A R A D U , 10/22. Martie 1891.

Nr. I O .

BISERICA | SCOI/A.
Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.
Iese odat

in septemana:

DUMINECA.

PRETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTiUNILORU:

Pentru Austro-Ungari'a:
P e u n u anu 5 fl.cr., pe V2
- 5 0 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
P e u n u a n u 1 4 fr., pe j q m e t a t e ann 7 franci.

Pentru pnblicatiunile de trei ori ce contienu

BISERICA si SCOL'A."

cam 150 cuvinte 8 fl ; pana la 2 0 0 cuvinte 4 fl.;

Kr b a n i i d e p r e n u m e r a t i n n e

a u l 1

P r e o t u l u c c o n d u c e t o r i u a l u
parochialu.

si m a i sus 5 fl v. a

oficiului

(Continuare.')

1. Cu privire la portare a matricolei botezailor

preotulu va observa cu rigre si esactitate urmatrele :
a) In rubric'a botezailor se induce : Nrulu curentu, anulu, lun'a si din'a uascerii si botezrii, nu
mele celui botezaii si secsulu (daca este parte bar
baresca, seau femeiesca) daca este legiuitu, seau
.nelegiuiii, numele si comunele si starea parltiloru,
si anume numele tatlui si alu mamei, ambe intregi
(d. e. Georgiu Pavelescu si Mari'a, nscuta Stan
Eosiescu), religinnea prinilor botezatului, locuinti'a
cu anumirea ulitiei si numerului casei, numele si
conumele si starea nasiului, numele, conumele si oficiulu preotului botezatoriu, caivle subsrie: N. N. parochu, capelanu, seu administr. par.
b) Cu deosebita ateniune trebuie se fia preo
tulu la deplinirea rubricei, daca prunculu este le
giuitu," seau este nelegiuitu," cu att mai vrtos,
cu ct -lu 60. din articulu de lege XL. din 1878.
codicele penalu dispune urmatrele : .,se va pedepsi
cu inchisre pana la o luna si cu pedpsa in bani
pana la 300 fl. v. a. acelu portatoriu de matricule,
care 1) nu induce de legiuiii" pre acelu pruncu,
carele s"a nascutu din cstoria valida dupa legile
statului, desi a cunoscut acesta mprejurare; seau
2) carele in casu cand unu pruncu indusu in ma
tricula de nelegiuitu s'ar dechiar prin jurisdictiunea
civila de legiuitu: nu ar voi se induc in matricula,
ca respectivulu pruncu s'a dechiarat prin jurisdictiu
nea civila de legiuitu."
c) C nscui legiuii" se inducu in matricula
toti pruncii nscui din cstoria valida, dupa principiulu iuridicu: pater est quein nuptiae demons
trant" (tatalu este acel'a, pre carele lu-dechiara casatori'a) Totu la resolvirea cestiunei, cum se-se in
duc prunculu c legiuitu", seau nelegiuitu", are

Corespondentiele

s se adreseze R e d a c t i n n e i

la

TIPOGRAFI'A DIECESANA in A R A D

se observe preotulu si unu alu doilea principiu iu

ridicu, carele suna astfeliu : prunculu nascutu d up a 6 luni dela incheiarea cstoriei si i n a i n t e
de 10 luni dela mrtea brbatului legiuitu : se con
sidera de legiuitu" ; din contra este nelegiuitu."
Aici mai este apoi de insemnatu, ca prunculu nas
cutu in decursulu celor 6 luni dupa incheiarea cs
toriei numai in acelu casu este de a-se induce c.
n e l e g i u i t u , " daca barbatulu nu voiesce a-lu
recunsce de alu seu; daca inse lu-recunsce de
alu seu, atunci preotulu lu-va induce in matricula
c legiuitu." In cauri de indoila, cand preotulu
nu scie, daca este a-se induce unu pruncu in matricul'a botezatiloru c legiuitu," seau nelegiuitu",
atunci va cere inviatiune dela consistoriulu eparchialu, lasand pana la resolvire prin forulu competentu nedepTihfta^acsta rubrica.
d) Cand pruicnlu este nascutu din patu ,,ne
legiuitu". alunei in matricul'a botezatiloru se induce
n u m a i n h ai. e l'e- m a m e i , si alu prinilor ei
(d. e. !)iaiH ;i : An a, fiic'a lui Petru Arama si alu
Elenei, nscute Ion Gavrilescu.)
e) Daca tatalu pruncului nelegiuitu cere insusi
a-se induce in matricula, ca densulu este tatalu ace
lui pruncu nelegiuitu, atunci preotulu iea acesta
dechiaratiune la protocolo ; si protocolulu respectivu,
subscrisu de densulu c conducetoriu alu oficiului
parochialu, de ptente si de doi martori, chiamati
anume, spre a fi martori la o astfeliu de dechiara
tiune, lu-pastrza pentru legitimarea s'a in archiv'a
parochiala; er in matricul'a botezailor induce nu
in rubric'a prinilor, ci in rubric'a observrilor nu
mele tatlui pruncului nelegiuitu astfeliu : ,,N. N. a
cerut prin dechiaratiunea cuprinsa in protocolulu de
datulu (d. e. 15. Ian. 1891.) a fi indusu c tata alu
pruncului indusu sub acestu Nru."
f) pre bas'a principiului iuridicu amintitu mai
sus: pater est quem nuptiae demonstrant" nu se
pate induce n i c i c a n d tatalu naturalu alu unui
pruncu nascutu din adulterin cu o femeia, carea are
>

