor spacifice de protectie si conservare si in functie de
scopul si categoria de management, se instituie regim de protectie pentru
urmatoarele categorii de arii naturale protejate:
de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale

naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale;
16

SINTEZA
de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal,

geoparcuri, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale
biosferei;
de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta

comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala
avifaunistica;
de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public / privat

al unitatilor administrativ - teritoriale, dupa caz.
In Romania au fost desemnate 273 situri de importanta comunitara si 108 arii

de protectie speciala avifaunistica care fac parte din reteaua ecologica
europeana Natura 2000 in Romania si ocupa aproximativ 17% din suprafata
tarii.
Deasemenea a fost instituit regim de arie naturala protejata pentru aproximativ
1000 de rezervatii naturale si 27 de parcuri (13 parcuri nationale si 14 parcuri
naturale).
Delta Dunarii, Muntii Rodnei si Muntii Retezat au primit statutul de rezervatii ale
biosferei sub egida UNESCO.
Zone protejate
In conformitate cu Directiva Cadru a Apei si Legea Apelor nr. 107/1996 exista
obligatia intocmirii registrelor zonelor protejate care au stransa legatura cu apa
si mediul acvatic si care cuprinde 5 categorii de zone protejate:
zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii;
zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de

vedere economic;
zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde apa

este un factor important;
zone vulnerabile la nitrati si zone sensibile la nutrienti;
zone pentru imbaiere.
Astfel, s-au intocmit registre ale zonelor protejate pentru fiecare bazin / district
de bazin hidrografic. precum si un registru la nivel national. Acestea trebuie
actualizate ori de cate ori este nevoie, iar un rezumat al registrului zonelor
17

SINTEZA
protejate la nivel national face parte din planurile de management ale districtelor
de bazine hidrografice.
Zone umede
Zonele umede sunt definite de Legea nr.5/1991 privind aderarea Romaniei la
Conventia Ramsar, ca fiind intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale
sau artificiale permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau
curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderile de apa marina a
caror adancime la reflux nu depaseste 6 metri.
In conformitate cu datele de care se dispune, in Romania exista 843700 ha de
ape si balti, reprezentand 3,54% din suprafata teritoriului national. Majoritatea
zonelor umede sunt situate dealungul Dunarii si in Delta, dar exista si alte zone
care intra in categoria zonelor umede.
18

SINTEZA
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA
Din punct de vedere administrativ teritoriul tarii este impartit in 41 de judete si
capitala tarii, municipiul Bucuresti.
Din punct de vedere al dezvoltarii regionale, teritoriul Romaniei este organizat
pe opt regiuni de dezvoltare: Nord-Est (6 judete), Sud-Est (6 judete), SudMuntenia (7 judete), Sud-Vest-Oltenia (5 judete), Vest (4 judete), Nord-Vest (6
judete), Centru (6 judete) si Bucuresti-Ilfov.
La data de 01 ianuarie 2007, populatia Romaniei era de 21.610.213 locuitori,
din care 11.926.178 locuiau in mediul urban, iar 9.684.035 in mediul rural.
Repartitia populatiei pe cele 8 regiuni de dezvoltare si pe judete se prezinta
astfel:
1.
Regiunea Nord Est (judetele: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt,

Suceava si Vaslui) 3.727.910 locuitori, din care 1.191.343 in
mediul urban si 2.536.567 in mediul rural;
2.
Regiunea Sud Est (judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati,

Tulcea si Vrancea) 2.834.335 locuitori, din care 1.570.326 in
mediul urban si 1.264.009 in mediul rural;
3.
Regiunea Sud Muntenia (judetele: Arges, Calarasi, Dambovita,

Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman) 3.304.840 locuitori, din
care 1.375.686 in mediul urban si 1.929.154 in mediul rural;
4.
Regiunea Sud Vest Oltenia (judetele: Dolj, Gorj, Mehedinti,

Olt si Valcea) 2.285.733 locuitori, din care 1.091.771 in mediul
urban si 1.193.962 in mediul rural;
5.
Regiunea Vest (judetele: Arad, Caras Severin, Hunedoara si

Timis) 1.926.707 locuitori, din care 1.225.832 in mediul urban si
703.875 in mediul rural;
19

SINTEZA
6.
Regiunea Nord Vest (judetele: Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj,

Maramures, Satu Mare si Salaj ) 2.729.256 locuitori, din care
1.459.163 in mediul urban si 1.270.093 in mediul rural;
7.
Regiunea Centru (judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita,

Mures si Sibiu) 2.524.176 locuitori, din care 1.508.179 in mediul
urban si 1.015.997 in mediul rural;
8.
Regiunea Bucuresti Ilfov 2.232.162 locuitori, din care

2.063.204 in mediul urban si 168.958 in mediul rural.
20

SINTEZA
CAPITOLUL 5
RESURSELE DE APA
5.1. Resursele de apa ale raurilor interioare
Teritoriul Romaniei dispune de toate tipurile de resurse de apa. Apa dulce este
cea din rauri, lacuri si din straturile subterane. Cea mai mare resursa de apa
dulce provine din Dunare si din raurile interioare. Lacurile naturale, desi
numeroase (3.450) au o contributie nesemnificativa la volumul resurselor de
apa ale Romaniei.
Apele interioare sunt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu si cu
o pondere mare in privinta valorificarii economice.
Cel mai important parametru ce caracterizeaza resursele de apa din rauri il
constituie stocul mediu multianual, exprimat fie sub forma de volum scurs, fie
sub forma de debit.
Resurse de apa de suprafata
Tabel 1
REPARTITIA RESURSELOR DE APA PE PRINCIPALELE BAZINE
HIDROGRAFICE
(Valori medii multianuale si intr-un an secetos - 1990)
Districtul de
bazin hidrografic
Suprafata
(km2)
Conditii medii
Debit mediu
Volum
multiannual
6
(10
m3)
(m3/s)
An secetos 1990
Debit
Q1990 %
Volum
mediu
6
3
(10
m
)
Qmma
(m3/s)
APE INTERIOARE
Tisa Superioara
4540
66
2082
50
1578
76
Somes - Crasna
17840
132
4165
83
2619
63
Crisuri
14860
91
2871
40.5
1278
45
21

SINTEZA
Districtul de
bazin hidrografic
Suprafata
(km2)
Conditii medii
Debit mediu
Volum
multiannual
(106 m3)
3
(m /s)
An secetos 1990
Debit
Volum
Q1990 %
mediu
(106 m3)
Qmma
3
(m /s)
Mures-Aranca
29390
183
5775
115
3629
63
Bega-Timis-Caras
13060
75
2366
49
1767
75
Nera-Cerna
2740
39
1199
26
821
68
Jiu
10080
85
2682
50
1578
59
Olt
24050
168
5301
95
2998
57
Vedea
5430
11
347
4.0
126
36
Arges
12550
65
2051
36.4
1149
56
Ialomita
10350
44
1388
22.3
704
51
Siret
42890
225
7100
88
2777
39
Prut
10990
16
504
6.3
199
39
Afluentii mici ai
Dunarii
33250
25
788
9.8
309
39
Litoral
6369
3.4
107
3.7
117
100
238391
1226
38721
679
21649
56
Total Romania
COTA PARTE RESURSE PROVENITE DE PE TERITORII DIN AFARA GRANITELOR

TARII
Siret*
1921
14
441
5.2
164
37
Prut**
9070
40
1262
15.2
480
38
1281
40424
706.4
22293
55
87730
1885
59486
68
Total resurse de
apa
DUNAREA
Intrare in tara***
570896
5560
Nota:
* - Reprezinta aportul suprafetei bazinului Siret aflat pe teritoriul Ucrainei
** - Reprezinta 50% din aportul suprafetei bazinului Prut la intrarea in tara (s.h.
Radauti)
*** - Reprezint 50% din volumele scurse pe Dunre la intrarea n ar (s.h.
Bazia)
22

SINTEZA
Factorul determinant care influenteaza scurgerea si implicit volumul resursei de

apa, este cel climatic. Sub acest aspect, teritoriul tarii poate fi impartit in trei
mari zone cu tipuri climatice diferite si anume regiunea de vest, de est si de
sud. Regiunea de vest cuprinde arealul intracarpatic, celelalte continand spatiile
extracarpatice de la sud si est de acest lant muntos. Zona de vest include
bazinele Tisa, Somes, Crisuri, Mures, Bega Timis Caras, Nera Cerna si
partial Olt. Zona de sud cuprinde bazinele Jiu, Olt (partial), Vedea, Arges,
Ialomita, Dunarea si Litoralul, iar cea de est, bazinele Siret si Prut. Datele
existente evidentiaza ca scurgerea bogata se constata numai in zona de vest,
de 1,36 ori fata de media multianuala pe tara, comparativ cu zonele de est si
sud care se situeaza sub aceasta medie. Explicatia consta in caracteristicile
climatice ale fiecarei zone.
Vestul tarii are un regim pluviometric mai bogat, specific climatului continental
cu nuante oceanice, tipic pentru vestul si centrul Europei, in timp ce in est si sud
este caracteristic climatul continental de nuanta excesiva, cu regim pluviometric
sarac, specific marilor campii de la nord de Marea Neagra. Fenomenul secarii
este prezent aici pe numeroase rauri din Campia Romana si Podisul Moldovei.
O mentiune speciala se face pentru zona de sud a tarii, unde scurgerea foarte
redusa (115 mm/an) se poate explica prin ponderea mare a zonelor de campie
in care cantitatea de precipitatii este cea mai scazuta din tara. In zona de sud,
chiar si rauri importante, cum este spre exemplu Vedea, sunt afectate de
fenomenul secarii.
O importanta deosebita pentru utilizarea resurselor de apa o are cunoasterea
distributiei in timp a volumului resurselor de apa pe luni si sezoane. Volumul de
apa multianual scurs pe intreaga suprafata hidrografica este variabil de la an la
an si distribuit neuniform pe sezoane si luni. Astfel, in sezonul de primavara
(lunile III V) se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, iar in cel de toamna
(lunile IX XI) numai 14,2%. Rezulta ca sezonul de toamna este cel mai
secetos sezon din Romania si nu cel de vara (lunile VI VIII), cand volumul
scurgerii este aproape dublu (26,7%) fata de cel de toamna. Fenomenul este
confirmat si de repartitia pe luni a volumului scurs. Lunile ce participa cu cea
mai mare pondere (14,3%) la volumul anual scurs sunt aprilie si mai, in timp ce
lunile de toamna, septembrie si octombrie participa cu numai 4,67% fiecare.
O situatie aparte se prezinta in bazinul Crisurilor. In acest bazin se constata o
pondere foarte scazuta a scurgerii in lunile de toamna, dar odata cu venirea
iernii are loc o crestere spectaculoasa a scurgerii si care continua odata cu
23

SINTEZA
venirea primaverii, atingand maximul in luna martie, dupa care scade treptat
catre sfarsitul acestui anotimp si mult mai accentuat spre lunile de vara.
Distributia este tipica pentru un regim climatic umed, cu ierni blande, in care
scurgerea bogata se explica prin abundenta precipitatiilor sub forma de zapada
si adeseori prin ploaie. De altfel, bazinul Crisurilor este cel in care se produc
destul de frecvent inundatii in lunile de iarna. Temperaturile nu foarte scazute
din zona, permit topirea timpurie a stratului de zapada, asa explicandu-se si
maximul din lunile februarie martie, topire care de obicei se asociaza cu ploi
abundente.
In contrast, in bazinul Siret, ponderea scurgerii lunilor de toamna este mult mai
mare, scazand insa spre iarna, minimul atingandu-se in luna ianuarie, cand
apele sunt puternic afectate de fenomenele de inghet. Cresterile spectaculoase
au loc incepand cu luna aprilie si ating maximul anual in luna mai.
Toate aceste aspecte conduc catre urmatoarele remarci cu caracter general
asupra potentialului resurselor de apa ale raurilor interioare:
resursele de apa ale Romaniei sunt neuniform distribuite in spatiu.
Cele mai bogate in resurse de apa sunt in bazinele cu suprafete relativ
mici dar cu altitudini mari: Nera Cerna si Tisa superioara, urmate de
Jiu, Somes si Olt. Cele mai sarace in resurse de apa sunt bazinele
Dunarii si Litoralului;
resursele de apa ale raurilor Romaniei sunt neuniform distribuite in
timp, avand mari variatii sezoniere. La nivel de tara, in sezonul de
primavara se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, in timp ce in
sezonul de toamna, cel mai secetos sezon din Romania, scurgerea nu
reprezinta decat 14,2% din cea anuala, comparativ cu sezonul de vara
cand scurgerea atinge 26,7% din cea anuala si chiar cu cel de iarna
cand se scurge 19,4% din stocul mediu multianual.
Totalul resurselor hidrologice de apa al apelor de suprafata interioare in conditii
climatice normale insumeaza 40,424 km3/an iar cele provenite din Dunare
175,4 km3/an din care Romaniei ii revin 87,7 km3/an.
Variatia de la an la an a resurselor de apa de suprafata
Resursele hidrologice ale Romaniei au nu numai o variatie sezoniera ci si de la
un an la altul. Exprimat prin raportul dintre stocurile anuale ale cursurilor
interioare de apa si stocul mediu multianual al acelorasi cursuri de apa, acest
24

SINTEZA
coeficient de variatie este cuprins intre 2 si 0,5. Asa se face ca in anul 1970
stocul anual al raurilor interioare a insumat 74,413 miliarde m3 (km3) iar in anul
1990, unul dintre cei mai secetosi ani din punct de vedere hidrologic, acest stoc
sa fie de numai 22,293 miliarde m3.
Data fiind importanta apei pentru viata si activitatile umane, cunoasterea
raurilor, numita si cunoastere hidrologica, a cunoscut o dezvoltare continua,
strans legata de evolutia utilizarii apei ca apa potabila si pentru irigarea
culturilor, cale de transport, sursa de energie sau de protectie impotriva
efectelor distructive ale apei.
Informatiile asupra apelor de pe teritoriul Romaniei dateaza din cele mai vechi
timpuri, acestea devenind tot mai muneroase si mai variate.
Inceputul organizat al cunoasterii apelor pe teritoriul Romaniei incepe insa in a
doua jumatate a secolului al XIX-lea cand s-a pus problema reglementarii
navigatiei pe Dunare si de folosire a apelor unor rauri interioare pentru navigatie
si unele cerinte ale agriculturii. Astfel, primele observatii asupra nivelurilor
Dunarii pe teritoriul Romaniei incep in anul 1838 la Orsova, iar in anul 1857 au
loc primele masuratori privind scurgerea apei la gura bratului Sulina, iar
incepand cu anul 1879 in toate porturile romanesti.
Pe raurile interioare primele posturi hidrometrice se infiinteaza in Transilvania si
Banat:
Radna (1883), Savarsin (1859) si Arad (1861) pe raul Mures;
Sighet (1868) pe Tisa;
Satu Mare (1868) si Apahida (1877) pe raul Somes;
Lugoj (1874) pe raul Timis.
Dezvoltarea ulterioara a numarului posturilor a fost destul de lenta pana in anul
1924 cand s-a promulgat legea regimului apelor urmata de infiintarea Serviciului
Hidrografic un an mai tarziu.
De fapt, incepand cu anul 1925 numarul posturilor hidrometrice creste rapid
anjungand in anul 1931 la un numar de 250 de posturi hidrometrice. A urmat un
recul in activitatea de hidrometrie, recul ce a durat pana in anii 1948 1950,
cand odata cu aprobarea planului de electrificare, numarul posturilor
hidrometrice a cunoscut o crestere continua.
25

SINTEZA
Din cele 4864 de cursuri de apa ale retelei hidrografice, in prezent se

desfasoara activitate hidrometrica pe 519, dintre care 145 (27,9%) rauri cu
suprafata bazinala sub 100 km2; 247 (47,7%) rauri cu suprafata bazinala
cuprinsa intre 101 si 500 km2; 127 (24,5%) rauri cu suprafata bazinala de peste
500 km2.
5.2. Resursele de apa subterana
Apele subterane constituie o resursa mai putin vazuta iar evaluarea ei este mai
dificila. Ea se realizeaza pe baza observatiilor sistematice efectuate la posturile
retelei hidrogeologice nationale.
Apele subterane se constituie intr-o resursa importanta in special datorita
calitatii lor fizico chimice si biologice.
Posibilitatea de inmagazinare si circulatie a apelor subterane se afla in stransa
legatura cu alcatuirea litologica, dispozitia spatiala si conditiile de alimentare,
elemente care determina de fapt conditiile hidraulice ale acviferelor, functie de
care apele subterane sunt denumite freatice si de adancime.
Apele freatice se afla cantonate in primele orizonturi permeabile, pana la cca 50
m adancime, fiind sub influenta directa a factorilor atmosferici.
Apele subterane de adancime sunt cantonate la adancimi mai mari, fiind inchise
prin orizonturi impermeabile.
Apele freatice sunt cantonate pe teritoriul Romaniei in trei macroregiuni:
orogenul carpatic, depresiunile si bazinele intracarpatice, depresiunile si
bazinele extracarpatice.
In orogenul carpatic precipitatiile sunt abundente, dar pantele mari ale reliefului
asigura un drenaj foarte puternic. Din acest motiv, dar si datorita predominantei
rocilor compacte, fisurate, apele freatice sunt cantonate preferential in scoarta
de alterare care nu poate asigura rezerve mari. Precipitatiile frecvente si
abundente asigura insa o realimentare permanenta, din care provin
numeroasele izvoare cu apa dulce din zona de munte.
In depresiunile intramontane, in depozitele permeabile se acumuleaza rezerve
importante de ape freatice. Trebuie remarcata influenta directa pe care o are
litologia rocilor acestei mari regiuni hidrogeologice asupra acumularii apelor
subterane.
26

SINTEZA
In concluzie, zonele montane si submontane ale orogenului carpatic prezinta un

interes minor din punct de vedere al aprovizionarii cu apa prin foraje si in
consecinta nu se includ in estimarile resurselor de apa subterana.
Macroregiunea hidrogeologica ce formeaza depresiunile si bazinele
intercarpatice cuprinde regiunile Campiei de Vest si Bazinului Transilvaniei,
unitati sedimentare extinse, precis delimitate tectonic, genetic si morfologic.
Aceste regiuni se afla sub influenta accentuata a climatului oceanic care
conduce la o bogata umezire. In aceste regiuni debitele medii ale apelor freatice
au valori cuprinse intre 0,1 si 1,5 l/s.km2 pentru Campia de Vest si intre 0,1 si
1,0 l/s.km2 in Bazinul Transilvaniei.
Macroregiunea hidrogeologica ce cuprinde depresiunile si podisurile
extracarpatice se compune din regiunile Campiei Romane, Podisului
Moldovenesc si Podisului Dobrogean. Toate aceste regiuni se afla sub influenta
climatului est european, cu scurgere subterana mai redusa spre rauri decat in
zonele central europene si cu perioade reduse de alimentare in timpul iernii prin
infiltratii si care se reduc de la vest spre est. Scurgerea subterana variaza intre
0,015 si 0,5 l/s.km2. Daca in partea vestica a Campiei Romane apa freatica se
afla la mari adancimi (peste 100 m pe interfluvii) in partea estica a Campiei
Romane, in Baraganul de Nord si Central, apele freatice se afla la adancimi de
numai 5 6 m. In cadrul Podisului Moldovenesc se disting apele freatice din
podisurile Sucevei si Barladului, pe interfluvii ele aflandu-se la adancimi de 10
30 m, unde ele apar adesea ca izvoare cu apa dulce. In zona Campiei Jijia
Bahlui apele freatice sunt cantonate in nisipurile volhinianului si nu prezinta
importanta pentru alimentarile cu apa.
Podisul Dobrogei este o regiune saraca in apa. In Dobrogea de Sud, apele
freatice se afla cantonate in calcarele sarmatiene care in zona central estica
alcatuiesc un acvifer cu importanta pentru alimentarile cu apa. In Dobrogea de
Nord, ape freatice se acumuleaza la contactul formatiunilor mai vechi cu
loessurile (Bazinul Babadag, Macin, Tulcea). In toate cele trei zone ale
Dobrogei acumularile de ape freatice sunt reduse si pot fi folosite pentru
alimentari cu apa doar local.
Apele de adancime cu caracter ascensional sau artezian au o larga raspandire
in regiunile sedimentare pericarpatice, situandu-se pana la adancimi de cateva
mii de metri, lipsind aproape total in zonele cu roci compacte.
Pe teritoriul Romaniei se identifica 5 bazine arteziene ascensionale majore
care cantoneaza ape de adancime. Regiunile carpatice au rol de cumpana fata
27

SINTEZA
de regiunile depresionare din jur. In interiorul lor exista insa depresiuni tectonice
sau structuri ce favorizeaza acumularea apelor de adancime cu caracter
ascendent.
Cele cinci bazine arteziene ascensionale majore identificate pe teritoriul
Romaniei sunt: Bazinul Pericarpatic, Bazinul Predobrogean, Bazinul Premaritim
Dobrogean, Bazinul Transilvan, Bazinul Vestic.
Resursele exploatabile de ape subterane pe intreg teritoriul tarii au rezultat:
Resursa totala 387,669 m3/s (12,224 km3/an), din care:
ape freatice:
resursa de bilant 149,4 m3/s (4,715 km3/an) ;
ape de adancime:
resursa de bilant 238,257 m3/s (7,519 km3/an).
Repartitia stricta a resurselor de apa subterana pe bazinele si spatiile
hidrografice conventionale ale cursurilor de apa dupa care se face
administrarea apelor este practic imposibil de realizat, bazinele apelor
subterane necoincizand cu cele ale apelor de suprafata. Totusi o impartire a
resurselor de apa subterana pe districte de bazine hidrograficei este prezentata
in tabelul 2.
Tabel 2
RESURSE DE APA SUBTERANA
(calculate pe cele 142 corpuri de apa subteran delimitate n Romnia)
Freatic
(l/s)
Adancime
(l/s)
Somes - Tisa
7874
7861
Crisuri
8945
15302
Mures
9433
5266
Banat
7560
5152
Jiu
13550
7899
Olt
11719
15581
Arges - Vedea
27707
84652
Ialomita - Buzau
28180
Districtul de bazin hidrografic
28

SINTEZA
Freatic
(l/s)
Adancime
(l/s)
Siret
14637
2555
Prut
3918
9156
Dobrogea - Litoral
15889
84833
149.412
238.257
Total
Nota
*- Pentru ABA Buzau-Ialomita nu au fost delimitate corpuri de apa

subteran de adncime, iar resursa aferenta corpului de ap subteran
ROAG12 (administrat de ABA Arges-Vedea), care se intinde la adncime si
pe teritoriul ABA Ialomita-Buzau - cuprinde si resursa de ap aferent
acestei administraii bazinale.
Prin insumarea valorilor prezentate anterior, rezulta ca potentialul teoretic al
resurselor de apa ale Romaniei totalizeaza 137,744 km3/an, din care Dunarea
contribuie cu 87,7 km3/an, raurile interioare cu 40,424 km3/an, iar apele
subterane cu 12,224 km3/an. Raportat la numarul locuitorilor, potentialul
resurselor de apa ale Romaniei reprezinta circa 7000 m3/an.loc, cifra mult
superioara mediei europene care este de 4500 m3/an.loc. Romania ocupa din
acest punct de vedere locul al noualea printre tarile europene.
Asupra potentialului resurselor de apa ale Romaniei trebuie facute o serie de
consideratii care rezulta din specificul pozitiei geografice, reliefului, geologiei,
climei, solului si vegetatiei si anume:
fluviul Dunarea care constituie peste 62 % din potentialul resurselor de

apa este situat pe cea mai mare parte a cursului sau la periferia
teritoriului Romaniei, motiv pentru care s-ar putea utiliza economic in
prezent cca. 20 30 km3/an;
reteaua hidrografica interioara, cea mai accesibila folosintelor, este

neuniform distribuita pe teritoriul tarii;
debitele lichide ale raurilor interioare sunt variabile nu numai de la o zona

la alta, de la un anotimp la altul, ci si de la un an la altul, motiv pentru
care in regim natural potentialul utilizabil se cifreaza la doar circa 5
km3/an, sporit insa cu circa 6,0 km3/an (volum util) prin cele 1232 lacuri
de acumulare permanente realizate;
29

SINTEZA
potentialul apelor subterane resursa de bilant este 12,224 km3/an;
in Romania se intalnesc si ani deosebit de ploiosi, cand debitele raurilor

cresc foarte mult, producand inundatii, adeseori catastrofale, cu pierderi
de vieti omenesti si mari pagube materiale;
periodic pe o buna parte a teritoriului Romaniei se manifesta fenomenul

de seceta care conduce scaderea dramatica a resurselor de apa uneori
pana la circa 30% din cele ale anului normal.
5.3. Resursele socio economice de apa, de suprafata si subterana

Din punct de vedere al gestionarii / managementului lor, resursele de apa se
clasifica in doua categorii principale:
resurse hidrologice, numite si resurse naturale, fizice sau teoretice; si,
resurse socio economice de apa.
Unul dintre obiectivele majore ale gestionarii resurselor de apa este

transformarea resurselor hidrologice (naturale) in resurse utilizabile in diferite
scopuri de catre societate. Resursele astfel obtinute poarta denumirea de
resurse socio-economice. Aceste resurse se obtin prin intermediul unor proiecte
ingineresti sau de infrastructura si constituie acea parte a resurselor naturale
(fizice) care pot fi disponibilizate pentru a fi utilizabile. De aceea, aceste resurse
se mai numesc si disponibil la surse, sau pur si simplu, resurse de apa.
Cunoasterea resurselor socio economice de apa este deosebit de importanta
in gestionarea resurselor de apa, deoarece rezultatele calculelor in sectiunile de
bilant, care identifica deficite sau excedente de apa, trebuie judecate
comparative cu resursele socio economice existente in acea sectiune, de aici
rezultand fie necesitatea unor noi proiecte de infrastructura care sa transforme
inca o parte din resursele hidrologice in resurse socio economice, fie
adoptarea unor masuri nestructurale (administrative financiare, institutionale
etc.).
Resursele socio-economice de apa pot fi, in functie de provenienta, resurse de
apa de suprafata si resurse subterane.
La prima vedere, conform definitiei generale a notiunii de resurse socioeconomice, ar rezulta ca resursele socio-economice de suprafata ar fi
constituite din suma volumelor utile si a volumelor din rezerva de fier ale
lacurilor de acumulare, precum si a volumelor medii derivate din alte bazine
30

SINTEZA
hidrografice. Nu trebuie uitat insa ca in acelasi timp resursele socio-economice

de apa reprezinta in fapt disponibilul de apa la sursa. Din acest punct de
vedere, rezulta ca pot fi considerate ca resurse socio-economice de apa si
volumele de apa utilizabile din lacurile naturale, precum si stocurile lichide medii
multianuale disponibile in regim natural pe cursurile de apa. Acest disponibil in
regim natural a fost determinat pe baza debitelor medii lunare minime cu
asigurarea de 95%.
Ca urmare a acestor considerente, a rezultat ca resursele socio-economice de
apa de suprafata ale Romaniei din raurile interioare totalizeaza 11,058 km3/an
din care:
-
disponibil in regim natural 4,710 km3 /an (tabel 3);
din lacuri de acumulare 6,348 km3 /an.

Tabel 3
STOCUL MEDIU MINIM MULTIANUAL AL RAURILOR INTERIOARE ALE

ROMANIEI DISPONIBIL IN REGIM NATURAL
Nr.
crt.
Districtul de Bazin
Hidrografic
Stoc mediu minim

(km3/an)
Somes - Tisa
0.6060
Crisuri
0.1654
Mures
0.7926
Banat
0.4124
Jiu
0.3158
Olt
0.9947
Arges - Vedea
0.3473
Buzau-Ialomita
0.1737
Siret
0.9000
10
Prut - Barlad
0.0200
11
Dobrogea - Litoral
0.0000
Total
4.7109
31

SINTEZA
La acestea se mai adauga volumele utilizabile din lacurile naturale estimate la

circa 0,7 km3 /an cele mai multe lacuri naturale cu resurse de apa utilizabile
situandu-se in districtele de bazine hidrografice Dobrogea Litoral si Buzau
Ialomita.
In concluzie, totalul resurselor socio economice de apa de suprafata ale
Romaniei insumeaza 11,758 km3 /an. Aceasta resursa reprezinta circa 28% din
resursele hidrologice (naturale) ale Romaniei.
Pe districte de bazine hidrografice, resursele socio-economice de apa de
suprafata din raurile interioare sunt prezentate in tabelele 4 si 5.
Tabel 4
ESTIMAREA VOLUMELOR UTILE SI A VOLUMELOR DIN REZERVA
DE FIER DIN LACURILE DE ACUMULARE
Nr.
Crt.
Districtul de Bazin
Hidrografic
Volume utile
(km3)
Volume din
rezerva de fier
(km3)
Somes - Tisa
0,360979
0,077210
Crisuri
0,333210
0,046210
Mures
0,238000
0.038350
Banat
0,199000
Jiu
0,844000
Olt
0,954210
Arges - Vedea
0,586911
Buzau - Ialomita
0,617000
Siret
1,195877
0,112759
10
Prut - Barlad
0,491800
0,110000
11
Dobrogea - Litoral
0,034810
Total
5,855797
0,108580
0,493109
32

SINTEZA
Tabel 5
RESURSE SOCIO-ECONOMICE DE APA SUBTERANA
Nr.
Crt.
Districtul de Bazin
Hidrografic
Volume anuale medii

prelevate
(mil.m3)
Somes Tisa
36,94
Crisuri
50,54
Mures
37,66
Banat
43,95
Jiu
57,01
Olt
119,40
Arges Vedea
100,90
Buzau Ialomita
95,98
Siret
173,70
10
Prut
12,21
11
Dobrogea Litoral
128,66
Total
856,95
Trebuie facuta mentiunea ca in cadrul unui bazin hidrografic, resursele socio

economice de apa pot fi sporite sau diminuate prin intermediul unor derivatii
interbazinale care pot aduce (importa) un surplus de apa, respectiv exporta apa
in alt district de bazin hidrografic. Din acest punct de vedere, in Romania exista
numeroase derivatii interbazinale pentru satisfacerea cerintelor de apa ale
folosintelor.
Cele mai importante derivatii interbazinale sunt situate in districtele de bazine
hidrografice Somes Tisa, Crisuri, Arges Vedea si Dobrogea Litoral.
Volumul mediu multianual de apa transferat interbazinal este de circa 2,4 km3.
33

SINTEZA
In ceea ce priveste resursa socio-economica de apa subterana, aceasta este

data de disponibilul de apa pus la dispozitia societatii prin intermediul unor
infrastructuri ingineresti denumite generic captari (izvoare, drenuri, puturi cu
diametru mare, fronturi de captare prin foraje in cazul apelor subterane freatice
si de adancime).
Resursa socio-economica totala la nivelul tarii de apa subterana este estimata
la 856,95 mil m3/an.
Pe districte de bazine hidrografice conventionale, resursele socio economice
de apa subterana sunt prezentate in tabelul 5.
34

SINTEZA
CAPITOLUL 6
SITUATIA UTILIZARII PE FOLOSINTE A RESURSELOR DE APA
Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea
desfasura au nevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este
cerinta de apa, adica acea cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in
scopul utilizarii ei intr-un scop anume. Este important de evidentiat diferinta
dintre cerinta efectiva de apa si rata actuala de utilizare a apei. Un nivel scazut
al acestei rate poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica
existenta anumitor constrangeri in aprovizionarea cu apa.
6.1.
Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa
In intervalul 2001 2009 volumele de apa prelevate pentru satisfacerea

cerintelor folosintelor au cunoscut fluctuatii variind de la 5,31 km3 in anul 2005
la 7,22 km3 in anul 2008, maximul fiind atins in anul 2001 de 7,55 km3. In detaliu
evolutia volumelor de apa prelevate in intervalul analizat sunt prezentate in
tabelul 6 si figura 1.
Figura 1. Evolutia prelevarilor de apa in intervalul 2001 2009

35

SINTEZA
6.1.1. Rata utilizarii apei pentru uzul menajer, industrial si agricol

Tabel 6
VOLUMELE DE APA PRELEVATE PENTRU ACOPERIREA CERINTELOR
DE APA ALE FOLOSINTELOR IN INTERVALUL 2001-2009
2001
2002
2003
2004
Volume
prelevate
km3
km3
km3
km3
Populatie
1,74
23,05
1,63
21,65
1,46
21,60
1,32
21,71
Industrie
4,73
62,65
4,65
61,75
4,03
59,62
4,05
66,61
Agricultura
1,08
14,30
1,25
16,60
1,27
18,79
0,71
11,68
TOTAL
7,55
100.00
7,53
100
2005
2006
6,76 100.00 6,08 100.00
2007
2009
2008
Volume
prelevate
km3
Populatie
1,23 23,134 1,16 21,246 1,13 16,236 1,127
15,51
km3
%
1,043 15,140
Industrie
3,63 68,361 3,77 69,047 4,75 68,247 5,015
69,39
4,660 67,830
0,45
14,93
1,170 17,033
100.00
6,87
Agricultura
TOTAL
8,470
km3
0,53
9,710
km3
km3
1,08 15,517 1,078
5,31 100.00 5,46 100.00 6,96 100.00
7,22
100.00
6.1.2. Rata utilizarii apei pentru populatie

Dupa cum se poate observa din tabelul 6 si figura 1, prelevarile de apa pentru
populatie au scazut continuu in ultimii 9 ani, la nivelul Romaniei rata de utilizare
a apei pentru populatie fiind de circa 52 m3/an.loc (anul 2009).
Cele mai drastice reduceri ale prelevarilor de apa destinate populatiei s-au
inregistrat in districtul de bazin hidrografic Dobrogea-Litoral (tabel 7), unde
volumele de apa prelevate in anul 2009 reprezinta 38% din cele prelevate in
anul 2001. Urmeaza districtul de bazin hidrografic Arges Vedea (47%),
Somes Tisa (57%), Crisuri (59%). Cea mai mica scadere a volumelor de apa
prelevate pentru populatie se constata in districtele de bazine hidrografice Siret,
Mures si Buzau - Ialomita, unde volumele de apa prelevate in anul 2007
reprezinta 80% din volumele prelevate in anul 2001. Valorile volumelor
prelevate in anii 2006 si 2007 arata insa ca in unele districte de bazine
36

SINTEZA
hidrografice ne apropiem de oarecare stabilitate a volumelor de apa prelevate

pentru alimentarea cu apa a populatiei.
O analiza cu rezultate interesante este aceea a volumului specific de apa
prelevat pe cap de locuitor si pe districte de bazine hidrografice. Cele mai mici
prelevari se constata in districtul de bazin hidrografic Crisuri 23,38 m3/anloc
urmat de districtul de bazin hidrografic Mures cu 36,77, Somes-Tisa cu 41,33.
Cel mai mare volum specific prelevat se constata in districtul de bazin
hidrografic Dobrogea Litoral, cu un maxim de 115,08 m3/anloc.
Figura 2. Evolutia prelevarilor de apa pentru populatie pe districte de bazine

hidrografice in intervalul 2001 - 2009
Valorile acestor prelevari specifice sunt foarte importante deoarece ele ne pot
indica districtele de bazine hidrografice unde ritmul de racordare a populatiei la
sistemele centralizate de alimentare cu apa trebuie intensificate.
37

