Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROBERT SANDULESCU
MARIUS BOJITA
DANIELA LUCIA MUNTEAN
VALIDAREA
METODELOR ANALITICE
Editura Medicali,
Bucurejti, 2007
CUPRINS
VOLUMUL-I-
Roman Liviu
Bojijfi Marius
Sandulescu Robert
Muntean Daniela Lucia
543.9
Tiparul cxecutat la
UNTVERSITATEA ,,BOGDAN-VODA" CLUJ-NAPOCA
SO G8
400560 Cluj-Napoca Str. Grigore Alexandrescu nr. 26A Tel: 00-40-264- 598.787
Fax: 00-40-264- 591.830 email: ubvfa.ubv.ro
CAP.l.METODOLOGIAANALITICAGENERALA.
1.1 Alegerea metodei de analiza
6
8
18
18
19
19
20
22
31
32
33
CAP.3. SUBSTANTESTANDARD
$1KIATEWALEFARMACEUTICEDE
REFEKJNfA.
34
3.1. Rolul substanjelor standard sau etalon
34
3.2. Materiale de referinta pentru analiza
fermaceutica
37
3.2.1. Aspecte generate
37
3.2.2. Substance farmaceutice de referinfa.
37
3.2.3.Duratadevia|a,pastrareai data de expirare
38
3.3. Standardepentru impuritati farmaceutice.
39
3.3.1. Utilizare, siguranta 51 manipulare
40
3.3.2. Materiale de referinta pentru impuritati organice volatile produse de radian
international, USA
40
3.4. Substanfe controlate
41
3.5. Informatii generale de comanda
42
3.6. Farmacopeea americana ;i formularul de standarde de referin|a
42
3.7. Substance de referinfa, preparate biologice de referinta ?i spectre dupa
farmacopeea europeana
47
3.8. Substance de referinfa ale farmacopeii britanice
51
3.9. Farmacopeea franceza
52
3.10. Farmacopeeajaponeza
53
3.11. Farmacopeea elvefiana
54
3.12. Organizatia mondiala a sanatatii - OMS
54
3.13.Surscdeinforrnare
59
3.14. Substante de referinta pentru analiza impuritatilor farmaceutice
62
3.15. Materiale de referinta pentru macro- i microdozari 51 pentru analiza elementelor
inurme
65
3.16. Standarde pentru spectroscopie
69
70
125
125
127
127
133
147
149
151
151
164
172
175
177
177
178
180
184
s.
187
187
188
190
197
313
313
314
319
319
325
326
327
329
335
335
436
436
438
440
443
443
444
445
12.5.2. Exactitatea
12.5.3. Precizia
12.5.4. Specificitatea
12.6. Studiul de validare a dizolvarii substanjelor medicamentoase
12.6.1. Prepararea probei substantei cercetate
12.6.2. Testarea calitativS a dizolvarii
12.6.3. Validarea prepararii probei
12.6.4. Validarea metodei de dizolvare
12.7. Determinarea apei dintr-un ingredient farmaceutic activ printr-o metodS
coulometrica validata
12.7.1.Reactivi simateriale
12.7.2. Validarea metodei
12.8. Studiul de validare a unui test pentru metale grele
12.8.1. Validarea metodei de dozare a metalelor grele
473
473
475
480
481
483
484
488
491
491
493
.496
498
CAP. 13.ASIGURAREA
CALITATHPROCESULUIDEPREPARAREA
MEDICAMENTULUI.
13.1. Normele de bun5 fabricate sau preparare
.._
13.2. Validarea stabilitafii
13.3. Norme de buna practica in laboratoarele de analiza
13.4. Cerinfe $i reglementSri ale validarii in industria medicamentelor.
13.4.1 Definifii importante
13.4.2. Analiza substan|elor inrudite
13.4.3. Convenabilitatea analizei unei substanje inrudite
13.4.4. Validarea experimentala a substantelor inrudite
13.4.5. Robusteteaunei metode de analiza.
13.5. Unele aspecte privind validarea producerii industriale a medicamentelor
13.6. Standarde calitative in medicatia generica
13.6.1. Asigurarea calitafii medicamentelor generice
13.6.2, bioechivalenta medicamentelor generice
506
508
509
510
515
517
518
521
524
532
533
538
538
539
542
542
543
546
547
548
548
548
550
550
552
553
554
554
583
583
585
586
593
....595
599
610
610
612
612
614
615
617
617
618
619
622
623
623
625
634
638
638
639
16.13.3. Procedeul analitic sau modul delucru
..639
16.13.4. Validarea rezultatelor
641
16.14. Determinarea rapida a canabinoidelor in produsi alimentari de canepa prin
HPLC-MS
645
16.14.1. Date generale
645
657
657
659
661
662
666
667
671
672
674
676
678
690
690
691
693
694
701
705
707
708
709
709
INTRODUCERS
Sandulescu, Ed. Medicala, Bucuresti, 1998), au aparut numeroase lucrari, review-uri, publicatii, ca si noi documente si norme europene, americane etc, ceea ce a impus revizuirea,
completarea si corijarea unor erori sau scapari, astfel incat sa poata fi elaborate aceasta a
doua editie, imbunatatita, mai extinsa si mai utila prin problematica si exemplele mai
bogate si mai bine puse la punct.
