Sunteți pe pagina 1din 22

TESTUL OMULEULUI

CONSEMNE sI CONDIII DE APLICARE


Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. Fiecare subiect primeste o cutie cu sapte creioane colorate: albastru , verde, rosu, galben,
violet, cafeniu, negru, precum si un creion negru, o radiera si o coala de hrtie (21 x 29,5) asezata vertical.
Consemnul:

"Pe aceasta coala de hrtie vei desena un omulet ct poti tu de frumos, daca vrei poti sa-l

colorezi."
Este important sa se respecte textul consemnului. Studiile experimentale au aratat ca modificari n aparenta fara importanta a
consemnului antreneaza transformari importante n realizarea desenelor. De exemplu, simpla adaugare la consemnul "deseneaza un omulet" a
cuvntului "sau o persoana", pentru a face consemnul mai putin infantil, a determinat la copii de peste 11 ani realizarea unui numar mare de
busturi si a cresterii frecventei de aparitie a personajelor de sex feminin. Se stie (Machover) ca un consemn vag n ceea ce priveste sexul
personajului care trebuie desenat determina, de obicei, desenarea unui personaj de acelasi sex cu cel al desenatorului.
Subiectul va fi lasat sa deseneze cum doreste, fara sa i se acorde ajutor si fara sa fie formulate critici, aprecieri sau sugestii. Pot fi
stimulati copiii nehotarti, fiind ncurajati cu formule de tipul: "Foarte bine, continua." Daca copilul pune ntrebari n ceea ce priveste maniera
n care trebuie executat desenul i se va raspunde: "Fa (procedeaza) cum doresti, cum ai chef sa faci."
Subiectul va fi lasat liber n ceea ce priveste alegerea amplasarii desenului, a dimensiunilor sale, a schimbarii pozitiei foii, a sexului
personajului desenat, a folosirii liniei, a adaugarii unor elemente n plus fata de tema enuntata, a culorilor folosite sau a refuzului de a colora
desenul, alegerea spontana a tuturor acestor caracteristici avnd semnificatia sa.
EsANTIONUL
Studiul de etalonare a cuprins 626 de copii "normali", 371 de fete si 255 de baieti de vrsta cuprinsa ntre 3 ani si 12 ani si 11 luni.
Acest esantion a servit pentru constituirea "Scalei de maturitate". S-a realizat un studiu comparativ al protocoalelor din esantionul de
etalonare cu 232 de protocoale provenite de la copii, care prezentau tulburari de ordin afectiv sau intelectual. Protocolul fiecarui copil a
cuprins pe lnga desenul omuletului informatii privind nivelul familial, nivelul sanatatii, rezultatele testului de inteligenta WISC, a altor teste de
personalitate.
n total studiul a cuprins 858 de cazuri.
Categoriile de vrsta au fost constituite pornind de la data nasterii subiectilor. Astfel, fiecare categorie cuprinde copii de la vrsta de
"x" ani si 0 luni pna la vrsta de "x" ani si 11 luni. Cifrele obtinute n tabelele cu etaloane se refera la media dintre cele doua vrste, adica la
vrsta de "x" ani si 6 luni.
FIDELITATEA sI VALIDITATEA DESENULUI OMULEULUI

