ISTORIE]
UNIVERSALE
PRELUORAT
r' p, JENOPOL
DOG'l'OR IN ["ILOSOl"IE, PROIESOR j)EJ ISTORIE
LA
IASSr.
EDITIA .A DOUA
REVEJ;)'\]T
I ADAUS
IASSI.
TIPO-LITOGRAPL\. H. GOLDNER.
1 8 7 8.
FlLOSOFIE
1. N Pli,i3C
AUTOR.a:
t-ieiwale.
V 0 L Noz-AP-4-.
N 2 197,9 ..A6UL
..
. 71J7ff
_
......
PREFATA
Lipsa unei espuneri pe scurt a insirArei laptelor istoriee ne an pArut in destul de sinatith,
in timpul practicei de aproape septe ani ce am
flicut-o ea profesor la Institutul academic. Pentru a indeplini aceastii 1ips6, am intreprins scrierea de fatA. In ea stint expuse pe scurt faptele
istorice fArA nici tin soiu de apretuire criticA a
IV
Auforat
PARTEA I.
Timpurile vechi.
De la timpurile ante-istorice prtnii la ravglirea barbarilor.
Fundarea celor d'Antill sate. Din cause geografice (revarsari de riuri) civilisatia se nate mai antai in
Egipt, Mesopotamia i India pentru ca in aceste teri
agricultura aducea un venit sigur.
PERIOADA I. RASARITUL.
(Din timpurile cele mai vechi On& la resboaele persice 500 i. Chr.)
I. EGIPTUL.
5000 (?)
3064 (?) Imperlul vechin 5000 ? Mews fundeaza Memphisul, organizasa Egiptul ; limba formath, scrisoarea icroglifica.
Mieherinos.
agricultori, pastori i meseriai. Regele, preotii qi militarii, stapanese fie-care cate o treime din teritoriu;
class 3-a muncitoare pe pamanturile lor. Domnia absoluta ; domnul privit ca Dumnezeu (fiul lui Rha); lipsa
monetei.
fac cuceriri pants la Enphrat i Tutmosis II ocupa Ethiopia. Tutmosis III cucereste Mesopotamia. Templul de la Karnak pe care aunt sapate isbanzile lui Tutmosis. Obeliscul de la Karnak nalt de 30 metri, greu
de 374,000 kilogr. Ainenoplos II supune Niniva. Amenophis III. Templul de la Luxor, Colosul lui Memnon
Amenophis IV voeste se restoarne religia egipteana.
Palatul de la _Medi-
IL ASYRO-BABILONIA
Sumirii impreuna cu Achazii (Hamiti) formean civilisatia asiro-babilonica in care Achazii aduc religia, industria si astronomia ear Sumirii scrierea cuneiforma.
Aceasta civilisatie este infatosata prin done imperii : cel
din Babilonia (mai cult) ; cel din Niniva (mai barbar).
10
tits Semiramis. Sardanapal 800-789. Imperiul Assirian lasand a& existe ea state pe toate popoarele supuse,
ele se revolt& sub acest principe cu totul moale. Medii
sub Arbaces si Babilonienii sub Ful distrug Niniva.
789-606. Imperial non assirian. Babilonia redevine
sub Ful capitala regatului. Manahem regele Israilului
tributar. Dup& Ful Assiria se rescoala din non, bate pe
Babilonieni si-si redobandeste neatarnarea. Teglat-Ealasar II 744-727. Achaz regele Iudeii i Tirul tributare. Salmanazar III 727--722. Oseu regele lanailului se uneste cu Sabaca regele Egiptului in c. acestuia,
dar sunt batuti.
Sariuchin 721-704. Supune regatul Israelului si
transport& loeuitorii in Assiria. Senacherib 704-681.
rezideste Niniva, cucereste Tirul. A_suredilili 647 625,
sub acesta Fraortes din Media alunga pe Assirieni dirt
tara sa. Ciaxares urmasul lul Fraortes asediaza chiar
Niniva la moartea regelui ei. Sub Saruch 625-606
Niniva eade sub Ciaxares si Napopolasar regele Babilonului. Niniva lul Senacherib este ruinata.
606-538. Impertul 3-le (babilonlan). NabuchodonoSor eueereste Tirul 574, Iudea 586, transportand mai
multi Evrei si Fenicieni in launtrul Babiloniei. Infrumuseteaza foarte mult Babilonia : Gradinile suspendate,
zidurile Babiloniei groase de 50, nalte de 100 picioare,
cu 100 porti de arama ; restaureaza turnul lui Babel,
11
III. FENICIENII.
Fenicienii (Hamiti) se asaza langa Mediterana intre
2400-2300 ; ocupand o coast& ingust i neproductiva
intre munti si marik, ei se dadura la pascuit si de aeolo
la navigatie ; astfel devenira comercianti, transportand
mai ales costorul necesar fabricarei bronzului in Assiria
si Egipet.
Cel intad oras al Feniciei este Sidonul, care infloreste
inca de pe timpul dinastiei a XVIII egiptene, fiind redus in vasalitatea Egiptului. Sidonul ajunge in curand
1ft culmea inflorirei sale intemeind colonii in Cipru, Creta
unde fac mai multe colonii : Utica in Africa 1158 ; Gades (Cadix) in Spania; Malta in insula Malta ; Calaris
(Cagliari) in Sardinia ; Cartaginea in Africa 872. Hiram regele Tirulni, amicul lui Solomon, da acestuia pe
fiica sa in casatorie ; intreprind in comun navigatia catra Ofir (India). Tirul este supus la tribut apoi de Assirieni sub Asurnasirpal. EI scapa de acesta la 789, la
ruina Ninivei vechi. Teglat-Falasar il face din nou tributar 742. Senaeherib cucereste Tirul si supune cu totul Fenicia la 700. Necho venind in c. Assirienilor,
Tirul se uneste eu eL El este supus definitiv de Nabuchodonosor la 514. Concurenta Greciei si a Cartaginei ei runeaza negotul. Fenicienii iscodesc alfabetul
respandese intrebuintarea steclei si a purpurei.
12
IV. EVREII
1400 (?). Rein trarea in Palestina. Moisi da legi Evrei-
Dumnezeu.
Iosua cucereste Palegina, o imparte intre cele 12 triburi, afara, de tribul lui Levi care formeaza preotimea.
1400-1100. Lupte necurmate pentru mantinerea cucerirei Palestinei sub sefi religiosi i militari numiti duSamuel eel de pe urma judecator.
deccitori
1097-1055. Saul, cel d'ant6iu rege al Evreilor uns
de Samuel.
mila lui Dumnezeu." Domnia lui Saul este trecerea intre guvernarea nationala prin judecatori i absolutismul
asiatic a lui David si Solomon.
1058-1019. David in unire cu preotii carora domnia
lui Saul era impedicatoare, slabeste puterea lui Saul si
la moartea acestuia se face rege. Gloria militara a Ev rei lor.
13
721. Sarivkin cucerefte Israilul, anruia rege Oseu unindu-se cu Egiptenii vroie s5. scape de suprematia As-
V. MEDII SI PERSIL
3000. Med ii si Persii se despartesc cei de pe unna
din familia Arilor. Cu ei incep Arii a juca un rol in
14
istoria ornenirei. Medii si Persil cad xnai intai sub sta.panirea irnperiului lui Nemrod. 2700. Zoroastru in Bactriana ; legea lui, numita Zend-Avesta. Religia dualista
a lui Ormuzd si Ahriman (principiul binelui si al reului). Din causa acestei religiuni, dusmaniea Medo-Persilor cu Indii, care erau panteisti. Acestia esa din Bactriana si se coboara in vadea Gangelui ; Medo-Persii esa
si ei si se coboara in Media in Persia.
2400 (?) Medii interneeaza o dinastie media, in Babilonia.
a). Medii
Seitii
Pcri
15
rd 500.
485 465. Xerxes I urrnarea luptelor en Grecii.
465 424. Artaxerxes 1. Resboaiele ca grecii so slit.-
16
a). Peloponesul.
Dorii parund in Peloponez
In Sparta doi regi; familiile Aghiasilor si Euripontizilor, care existau incii dinaintea venirei Dorienilor. Licurg 800 (?) dii legi Spartei : Sfatul biitrinilor, cei doi
regi, impiirtirea pgmuitului; a locuitorilor in Spartiapi,
Perieki 5i ililofi. Spartiatii alcNtuese un laggr in mijlocul dusmanului.
17
b). Atica.
Atica primeste migratiuni din spre mare ; 12 orase
unite bub Atena prin Teseus. iu1i Ionieni yin din Peloponez pe timpul niv1irei Dorilor acolo. Poporul mipartit in 3 classe : Eupatrizii, Geonwrii i Demiurgii.
linpatrizii impiirtiti in familii; 30 fain. compun o fratrie;
Areopagul. Codrus ultimul rege. Ardwnti, presidenti
pe via unei republici aristocratice.
753. Archonti pe 10 ani.
683. 9 Archonti anuali.
621. Arch. Dracon pune in scris legile criminale. Eupatrizii ameaintii clasele inferioare.
604-594. Solon, in Atena: eucereste Salawina; deschide poporului de jos cultul lui Apolon ; reduce prin o
prefacere a monedei ru 27% datoriile pop. de jos ; oprcste
494. Dartimarea Miletului Grecii din Asia min. cu ajutorul atenienilor ard orasul persic Sardes 493. Espeditia I persica a lui .Mardonius 490 Esped. II a lui
Datis si Artaferne. Miltiades la Maroon. Temistocles
Aristides rivali; eel de pe urina exilat prin ostracism.
f.$ i
18
19
Inceputurile cul-
Italia: Xenofanes in Elea si Pitagoras in Croton : nutriCTul este pi incipinl lucrurilor. Heractit din Efes pe
timpul lui Darius admite schimbarea ea principiu. Imapedocles in Agrigent 450 ; Anaxagoras din Clazomene
.admite existenta unui spirit ce oigndueste lumea. Din
aceastii miscare filosofic 6. se naste un spirit de indoiail
indreptat mai 'Antoi contra religiunei care este resOndit
ill popor prin Sofisti. Anaxagoras si Protagoras din Abdera alungati din Atena ca ateisti 440.
Herodot din Halicarnas 484-408. Takidides 471-403
istorici. Hellanikos cronologie. Ion istoric. Protagoras
grproatech% ilipocrates 460-377 din Cos, medecina. Jillron, astronomia. Anti fon, orator. Pindarus, poet liric
teban, 522-442. Simonid,s din Chios. Lasos din Herinione poeti lirici. Eschilue 528-456, Sofocles, 495-406,
EuripidPs, 480 406; poeti dramatici. Aristofanes 427
388, comedii.
Polignotus, Polikletos, Apeles si Farasins pictori ; letidias 500- 432, Praxiteler si Scopas sculptori. Arhitectura : .Partenon, Propileele.
20
des rechemat si dat judecatii fuge la Spartiati. Nimicirca flotei ateniane la Siracusa. Spartanii ocupa Dec61 ia in Atica. Aliatii Atenei o parasesc. In Atena o
'mania oligarchica incearca a resturna constitutia denrocratica. Alcibiades se intoarce inapoi sprijina democratia si bate pe Sp. la Cyzicos 410. Perzand ins bataea la EP 821 8 el este din nou alungat. Callicratidas bate
incepe
I laton 429-348 scolarul lui S. intemeazg scoala filosofic'a numitit Academia. Aristoteles 384-322 scoala
peripatecic6; logica si stiintele naturale. Istoricii Xeno fon 446-386 scrie retragerea color 10,000 si Ciropedia.
Ctesias aerie istoria Persiei.
Mercenari Greci in serviciul lui Cirus contra lui Artaxerxes. (Xenofon si retragerea celor oece inii).
Espeditia lui Agesilaus in Asia (369). Persii atita
resbel intre Grecii nemultamiti cu hegernonia Spartei.
Resbelul Corintic (394-387). Conon in legatura cu I'erii bate flota Spartana la Cnidus (394); Agesilaus ans6
21
350.
lor.
nic de a chema pe Filip pentru a pedepsi A mfissa. 0punerea lui Demostenes. Unirea Atenei si a Tebei in contra Macedonenilcr.
333. llatalla de la Cheronea. (Alexandru fiul lui Filip nimicesce legiunea sacra Tebana). Grecia cade sub
Macedoneni.
cia lasand in aparenta neatarnarea statelor celor mai insemnate. Filip II generalissim a tuturor Grecilor in
contra Persilor.
22
La moartea lui
Espeditiunea lui Alexandru in India (327) ; reintoarcerea Ia l3abilon (325) si moartea lui (323).
In a ceastg periodi decgderea moralg a Greciei covAraeate decgderea ei politicg. De aice se naseu scoli filo-
23
Spiritul i cultura Elinti, se respi'indesc in Orient i
se concentrii in Alexandria, care devine central sv
Eimgiunei luniei de atunci.
Demoste-
250. Antigonos Gonatas fiul lui Demetrius. Confederatiunea achaici. sub Aratus tinde a infiinta o noui liegemonie in Peloponez, Corintul, Megara, Epidamus cucerite.
rul seu si tinde a reinfiinta hegemonia Sp. in Peloponez, mad: Corintul. Aratus chiami pe Macedonieni in
ajutor. Fitilia de la Sellasia perduti de Sp. 222.
221-179 Filip IlL Sub dansal se intimpla lupta
intre Coaled. achaic i acea etolicg (221-213). Sparta
unitg. cu Etolii. Sp. Vaal de Pilopoemen la Mantinea
208 supusi de cont. achaici 188.
24
brain lit Pidna 168 si Macedonia vine sub protectiunea Romani lor.
Ptolemeu un alt general a lui A. dolAndeste la moattea acestuia Egiptul si se mantine in el mai fara resboiu
25
Egiptul era cea mai mica parte din imp. lui A. si cea
mai grecia
323
din Asia.
221 201. PtolemPus Filopator, ineepe decgderea imp.
Cultura Alexandring.
si a comoarelor stiintei. Biblioteca adunatg prin ostene ile lui Demetrius din Falera. Grgdina botanial si
xoologidi. Scoala de anatomie, disectiunea cadavrelor
de Seleucus.
Toate aceste popoare decazute cad pe rand sub dominatia Rom., care dupg ce supun intreaga Italie, pgsesc
la anul 264 i. Br. peste marginile ei la cucerirea lumei.
26
Revolutia este numai in folosul aristocratilor, cci comitile centuriate capgtg preponderanta
in trebile statului si in ele aristocratia are o majoritate
sigurg. Etruscii fac comert intins cu Cartaginesii.
499.
Retragerea plebei pe muntele sacru. Instituirea tribunatulni, magistraturg plebeg pentru apararea
plebeilor de asuprire. Sistemul de stringere indirect&
a ddrilor prin dare in antreprisg se introduce in Roma,
poate din coloniile grece. lnceputul comitiilor tribute,
adecg a plebei ce s'adung dup g. locurile undo trgosce;
plebiscitele, la inceputu filrg nici o vatoare legal. Plecatione. Questorii
*)
27
agrarit a lui Spurius Cassius (486 ?). Pgmenturile butte
de de la dukniani se hiss), in mare parte la eel ee apuca
sit le cultive. Cei bogati puneau totdeauna ingna pe ele
ak,a cii plebea saracg remilnea filrg nici un profitu; de
aiee necesitatea legilor agrare. Lex Publilia hotgrajp
ca tribunii sg, fie alesi de comitirle tribute.
451-450 Decemviratul si legea celor XII table. Legea celor XII table basa jurisprudentei Romane, redactate dupg propunerea tribunului Terentilius Arsa. Decemviratul II-le resturnat. (Appius Claudius i Virginia).
A dona retragere. Legile lui Valerius si Horatius
(498) Kin care plebiscitele capiit valoare de legi. Lex
Canuleia (444) care deschide conubiul intre patricieni
truseilor i shibirea coloniilor grece, Samnitii se intind in Italia, coborindu-se parte. din munti in cgmpii.
riurirea Elenilor.
Capuani sg" cearg ajutorul Romei, recunoscgndu-i snprematia Valerius Corves bate pe Samniti la Suesula.
2*
28
339-237. Revolta confederatiunei Latine. Cere dropturi politico si parte la consultat Manlius Torquatus
moarte po
bate pe Latini hingg. Vesuvin (combunini
tiul scit pcntru neascultare), apoi la TriMnum Coo fed.
Lat. dissolvata,: oprirea conuldului intro diversele oim,e
ce. 0 compunea. Se formeadii ma multe triburi Romany
Appins Claudius censorul face Via Appia prin mlastinile Pontice pentru a asigura legritura en Campania.
Sistemul roman de intiirire a cuceririlor prin colonii
drumuri bune de la Roma la locurile encerite. Silintele
Romanilor de a desparti Nordul de Sudul Italiei.
298-290. Al III-le Resboiu cu Samnitii. Incercare
de coali(iune intro Nordul si Sudul Italiei : Satnniti,
Etrusci, Umbri i Gali. Fabius Maximus sfarm11 coalitiunea la Sentinum (295) Colonia Romanii de la Venusia in limier de 20,000, pentru tlerea comunicerei
Samniului en Tarentul.
de Turi, in ajutor.
29
tate intro patricieni i plebeeni este mai perfecte: Dictatura, Censura, Pretura, o parte din Pontifici i Auguri
pot fi ocupati do plebei.
Inceputurile
Regulus in Afri-
Metellus invinge la Panormus (250). Flota RoMana find apoi de mai multe ori batuta i nimicita,
cetiitenii Romani zidesc o flotti de doue ode de nai din
ca ;
pune basa ruinarei provinciilor romane i da ocasie intinderei coruptiei magistratilor din provincii, care se u-
30
Clau-
31
191-190. Planurile lui Fi lip III le reincepe Antiochus III al Siriei. Lucius Cornelius Scipio '1 bate la
Mynesia. Rodosul si Pergamul aliMi Romanilor
Pro-
Perseu. Batalia
=n.
Confederatiuuea Achaica in rivalitate cu Sparbinii care chiama pe Romani in ajutor. Mummius darama Corintul si aduce statuele Grece la Roma.
133. Supunerea Nordului Italiei si a centrului Spaniei (Viriatus).
In acest timp de glorie mitre* a Romanilor stralu-
cesc virtuti mari eetatenesci, dar tot acuma incep i eausale coruptiunei. Aceste sunt :
1) Degradarea comitiilor din causa multilor oameni
lava eapataIu (libertini etc.) adunati in Roma pe cand
cetatenii de departe nu au timp ea vie la Roma pentru
2) Coruptiunea produsa pnin adunarea bogaliilor. Puterea coa colosala a publicanilor i jilfuirea provinciilor
de &Ara magistratii romani.
3) Alarea prapastie cc se nasce intro bogati i siraci
prin peirea proprietariler mici ; de aice se vor nasce luptele civile pentru impartala pamnturilor.
32
4) Pericolul adunitrei unei nerumierate multimi (1e
selavi, tratati in rnodul cel mai barbar de speculantii
romani.
6). Slabirea elementului roman in Rotna priu colouisarea cea Winsii i necesarii pentrit miintinerea cuceririlor.
7) Slabirea vechelor moravuri i credintelor populare.
Intinderea luxnlui 0 a desfranarei i slabirea puteruicei
vieti de familie a Romani lor.
Pe langii aceste semne de deadere progredul se manifesteazii, in urmaloarele;
I) Iutinderea relatiunilor en exteriorul i modificarea sis-
anul 242).
2) Respindirea culturei Eline in Roma prin sclavi
prinsi (intre acestia Polibius care vine clin Grecia impreuna cu cei 1000 Acheeni acusati de prosupus err tin
cu Perseu).
3) Incepnturile i desvoltarea unel literaturi nationale
originale influentatit de modelurile clasice Grece. In
aceasta periods triesc : Livius Andronicus prisonier din
ce destituirea colegului seu Marcus Octavius care opusese veto ; face s4 i se prelungiasca tribunatul Senatorii ii ucid (Scipio Nasica). Scipio A fricanul ucis de
partida populara.
33
34
Romanii dau anteiu drepturi egale cu acele date libertinilor (inscrierea numai in 8 din cele 35 de triburi)
numai sotilor neresculati. (Cn. Pompeius Strabo si
Su lla).
cud Su Ila se reintorsese in Asia, si rechiama pe Marius. Terorismul lui Marius. (+86) Cinna se numesce
singur consul de patru ori ; ridica reformele lui Sulla.
Sulla se intoarce invingtor din resboiul c. lui Mitridat, cu armata castigata prin liberalitati, bate pe Mariani i pe sotii Italici la poarta Colind, i ie dictatura
in Roma (82). Gnaeus Pornpeius tenerul trece in partida lui.
88-84. Resholul I c. lui Mitridat, dornnul Pontului
care fundeaza regatul I3osforului, ocupit Paflagonia, Capadocia, se aliaza cu Tigranu regele Armeniei i aweninta statele cliente Romanilor din Asia.