In context, este de mentionat ca, in actuala editie, sunt cuprinse si Normele Nationale
ale Agentiei Nationale a Medicamentului, referitoare la calitatea medicamentului (1999),
precum si Ordinul nr. 1030/2004 al Ministerului Sanata|ii, pentru modificarea Ordinului
Ministerului Sanatatii nr. 119/2004 pentru aprobarea "Normelor privind autorizarea si
fiinctionarea laboratoarelor care efectueaza analize medicale". Tot aici este de precizat ca
in acest an (28.03.2005) au aparut uncle "Norme metodologice de acreditare", elaborate de
RENAR - Romania, care este Asociatia de Acreditare din Romania (Romanian
Accreditation Association).
Din aceasta succinta expunere de motive rezulta necesitatea $i insemnatatea
elaborarii si publicarii acestei lucrari utile pentru cercetatorii analisti din toate domeniile de
activitate, cu precadere pentru cei ce lucreaza in industria medicamentelor, in laboratoarele
de analiza si control, in laboratoarele clinice (de chimie clinica), de biochimie, de biologic
in general si de biologic moleculara, in laboratoarele de control al mediului (apa, aer, sol,
alimente) etc. Apreciem cJ in prezent si cu atat mai inult in viitor nu se mai poate concepe
si accepta sa se lucreze cu metode de analiza nevalidate, neverificate, care nu indeplinesc
criteriile stiintifice de acceptanta impuse de comunitatea stiintific^ internationala si mai
ales de cea europeana, in perspectiva aderarii Romaniei la Comunitatea Europeana.
Suntem deschisi observatiilor si sugestiilor cititorilor si confratilor nostri.
Autorii
(^SeparareJ)
Trecere intr-o
forma masurabil&
Metode combinate
Selectarea metodei
- fizica
- chimica
- directa
- indirecta
Marimea masurata
Rezultatul masuratorii
Analiza calitativa, cantitativiL,
determinari de structura
Evaluarea:
- analiza erorilor
- prezentarea datelor
- protocol analitic
Fig. 1.1. Strategia analitica generals
Din examinarea schemes strategiei analitice generale se poate constata ca
strategic cuprinde practic toate etapele executarii unei analize, care implied:
1) formularea si cunoasterea problemei care trebuie rezolvata prin analiza;
2) cunoasterea calitativa a naturii si compozijiei materialului dat pentru analiza:
atomi, ioni, molecule, molecule complexe, macromolecule, grupari functionale,
3)
4)
5)
6)
7)
8)
natura matricei etc., precum si cantitatea de material de aualizat, starea lui, eventual concentratia aproximativa;
esantionarea, care implica pregatirea materialului prin omogenizarea lui si evaluarea cantitatii potrivite de material in vederea executarii analizei;
pregatirea esantionului, deci a probei, in cadrul unui proces complex de pregatire
si pretratare a probei, care implica: cantarirea exacts a cantitatii de proba,
dizolvarea (cu evitarea contaminarii cu impuritati si a pierderilor de analit),
imbogStirea / preconcentrarea analitului pentru a-1 aduce la un nivel de concentratie detectabil si dozabil, purificarea analitului prin separare (extractie, cromatografie etc.), transformarea analitului intr-o forma masurabila, prin derivatizare chimica, utilizand metode potrivite, singure sau combinate sub forma unor
cuplaje de metode, una de separare si alta de detectie-dozare;
marimea ce trebuie masurata si selectarea metodei de masurare, efectuarea
masuratorii, care serveste in analiza calitativa (detectie) si cantitativa (dozare),
pentru determinari structurale etc.;
evaluarea rezultatelor analitice si a erorilor;
prezentarea datelor sub forma unui protocol analitic care trebuie sa includa
descrierea tuturor fazelor si procedeelor utilizate, rezultatele finale obiectivizate
prin calcule matematice si statistice;
formularea concluziilor si luarea deciziei in raport cu problema analitica data
initial si cu ceea ce asteapta beneficiarul in legatura cu aceasta.
+2 grame (g)
+1
0 decigrame (dg)
-1 centrigrame (eg)
-2 miligrame (mg)
-3 micrograme ( g)
-4
-5
-6 nanograme (ng)
-7
-8
-9 picograme (pg)
-10
-11
-12 femtograme (fm)
-13
-14
-15 attograme (ag)
-16
-17
-18
C proportia
esantioane microscopice
compus principal
semi-micro
microscopic
submicroscopic
ultramicroscopic
compus secundar
urme
ppm
ppb
microurme
nanourme
ppt
ppq
picourme
+2
+1
0
-1
-2
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
-10
-11
-12
-13
-14
-15
-16
-17
-18
Component! de analizat
Component!