74

B I S E R I C A

si

barb atu lu ei legiuitu, chiar daca ar pretinde acst'a

si t a t a 1 u si ra a m 'a adultera.
g) Daca paternitatea unui pruncu sa decretat
prin sententia judecatorsca, acst'a se induce in
matricula in rubric'a observatiunilor" astfeliu : JSL
N. pre bas'a sententiei judectoriei din N. dto
N r u . . . se induce c tata alu pruncului de sub acestu Nr."
h) In rubric'a preotulu botezatoriu, si-subscrie
preotulu la fiecare casu numele si conumele espunend
si positiunea, pre care o ocupa in biserica, si anume : capelanii, administratoru parochialu, parochu,
seau protopresviteru.
i) Daca copilulu din necessitate s'a botezat
prin msia, seau prin o alta persona laica, atunci in
rubric'a preotulu botezatoriu se induce numele mo
iei, seau alu persnei laice, carea a sevrsit din
necessitate botezulu ; r daca trind acelu pruncu
i-s'au cetit rogatiunile prescrise dupa formul'a bote
zului, si s'a unsu cu santulu miru, atunci se induce
si acesta mprejurare totu in acesta rubrica. Indu
cerea in unu astfeliu de casu se efeptuiesce in urmatoriulu modu : botezatu din necessitate prin N.
N. si unsu cu santulu miru prin N. N. parochu.
k) Pruncii nscui mori inca trebue se-se in-duca in matricuPa botezailor, derece in aretrile statistice, cari le substerne preotulu la finea fie
crui anu autoritii civile trebue se-se induc si
pruncii nscui inorti. La pruncii nscui mori se
deplinescn numai rubrcele : diu'a nascerii, secsulu,
numele prinilor, si starea lor, numele preotului c
portatoriu de matricule, si in rubric'a observatiunilor se induce s'a nascutu mortu."
1) In rubric'a observatiunilor se inducu urmatrele imprejurri si anume :
a) Daca celu botezatu more, atunci in acesta
rubrica se induce: reposatu in anulu
lun'a
si diu'a
si indusu in matricul'a reposatilor sub
Nrulu... din anulu..."
p) Daca prin organulu competente, carele este
consistoriulu eparchialu, se dispune coregerea si n
tregirea matriculei, punendu-se totdeun'a apriatu, ca
coregerea seau ntregirea s'a efeptuit pre bas'a ordiuatiunei consistoriale de sub datulu si Nrulu... din
anulu....
Y) Schimbrile de nume incuviintiate prin Ministeriulu de interne pre bas'a ordinatiunei ministrului
de culte regiu ung. dto 31 Ianuariu 1885 Nru
2819.
5) Cnd tatalu pruncului nelegiuiii voiesce a
fi indusu in matricula c atare observandu-se la acsta ocasiuue procedur'a aretata mai sus.
s) Legitimarea pruncului nascutu nelegiuita",
dar decretatu de legiuitu" prin sententia judecato
rsca cu provocare la datulu si numerulu sententiei,
precum si legitimarea per snbsequenis matrimonium",
adec prin aceea, ca prinii pruncului nelegiuitu
dupa nascerea lui incheia cstoria valida.

SC O L 'A

Anulu XV..

ri) Trecerea eu observarea formeloru legale

a celui botezatu la alta confessiune conform or
dinatiunei ministeriale dto 11 Martie 1890 Nru

C uventarea
tienuta de Escelenti'a S'a I. P. S. D. metropolitu^
Dr. Io anu Van ce a, in siedintVa casei magna
ilor tienuta la 9 Martie a. c. cu ocasiunea desbaterii proiectului de legejpentru asilele de copii.
Escelenti'a
Ilustra

Vstra Domnule
Presiedintef
Camera
a Magnatiloru
I

Fiindu-ca proiectulu de lege, care se afla astadi pe tapetu si care are de scopu introducerea institntiunei asileloru de copii, deca-i consideramu estensiunea terenului seu de activitate, c-ste de-o mare
insemnatate, er deca-i consideramu modulu cum are
se se esecuteze, este de nu mica importantia: eu
aflu acestu proiectu de lege in totalitatea s'a de unu
astfeliu de obiectu, care nu numai merita, ci chiar
pretinde, c se fia consideraii din t6te punctele de
vedere, si in singuraticiie sale referintie se fia discutatu, cum se cuvine.
Din acestu motivu si eu voiescu se vorbescu
despre proiectulu de lege din cestiune, si acest'a
voiescu se o facu fara nici unu prejuditiu si fara
cea mai mica preocupare, si singura numai pentru
aceea, ca adeverulu obiectivii cu. privire la acestu
proiectu de lege se iesa ct mai bine la ivela.
Ilustra

camera

a Magnatiloru

Pentru-c institutiunea asileloru de copii se-si

p6ta incepe lucrarea, este avisata din natur'a s'a a
petrunde inainte de t6te in sanctuarulu familieloru
respective si a se amesteca in relatiunea naturala
si f6rti* intima, ce esista intre prini si pruncii
lor. Prin acest'a inse institutiunea asileloru de copii
nu numai nu respecteza, cum se cuvine, dreptulu
esclusivu alu parintiloru, ce li-l'a datu insu-si Dumnedieu fatia cu pruncii loru proprii, ci voiesce chiar
se-si eserciteze acestu dreptu cu desconsiderarea celoru mai. delicate simtieminte ale parintiloru ; ceea
ce deca faptice se intempla, institutiunea asileloru
de copii va descept in mesura mare susceptibilitatea
naturala a multoru prini, si va provoca si amr
ciunea ndreptit a acelora. Acest'a inse pentru
inviolabilitatea santieniei dreptului naturalu, pentru
scutirea libertii de censciintia si pentru liniscea
spiriteloru trebue se se evite intre t6te mprejurrile,
der cu deosebire in dilele n6stre trebue se se tiena
ct se p6te mai departe de noi.
Mai departe acesta institutiune, c se-si p6ta
ajunge scopulu seu, pretinde, c pruncii inca inainte
de ce s'aru fi cunoscuta cum se cade si in modu
consciu cu prinii loru, si inainte de ce s'ar fi
desvoltatu in modu firescu si s'ar fi intaritu deplinu
in delicatele loru semtieminte fiesci si in iubirea si

Anuhi XV.