Rornanii i declara resboiu. Macelul Romanilor din Asia (88). Sulla dupa ce alunga pe Marius din Roma,
pornesce in contra lui M.; asediaza A tena resculata contra Roinanilor, bate pe M. la Cheronea i Orchomenos,
35
Co-
tributii fixe ce nu mai sunt date in antreprisa. Sldbirea tribunatului prin m'esura citata mai sus si oprirea
tribunilor de a mai imbracit alta magistratura Tribunale permanente p. crime.
80-60. Resturnarea reformelor lui Saila. bullTIP au tot mai mare inriurire asupra mersalui
lucrurilor : Pompeius, Crassus, Caessar.
36
legea Mani lie. (Oratio pro lege Manilia seu pro impeperio Pompeii).
1) 80-72. liesboiul
c. lui Sertorius in Spania ; lupth cu succes c. liii Metalus $i Pompeius. 74 se unesce- cu piratii i Mitridat
pe cand sbucnesce $i resboiul sclavilor ; dar atunci e
ucis do Perpenna. Pompeius pune capat insurectiunei (72).
2) 73-71.
37
teranii sei.
38
duelile lui Clodius si Milo proeura lui Pompeius dictatura (52). El vra atunci sa nips alianta cu Caesar.
49-48. Itesboiul civil intro Caesar si Pompeins.-Pompeius se unesce cu senatul si partida aristocraticarepublicana contra lui Caesar. Rechemarea acestuia (1
si cornanda-
Caesar batut de
vidi, vici).
lopmele republicanc. Aninistie foarte intinsa. Caesar concetra in sine vechea putere regeasca, intrunind
in persoana sa toate magistraturele, intre rare republics
impartise acea putere dictatura, censura, consulatul,
questura (finante), comandamentul militar sub titlul de
imperator. Mai devine princeps senatus, preot mare, si
ie i puterea tribunicie, din causa neviolabilitatii per-
39
(ideea Caesarismului.)
1) In finante: introducerea
Reformele lui Caesar.
sistemului de contributiune in haul, ridicati direct prin
dreggtori impiiatesei (sclavi i libertini de ai lui.)
2) In administrarea provinciilor: impitratul numesce pi
revoaci pe proconsuli.
Roma devine nil oras ca i celelalte ; nu mai sunt magistratii ei i magistratii imperinlui Roman ea p5;n5", acuma.
dile si la al 4-le an 366, calendar egiptean). Aeest calendar non incept) cu 1 Ian. 45 i. Hr. (709 do la zidirea Romei). Ideea fundamentaN a liii Caesar e fundarea unni imperiu pe basa nationalitatilor combinate
i latina.
Pentru aceasta, mijloacele cola mai insemnate sunt : introducerea monarbiei ca formN, de ga.
'rem ; coborirea ltaliei si a Romei la r5:ndul de provincio si de eras. Apoi resprindirea romanisarei in provincii
egalisarea dreptului si introducerea unei ordine in administratie. A fan): de aceasta el tinde a repara si relele
soeiale causate prin sclavie si lipsa unei stari mijlocie,
apoi prin coruptiunea i amestecul tuturor venetieilor,
elina
40
tuturor cultelor i sverstiliunilor in Roma.
el reuseste putin.
Aice insrt
44. Moartea lui Caesar 'leis de parthla republi- Senatul distribue provincii sefilor conju)atiunei:
Marcus Brutus, Decimus Brutus si Cassius. Antonius
implinesce testamentul lui Caesar si devine puternic in
Roma ; vra sa capete provincia Galia data lui Decimus
Brutus, pentru a avea o armata langa Roma.
Resboiu
Senatul cauta in contra-i sprijin in G.
civil Mutinens
Iulius Caesar Oetavianus. Acesta Anse se unesce cu An,tonius i cu Lepidus formand
retinut de Cleopatra.
ma ca si Caesar, singura en putinta, dupa modul desvoltarei poporului Roman pana in acel moment.
Egipetul provincie Roman.
Cultura in perioada revolutionelor (133-30.) Literatura Romang cade sub inriurirea literaturei Grece
Alexandrine ; modele ci nu mai suet clasicii Greci (vedi
pagina 32. Eloquenta si poesia se invatil in Mc de
41
Literatura dramatici a desprtrut. Exeptie Melt numai
Lucretius de rerum natura" (99-55), ('atullus 87-54),
Varro (116-27) si Laberius, care scriu en originalitate
si in mod mai national. Apoi se mai insamnii, intro producerile Mine, istoria lui Cornelius Nepos, si a hti SalInstus, (86 34) descrierilo mi Caesar si stilul cored a
lui Ciecro.
Caracterul lingusitor i injosit Weep() a se
intinde in literaturA, semnul despotismulut. Aristodemos
din Nisa scrie arta oratoricA lingusitoare" (54).
Religiunea Itomanii mAntinutii numai ea asezemnit
politic. In clasele superioare filosofia stoiei si epicurea;
in cele inferioare culte orientale (a lui Mitra, Isis etc.)
Neoplatonismul representat pun Nigidius Figulus ; conversAri cu spirite din ceea lume, magie, astrologie, nocromanticii, superstitiuni de tot felul "Ahmeca pn i
pe oamenii cuhi.
el este princeps senatus, si tot odata princeps in intolesul : cel antoiu dintre cetateni, si are puterea inalta
lmperator 1111
(Cu
42
43
Cruzimi nebunesci.
Burrus i Seneca.
Poppaea Sabina.
Crimele lui Nero ; ucide pe Britanicus, fratele seu vitrig (fiul Messalinei), pe maica-sa
Agripina, pe ferneea sa Octavia. Devine actor si gladiator.
44
thin& sunt acte politice. Organisatia Statului se per-clita prin dogmele crestine a bisericei primitive.
Istoria Crestiuismului pilnd la perseeutiuneafiatiAe.
Originea episcopilor.
Crestinismul se atinge eurend en filosofia Alexandrilui
45
punerea Britaniei prin Agricola, socrul liii Tacitus ; nadusirea revoltei Batavilor sub Civilis de Nara Cerealis.
Plate$te Da-
inferioare.
Viat,ii nomada.
690 i. Hr. Zatnolxis, legiuitor-profet la Geti (e discipuha lui Pitagoras ?). De atunci liana tarziu pe 16,nga"
fie-care rege Get sau Dac este cate un profet de acestia.
Guvernare teocratica.
46
335. Alexandin cel Marc in contra popnarelor de la
Dnurtre.
295. Pe timpul lui Lisimaeb regele Traciei, domrwste
Dromicliete in Dacia.
280. 0 parte din tolpa migratiunei Galilor '6,11.6110 la
Dinetre, Ia GO.
113. Anteia eioenire a Daco-Getilor en Romanii (Proconsulul Macedoniei Marcus Didius apoi Livius Drusus
si Minucius Rufus).
Confede, a-
purile resboaelor civile Romane. Profetul Decenett introduce scrierea, arte i ceva st;inti. Legi diverse (Bela-
Dnp luarea Olbiei de Eines; Dnieper, se pregkeste Caesar a merge In contra lor (46).
Antonius
blitut de Geti la orasul Istrianilor.
Boerebiste se agini).
lui Dura. Cornelius Fucus sufere perderi mari. Imperiul Roman, sub Domitian, tributar Dacilor.
Mare parte
diversele punte a le imperiului inlluentati prin schimbarea de lee si prin contactul Cu Dacii pun basa na-
tionalitatei rome.
3) 117-138. Iladrianus (Publicus Aelius). Indrepteaza administratia interioara ; calatoreste in toate partite imperiului.
Adund edictele
Monumente marete.
47
48
vietei publice nadusite prin absolutism. Tot ce an produs Romanii mai bun este de aceea dreptul lor, i acesta
s'a desvoltat la culmea init1imei toemai in epoca decderei lor Cei mai insemnati juristi sunt : Salvius Julian.. Sexcus Pomponius, Gaiva, Papinianus i Ulpianus (sub Alex Seven's).
Tronul
49
mai mari iuristi intre altii Papinian care este apoi ueis
de Caracalla pentru ca refuzasa a justifiea pe acesta de
uciderea fratelui seu propriu.
324-337. Constantin eel Mare." Crestinismul declarat de religiunea statului roman ; Const. insusi ramane pagan pana aproape de moarte.-325 Conciliul anteiu ecumenic de la Nikea ; condemnarea invataturilor
3
50
Septe
(252-37) adung pe sghastrii din Egipet la o viatri impreung. Pachomius institue regulele vietei cMugaresti.
Mrtnastiri de cMugarite incepu a se naste. Exagergrile
pole patriarchul de Roma devine mai neatgrnat de guvern. Originea puterei papale.
51
363-364 Iovian 364-378 Valente falai]; da gayernul apusului fratelui seu Valentiniwz. Valente moare la
378 in lupta c. Gotilor.
378-395 Teodosius I, persecuta pe Arieni, introduce
principiile crestine in ocarmuirea statului.
3*
PARTEA IL
TEACUL DE MIJLOC
(De la nlivkirea barbarilor, Odd la descoperirea Americei.
375-1492.)
PERIOADA I. N.A.VALIREA.
(De la intrarea Hunilor in Europa Ong la aezarea Loagobarzilor in Italia. 375-568).
53
mintii germane pe malurile Rinului. pentru apArare de
ngvglirile celorlalti. Multi Germani in leyiunele ronane.
a) Apusul
375. Intrarea Ilimilor in Europa. Hunii (rasa
mongola) alunga Ostrogotii de langa Nistru, care dais
peste Visigotii din Dacia i Moesia. Acesti din urma
bat pe Valente imp. de Rasarit la Adriampole (378).
Ostrogotii merg in .Panonia ; ear Visigotii se asaza ca foederati" in imp. rom. Sub Teodosius traesc
in pace; se revolta c. lui Arcadius condusi de Alaric`
care capata guvernarea lliriei sub suprematia ambelor
Hunii se intinel prin Dacia 4i Panoimperii romane.
nia spre apusul Europei. Atila biciul lui Dumnezeu."
406. Retragerea leginnilor de la Rin qi din Britania.
Intinderea Hunilor impinge popoare barbare peste Alpi,
sub conducerea lui 1?adagais. Stilicho, generalul Apusului, rechiama, spre apararea Italiei, legiunile din Britania si de la Rin. Barbarii si anume Vandalii, Alanii,
Suevii
imp. TOM.
54
gnvernatorul Bonifacius, rivalul lui Aetius regentul Apusului, ei tree in Africa, fundAnd 2-TWO Jramlalilor.
Suevii si Alanii raman in Spania.
449. Naval irea in Anglia. Dupa retragerea legiunilor,
locuitorii Britaniei pentru a scapa de pradaciunile Pic-
Respinsi de la
hatul Ravenei, Roma, Neapole, Calabria si insulele Sardinia, Sicilia raman supuse imperiului de rasarit.Roma
si pamenturile ei sunt in fapt guvernate de episcopul
seu (papa) care esercita si autoritatea lumeasca Cu aea.ipza Longobarzilor in Italia se sfeirfWe perioada cea
violentei de ndvdliri in apusul Europei.
65
Fenornene generale a ndvuulirei barbarilor. 1) Causele ndclirei. Pena la 375, cgutarea de pgmenturi productive care Epsom in loeurile cutrierate de barbarii ce
incepusere acum a fi agrieultori. Apoi atractia strelucirei imp. roman. Barbarii incurg in grupe mici.
De la 375 inainte, intrarea Hunilor selbatici i vioIna impinge ne barbari cu grainada in imp. roman. Ei
isi ieu pamenturi de la Romani ; in genere a treia parte.
Traesc fie care semintie dupg dreptul i obiceiurile sale,
Iitsnd pe Romani sg trieaseg dupg dreptul i obiceiu-
barii se numese pe sine barbari" in deosebire de Romani ; se considerg de sup* romani, sefii lor de guver-
natori ai imperiulni. Admit de limbg oficialg pe cea latin& care so corupse foarte prin aceasta. b) Amestecui
en populatianele imperiului. Superioritatea eulturei romanilor face ca barbarii We: se romanizeze, pmibndu-se
ast-fel baza nationalitatilor de vitg lating. e) Crotinismul. Barbarii find crestinizati prin Goti, ear acestia prin
Ulfilas care era din seeta ariang, toti barbarli (Visigoti,
56
Ostrogoti, Vaudali, Burgunzi, Longobarzi etc.) aunt de o
camdatii ariani. Numai Francii i Anglo-Saxonii fac exeptie, fiind intorqi la CreOinism de biserica de Roma.
b) Rasaritul.
Istoria imperiulai de Ritsitrit (337-565).
527). 337, Constantius.-361, lulian apostatul, restabileste paganismu1.-363, Iovian.-364, Valente. Anteia
impartire a imp. rom. Valente imparat de Rasarit ; Valentinian, de apus.-378. Teodosius cel Mare unete ear
imperiul roman in un intreg.
395. Impartire definitiva a imp. rom. Arcadiu imp. de
Rasarit 408, Teodosius II, codicele teodosian.
450
Illarcian.-457 Leo I, coronat de patriarhul.-474 Zeno.
ei
1) Arienii. Arius zice ca ,Fiul" nu este egal Tatglui." Sinodul de la Nikea (325). Lupte in Const. intre
episc. Macedonius, arian, sustinut de imp. Constantius,
episc. Paul, ortodox ; 7000 de morti ; revolta Traeiei,
Asiei Minoare, Paflagoniei &.
2) Gnosticii (Veacul III) Admit dupa obiceiul religiiuna pentru popor, alta pentru preoti. Amestiel religiu tea cresting cu teorii priggne (llemiurgos).
lor pggiine doue feluri de invii4gturi religioase
57
trag in Persia.
trei ori signt). Unii
(1) Lupte pentru Trisagion,"
vroiav sii adangii care ai fost rristignit pentru noi;" altii
nu. Revo lt5; contra impNr. Atsnasius care susline for-
Gurernul. intareste marginile imperiului ; 60 de cetati pe Dunare ; 600 de castele pentru apararea peninsulei Baleanului. Fortificari in Asia. Zidiri : Sf. Sofia, mai multe orase.
Miserie finantiara, vinde dregatorii, pune dari enorme. Coruptie mare a curtei si a
58
Cu Itnra acestei perioade.
1) Biserica. In Occident singura putere ce mgntine
dreptul si morala in sinul barbarilor violenti si a lumei
59
mu, Nonofisiti. Lupta intre Pelasgius t 420 si Augustin
t 430 in Apus, de la mantuirea in sinul bisericei erestine, predestinatiune i pacatul stremosesc ; disputa se
intinde in toata Europa, Africa si Palestina; 10 sinoade
adunate pentru aceasta. Cearta de la materialitatea sau
nematerialitatea sufletului intro Sf. Augustin, Nemesius,
Mama Claudian. Predice, homelii, vieti a le sflntelor.
sf. Cesarie t 550 sf. Columban t 619. Hieronint din
Dalmatia t 420 traduce biblia in latineste. Ulfilas epise.
Gotilor o traduce in limba gotia c. 370. Literetura
lunteased este : a) ramasitele literaturei pagane Amsnianus
dorici 502. Lex Langobardorum c. 600. Legile stint penale; eu cat stint mai noue eu atata contin i alte dispositii, de drept civil etc. imprumutate din dreptul roman. Afara de aceste, regii barbari redacteaza legi ro-
60
mane pentru supusii romani : Lex romana Visigothorum
506 luatii, din codiede Teodosian. Lex romana Burgundiommu 517. Dreptul roman riiagne pentru formele testamentelor, donatiunilor, vOnzarilor; de asemene in organizarea orrselor cu duumviri, defensori, Banat etc.
PERIOADA II FEODALISMUL.
(De la originea statdor barbare pgri5; la crueiate. Sec. V. 1100)
a). Apusul.
1) Istoria statelor barbare pana la Carol eel
Mare. (See.
V.-768).
1) Regatul Francilor.
61
Austrasia ii intaresc propria putere impartind pamenturile regesti, fltc6ndu-si multi vasali. Proprietatile regesti dispar ; regii perd puterea.
687. &Italia de la Testri. Maiord. Austr. Pipin
de Heristal declara resbel celui de Neustria care servind
interesele regesti, despoese multi nobili de posesiunile
lor. Pipin devine, maiord. intregului regat franc Cu el
triumfa aristocratia si Francia germana.
732. Carol _Martel, fiul sett, bate pe Arabi la Poitiers.
Francii aparatorii Crestinatatei ; Strelucirea i renumele
Pipinilor.
752.
( Venirea
dinastiei Carolingilor) Maiordomul Pipin, depune pe regele Merovingian Dagobert, cu invoirea papei Zaharia;
62
Fundarea regatalui Vlsigotilor. Acestia find ariani traesc reu cu populatia romana. Francii sprijiniti
de dansa cuceresc partea din Galia a regatului visigot.
586. Begele Reccared. Visigotii dupa exemplul seu,
se intorc cu gramada la Catolicism. Ineetarea nelinistelor considerata ea o binefacere a religiei ; recunostinta
pentru ea ; puterea clerului. Lex Visigothorum, facuta
nu de adunarea poporului, sau de rege, ci de sinoadele
bisericesti locale. Contopirea Visigotilor eu pop. romana.
701. Reyele Vitiza vra sa invranga puterea bisericei,
protegueste pe Evreii persecutati E resturnat. Usurpatorul Rodrigo batut de Arabi, sub Taric, care cuceresc
Spania, sprijiniti de numerosii Evrei si de poporul de
jos cel apasat.
711. Batalia de la Xeres la Fruntera. Inceputul
dominatiei Maure in Spania. Opositia na(ionald religioasa concentrata in regatul Asturiilor fundata de Palayo
(718).
63
Lupth contra Maurilor in Pirenei (778). Supune pe Tassilo ducele Bavariei si bate pe Avari them* in ajutor,
miti de imp6rat ; comitele administreaza comitatul, chiama la arme, stringe darile, presideaza judecatoriile,
Legislatia dupla; aces generala publieata in capitularii;
acea speciala, legile i obieeiurile diverselor popoare,
pastrate de Carol eel Mare. El aduna legile Saxonilor.
Justitia : Curtea centenei presed. de eentenar, p. procese
mid ; Curtea comitatului presed. de comite, p. procese
in care viata, libertatea, proprietatea erau in Joe. Centenarul i comitele presedeaza numai, nu pronunta botarirea. Aceasta este data de popor. Inainte de Carol eel
Mare fie care om liber avea dreptul sa iee parte la curti;
Oceanul i Baffin.
64
imperiul se imparte in :
I) Francia de apus data lui Carol Plesuvul (840877).
II) Francia de rasarit data lui Ludovic Germ. (840-876).
III) Francia de mijloc data lui Lotar I (840-855) si cu
demnitatea de imperat.
887. A (lona si definitiva impartire. Murind Lotar I (855) regatul sell se imparte in Italia, Burgund
si Lorena. Burgundul devine neatarnat ; in Italia urmeaza lupte, ear Lorena este impartita prin tractatul
de la Mersen (870) intre Carol Plesuvul i Ludovic Germanul. Partea cea mai insemnata cu orasele Strasburg,
Bale, Metz, Treves, Utrecht, Colonia si Aix-la-Chapelle
yin la Francia de riistirit (Germania). Murind Ludovic, Carol si pretendentii italieni. imperial lui Carol eel
Mare se intruneste earasi intreg, afara de Burgund, sub
Ludovic eel Gros, (876-887) care neputandu'l apara de
65
delor (877).
intre care ducatele de Frantia, Gasconia, Aquitania, Burgonia; comitatele de Tulusa, Poitiers, Aujou, Bretania.
66
In Germania 5 duca4e marl : Franconia, Lorena, Suabia, Sazonia, Bavaria. In Italia 8, ducatele de Spoleto,
Toscana. marchizatele de Ivrea, Suza i Friaul la Nord,
ear la Sud ducatul de Benovent, princip. de Capua 0
Salem; (pe lng aceste, satul papal).
Dialecte drept obiceinri. Popoarele barbare econtopindu-se en cele ale imp. rom. sistemul dreptului personal
ineeteaz5, i dreptul ineepe a se deosebi dupa teritorii.
Alai in fie-care localitate exista drepturi si obieeiuri deosebite. De si poporul din imper. Id Carol se desparte
in 3 marl grupe : Francezi, Germani, Italieni, aeeste nu
sunt Ana formate, ci fie-care din ele se sub-imparte in
multe grupe deosebite dupg dialecte, moravuri si doprinderi.
III) Istoria statelar eite din monarchla lui Carol pana la inceputul oruciadelor (887c. 1100).
1) Istoria Frantlei de la 887-1108.
67
cele Frantiei, restoarna pe Carol Simplul. Hugo ce ajutase pe Rudolf, ii mareete ducatul prin recompense.
