1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________
Miscare literara si artistica, romantismul a aparut pt. intaia oara la sfarsitul secolului al
18-lea continuandu-se pana la inceputul secolului al 19-lea cu influiente puternice atat
arta, filosofie, istorie si altele.
Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in
intreaga Europa.Principala caracteristica a acestui curent a reprezentat-o iesirea din
conventional, prin ridicandicarea impotriva riguorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii
reci si a ordinii.
Romantisumul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a
originalitatii, a spontaneitatii si sinceritatii emotionale prin promovarea libertatii de
expresie.
Altfel spus, romantismul a pledat pt. explorarea universului interior al omului.
Nuvela Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi este prima nuvela istorica romana,
o capodopera a speciei si un model pt. autorii ce au cultivat-o ulterior.Puplicata in
perioana pasoptista, in pimul numar al Daciei Literare(1840) nuvela ilustreaza doua
dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, in
articolul program intitulat Introductie, care constituie manifestul literar al romantismului
romanesc.Costache Negruzzi ca de altfel si ceilalti pasoptisti se inspira din cronici si din
folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din Introductie.Prin urmare specia
in sine nuvela istorica apartine curentului romantic iar tema, subiectul, personajele si
culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie,
limbaj) sunt de aceeasi factura si anume romantica. Referindu-ne la unul dintre aceste
componente ale nuvelei, personajele, observam ca Alexandru Lapusneanul este
personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional care actioneaza in situatii
exceptionale (de exemplu scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii
domnitorului otravit).Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este construit din
contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, un damnat romantic

2. Prezinta trasaturile romanului realist prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________
Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de
puternica afirmare a speciei.
Opera literara Enigma Otiliei de G. Calinescu este un roman realist cu elemente
moderniste, apartinand prozei interbelice.
Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a
(nonfocalizata).Viziunea dindarat presupune un narator obiectiv, detasat, care nu se
implica in faptele prezentate.
Trasaturi:
-

reprezentarea veridica a realitatii contemporane scriitorului, a societatii sub

determinismul social-economic (teme: banu, mostenirea, zestrea, parvenirea etc).;
iluzia vietii; verosimilitate; obiectivitatel; lipsa de idealizare a realitatilor sociale,
a vietii de familie etc. (relatiile dintre individ si mediu).

Observatia sociala si psihologica; analiza psihologica si sociologica; tipizarea

ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma concreta; personaje
tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice

Complexitatea personajului; surprinderea lui in transformare (in relatie cu

mediul); individualizarea individului prin fapte, limbaj, relatii cu alte personaje
etc.

Tehnica detaliului, notarea amanuntului semnificativ; descrierile minutiuoase

(cadrul ambiant, vestimentatia, fizionomia) au conotatii in plan moral.

Rolul expozitiunii (situarea exacta in timp si spatiu) veridicitatwa, structura

inchisa a romanului (simetria imcipit/final; final inchis

Stil sobru , impersonal, obiectiv, atitudinea critica

De asemenea este un roman balzacian, social si citadin.Opera literara Enigma Otiliei

este un roman prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri cu conflict
complex, la care participa mai multe personaje.Este un roman realist prin: tema,

structura inchisa, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor, dar depaseste

modelul realismului clasic, al balzacianismului, prin spiritul critic si polemic, prin
elemente de modernitate.
Enigma Otiliei este un roman realist (balzacian) prin: prezentarea critica a unor
aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul sec al XX-lea motivul paternitatii si al
mostenirii, structura, specificul

secventelor

descriptive

(observatia

si

detaliul

semnificativ; rolul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare), realizarea unor tipologii,

veridicitatea, utilizarea naratiunii la persoana a II-a.Dar depaseste modelul realismului
clasic prin spiritul critic si polemic (parodic, ludic), prin elemente ale modernitati
(ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile moderne
de caracterizare

- comportamentism, reflectarea poliedrica, realizarea scenica a

capitolului al XVIII-lea.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara

studiata.
________________________________________________________________________
Proza fantastica se caracterizeaza prin aparitia subita a unui element misterios,
inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii.aceasta intruziune a unei alte
realitati enigmatice in lumea obisnuita starneste nelinistea sau spaima personajelor, care
se straduiesc sa inteleaga o justificare a evenimentelor insolite in care sunt angrenate. De
regula nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare.Prin
echivocul si prin incertitudinea pe care le intretine, fantasticul modern are caracter
deschis , problematizat spre deosebire de bastm, naratiune fabuloasa traditionala, care
infatiseaza lumi inchise.
Opera literara La tiganci de Mircea Eliade este o nuvela fantastica deoarece are toate
caracteristicile acestei specii literare: intruziunea misterului in cadrul vietii reale, ezitarea
protagonistului si a citittorului, compozitia gradata a naratiunii, disparitia limitelor de
timp si de spatiu la aparitia supranaturalului, finalul ambiguu.

4. Argumenteaza apartenenta la specia literara bast cult a unui text narativ

studiat.
________________________________________________________________________
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor
valori sibolice, cu actiuni implicand fabulosul/supranaturalul si supusa unor stereotipii
actiuni conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre
erou.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui.Personajele
indeplinesc prin raportare la erou o serie de functii: antagonistul, ajutoarele, donatorii,\),
ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj.Sunt
prezente cliseele compozitionale, numerele si obiectele magice.In basmul cult, limbajul
este elaborat, se imbina naratiunea u dialogul si cu descrierea.
Tema basmului o reprezinta triumful binelui.Motivele narative specifice sunt:
superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, pedeapsa, casatoria.
Actiunea se desfasoara linear; succesiunea secventelor narative ffind redata prin
inlantuire.
Coordonatele actiunii sunt vagi prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei: Amu
cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Sunt deasemenea formulte
tipice.Formula de initiere: Amu cica era odata. Formula de incheiere: Si a tinut veselia
ani intregi, si acum mai tine inca, cine se duce acolo be si mananca.Formule mediane, Si
merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca partiularitati: reflectarea
conceptiei autorului despre lume, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor,
umorul si specificul limbajului.Insa ca orice basm, pune in evidenta idealul de dreptate,
de adevar si de cinste.

5. Ilustreaza conceptul operational povestire prin referire la o opera literara

studiata.
________________________________________________________________________
Specie epica, situindu-se ca dimensiuni si amploare a subiectului intre schita si
roman.Este o naratiune subiectivizata (relatarea se face din unchiul povestitorului,
implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii), care se limiteaza la relatarea
unui singur fapt epic, interesul nu se centreaza in jurul personajelor, ci al situatiei, de
unde si caracterul etic, exemplar al povestirii.Pentru autenticitatea povestirii pledeaza
doar perspectiva narativa.Se acorda importanta naratorului si actului nararii,
intamplarilor si situatiilor, mai putin personajelor.Povestirea se situeaza intr-un plan al
trecutului principala sa caracteristica fiind evocarea.Relatia narator-receptor este mai
stransa decat in cazul nuvelei si presupune:
-Oralitate aparenta de dialog intre narator si receptor; folosirea persoanei I.
-Ceremonial dialogul presupune un sistem de conventii (aparitia naratorului,
pretextul, formulele de adresare).
- Atmosfera
Hanul ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine
statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune, prin procedeul insertiei .
Una dintre cele noua povestiri este povestirea Fantana dintre plopi., aceasta fiind cea
de-a 4-a povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca personaj narator pe capitanul de
mazilii Neculai Isac.
Fantana dintre plopi este povestire deoarece este o naratiune subiectivizata
(relatare din unchiul povestitorului, implicat ca protagonist al intamplarii), care se
limiteaza la relatarea unui singur fapt epic si anume o intamplatre de dragoste din
tinerete, defapt o initiere ratata.Se acorda importanta actului nararii care are ca efect
reinvierea unei lumi apuse.Povestirea se situeaza intr-un plan al trecutului principala sa
caracteristica fiind evocarea.Accentul este pus pe intamplari si situatii, de unde
caracterul etic, exemplar al povestirii.Relatia narator-cititor presupune: oralitate,
ceremonial, atmosfera.

Hanu ancutei este o povestire in rama pentru ca naratorul si interlocutorii sunt

prezenti in acelasi spatiu hanul, in acelasi timp intr-o toamna aurie cadru care
prilejuieste nararea tuturor celorlalte povestiri din ciclu.

6 Exemplifica trasaturile nuvelei, prin referire la o opera literara studiata.

________________________________________________________________________
Specie a genului epic, in proza, de dimensiuni relativ reduse, cu un fir narativ central
si o constructie epica riguroasa, cu un conflict concentrat, care implica un numar redus de
personaje. Naratiunea se desfasoara liniear, cronologic, prin inlantuirea secventelor
narative.Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei, pusa pe seama unor
personaje, ale caror caractere se desprind dintr-un puternic conflict..
Nuvela Alexandru Lapusneanul de C. Negruzzi este prima nuvela istorica din
literatura romana, o capodopera a speciei si un model pt. Autorii care au prelucrat-o
ulterior.
Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare (1840), nuvela
ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de M. Kogalniceanu, conducatorul
revistei, in articolul program intitulat Introductie, care constituie si manifestul literar al
romantismului romanesc.
Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica.
Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand
un fir narativ central.Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei
narative si apartenenta verosimilitatii faptelor prezentate.Personajele sunt relativ putine,
caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal.
Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema, subiectul,
personajele si culoarea epocii (mentalitati, comportmente, relatii sociale, obiceiuri,
vestimentatie, limbaj).

7. Prezinta asemanari si deosebiri intre cele doua tipuri de nuvela studiate (nuvela
psihologica, istorica sau romantica.
________________________________________________________________________
Nuvela este specia genului epic, in proza de dimensiuni relativ reduse (se situeaza
intre schita si roman), cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa, cu un
conflict concentrat, care implica un numar redus de personaje.
Nuvela istorica al. Lapusneanul are urmatoarele caracteristici:
a). Tematica este istorica (evocarea unei perioade din istoria Moldovei,
reactualizarea ultimilor cinci ani de domnie ai lui Al. Lapusneanul 1564
1569);naratorul se inspira din cronicile Moldovei, respectand in mare parte adevarul
istoric, comitand insa, unele licente istorice in scopuri estetice: Motoc nu mai traia in
momentul revenirii lui al. Lapusneanul la domnia Moldovei.
b). Subiectul este riguros construit urmarind actiunea liniear, in succesiunea
cronologica a evenimentelor; nuvela este dispusa in patru capitole, fiecare avand cate un
motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant
c). Personajul este o personalitate istorica: aici apare ca un domnitor crud in jurul
caruia se grupeaza boierii lingusitori si ipocriti
d). Culoarea locala: atmosfera de epoca este construita prin decor, limbaj
vestimentatie,autorul redand istoria in cele mai mici detalii ale ei, acest lucru constituie
inca o trasatura a nuvelei istorice.
Referindu-ne la tema adoptata distingem mai multe tipuri de nuvela: istorica,
psihologica, fantastica, filozofica, anecdotica, sociala.
nuvela istorica - nuvela care are ca punct de plecare trecutul istoric (cronici, lucrari
stiintifice, folclor); are ca tema evocarea artisica a unei perioade din istoria nationala,
locul si timpul actiunii find bine precizate

8. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza

romantica si o proza realista.
________________________________________________________________________
La baza modalitatilor de constructie a personajelor, sta raportul personaj-curent
literar.Astfel ca personajul, prin modul de constructie si felul in care actioneaza in raport
cu celelalte personaje si chiar cu el insusi, este in stransa relatie cu trasaturile curentului
literar in care se incadreaza opera din care face parte.
Prin urmare in clasicism caractere (construite pe o dominanta psihologica sau
comportamentala), in romantism personaje cu insusiri exceptionale si construite in
perechi antitetice, in realism personaje tipice pentru o categorie sociala, determinate
in raport cu mediul, in naturalism personaje dominate de patologie si ereditate,
determinate preponderent biologic.

9. Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara

studiata.
________________________________________________________________________
Romanul specie a genului epic de mare intindere, cu actiune complexa, dar
unitara, intriga complexa, personaje numeroase.
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern de tip
subiectiv deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul
prezent, si subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea la persoana I,
luciditatea autoanalizei, anticalofilismul, dar si autenticitatea definita ca identificarea
actului de creatie cu realitatea vietii, cu experienta nepervertita, cu trairea febrila.
Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu, este cel care, prin opera lui
fundamenteaza principiul sincronismului, prin aducerea unor noi principii estetice ca
autenticitatea, substantialitatea, relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid

si analitic. Romanul este structurat in doua parti, cu titluri sugestive, surprinzand doua
ipostaze existentiale: Ultima noapte de dragoste- drama iubirii lui Stefan
Gheorghidiu si Intaia noapte de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului absurd si
tragic, trait in iminenta mortii. Aceste doua ipostaze reprezinta si doua planuri epice
distincte.Astfel in primul este utilizata nararea subiectiva a unei drame erotice (fictiva din
punctul de vedere al autorului care nu traise pana la momentul scrierii romanuui o mare
iubire), in timp ce al doilea reprezinta un jurnal de razboi, prezentat obiectiv (o experienta
reala din viata lui Camil Petrescu, care participase la Primul RM ca ofiter al armatei
romane).
Perspectiva temporala este discontinua, bazata pe alternanta temporala a evenimentelor,
pe dislocari sub forma de flash-back si feed-back. Astfel Stefan Gheorghidiu traieste in
doua realitati temporale: timpul cronologic (obiectiv)-intamplarile de pe front si timpul
psihologic(subiectiv)-drama iubirii. Romanul este scris la persoana intai: eu nu pot vorbi
onest decat la persoana intai(Camil Petrescu), naratorul-personaj identificandu-se in
partea a doua cu autorul. Modaliatatea narativa se remarca asadar prin prezenta marcilor
formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pana la
substituirea lui de catre personaj=> narator-personaj.
Realitatea romanului este o realitae personala, un punct de vedere interpretabil de catre
cititor, caci sa nu descriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile
mele, ceea ce gandesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care eu o pot povesti...(Camil
Petrescu). In aceasta idee discursul narativ poate fi considerat subiectiv in ceea ce
priveste drama iubirii, dar intamplarile de pe font se prezinta intr-o versiune neromantata,
cu date, locatii si termeni specifici, fiind considerate un jurnal de front =>obiectiv.