B I S E R I C 'A

alipirea loru fatia cu prinii loru proprii, se fia

luai in etatea cea mai frageda din bratiele parintiloru iubitori si se fia deprtai inainte de timpii din
cereulu placutu familiaru, fara c prinii se fia orientati in mesura pretinsa de raportulu naturalu si
forte intimu si de interesulu viu, ce-lu au fatia cu
pruncii loru, ca ore aceti prunci la ce felu de influintie voru fi supui si fara c prinii se scie cu
securitate, ca dre pe ce mani voru fi dati iubiii
loru prunci nevinovai, caci ei numai aceea o potu
sci fara indoiela, ca conducetorii si creseetdrele prun
ciloru pasiescu pe carier'a loru nu att din semtiu
de chiainare, ct mai vertosu din indemnu, c se-si
ctige panea de tdte dilele.
Apretiarea deplina a acestoru impregiurari dupa
prerea mea pretinde in modu deosebita, c ri
dicarea asileloru de copii se nu fia obligatdre, ci
numai facultativa, si nu numai fatia cu aceia se
se puna in praxa, cari ar pofti-o pentru pruncii loru
proprii, de6re-ce numai in caurile acestea ar remane
nevtmata libertatea de eonsciintia, si neatinsu respectulu datoriii convingerei curate, si numai fatia
cu aceia s'ar pute dice : Volenti non fit injuria".
Apoi nu trebue se se treca cu vederea nici acea eventualitate, ca in inimele pruncilor obligai la
frecuentarea asileloru de copii, prin deslipirea loru
asia de timpuria dela sinulu parintescu, chiar si cele
mai delicate semtieminte fiesci fatia cu prinii pro
prii-incetulu cu in cetulu se potu slabi forte tare, ba
se potu chiar si tempi cu totulu ; ceea ce trebue se
se cumpenesca cu tdta seriositatea, caci acele sem
tieminte formeza bas'a pietii fatia cu Dumnedieu,
care pietate numai in cereulu familiarii si cu conlu
crarea acestuia se pdte desvolt. Totu acele semtiininte formeza si bas'a iubirei de aprdpelui si suntu
de comunu isvorulu, din care se deriva iubirea de pa
tria, ce numai mai tardiu se detepta.
Nici se nu-si inchipuiesca cine-va, ca este de
ajunsu, deca astfelu de semtieminte nobile se voru
accentua din cnd in cnd si in asilulu de copii, si
p6te cu ngrijire le voru si picura in mintiele prun
ciloru ; caci aceea, ce pruncii voru audi in respectulu acesta in institutniu amintitu, tocmai fiindc
lucra numai asupra interesului ei, in genere vorbindu,
o voru considera numai de unu lucru de tdte dilele
si de nisce cunoscintie teoretice ctigate de comunu
din audiu, si nici decum de unu productu alu semtieminteloru loru delicate, inspirate si nutrite de o
inima semtietdre.
Ca pruncii astfelu voru considera semtiemintele amintite, se vede mai vertosu de acolo, ca pen
tru densii numai sinulu maternu si cas'a parintesca
este de comunu nutritdrea si crescatdrea iubirei,
unde totu ce audu si vedu pruncuii nevinovai, aeeea o si imbratisieza de comunu cu iubire fierbinte
si o primescu usioru in inimele loru vidie ; precnd
din contra in cereulu auctoritatii si precum amu pute
dice, in sc61'a silei condimentat cu jocuri, precum

si

SCl'A

75

va fi si asilulu de copii, intielesulii prunciloru lucra

numai sub presiunea spaimei si a temerei ; r inim'a.
loru arareori se va semti scutita de impresiuni ne
plcute.
Ce vomu dice inse, deca vomu considera naturelulu forte diferiii alu prunciloru, insusirile loru in
dividuale, si facultile loru spirituale ? Acestea tte
pretindu, c crescetdrele in etatea cea frageda a
prunciloru se le aiba pe tte in vedere, deca voiesce
se se ajung scopulu crescerei incepetdre. Astfelu
standu lucrulu eu intrebu, ca re cum se va pute
estinde ateniunea crescatrei la tte acele insusir
diferite, si cum se voru put proved asia de'nenumerate lipse trupeei, cari in totu minutulu se ivescu
la o cta intrga de pruncui, cari potu fi la unu
locu cte 40, 60 si chiar si mai multi sub man'a.
numai a unei singure ori celu mai inulta doue conducetre su ingrijitre ? Acesta dupa prerea mea
este cu neputintia !
Temerile de astfelu de greuti inca se mai inmultiescu, deca luamu in consideratane si mpreju
rarea aceea, ca intr'unu asilu cercetaii de prunci de
diferite naionaliti si confesiuni, crescatrea trebue
dupa natura lucrului se fia cu ateniune si la deo
sebirea de naionalitate si confesiune a respectiviloru prunci, precum si la pretensiunile ndreptite,
ce pe bas'a acestei deosebiri si in legatura cu sco
pulu asilului de copii, si-I e formza prinii prunci
loru^ Acst'a inca este o problema frte grea, c se
nu dicemu cu neputintia de resolvatu din partea unei
singure ori chiar aloru doue crescetre ! Si totu-si
dca acsta nu se va intimpl, atunci totu mai multa
se va potenti amrciunea ntemeiata a respeetiviloru parinti, cari i-si iubescu naionalitatea, si in
mesura cuvenita i-si cultiva si-si pretiuiescu frte tare
si confesionalitatea propria.
(Va urm.)

S r b i i si a t i t u d i n e a A r c h i e r e i l o r u n o s t r i i n
cas'a m a g n a i i ora.
Pentru c cetitorii nostri se pota afla, cum apretiza
pres'a srbsca tienut'a Archiereiloru nostri fatia cu proiectulu de lege pentru Kisdedovuri, reproducemu dupa
Gaz. Trans, articululu primu alu diariului din Neoplant'a
Branik" din 12 1. c. dupa cum urmza:

E cunoscuta, Cel CctS cl de susu a parlamentu

lui ungaru putienu i-si bate capulu de srtea legiloru . . . Regulat'a lucrare parlamentara a magnatiloru e frte simpla : de obiceiu primescu aceea ce
le substerne camer'a deputatiloru.
Desbaterile .asupra proiectului de lege despre
asilele de copii au fost inse de astadata forte viue,
nu inse din caus'a, ca dora magnaii aru fi voitu se
desvlte opositiune, se faca sporta, ci din causa, ea
alte principii mari, alti factori au condusu desbaterea. S.'au sculatu in numele credintiei si a naiona
litii in contra acelui proiecta de lege.
Cnd dicemu, ca s'au ridicata factorii chemai
a aper legea si naionalitatea, atunci amu aratatu
1