Cercetarile privind fidelitatea testului au prezentat rezultate favorabile. Machover considera desenul omuletului o veritabila semnatura
personala. A. Abraham confirma identitatea desenelor efectuate de acelasi subiect dupa un interval cuprins ntre o luna si doi ani. Atunci cnd
desenele difera, se constata schimbari importante intervenite n personalitatea desenatorului. Trasaturile variabile ale desenelor consecutive
indica caracterul instabil al trasaturii corespondente n personalitatea autorului.
Studiul validitatii s-a efectuat prin confruntarea rezultatelor testului omuletului cu cele provenite de la alte teste proiective. Desenul
omuletului s-a dovedit a fi sensibil chiar si la schimbari discrete n personalitatea desenatorului, cum ar fi cele din timpul unei psihoterapii.
Desenul omuletului executat spontan, n joc, are o validitate mai redusa dect desenul efectuat n situatia de testare.
Atunci cnd desenul este executat individual se recomanda notarea modului n care procedeaza copilul: cu ce parte a corpului ncepe,
ce parti sunt sterse si apoi refacute, daca lucreaza "rational" sau impulsiv, condus de o inspiratie de moment. Pot fi notate si comentariile
spontane ale copilului.
CONSTITUIREA SCALEI DE MATURITATE
F. Goodenough a stabilit 51 de itemi conform carora poate fi cotat desenul omuletului, totalul obtinut servind drept baza pentru
constituirea unei scale de dezvoltare. Printre criticile aduse acestei variante de cotare, cea mai importanta se refera la faptul ca sunt
privilegiati copiii minutiosi, cei care executa desenul cu multe detalii.
Pentru alcatuirea prezentei scale a fost retinut un numar foarte mare de semne particulare ale desenelor provenite de la esantionul de
etalonare (aproximativ doua sute de semne), pentru care s-a calculat frecventa de aparitie n functie de vrsta subiectilor. n acest fel au putut
fi stabilite urmatoarele categorii de semne:
1. Un mare numar de semne care apar sporadic la toate vrstele si a caror frecventa de aparitie nu se ridica la un nivel semnificativ si
nici nu se mentine la acelasi nivel. Aceste semne au fost denumite semne sporadice.
2. Semne ale caror frecventa de aparitie creste constant odata cu vrsta, atingnd un nivel semnificativ (fixat arbitrar la 75% din
subiectii celor doua populatii, m 19419d38t asculine si feminine) si se mentine la acest nivel. Aceste semne au fost denumite semne evolutive.
Pentru constituirea "Scalei de maturitate" au fost retinute numai "semnele evolutive". Au fost excluse din scala semnele dificil de
apreciat (cotarea lor a variat n functie de examinator). Astfel ca n final au fost retinuti 70 de itemi.
Pentru a scoate n evidenta importanta pe care o acorda subiectii unor aspecte distincte n reprezentarea omuletului, scala globala a
fost subdivizata n trei scale partiale:
1. Scala "capul", care cuprinde 23 de itemi;
2. Scala "schema corporala", care cuprinde 33 de itemi;
3. Scala "mbracaminte", care cuprinde 14 itemi.

A patra scala nu constituie o scala distincta, pentru ca itemii corespunzatori figureaza n celelalte trei scale partiale si se refera
la folosirea culorii.
Lista cu cei 70 de itemi, care reprezinta "semnele evolutive" figureaza n foaia de cotare. Literele dintre paranteze (B sau F
acompaniate de o cifra) indica la ce vrsta, pentru baieti si fete semnul atinge frecventa de 75% din populatie. De exemplu, F4 arata ca 75%
din desenele fetelor de 4 ani contin semnul evolutiv respectiv.

COTAREA
Pentru cotarea si analiza desenului omuletului este comod sa se utilizeze foaia de cotare. Se nseamna pe foaia de cotarea itemii
prezenti n desenul considerat. Se atribuie un punct pentru fiecare item prezent.
Se obtin astfel cinci note brute:
1. Nota C , reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "cap";
2. Nota S, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "schema corporala";
3. Nota V, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "mbracaminte";
4. Nota T (totala), reprezinta nota C + nota S + nota V;
5. Nota L (culoare), se vor numara itemii reusiti, care se refera la folosirea culorii, din ntreaga lista de itemi.
Notele brute obtinute vor fi raportate la etalon.
Daca desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, n procesul de cotare nu se va putea tine cont de normele descrise
mai sus. n acest caz va fi luata n consideratie numai nota C (itemii scalei "capul").
Mai jos sunt prezentate doua tipuri de etalon, care permit att clasarea copilului n raport cu normele vrstei sale ct si aprecierea
nivelului sau de maturitate.
ETALONUL N QUARTILE (n functie de vrsta reala a copilului)
innd cont de sexul subiectului, se va cauta n tabelul corespunzator pe linia, din dreptul vrstei sale reale, nota bruta obtinuta de
acesta. Daca nota bruta se situeaza ntre Q1 si Q3, interval n care se gasesc 50% din subiectii normali, se va putea concluziona ca subiectul
se ncadreaza n norma. l vom considera usor superior mediei, daca rezultatul va fi superior medianei Q2 si usor sub medie, daca rezultatul se
situeaza usor sub mediana. Deasupra lui Q3 se situeaza 25% din copii, cei care sunt n avans fata de vrsta lor, iar sub Q1 se situeaza 25% din
copii, care sunt n retard. Se va indica pe foaia de cotare quartilul n care se situeaza rezultatul subiectului examinat. Se va proceda astfel
pentru fiecare din cele patru note brute obtinute de subiect.
ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATE
Etalonul n quartile nu ofera suficiente precizari pentru copiii n avans sau n retard fata de vrsta lor reala, adica pentru cei a caror
note se situeaza la extreme. Pentru a aprecia importanta avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul n ani maturitate. Acest etalon este