936. Ludovie d'Outre-mer din familia Caroling. devine
rege cu ajutorul aceluiaei Hugo, care capata spre resLotar fiul lui Ludovic, ales rege tot
plata Burgundia.
prin influedta lui Hugo, care capata Aquitania, dar moare inaninte de a o lua in stapanire. Dupa Lotar, vine
Ludovie V (986-987). Neramanilnd moetenitor decat
Crol ducele Lorenei, care e respins find vasal german
Sub Luse alege Hugo Capet ducele de Frantia, rege.
dovie V domeniile regefti reduse la teritorul oraplui
Laon.
Aceasta dinastie este nationals, i recunoate feodalitatea regele eonsidrrdndu-se numai ca suseranul tuturor. Ducatul Frantiei e central terei ; numele acestuia
se va intinde asupra intregei teri. Parisul va deveni capitala. Puterea regala foarte mica, basata fiind numai
pe legaturile feodale. Numerul feodelor a crescut la 53.
Capitularele nu mai sunt ordine generale de guvernare,
ci tratate intre rege i vasali.
Hugo Capet ie titlul de maiestate, lupta contra seniorilor, basandu-se pe clerul eel duman seniorilor din
causa ca aceetia incep a rapi numirea episeopilor ; introduce ereditatea fiului eelui mai mare.
995. Urmeaza fiul seu I?obert II.
1031. Henrie Y. Lupta cu vasalii, sprijinit de Robert
Dracul dueele Normandiei, care capata pentru aceast4
de teritoriu. Se insoara cu Anna de Rusia, nepoata imp)
de Rasarit Roman II.
1060. Fail) I. Wilhelm ducele Normandiei cucereete
Anglia (1066) ei refuza omagiul regelui Erantiei. Comert cu beneficiile eclesiastice ei rivalitate eu papa.
I iei.
Pentru a se sustinea regii aunt nevoiti a darui necoutenit din posesiunile lor pamenteeti vasalilor, care in
curand nu mai asculta de ei. La moartea lui Filip, 1108,
68
Orleans $i Bourges cu teritoriile ineunjuratoare). slogciunea puterei rege$ti se vede $i din acea a regii nu
ieu parte la marele espeditii facute de Francezi $i anume : 1) Cucerirea Angliei (1066). 2) Cucerirea Italiei de
Sad $i fundarea regatului Ambelor Sicilii (1043-1,092)
3) Fundarea regatului Portugaliei (1090). 4) Cruciata
ant6i (1096).
69
Henric Zurbagiul.
in Roma ; papa Greg. V alungat. Oton pune pe perceptorul seu Gerbert papa, sub numele Silvestri' II.
1024. Casa Francon& Conrad Salicul. La alegerea sa se introduce sistemul alegerei prealabile: Vasalii
cei mai marl aleg, i supun alegerea ratificarei adunarei.
Originea principilor electori (m. tarziu 7). Supune Italia revoltata. Prin Constitutia de Pavia (1037) declara
feudele miei creditare, si nerevocabile dent pentru tradare. Mostenirea regatului de Arelat (1038).
Istoria Bargandiilor pitnii la 1038.
933. Ambele Burgundii unite in reg. de Arelat. 937
993. Conrad Pacilicul. Regatul tabeste prin dcsbingri
interioare, amesteeuri in Italia, navglirile Ungurilor.
70
imp. de lasirit.
episeopului de Roma prin intoarcerea mai tuturor barbarilor de la Arianismu la Catolicism i prin crestinizarea
Angliei. Papii ineep a int5ri alegerile de episcopi pi
si a casa hotgririle sinoadelor locale a diverselor teri catolice.
Papa
devine principe lumen, eel mai bogat episcop al crestiMitfitei, depositarul corenei apusene i originea puterei
840. Decretatele cele falfe. Documente atribuite papilor veohi ; sustin a papa e autoritatea supremi bisericeasca, c st k. deasupra celei lumetti, c5, are singur
dreptul de a inai episcopii. Falsificarea, f5cut5 de clerul franeez p. a scapa de influenta regilor si a mitropolitilor devine profitabi1 5 papal
Casaz5 be-
71
tarirea sinodului galican chemat de arhiep. Hincmar care
destituise pe ep. de Soisons. Cere destituirea patriarhului de Constantinopole Fotius ea nefiind sfintit eanoniceste.
livre (1043). Imparatul Henrie vrand sa moral seze scauma papal, pune iu el papi germani 1046-1073 : tlemente 11, Dames II, Leon IX, Victor II. Hildebrand este
secretar la acestia.
1034. Desbinarea bisericei crestine (v. ist. imp. hitin) profitabila Apusului. Papa geful unie i necontestat
a bisencel apusene.
1083, papa). Regenerarea Crestinatei prin biserica ; indreptarea acesteia prin puterea papala. El vroeste : 1) SI
scoata alegerea papei de sub infi. impOratului si a poporului Romei colegiul eardinalilor. 2) sa scota clerul din
legdturele lumesti priu celibat i pr.n sfarmarea legaturilor feodale. Episcopii sa nu mai fie numiti regi (investitura eu carja i inel) ci alesi de cler i inldriti de
papa, ear regii s le incredinteze averile, jurisdietia si
si celelalte drepturi lumesti (investitura cu seeptTul). Epis-
puterea episcopilor reStringand alegerea br numai la clerul mitropoliei (capital) i scotind mandstirile de sub
jurisdictia Mr.
72
relative la investiturci. Imperatul aduna sinod care destithe pe papa. Papa excomunica pe imperatul ; efect cumplit a excomunicarei asupra poporului ; penitenta lui
lIenric (1077). Lupta lui H. cu anti-imper. Rudolf de
Suabia si cu papa Gregoriu ajutat de Normani sub Robert Guiscard. Duph, rnoartea lui Gregoriu (1085) papii
**
73
tieretigar I de l'riu1, rege de Italia 888 Imperat 915
Guido, duce de Spoleto
Lambert, fiul lui Guido
Arnulf, regele Germaniei
Rudolf, regele Burg. transj.
Hugo, conoitele Burg. cisj.
,,
II
71
889
892
921
926
931
950
950
951
II
11
1,
891
892
896
7-.
962
Acestp lupte nasc o complecta anarhie. Seniorii feodali si demnitarii bisericesti domnesc tot mai neatarnati.
Navalirile Ungurilor (898 ; 914 arderea Paviei) si ale
74
b) Italia Inferioard.
887. In Italia Inferioara sunt trei state semi-independente : Neapole, Gaeta, Amalfi ; restul sub Bizantini, gu-
vernat de Catapanul" din Bari. Pe langa aceste principatele longobarde : Benevent, Capua, Salerno.
1012. Cati-va Normani pelegrini, luati de principele de
Salerno in ajutor contra Sarazinilor. Multi Normani frantuziti yin in Italia sudica. Nefiind resplatiti de Greci,
ei cuceresc Apulia.
1042. Robert Guiseard, ducele Apuliei, cucereste Calabria, pine capat domnirei Bizantine (1057). Supune
principatele Salerno $i Benevent, Fratele sett Roger
cucereste Sicilia de la Arabi.
1139. Boger II fundeazd regatul ambelor Sicilli, unind ambele cuceriri, supunnd apoi Capua, Neapole $i
Amalfi. Papa Leo IX recunoqte aceste cuceriri considerandu-le ea feude papale.
In Sicilia in Sudul Italiei inflore$te inainte cultura araba care sta in contact cu acea a Arabilor din Spania.
Aici incep cele antei lumini a civilisatiunei intelectuale,
pe cand in nordul Italiei incep acele ale civilisatiunei
maseriale.
0)
bisericeasa.
1) Md12stirile. Introduse in apus de clilug5,rul. Ata*).
Simla Rind insem natii, prin cultura maurii, va fi tratat1 mai jos
sub Arabi StItele nordice atunci clnd vor incepe a juca un
rol in is torie.
16
77
oil.Ludovie Germanul face jurgmant in limba romanicg
842. Otfried de Weisenburg traduce evangelia in dialectul francon 850. Poesia lating devine rimatii, perzgliduso vecbia pronuntare C. 1000. Cea poporang se desvoltg
din et) in ce. Cantecul lui Roland foarte respandit c. 1066.
3) Oameni insemnati. In sec. VI, VII miscarea literara concentratit in predici, vieti de a sfintilor (coleetia
jesuitilor Bolandisti numera 55 vol. in folio eu 25,000 de
vieti de sfinti). Aleuin t 804, corege eartile bisericesti ;
scrieri religioase, filosofice (de Virtutibus, de ratione ani,mae), literare (gramatica, retoricii) i poetice. Eginhard
t 839; viata lui Carol cel Mare. Agobard ep. de Lyon
t 840; eerie c. duelului, probelor lui D-zeu, credintei in
vritjitori. Hinemor Arhiep. de Reims f 882; disputa; contra cgluggrului Gottschalk care sustine predestinatiunea.
pe sfanta scripturg. Este representantul spiritutui filosofis ; alungat din Frantia din ordinul papei Nicolae I.
Silvestro II papg t 1003, invatat in scolilf maitre ; introduce cifrele arabe in Europa si ornicul eu pendel.
Guido di Arezzo t 1050 introduce noatele en linii in
musica. Anselm arhiep. de Canterbury 1109, milks filosofia la demonstrarea chestiunilor religioase; originea
scolasticei.
b). Rasaxitul.
1) Istoria Arabilor.
Arabli inainte de Maliomet. Arabia ferice cu orase
insemnate; Arabia desartit en locuitori nomazi ; cate-va
orase intre care Meca si Medina. Poligamie, moravuri
barbare dar cavaleresti, mare pretuire a onoarei. Din
causa climei, violenta in pasimie i fantasie vie ; mare
placere pentru poesie i limbg frumoasg; nici o alta
artg.
Religiune monoteista in fond ; din causa barbarici Ansg toate triburile se inching la idoli.
450 Kaaba, templu la Meca, loc de intrunire pentru
luptele poetice intro diversele triburi ; pelerinaje religioase. Kaaba contine idolele tuturor triburilor. Kaaba
vine sub paza familiei Coreifililor; inceputuri de organizare de stat.
500. Arabia se deschide la toate popoarele prin schimbarea directiunei comertului din causa luptelor nesfirsite
78
Cuceriri:
De la imp. de Rasarit Siria 636 ; Palestina, luarea Ierusalimului 638 ; Mesopotamia 640 ; Egipetul, luarea Alexandriei 641 ; Persia, finitul dinastiei Sasanizilor 642 ;
Armenia 646 ; Ciprul 647 ; Tripolitania 647 ; Rodos 649 ;
Apoi Nubia 651.
79
80
1014.
81
antice, si cu scolile de mediciul si filosofie a Nestoriauilor asezati in Asia, (Persia)-- Traducerea hd Euclid,
Ptolemeu, Gailien, Aristotel. Inflorirea astronomiei; calcularea anului lunar, a obliquitlitei eclipticei: mitisurarea
Fie-care moschee avea c4te-o scoald. Cele mai rennmite in Asia: la Bagdad, Bassora, Ispahan, Samarkand,
in Africa la Fez, Maroco, in Europa la Cordova, Sevila,
Grenada, Saragosa & i in Sicilia.
Starea materiald, din cele mai infloritoare. Comeq intins in Asia, Africa, Europa. Drumuri bune, statiuni si
reservoaruri de apii, pentru caravane. In Spania agiiculturl infloritoare ; ingra'sarea i udarea p5,miuttu1ui. Cultura bumbacului, sofranului, trestiei de zahar. Tesiituri
de litina., matas, aur. Fabrici de zahar, de arme, de piei
si de ingnusi. Lucrarea minelor : argint vi0, fer, aratnA
&.
a 3-a lank', nenumPrate sate) sosele, fanare, gniidiui minunate, locuinti luxoase si elegante.
Ade 8. Intre opuri de arhitectua se insamnii Alcavaral la Sevila, Moscbea la Cordova si Alhambra la Grenada. Pictura si sculptura nu so pot desvolta fiind o-
prit reproducerea de figuri omenesti. Ornamentia bogatii (arabescuri). Viata eleganta,, luxoasii si usoarii.
Math* aceastei culturd maurd care existit i in &ci-
s2
Vasiliu I. 767
Italia se opune
83
.Rlisariteanti. Cause: diferinti dogrnatice asupra pornirei
Sf. Duh, asupra celibatului, postului. Apoi deosebire in
limbs predicarei (latina i greaca). Rivalitatea papei pi
a patriarchului pentru suprematie. Ura populatiei Italiei
1054.Imperiul de rasarit instrainandu-i popoarele apusena perde ori co sprijin, tocrnai cand slabeste mai tare.
5) Cultura foarte slaki. Colegiul de Constantinopole,
(directorul numit soarele invdtatarei, cei 12 profesori
cele 12 semne zodiacale!) i biblioteca de 38,000 de vol.
ard in timpul iconoclaOlor. Inflorirea culturei Arabe
trezeste pe Greci. Fotivs patr:arhul t 888, aerie biblioteca" extract din vr'o 220 de autori Corpus juris tradus
in greceste sub Vasiliu I Maced., Vasilicalele 870. In-
84
830. Ungurii (r. finica) venind de pe la Volga se asaza in Ateluza intre Nipru i Siretiu. Ajuta pe Bogor
ducele Bulgarilor contra imperatului Manuel. 862 prada
imper. Franeilor. 893-895 Aliati en impar. de Rasarit
contra lui Simeon regele Bulgarilor. 896 Ajuta pe regele german Arnulf contra lui Sviatopluk, in acest timp
Bulgarii ea Peceneghii (din dosul Niprului) pustiaza Ateluzu. Ungurii trecand pe langa Kiev, pe care il ataca
fara succes, tree cu totii in apus in Panonia 898.
900. Peceneghii (r. finica) in urma Ungurilor se apza
in Dacia orientala, pradac!uni contra imperiului, de mai
multe ori in legatura cu Romanii.
1050. Cutanii (r. finica) imprastie pe Peceneghi, mai
mite grupe se adapostese in Transilvania. Cumanii prada adesa imperiul. Ei sunt nimiciti de Tatari la 1238,
mai multe grupe se asaza in Ungaria.
1238. Tdtarii (r. finica) care urmeaza si de acolo
nainte a prada terile romane pana pe la zfarqitul secol.
XVIII.
Resaltatal acestor nAyglIri.
Popoarele germane nu nu yin hi atingere cu locuitorii
Inriurire slabaPopoarele finice de yi numerosse
85
due o viati de pradg si nomadg care micsureaed inrinrirea lor, s1bit i priu marea deosebire de raed. Cele
mai multe apoi nu se asazs intre Romni. Popoarele
slave au cea mai mare inriurire asupra elementului dace-
Formarea de State.
820 Critagon cucereste Panonia, deputatie la Ludovic Piul. Doinnia Bulgarilor intemeata pe malul stang
a Dunarei.
835. CreOinizarea Bulgarilor. Regele Bogor se boteuza
numindu-se Mihail. Calugarii bulgari Metodiu i Ciril
traduc evangelia in limba sloveana veche numita bulgara
de la cuceritori, i respandese crestinismul intre Slavi.
Limba slavona devine grin aceasta si limb& ofriala in
statele Slave. Doninia bulgara i eparhia arbiepiscopului
bulgar intinzendu-se si pestea Dunarea, liinba slavona
86
2) State romane i romano-slave din Dacia traiana.De la retragerea A varilor din Dacia, navalirile
devenind mai slabe $i ne intinzendu-se asupra intregului
teritoriu dacian, apoi pamentul Daciei servind mai mult
de loc de trecere decat de a$azare pentru barbari, populatia remand ineepe a se con8titni in state. In partea
orientala (Moldova) gasim mai multe state sub dinastii
slave $i sub suzeranitatea regilor de Galitia ; astfel principatul Bi!rladalui format dupa ce Ungurii parasesc Ateluzu (c. 900*) intinzendu-se asupra mai multor ora$e
precum Galatii, Tecuciul etc. Acest principat cuprinde
partea Moldovei numita tara de jos. Tara de sus era de
sigur sub suzeranitatea Galitiei, poate chiar direct guvernata de regii acestui stat slay. In Dacia Sudica
(Valahia) exist& de prin acelea$i timpuri Vrancea, la
pe cand laturea sudica $i cea rasariteana a ei, unde se aflau Fagara$ul $i Marmurosul ra-
este supusa,
man de o earn data libere.In toate aceste state cultura pe cat exist& este slavona, din causa Ca biserica cre$tuna atarnand de metropolia bulgara, limba bisericeasca
era cea slavona, de unde urmeaza ca si limba oficiala
sa fi fost tot cea slavona.
Biscrica cresthi de rit slay.
*) In documente pomenit pentru Nntela oail in 1134, dar constituit, cu 1egturi comerciale intinse, coca ce dovedeete o existenth,' mai indelungata.
87
todiu i Ciril, cand prin intrebuintarea limbei slavone
in serviciul bisericesc, se inlesni respgndirea Crestinismului.
88
a). Apusul,
I). Istoria Aug liei de la 1066 pitnil, la 1272.
Istoria Anglioi pitnh la 1066.
remaser6
manilor.
89
970-1013. Etelerd II rescumpara de la Danezi pacea en bani. Birul ,Danegeld". Cauta sprijin in contra
lor, casatorindu-se cu Bich, duce ui Richard H de Normandia. Originea inriurirei normane in Anglia.
1013-1041. Dominatia danezd in Auglia sub Swen
i Canut eel Mare, care se crestinizaza i trimite misionari in Scandinavia. Mare inriurire a curtei de Roma.
Reactiunea nationala sub Godwin alunga pe Danezi dupa
moartea lui Canut.
90
1066.
zecimi; tot omul trebue se fie inscris in o zecime. Oamenii din zecime Bunt respunznori pentru acela dintre
ei ce ar comae o infractiune. De aice se esp1ie'6 prosperarea materia d mult mai grabnic6. in Anglia do at
pe continent.
91
jugul (1137).
92
1154. Casa Plantagenet. Ineeputul laptelor en
Frantia.He'nric II (1154-1189)pesede in Fran(ia :1)
Normandia i Bretania ca rege de Anglia : 2) Anjou $i
Touraine de pe tatal seu ; 3) Aquitania $i Poitou prin
casatorie cu Eleonora foasta sotie a regelui de Frantia
uilor inlesnise intdrirea puterei rege.Fti intrebnintatrt apoi pentru a comite abusuri: Regele vindea epitropille
invoirile de ciisiltorie, impunea plitti abusive pentru
executarea hogririlor ; impunea feliurite ditri arbitrare
nobletei, oamenilor flberi, orase1or. Asuorirea ce lovea
atat pe Normani cgt si Anglo-Saxoni, interesul, lor comun i inceputul contopirei acestor doue rase in timpul
de 150 de ani de convietuire, explic ii. cum de poporut
intreg, nobil, oameni liberi i orase se uncste contra absolutismului regesc. Poporul este sprijinit si de cler.
Continutul magnei eharte. 1) Libertatea alegerilor
D3
telui sen Richard de Cornvalis, imparat in timpul interegnului. b) Stoarcerea terei prin prelati, curtizani si
bancneri italieni. Henric mereu jura pe Magna Charta,
Revolta baear papa i trimite dispense de jurament.
ronilor. Simon de Monfort; regele prins. El chiama pe
langa vasalii mari (baronii) i rnici ai coronei, pe sub
vasali qj oamenii libcri de la cdmp qi din orase i atmme nu pe toti, ceea ce ar fi fost cu neputinta ci cede
doi cavaleri de fie-ce comitat qi doi burgkezi de fie-ce
tdrg alesi de acele cercuri. Adunarea chemata mai ales
p. a acorda auxilii ie numele de perliamentum. Inmultirea proprietarilor mici i imbogatirea oraselor esplica
aceasta. Originea casei de jos san a comunelor.
Teoria constitutieL
Juristni Bracton. Principiul
monarhiei ereditare: regole nu moare." Monarhia nu
este absolua : regele nu trebue sa' fie supus nimarui
pe pdmnt pe ct lui D-zeu qi legei, aci legea il face
rege. Regele trebue deci a dee legei ceea ce legea i
94
lui, domnire si putere ; caci unde vrointa domneste
care mergand in Palestina lasa pe abatele Suger locutiitor.Inceputul intarirei autoritatei regesti. Ludovic
VII si Suger apara bisericele i orasele de asupririle
seniorilor. Daramarea multor castele senioriale. Cel putin in ducatul Frantiei se introduce ceva ordine. Ludovic VII se cdsatoreste, apoi leapada pe Eleodora de Gu-
95
se imultese de la 35 la 67. Venitul tuturor 43,000 livre.Marea popularizare i strelucire a numalui lui
Carol cel Mare prin trubaduri ajuta pe Filip in incercarlle de organizare. Beinoirea curtei lui Carol cel Mare;
regele da ordonante in cointelegere ca &trona qi pralaii cei marl; incercarea restabilirei unitatei in regal.