SINTEZA
Tabel 7
RATA DE UTILIZARE A APEI PENTRU POPULATIE
DBH
An
Arges - Vedea
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
474.59
456.91
412.64
327.66
278.43
269.48
260.04
267.66
223.17
78.90
67.90
65.54
62.83
60.29
59.08
59.23
58.00
57.96
125.99
127.17
116.36
105.81
103.26
100.9
105.55
113.33
95.97
39.83
32.43
30.30
23.62
20.43
20.55
21.21
21.30
23.68
Dobrogea - Litoral
226.86
198.63
146.63
137.21
133.49
109.65
112.26
104.57
87.00
Jiu
108.33
98.61
126.94
81.39
79.48
71.26
72.03
88.42
90.12
Mures
109.71
87.68
84.17
98.29
93.89
84.86
81.56
84.24
83.91
Olt
162.43
141.57
115.26
126.31
115.33
112.59
112.67
119.06
121.27
Prut - Barlad
120.48
133.58
133.10
121.97
122.12
112.30
96.84
54.77
51.20
Siret
162.15
169.35
140.13
150.24
144.35
142.81
130.24
137.66
132.34
Somes - Tisa
134.77
115.27
93.10
88.72
84.60
80.86
78.96
77.87
76.87
1740
1630
1460
1320
1230
1160
1130
1127
1043
Banat
Buzau - Ialomita
Crisuri
Total
38

SINTEZA
6.1.3. Rata utilizarii apei in industrie

Prelevarile de apa industriala au atins un maxim in anul 2008, ajungand la
5,015 m3.
Dupa cum se poate observa din tabelul 8 si figura 3 cele mai mari prelevari de
apa pentru industrie din ultimii noua ani s-au realizat in districtele de bazine
hidrografice Dobrogea Litoral, Jiu, Arges Vedea si Buzau Ialomita care au
prelevat cca 70% din totalul volumelor pentru industrie din Romania.
Figura 3. Evolutia prelevarilor de apa pentru industrie, pe districte de bazine

hidrografice in intervalul 2001 - 2009
39

SINTEZA
Tabel 8
RATA DE UTILIZARE A APEI PENTRU INDUSTRIE
DBH
An
Arges-Vedea
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
365.35
349.42
322.28
265.67
241.37
232.15
236.67
215.70
219.83
78.93
98.37
60.65
56.14
58.27
56.84
43.96
38.50
35.34
320.44
285.25
273.80
225.18
183.57
206.05
214.50
169.95
180.00
84.05
46.60
40.54
46.32
44.03
46.59
46.60
44.45
52.45
1520.10
1525.20
1340.30
1422.50
1422.60
1460.6
2228.70
2667.2
2671.20
867.80
902.45
600.19
591.54
580.58
660.57
728.15
715.12
658.16
85.66
86.93
81.15
95.33
58.93
64.28
77.74
75.92
502.47
Olt
185.60
169.00
180.34
158.41
156.38
151.13
139.44
122.13
102.10
Prut-Barlad
125.14
103.26
118.93
116.84
157.34
113.51
128.67
105.27
101.00
Siret
228.57
215.45
192.60
128.61
120.09
126.00
142.21
103.60
86.60
97.01
91.59
89.86
81.91
76.04
73.32
67.66
64.16
51.74
4730
4650
4030
4050
3630
3770
4750
5015
4661
Banat
Buzau-Ialomita
Crisuri
DobrogeaLitoral
Jiu
Mures
Somes-Tisa
Total
40

SINTEZA
6.1.4. Rata utilizarii apei in agricultura

O analiza a evolutiei prelevarilor de apa pentru agricultura nu este insa
concludenta avand in vedere ca aceste prelevari cumuleaza prelevarile pentru
irigatii, zootehnie si acvacultura, irigatiile cel mai mare utilizator de apa din
domeniul agriculturii fiind mult influentate de faptul daca anul este ploios sau
secetos (tabelul 9 si figura 4). Din aceasta cauza este necesara o analiza
separata pentru fiecare folosinta irigatii, zootehnie, acvacultura.
Figura 4. Evolutia prelevarilor de apa pentru agricultura, pe districte de bazine

hidrografice, in intervalul 2001 - 2009
41

SINTEZA
Tabel 9
RATA DE UTILIZARE A APEI PENTRU AGRICULTURA
DBH
An
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Arges-Vedea
60.88
105.64
128.56
75.36
29.03
25.42
58.47
51.2
68.88
Banat
14.77
6.68
10.42
23.77
24.73
26.30
23.86
23.85
18.69
145.95
381.63
384.16
154.05
107.66
180.93
525.91
488.20
483.41
20.04
26.24
25.78
24.76
23.94
22.42
18.59
30.65
29.67
116.06
122.18
58.13
65.80
30.39
28.47
9.66
39.16
71.28
Mures
18.87
34.74
47.26
46.25
40.34
38.29
45.91
49.93
53.33
Olt
18.70
35.27
41.65
31.39
29.20
28.03
54.81
56.85
53.50
113.14
180.51
189.51
116.82
69.89
78.96
136.74
200.33
173.87
Siret
23.58
39.75
62.38
35.00
39.66
24.83
48.74
20.97
20.75
Somes-Tisa
65.44
70.30
21.52
17.90
21.36
21.10
20.63
18.70
19.20
478.90
246.47
298.92
124.75
33.69
56.93
141.33
98.30
178.45
1080
1250
1270
710
450
530
1080
1078
1171
Buzau-Ialomita
Crisuri
Jiu
Prut-Barlad
Dobrogea-Litoral
Total
42

SINTEZA
6.1.5. Rata utilizarii apei pentru irigatii

In ceea ce priveste volumele de apa prelevate pentru irigatii (tabel 10) acestea
depind nu numai de marimea suprafetelor care se iriga, ci si de cantitatea de
precipitatii cazute. Aceasta cantitate este cea care, avand in vedere faptul ca, in
Romania, irigatiile sunt de completare, adica se fac pentru acoperirea deficitului
de apa pana la valoarea necesara dezvoltarii plantelor fac ca cerinta de apa
pentru irigatii respectiv norma de irigare sa fie variabila de la an la an.
Tabel 10
Anul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Suprafata
irigata
327702 488109 569073 327347 45719 96224 320243
(ha)
Volume
prelevate
686
892
903
407
114
440
896
(mil. m3)
2008 2009
581
Sursa: Institutul National de Statistica
Se stie ca anii 2002, 2003 si 2007 au fost secetosi.

In ceea ce priveste sursele de apa pentru irigarea terenurilor, acestea sunt in
special fluviul Dunarea si lacurile litorale din care s-au prelevat in ultimii 7 ani
cca 80-85% din volumele totale utilizate la irigatii.
Estimarea cerintelor de apa pentru productia de hrana
Volumul de apa implicat in producerea hranei este semnificativ si mare parte
din el provine din precipitatii. Un calcul grosier pentru determinarea cerintei de
apa pentru productia alimentara se poate baza pe cerinta specifica de apa
pentru a procura hrana pentru o singura persoana. In functie de compozitia
meselor si considerand si pierderile de recolta, in prezent, pentru a produce in
medie hrana ingerata de 2800 kcal/persoana/zi cerinta poate fi evaluata grosier
la 1000 m3 pe an pentru a fi produsa. Spre exemplu in cazul Romaniei ar fi
necesari 21,6 km3 apa/an. Cum insa o buna parte din aceasta apa este
provenita din precipitatii si stocata in sol, doar aproximativ 15% din apa
necesara culturilor provine din irigatii. Ca urmare pentru Romania irigatiile ar
necesita cca. 21,6 x 0,15 = 3,24 km3/an.
Cerealele au o cerinta specifica de apa care variaza in functie de conditiile
climatice locale. Una peste alta pentru a produce 1 kg de grau este necesar 1
43
731

SINTEZA
m3 apa. Productia de carne necesita intre 6 si 20 ori mai multa apa decat pentru
cereale, depinzand de factorul de conversie hrana/carne.
Trebuie retinut faptul ca rezultatul obtinut prin acest calcul pentru volumul de
apa necesar irigatiilor de 3,24 km3/an este foarte apropiat de volumul de apa
necesar a fi prelevat pentru irigatii in scenariul maxim imaginat de autorii
acestui plan de 3,10 km3/an.
6.1.6. Rata utilizarii apei pentru zootehnie
Evolutia prelevarilor de apa pentru zootehnie in intervalul 2001 2009 pe
districte de bazine hidrografice este prezentata in tabelul 11.
Dupa cum se observa in intervalul analizat prelevarile de apa pentru sectorul
zootehnic s-au redus aproape la jumatate.
6.1.7.
Rata utilizarii apei pentru acvacultura / piscicultura
Evolutia prelevarilor de apa pentru piscicultura / acvacultura in intervalul 2001

2009 la nivel de district de bazin hidrografic (fara anii 2005 si 2007), este
prezentata in tabelul 12.
6.2.
Utilizarea potentialului hidroenergetic
Potentialul hidroenergetic este de trei categorii:
potential hidroenergetic teoretic (brut), care exprima totalitatea

resurselor de energie naturala a apelor dintr-un bazin hidrografic, fara a
tine cont de posibilitatile tehnice si economice de amenajare.
Acest potential teoretic cuprinde atat potentialul de suprafata, cat si potentialul

liniar. Potentialul de suprafata se refera la apele din precipitatii si la cele de
scurgere, in timp ce potentialul liniar se refera la energia (puterea) maxima ce
se poate obtine pe un curs de apa sau sector al sau.
potential hidroenergetic tehnic amenajabil, care reprezinta acea parte

din potentialul brut, care ar putea fi obtinuta prin amenajarea cursului de
apa tinand seama de conditiile tehnice ale etapei respective;
44

SINTEZA
Tabel 11
PRELEVARI DE APA PENTRU ZOOTEHNIE (mii m3)
Districtul de bazin
hidrografic
2001
2002
2003
1781.0
1428.0
1202.0
988.0
784.0
541.0
380.0
460.0
Crisuri
280,7
298,5
291,3
296,6
308,4
445.0
720.0
700.0
Mures
1476.0
1865.0
1752.0
1715.0
1283.0
1178.0
890.0
1060.0
Banat
1578.0
1554.0
1694.0
1391.0
1595.0
1319.0
1850.0
2100.0
Jiu
275.0
377.0
536.0
597.0
501.0
548.0
440.0
450.0
Olt
1580.0
1802.0
2229.0
1786.0
1503.0
1299.0
1010.0
1060.0
Arges-Vedea
3771.0
3103.0
2794.0
2271.0
2235.0
2050.0
3610.0
3620.0
Buzau-Ialomita
4290.0
4290.0
3253.0
2876.0
2800.0
2782.0
3410.0
3845.0
Siret
492.0
3297.0
2813.0
2813.0
2289.0
2461.0
2770.0
1270.0
Prut-Barlad
669.0
696.0
648.0
648.0
521.0
452.0
850.0
1070.0
16991.0
16011.0
6056.0
6300.0
5299.0
3666.0
2140.0
2040.0
33181,7
34721,5
23268,3
21681,6
19118,4
16741.0
180700.
0
17680.0
Somes-Tisa
Dobrogea-Litoral
TOTAL
2004
2005
2006
2008
2009
Sursa datelor: ANAR
45

SINTEZA
Tabel 12
3
PRELEVARI DE APA PENTRU PISCICULTURA (mil.m /an)

Districtul de bazin
hidrografic
2001
2002
2003
2004
2006
2008
2009
Arges-Vedea
31.851
27.612
21.888
23.358
26.133
18.180
45.340
Banat
12.434
3.878
7.725
21.177
0.513
15.170
14.690
Buzau - Ialomita
43.000
43.000
29.719
40.253
1.984
98.700
98.390
Crisuri
19223
25.46
24.37
23.626
21.380
29.570
28.640
Dobrogea - Litoral
52.080
0.882
63.660
42.010
8.340
4.060
35.060
Jiu
17.842
7.159
8.073
6.988
2.980
10.680
10.840
Mures
14.389
24.094
28.429
30.571
1.123
39.340
38.630
Olt
13.250
13.941
18.111
18.539
0.816
34.460
31.100
Prut - Barlad
69.536
101.174
88.528
45.520
19.36
140.00
85.470
Siret
15.787
17.859
33.778
33.778
0.000
16.200
16.000
Somes - Tisa
63.270
68.480
19.900
16.530
0.640
18.180
18.440
TOTAL
352662
333.539
344.181
302.350
83.269
479.400
423.000
Sursa datelor: ANAR

46

SINTEZA
potentialul hidroenergetic economic amenajabil, adica acea parte a

potentialului tehnic amenajabil, care se poate obtine in conditii
economice. Acest potential este cel mai susceptibil de modificari fiind
conditionat de progresul tehnic, dar si de anumite cerinte si politici de
mediu.
6.2.1. Potentialul hidroenergetic al raurilor Romaniei

Potentialul hidroenergetic al cursurilor de apa de pe teritoriul Romaniei a fost
evaluat de mai multe ori in secolul XX. In prezent se apreciaza ca potentialul
teoretic al apelor de scurgere este de 90 TWh/an, iar potentialul teoretic liniar al
cursurilor de apa este de 70 TWh/an.
In ceea ce priveste marimea potentialului hidroenergetic teoretic, nu exista
diferente semnificative intre diferitele surse si studii elaborate. In schimb,
marimea potentialului hidroenergetic tehnic amenajabil este estimata intre 32 si
36 TWh/an, iar a celui economic amenajabil, intre 23 si 30 TWh/an.
O distributie a potentialului hidroenergetic de scurgere si a celui liniar, pe
districte de bazine hidrografice, se prezinta in tabelul 13:
Tabel 13
Potentialul hidroenergetic
Districtul de bazin
hidrografic
de scurgere
teoretic
tehnic amenajabil
TWh/an
TWh/an
TWh/an
Somes
9,00
4,20
2,20
Crisuri
4,50
2,50
0,90
Mures
17,10
9,50
4,30
Raurile din Banat
3,80
1,90
0,65
Jiu
6,30
3,15
0,90
Olt
13,30
8,25
5,00
Arges
5,00
3,10
1,60
Ialomita
3,30
2,20
0,75
Siret
16,70
11,10
5,50
47

SINTEZA
Potentialul hidroenergetic
Districtul de bazin
hidrografic
de scurgere
teoretic
tehnic amenajabil
TWh/an
TWh/an
TWh/an
Total rauri
inferioare
79,00
45,90
21,80
Dunarea
0,00
18,50
12,00
TOTAL ROMANIA
79,00
64,40
33,80
6.2.2. Situatia actuala a utilizarii potentialului hidroenergetic

Evolutia productiei de energie hidroelectrica in intervalul 2000-2007
In prezent, in Romania, structura producatorilor de energie electrica este
urmatoarea:
Producator termo - 55%;
Hidroelectrica 30%;
Nucleoelectrica 10%;
Producatori independenti - 5%.
S.C. Hidroelectrica S.A. este cel mai important producator de energie electrica
din Romania pe piata reglementata si principalul producator pe piata libera.
Societatea administreaza 307 centrale hidroelectrice, inclusiv 5 statii de
pompare energetice. Puterea totala instalata este de 6361,92 MW, in anul 2007
furnizand in Sistemul Energetic National 15807 GWh.
In ceea ce priveste evolutia puterii instalate si a energiei anuale furnizate in
intervalul 2000 - 2007, ea a variat in functie de natura hidrologica a anului, dupa
cum se prezinta in tabelul 14, astfel:
Tabel 14
Anul
Putere
instalata
(MW)
Energie anuala
(GWh)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
5833
5856
6261
6288
6334
6346
6326
6362
14700 14800 16000 13200 16400 20103 18235 15807
48

SINTEZA
Dupa cum se poate observa, din punct de vedere hidrologic, cei opt ani de
productie pot fi impartiti in:
ani secetosi (2000; 2001; 2003);
an mediu (2004);
ani ploiosi (2005-2006);
an subnormal (2007).
S.C. Hidroelectrica S.A. este structurata in 12 filiale, fara personalitate juridica,

a caror pondere in productia de energie electrica este redata in tabelul 15 si
graficul alaturat:
Tabel 15
Sucursala
Ponderea
(%)
Portile de Fier
36,0
Sebes
2,8
Caransebes
1,1
Hateg
3,1
Bistrita
12,3
Sibiu
2,6
Cluj
7,6
Slatina
6,8
Ramnicu Valcea
17,3
Buzau
1,1
6.2.3. Gradul de amenajare al potentialului hidroenergetic

Daca se ia in considerare energia furnizata de centralele hidroelectrice in anul
de varf 2005, de 20,103 TWh si o raportam la potentialul tehnic amenajabil de
33,8 TWh/an, rezulta un grad de amenajare de 59,5%. Mai corect este insa a
calcula gradul de amenajare al resurselor hidroenergetice luand in considerare
anul hidrologic mediu, cand productia de energie hidroelectrica a fost estimate
la 17.5TWh, caz in care rezulta un grad de amenajare a potentialului
hidroenergetic de cca 52%. In general se admite grosso modo ca potentialul
49

SINTEZA
hidroenergetic al Romaniei este amenajat in proportie de 50%. Rezulta implicit

ca mai este de utilizat un potential de circa 16TWh/an energie hidroelectrica,
care va constitui in continuare obiectul Strategiei Energetice a Romaniei.
Considerand potentialul hidroenergetic amenajat ca fiind energie produsa in
C.H.E. existente in anul hidrologic mediu, gradul actual de utilizare a
potentialului tehnic amenajabil este prezentat in tabelul 16.
Tabel 16
Potentialul
tehnic
amenajabil
(TWh/an)
Potentialul
amenajat
(TWh/an)
Gradul actual
de utilizare a
potentialului
(%)
Somes
2,20
0,63
28,64
Crisuri
0,90
0,37
41,11
Mures
4,30
1,47
34,19
Raurile din Banat
0,65
0,60
92,31
Jiu
0,90
0,52
57,78
Olt
5,00
4,20
84,00
Arges
1,60
0,94
58,75
Ialomita
0,75
0,30
40,00
Siret
5,50
2,00
36,36
Dunare
12,00
6,45
53,75
33,80
17,48
51,72
Districtul de
bazin hidrografic
Total
6.3. Micropotentialul energetic

In cadrul Surselor Regenerabile de Energie (SRE), energia hidro detine cea mai
mare pondere si este considerata energia furnizata de unitati hidroenergetice cu
puterea instalata < 10 MW (adica hidroenergie mica obtinuta In
microhidrocentrale).
Micropotentialul este parte integranta a potentialului energetic al Romaniei si
daca, pana in prezent s-a pus accent in special pe realizarea de centrale
hidroelectrice cu puteri > 10 MW, Romania va face demersuri pentru
50

SINTEZA
valorificarea In continuare a micropotentialului pentru a raspunde cerintelor

Directivei Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie.
In momentul de fata exista preocupari de valorificare a micropotentialului
hidroenergetic atat In tara cat si la nivel international. In ceea ce priveste
Romania, s-au realizat diferite studii privind micropotentialul hidroenergetic, sau construit centrale de mica putere si s-au reabilitat cele existente.
Micropotentialul tehnic amenajabil reprezinta puterea sau energia electrica care
ar putea fi produsa prin amenajarea hidroenergetica a cursurilor de apa cu
potential redus. Determinarea riguroasa a micropotentialului tehnic amenajabil
se face pe baza elaborarii unor scheme de amenajare, care tin seama de
conditiile locale (topografice, geologice, hidrologice, ecologice), situatia cailor
de comunicatie, cerintele de apa pentru alte folosinte, performantele tehnice ale
hidroagregatelor etc.
Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul Romaniei a fost impartit in 10
bazine hidrografice. Rezultatele evaluarii microhidropotentialului teoretic liniar
sunt prezentate in tabelul 17.
Tabel 17
Lungime cursuri de
apa
(Km)
Potential teoretic
(MW)
Somes-Tisa
2689
177
Crisuri-Barcau
1073
53.7
Mures
3050
301
Nera-Timis-Barzava
1913
256
Cerna-Jiu
1830
257
Olt
5029
458
Arges-Dambovita
1328
43
Ialomita
321
21
Siret-Prut
6400
306
Dunarea
1133
22.3
24766
1895
Districtul de bazin
hidrografic
Total
51

SINTEZA
Din acest tabel rezulta ca micropotentialul teoretic liniar este de 1895 MW,
tehnic amenajabil, insa din acesta doar cca. 416 MW sunt situati pe cursuri de
apa care au un potential specific mai mare de 150 KW/Km, potential considerat
ca fiind economic amenajabil. Energia medie anuala potential a fi produsa este
estimata la 2750 GWh/an, iar cea economica de numai 1200 GWh/an.
In Romania nu s-a elaborat inca o strategie in domeniul energiei verzi, iar
prezentul Plan national de amenajare nu promoveaza explicit implementarea de
microhidrocentrale ci prezinta doar potentialul de amenajare. Pentru
promovarea de microhidrocentrale, inainte de autorizarea proiectelor trebuie
realizata evaluarea impactului cumulat in cadrul procesului de elaborare a unei
strategii privind utilizarea micropotentialului hidroenergetic.
Micropotentialul
amenajat
la
1.01.2005
totaliza
380
de
MHC
(microhidrocentrale) si CHEMP (centrale hidroelectrice de mica putere) avand
puterea instalata de 501 MW si energia medie de proiect 1504 GWh/an.
Situatia celor 380 MHC existente este urmatoarea:
296 MHC (78% din total) sunt in exploatare, din care 209 sunt detinute
de Hidroelectrica;
49 MHC (13% din total) sunt In executie;
35 MHC (9% din total) sunt casate sau casate partial.
Repartitia puterii totale instalate de 501 MW in cele 380 MHC este urmatoarea:
365 MW (73% din total) sunt instalati in MHC aflate in exploatare;
127 MW (25% din total)sunt instalati in MHC aflate in executie;
8 MW (2% din total) sunt instalati in MHC casate sau casate partial.
In ceea ce priveste energia totala medie de proiect a celor 380 MHC de 1504
GWh/an ea este repartizata astfel:
1082 GWh/an (72% din total) sunt instalati in MHC aflate In exploatare;
391GWh/an (26% din total)sunt instalati in MHC aflate In executie;
30 GWh/an (2% din total) sunt instalati in MHC casate sau casate partial.
52

SINTEZA
6.4.
Utilizarea potentialului navigabil al apelor
Caile de transport pe apa pot fi clasificate in doua mari categorii: transporturi

fluviale si transporturi maritime. Din prima categorie fac parte transporturile pe
fluvii, pe rauri, pe lacuri si pe canale navigabile, in timp ce transporturile
maritime cuprind transporturile pe mari si oceane.
Caile navigabile interioare detin un loc important in efectuarea transporturilor,
dezvoltarea transporturilor pe caile navigabile interioare fiind o caracteristica a
tarilor industrializate. Domina transporturile de marfuri in vrac: minereuri,
carbuni, materiale de constructii, cereale, ingrasaminte chimice etc.
Eficienta transporturilor pe caile navigabile interioare este determinata de
urmatorii factori principali: pretul de cost (lei/t.km), viteza, capacitatea de
transport, caracterul de masa, permanenta, regularitatea si siguranta
transporturilor.
Situatia actuala a navigatiei fluviale in Romania
Se stie ca, navigatia fluviala prezinta unele caracteristici care ar trebui s-o faca
preferata in transportul marfurilor fata de cele pe alte cai de comunicatie,
precum:
asigura conditii optime pentru transportul marfurilor de masa, deoarece

un convoi de barje are o capacitate de transport de 3.000 12.000 t in
functie de compunerea convoiului, in timp ce un tren de marfa poate
transporta in medie 1.500 2.000 t, iar un autocamion 15 30 t.
Coeficientul de utilizare a puterii de propulsie este superior in transportul
pe apa, fiind in medie de circa 4 5 t/CP, fata de cca 1 t/CP la calea
ferata si cca 0,06 t/CP la transportul rutier;
consum mai mic de combustibil, de metal, de forta de munca calificata;
pret de cost mai redus;
este mult mai putin poluant decat transportul pe caile rutiere.
Dupa anul 1990, transportul pe apele interioare ale Romaniei s-a confruntat cu
mai multe probleme, cum ar fi razboiul din fosta Iugoslavie si bombardarea
podului de la Novi Sad. Reteaua de cai navigabile a Romaniei se situeaza in
intregime in partea de sud-est a tarii si are o densitate de 6,5 km/1000 km2.
53

SINTEZA
Lungimea retelei este de 1.779 km, din care 1.085 km Dunarea cale navigabila
internationala, 575 km bratele navigabile ale Dunarii si 98 km cai navigabile
artificiale (canalele Dunarea Marea Neagra si Poarta Alba Navodari). Pe
reteaua de cai navigabile interioare si la Marea Neagra sunt integrate 32 de
porturi din care 3 porturi maritime, 4 porturi fluvio maritime si 25 porturi
fluviale.
Porturile romanesti dispun de cca 49000 ml de constructii hidrotehnice pentru
acostarea navelor, din care 18 - 20 % au o vechime mai mare de 80 ani si din
informatiile comunicate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii necesita
urgente lucrari de reconstructie.
Evolutia transporturilor de marfuri pe caile navigabile interioare ale Romaniei
evidentiaza o scadere accentuata dupa anul 1990, de la 12 mil. tone, in anul
1990, la 6 mil. tone, in anul 1992 si o oarecare redresare dupa anul 1996, cu o
medie de cca. 14 mil.tone/an. Trebuie facuta mentiunea ca, potrivit Anuarului
Statistic al Romaniei, cea mai importanta parte a traficului pe caile noastre
fluviale revine transporturilor interne (cabotaj). Principalele marfuri transportate
sunt cele in vrac: minereuri, materiale de constructii, cereale, produse
metalurgice.
54

SINTEZA
CAPITOLUL 7
AMENAJARI DE GOSPODARIRE A APELOR
De circa 50 de ani, in Europa s-a impus tot mai mult idea ca gospodarirea
cantitativa si calitativa a apelor, managementul catastrofelor naturale generate
de prezenta in exces sau de lipsa apei, conservarea biodiversitatii mediului
acvatic, nu se poate realiza decat privind cu fata spre viitor, adica numai prin
elaborarea unui plan director realizat la nivel de bazin hidrografic.
Din acest punct de vedere, Romania se numara pentru primele tari din Europa
care nu numai ca a introdus administrarea apelor pe bazine hidrografice, inca
din anul 1959, dar a realizat (in intervalul 1959 - 1962) si primele planuri de
amenajare a bazinelor hidrografice.
In prezent, zestrea amenajarilor hidrotehnice cuprinde peste 1200 de lacuri de
acumulare dintre care 400 au volume de peste 1 mil. m3, 230 de mari baraje ce
figureaza si in Registrul mondial al marilor baraje, 9920 km de diguri, 6300 km
de regularizari de albii, 2290 km de derivatii de debite etc.
Amenajarile hidrotehnice existente sunt realizate atat ca amenajari cu folosinte
complexe, cat si ca amenajari de unica folosinta cum ar fi producerea de
energie hidroelectrica, alimentari cu apa, controlul viiturilor, piscicultura sau
agrement.
Din totalul celor circa 230 de amenajari mai semnificative, situatia pe folosintele
ce fac obiectul prezentului studiu se prezinta astfel:
67 de amenajari hidrotehnice au ca folosinta exclusiva producerea de
energie hidroelectrica;
5 amenajari hidrotehnice au ca scop satisfacerea cerintelor de apa ale
unei singure folosinte, alta decat producerea de energie hidroelectrica
sau atenuarea viiturilor;
39 de amenajari hidrotehnice sunt destinate satisfacerii cerintelor de apa
a doua folosinte, altele decat atenuarea viiturilor;.
119 de amenajari hidrotehnice cu mai mult de doua folosinte.
55

SINTEZA
Amenajari hidrotehnice avand ca folosinta exclusiva producerea de

energie electrica
Aceste amenajari sunt constituite din baraje si lacuri de acumulare cu volume
importante de apa, sau din baraje derivatie la care volume acumulate sunt
nesemnificative (0,01 mil. m3 0,4 mil. m3), avand mai mult rolul de a crea
coloana de apa necesara incarcarii aductiunilor. Din punct de vedere al
volumului de apa retinut in lacul de acumulare, cel mai mare volum este cel din
lacul Vidra de pe raul Lotru de 340,0 mil m3, urmat de lacul Tarnita pe Somesul
Cald, cu un lac de 74,0 mil. m3.
Aceste amenajari, avand folosinta exclusiv energetica sunt de regula situate in
zona montana si piemontana si constau in general dintr-un baraj inalt care
realizeaza un lac de acumulare cu un volum mai mare sau mai mic in directa
legatura cu debitul mediu multianual al cursului de apa. Acolo unde acesta este
insa relativ redus, dar reteaua hidrografica adiacenta este densa si cu
disponibilitati de debite, sunt realizate baraje de derivatie, unele destul de inalte
(Baciu raul Doamnei, H = 34 m) si galerii hidrotehnice.
BARAJUL VIDRA
BARAJUL TARNITA
Din punct de vedere al caderilor de apa utilizate in centralele hidroelectrice

aferente acestor amenajari se detaseaza ca extreme, centrala hidroelectrica
Lotru - Ciunget cu o cadere de 800 m, cea mai mare din tara si o putere
instalata de 510 MW si respectiv la polul opus, C.H.E. Voila, Arpas, Scoreiu,
Avrig cu 9 m cadere sau C.H.E. Curtea de Arges cu o cadere de 10,5 m. In
privinta debitelor instalate in centralele hidroelectrice din cadrul acestor
amenajari, cele mai mari debite sunt instalate in C.H.E. de pe raul Olt, cu 330
m3/s; C.H.E. Curtea de Arges cu debitul instalat de 90 m3/s, Lotru Ciunget cu
56

SINTEZA
80 m3/s, iar cel mai mic debit este instalat in C.H.E. Sadu V de pe raul Sadu, cu
4,9 m3/s.
BARAJUL BOLBOCI
BARAJUL VIDRARU
Amenajari hidrotehnice avand o singura folosinta (alta decat producerea

de energie electrica sau atenuarea viiturilor).
In aceasta categorie sunt putine amenajari existente si ele constau in special
din amenajari destinate asigurarii apei pentru termocentrale. Ele constau in
general din baraje de priza cu volume in lacurile de acumulare cuprinse intre
0,180 mil. m3 (Isalnita - Jiu), 1,65 mil. m3 (Paroseni) si maximum 2,5 mil. m3
(Mintia - Mures).
Amenajari hidrotehnice avand doua folosinte (altele decat atenuarea
viiturilor).
In general, in aceasta categorie se situeaza acele amenajari hidrotehnice care
au ca folosinte producerea de energie electrica si navigatia (Portile de Fier I si
II), producerea de energie si asigurarea sursei de apa pentru irigatii sau pentru
alimentari cu apa potabila.
Cele mai reprezentative amenajari din aceasta categorie sunt: Izvorul Muntelui
Stejaru (Dimitrie Leonida), pe raul Bistrita, Govora, Arcesti, Babeni,
Dragasani, Strejesti pe raul Olt, Galbeni, Racaciuni, Beresti pe raul Siret,
Candesti-Buzau, Clocotis pe Bistrita-Jiu, Colibita pe Bistrita Ardealului, Motru pe
raul Motru, Petresti pe raul Sebes, Poiana Uzului pe raul Uz, etc.
Din punct de vedere al productiei de energie electrica, respectiv al debitelor si
puterii instalate, se detaseaza amenajarea Sistemul hidroenergetic si de
57

SINTEZA
navigatie Portile de Fier I cu o putere instalata de 1150 MW, un debit instalat de

4710 m3/s, respectiv o productie in anul hidrologic mediu de 5384 GWh.
Figura 5 - Amenajarea hidrotehnica a raului Bistrita

(Sursa ISPH / Hidroconstructia / Hidroelectrica)
Figura 6 - Amenajarea complexa Cerna - Motru

58

SINTEZA
Figura 7 - Amenajarea hidrotehnica a raului Sebes

Figura 8 - Amenajarea complexa Somes - Crisuri

59

SINTEZA
Figura 9 - Amenajarea hidrotehnica a raului Motru

BARAJUL IZVORUL MUNTELUI - BICAZ
BARAJUL POIANA UZULUI
60

SINTEZA
BARAJUL PORTILE DE FIER I
BARAJUL PORTILE DE FIER II
Din punct de vedere al volumelor acumulate in lacurile realizate de barajele

amenajarilor se remarca Lacul Izvorul Muntelui, cu un volum total de 1200 mil.
m3, cel mai mare lac de pe raurile interioare, lac ce constituie si sursa potentiala
de apa pentru irigarea a circa 200000 ha in Baraganul de Nord si Central.
Celelalte amenajari au in general volume mai mici in lacurile de acumulare:
Candesti (4,5 mil. m3 ), Dragomirna pe raul Dragomirna (22,8 mil. m3 ),
Dragasani-Olt (40,0 mil. m3 ), Poiana Uzului (80 mil. m3 ), Racaciuni-Siret (106,0
mil. m3 ).
In privinta puterilor instalate in centralele hidroelectrice asociate acestor
amenajari si respective a energiei produse, acestea situeaza intre 210 MW si
respectiv 430 GWh/an in centrala hidroelectrica Dimitrie Leonida Bicaz si 4,1
MW, respectiv 2,2 GWh/an in centrala hidroelectrica Poiana Uzului.
Barajele acestor amenajari sunt de diferite tipuri: baraje fluviale pe fluviul
Dunarea, pe raurile Olt si Siret, baraje din beton de greutate (Izvorul Muntelui)
sau din beton cu contraforti ciuperca (Poiana Uzului).
Inaltimile barajelor variaza de la 127 m in cazul barajului Izvorul Muntelui, la 80
m - Poiana Uzului, 60 m - Portile de Fier I, si circa 30 m in cazul barajelor de pe
raurile Olt si Siret.
In ceea ce priveste cea de-a doua folosinta, respectiv asigurarea sursei de apa,
disponibilul de apa creat este cuprins intre 6,5 m3/s pentru alimentarea cu apa
in cazul amenajarii Poiana Uzului, respectiv irigarea a 200000 ha in cazul
amenajarii Izvorul Muntelui.
61

SINTEZA
Amenajari hidrotehnice avand mai mult de doua folosinte (altele decat

atenuarea viiturilor)
In ceea ce priveste amenajarile hidrotehnice, avand mai mult de doua folosinte
(altele decat atenuarea viiturilor) a fost identificat un numar de 21 de amenajari
mai importante, care din punctul de vedere al tipului folosintelor se grupeaza
astfel:
alimentari cu apa, irigatii si producerea de energie hidroelectrica 11

amenajari;
producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa si navigatie 5

amenajari;
alimentari cu apa, producerea de energie si recreatie 2 amenajari;
irigatii, alimentare cu apa si piscicultura 1 amenajare;
alimentari cu apa, producerea de hidroenergie si piscicultura 1

amenajare;
irigatii, piscicultura si recreatie 1 amenajare.
Alimentarea cu apa, irigatii si producerea de energie hidroelectrica

Aceste amenajari constau din baraje si lacurile de acumulare aferente. Barajele
sunt fie din beton (Paltinu) cu inaltimea de 108 m, din anrocamente (Pecineagu)
cu inaltimea de 105 m, Lesu (Iad), Rausor, sau din umplutura de pamant
precum Bucecea, Bascov, Draganesti, Frunzaru, Tileagd etc. cu inaltimi
cuprinse intre 12 m si 35 m.
BARAJUL BASCOV
BARAJUL CALIMANESTI (SIRET)
62