constituit din note de maturitate medie, calculate pentru fiecare vrsta reala. Pentru a obtine vrsta de maturitate a unui subiect se va cauta
pe linia corespunzatoare notei brute partiale (de exemplu: n dreptul lui C) nota care se apropie cel mai mult de cea obtinuta de subiect. Vrsta
de maturitate a subiectului va corespunde vrstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de coloana). Daca nota obtinuta de subiect
se situeaza ntre doua note ale scalei, vom obtine o vrsta intermediara. De exemplu, o nota totala de 16 puncte pentru baieti, care se
situeaza ntre nota 10 (care corespunde vrstei de maturitate de 4 1/2 ani) si nota 22 (care corespunde vrstei de maturitate de 5 1/2 ani),
poate fi considerata corespunzatoare vrstei de 5 ani. Comparnd vrsta de maturitate cu vrsta reala a subiectului se poate vedea cu ct
este copilul n avans sau n retard.
Se poate, de asemenea, calcula un "coeficient de maturitate" folosind formula clasica pentru Coeficientul de Inteligenta:
Vrsta de maturitate x 100

= coeficient de maturitate

Vrsta reala
Conform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100 caracterizeaza avansul copilului, un coeficient mai mic de 100
caracterizeaza retardul copilului. Sunt prezentate mai jos date pentru interpretarea calitativa a coeficientului de maturitate.

de la 0 la 50
de la 50 65
de la 65 la 80
de la 80 la 90
de la 90 la 110
de la 110 la 130
de la 130 si mai mult

debilitate profunda
debilitate medie
debilitate lejera
inteligenta normala slaba
inteligenta medie
aptitudini intelectuale bune
inteligenta superioara

Coeficientul de maturitate permite o comparare a acestuia cu coeficientul de inteligenta obtinut de acelasi subiect n urma aplicarii
unor teste de inteligenta.
TABELELE CU ETALOANE
A. ETALONUL N QUARTILE (functie de vrsta reala)
BIEI

3ani 1/2
4ani 1/2

Min.
0
0

CAPUL
Q1
Med.
2
3
3
5

Q3
4
5

Max.
7
7

SCHEMA CORPORAL
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
0
0
4
5
8
0
4
6
9
12

5ani1/2
6ani 1/2
7ani 1/2
8ani 1/2
9ani 1/2
10ani 1/2
11ani 1/2
12ani 1/2

2
4
1
9
7
4
5
5

5
6
7
10
11
11
11
11

7
8
10
11
12
13
14
15

9
11
13
13
13
15
16
16

11
16
21
15
18
20
20
20

10
5
6
14
15
12
9
9

13
14
19
19
20
17
22
22

14
17
20
22
24
25
26
27

19
20
25
25
26
29
29
29

27
25
30
29
36
32
30
30

Q3
10
11
31
33
44
46
48
51
55
55

Max.
16
19
47
46
63
56
59
58
60
56

BIEI

3ani 1/2
4ani 1/2
5ani 1/2
6ani 1/2
7ani 1/2
8ani 1/2
9ani 1/2
10ani 1/2
11ani 1/2
12ani 1/2

MBRCMINTE
Min.
Q1
Med.
0
0
0
0
0
0
0
2
3
0
3
5
1
4
6
3
5
7
4
6
8
1
5
9
0
7
10
2
6
10