B I S E R I C A

deja si aceea, ct de contrarii este acestu proiectu

de lege principiiloru sanetdse in educatiunea copiiloru. Deca ne tememu, ca copii notri se voru cresce
in asile in pagub'a consciintiei religioase si naionale,
atunci ne putemu inchipui, ct reu va produce acesta lege cnd va intra in vigdre.
Legea acesta are esential'a tienta de a lati
maghiarisarea. Copilulu trebuie se invetie maghiaresce jucndu-se, si deca e posibilu se uite ori se
neglige limb'a s'a materna. Acest'a se unnaresce prin
asiluri, si de aceea trebue silite comunele prin lege
se ridice asiluri, in cari se va vorbi maghiaresce.
Cnd s'a desbatutu proiectulu de lege in camer'a deputatiloru, ministrulu Csky, a disu, ca guvernulu maghiara e c e l u d i n t a i u , care a venitu cu-o
lege c acest'a. De sine intielesu. ca celu dintaiu,
der acest'a nu d6ra pentru-ca ministrulu ungaru de
culte ar fi celu mai cuminte, celu mai intieleptu dintre
minitrii de culte ai Europei, ci pentru-ca altoru
guverne nici prin minte nu le plesnesce a distruge
chemarea familiei si a se amesteca in treburile, cari
sunt date familiei a le drege in vatr'a s'a. Crescerea cea dintaiu a copilului trebue se i-o dea mam'a
si cas'a. Famili'a are a decide cine se intregesca
chemarea mamei in crescerea copilului. Gluvernulu
n'are dect se se ingrijesca de respandirea culturei
si a civilisatiunei, se se ingrijesca, c copii ajuni
la etatea de scdla, se-o cerceteze regulatu. De ase
menea elu trebue se se ingrijesca de crescerea copiiloru orfani si prsii, der ca guvernulu se pre
tind a regula educati'a copilului in etatea s'a cea
mai frageda acest'a intr'adeveru ca nu s'a mai
pomenitu in lume ; si siguru va mai trece apa pe
Dunre pana se va mai incumet cineva se urmeze
esemplulu cinstitului conte Csky, care vre se ..dre
seze" pe copii mici pentru idei'a de sttu maghiaru."
Si fiindc guvernulu a trebuitu se se ingrijesca de maghiarisare, n'a pututu se se mai ingrijesca si de
trebuintiele religidse si naionale ale copiiloru notri.
Episcopulu rom. cat. Dr. Schlauch se teme, ea
in asiluri, copii se voru inveti a fi indifereni fatia
cu religi'a. N'are nimicii in contra conversaiei ma
ghiare, ce e dreptu, der ii sta la inima crescerea
loru religidsa, morala, alu crei succesu in asile 'lu
trage la indoiala. . .
Apoi cnd se temu servii acestei biserici,
ce vomu dice noi. cum ne vomu teme atunci noi biseric'a ndstra si ctu mai vertosu ne va ingriji pe
noi legea ndstra, noi, c r o r a l e g e a n e e s t e
i d e n t i c a cu l i m b ' a s i
naionalita
t e a ? ! La noi e pericululu si mai mare, caci biseric'a ndstra nu e asia de puternica si nu dispune
de attea mijloce, c biseric'a romano-catolica, a se
ingriji de crescerea religi6sa-morala a miciloru sei
credincioi. . .
Pe ctu ne tememu legea, pe attu avemu se
ne tememu mai vertosu limb'a ndstra materna, care

si

SCO-L'A

Auulu XV.

in tier'a acest'a ni-a mai remasu c unicii timbru alu

naionalitii ndstre. . .
Pdte dice ministrulu magiaru ct va voi, e
prin asilurile de copii nu urmaresce scopuri meschi
ne, taci noi bine scimu, c atunci cnd a presentatu acestu proiectu de lege, a avutu inaintea ochiloru maghiarisarea. G-uvernulu maghiaru pasiesce in
tru acest'a, incetu, progresivu, dar sistematicu . . .
Vrea c limb'a maghiara se se respandesca intre na
ionaliti pe contulu limbei materne, vrea e limb'a
maghiara se inlocuidsca limb'a materna, vrea c co
pilulu se se zapacesca, se nu pdta iubi sunetulu lim
bei materne.
Copilulu va amesteca cuvintele, fiindu-i si un'a
si alfa limba necunoscuta, si de dre-ce in asilu va
petrece mai multu c acas, limb'a maghiara i va
pare mai draga! La acest'a se tientesce. Incetulu cu
incetu]u . . .
In contra acestui scopu s'au ridicatu in camer'a
magnatiloru Archiereii romani, si anume: Metropolitulu romanu din Sibiiu, Episcopulu din Arad,
precum si 2 episcopi unii. Tot in contra proiectu
lui a vorbitu si episcopulu sasescu alu Ardealului.
Deosebita bucurie si plcere cuprinde sufletulu nostru, cnd cetim vorbirile, cu cari Archie
reii romani s'au intrepus pentru credenciosii lor.
Poporulu carele are astfeliu de Archierei, trebue
se progreseze. Noi vedem in vorbite aceste nu frase
gale, vedem alta ceva. Conducetorii si pastorii cei
buni lupta cu tata insufletirea inimei Lor nobile
pentru turm'a lor. Ei lupta cu puterea mintii Lor
si cu consciintia linitita. Fiesce-care cuvnt ex
prima in mod pregnant durerea de carea e cuprinsu poporulu romanu; er dialectic a lor minu
nata interpreteza sentimentele de cari sunt cu
prini Archiereii acestei a. cnd ved si sciu c ce
se lucreza. Deschlinitu frumse sunt discursurile
Metropolitului din Sibiiu Miron, si a Episcopului
din Arad Metianu, cari in modu minunat si resolutu
s'au ridicatu intru operarea bisericei si a natiunei
sale. '*) Ne cuprinde o plcere deosebita, cetindu
aceste discursuri, vediendu cu cta cldura, cu cta
iubire de neniu si sinceritate se intrepunu pentru popo
rulu lor.. . . Dar Eomanii nu s'au sculatu numai intru
aperarea intereseloru speciale ale lor. Ei au aperatu
legea, care e si a ndstra ; au aperatu vieti'a legala
a pop6reloru nemaghiare din acesta tiera, au aperatu
si drepturile ndstre, intocmai precum au aperatu drep
turile poporului si ale bisericei lor . . . Durerea lor
e si durerea ndstra; suspinulu lor e si suspinulu
nostru; amarciunea lor, si amaiciunea ndstra.
1

Primesca Archiereii romani multiumitele ndstre

cele mai caldurdse, cele mai profunde pentru acele
cuvinte barbatesci si acea aperare pastoresca, cu care
au luatu in scutu naionalitile nemaghiare. Prin a*) Pasaginlu

acest'a e a d a u s i d i n sOrbesculu Branik." Culeg.