Component! minor!
secundari
(urme)
10-9
10-24. 1Q-27
10-21 . i0-24
10-18 . 10-21
10-15-10-18
10-12-10-15
IO- - l(H
io-
10-9-10-12
10-18 - 10-19
io-15 - io-16
10-21
10-18
10-12 - 10-13
10-15
10-9 - 10-10
6
IO- -IO3
io-12
Grame proba
10-18 (attogramica)
10-15 (femtogramica)
10-12 (picogramica)
1Q-9 (nanogramica)
1Q-6 (microgramica)
10'3 (miligramica)
Sensibilitatea
microgravimetrica
pana la 10 g (1 ng)
microvolumetrica
fluorimetria
panaialO- 1 3 g(0,lpg)
Cromatografia de gaze
panalalO- 1 3 g(0,lpg)
activarea cu neutron!
tehnici radioizotopice
Intr-o maniera similara, se pot face subclasificari ale diverselor tipuri de metode, de
exemplu cromatografice, specrrofotometrice, termice etc.
In acest context trebuie precizat ca, pentru a obtine rezultate analitice bune, de
mcredere, este necesara o atenta prelevare si. pregatire a probei. Asa, de exemplu, primul
pas in efectuarea unei analize este obtinerea unei probe reprezentative si omogene, in care
concentratia analitului este uniforma in toata masa materialului de analizat sau in tot volumul solutiei sale. Omogenizarea probei, mai ales daca se pleaca de la materiale solide,
implica triturarea atenta a materialului (de exemplu, comprimate), fara pierderi si fara con-
pana la
(Crotnatograiia
10-18
capilara micelara
(6000 mol.)
cu detectie
fluorescenta)
Spectroscopia atom- 10-7-10-12
ica de emisie
Spectroscopia atom- 10-6-10-9
ica de absorbtie
10-2-10-10
Cinetica
RadiochimicS.
Gravimetria
Titrimetria chimica
Titrarea
potenjiometrica
Voltametria
Domeniul
Precizia
Tip de
de cone.
aprox. %
analit
ruol/L
CHIMICE
- anorganic
10-1-10-2
0,1
- organic
lo-i-io-4 0,1 - 1,0 - anorganic
- organic
INSTRUMENTALE
2
- anorganic
lo-i-io-6
10-3-10-10
Electrogravimetria
lo-i-io-
Spectro fotometria
10-3-10-8
Spectrotluorimetria
10-6-10-9
2-5
- anorganic
- organic
0,01 - 2 - anorganic
- organic
2
- anorganic
- organic
2 - 5 - organic
Selectivitatea
Viteza
de
executie
mare
ridicat
anorganic
mare
mare
ridicat
anorganic
mare
mare
moderat ridicat
moderat
2-3
10-12-10-15
mare
organic
buna
(multicomponent)
organic
mare
2-5
10-4-10-9
slaba mica
moderata
idem
idem
scazut
buna
idem
polarografia AC
coulometria; 1 const,
voltametria - electrod solid
polarografia DC
idem
amperometria
potentiometria
buna
mare
moderata moderat
moderata slabmoderata
buna
mare moderata moderata
moderata moderata
'
coulometria; E const
j_
10'
10-'M
10 M
107M
10'M
10 M
moderat
slabmoderat
moderat
taminarea lui. La fel de importanta este si etapa de dizolvare / pretratare, prin care trebuie
sa se asigure un domeniu de concentratie a analitului corespunzator domeniului de concentratie in care poate opera metoda. De regula, la prelevarea si pregatirea / pretratarea materialelor date spre analiza trebuie sa se aiba in vedere cantitatea necesara efectiv analizei,
Continuare in pag. 11
10
11
dar si asigurarea unei contraprobe in cuantum indestulator pentru eventuale verificari sau
expertize. Exista si cazuri in care probele sunt cantitativ mici, de aceea ele se consuma integral sau, daca este posibil, se aleg metode de analiza nedestructive.
In cazul probelor biologice (sange, urina etc.), compozitia lor variaza mult daca
recoltarea se face inainte si dupa masa sau chiar dimineaja, inaintea servirii mesei (mai ales
pentru urina) care, uneori, trebuie sa fie colectata pe 24 ore.
Analistul trebuie sa tina seama ca pentru conservarea probelor/analitilor trebuie sa se
adauge unii reactivi, cum este NaF pentru glucoza, sau anticoagulanti, ca de exemplu
acidul citric si citratul de sodiu, substante care pot afecta si falsifica rezultatele analitice.
Este important sa se pastreze contraprobe pentru expertize in caz de litigiu sau de nevoia
repetarii analizei pentru dobandirea certitudinii lor.