Q3
0
1
5
6
10
10
10
10
12
11

TOTAL
Q1
Med.
0
6
6
10
21
22
27
30
33
39
35
42
36
45
37
47
42
48
44
49

Max.
1
3
10
11
12
13
13
14
14
13

Min.
0
0
18
11
20
27
28
20
23
24

Max.
6
11
18
20
19

SCHEMA CORPORAL
Min.
Q1
Med.
Q3
0
1
4
6
3
6
8
11
7
12
14
18
8
14
18
24
7
19
21
26

FETE

3ani 1/2
4ani 1/2
5ani 1/2
6ani 1/2
7ani 1/2

Min.
0
1
2
3
3

CAPUL
Q1
Med.
0
2
3
6
6
8
8
10
9
12

Q3
4
8
9
12
14

Max.
11
15
28
30
30

8ani 1/2
9ani 1/2
10ani 1/2
11ani 1/2
12ani 1/2

3
7
8
7
10

11
12
12
14
15

14
15
15
16
17

15
17
18
19
20

21
20
20
22
22

9
18
17
16
15

21
22
22
22
21

25
27
27
28
28

29
29
29
31
31

31
31
32
32
33

TOTAL
Q1
Med.
0
6
10
13
21
25
29
35

Q3
10
21
33
39

Max.
16
27
48
54

36
42
49
45
47
46

42
49
52
54
56
57

49
54
58
58
59
60

56
69
61
61
64
65

10 1/2
13
25
9
47

11 1/2
14
26
10
48

12 1/2
15
27
10
49

FETE

MBRCMINTE
Min.
Q1
Med.
0
0
0
0
0
1
0
2
4
1
4
6

3ani 1/2
4ani 1/2
5ani 1/2
6ani 1/2
7ani 1/2
8ani 1/2
9ani 1/2
10ani 1/2
11ani 1/2
12ani 1/2

2
2
5
3
3
4

6
7
9
10
10
10

8
9
11
11
11
12

Q3
0
2
5
9

Max.
2
3
9
12

Min.
0
6
15
16

10
11
12
12
12
13

12
13
14
14
14
13

16
26
30
31
34
33

B. ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATE


BIEI

C
S
V
Total
FETE

3 1/2
3
4
0
6

4 1/2
5
6
0
10

5 1/2
7
14
3
22

6
8
17
5
30

7 1/2
10
20
6
39

8 1/2
11
22
7
42

9 1/2
12
24
8
45

C
S
V
Total

3 1/2
2
4
0
6

4 1/2
6
8
1
13

5 1/2
8
14
4
25

6 1/2
10
18
6
35

7 1/2
12
21
8
42

8 1/2
14
25
9
49

9 1/2
15
27
11
52

10 1/2
15
27
11
54

11 1/2
16
28
11
56

12 1/2
17
29
12
57

EVOLUIA DESENULUI N FUNCIE DE SEXUL SUBIECILOR


Primele ncercari de a desena un omulet pot fi caracterizate ca fiind "intentii grafice" nereusite. Desenul copiii de doi ani si a unui
numar mare dintre copiii de trei ani reprezinta doar o mzgalitura informa, n cadrul careia, n ciuda afirmatiilor desenatorului ca ar fi un
omulet, este imposibil de identificat o schema, chiar si rudimentara, a corpului uman.
De la trei ani, ceva mai multi de 50% din copii, baieti si fete, sunt capabili sa deseneze un omulet "identificabil", adesea de tip
"mormoloc" (membrele desenate direct din cap) sau manifestnd o anumita divizare a desenului, diferite parti ale corpului nu sunt unite ntre
ele.
Astfel ca, cotarile pentru Scala de Maturitate pot fi facute abia de la vrsta de 4 ani.
Evolutia desenului nu are loc identic pentru cele doua sexe. n foaia de cotare este indicat n paranteze la ce vrsta este atinsa
frecventa de 75% pentru cei 70 de itemi ai Scalei de Maturitate pentru baieti si fete.

4 ani
FETE
1. Omulet identificabil
2. Desen "orientat" n pagina
3. Prezenta capului
4. Prezenta ochilor (posibil forma simplificata)
5. Prezenta trunchiului (posibil doar schematic)
6. Prezenta bratelor (posibil dintr-o singura linie)
7. Prezenta picioarelor(posibil dintr-o singura linie)
8. Prezenta a cel putin doua dintre elementele
urmatoare: cap, ochi, trunchi, picioare, par, gura.