perarea loru a u i n d e t o r a t u s i p e p o p o
r u l u s r b e s c u . Slava unoru Archierei e acesti'a!
Aducendu acesta multiumita si ontire Archiereiloru romani, ne simtimu c nisce orfani, cari suntu
in lume prsii si avisati a'si caut hrana insisi retacindu prin totu felulu de neajunsuri si necazuri,
pana nu se milostivesce cineva de ei. Ne simtimu
astfelu, caci dupa multianiifa acesta, primulu cuventu care ni-se impune, este :
Der unde suntei, voi archierei serbesci ?! Voi
nu suntei unde ceru interesele bisericii si ale po
porului se fiti; voi ve perdeti atunci, cnd trebue
se stai pe campulu de lupta ; voi amuii si nu auditi atunci, cnd poporulu vostru striga desperatu
dupa ajutoru. Trebue aperata legea stramosiesca
si voi nicari! Trebue aperata limb'a materna, a carei'a sunetu ve petrece si pe voi in vietia, dela leganu incepndu si pana la monnentu er voi ii
denegati acesta aperare ! . . . . "
P a u l i n d e l a Nol'a, I o a n u Casian si V i n eentiu Lerinenul.
(Vieti'a si activitatea lor.)
Contimpureni cu Augustinu si scrietori bisericesci occidentali destulu de nsemnai au fost, pe
lng cei enumerai pana aici, inca si Paulin dela
Nola, Ioanu Casian si Vincentiu Liriuenulu. Tote trei
au vietiuitu in jumetatea a dou'a a seclului alu 4lea, si in jumetatea prima a seclului alu 5-le.
P a u l i n , numitu dela Nol'a, spre deosebire
de alti scrietori de acelai nume, s'a nascutu cam
in acelai timpu cu Augustinu, la an. 354, in Burdigal'a (Bordeaux, in Aquitani'a), din familia cre
tina si nobila. A avutu de invetiatoriu pe renumitulu poetu romanu Ausoniu, carele 1-a initiatu in
clasicii greci si romani. E'iind acest'a chematu
de imperatulu Gratianu la Rom'a, c educatoriu, ii
urma si invetiacelulu seu Paulin, carele in curendu 'si castig c retoru unu renume att de
mare, in ct la an. 378, asia dara in etate abia
de 24 de ani, a ajunsu la demnitatea de con
sulii. Scurtu timpu dupa acest'a a caletoritu, fiind
numai catechumenu, la Nol'a, spre a cerceta cu
multa pietate mormentulu renumitului martiru Felix,
nutrindu adnca veneratiune fatia de densulu. Er mai
trdiu a intreprinsu o caletorie in patri a sa, unde
a remasu apoi cam 10 ani. Casatorindu-se si pri
mind la an. 389, in etate apr6pe de 35 de ani,
tain'a botezului, a visitatu si pe renumitulu episcopu,
ascetu si facetoriu de minuni Martin dela Tours, ca
rele chiar pe atunci sevrsi o minune asupra unui
Paulin, vindecndu-1 in modu minunatu de o pericuItisa boia de ochi. Cam pe timpnlu cnd s'a botezatu
elu, perdiendu-si primogenitul si uniculu seu fiu, ce 1-a
avutu, s'a retrasu dimpreun cu soti'a sa Terasi'a
(dupa alii Teresi'a), carea era o femee ftirte cu
cernica, din vieti'a sociala la singurtate ascetica in

Spani'a nordica, unde primi in Barcelon'a hirotoni'*

de preotu, la an. 393. In anulu urmtori a cale
toritu preste MVdiolan si Rom'a la Nol'a, unde s'a
asiediatu in modu definitivu, atrasu fiindu de pie
tatea sa catra mormentulu martirului Felix. Continundu-si si aici vietiuirea ascetica, a intrebuintiatu
considerabil a sa avere pentru scopuri filantropice,
pentru ridicarea si restaurarea de biserici; mai alesu
a spesatu forte multu cu zidirea unei biserici de
asupra mormntului martirului Felix, pe carea a inzestrat-o cu ic tine mreie, provediute cu inscriptiuni
in versuri, compuse de densulu. A sttu in relatiuui
amicale cu cei mai renumii brbai ai timpului seu;
dintre cei bisericesci, cu Ambrosie, Rufin, Ieronim
si Augustin. La anulu 409 a fost alesu unanimu
de episcopu in Nol'a (Campani'a) ; in carea calitate
a muritu, dupa o activitate ludabila de 22 de ani,
la an. 431, scurtu timpii dupa Augustin. Acestu
barbatu rar a fost att de iubitu de toti eontimpurenii sei, in ct'1 numi au deliciae secuii sui." Luc
rrile sale, de si putiene la numeru, sunt scrise
intr'unu stilu att de clasicu si atragetoriu, in ct
'si castig prin acest'a conumele de Cicero alu
crestiniloru". Dela elu ni-au remasu 50 de epistole,
cele mai multe de cuprinsu religioii si teologicu ;
apoi 35 de poesii religitise, dintre cari 15 sunt imne
de lauda asupra martirului Felix, carele a suferita
martiriul in persecutiunea lui Deciu Traian. Afara de
aceste mai sunt si alte scrieri si poesii, cari cu nedreptulu i-se ascriu lui. Aflarea campanelor seu a
clopoteloru, si introducerea lor in usulu bisericescu
inca i-se atribuiesce lui, dar dupa cei mai muli cu
nedreptulu.
I o a n C a s i a n naseutu intre an. 350 360
a fost, dupa biografulu seu fienadiu dela Massilia
(Marseille), de natione Scythus". Se crede, c si
de nascere a fost din Scithi'a-miea, carea forma o
parte a Traeiei. Prim'a sa educatiune mai scientifiea
a primit-o in o mnstire din Vitleem, unde a pe
trecuta pana la an. 390. In etate de preste 30 de
ani a caletoritu de aici, dimpreun cu unu amici*
intim alu seu, cu numele German, la Egipetu, petrecendu aici intre monachii desiertului sceticu aprtipe
10 ani. Din Egipetu a intreprinsu o caletorie prin
Vitleem la Constantinopolea, unde a devenitu elevulu lui Ioanu Crisostom, carele l hirotoni in dia
conii alu seu. Fiindu inse Ioan Crisostom esilatu, se
disgust Casian de vieti'a constantinopolitana, si primindu dela fostulu seu episcopu o epistola adresata
episcopului romanu Inocentiu I, a plecatu cu amiculu
seu German la Rom'a, unde a ajunsu cam pe la an.
405. Aici petrecura densii pana spre an. 415, cnd
in urm a deselorn nvliri ale Goilor in Itali'a si
Rom'a, trecur in Gali a. Asiedindu-se ei definituvu
in Massilia, a intemeiatu Casianu in apropierea orasiului 2 mnstiri, un'a pe sem'a calugeriloru si
alfa pe a calugeritiloru ; organisndu-le pana la fi
nea vieii sale cu multa iutielepciune si cu unu deo-