SINTEZA
BARAJUL FRUNZARU
BARAJUL PALTINU
BARAJUL RAUSOR
BARAJUL PECINEAGU
In ceea ce priveste volumele lacurilor de acumulare (la NNR), acestea sunt

deosebit de variate, de la 5,3 mil. m3 (Bascov), 25 mil. m3 (Bucecea), 44,3 mil.
m3 (Calimanesti - Siret), 96 mil. m3 (Frunzaru - Olt) la 124 mil. m3 (Cerna).
Producerea de energie hidroelectrica, alimentari cu apa si navigatie
In aceasta categorie intra unele dintre barajele si lacurile de acumulare aferente
amenajate pe raul Olt care au fost astfel concepute incat in viitor sa constituie o
cale navigabila de legatura cu fluviul Dunarea. Barajele din aceasta categorie
sunt baraje din umplutura de pamant si cu descarcatori de tip stavilar, motiv din
care unii autori le numesc baraje fluviale sau baraje stavilar. Inaltimea acestor
baraje este in jur de 30 m, iar volumele acumulate in lacurile de acumulare sunt
relativ mari fiind cuprinse intre 74 mil. m3 (Izbiceni - Olt) si 110 mil. m3 (Ipotesti Olt).
Alimentare cu apa, producerea de energie si recreatie
In aceasta categorie intra doua amenajari mai importante: barajele si lacurile de
acumulare Cincis, pe raul Cerna Ardeleana si Pucioasa amplasat pe raul
Ialomita.
63

SINTEZA
BARAJUL CINCIS
Barajul Cincis, este un baraj din beton de forma arcuita avand inaltimea de 48
m, in timp ce barajul Pucioasa, este un baraj din umplutura de pamant de 31 m
inaltime si prevazut cu stavilar. Volumele acumulate in lacurile formate sunt de
43,0 mil. m3 in lacul Cincis si de 8 mil. m3 in lacul Pucioasa.
Amenajari structurale existente pentru asigurarea disponibilelor la sursele
de apa (altele decat barajele si lacurile de acumulare cu folosinte multiple
ce includ si alimentarea cu apa).
In aceasta categorie de amenajari intra barajele de priza, stavilarele, prizele de
apa, aductiunile. Aceste amenajari sunt deosebit de numeroase.
Printre aceste amenajari se pot enumera:
barajul de priza Ogrezeni ce deriveaza debitele necesare alimentarii cu

apa a municipiului Bucuresti, debite retinute in salba de lacuri de pe raul
Arges;
barajul de priza Bilciuresti de pe raul Ialomita si derivatia Bilciuresti

Ghimpati pentru furnizarea apei necesare primenirii lacurilor de pe valea
Colentinei;
barajul Voila de pe raul Doftana pentru alimentarea cu apa a zonei

Ploiesti, cu apa retinuta in lacul de acumulare Paltinu.
Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza aductiunile si derivatiile

ce contribuie la sporirea volumelor de apa din lacurile de acumulare
avand ca folosinta principala producerea de energie hidroelectrica.
64

SINTEZA
AMENAJAREA OGREZENI
Lungimea totala a acestora este de 1800 km si sunt amplasate in general in

zona montana si piemontana (Vidraru, Lotru, Somes, etc.).
Amenajari structurale existente pentru reducerea eroziunii solului
Suprafata amenajata cu asemenea lucrari este estimata la 2,192 mil. ha, cele
mai mari suprafete amenajate fiind in judetele Salaj (115000 ha), Galati
(161000 ha), Vaslui (177000 ha), s.a.
Amenajari structurale pentru amenajarea bazinelor hidrografice torentiale
Lungimea totala a retelei hidrografice torentiale insumeaza 28700 km din care
9000 km retea este in stare degradata.
Lungimea totala a retelei torentiale amenajate cu diverse tipuri de lucrari este
estimata la 6300 km dintre care se remarca lucrarile realizate in judetele Arges
(656 km), Buzau (483 km), Neamt (409 km), Suceava (253 km), Dambovita
(144 km) etc.
Amenajari structurale existente pentru reducerea excesului de umiditate
Suprafata amenajata cu lucrari de desecare si drenaj de pe teritoriul Romaniei
este estimata la 3,084 mil. ha, din care circa 1,46 mil. ha necesita evacuarea
apelor prin pompare.
Cele mai semnificative amenajari sunt situate in judetele Timis (432000 ha),
Braila (268000 ha), Satu Mare 232000 ha) si Arad (227000 ha).
65

SINTEZA
CAPITOLUL 8
SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA
ALE FOLOSINTELOR
Conceptul de scenarii este larg utilizat pentru a intelege diferitele cai prin care
evenimente viitoare se pot desfasura.
Planificarea prin scenarii constituie in fapt o metoda de planificare strategica
pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung. Planificarea prin scenarii
cuprinde o serie de secvente definitia chestiunii la care trebuie raspuns,
stabilirea timpului si scopului analizei, harta tendintelor de baza si a factorilor
motori, gasirea incertitudinilor cheie, identificarea extremelor, definirea
scenariilor si scrierea lor, evaluarea, elaborarea de modele care sa jute la
cuantificarea diferitelor scenarii.
In cadrul planului de amenajare, chestiunile la care trebuie raspuns sunt
constituite din estimarea cerintelor de apa pentru populatie (urbana si rurala),
apa industriala, apa pentru irigatii, zootehnie, acvacultura etc.
8.1. Factori care influenteaza cerintele de apa ale folosintelor
Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decat
altii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele de
evolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare a
cerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:
natura folosintei de apa

(alimentare cu apa a populatiei,
apa industriala, irigatii,
zootehnie, producerea energiei
etc.);
tariful/pretul apei;
existenta unor surse alternative;
disponibilul de apa la sursa;
starea actuala a sistemului de

alimentare cu apa (pierderile de
apa, presiunea de serviciu etc.);
rata de ocupara a populatiei;
clima;
venitul pe gospodarie/familie;
factori socio-culturali;
echipamentele, dispozitivele,
66

SINTEZA
calitatea serviciului;
numarul populatiei si mediul de

locuire;
aparatura;
gradul de recirculare.
Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor de
apa, altii au o influenta indirecta.
In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai ca
apa menajera, ci si in alte scopuri (zootehnie, legumicultura). Totodata,
implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata de
veniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora.
8.2. Informatii necesare elaborarii scenariilor
Aceste informatii sunt de mai multe feluri:
informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei.

Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant in
utilizarea apei;
proiectii asupra evolutiei populatiei, avand la baza studii demografice;
repartitia populatiei pe medii de locuire, pe judete, pe regiuni de

dezvoltare, pe districte de bazine hidrografice;
Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;
veniturile populatiei/gospodariilor, pe judete si regiuni de dezvoltare;
produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic,

minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea
distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza Produsul
Intern Brut proiectat;
rata proiectata a utilizarii apei pe cap de locuitor avand la baza

avansurile tehnologice si impartirea utilizatorilor pe tipuri specifice.
Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopul

identificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativele
de gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemenea
studii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A., Canada
si Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelor
67

SINTEZA
privind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor biogeografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.
Ca informatii necesare elaborarii scenarii privind evolutia viitoare a cerintelor de
apa ale folosintelor, acestea au fost desprinse din:
Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei orizonturi

2013 2020 2030;
Programul Operational Sectorial Mediu si Documnetul Cadru de

Implementare a acestuia;
Programul Operational Regional 2007 2013;
Planul National de Dezvoltare 2007 2013;
Planul National de Dezvoltare Rurala;
Strategiile sectoriale existente;
Raportul final al proiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de

irigatii in Romania;
Documente ale Administratiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare

(ANIF) privind suprafetele maxime ce se pot iriga;
Date furnizate de Administratia

Administratiile Bazinale de Apa.
Nationala
Apele
Romane
si
Se mentioneaza ca scenariile privind evolutia cerintelor viitoare de apa ale

folosintelor au fost integrate si in Planul de Management.
Alte informatii au fost obtinute din portalul de Statistica al Uniunii Europene
EUROSTAT, in special in ceea ce priveste evolutia demografica a Romaniei.
Alegerea perioadei de prognoza
Perioada de prognoza o constituie intervalul 2010 2020. Din aceasta perioada
au fost alesi ca ani de prognoza anii 2013, 2015 si 2020. Acesti ani au rezultat
ca urmare a analizei obiectivelor planificarii in domeniu. Astfel, anul 2013, este
ultimul an cuprins in Programul Operational Regional si in Planul National de
Dezvoltare. Anul 2015, este ultimul an al Programului Operational Sectorial
Mediu pentru care sunt prevazute tinte privind faciliatile in domeniul apei pentru
populatie. Iar anul 2020 este anul intermediar al Strategiei Nationale pentru
Dezvoltare Durabila a Romaniei, orizonturi 2013 2020 2030.
68

SINTEZA
8.3. Obiectivele tinta in domeniul accesului populatiei la infrastructura de

apa potabila
Accesul la apa potabila este definit in termeni ce tin de tipul tehnologiei utilizate
si a serviciului oferit.
Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem de
alimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone de
protectie si colectarea apei de ploaie. In privinta accesului la apa potabila, se
defineste si un acces rezonabil la apa potabila, semnificand un disponibil de
cel putin 20 l/om zi la o sursa aflata la mai putin de 1 km distanta de utilizator.
Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri de surse nu sunt considerate ca facand
parte din conceptul de acces rezonabil la apa in scopuri casnice si de igiena
personala.
O sinteza a datelor din diverse surse privind procentul din populatia Romaniei
cu acces la retele publice de apa este prezentata in tabelul 18.
Tabel 18
Sursa
POS Mediu
2005
(%)
PND 2005
(%)
ISD 2008
(%)
Raport
ARA 2008
(%)
Populatie totala
racordata
52
68*
68
nd
Urban
nd
97*
nd
87,6
Rural
nd
33,7*
33
nd
*datele se refera la anul 2004

nd nespecificate
PND Prognamul National de Dezvoltare a Romaniei 2007 2013
ISD Indexul Societatii Durabile
ARA Asociatia Romana a Apei
In concluzie, in vederea prognozei evolutiei cerintelor de apa ale populatiei, se

considera ca an de baza, anul 2006 pentru care situatia accesului populatiei
Romaniei la sistemele centralizate de alimentare cu apa este urmatoarea:
populatia totala a Romaniei in anul 2006 a fost de 21610213 locuitori
(INS);
populatia cu acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa a
fost de 14694944 locuitori, adica 68 % din populatia Romaniei
repartizata pemedii de locuire astfel:
69

SINTEZA
in mediul urban 11499212 locuitori (96.4 %);
in mediul rural 3195732 locuitori (33.0 %)
Rezulta ca in anul 2006 nu aveau acces la sistemele centralizate de alimentare

cu apa un numar de 6915269 locuitori repartizati pe medii delocuire astfel:
urban 426966 locuitori
rural 6488303 locuitori.
Evolutia demografica
Evolutia demografica viitoare a Romaniei este prezentata in portalul de
statistica a Uniunii Europene EUROSTAT in trei scenarii: un scenariu de
baza, unul maximal si un altul minimal, pe tara si pe regiuni de dezvoltare. Din
nefericire, in prognozele EUROSTAT nu exista si o defalcare a valorilor
prognozate pe medii de locuire, urban si rural.
Populatia Romaniei in anii 2015 si 2020, ani alesi pentru prognoza, conform
EUROSTAT, va fi:
Tabel 19
Anul
2015
2020
Scenariul de baza
21.081.538
20.498.163
Scenariul maximal
21.614.264
21.370.736
Scenariul minimal
20.561.237
19.608.029
Deoarece datele EUROSTAT nu dau distributia populatiei pe medii de locuire,

aceasta distributie a trebuit determinata pe alte considerente. Astfel, analizand
evolutia reala a populatiei Romaniei, pe medii de locuire, in intervalul 2001 2007, asa cum rezulta din datele Institutului National de Statistica, se constata
ca incepand cu anul 2003, ponderea populatiei urbane a crescut permanent, in
detrimentul celei rurale. In lipsa altor informatii, s-a admis ca in anul 2015
ponderea populatiei urbane va fi de ca 62 % din totalul popualtiei fata de 55,18
% cat era in anul 2006, pentru ca in anul 2020, aceasta pondere sa ajunga la
67,5 % din populatia tarii.
Ca urmare, in cele trei scenarii considerate, pe medii de locuire, populatia
Romaniei va fi distribuita astfel:
70

SINTEZA
Tabel 20
Anul/scenariul
populatia
Baza
Maximal
Minimal
2015
Urban
13.041.783
13.370.183
12.719.914
Rural
8.039.755
824.4081
7.841.323
2020
Urban
13.848.569
14.436.503
13.248.220
Rural
6.649.594
6.934.233
6.359.809
Asa cum s-a aratat anterior, alegerea metodei pentru prognoza evolutiei viitoare
a cerintelor de apa, depinde printre altele si de obiectivele planificarii in
domeniu.
Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective in
domeniul apei, il constituie Programul Operational Sectorial Mediu POS
Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar care urmareste reducerea
diferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si Uniunea
Europeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
P.O.S. Mediu are mai multe obiective specifice, dar pentru prezentul plan
prezinta interes doar cel intitulat Imbunatatirea calitatii si a accesului la
infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu
apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea
structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa
uzata.
In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca
axa prioritara 1 Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata.
Aceasta axa prioritara se adreseaza sectorului apa/apa uzata, in care Romania
trebuie sa-si indeplineasca angajamentele de aderare cele mai costisitoare.
Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania este
departe de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene.
Principalele puncte slabe identificate sunt accesul scazut al comunitatilor la
infrastructura de apa (52% comparativ cu 80% in Statele Membre) si slaba
71

SINTEZA
calitate a apei potabile si lipsa sistemelor de colectare si a statiilor de epurare in

anumite zone.
In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie
pentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea si
epurarea apelor uzate municipale pana in 2015 pentru 263 de aglomerari mai
mari de 10000 de locuitori echivalenti (l.e) si pana in 2018 pentru 2346 de
aglomerari intre 2000 si 10000 locuitori echivalenti (l.e). Perioade de tranzitie au
fost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in 2015,
pentru conformarea cu Directiva CE nr. 98/83.
Tinand seama de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in privinta
infrastructurii si serviciilor publice), POS Mediu precizeaza acordarea prioritatii
proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai multe aglomerari la nivel
regional/judetean. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul
de apa a fost initiat in perioada programelor SAMTID de pre-aderare (orasele
mici si mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea Performantei
Operationale si Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea
unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implementa nu
numai finantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor din
aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze
acestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurile
Uniunii Europene.
POS Mediu are ca tinte cumulative, cele prezentate in tabelul urmator:
Tabel 21
Indicator
Localitati ce beneficiaza
de facilitati de apa
noi/reabilitate in sistem
regional (numar)
Statii de epurare
noi/reabilitate (numar)
Indicatori de rezultat:
Populatia conectata la
serviciile de apa in
sistem regional (%)
Tinte orientative
cumulative
2008 2010 2012 2015
Valoare
de baza
Anul de
baza
60
2006
200
250
300
30
2006
75
150
200
52
2006
62
64
70
72

SINTEZA
Indicator
Apa uzata epurata
corespunzator (din totalul
volumului de apa uzata)
(%)
Companii regionale de
apa create
Tinte orientative
cumulative
2008 2010 2012 2015
Valoare
de baza
Anul de
baza
35
2006
45
54
60
10
2006
10
35
35
8.4. Obiective tinta in domeniul apei industriale, irigatiilor, zootehniei si

acvaculturii
In aceste sectoare nu exista strategii cu obiective tinta, bine precizate. In
consecinta, aceste obiective au trebuit sa fie identificate si extrase din diverse
Documente precum Rezumatul Raportului privind reabilitarea si reforma
sistemului de irigatii in Romania, realizat sub egida BIRD, Documentul de
Pozitie al Romaniei Capitolul 7 Agricultura si tratatul de Aderare al Uniunea
Europeana, documente ale unor patronate din domeniu, ale Agentiei Nationale
pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA)
8.5. Obiective tinta in domeniul utilizarii potentialului apelor
Aceste obiective sunt cuprinse in Strategia Energetica Nationala care defineste
obiectivele sectorului energetic pe termen mediu si lung (2007 - 2020).
In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a
energiei electrice din Romania Etapa II Dezvoltarea sistemului
electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Marea Britanie si ISPE, este
necesar sa fie retehnologizate in perioada 2008 2010 centrale hidro cu o
putere instalata de aprox.1.135 MW, sunt posibil de retehnologizat, in perioada
2010 2020, centrale hidro cu o putere instalata de aproximativ 2.417 MW, la
care se adauga proiecte noi in centrale hidro stabilite pentru perioada 2008
2020, cu o putere instalata de 759 MW, si proiecte posibil de realizat in aceeasi
perioada, cu o putere instalata de 895 MW. La aceste proiecte hidro se adauga
inca doua proiecte, care vor fi realizate in aceasta perioada, si anume CHEAP
Tarnita - Lapustesti, cu o putere instalata de 1.000 MW si AHE pe Tisa, de 30
MW.
Se face mentiunea ca prezentul Plan National nu promoveaza explicit lucrari el
prezentand numai proiecte potentiale al caror proces de promovare trebuie sa
urmeze prevederile actelor normative in vigoare.
73

SINTEZA
8.6. Definirea scenariilor

8.6.1. Scenarii privind accesul populatiei la serviciile de apa in sistem
regional
In acest sens, se preconizeaza atingerea urmatoarelor tinte:
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatatea

zonelor urbane pana in anul 2015, iar proportia populatiei Romaniei
conectate la serviciile de apa in sistem regional sa reprezinte 70%;
pana in anul 2015 sa aiba acces la sistemele centralizate de alimentare

cu apa si la sistemele publice de canalizare, 50% din populatia rurala
adica 4019879 locuitori in scenariul de baza, 4122041 locuitori in
scenariul maximal si 3920663 locuitori in scenariul minimal;
pana in anul 2020 se preconizeaza ca 80% din populatia rurala sa aiba

acces la sistemele centralizate de alimentare cu apa, ceea ce inseamna
in functie de scenariul considerat, un numar de 5319675 locuitori in
scenariul de baza, 5547387 locuitori in scenariul maximal si 5087847
locuitori in scenariul minimal.
Realizarile scenariilor propuse va conduce la urmatoarea situatie a accesului

populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa.
Tabel 22
Anul / scenariul - populatia
Baza
(mediu)
Maximal
Minimal
2015
Populatia totala
21.081.538
21.614.264
20.561.237
Urban
13.041.783
13.370.183
12.719.914
Rural
Total populatie racordata la
retele publice de apa
Grad de racordare (%)
8.039.755
8.244.081
7.841.323
15.154.637
15.542.524
14.772.726
72
72
71.9
Populatie urbana racordata
13.041.783
13.370.183
12.728.914
Grad de racordare urban (%)
100
100
100
4.019.879
4.122.041
3.920.663
Populatia rurala racordata
74

SINTEZA
Anul / scenariul - populatia

Grad de racordare rural (%)
Baza
(mediu)
50
Maximal
Minimal
50
50
2020
Populatia totala
20.498.163
21.370.736
19.608.029
Urban
13.848.569
14.436.503
13.248.220
Rural
Total populatie racordata la
retele publice de apa
Grad de racordare (%)
6.649.594
6.934.233
6.359.809
16.848.570
17.580.146
16.089.410
82.2
82.3
82.1
Populatie urbana racordata
13.848.569
14.436.503
13.248.220
Grad de racordare urban (%)
100
100
100
Populatia rurala racordata
5.319.675
5.547.387
5.087.847
Grad de racordare rural (%)
80
80
80
8.6.2. Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa industriala

Pentru a putea elabora scenarii privind evolutia cerintelor de apa industriala, ar
trebui cunoscuti anumiti indicatori macro-economici ca de exemplu evolutia
P.I.B., a ponderii industriei in P.I.B., evolutia valorii adaugate brute din industrie,
sau evolutia numarului de salariati din acest sector.
Acesti indicatori sunt insa necunoscuti pentru anii 2010 - 2020, ultima proiectie
a acestor indicatori realizata de Comisia Nationala de Prognoza datand din 5
noimebrie 2009. Situatia economica a Romaniei si a altor tari pune sub semnul
intrebarii marimea cresterii sau contractiei economice. In aceste conditii,
perioada de prognoza trebuie fragmentata si tratate separat intervalele 2010
2012 si 2013 2020. Anii 2010, 2011 si 2012 sunt ani in care dinamica evolutiei
economice este greu de prognozat. Perioada de dupa 2012 este de presupus a
fi una a relansarii economice pentru care se pot face prognoze mai corecte.
Pentru Romania, pentru anul 2010 este aproape unanim acceptata parerea ca
se va produce o crestere zero sau chiar negativa. Pentru anii 2011 si 2012
exista o serie de prognoze mai optimiste. Astfel Banca Europeana de
Reconstructie si Dezvoltare, prognozeaza pentru Romania pentru anul 2011 o
crestere economica de 3%. Institutul pentru Studii Economice Internationale din
75

SINTEZA
Viena prognozeaza pentru anul 2011 pentru Romania o crestere tot de 3%, iar
pentru anul 2012 o crestere de 4%.
Alti economisti estimeaza ca incepand cu anul 2012, se va produce, in Romania
o crestere economica la nivelul potentialului sau de 5-6%, adica apropiata de
prognoza Comisiei Nationale de Prognoza din noiembrie 2009 pentru intervalul
2013 2020.
Cum nu exista nici o certitudine in privinta evolutiei economiei romanesti si
implicit a indiustriei in perioada de prognoza 2020 2020, se admite un singur
scenariu avand la baza datele privind prelevarile de apa din unele tari
prezentate de The World Water 2006:
in anul 2013 utilizarea industriala a apei exprimata in m3/an.loc. va

ajunge la rata realizata de Italia de 265 m3/an.loc, iar in anul 2020 sa fie
atinsa rata de utilizare industriala a apei realizata in Franta anului 2000
de 408 m3/an.loc.
8.6.3. Scenariu privind evolutia viitoare a cerintelor de apa pentru irigatii

Aceste scenarii au fost elaborate avand la baza concluziile din Raportul final al
proiectului privind reabilitarea si reforma irigatiilor in Romania, initiat de Guvern
si finantat dintr-un imprumut al B.I.R.D.
Pe baza datelor disponibile si a unor studii pilot pe anumite sisteme si
subsisteme de irigatii considerate ca reprezentative, in cadrul proiectului s-a
ajuns la urmatoarele concluzii:
suprafata amenajata pentru irigatii luata in studiu: 2942847 ha;
suprafata amenajata pentru irigatii considerata ca viabila este de

451549 ha (15.3 % din suprafata totala amenajata), compusa din:
242984 ha - sisteme si subsisteme de irigatii cu alimentare

gravitationala. Acestea se compun din 34 de sisteme independente
insumand 142974 ha si 27 subsisteme ale sistemelor de irigatii mixte
totalizand 100010 ha.
208565 ha sisteme alimentate prin pompare. Acestea au inaltimi de

pompare joase, 1-2 trepte de pompare si inaltime maxima de
pompare de 20-25 metri.
suprafata de 359175 ha (12.3 %) sisteme si subsisteme irigate prin

pompare sunt considerate marginal viabile. Suprafetele din aceasta
76

SINTEZA
categorie cuprind 127 sisteme si subsisteme, fiind situate in proportie de

71 % in judetele Braila, Calarasi si Ialomita. Au inaltimi reduse de
pompare, dar si un randament scazut al pomparii si un nivel redus al
beneficiului agricol deoarece culturile valoroase (legume, cartofi) sunt
cultivate pe suprafete restranse.
2131539 ha (72.4 %) sunt sisteme si subsisteme irigate prin pompare

considerate neviabile. Aceste suprafete cuprind sisteme si subsisteme
de irigatii complexe, cu canale lungi, numeroase trepte de pompare si o
inaltime de pompare foarte mare. Marea majoritate a acestor suprafete
nu se iriga in prezent.
Potrivit proiectului susamintit, dupa reabilitare, suprafata irigata prin pompare

viabila, poate fi teoretic marita cu 120271 ha, cumuland un total de 328836 ha.
Daca se includ aici sistemele gravitationale, si se exclud sistemele cu suprafete
mici, suprafata totala viabila dupa reabilitare se estimeaza la 571820 ha.
Tot in cadrul de scenariu poate fi considerat si propunerea din proiectul de
Strategie de combatere a efectelor secetei care prevede la Actiunea 9
Dezvoltarea sistemelor gravitationale de irigatii pe spatii mari in care se au in
vedere derivatiile Siret Baragan si Olt Vedea Neajlov.
Pornind de la concluziile Raportului final al proiectului intitulat "Reabilitarea si
reforma sistemului de irigatii", de la datele furnizate de Administratia Natioanela
a Imbunatatirilor Funciare (ANIF) privind suprafetele maxime ce se
preconizeaza a se iriga, precum si de la analizele proprii ale elaboratorilor
acestor studii care au abordat problema irigatiilor si din bazinele hidrografice
neabordate de documentele susmentionate si unde in trecut au functionat in
bune conditii, amenajari pentru irigatii, se propun urmatoarele scenarii de
dezvoltare, a irigariilor
un scenariu minimal in care suprafetele prezentate a fi irigate in
anul 2013 sunt estimate la cca. 464.000 ha. Pentru anul 2020 se are
in vedere o suprafata irigata de 575.000 ha;
un scenariu mediu in care suprafata prognozata a fi irigata in anul
2013 este estimata la cca 541.000 ha. Pentru anul 2020, in acest
scenariu se prevede irigarea a cca 760.000 ha;
un scenariu maximal, care are in vedere ca suprafata irigata in anul
2013 sa fie de cca 665.000 ha. Pentru anul 2020 se preconizeaza a
se iriga o suprafata maxima de cca 1.350.000 ha.
77

SINTEZA
In toate cele trei scenarii, suprafetele prognozate a fi irigata in cei doi ani de
referinta, 2013 si 2020, au rezultat din insumarea suprafetelor respective la
nivelul fiecarui district de bazin hidrografic.
8.6.4.
Scenarii asupra evolutiei viitoare a cerintelor de apa pentru

zootehnie
In vederea elaborarii acestor scenarii s-a pornit de la comparatia cu celelalte

state din Uniunea Europeana.
In conformitate cu datele EUROSTAT in anul 2006 numarul de porcine, ovine si
bovine pe locuitor in Romania, media pe tarile U.E. si in tarile cu valoarea cea
mai mare a acestui indicator, sunt prezentate in tabelul 23:
Tabel 23
NUMARUL DE ANIMALE PE LOCUITOR
Porcine
Ovine
Bovine
Romania
0,32
0,36
0,14
Media U.E.
0,33
0,19
0,18
Valoarea maxima dintre

tarile U.E.
2,58 Danemarca
0,91 Irlanda 1,43 Irlanda
Din analiza valorilor din acest tabel, rezulta ca Romania se afla aproape de
media U.E. de 0,33 capete/loc. la porcine, la ovine este de aproape doua ori
peste indicatorul mediu al U.E., fiind sub media Uniunii Europene doar la numar
de bovine pe locuitor.
In acelasi timp, fata de cele mai ridicate valori ale indicatorului numar de
animale pe locuitor din tarile U.E., Romania are un indicator de aproape opt ori
mai mic decat cel al Danemarcei la porcine, de cca. doua ori jumatate mai mic
dact al Irlandei la ovine si de 10 ori mai redus decat al Irlandei, la bovine.
Folosind metoda extrapolarii tendintelor istorice pe intervalul 2001 2009 s-a
determinat numarul de animale si de pasari prognozat, pentru anii 2013 si 2020.
Trebuie facuta precizarea ca in determinarea cerintelor de apa ale zootehniei se
iau in calcul numai animalele si pasarile crescute in regim industrial.
Nu exista insa date suficiente pentru estimarea numarului de animale si pasari
crescute in regim industrial, motiv pentru care s-au folosit in general informatii
din massmedia.
78

SINTEZA
Se estimeaza ca in anul 2013 procentul de porcine din complexele de

crestere va ajunge la cca 35% din efective, iar in anul 2020 la 55 60%;
Numarul de bovine crescute in regim industrial va reprezenta 30% din
efective in anul 2013 si 60% in anul 2020;
Numarul de ovine crescute in exploatatii cu efective de peste 500 de
capete, va reprezenta 25% din efective in anul 2013 si cca 40% in anul
2020;
Cresterea ponderii pasarilor din unitatile intensive de la 23% in prezent, la
40% in anul 2013 si la 60% in anul 2020.
In conformitate cu aceste scenarii, rezulta urmatoarele populatii de animale si
pasari crescute in regim industrial (mil. capete):
Tabel 24
Anul
2013
2020
Bovine
0,90
1,87
Porcine
3,71
7,80
Ovine si caprine
2,48
4,50
Pasari
32,58
68,26
8.6.5. Scenarii privind evolutia cerintelor de apa pentru acvacultura

In elaborarea scenariilor privind evolutia acvaculturii s-a pornit de la faptul ca
schimbarile radicale ale cadrului institutional, legal, si al proprietatii au avut mari
implicatii asupra acvaculturii, suprafetele amenajate functionale reducandu-se
de la 81.236 ha (1988) la 29.919 ha (2006).
In consecinta, s-a propus un singur scenariu care prevede:
suprafata amenajata sa cunoasca o crestere de 10% fata de anul 2006,
ajungand in anul 2013 la 32800 ha suprafata ce se va mentine si in anul
2020.
8.7. Cuantificarea / evaluarea scenariilor
Exista mai multe metode pentru cuantificare prevederilor scenariilor avute in
vedere. Unele metode sunt metode statistice (metoda cerintei pe locuitor, a
79

SINTEZA
cerintei pe abonat si metoda coeficientului pe unitatea de utilizare). Ele

utilizeaza o singura varianta explicativa:
metoda cerintei pe locuitor utlizeaza numai numarul populatiei si o rata

globala a consumului;
metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila

explicativa, dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in
corespondenta cu numarul de utilizatori;
metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste deasemenea o

singura variabila explicativa, spre exemplu, cerinta de apa pe angajat in
sectorul industrial.
Alte metode se bazeaza pe modele multivariate sau modele speciale ale

cerintei de apa si ele poarta numele de metode econometrice (sau cu coeficienti
multipli) si incorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modele
incorporeaza pretul apei, veniturile populatiei, ca si alte variabile luate din teoria
economiei.
Exista si metode directe care utilizeaza spre exemplu pentru mediul rural
cercetari socio economice si tehnici de participare la evaluarea unor utilizatori
relevanti, folosite pentru a estima atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.
80

SINTEZA
CAPITOLUL 9
REZULTATELE CUANTIFICARII CERINTELOR VIITOARE DE
APA ALE FOLOSINTELOR
9.1. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru populatie utilizand metoda cerintei
de apa pe abonat de 95 m3/an pentru mediul urban si de 128 m3/an si abonat in
mediul rural au condus la urmatoarele volume ce trebuie prelevate.
Tabel 25
VOLUME DE APA PROGNOZATE (mil m3)
Anul
2015
2020
Mediul urban
Scenariul de baza
1447
1446
Scenariul maximal
1504
1504
Scenariul minimal
1505
1382
Mediul rural
Scenariul de baza
515
682
Scenariul maximal
529
711
Scenariul minimal
503
652
9.2. Prognoza cerintelor de apa industriala

In conformitate cu scenariul considerat si tinand cont de populatia Romaniei
prognozata pentru anii 2015 si 2020, in singurul scenariu considerat rezulta
urmatoarele volume de apa industriala ce trebuie prelevate:
81

SINTEZA
Tabel 26
Anul
2015
2020
Volum apa industriala

(mil.m3)
5587
8389
9.3. Prognoza cerintelor de pentru irigatii

Pentru fiecare scenariu privind evolutia suprafetelor preconizate a se iriga si
folosind norme de irigatii variabile in functie de zona geografica au rezultat
urmatoarele volume prognozate a fi prelevate:
Tabel 27
Anul
2013
2020
Scenariul
Suprafata
irigata
(ha)
Volum
prelevat
(mil m3)
Suprafata
irigata
(ha)
Volum
prelevat
(mil m3)
Scenariul de baza
541000
1245
760000
1750
Scenariul maximal
665000
1530
1350000
3105
Scenariul minimal
464000
1068
575000
1323
9.4. Prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie

Consumul zilnic de apa pentru zootehnie, depinde de o serie de factori
fiziologici si de mediu (marimea si specia animalului, starea sa fiziologica
gestant, alaptare, crestere, nivel de activitate, tipul dietei, conditii climatice,
calitatea apei gustul si salinitatea afectand consumul).
Pe de alta parte, productia animaliera, mai ales fermele industriale necesita
deasemenea servicii de apa - pentru a curata unitatile de productie, pentru
spalarea animalelor, pentru facilitati de aer conditionat si pentru evacuarea
dejectiilor. In particular, porcinele necesita o cantitate de apa pentru balaceala
in care caz necesarul de apa este de sapte ori mai mare decat apa necesara
pentru baut.
Se face mentiunea ca cea mai mare parte a apei utilizate in zootehnie este
prelevata din surse subterane.
82

SINTEZA
Considerand cerinta medie de apa pe fiecare grup de animale in regim

industrial ca fiind pe cap de animal de:
pentru bovine 100 l/zi 36 m3/an
pentru porcine 28 l/zi 10 m3/an
pentru ovine si caprine 9 l/zi 3 m3/an
pentru pasari 30 l/zi 100 capete 11 m3/an 100 capete
Au rezultat urmtoarele volume de ap ce trebuie prelevate pentru zootehnie

(mil. m3):
Tabel 28
Anul
2013
2020
Volum prognozat a fi prelevat
78,0
161,0
9.5. Prognoza cerinei de ap pentru acvacultur

Volumul mediu anual specific de ap prelevat pentru acvacultur n intervalul
1980 -1988 a fost de 28 570 m3 / an.ha. Dup anul 1990, volumul specific
maxim prelevat n-a depit 11 800 m3 / an.ha, valoare care se consider ca
fiind necorespunztoare.
Trebuie reamintit c debitele de ap sunt asigurate n amenajrile piscicole, de
regul, de debitele naturale ale cursurilor de ap. n ceea ce privete umplerea
incintelor amenajate, cu volume de ap care intr n categoria prelevrilor
pentru acvacultur, umplerea se realizeaz n cca. 30-45 zile pe an ncepnd
cu lunile februarie sau martie pentru acoperirea pierderilor de ap i asigurarea
apei necesare pentru primenire n perioada de exploatare. Aceste volume
specifice de ap sunt semnificative i n Romnia ele sunt variabile, avnd
valori de 25000 35000 m3 / an.ha.
Avnd n vedere scenariul considerat n ceea ce privete evoluia suprafeelor
amenajate, rezult urmtoarele volume de ap ce ar urma s fie prelevate:
83

SINTEZA
Tabel 29
Anul
Suprafaa amenajat
(ha)
Volume de ap prelevate
(mil. m3)
2013
2020
32800
32800
1150
1150
9.6. Rezultatul final al prognozei cerinelor de ap ale folosinelor

Pe ansamblul folosintelor, cerintele de apa prognozate (mil.m3) in cele trei
scenarii considerate pentru anii 2013, 2015 si 2020 sunt prezentate in tabelul
30.
84

SINTEZA
Tabel 30
2013
Scenariu Scenariu Scenariu Scenariu
minim
mediu
maxim
minim
2015
Scenariu
mediu
Scenariu.
maxim
Scenariu
minim
2020
Scenariu
mediu
Scenariu
maxim
Apa pentru populatie
nu exista obiective fixate
1916
1962
2033
2034
2128
2216
Ap industrial
5587
5587
5587
8389
8389
8389
1068.0
1245.0
1530.0
1100.0
1270
1700
1323*
1750*
3105*
78,0
78,0
78,0
84.0
84
84
161
161
161
1150.0
1150.0
1150.0
1150.0
1150
1150
1150
1150
1150
9837
10053
10554
13057
13578
15021
Pondere alimentare cu apa (%)
19,5
19,5
19,3
15,6
15,7
14,7
Pondere apa industriala (%)
56,8
55,6
52,9
64,2
61,8
55,8
Pondere apa agricultura (%)
23,7
24,9
27,8
20,2
22,5
29,5
Irigaii
Zootehnie
Acvacultur
Total
Populatia (locuitori)
Rata de utilizare pe locuitor (m3/an.loc.)
20561237 21081538 21614264 19608029 20498163 21370736