Lupta cu autoritatea papala si cu clerul national care
vroia sal domineze : episcopii de Orleans si Auxerre
refusa contingentul (1209) ; Filip i constringe, cu toata
excomuthearea papei.Inalta prestigiul regal stabilind
06
Curtea regelui (a paitilor) dare exista din techime pentru judecarea vasalilor mari este reformats. I
se atribue i apelurile de la sentintele date de prevots.
Imultindu-se afacerile i baranii n2venind la sedinti, regcle incepe a mom; membri, cu deosebire clerici ca mai
invdtati. Aceasta curte a regelui se numeste parlement."
Pe urma incep a. fi numiti pi iri.ti (doctori in drept,
roman pi canonic) ca membri, care introduc in parlament teoriile absolutismului a dreptului roman. Sedinte
regulate a parlamentului (1254) care devine in curend
cel mri puternic mij lee de guvernare ; el va fi instrumentul introducerei absolutismului in Frantia.
Bigotismul lui Ludovic il face sa intreprinda done cruciate, sa nimiceasca pe Albigenpi sa introducd inquisi(ia (1229). Papa regulatnenteaza studiile la Univernsitatea din Paris. Oprirea de a se invata dreptul roman,
pentru a nu face concurenta orapelor din Italia.
Louis.
1138. Familia llohenstaufilor.Conrad III de Suabia (1138-1152) ales de principii ce se tem de IIenric
cel Meindru flul fostului imparat ca fiind prea puternic
(duce de Bavaria, Saxonia p. a.). De nice lupte civile in-
pa tine cu adve.rsarii impftratului ; de aice se intind partidele Welfilor pi Gibelinilor si in Italia : Weltii sunt
partizanii papei ; Gilbenii ai impiirattfuiSub Conrad
lupta se margine.pte in despoierea lui Henric cel Mandru de posesiunile sale ; apoi este ertat.--Conrad III ie
97
(1190).Cruciata a III-a.
1100-4197. lienrie VI. Lupte in Italia cu Tancred
pretendent sustinut de papa, pentru regatul ambelor Sicilii; in Germania rescoala partidei velfice (Henrie Leul
cu multi vasali ; Richard Inirna-de-Leu ragele de Anglia
ajuta rescoala ; prins cand se'ntoarce din cruciata III).
Henric VI reuseste a o nabusi.
1198-1'215. Filip de Suabia i Oton Saxonul. Lupte
intre acesti doi pretendenti. Papa Inocentin III profita
de aceasta pentru up intinde puterea in Italia : alunga
pe dregatorii imparatesti din Italia mijlocie si din Spoleto declarancl terile aceste de feude ale sale.
Anarhie
in Germania. eavalerii de casteluri darama si prada 16
manastiri i 350 de parohii. Dupa patru ani, se declara
papa pentru Oton Saxonul ; Filip excomunicat, apoi asasinat.
Vroind Oton sa se opuna abusurilor papei, este
si el exeomunicat si papa sustine earasi pe Hohenstaufi,
in persoana lui Frideric II.
1214-1250. Friderie IL Creseut in Neapole si Siciarbe. Doninia lui Frideric in Italia periclita autoritatea lumeasca ; spiritul seu eel liberal, autoritatea spirituala a papei. Frideric se ocupa putin de Germania ; vra sa fundeze un
regat italian. De nice resulta : 1) In Germania propasirea neatarnarei principilor; ei se rescoala condusi chiar
de fiul seu si sprijiniti de papa. Frideric e nevoit sa le
incuviinteze liberarea teritoriitor lor de juridiellia budratului, esereitata de palatinul de Rin, liberarea de intposite inviratefti (1220, 1232). Germania tinde a fi o
lia sub inriurirea
98
bor. Tribunalele secrete din palatinatul de la Rin, Fehmgerichte." Asociatiunea oraselor maritime, Hansa 1241 ;
1125. Lotar III Saxonul recunoaste concordatul si desleaga pe episcopi de necesitatea de a depune imparatului juramentul de eredinta.
99
1140. Redactarea codicelui de drept canonic, de calnoral Gratian. Decretalele eele false sunt admise in colectie. Repedea respandire in toata biserica si prin ea
in lumea apusana a teoriei despre suprematia bisericeasca
si lumeasea a papei. Intinderea jurisdictiei bisericesti
pentru o multilee de chestiuni ce fusese mai nainte judecate de autoritatile civile; in contra ori earei hotariri
se poate apela la papa. Dreptul papei de a dispensa de
regulele caponice (la casatorii etc.)
100
a regilor din causa luptelor ai expeditiilor, manse insemnatatea oraselor lombarde, casele de banca a intregului Apus.
Slabaciunea imparatilor gerinani face
de autoritatea lor ramane numai nominala. Oraaele se
guverna de sine ai liber sub forme republieane. Luptele
eu Friderie Barbarosa din care oraaele lombarde esa invingatoare prin pacea de la Costniz 1183.
Din aceasta, perioada se observa anse sporirea causelor de decadere. Rivalitati dintre oraae din gelosie de comert.
4ivalitai ai lupte intro partidele voile i gibeline. Aaezarea baronilor in oraae i adunarea de mari bogatii in
manila unor cetateni inlesnese formarea unei aristocratii,
Petru de Aragonia.*)
*)
101
Cu !tura si fenomene generale istorice apnsene.
1). Biserica. Putere fearte mare, avutii colosale d.
e.: malastirea Fulda are 665 de moaii, Corvey 746. Lorh
3836 do danii diferite. Demnitarii bisericesti, papa, arhiepiscopii, episcopii etc., fiind i principi lumesti, domni
asupra unor teritorii cu vasali indatoriti la serviciul armelor, cu dreptul de a ridica dgri, s. c., urmeazg ca puterea bisericei este o putere si materialg nu numai spi
ritual:. Aceastg, biserica rade tot mai tare sub autoritatea 'papall. Fiind basatg puterea bisericei pe ascultarea
omenirei ai aceasta pe neatiintli, papa aeful ei comi ate
pretutindene ori ce micare atiintificg : 1122 arde cartea
lui Abailard despre Sf. Treime. 1139, condamng invetaturile lui Arnold de Brescia care combgtea coruptia bisericei
1099 ; in Franta poemide lui Roland ; in Germania Niebelungen. thintareti poporani, Troubadours, Trouveres,
Minnesinger, se nasc sub inriurirea civiiisaiei maitre in
care infloreau cintecele i povestele poporane. Multi barbati insemnati politici sunt i efultereti Frideric If, Richard Inimg-de-Len, Alfons 11, Pam III de Aragon,
Thibaut comite de Champagne ete. Romanul rosei de
Guillaume de Loris t 1260. Dante cel mai mare poet a
veacului de mijloe t 1321 ; poemul sot Divina Comedla
(scris c. 1300) este icoaa poetica a credintelor si dorintelor timpu'ui de atunci ; prin acest mare genii!. liming
it al iand de vine Haulm cea mai de timpurin cultivatd
din Europa.
itiinta. Arabii i Evreii respgndesc medichta, pe care insuai papii 111/ o prea combat, avend
giei ai a le astrologiei : Al-Edrisi eerie recreatinni geogeafice pentrn Roger 11 1152; scoala de medicine in
Montpellier 1166; Ala, bra diisclita in Visa de Leonardo
creseut in scoli maure 1202. Inceputul filosofiei scot (mace prin resplindirea scrierilor lui Aristotel : este proteguita do papa mai la urmg, cad ea canta sg. smiting
pe temeitiri ra0onale 5i nu numai pe Sf. scripturg, dogmele bisericei apuseue, fgrg a se ocupa de adeverul lor
102
intrinsec. LuptX mare intre scoalele nominalisti (aefi
Abailard t 1142 Thomas de Aquino see. XIII) i realist& (Anselm. de Canterbury, Dims Scotus). Thomas de
Aquino incemeeaz5, invetatura despre comoara de har a
bisericei, despre facultatea papei stapitnul acelei comori.
de a Prta paeatele treeute, presente i cbiar viitoare.
Beneaterea studiului dreptului roman, in Italia mai lintel. Irnerius din Bologna 1120. Allem unui manuscris
complect a pandectelor in Amalfi 1137 Cei patru Doctori : Bulgarus, Martinus, Jacobus si Hugo judee a. prieina
tipul ideal a omenirei de atunci. El este religios si dedat numai Ia meatesugul armelor pentru apararea religiei, femeii i sermanulni. Cultivarea simtimentului onoarei ai a dellinitatei personale. Introdueerea moravurilor elegante i politicoase in relatiile dintre oameni
mai ales dintre barbati si femei. Aceste sunt foarte inaltate in opinia oamenilor prin idealislree lor de poeti
ai mai ales prin inane figurg a feeioarei I'Vlariei care resfrNnge asupra intregului sex razele (le splendoare de care
este incunjuratA in adorarea omenirei.
4). Cruciatele. In o aka stare de culturg erau posibile cruciatele, espeditii pentru liberaroa Sf. Morment
de sub dominatia musnlman'a. Puternica credintii, rligioas a tuturor claselor, gustul de aventuri, lipsa, uuei
103
Numai cruciata I are caracter pur religios ; mdrplinitl
numai de voluntari din toate terile. Cele urmittoare la
care icu parte regii, incep a amesteca scopuri politice.
in a IV-a papa cucereote Constantinopolea in interesul
sett oi a Venetianilor. Cele de pe unna stint datorite bigotismului personal al lui Ludovic cel Slant.
1096 1100. Cruciata I. ldeia ltd Grigoriu VII pusa,
in practica do Urban IL Calugrtrul Petru de Amiens
propovedueote cruciata Multime nenumeraM de popor
nearmat, neingrijit porneote spre Palestina; pracra i jefuese terile ; stint nimiciti. Artnata sub Godefroi de
de Bouillon, duce de 1,orena, comitele Raimund de Tulusa oi Bohemund principe de Tarent cucerete lerusaMaul 1099. Fundarea regatului Ierusalimului care tine
de la 1099-1187.
1147 1149. Cruciata IL Ludovic VII, Conrad III,
fitr resultat.
1189-1193. Cruciata Ill. Saladin sultand Egipetului
pune capitt regatului Ierusalimului 1187. Frideric Barlbarosa, Filip August, Richard lnim-de-leu. Intrigi intre Richard oi un vasal a lui Barbarosa, Leopold de Austria; fad, resultat.
1202 1204. Cruciata IV, provocata de papa Enocenliu III. Impgratul Henric VI cu multi seniori. Venetienii cucerese Zara, apoi cruceferii Constantinopolea.
Fundarea imperiului latin de orient sub Balduin de
Flandra. Tine de la 1204-1261.
1212. Cruciata copidlor. Sbucnire monstruoasg a fanatismului clasei do jos. 20,000 do copii pornesc p. a.
recuceri lerusalirnul. Toti per sau cad in sclitvie.
1228-1229. Cruciata V. Papa Honorius sileote pe Frideric IL necredinciosul la aceasta.
1248-1270. Cruciatele VI oi VII a lui Ludovic cel
Mint, flicute din orchn regesc si nu din libera imboldire a sentimentului religios. Ludovic moare in espeditie.
manilor 1291.
Cruciatele lit inceput inturese puterea bisericei oi a papoi. Nerenoita lor loveote putermc pe ame-ndoue. Desilusionarea lumei, inceputul indoelei, liticirea sentimenth:
lui relios. Atingerea cu viata oi cultura mourit oi cu coruptia italiaiiu provoaa gustul unzti traiu mai bun oi a
unei vieli mai luxoase in toata Europa apusanit; eunootinta de aproape a vietei i inconjurimei papilor slitheote
104
respectul pentru ei, si in (erile indepitrtate. Cruciatele
favorese desvoltarea proprietatei mici, rosemnparandu-se
colouii de la st'apftnii lor ce plecau in expeditii si avean
nevoe de bani. Ele ftvoresc desvoltarea oraselor in toate
oriIe prin ridicarea comertului si a industrici.
Biserica 6:nse isi caprtta un nou sprijiu in ordinele
religioase. Ospitalitii 1048 (De 1. 1310 in Ciprn sub
numele de cat dleri 1todieni). Templarii 1218 nimici(i tie
a) Apusul.
I. Istoria Angliei de la moartea lui Henric III.
Eduard I 1272
1377. 1) Lupta co papa p. indepartarea prelatilor italieni, sustinut de parlament si de reformatord Wyc/iffe
care scrie contra papPi, a bogatiei clerului, monahismului, ertarei pacatelor ; traduce bialia in englizeste, scrie
un catehism, respinge spovedania, celibatul s. a. 2) Rcsboiul de 100 (Ie ani cu Frantia, eucerind mare parte din
Frantia (v. m. jos 1st. Frantiei). 3) Industria engle,va
105
4) Orpanisarea parlanientului.
Inmultirea representantilor orasilor carora Eduarzii le
venduse dreptul de a trimete representanti, din nevoie
de bani. Diferitele clase din parlament votau separat ;
clerul si marii baroni tormeaza unu corpu deosebit
casa de sus; representantii mici si ai oraselor casa
de jos.. Obiceiul de a cere inlaturarea abusurilor si
de a face se atarne acordarea de subsidii de la indreptarea lor.
1461 minor, sub tutela ducelui de Bedford. Sfarsitul resboiului de 100 de ani prin rescoala natiouala a Frantiei
sub fecioara de Orleans. Numai Calais rarnane Englezilor.
1461-1485. Casa Iork. Docele Ricard de Iork coboritor a lui Eduard III se rescoala asupra lui Henric
VI (nebun) ; originea Resboiulni de done rose 1455
1485 : rosa rosa e semnul casei Lancaster. rosa alba a
Ricard batut si ucis de armata reginei
casei lurk.
Margareta la Wackefield ; fiul seu Eduard /V cu ajutorul lui Warwick bate pe Lancastrieni, prinde pe Henric
VI, si se face rege, dar este apoi resturnat de Lancastrieni in partea carom trece Warwick. Eduard cu ajutor
olandez restoarna earasi pe Henric VI prin batalia de
la Tewkesbury. Macelarirea intregei familii Lancaster si
106
Ricard sunt earasi ucisi de fratele seu Ricard de Gloucester care devine regele Picard 111- 1-182-1485. Acesta e batut si ucis la Bosworth 1485 de Henric Tudor
care casatorinduse eu Elisabeta de lork sfirseste resboinl
de doue rose. Mare slabire a aristoeratiei ; tendinta
regilor Angliei de a intemeia absolutismul in Anglia.
1) Dupa marina
posesiilor regesti prin Ludovic VII, Filip II August,
Ludovic IV eel Mint si Filip III mai remasese inca
107
tele private Sistine orasele ce se elibereaza de sub domnia clerului si a seniorilor feodali (emanciparea comunelor), ceea ce intareste malt puterea regeasca.
Ludovic
X 1316, Filip
1322 si Carol IV 1328 cei de
pe urma Capetingi. Sub Ludovic X se fixaza principiul
V.
suveranitate Guiena, Gaseogne, Poitou, Saintonge, Limousin si Angournois ; el renunta la tronul Frantiei. Protes-
108
_Etienne Marcel eeful ei este ucis ; marl neorsindueli.
Statele generale disolYate, Carol V urmeazO a'ai procura
1415-1453. A doua perioada% Henric V regele Angliei reincepe resboaele en Frantia guvernata de Carol
V/ 1380-1422 care fiind nebun mosii sei i erau tutori
( partidele Burgund si Orleans.) Cu ajntorul ducelui de
Burgund si a reginei, Henric V intra in Paris se corona
rege a Frantiei. Regele Carol VII 1422-1461 marginit
in parOle din colo de Loara. Re,!coala na(ionalei franceza
?lb loana d'Arc, fe,ioara de Orleans. Englesii invinsi,
Carol VII eoronat rege in Reims. Ioana arsa de Englesi.
Ei perd toate posesiile in Franta afara de Calais. Infiintarea companiilor de ordonanrci, cea anteii armata perma-
newel, (1444) pentru euratirea Frantiei de bandele pradatoare. Resboiul sfarsit fara tratat.
Dup'6, resboin, regii cauta sii, recapete puterea edrun-
meinhri doctori in diept, propagi idei absolutistice nomane. Regele tare prin sprijinul oraselor si armata permanenta ; in contra regelui nu este ca in Anglia ten popor intreg care sal m6.rgineased legal puterea, ci numai
seniori feodali care luptit pentru interesele kr, contrare
poporului. Ile aceia in Franta se intemeiazii absolutismul
1461-1483. Ludovic XI, activ, neluxuos, intrebuintaza ori ce mijioc pentru 4'0 ajunge seopul. Seniorii formeaza Liga binelui, public; regele cedeaza tuturor pentru
confisca due. do Alenson, ucide pe Comitele de Armagnac, pe Oonetabilul de St. Pol. Fratele regelui, caruia
trebuise sa-i dee Guiena, moare otravit. Ludovic cas-
109
apanajl fiului seu Filip care prin clsgtorie adauge Flandra, Franche-Comt6 ei Nivernois. Nepotul seu Filip cel
Bun supune orasele Ronului pana spre mare. Ducii nu
mai jug, credintii regelui Frantiei. Carol Temerarul fiul
lui Filip vra el iee titlul de rege intelegandu-se cu imp.
germ. Flenric III.
Bretigny, precum i sub Carol V ele nu mai aunt chemate ; driIe luate arbitrar. Sub Carol VI ele silese pe
rege s revoace toate (riffle impuse arbitrar inca de la
numer, cer scaderea impositelor, a armatei pltite. redactarea obiceiurilor, convocarea etatelor generale dupl. 2
ani. Dar Carol VIII incepe resboaele lui italiene cu multO armatl, multe cheltueli, pane tare arbitrare, nu mai
convoacif. statele. Singura autoritate care mlrgineste ceva
autoritatea regeascl este Parlamentul de Paris care de
si Tribunal Ia ineeput, &vine i corp politic; membrii
mi inamovibili de sub Ludovie XI. .Numai acele orclonante regesti au valoare care au foot transcrise in registrul
parlamentului.
110
burg, ceea ce aduce liberarea Sviterei 1307 (cantoanele Swyz, Uri, Unterwalden) de Stauffacher, Ffirst,
Melchtal si Wilhelm Tell.
1308-1313. Howie VII din casa Luxemburg, intreprinde restabilirea puterei imparatesti in Italia Reinceperea luptelor intro Weill i Gibelini, impune dari oraselor lombarde ceea ee aduce o rescoala generala in
contra-i. Moare in espeditie.
Friderie d Au8-
111
112
1436-1439. Albert H de Austria. Cu el se sue definitiv pe tronul Germaniei casa de Austria care ramane
pana la sfirsitul imperiului german (1806) pe urma in
imp. Austriac papa astazi.
1439-1493. Frideric III principe slab : in Boemia se
alege rege G. Podiebrad ; in Ungaria Mateiu Corvin
lasa ea Turcii sa iee Constantinopolea si sa devaste Austria ; nu impedica cuceririle lui Carol Temerarul niei caderea Milanului sub F. Sforza. In Germania lupte interioare intre principi, nobili i orase etc. neimpedecate
originare (Bella gerant alii, tu felix Austria nube," Deviza Austriei A. E. I. 0. U. Austriae est imperare orbi
universo.)"
din un presedinte, 16 judecatori din care 8 nobili, 8 doetores iuris utriusque, pentru judecatile in apel de la ori
ce fel de judecata din toate terile imperiului, precum si
pentru judecatile principilor intre ei. lnriurirea puterniea
a dreptului roman. Germania impartita in 10 cercuri ;
politie mai regulata, armata permanenta cu arrne de foe.
Casa de Austria basand puterea imperiala pe imensele
sale averi i poesii de familie reuseste a aduce si in Germania o concentrare sub puterea imparateasca.
IV. Istorla Italici i a puterei biserice01 de
la Bonifacius VIII pitnit la resbelele italieue.
(1294-1495).
a). Puterea papallL
Lupta intre Filip IV cel Frumos si Bonifacius VIII (v. mai sus 1st. Frantiei) arata
113
Beforme. 1414-1418. Coneilial de Constanfa se declara superior autoritatei papale (propunerea lui Gerson),
condemna invataturile lui Wycliffe, condemna i arde pe
Huss, indeparteaza schisma. Papa Martin V nerecunoscand principiul suprematiei conciliului, ii disolve.
1431. Coneilial de la Basel-Floreufa. Incercare de ufire eu biserica rasariteana. Conciliul suprilna anatele
dreptul papei do a-si rezerva beneficiile vacante.
1438 Sanefianea pragmatied a lui Carol VIE. Principiile celor doue concilii recunoscute de rege.
1480. Oryani,larea inanisitiei spaniole. Inquisitorul eel
mare Torqueurada. Grozava persecntie a ereticilor, de-
114
b). Orw le italiene. Bogstia cea mare imparte poporul oraselor in aristocrati si plebe. Untie aristoeratia
era mai tare oprima poporul ; unde plebea fusese mai
puternica se stabilise guverne tiranice; pretutindene perderea libertatei, luxus i coruptie neauzita, dar i reinvie
rea artei, sustinerea literilor si stiintelor.