Stilul lui Camil Petrescu se caracterizaeaza prin clariate, sobrietate, fraza scurta si
nervoasa, este artistic si intelectualizant. Preluand ideile moderniste ale lui Lovinescu el
alege sa scrie fara stralucire artistica, fiind unul dintre promotorii de seama ai
anticalofilismului, considerand de asemenea ca intr-o opera literara relatarea subiectului
trebuie sa fie precisa si concisa ca intr-un proces verbal.
In mintea naratorului-personaj unele evenimente nesemnificative iau proportii uriate, sunt

intoarse pe fata si pe dos, dezbatute intens, in timp ce altele, cu o durata mult mai mare
sunt prezentate simplu si succint Eram insurat de doi ani cu o colega de la Universitate
si banuiam ca ma inseala.
Memoria involuntara, de natura afectiva, declansata de discutia de la popota, este
modalitatea prin care Gheorghidiu aduce in prezent (timpul subiectiv), prin retrospectie si
discontinuitate temporala a feed-back-ului, experienta sa erotica. Momentul istoric al
neutralitatii Romaniei din timpul Primului RM este un motiv de framant al celor
incorporati, ca si cum este mult mai usor sa traiesti ceva decat sa traiesti in asteptatrea
acelui ceva. In aceasta conditie de incertitudine timpul se dilata la nesfarsit-colonelul
regimentului spune nu mi-e casa casa, nu mi-e masa masa[...], acum vine toamna, mai
sunt doua saptamani pana merg la scoala [...]fata [...] si baiatul [...] Aproape ne-am
instrainat[...] Mai bine am intra odata in razboi, sa se termine. Stefan Gheorghidiu
traieste drama aceasta a incertitudinii dublu fata de camarazii sai; el este marcat si de
incertitudinea ce planeaza in jurul Elei, sotia lui. Conceptiile filosofului Bergson asupra
timpului individual gasesc si in Camil Petrescu un adulant si exponent, ca de altfel alte
idei bergsonieine- a inteligentei native.

Ideea literara este adoptata de Camil Petrescu de la scriitorul francez Marcel Proust, iar
conferinta sa despre Noua structura si opera lui Marcel Proust constituie un adevarat
manifest literar de credinta. Descrierea in amanunt a starilor, senzatiilor, experientelor din
capodopera proustiana In cautarea timpului pierdut isi gaseste o corespondenta in
romanul camilpetrescian Ultima noapte...: Dar m-a iubit? Surad pentru mine
singur...De ce s-ar fi dat unui student sarac? O partida, un viitor sot? Atunci de ce n-au
facut-o si altele inaintea ei? In orice caz e singura femeie care a facut sacrificii pentru
mine cand mama a fost gata sa porneasca proces pentru mostenire, cu noi, copii. I se
cuvine sa recunosc ca m-a inselat doar cand am devenit bogat. Totusi Ultima
noapte... e mai putin proustian si mai mult roman orasenesc in sensul cerintei scriitorului
intr-un articol antisamanatorist din 1927 (G. Calinescu).
Personajul principal, Stefan Gheorghidiu, este raspunsl necesitatii eroului intelectual in
literatura romana dupa ideile moderniste ale lui Lovinescu. Filosof prin excelenta, lucid

prin inteligenta, dominat de incertitudinea mintii in cautarea adevaralui absolut, el se

salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste
tragismul unui razboi absurd.
Prin urmare Ultima noapte de razboi ,intaia noapte de razboi este un roman modern de
tip subiectiv, avand la baza caracteristicile propuse de Eugen Lovinescu in revista
Zburatorul si anume: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv,
memoria afectiva, naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii.

10. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator,

personaje, cititor) intr-un roman modern studiat.
________________________________________________________________________
Romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este scris la persoana
intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Chiorghidiu.
Naratorul este protagonistul romanului (observa faptele, le traieste, le interpreteaza,
perspectiva narativa fiind subiectiva si unica (trasatura a romanului modern de tip
subiectiv).Naratorul omniscient, obiectiv si naratiunea la persoana a III-a (specifice
romanului traditioal, obiectiv) sunt inlocuite in romanul modern de tip subiectiv, prin
naratiunea la persoana I, cu focalizare exclusiv interna /viziunea impreuna cu/
Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre
planul naratorului si al personajului).Punctul de vedere unic si subiectiv, al
personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje, face ca cititorul sa
cunoasca despre ele tot atat cat stie si personajul principal.Insa situarea eului narativ in
centrul povestirii confera autenticitate, iar faptele si personajele sunt prezentate ca
evenimente interioare, interpretate, analizate.Reprezentarea epica neutra a unor
evenimente exterioare (in romanul traditional) face loc reprezentarii unei
proiectiisubiective in planul constiintei naratorului (in romanul modern subiectiv).

Prin monolog interior, Stefan Chiorghidiu analizeaza, alternand sau interferand, aspecte
ale planului interior (trairi, sentimente, reflectii) si ale planului exterior (fapte, tipuri
umane, relatii cu altii).

11. Ilustreaza conceptul operational narator (narator omniscient, personaj-narator

sau narator martorfolosind ca suport un text narativ studiat.
________________________________________________________________________
Povestirea specie a genului epic in proza ca dimensiuni si amploare a subiectului
intre schita si roman.Este o naratiune subiectivizata (relatarea din unchiul
povestitorului, implicat ca martor sau doar ca mesager al intamplarii), care se limiteaza la
relatarea uni singur fapt epic; interesul nu se centreaza in jurul personajului, ci al
situatiei, de unde si caracterul etic, axemplar al povestirii.
Hanu Ancutei are forma povestirii in rama deoarece noua naratiuni de sine
statatoare sunt incadrate intr-o alta naratiune, prin procedeul insertiei.
Tehnica povestirii in rama presupune duplicarea instantei narative.
Exista un povestitor al naratiunii-cadru care asista ca martor la seara de la han.
Devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti, ceea ce dovedeste pretuirea
lor, faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei.Prezenta sa este redata prin utilizarea
persoanei I in naratiune si ii confera iluzia autenticitatii.Aceasta voce este cea delegata de
autor spe a-l reprezenta, fapt ce-l face pe criticul literar N. Manolescu sa afirme : Vocea
anonima care infatiseaza obiceiurile de la Han, la inceputul cartii, este a autorului.
Ceilalti naratori, personaje in naratiunea cadru si, pe rand, ascultatori, au in
povestirile relatate de ei roluri diverse: narator-martor, personaj-narator de unde si
varietatea diegezei si caracterul polifonic.Ei apartin unor categorii sociale diferite.
Fantana dintre plopi este a patra povestire si are ca tema iubirea tragica iar ca
personaj-narator pe capitanul de mazili Neculai Isac.Naratiunea la persoana I cu
focalizare interna implica doua planuri: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (in
timpul narat) si autoanaliza faptelor din perspectiva maturitatii (timpul naratiunii).

Naratorul evoca (marturiseste/se confeseaza ascultatorilor) o intamplare de el in

tinerete, in urma cu peste 25 de ani pe aceste meleaguri.
Personajul-narator relateaza intamplarea din perspectiva tanarului nestiutor, dar
reprezentarea faptelor este insotita de analiza si condamnarea lor, din perspectiva
maturului, din cauza consecintelor tragice.Acesta foloseste cuvinte dure pentru
autocaracterizare: Eram un om buiac si ticalos[..]Om nevrednic nu pot sa spun c-am
fost.Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri; dar imi erau dragi ochii negrii, si
pentru ei calcam multe hotare.
In povestire se relateaza un singur fapt epic, o trista poveste de iubire care a avut rol
de initiere pentru tanarul de odinioara. Atmosfera povestirii tine de modul in care
naratorul regizeaza o anumita tensiune, suspansul, pe tot parcursul povestirii, pentru a
capta atentia si interesul ascultatorilor/cititorului.Actiunea se deruleaza alert, fiind
identificabile toate momentele subiectului.
Intr-o toamna , Neculai Isac duce vinuri in tinutul sucevei si face popas la Hanu
Ancutei.Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova, intalneste un grup de tigani care
se scalda.E intampinat de Hasanache, un batran cersetor , care o alunga fara succes din
calea boierului pe Marga, o tigancusa de 18 ani.
Frumusetea fetei il tulbura si le da celor doi cate un ban de argint.
Fata il cauta la han a doua zi pentru a-i arata ciubotelele cumparate cu banul
primit.Apoi tinerii petrec o noapte la fantana dintre plopi si isi promit o noua intalnire de
dragoste la intoarcerea lui de la Pascani, unde trebuia sa-si vanda marfa.A doua intalnire
la fantana are un final tragic.Indragostita, fata i marturiseste ca Hasanache o trimisese la
han ca sa-l seduca, iar planul era ca tiganii sa-l omoare si sa-i ia banii de pe marfa.
Desi este constienta ca o vor omora pentru ca i-a tradat, fata il avertizeaza asupra
pericolului.Tanarul fuge calare, scapa cu viata, dar o prajina aruncata de urmaritori ii
scoate un ochi.
Insotit cu faclii de carausii de la han care auzisera strigatele sale, revine la fantana
dintre plopi, unde sangele proaspat de pe colacul de piatra este semnul ca fata fusese
ucisa cu cruzime si aruncata in fantana.
Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia
Ancutei unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei.

12. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final, prin referire la doua dintre
romanele studiate.
________________________________________________________________________
ION
Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect, corp sferoid,
se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se
realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii
romanului.Personificat cu ajutorul verbelor (sedesprinde, alearga, urca, inainteaza),
drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie
metatextuala.Asemenea ramei unui tablou, el separa viata reala a cititorului de viata
fictionala a personajelor din roman.
Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice,
introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea, cu aspecte
topografice, etnografice (hora), sociale.Descrierea caselor ilustreaza, prin aspect si
asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea,
Glanetasu) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului, cu un
Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor.
Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia
simbolica a drumului prin metafora soselei viata:
Drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste Somes, si pe urma
se pierde in soseaua cea mare si fara inceput...
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI
Incipitul romanului il constituie prezentarea lui Stefan Ghiorchidiu, potrivit
jurnalului de front al acestuia ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului

1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe valea Prahovei si din apropierea

Damboicioarei.
Finalul il reprezinta intoarcerea in Bucuresti, care ranit si spitalizat este intampinat cu
dragalasenie de Ela, pe care acum el o simte ca pe o straina si-i propune sa se desparta,
gandind nepasator sunt obosit, mi-e indiferent chiar daac e nevinovata.Isi da seama cu
luciditate ca oricand ar putea gasi alta la fel.
El ii daruieste Elei casele de la Constanta, bani, absolut tot ce e in casa, de la obiecte
de pret la carti... Adica tot trecutul.

13. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata, prin referire
la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele
subiectului, relatii temporale si spatiale.
________________________________________________________________________
Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este publicata in 1881, in voumul de debut
Novele din popor, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului.
Moara cu noroc de Ioan Slavici, este o nuvela adica o specie epica in proza, cu o
constructie riguroasa, un fir narativ central; personaje relativ putine, pun in evidenta
evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat.Se observa tendinta de
obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a
III-a atitudinea detasata in descriere, veridicitatea.Este o nuvela psihologica prin:
tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura
conflictului (interior).
Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei: efectele nefaste si dezumanizante ale
dorintei de inavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIXlea.Problematica nuvelei se poate stabilii din mai multe perspective.Din perspectiva
sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social; din
perspectiva moralizatoare, prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire,
scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la
pierzanie.in perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de Chita

care este sfasiat de dorine pe cat de puternice pe atat de contradictorii: dorinta de a

ramane om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se inbogati alaturi de Lica, pe de alta
parte.Conflictul nuvelei este complex, de natura sociala, psihologica si morala.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic,toposul ales, carciuma numita Moara cu noroc
prefigurand tragismul personajelor.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an intre doua repere temporale cu valoare
religioasa;de la Sfantul Gheorghe pana la Paste, iar in final, apa si focul purifica locul.
Alcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat, cu deschideri bogate.
Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit de
mama-soacra ce are in nuvela rolul corului din comedia antica greaca: Omul sa fie
multumit cu saracia sa, caci daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face
fericit.Batrana este adepta pastrarii traditiei, in timp ce Chita, capul familiei, doreste
schimbarea, bunastarea materiala.Cizmar sarac dar onest, harnic si muncitor Chita ia in
arenta carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani.Initial, carciumarul nu
este un om slab, ci dimpotriva, isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti.
Expozitiunea o reprezinta prezentarea carciumei de la Moara cu noroc, situata la
rascruce de drumui, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase.In
expozitiune descrierea drumului care merge la moara cu noroc si a locului in care se
afla, fixeaza un peisaj cadru obiectiv al actiunii.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prn descrierea drumului.Simbolistica
initiala a drumului se completeaza in final , cu sugestia drumului vietii care continua si
dupa dragedia de la Moara cu noroc: Apoi ea lua copii si pleca mai departe.
Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist, Chita, si
antagonist Lica.
Intriga. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc un personaj ciudat,
carismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul
familiei.Personajul este portretizat de narator: Lica un com cam de 36 de ani, inalt,
uscativ si supt la fata, cu mustata lunga si cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese
impreunate la mijloc.Orgoliul lui Lica este unul de stapan care nu doar ca isi
subordoneaza oamenii, dar se substituie destinului lor.Ana nevasta lui Chita, intuieste ca
Lica este un om rau si primejdios. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un

pericol pentru el si familia lui, Chita nu se poate sustrage influentei malefice pe care
acesta o exercita asupra lui, si nici tentatiei inbogatirii.
Desfasurarea actiunii. Mai intai, Chita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui
Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, isi ia doi caini pe care-i asmute
impotriva turmelor de porci si angajeaza inca o suga, pe Marti un ungur inalt cat un
brad.
Insa din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui
Ghita fata de familie, proces analizat cu maiestrie de Slavici.Devine de tot ursuz, se
aprindea pentru orisice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai inainte ci radea cu
hohot, incat iti venea sa te sperii de el, iar cand se mai juca, rar cu Ana, isi pierdea
repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe bra.Devine mohorat violent, ii plac jocurile
crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neinteleasa de Ana pe care o ocrotise pana
atunci, se poarta brutal cu cei mici.Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii,
pentru ca nu-si poate asuma total riscul inbogatirii alaturi de Lica.Prin intermediul
monologului interior, sunt redate framantarile personajului: Ei ce sa-mi fac?.. Asa m-a
lasat Dumnezeu!.. CE sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea ?Nici
cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare.Axa vietii lui morale se frange si
intr-o scena de un patetism sfasietor, ii cere iertare Anei: Iarta-ma Ano ! ii zise el.Iartama cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului...
Punctul Culminant. Chita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul
in care, orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, isi arunca sotia,
drept momeala in bratele Samadaului.Intr-un gest de razbunare Ana i se daruieste lui
Lica, deoarece in ciuda nelegiuirilor comise, Lica e om pe cand Ghita nu este decat o
muiere imbracata in haine barbatesti.Dandu-si seama ca il inseala Ghita o Omoara pe
Ana.La randul lui Ghita este omorat de Raut din ordinul lui Lica iar Lica pentru a nu fi
prins de Pintea se sinucide dandu-se cu capul de un copac.
Deznodamantul. Un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in
noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii, fiintele
cu adevarat morale si inocente din carte.

Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul, prin vorbele batranei care pune
intamplarile pe seama destinului necrutator: Simteam eu ca nu are ce sa iasa bine; dar
asa le-a fost data.

14 Prezinta constructia discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata, prin

referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente
narative, episod, incipit, final.
________________________________________________________________________
La tiganci de M. Eliade
Actiunea nuvelei se desfasoara in mod gradat, intr-o progresie ascendenta , fiind
plasata in Bucurestiul interbelic, prezentat ca in amintirile scriitorului: toropit de
canicula, cu tramvai, liceu si gradini umbroase, cu oameni comunicativi si carciuma la
coltul strazii.
In incipit este descris credibil cadrul: canicula in Bucurestiul interbelic, mirosul de
asfalt topit, zgomotul tramvaiului.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de trei
ori pe saptamana, ca un ritual, de profesorul de pian, Gavrilescu.Tramvaiul apare ca
simbol al lumii reale (ca si palaria sau banii), care trecepe langa gradina tigancilor, despre
care oamenii discuta intr-un mod misterios, cu toatye ca nimeni nu stie nimic sigur,
pentru ca nu a fost acolo.Este un spatiu interzis, in aparenta din prejudecata.Momentul
venirii tigancilor este amplasat intr-un timp trecut nedeterminat (mitic) Au venit demult
spuse vecinul.Gradina apare ca spatiu mitic.
Finalul nuvelei, prezinta intalnirea cu Hildegard, iubita lui din tinerete, in casa cea
mare .Aceasta il ia de mana (este mediatoarea trecerii dincolo) si il duce cu birjea spre
padurea-labirint, spre o nunta in cer.Simbolul padurii este ambiguu, spatiu al mortii
sau al renasterii, iar calatoria cu birjea fostului dricar poate fi spre moarte sau spre o

implinire a iubirii si a destinului de creator in alt plan al existentei. Nuvela are un Final
deschis pentru ca pastreaza ambiguitatea, conditie a fantasticului.

15 Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata, apartinand prozei

realiste.
________________________________________________________________________
Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice, de
puternica afirmare a speciei, si este al doilea dintre cele patru romane scrie de G.
Calinescu.Teoreticianul Romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda
balzaciana (realismul clasic), dar depaseste programul estetic realizand un roman al
vocatiei critice si polemice.
Pornind de la teza obiectului romanului este omul ca fiinta morala, G. Calinescu
distinge doua feluri de indivizi, in functie de capacitatea de adaptare la lume: cei care se
adapteaza moral (au o conceptie morala asupra vietii, sunt capabili de motivatia actelor
proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza automatic/instinctual (organizati
aproape schematic si ilustrand cate un tip uman: cocheta, fata batrana, avarul, baba
absoluta, dementul senil.) Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica
balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de
caracter.Potretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul,
gelosul), carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica, adaugand un alt
tip uman arivistul.
Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana , plasand in context
social personaje tipice .Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii:
mos Costache avarul iubitor de copii, Aglae baba absoluta fara cusur in rau,
Aurica - fata batrana, Simion dementul senil, Titi debil mintal, infantil si apatic,
Stanica Ratiu arivistul, Otilia cocheta, Felix ambitiosul, Pascalopol aristocratul
rafinat.
O alta trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor.

16. Evidentiaza modul in care conflictul/conflictele unui roman studiat (de tip
obiectiv sau subiectiv) se reflecta in evolutia personajului principal/personajelor.
________________________________________________________________________
Opera literara Ion de Liviu Rebreanu este un roman de tip obiectiv apartinand prozei
interbelice.De asemenea este roman realist, social, cu tematica rurala.
Conflictul central din roman il constituie lupta pentru pamant in satul traditional,
unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a fi respectati in comunitate.
Dincolo de acest aspect insa, se poae vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu
intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului: pamantul-stihie.In fond,
destinul personajului principal nu este marcat de confruntarile cu semeni de-ai sai pe
care-i domia, ci in relatie cu pamantul.Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant,
iubirea lui patimasa il fac monumental, dar se incheie omeneste, prin intoarcerea in
aceasta matrice universala.

17. Explica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman

studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial).
________________________________________________________________________
Cel mai important personaj al lit lui Marin Preda , Ilie Moromete , il are ca model pe
Tudor Calarasu, tatal scriitorului, dupa cum marturiseste acesta in volumul Imposibila
intoarcere ...Moromete care a existat in realitate, a fost tatal meu.
Ilie Moromete este singurul taran-filosof din lit. Romana.Framantarile sale despre
soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu sunt
relevante pentru firea lui reflexiva.
Personaj exponential , al carui destin exprima moartea unei lumi, cel din urma
taran reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.Criza satului arhaic
se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat, tragic, cu legile impacabile ale
istoriei, cu timpul nerabdator.

Personajul este caracterizat in mod direct de narator in debutul capitolului al X-lea

din primul vulum: Era cu 10 ani mai mare decat Catrina (contingent 911, facuse
razboiul) si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau
bucurii mari mai pot schimba firea cuiva.
Autocaracterizarea

realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta

libertatea individului in ciuda constrangerilor istoriei: domnule [...] eu intotdeauna am

dus o viata independenta.
Personajul este portretizat in miscare, prin acumularea detaliilor.Obiectivitatea
observatiei (prezentarea comportamentului, vorbirea, gestica si mimica) este dublata de
finetea analizei interioare, de prezentarea jocului gandurilor lui Moromete.
Caracterizarea indirecta, ce se desprinde din gesturile, faptele, vorbele, gandurile
personajului, actiunile la care participa, dar si din relatiile cu celelalte personaje,
evidentiaza trasaturile lui.

18. Explica relatia realitate-fictiune, prin referire la un text narativ studiat (la
alegere: povestire, nuvela istorica, roman de tip obiectiv sau subiectiv).
________________________________________________________________________
Alexandru Lpuneanul, de Costache Negruzzi
Nuvela istoric pleac de fapte reale, naratorul se inspir din cronicile
Moldovei, respectnd n mare parte adevrul istoric. Cu toate acestea apar i licene
istorice (abateri de la adevrul istoric), fcute n scopuri artistice. Pornind de la fapte
reale, scriitorul imagineaz un univers piln de semnificaii. Literatura are un caracter
fictiv, ea este invenie. Artistul se detaeaz de cronicar, prin construirea unui caracter
puternic, prin crearea culorii locale, prin dramatizarea epicului, prin construcia riguroas
a nuvelei.
1, Mooc a murit decapitat imediat ce s-a nscunat Alexandru Lpuneanul.

Naratorul l pstreaz pentru c era prototipul boierului intrigant, ucigndu-l moral, dar i
fizic, pentru a-i atribui un sfrit pe msura lipsei lui de caracter.
2. Pentru scena uciderii se inspir din Letopiseul rii Moldovei de Grigore Ureche,
doar c amplific faptele, punnd accent pe reliefarea caracterului domnitorului. Scena
masacrrii este mbogit fa de cea din Letopise, n sensul c naratorul folosete
tehnica regizoral n prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de
detaliu.
3. Stroici i Spancioc nu mai triau nici ei n momentul revenirii lui Lpuneanul pe
tron. i aduce n Moldova pentru a construi antiteze. Ei apar n opoziie cu Mooc,
reprezentnd genul boierilor patrioi.
19. Exemplifica prin referire la o opera literara de Ion Creanga, doua dintre
particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista:
modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor,
vorbire directa si indirecta, registre stilistice).
________________________________________________________________________
stilul este sentenios; naratorul bazat pe nelepciunea popular d sentine, maxime.
Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos...
La unul fr suflet, trebuie unul fr de lege.
Cine poate oase roade, cine nu nici carne moale.
surpriza cea mai mare o aduce finalul; naratorul se detaeaz de
povestea lui (Ce-mi pas mie?) i se consider responsabil numai cu discursul;
evenimentele s-au ntmplat oricum fr el, de aceea consider c singura lui obligaie e
s spun povestea, invitndu-i pe cititori/naratari s-i fac i ei datoria lor (i v rog s
ascultai).
Registrul stilistic folosit n basm este cel popular. Limba folosit de autor reprezint
chintesena vorbirii noastre populare din aceeai epoc.
Apar fonetisme moldoveneti: aista, aiasta, hlgie pt. glgie.
Trstura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea; tot
ce spune el poart pecetea stilului vorbit.
Caracteristici ale stilului oral:

dativul etic: ...i mi i-l nfc;

expresii onomatopeice: mi, zbrr;
imprecaii (njurturi);
proverbe i zictori;
adresarea direct ctre cititor;
fraze ritmate: Acesta-i vestitul Ochil, frate cu Orbil, din sat de la Chitil. ;
De-ar ti omul ce-ar pi,/ Dinainte s-ar pzi.
expresii narative tipice: i odat, i atunci, n sfrit, i apoi, dup aceea.
ntrebri i exclamri: neles-ai?, Ptiu, drace!.

20. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ

studiat, apartinand lui Ioan Slavici.
________________________________________________________________________

Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului, prezentnd

societatea romneasc de la sfritul secolului al XIX-lea.
Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvluie procesul de parvenire a individului;
prezint efectele dramatice ale inadaptrii; descoper complexitatea sufletelor simple:
hangii; printre strile analizate n nuvela psihologic se afl: obsesia, frica, alienarea,
erosul.
Ioan Slavici este un portretist prin excelen. Ca prozator realist nu insist asupra
trsturilot fizice, ci asupra celor psihologice, etice, de gndire i de comportament.
Fizionomia personajelor i anumite particulariti ale acestora ilustreaz trsturi ale ale
personajelor, anumite conflicte sufleteti.
Lic este un personaj malefic, demonic, secundar. El este singurul personaj care
nu evolueaz, ci are o construcie liniar (plat).
Caracterizare direct fcut de narator
Portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani, cu ochi
mici i verzi, cu sprncene dese i mpreunate la mijloc. Aceste trsturi sugereaz

7rutatea i demonismul personajului.

nc de la intrarea n scen Lic se comport ca un stpn peste oameni i locuri.
Inteligent, fin cunosctor al psihologiei umane, el se conduce dup un cod moral propriu,
n afara legilor i a statului.
Caracterizare direct fcut de personaje:
Ana simte c Lic este oarecum fioros i i previne soul c are de a face cu un om
ru i primejdios.
Ghi i spune: tu nu eti om Lic, ci deavol.
Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. Armele lui Lic sunt
antajul i hoia. Are plcerea de a ucide cu o satisfacie demonic. Sfritul lui are loc
ntr-o noapte de Pati, n urma tentaiei de a se refugia ntr-o biseric prsit. Acum
nelege c este pedepsit pentru frdelegile lui: M-a ajuns mnia lui Dumnezeu.
Urmrit de Pintea, eroul se sinucide, sfrmndu-i capul de trunchiul unui stejar.

21. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, partinand lui
Liviu Rebreanu.
________________________________________________________________________
Pdurea spnzurailor, de Liviu Rebreanu
1. roman obiectiv, realist;
2. roman de analiz psihologic (Garabet Ibrileanu);
3. roman psihologic al vrstei dorice (Nicolae Manolescu);
Personajul este lsat s-i expun gndurile, ns n limitele celui mai strict
control. Romanul este considerat de analiz psihologic, dar aparine vrstei romanului
doric, deoarece naratorul deine controlul asupra personajului.
Tema: rzboiul i a intelectualului (Apostol Bologa este un suflet torturat, o

contiin tulburat prin incertitudini, reprezentnd omul simplu, comun, fa n fa cu

un mecanism absurd care este statul multinaional austro-ungar).
Structura compoziia:
-

cuprinde 4 cri, primele trei avnd 18 capitole, ultimul doar 8; romanul este

construit sferic, simetric, circular, ncepnd cu scena spnzurrii lui Svoboda i

sfrind cu cea a lui Bologa;
-

exist o unitate ntre cele patru cri, fiecare corespunznd unei teme. n caietul

su de creaie, autorul nota:

1. I Datoria (de osta n armata austro-ungar)
2. II Datoria dincolo de hotare. Dragostea de neam. Ura lui moare i n locul ei se nate
iubirea pentru cei de un snge cu el.
3. III Iubirea pentru toi oamenii. Iubirea lui cuprinde pe tot ce e om n lume.
4. IV Iubirea morii.
Nicolae Creu, n Constructori ai romanului romnesc, afirm c romanul este
structurat n 4 pri, care ar corespunde actelor unei drame:
1 Klapka i descoperirea omenescului
2 Mama i rdcinile de neam
3 Ilona i puterea iubirii
4 Eroul singur n faa morii.
- 2 planuri: unul exterior al rzboiul i unul interior, constnd n conflictul
sufletesc al lui Bologa. Rebreanu cultiv aceast structur circular i n celelalte
romane.
- estura romanului:
Incipitul (noaptea)- Romanul se deschide cu imaginea unui cer de toamn cenuiu,
simbol al doliului, al morii. Exist n roman premizele pentru identificarea unei parabole
a tragicului: un cer de toamn ca un clopot de sticl aburit, spnzurtoarea
sfidtoare, care amenina cu braul ei pe soldaii gropari, groapa apare ca o ran a
pmntului, lutul galben, lipicios. Toate aceste imagini artistice anticip drama uman
care va fi dezvoltat n prima parte. Prezentarea execuiei cehului Svoboda are un
caracter de spectacol, de ritual, care trebuia ndeplinit exemplar cu scopul de a ntimida
pe eventualii dezertori. Spnzurarea lui Svoboda este de la nceput pn la sfrit un ir

de nclcri ale scenariului ideal: lipsete scunelul, caporalul care ine loc de clu este
pus s-i scoat tunica, condamnatul nu-i exprim ultima dorin, doctorului i se cere s
constate mai repede decesul, generalul renun la discurs tragic.
Finalul (dimineaa)- Moartea lui Bologa ...fu mpresurat de un val de iubire izvort
parc din rrunchii pmntului...Drept n fa lucea tainic luceafrul, vestind rsritul
soarelui.Apostol i potrivi singur treangul, cu ochii nsetai de lumina rsritului.

22. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de G. Calinescu.

________________________________________________________________________

Tehnica caracterizarii personajului Otilia o reprezinta pluriperspectivismul

(caracterizarea din mai multe perspective).
Otilia este fiica celei de-a doua soii a lui Giurgiuveanu.
Este o figur central a romanului, care te cucerete, dar te i revolt.
Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii:
amestecul de inocen i maturitate;
amestec de iubire i de raiune;
iubete pe Felix, dar se cstorete cu Pascalopol;
inteligent, dar dispreuind inteligena feminin.
Caracterizare direct fcut de narator:
Faa mslinie, nas mic, ochi albatri; copilroas, dar n acelai timp, cu o stpnire
desvrit de femeie.
Caracterizare direct fcut de ctre personaje prin tehnica reflectrii poliedrice (a
pluriperspectivismului):
Felix o consider pe Otilia foarte frumoas, cult, talentat.

Pascalopol vede n ea aceleai caliti.

Costache o crede nc un copil, spunndu-i fe-fetia mea.
Aglae o consider viclean i interesat de motenirea lui Costache.`
Caracterizare direct (autocaracterizare):
eu sunt o zpcit, nu tiu ce vreau- dei faptele ei demonstreaz contrariul.

Caracterizare indirect realizata din

din fapte:
1. e altruist, grijulie fa de cei apropiai (nu vrea s stea n calea carierei lui
Felix);
2. poart o masc, dincolo de care nu poate s treac nimeni. De aceea,
devine o enigm.
3. se comport ca un om liber, care nu ine cont de nici o regul exterioar.
din mediul n care locuiete personajul
Camera Otiliei, cu varietatea de lucruri din ea, reflect caracterul contradictoriu,
amestecul de copilrie i feminitate, dar i o oarecare instabilitate n comportament,
trecnd cu uurin de la o stare la alta.

23. Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin, prin referire

la un roman studiat (perioada de pana la al doilea razboi mondial).
________________________________________________________________________
Mara de Ioan slavici
Romanul prezinta aspecte monografice ale targului romanesc din Ardeal, de la
sfarsitul secolului al XIX-lea.

Cele doua personaje principale ale romanului sunt Mara si Persida. Mara e un
caracter, Persida un destin; prima inseamna stabilitate si forta, cealalta devenire
semnificativa si exemplara Magdalena Popescu.
George calinescu Vede in Mara tipul comun al femeii de peste munti si in genere al
vaduvei aprige si intreprinzatoare, la care apare proportia aceea de zgarcenie si de
afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti, iar
nicolae Manolescu o considera prima femeie capitalist din lit. Romana.
Mara, precupeata de la Radna, domina intregul roman prin, pregnanta trasaturilor si
complexitate.Este energica, voluntara, optimista, abordand orice noua situatie.Mara e
asemenea arborului vietii, e viata insasi, patimasa, puternica, rea, lacoma, generoasa,
vorace si darnica; animata de tensiunile cele mai nobile; neiertatoare, aspra severa si
blanda. Toate aceste trasaturi ies la iveala prin intermediul caracterizarii indirecte din
vorbele, gesturile, faptele ei si, uneori, din gandurile eroinei.
Portretul ei fizic, realizat la inceputul romanului de catre autor, in mod direct,
sugereaza masivitate muiere mare, spatoasa, greoaie, si cu obrajii batuti de soare, de
ploi si de vant, Mara sta ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta
dulce.
Sufletul ei este dominat de doua pasiuni: copii si banii.
Simbolica pentru cele doua pasiuni este existenta celor trei ciorapi in care eroina isi
pastreaza economiile: unul pentru zile de batranete si pentru inmormantare, altul pentru
Persida si al treilea pentru Trica.

24. Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la:
actiune, conflict, relatii temporale si spatiale.
________________________________________________________________________

Moromeii, de Marin Preda

Roman de tip obiectiv

Romanul ncepe n manier realist, cu fixarea spaio-temporal a aciunii: cu civa
ani naintea nceperii celui de-al doilea rzboi mondial, ntr-un sat din cmpia Dunrii.
Incipitul aduce n prim-plan problema timpului. Se pare c timpul avea cu oamenii
nesfrit rbdare; viaa se scurgea aici, fr conflicte mari.
Noutatea romanului const i n faptul c prezint o lume mai puin descris n
proza romneasc de pn la Marin Preda cmpia Dunrii.
Conflictul principal este de natur tragic i se d ntre om i istorie, istorie care
i marcheaz n mod hotrtor destinul, dei omul are iluzia c se poate sustrage ei.
Familia lui Moromete este i ea mcinat de tot felul de conflicte n aparen
minore, dar care vor duce treptat la destrmarea ei i la schimbarea total a personajului
principal, Ilie Moromete, care-i pierde controlul asupra familiei sale.
Starea conflictual este permanent iar conflictele ce par relativ minore vor duce
in cele din urma la destramarea familiei.
Exist conflicte ntre:
Moromete i Catrina, deoarece aceasta vrea s-i fie trecut casa pe
nume, fapt promis de Moromete cnd acesta vnduse un pogon de pmnt din zestrea
soiei. Catrina l va prsi pe Ilie n volumul al doilea, n urma aflrii vetii c Moromete
le-a promis bieilor c dac se va ntoarce acas le va da lor totul. Femeia supus de la
nceputul vol. I se va transforma radical n cel de-al doilea volum.
frai; chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la nceputul
romanului arat rivalitile existente ntre copiii din prima cstorie i cei din a doua
cstorie a lui Moromete. Copiii din prima cstorie (Achim, Paraschiv i Nil) stteau
spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart. Cei fcui cu Moromete stteau de
partea cealalt lng mama lor, Catrina.
Niculae i tatl su, care nu vrea s-l trimit la coal. Ca filosofie a
existenei, Niculae este un antimoromeian. Moromete se rupe definitiv de fiul su n al
doilea roman. Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concepii
despre ran. Niculae refuz orice dialog. El este n cutarea unor valori care s-i
ordoneze existena.
tat i cei trei fii, care vor s mearg la ora s se mbogeasc rapid.

Intrarea ranilor mai nlesnii n circuitul comerului de cereale are nu numai o

importan economic, ci le modific n primul rnd atitudinea fa de pmnt. Ei numai
sunt ranii lui Rebreanu, apsai de acea obsesie a pmntului, teribil ca o fatalitate.
Centrul vieii economice rneti s-a deplasat de la posesia i exploatarea pmntului la
valorificarea produselor sale rneti. Relaia omului cu pmntul a fost desacralizat. F
comparaia cu Ion. ranii din Moromeii ncep s se deosebeasc ntre ei prin cu totul
altceva dect numrul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au, iar alii nu au
posibilitatea de a cumpra sau de a vinde.

25. Comenteaza particularitatile de libaj si de expresivitate (procedee artistice,

elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat, apartinand prozei pasoptiste.
________________________________________________________________________
Mezul iernei
De Vasile Alecsandri
In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par inghetate, cerul pare otelit,
Iar zapada cristalina pe cmpii stralucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scrtie sub picioare.
Fumuri albe se ridica n vazduhul scanteios
Ca inaltele coloane unui templu maiestos,
Si pe ele se aseaza bolta cerului senina
Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina.
O! tablou maret fantastic!... Mii de stele argintii
In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.
Muntii snt a lui altare, codrii organe sonoare

Unde crivatul patrunde, scotand note-ngrozitoare.

Totul e n neclintire, fr viata, fr glas;
Nici un sbor n atmosfera, pe zapada - nici un pas;
Dar ce vad?... In raza lunii o fantasma se arata...
E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimntata!
Publicate in 1868-1869, in revista Convorbiri literare, Pastelurile lui Alecsandri
reprezinta o opera de maturitate.Prin acest ciclu de poezii ale senzorialitatii si a relatiei
nemijlocite cu natura, Vasile Al. impune o noua specie in lit. romana.
Desi sunt publicate mai tarziu Pastelurile reflecta o trasatura a lit. pasoptiste,
coexistenta curentelor literare (clasicism, romantism), si o tema specifica acestei
perioade, tema naturii.In general , poeziile apartin clasicismului, prin viziunea asupra
naturii, prin impersonalitate si optimism cosmic, prin expresie si echilibru compozitional.
Mezul iernei este un pastel reprezentativ, datorita viziunii poetice clasiciste, a
compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul ca infatiseaza frumusetea iernii,
anotimp evocat in mai multe creatii ale ciclului.Iarna, Gerul, Viscolul, Bradul.
Tema poeziei este natura incremenita sub inclestarea gerului care compune tabloul
fantastic al noptii de iarna.Atitudinea poetica este admiratia fata de maretia cosmica, de
linistea absoluta.
Prima strofa din secventa statica este tabloul noptii de iarna cu natura mineralizata de
gerul atotputernic.Alterneaza imagini vizuale si auditive ale paduri si campiei.Propozitiile
exclamative dau plasticitate tabloului: In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar,
cumplit!Verbele trasnesc, scartaie au valoare onomatopeica sugerand
incremenirea naturii.Epitetul dublu ger amar, cumplitare efect personificator.
Epitetele zapada cristalina, campii stralucitoare si metafora lan de diamanturi
realizeaza imaginea feerica a noptii de iarna in planul terestru.
Aceasta imagine este dezvoltata in strofele a doua si a treia, in tabloul grandios al
naturii proiectate in plan cosmic. Tabloul naturii-templu este de o frumusete solemna si
se realizeaza prin imagini artistice ale elementului templului: coloane, faclii, altare,

orga.Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la

comparatie fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios!Ca inaltele coloane unui templu
maiestos la epitet O! tablou maret, fantastic !... pana la metafora nemarginitul
templu Feeria noptii de iarna, grandiosul, sublimul, fantasticul, se realizeaza cu ajutorul
epitetelor si al personificarilor: luna isi aprinde farul tainic de lumina, crivatul
patrunde scotand noten-grozitoare
Tabloul nocturn, misterul noptii, motivul lunii si utilizarea hiperbolei sunt elemente
romantice.
Propozitia interogativa Doar ce vad? introdusa prin conjunctie adversativaimpune
perspectiva subiectiva si aduce elementul dinamic, imaginea lupului si a prazii sale, chiar
daca si aceasta poarta sugestia mortii.

26. Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic, identificate intr-un text
studiat, apartinand lui Mihai Eminescu.
________________________________________________________________________
Romantismul este o micare artistic i filozofic aprut n ultimele decenii ale
secolului XVIII n Europa, care a durat mare parte din secolul XIX. A fost o micare
contra raionalismului care marcase perioada neoclasic, ce se va pierde la apariia
spiritului romantic. Iniial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai
trziu forma unei micri. Autorii romantici au scris din ce n ce mai mult despre
propriile lor sentimente, subliniind drama uman, iubirea tragic, ideile utopice. Dac
secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate i raiune, nceputul secolului XIX va fi
marcat de subiectivitate, de emoie i de eul interior.
Cultiv:
subiectivismul, originalitatea;
dezvolt poetica imaginaiei i a visului;
cultivarea sentimentului i a fanteziei creatoare;

confesiunea;
evadarea din realitatea imediat;
cadrul preferat: peisajul nocturn;
teme predilecte: natura, iubirea, condiia omului de geniu;
ironia i antiteza.
Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema geniului, dar
si o meditatie asupra conditiei umane duale ( omul supus unui destin pe care tinde sa-l
depaseasca).
Tema poemului este romantica: problematica geniului in raport cu lumea, iubirea si
cunoasterea.
IMAGINARUL POETIC.Este de factura romantica, avand la baza numeroase
motive de sorginte romantica.Fata de imparat este vazuta in miscare abia perceptibila,
pentru ca totul se petrece in planul visului, Fata contempla Luceafarul de la fereastra
castelului.La randu-i Luceafarul, privind spre umbra negrului castel o indrageste pe
fata si se lasa coplesit de dor.Semnificatia alegorica este ca fata pamanteana aspira spre
absolut, iar spiritul superior simpte nevoia compensatorie a materialitatii.Pe de alta parte ,
iubirea fetei are un accent de cotidian, conferit de constructia Il vede azi, Il vede
maniAstfel dorinta-i gata.In antiteza, iubirea Luceafarului are nevoia de un lung proces
de cristalizare El iar privind de saptamani ii cade draga fata
Cadrul este intunecat, nocturn specific romantic, favorabil visului.Motivul
zburatorului apare alaturi de cel al oglinzii: Si pas cu pas in urma ei/Aluneca-n odaie.
Ca si in Floare albastra sau in Dorinta, atractia indragostitilor unul pentru cellalt este
sugerata mai intai de o chemare, menita sa scoata in evidenta dorul si puterea
sentimentului.La chemarea fetei: O dulce-al noptii mele domn,/De ce nu vii tu? Vina !,
Luceafarul se smulge din sfera sa, spre a se intrupa prima oaradin cer si mare, asemenea
lui Neptun, ca un tanar voievod , totodata un mort frumos cu ochii vii. In aceasta
ipoztaza angelica, Luceafarul are o frumusete construita dupa cananoane romantice: par
de aur moale, umerele goale, umbra fetei stravezii.
In contrast cu paloarea fetei sunt ochii, care ilustreaza prin scanteire viata
interioara.Stralucirea lor este perceuta de fata ca semn al mortii: Lucesti fara de viata...Si

ochiul tau ma ingheata.` Ea intelege incandescenta din ochii Luceafarului ca semn al

glacialitatii si refuza sa-l urmeze.
Dragostea lor semnifica atractia contrariilor.Luceafarul formuleaza sintetizator
diferenta care-i separa: eu sunt muritor /Si tu esti muritoare, dar din iubire, accepta
supremul sacrificiu cerut de fata, prin aceasta afirmandu-si superioritatea fata de ea.

27. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat,

apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu,
incipit, secvente poetice, relatii de opozitie, si de simetrie, elemente de recurenta).
________________________________________________________________________
Poemul Luceafrul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu.
Poemul se desfaoar pe un vag fir epic ntr-o suit de metafore si simboluri prin care se
sugereaz idei filosofice. Este deci n egal msur un poem de dragoste si un poem
filosofic.
Titlul Luceafarul poate fi considerat o alegorie pe tema romantica a locului omului de
geniu in lume. Criticii literari vd n Luceafrul o cheie de bolt a universului poetic
eminescian. ntlnim toate marile teme, motive ale creaiei marelui poet: geniul,
dragostea, natura, demonul, titanul, filozofia, cadrul nopturn, elementul neptunic.
Luceafrul rmne un model de depire al gndirii mitice prin gndire filozofic.
Incipitul poemului Luceafarul se afla sub semnul basmului,Timpul este mitic: A fost
odata ca-n povesti/A fost ca niciodata.Cadrul abstract este umanizat.Portretul fetei de
imparat, realizat prin superlativul absolut de factura populara o prea frumoasa fata,
scoate in evidenta o autentica unicitate terestra.Fata de imparat reprezinta pamantul
insusi, iar comparatiile: Cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele propun o posibila
dualitate: puritate, predispozitie spre inaltimile astrale.

28. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic,

procedee artistice, elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat apartinand
lui Mihai Eminescu.
________________________________________________________________________
Afara-i toamna
De Mihai Eminescu
Afara-i toamna, frunza 'mprastiata,
Iar vantul svirle 'n geamuri grele picuri;
Si tu citesti scrisori din roase plicuri
Si intr'un cias gandesti la viata toata.
Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni 'n usa ta sa bata;
Dar si mai bine-i, cand afara-i sloata,
Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.
Si eu astfel ma uit din jet de ganduri,
Visez la basmul vechiu al zinei Dochii,
In juru-mi ceata creste randuri-randuri;
De odat'aud fosnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scanduri...
Iar mani subtiri si reci mi-acoper ochii.
Apariie: 1 oct. 1879, Convorbiri literare
Tema: iubirea i natura.
Elemente de versificaie:
Sonetul = 2 catrene i dou terine = 14 versuri; Eminescu adopt structura
sonetului italian;

- rima mbriat n catrene, rima n terine, feminin (cdc/dcd);

- ritmul iambic;
- msura metric de 11 silabe (endecasilebul);
Imaginarul poetic este unul romantic, creat prin:
cultivarea subiectivismului: eul liric apare n dou ipostaze:
a) impersonal, n catrene, realizat prin intermediul pron. pers. de pers. a IIa: tu, i vb. la pers. a II-a: citeti, gndeti;
b) individualizat, n terine, exprimat prin pron. pers. i vb. la pers. I: eu
m uit, visez.
dezvolt poetica imaginaiei i a visului;
motivul reveriei;
teme predilecte: iubirea i natura.
Procedee artistice:
- observm prezena epitetelor, care surprind trsturi definitorii ale celor dou
universuri create (cel interior iubirea, cel exterior natura): frunza mprtiat, grele
picuri, roase plicuri, dulci nimicuri, basmul vechi, moale pas, mini subiri i
reci;
- predomin imagini vizuale, poetul folosete lexeme populare: zvrle, picuri, zloat,
nime-;
n strofa a III- a identificm metafora ceaa care simbolizeaz intrarea ntr-un
spaiu nedefinit, de poveste; senzaia aceasta este amplificat de epizeuxis: n juru-mi
ceaa crete rnduri-rnduri.
Trezirea la realitate se face n urma apariiei feminine sugerat prin
fonirea unei rochii i pasul moale.

29. Prezinta teme si/sau motive romantice, apeland la doua dintre poeziile studiate
la clasa.
________________________________________________________________________

Romantismul este o micare artistic i filozofic aprut n ultimele decenii ale

secolului XVIII n Europa, care a durat mare parte din secolul XIX. A fost o micare
contra raionalismului care marcase perioada neoclasic, ce se va pierde la apariia
spiritului romantic. Iniial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va lua mai
trziu forma unei micri. Autorii romantici au scris din ce n ce mai mult despre
propriile lor sentimente, subliniind drama uman, iubirea tragic, ideile utopice. Dac
secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate i raiune, nceputul secolului XIX va fi
marcat de subiectivitate, de emoie i de eul interior.
Cultiv:
subiectivismul, originalitatea;
dezvolt poetica imaginaiei i a visului;
cultivarea sentimentului i a fanteziei creatoare;
confesiunea;
evadarea din realitatea imediat;
cadrul preferat: peisajul nocturn;
teme predilecte: natura, iubirea, condiia omului de geniu;
ironia i antiteza.
Raportandu-ne la creatia eminesciana, la temele si motivele ei, vom putea spune ca
autorul armonizeaza atat teme, motive, elemente de imaginar poetic, atitudini romantice,
procedee artistice cultivate de scriitor, cat si simbolurile eternitatii/mortii si ale
temporalitatii/vietii.
Una dintre motivele ce apare cu predilectie in creatia eminesciana o reprezinta geniul,
geniul in raportul sau cu societate, iubirea, raport care se dovedeste intotdeauna a fi
incompatibil.
Concretizand lucrurile la nivel te opera, motivul central al poemului Luceafarul si
Scrisoarea I il constituie geniul.Daca in poemul Luceafarul geniul este pus in fata unei
incompatibilitati si anume iubirea; in Scrisoarea I geniul este vazut de autor intr-o
atitudinea romantica, ca o capacitate creatoare in raportul ironiei romantice fata de
conditia materiala.

30. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate, caracteristice

simbolismului, prin referire la o poezie studiata.
________________________________________________________________________
Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.Poetul simbolist nu este
interesat nici de poezia naturii in sine, nici de poezia sociala, nici de poezia de idei.
Obiectul poeziei simboliste il constituie sttarile sufletesti nelamurite, confuze ,care,
neputand fi formulate clar, sunt transmise pe calea sugestiei
Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor a legaturilor
ascunse dintre lucruri prin cultivarea senzatiilor coloristice, muzicale, olfactive,, uneorii
in imagini complexe sinestezii.
Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite, predispozitia pentru reverie, visare
reprezinta alte trasaturi ale poeziei moderniste.
Poezia Plumb

deschide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1916, definindu-l in

totalitate.
Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin: folosirea simbolurilor, tehnica
repetitiilor, cromatica si dramatismul trairii eului liric.Dramatismul este sugerat prin
corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit.Textul nu cuprinde nici un termen
explicit al angoasei, totul putand fi dedus din descrierea cadrului.
Titlul poeziei este simbolul plumb ,care sugereaza apasarea, angoasa, greutatea
sufocanta, cenusiul existential, universul monoton, inchiderea definitiva a spatiului
existential, fara solutii de iesire.
Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate artificiala,lipsita de
aspiratii
Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului si a corespondentelor,
zugravirea starilor sufletesti de angoasa, de spleen, poezia Plumb se incadreaza in
estetica simbolista.

31. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand
lui George Bacovia (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu, secvente
poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta motiv poetic,
laitmotiv.
________________________________________________________________________
Plumb - Apare n vol. Plumb (1916).
Este un monolog, o confesiune liric; poetul nu ne vorbete n mod direct despre
tema morii, dar ne sugereaz aceast idee prin anumite detalii ale decorului.
Poezia d impresia de monotonie, de repetiie, dar poetul reuete s contureze tema ei
prin jocul de imagini plastice i auditive.
Cuvntul-cheie al poeziei este plumbul, care apare i n titlu, el este un simbol
neconvenional, plurivalent sau plurivoc(cu mai multe sensuri).
Plumbul este un metal greu de culoare cenuie, dobndind anumite semnificaii n text:
apsare sufleteasc, greutate, solitudine, moarte sufleteasc, mpietrire, izolare de ceilali
prin lipsa de comunicare.
La nivelul lexical- semantic, identificm prezena unui registru funerar, sugerat prin
motivele: sicriele, flori, cavou, funerar vestmnt, coroanele, plumb, mort. Toate
aceste elemente ale universului funerar sunt nsoite un determinant substantivul plumb
(laitmotiv).
Senzaia final este de asfixiere a realului.
Motivul cavoului sugereaz un spaiu nchis al izolrii, putnd semnifica lumea
meschin n care lipsete comunicarea real.
Relaii de simetrie
La nivel sintactic, identificm folosirea paralelismului sintactic (figur de construcie,
constnd n repetarea unor structuri sintactice asemntoare sau identice), prin care se
face o coresponden ntre lumea exterioar i lumea poetului:
Dormeau adnc/dormea ntors
Sicriele de plumb/amor de plumb
Stam singur n cavou/stam singur lng mort

Era vnt/era frig

32. Expune specificul raportului autor eu liric, prin referire la un text poetic
apartinand directiei moderniste.
________________________________________________________________________
Psalmii arghezieni
Autor persoana real care produce o oper.
Nu trebuie confundat autorul, persoana real care semneaz cartea, cu eul liric sau poetic.
n poezie, reflexul autorului este eul liric, voce delegat s exprime stri, sentimente
imaginate de autor.
Unii teoreticieni fac o distincie ntre autorul concret i autorul abstract.
Autorul concret (real) este creatorul real al unei opere literare, el este o personalitate
istoric i biografic, se situeaz n lumea real unde duce o via autonom.
Compunnd o oper literar, autorul concret produce o proiecie literar despre sine
nsui, adic un al doilea eu, un autor abstract. El este creatorul unei opere literare. n
timp ce autorul concret duce o via extraliterar, autorul abstract este inclus n opera
literar.
Eul liric sau poetic individualitate creatoare, care nu trebuie confundat cu persoana
real, biografic a autorului (eul biografic, empiric sau pragmatic). Este o voce, o masc,
o ipostaz a autorului. Rimbaud afirma n acest sens: eu este altul, separnd eul poetic
de cel biografic, cel de-al doilea fiind izvorul celui dinti.
Mtile eului liric:
o ale eului romantic: demonul, rzvrtitul, titanul, geniul, tribunul (poeta vatespoetul profet);
o ale eului simbolist: inadaptatul;
o ale eului modern: omul obinuit, mscriciul.
A scris 16 Psalmi, dintre care 9 sunt n Cuvinte potrivite(1927).

Eul liric are o legtur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de
inspiraie: cei 151 de psalmi din Psaltire; cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica,
timp n care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. Eul liric
reuete s depeasc elementul biografic, deoarece n glasul psalmistului ne identificm
i noi, cititorii, adeseori oscilnd ntre credin i tgad.
Tema psalmilor o reprezint condiia uman raportat la condiia divin. Cele dou
motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul.
Ipostazele n care apare psalmistul:
-

rzvrtit, tlhar: Tlhar de ceruri mi fcui solia/S-i jefuiesc cu vulturii

tria.; Cercasem eu cu arcul meu/ S te dobor pe Tine ,Dumnezeu.

Om prsit de protecia divin: Copac pribeag uitat n cmpie/Cu fruct

amar i cu frunzi epos i aspru-n ndrjire.

Revoltat: De cnd s-a ntocmit Sfnta Scriptur,/Tu n-ai mai pus piciorun bttur.

Pelerin spiritual: Mi-aleg poteca strmt ca s trec/Ducnd n crc

muntele ntreg.

Protejat al Divinitii: i s nu se tie c m dezmierdai/i c-n mine

nsui Tu vei fi trit.

Psalmistul oscileaz ntre evlavie i revolt, ntre credin i tgad:

Te caut mut, te-nchipui, te gndesc... - credin
Cercasem eu cu arcul eu/ S te rstorn pe Tine, Dumnezeu - tgad
[Te drmuiesc n zgomot i-n tcere...]
Tema este cutarea absolutului.
Poezia are structura unui monolog dialogat, adresat Divinitii, fiind format din patru
catrene.
Dumnezeu apare n ipostaza de oim i de vnat, pe care psalmistul l caut n
zgomot i-n tcere. Este prelucrat aici motivul vntorii. Dilema interioar a
psalmistului este sugerat prin interogaiile: S te ucid? Sau s-ngenunchi a cere?
El ezit ntre dorina de a distruge orice mit sau form de idealitate i ngenuncherea
n faa Stpnului ceresc.
Strofa a doua descrie pendularea psalmistului ntre credin i ntre tgad.

n ultima strof, suferina poetului atinge paroxismul, psalmistul nedorindu-i o

ncletare cu Dumnezeu din care s ias biruitor, ci doar pentru a-l pipi. Exasperarea
sa atinge apogeul n ultimul vers, cnd exclam: Vreau s te pipi i s urlu este.
Dorina celui care caut este de a gsi ceva care s i certifice clar existena
Divinitii.

33. Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui
Lucian Blaga (la alegere, doua elemente dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente
poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta motiv, laitmotiv).
________________________________________________________________________
Paradis n destrmare, de Lucian Blaga
Apare n vol. Lauda somnului(1929).
Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de dezndejde i prin
strigtul disperat al omului modern care se simte prins ntr-o lume din care lipsesc
semnele sacrului.
Titlul este o metafor care exprim ideea unei lumi desacralizate; totodat, identificm
un oximoron, substantivul paradis sugereaz ordinea, perfeciunea, armonia, n timp ce
lexemul destrmare arat ideea de pierdere a dimensiunii sacre.
Titlul poemului surprinde o lume aflat ntr-o stare de desacralizare dup cderea
paradisiac. Dumnezeu este absent nu pentru c s-ar fi retras din lume, ci deoarece omul
nu mai poate percepe semnele divinului. Sentimentul dominanat este cel de tristee i de
nostalgie. Omul a pierdut paradisul pentru c s-a comportat uman, are nostalgia
paradisului pstrnd amintirea lui, deoarece a gustat din fericirea aceea. Poemul
amintete de cuvintele filosofului german Heidegger: sein zum Tode ( alunecarea spre
moarte).
Poezia se structureaz n jurul a dou motive poetice: sacrul i profanul.
Sacrul este punctat prin cuvintele: portarul naripat, serafimi, arhangheli,
porumbelul Sf. Duh, ngerii, apa vie.

Profanul

i subordoneaz lexeme precum cotor de spad, nvins, prul nins,

pluguri de lemn, pianjeni, vor putrezi.

Personajele biblice (care aparin sacrului) apar n ipostaze neadecvate, profane:
o portarul naripat heruvimii - ine n mn un cotor de spad, artnd
inutilitatea propriei existene;
o serafimii au prul nins, ei fiind atini de trecerea timpului;
o arhanghelii ar cu pluguri de lemn i i simt aripile grele, imagine ce
sugereaz coborrea n profan i nu zborul sau ascensiunea;
o porumbelul Sf. Duh devine un mesager al sfritului i nu un sol al pcii.
Misiunea lui este de a sugera marea noapte n care intr spiritul uman.
o ngerii se comport uman, fiind atini de frig i de somn.
o Apa vie este un simbol al cunoaterii profunde, dar ea este umplut de
pianjeni sugernd ideea c adevrurile se refuz lumii moderne.

34. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Tudor
Arghezii.
________________________________________________________________________
Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul
devine, in conceptia lui Arghezi, un nascocitor, iar poezia presupune mestesugul, truda
creatorului.Pe de alta parte, creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine, cat si a
tehnicii poetice.Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi
introduce in literatura romana, prin aceasta creatie, estetica uratului, arta devenind un
mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a
raului.
Valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare, strofele inegale ca
numar de versuri, metrica si ritmul variabile, sunt tot atatea argumente in favoarea
modernitatii poeziei.
Poezia Testament de tudor Archezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile
poeziei interbelice, cu elemente traditionaliste si moderniste.

35. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Ion
Barbu.
________________________________________________________________________
Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice:
Cele dou personaje aparin unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal, iar lapona
Enigel regnului uman. Poezia este o demonstraie a ideii c nu este posibil nuntirea unor
lumi diferite i cu aspiraii variate.
Poetul i alege personajele aparinnd unor regnuri diferite pentru a sugera
imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi.Astfel se
concretizeaza antiteza celor doua regnuri vegetal reprezentat de Riga si cel animal avando ca exponent pe Lapona Enigel.
Prin urmare poezia apartine modernismului/ermetismului barbian, prin conceptie si
limbaj incifrat, accesibila cititorilor initiati.

36. Ilustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric

studiat.
________________________________________________________________________
o Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat
Traditionalismul, este o ideologie cultural literara, caracterizat printr-un ansamblu de
idei, credinte, conceptii prin care se promoveaza traditia si ideea de specific national.
Aceasta ideologie isi are punctul de pornire in anul 1840 la revista "Dacia Literara"
unde prin articolul "Introductie" unde Mihail Koglaniceanu impunea conceptul de
specific prin cele trei surse de inspiratie al operelor literare: * Istoria Nationala *
Folclorul romanesc * Natura La inceputul secolului XX se vor impune in literature
doua ideologii diferite ca denumire, dar subordnate traditionalismului: -

Semanatorismul (Garabet Ibraileanu) -Poporanismul (Nicolae Iorga) Aceste ideologii

insa au exagerat ideea de traditie de autohton, idealizand de multe ori realitatea. In
genere opera literara care se subordoneaza acestei ideologii refelcta in mod totalitar
numai aspecte autohtone, obunandu-se astfel inovatiilor sau imprumuturilor de valori
din literature moderna. Scriitorii apartinand acestei ideologii pastreaza un atasament
exagerat pentru trecut. O forma mult mai nuantata a traditionalismului este
"Gandirismul" aparut in revista "Gandirea" in 1921 la Cluj condusa de Cezar Petrescu
o Ion Pilat este un scriitor aparinnd perioadei tradiionalismului interbelic.
Principalul su volum de poezii este cel din 1923, Pe Arge n sus, din care face
parte i textul Aci sosi pe vremuri.
o Tematica este una tradiional, cea a trecerii ireversibile a timpului fugit
irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimbtoare). Poezia
vorbete despre dou poveti de iubire, care sunt supuse aceleiai legi universale a
trecerii implacabile a timpului.
o Titlul conine un adverb de loc (aci) i o locuiune adverbial de timp (pe
vremuri). Spaiul i timpul nu sunt precizate cu exactitate, poetul ne introduce
ntr-o atmosfer trecut, fcnd legtura ntre timpul prezent (obiectiv) i timpul
amintirii (subiectiv). Adverbul de loc apare ntr-o form popular.
o Scriitorul continu tradiia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel
evoluat, psihologic. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru meditaia
poetului asupra efemeritii existenei umane.
o La nivel prozodic, poezia respect canoanele clasice, fiind organizat n 19
distihuri i un monovers final; rima mperecheat; msura metric de 13-14
silabe;
o cultivarea universului rural: berlin, lanuri de secar, crinolina, cmpia,
berzele;
o tonul elegiac (trist);
o Se remarc predilecia pentru simbol, clopotul este un motiv sacru, sunetul su
amintind de fragilitatea existenei umane i de trecerea timpului.

37. Ilustreaza caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie),

cu exemple apartinand neomodernismului.
________________________________________________________________________
Neomodernismul (al doilea modernism) se refer la generaia scriitorilor
aizeciti. Liderul poetic al aizecitilor este Nichita Stnescu (1933-1983).
Neomodernismul nu reprezint o evoluie a poeziei ci o ntrziere cu treizeci de ani fa
de experienele Occidentului. n momentul apariiei poeziei lui Nichita Stnescu, nicieri
n lume nu se mai scria poezie metaforic de tip modernist.
Caracteristici ale poeziei aizeciste:
o poeii trebuie s se ntoarc la izvoarele modernitii interbelice (Lucian
Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi);
o cultivarea unui limbaj ambiguu;
o se cultiv metafore subtile;
o apar imagini insolite;
o ironia;
o reflecia filosofic.
Ctre Galateea 1965 vol. Dreptul la timp
o poezia valorific un mit al Antichitii (GalateeaPygmalion se
ndrgostete de propria oper, o sculptur, Galateea, rugndu-i pe zei s-o
nsufleeasc).
o Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea i creaia), legtura dintre
artist i creaia sa. Astfel, poezia devine a art poetic.
o Eul liric subliniaz, prin sugestie, ideea c nu cunoate doar atributele celei
creia i se adreseaz, ci i btaia inimii pe care urmeaz s-o auzi,
sfritul cuvntului a crui prim silab tocmai o spui. Poetul folosete
enumeraii ample, pentru a-i exprima sentimentul de iubire :toate

timpurile,

toate

micrile,

toate

parfumurile....

Personificarea

genunchiul pietrelor sugereaz nsufleirea operei de art.

o Orizontul cunoaterii e definit prin noiuni abstracte, care sunt i
metafore: dup-amiaza, dup-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul
creeaz cuvinte noi.
o Natura, universul sunt nsufleite. Copacii devinumbre de lemn ale vinelor
tale, rurile devin mictoare umbre ale sngelui tu, iar pietrele rmn
umbre de piatr ale genunchiului meu. Primele dou metafore
personificatoare exprim vitalitatea sculpturii, iar ultima arat suferina,
umilina, jertfa, rugciunea (i m rog de tine, nate-m). Natura apare ca
nsufleit de oper i nu invers, rsturnndu-se conceptul tradiional de
mimesis: nu arta este o copie a lumii (o copie a copiei), ci lumea este o
copie a artei. Adverbele de loc departe i aproape sugereaz limitele
cunoaterii de tip raional, care nu poate s ptrund n esena tainelor
lumii. Poetul realizeaz c numai cu ajutorul raiunii nu poate crea. Este
nevoie de ceva mai mult, de cunoaterea poetic.
o

De ce creaia este implorat s dea natere creatorului ? Este creat o

ambiguitate. Creatorul i creaia se nasc i se susin reciproc. Creaia este
aceea care nvenicete numele autorului i l face s treac dincolo de
timp, iar artistul este cel care d via operei prin imaginaia i
sensibilitatea sa.