478,42
476,86
488,28
665,9
662,4
702,87
* 85% din cerinta de apa se asigura din fluviul Dunarea
85

SINTEZA
CAPITOLUL 10
BILANUL APEI
Bilantul apei semnifica compararea debitelor/volumelor afluente in sectiunea de
calcul cu debitele/volumele necesare satisfacerii cerintelor de apa ale
folosintelor la gradul de asigurare normat. In vederea efectuarii calculelor de
bilant, s-a procedat la o analiza a bilanturilor anuale din ultimii 10-15 ani pe
cursurile de apa, semnificative in sectiunile considerate ca fiind caracteristice si
ca potential deficitare.
Din cele 174 sectiuni analizate, s-au ales 57 de sectiuni unde s-au efectuat
calcule de bilant.
Calculele de bilant s-au efectuat pentru anii de prognoza 2015 si 2020, an
pentru care s-au prognozat si cerintele de apa ale folosintelor in scenariile
prezentate anterior. Ca an de referinta s-a ales anul 2007. In ceea ce priveste
restitutiile, in perioada de prognoza s-au pastrat procentele actuale de restitutie
din volumul prelevat pentru folosinta.
In urma calculelor de bilant efectuate a rezultat ca nu exista deficite de apa in
anii de prognoza, in nici unul din bazinele hidrografice. Face exceptie sectiunea
Harlau de pe raul Bahlui in care apare incepand cu anul 2015, un deficit de 30,5
l/s in anul secetos.
86

SINTEZA
CAPITOLUL 11
ACTIUNI, MASURI STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE,
SOLUTII SI LUCRARI FEZABILE
11.1. Realizarea echilibrului disponibilului la sursa cerinta de apa

Gestionarea resurselor de apa este un proces de interactiune intre disponibilul
de apa la sursa si cerintele de apa ale folosintelor. Cu alte cuvinte, gestionarea
resurselor de apa implica obligatoriu atat gestionarea disponibilului la sursa, cat
si gestionarea cerintelor de apa.
Dupa cum se poate observa, acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor se
poate realiza potential pe doua cai: pe calea actiunii asupra disponibilului la
sursa, ceea ce implica acoperirea cerintelor de apa prin antrenarea a noi
resurse de apa, sau actiuni asupra cerintelor de apa, gestionand cerintele
consumatoare in sine cu scopul de a amana sau a evita necesitatea de a
dezvolta noi surse de apa.
Se stie ca in prezent, exista presiuni considerabile in multe zone din partea
comunitatilor si a agentiilor de reglementare de a minimiza impactul unor noi
proiecte de dezvoltare a resurselor de apa (constructia de noi baraje si lacuri de
acumulare sau transferuri interbazinale de apa), fapt ce implica ca accentul sa
fie pus pe gestionarea cerintelor de apa printr-o utilizare mult mai buna a apei
care este deja disponibila.
In ceea ce priveste cresterea disponibilului de apa din punct de vedere al
surselor, se pot distinge doua categorii de surse: surse traditionale si surse
netraditionale. Sursele traditionale se bazeaza pe realizarea de baraje si lacuri
de acumulare, prize de apa, interconectarea regionala a retelelor publice,
utilizarea apelor subterane (izvoare, drenuri, foraje). Sursele netraditionale sunt
bazate pe recircularea apei utilizate in industrie si agricultura, colectarea si
conservarea apei provenite din precipitatii, purificarea apei recirculate,
desalinizarea apei de mare si recircularea asa numitei ape gri, adica a celei ape
uzate neindustriale generata de procesul de utilizare menajera a apei.
87

SINTEZA
In ultimii ani, diminuarea rezervelor de apa subterana ca si cresterea costurilor

cu epurarea apelor, a trezit un mare interes reutilizarea apei gri atat in scop
domestic, cat si pentru irigatii. Nu trebuie insa neglijate potentialele riscuri ale
acestei ape asupra sanatatii si a mediului, fapt ce a impus anumite norme
jurisdictionale si ca urmare de multe ori costurile cu aceasta apa sunt mai
ridicate decat pentru apa dulce.
In cadrul actiunilor masurilor, optiunilor si solutiilor ce vizeaza resursele de apa
in directia mentinerii echilibrului dintre disponibilul la sursa si cerintele de apa
ale folosintelor pentr prezentul plan s-au analizat urmatoarele obiective:
mentinerea in stare de functionare si a viabilitatii infrastructurilor ce

asigura disponibilul de apa la sursa si totodata imbunatatirea
paramatrilor de perfomanta ai acestor structuri;
realizarea de noi surse de apa in vederea acoperiri cerintelor folosintelor

care se afla in plina dezvoltare si care nu au sursa de apa asigurata.
In ceea ce priveste gestionarea cerintelor de apa ale folosintelor, in lume se

practica numeroase strategii si proceduri. In general acestea sunt de doua
feluri:
strategii de reducere a cerintelor de apa ale folosintelor;
strategii de utilizare rationala a resursei de apa.
Strategiile de reducere a cerintelor de apa utilizeaza urmatoarele parghii:
politici de preturi;
actiuni de educare;
instalatii de utilizare eficienta a apei;
instalarea de rezervoare de apa care retin apa de ploaie si o folosesc ca

sursa alternativa (pentru piscine si alte scopuri.);
introducerea de restrictii in utilizarea apei.
Strategiile de utilizare rationala a resursei de apa au in vedere:
reducerea pierderilor de apa;
detectarea pierderilor si repararea conductelor;
reducerea presiunii de serviciu;
introducerea sistemelor de contorizare;

88

SINTEZA
reutilizarea apei efluente si a ,,apei gri.
In cele ce urmeaza se prezinta cateva practici uzuale pentru reducerea

cerintelor de apa ale folosintelor si care au dat rezultate deosebite:
in unele tari pentru consumurile de apa care depasesc anumite limite
sunt introduse tarife cu peste 50%, mai mari, iar in altele, companiile
de apa au implementat un sistem al celor mai bune practici de preturi
in domeniul apei;
sunt tari in care exista programe speciale de educatie pentru
conservarea si utilizarea apei, ce se adreseaza elevilor din ciclul
primar scolar, ca si un sistem educational interactiv, toate autorizate
de Ministerele educatiei. Organizarea de manifestari publice cum ar fi
saptamana apei in unele tari sau de vizite la uzinele producatoare de
apa, au devenit in multe tari practici curente;
in iulie 2000 Asociatia Internationala a Apei (I.W.A) a publicat un
standard international privind cele mai bune practici in bilantul apei si
care a fost adoptat de numeroase state sub forma unor ghiduri de
practici de management in sistemele de alimentare cu apa si
canalizare.
Actiuni pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul la sursa si cerinta
de apa
Actiunile, masurile, optiunile si solutiile identificate in prezentul plan au fost
grupate in doua categorii:
actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa, in scopul mentinerii
sau cresterii acestuia si a realizarii de noi surse de apa.
actiuni orientate catre cerintele de apa ale folosintelor, in sensul
diminuarii lor.
In cele ce urmeaza in prezenta sinteza se prezinta un extras din principalele
actiuni ce urmeaza a fi intreprinse in directia acoperirii cerintelor de apa ale
folosintelor. Ele sunt prezentate in detaliu in volumul aferent fiecarui bazin
hidrografic.
89

SINTEZA
11.1.1. Actiuni orientate catre disponibilul de apa la sursa

Masuri cu caracter general
1. Revizuirea tuturor regulamentelor de exploatare ale lacurilor de
acumulare cu folosinte complexe in concordanta cu cerintele actuale
de apa ale folosintelor si cu cele prognozate pentru intervalul 20102020.
Se are in vedere reconsiderarea volumelor de apa destinate folosintelor,
considerate la momentul punerii in functiune a lacurilor de acumulare, in
concordanta cu cerintele de apa actuale si cele prognozate. Se preconizeaza
alocarea unor volume mai mari atenuarii viiturilor sau utilizarii hidroenergetice a
volumelor devenite disponibile.
2. Elaborarea de scheme locale de amenajare si de gospodarire a apelor
pentru bazinele hidrografice mici sau parti de bazine hidrografice.
3. Cresterea gradului de recirculare a apei la utilizatori cu volume mari de
apa prelevate.
4. Cresterea randamentului instalatiilor de pompare a apei.
5. Elaborarea unor reglementari la nivel national privind recircularea apei
si reutilizarea apelor uzate epurate.
Masuri pentru mentinerea sau sporirea disponibilului la sursa
Aceste masuri vizeaza permanetizarea unor lacuri de acumulare nepermanente
astfel incat sa satisfaca cerintele de apa ale folosintelor, punerea in siguranta a
unor lucrari hidrotehnice prin reabilitarea lor fizica (58 lucrari), modernizarea si
extinderea unor instalatii de captare (8 lucrari), continuarea executarii unor
lucrari, reactivarea unor surse subterane aflate in conservare etc.
Date de detaliu asupra acestor lucrari, precum si prinicpalii parametrii de
performanta ai acestora sunt prezentate in Planurile de Amenajare ale fiecarui
district de bazin hidrografic.
Pe districte de bazine hidrografice, cele mai semnificative asemenea lucrari
sunt prezentate in cele ce urmeaza.
90

SINTEZA
Districtul de bazin hidrografic Arges Vedea
Marirea gradului de siguranta in exploatarea a acumularii Pecineagu

judetul Arges.
Punerea in siguranta a acumularii Valcele judetul Arges.
Utilizarea fronturilor de foraje sau a forajelor punctuale ale agentilor

economici ca surse de apa pentru aprovizionarea unor localiatati mici pe
al caror teritoriu se afla aceste foraje judetul Ilfov.
Cresterea gradului de siguranta a barajului Buftea pe raul Colentina judetul Ilfov.
Reabilitarea prizei de apa Clucereasa judetul Arges.
Reabilitarea prizei de apa Valea Voievozilor judetul Ilfov.
Districtul de bazin hidrografic Buzau-Ialomita
Cresterea gradului de siguranta a barajului Maneciu pe raul Teleajen

judetul Prahova.
Cresterea gradului de siguranta a barajului Dridu pe raul Ialomita

judetul Ialomita.
Cresterea gradului de siguranta a barajului Siriu pe raul Buzau judetul

Buzau.
Cresterea gradului de siguranta a barajului Pucioasa pe raul Ialomita

judetul Dambovita.
Reabilitarea barajului Bilciuresti pe raul Ialomita judetul Dambovita.
Districtul de bazin hidrografic Jiu
Cresterea gradului de siguranta a barajului Valea de Pesti pe raul Valea

de Pesti judetul Hunedoara.
Districtul de bazin hidrografic Mures
Cresterea gradului de siguranta a barajului si lacului.Mihoesti pe raul

Aries.
Districtul de bazin hidrografic Prut-Barlad
Reactivarea surselor subterane de apa ale municipiilor Vaslui, Barlad si

Husi - judetul Vaslui.
91

SINTEZA
Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra si a obiectivelor din aval

judetul Vaslui.
Punerea in siguranta a acumularii din bazinul hidrografic Racova si a

obiectivelor din aval judetul Vaslui.
Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv si a obiectivelor din aval

judetul Vaslui.
Punerea in siguranta a acumularii Cuibul Vulturilor si a obiectivelor din

aval- judetul Vaslui.
Punerea in siguranta a acumularii Solesti si a obiectivelor din aval

judetul Vaslui.
Punerea in siguranta a acumularilor Tansa-Belcesti de pe raul Bahlui si

Ciurbesti pe raul Locii judetul Iasi.
Punerea in siguranta a acumularii Catamarasti de pe raul Sitna judetul

Botosani.
Permanetizarea acumularii Campeni de pe raul Miletin- judetul Botosani.
Districtul de bazin hidrografic Siret
Punerea in siguranta a acumularii Poiana Uzului judetul Bacau.
Continuarea executiei acumularii Pascani judetul Iasi.
Decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Dragomirna - judetul

Suceava, in scopul cresterii volumului util al lacului.
Reluarea lucrarilor la amenajarea completa Varful Campului judetul

Suceava.
Districtul de bazin hidrografic Somes Tisa
Cresterea gradului de siguranta a barajului Berdu pe raul Firiza judetul

Maramures.
Cresterea gradului de siguranta a barajului Varsolt pe raul Crasna judetul Salaj.
Continuarea lucrarilor la barajul Runcu pe raul Mara judetul

Maramures.
92

SINTEZA
Realizarea de noi surse de apa

In cadrul acestor masuri se au in vedere:
1. Realizarea de noi surse de apa pentru acoperirea cerintelor de apa ale
localitatilor rurale ce urmeaza a fi racordate la retele publice de apa.
2. Realizarea de noi lacuri de acumulare pentru satisfacerea cerintelor de
apa ale folosintelor;
3. Modernizarea si extinderea unor instalatii de captare a apei.
4. Realizarea de noi aductiuni, de la surse existente cu disponibil de apa.
Printre lucrarile corespunzatoare actiunilor de la punctele 2 - 4 se pot enumera:
Districtul de bazin hidrografic Crisuri
Realizarea acumularilor Cris Nou, Briheni si Finis judetul Bihor.
Districtul de bazin hidrografic Buzau - Ialomita
Realizarea barajului si lacului de acumulare Azuga, pe raul Azuga pentru

alimentarea cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei judetul
Prahova.
Realizarea a doua captari pe raza orasului Busteni judetul Prahova.
Suplimentarea sursei de apa potabila a orasului Comarnic cu 19l/s prin

executia unor captari noi pe Valea lui Bogdan si Valea Beliei judetul
Prahova.
Districtul de bazin hidrografic Prut - Barlad
Modernizarea si extinderea instalatiilor de captare si tratare a apei ale

localitatilor Tecuci, Tragu Bujor si Beresti- judetul Galati.
Realizarea unei capatari de apa din raul Prut in vederea schimbarii

sursei de apa a orasului Saveni judetul Botosani.
93

SINTEZA
Figura 10 - Proiecte potentiale - surse de apa

94

SINTEZA
LEGENDA LA FIGURA 10
Nr.
1
2
3
4
5
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Denumirea obiectivului de investitii

ABA SOMES - TISA
Acumulare Runcu, jud. Maramures
Cresterea gradului de siguranta a barajului Berdu pe raul Firiza
judetul Maramures
Cresterea gradului de siguranta a barajului Varsolt pe raul Crasna
judetul Salaj
ABA CRISURI
Realizarea acumularilor Cris Nou, Briheni si Finis judetul Bihor
ABA MURES
Cresterea gradului de siguranta a barajului si lacului Mihoesti pe raul
Aries judetul Alba
ABA JIU
Cresterea gradului de siguranta a barajului Valea de Pesti pe raul
Valea de Pesti jud. Hunedoara
ABA ARGES
Marirea gradului de siguranta in exploatarea acumularii Pecineagu,
jud. Arges
Punerea in siguranta a acumularii Valcele, jud. Arges
Baraj priza Clucereasa pe raul Targului, jud. Arges
Cresterea gradului de siguranta a barajului Buftea pe raul Colentina
jud. Ilfov
Utilizarea fronturilor de foraje sau a forajelor punctuale ale agentilor
economici ca surse de apa pentru aprovizionarea unor localiatati mici
pe al caror teritoriu se afla aceste foraje judetul Ilfov
Reabilitarea prizei de apa Valea Voievozilor judetul Ilfov
ABA BUZAU - IALOMITA
Reabilitarea barajului Bilciuresti pe raul Ialomita judetul Dambovita.
Suplimentarea debitului de primenire in amenajarea hidrotehnica
actuala priza Bilciuresti, jud. Dambovita
Cresterea gradului de siguranta a barajului Dridu pe raul Ialomita
jud. Ialomita
Cresterea gradului de siguranta a barajului Siriu pe raul Buzau jud.
Buzau
Cresterea gradului de siguranta a barajului Pucioasa pe raul Ialomita
95

SINTEZA
Nr.
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
Denumirea obiectivului de investitii

jud. Dambovita
Realizarea barajului si lacului de acumulare Azuga, pe raul Azuga
pentru alimentarea cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei jud.
Prahova
Cresterea gradului de siguranta a barajului Maneciu pe raul Teleajen
judetul Prahova
Realizarea a doua captari pe raza orasului Busteni judetul Prahova
Suplimentarea sursei de apa potabila a orasului Comarnic cu 19l/s prin
executia unor captari noi pe Valea lui Bogdan si Valea Beliei judetul
Prahova
ABA SIRET
Amenajare complexa Varful Campului, jud. Suceava si Botosani
Punerea in siguranta a acumularii Poiana Uzului, jud. Bacau
Continuarea executiei acumularii Pascani jud. Iasi
Decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Dragomirna - judetul
Suceava, in scopul cresterii volumului util al lacului.
ABA PRUT - BARLAD
Permanentizare acumulare Campeni, jud. Botosani
Punerea in siguranta a acumularii Solesti, pe raul Vasluiet, jud. Vaslui
Punerea in siguranta a acumularii Cuibu Vulturilor, pe raul Tutova, jud.
Vaslui
Punerea in siguranta a acumularii Rapa Albastra si a obiectivelor din
aval jud. Vaslui
Punerea in siguranta a acumularii din bazinul hidrografoc Racova si a
obiectivelor din aval Jud. Vaslui
Punerea in siguranta a acumularii Pereschiv si a obiectivelor din aval
jud. Vaslui
Punerea in siguranta a acumularilor Tansa- Belcesti de pe raul Bahlui
si Ciurbesti pe raul Locii jud. Iasi
Punerea in siguranta a acumularii Catamaresti de pe raul Miletin jud.
Botosani
Reactivarea surselor subterane de apa ale municipiilor Vaslui, Barlad
si Husi - judetul Vaslui
Modernizarea si extinderea instalatiilor de captare si tratare a apei ale
localitatilor Tecuci, Tragu Bujor si Beresti- judetul Galati
Realizarea unei capatari de apa din raul Prut in vederea schimbarii
sursei de apa a orasului Saveni judetul Botosani
96

SINTEZA
11.1.2. Actiuni orientate catre cerintele de apa ale folosintelor

Masuri generale
Cresterea gradului de contorizare a cerintelor de apa ale folosintelor si

introducerea de dispozitive de masurare a debitelor de apa pentru
fiecare captare.
Contorizarea individuala a consumului de apa potabila la abonati.
Introducerea unor noi sisteme de tarifare a volumelor de apa prelevate.
Introducerea unor mecanisme pentru recuperarea costurilor pentru

serviciile de apa.
Masuri specifice
Infiintarea unor operatori noi pentru fronturile de foraje ce constituie

rezerva strategica de apa utilizabila in caz de necesitati (ex. Bragadiru
Bucuresti).
Evitarea folosirii resurselor de apa potabila in procesele tehnologice de

pe platformele industriale ce nu necesita apa cu caracter de potabilitate
(jud.Valcea).
Estimarea / determinarea corecta a debitului / volumului de apa potabila

furnizata de S. C. Apa Nova consumatorilor casnici si industriali, pe tipuri
de utilizare (menajera, industriala) - Municipiul. Bucuresti.
Informarea adecvata a consumatorilor de apa in legatura cu masurile de

economisire a apei (Bucuresti).
Identificarea si intrarea in legalitate a consumatorilor clandestini

(Bucuresti).
Elaborarea unor norme de intarire a capacitatii institutionale/de control a

Primariei Municipiul Bucuresti si S.C. Apa Nova pentru aplicarea
prevederilor referitoare la economisirea apei.
97

SINTEZA
11.2. Identificarea actiunilor, masurilor si solutiilor pentru diminuarea

efectelor secetelor
Seceta este un hazard natural care difera de alte hazarduri prin aceea ca are o
evolutie lenta, poate dura luni sau chiar ani, afecteaza mari spatii geografice si
provoaca putine pagube structurale.
Desi considerata eronat ca un eveniment extraordinar si neasteptat, seceta este
o caracteristica normala, repetabila a climei. Ea se produce pretutindeni, desi
caracteristicile ei difera de la o regiune la alta.
In termeni climatici stricti, seceta poate fi definita ca un interval de timp, avand
de regula durata de luni sau ani si in timpul careia umiditatea disponibila dintrun loc este consistent mai redusa decat cea considerata normala.
O definire a notiunii de seceta, desi dificil de realizat este deosebit de
importanta, aceasta conditionand stabilirea politicilor in domeniul diminuarii
efectelor ei. Din acest motiv, pe plan mondial s-a impus necesitatea introducerii
unei definitii operationale a secetei. Aceasta definitie poate ajuta decidentii si
populatia sa inteleaga inceputul, sfarsitul si gradul de severitate al secetei.
S-au elaborat astfel definitii operationale pentru seceta meteorologica, agricola
si hidrologica. Desi fenomenul de seceta imbraca formele mentionate,
consecinta finala a acestui fenomen este plasata in contextul efectelor asupra
activitatilor economice si sociale. Ca urmare, unii autori considera mai nimerit
sa se vorbeasca in termeni de seceta sociologica care este definita ca fiind
situatia care are loc in acele conditii meteorologice si hidrologice care fac ca sa
dispunem de mai putina apa decat cantitatea anticipata si ca urmare este
perturbat nivelul normal al activitaitlor sociale si economice ale zonei sau
regiunii respective.
Cu alte cuvinte, atributele climatice ale secetei trebuie definite in termeni socioeconomici. Cand incepe seceta, sectorul agricol este de regula primul care va fi
afectat, datorita marii sale dependente de apa acumulata in sol. Cantitatea de
apa din sol se poate reduce rapid daca perioada secetoasa este indelungata.
Daca deficitul de precipitatii continua, sectorul agricol incepe sa fie dependent
de alte surse de apa care vor incepe si ele sa simta efectul deficitului de apa.
Sectoarele de activitati care se bazeaza pe apele de suprafata (ex. lacurile de
acumulare si lacurile naturale) si pe apele subterane, sunt de regula ultimele
sectoare ce sunt afectate de seceta ce persista 3-4 luni. Seceta are in general
un impact redus asupra acestor sectoare, in functie de caracteristicile sistemului
98

SINTEZA
hidrologic si de gradul de solicitare a sistemului de aprovizionare cu apa. Cand

precipitatiile au revenit la normal, iar conditiile de seceta meteorologica au
incetat, secventele prezentate mai inainte se repeta. Rezervele de apa din sol
sunt primele care se refac urmate de refacerea debitelor raurilor, lacurilor si a
apei subterane. Impactul secetei poate scadea rapid in sectorul agricol, dar
poate dura luni sau chiar ani in alte sectoare care depind de aprovizionarea cu
apa acumulata la suprafata sau in subteran. Utilizatorii apei subterane sunt
adesea ultimii afectati de seceta, insa pot fi si ultimii la care se restabileste
nivelul normal al apei.
PRINCIPALELE IMPACTURI GENERATE DE SECETA
Sectorul
Impact
Reducerea productiei agricole, forestiere, piscicole, de energie
hidroelectrica, turismului, industriei si activitatilor financiare ce
depind de aceste sectoare.
Somajul cauzat de descresterea productiei.
Pagube economice ca urmare a reducerii navigabilitatii pe rauri,
canale.
Pagube in sectorul turistic ca urmare a reducerii disponibilului de

ECONOMIC apa in sistemul de aprovizionare si/sau a corpurilor de apa.
Presiuni ale institutiilor financiare (risc ridicat al imprumuturilor,
scaderi ale capitalului etc.).
Venit redus pentru firmele furnizoare de apa ca urmare a
reducerii volumului apei livrate.
Costuri in masuri de urgenta pentru sporirea resurselor si
descresterii cerintelor (costuri aditionale pentru transportul si
distributia apei, costuri de publicitate pentru reducerea utilizarii
apei etc.).
Scaderea disponibilului la sursa si a calitatii apei de suprafata si
subterane.
MEDIU
Pagube aduse ecosistemelor si zonelor umede, biodiversitatii si

aparitia bolior (generate de eroziunea solului, praf, reducerea
covorului vegetal etc.).
99

SINTEZA
Sectorul
Impact
Cresterea numarului de incendii.
Lipsa hranei si a apei de baut.
Cresterea concentratiei de saruri (in rauri, in straturile subterane,
in zonele irigate).
Pierderi in lacurile artificiale si naturale (cu efecte asupra
pisciculturii, peisajului etc.).
Pagube in viata acvatica a raurilor si a zonelor umede (flora,
fauna).
Pagube privind calitatea aerului (de exemplu poluarea cu praf).
Pagube in ceea ce priveste sanatatea si siguranta publica, ca
urmare a afectarii calitatii aerului si apei sau cresterii numarului
de incendii.
Cresterea inechitatii sociale, prin afectarea diferitelor grupuri
socio-ecomice.
Apartitia de tensiuni intre administratia publica si grupurile
afectate.
Schimbari ale perspectivelor politice.
SOCIAL
Inconveniente ca urmare a rationalizarii apei.

Efecte asupra cursului vietii (somajul, reducerea capacitatii de
conservare, dificultati in ingrijirea personala, refolosirea apei
acasa, interzicerea stropirii strazilor si spalarea autovehiculelor,
indoieli asupra viitorului, reducerea unor manifestari de celebrare
si distractiei, pierderea proprietatii).
Inechitate in repartitia impacturilor si a masurilor de atenuare a
efectelor secetei.
Abandonarea activitatilor si emigrare (in cazul extrem).
Desi seceta este un fenomen complex, cu implicatii sociale, economice si de

mediu, actiunile prezentate in acesta sinteza au fost orientate spre diminuarea
efectelor secetei, in special in contextul gestionarii resurselor de apa in conditii
de seceta.
100

SINTEZA
Seceta si resursele de apa

Se stie ca prima cauza a oricarei secete o constituie existenta unui deficit de
precipitatii. Acest deficit de precipitatii prin durata, distributie si intensitate are
efecte directe asupra resurselor de apa existente, asupra cerintelor de apa si
asupra folosintelor. Aceasta influenta poate econduce la aparitia unor
disfunctionalitati ce se manifesta prin insuficienta apei necesare functionarii
(eco)sistemelor naturale si/sau a celei necesare desfasurarii activitatilor umane.
Spre a exemplifica efectele secetei asupra resurselor de apa ale Romaniei, in
tabelul 31 se prezinta, resursele de apa in conditiile unui an mediu (normal) si in
doi ani considerati secetosi: anul 1990, cel mai secetos din punct de vedere
hidrologic din ultimii 17 ani si anul 2007, considerat deasemenea secetos.
Dupa cum se poate observa din tabelul 31, in anul 1990, stocul lichid al tuturor
raurilor interioare a fost de cca 22.000 mil m3, reprezentand cca 56% din stocul
mediu multianual In alti ani secetosi, anii 1994 si 2003, efectul secetei asupra
resurselor de apa s-a manifestat prin reducerea stocurilor lichide ale raurilor
interioare la 66%, respectiv 74% din stocul mediu multianual. In schimb, in anul
2007, stocul acelorasi rauri a fost de 97,6% din stocul mediu multianual. Datele
din tabelul 31 scot in evidenta faptul ca daca seceta din anul 1990 a afectat
practic resursele de apa ale tuturor cursurilor de apa ale Romaniei, inclusiv ale
fluviului Dunarea, in anul 2007 au fost afectate doar resursele de apa ale
raurilor Crisuri, Arges, Vedea , Ialomita si Siret, in timp ce alte cursuri de apa
(Tisa, Somes, Mures, Jiu si Olt) au avut stocuri lichide peste valorile medii.
Scaderea resurselor de apa ca urmare a secetei poate conduce la aparitia unor
dezechilibre intre disponibilul de apa la sursa si cerintele folosintelor. Din acest
punct de vedere se disting mai multe tipuri de dezechilibre: deficit de apa si
lipsa apei.
Deficitul de apa poate fi descris ca fiind orice situatie in care disponibilul la
sursa este inadecvat sa satisfaca cerintele folosintelor.
101

SINTEZA
Tabel 31
RESURSELE DE APA DE SUPRAFATA IN CONDITII MEDII SI IN ANII SECETOSI 1990 SI 2007
Conditii medii
Districtul de bazin
hidrografic
Suprafata
bazinului
(km2)
Debit mediu
multianual
(m3/s)
An secetos
Volum
(106m3)
1990
Debit mediu
(m3/s)
2007
Volum
(106m3)
Debit mediu
(m3/s)
Volum
(106m3)
Tisa superioara
4540
66.0
2082
50.0
1578
82.1
2591
Somes-Crasna
17840
132.0
4165
83.0
2619
143.0
4513
Crisuri
14860
91.0
2871
40.5
1278
67.1
2117
Mures-Aranca
29390
183.0
5775
115.0
3629
185.0
5838
Bega-Timis-Caras
13060
75.0
2366
56.0
1767
83.0
2619
2740
38.0
1199
26.0
821
46.3
1461
Jiu
10080
85.0
2682
50.0
1578
101.0
3187
Olt
24050
168.0
5301
95.0
2998
183.0
5775
Vedea
5430
11.0
347
4.0
126
7.0
221
Arges
12550
65.0
2051
36.4
1149
53.5
1688
Ialomita
10350
44.0
1388
22.3
704
32.0
1010
Nera-Cerna
102

SINTEZA
Conditii medii
Districtul de bazin
hidrografic
Suprafata
bazinului
(km2)
Debit mediu
multianual
(m3/s)
An secetos
Volum
(106m3)
1990
Debit mediu
(m3/s)
2007
Volum
(106m3)
Debit mediu
(m3/s)
Volum
(106m3)
Siret
42890
225.0
7100
88.0
2777
186.0
5870
Prut
10990
16.0
504
6.3
199
6.4
202
Afluentii mici ai
Dunarii
33250
25.0
788
9.8
309
21.0
663
6371
3.4
107
3.7
117
1.7
54
Total Romania
238391
1227.4
38726
686.0
21649
1198.1
37809
Dunarea
570896
5560
87730*
3770
59486*
4720
74425*
Litoral
* reprezinta 50% din volumele scurse pe Dunare la intrarea in tara (s.h. Bazias)
103

SINTEZA
O alta notiune utilizata in gestionarea resurselor de apa este cea de presiune

asupra apei. Ea este in general in raport direct cu o supraprelevare a apei ce
depaseste resursele diponibile in anumite zone. Raportul dintre totalul
prelevarilor de apa dulce si resursele totale indica in general existenta presiunii
asupra resurselor de apa si poarta numele de indice de exploatare.
Presiunea asupra apei apare atunci cand cerintele de apa exced cantitatea de
apa disponibila intr-o anumita perioada de timp, sau cand o calitate
necorespunzatoare a apei restrictioneaza utilizarea ei. Aceasta presiune apare
frecvent in arealele cu precipitatii reduse si cu densitate mare a populatiei, sau
in zonele unde activitatile agricole si industriale sunt intense.
Pentru a ilustra efectul secetei asupra disponibilului de apa la sursa, in tabelul
32 se prezinta disponibilul de apa pe locuitor si pe bazine hidrografice in conditii
normale (anul mediu) si intr-un an secetos similar anului 1990, precum si un
indicator ce exprima presiunea asupra resurselor de apa, respectiv raportul
dintre volumele de apa prelevate in anul 2007 si resursa din anul mediu, numit
si indice de exploatare a apei.
In conformitate cu documentul elaborat de Comisia Europeana in anul 2009
Water Scarcity & Drought, daca acest indicator se situeaza sub 10%, atunci se
considera ca resursele de apa nu sunt supuse unei presiuni. Daca el se
situeaza intre 10 si 20% atunci se condsidera ca resursele de apa sunt supuse
unei presiuni reduse, iar valori ale indicelui de exploatare mai mari de 20%
indica existenta unei presiuni asupra resurselor de apa. Desi documentul
susmentionat elaborat de Comisia Europeana, determina indicele de exploatare
la nivel de tara, nu este o eroare ca el sa fie determinat si judecat la nivel de
bazin hidrografic. Ca urmare, din datele continute in tabelul 32, se desprind la
nivel de bazin hidrografic urmatoarele:
in districtele de bazine hidrografice Somes-Tisa, Crisuri, Banat, Olt si

Siret, cu valori ale indicelui de exploatare intre 2 si 6% resursele de apa
nu sunt supuse presiunii;
in districtul de bazin hidrografic Mures, cu un indice de exploatare de

15,67%, resursele de apa sunt supuse unei presiuni reduse;
in districtele de bazine hidrografice Jiu, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita si

Prut-Barlad, cu valori ale indicelui de exploatare intre 23,15 si 43,33%
resursele de apa sunt supuse presiunii.
104

SINTEZA
Tabel 32
INDICATORI PRIVIND DISPONIBILUL DE APA SI PRESIUNEA ASUPRA APEI
Districtul de bazin
hidrografic
Populatia
(loc.)
Resurse
de apa
(mil.mc)
an mediu
Somes-Tisa
Presiune
asupra
apei
Indicatori disponibil apa

(mc/loc)
an
secetos
1990
an mediu
an
secetos
prelevari
2007
(mil. mc)
indice de
exploatare
(%)
1863753
6247
4197
3351.84
2251.91
167.25
2.68
Crisuri
876017
2871
1278
3277.33
1458.88
86.41
3.01
Mures
1914215
5775
3629
3016.90
1895.82
904.95
15.67
Banat
1003172
3565
2588
3553.73
2579.82
127.05
3.56
Jiu
1424262
2682
1578
1883.08
1107.94
809.84
30.20
Olt
1995005
5301
2998
2657.14
1502.75
306.92
5.79
Arges-Vedea
3898358
2398
1275
615.13
327.06
555.19
23.15
Buzau-Ialomita
2344478
2269
1200
967.81
511.84
845.97
37.28
Dobrogea-Litoral
1019528
107
117
104.95
114.76
2482.30*
Prut-Barlad
2200289
836
389
379.95
176.79
362.26
43.33
Siret
2542460
5887
2777
2315.47
820.86
321.20
5.46
*principala sursa pentru prelevarea apei este fluviul Dunarea
105

SINTEZA
Referitor la acesti indici de exploatare trebuie fremarcat faptul ca in Romania in

toate districtele de bazine hidrografice exista lacuri de acumulare care au
volume utile pentru acoperirea cerintelor de apa ale folosintelor. In consecinta,
in perioadele secetoase debitele raurilor sunt suplimentate din volumele
susmentionate.
Aceste volume au fost prezentate in cadrul subcapitolului 5.3. "Resurse socio economice de apa" (tabel 3). Spre exemplificare, in districtul de bazin
hidrografic Prut - Barlad, aparent districtul de bazin hidrografic cu cea mai mare
presiune asupra apei, volumele utile si din rezerva de fier din lacurile de
acumulare insumeaza 602 mil. m3.
Diminuarea efectelor secetei
Raspunsuri la producerea fenomenului de seceta
In general vorbind, raspunsurile la producerea fenomenului de seceta pot fi
categorisite ca fiind masuri de natura strategica, tactica si de urgenta. Masurile
strategice consituie raspunsuri fizice si institutionale pe termen lung, cum ar fi
infrastructurile pentru aprovizionarea cu apa sau imbunatatiri legislative. Ca
masuri tactice se pot considera cel privind rationalizarea utilizarii apei. Ele sunt
adoptate in avans si au ca scop sa raspunda la un deficit de apa ce se asteapta
pe termen scurt.
Masurile de urgenta se constituie intr-un raspuns ad-hoc la conditiile prea
specifice, sau prea rare pentru a justifica elaborarea unor palnuri.
Gestionarea apelor in conditii de seceta
Strategii si politici de gestionare a apelor in conditii de seceta
Prin traditie, gestionarea resurselor de apa pe timp de seceta s-a bazat pe
reactii imediate la o criza curenta, obiectivul imediat fiind reducerea cerintelor
zilnice de apa, iar de regula autoritatile locale sunt cele insarcinate cu
indeplinirea acestui obiectiv.
O strategie, dar mai ales o politica a apei pentru situatii de seceta trebuie sa
constituie calea pentru o utilizare eficienta a apei.
Gestionarea resurselor de apa in zonele expuse riscului la seceta cuprinde:
106