BIEI
1. Omulet identificabil
2. Desen "orientat" n pagina
3. Prezenta capului
4. Prezenta ochilor (posibil forma simplificata)

5 ani
FETE
1. Prezenta gurii (forma simpla sau evoluata)
2. Prezenta nasului (forma simpla sau ovala)
3. Prezenta labelor picioarelor
4. Brate atasate de trunchi
5. Picioare atasate de trunchi
6. Prezenta hainelor

BIEI
1. Prezenta a cel putin doua dintre elementele
urmatoare: cap, ochi, trunchi, picioare, par, gura.
2. Prezenta nasului (forma simpla sau ovala)
3. Prezenta trunchiului (posibil doar schematic)
4. Forma alungita a trunchiului
5. Prezenta bratelor (posibil dintr-o singura linie)
6. Brate atasate de trunchi
7. Prezenta picioarelor(posibil dintr-o singura linie)
8. Picioare atasate de trunchi

9. Prezenta labelor picioarelor


10. Prezenta hainelor

6 ani
FETE
1. Prezenta parului (culoare realista)
2. Brate desenate din doua linii
3. Picioare desenate din doua linii
4. Forma alungita a trunchiului
5. Prezenta pantalonilor
6. Prezenta ncaltamintei
7. Cel putin un detaliu vestimentar

BIEI
1. ntreg conturul desenului realizat n creion negru
2. Culoare realista a ochilor
3. Prezenta gurii (forma simpla sau evoluata)
4. Culoare realista a gurii
5. Brate desenate din doua linii
6. Picioare desenate din doua linii
7. Prezenta pantalonilor
8. Cel putin un detaliu vestimentar
7 ani
FETE
BIEI
1. Prezenta degetelor
1. Prezenta degetelor
2. Proportii bune ale bratelor
2. Prezenta ncaltamintei
3. ntreg conturul desenului realizat n creion negru
4. Culoare realista a ochilor
5. Culoare realista a gurii
6. Culoare realista a fondului fetei
7. Cel putin doua detalii vestimentare
8 ani
FETE
BIEI
1. Forma evoluata a ochilor
1. Contur negru al nasului
2. Cel putin doua detalii a ochilor
2. Culoare realista a fondului fetei
3. Prezenta gtului
3. Culoare realista a minilor
4. Forma supla a trunchiului
4. Cel putin doua detalii vestimentare
5. Brate atasate de trunchi la locul potrivit
6. Forma supla a picioarelor
7. Proportii bune ale picioarelor
8. Mneci identice cu corsajul
9. Mneci detasate de mini

9 ani
FETE
1. Forma evoluata a parului
2. Forma evoluata a gurii
3. Culoare realista a ntregii feti
4. Culoare realista a minilor

BIEI
1. Forma evoluata a gurii
2. Forma evoluata a nasului
3. Prezenta parului
4. Forma supla a trunchiului

5. Gt suplu
5. Brate atasate de trunchi la locul potrivit
6. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar 6. Sex identificabil
7. Sex identificabil
8. Prezenta curelei

10 ani
FETE
BIEI
1. Proportii bune ale capului
1. Forma evoluata a ochilor
2. Distanta corecta ntre ochi
2. Culoare realista a ntregii fete
3. Prezenta umerilor
3. Culoare realista si identica a fetei si minilor
4. Prezenta palmei cu mai multe degete
4. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie
5. Picioare atasate de trunchi fara linie de 5. Prezenta palmei cu mai multe degete
demarcatie
6. Forma supla a picioarelor
6. Vrsta identificabila
7. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar
7. ntre corsaj si gt linie de demarcatie
8. Pozitie buna a labei piciorului
8. Cel putin trei detalii vestimentare
9. Vrsta identificabila
10. Mneci identice cu corsajul
11. Mneci detasate de mini
12. Culoare realista pentru ncaltaminte

11 ani
FETE
1. Plasare corecta n naltime a ochilor
2. Forma evoluata a nasului
3. Contur negru al nasului
4. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie
5. Prezenta celor 5 degete sau a pumnului
6. Culoare realista si identica a fetei si minilor
7. Pozitie buna a labei piciorului

BIEI
1. Prezenta gtului
2. Forma evoluata a nasului
3. Proportii bune ale minilor
4. Proportii bune ale picioarelor
5. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie
6. Prezenta curelei