78

B I S E R I C A

ebitu tactu, in ct renumele celu bunu ale acestoru

mnstiri a atrasu unu numeru considerabilu de br
bai si femei, cari s'au dedicatu vieii calugeresci.
Cnd a muritu nu se scie sigura, unii socotu c in
an. 432, alii c in 435, si numai putieni sustienu,
c ar fi. traitu pana catra an. 450, ajungendu etatea
de aprope 100 de ani. Renumele celu mare, in care
a sttu la contimpurenii sei, i-a castigatu dupa mar
ea sa atributulu de s n t " ; er scrierile lui de
cuprinsu dogmaticu si asceticu au sttu in intregu
evulu mediu si pana in diu'a de astadi in cea mai
mare autoritate, de si n'au remasu necriticate, din
caus'a, c Casian ca contrariu resolutu alu pelagianismului nu s a invoitu cu invetiaturile desfasiurate
de Augustin, si astfelin in opositiune fatia de acest'
a alunecatu la semipelagianismu, devenindu urditoriulu controversei acestei'a, si capnlu Semipelagianilor. T6te scrierile lui umplu apr6pe 2 tomuri din
faimOs'a editiune a lui Migne.
,,De institutis Coenobiorum" e scrierea, in carea descrie modulu de vietia a calugeriloru din Palestin'a si Egipetu, atinge intogmirile mnastiriloru
din orientu si tracteza despre cele 8 viii, la cari
mai vertos suntu espusi calugerii orientali; intentionndu prin t6te aceste a arata apnseniloru, cum ar
ave se'si intogmeze si ei mnstirile loru. Scrierea
a 2-a, de cuprinsu asceticu dar si dogmaticu, porta
titlulu Collationes Patrum" (Convorbirile Parintiloru din desiertulu Sceticu.) Ea se compune din 24
de convorbiri, ce le-a avutu cu calugerii si eremitii
cei mai renumii din orientu, si in specialii din de
siertulu Scetiei, discutndu cu ei asupra mijlriceloru
si ciloru, ce ducu la perfeciunea morala. In colatiunea a 13-a combate invetiaturile lui Augustinu,
fara ca se-lu amintesca, si desvoltndu doctrinile
sale aluneca la semipelagianism. Elu invetia adec,
ca omulu singura cu puterile sale p6te face inceputulu spre bine, meritndu-si prin acest'a grati'a
supranaturala seu ddieesca, carea apoi lu intaresce
si ii ajuta ca-se progreseze totu mai multu in bine,
apropiandu-se astfeliu totu mai tare de adeverata
perfeciune. La anul 431 a scrisu, indemnatu de archidiaeonutu romanu Leonu, carele mai trdiu a de
venita episcopulu Romei, unu opu dogmaticu in
contra Nestorianismului, intitulata : De incarnatione
Christi," in carele polemiseza si-lu combate nu numai
pe acest'a, dar si Pelagianismulu, carele in consecintiele sale inca ataca, ba s'ar pute dice ca nega di
vinitatea lui Chr.
Vincentiu Lirinenulu
a fosta celu
mai insemnatu elevu a lui I. Casianu, carele inca
n'a simpatisatu cu Augustinu si invetiaturile lui,
cadiendu si elu in opositiunea sa fatia cu acest'a in
Semipelagianismu. Suntu muli critici si patrologi,
cari 'lu apar, si 'lu declara de ortodoxu curata,
liberii de doctrinile eresiei semipelagiane.
Din laicu cu positinne inalta si distinsa a de
venita ascetu si monaehu, er mai trdiu presbiteru

si

S C O L 'A

Anulu XV.

in mnstirea de pe insul'a Lerinu, aprfipe de tiermurile sud-osticu alu Galiei. Aici a scrisu la anul
434 unu opu, carele in t6te timpurile a fosta f6rte
multu pretiuitu, si carele, de si nu e voluminosu,
asigura autorului seu unu locu onorificu in literatur'a patristica.
In scrierea acest'a intitulata ,,C o m m o n i t or i a m pro catholicae fidei antiquitate et universi
tate sive adversus profanas omnium baereticorum novitates" se numesce pre sine ,,Peregriniis," adec
streinu seu nemernicu. Ea s'a compuii din 2 crti,
dintre cari a d6u'a s'a perdutu, esceptionnd cele 3
cap. din urma. Si de 6rece chiar in aceste recapituleza intregulu cuprinsu alu crtii a 2-a, cu ajutoriulu lor putem se-ne formam o idee destulu de
clara despre intregulu op. Autorulu desfasiura in
scrierea acest'a urmat6rea invetiatura : De 6rece s.
scriptura din caus'a schimbrii impregiurariloru si a
timpului vechiu in care s'a scrisu, nu se p6te intielege de toti si in totdeuna in unulu si acelai feliu,
trebuesce deci c esplicarea ei se se reguleze prin
s. traditiune, adec prin doctrina bisericesca ps
trata oralu. Dar doctrin'a cea adeverata a bisericei
p6te fi numai aceea, carea s'a crediuta si invetiatu
pretutindenea, totdeuna si de toti, seu celu putienu
de cei mai muli (quod semper, ubique et ab omnibus
creditum est.) Resulta deci, ca numai aceea invetia
tura e catholica seu sobornicesca, carea are pre par
tea sa : universalitatea, anticitatea si consonarea invetiatoriloru bisericeti. Deci invetiaturile, " ce sunt
proprie numai unui invetiatoriu bisericescu, fie elu
ct de erudita si piosu, nu potu fi primite si con
siderate c doctrinele bisericei catholice seu soborni
ceti. T6te aceste par a fi indreptate in contra lui
Augustinu si invetiaturile lui cele originale si n6ue,
dar necunoscute in vechine si neaflatarie in traditiunea bisericesca. In care anu a muritu nu se scie,
de Cre-ce timpulu morii sale de regula varieza intre
445-450.
Dr. Tr. Puticiu.

i>

i<:

i-c.

* Audientia.
Joi in 28 Februariu vechiu (12
Martie nou) au fost primii in audientia la Majestatea S'a,
Pre Santi'a S'a, printele Episcopu alu Aradului I o a n
M e t i a n si Prea Santi'a S'a, printele Episcopu alu Caransebesiului N i c o l a e P o p e ' a . Primirea a fost forte
gratiosa. Maiestatea S'a s'a induratu pre graios a vorbi
cu P. S. S. intre altele si despre proiectulu de lege pen
tru asilele de copii.
* Felicitare
la adres'a prelailoru
romani.
Gaz. Trans. publica urmatdrea adresa de felicitare datata
d i n P a r i s u la 19 Martie :

Felicitamu pe inaltii prelai, energicii protestatori in camer'a magnatiloru contra maghiarisarii

Romaniloru.
Simionescu, Zlotescu, Motocu, Ocasianu, Curtius,

Voiculescu, Vocalu, Nicolau, Vladoianu, Dumitreseu, P.