SINTEZA
gestionarea cererii si alocarea resurselor de apa avand ca scop

utilizarea mai eficienta a apei. In acest sens utilizarea unui sistem de
preturi care sa regleze utilizarea eficienta a apei, introducerea de noi
tehnologii, modificarea unor lucrari structurale etc. sunt masuri
necesare;
utilizarea altor mecanisme de piata care sa limiteze dezvoltarea unor
activitati sau sa permita transferul de apa;
introducerea unor stimulente si facilitati pentru utilizarea eficenta a
apei.
Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru diminuarea efectelor secetei
Datorita relatiei stranse dintre resursele de apa si seceta, gestionarea secetei
constituie un element esential al strategiei si politicii nationale in domeniul
resurselor de apa.
Cresterea disponibilului de apa la surse
Cresterea resurselor de apa disponibile la sursele existente este de regula
foarte dificila, daca nu imposibila. Totusi, disponibilul de apa la sursa poate fi
sporit prin:
utilizarea apelor subterane strategice pentru caz de seceta, sau prin
reincarcarea acviferelor;
reutilizarea apelor uzate epurate ca o alternativa la utilizarea apei
dulci si folosirea ei in scop nepotabil;
desalinizarea apei;
importul de apa cu nave special amenajate;
antrenarea apelor de calitate inferioara spre utilizare in folosinte
specifice;
realizarea de noi rezervoare de acumulare a apei in sistemele de
distributie in scopul de a crea capacitati de compensare;
realizarea unor noi interconexiuni intre sistemele de aprovizionare cu
apa;
107

SINTEZA
utilizarea apei din volumele moarte ale lacurilor de acumulare (prin

pompare pe instalatii plutitoare);
colectarea apei din precipitatii in zonele aride;
realizare de mici acumulari de apa in depresiuni sau prin excavare,
prin intermediul unor baraje mici, care nu necesita specialisti pentru
proiectare, nu prezinta pericol in caz de distrugere si au costuri
reduse;
colectarea apei prin asa numita tehnica a sectionarii bazinului
hidrografic care consta in saparea unei gropi in jurul pomilor care
retin apa din precipitatii, dar si roua condensata.
Reducerea cerintelor de apa
Seceta are adesea ca efect diminuarea disponibilului de apa sub cea a
cerintelor folosintelor din conditii normale. Ca urmare, conservarea apei si
introducerea de restrictii in aprovizionarea cu apa va trebui impuse celor trei
sectoare principale, utilizatoare de apa: irigatiile, industria si utilizarea casnica si
menajera.
Restrictiile se decid avand in vedere consideratii economice, sociale, de mediu,
nationale, de sanatate sau tehnice.
Scaderea pe termen scurt a cerintelor de apa se poate atinge printr-un viguros
program de reformare publica care poate contine atat actiuni voluntare, cat si
impuse obligatoriu. Principalele masuri de gestinoare a cerintelor de apa sunt
urmatoarele:
modificari in politica apei;
alocarea apei pe prioritati;
modifcarea pretului/tarifului apei;
sensibilizarea publicului;
decizii in domeniul apei cu specificatii de seceta;
schimbarea metodelor de irigare;
folosirea de tehnici de conservare a apei in industrie.
108

SINTEZA
Conservarea apei
Trebuie precizat ca nu exsita o definitie universala pentru notiunea de
conservare a apei, acest termen semnificand adesea economisirea apei, printro utilizare eficienta sau inteleapta.
Insa, populatia nu agreaza intotdeauna notiunea de eficienta, dat fiind faptul ca
exista diferite grade de utilizare eficienta. Spre exemplu, utilizarea eficienta a
apei in mediul urban poate proveni din reducerea volumului rezervorului
toaletei, restrictii in spalarea autovehiculelor etc., actiuni ce impun modificarea
stilului de viata. In prezent, conservarea apei are mai multe intelesuri. Aceasta
inseamna colectarea, economisirea, reducerea cerintei ori reciclarea apei.
In domeniul irigarii terenurilor
Extinderea aplicarii in practica a unor sisteme de udare ce folosesc vane

speciale, stuturi si sisteme de sprinklere precum si senzori pentru
masurarea umiditatii solului si a necesarului de apa al culturilor.
Utilizarea datelor meteorologice pentru a realiza un echilibru in alocarea

apei intre umezeala disponibila din sol si cerinta de apa a culturilor.
Impermeabilizarea canalelor de aductiune si derivatie in vederea

diminuarii pierderilor de apa si a sufoziilor.
Irigarea cu apa reciclata.
In mediul urban
Contorizarea apei pentru ca utilizatorul sa plateasca cat consuma.
Localizarea pierderilor de apa si eliminarea lor.
Inlocuirea apei dulci cu apa reciclata pentru utilizari nepotabile cum ar fi

udarea strazilor, a parcurilor, a gradinilor si a terenurilor de sport.
Cresterea volumelor de apa inmagazinata in acvifere si pastrarea apei in

exces pentru a fi utilizata in sezonul de vara.
Incurajarea abonatilor sa instaleze si sa utilizeze in instalatii furnituri de

inalta eficienta.
Reducerea varfurilor cerintelor de apa pentru a evita costurile

suplimentare in tartarea si pomparea apei.
109

SINTEZA
In industrie
Identificarea unor masuri conservative.
Utilizarea apelor menajere epurate atat pentru procesul de productie, cat

si ca ape de racire.
O prezentare succinta a actiunilor si masurilor pentru reducerea efectelor

secetei atat pe termen lung cat si pe termen scurt, sunt prezentate in tabelul
33a.
Tabel 33a
MASURI DE REDUCERE PE TERMEN LUNG SI SCURT A EFECTELOR
SECETEI
CATEGORIA
TIP DE ACTIUNE
SECTOARE
AFECTATE
ACTIUNI PE TERMEN LUNG

Stimulente economice pentru conservarea apei
Reducerea
cererii
U A I R/E
Masuri agrotehnice pentru reducerea

consumului de apa
Culturi rezistente la seceta in loc de culturi
irigate
Retea de distributie duala pentru uz urban
A
A
U
Recircularea apei in industrie
Retele de transport pentru circuit bidirectional
U A I
Refolosirea apelor uzate epurate
U A
U A I
Transfer inter-bazinal si intra-bazinal

Cresterea
Construirea de noi lacuri de acumulare si
disponibilului
cresterea volumului celor existente
de apa
Construirea de lacuri de acumulare de ferme
Desalinizarea apelor salcii sau a apelor saline
Controlul pierderilor prin infiltratii si evaporare
U A I
U A
U A
A I
110

SINTEZA
CATEGORIA
Diminuarea
efectelor
TIP DE ACTIUNE
Activitati educationale pentru conservarea apei
inainte de seceta si/sau permanent
Realocarea resurselor de apa bazata pe
cerintelor de calitate ale apei
SECTOARE
AFECTATE
U A I
U A I
Dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie
U A I
Implementarea Planului de Management al

Secetei
U A I
Programe de asigurari
U A I
ACTIUNI PE TERMEN SCURT
Diminuarea
cerintei de
apa
Campanie de informare publica in scopul

conservarii apei
Restrictionare apei pentru unii utilizatori din
zonele urbane (de exemplu spalarea
autovehiculelor, stropirea gradinilor etc.)
Restrictionarea irigatiei culturilor anuale
U
A
Cresterea tarifului/pretului apei
U A I
Rationalizare obligatorie
U A I
Imbunatatirea eficientei sistemelor de

aprovizionare cu apa existente (programe de
detectare a pierderilor, noi reguli de operare
etc.)
Cresterea
Utilizarea surselor suplimentare de slaba
disponibilului
calitate sau cu costuri de exploatare ridicate
de apa
Supraexploatarea acviferelor sau utilizarea
rezervelor de apa subterane
Cresterea descarcarilor prin relaxare ecologica
sau prin utilizarea recreationala limitata
Diminuarea
impactului
U A I
U A I
U A I
U A I
U A I
Realocare temporara a resurselor de apa
U A I
Ajutorul public pentru compensarea pierderilor
U A I
Reducerea de taxa sau intarzierea temenului

limita a platilor
U A I
Ajutor public pentru asigurarea culturilor
U=urban; A=agricultura; I=industrie; R=recreativ; E=mediu
111

SINTEZA
Planuri de gestionare a fenomenului de seceta

Aspecte generale
Gestionarea fenomenului de seceta nu se poate limita la gestionarea unei crize
temporare. Gestionarea secetei trebuie privita ca un proces de gestionare a
riscului. In aceasta abordare, realizarea unui plan pentru seceta care sa
constituie cadrul dinamic pentru implementarea unor actiuni continue care sa
raspunda eficient secetei este conditia necesara pentru diminuarea efectelor
acesteia. In mod obisnuit, un asemenea plan prevede revizuirea periodica a
rezultatelor obtinute si a prioritatilor, reajustarea scopurilor si a resurselor,
intarirea aranjamentelor institutionale, mecanisme politice si de planificare in
vederea diminuarii efectelor secetei.
Informatiile eficiente si sistemele de avertizare prealabile, ca si o buna retea de
comunicare coordonare intre nivelurile central, regional si local constituie
fundamentul aspectelor pregatitoare ale unor politici si planuri eficiente pentru
cazuri de seceta.
Desi seceta este un fenomen complex cu implicatii sociale, economice si de
mediu, acest raport este orientat spre gestionarea secetei, in special in
contextul planificarii resurselor de apa.
Din perspectiva gestionarii resurselor de apa, abordarea pro-activa a secetei
este echivalenta cu existenta unui plan strategic de gestionare a resurselor de
apa. Un asemenea plan trebuie sa contina doua categorii de masuri, ambele
planificate in avans:
actiuni pe termen lung orientate spre reducerea vulnerabilitatii

sistemelor de aprovizionare cu apa la seceta, adica cresterea sigurantei
fiecarui sistem in a satisface cerintele viitoare de apa in conditii de
seceta printr-un set de masuri adecvate, de natura structurala si
institutionala;
actiuni pe termen scurt, care incearca sa faca fata unui viitor fenomen
de seceta, in conditiile cadrului existent al infrastructurilor si politicilor de
gestionare.
In acelasi timp, planurile de gestionare a secetei trebuie sa cuprinda un vast

program de educatie menit sa creasca sensibilitatea populatiei asupra
aspectelor privind aprovizionarea cu apa si s-o ajute sa cunoasca cum trebuie
112

SINTEZA
sa raspunda atunci cand apare seceta si ca planul pentru seceta nu si-a pierdut
ratiunea de a fi, in anii in care n-a fost seceta.
Educatia consumatorilor este una din conditiile necesare pentru acceptarea
masurilor adoptate pentru a face fata secetei.
Un alt aspect ce trebuie continut in planurile de gestionare a secetei este acela
de a creste abilitatea pentru o gestionare eficienta a apei.
Aceasta se poate realiza prin dezvoltarea activitatilor stiintifice si tehnice pentru
o mai buna intelegere a complexului sistem atmosfera-ocean si dezvoltarea de
noi modele de prognoza a secetei.
Planul de gestionare a secetei nu se incheie niciodata in tarile expuse
fenomenului, ci el continua cu evaluarea si amendarea sa pentru a fi adaptat
schimbarilor dinamice ce se produc
11.3. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor necesare
pentru combaterea eroziunii solurilor si diminuarea excesului de
umiditate
Eroziunea solurilor
Prin amplasarea sa geografica, a conditiilor de relief, geologie si clima, teritoriul
Romaniei este supus comportarii hazardate a naturii ce se manifesta in timp.
Intre cele mai semnificative hazarduri se numara secetele, excesul de
umiditare, inundatiile, eroziunea solului, alunecarile de teren etc. In toate aceste
tipuri de hazarduri, lipsa apei sau excesul de apa joaca un rol essential.
Eroziunea solului de catre apa, vant sau modul de cultivare afecteaza atat
agricultura cat si mediul inconjurator. Pierderile de sol, cat si impacturile
asociate acestuia, constituie unul din cele mai importante (si inca probabil mai
putin cunoscute) probleme actuale de mediu.
Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoara pe nesimtite, ori cu o
rata alarmanta de producere care provoaca mari pierderi de sol. Pierderea de
sol pe teritoriul agricol se poate reflecta in reducerea potentialului de productie,
in calitatea slaba a apelor de suprafata si in afectarea retelei hidrografice.
Rata de evolutie a eroziunii solului si magnitudinea sa sunt controlate de
urmatorii factori:
intensitatea precipitatiilor si a scurgerii;
113

SINTEZA
erodabilitatea solului;
gradientul de panta si lungimea ei;
vegetatia acoperitoare (invelisul vegetal);
masurile de conservare adoptate.
Erodabilitatea solului exprima capacitatea acestuia de a rezista eroziunii ca

urmare a caracteristicilor fizice a fiecarui sol. In general, solurile care au rate
mari de infiltratie, un continut ridicat de materie organica si o buna structura,
prezinta o mai mare rezistenta la eroziune. Nisipul, nisipul argilos si solurile cu
textura argiloasa au tendinta de a fi mai putin erodabile decat solurile prafoase,
solurile nisipoase fine.
Araturile si practicile agricole, reduc nivelul materiei organice si conduc la o
structura saraca a solului si ca urmare, o crestere a erodabilitatii solului.
Potentialul de eroziune a solului creste in conditiile in care solul are o mica
acoperire cu covor vegetal sau resturi de culturi. Plantele si resturile lor ce
alcatuiesc covorul vegetal al solului protejeaza solul de impactul caderii
precipitatiilor si au tendinta de a reduce scurgerea de suprafata si obliga apa in
exces sa se infiltreze.
Eficacitatea reducerii eroziunii solului prin plantele si resturile lor ce constituie
covorul vegetal depinde de tipul de plante si de intinderea covorului vegetal.
Fenomenul de eroziune a solului prin apa, dupa datele Institutului National de
Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA)
afecteaza in Romania cca. 6,3 milioane ha, din care 2,1 milioane ha teren
arabil, la care se mai adauga inca 0,378 milioane ha (0,273 milioane ha arabil)
supuse eroziunii prin vant.
Pentru reducerea eroziunii solului au fost efectuate pana in prezent in Romania
lucrari de combatere a acestui fenomen pe cca. 2,278 milioane ha.
Fenomenul de eroziune a solului nu se manifesta numai pe terenurile agricole,
ci si pe cele silvice. Conform datelor rezultate din studiile ICAS, lungimea retelei
hidrografice torentiale se ridica la cca. 29000 km, din care 2372 km au fost
amenajati pana in anul 2006, iar alti 1630 km vor fi amenajati pana in anul
2020.
In vederea identificarii actiunilor, masurilor si solutiilor pentru reducerea
eroziunii solului, atat in patrimoniul agricol, cat si in cel silvic, au fost intocmite
114

SINTEZA
studii de specialitate de catre I.N.C.D.I.F. ISPIF Bucuresti - Studiul privind

combaterea eroziunii solului si amenajarea bazinelor torentiale in patrimoniu
agricol la nivel de bazin / spatiu hidrografic conventional si Institutul de
Cercetari pentru Amenajari Silvice ICAS Combaterea eroziunii solului si
amenajarea bazinelor hidrografice torentiale in patrimoniul silvic.
In aceste studii sunt propuse actiuni, masuri si solutii pentru reducerea eroziunii
solului atat in suprafata cat si in adancime precum si pentru corectarea
torentilor.
Masuri pentru combaterea eroziunii solului pe terenurile agricole
Principalul scop al acestor lucrari este:
limitarea pierderilor de sol;
limitarea turbiditatii in reteaua hidrografica permanenta;
cresterea productiilor agricole;
limitarea fenomenelor geomorfologice-dinamice.
Ca urmare a lucrarilor propuse se estimeaza o reducere a productiei de

sedimente fata de situatia actuala cu procente situate intre 30 si 70% in special
in districtele de bazine hidrografice Banat, Buzau - Ialomita, Olt si Jiu.
Masuri pentru reducerea eroziunii solului in fond forestier si corectarea
torentilor
La stabilirea actiunilor si masurilor necesare diminuarii efectelor eroziunii solului
si de corectare a formatiunilor torentiale s-a tinut seama de inventarul lucrarilor
existente, de cartarea terenurilor degradate din fondul forestier intocmita pe
baza amenajamentelor silvice si de propunerile administratorilor fondului
forestier national. Toate aceste actiuni, masuri si lucrari sunt prezentate in
detaliu, in planul de amenajare, al fiecaruia district de bazin hidrografic.
Totodata, la identificarea actiunilor si masurilor de combatere a eroziunii solului
atat in patrimonial agricol, cat si in cel silvic, ca si pentru diminuarea excesului
de umiditate s-au utilizat prevederile si portofoliile de proiecte anexe la Planul
National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) precum si prevederile
cuprinse in matricile de implementare ale Planurilor regionale si judeteme
pentru protectia mediului (PRAM si PLAN).
115

SINTEZA
Tabel 33b
COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI IN FOND FORESTIER

LUCRARI PROPUSE
Nr.
crt.
Unitatea de studiu
Judetul
Arges
Districtul de bazin
hidrografic
ARGES-VEDEA
Olt
Dambovita
8,8
8,8
Giurgiu
Teleorman
Calarasi
Ilfov
230,1
9.665,6
51,8
441
25,8
671,1
9.665,5
77,6
Arad
Timis
272,3
272,3
Caras Severin
21
1.260
25,4
669,1
23,3
690,1
1.260
48,7
Mehedinti
24
150
20,3
103,4
6,8
127,4
150
27,1
Total
45
1.410
45,7
1044,8
30,1
1.089,8
1.410
75,8
Total
Districtul de bazin
hidrografic
BANAT
Propuneri in bazine cu lucrari Propuneri in bazine

Total lucrari propuse
executate
noi
Lucrari
Lucrari
Lucrari
Impaduriri Reparatii
Impaduriri
de CT
de CT
de CT
ha
mc
km
ha
km
ha
mc
km
230,1
9.665,6
51,8
441
17
671,1
9.665,6
68,8
116

SINTEZA
Nr.
crt.
Unitatea de studiu
Judetul
Brasov
Buzau
Districtul de bazin
hidrografic
BUZAU-IALOMITA
8,1
23643
16,8
683,47
31,5
691,57
23.643
48,3
Covasna
952,05
12,5
952,05
13,5
Prahova
103,2
5.387,4
120,9
727,84
76
831,04
5.387,4
196,9
6.007,7
6.007,7
29,8
6.821
35,6
676,89
21
706,69
6.821
56,6
Ialomita
1.662,2
1.662,2
Ilfov
108,8
108,8
Calarasi
730,25
730,25
141,1
35.851,4
174,3
11.641,15
146
11.782,25
35.851,4
320,3
Arad
0,1
7,1
Bihor
253,8
1.500
15,65
65,3
93
319,1
1.500
108,65
Cluj
56
360
0,8
58
360
5,8
Hunedoara
2,5
190
0,7
2,5
190
8,7
Salaj
Satu Mare
Total
313,3
2050
17,25
72,3
118
384,6
2050
135,25
Braila
Dambovita
Total
Districtul de bazin
hidrografic
CRISURI

executate
noi
Lucrari
Lucrari
Lucrari
Impaduriri
de CT
de CT
de CT
ha
mc
km
ha
km
ha
mc
km
0
0
0
91,95
5
91,95
0
5
117

SINTEZA
Nr.
crt.
Unitatea de studiu
Districtul de bazin
hidrografic
DOBROGEA-LITORAL
Districtul de bazin
hidrografic
JIU
Districtul de bazin
hidrografic
MURES
Judetul

executate
noi
Lucrari
Lucrari
Impaduriri
de CT
de CT
ha
mc
km
ha
km

ha
mc
Lucrari
de CT
km
Nu necesita lucrari de corectare a torentilor

Dolj
1.667,7
4,2
1.667,7
4,2
Gorj
506,8
4.360
60,9
331
76,7
837,8
4.360
137,6
5,1
1.945
25
5,1
1.945
27
Mehedinti
64,9
1.715
36,9
24
63,8
88,9
1.715
100,7
Total
576,8
899,6
0
0
0
0,6
0
5,4
0
2,5
0
908,1
8020
1.740
210
0
0
74
50
1.310
635
530
0
4.549
99,8
27,29
0,3
0
0
1
0
2,71
0,8
4,55
0
36,65
2.022,7
11,5
2
0
0
0
0
5
0
0
0
18,5
169,7
21,3
13,5
0
0
4
16
21,6
11,32
0
0
87,72
2.599,5
911,1
2
0
0
0,6
0
10,4
0
2,5
0
926,6
8.020
1.740
210
0
0
74
50
1.310
635
530
0
4.549
269,5
48,59
13,8
0
0
5
16
24,61
12,12
4,55
0
124,67
Hunedoara
Alba
Arad
Bistrita Nasaud
Brasov
Cluj
Harghita
Hunedoara
Mures
Sibiu
Timis
Total
118

SINTEZA
Nr.
crt.
Unitatea de studiu
Judetul
Arges
Brasov
Districtul de bazin
hidrografic
OLT
48
2.182,3
10,85
49,4
88,4
54,2
2.182,3
99,25
Covasna
143
8,6
18,9
8,6
143
18,9
Dolj
Gorj
Harghita
57,7
3.303
15
4,4
72,7
3.303
5,4
3,2
655
12,85
10
10,7
13,2
655
13,55
Teleorman
128,5
128,5
Valcea
283,8
23.183
87,58
47,5
42,35
331,3
23.183
129,93
561,2
29.466,3
118,48
140,5
181,35
658,5
29.466,3
289,83
19
1,5
231,8
250,8
1,5
63,3
207,8
1,5
271,1
6,5
Iasi
580
359,7
366,7
580
Suceava
2,7
2,7
155,4
31,9
187,3
244,7
580
9,5
833,9
10,5
1.078,6
580
20
Olt
Sibiu
Total
Botosani
Districtul de bazin
hidrografic
PRUT-BARLAD

executate
noi
Lucrari
Lucrari
Lucrari
Impaduriri
de CT
de CT
de CT
ha
mc
km
ha
km
ha
mc
km
40
0
6,2
10
13,6
50
0
19,8
Galati
Vaslui
Total
119

SINTEZA
Nr.
crt.
Unitatea de studiu
Judetul
Bacau
10
Districtul de bazin
hidrografic
SIRET

executate
noi
Lucrari
Lucrari
Impaduriri
de CT
de CT
ha
mc
km
ha
km

ha
mc
Lucrari
de CT
km
113,8
1.275
26,5
378
48,4
491,8
1.275
74,9
Botosani
127
2,5
127
2,5
Braila
94,9
94,9
Buzau
3,5
49,9
49,9
10,5
Covasna
345,9
354,9
Galati
781,6
2,9
781,6
2,9
Harghita
170,7
170,7
Iasi
131
5,2
131
5,2
Maramures
80,9
80,9
Neamt
23.791
24,8
554,6
44,6
554,6
23.791
69,4
275
1.039
18,5
1.409,5
47,7
1.437
1.039
66,2
59
648
3,6
151,7
210,7
648
11,6
92,2
5.071
86,7
699,7
103,3
791,9
5.071
190
Suceava
Vaslui
Vrancea
Total
540
31.824
164,6
4.975,4
277,6
5.276,9
31.824
442,2
120

SINTEZA
Nr.
crt.
Unitatea de studiu
Judetul
Bistrita Nasaud
11
Districtul de bazin
hidrografic
SOMES-TISA
TOTAL

executate
noi
Lucrari
Lucrari
Impaduriri
de CT
de CT
ha
mc
km
ha
km

ha
mc
Lucrari
de CT
km
940,2
1.760
2,3
76,5
58,6
1.016,7
1.760
60,9
Cluj
1.235
1,2
36,5
25,3
36,5
1.235
26,5
Salaj
22,5
20,1
22,5
20,1
202
610
10,4
155
67,9
357
610
78,3
Satu Mare
8,5
5,5
8,5
5,5
Total
1.142,2
3.605
13,9
299
177,4
1.441,2
3.605
191,3
731,98
21.489,25
1.224,17
25.909,05
Maramures
4.472,4
127.021
127.021
1.946,45
121

SINTEZA
Pe baza datelor de care s-a dispus, dar si a analizelor proprii, s-au prevazut in
detaliu actiuni, masuri si solutii pentru diminuarea excesului de umiditate si a
fenomenului de eroziune a solului pe fiecare din cele 11 unitati bazinale de
gestionare a resurselor de apa din Romania.
Sintetic la nivelul tarii sunt propuse urmatoarele masuri si actiuni mai
importante:
impaduriri pe o suprafata de 25909 ha;
corectia torentilor pe 1947 km.
Cele mai mari suprafete ce ar urma sa fie impadurite sunt situate in districtele
de bazine hidrografice Buzau - Ialomita (11800 ha), Jiu (2600 ha) si Banat
(1090 ha).
In ceea ce priveste lucrarile de corectia torentilor ele urmeaza a fi realizate in
special in districtele de bazine hidrografice Buzau - Ialomita, Siret, Somes - Tisa
si Mures (tabel 33b).
Excesul de umiditate
In Romania este expusa excesului de umiditate o suprafata de 3,78 milioane
ha. Cauzele acestui fenomen sunt multiple si difera de la o zona la alta, in
functie de conditiile locale. Peste 80% din terenurile cu exces de umiditate sunt
situate in Campia de Vest, Campia Banatului, Campia Romana si Lunca
Dunarii.
In vederea diminuarii excesului de umiditate au fost realizate lucrari de
desecare si drenaj pe 3,2 milioane ha din care pe 157 mii ha amenajate cu
drenaje inchise.
11.4. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru
utilizarea potentialului hidroenergetic
Aceste actiuni sunt extrase din Strategia de Dezvoltare a sectorului
hidroenergetic, care prevede:
valorificarea eficienta a potentialului hidroenergetic, prin realizarea de noi

capacitati de productie, inclusiv prin atragerea de capital privat;
realizarea centralei hidroenergetice de acumulare prin pompaj Tarnita

Lapustesti, pentru satisfacerea cererii de servicii de sistem pe piata de
122

SINTEZA
energie interna si regionala si optimizarea regimurilor de functionare ale

Sistemului Energetic National;
centrala hidroelectrica de pe Tisa - acest obiectiv urmeaza a se realiza in

parteneriat cu Ucraina.
Ca proiecte potentiale studiile elaborate pana in prezent au abordat si

relansarea proiectului AHE Turnu Magurele Nicopole in parteneriat cu
Bulgaria.
In legatura cu acest ultim proiect Ministerul Transporturilor si infrastructurii a
facut urmatoarele precizari:
obiectivul "Complex Hidrotehnic Turnu Magurele - Nicopole pe Dunare" a
fost generat de necesitatea valorificarii potentialului hidroenergetic al
fluviului Dunarea. Navigatia este una din folosinte in cadrul complexului.
dupa realizarea complexului si umplerea lacului de acumulare nu se
asteapta la modificari importante in starea topohidrografica si fizica a
fluviului canalizat;
partea navigabila a lacului de acumulare la niveluri minime va asigura
adancimi garantate de 3,5 m recomandate de Comisia Dunarii, mai mari
cu 1,0 m decat cele recomandate in prezent, precum si o imbunatatire a
celorlalti parametri ai senalului navigabil;
dupa bararea Dunarii in lacul de acumulare se asteapta modificari
importante in regimul de gheata prin cresterea numarului de zile cu
fenomene de inghet, precum si formarea de valuri cu parametrii mai mari
decat in situatia actuala;
ecluzele pentru trecerea navelor vor trebui sa asigure o capacitate de
trafic superioara celei de la SHN Portile de Fier;
odata cu constructia complexului Hidrotehnic Turnu Magurele - Nicopole
vor interveni schimbari esentiale asupra conditiilor pentru intretinerea
senalului navigabil in aval de nodul hidrotehnic.
Se reaminteste faptul ca prin prezentul Plan National nu sunt promovate explicit
lucrari pentru utilizarea potentialului hidroenergetic, iar implementarea lor nu se
poate justifica prin prezenta sinteza.
123

SINTEZA
Programul de retehnologizare a centralelor in operare

Programul de retehnologizare a capacitatilor de productie in operare prevede:
putere instalata retehnologizata -5637 MW;
energie suplimentara obtinuta 410 MWh/an;
spor de putere instalata -206 MW.
Acest program se va realiza in trei etape.

Etapa I: Retehnologizarea a 10 centrale hidrotehnice importante ale sistemului
hidroenergetic si anume:
CHE Portile de Fier I
6 x175 MW;
CHE Portile de Fier II (2 CHE)
10 x 27 MW;
CHE Olt Inferior (5 CHE)
CHE Lotru Ciunget
CHE Stejaru Bicaz
putere instalata retehnologizata
energie suplimentara obtinuta
spor de putere instalata
20 x 13.25 MW;
3 x 170 MW;
1x 100+2x50 MW;
2331 MW;
260 GWh/an;
160 MW.
Etapa II: Retehnologizarea a 50 de centrale hidroelectrice, respectiv:
CHE cu puteri peste 50 MW - 12 CHE;
CHE din cascada r.Olt - 19 CHE;
CHE din cascada r.Bistrita - 19 CHE;
putere instalata retehnologizata - 2.538 MW;
energie suplimentara obtinuta - 114 GWh/an;
spor de putere instalata - 46 MW.
Etapa III: Retehnologizarea a 46 centrale cu durata de viata depasita,

reprezentand:
CHE cu puteri sub 50 MW din amenajarile Arges aval, Raul Mare aval,
Crisul Repede, Buzau etc.;
124

SINTEZA
putere instalata retehnologizata - 769 MW;
energie suplimentara obtinuta - 36 GWh/an.
Continuarea executiei lucrarilor hidrotehnice aflate in constructie

In prezent se afla in constructie, in diferite stadii de executie un numar de 12
obiective hidrotehnice si hidroenergetice complexe (baraje, derivatii, centrale
hidroelectrice, conducte fortate, etc.).
Proiecte de investitii noi pentru valorificarea potentialului hidroenergetic
Operatorul in hidroenergie a propus realizaraea a 20 de amenajari
hidroenergetice noi, ce ar urma sa fie realizate in intervalul 2012 - 2020.
Aceste investitii nu se pot justifica prin prezentul plan. Ele trebuie cuprinse intrun proces de planificare inainte de autorizarea acestora la nivel de proiect.
11.5. Identificarea actiunilor, masurilor, optiunilor si solutiilor pentru
utilizarea potentialului navigabil al apelor
La baza strategiei nationale privind dezvoltarea navigatiei fluviale pe raurile
interioare se afla Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national- sectiunea I Retele de transport,
publicata in Monitorul Oficial nr. 806 din 26 serptembrie 2006. Directiile de
dezvoltare in planul susmentionat, constituie Anexa nr. 5, pct. C si intitulata
Reteaua de cai navigabile interioare si porturi".
Legea defineste anumite notiuni si totodata liniile directoare pentru realizarea
retelei de transport de interes national si european.
Reteaua de cai navigabile interioare cuprinde fluviul Dunarea, raurile pe
portiunile lor navigabile, canalele navigabile precum si diferitele brate care
asigura legatura intre acestea.
125

SINTEZA
11.6. Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru navigabilizarea raurilor

interioare
Dezvoltarea de noi cai navigabile interioare in intervalul 2007 - 2022
Pana in prezent nu exista o planificare a realizarii in timp a amenajarilor pentru
navigabilizarea unor rauri interioare. Amenajarile urmand a fi realizate de regula
in regim barat, ele sunt dependente de amenajarile hidroenergetice.
Totusi, studiile intocmite pana in prezent, permit formularea unor prioritati
potentiale:
amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte;
reabilitarea si modernizarea canalului Bega in vederea reluarii navigatiei

intre municipiul Timisoara si Tisa Dunare (studiul a fost realizat numai
pe sectorul romanesc);
navigabilizarea cursului inferior al raului Olt intre Slatina si Dunare;
amenajarea pentru navigatie si agrement a raului Prut aval de Stanca

Costesti
navigabilizarea raului Mures intre municipiul Arad si frontiera cu Ungaria;
finalizarea canalului Siret Baragan;
navigabilizarea raului Siret aval de Adjud pana la Dunare.
Necesitatea relansarii lucrarilor de constructie pentru navigabilizarea cursurilor

inferioare ale raurilor Arges si Dambovita deriva din faptul ca municipiul
Bucuresti capitala Romaniei este situat la intersectia coridoarelor de
transport IV si IX si se afla la o distanta de numai 65 km de principala cale
navigabila Transeuropeana coridorul VII Dunarea. Prin realizarea acestei
legaturi navigabile, capitala Romaniei capata acces direct la Coridorul de
Transport Paneuropean VII si la reteaua de cai navigabile din Europa, precum
si la principalul port maritim romanesc de la Marea Neagra Constanta.
Coridoare europene de transport pe teritoriul national
Coridorul IV: pe directia Vest-Est (Berlin Nuremberg Praga Budapesta
Bucuresti Constanta Istambul/Tesaloniki);
Coridorul IX: pe directia Nord-Sud (Helsinki St. Petersburg
Kiev/Moscova/Odessa Chisinau Bucuresti Dimitrovgrad Alexandropolis);
126

SINTEZA
Coridorul VII: Dunarea care include Canalul Dunare Marea Neagra, iar prin
Canalul Rhin Main Dunare face conexiunea cu Rhinul pana la Marea
Nordului (Rotterdam).
Alte dezvoltari viitoare
Navigabilizarea raului Mures intre municipiul Arad si frontiera cu Ungaria
Navigabilizarea raului Mures, in final, este prevazuta intre municipiul Alba Iulia
si frontiera de stat cu Ungaria, pe o lungime totala de 310 km.
In etapa 2015 2022 raul Mures va fi amenajat pentru navigatie intre municipiul
Arad si frontiera, pe o lungime de cca. 80 km. Navigatia urmeaza sa se faca, in
curent liber, cu nave/barje de pana la 600 tone capacitate.
Studiul de fezabilitate ce se va intocmi pentru navigabilizarea Muresului intre
municipiul Arad si granita cu Ungaria va examina si solutia cu trepte de barare
la Nadlag si Pecica.
La Arad se prevede amenajarea unui port pentru un trafic final de cca. 2,0 mil.
tone/an. In prima etapa dotarile vor asigura derularea unui trafic de pana la 0,5
mil. tone/an.
In etapele urmatoare (dupa anii 2022) navigatia pe raul Mures se va extinde
pana la Alba Iulia, astfel:
intre Arad si Caprioara (Zam) pe o lungime de 107 km cu 5 trepte de

barare;
intre Caprioara si Alba Iulia pe 123 km cu 6 trepte de barare.
Navigabilizarea raului Prut aval de Stanca - Costesti

Studiile realizate pana in prezent propun navigabilizarea raului Prut, in curent
liber, pe o lungime de cca. 580 km. Lucrarile urmeaza sa se execute pentru un
convoi de calcul format dintr-o barja de 600 tone cu impingatorul aferent.
Adancimea minima a apei este, in aceasta situatie, de 2,00 m.
Navigabilizarea raului Olt pe sectorul Slatina - Dunare
Odata cu amenajarea hidroenergetica a Oltului inferior a fost studiata si
navigabilizarea acestui sector al raului. In fronturile de barare de la Ipotesti,
Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni au fost executate unele lucrari
127

SINTEZA
Figura 11 - Proiecte potentiale - cai navigabile interioare

128

SINTEZA
aferente capului amonte al ecluzelor prevazute in fiecare din cele 5 noduri

hidrotehnice.
Urmeaza ca in viitor sa se realizeze urmatoarele lucrari:
finalizarea ecluzelor din cele 5 trepte de barare;
realizarea unui nod hidrotehnic (centrala hidroelectrica, baraj deversor si

ecluza) la Islaz, avand caderea h = 10 m, care sa permita racordarea
Oltului navigabilizat cu Dunarea nebarata;
dragarea canalelor de pe zona amonte a fiecarei acumulari pentru

accesul navelor la ecluze pe timpul apelor mici pe Olt;
realizarea portului Slatina cu accesele feroviare si rutiere aferente,

precum si a punctului de acostare de la Stoenesti.
Finalizarea lucrarilor la canalul Siret - Baragan

Canalul Siret Baragan are drept punct de plecare acumularea Calimanesti pe
raul Siret, la sud de Adjud si debuseaza in acumularea Dridu de pe raul
Ialomita. Are lungimea de 190 km, sectiunea transversala trapezoidala cu
latimea la fund de 25 m, adancimea apei fiind de minim 3,0 m.
Navigatia urmeaza sa se faca cu barje de 365 tone care pot naviga in convoaie
formate de pana la 4 barje (fila dubla dana dubla). Traficul prezumat pe
aceasta cale navigabila fiind de pana la 2 milioane tone/an.
Pe calea navigabila sunt prevazute 10 ecluze la: Calimanesti, Susita, Putna,
Milcov, Ramna, Rm. Sarat, Buzau biefare, Buzau acumulare, Prahova si Dridu.
Porturile, respectiv punctele de acostare sunt prevazute la Calimanesti,
Focsani, Rm. Sarat, Buzau, Garbovi si Dridu.
In perspectiva ar urma sa se elaboreze documentatiile tehnice si economice
pentru navigabilizarea urmatoarelor rauri:
Siret, intre Adjud si Dunare;
Mures, pe sectorul Alba Iulia Municipiul Arad;
Somes, intre municipiul Dej si frontiera cu Ungaria;
Ialomita, pe sectorul Dridu Dunare;
Jiu, pe sectorul aval de municipiul Craiova.