CRITERII DE COTARE
1.CAPUL
1. Prezenta capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub forma de cerc mai mult sau mai putin regulat.
2. Prezenta ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicati printr-un punct sau cu ajutorul a mai multe detalii.
3. Prezenta gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicata printr-un punct, linie orizontala sau mai detaliata.
4. Prezenta nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie verticala, un cerc, doua puncte sau mai detaliat.
5. Prezenta parului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau hasurari, dar de culori realiste: negru, maro, galben.
6. Culoare realista a fondului fetei (F.7, B.6) - Fondul fetei trebuie sa fie necolorat, sau colorat n roz, conturul fetei n ambele cazuri
trebuie sa fie executat cu creion negru. Culoarea ochilor, a gurii sau a altor trasaturi poate fi nerealist.
7. Culoare realista a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu, verde. Este putin important daca copilul coloreaza irisul
sau ntreg globul.
8. Culoare realista a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie sa fie executat cu creion negru (fara sa fie colorata n interior) sau cu creion
rosu (poate fi colorat n interior).
9. Forma ovala a ochilor (F 8) - Ochii trebuie sa fie desenati din doua linii sau hasurati, dar alungiti orizontal (fig. 1).
10. Cel putin doua detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprncenele, irisul, pupila sau pleoapele.
11. Culoare realista a ntregii fete (F.9, B.10) - Conturul fetei trebuie sa fie executat cu creion negru, fondul fetei roz sau necolorat, nici
o alta trasatura a fetei nu trebuie sa fie nerealist colorata, cum ar fi: nas rosu, ochi violeti gene verzi, etc. Ochii pot fi verzi, bleu, maro, negri,
gura fara sa fie colorata sau colorata n rosu.
12. Forma evoluata a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie sa fie desenata din doua linii si sa aiba o forma ovala (fig. 2).
13. Distanta corecta dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie sa mparta fata n trei parti aproximativ egale (fig. 4).
14. Plasarea corecta n naltime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie sa fie plasati n jumatatea de sus a fetei (fig. 4).

15. Forma evoluata a nasului (F.11) - A se consulta figura 3.


16. Forma evoluata sau "coafata" a parului (F.11) - Parul trebuie sa fie reprezentat ca ncadrnd capul prin exterior, fara transparenta
sau cu o coafura speciala (fig. 5).
17. Culoare realista a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui sa fie de culoare neagra.
18. Cel putin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la itemul 10.
19. Prezenta pupilelor (F.B.12).
20. Prezenta sprncenelor (F.12).
21. Culoarea rosie a gurii (F.12).
22. "Coafura" speciala a parului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurta, tip periuta, parul mpletit n cozi, sau bucle clar indicate.
23. Plasarea corecta n naltime a ochil
14. Cele doua criterii trebuie sa fie cumulate.