Nicoleanu, M. Nicoleanu, Cialacu, L. Nicolescu, (indes
cifrabilii), Cantacuzino, Movileanu, Peretz, Bica, Dianu,
Borosiu, Ionelu Stroe, Bratianu, Grosovici, Obreja, Vladescu, Dina Bratianu, Paianu, Popovici, Botu, Zamfirescu,
Teohari, Mitescu, Zaharofu, Stoianovici, Catopolu, Plesioianu, Mingopolu, Bratasianu, Cancea, Demetrescu, Poppu.
E. Botu, Alemanesteanu, Giorocianu, Poenaru, Cernatescu,
Daniel, Evolceanu, Mirea, Borcescu, Staicovici, Tabacovici.
* Focu pustietoriu
in Iosasielu.
Joi'a tre
cuta a esbucnit la castelulu dominalu din Iosasielu focu,
carele alimentatu de unu ventu mare a prefcut in ce
nuia intrega comun'a cu esceptiunea a lor 18 case, l
snd poporulu din acea comuna pre ulitia, fara adapostu
si in cea mai mare miseria, nepotend bieii omeni
mntui nimic din flacri.
Spre a veni in ajutorai poporului greu incercatu
prin acesta lovitura a sortii Pre Santi'a S'a, printele
Episcopu alu Aradului I o a n M e t i a n a tramisu inca
Vineri demineti'a la adres'a printelui Georgiu Costin'a
din Iosasielu sum'a de 100 fl. v. a. cu iuviatiunea, c
se-i imparta poporului cercatu de acesta nenorocire.
Totu la initiativ'a Pre Santiei Sale s'a intreprinsu
intre inteligenti'a romana din Arad o colecta, er banii
incursi prin acesta colecta in suma de preste 200 fl. v.
a. s'au tramisu inca Vineri prin dlu secretariu consistorialu Ignatiu Papp la adres'a preotului Georgiu Costin'a.
Cnd nregistram acesta nefericire a frailor notri
din comun'a Iosasielu a p e l a m totu de odat l a s e mt i u l u de p i e t a t e s i c a r i t a t e
crestinsca
alu publicului, si rogm pre fraii preoi din tote prtile
diecesei se d e s c h i d c o l e c t e , si se indemne pre
credintiosii notri, c se vina ici ajutoriu cu toii cu ceea
ce vor pote intru alinarea frailor notri din Iosasielu, c
astfeliu se potem aret si pre acesta cale cretintatea si
dragostea evangelica, de carea suntem inspirai unii facia
de alii.
Se nu intrdiim deci a veni in ajutoriulu frailor
notri, c astfeliu barem in o mica parte se le-potem
usiur greutatea si amaratiunea, in carea au fost strepusi
prin acesta lovitura a sortii.
Despre resultatulu acestora colecte rogm pre fraii
preoi, c se-ne incunosciintieze spre a-lu pote publica.
* Pentru
ajutorarea
nenorocititoru
din
Iosasielu,
prin colect'a dlui I g n a t i u P a p p , au contribuitu urmtorii: Victor'a" institutu de creditu si eco
nomii 50 fi. Domnii: Demetriu Antonescu ases. refer. 15
ft. D-nii: Demetriu Bonciu, Dr. Atanasiu Siandoru prof.
em., Augustinu Hamsea dir. sem. Ignatiu Papp secr.
cons. cte 10 fl. Moise Bocsian protopopu 9 fl. Dnii: Iosif
Goldisiu protosingelu, Dr. Lazaru Petco adv., Georgiu
Purcariu contabilu, Dr. Nicolau Oncu adv., Dr. Georgiu
Plopu adv., Petra Trutia adv., Mitru Dobrau proprietara,
D-na Silvi'a Plopu cte 5 fi. Dnii: Dr. Georgiu Vui'a
medicu 3 fl. Iosifu Galu jud. reg. Teodora Ceontea profesoru, Dr. Ioan Trailescu prof. teol., Dr. Traianu Puticiu

diaconu, D-nele Mari'a Pureariu si Lucreti'a Tamasidanu

cte 2 fl. Dnii Vasiliu Mangra profesorii, Gavrilu Bodea
preotu, Nicolau Stefu inv., llie Dogariu preotu, Komulu
Ciorogariu, Sav'a Raicu, Vasiliu Olariu preotu, Georgia
Iile diaconu, Nicolau Cbicinu profesorii cte 1 fl.
* Chirotoniri.
In septemanile din urma s'au chirotonitu intru presbiteri pentru eparchi'a Aradului, urm
torii teologi absolui, si anume : A n d r e i u M a r c h i si u, c adm. par. in M. Seic, ppresviteratulu Beliului;
A. Ca t o n ' a , c adm. par. in Spinusiu si Pomezeu,
ppresviteratuln Beiusiului ; G. I i l e , c adm. par. in F.Osiorheiu, ppresviteratulu Oradii-mari si N i c o l a e T a
rn a s i u , c parochu in Obersi'a, ppresviteratulu Halmagiului. Felicitarmi pe aceti lucratori noi in vii'a Do
mnului !
* Colonisare.
Lunea trecuta in 9. Martie a. c
scrie Gazet'a Poporului" venir aci la Timisira o sama
de meni din comunele romanesci St-Mihaiulu romanu,
Utvinu si Pobda, c s se informeze daca este adeveratu,
cum-ca se va intemei o colonia noua pe dominiulu erarialu de langa Giarmat'a si precum spuser, ei sunt in
partea mai mare dieleri si nu potu trai acas in satele
loru fara pamentu. Ei s'au si conscrisu peste 100 din Sant
Mihaiulu-romanu, tot atti'a din Utvinu si vre-o 82 din
Pobd'a care ar dori se fie primii de colonisti. In suburbiulu Timisirei Fabricu se duser la printele gr. cat.
dlu Georgiu Traila, se intrebe. c re sub ce condiii potu
ei fi primii in colonia, cci li-a venitu vestea cumc capitululu gr. cat. din Lugosiu ar fi cumperatu pementu^
iile acele erariele si voiesce. se le coloniseze, si daca va
fi lipsa si se va cere ei sunt gafa a trece si la unire.
Tote ncercrile mele de a scote din ei pe izgoditoriulu
acestei amgiri si a resti pe conducatoriulu seu vatavuhi
loru au fost zadarnice, cci ei respunsera numai, c asia
au auditu. Din intemplare am trecutu in aceea di pe langa
biseric'a unita, unde vediui mulimea de peste 100 de
romani, carii ateptau sosirea printelui Traila, cci nu
er acas si carii la ntrebarea mea mi spuser cele sus
insirate. Se intielege cumc nici printele numitu, niq
capitululu din Lugosiu nu scie nimicu despre atare colo
nisare, a sttu inse in foile germane din locu nainte de
cte-v'a luni scirea c ministeriulu are de gndu se faca
o colonia noua de unguri pe pamenturile erariele de lng
Giarmat'a si aest'a scire va fi datu ansa la scorniturile
de sus, deci recomndu meniloru din acele sate se stee
pe pace, se nu se lase se fie sedui de siarlatani si se
mai cheltuisca timpu si bani pentru scornituri mincinse,
cci daca va fi lipsa de colonisti romani, se va publica
provocarea receruta, pe calea s'a adec prin antisti'a co
munala si prin foile romane. Inregistrmu acesta scire,
facndu poporulu atentu a-se feri de astfeliu de amgiri.

Concurse*
Conformu decisiunei Venerabilului Consistoriu gr. or.
oradanu dto 18. Februariu a. c. Nr. 240/14. B._ 1891
se escrie concursu pentru deplinirea parochiei Hidisielulu
superiori!, protopresbiteratulu Oradii-mari, catra care e

adfiliatu in modu provisoriu si Hidisielulu inferioru, cu

terminu de alegere p e D u m i n e c a in 14/26 Aprile

1891.

Aprile 1891.

Emolumintele suntu :
I. D e l a

parochi'a

matra H i d i s i e l u l u
periorii.