38. Comenteaza elementele de limbaj si de expresivitate, dintr-un text poetic

apartinand lui Nichita Stanescu.
________________________________________________________________________
Limbaj i expresivitate nseamn:
o caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie);
o procedee artistice/figuri de stil (figuri de sunet, figuri semantice, figuri
sintactice);

o elemente de versificaie.
Ctre Galateea 1965 vol. Dreptul la timp, de Nichita Stnescu
Tema poeziei este iubirea creatoare (iubirea i creaia), legtura dintre artist i
creaia sa.
Astfel, poezia devine a art poetic.
Poetul folosete enumeraii ample, pentru a-i exprima sentimentul de iubire:
toate timpurile, toate micrile, toate parfumurile.... Personificarea genunchiul
pietrelor sugereaz nsufleirea operei de art.
Eul liric apare n ipostaza unui Demiurg n fraza tiu/ tot ce e mai departe de
tine. Orizontul cunoaterii e definit prin noiuni abstracte, care sunt i metafore: dupamiaza, dup-orizontul, dincolo-de-marea. Astfel, poetul creeaz cuvinte noi.
Natura, universul sunt nsufleite. Copacii devin umbre de lemn ale vinelor tale,
rurile devin mictoare umbre ale sngelui tu, iar pietrele rmn umbre de piatr ale
genunchiului meu. Primele dou metafore personificatoare exprim vitalitatea
sculpturii, iar ultima arat suferina, umilina, jertfa, rugciunea (i m rog de tine, natem). Natura apare ca nsufleit de oper i nu invers, rsturnndu-se conceptul
tradiional de mimesis: arta este o copie a lumii (o copie a copiei). Adverbele de loc
departe i aproape sugereaz limitele cunoterii de tip raional, care nu poate s
ptrund n esena tainelor lumii. Poetul realizeaz c numai cu ajutorul raiunii nu poate
crea. Este nevoie de ceva mai mult, de cunoaterea poetic.
Exist o anumit tensiune interioar care crete n poem.
Verbul la forma imperativ nate-m este un refren al poeziei (laitmotiv). El
constituie totodat punctul culminant al dialogului artistului cu Galateea.
De ce creaia este implorat s dea natere creatorului ?Deoarece creatorul i
creaia se nasc i se susin reciproc. Creaia este aceea care nvenicete numele autorului
i l face s treac dincolo de timp, iar artistul este cel care d via operei prin imaginaia
i sensibilitatea sa.
Poezia este o invocaie ctre Galateea. Galateea este iubita, dar i creaia.
Versuri albe, inegale ca lungime .

Ritmul interior. Poetul folosete ingambamentul.

39. Ilustreaza conceptul operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii
studiate,

apartinand

romantismului,

simbolismului,

modernismului

sau

neomodernismului.
________________________________________________________________________
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor
poetice ale literaturii romne din perioada interbelic. Poezia este aezat n fruntea
primului su volum, Poemele luminii(1919), i are rol de program (manifest literar),
realizat ns cu mijloace poetice.
Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic n faa marilor taine ale Universului:
cunoaterea lumii n planul creaiei poetice este posibil numai prin iubire.
Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea
poetic transmis n mod direct i, la nivelul expresiei, prin mrcile subiectivitii (mrci
lexico-gramaticale prin care se evideneaz eul liric): pronumele personal la persoana I
singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele de present, persoana I singular,
alternnd spre difereniere cu persoana a III-a; topica afectiv/cezura.
Plumb de George Bacovia. Textul este structurat in doua catrene construite pe
baza lexemului plumb, care este reluat in 6 din cele 8 versuri ale poeziei.Cele doua
strofe/secvente poetice corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara,
obiectiva simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata
de sentimentul iubirii a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de
natura mediului.

Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: persoana
intai a verbelor stam, am inceput,, persoana I a adjectivului posesiv amorul meu.

40. Exemplifica trasaturile speciei dramatice comedia, prin referire la o opera

studiata.
________________________________________________________________________

O scrisoare pierdut, de I.L. Caragiale

Comedia specie a genului dramatic, in proza sau in versuri care provoaca rasul (este
menita sa-I inveseleasca pe spectatori) prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri
umae sau a unor situatii neasteptate, avand un final fericit si, deseori, un rol
moralizator.Conflictul comic presupune contrastul dintre aparenta si esenta, dintre
pretentii si realitate.Personajele comediei sunt inferioare in privinta insusirilor morale,
a capacitatilor intelectuale sau a statutului social.
Caracteristici:
o strnete rsul;
o Exist diferite situaii comice, diferite greeli de exprimare care produc rsul. n
acest sens, Caragiale folosete procedee specifice teatrului clasic, fcnd apel la
ncurctur (determinat de pierderea banului), la coinciden (Dandanache
utilizeaz acelai instrument de antaj ca acela la care recurge Caavencu), la
quiproquo (nlocuirea lui Caavencu, n final, cu Agami Dandanache).
o conflict derizoriu (nesemnificativ);
o Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tiptescu lui Zoe.
Scrisoarea este un adevrat personaj, care trece din mn n mn, genernd i
ntreinnd intriga, contribuind la meninerea tensiunii dramatice.
o Prin dispariiile repetate i eforturile personajelor de a o recupera, ea se
transform ntr-o important surs a comicului.

o personajul este confruntat cu false probleme, este mediocru, avnd defecte

morale care sunt satirizate;
o Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii. Zoe femeia
adulterin; Trahanache soul ncornorat; Pristanda poliaiul slugarnic;
Caavencu demagogul etc.
o conflict ntre aparen i esen;
o Personajele vor s par altceva dect sunt. Observarea discrepanei ntre aparen
i esen produce efecte comice.
o deznodmnt vesel;
o Nae Caavencu este pus ca s conduc manifestaia n cinstea lui Agami
Dandanache, iar personajele, care mai nainte au fost n conflict, acum se mpac,
refnd pacea. Piesa se ncheie ntr-o not comic, prin vorbele lui Pristanda, nu
inofensive: Curat constituional.
o stil parodic.
o Caragiale i iubete personajele, dar nu le iart acele defecte care le face ridicole.

41. Ilustreaza comicul (de caracter, de situatie sau de limbaj), prin referire la o
comedie studiata.
________________________________________________________________________
O scrisoare pierdut, de I.L. Caragiale
Comicul categorie estetic, ce desemneaz un fenomen care strnete rsul i
care nu perecliteaz existena celor implicai. Comicul provine dintr-o neconcordan
ntre aparen i esen, ntre adevr i minciun, ntre scop i mijloace. Forme ale
comicului : umorul, satira, ironia, sarcasmul, grotescul.
Tipuri de comic : de situaie, de limbaj, de nume, de caracter.
Comicul de limbaj este provocat de:
o prezena numeroaselor greeli de vocabular. Cuvintele sunt deformate, mai

ales neologismele, din lips de instrucie: famelie, renumeraie, andrisant,

plebicist (familie, remuneraie, adresant, plebiscit).
o

nclcarea regulilor gramaticale i a logicii

o contradicia n termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de

ani.
o asociaii incompatibile: Industria romn e admirabil, e sublim, dar
lipsete cu desvrire.
o nonsensul: ... ori s se revizuiasc, primesc ! dar s nu se schimbe nimica...
o ticuri verbale:
o Ghi Pristanda: curat murdar, curat constituional;
o Trahanache: avei puintic rbdare;
Comicul de situaie rezult din fapte neprevzute i din prezena unor grupuri
insolite:
o triunghiul conjugal: Zoe-Tiptescu-Trahanache;
o cuplul Farfuridi- Brnzovenescu;
o ncurctura (pierderea scrisorii);
o evoluia invers (Caavencu);
o quiproquo-ul (nlocuirea lui Caavencu prin Dandanache);
o orice scen n care apar efecte comice;

42. Ilustreaza conceptul operational drama, prin referire la o opera literara

studiata.
________________________________________________________________________

Drama este o pies de teatru cu un coninut grav, tratat uneori ntr-o manier comic,
ceea ce permite amestecul celor dou categorii fundamentale ale genului dramatic:
comicul i tragicul. Drama este o specie modern a genului dramatic, rezultat al unei mai
mari liberti de creaie. n dram se regsesc mai multe curente literare printre care i

romantismul. Romantismul este un curent literar aprut n prima jumtate a secolului al

XIX-lea, n Anglia, Germania i Frana.
Piesa Rzvan i Vidra este o dram romantinc care urmrete destinul lui
Rzvan, evolund de la condiia sa de igan liber la aceea de domnitor al Moldovei. n
aceast pies ntlnim mai multe trsturi ale romantismului cum ar fi evaziunea n trecut,
istorie sau tradiie, Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin i
de la un studiu istoric consacrat lui Rzvan de Nicolae Blcescu. ntlnim motivul
destinului care amintete de tragedia greac antic: Tu! Da, tu eti o unealt a puterii
fr nume,/ Care ese nevzut toate lucrurile-n lume, / Astfel c-ades muritorul, bun ca
blndul mieluel / Face rele peste, fr s-o tie singur el!. La nivel artistic predomin
antiteza, procedeu specific romantismului, antitez pe care o putem observa foarte bine
ntre Rzvan i Zbierea, personaje care n final i gsesc sfritul mpreun datorit
aceluiai motiv: dorina de putere i lcomia: Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, s fiu
ntocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea i mndria, el cu prada i averea! / Dar ce-i mai
trebui acuma mii de galbeni n grmezi? Ce-mi folosete domnia?... Pe-amndoi aci ne
vezi / Praf, pulbere i cenu! ... Nebuni, ce din lcomie, / El pentr-o biat lescaie, eu
pentr-un ceas de mndrie. Mai ntlnim deasemenea i comparaia romantic O fapt
ct de frumoas, ca o floare cu otrav, / Tinuiete cteodat pieirea cea mai grozav!...
Este ntlnit i umorul popular: Bre! Ce de mai boierime! Doi jupni -o jupneas! /
Parc-i la curtea domneasc! / O aduntur aleas!, proverbul popular: Fie pine ct de
rea, / Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu din ara mea, dar i versuri cu valoare de
pamflet social: Astfel i boierul sta e painjinul stul, / Gata s-i mai dreag cursa, tot
strignd c nu-i destul! i versuri de factur popular: Moartea-i mireas/ Normntu-i
cas, / Viermii sunt nai, / Hai la vrjmai!... n aceast pies apare i motivul romantic
al visului prevestitor: Visul meu!... Grozavul vis!... / i de ce eu stau aicim cnd Rzvan
nfrunt focul?... / Dai-mi arm! Lng dnsul, n primejdie mi-e locul.... Alturi de
acest motiv l ntlnim i pe acela al sorii schimbtoare: Necrund nimica-n lume,
netiind nimica sfnt, / Uitam c viaa-i o punte dintre leagn i mormnt!.
La nivelul personajelor ntlnim eroi romantici, eroi excepionali n situaii
excepionale: Rzvan este dominat de trsturi puternice de caracter. Ca erou romantic el
este structurat contradictoriu: nzestrat cu caliti de excepie, de care este contient, dar

neputiincios n afirmarea lor, pentru c drama Rzvan i Vidra este, n primul rnd, dup
cum spunea G. Clinescu, drama individului apsat de prejudecata public: Eu, igan!
Eu...o, Jupne! / Dect, vai, dect amar, / Mai dulce-i spnzurtoarea / Nu mai atept n
zadar! Comportamentul i faptele sale arat nsuiri alese: tiutor de carte: Dintre mii
de ignime, tiut-am s-nv scrisoare / srbeasc i romneasc, nct ajunsei de mic / n
casa mitropoliei cel mai iste grmtic..., cinstea: Mama, buna miculi, din mormnt
ar tresri / De-ar ti c n pieptu-mi se mic pcatul de-a tlhri, generozitatea,
cutezana n lupta pentru dreptate i curajul rspunderii: El nu-i vinovat srmanul;
cntecul fcut-am eu; / L-am scris, l-am lipit i pace!
Suflet generos, Rzvan se comport dup legile morale nescrise ale haiducilor.
Cnd e prins Zbierea, din cauza cruia fusese fcut rob pentr-un galben, Rzvan l iart:
Rzbunarea cea mai crud este cnd dumanul tu / E silit a recunoate c eti bun i
dnsu-i ru!
Avntul romantic al personajului se mpletete cu clasicismul construciei
realizat ntr-o structur unitar echilibrat.
n opera Rzvan i Vidra se mai regsesc i alte caracteristici specifice
romantismului cum ar fi amestecul genurilor sau subiectivismul. Romantismul
promoveaz alturi de poezia liric sau proz i dramaturgia, crend astfel noi specii
printre care i drama.
Prin ncercarea de a reda culoarea local i atmosfera epocii, prin alegerea unor
personaje care ntruchipeaz caractere puternice, dominate de cte o pasiune devoratoare,
care i susin pe parcursul devenirii lor, dar le provoac n final nfrngerea i chiar
tendina de a amesteca solemnitatea tragicului cu omenescul, cu trsturile individuale
care umanizeaz personajele, Rzvan i Vidra este o pies romantic, dei apare, ntr-un
moment cnd curentul romantic ncepea s dispar.
Piesa apeleaz la o serie de convenii i teme cunoscute n literatura romantic, pe
care autorul le dispune n cadrul unei existene istorice reale, cum ar fi: tea sracului
mbogit din ntmplare,care refuz bogia, a stpnului devenit robul robului su,a
celui dispreuit care se ridicdatorit meritelor sale proprii, sau tema rzbunrii prin
buntate.