Frecvent, la obtinerea probelor trebuie sa se ia unele precautiuni pentru a preveni si
micsora contaminarea, pierderea de analit si descompunerea probelor sau modificarea
matricei lor datorata aerului, luminii sau containerelor utilizate. De asemenea, probele trebuie sa fie ferite de umezeala, iar probele care contin enzime usor degradabile trebuie sa
fie analizate imediat dupa prelevare. Aceasta prevedere este valabila si pentru concentratiile in urme, care se pot pierde prin adsorbtie pe peretii containerelor in timpul transportului
si conservarii.
fn cazul probelor solide, acestea trebuie sa fie uscate in prealabil, deci inaintea efectuarii analizei, in etuva, la 110-120C, timp de 2 ore, dupa care se introduc in exicator pentru a se raci in absenta umiditatii si a aerului.
Toate aspectele mentionate mai sus trebuie respectate si avute in vedere, deoarece
cuantumul erorii produse in etapa de esantionare-prelevare este de 40-45% din eroarea
totals, deci foarte mare si ea trebuie redusa la maximum.
Esantionarea include, in primul rand, obtinerea unor probe analitice "valide", omogene si reprezentative, de aceea aceasta etapa este una dificila in mersul analizei si ea necesita o anumita "tratare statistica" pentru corecta prelevare si prelucrare-pregatire a probelor.
Aceasta tratare statistica este necesara deoarece exactitatea si precizia masuratorilor
analitice sunt afectate si limitate de erori intr-o masura mai mare decat in etapele de
masurare analitica.
In tratarea statistica a esantionarii trebuie sa se defineasca, mai intai, "varianta generala" a analizei, S 0 care se exprima prin suma varianjelor esantionarii, Ss, si a "restului de operajii analitice", S2a :
c^
O^_i_ C1^
On Oc "> ij,,
f~\ \\
V^'-^J
Varianta datorata esantionarii se poate cunoaste atunci cand se prepara probe multiple din materialul dat pentru analiza si utilizand tehnici precise de masurare a semnalelor
analitice. Trebuie precizat ca, reducand valoarea variantei S a la 1/3 din valoarea variantei
esantionSrii, se obtine un castig mic.
=
Jn
din care se scoate expresia de calcul a testului:
(1.2)
aR2 = Ks
(1.4)
in care a este masa (greutatea) probei analizate, R este deviatia standard relativa (procentuala) a compozitiei probei, iar Ks este cantitatea de proba pentru o incertitudine de 1% a
esantionarii, la un nivel de siguranta de 68% (o); constanta Ks se obtine determinand
12
13
deviatia standard dintr-o serie de probe cu greutatea a; din relatia ultima rezulta ca varianta
esantionarii este invers proportionals cu greutatea probei.
Revenind la marimea minima a unui esanlion initial, se considera, pentru exemplificare, ca un material dat pentru analiza confine Ks = 0,54 g N2 %; daca trebuie sS se determine azotul prin analiza, cu o precizie de 0,2% (R = 0,2%), cantitatea minima a de esantion
care trebuie asigurata pentru executarea analizei este egala cu:
0,45
de unde:
(1.5)
S*
Dar pentru npr = 6, valoarea t = 2,447 (si nu cu t pentru n = =), deci in aceste circumstan{e:
, = (2.447? (0,020? = 5,9870 - 0,0004
(0,016)?
0,000256
0,45
= 11,25 g
0,04
Desigur ca cele 11,25 g material de analizat trebuie sa fie macinate fin pentru omogenizare, iar din materialul omogenizat se cantaresc probe de cateva zeci sau sute de mg,
la balanta analitica, in functie de metoda de analiza aleasa, respectiv de sensibilitatea ei si
in functie de tipurile de component! si de marimea probei.
O alta problems importanta, in contextul esantionarii $i prelucrarii probei, este aceea
a numarului minim de analize care trebuie efectuate, pentru a obtine un nivel de incredere
si de siguranta corespunzator pentru rezultatele analitice, iar pentru aceasta se utilizeaza
relatia:
.7
nt
R -X2
(1.6)
in care:
r= valoarea testului Student pentru nivelul de incredere dorit (90%, 95% sau 99%);
5 j = varianta esantionarii;
R - deviatia standard relativa acceptabila a mediei rezultatelor analitice;
X = media aritmetica a rezultatelor analitice obtinute prin analiza.
(0,016?
2-
be c
0,30-
0,25-
0,20k
0,15-
0,10-
(1.7)
0,05j_
n-
0.00
12
16
20
24
28
32
36
40
44
Conditii: capilarS de 47 cm cu d.i. = 50 \im; dislanja pani la detector: 25 cm; voltaj = 20 IcV; T = 40C,
tampon SDS 85 mM/fos&t 8,5 raM/borat 8,5 mM/15% acctonitril, pH = 8,5; detector UV, 210 nm;
cone, probei 250 mg/mL din fiecare drog
(a) psilocibina, (b) morfina, (c) fenobarbital, (d) psilocini, (e) codeina, (f) metaqualona, (g) LSD, (h) heroina,
(i) amfetamina, (j) librium, (k) cocaina, (1) metamfetamini, (m) lorazepam, (n) diazepatn, (o) fentanil, (p) PCP,
(q) canabidiol, (r)^-THC-tetrahidrocanabinol
14
15
Asa cum se poate observa din figura 1.2, separarea MEKC a drogurilor analizate se
face cu forme foarte bune, inguste, ale picurilor $i nu se observa nici o descompunere, pentru nici una dintre substantele cercetate, desigur in conditiile stabilite. Electroforeza MEKC
s-a dovedit foarte potrivita pentru aceste droguri, deoarece toate substantele sunt si trebuie
sa fie eluate inainte sau in timpul micelar (tmc), care este in aceste cazuri mai mic de 45
minute.