Su

1. Cas'a parochiala cu intravilanulu si apartienatrele, pretiuite iu 30 fl. 2. Pamentu aratoriu si fenatiu

13 jugere catastrale 200 fi. 3. Dela 132 numeri de casa
cte 1 mesura bucate su in relutu cte 1 fl. 132 fl.
4. Stolele usuate, dupa calcululu mediu aloni cinci ani
din urma 80 fl.
II. D e l a

fili'a

Hidisielulu

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu la scl'a

romana gr. or. confessiunala din Temes-Bresztovcz, se
escrie concursu cu terminu de alegere pe diu'a de 7/19

inferioru:

5. Intravilanulu parochialu pretiuitu in 10 fl. 6. Pa

mentu aratoriu si fenatiu 10 jugere 135 fl. 7. Dela 60
numere de casa cte 1 mesura bucate su in relutu cte
I fi. 60 fl. 8 Stolele usuate, dupa calcululu mediu aloni
cinci ani din urma 50 fl. de totu 697 fl.
Dela recureni se recere calificatiunea prescrisa pen
tru parochiele, de clas'a Il-a.
Eecursele adjustate conformu prescriseloru statutului
organicu, si adressate comitetului parochialu din Hidisie
lulu sup. se se tramita subsemnatului in Oradea-mare,
pana in 10 22 Aprile 1891. avendu recurintii pana la
alegere a se presenta in s. biserica din comunele amin
tite, spre a-si aret desteritatea in cele bisericesci.

Emolumintele sunt : in numerari 122 fl. 80 cr.

pentru pausialu si conferintia 5 f. ; lemne 24 metri, din
cari se incaldiesce si scla ; 30 meti parte grau, parte
cucuruzu ; 4 jugere livada, din cari / jugeru este ara
toriu ; locuintia libera cu / jugeru intravilanu, adec /
de gradina
s

Eecursele suntu pana inclusive 5/27 A p r i l e a. c.

a se tramite Printelui protopresviteru Georgiu Creciunescu, c inspectorului cercualu de scle, in Belincz, p. u.
Kiszet ; ra recurenii au a-se presenta in vr'o Dumi
neca ori serbatre in biserica locala, spre a-si aret des
teritatea in tipicu, si cntrile bisericesci.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: GEOEGIU CEECIUNESCU, m. p.
protop. si insp. cere, de scle.

Se escrie concursu pe staiunea invetiatorsca din

Cerneteazu, cu terminu de alegere pe 17/29 Martie a. e

Salariu anualu : 172 fl. 50 meti de gru, 4 lantie

de pamentu, 3 fl. pausialu pentru scripturistica si 3 fl.
pentru conferintie, 3 orgii de lemne pentru invetiatoriu
ra de incaldirea salei de invetiamentu se va ngriji co
Cu privire la seversirea servitiului dumnedieescu, I mun'a, cuartiru liberu din o chilia si cuina cu jumetate
din intravilanulu si estravilanulu sclei; si dela inmormense notza, ca alegendulu totu in doue dumineci va avea
trile unde va fi poftitu cte 50 cr.
a servi in parochi'a matra r a trei'a in filia ; inse in
serbatori intr' un'a in matra, r in ceealalta in filia.
Doritorii de a ocupa acestu postu, se-si astrna petitiunile loru adjustate dupa recerintia, printelui inspecComitetulu parochialu.
toru de scle Iosif Gradinariu per Vinga in Szcsany si
In contielegere cu : TOM'A PACALA, m. p. protopopu.
ei au a se presenta in vre-o Dumineca in st'a biserica,

pentru a-si aret desteritatea in cntare.

Pentru staiunea itivetiatorsca din comuna Tasiadu,
Comitetulu parochialu.
inspectoratulu Oradii-mari, se escrie concursu, cu terminu
de alegere pe Dumineca in 7/19 Aprile 1891.
In contielegere cu : IOSIF GBADINAE1U, m. p.
inspectoru scoi.
Emolumintele: a) Salariulu in bani in cari se cuprindu. si naturalele 384 fl. b) Folosirea aloru doue intra
vilane 30 fl. c) Cuartiru cu 2 chilii si gradina 600D 25
fl. d) Pentru incaldirea sclei 2 orgii de lemne aduse aLICITATIl NE MINUENDA.
casa de comuna, ori pretiulu acelora 20 fl e) Stolele uPentru zidirea unui nou edificiu de biserica romana
suate dela inmormentari, cununii si alte funciuni, precum
gr.
or.
din comun'a Gruin, comitatulu Carasiu-Severisi venitulu cantoralu dela biserica 40 fl. f) Venitulu pen
nului, dupa planulu aprobatu de Venerabilulu Consistru mortuoritu dela comun'a politica 15 fl. de tot:
toriu rom. gr, or. din Arad, sub 4/16. Fauru 1891. Nr.
514 fl. v. a.
54., se escrie licitatiune minuenda pe diu'a de 5. Aprile
Doritorii de a ocupa acestu postu invetiatorescu au
st. nou a. o la 10 re a. m. in localitatea sclei locale.
se produca: testimoniu despre absolvarea aloru 4 clase
Pretiulu de esclamare 8581 fl. 43 cr. Concurenii au
gimnasiale, testimoniu de cualificatiune invetiatorsca si din
limb'a magiara pentru staiune de clas'a I. in casulu
a depune nainte de nceperea licitatiunei minuende vadiulu
cnd nu se vor afla competenti cu pregtirile nirate mai
de 10% in numerariu sau in harii de valre.
sus, se vor candida si individi cu cualificatiune mai inEesultatulu licitatiunei este obligatoriu pentru inferira.
treprindietoriu indata dupa subscrierea protocolului de li
Eecursele astfeliu adjustate sunt a-se aterne sub
citatiune ; ra pentru comun'a bisericsca, numai dupa ascrisului in Oradea-mare pana in 3/15. Aprile, avnd re
probarea acelui'a din partea suslaudatului Consistoriu,
curenii in vre-o Dumineca ori serbatre a-se presenta
cnd apoi se va si inchei'a contractulu.
in biseric'a din locu, spre a-si aret desteritatea in cantu
Planulu si preliminariulu de spese, precum si cons tipicu. Cei deprini in pomaritu vor avea preferintia.
ditiunile se potu vede la presiedintele comitetului paro
Se observa c ntrirea definitiva alu alegendului
chialu, printele Iosif Lazarescu.
invetiatoriu va urm, numai dupa prob'a de unu anu.
Gruin, in Martiu 1891.
Comitetulu parochialu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : TOM'A PACALA, ni. p. protopresviIn contielegere cu mine : G. CEECIUISTESCU, m. p. prot.
teru, inspectorii de scle.
o