129

SINTEZA
Privind lucrarile ce urmeaza a fi realizate pe caile navigabile existente, se

detaseaza, in primul rand, necesitatea executarii pragului submers de la
intrarea pe bratul Bala al Dunarii, in zona km 345 pe fluviu.
Acest prag are menirea de a stopa procesul de atrofiere a bratului Dunarea
Veche si de a asigura debitele si nivelurile pe Dunarea Veche intre Bala si
Cernavoda Harsova, necesare navigatiei la ape mici pe Dunare.
130

SINTEZA
CAPITOL 12
MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII
12.1. Conceptul de management al riscurilor la inundatii

Gestionarea riscului la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si
practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor,
tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora
astfel incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si
satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil.
Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de
producere, gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al
bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora,
rezultand implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor
caracteristici ale sale.
Problema esentiala in managementul riscului la inundatii este aceea a riscului
acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala
impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra
riscului acceptabil. In consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui
echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii
riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Pentru zonele
urbane se adopta conceptul ca pe termen lung, acestea vor fi aparate la o
frecventa de aparitie a viiturii de 1:100 ani, pentru a asigura o dezvoltare
durabila a localitatilor.
Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor
nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor,
actiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situatiilor de
urgenta. Diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii
ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele
de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post
inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii
fenomenului).
131

SINTEZA
Intr-o abordare comprehensiva, principalele activitati ale gestionarii riscului la

inundatii constau din:
activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire);
activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta)

ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii;
activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii.
In anul 2010 a fost aprobata Strategia Nationala de gestionare pe termen mediu

si lung a riscurilor la inundatii, elaborata de Ministerul Mediului si Padurilor.
Strategia Nationala, ca si legislatia in domeniu, inglobeaza politica Uniunii
Europene in domeniul evaluarii si gestionarii riscurilor la inundatii cuprinsa in
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului.
12.2. Amenajari structurale existente pentru reducerea riscului la inundatii
In vederea prevenirii si reducerii consecintelor inundatiilor asupra activitatilor
socio-economice, a vietii si sanatatii oamenilor, a mediului in Romania s-au
realizat numeroase structuri constand din diguri, derivatii de ape mari lacuri de
acumulare nepermanente pentru atenuarea viiturilor, lacuri de acumulare
permanente cu folosinte complexe in care sunt prevazute si volume pentru
atenuarea viiturilor. In principal, aceste infrastructuri constau din:
diguri in lungime de 9920 km;
217 lacuri de acumulare nepermanente, dispunand de volume de

atenuare insumand 893 mil.m3;
lacuri de acumulare permanene care au alocate pentru atenuarea

viiturilor volume insumate de 2.017 mil.m3;
lucrari de regularizare de albii in lungime de cca 6.300 km.
12.3. Masuri nestructurale existente pentru protectia impotriva inundatiilor

Aceste masuri constau in:
-
dezvoltarea de sisteme informationale de avertizare si prognoza a

viiturilor si a sistemelor decizionale de actiune operativa in timpul si
dupa producerea inundatiei;
132

SINTEZA
stabilirea de reguli de exploatare a acumularilor bazate pe informatii

prognostice asupra caracteristicilor, duratei si momentului producerii
viiturii;
planificarea si managementul teritoriului expus inundatiilor prin zonarea

albiei majore, elaborarea hartilor de risc, introducerea restrictiilor de
realizarea a unor noi constructii in albia inundabila si planificarea utilizarii
terenului agricol in mod adecvat;
dezvoltarea cadrului legal de functionare si coordonare a institutiilor

responasibile cu elaborarea strategiilor si deciziilor operative la nivel,
local, bazinal, regional si national;
elaborarea si /sau actualizarea de regulamente, planuri de actiune

operativa si modele de interventie pentru diverse scenarii de viitura,
precum si de sisteme de cooperare cu apararea civila si populatia;
activitati de constientizare a factorilor de decizie (de la nivel local,

comunal pana la nivel central) si a populatiei situate in zonele inundabile
privind marimea riscului de inundatie, pagubele potentiale, pericolul
pierderilor de vieti omenesti, modurile de interventie si de aparare,
respectiv mijloacele si metodele de atenuare a efectelor inundatiilor;
dezvoltarea unor instrumente economice adecvate: asigurari de bunuri

materiale prin societatile de asigurare-reasigurare, criterii de negociere
intre factorii implicati in zonele inundabile, sisteme de despagubiri, care
sa permita acceptarea unei vulnerabilitati rezonabile in beneficiul
general al ocupantilor din zonele critice.
Sistemele de avertizare alarmare existente

Sistemul informational hidrometeorologic consta in observarea, masurarea,
inregistrarea si prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, elaborarea
prognozelor, avertizarilor si alarmarilor, precum si in transmiterea acestora
factorilor implicati in managementul situatiilor de urgenta, conform schemei
fluxului informational definit in planurile de aparare bazinale, in vederea luarii
deciziilor si masurilor acestora.
Schema sinoptica a sistemului informational hidrometeorologic pe ansamblul
fiecarui district de bazin hidrografic, contine urmatoarele date si informatii
referitoare la:
unitatile meteorologice si hidrologice din bazin;
133

SINTEZA
comitetele judetene, municipale, orasenesti, comunale;

obiectivele care trebuie avertizate direct;
legaturile cu Centrul operativ al Administratiei Nationale Apele
Romane, (ANAR) Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a
Apelor (INHGA) si cu Centrul Operativ pentru situatii de urgenta din
Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), precum si cu Administratiile
Bazinale de Apa vecine si organele de resort din tarile vecine.
La nivelul ANAR, sistemul informational este bazat pe o Retea Nationala de
Transmisie a datelor de gospodarire apelor structurata pe 4 niveluri:
nivelul 4 nivelul local care include unitati de producere a datelor

(statii hidrometrice si de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor
statii de colectare judetene);
nivelul 3 nivelul de decizie teritorial si sub-bazinal care include

unitatile de colectare a datelor hidrologice (SGA si statii
hidrologice), aflate in subordinea Administratiile Bazinale de Apa;
nivelul 2 nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de

decizie bazinale din cadrul cu Administratiile Bazinale de Apa;
nivelul 1 nivelul national care cuprinde Centrul National de

decizie de la nivelul Administratiei Nationale Apele Romane,
INHGA si Ministerului Mediului si Padurilor.
Prin acest sistem sunt transmise atat informatii operative - fluxul rapid (date
hidrologice, privind poluari accidentale, accidente la constructiile hidrotehnice,
etc) cat si informatii in flux lent ( prognoze, diagnoze, date informative,
rezumate, baze de date, etc.).
Ca regul, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informaiilor
este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodrirea apelor, care, n
afara rolului de cunoatere a evenimentelor n derulare din jurisdicia lor, au de
asemenea rolul de a coordona aciunile de rspuns n concordan cu deciziile
respectivei administraii bazinale de gospodrire a apelor.
ntregul sistem este imaginat ca un sistem de tip eveniment, avnd n vedere c
el transmite i proceseaz informaii referitoare la fenomene naturale
periculoase, accidente la lucrrile hidrotehnice sau poluri accidentale.
Informaiile furnizate de acest sistem, fundamenteaz deciziile necesare pentru
diminuarea efectelor unor astfel de fenomene.
134

SINTEZA
Sistemul informaional ANAR asigur urmtoarele funcii:
colectarea datelor si
informaiilor
transmiterea datelor si
informaiilor
stocarea datelor si informaiilor
diseminarea
informaiilor
structuri de interventie
datelor
si
procesarea datelor si
informaiilor
Centrul National de Prognoza Hidrologica din INHGA elaboreaza prognoze

hidrologice pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului
Mediului si Padurilor si la Centrele operative bazinale;
o Detalieri ale prognozelor realizate in Centrele operative Bazinale.
Serviciile hidrologice din cadrul administratiilor bazinale de apa elaboreaza
prognoze hidrologice pe cursurile de apa si statiile hidrometrice din bazin, din
care sa rezulte situatia la zi, prognoza pentru 24 de ore si valorile culminatiei
raportate la cotele de aparare, pe care le transmite Centrelor operative ale
Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele
hidrotehnice si la Comitetele locale prin Inspectoratele judetene pentru situatii
de urgenta.
Transmisia datelor este asigurata de infrastructura existenta la sediul fiecarei
administratii bazinale, reprezentata prin:
reteaua de radiotelefonie
reteaua de telefonie fixa si mobila, scanner si fax;
reteaua de calculatoare existenta si legaturile cu sistemele de

gospodarire a apelor de la nivelul fiecarui judet din bazin;
reteaua VPN dintre Directiile bazinale si ANAR.
Structuri de interventie, compuse din:

Sistemele de Gospodarire a Apelor, care au constituite, la nivel de

judete, formatii de interventie operativa (utilaje si personal);
Sistemele hidrotehnice si formatiile de interventie ale acestora;
Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta cu personal

specializat in interventii la inundatii;
Consiliile locale pentru situatii de urgenta ale unitatilor

administrativ teritoriale prin formatii proprii de interventie
135

SINTEZA
Planul de aparare impotriva inundatiilor

In conformitate cu legislatia in vigoare, la nivelul fiecarui district de bazin
hidrografic se intocmesc Planuri bazinale de aparare impotriva inundatiilor,
gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la constructii hidrotehnice si
poluarilor acidentale si Planuri judetene de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiii hidrotehnice
si poluarilor accidentale.
Planul de aparare al comitetului judetean reprezinta o sinteza a planurilor
comitetelor si ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice si a planurilor
de avertizare alarmare in aval de baraje.
Comitetele municipale, orasenesti si comunale pentru situatiii de urgenta
intocmesc planuri de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor
accidentale, cu asistenta tehnica din partea unitatilor de gospodarire a apelor
din cadrul ANAR.
Planurile de aparare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea
planurilor judetene de aparare si se intocmesc de catre Directiile de Ape, se
verifica de catre Administratia Nationala "Apele Romane" si se aproba de
Comitetul ministerial pentru situatii de urgenta.
12.4. Inundabilitatea teritoriului Romaniei
Inundatiile repetate si iintense ale teritoriului Romaniei ca urmare a revarsarii
cursurilor de apa sunt o consecinta a regimurilor hidrologice ale principalelor
cursuri de apa ale Romaniei, viiturile repetate si intense fiind unul din
fenomenele hidrologice cele mai caracteristice ale acestor rauri.
Perioada 1969 2006 reprezinta o perioada caracteristica pentru scurgerea
maxima, in aceasta perioada inregistrandu-se pe aproape toate raurile cu F >
200 300 km2 valori deosebite, avand probabilitati de producere de 1% - 5% si
chiar mai mici.
Anii cei mai caracteristici din aceasta perioada pentru majoritatea teritoriului tarii
au fost 1970 si 1975, dar in numeroase cazuri si anii 1969, 1972, 1973, 1974,
1979, 1981, 1991, 1995, 1997, 1998, 2000, 2005 si anul 2006 pentru fluviul
Dunarea.
O situatie de exceptie o constituie anul 2005, an in care viiturile au inceput in
luna februarie in partea de nord vest a tarii si s-au propagat apoi pe pe
136

SINTEZA
parcursul a 8 luni, inregistrandu-se debite maxime istorice pe raurile Siret,

Putna si Ramnicu Sarat.
avand in vedere ca cele mai mari debite s-au inregistrat in perioadele
mai octombrie se poate trage concluzia ca cele mai mari debitele din
Romania sunt de origine pluviala (1941, 1972, 1975, 2005). Se
mentioneaza insa ca pe colectoarele mari, la suprafate de bazin de peste
5000 10000 km2 sunt posibile produceri de valori maxime deosebite
avand o origine mixta cu preponderenta din ploaie (1932, 1970,2005);
urmare a inregistrarii unor valori deosebite ale scurgerii maxime in
perioada 1969 2005 pe aproape toate raurile tarii, nu se mai
inregistreaza diferente foarte mari de debite mari sau volume maxime
pentru conditii fizico geografice analoage pe teritoriul tarii.
O mentiune deosebita trebuie facuta pentru Dobrogea unde ca urmare a
regimului foarte torential al raurilor coeficientii de variatie au valori foarte mari.
Analiza comparativa a valorilor caracteristice ale scurgerii maxime determinate
pe diverse rauri din tara situate in conditiile fizico-geografice analoage arata ca
cele mai mari debite maxime specifice se inregistreaza pe raurile din sudul
Moldovei situate la est de Siret, iar cele mai mici pe raurile din podisul
Transilvaniei.
In ceea ce priveste volumele maxime scurse, cele mai mari valori se
inregistreaza pe raurile din zona nord-vestica a Olteniei, iar cele mai mici tot pe
raurile din podisul Transilvaniei.
Referitor la duratele medii totale si de crestere a undelor de viitura, rezulta ca
raurile din vestul tarii prezinta valori mai ridicate comparativ cu cele din estul
tarii. Luncile inundabile ale raurilor interioare, inclusiv campiile joase cu caracter
de lunca au un regim de inundatiie diferit de la un curs de apa la altul, in functie
de conditiile hidrografice si hidrologice ale fiecaruia si au un caracter neregulat.
In general, asa dupa cum s-a mai aratat, pe teritoriul Romaniei, inundatiile au
loc incepand de la jumatatea iernii si pana spre sfarsitul verii, fiind produse fie
de topirea brusca a zapezilor, datorita deseori ploilor calde care cad catre
sfarsitul iernii, fie de ploile abundente sau torentiale din timpul primaverii si al
verii. Frecventa si durata revarsarilor peste maluri a apelor ce provoaca
inundatii difera de la un rau la altul si chiar de la un sector la altul de pe acelasi
rau.
137

SINTEZA
Zona inundabila se limiteaza deobicei in albia majora a cursului de apa,

exceptie facand campiile joase, cu caracter de lunca cum este cazul in Campia
de vest in care terenurile inundate constituie zone largi, acoperind uneori
intreaga suprafata dintre doua rauri.
Din studiile intreprinse la nivelul anului 1960, rezulta ca suprafata inundabila din
Romania era de 2610530 ha, reprezentand 10,95% din suprafata totala a tarii.
In afara suprafetelor inundabile din revarsarea cursurilor de apa, numite uneori
si ape externe, in acelasi an si potrivit aceleiasi surse, pe teritoriul Romaniei se
mai aflau 561000 ha cu exces de umiditate provenita din apele interne.
Pentru raurile Romaniei este caracteristica preponderenta viiturilor provenite din
ploi. Cele provenite partial sau total din topirea zapezilor se constata deobicei in
intervalul decembrie mai. Topirea zapezii se produce mai intai in Campia
Tisei, Bazinul Transilvaniei si sudul tarii (februarie martie), apoi in zonele de
dealuri si in Moldova (martie) si la sfarsit in regiunile montane (aprilie mai) si
in zona alpina (mai iunie).
In munti, datorita intarzierii aparitiei perioadei calde, topirea zapezilor se
produce concomitent cu caderea unor ploi abundente, dand nastere la viituri
mixte. In campie insa, topirea zapezii are loc in perioada in care sunt putine
precipitatii lichide, din care cauza viiturile din zapezi apar aici deobicei separate
de viiturile din ploi.
Cele mai puternice viituri se formeaza pe teritoriul Romaniei ca urmare a unei
compuneri speciale a factorilor scurgerii. Un rol mare revine intensitatii si
duratei ploilor, marimii teritoriului afectat de ele, combinarii precipitatiilor sub
forma de ploaie cu topirea zapezilor, precum si umezirii solului in perioada
premergtatoare precipitatiilor generatoare de viituri. Toate aceste conditii nu se
creaza simultan pe teritoriul tarii, din care cauza, regiunile afectate concomitent
de viituri intense sunt mai mult sau mai putin limitate.
Sunt de remarcat in acest sens viiturile din anii 1912, 1932, 1933, 1941, 1966,
1970, 1975, 1991, 1995-1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003,
2004, 2005.
In conformitate cu prevederile art.761 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu
modificarile si completairle ulterioare, pe fiecare district de bazin hidrografic se
realizeaza o evalure preliminara a riscului la inundatii. Asigurarea evaluarii
preliminare a riscului la inundatii si raportarea catre Comisia Europeana se
realizeaza de catre Autoritatea Publica Centrala din domeniul apelor.
138

SINTEZA
Deoarece aceasta evaluare este in curs de desfasurare, in cele ce urmeaza se

prezinta cu totul informativ, pe baza datelor disponibile, cateva aspecte privind
inundabilitatea potentiala a teritoriului Romaniei.
In prezent, pe teritoriul Romaniei, in pofida numeroaselor lucrari de protectie
realizate, mai sunt inca expuse riscului la inundatii produse de revarsarea
cursurilor de apa, o suprafata de 1,028 mil.ha (5,8% din suprafata totala a tarii).
Aceasta suprafata este inundabila la debite ale cursurilor de apa avand
probabilitatea de depasire de circa 1% si cuprinde atat suprafete agricole,
pasuni, terenuri silvice cat si intravilanuri de localitati. Populatia expusa riscului
la aceste inundatii este estimata la circa 929000 locuitori. Estimativ suprafetele
inundabile pe bazine hidrografice precum si populatia si numarul localitatilor
potential inundabile de pe teritoriul Romaniei la debitele cu probabilitatea de
depasire de 1% sunt prezentate in tabelul 34 si in figura 12.
Tabel 34
INUNDABILITATEA POTENTIALA A TERITORIULUI ROMANIEI (1%)
Nr.
crt.
Districtul de bazin
hidrografic
Suprafata
inundabila
(ha)
Populatia expusa
riscului la inundatii
(nr.loc.)
Localitati
afectate
(nr.)
SOMES TISA
96500
82990
44
CRISURI
98900
58351
187
MURES
209500
155030
120
BANAT
146800
86612
100
JIU
69800
76082
62
OLT
66400
58432
99
ARGES VEDEA
62500
123750
64
BUZAU IALOMITA
61900
65614
40
PRUT BARLAD
104750
125700
72
10
SIRET
105700
90902
108
11
DOBROGEA
LITORAL
5700
5472
TOTAL
1028450
928935
903
139

SINTEZA
In ceea ce priveste suprafata inundabila din revarsarea cursurilor de apa, la

debite cu probabilitatea de depasire de 5%, aceasta este apreciata la 412150
ha repartizata pe districte de bazine hidrografice ca in tabelul 35.
Tabel 35
Nr.
crt.
Suprafata inundabila la p = 5%
(ha)
SOMES TISA
22500
CRISURI
20500
MURES
30900
BANAT
30500
JIU
14500
OLT
13600
ARGES VEDEA
12900
BUZAU IALOMITA
12400
PRUT BARLAD
21400
10
SIRET
21750
11
DOBROGEA - LITORAL
5700
TOTAL RAURI INTERIOARE
202150
TOTAL ROMANIA
412150
12.5. Vulnerabilitatea si riscul la inundatii

Vulnerabilitatea reprezinta susceptibilitatea obiectelor de a fi afectate de catre
hazard. Ca urmare a efectelor destructive ale hazardului, vietile si sanatatea
oamenilor sunt supuse unui risc direct. Sunt supuse riscului ca urmare a
distrugerii cladirilor, recoltelor, septelului sau a echipamentelor, veniturilor
populatiei si mijloacelor sale. Fiecare tip de hazard supune la risc o serie de
elemente. Multe actiuni de diminuare a dezastrelor sunt orientate spre
reducerea vulnerabilitatii. In vederea actiunii de reducere a vulnerabilitatii, cei
ce se ocupa de planificarea dezvoltarii trebuie sa inteleaga care din receptorii
de risc sunt cei mai expusi riscului datorita principalelor hazarduri identificate.
Vulnerabilitatea poate fi caracterizata prin doua categorii de aspecte: tangibile si
intangibile.
140

SINTEZA
Figura 12. Inundabilitatea potentiala a teritoriului Romaniei (1%)

(Sursa: Elisabeta Oprisan Teza de doctorat - 2007)
141

SINTEZA
Spre exemplificare, in cazul inundatiilor aspectele tangibile cuprind orice este

situat in zona inundabila: oameni, constructii, recolta, mijloace de trai, masini,
echipamente, infrastructuri, cladiri etc. Ca aspecte intangibile sunt considerate
coeziunea sociala, structura comunitatii, coeziunea cultural artistica.
Definirea riscului la inundatii
Prin definitie, riscul asociat unui dezastru se poate exprima matematic ca fiind
produsul dintre probabilitatea de producere a unui fenomen si consecintele
acestuia. Masura consecintelor unui dezastru se exprima prin notiunea de
vulnerabilitate. A evalua riscul la inundatii, adica a determina care sunt
pagubele asteptate sa se produca ca urmare a inundatiilor este important atat
pentru planificarea masurilor de diminuare a efectelor, cat si pentru a sti cum
trebuie raspuns intr-o situatie de urgenta. Evaluarea riscului poate folosi
totodata la evaluarea beneficiilor nete obtinute in urma programelor si
proiectelor propuse pentru diminuarea efectelor inundatiilor. Evaluarea riscului
nu este in general prea agreata, in special datorita cerintelor metodei de a
exista date corespunzatoare. Din acest motiv, numeroase state au selectat
anumite viituri tinta, cu o anumita perioada de revenire, acestea presupunand
un anumit grad de vulnerabilitate pentru zona expusa. Exista insa si exceptii,
cum ar fi spre exemplu metoda elaborata de US Army Corps of Engineers
bazata pe analiza riscului si a incertitudinii.
Analiza riscului la inundatii
Evaluarea riscului este insa doar o etapa a procesului mult mai larg de
management al riscului. Dupa ce s-a stabilit contextul unei anumite probleme
specifice de inundatii ce trebuie abordata, riscul la inundatii trebuie identificat si
analizat. Aceasta implica introducerea unor metode care constau de regula in
analize hidrologice si hidraulice ale fenomenului de inundatii. Pe baza acestor
analize si a unei evaluari a consecintelor inundatiilor produse de o viitura de o
anumita magnitudine, riscul la inundatii poate fi evaluat si comparat cu riscul
acceptabil la inundatii stabilit de comunitatea afectata pe baza unui set de
criterii sau standarde. In acest mod s-au pus bazele deciziei privind actiunile
viitoare necesare, precum si ale evaluarii masurilor posibile pentru reducerea
efectelor inundatiilor.
Adeseori, managementul riscului la inundatii este substituit prin sintagma de
management al inundatiilor. Aceasta deriva din faptul ca baza acestei actiuni o
142

SINTEZA
constituie studiile de inundabilitate. Un asemenea studiu de inundabilitate poate

fi impartit in doua componente principale:
analiza riscului la inundatii avand ca scop procurarea informatiilor
cantitative privind natura si extensia problemei inundatiilor si include
analize hidrologice si hidraulice dar si evaluari ale impactului inundatiilor;
evaluarea riscului la inundatii activitate ce are ca scop sa determine
implicatiile nivelurilor de risc existente asupra comunitatii si sa le
evalueze comparativ cu criteriile de acceptabilitate.
Elementele esentiale rezultate in urma elaborarii studiului de inundabilitate sunt
constituite de hartile de risc cu nivelurile apei produse de inundatii, extensia
inundatiilor, probabilitatile de producere a acestor niveluri, respectiv
magnitudinea lor (inundatii majore, moderate sau minore), precum si tabele
insumand gradul de risc asupra populatiei si bunurilor din zona inundabila
acesta fiind apreciat calitativ spre exemplu ca fiind redus sau moderat spre
mare.
Evaluarea riscului la inundatii (efecte,
acceptabilitate, urgenta, decizie de actiune)
potential,
gestionabilitate,
Evaluarea riscului la inundatii si comparatia cu cel acceptabil sta la baza

deciziei privind necesitatea, tipul si amploarea masurilor de diminuare a riscului
la inundatii. Evaluarea are la baza o serie de criterii tehnice,
economice,legislative, de echitate, precum si aspecte de mediu si sociale. Ca
principale criterii de evaluare sunt considerate:
gravitatea ce exprima riscul inundatiilor in temeni de magnitudine si
natura pierderilor potentiale (economice vis-a-vis de victime omenesti
potentiale);
gestionabilitatea respectiv capacitatea de a influenta magnitudinea si
natura riscului la inundatii (spre exemplu riscul prezent fata de riscul
viitor);
acceptabilitatea exprimand capacitatea comunitatii de percepere si
acceptare a riscului la inundatii (un risc concret fata de unul vag definit);
urgenta perceprerea necesitatii de a actiona (daca riscul existent
poate fi tratat gradual sau daca nu este gestionat, in viitor va fi mai grav);
143

SINTEZA
rata de crestere a riscului, cu referire la faptul ca potentialul de risc va

creste serios in timp si va crea probleme viitoare.
Rezultatul concret al procesului de evaluare a riscului la inundatii se traduce
prin:
situatie clara privind riscurile acceptabile la inundatii in zona studiata si
care sunt riscurile ce trebuie tratate;
un set definit de viituri ce trebuie luate in calcul la proiectarea masurilor
de diminuare a riscului la inundatii;
deciderea asupra actiunilor viitoare.
Se face mentiunea ca in anumite situatii este suficienta o evaluare preliminara a
riscului la inundatii.
Mai trebuie mentionat ca managementul riscului la inundatii nu-si propune
eliminarea acestuia (dealtfel nici nu ar fi posibil) ci de a reduce acest risc pana
la un nivel acceptabil in anumite circumstante prin intermediul unui ansamblu de
masuri ce se cuprind in Planul de Management al Zonelor Inundabile (PMZI).
Decizia privind riscul acceptabil la inundatii apartine in numeroase tari
comunitatilor afectate, iar la noi este stabilit prin standarde. Riscul acceptabil la
inundatii nu depinde numai de nivelul absolut al riscului, ci si de natura riscului
de modul cum este el perceput.
In evaluarea riscului la inundatii, pierderile potentiale de vieti omenesti trebuie
abordate de specialisti separat,vietile umane fiind foarte dificil de exprimat in
termeni monetari. In asemenea conditii, in orice evaluare a riscului trebuie
identificata populatia supusa riscului si de estimat potentialele victime pentru un
anumit eveniment particular de inundatii.
Problema pierderilor de vieti omenesti potentiale se pune foarte serios in cazul
distrugerii unor infrastructuri ingineresti precum barajele sau a lucrarilor de
protectie impotriva inundatiilor.
Ierarhizarea la inundatii a teritoriului
Variabile de vulnerabilitate (indicatori)
In Romania au existat o serie de incercari de a realiza o ierarhizare a teritoriului
din punct de vedere al vulnerabilitatii la inundatii. Unii autori au propus o
ierarhizare folosind drept criteriu marimea monetara a pagubelor fizice directe
144

SINTEZA
produse de inundatii si in special criteriul privind ponderea acestor pagube pe

entitati administrative (judete) din paguba totala la nivel national. Este evident
ca o asemenea ierarhizare este cu totul subiectiva, cel putin daca se are in
vedere inexistenta la noi a unei metodologii unitare de evaluare a pagubelor.
Desi evidenta pagubelor produse de inundatii se tine pe judete, pentru a judeca
vulnerabilitatea unui judet nu este suficienta numai marimea pagubei directe
exprimata monetar. Aceasta rezulta chiar din definitia conceptului de
vulnerabilitate. Mai mult, nu toate judetele au acelasi grad de dezvoltare
economico sociala, ori se stie ca cele mai vulnerabile comunitati la dezastre
sunt cele cu o economie slaba, iar cei mai vulnerabili membri ai oricarei
comunitati sunt aceia care sunt marginalizati economic. Vulnerabilitatea
depinde deasemenea de densitatea populatiei expuse, de capacitatea de
avertizare preventiva, de educatie, de starea de sanatate etc. Din aceste
considerente suntem de parere ca o ierarhizare credibila a teritoriului din punct
de vedere al riscului / vulnerabilitatii la inundatii o constituie cea la nivel de
bazin hidrografic pe baza unui set de indicatori de vulnerabilitate.
In ierarhizarea teritoriului la inundatii nu pot fi exclusi si alti factori precum
conditiile climatice, de relief, geologie, hidrografie, dar si natura si valoarea
receptorilor de risc.
Pentru a putea realiza o ierarhizare obiectiva a vulnerabilitatii la inundatii a
teritoriului este necesara introducerea unor indicatori de vulnerabilitate.
O multitudine de receptori de risc au avut de suferit de pe urma inundatiilor
produse in intervalul de analiza - 1969 - 2008 (pierderi de vieti omenesti,
locuinte distruse, suprafete de teren afectate, cai de comunicatii, obiective
social economice etc.).
Astfel, in acest interval din totalul de 3180 unitati administrativ teritoriale
(UAT) existente pe teritoriul Romaniei numai 546 nu au cunoscut inundatii
(figura 6) restul au cunoscut intre 1 si 17 inundatii distribuite pe unitati
administrative astfel:
intre 1 si 5 inundatii 2416 UAT;
intre 6 si 10 inundatii 205 UAT;
intre 11 si 17 inundatii 13 UAT.
145

SINTEZA
Figura 13. Numarul de inundatii pe unitati administrativ teritoriale produse in intervalul 1969 - 2008
146

SINTEZA
In scopul realizarii unei ierarhizari din punct de vedere al vulnerabilitatii la

inundatii a teritoriului Romaniei la nivel de bazin hidrografic, s-au utilizat doi
dintre cei mai importanti receptori de risc: locuinte (distruse) si suprafete
(inundate).
In mod normal ar fi trebuit luate in considerare toate entitatile care au avut de
suferit de pe urma inundatiilor. Experienta mondiala, dar si cea romaneasca
arata insa ca in asezarile umane cele mai mari pagube produse de inundatii
sunt cele aduse constructiilor si bunurilor din interiorul lor. Acestea reprezinta
circa 70% din valoarea totala a pagubelor produse de inundatii. Pagubele
aduse de inundatii celorlalti receptori de risc se pot exprima ca procente din
pagubele produse de inundatii constructiilor. Aceste procente depind in special
de caracteristicile inundatiilor exprimate prin ritmul lor de producere lent, rapid
si evident de gradul de dotare al fiecarui bazin hidrografic.
Pagubele produse de inundatii terenurilor agricole sunt foarte variabile, iar
ponderea lor in pagubele totale reprezinta intre 3 si 12% din valoarea torala a
pagubelor.
In aceste conditii considerarea ca date de intrare intr-o viitoare ierarhizare
globala a vulnerabilitatii la inundatii a bazinelor hidrografice doar a pagubelor
aduse constructiilor si terenurilor agricole care acopera circa 73 82% din
totalul pagubelor se considera ca reprezentative si satisfacatoare pentru o
departajare a districtelor de bazine hidrografice.
O sistematizare a datelor privind suprafata totala si suprafata agricola, numarul
locuintelor distruse si a suprafetelor inundate in intervalul de calcul ales 1970 2008, pe bazine hidrografice se prezinta in tabelul 36.
Tabel 36
SUPRAFATA TOTALA, AGRICOLA, SUPRAFETE INUNDATE SI NUMAR DE
LOCUINTE DISTRUSE PE BAZINE HIDROGRAFICE
Nr.
crt.
Districtul de bazin
hidrografic
Suprafata
(ha)
totala
agricola
Suprafata Numar
inundata locuinte
(ha)
distruse
SOMES TISA
2238000
1296477
198909
24320
CRISURI
1486000
1018277
586958
13945
MURES
2789000
1595440
386224
62253
147

SINTEZA
Nr.
crt.
Districtul de bazin
hidrografic
Suprafata
(ha)
totala
agricola
Suprafata Numar
inundata locuinte
(ha)
distruse
BANAT
1903412
1222930
317345
17486
JIU
1611268
1044924
50191
9147
OLT
2654923
1604480
56482
3221
ARGES VEDEA
2364710
1591824
359399
30173
BUZAU IALOMITA
2747387
1733552
210246
14331
PRUT - BARLAD
1832000
1143374
186647
10454
10
SIRET
3040000
1598578
293595
39753
DOBROGEA 1172400
986729
55035
6530
LITORAL
TOTAL
23839100 14836585 2701031* 231613*
*nu sunt cuprinse locuintele distruse (491) si suprafetele inundate de fluviul
Dunarea (36807 ha) la viitura din anul 2006
11
Pentru a realiza o ierarhizare a teritoriului din punct de vedere al riscului la

inundabilitate nu se pot utiliza variabilele de vulnerabilitate utilizate de PNUD in
determinarea profilului de tara deoarece nu se dispune de aceste date la nivel
de bazin hidrografic sau la nivel de unitate administrativa judetul.
Din acest motiv s-au utilizat numai datele disponibile: suprafata bazinelor
hidrografice, suprafetele inundate si numarul locuintelor distruse.
Nu s-a putut stabili nici populatia care a fost expusa fenomenelor de inundatii
din acest interval deoarece aceasta nu a fost inventariata, sau daca a fost ea nu
mai este cunoscuta.
In literatura mondiala, exista referiri la faptul ca in urma inundatiilor, la o
pierdere de viata omeneasca sunt afectate de inundatii alti 100 300 de
locuitori. Este insa dificil de precizat daca si in cazul Romaniei putem utiliza
aceste cifre, mai ales ca intervalul 1969 1991, pierderile de vieti omenesti ca
urmare a inundatiilor nu sunt cunoscute.
Pe baza acestor date s-au definit ca indicatori de vulnerabilitate urmatorii
indicatori:
is ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata
totala/agricola a bazinului hidrografic;
148