Se poate spune ca MEKC este o tehnica foarte buna pentru analiza heroinei confiscate, deoarece se poate determina prin aceasta tehnica heroina, produsii de baza i falsificatorii, in mai putin de 7 minute, timp care include si spalarea.
Uneori, pentru imbunatatirea detec|iei analitilor este necesara o derivatizare prealabila sau preconcentrare a lor prealabila cand se produce o cre$tere a concentrarii de zeci,
sute sau mii de ori, asa cum rezulta din Tabelul 1.6 dat in contimiare.
Desigur ca mai exista i alte multe aspecte privind metodologia analitica, dar aici s-au
prezentat numai cateva mai importante pentru injelegerea nevoii de a fi respectate exigen^ele actuale ale analizei in general, ale controlului de medicamente in particular i ale
validarii.
16
Factorul
de cre$tere
a concentratici
1000
100-500
50-3000
200
50-7000
500-4000
17
Forenularea problemei care trebuie sa fie rezolvata prin analiza impune cunoasterea
domeniului pentru a putea concepe si proiecta traseul detaliat al analizei, in functie de ceinntele beneficiarului analizei, de nature materialului de analizat, de felul si cantitatea
probei (solida, lichida, gazoasa, omogena sau heterogena), de compozitia probei (natura
matricei, prezenfa unor interferenti si tipul acestora, daca este vorba de materii prime, reactivi, produsi intermediari sau fini^i, de probe clinice-biologice, de mediu etc.).
La toate acestea trebuie sa se adauge cunoasterea cat mai larga si profunda a datelor
anterioare si actuale din literatura, referitoare la problema analitica si la caracteristicile
aparatelor si instrumentelor de analiza, referitoare la etapele preanalitice care implica
esantionarea - pregatirea materialului, dizolvarea, preconcentrarea si purificarea analitului
(daca acestea sunt necesare), existenta interferentilor, a efectelor lor si, in general, a
efectelor matricei si modalitatile de rninimizare sau eliminare a acestora (deci a zgomotului de fond), astfel incat senmalul analitic care trebuie sa se obtina sa fie curat, lipsit de
efecte si semnale secundare, parazite, care influenteaza negativ rezultatele analitice,
uneori compromitand analiza.
Mai trebuie avut in vedere ca analistul trebuie sa evite la maximum erorile personale
datorate neglijentei sau ignorantei. De asemenea, trebuie stiut ca erorile comise in etapele
preanalitice, deci inaintea masuratorii, cum sunt cele din etapele de pregatire si pretratare,
care impun procese de omogenizare, filtrare, extractie, preconcentrare, precipitare etc., la
care se adauga si erorile comise direct de analist, pot atinge un cuantum de pana la 90%
din eroarea finala.
De aceea, unul dintre succesele importante obtinute de un analist este tocmai reducerea pana la zero a erorilor preanalitice, ceea ce este posibil numai daca analistul cunoaste
aceste probleme, daca el dispune de maiestria profesionala reala, bazata pe o experienta
bogata, pe pregatirea sa teoretica si practica si pe probitatea sa stiintifica si morala.
In general, metodele de analiza (chimice si instrumentale) au un rol principal, fundamental in asigurarea calitatii medicamentelor, dar si a calitatii mediului, a calitatii actului
medical concretizat in diagnosticul formulat in fiecare caz in parte. De asemenea, metodele
de analiza sunt indispensabile in cercetarea stiintifica, in laboratoarele de interes biomedical, in domeniul agricol si alimentar, in domeniul bunurilor de larg consum etc. Efectuarea
analizelor in domeniul controlului calitatii medicamentului si in laboratoarele clinicer este
2.1.2. Exigente actuale ale analizei
asigurata de persoane cu inalta calificare care trebuie sa aiba un volum impresionant de
cunostin^e fundamentale de chimie generala, chimie analitica, chimie anorganica, de
In lumina celor expuse mai sus, se pot formula urmatoarele cerinte si exigente referichimie fizica, fizica, matematica si statistics si, evident, de informatica. Prin urmare, cei ce
toare
la
metodele de analiza si aplicatiile lor in diverse domenii:
lucreaza pentni atestarea calitatii in aceste domenii de foarte mare interes public trebuie sa
1) cunoasterea problemei de analizat, bine formulata si definita;
aiba o temeinica si bogata cultura profesionala (pe langa aceea generala), dublata de un
2) ce fel de informafii trebuie sa se obtina prin analiza;
inalt simt al raspunderii pentru rezultatele analitice pe care le produc si pe baza carora se
3) ce fel de proba trebuie sa se analizeze:
iau decizii, care nu este ingaduit sa puna in pericol sanatatea sau chiar viata oamenilor.