Toate aceste sunt teme romantice prin faptul c includ elementul caracteristic al
antitezei, al contrastului dintre dou situaii.
Pentru descrierea i realizarea scenic a acestor situaii dramatice romantice, autorul
utilizeaz frecvent procedee retorice, n general declamative i bazate pe exagerri, pe o
viziune hiperbolic a realitii, toate acestea fiind caracteristice teatrului romantic, i
fcnd din Rzvan i Vidra o dram romantic.

43. Analizeaza constructia subiectului (conflict dramatic, intriga, scena, relatii

temporale si spatiale).
________________________________________________________________________
Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada
fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile, singurele interventii
directe ale autorului in piesa.
Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, fiind construit sub
forma schimbului de replici intre personaje.
Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite in ceea
ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.Actiunea comediei
O scrisoare pierduta este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre,
adica la sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, intr-un interval
de trei zile.
Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu
al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime,
compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de
catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj.Acest fapt ridicol starneste o
agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata.
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua
forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu, pres partidului Zaharia
Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae

Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor.Conflictul are la

baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele, intre aparenta si
esenta.

44. Comenteaza doua modalitati specifice de caracterizare a personajului dramatic,

prin referire la un text literar studiat.
________________________________________________________________________
La Caragiale, n O scrisoare pierdut, ntlnim frecvent ca modaliti de
caracterizare preferate de autor urmtoarele procedee fundamentale, toate indirecte:
1. prin limbaj;
2. prin nume.
Prin limbaj:
Zaharia Trahanache are ticuri verbale, precum avei puintic rbdare, ceea ce
denot o gndire plat i o anumit inerie a personajului.
Dandanache e peltic, defect de vorbire care nu se potrivete cu statul lui social: Asa
e, puicusorule, c-am ntors-o cu politica?
Pristanda folosete frecvent termeni populari, mai ales regionalismele, iar
neologismele le deformeaz, trdndu-i incultura i lipsa de instrucie: bampir,
famelie, catrindal, renumeraie. Ticul su verbal produce asociaii comice: curat
murdar, curat condei, curat constituional.
Prin nume:
Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se
modela uor, dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale.
Nae Caavencu demagogia personajului, principala sa caracteristic, este sugerat
prin numele de Caavencu, nume ce trimite la ca persoan care vorbete mult.
Farfurdi i Brnzovenescu numele lor au rezonane culinare i sunt derivate cu
sufixe onomastice greceti i romneti, amestecul clientelei politice a vremii, care se

bucura de aceleai avantaje constituionale.

Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc n care se bate
pasul ntr-o parte i-n alta fr s se porneasc niciunde, artnd iretenia lui, ce simte
c adversarul de azi poate fi prefectul de mine.

45. Expune subiectul unei drame studiate.

________________________________________________________________________
Piesa Rzvan i Vidra este o dram romantinc al carei subiect il reprezinta destinul
lui Rzvan, evolund de la condiia sa de igan liber la aceea de domnitor al Moldovei. n
aceast pies ntlnim mai multe trsturi ale romantismului cum ar fi evaziunea n trecut,
istorie sau tradiie, Bogdan Petriceicu Hasdeu pornind de la cronica lui Miron Costin i
de la un studiu istoric consacrat lui Rzvan de Nicolae Blcescu. ntlnim motivul
destinului care amintete de tragedia greac antic: Tu! Da, tu eti o unealt a puterii
fr nume,/ Care ese nevzut toate lucrurile-n lume, / Astfel c-ades muritorul, bun ca
blndul mieluel / Face rele peste, fr s-o tie singur el!. La nivel artistic predomin
antiteza, procedeu specific romantismului, antitez pe care o putem observa foarte bine
ntre Rzvan i Zbierea, personaje care n final i gsesc sfritul mpreun datorit
aceluiai motiv: dorina de putere i lcomia: Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, s fiu
ntocmai ca Sbierea? / Eu cu cinstea i mndria, el cu prada i averea! / Dar ce-i mai
trebui acuma mii de galbeni n grmezi? Ce-mi folosete domnia?... Pe-amndoi aci ne
vezi / Praf, pulbere i cenu! ... Nebuni, ce din lcomie, / El pentr-o biat lescaie, eu
pentr-un ceas de mndrie. Mai ntlnim deasemenea i comparaia romantic O fapt
ct de frumoas, ca o floare cu otrav, / Tinuiete cteodat pieirea cea mai grozav!...
Este ntlnit i umorul popular: Bre! Ce de mai boierime! Doi jupni -o jupneas! /
Parc-i la curtea domneasc! / O aduntur aleas!, proverbul popular: Fie pine ct de
rea, / Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu din ara mea, dar i versuri cu valoare de
pamflet social: Astfel i boierul sta e painjinul stul, / Gata s-i mai dreag cursa, tot
strignd c nu-i destul! i versuri de factur popular: Moartea-i mireas/ Normntu-i

cas, / Viermii sunt nai, / Hai la vrjmai!... n aceast pies apare i motivul romantic
al visului prevestitor: Visul meu!... Grozavul vis!... / i de ce eu stau aicim cnd Rzvan
nfrunt focul?... / Dai-mi arm! Lng dnsul, n primejdie mi-e locul.... Alturi de
acest motiv l ntlnim i pe acela al sorii schimbtoare: Necrund nimica-n lume,
netiind nimica sfnt, / Uitam c viaa-i o punte dintre leagn i mormnt!.

46. Caracterizeaza un personaj, dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie,
drama, forme ale dramaturgiei in teatrul modern).
________________________________________________________________________
Personajul Razvan din drama Razvan si Vidra de B.P.Hasdeu

Piesa Rzvan i Vidra este o dram romantinc care urmrete destinul lui
Rzvan, evolund de la condiia sa de igan liber la aceea de domnitor al Moldovei.
La nivelul personajelor ntlnim eroi romantici, eroi excepionali n situaii
excepionale: Rzvan este dominat de trsturi puternice de caracter. Ca erou romantic el
este structurat contradictoriu: nzestrat cu caliti de excepie, de care este contient, dar
neputiincios n afirmarea lor, pentru c drama Rzvan i Vidra este, n primul rnd, dup
cum spunea G. Clinescu, drama individului apsat de prejudecata public: Eu, igan!
Eu...o, Jupne! / Dect, vai, dect amar, / Mai dulce-i spnzurtoarea / Nu mai atept n
zadar! Comportamentul i faptele sale arat nsuiri alese: tiutor de carte: Dintre mii
de ignime, tiut-am s-nv scrisoare / srbeasc i romneasc, nct ajunsei de mic / n
casa mitropoliei cel mai iste grmtic..., cinstea: Mama, buna miculi, din mormnt
ar tresri / De-ar ti c n pieptu-mi se mic pcatul de-a tlhri, generozitatea,
cutezana n lupta pentru dreptate i curajul rspunderii: El nu-i vinovat srmanul;
cntecul fcut-am eu; / L-am scris, l-am lipit i pace!
Suflet generos, Rzvan se comport dup legile morale nescrise ale haiducilor.
Cnd e prins Zbierea, din cauza cruia fusese fcut rob pentr-un galben, Rzvan l iart:

Rzbunarea cea mai crud este cnd dumanul tu / E silit a recunoate c eti bun i
dnsu-i ru!
Avntul romantic al personajului se mpletete cu clasicismul construciei
realizat ntr-o structur unitar echilibrat.

47. Ilustreaza elementele de compozitie a textului dramatic (act, scena/tablou,

replica, indicatii scenice), prin referire la o opera literara studiata.
________________________________________________________________________
Ca specie a genului dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada
fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile, singurele interventii
directe ale autorului in piesa.
Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, fiind construit sub
forma schimbului de replici intre personaje.
Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite in ceea
ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.Actiunea comediei
O scrisoare pierduta este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre,
adica la sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, intr-un interval
de trei zile.
Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu
al textului) porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime,
compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de
catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj.Acest fapt ridicol starneste o
agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala s neasteptata.
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua
forte opuse: reprezentantii puterii (prefectul Stefan Tipatescu, pres partidului Zaharia
Trahanache si sotia acestuia Zoe) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae
Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor.Conflictul are la

baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele, intre aparenta si
esenta.

48. Ilustreaza conceptul operational curent literar, prin referire la romantism sau la
simbolismul romanesc (la alegere).
________________________________________________________________________
Curent literar miscare literara dintr-o anumita perioada social-istorica, reunind
scriitori care impartasesc principii estetice similare, se raporteaza intr-o maniera comuna
la o anumita traditie literara (la inceputurile lor, au caracter polemic fata de traditie),
concorda in preferintele pentru anumite genuri si specii literare si utilizeaza in opera lor
modalitati artistice similare.Principiile estetice ale unui curent literar sunt cristalizate, de
obicei, intr-un manifest literar, dar exista si curente reprezentate de mai multe
manifeste.
Curente literare:
- clasicismul, romantismul, simbolismul, expresionismul, parnasianismul, realismul,
naturalismul, dadaismul etc.
Simbolismul curent literar modernist, aparut ca o reactie impotriva poeziei
retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor.
Manifestul literar al, care da totodata si numele curentului il constituie o scrisoare
intitulata Le Symbolisme apartinand lui Jean Moreas.
Poezia simbolista este exclusiv o poezie a sensibilitatii pure.Poetul simbolist nu
este interesat nici de poezia naturii in sine, nici de poezia sociala, nici de poezia de idei.
Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite, confuze,
care , neputand fi formulate clar, sunt transmise pe calea sugestiei.
Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor/legaturilor
ascunse dintre lucruri, prin cultivarea senzatiilor coloristice, muzicale, olfactive, uneori

in imagini ample sinestezii.

Mallarme:A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe
care ti-o da un poem, placere care consta in bucuria de a ghici incetul cu incetul; sa
sugerezi, iata visul nostru.
Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importanta majora in cadrul acestui
curent.Utilizat in poezia anterioara (de pilda la romantici) pentru a exprima, a lamuri, a
materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit), la simbolisti, functia simbolului
ramane aceea de a sugera (simbol implicit).
Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite, predispozitia pentru reverie, visare
reprezinta alte trasaturi ale poeziei simboliste.
Un element definitoriu al poeziei simboliste il reprezinta cautarea muzicalitatii
exterioare, obtinuta nu numai prin ritmuri si rime perfecte, ci mai ales prin repetitia
obsedanta a unor cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului.
Simbolistii au predilectie pentru banumite teme si motive: iubirea, nevroza, targul
provincial ca element al izolarii, natura ca loc al corespondentelor.
Tehnici simboliste:
o simbolul;
o sugestia;
o corespondenele; sinestezia;
o muzicalitatea;
o versul liber.
Teme:
o condiia poetului;
o natura, iubirea;
o starea de nevroz;
o moartea;
o evadarea;
o claustrarea;
Motive: singurtatea, melancolia, spleen-ul, ploaia, toamna, culorile, muzica, parcul,

cimitirul.
Romantismul orientare ideologica artistica si literara aparuta in prima jumatate
a secolului al 19-lea in spatiul european.Contextul istoric, al aparitiei romantismului, l-a
constituit revolutiile burghezo-democratice, lupta pentru independenta si libertate
nationala.Romantismul are la baza filozofia idealista germana (a lui Hegel,
Schopenhauer, Fichte).Manifestul literar l-a constituit prefata dramei Cromwell al lui
Victor Hugo nu exista reguli si nici modele..Conceptul artei de frumos include si uratul
si grotescul
o Trasaturi/principii estetice
o imaginatia principiul fundamental de creatie;
o primatul sentimentului si al fanteziei creatoare;
o subiectivitate; expansiunea eului individual;
o respingerea regulilor inpuse de clasicism; libertatea de creatie;
o fascinatia misterului si a exceptionalului;
o antiteza; interesul pentru mituri; culoarea locala;
o cultivarea emotiei si a sentimentului
o intensitatea trairilor
o amestecul genurilor si al stilurilor
o Surse de inspiratie/teme
o Folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul;
o Trecutul istoric;
o Natura locala sau spatiile exotice
o Exceptionalul
o Raportul cu timpul
o Evadarea din realitate in vantezie, vis, trecut istoric, spatiu natal sau spatii
exotice
o Antiteza trecut prezent

o Personajul literar
o Personaje exceptionale in inprejurari exceptionale
o Antiteza inger-demon; tiranul; personaje din toate mediile sociale, drama
omului, particularul/exceptionalul
o Stilul
o Stilul metaforic
o Fuziunea genurillor si a speciilor
o Largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular, arhaic etc.

49. Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se
reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti.
________________________________________________________________________