SINTEZA
il ponderea numarului mediu multianual al locuintelor distruse din suprafata

inundata a bazinului hidrografic, exprimata in numarul de locuinte distruse la
1000 ha inundate;
iv ponderea marilor viituri exprimata prin numarul mediu multianual de
evenimente care au produs inundatii intr-un bazin hidrografic din numarul
total de evenimente produse la nivelul tarii;
ir timpul de revenire a debitelor maxime produse pe principalele cursuri de
apa ale bazinului hidrografic.
Desi aparent, indivatorii iv si ir caracterizeaza hazardul, ei pot exprima insa si
vulnerabilitatea deoarece mai multe viituri succesive maresc sensibilitatea
receptorilor de risc, iar timpii de revenire mai mari semnifica magnitudini mai
mari si deci consecinte mai mari.
12.6. Rezultatul calculelor indicatorilor
Indicatori privind suprafata inundata
Acesti indicatori exprima extensia inundatiilor si sunt:
ist ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata totala a
bazinului hidrografic;
isa - ponderea suprafetelor medii multianuale inundate din suprafata agricola a
bazinului hidrografic. Acest indicator a aparut ca necesar datorita marii
variabilitati a ponderii suprafetelor agricole (ce includ si suprafetele construite)
in suprafetele totale ale bazinelor hidrografice, cuprinse intre 52% si 84%.
Pe bazine hidrografice, suprafetele medii multianuale inundate si ponderea lor
din suprafata totala si agricola a bazinelor hidrografice sunt prezentate in tabelul
37.
Tabel 37
Nr.
crt.
Districtul de
bazin
hidrografic
SOMES TISA
CRISURI
isa
suprafata medie
anuala inundata /
suprafata agricola
a bh (%)
Suprafata
medie anuala
inundata
(ha/an)
ist
suprafata medie
anuala inundata /
suprafata bh (%)
5525,25
0,247
0,426
16304,38
1,097
1,601
149

SINTEZA
Nr.
crt.
Districtul de
bazin
hidrografic
Suprafata
medie anuala
inundata
(ha/an)
ist
suprafata medie
anuala inundata /
suprafata bh (%)
isa
suprafata medie
anuala inundata /
suprafata agricola
a bh (%)
MURES
10728,44
0,385
0,672
BANAT
8815,14
0,463
0,721
JIU
1394,19
0,087
0,133
OLT
1568,94
0,059
0,078
9983,31
0,422
0,627
5840,17
0,213
0,337
5185,19
0,283
0,453
8155,42
0,268
0,510
1528,75
0,130
0,155
75028,64
0,315
0,506
7
8
9
10
ARGES VEDEA
BUZAU
IALOMITA
PRUT BARLAD
SIRET
DOBROGEA LITORAL
TOTAL VALORI
MEDII
11
La nivelul tarii suprafata medie multianuala inundata in intervalul de calcul

(1970 2006) a fost de 75028,64 ha/an.
La nivelul tarii, indicele mediu al ponderii suprafetelor medii multianuale
inundate fata de suprafata totala a bazinelor hidrografice rezulta de 0.315% iar
fata de suprafata agricola de 0,506%.
Indicatorul privind ponderea locuintelor distruse si avariate
Acest indicator il exprima densitatea constructiilor din zonele inundate si indirect
populatia afectata de inundatii.
Pentru calculul acestui indicator s-a determinat numarul mediu anual de
locuinte distruse si avariate pe fiecare bazin sau spatiu hidrografic si apoi s-a
determinat raportul dintre numarul mediu anual de locuinte distruse si suprafata
inundata exprimata in mii hectare. La nivelul Romaniei, numarul mediu
multianual al locuintelor distruse rezulta 6433,69 locuinte/an.
150

SINTEZA
La nivel de tara, indicatorul privind ponderea numarului mediu multianual de

locuinte distruse raportat la suprafata medie multianuala inundata a bazinelor
hidrografice exprimata in numar de locuinte distruse la 1000 ha, rezulta de
85.75 locuinte/1000 ha inundate.
Date hidrologice asociate viiturilor care au produs inundatii in intervalul
1970 2006
De cele mai multe ori, datele privind efectele inundatiilor nu au fost insotite si de
datele hidrologice ce au caracterizat viiturile care au produs inundatiile. In
consecinta a fost nevoie sa se reconstituie aceste date si sa se coreleze cu
pagubele fizice produse. Una din datele semnificative o constituie numarul
viiturilor produse in intervalul considerat pe principalele cursuri de apa din
bazinul hidrografic considerat si care au depasit cotele de inundatii.
Indicatorul privind ponderea viiturilor anuale produse in spatiile si
bazinele hidrografice din numarul total de evenimente produse in
intervalul studiat
Acest indicator iv, exprima numarul mediu multianual de evenimente (viituri)
ce s-a produs pe fiecare bazin hidrografic in intervalul analizat. El reflecta faptul
ca mai multe evenimente desi cu magnitudini mai mici pot produce cumulat
pagube mai mari. In plus, mai multe evenimente la care este supus un receptor
de risc maresc sensibilitatea acestuia la fenomen, deci il fac mai vulnerabil.
Tabel 38
Nr.
crt.
1 SOMES TISA
Numar
viituri
76
Numar mediu de
evenimente pe an
2,11
CRISURI
43
1,19
MURES
68
1,89
BANAT
23
0,64
JIU
15
0,42
OLT
44
1,22
ARGES VEDEA
14
0,39
BUZAU IALOMITA
16
0,45
PRUT BARLAD
12
0,33
151

SINTEZA
Nr.
crt.
10 SIRET
11
Numar
viituri
DOBROGEA - LITORAL
TOTAL
340
22
Numar mediu de
evenimente pe an
0,61
0,19
9,45
Dupa cum se poate constata din tabelul 38 numarul mediu multianual de

evenimente produse la nivelul tarii este de 9,45 evenimente/an, respectiv in
medie pe fiecare bazin hidrografic 0,86 evenimente/an.bazin.
Indicatorul privind timpul de revenire al viiturilor
Indicatorul ir exprima magnitudinea inundatiilor produse intr-un bazin hidrografic
consecintele acestora fiind direct legate de magnitudine. Cu cat inundatiile au
un timp de revenire mai mare, ele sunt cauzate de viituri cu debite mult mai
mari. Ori debitele mari semnifica adancimi de apa mari si deci pagube in
consecinta.
Pentru definirea acestui indicator s-a luat in considerare timpul de revenire
ponderat al debitelor maxime inregistrate in intervalul de calcul 1970 2006 pe
principalul / principalele cursuri de apa din bazinul hidrografic considerat.
Din punct de vedere al acestui indicator, bazinul hidrografic Siret prezinta
anumite particularitati, care necesita a fi comentate.
De regula debitele maxime inregistrate pe cursul principal al bazinului, Siretul,
sunt generate de viiturile ce apar pe afluentii sai mari. Spre exemplu, viitura de
pe raul Siret din anul 1970 a fost in principal generata de aportul raului Bistrita.
Viiturile maxime de pe raul Siret la statia hidrometrica Lungoci din anii 1991 de
3270 m3/s (timp de revenire 25 de ani) si din anul 2005 de 4650 m3/s s-au
produs in special datorita afluentului sau Trotus. Trebuie facuta o remarca in
ceea ce priveste aceste doua valori maxime. Valoarea debitului maxim din anul
1991 a fost mai mare si ca urmare a ruperii barajului Belci, dupa cum
valoareadin anul 2005 a fost influentata de deversarile din acumularile de pe
raul Siret si ruperea unor diguri.
Trebuie deasemenea precizat ca in cadrul bazinului hidrografic Siret, raul
Trotus constituie un caz special:
acest rau, are un afluent, Tazlaul, care prezinta cel mai mare debit
maxim specific inregistrat la nivelul Romaniei, de 1600 l/s.km2;
152

SINTEZA
pe acest rau, in ultimii 40 de ani s-au inregistrat nu mai putin de 5 valori

ale debitelor maxime ce au depasit 1500 m3/s ceea ce corespunde unei
probabilitati teoretice de circa 10%;
debitul istoric maxim pe raul Trotus este cel inregistrat in anul 2005 si a
fost de 2850 m3/s, ceea ce conduce la un timp de revenire de odata la 70
75 de ani;
valoarea medie a debitelor maxime cu probabilitatea teoretica de

depasire mai mica de 10% corespunde unui timp de revenire de odata la
20 30 de ani.
La analiza pe ansamblul bazinului hidrografic Siret, a rezultat ca timpul de

revenire al debitelor maxime se situeaza in acest bazin in intervalul de odata la
29 33 de ani.
Sintetic timpii de revenire ai debitelor maxime pe districte de bazine hidrografice
sunt prezentati in tabelul 39.
Tabel 39
Nr.
crt.
Timpul de revenire
(ani)
SOMES TISA
83-125
CRISURI
36-100
MURES
59-100
BANAT
45-100
JIU
43-67
OLT
38-83
ARGES VEDEA
67-77
BUZAU IALOMITA
48-56
PRUT BARLAD
33-83
10
SIRET
29-33
11
DOBROGEA - LITORAL
153

SINTEZA
12.7. Scara de vulnerabilitate

Deoarece fiecare indicator exprima un criteriu de vulnerabilitate, pentru a
realiza o ierarhizare a bazinelor hidrografice este necesara agregarea acestor
indicatori astfel incat sa se poata ajunge la definirea unei scari care sa
caracterizeze gradul de severitate al inundatiilor. In acest scop, fiecare bazin
hidrografic a fost ordonat dupa valorile crescatoare ale fiecarui indicator primind
un numar de puncte de la 1 la 11, corespunzator locului ocupat in ordonarea
realizata. Prin adunarea punctelor corespunzatoare locului ocupat de fiecare
bazin hidrografic in cadrul fiecarui indicator s-au obtinut pentru fiecare bazin
hidrografic un numar total de puncte. Numarul minim de puncte a fost de 15 si
corespunde bazinului hidrografic Dobrogea Litoral, iar cel maxim a fost de 46
de puncte si corespunde bazinului hidrografic Mures (tabel 40).
In aceste conditii s-a trecut la introducerea unei scari de vulnerabilitate la
inundatii alcatuita din cinci clase. Clasa V a revenit implicit bazinului hidrografic
Dobrogea Litoral. Intervalul dintre 15 puncte si 46 de puncte a fost alocat
celorlalte 4 clase de severitate (IV, III, II, I) astfel:
clasa IV intre 16 si 25 de puncte;
clasa III intre 26 si 35 de puncte;
clasa II intre 36 si 45 de puncte;
clasa I peste 45 de puncte.
Rezultatul agregarii si ordonarii in clase de vulnerabilitate a bazinelor/ spatiilor

hidrografice este:
clasa V 15 puncte b.h. Dobrogea Litoral;
clasa IV 16 25 de puncte: b.h. Olt (20 puncte), b.h. Prut Barlad (21
puncte) si b.h. Jiu (25 puncte);
clasa III 26 35 de puncte: b.h. Buzau Ialomita (26 puncte), b.h. Siret
(30 puncte), s.h. Crisuri (35 puncte);
clasa II 36 45 de puncte: b.h. Banat (36 puncte), b.h. Arges Vedea

(36 puncte), b.h. Somes Tisa (40 puncte);
clasa I peste 45 de puncte: b.h. Mures (46 puncte).
Din punct de vedere al valorilor indicatorilor de vulnerabilitate cele 5 clase sunt

caracterizate astfel:
154

SINTEZA
clasa V vulnerabilitate foarte redusa suprafata medie anuala

inundata reprezinta intre 0,13 si 0,16% din suprafata totala, respectiv
agricola a bazinului hidrografic; numarul anual de evenimente este redus
dar ele sunt de intensitate mare;
clasa IV vulnerabilitate minora suprafata media anuala inundata

este cuprinsa intre 0,06 si 0,29% din suprafata totala a bazinului
hidrografic, respectiv intre 0,1 si 0,45% din suprafata agricola a spatiului
hidrografic; numarul mediu anual al locuintelor distruse si avariate la1000
de hectare inundate este cuprins intre 50 si 185 locuinte; numarul mediu
anual al evenimentelor ce provoaca inundatii este cuprins intre 0,33 si
1,22 evenimente/an;
clasa III vulnerabilitate moderata suprafetele medii anuale inundate

reprezinta intre 0,21 si 1,1% din suprafata totala a bazinului hidrografic,
respectiv intre 0,33 si 1,60% din suprafata arabila; numarul mediu anual
al locuintelor distruse ca urmare a inundatiilor se situeaza intre 23 si 136
locuinte distruse la 1000 hectare inundate; numarul mediu anual al
evenimentelor care provoaca inundatii se situeaza intre 0,45 si 1,19;
clasa II vulnerabilitate majora suprafata medie multianuala

inundata este cuprinsa intre 0,24 si 0,49% din suprafata totala a
bazinului hidrografic, respectiv intre 0,42 si 0,72% din suprafata
agricola;numarul mediu multianual al locuintelor distruse de inundatii
este cuprins intre 55 si 122 locuinte distruse la 1000 hectare inundate;
numarul mediu multianual al evenimentelor majore care produc inundatii
este cuprins intre 0,39 si 2,11;
clasa I vulnerabilitate extrema suprafata medie multianuala

inundata reprezinta 0,38% din suprafata totala a bazinului hidrografic,
respectiv 0,67% din suprafata agricola; numarul mediu multianual al
locuintelor distruse de inundatii este de 161 locuinte distruse la 1000
hectare inundate; numarul mediu multianual al evenimentelor care
provoaca inundatii depaseste 1,8 evenimente pe an.
155

SINTEZA
Tabel 40
IERARHIZAREA LA INUNDATII A BAZINELOR HIDROGRAFICE
DISTRICTUL DE BAZIN
HIDROGRAFIC
ARGES - VEDEA
BANAT
BUZAU - IALOMITA
CRISURI
DOBROGEA LITORAL
JIU
MURES
OLT
PRUT BARLAD
SIRET
SOMES - TISA
INDICATORI DE VULNERABILITATE
ist
punctaj
isa
punctaj
il
punctaj
iv
punctaj
ir
punctaj
PUCTAJ
TOTAL
CLASA DE
VULNERABILITATE
0,422
0,483
0,213
1,097
0,130
0,087
0,384
0,059
0,283
0,268
0,247
9
10
4
11
3
2
8
1
7
6
5
0,627
0,721
0,337
1,601
0,155
0,133
0,672
0,098
0,453
0,510
0,426
8
10
4
11
3
2
9
1
6
7
5
83,90
55,00
68,00
23,75
118,60
182,00
161,00
57,00
56,00
135,40
122,00
6
2
5
1
7
11
10
4
3
9
8
0,390
0,640
0,450
1,190
0,190
0,420
1,890
1,220
0,330
0,610
2,110
3
7
5
8
1
4
10
9
2
6
11
67-77
45-100
48-56
36-100
43-47
59-100
38-83
33-83
29-33
83-125
10
7
8
4
1
6
9
5
3
2
11
36
36
26
35
15
25
46
20
21
30
40
II
II
III
III
V
IV
I
IV
IV
III
II
LEGENDA
Clasa V
Clasa IV
Clasa III
Clasa II
Clasa I
ist= suprafata medie anuala inundata / suprafata totala a bazinului hidrografic (%)
isa= suprafata medie anuala inundata / suprafata agricola a bazinului hidrografic (%)
il = numarul mediu anual al locuintelor distruse la 1000 ha inundate
iv = numarul mediu anual al viiturilor care au produs inundatii
ir = timpul maxim de revenire al debitelor maxime care au produs inundatii
156

SINTEZA
Figura 14. Vulnerabilitatea la inundatii a teritoriului Romaniei

(Sursa: Elisabeta Oprisan Teza de doctorat - 2007)
157

SINTEZA
12.8. Actiuni, masuri structurale si nestructurale, solutii si lucrari fezabile

pentru asigurarea capacitatilor de curgere ale albiilor raurilor,
protectia populatiei si a bunurilor impotriva inundatiilor si punerea in
siguranta a lucrarilor
Acest capitol prezinta sintetic la nivelul tarii, principalele propuneri privind
amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apa privind cresterea capacitatii de
transport a albiilor minore, consolidari de maluri, indiguiri pe sectoarele potential
inundabile, acumulari nepermanente, punerea in siguranta a unor lucrari
existente etc, inundatiile produse in ultimii ani evidentiind necesitatea realizarii
unor combinatii de tipuri de lucrari.
Aceste proiecte sunt propuse in concordanta cu obiectivele si tintele Strategiei
Nationale de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung, de
prevenire si reducere a consecintelor inundatiilor asupra activitatilor socio economice, a vietii si sanatatii oamenilor si a mediului.
In detaliu, pe fiecare bazin hidrografic, aceste lucrari sunt pezentate cu toti
parametrii lor de performanta vizati in Planul de Amenajare a fiecarui bazin
hidrografic.
In prezentul capitol, principalele actiuni, masuri si lucrari propuse se prezinta
grupate pe bazine hidrografice si pe sapte tipuri de proiecte (lucrari):
-
lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore;
indiguiri;
aparari si consolidari de maluri;
regularizari de albii;
acumulari nepermanente; poldere, incinte inundabile etc.;
punerea in siguranta / reabilitarea lucrarilor existente;
alte lucrari (praguri de fund, podete, subtraversari etc.).
Situatia centralizata la nivelul tarii, pe districte de bazine hidrografice privind

numarul de lucrari propuse si parametrii lor de performanta este prezentata in
tabelul 41.
158

SINTEZA
Tabel 41
TIPURILE DE LUCRARI PROPUSE SI PRINCIPALII LOR PARAMETRI DE PERFORMANTA
Dsitrictul de
bazin
hidrografic
Somes - Tisa
Crisuri
Mures
Banat
Jiu
Olt
Arges -Vedea
Buzau
lalomita
Siret
Prut Barlad
Dobrogea Litoral
TOTAL
LEGENDA:
1 - Lucrari pentru
cresterea capacitatii
de curgere a albiilor
minore
2 - Indiguiri
3- Aparari si
consolidari de
maluri
4Regularizari
de albii
5 - Acumulari
nepermanente
(noi)
6 - Punerea in
siguranta/reabilitarea de
lucrari existente
7
Alte
lucrari
Nr.
Ltotala
(km)
Nr.
Ltotala
(km)
Nr.
Ltotala
(km)
Nr.
L
(km)
Nr.
Vol.
3
(mil m )
Nr.
32
39
19
21
30
33
31
326,53
247,46
85,57
146,72
160,62
210,87
240,373
9
7
19
7
9
19
26
49,09
36,41
74,53
113,12
25,44
126,27
79,609
70
63
64
26
64
53
65
308,44
207,88
154,365
112,04
214,54
190,71
161,211
111
26
43
16
38
41
29
1240,27
158,53
239,46
313,79
235,47
333,5
118
29
17
2
1
1
1
2
120,91
273,0
15,9
4,5
1,0
10,0
1,0
2/2/4/2/3/41/-
Vol/L
3
(mil.m )/
km
5/3,3/3,3/63,58/-
15
82,25
15
116,05
45
105,167
18
146,18
4/-
26,1/-
30
85
12
507,5
1199,14
32
14
224,5
325,03
89
17
312,75
42,88
32
18
126
224,5
15
17
240,0
92,85
1/21/3
7,3/11,5/20
47
11
3,25
11
76
26
160
12
58
120,91
Nr.
57
56
48
88
38
98
37
318
3210,287
168 1246,049 582
1969,983
384
3193,7
70
519,16
80/3
120,08/20
510
1 Lucrari pentru cresterea capacitatii de curgere a albiilor minore ( taieri de cot, reprofilare albie , calibrare albie, recalibrare albie);
2 - Indiguiri;
3 - Aparari si consolidari de maluri ( aparari de mal, zid de sprijin, consolidari dde mai, gabioane);
4 - Regularizari de albii ( regularizari de albie, traverse, epiuri, );
5 - Acumulari nepermanente (lucrari noi);
6 Punerea in siguranta / reabilitarea de lucrari existente;
7 Alte lucrari ( praguri de fund, podete, subtraversari, canal drenaj, rigol beton, noduri hidrotehnice).
159

SINTEZA
CAPITOLUL 13
IDENTIFICAREA CERINTELOR DE MEDIU ASUPRA
RESURSELOR DE APA
Abordarile moderne ale problemei apei sunt orientate cu precadere asupra
resurselor disponibile necesare utilizarii fara restrictii de catre umanitate, dar si
cu considerarea explicita a necesarului ecosistemelor acvatice. In vederea unei
utilizari durabile a resurselor de apa, evaluarea acestor resurse trebuie sa
determine limita pana la care regimul hidrologic al raurilor poate fi alterat fata de
conditiile naturale, cu pastrarea in acelasi timp a integritatii sau la un nivel
acceptabil de degradare a ecosistemelor. Larga recunoastere a acestor cerinte
au condus la introducerea conceptului de curgere ecologica sau de cerinte de
apa pentru mediu.
Cerintele de mediu asupra resurselor de apa sunt definite ca fiind acea cantitate
si calitate de apa necesara unui ecosistem acvatic in vederea protectiei si
mentinerii structurii lui, a speciilor dependente. Daca ecosistemele sunt cele
care au rol crucial in sustinerea vietii, a bunurilor si serviciilor legate de apa de
care umanitatea depinde, atunci o anumita cantitate de apa trebuie rezervata si
lor.
Ecosistemele de apa dulce, ca si cele asociate zonelor costiere, au nevoie de
mentinerea unui regim hidrologic care sa sustina atat viata comunitatilor lor de
plante si animale, cat si procesele ecologice.
Regimul hidrologic constituie factorul modelator dominant al acestor ecosisteme
pentru un interval de timp dat. Unele rauri au in mod natural un regim hidrologic
constant cu un maxim sezonier cand se produc si inundatii. In schimb, raurile cu
curgere intermitenta situate in regiunile aride, n-au un regim hidrologic constant.
Speciile native sunt adaptate acestui regim si supravietuiesc. Determinarea
cerintelor de apa pentru un ecosistem implica identificarea acelor aspecte ale
regimului hidrologic natural care sunt cele mai importante pentru sustinerea
trasaturilor si a proceselor cheie ale ecosistemului si precizarea cantitatii
minime de apa necesare pentru sustinerea lui.
160

SINTEZA
Cresterea demografica, industrializarea si extinderea agriculturii irigate au

condus la cresterea cerintelor de bunuri si servicii legate de apa si cresterea
presiunii asupra ecosistemelor de apa dulce. Aceste fenomene fac ca lipsa apei
sa fie problema prioritara a celor mai multor tari.
Ideal ar fi, ca numai cantitatea de apa in exces, cea care depaseste necesarul
ecosistemului pentru mentinerea proceselor sale ecologice si a speciilor
dependente sa fie folosita in scop menajer, industrial sau agricol. In realitate,
aceste situatii sunt foarte rare.
De regula, cerintele de apa neceare unui ecosistem, constituie cazuri specifice
fiecarui curs de apa. In aceste conditii, prezentul studiu se va limita doar la
prezentarea unor principii care trebuie avute in vedere la determinare cerintei
de apa a unui ecosistem si luate in considerare la intocmirea tuturor
programelor, planurilor si proiectelor viitoare.
Principiul 1
Recunoasterea faptului ca regularizarea debitelor si utilizarea

apei da catre folosintele consumatoare de apa au un impact
potential asupra valorilor ecologice
Principiul 2
Prevederea de apa necesara mediului ar trebui legal

recunoscuta
Principiul 3
In sistemele raurilor in care exista utilizatori de apa,

prevederea de apa necesara ecosistemelor trebuie sa fie pe
cat de mult posibil in stare sa satisfaca regimul hidrologic
necesar sustinerii valorilor ecologice ale ecosistemelor
acvatice, simultan cu recunoasterea drepturilor celorlalte
folosinte de apa existente.
Principiul 4
Atunci cand cerintele de apa pentru mediu nu pot fi

satisfacute datorita folosintelor existente, trebuie intreprinse
masuri si actiuni, inclusiv de realocare, care sa acopere
cerintele de mediu.
Principiul 5
Alocarea viitoare a resurselor de apa pentru orice folosinta

trebuie realizata numai avand in vedere sustinerea
proceselor ecologice naturale si a biodiversitati.
Principiul 6
Cuantificarea tuturor aspectelor privind gestionarea apei
161

SINTEZA
prevazute pentru nevoile mediului trebuie sa fie transparenta

si clar definita.
Principiul 7
Apa necesara mediului trebuie sa fie rezultatul unei

monitorizari si a unei mai bune intelegeri a cerintelor de apa
pentru mediu.
Principiul 8
Toate folosintele de apa trebuie gestionate intr-o asemenea

maniera care sa recunoasca valorile ecologice
Principiul 9
Gestionarea adecvata a cerintelor de apa si a strategiilor ce

vizeaza pretul apei trebuie astfel folosite incat sa serveasca
sustinerii valorilor ecologice ale resurselor de apa.
Principiul 10
Cercetarile strategice si aplicate destinate imbunatatirii

intelegerii cerintelor de apa ale mediului sunt esentiale.
Principiul 11
Toti cei interesati in probleme de mediu, sociale si economice

trebuie sa fie implicati in planificarea alocarii si a deciziilor ce
privesc prevederea apei necesare mediului. Aceasta
semnifica informarea populatiei si consultarea ei intr-o
maniera adecvata inainte de adoptarea deciziilor.
162

SINTEZA
CAPITOLUL 14
IDENTIFICAREA EVENTUALELOR CONSTRANGERI,
CONFLICTE DE INTERESE INTRE FOLOSINTELE DE APA SI A
SOLUTIILOR DE REZOLVARE
Este cunoscut faptul ca unele folosinte de apa au interese contradictorii. Astfel,
folosinta hidroenergetica are o cerinta mai mare de apa in sezonul rece, in timp
ce spre exemplu irigatiile solicita o cerinta mai mare de apa in sezonul cald,
inclusiv primavara si toamna.
In conditiile hidrologice normale, cerintele de apa ale folosintelor sunt
satisfacute inca din faza de proiect.
In vederea satisfacerii cerintelor de apa ale folosintelor, Legea Apelor nr.
107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede:
toti detinatorii de baraje si lacuri de acumulare, precum si de prize pentru

alimentari cu apa, cu sau fara baraj, au obligatia sa intocmeasca
regulamente de exploatare si sa respecte prevederile acestora;
regulamentele de exploatare se elaboreaza in baza regulilor stabilite de

autoritatea publica centrala din domeniul apei. Aceste regulamente
trebuie diseminate primariilor si cetatenilor interesati;
coordonarea exploatarii lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice,

indiferent de detinator, se asigura de Administratia Nationala Apele
Romane;
persoanele juridice care au in administrare sau in exploatare lucrari

hidrotehnice sunt obligate sa utilizeze prizele, barajele si lacurile de
acumulare conform graficelor dispecer, pe baza programelor lunare de
exploatare si corelat cu producerea de energie, sa asigure debitele
necesare folosintelor industriei, agriculturii, populatiei si a debitului
necesar protectiei ecosistemului acvatic.
Constrangerile apar in special in perioadele secetoase, cand sursa nu mai este

capabila sa furnizeze apa necesara folosintelor.
163

SINTEZA
In aceste conditii, apare adesea necesitatea exploatarii cu restrictii a

disponibilului la sursa.
In general in stabilirea restrictiilor se au in vedere o serie de criterii si principii
printre care:
apa pentru populatie are prioritatea maxima; in cazul restrictionarii in

utilizarea apei pentru populatie, Legea Apelor prevede realizarea unei
serii de proceduri privind informarea si consultarea populatiei;
ordinea de importanta a folosintelor, prioritatea in livrarea apei

decurgand si din gradele de asigurare de calcul luate in considerare
pentru folosintele respective;
pe de alta parte, nu toate folosintele de apa au aceeasi importanta.

Aceasta importanta decurge si din gradul de asigurare al debitului la
sursa, de marimea pagubelor produse prin stagnarea productiei sau
deteriorarea instalatiei respective etc;
folosintele care dispun de o singura sursa de alimentare, au prioritate

fata de cele cu mai multe surse de aprovizionare.
164

SINTEZA
CAPITOLUL 15
INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA
GESTIONARII RESURSELOR DE APA
In prezent, din ce in ce mai multi oameni percep o serie de fenomene care arata
ca ceva deosebit se intampla cu clima, resursele de apa si mediul inconjurator.
Apar modificari sesizabile cu caracter local si chiar regional si acestea sunt de
natura foarte diferita. Iata de ce comunitatea stiintifica internationala este
profund interesata in perceptia si predictia acestor fenomene cu care se
confrunta umanitatea.
Pana in prezent, numeroase studii si cercetari arata ca tendinta generala a
resurselor de apa atat din punctul de vedere cantitativ cat si calitativ nu este
deloc optimista.
In anul 1987 Organizatia Meteorologica Mondiala a lansat in cadrul programului
Water Climate Project - (WCP-WATER) un proiect international destinat
cercetarii tendintei de variatie a principalelor elemente meteorologice si
hidrologice. Pe baza unui ghid meteorologic (WHO 1987) au fost intreprinse
cercetari statistice ale seriilor lungi de date hidrologice. Rezultatul acestor
cercetari a fost materializat intr-o lucrare de sinteza (Lammel si altii, 1990) din
care rezulta ca exista o tendinta de variatie care poate fi explicata prin influenta
modificarilor climatice deja sesizabile.
Biswas (1991) arata ca, in mod asemanator situatiei mondiale de acum 30-35
de ani legate de potentialul petrolier, ziua in care apa ar putea fi considerata o
resursa ieftina si usor accesibila este din ce in ce mai departe. Pe de-o parte,
populatia lumii creste continuu si aproape imprevizibil, iar pe de alta parte
cantitatea de apa dulce este limitata in multe regiuni ale globului si
contaminarea ei datorata activitatii umane este in crestere ingrijoratoare. Astfel,
raportul dintre resursele de apa si necesitati este in permanenta scadere.
Prin Protocolul de la Kyoto pentru Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru
Schimbarile Climatice, semnat in decembrie 1997, Romania, ca semnatara a
Anexei 1 s-a angajat ca alaturi de celelalte tari sa participe la evaluarea
emisiilor in atmosfera si la evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor naturale si
165

SINTEZA
antropice la schimbarile climatice si de asemenea, sa ia toate masurile pentru

limitarea emisiilor si sa promoveze masuri de adaptare la impactul schimbarilor
climatice viitoare, precum si masuri de asigurare a cercetarilor stiintifice in
domeniu, de educatie si avertizare a populatiei. IPCC (Intergovernmental Panel
for Climate Change) este forumul international care are in preocupari
organizarea cercetarilor in domeniul respectiv si aplicarea rezultatelor acestora.
Primele concluzii ale acestor cercetari in domeniul resurselor de apa au aratat
ca: schimbarile climatice conduc la cresterea globala a cantitatii de precipitatii,
(crescand in anumite zone si scazand in altele) si in consecinta la modificarea
ciclului hidrologic si respectiv a regimului hidrologic al raurilor, care este afectat
si de alte activitati umane cum sunt: taierea padurilor, urbanizarea, utilizarea
excesiva a resurselor de apa, etc.
In mare parte aceste concluzii la nivel international sunt percepute si in
Romania. Unul din cele mai semnificative fenomene care pot fi puse pe seama
dinamicii actuale a climei este intensificarea perioadelor si intensitatii
inundatiilor in ultimii ani, precum si cresterea frecventei inundatiilor in sezonul
rece.
Perioada actuala se caracterizeaza prin cresterea impactului activitatilor umane
asupra mediului hidric. Evaluarea globala a influentei diferitelor actiuni
intreprinse de catre om asupra mediului inconjurator constituie o problema de
complexitate deosebita, avand in vedere atat multitudinea si diversitatea
activitatilor omenesti, cat si a numarului mare de factori de mediu care pot fi
influentati si care, la randul lor, se pot influenta reciproc, provocand perturbatii
ale echilibrului ecologic si degradari ale mediului inconjurator, uneori
ireversibile. Asadar influenta umana se manifesta fie direct asupra mediului
hidric, datorita numeroaselor constructii pe cursurile de apa sau care au
legatura cu apele, fie indirect prin intermediul mediului aerian, respectiv prin
modificarea climei.
Estimarea cantitativa a efectelor hidrologice datorita modificarilor climatice este
esentiala pentru a intelege si rezolva probleme ale resurselor de apa asociate
cu: alimentarile cu apa pentru populatie si industrie; producerea de energie
electrica; agricultura; transporturile; probleme legate de protectia si conservarea
mediului inconjurator.
In perioada actuala principalele cauze ale modificarilor climatice sunt atat
cresterea rapida a concentratiei de bioxid de carbon din atmosfera cat si
cresterea concentratiei altor gaze ca de exemplu: oxizi de azot, metan, ozon,
166

SINTEZA
clorofluorocarbonati, etc. De asemenea, se precizeaza faptul ca si alti factori

influenteaza clima, cum ar fi: dezvoltarea productiei de energie, aerosolul,
irigatiile, invelisul vegetal, urbanizarea.
O cauza foarte importanta a modificarilor de ordin climatic o reprezinta efectul
de sera, care a condus la cresterea temperaturii medii a aerului in ultimii 100 de
ani cu 0,5 C (Jones si altii, 1986), din care 0,35 C in ultimii 15 ani. Modificari
notabile s-au produs si in campul precipitatiilor. Astfel, Bradley si altii (1987) pun
in evidenta o tendinta de crestere a precipitatiilor pentru latitudinile de 35-70 N,
incepand cu anul 1920, o tendinta de scadere a lor pentru latitudinile de 5-35 N
si o anumita stationaritate a lor pentru latitudinile de 0-5 N. In viitor aceste
modificari climatice se vor accelera datorita, in special datorita cresterii cantitatii
de bioxid de carbon din atmosfera.
Pentru a estima modificarile climatice in ipoteza dublarii cantitatii de bioxid de
carbon din atmosfera in urmatorii 40-60 ani, au fost utilizate modele generale de
circulatie a atmosferei (Washington si Meehl, 1983; Budyko, 1989; Bach, 1989).
Analizand rezultatele acestor modele rezulta (Houghton, 1990) ca modificari
notabile se vor produce in partea centrala si de sud a Europei, zona in care se
situeaza si Romania: temperatura va creste cu aproximativ 2 C iarna si va
varia de la 2 la 3 C vara iar precipitatiile vor creste iarna si vor scade vara cu
aproximativ 5-15%.
In aceste conditii, ale dublarii cantitatii bioxidului de carbon, modelele de
circulatie a atmosferei pun in evidenta deci, nu numai modificari ale valorilor
anuale si multianuale ale temperaturii si precipitatiilor, ci si deplasari ale
variatiei acestor parametri in timpul anului.
Aceste modificari si variatii climatice vor induce efecte corespunzatoare in
volumul si regimul scurgerii apei raurilor.
Conform celui de-al patrulea raport de evaluare al IPCC (Intergovernamental
Panel on Climate Change), editat in luna februarie 2007 la Paris, cateva
concluzii privind modificarile observate ale diferitilor parametrii climatici
(temperatura, precipitatii) cauzate de cresterea concentratiei de bioxid de
carbon si efectul acestor modificari asupra mediului ar fi urmatoarele:
variatia concentratiei de bioxid de carbon din atmosfera pe ultimii 10.000
de ani a pus in evidenta tendinta puternic ascendenta dupa anul 1950 a
acestei concentratii (studiile au fost facute pe baza datelor de observatie
a ghetarilor si a datelor moderne);
167