- daca ea este reprezentativa si omogena;
lata de ce conceperea si elaborarea metodelor de analiza si control chimie si instru- compozitia probei, natura matricei, componentii majori, minori, urme, activi
mental se constitute intr-o adevarata stiinta, care trebuie sa tina seama de strategia analitica
sau ingrediente inactive;
generala, de strategia de validare, de legile, normativele si conventiile nationale si inter4) ce pregatire si ce pretratament trebuie sa se aplice probei:
nationale in acest domeniu, de exigentele si tendintele actuale care se manifesta in dome- omogenizare;
niul vast al metodelor de analiza.
- daca este necesara o dizolvare specials (acida, bazica, oxidativa, in faza solida
sau lichida, etc.);
- daca este necesara preconcentrarea, separarea si purificarea analipilor sau a
componentelor straine;
18
19
5) care sunt cele mai potrivite procedee si tehnici de pregatire si pretratare, implicit
procedeele de eliminare sau reducere la minimum (daca este posibil, pana la zero)
a interferentilor, efectelor dc matrice in general si a zgomotului de fond, care sunt
surse importante de semnale parazite sau secundare, cu efect nedorit asupra
puritatii semnalului analitic si, implicit, asupra calitatii rezultatelor analitice;
6) care este domeniul de concentratie al analitului in proba si ce trebuie facut in cazul cantitatilor foarte mici pentru aducerea lui la nivelul concentratiei detectabile si dozabile;
- care sunt impuritatile farmaceuticc din proba, concentratia lor (fie si aproximativa) si structura lor;
7) ce fel de masuratori (marimi) chimice si instrumentale (sau ambele) trebuie sa se
faca si sa se evalueze, ce fel de instrumente de analiza trebuie sa se utilizeze sau
cuplaje de metode (de separare, detectie si dozare) pentru a se obtine in final
regasiri procentuale acceptabile:
- care este specificitatea, selectivitatea si sensibilitatea metodei de analiza care
trebuie aplicata;
- ce posibilitati de optimizare a acestor parametri exista (ex.: derivatizare preanalitica, precoloana cromatografica sau postcoloana);
- ce performante au analizoarele sau instrumentele preconizate a fi utilizate si
daca acestea corespund exigentelor referitoare la exactitatea, fidelitatea = precizia (repetabilitatea si reproductibilitatea rezultatelor);
- daca aceste instrumente de analiza sunt certificate, deci cu performante cunoscute si corifirmate;
8) ce puritate trebuie sa aiba apa, solventii, reactivii si alte materiale de laborator,
pentru a se evita contaminarea probelor si implicit, interferentele suplimentare;
9) ce substante si materiale standard, de referinta sunt necesare, de unde provin
(NIST, PROMOCHEM etc.), pentru:
- substantele medicamentoase;
- impuritatile farmaceutice;
10) daca metodele si procedeele de analiza ce se intentioneaza a fi utilizate corespund
legislatiei si normativelor in vigoare, nationale si intemationale, deci sunt validate sau recunoscute ca metode performante;
11) costurile implicate si bugetul disponibil, daca este posibila reducerea lor prin
reducerea lucrului experimental fara pierdere de informatie; deci scaderea raportului costuri/beneficii;
12) timpul pentru analiza si predarea protocolului cu datele obtinute, beneficiarului.
2.1.3. Tendintele actuate in analiza
Desigur ca pot fi formulate si alte cerinte pe langa cele prezentate mai sus, dar nu
au fost expuse deoarece, in continuare, vor rezulta din tendintele ce se manifests in
prezent in domeniul analizei (dar si din expunerile ulterioare). Aceste tending sunt strans
legate de problematica generala a analizei, inclusiv de aceea a analizei si controlului de
medicaments, dar mai ales de aspectele privind optimizarea proceselor analitice fundamentale.
20
Cunoasterea cerintelor, exigentelor si a tendinfelor actuale care se manifests in domeniul analizei este o obligatie majora pentru to{i cei ce executa analize si slujesc "functia de
service" a chimiei analitice si deci a metodelor de analiza si control, care trebuie sa stie si
sa con?tientizeze ca rezultatele analitice fumizate de ei trebuie sa fie exacte, precise
(fidele), corecte, deci de mare incredere, deoarece pe baza lor se adopta decizii in toate
domeniile de activitate, precum:
1) domeniul productiei medicamentelor, ceea ce impune controlul riguros al calitatii:
- materiilor prime utilizate in sinteza medicamentelor;
- produsilor intermediari;
- produsilor finiti, inclusiv al formelor farmaceutice;
- conservarii in depozite, pe raft sau in farmacii;
- stabilitatii medicamentelor in timp;
- controlului toxicologic;
- studiilor privind mecanismele de actiune a medicamentelor;
- studiilor de biodisponibilitate si metabolizarea medicamentelor;
- controlului abuzurilor de medicamente, cu accent pe consumul de droguri;
- extractelor de plante medicinale;
- produselor cosmetice;.