I. Venetia. Castiga comertul intregului Orient prin
cruciata IV. La restabilirea irnperiului greeese ajutata
tie blenovesi, ea perde mult in Orient ; de unde lupte
erancene intre Venetia si Genua. Resboin cu Pisa 1256
1381 Monopolizaza comertul Egipetului ; cucereste Corfu
1387, Ciprui 1489. Zidirea doinului St. Marcu, palatulni
Dogelor ; piata St. Marcu, podul Rialto.
Constitutia
oligarchiea,: puterea executiva Signoria comp. din doge
i 6 nobili ; tribunalul suprem a celor patru-zeci, toti
ruembri de familii nobile inscrise in cartea de aur. Din
acestia zece Msarcinati cu politia, cu spioni, delatori ei
gi trei inquisitori ai statului. Fie ce cuvnt e raportat
inquisitorilor care prin torturi cumplite i pedepse crude
indeparteaza ori ce incercare de noire in constitutie.
Revolta pornita de dogele Marino Faliero inadusita.
Venetia incepe a se intinde pe continent, cucerind Verona,
Padua, Brescia ; astfel va veni in contact cu regii Europei.
If. Genna. Rivala Venetiei ; palate de marmora, bailer' de schimb. Lupte necontenite interioare ; mai Arita
chiama podesta streini, apoi cearcs imitare a constitutiei
Venetiei, in line cede sub Francezi la intrarea in Italia.
IE. Mitanul. De la venirea familiei Visconti la ducatul Lombardiei se perde constitutia libera 1395. Gian
Maria, Filippo Maria cei mai cruzi tirani. Dupa stingerea familiai 1447, mare turburari i lupte cu Venetia,
pana ciind condotierul (sef de bande tie mercenari) Frant
Sforza baiatul unei fiici naturale a ullimului Visconti
115
pune mans pe Milan 1450. Fiul seu Galeazzo Sforza ucis de o revolutie.
ter de Brienne podesta in resboiul eu Pisa, usurpa puterea 1342 dar e resturnat de popor ajutat de nobili ; ca
VI. liToden, Reggio, Ferrara forma un ducat sub familia Este 1452 care coneura en Florenta in privirea
eulturei (poetul Tasso).
e) Italia interioara. Al treile rege din casa de Anjou, Robert moare fara mostenitori barbAtesti 1343 ; fiica
lui loana casatorindu-se cu. Andreas regele Ungariei aduce o unire trecatoare intre Neapole i Ungaria ; lupte
a regilor Ungariei cu pretendentii din casa de Anjou pang
116
pe la 1400, Domnia regilor aragoni insemnata prin favorarea culturei care tocmai atunci renaste in Italia.
A. Aragonia. 1276 Petru 111 rege de Aragonia cucereste Sicilia 1292, dupa ce tatal seti lacob I 1213-1277 unise cu Aragonul statele arabe Valencia si Murcia, apoi Catalonia. Sub Alfons III 1285-1291 se encereste Majorca si Minorca ear sub Alfons V 1416-1456,
regatul de Neapole. Ferdinand Cato Heal 1179-1516
prin edsatoria lui cu Isabela de Castilia, pune basa uniPa
rea acestor doue regate, deci a regatului Spaniol.
terea regelui foarte marginita ; adunarea, Cortes, cornpusa din nobilime, cler si represeutanti ai oraselor trebuea sa incuviinteze legile, impunerile de dani chiar si
alegerea consilierilor regesti de la 1287 inainte. In caz
cflnd regele ar pedepsi pe unul din membrii Cortesilor
fara judecata marelui Iustitiar, adunarea BA fie libera
a'gi alege alt rege.
117
Cordova, Sevilla si Cadix. Fiul seu Alfons X eel Intelept 1252-1284 se ocupa Cu Astronomia, musica si poe-
o armata a sa, intarindu-o si prin una permanenta, organisaza tribunalul inquisitiei in Spania 1480 ;. mai antei
creat pentru descoperirea ereticilor este intrebuintat apoi
pentru descoperirea enemicilor regelui. Astfel marele libertati se sehnnba in un teribil absolutism prin ajutorul
papei si a bigotisinului poporului. Numeroase auto-da-f.
Strelucire exterioara a domniei prin alungarea Illaurilor
dupa cucerirea Granadei 1495. Ineeputul ruinei agricole,
comerciale si industriale a Spaniei, caci toate aceste ra-
masa sunt tolerati: Ilfaurisci. Descoperirea Americei inlocueste cat-va timp prin aur, lipsa de bogatie interioara.
Cultnra $i fenomene generale.
I). Puterea regeaseli se ivareste, teritoriele se rotunzese formand teri in care se desvolta constiinta nationalii. Int4rirea datorifil m. ales armatelor permanente si
118
ridicarei clasei burghesilor. Justitia mai uniforma prin
introducerea dreptului roman in practice', apoi prin organizare de tribunale regesti. Administratia se ocupa de
nevoi generale, drumuri, luminarea oraselor, instituirea
sub Maximilian).
2). Puterea bisericeusr& scade neconteuit (v. m. sus
pline cu tot atata orz, tot asa bun, la aceeasi indepartare, din care va manca ? liespuns va muri de foame,
caci nu are motiv uliti puternie de a menca din una sau
alta). Contra. acestei scoli se naste o directie indreptate,
asupra nuturei, entei prin medeeina. Scottie; de medecina
in Montpellier eu profesori Arabi si Evrei. Dar stiintele
se amesteca i ele cu supOrtiii. Astromnnia &vine As-
ambele sexe, Melt legaturile de familie sunt slabe. Literatura usoara : romaue scandaloase, poesii libere si anacreontice, istorii comice de un caracter liber stint lec-
119
tura obieinuitg. Model este Decameronul lui Boccaeio scris
b). Rasairitul.*)
(De la iueepatul Cruciatelor p'Slia la supunerea peninsulei Balcantilui de Turci. 1100-1513).
1057-1185. Casa Comnenilor. In timpul eruciatelor ura intre apuseni si rasariteni, pornita prin desbi-
120
Callum. Tendinta la enditie si istorie. Michail Psel-
militar format din eopii furati de la dusmani. Ie Andrianopole, sfarma pe Serbi si pe Bulgari la Cossova
1389. Baiazet 1 1389-1403 bate pe Franeezi, Unguri,
llomanii la Nicopoli 1396, Muntenia Tributara. Venirea
Mongolilor sub Timur-Lenk si prinderea lui Baiazet la
Angora 1402 mai stampara cueeririle.Amurat II 1403
Mahomet II
1451 bate pe Huniad la Varna 1444.
1451
121
in muntii Emu lni oi a Pindului devenind pastori. Diu aceoti Rom'ani era familia fratilor David, Moisi, Aron oi
Samuil ce domnesc asupra Bulgarilor.
tii Einului (V. p. 57). Asan devine domn i peste Bulgari, ocupa multe cetati bisantine i fundeaza al 2-le imp.
romano-bulgar, moare ucis la 1196, Petru ramane singur.
14)1144 1199-1207. Pace cu Bizantinii. Papa Inocentiu
vedeste episcopia milcoviand, de pe langi Milcov, dinsinte de 1096 ; statele romine pomenite in diploma lui
Bela IV din 1247: 1) Tara Severinului, 2) Chinezatul lui
Ivan oi a lui Farcao, 3) Chinezatul Voevodului valah Li6
122
noin, 4) Valahii din tars, Litfoi ; 5) in Cmnania adocii Va-
Furalurea stutului Valuhiei, insamnii stabilirea unitatei de doninie sub familia Basarabil.
1300-1383. 1Vaintaiai lui Mircea I. c. 1300 Tugwair Basaraba, donm in Valabia proprie.Alexandra
B. 1333-1360 iiul preced. domn tot acolo, bate la muntele Paserea pe Carol Albert regele Ungariei ce vroia
sa'l supuna si sa eatoliceasca tara. Vlwlidav B. 1360
1372 liul preeed. intinde dominatia i peste Oltenia 13(i4;
dobandeste ducatul Fagarasului din Transilvania 1368 ;
**
123
teneasca se emancipase de Unguri. De aici lupta cu Sigismund de Ungaria ; strirntorit si de Turci inehee tratatul de inchinare cu 'Turcii 1393 : Tara sa se ocarmuiasea de sine, cu drept de resboiu si pace, doinnul sa se
aleaga de Mitropolit $i boeri ei alte midi privilegii. Sa
plateasca pesehes 3000 bani rosi pe an. Totu$ alianta e.
Turcilor cu Sigismund etc.; batalia de la Nicopoli 1396.
Tureii intra in Valahia, batuti la 1?ovinc 1398. Lupte
cu Juga a Moldovei p. recapatarea terilor tataresti 1400.
Se amestera in luptele p. tron din Turcia dupa prinderea lui I3aiazet ; ajuta pe Musa cu sueees c. lui Sohimm
fara succes c. lui Mahomet. Positia Valahiei ingreueta.
124
Stefan I fiul lui Roman 1395, depune omegiul ; la moartea sa tulburari p. domnie (intre fiii sei Petru si Stefan,
batalie cu Polonii ?).
Roman,
125
i Skfan
pe Petru Aron, si
Ilusitilor (orasul
Mateiu batut la Baia 1467 ;
pace prin care Stefan capAta Ciceul i cetatea de Balta
126
Mileov.
Ia Valea Alba 1476 (26 Iu lie) Stefan se retrage ; Mahornet se retrage asernene din causa ciurnei, a lipselor
ei a haratirilor artnatei moldovene. Stefan alunga ear pe
'Rada, restabilind pe Vlad Tepee. Expeditia lui Ali-Beg;
batMia Ia ledmie (in Bucovina) 1481 ; Tureii alungati.
Baiazet eueereste Chilia ei cetatea Alba 1484. Greua positiune a lui Stefan il face sit mearga in persoana sa
faea omagiu regelui polon Cazimir, ceea ee nu Anse
palm acum 1485. Cu ajutor Polon alunga Turci ei Tatari din tara; batalia de la Sehera c. lui lIroiot (aprodul Puriee").Resboiul cu Polonii. Albert Stefan ur
masul lui Cazimir. inteles cu Vladislav regele Ungurilor
p. a detrona pe Stefan ; Albert batut in padurile Cosminului 1497 (Dumbrava rose). Stefan pe lAnga marimea militara si iubirea moeiei" este adttnc religios,
en respect a traditiei ; el lei pregateete mormAntul la
batr6nete, ei impodobeete mormintele stremoeilor sei ; in
vechi.
127
Ungurii introdue feodalismul in TransilvaMa. Locuitorii originari, Romanii cad curend in starea de rrbi;
nobilii romani se unese cu Ungurii din interes ie clasa.
vnliri ei nelinipte nu se poate "taste cultua. Biserica nethud sprijinini pe o iuseninatit putere lunieaf.ezi riumane
slabn. 0 desvoitare eronomici este de asetnine CU nepu-
128
Bomanii: in Trans. cad timpuriu la starea de iobagi;
i cultivA Omentul pentru eel trei stgpiini ;
aunt ruin* in averea gi moralul lor. In Moldova si Valabia epoca are tin caracter eroic ; puterea terilor in proprietarii mici (razesi, mogneni). De aceea cu toate in-
ei locum
dovadii imprumuturile fAcute Poloniei de Petru Mucat Alex. cel Bun ci Bares. Lipsg de legi sense, domnie absolute&
mfirginitg moral prin sfatul boerilor ; obiceiul ferei tine
PARTEA III.
ISTORIA MODERNA.
(De la deseoper. Americei pang la revolutia din 1848, 1492-1848).
PERIOADA. I.
INTEMEEREA. A13801JUTISMULUI
(De la deseop. Ainericei pana la pacea de Westfalia 1492-1648).
a). Apusul.
I. Istoria Angliei de la venirea easel Tudor Winn
la republic:I engleza 1485-1648.
1485 1603. Casa Tudor. Henric VII 1485-1509
tinde a introduce absolutismul ; conlisca 1/5 din Omenturile slabitei aristocratii ie dari neinvoite de parlament, convocat foarte rar. Pedeca absolutismului e lipsa
de artuata permanenta.
1509-1547. Henric VIII, casatorit de 7 ori ; 2 femei de ale lui moarte pe esafot; se amesteca in resboaele dintre Frantia si Italia. Desbinarea bisericeasca
in Anglia : 1) a bisericei anglicane prin regele, pentru
ca papa nu-1 desparte de Caterina de Aragon, vroind
lua pe Ana Boleyn. Thomas Cramer arb. o organizaza :
regele seful biser. hotareste controversele religioase, are
juridictia suprema ; ierarhia 1i liturghia catholica pas-
130
maitre din Spania) prin proteguirea industriasilor protestanti ee fug din Frantia j Terile de Jos. Compania
ostimlica capata monopolul comertului cu Indiile ; originea posesiunilor engleze in Indii. Cueerirea Virginiei
in America. Frant Drake ineunjura pamentul. Cartofele
introduse in Europa, cu deosebire in Irlanda. Cucerirea Irlandei ; exproprietarirea locuitorilor, colonizarea
terei cu Englezi, Irlandezii raman catolici, mare um nationala-religioasa intre Irlanda 5i Anglia. lnflorirea materiali a Angliei si misearea spiritului in Europa educe
nasterea unei mari literaturi (v. mai jos, culture).
1603-1688. Casa Stuart. Iacob I Stuart 1603 1625
rege de Scotia fiul Mariei Stuart, stranepot a lui Iaeob IV
131
de Scotia ce se easatorise cu Margareta fiica lui Hen)* Tudor devine. rege si in Anglia. Unire personala inintre Anglia si Scotia.
Istoria Scotiei pang la 1603. In vechime Picti ei
Scoti rasi celtieg. Pat,ru smile de lupte intre ei Ong
Scotii inving c. 950. Trei secoli de nIvgliri normane si
daneze; ultima 1263. Lupte intre Scotia oi Anglia (v. p.
104). Nvii1iri1e Englezilor : Sub Eduard I in 1296, 1298;
Eduard II in 1310, 1314 and e biltut la Banockburn.
Scotienii isi devastg singuri tara 1322. Sub Eduard III
1336, 1346, 1355; Bub Richard II in 1385. Navglirile incoteazg 1400. Tara ruinatg, agricultura ueisg; lipsa total&
de industrie. Din lipsa de forme, mare putere a aristocratilor, inlesnitg si prig positia locurilor. Regii se spil-
ling pe der.
1370 (?) Casa Stuart in Scotia. Dupa doi regi neinsemnati urmeaa : Jacob I t 1437 fundearft univ. St.
Andrews, resturnat de nobili. Jacob _II t 1460 lupta cu
familia Douglas. Jacob III t 1488 da dieggtorille statultti elericilor, ncis prin revolutie. blob IV f 1515 casatniit en flies. liii lienric VII Tudor. &cob V t 1542
prins de nobili. Maria Stuart Ilion lui destronafg. lacob
VI tin! ei, devine i rege de Anglia.
Reforma rollgioasli in Scotia se intiude mai ales intro aristocrati, din
net- C. clerului.
cezit Abuzuri mari in procurarea de bani, imprumuturi silnice de la bogati, Monopolizarea mai multor o-
132
Ilene 1495-1541. Cause : puterea Frantiei in urma introducerei arms tei permanente si sfasierea Italiei. Ocazia
133
134
1535 ralein in Geneva (v. Germ.) Calvinismul se intinde
2000 biser. reformate, adunitri secrete, destrugeri a monumentelor cultului catolic, aunt persecutati ince, de Frant
I. In 1558 inchisitia.in Paris. Regele de Navarra, principele de Condo, amiralul Coligny etc. calviniqti.
1559-1560. Fran( II. Marea putere a fanaticilor Catolici duci de Guize; Filip II de Spania eauta a se face
rege de Franta prin ei. Protestantii persecutati vroesc sa
fure pe regele din mijlocul lor (conspiratia de la Amboise).
1572-1598.
Urmeaza
1610, lupta c. Ligei (Mayenne. sef), neinbit, find protestant, leapada protestantismul si se corona rege 1594.
Edictal de la Nantes 1598 pune capat resboaelor religise : Protest. dobandesc cult liber; in 4 parlamente 1/2 mem-
135
Restabilirea finantelor prin ministrul Sully, mare incuragiare a agriculturei. Regele incuragiaza industria,
economie si inflorire materiala a Frantiei. Plan de a
sfarma c.asa Habsburgilor (republica crestina-europeana).
Ucis de Ravaillac.
La Rochelle luata 1628 Sustine pe protestanti in Germania si Terile de Jos p. a slabi ease de Austria in
Gerni. si Spania. Minunata organisare interioara, liniste,
ordine, mare inflorire materiala. Inceputul marelui semt
literaturei franceze (v. eultura).
M. Istori
Gernianiei de la Reichstagul de
sora lui maritata eu Ferdinand, fratele lui Carol V, guvernatorul Germaniei. Lupte cu Zapolia regele Ungariei
136
zidirea
Eisleben 1483, prof. la Witemberg lipesto pe iva hisericei 95 de tese contra papei 1517. Arde hula papali 1520.
Condemnat de Reichstagul de la Worms, chemat p. *Noire c. Turcilor. Sciipat de principele elector do Saxa,
Luther traduce biblia, basa limbei germane none. Melanchton sprijine en 1tiintit teologia invCpturile Ini
Luther.
137
Terns de Jos si Scotia o introduce Calvin c. 1530. (p. 134)
Zwingli si Calvin diferese in uncle de Luther.
.Pregeitirile resboitclui. Neorgnduelele Anabaptistilor,
rescoala taranilor provocate prin fanatismul religios 1525.
kaldica, p. a sustine protest. on arma 1531. A treia v enine a lui Soliman 1531 opreste resbelul. Adunarea conciliului de Trient (2 sesii 1545-1563). c. reformei i p.
indreptarea catolicismului, ordinul Iesuitilor fundat de
Ignatiu de Loyola 1534, p. aceleasi scopuri. Dupg ce
Carol V stirpeste pe corsari, sfirseste resboaele cu Fraut
I 1594, si scapg de a 4-a navglire a lui Solimau 1547,
incepe
de Saxa i contele de Hessa liatuti de imparat si de ducele Moritz de Sara la Mblhberg 1547. Moritz trece la
protestanti se uneste cu Henric II de Frantia, luptg energie. Pacea de la Augsburg 1555: Confesiunile catolieg i protestantb pe deplin egale, dernnitarii bisericei catolice ce ar trece la protestantism sii inapoiascg
averile scaunului lor bisericei catolice (reservatum ecclesiasticum").
Causele intinderei reformei. Intinderea culturei inlesuitb prin tipar. Revolta c. nemeralitgtei elerului catolic, c. exploatarea bisericei germane de papa. Secularizarea aYOniIOr bisericesti de caltra principii ce treceau
138
Inceputul res
boiului 1618.
139
1625-1629. Resboiui dawn. Christian IV regele Danemarcei, euinnatul eleetorului Friderie V intervine in
lupta. Irnparatul p. a nu atarna de Maximilian :pi de liga caohm, pune pe Wa Milstein sa fact), o armata pe propria-i
soeoteala. Christian batut de Tilly generalul hgei la
Lutter in Brunswig 1626. Paeea de la Liibeek p. a impedeca unirea lui Christian eu Svedia. Edietul de restitutiune a averilor secularizate de la pacea de Augsburg
in coca, (2 arhiep. Magdeburg si Broma, 12 episeopate,
multe manatiri). Wallenstein executeaza edietul eu mare
barbarie.
de Weimar sub caneelarul Oxenstiern eel aliat en Ri(lichen, urmeaza resbolul. Richoliu tinde a capMa Elsasul si Lorena gerrnana. Wallenstein moare ucis 1634.
1595 in ewe.
1635-1648. 1?esboiul svedie-franeez. Bernhard de
Weimar in serviciu franeez. Eaner, Tortenson bat pe imperial: la Breitenfel4 1642. Condo $i Turenne de devasta
Palatinatul si Bavaria. Amestecul streinilor eu totul po-
140
tinismul triumfg.
141
142
In privirea economia, Ora porde agricultura i Industrio. maurit fara a o inlocui, Spaniolul nu lucreaza, mai
teti sunt soldati sau preuti. Aurul i argintul Americei
trece pniii Spania pontru a merge la popoarele indu.4triase care munceau si so imbogateau; mare saracie a
Spanioi, populatiile smerieano in lot de a 0 mantinute,
sunt exploatato si nimicite prin 1ucrini barbare. Minele
sead in producere, care incepo a ousta bani. (In 1536 in
Sesilla 1600 do stative p. matasii si lank, in 1621 nu400. Vonitul statului sub Filip Ill numai 6,000,000 gall,.