Fig. 1

OCHII

or si distanta corecta ntre ochi (F.12) - A se vedea itemii 13 si

forma simpla
forma evoluata

Fig. 2

GURA

forma simpla

forma evoluata

Fig. 3
simpla

NASUL

forma

forma evoluata

forma foarte evoluata

Fig. 4

AMPLASAREA

CORECT A
OCHILOR
n naltime

distanta

n naltime

dintre ochi

si distanta
dintre ochi

Fig.
5

forma simpla

PRUL

forma evoluata

2. SCHEMA CORPORAL
1. Omulet identificabil (F.B.4) - Trebuie sa fie prezente cteva elemente ale corpului sau ale capului si acestea sa formeze un ntreg, sa
nu fie dispersate.
2. Desen "orientat" n pagina (F.B.4) - Omuletul trebuie sa fie centrat n pagina, fie pe naltimea, fie pe lungimea paginii, sa nu fie
desenat prea sus sau prea jos pe pagina.
3. Cel putin doua detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie sa fie prezente: capul, ochii, gura, parul, corpul, picioarele.
4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o figura geometrica, cum ar fi un cerc, un oval, un patrat, un
dreptunghi sau triunghi sau desigur poate fi reprezentat ntr-o forma mai evoluata.
5. Bratele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt incorect
situate.
6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi mai evoluate, chiar daca sunt
incorect situate.
7. Brate atasate de trunchi (F. B.5) - Bratele sa nu fie atasate de cap, gt, picioare, ci de trunchi, chiar daca nu sunt plasate adecvat
sau sunt plasate la limita dintre trunchi si cap, n cazul n care lipseste gtul.
8. Picioare atasate de trunchi (F B.5) - Picioarele sa nu fie atasate de cap, ci de trunchi, chiar daca nepotrivit plasate.
9. Prezenta labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o simpla linie situata ntr-un unghi cu piciorul sau printr-un
cerc n continuarea piciorului sau ntr-o maniera mai evoluata: din doua linii, ncaltamintea desenata etc.
10. Forma alungita a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie sa fie mai mult lung dect lat (naltimea trunchiului mai mare dect
latimea). Poate fi desenat cu o linie, un oval, un dreptunghi sau de o forma mai supla.
11. Brate desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.
12. Picioare desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.
13. ntreg conturul desenului n creion negru (F.7, B.6) - Se refera la liniile exterioare ale desenului: ale capului, trunchiului, membrelor.
ntr-un anumit sens, omuletul trebuie sa fie mai nti "desenat" si apoi "colorat".
14. Prezenta degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numarul degetelor nu se ia n consideratie.

15. Proportii bune ale bratelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/brate trebuie sa fie ntre 1,25 si 2, adica trunchiul trebuie sa fie mai lung
dect bratele de aproximativ doua ori.
16. Trunchi "suplu" (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie sa aiba o forma geometrica (cerc, oval, patrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai
putin schematice, mai apropiate de realitate.
17. Gt prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin doua.
18. Proportii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie sa fie ntre 0.75 si 1.25, adica picioarele trebuie sa masoare cel
putin trei sferturi din lungimea trunchiului, dar sa nu fie mai lungi de o data si un sfert.
19. Brate atasate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Bratele trebuie sa fie atasate sub gt, daca acesta exista, sau la limita dintre
cap si trunchi, n partea de sus a trunchiului, daca omuletul nu are gt. Nu este necesara prezenta umerilor.
20. Forma "supla" a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din doua linii sa nu fie sub forma unor bastoane ntepenite, rigide sau
cioturi schematice. Sa fie prezenta o anumita suplete a liniilor.
21. Gt "suplu" (F.9, B.11) - Linia gtului continua cu linia trunchiului, chiar daca umerii nu sunt prezenti (fig. 6), nu exista unghiuri
ascutite.
22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezenta pantalonilor nu este suficienta, pentru ca si fetele poarta pantaloni, nici coafura nu este un semn
clar, uneori baietii au codite. De obicei, sexul personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor elemente: o palarie masculina,
mustati, barba, tigara, cravata, arma, etc. Daca nu se poate decide, itemul nu se coteaza.
23. Culoare realista a minilor (F.9, B.8) - Degetele sau minile pot fi roz (nu rosii) sau necolorate, nu neaparat de acelasi fond cu fata.
24. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar (F. 9) - La vrste mai mici picioarele sunt atasate de trunchi lasndu-se un
spatiu mai mic sau mai mare ntre ele. Acest spatiu nu trebuie sa existe (fig. 8).
25. Cinci degete sau degetul mare detasat de restul degetelor reprezentate global (F.10, B.11).
26. Prezenta umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie sa existe un unghi sau rotunjiri reprezentnd umerii n locul de mbinare a bratelor cu
trunchiul.
27. Proportii bune ale capului (F.10, B.12) - naltimea trunchiului sa fie de cel putin o data si jumatate mai mare dect cea a capului.
Raportul trunchi/cap trebuie sa fie ntre 1,50 si 2,75.
28. Vrsta identificabila (F.B.10) - Vrsta omuletului este reprezentata n mod manifest fie printr-un detaliu al fetei: barba, mustatile,
ridurile, fie printr-un detaliu vestimentar sau un obiect, cum ar fi: pipa, jucarii, diferite unelte. Omuletul poate reprezenta un copil, un adult sau
un batrn.