2) domeniul medical $i biologic:
- calitatea analizelor biochimice si in general al analizelor clinice in laboratoarele
clinice; inclusiv in cazul unor urgente medicale, cand de calitatea deciziilor
depinde viata bobiavilor;
- calitatea analizelor in medicina legala si toxicologia judiciara;
- calitatea analizelor in biologia moleculara;
3) domeniul alimentelor cu accent pe calitatea:
- analizelor de pesticide si alte substante controlate, precum coloranti, edulcoranti, conservanti etc., in preparatele de lapte, carne, bauturi racoritoare, conserve de legume, peste, fructe etc.;
4) domeniile tehnice:
- chimica: industria chimica in care se produc :
- carburanti;
- solventi;
- detergenti;
- coloranti si vopsele;
- agenti de curatire;
- de prospectare si extractie: gaze naturale, petrol, minereuri diverse;
- de prelucrare metalurgica.
Desigur ca la aceste domenii se mai pot adauga cercetarile arheologice in care se fac
numeroase analize chimice si fizico-chimice, pictura, sculptura etc.
Indiferent de domeniul in care se aplica procedee, tehnici si metode de analiza,
deciziile care se iau pe baza rezultatelor analitice au si un caracter juridic, deci analistul are
o mare raspundere juridica, iar prin aceasta se confera aceasta raspundere actului
analitic.
21
Din toate acestea decurge necesitatea lucrului experimental ingrijit, atent, scrupulos ^
(pedant), components personals importanta a actului analitic de control-calitate.
$,
intrucat obiectivele mari ale metodelor analitice sunt separarea, purificarea, detecjia |
si cuantificarea sau dozarea analijilor, dar si a impuritatilor, se expun in continuare cateva <^
dintre tendin^ele ce se manifests in prezent in domeniile acestea.
,
,coon
"OCOCH,
aspirtnS
icoon
CH,
ihuprofcn
(ncid2-<4-izobuiilfcnil) propionir)
10
IS
i
(
i
f
>
'
Conditii de extractie-separare:
- coloana LiChrospherRPIS (1224,0 mm),
particulc cu d = 5 (im; - elusnt: acetonitril
12% tn apa, la 1 mL/min; - protocol SPE: solvatarca sorbcntului: 2 mL CHjOH,
apoi 2 mL apa la 5 mT /min;
- 100 |iL injectat cu 2,5 mL apa la 2 mL/min.
- spre deosebire de alte procedee de extractie (ex.: microextractia), cuplajul SPEHPLC nu este prea laborios ?i corespunde mai bine metodologiei de validare,
deoarece nu urmareste numai cresterea regasirii procentuale (ceea ce, din punct
de vedere al validarii este important dar, nu este suficient), ci si compararea
capacitatii de retentie a sorbentilor, precum ?i eficienta lor, de asemenea se poate
urmari si determina si proeentajul de intarziere a trecerii solutiei prin carhis si
procentajul de adsorbtie in sistemul de pregatire al probei; in prezent, acest mod
de extractie, separare, detectie este automatizat complet; in Fig. 2.3 se prezinta
o schema de principiu pentru extractie SPE-HPLC/MS (extractul SPE este
transferal printr-o capilara direct in cromatograful HPLC; fiecare pic care
paraseste capilara coloanei HPLC este transferat direct in camera de ionizare a
unui spectrometru de masa).
23
eliberare
solvent
Cartue
SPE
24
ddertomlUV-Vfc
(b)
8,33
timp (min)
9,16 8,33
timp (min)
(c)
9,16 8,33
timp (min)
9,16
au fost supuse extractiei probe de 2 mL, la 22C, timp de 40 min, apoi analitul a fost desorbit la 250 C, timp de 3 min; coloana GC a fost de 30 cm
0,25 mm, d.i. = 0,25 m, d.p. HP-MS; detectia s-a facut cu capcana ionica
MS cu ionizare prin impact electronic (aria picurilor = 3030019 pentru a;
1587462 pentru b; 5084767 pentru c).
este de mentionat ca nurneroase substante rnedicamentoase se extrag prin
microextrac{ie SPME, urmata de analiza lichid-cromatografica LC asociata cu
MS, pentru a se evita concentratiile man de saruri care pot interfera; in Fig. 2.6
se prezinta date comparative pentru analiza dexametazonei prin LC-MS, dupa
25
AASP v a l w a !n}cc|K
- extractia in flux segments! cu bule de aer (SFA = segmented flow analysis) sau in
flux continuu nesegmentat, cu injectie in flux - FIA (flow injection analysis);
analiza FIA s-a dovedit a fi de preferat deoarece, in acest caz, nu are loc o dispersie
excesiva a analitilor si nici contaminarea, beneficiind si de alte avantaje, intre care:
- viteza de analiza mai mare, intre 100 si 300 de analize pe ora;
- timp de raspuns mai bun, de regula mai putin de 1 min. intre injectia probei si
semnalul-raspuns al detectorului;
- timpi de pornire si de oprire mai mici, de cca. 5 min pentru fiecare;
- echipament mai simplu, mai economic.