Feametea so incuiba in tara).
ceasea lovita prin reiorma. In contra ei se intareste antein, prin Iesu4i, ordin relig. fundat in Paris de Ignatiu
de Loyola 1534, recunoscut de papa Paul III 1540. Organisare ierarhica, ascultare oarba, renuntare la ori ce
legaturi lumesti. Scopul lor este latirea credintei catolice (eollegium de propaganda tide), nimicirea protestantismului si a libertatei cugetarei. Mijloacele lor aunt instructiunea j educatiunea copiilor in scoli numeroase
fundate de ei, spovedania prin care spioneaza i determina gandirile popoarelor. Principii : in instructiuue uciderea neatarnarei spiritului : in educatiune trezirea e-
143
goismului, vanitatei i mandriei, in morala, scopul justilica mijloacele, juramentul no leaga daca in miute gandim in contra-i (reservatio mentalis). Fe langa Iesuiti,
alto online relig., Caputinii 1528, Sceurs de charit
1734.Oprirea cetirei cartilor periculoase autoritatei papei. Index librorum prohibitorum.Hotarirele concilia-
lui de Trient 1546 1563, prin care se Ismurese dogmele bisericei catolice, se proclaina infailibilitatea lor,
se adinite o morala mai severa a clerului. Papa are singur ttreptul ale interpreta. Sunt primite in Italia, Germania si Portugalia fan conditie, in Spania i Belgia
cu respeetarea prerogativelor regesti, in Frantia numai
in eeea ea priveste credinta. Prin aceste mijloaee mai
lupta papa si biseriea contra ideilor noue, totusi fara
sueces (dovada revolutia in Anglia, domnia lui Henric
IV si Richelieu in Frantia, triumful reformei in Germania prin pacea de Westfalia, neatarnarea Olandei etc. etc.).
reste Bologna, Aneona, Ferrara. Plan de a face din statul papal centrul ltaliei. Leon X 1517 1522 marele
proteguitor a renasterei italiene, favoritor stiintelor ei
2) 'Italia superionrit Descoperirea Americei si a noului drum la Indii prin jurul Africei, desvoltarea comer-
144
mici state italiene. Savoia i Picthonta incurcate in resbelul dintre Frant I si Carol V perde multe posesii ce
le reeft0i0 ducele Emanuel Filibert in tratatul de Cliateau-Cambresis.
le oraselor, viata luxoasa si desfranata a clerului si delasarea severitatei bisericesti, prin multele rawasiti ale
anticbitatei, gustul de cultura inspirat priu contactul cu
eiviIisaia maura, incepe in Italia gutei acel mare avent
al spiritnlui spre ctiinti, literatura si arte care se numeste itenafterea, fin din Italia se intinde peste Europa
Descoperiri.
1.45
deseoperirea Americei 1492.*) C'autarea prin jurul Africei se rea1izaz6 de Vasco di Gama 1498. Posesii portugheze in In ii infiintate de Albuquerque i d'Almeida.
Posesii spaniole in America (numita a,a de la Amerigo
Vespucci care face primele harti a le Americei) prin Fernand Cortez care cucerete Mexico 1521 i Pizarro care
cucerete Peruviul 1533. Magelln portughez ineunjurg
bentru antola (meg, pb-,m6ntul 1519 1521.
Urmari. Afiarea esa Ame,-ica e o nodfi lume, demonstril falsitatea geografiei i eutologiei biblice. Cgliitoria
in jurul p'aan'ontului demonstra vederak c e retund.In
privirea comertului, stremutarea loi din orient (Italia etc.)
in occident (Spania, Portugalia, Anglia, Olanda etc.)
Marea (.5:time de metale pretioase, aduce eftinirea aces-
B. Descoperiri tdiintifiee. Noul s'stem planetar, soarele centrul universului, nu piim6ntul, dose. de Nicolaus
Copernicus lolonez t 1534, combiitut de Tycho de Brahe
t 1601 care sustine vechiul cistern plotemaic. Kepler din
Gratz -1. 1631 descopere lcgele mieirei planetelor. Galilei
din Pisa 1. 1642 desc. legile eMerei corpurilor, a le pendelnlui, termometru etc.
Unn art. Idea cii fenomenele naturei stint supuse unor legi nestriimutate i nu vrointei uaei fiinti superioare.
Neincrederea in minuni. Falsitatea astronomiei hisericeti.
C.
navigatia de de Flavio-Gioggia din Amalfi 1302. 2) POberea de tun, ennosentil. Arabilor, de la care se intinde
in Europa ; intreb. de Englezi in resboinl de 100 de ani.
3) Tipografia c. 145J dose. do Gottenberg, Fust i Schffer in Maianta. Cea itutei carte tipiirita, biblia, in 1456.
(Tipogratia se intinde in Italia 1464, in Franta i Olanda
1570, in Svitera, Anglia i bpania 1474, in Mexico i
Peru 1558, 1586, in Transilvania apoi in terile Romano
c. 1570, 1630; in America de Nord 1610, in Turcia 1726,
in Egipet 18-22). llhrtia de humbac introdusii iintei de
Arabi in Spania c. 1300. Gazetta" in Venetia in timpul resboaelor en Turcii 1363. Gazette de France 1631,
*)
146
cele mai vecbi scrieri periodice. Numerul de cb:rti tivitrite de la 1470-1500 : In Venetia 2835, Milan 625,
Bologna 298, Roma 925, Paris 751, Colonia 530, Nfirecaberg 382, Leipzig 351, Basel 320, Strasburg 525, Augsburg 236, Lwen 116, Maianta 134, Deventer 169, Londra 130, Oxford 7, St. Albans 4. a-1'1'a in 1550 in Scotia
numai 7 ciirti tip'grite. In Spania cea Cantei carte 1474
,despre zemislirea fecioarei Maria."
Urmari. Busola face posibile descoperirile geografice;
1
de tun ruineaza armatele feodale, face en putinp armstele permane tte. Tipografia inlesnesto repedea ra'sp'an-
de la Mirandola.
B. Germania. Studiul antichithtei prinde adduci rgdgcini. Heidelberg, central intelectual intro Italia, Germania i Frantia. Reachlin t 1522 scrie im dictionar latin
(in 27 de aui are 23 de editii), o gramatica greceasc,
una ebraica, o istorie universala. 11Thre loptii contra Domi-
nicanilor din Colonia asupra periculositiitei cartilor evreesti si elene. Erasmus t 1536 luptil c. scolasticei si a
crtluglirilor (Lauda uebuniei, o satied c. preutilor). Editeazg evanghelia in greceste si latineste. Melaneltion,
147
religioasg
Literaturile nationale.
148
R. Anglia. Chaucer t 1400 satiric, amieul lui Wycliffe, Spencer poet t 1596. Shakespeare cel mai mare
poet dramatic al lumei 1564-1616. Ben Johnson, drama,
Milton f 1674 eerie paradisul perdut."
IV. Arta.
A. Italia. In fruntea tuturor natiilor in cultura artistica. 11 Pietura : Giotto f 1300 6 Cimabuc contimpu-
149
1519 zugravetite dna de taina pe paretele unei mamastiri, trrtete la Milan, apoi chemat de Frant I in Paris,
Oorrregio 1- 1513 unul din -cei mai incantatoii pictori
(se. lombard). Intro nenumaratii pictori, scolari acestor
maxi maestri se insamna cei trei frati Oaracci t 1600,
Domenichino t 1640 Guido Beni f 1642, Salvator Rosa t 1673.
2). Sculptura. Ghiberti f 1455 din Florenta, lucreaza
in bronz. Michel Angelo ; intro alt(le Moisi pe nionjiiiin-
tru din Roma. Michel Angelo f 1563 zideOe vestita cup la la acea biserin. Palladio f 1580 arhitectul frumoaselor pallte din Genua 4 Venetia.
4),_2usiest, (In veacul de mijloc, episc. Ambrosius din
Milan t 397 introduce cantarea in serviciul dumnezeese:
Gregoriu eel mare papa t 604 introduce cantarea cu mat
multe voci. Guido di Arrezzo sec. XI inventeaza noatele).
Palestrina 1- 1594 creatorul 'nand musici religioase.
Scallatti t 1725 id. Opera se nate pretutindene, alungaud dramele imitate dupa Seneca.
dantul mortilor, Albrecht Dlirer 1548.In Spania celebrul Murillo t 1682, Yelasguez t 1660.In Franri 1. le
Poussin t 1665, Lesueur, Olavde Lorrain t 1682. l'oti
acestia sunt pictori ; in celelalte ante, aceste teri de i
au representanti, acestia nu an valoarea istorica a art4tdor italieni. De mentionat aunt seulptorii francezi Jean
Coujon, Germain Piton, musicn1 german Iohau Ecctird,
care desvolta corul protestant.
V Tentrul.
Inceputuri din Veacul do Mijloc: Starita Hroswitha
150
comic, m. ales prin rolul diavolului care este representat ca un caraglliob. Astfel se desbina cu incotul teatrul
do religie, hut nd de motive lucntri lumesti, ant& in Italia, apoi in Frant;a (avocatul Pate lin' 1448). In sec.
XVI incepe colaNlia serioasa si drama; in Italia Soloisisha dupg Eurilsides de Trissino, Rossimunda dupit Se-
VI. Filosofin.
_Montaigne t 1592 francez, sceptic, ;limit; religit
i i-
b). Rasairitul.
(De la supunetea peninsulei Balcanulni de Turd Ostia Ia pacea de
Carlovitz, c 1500-1699).
11,
151
1520 1507. Solirnan I. Culmea intinderei $i inflorirei imperiului otoman. 1) Resboiu ca Ungaria si cu
Ferdinand in 6 espeditii 15211 667 (p. 135) ; in acela$ Limp resb. neintrerupt eu Carol V, pe apa (Chairredin
Barbarossa si Andreas Doria), arnieitie en Frant I, $i
Henric II, de Frantia care dobandesc proteguirea Crestinilor $ezatori $i a pelerinilor din orient. Rezultat : cucerirea unei parti din Ungaria cu Transilvania ; pentru
partea rainasa lui Ferdinand, aceasta plate$te pe an Portei 30,000 galb. 2) Cucerirea ins. Rodos de la Cavalerii
Ioaniti, ce se arsaza pe Malta 1523. 3) Resb. cu Per$ii,
cucerirea Bagdadului 1536. 4) Resb. cu Petru Rares ;
administratie otomana in Besarabia 1538. 5) Resb. cu
Venetia $1 cu liga Sfanta (Papa, Venetia, Carol V). Ven.
perde ins. Arhipelului, Morea si Dalmatia. Soliman moare
la Sigeth in a 5-a exp. c. Austriei.
1567-1607. Sultanii peinei la pacea de la Sitvatorok.
Inceputul decaderei Osmanilor. Selim 111567-74 , mare
sporire a bacsisului dat Ienicerilor la sehimbari de domn
$i pe care il cer ca un drept. Supunerea Arabiei, luarea
eiprului de la Venetieni. Flota turceasca staramata la
Lepanto de don Juan de Austria 1571 ; Crestinii nu se
152
si cucerirea qiorgiei 1576-96. Resb. eu Austria cornplicat cu luptele c lui. Mihai Viteazul care se urmeaza
si subMohamed 1 I 1, 1595-1603 Ahmal I, 1603
17, sfarsit prin paeea de la SliTatoruk 1606. Impsratul scapa de tributul de 30,000 galb. Egalitate intre
Sultan i Imparatul ; ambasade mutuale.
153
sfanta intre Leopold, Sobiesky, Venetia si Rusia c. Turcilor sub patronarea papei Inocentiu XI p. recapatarea
posesiilor cucerite de Turci. Buda reluata, de asemene
Belgrad, Semendria s. a. m.; achiducele losef curonat
rege ereditar al intregei Ungarii 1687 ; Trdnsilvania ocupata 1687. Mohamed find resturnat, lupta se Lumen
1699. Pacea de Carlovitz : Ungaria (afara de banatul Temisoarei), partea cea mai mare din Slavonia si
Croatia tree la Austria Ukraina, Podolia en Kamenitza
inapoite Poloniei. Morea cu cate-va inside inapoite
Venetiei.
894 1526.
894-972. Ungurii asezati in Panonia sub Almos si
Arpad (-I- 900) devasa Germania. ltuti la Merseburg
933 si la Lech 935 se astitmOra.
972 997. Ducele Geisa I, se eretinizaya prin inrinrirea sotiei sale 8arolta.
154
nationale, nfidusita: sub Bela 1, 1060-63. Sub Salomon 1074, GPisa 1-1077, Ladislau 1-1095 i Coloman
1114 se cuceresc Croatia si Slavonia 1089 apoi Dal-
1141
tor ora;.e intre care Ofen. Pupa Stefan V-1272, Ladislav Cumanul 1290 vine ultimul rep ereditar din
1516; cumplita rescoala a teranilor sub Dosza 1514 provocata". prin asuprirea lor de magnati, efectul feodalis-
155
In 1545 Turcii prefac partea Ungariei de sub ei in paqalie cu resedinta in Oren. Ioan Sigismund ramane
Vocrod de Transilrania tributard Tureilor, Ungaria impartita intro Turci si casa de Habsburg. Ruinare totala
Ungariei prin doue secole de lupte necurmate pe teri-
torul ei, intre Turcia i Austria prin neincetatele frecari intre pasii de la granita eu trupele imperiale, neputanduse niei odata trage lamurit limitele intinderei
ambelor imperii. De la 1565 se adaog certele religioase
interioare provenite din venirea Iesuitilor in Ungaria f$i
lupta lor contra protestantisrnului. Resboaele cele mari
sunt : 1) 1526-1567 Exp. lui Soliman I, term. prin paeea din 1566 ; 2) Resboiul terminal prin pacea de la
Sitvatoroc 1593-1606 ; 3) Resboiul term. prin pacea de
Vasvar 1661-1665 ; 4) Resboiul ligei sfanta term. prin
pacea de Carlovitz 1683-1699.
156
Rainura slava a Lefijor asezata i. Vistula si Oder, iniOxtail in Po loni Finga Warta si Oder, Masovi la Vistula mijl. Bialocrobati la Vistula sup. Sileziens 1. Oder.
Polanii sau Polonii devenind mai puternici dau numele
intregului neam. Dupa tradifie, cel in. vechiu principe
este Lech; MIS stingerea familiei sale P. aleg pe Psast;
cu al 4-le Piast, Miescislav, incepe siguranta istorica.
? 960-992 .Miescislav. Poionii ce primiserii in parte
crestinismul bulgar (p. 87), tree la catolicisni, cazand si
sub euzeranitatea lui Oton cel Mare. Infiintarea ep. de
Posen, introducerea feodalismului.
aria o populatie mai mult ampeana, impartita in nobili, proprietari de piimat, i erbi muncitori. Comert
si indlistrie putina, in miina streinilor, mai ales Evrei.
Nobilii ertstigg tot mai multe privilegii i drepturi fata
cu regele.
ord.
157
158
Pupa Mihail Wisnoviechi 1672-1674 vine loan Soblesky 1674-1696 liberatorul Vieaei 1683, lupta cu
Wolchov de Waregi, natie scandinavii goticii ce ie numf le de Rugi in secolul IX. Until mai multe lupte principii Waregilor intemeiazg o divastie la Slavii din Novgorod. Rusii se slavizaza tsi dau numole lor natiunilor
slavone de acolo.
862. Ilarik in Nowgorod. Un alt Stat rus se fundeaza de WareguI Ascold in Kiev, de undo alunga pe
Chazari.
882. Olaf urmlitorul lui Rurik supune Statul Kiev si etremail, aloe resedinta. Pritdaciuni contra imp. de ligsarit.
Sub dozonia
Mongolilor, Rusii poarta resboae cu Svedezii, Polonii, Lit-
159
rul este mostenitorul natural al imp. de Rastirit. Neatarnarea biseritei rusesti prin crearea unui Mitropolit
ales de episcopii terei, dupa, caderea Constantinopolei.
Reguleaza neimpartirea imperiului ; aduce mesteri din
Germania si Italia -- Joan Yasilievici II eel Cumplit
1533-1581 cucereste Kazan, Astrachan, o parte din Siberia. Infiintaza tipografii, face tratat comercial cu Anglia, creaza armata permanenta a Strelitilor ; supune pe
Cazaci. Cu Feodor 1587--1598 se stiuge dinastia lui Rurik.
160
T. Teri le Romilne.
a) Moldova.
(De la moartea lui Bogdan pang la scoaterea hi Di-
1712).
tiu
pe flii sei domni in terile romariaZapolia rescoala Ardenial ; Petra Rares {ii Radu Paisie insarcinati a ajuta
pa Gritti, il insala ; el moare ucis in Medias 1530. Lupta lui Petru cu Polonii pentru Pocutia. Petru batut la
Obertin 1531; mina lupta cu Polonii 1538. Tanguirile
Polonilor, uneltirile lui P. cu Ferdinand pentru a capata
Bistrita, uciderea lui Gritti, atacul contra Chiliei aduc
'pa Soliman contra lui Petru. El fuge in Transilvania
1538. Soliman pune domn pe Stefan Larusta fiu natural a lui Bogdan, preface pcfcherd in liaracia (tribut)
de 10,000 alb. Ucis fiind de- boeri i urmeaza Alexandru Cornea care fuge cand se intoarce Petra 1541. Dorn.
nia recapatata cu marl cheltueli la Constantinopole. Pe.-
1546-1596. .Domnii de la Petra Ilaref pand la Motilefti. Elia 1546-51 fial lui Petru ales de boeri. Tur-
161
intre altii pe Lucinius Gaspar Peucer, ginerele lui Melanchton face coaIi in Cotnari cu multi scolari subverttionati, combate hnoralitatea mai ales desporteniile eele
nerusinate, tinde a reforina biserica. Opositie puternica
in boeri : Gnspar eu multi altii otraviti. Tomsa insala
lefegii streini ai lui Despot si-i macelare0e. Despot inehis in Suceava, prins i ucis. Resbunari singeroase,
contra partizanilor lui. Pe aeest Limp Wolfgang Schreiber vinde carti de invetatura religioasa scrise in limbo,
162
a mai urea tributul, Petru paraseste domnia.Aron Tiranul 1591-95 pus de Turei. ample tara de ereditori
Turei ; garda de streini, mazilit odata, el este restabilit
prin insistenta creditorilor sei la Poarta. Tratat cu Sigismund Batori-c. Turci lor.Stefan Resvan 1594-96.
1596., 633. Domnii de la leremia Movih la Vasile
Lnpu.
Wul Doninilor
Ieremia Movila
Simeon Movila
Constantin Movila
Stefan To msa
Radu Mihail
Gaspar Gratian
Alexandru IV
1596
1607
1608
1612
1616
1618
1620
163
mitru Contemir.
$irul Domnilor
1654-1658 Gheorghe Stefan IX.
1658
1660
1660-1662
1662-1666
1666-1667
1667-1669
1669-1672
1672-1674
1674-1676
1676-1679
1679-1684
1684 1685
1685-1693
1693-1696
1696-1701
1701-1704
1704-1705
1705-1708
1708-1710
1710-1711
Gheorghe Ghica
Stefan X.
Eustratie Dabila
Duca Voda
Ilia.3 IV
Nicolai Mayrocordat,
164
Tars cade tot mai mult sub Turci, care schimba domnii dupa placul lor ; banii incep a jfica un mare rol la
Constantinopoli pentru capatarea domenielor romane si
brood incep cu Clantaci,zin a veni la domnie. Domnii Mol-
dovei indatoriti de catra Turci a merge cu ei in expeditiunile lor d. e. in contra Tatarilor. Cheltuelile pentru
capatarea domniei se revarsa asupra terei sub forma de
grele biruri (pogonatul, vadraritul, fumaritul, etc.) din
care causa teranii decad necontenit, platind singuri darile. Poarta incepe a numi la domnie pe dragomanii sai,
precum face cu Necolai Voda Mavrocordat.
29
165
166
Leon Yoda Tomfa 1630-1633, sub care se revolta boerii, pentru favorirea Grecilor 4i impunerea de dari, pe
care nu le putea scoate de la popor. Conductorul revoltei este Matheiu Basarab, care ajunge i domn eu ajutorul lui Mehemet-Abaza-Paoa.
Mothein Basarab 1633-1654.
Luptele cu Vasile
167
Serban (antaeuzin 1679-1689. Viena este incunjurata de Mahomet III, la care ie parte Sorban si Duca
din Moldova 1683. Dupa ce imperialii Wand pe Turci,
constrang pe Mihail Apafi a renunta la proteetia lor,
aceia capata influenta si asupra lui Serban, eand moare.
Constantin Brancovanu 1689-1714. In resboiul dintre Turci si Rusi din 1711 in care Dimitrie Cantemir
se aliase fatis en Petru eel mare, se aliaza si Branco-
168
Stefan Bathori 1571-1576 sustinut de Turci contra lui BeChristclor Bothori 1576 81
les de partida imperiala
devine domn dupa suirea fratolui seu pe tronul Poloniei.