SINTEZA
modificari de temperatura. Tendinta liniara din perioada 1906 - 2005 care

este de 0,74C (0,56 0,92C) este mai mare decat cea calculata pana
in anul 2000 care este de doar 0,6C. Tendinta liniara pe ultimii 50 de ani
este de 0,13C pe decada, de doua ori mai mare decat in ultimii 100 de
ani;
incalzirea in zonele urbane este reala, dar are doar efect local si o
influenta mica la scara globala;
impactul se resimte asupra nivelului oceanului planetar si in acoperirea
cu strat de zapada in emisfera nordica;
cresterea temperaturii apelor oceanului planetar pana la adancimi de
3000 m;
precipitatiile cresc in anumite zone ale globului si descresc in altele intre
5 - 50%;
ceea ce este evident este intensificarea fenomenelor extreme, inundatii
si secete;
topirea accelerata a ghetarilor in timpul verii si o crestere cu 10 - 20 cm a
nivelului marii in secolul al XX-lea.
In Romania au fost efectuate, de asemenea, cercetari privind analiza tendintei
de variatie temporala a seriilor meteorologice si hidrologice care pun in evidenta
unele tendinte ce ar putea reflecta efectul schimbarilor climatice.
Tendintele observate ale parametrilor climatici din datele inregistrate in ultimele
decade in Romania sunt urmatoarele:
cresterea frecventei zilelor tropicale;
descresterea numarului de zile de iarna;
cresterea semnificativa la nivelul tarii a temperaturii minime medii in
timpul verii;
cresterea temperaturii maxime medii in timpul verii si iernii (pana la 2C
in sudul si sud-estul tarii).
Desi aceste fenomene pot parea nesemnificative la prima vedere, efectele lor
asupra vietii cotidiene pot deveni extrem de grave. Se considera ca schimbarile
climatice vor determina in continuare:
cresterea nivelului marii care va pune in pericol zonele de coasta de pe

glob prin eroziune si inundatii;
168

SINTEZA
intensificarea frecventei aparitiei evenimentelor meteorologice extreme si

modificarea cantitatilor de precipitatii la scara globala, care vor conduce
la inundatii si secete;
mai mult, datorita schimbarii conditiilor meteorologice, pot aparea

modificari ale ecosistemelor locale, si chiar ciclurile globale ale apei pot fi
tulburate;
Pentru Romania, efectele schimbarilor climatice asupra agriculturii, silviculturii,

gospodaririi apelor si asezarilor umane trebuie sa reprezinte o preocupare tot
mai insemnata.
Modificarea conditiilor climatice regionale si locale va influenta ecosistemele,
asezarile umane si infrastructura. Modificarile preconizate de temperatura si
precipitatii pot duce la modificarea perioadelor de vegetatie si la deplasarea
liniilor de demarcatie dintre paduri si pajisti. Evenimentele meteorologice
extreme (furtuni, inundatii, secete) isi vor putea face aparitia mai frecvent iar
riscurile si pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Zonele afectate de
seceta s-au extins in ultimele decenii in Romania, cele mai expuse secetei
aflandu-se in sud-estul tarii, dar aproape intreaga tara a fost afectata, de seceta
prelungita. Impreuna cu inundatiile, perioadele indelungate de seceta duc la
pierderi economice insemnate in agricultura, transporturi, alimentarea cu
energie, gospodarirea apelor, sanatate si gospodarii.
Impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa poate fi estimat prin
doua metode:
utilizarea rezultatelor din modelele de simulare climatica ca date de

intrare in modele hidrologice deterministe de tip ploaie-scurgere;
analize statistice ale variatiei in timp a tendintei diferitilor parametri

climatici si hidrologici pe baza seriilor lungi de date.
Utilizand in Romania prima metoda, in scopul determinarii impactului

schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice (resurse naturale de apa)
produse de dublarea cantitatii de bioxid de carbon in atmosfera, (scenariul cu
modificari, notat cu 2xCO2) s-a folosit un model matematic aplicat pentru trei
bazine pilot, reprezentative pentru zonele de munte, de deal si de ses. Aceste
zone se gasesc in toate bazinele hidrografice analizate (Siret, Arges, si Tarnava
Mare) care au fost selectate pentru determinarea vulnerabilitatii resurselor de
apa precum si a masurilor de adaptare.
Modelul matematic a fost aplicat in ipotezele scenariilor 1xCO2 (situatia actuala)
169

SINTEZA
si 2xCO2 (regim climatic modificat). Scenariul climatic corespunzator ipotezei

2xCO2 a fost determinat cu ajutorul modelului canadian de circulatie
atmosferica (CCCM), considerat ca cel mai adecvat conditiilor climatice din
Romania.
Modelul hidrologic folosit a fost modelul romanesc cu parametrii concentrati
VIDRA. Acest tip de model poate fi folosit pentru bazine cu suprafete de cateva
sute de km2, conditie care a fost satisfacuta prin alegerea a trei bazine mici
reprezentative, numite bazine pilot asa cum s-a aratat mai sus.
Bazinele analizate Siret, si Arges, sunt formate din doua zone cu comportament
hidrologic diferit, astfel:
suprafata de formare a scurgerii in care are loc producerea celei mai

mari parti din volumul de apa format atat din precipitatii cat si din
alimentarea subterana;
zona de propagare a scurgerii, de-a lungul careia volumele de apa cresc

putin in schimb se produce deplasarea in timp a undelor de viitura
concomitent cu atenuarea varfurilor acestora.
In bazinul Tarnava formarea scurgerii se face gradual pe intreaga suprafata de

bazin.
Valorile simulate pe bazinele pilot, in scenariul 2xCO2, cu ajutorul modelului
susmentionat au fost transferate la intreaga suprafata a fiecarui bazin analizat
cu ajutorul unei proceduri de upscaling, care face trecerea de la suprafete mici
(de ordinul a cateva sute de km2) la suprafete de bazin de ordinul a cateva mii
de km2. Procedura de upscaling se bazeaza pe variatia cvasi - graduala a
configuratiei reliefului cu descresterea altitudinii medii a bazinului de receptie.
Pentru aceste bazine analizate care au o orografie pronuntata, altitudinea
medie reprezinta o caracteristica morfometrica ce integreaza influenta tuturor
factorilor climatici si morfologici ai formarii scurgerii. Astfel, pantele bazinelor
hidrografice si ale raurilor, densitatea retelei hidrografice, permeabilitatea
solurilor, vegetatia ca si factorii principali climatici, (temperatura si precipitatiile)
arata o legatura stransa cu altitudinea medie a bazinului. In consecinta,
scurgerea specifica medie lunara si anuala a fost corelata cu altitudinea medie
si apoi, pe baza curbelor hipsografice ale bazinelor de referinta s-a facut
integrarea scurgerii medii pe aceste bazine. In final a fost determinata o relatie
intre debitele medii lunare in bazinele de referinta pentru scenariul 2xCO2 in
functie de debitele lunare din aceste bazine multiplicate cu un coeficient de
170

SINTEZA
transfer de la un scenariu la altul calculat in bazinele pilot.

Prin aplicarea modelului in bazinele pilot si folosind apoi procedura de
upscaling au fost determinate hidrografele debitelor medii lunare in punctele
de inchidere ale bazinelor de referinta. Din compararea facuta intre debitele
medii ale fiecarei luni, mediate pe perioada susmentionata pentru ambele
scenarii, (1xCO2 cat si 2xCO2) au rezultat urmatoarele concluzii privind impactul
schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice:
pentru scenariul climatic 2xCO2 se constata o descrestere a scurgerii

(de exemplu cu aproximativ 22,5 % pentru bazinul Arges) in raport cu
cea formata in conditiile prezente (ale scenariului 1xCO2.) Aceasta se
explica prin faptul ca desi precipitatia este mai mare in cazul scenariului
2xCO2, datorita cresterii semnificative a temperaturii aerului,
evapotranspiratia reala este cu mult mai mare conducand asadar la o
descrestere a scurgerii multianuale;
se observa ca pentru scenariul 2xCO2 are loc o redistributie a scurgerii

medii lunare concomitent cu o crestere a coeficientilor de variatie anuala
a fiecarei luni;
domeniul de variatie al debitelor medii lunare descreste in cazul 2xCO2 in

raport cu situatia actuala;
analiza frecventei debitelor lunare situate peste media multianuala arata

ca cea mai afectata luna este aprilie cand se produce o descrestere
semnificativa a scurgerii.
Acest fapt se explica prin aceea ca lunile de iarna devin mai calde in cazul
scenariului 2xCO2 si deci topirea zapezii incepe mai timpuriu. In aceste conditii
debitele maxime lunare se deplaseaza din perioada primavara - vara catre
sfarsitul iernii De asemenea, se constata ca in luna septembrie are loc cea mai
scazuta scurgere fata de situatia actuala cand, foarte frecvent, scurgerea
minima are loc iarna. Aceasta valoare scazuta se produce datorita valorilor
foarte ridicate ale evapotranspiratiei in lunile de toamna si mai ales in luna
septembrie. Aceste deplasari ale valorilor scurgerii au implicatii directe asupra
modului de gestiune a resurselor de apa, in special in cazul acumularilor cu
regularizare lunara sau sezoniera.
Din analiza frecventei lunare a debitelor peste media multianuala a rezultat ca:
creste probabilitatea producerii de viituri in lunile de iarna (decembrie februarie) si iulie august;
171

SINTEZA
scurgerea se reduce cel mai mult in lunile aprilie si septembrie, pentru

luna septembrie aparand necesitatea unei gospodariri corecte a apelor,
pentru a fi asigurat necesarul de apa;
producerea mai devreme a viiturilor nivale si reducerea viiturilor mixte

(provenite din topirea zapezii si ploaie) de primavara prin
desincronizarea momentului topirii stratului de zapada de momentul
producerii ploilor; acest aspect apare cel mai evident pentru zonele de
campie;
decalarea debitelor medii lunare minime din perioada octombrie-ianuarie

catre august-octombrie, datorata atat cresterii temperaturii (ceea ce are
ca efect cresterea evapotranspiratiei si scaderea umiditatii solului) cat si
scaderii accentuate a precipitatiei in luna septembrie;
cresterea probabilitatii producerii de viituri rapide datorate unor ploi de

scurta durata si de intensitati foarte mari.
In scopul determinarii vulnerabilitatii resurselor de apa in conditiile schimbarilor

climatice, s-au calculat cu ajutorul corelatiilor seriile de debite medii lunare in
diferite puncte ale bazinelor analizate. Corelatiile au fost determinate pe baza
datelor hidrologice inregistrate pe perioade de 40-50 ani. S-a considerat ca
aceste corelatii determinate pentru conditiile actuale vor ramane valabile si
pentru conditiile climatice ale scenariului 2xCO2.
In continuare, s-au luat in considerare tendintele de crestere ale cerintelor de
apa in viitor pentru satisfacerea necesarului pentru agricultura, industrie,
energetica si alimentari cu apa potabila si industriala, in conditiile schimbarilor
climatice corespunzatoare scenariului 2xCO2. Apoi, considerand seriile de valori
lunare ale scurgerii apei modificate de noile conditii precum si valorile lunare ale
cerintelor de apa, s-a aplicat un model de bilant (modelul ARTIZAN) cu ajutorul
caruia, pe baza calculelor de bilant resursa - cerinta, s-au determinat noile
valori ale deficitelor de apa si deci perioadele de vulnerabilitate. Tinand cont de
aceasta, au fost propuse o serie de masuri de adaptare la noile situatii
potentiale datorate schimbarilor climatice.
S-a constatat ca, in general, bazinele Siret si Tarnava nu sunt sensibil
vulnerabile la noile conditii ale schimbarii potentiale climatice datorita acumularii
Izvorul Muntelui pentru bazinul Siret si suficientei resurselor hidrologice in raport
cu cerintele in bazinul Tarnava. In schimb, bazinul Arges este in mod
semnificativ sensibil la schimbarile climatice datorita dezvoltarii economico-
172

SINTEZA
sociale din acest spatiu, in care se gaseste capitala tarii cu peste 2,5 milioane
de locuitori.
In cazul bazinului Arges, aceste masuri de adaptare se refera la urmatoarele
tipuri de actiuni:
masuri nestructurale, care constau in stabilirea de noi reguli de exploatare
a acumularilor si in special a lacului de acumulare strategic Vidraru (volum
util de 420 milioane m3) in conformitate cu dezvoltarea cerintelor de apa in
viitor, concomitent cu o reducere a pierderilor de apa in retelele de
alimentare;
masuri structurale, care constau in realizarea de noi acumulari si derivatii.
Totusi, chiar in conditiile unei incalziri globale de 5oC, pentru emisfera nordica a
Pamantului, constatate in ultimii 100 de ani (Brown, 2000) este dificil de
apreciat o modificare viitoare a vremii. Temperaturile mai mari conduc la
evaporarea apei de pe oceane, care prin condensare in zonele reci conduc la
cresterea cantitatilor de precipitatii, ploaie sau zapada in zonele foarte reci ceea
ce conduce la cresterea stratului de zapada depus. Topirile stratului de zapada
inregistrate in ultimii 20 de ani mai de timpuriu, pot sa fie doar simple fluctuatii
aleatoare si nu neaparat o tendinta pe termen lung.
Cea de-a doua metoda utilizata in Romania pentru evaluarea impactului
schimbarilor climatice asupra resurselor de apa, bazata pe analiza statistica a
variatiei in timp a tendintei diferitilor parametri climatici si hidrologici pe baza
seriilor lungi de date, a constat din studiul numarului de cazuri dintr-o luna in
care debitul maxim lunar a depasit debitul corespunzator cotei de inundatie in
perioada 1981-2000 comparativ cu perioada 1951-1980, rezultand pentru trei
statii hidrometrice urmatoarele concluzii:
la statia hidrometrica Tupilati pe raul Moldova a crescut frecventa de

depasire a cotei de inundatie in lunile iunie si iulie;
la statia hidrometrica Adancata pe raul Prahova a crescut frecventa de

depasire a cotei de inundatie in lunile iunie, iulie si august;
la statia hidrometrica Tinca pe raul Crisul Negru - a crescut frecventa de

depasire a cotei de inundatie in lunile de iarna (decembrie si februarie) si
de primavara (martie).
Influenta schimbarilor climatice nu se rezuma numai la diminuarea resurselor

hidrologice naturale, ci ea actioneaza si asupra folosintelor de apa, in special
173

SINTEZA
asupra cerintelor acestora. In acest sens, se impune dezvoltarea in perioada

urmatoare a unor cercetari care sa studieze modificarile potentiale in ceea ce
priveste ciclul biologic al diverselor culturi si mai ales evolutia potentiala a
cerintelor de apa ale culturilor, dar si a celorlalte folosinte (alimentarea cu apa,
producerea de energie etc.).
Rezultatele cercetarilor efectuate privind impactul schimbarilor climatice asupra
resurselor de apa implica adoptarea unor masuri si actiuni de adaptare cu
luarea in considerare si a urmatoarelor aspecte:
dezvoltarea de noi criterii si tehnici de proiectare a constructiilor
hidrotehnice care sa faca sistemele de gospodarire a apelor mai putin
senzitive la modificarile regimului hidrologic datorita impactului
variabilitatii si schimbarilor climatice;
elaborarea de noi proceduri de exploatare a sistemelor de gospodarire
a apelor care sa tina seama de gradul de incertitudine in evolutia
regimului hidrologic datorita, in special, modificarilor climatice;
implementarea strategiilor nationale atat in domeniul schimbarilor
climatice, cat si cea privind gestionarea inundatiilor, cu cresterea
gradului de constientizare si participare directa a publicului.
In ceea ce priveste masurile de adaptare in gestionarea resurselor de apa, ele
trebuie sa se adreseze atat disponibilului la sursa, cat si folosintelor de apa.
Cu alte cuvinte, trebuie realizat un nou echilibru intre cerintele folosintelor si
resursele de apa.
In ceea ce priveste asigurarea disponibilelor la sursa, masurile de adaptare
trebuie sa aiba in vedere:
realizarea de noi infrastructuri ingineresti care sa transforme resursele

hidrologice in resurse socio-economice;
modificarea fizica a infrastructurilor existente;
transferuri interbazinale de apa;
introducerea unor sisteme alternative de management pentru actualele

sisteme de aprovizionare cu apa.
Asigurarea si in viitor a disponibilului de apa la surse nu numai pentru

folosintele de apa ci si pentru ecosistemele acvatice chiar in conditiile
schimbarilor climatice preconizate se considera ca nu va fi periclitata avand in
174

SINTEZA
vedere faptul ca pe teritoriul Romaniei exista amplasamente pentru lacuri de

acumulare al caror volum util este estimat la circa 50 - 78 km3. Volumul
rezonabil al lacurilor de acumulare viitoare se estimeaza la circa 25 km3 ceea
ce reprezinta peste 50% din resursele de apa ale raurilor interioare intr-un an
mediu. Ori, conform studiilor elaborate pana in prezent se estimeaza ca pentru
perioada indepartata (2071 - 20100) scurgerea medie actuala ca urmare a
schimbarilor climatice se va reduce la nivelul intregului teritoriu al tarii cu circa
15 - 20%.
Ca proiecte potentiale viitoare, in afara lacurilor de acumulare se are in vedere
si un transfer interbazinal de apa prin realizarea unor derivatii majore cum ar fi:
Canalul Siret - Baragan (L = 190 km, Qi - 220 - 50 m3/s);
Canalul Transoltean Dunare - Jiu - Olt (L = 120 km, Qi = 140 m3/s);
Derivatia Draganesti 1 (Vedea - Teleorman; L = 38 km, Qi = 128 m3/s);
Derivatia Draganesti 2 (Teleorman - Neajlov, L = 40 km, Qi = 85 m3/s).
In ceea ce priveste masurile de adaptare la folosinte, se impun:
conservarea si utilizarea mai eficienta a apei;
modificari tehnologice care sa conduca la consumuri mai mici de apa

(reducerea pierderilor) ;
adaptari ale stilului de viata;
introducerea unor culturi agricole variate, mai rezistente si cu cerinte de

apa mai reduse;
cresterea procentului de recirculare a apei, in special in industrie;
imbunatatirea legislatiei in domeniul mediului;
introducerea unor preturi pentru apa care sa stimuleze conservarea apei

si protectia calitatii ei.
In anul 2005 a fost aprobata Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile

climatice 2005-2007 (HG 645/2005), precum si Planul national de actiune
privind schimbarile climatice (HG 1877/2005).
Obiectivul specific al strategiei privind schimbarile climatice este de a limita
costurile economice, sociale si de mediu pe termen lung. Pentru a limita
costurile economice si sociale ale schimbarilor climatice in Romania, se va
actiona pentru imbunatatirea nivelului de cunoastere privind impactul
175

SINTEZA
schimbarilor climatice, a vulnerabilitatii si a capacitatii de adaptare la efectele

acestora. Pe baza acestor informatii vor fi identificate si prioritizate actiuni si
masuri preventive si eficiente din punct de vedere al costurilor in domeniul
adaptarii la efectele schimbarilor climatice.
Urmatoarele actiuni trebuie implementate pentru atingerea obiectivului specific:
1. Intarirea cooperarii dintre diferitele agentii importante si institutii de
cercetare si, in particular, a capacitatii acestora in domeniul evaluarii
impactului si a vulnerabilitatii la schimbarile climatice in Romania.
2. Cresterea nivelului de cunoastere a consecintelor ecologice, economice
si sociale ale impactului schimbarilor climatice.
3. Dezvoltarea temelor referitoare la impactul schimbarilor climatice si la
adaptarea la efectele acestora in programele scolare. Aceasta va
contribui, de asemenea, la cresterea participarii publicului la elaborarea
politicilor din domeniul schimbarilor climatice.
4. Imbunatatirea evaluarii si prioritizarii actiunilor si masurilor de adaptare,
inclusiv consecintele economice ale acestora. Aceasta cuprinde
urmatoarele sectoare: agricultura, gospodarirea apelor, silvicultura si
asezari umane.
5. Cresterea capacitatii de elaborare si implementare a actiunilor si
masurilor de adaptare la nivel national, regional si local, incluzand
incorporarea aspectelor privind adaptarea la schimbarile climatice in
agricultura, silvicultura, gospodarirea apelor si infrastructura.
176

SINTEZA
CAPITOLUL 16
CONVENTIILE SI TRATATELE INTERNATIONALE IN DOMENIUL
GOSPODARIRII APELOR LA CARE ROMANIA ESTE PARTE
Convenia privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii, semnat la Bucureti
n data de 21 aprilie 1992 - Legea nr.98/16.09.1992
Convenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului
Dunrea (Convenia pentru protecia fluviului Dunrea), semnat la Sofia n
data de 29 iunie 1994 - Legea nr. 14/24.02.1995.
Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontier i a
lacurilor internaionale, semnat la Helsinki n 1992 - Legea nr. 30/26.04.1995
Protocolul Apa i sntatea la Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor
de ap transfrontier i a lacurilor internaionale, Londra, 17 iunie 1999 - Legea
nr. 228/30.11.2000
Convenia ntre Guvernul Romniei, Guvernul Republicii Cehia, Guvernul
R.F.S. Iugoslavia, Guvernul URSS i Guvernul R. Ungare privind protecia
apelor rului Tisa i a afluenilor ei mpotriva polurii, semnat la Szeged n
data de 28 mai 1996 - HCM nr. 136/12.07.1996
Acord intre R.P. Romn si R.P.F. Iugoslavia privind problemele hidrotehnice
de pe sistemele hidrotehnice i cursurile de ap de pe frontier sau ntretiate
de frontiera de stat, semnat la Bucureti n data de 7 aprilie 1955 - Decret nr.
242/17.06.1955
Acord ntre Guvernul Romniei i Guvernul Ucrainei privind cooperarea n
domeniul gospodririi apelor de frontier, Galai , 30 septembrie 1997 - Legea
nr.16/11.01.1999
Acord ntre Guvernul Romniei i Guvernului Republicii Ungare privind
colaborarea pentru protecia i utilizarea durabil a apelor de frontier,
Budapesta, 15 septembrie 2003 - HG nr. 577/15.04.2004
Acord ntre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor din Romnia i Ministerul
Mediului i Apelor din Republica Bulgaria privind cooperarea n domeniul
177

SINTEZA
gospodririi apelor, semnat la Bucureti n data de 12 noiembrie 2004 - HG nr.

2419/21.12. 2004.
178

SINTEZA
CAPITOLUL 17
PREVEDERILE PLANULUI DE AMENAJARE SI PROBLEMELE
DE MEDIU
Planul de amenajare prevede implementarea unor actiuni, masuri, optiuni,
solutii si lucrari pentru:
realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale

folosintelor si disponibilului de apa la surse;
utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanica,

hidroelectrica, navigatie, turism, agreement etc.);
diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,

sanatatatii, bunurilor si activitatilor umane si mediului (inundatii, exces de
umiditate, secete, eroziunea solului);
gestionarea resurselor de apa in conditiile schimbarilor climatice.
La elaborarea Planurilor de Amenajare a Bazinelor Hidrografice s-a plecat de la

perceptia apei ca o resursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si
simultan un bun cu valoare sociala si economica.
Principiile care stau la baza Planurilor de Amenajare sunt in concordanta cu
directiile si orientarile Directivelor Europene relevante in domeniu.
Principiul dezvoltarii durabile
In elaborarea planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice a caror sinteza

o constituie prezenta documentatie s-a pornit de la premiza ca o gestionare a
resurselor de apa care sa satisfaca cerintele unei dezvoltari durabile este
posibila doar in contextul unei gestionari durabile a tuturor resurselor naturale,
ale eliminarii abordarilor sectoriale si ale implementarii unei gestionari integrate
a resursleor de apa.
Principiul abordarii strategice, prin care folosintele de apa sunt considerate

sub aspectul conjugat de cerinte de apa si surse de poluare, respectiv in
179

SINTEZA
contextul oferit de politicile, planurile, obiectivele si strategiile de dezvoltare

a sectoarelor economice din care fac parte.
Principiul abordarii bazinale, pleaca de la ideea ca apa este un element
dinamic iar substantele colectate in ea neavand constrangeri de limite
administrative sau granite politice, ci limite fizice si hidromorfologice, se
impune ca absolut necesara abordarea bazinala in procesul de planificare,
bazinul hidrografic fiind unitatea naturala de formare a resurselor de apa.
Abordarea interdisciplinara, avand in vedere relatiile dintre gestionarea
resurselor de apa, gestionarea rsicurilor la inundatii si amenajarea
teritoriului, agricultura, energia, dezvoltarea urbana si rurala, apare ca o
necesitate abordarea impreuna atat la nivel bazinal, cat si la cel national,
regional si local.
Principiul precautiei, avand in vedere faptul ca diferitele folosinte de apa
sunt interdependente si ca urmare alocarea resurselor de apa si deciziile de
gestionare a acestora trebuie sa ia in considerare efectele fiecarei folosinte
asupra celorlalte.
Totodata in gestionarea riscului la inundatii s-au avut in vedere principiile,
actiunile si masurile cuprinse in Strategia Nationala de gestionare a riscurilor la
inundatii.
Toate aceste actiuni, presupun interventia omului in cursurile de apa si bazinele
lor hidorgrafice si ca urmare generarea unor impacturi potentiale asupra
mediului.
In vederea minimizarii acestor impacturi, toate propunerile de actiuni, masuri,
solutii si lucrari au avut in vedere ca de la izvoare si pana la varsare, cursurile
de apa parcurg atat zone inalte, cat si zone inundabile si care se constituie in
coridoare cu mari valori economice, sociale, culturale si de mediu.
Aceste coridoare formeaza ecosisteme complexe care inlcud atat terenurile
adiacente cat si plante, animale si o retea de cursuri de apa ce le strabat. Ele
indeplinesc numeroase functii ecologice cum ar fi modelarea scurgerii, retinerea
apei si a materialelor si care se constituie totodata in habitate pentru plantele si
animalele acvatice si terestre.
Sistemul ce insoteste un curs de apa se afla intr-un echilibru dinamic in care
debitele, transportul sedimentelor, temperatura si alte variabile au un rol bine
180

SINTEZA
definit. In cazul producerii unor modificari ale acestor variabile fata de valorile
ce exista in mod natural, atunci echilibrul amintit este dereglat, aparand adesea
dereglari ale ecosistemuului.
Ca urmare, toate actiunile, masurile, optiunile, solutiile si lucrarile propuse in
Planul de Amenajare, au avut in vedere, respectarea pe cat posibil si aplicarea
celor doua concepte ecologice care privesc continuitatea raului, ce exprima
legatura neintrerupta dintre amonte si aval si conceptul revarsarilor pulsatorii
care are la baza importanta conexiunii laterale dintre rauri si luncile lor
inundabile, ce exprima faptul ca inundarea luncilor este forta motrica principala
care conditioneaza viata in rau. Ambele concepte ecologice sunt contopite in
conceptul asigurarii conectivitatii longitudinale si laterale a cursurilor de apa.
Ca urmare, nici o lucrare nu se realizeaza decat dupa realizarea unui studiu de
impact cu referire speciala la capacitatea de suport pe termen lung a sistemelor
naturale. In evaluarea costurilor lucrarilor, a analizelor economice se vor avea in
vedere si costurile de mediu generate de lucrari, incluzand masuri adecvate de
diminuare a impactului, inclusiv de refacere integrala, structurala si functionala
a sistemelor ecologice aferente.
In alegerea amplasamentelor lucrarilor s-a avut in vedere ca lucrarile propuse
sa nu afecteze rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele ale
naturii, rezervatiile naturale, rezervatii ale biosferei sau alte arii naturale
protejate, asa cum sunt ele definite si nominalizate in Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 57/2007. Nu sunt afectate deasemena nici valorile din
patrimonial cultural de interes national identificate in Planul de Amenajare a
Teritoriului National Sectiunea III Zone protejate.
Toate actiunile si masurile propuse in Planul de amenajare au in vedere
utilizarea solutiilor optime in cadrul proiectelor, solutiilor definite prin conditia de
descarcare zero in mediu si pierderi nule de capital natural, precum si
incorporarea in cadrul proiectelor a principiului anticipare si prevenire. In acest
sens, toate actiunile, masurile si lucrarile propuse trebuie sa respecte
prevederile Ordinului nr. 1215/06.octombrie.2008, care aproba Normativul
tehnic pentru lucrari hidroehnice NTLH-001 intitulat Criterii si principii pentru
evaluarea si selectarea solutiilor tehnice de proiectare si realizare a lucrarilor
hidrotehnice de amenajare / reamenajare a cursurilor de apa, pentru atingerea
obiectivelor de mediu din domeniul apei si evident intreaga legislatie in
domeniul apelor si mediului.
181

SINTEZA
La o prima vedere, lucrarile propuse in Planul de amenajare par de mare

amploare. Spre exemplu, se propun lucrari pentru cresterea capacitatii de
transport a albiilor minore pe o lungime de 3.210 km, regularizari de albii
insumand 3.193 km, aparari si consolidari de maluri pe cca 1.970 km etc.
Daca se are in vedere lungimea cadastrata a cursurilor de apa de pe teritoriul
Romaniei, care este de 78.905 km, atunci se poate vedea ca cifrele de mai sus
reprezinta (in ordinea prezentarii) procente cuprinse intre 4% si 1,2% din
lungimea cadastrata a cursurilor de apa, ceea ce pe global este nesemnificativ
daca se are in vedere faptul ca dupa unele date, 60% din raurile lumii sunt
regularizate.
S-ar putea ridica problema ca lucrarile propuse in Planul de amenajare, daca se
realizeaza, ele se adauga la lucrarile deja existente care constau din 9.920 km
diguri si 6.300 km regularizari de albii.
Si in acest caz, spre exemplu, procentul regularizarilor de albii reprezinta doar
12% din lungimea raurilor cadastrate de pe teritoriul Romaniei.
In conlcuzie, lucrarile propuse nu sunt lucrari de mare anvergura, au un
carcater mai mult local.
Aceasta nu insemana ca ele nu au impact asupra mediului inconjurator. Aceste
impacturi exista si obliga la adaptarea unor masuri si solutii adecvate pentru
minimizarea aceastora.
Dupa cum se poate observa, gama de masuri si lucrari propuse in Planul de
amenajare este deosebit de variata: aparari si consolidari de maluri, praguri,
regularizari de albii, diguri, baraje etc.
Varietatea lucrarilor propuse in Planul de amenajare permite utilizarea unei largi
game de materiale si solutii, dintre care si cele numite generic biolgice. Masurile
biologice, vegetative pot fi combinate si cu alte materiale precum piatra,
bolovanii, anrocamente, beton, materiale geotextile, care ingemanate in solutii
ingenioase si bogat diversificate pot conduce la obtinerea de rezultate
spectaculoase. Acestea pot fi folosite la protectia si consolidarea malurilor
albiilor raurilor, dar si la realizarea de praguri, epiuri etc.
Deasemenea in conditiile unor corectari a traseelor pe unele sectoare ale
cursurilor de apa se pot adauga si solutii de conectare hidraulica a albiei vechi
si care poate preveni pierderea habitatelor acvatice si a biodiversitatii. Dupa
cum, daca este necesar, se poate reduce transportul de aluviuni din albie prin
realizarea unor bazine de retinere a lor.
182

SINTEZA
In ceea ce priveste lucrarile de barare in vederea formarii unor lacuri de

acumulare, ale caror efecte asupra mediului, sunt cunoscute, exista o serie de
solutii care pot diminua efectele negative ale acestora printre care se pot cita:
realizarea unei exploatari adecvate a lacurilor de acumulare;
imbunatatirea calitatii apei din lacuri prin marirea concentratiei de oxigen,

actiune realizata prin diferite metode;
proiectarea adecvata a prizelor de apa, a deversoarelor, a golirilor de

fund, pot imbunatatii concentratia de oxigen;
prevederea barajelor cu constructii pentru trecerea populatiei piscicole

dintr-un bief in altul si a unor instalatii pentru descarcarea in aval de
baraje a unor debite care sa asigure un regim hidrobiologic
corespunzator conditiilor naturale de viata ale ecosistemelor existente;
aplicarea de solutii pentru realizarea de noi habitate in lacuri (insule

plutitoare etc.);
aplicarea de solutii pentru reducerea influentei barajelor si lacurilor de

acumulare asupra apelor subterane;
aplicarea de masuri pentru reducerea colmatarii lacurilor de acumulare

(prin proiectare, nivelurile la ape mari sa fie apropiate de cele din regim
natural; prin senalizarea albiei in zona cozii lacurilor; solutii de bypassare a aluviunilor din lacul de acumualre in aval);
Toate aspectele de impact ale lucrarilor propuse in Planul de Amenajare asupra

mediului trebuie obligatoriu abordate in cadrul fiecarui proiect propus, inca din
fazele preliminare de elaborare.
Deoarece toate lucrarile propuse contribuie la cresterea bunastarii populatiei
este necesara activarea mecanismelor existente de implicare si participare a
opiniei publice, a tuturor partilor interesate, in paralel cu considerarea
aspectelor sociale, culturale si a practicilor traditionale de utilizare a apei.
183

2013 03 26 Pnabh PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2013 03 26 Pnabh PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADMINISTRATIA NATIONALA "APELE ROMANE"

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE

VERSIUNE REVIZUITA - FEBRUARIE 2013

Planul National de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR

5.1 Resursele de apa ale raurilor interioare

5.2 Resursele de apa subterana

5.3 Resursele socio economice de apa, de

SITUATIA UTILIZARII PE FOLOSINTE A

6.1 Utilizarea pe folosinte a resurselor de apa

6.1.1 Rata utilizarii apei pentru uzul

Rata utilizarii apei pentru

6.1.3 Rata utilizarii apei in industrie

6.1.4 Rata utilizarii apei in agricultura

6.1.5 Rata utilizarii apei pentru irigatii

6.1.6 Rata utilizarii apei pentru

6.1.7 Rata utilizarii apei pentru

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA

6.2 Utilizarea potentialului hidroenergetic

6.2.1 Potentialul hidroenergetic al

6.2.2 Situatia actuala a utilizarii

6.2.3 Gradul de amenajare al

6.3 Micropotentialul energetic

6.4 Utilizarea potentialului navigabil al apelor

AMENAJARI DE GOSPODARIRE A APELOR

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR

8.1 Factori care influenteaza cerintele de apa

8.2 Informatii necesare elaborarii scenariilor

8.3 Obiectivele tinta in domeniul accesului

8.4 Obiective tinta in domeniul apei

8.5 Obiective tinta in domeniul utilizarii

8.6 Definirea scenariilor

8.6.1 Scenarii privind accesul

8.6.2 Scenariu privind evolutia

8.6.3 Scenariu privind evolutia

8.6.4 Scenarii asupra evolutiei viitoare

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA

8.6.5 Scenarii privind evolutia

8.7 Cuantificarea / evaluarea scenariilor

REZULTATELE CUANTIFICARII CERINTELOR

9.1 Prognoza cerintelor de apa pentru

9.2 Prognoza cerintelor de apa industriala

9.3 Prognoza cerintelor de pentru irigatii

9.4 Prognoza cerintelor de apa pentru

9.5 Prognoza cerinei de ap pentru

9.6 Rezultatul final al prognozei cerinelor de

ACTIUNI, MASURI STRUCTURALE SI

11.1 Realizarea echilibrului disponibilului la

11.1.1 Actiuni orientate catre

11.1.2 Actiuni orientate catre cerintele

11.2 Identificarea actiunilor, masurilor si

11.3 Identificarea actiunilor, masurilor,

11.4 Identificarea actiunilor, masurilor,

PLANUL NATIONAL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE DIN ROMANIA

11.5 Identificarea actiunilor, masurilor,

11.6 Actiuni, masuri, optiuni si solutii pentru

MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDATII

12.1 Conceptul de management al riscului la

12.2 Amenajari structurale existente pentru

12.3 Masuri nestructurale existente pentru

12.4 Inundabilitatea teritoriului Romaniei

12.5 Vulnerabilitatea si riscul la inundatii

12.6 Rezultatul calculelor indicatorilor