29. Prezenta palmelor (F.B.10) - Trebuie sa existe un spatiu ntre manseta si degete. Este obligatorie prezenta degetelor.
30. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.10) - Pantalonul trebuie sa continue pna la linia taliei, fara sa existe linie de
demarcatie ntre trunchi si picioare (fig.9).
31. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.11) - Linia bratelor continua cu cea a trunchiului.
32. Pozitia corecta a labelor picioarelor (F.11, B.10) - n raport cu picioarele labele trebuie sa fie reprezentate n perspectiva, adica
vrfurile sa fie mai mult sau mai putin departate simetric. Daca omuletul este desenat din fata, cele doua labe ale picioarelor nu trebuie sa fie
ntoarse n aceeasi directie. Nu se coteaza pozitia strict verticala a labelor, n continuarea picioarelor. Trebuie sa fie ct de ct respectata
perspectiva: labe mai mult late dect lungi. Daca omuletul este desenat n profil, cele doua labe ale picioarelor trebuie din contra sa fie
ntoarse n aceeasi parte ca si restul corpului.
33. Culoare realista si identica a fetei si a minilor (F.11, B.12) - Fata si minile trebuie sa fie identice: roz sau necolorate.
3. HAINELE
1. Prezenta hainelor (F.B.5) - Pot fi hasurate sau colorate diferit de fata si restul corpului.
2. Cel putin un detaliu vestimentar (F.B.6) - Sa fie prezent un detaliu din urmatoarea lista: nasturi, pelerina, curea, ornamente ale
tesaturilor (dungi, buline, flori etc.), cravata, vesta, manusi, guler sau rotund n jurul gtului, geanta, bijuterii, palarie, pantofi (ncaltaminte),
tocuri, sireturi, sosete si alte detalii vestimentare.
3. Prezenta pantalonului (F.B.6) - Acestia trebuie sa fie diferentiati fie printr-o linie dubla n partea de sus, la talie, fie prin culoarea
diferita de cea a bluzei.
4. Prezenta curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate sa figureze printr-o singura trasatura daca este desenata la locul potrivit sau obligatoriu
din doua trasaturi reprezentnd cu adevarat o curea si nu o simpla delimitare a trunchiului de picioare.
5. Prezenta ncaltamintei (F.6, B.7) - Este suficient sa fie desenate labele picioarelor (din linie dubla) si ca o linie de demarcatie sau o
culoare diferita sa diferentieze labele picioarelor de picioare.
6. Cel putin doua detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din lista itemul 2.
7. Mneci de culoare identica cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar daca este desenata o vesta de o culoare diferita, daca
care lasa sa se vada la gt culoarea corsajului.
8. Mneci detasate de mini (F.8, B.11) - O linie de demarcatie trebuie sa separe mneca de mna deasupra ncheieturii minii
(manseta scurta) sau mna este separata de brat printr-o culoare diferita (manseta implicita). La un nivel superior mna apare "detasata " de
brat (fig. 10).

9. Cel putin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul 2.
10. Corsaj detasat de gt (F.12) - O linie de demarcatie trebuie sa indice rascroiala hainei la gt (de exemplu, rascroiala n unghi, guler
pe gt - fig. 11 ). Gtul nu trebui sa fie de aceeasi culoare cu haina.
11. Pantalon detasat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie sa iasa din pantalonii care sunt mai largi.
12. ncaltaminte de culoare realista (F.12) - Se admite culoarea neagra sau maro sau absenta culorii.
13. Cel putin patru detalii vestimentare (F.12) - Din lista itemul 2.
14. Omulet "personalizat" (F.12, B.12) - Costumul omuletului nu este unul oarecare, ci unul care permite sa se recunoasca: un soldat,
un atlet, un clovn, etc.

cu linie de
nesuplu

suplu
Fig. 6 GT "SUPLU"

fara linie de

demarcatie

demarcatie

Fig. 7 BRATE ATASATE DE TRUNCHI

cu spatiu
intermediar

fara

spatiu intermediar
Fig. 8 PICIOARE ATASATE DE TRUNCHI

cu

linie de demarcatie

fara linie de demarcatie

Fig. 9 PICIOARE ATASATE DE TRUNCHI

inexistente
rate de mini

"detasate" de mini
Fig. 10 MNECILE

corsaj neseparat de gt

sepa

separat de gt

"detasat" de gt
Fig. 11 CORSAJUL

absent
i
prezenti,
separati de laba
piciorului
"detasati
de picior"

Fig. 12 PANTALONII