16
dezii (Carol X) c. Poloniei ce era in pace eu Tureii, destituit precum i Voevozii C. Basaraba si Stefan, in loeul bor se pun .Mibnea si G. Gbiea compatrictul Vezirului Mohamed Koprili (albanez). Mohamed porneste cu
se hsa de domnie. Ioan Kemeny cearea a se alege, ucide pe Barcsai ; nu e recunoscut de Turd.
JIIiltail
Apofi. Kemeny *tat de Rudolf moare in lupta. De nice
resboiul intre Turei si Austria term. prin pacea de la
Vasvar. Imparatul sa nu se arnestece in Transilvsnia sa
impedece partidele lui Racoti si Kemeny a fare turburari. Transilvania pastreaza vechile ei privilegii, err deosebire alegarea libera a principilor. Dupa resboiul ligei
sfinte c. Tureilor, Transilvania e cuprinsa in urina bataliei de la Mohaei de imperiali 1687. Cetatile primesc
garnizoane germane.
1699. Pacea de Carlovitz reetinoate treeerea Transilvaniei ca fard separatd sub corona de Austria.
Starea Roniiinilor.
Po/iticti: Prin caderea Ungariei sub Turci i Germani, multi Unguri fug in Transilvania iumultese nuinerul magnatilor in &ulna iobagilor,
c. m. multi Rom'ani. Natianea roniuiii far'd nici un drept
nefiind diutre cele trei (Unguri Secui, Sasi) ea este nu-
mai suferitg. ct timp le va pl4cea principilor i regnicolilor," pentru interesul public." Ea e consideraa
ea ,,o 1iin
170
PERIOADA IL
TREZIREA. INTELECTUALL
(De la pacea de Westfalia pitnii la revolutia fraucezA 3648-1789).
a) Apusul.
I. Istoria Anglia de la Republica pana la paeea de
Versailles 164S-17S3.
1648-1660. Anglia repub1wi. Cromvell bate pe Irlandezi $i pe Scotieni ce sustineau pe fiul lui Carol, la
Dunbar 1650 $i Worcester 1651, disolve parlamentul din
1647, face sa se aleaga un altul de independinti fanatici
01.
comertul oriental al Angliei, nimice$te piratii din Mediterana. Loveste foarte tare comertul Olandei in favoarea celui englez prin actele de navigatitme" (Corabiile
streine sa nu aduca in Anglia decat thbricate din terile
lor proprii) Amiralii Tromp $i Ruyter batuti de Monk
1658-60 Anarch ie. Richard
1(354. CI:oinveli+ 1658.
fiul lui Oromvell protector se leapada. Domnia lui Cr. incepe a fi privita de popor ea nelegiuita, Carol I ca jertfa
a revolutiei independentilor. Natiunea era in majoritate
p. regat. Jignirea intereselor prin anarchic aduce rechemarea Stuartilor prin generalul Monk.
1660-1685. Carol II. Amnestia nerespectata ; viata
scandaloasa, cheltueli enorme pentru care vinde portul
Dunquerque *) Frantiei. Fratele regelui devine catolic.
Regele proclaina actele de toleranta" carora parlamentul opune actele de incercare" (testacte): flu poate fi
dregator in Anglia eine nu recunoaste pe rege de cap
al bisericei $i nu iscaleSte o deelaratie contra transsub-
172
Georg I 1714-27, principe electoral de Ilanovra, coboritor din like, lui Jacob, Elisabeta, sotia electorului palatin Frideric. Lupta cu Iaeob III pretendent catolic.
Georg I 1727-60. Amestec in resboiul de succesinne
austriac, de nice resboiu eu Frantia, care sustine pe Carol Eduard, pret. catolic. Acesta batut la Culloden ultima Wane pe pamCmt englez 174(5. Georg 111 1760
1820. Termina resboiul eu Frantia prin pacea de Paris
1763; Anglia eastiga eolonii franceze din America. Inceputurile cueeririlor in India. Lord Clive supune cornpaniei cele 3 regate, Bengal, Behar si Orissa. De aice
puterea cea mare a Angliei si desvoltarea imensa a comertului seu. Casa statului nese in deficit ; 146 milioane 1. st. datorii. Incerearea de a spori darile coloniilor
americane fan voea Ion, aduce revoita acestora sustinute
*). Regele nu poate suspenda niet o lege. Mrile sau ridiciiiile
de armat neincuviintite de parlament stint nelegale. Cetatenii au dreptul de petitie la parlament. Alegerile s'a: fie
libere. Discursurile din parlament nesupuse la nici o respundere.
173
174
Orat). Olanda cu Elect. de Brandeburo, Spania $i Imp.
german. Svedezii batuti de Elector lit.Fehrbellin 1675 ;
lupte cu sums divers. Pacea de la Nimega 1678: 0)anda
DU perde nimic, Spania mai muhe orase belgice Ei Fran-
175
1657-1705. Leopold I. 1) Kemeny prineipele Transilvaniei cere $i dobandeste ajutor contra Turcilor. Pacea de la Vasvar. 2) Resboiu cu Franta. Frideric
176
capata
177
pacea de la Dresda 1745,
Starea Germauiei in :west limp. Germania impgrtita inter' mnitime de state, fiecare voind a fi snveran
si a intuneca prin pompa (hidiri, gradini, obiecte de arta',
armato intregi de lachoi, artisti, metrese etc) pe cel vecin, ruineaza cu total pe burghez i pe taran prin &Cr&
odic grele de care aristoeratii elan seutiti. Ucidere spiritului national german prin rivaIit4iIe dinastiilor. In
privinta politica Bina:chine totala. Imparatul Erg nici
o putere si Reichsratbul Er g. putintg de a introduso vr'o
reformg, neavand o arinat Ia dispositia sa. Camera
inalta din Wetzlar are mii de process necilutate. Statele
178
5tin5; pradau Po Ionia stat inaintat si civilizat. In Ducatul de Mazovia (porte din Po Ionia) domnea dncele Conrad 1228. El pentru a scapa de pustieri cheamil pe Cavalerii Teutoni din Asia in Prusia pentru a-o crestiniza
Cavalerii vin si intemeazil Torn, Marienverder, KOnigsberg si Memel, Crdinul Tentonilor era de origine gerinan i reuseste a germauisa pe Borusi (Prusii azi stint
Germani). La 1309 comandorul se stre'muta la Marionverder i intemeaza Un stat jumatate religios jumatate
poli:ic.
principe german.
1511-1568 Albert de Brandenburg mare maestri' une.tte Brandeborg en Borusia in un singur Stat; pe atuu-
ce ineepe reformat Albert troce la reformg $i o introduce in statul seu. Pundeazil Universitatea din Konigsberg.
Prusiei.
179
loniei aduee Prusiei o intindere insemnatg a teritorului.
La 1722 Voltaire si Maupertini in Berlin.
180
elector Friedrich August IL Ica Varooiria i Cracoria,
pine pe Stanislas Leszinski in tronal Poloniei cucereste
Lembergal oi sileste pe Friedrich August in pacea de la
Altranstet a renanta la corona Poloniei. Intro aceste
Petru eel Marc fundeazh" Petersburgul, pe cand Carol XII
aliat en Mazsppa, hatmanul Cazacilor, se duce in stepele
Ukrainei. Ataca Pu nava dar este hiitut de catra Petra eel
Mare la anal 1709. Carol XII fuge in Tureia oi voeste
en stkneascl, pe Turci Ia o lupta in contra Rusiei. Tntcii portmec resboiul si yin in 1711 in Moldova la Prut,
uncle mai ca erau se prindI pe Tzarn1 Petru, dar Caterina sotia sa reuoeste se corumpil pe Vizir. Aliatii reincepuse atm]. Syediei, ceea ce motiva reintoarcerea lui
IL Milanul 0 Mantua, yin prin pacile de la Utrecht si Rastatt in posesia Austriei 1713.
Savoia, devine regat prin pacea tie la Utrecht
sub Victor Amadeus II. Sub Carol Emanuel III 1730
1773 cucereste in resboiul de succesiune austriac parti
insemnate din ducatul Milan.
181
Europa. Intre papi se insamna Clement XIV, care suprima ordinul Iesuitilor in 1773.
VIII Italia sudicd. Imparatul Carol VI pentru a capata recunoasterea sanctiunei pragmatice, da Neapole gi
Sicilia fiului reginei Spaniei Carol, la urmasii caruia reman pana la timpurile noue.
1700. Casa de Bourbon. 1700--1714 Filip V nepotul lui Ludovic XIV. In timpul resboiului de succesiune
in Spania resboiu civil, caci Aragonia si Catatonia sus-
182
VL CULTURA.
4) Germania Literatura
183
german 5. infdtioeaz's: numai inceputuri i se va desvolta
in perioada urmateare.
molt la ruinarea spiritului religios. Jean Jacques Rousseau t 1788, filosof ei scriitor socialist. Condillac t 1780
filosof sensualist, respandete filosofia lui Locke in Frantia. Holbach si La Mettrie, filosofi materialiti i ate-
ieti. Dintre told aceetia Voltaire si Rousseau au inriurirea con mai mare prin scrierile lor, care tind a indrepta
starea sociala a Frantiei; ei contribue mult la respandirea ideilor cc au dat nadere revolutiei franceze. 2) Anglia. Locke t 1704, filosof, cerceteaza producerea notiunilor omeneeti, reduciindu.o in sensatie si refiectie. Hume
t 1776 filosof sceptic scrie ei istoria Angliei. Berkeley t
1753, ideaEst (ceea ce este real ette, spiriml, lumea corpurilor este punted o aparenta). Reid f 1796, scotiau adversarul lui Hume, sustine realitatea lumei. 3) Germania:
Leibnitz, filosof optimist, lull:lea aceasta este cea mai
1.84
b). Orientul.
1. Isf oria Tumid 1703-1808.
1703--1730 Ahmed III. Carol XII, fuge la acesta
dupa batalia de la Pultava, $i-1 face sa declare resboiu
lui Petru cel Mare. Turcii ataca Morea, prin care incalca tractatul de Carlovitz, din care cauza Austria le
declara resboiu. Printul Eugen bate pe Turci la Petervardein 1716 $i cucereste Temisoara $i Belgradul. 'fractatul de la .Passarovitz 1718. Turcia ca$tiga Morea, perde o parte din Serbia si Oltenia la Austria. 0 revolta
a Ianicerilor, destitue pe Ahmet dupa un resboiu cu
Persii si-i urmeaza,
1730-1754 Mahmud I, principe lurninat. Perde cucerirele in Persia Mcuta (le predecesorul seu. Resboiul
cu Ru$ii, in care imparateasa Ana recuceri A zovul. Ru-
Un
185
1789-1807 Se lim III, Tamil simt batuti la riul Rimnie. Moldova, Valabia, Belgradul si Ismailul cad in ma-
Acest sultan voeste a desfiinta Ianicerii, dar piere victima lor 1807.
1807-1808 Mustafa IV, partizanul Ianicerilor. Pasa
din Ruseiuk, vine cu armata pentru a resbuna moartea
lui Selim, el destitue pe Mustafa IV si pune pe Mahmud II.
186
rapite de Iesuiti. Parlarnentul respinge cererea. Turburani : sub presiuuea unei armate rusesti, iscaleste padamentul actele de toleranta. Rusia garanteaza mantinerea constitutiei polone eu toate relele ei precurn liberum
veto. Confederatia patniotica de la Bar 1768, in contra
pretentiilor rnsesti si a drepturilor disidentilor ; resboiu
civil, in care Rusii ieu parte in contra Polonilor pentru a
sustinea pe disidenti. Austria profita de imprejurare pentru a lua in posesiune comitatul Zips, care fusese amanetat de Unguri la Poloni inea din 1402. Rusia i Prusia impreuna eu Austria fac atunci intdia impar(ire a Poloniei 1772. Po Ionia perde prin aeeasta 4000 mile geogr.
patrate. Austr a primeste 1 280 mile patrate eu 2,700,000
locuitori ; Prusia 631 mile patrate en 416,000 loeuitori.
Rusia 1975 mile patrate cu 1,800,000 locuitori. Polonii
restoarna atuneen vechea constitutie, si se suprima regatul electiv si se da voe clasei a treia de a intra in
parlament, dam confecleratia de la Targovitz se opune,
sustinuta cu bani i armate rusesti, care intra in Polo nia i proeed Ia o a (lona inyeir)ire a Poloniei 1793,
pediea totul. Sa sustine ca Polonia trebue micurata fiind ea au intrat in ea ideile rev&utiei franeeze. SA procede la a treia 70 ultima impiirtire a Poloniei 1794, prin
care Polonia dispare din numerul statelor europene.
187
1762-1796. Catarina 11, ajunge la tron printeo revolutie in care moare barbatul ei Petru Ill. Ea fundeaza
mai multe orase si sate ; ridica agricultura i minele ;
industria si comertul ; eauta sa ridice prin seoli cultura
poporului de jos. Corespondenta eu Voltaire. Diderot in
Petersburg. Plan de a face o carte de legi dupa ideile
lui Montesquieu. Academii pentru cultivarea limbei ruseJi. .Mai multi favoriti, dintre care mai ales Potemkin,
care guverneaza Rusia 16 ani. Resboacle en Turcii. Pe
timpul luptelor pentru disidenti in Po Ionia, la care Rusin ie parte activa, vre-o 1000 de catolici fug in Moldova (pamant turcesc), ceea ce provoaca un resboiu al
Turcilor contra Rusiei, care se termina prin pacea de
Cuciuk-Cainardji (v. istoria Turciei) prin care Rusia supune pe Tatari si pune stapanire pe Crimea ii deschide
navigatia in marea Neagra i marea Mediterana i ie
188
tante la Poarta. Aceste domnii se capatau printr'o adeverata cumparare, fiind dregatorii turcesti de o coruptie ne
auzita. Viitorii domni se indatoreau cu sume colosale in
Constantinopoli, pe care apoi le plM.eau jafuind tara. De
doue ori Moldova an fost venduta. Odata Austriei and
1RD
Sirul Domnilor.
Mu ntenia.
Moldova.
Tatarii lupta Mnga Ia$i contra capitanului austriac Ferenti (cerdacul lui Ferenti).
1727 Grigori Ghica 1-a
1730 Const. Mavrocord. 1-a
190
191
REVOLUTIUNEA.
(De la inceputul revolutiei franeeze (178)) pima la 1871).
a). Apusul.
Istoria Frantiei 1789--1871.
Canze le revolutiel franceze. 1) Guvernul eel despotic ; de la 1614 nu se mai chiuma ti tate le generale ;
abuzuri contra libertatei prin lettres de cachet ; contra
102
193
194
Prusia si Austria. 0 rescoala a poporului sileste eonventia nationala a aresta pe Girondini. Comitetul snap).rd publice, :$ef Robespierre, insareinat eu apararea terei,
Guillotina; Marat ueis de Charlotte Corday.
1793-1794. Bhebp jerre, dornnia terourci. Maeeluri
in oraaele sudiee, ineearile lui Carrier, revolutiune roialista in Vent Me.
195
ei
Lucian Bonaparte,
1799-1802. Consulalul. Se imparte tara in prefeeturi $i sub-prefecturi ; codul Napoleon. Napoleon treee
munlele St. Bernard, bate pe Austriaei la Marengo $i
ai Moreau ei bate la Hohenlinden la 1801. Paces de Lnneedle. Malul slang al Rhinului cedat Frantiei. Germania perde 111.0 mile patrate en 31/ milioane locuitori.
Restabilirea cultului catolic; invetamantul atarnat de stat;
legiunea de onoare.
1802-1011. Consulatul pe Tiata, dat lui Napoleon.
Conspiratii in contra liii (maaina infernala, conspiratia
hit Pichegru).
1801-1815.
Domnia absoluta, moderata anse prin reennoaaterea ideilor revolutiunei. (Egalitate inaintea legei, dan impuse
tuturor, scutirea taranului de sarcini feodale, liberarea
industriilor de corporatiuni, libertatea gandirei).
1805. A treia coalitiune. Neimplinirea traetatului
de Amiens, prie care Napoleon, ce cucerise Malta se indatorea a o restitui ordinului ea\ alerilor Ioaniti, aduce
un resboiu en Anglia. Ocupa Hanovra si incepe sistemul
continental, (oprirea introdncerei marfurilor engleze pe
continent). Bavaria, Wiirtenberg, Baden, Hess $i Nasau,
9*
196
i Wiirtenberg devin regate. Regatul Olandei dal lui Lucien Bonaparte. Confederatia renana. Napoleon protector.
tria, victoriile lui Napoleon la Eekmdl, Aspern i Wagram. Paces de la Viena 1809. Austria primeste inch-derea ; cedeaza 2000 mile patrate Bavariei i o portiune
de 'Ambit ducatului Varsoviei ; c) en papa, statul papal incorporat in regatul Italiei ; papa excomunica pe
Napoleon, care-1 prinde si-1 duce la Paris.
1810. Culmea gloriei lui Napoleon. Casatoria eu Maria Luisa. Frantia numera, 130 departamente. Regele de
Roma 1811.
1812-1814. Resboinl en Rusia earasi din cauza refusului Rusiei de a adera Ia sistema continentala. Armata lui Napoleon de 553,000 oameni oste nimicita dupa batalia de la Borodino i arderea Moscvei prin retragerea sa in mijlocul ernei.
197
poleon. Friedrich Wilhelm III de Prusia chiama poporul Ia arme. Landwehr in Prusia. Ordinul Crucei do fer.
A lianta Prusiei CU RUsla la Kalish. Napoleon bate pe aliati
1815. Congresul de Viena. 1) Austria capata Miland, Venetia, Iliria si Dalmatia; Salzbourg si Tyrolul
de la Bavaria precum si Galitia. 2) Prusia, o parte din
Ducatul Varsovia, partile din regatul Vestfaliei ce le avea
198
litice, fara apel si judecata in termin de 24 oare. .Aristocratia din Camera condusa de contele Artois (mai pe
urma Carol X, fratele regelui) cauta a margini puterea
regeasca $i a recapata vechile privilegii. Libertatea individuala marginita : ministrii se poata inchide fara judecata pe un an de zile ; resboiu in Spania pentru restaurarea monarhiei absolute.
1824-1830. Carol X. I.Tn miliard despagubire pen-
tru emigrati. Putere mare a partidei reactionare. Incercarea de a introduce dreptul de primogenitura pentru
toate uaostenirile de mai mult de 300 franci, dare fonciartt ; disolvarea gardei nation de. Mai ales prin minis-
199
najelor sunt ocupate de jandarmi ; dar hotarirea tribunalului comercial, declara ea pana la judecata formala
foile nu pot fi impedecate de a esi. In 28, regele fuge
cu curtea la St. Cloud ; armata refuza de a intrebuinta
armele in contra poporului. Cei 6000 Sviteri ai regelui
se vd siliti se capituleze. Se formeaza an guvern provisor compus din Lafite, Casimir Perier, Odilom Barrot.
Lafitte Anse sprijine candidatura lui Louis Philipp care
este ales rege.
1830-1848. Louis Phillip, regele burghez, combatut
de burbonisti si republicani. Favoreaza pacea, profitabila
industrikiilor ; nu voeste sa sprijine Polonii. Margineste
dreptul de alegator la 200 franci dare prin care dobandeste o camera foarte supusa ; din aceasta causa regele
se deda la speculatii ; se fac multe venzari de posturi ;
falsificari de monede, concesiuni ruinatoare, delapidari
de bani publici (doue ministere Eubires i Teste, date
sub judecata pentru delapidari). Legitimitii (ducele de
Bordeaux, Henric V astazi Contele de Chambord) si
clasa poporului de jos, cearca resturnari prin revolutii
si atentate (conspiratiunea lui Fieschi 1835. Atentatele
lui Alibeau, Darmes ets. Revolutia din Lyon in 1831 ;
in Paris 1832. A doua in Lyon 1834). Aceste atentate
provoaca legi contra presei si a juratilor.
Socialismul, Comunismul. Inventarea maqinilor, ueiderea industriei mici ereaz5 elasa lueriitorilor proletari.
Seriitorii Weep a se ocupa de ea. 1) Saint-Simon, sustine
eel 'anthill exploatarea industriei intfun fel ineat s se
foloseaseli i lumitorii. 2) Enfantin i Fourier BO pierd
200
iii misticism. 3) Owen in Anglia, incercttri practice. 4)
Iii timpurile mai mute socialismul tinde a ridica starez
lucrfttorilor prin participarea lor la distigul capitalistulni.
5) Babeuf i altii pro mm Cabd, cer suprimarea propriefatei, a familiei, via tii. in comun, cresterea copiilor idem.
AN erea comunii impkrtitii egal intro indivizi; suprimarea
mostenirei. 6) Proudhon declar c proprietatea e un
furt.
201
boin eu Germania, pe eand armata era cu total desorganisata i starea Germaniei eu total neeunoseuta Franiei ; aceasta aduce eatastrofa din 1871 (Napoleon prins
en toata armata liii, Parisul hat, Elsasul si Lorena perdate la (4ermania, 5 miliarde despagubire) prin care
FranVa porde puterea sa precumpanitoare care trece Ia
Germania.
1 1.
1871.
202
Georg IV 1820-1830. Sub ministerul Canning se introduce sistemul politicei de neinterventiune ; canta sa
se opuna Francezilor care vroeau sa intervina in Spania;
recunoaste independenta Greciei si a statelor de Sud americane ; supriina comertul sclavilor declarandu-1 de
crima. Daniel O'Conell infiinteaza o asociatiune catolica
intre Irlandezi, pentru a-i scapa de lipsa de drepturi polain. In 1829, cere Peel suprimarea testactelor : Catolicii pot intra in parlament.
Wilhelm IV 1830-1837. Chestiunea reformei parhtmentului. Dupa ce de doue ori reforma trece prin camera de jos, dar e respinsa de acea de sus, poporul amenintator sileste i pe cuss de sus a o primi. Prin re_
203
204
205
Goslar etc. Bavaria capkla principatele eclesiastice:
Wiirtzburg, Bamberg, Augsburg. episcopatele de Freising. Passau ti multe orate precurn Schweinfurt, Nerdlingen etc. Baden, caOta Heidelberg, Manbeim, terile
episcopatelor secularisate Constant ti Basel, mai multe
orase 5i abatii. Mai capitt'a desmIgubiri i Wiirtenbergal,
Bessa-Cassel, Hessa-Darmstadt i lianovra.
lutiei si le realiseaza in practica, (egalitatea darilor, suprituarea privilegiilor personale, egalitatea dreptului, libertatea industriei etc.) Rescularea spiritului national,
care tinde la scaparea de straini, in frun tea careia mer-
Egalitatea tuturor in inaintare (mai inainte numai nobilii puteau Ii ofiteri), suprimarea pedepselor brutale,
cultura stiintifica serioasa a ofiterilor. Baronul de Stein
da buyghejilor i aranilor dreptul de a cumpara pamant,
nobililor facultatea de a se ocupa de industrie i comert,
libereaza industria suprimand corporatiile. Humboldt,
Niebuhr, Schleiermacher fundeasa universitatea de Berlin
1809. In neest timp eade desvoltarea eea mare a Himturei germane, care ajuta mult la ideia nationala (v. caltura) si explica scularea generala contra lui Napoleon
dupa catastrofa din Rusin ; Prusia se rescoala mai an-
206
Go-mania de la 1815-1848. Opositia liberalii in Germania voeste se realiseze ideile revolutiei franceze si se
aduca unitatea Germaniei. Opresiunea ei din partea guvernului. Revolutia Frantiei din 1830 le sparie, facandule sa conceada drepturi poporului sub forma de constitutii (Wiirtenberg, Baden, Bavaria si Hessa-Darmstadt).
Prusia
Austria mantin absohitismul prin influinta lui
Metternich, ministru austriac, care pentru a impedeca
latirea ideilor nation,ale in Austria, opreste intrarea oricarei scrieri germane. Vezend guvernele germane ca revolutia din Frantia se trecuse asa de iute, se hotaresc
ear la resistenta. Printr'o hotarire a consiliului federal,
fie-care stat e dator sa ajute cu armata sa pe statul yechi, in care s'ar isca turburari (1830 Oct.), si incepe
pretutindene o puternica reactiune, mai ales dupa ce prin
caderea Varsoviei, o multime de Poloni yin in Gerinania
infocand liberalism]. In Baden se introduce censura.
Profesorii Rottek si Welker destituiti. Universitatea din
Freiburg inchisa. Nepedepsirea abuzurilor ce militarii
i
emit in contra liberalilor. Darea afara a tuturor dregatorilor liberali. Consiliul federal hotareste ca toata puterea este la principi, camerele nu au dreptul de a refusa dari, si militia sa nu jure pazirea constitutiei.
I. Austria, sub Metternich atat in domnia lui Frant I
voriseazii aristocratia si influenta clerului. Inchide Austria dinspre Germania, inadusa desvoltarea filosofiei a
teologiei si a istoriei, favorisand numai cat pe aceea
stiintelor pure. Taranul supus Ia toate beilicurile evului
mediu, starea financiara foarte proasta ; statul fiind nevoit a reduce de mai multe ori datoriile creditorilor sei.
207
If. Prusia, pastreaza vechea stare afar Th suprimarea beilicurilor si a corporatiilor ; greu system de dari ;
lipsa de garanta in justitie, procesul tratandu-se inseris,
pastreaza darea dreptatei prin nobili. Severa privighere
a scoatlei si a presei. Dar in privirea unitatei germane
Prusia face un pas insemnat prin intiintarea uninnei Vamaly (Zollverein) intre diversele state germane (ineeput
in 1831 prin initiativa lui List). Suprimandu-se vamile
interioare dintre state si transferandu-se acele vami Ia
granita eomuna, cu scopul de a protegui industria germana
208
SC impace en Austria, ear IS ossultb gandea se eonslit neaseit Ungaria intr'un mod demurral si sit resta bilea sea
Petunia. Kossuth Nee sa se declare prin diets din Dobretziu,
Ungaria de neatarnatit. ease de Ilabsloirg. deenzurii. de la corona ei i guvernul (1st unui prehident CII un ministeriu TPSpunziAor. Aeeasta seversi ruperea Mire arniata si guvein
Dar Austria eerlise si espatase intervenirea l4tisjj. Transit
vania este pei duta, pentru ii gn ri ; silit de Rusi Care n
resc mai toata Ungaria, Kossuth leapada presidentia i di-t
lui Georgey dietatura, care se botareste Cli indieo eapitu%Inca 6.1
209
mai crancene (27 si 28 Oct.) Viena cade in manele armatei. Totusi noul imparat (Frant Iosef 2 Dec. 1848),
octroiaza o constitutie in care cele mai multe din drepturile revolutiei franceze sunt recunoscute.
II). Prusia. Revolutia franceza inriureste asupra Prusiei. In Berlin se cer mai multe drepturi (libertatea presei, garda nationala), pe care regele Friedrich Wilhelm
IV, nu voeste a le acorda. Cu deosebire se tere indepartarea militarilor i infiintarea unei garde nationale,
coca ce find re.fusat, ear militarii vroind sa imprastie
poporul, se naste o cumplita revolutie. Regele fu silit sa
se descopere dinaintea cadavrelor revoltantilor. Se convoaca o adunare nationala care sta cu totul sub inriurirea poporului ; se suprima pedeapsa mortii. Triumful
reactiunei in Viena aduce si in Berlin aceiasi tendinta.
Regele vroeste sa suspende adunarea care refuzand aceasta,
intra Wrangel cu armata in Berlin si desarmeaza poporul. In fine regele acoarda din bun placul seu o constitutie cu doue camere i cu cele mai multe din drepturile proclamate de adunarea din Frankfurt.
III). Incerearea de organisare a unitdrei germane, Parlamentul din Frankfurt. In 18 Mai se alege prin vot
universal o adunare nationala, care numeste un presedinte al imperiului german (Reichsverweser) neresponsabil, Se alege de presedinte pe arhiducele loan de Austria care intra in Frankfurt la 11 Iulie. Scopul acestei
adunari este constituirea unitatii germane. Dar guvernele
germane nefiind consultate de adunare in dorintele lor,
aceste refusa de a primi noirile ei, precum d. e. declararea drepturilor fundamentale ale poporului german. Ordinul ministrului de resboiu din Frankfurt, ca toate trupole germane sa jure credinta presedintelui, nu este ascultat in Prusia. Neintelegerile cu Prusia se marese prin
(liestiunea Seldeswig-llolsteinului: 0 revolutio in CopenLaga silise pe regele Danemarcei a decreta incorporarea
Schleswigului in regat ; din care cauza isbucneste o revolutie in Schleswig, care este sustinuta de Prusia ; dar
210
Gennani ea o tradare a natiunei, din care causa isbucneste o revolutie in Frankfurt. Pupa aceasta se nasc diseutiuni foarte inversunate asupra raportului A ustriei cu
Germania; era anume en neputinta a se primi Austria
intret,ga eu toate nationalitatile ei in un stat german ;
dar a se lua numai cat Germanii din Austria era
Ministerul de Gagem coneepu planul de a indeparta pe Austria din uniunea germana prin care corona imperiala cadea de la sine
la Prusia. Insa o lege electorala ee facea parte din constitutia pe care imparatul trebuea sa jure si car,. era
basata pe votul universal, faptul ea propunerea de a se
oferi corona regelui de Prusia avuse o majoritete numai
de 1 voturi si in flue imprejurarea ea aceasta corona
imperiala nu era din mila lui Dumnezeu ci esita din o
mirare revolutionara facura pe regele Prusiei sa o refuse. Prusia vroea anume sa eapete puterea suprema in
Germania fara anse a recunoaste constitutia si numai cat
prin consimtimentul gusernelor, promitindu-le tuturor
sprijinul sn armat in nadusirea revolutiei. Dar acest
plan nu renseste mai ales din causa opuncrei celorlalte
regate din Germania ce nu vroesc sa primeasca o pos:tie
injosita fata eu Prusia. Begii arts() refusa, de a primi
constitutia din Frankfurt (Bavaria, Wfirtemberg, Baden,
Saxonia), eea ce da ocasiune democratilor de a rescula
poporul in contra lor. In Saxonia (Dresda) se intampla
o rescoala (3 Mai). In Wfirtemberg principele e silit sa
adoapte eonstitutia, Saxonia inadusa rescoala cu ajutor
prusian. Adunarea din Frankfurt era pusa in positiunea
cea mai critica prin rescoala din Dresda, facuta pentru
211
212
comun din un consiliu federal qi un parlament al confederatiei ales prin vot universal ; consibul federal cornpus din 43 membri : Prusia 17, Saxa 4, M. Schwerin
si Braunschweig cate 2, celelalte state cate 1, sub preedinta Prusiei; aceasta represinta pe consiliu in afara,
declara resboiu si inchee puce ; in privinta militara Pmsia are dreptul de a exeeuta pe statul ce nu si-ar indeplini indatoririle sale. Prin aceasta confedergiune in care
Prusia comanda, devine aceasta o putere insemnata. Tot
odata Prusia incorporeaza mai multe state : Ilanovra in
213
aii se nase luptele pentru iibertate i ideia imitatei Italiei, intocmai ea si in Germania. Dusmanii aeestor Idei stint Austria si Papa Partida Italiei tinere sub vestitul
214
215
meste in loeul sen pe fiul seu Victor Elnan10 care inebee pace en Austria, cazend in eurand si Venetia (dietatorul Daniel .Manin) in posesiunea acesteio, ast,fel ineat intreaga Italie caile earasi sub doinniile absolute, sus-
tinute de Austria.
1
nunebiate ; ministrul Cavour 1652-59, intarirea finantelor si a armatei ; o imigratiune a Italienilor inteligenti
216
suitii din Spania, le contisca averile si le include mezemintele lor, restringe inchisitia i tortura, favorisaza
cultura. Napoleon pune in Spania rege pe ruda sa fosif,
De mai bine de 300 ani Spania poseda, Mexicul in A merica de Nord si mai toata America de Sud, impartita
in 3 vice-regate ((renada noua, Buenos-Ayres si Peru)
si
Nu era permis a se eultiva in colonii productele cultivate in Spania precum vinul, oloiul. Oultura eea proasta
a poporului de jos si populatiunea eea rara le face se
sufere, lung timp aceasta jafuire, dar revolutia coloniilor
engleze le desehide oehii (inca la 1750 un creol Miranda, incerease o revolutie, care nu reuseste). In timpul lui Iosif, coloniile nevoind sa se snpuna regelui pus
de Francezi, capata o neatarnare factica. Sub Ferdinand
VII ele revin la supunere, cerand sa li se permita comertul liber. Acesta refuza. Atunei satele americana se
211
Isabella devine majora, incepand a domni singura incurajata de favoriti, fara nici o erestere pentru domnire (-1868),
VI. BELGIA.
Congresul de la 1815, facuse din terile de jos austriace un singur regat, fara a tinea sama de deosebirile
Olandei de Belgia. Olanda era eu populatie germana, protestanta si comerciala ; Belgia mai mult franceza, industriala i catolica. Olandeji impun Belgienilor participare la enorma lor datorie publiea precum i limba bor.
Belgienii auzend de revolutia din 1830 din Paris, se rescoala sfarma palatele oficiale, tipogratia gazetei de par-
Plymouth. Pana la 1732 se intemeaza 13 state in America nordica. Anglia tiranizaza economic aceste eolonii,
oprindu-le ridicarea de fabrici 5i comertul cu alte state
decat cu dinsa. Lupte cu indianii respingandu-i necontenit si intinzand dominatia colcnistilor. Lupte cu colonistii franceji pe cari i bat definitiv in 1717 luandu-le
Quebec. Prin pacea de Paris 1763 reman Englejii sta10
218
1861-1865. Resboiul de seresiune, din pricina sclaviei Negrilor pe care Nordul nu o vroia pe cand Sudul
cerea sa se mentina din cauza culturei bumbacului. Dupa
1871.
antici. Multi oratori celebri, intre care Mirabeau, Sieyes i Vergnault. ln timpul imperiului ai al restauratiunei : Desaugiers t 1827 : Dela vigne t 1843 ; Lamartine
t 1870. Beranger t 1857, celebru chansonnier ; Victor
capul acoalei romantice, in contra clasicismului.
St Beuve ; Alfred de Musset t 1857, Alfred de Vigny t
mai mare poet german ai unul din cei mai marl poeti
ai lumei (Faust, Hermann ai Dorothea, suferintele lui
Werther, afinitatile elective, Wilhelm Meister, Tam i
219
Iphigenia. done drama in spiritul antic, nenume'rate poesii, refleetii, epigrame etc. etc.) Totodat'A om de stiintk sustine idei despre originea omulni in sensul lui Lamarck, aerie asupra colorilor, a desvoltiirel plantelor din
celule i altele. Schiller t 1805, serie poesii lirice si dname istoriee (Don Carlos, Guillom Tell, Maria Stuart).
Barger t 1794. balade ; Claudius 1. 1815. Contele de Stolberg f 1829, ca'ntece patriotice. Voss f 1826, admirabilli
traducere a lui Homer. In romane se deosebesc Musaus f 1787. povesti populare ; Jean Paul 1- 1825, romane
humoristice. La Matte Fovryu, romane cavaleresti ; Hay ff t 1827 ; Inttnermann t 1840. Schlt,gel i Tieck traduc minunat pe Shakespeare ; Bilekert poet in spiritul
oriental. Novalis f 1801, scud seoalei romantice in Germania ; alti romantici Kleist, Platen. Poeti ai timpului
220
L ussac f 1850 dilat. gazurilor. Fravnhofer t 1826 ana; maglisa spectralit Arago t 1853 polarisatiunea
netisarea firului prin un curent electric. Faraday prop.
electrice a le magnetului; unitatea luminei, caldurei
electricitatii.
cezi Michelet, Louis Blanc, Mignet. In Get mania Raumer, Niebuhr i Mommsen, reformatorii istonei Tommie,
Ranke, Schlosser 1st. u niversal it, Wachsmuth Dahlmann
Curtius ist. greceaseit. In Anglia Grote ist. Greciei: Macaulay t 1861 ist. Angliei. ln Italic. (Jesare Cantu istoria universale. In Rusia Caramsin.
Eng.
221
2) Italia. Canova t 1822 sculptor. Bellini t 1835 Donizetti t 1848, Cherubini t 1842, Spontini t 1851, Rossini f 1870 musicanti compositori. Paganinni violonist.
Germania. Rauch t 1857 sculptor, Schinkel t 1841
arhitect. Cornelius, Kaulbach pictori. Gluck t 1787,
Haydn t 1809, Mozart t 1791, Beethoven t 1827. Mendelsson t 1847, Meerbeer t 1864, Wagner musicanti
compositori. Liszt (ungur) mare pianist.
IV Descoperiri. Mafina de tors de Arkwright englez
f 1792. Maqina de taut 1800 in Anglia. Teleyraful
frictit cu putintft, prin electromagnetism ; construit mai
b). Orientul.
I. Istoria Turciei 1808-1876.
1808-1839. 111-ahnind II, se impaca cu Anglia si declara resboiu Rusiei pentru ocuparea principatelor. Serbii se rescoala sub Czerni-George. Rusii ieu Nicopoli,
Silistra si Rusciucul. Tocmai atunci intra Napoleon in
Rusia 1812. Rusii se retrag multamindu-se cu Basarabia;
dupa aceia se intorc Turcii in rontra Serbilor si sileste
pe Czerni-George de a fugi in Austria ; dar lui ei urmeaza Milos Obrenovici ; care prin luptele sale reuseste
a capata pentru Serbia neatarnarea administrativa. In
1821 se rescoala Grecii si Mahmud este silit a chiema
in ajutor pe Mehemet Ali-pasa din Egipet, recunoscand
prin aceasta neathrnarea politica a acestei teri. Mahmud
nimiceste corpul Ianicerilor cu eea mai mare cruzime si
reorganisenza armata pe piciorul european. Nicolai I din
Rusia profitand de stares de transitiune a Turciei, o siloste la traetatul de la Akerman, Rusia dobandeste ii-
222
mud urmarindu-ai planul sau de reorganizare al iniperiului, voeate se restoarne puterea lui Mehemet Ali din
Egipet, care se rescoala ai bate pe Turci in mai multe
randuri in 1832 ai 1833. Sultanul e silit se-i cedeze
Siria ai Cilicia.
1825-1855. Nerulai I. Dupa inlaturarea unei revolutie devina Tar. Resboiu eu Peraii de hi posesia Ma-
223
Resboiu en
neorandueli in provinciile rornane, Ru$ii in unire cu Turcii le ocupa inteun mod militar $i incheie tractetul de
va cere. (Vara 1848). Dupa aceea Rusia rugata de Austria i ajuta la supunerea Ungariei revoltate. In interior
silinti de a rustifica $i de a intoarce la credinta ortodoxa pe tpate confesiunile ; ridicarea industriei prin sistemul protectionist. Din causa ea Rusia voe$te sa proteguiasca cre$tinii din Turcia se na$te resboiul Oriontului (1853).
1855astazi. Alexandra II. Acest resboiu secand puterile Rusiei i impune o politica pacinica. Ca$tiga prin
rnijlocirea pacei intre Anglia, Franta si China mari foloase comerciale $i tara Arnurului 1860. Dupa supunerea Khivei 1854, supune Khokandul $1 Bokhara din care
formeaza prov. rusasca Turkestan 1866 ; vinde Staturilor
Unite America rusasea 1867 Revolutie a Polonilor 1863
inadu$ita iutr'un mod foarte crud ; de atunci papa la
1871 Rusia urmeaza o politica, impaciuitoare intre diversele teri. In launtru ernanciparea $erbilor 1857-1861.
224
tru liberare de sub jugul turcesc. Furia cumplita a Tureilor ; spiluzura pe Patriarehul grecese ; ocid si alunga
mai pe toate familiile grece din Constantinopoli. Leginnea sfanta nimieita in Valahia la Dragasani si in Moldova, la Iasi. Mare participare privatA pentru Grecia,
trezita prin curajul Grecilor i prin inbirea Greciei nitscuts din studiul antieiteitei (Generalul Wtirtenberg, Normann, Lord Byron, Sviterul Egnard). Caderea de la Missolonghi aduce Grecia in pericol 1826. Murind Alexandru in Rusin, urmeaza Neculai si in Anglia venind Chaping, la minister se face o alianta intre Rusin, Anglia
si Frantia pentru sprijinirea Greciei. A liatii bat pe Turci
pe mare la Navarin. Englejii se lasa de lupta, temandu-se pentru comertul lor. Rusii urmeaza inainte, bat
pe Turci $i-i silesc la pacea de Andrianopoli, Rusia en-
pt proteetorotul asupra Serbiei, terilor romane si reeunoasterea neaturneirei Greeiei, care se constitue sub
Otto I, din casa bavareza, ea stat constitutional 1832.
Acesta resturnat pentru reaua administratie. Christian
225
Jaf eumplit al Moldmei, pentru a scoate banii ebeltuiti spre cumperarea Domniei, inundarea terei cu Evrei.
Ghiea mai patriot voind sa se opuna Rusiei este elestituit in 1842, in urma unei anehete ruso-turcesti : in loenl lui Bibescu 1842-1848. Domnia seandaloassi, din
ainbele teri educe revolutie.
1848. 1?evolutie. Mihai Sturza si Bibeseu alungati din
tars. Misearea mai a:es in Valahia era indreptata contra Rusiei : arderea regulamentului organic. Rusii intra
in Principate. In 1849 se ineheie conventia de la Balta-
226
egricB4Ft0