- in Fig. 2.7 se prezinta o schema de principiu a sistemului de extractie-analiza prin
injectie in flux continuu (FIA):
26
a) farii purificare
b) cu purificare
4SOOOOO
4000000
3000000 |
debUmelru
15000M
1000000
500000
0
(a)
10.00
20.00
30.00
40,00
(b)
fain.
30
31
- diminuarea drastica a erorilor, mai ales in etapele preanalitice prin lucrul experimental
corect, riguros, ingrijit etc., precum si reducerea zgomotului de fond;
- calcularea corecta a rezultatelor analitice, evaluarea statistics a erorilor prin utilizarea
analizelor statistice, a algoritmilor, a testelor de concordanta, de liniaritate etc.;
- utilizarea chemometriei in procesul de programare a experimentelor;
- validarea metodelor noi de analiza si utilizarea in determinarile analitice numai a metodelor recunoscute, confirmate si validate.
2.1.4. Parametrii de calitate mai important!
Inainte de rezumarea acestor parametri, trebuie precizat ca in modul de abordare si
de efectuare a analizei trebuie sa se tina seama de problema care trebuie sa fie rezolvata
prin analiza, de complexitatea ei, de rapiditatea necesara (de exemplu, in laboratorul clinic
adesea se impune efectuarea unor analize-teste rapide, chiar in timpul interventiilor chirurgicale) etc.
- pentru exemplificare, se mentioneaza problema din ce in ce mai grava a dopajului cu
substante interzise, cum sunt stimulentele, steroidele, diureticele, narcoticele, analgezicele,
-blocantele, sedativele, hipnoticele etc., care impune adesea testarea rapida a_unora dintre
metabolitii lor, deoarece in intoxicatii grave, deci in situatii limita, nu se pot detecta substantele ca atare care au fost utilizate; de regula, testarea se face din probe de urina (sau
sange) pentru identificare, iar daca timpul permite, i dozarea lor instrumentala rapida prin
HPLC, GC, GC-MS, MS, RMN etc., cu extractie SPE sau fara extractie;
- parametrii de calitate mai importanti sunt urmatorii:
- specificitatea si selectivitatea;
- sensibilitatea: - pragul de detectie;
- pragul de cuantificare;
- liniaritatea semnal analitic / concentratie; domeniul de concentratie sau de activitate;
- oblicitatea / abaterea: curbe etalon, parametri statistic! - coeficient de corelatie;
- precizia sau fidelitatea metodei de analiza:
- repetabilitatea, coeficientul de variatie CV al acesteia;
- reproductibilitatea, coeficientul ei de variatie;
- precizia intermediara;
- robustetea;
- exactitatea, exprimata prin regasirea procentuala;
- exprimarea rezultatului final, X, RSD, a, s, S p , t, intervalul de incredere,
evaluarea erorilor, eliminarea controlata a rezultatelor indoielnice;
- puritatea semnalului analitic:
- interference, efecte, zgomot de fond;
- netezirea sau curatirea semnalului analitic automat (programe)
sau prin algoritmi;
- eliminarea efectelor indezirabile;
- parametrii operatori pentru diversele metode de analiza.
32
34
35
biais
"S
I'll
Asa cum se cunoaste, Promochem este eel mai mare distribuitor oficial autorizat peni^tnj standarde de referin^S prevazute in farmacopeile americanS. (USP XXIII - XXV), britanica europeana si altele; Promochem face disponibile Substantele sale chimice de refet yinta (CRSs) catre utilizatorii industriali, in concordan|a cu listele generale ale USP oficiale
^an anul 1999 - 2005. In acest mod, producatorii de medicamente si laboratoarele de analiza
5si control a medicamentelor au posibilitatea armonizarii activitatii lor, in concordanta cu
*cele mai noi cerinfe si prevederi privind siguran^a si calitatea medicamentelor.
Materialele de referinta sunt, in fapt, substante farmaceutice de referinta utilizate
lin analiza farmaceutica, spre deosebire de "materialele de referinta certificate", care sunt
, ...
Iproduse in confbrmitate cu Ghidurile ISO 30-35 si care sunt livrate cu documente de cerItificare detaliate.
Substantele "chimico-farmaceutice de referinta" (CRSs) ocupa o pozilie apartc in
Scresterea continua a domeniului materialelor de referinta si standarde primare care fac
Fig. 3.1. Exemplu de oblicitate, Ofo
Sobiectul ofertelor Promochem. De subliniat faptul ca exista cateva diferente intre CRSs si
aCRMs si alte materiale de referinta si standarde, iar necunoasterea lor si incapacitatea de a
evidentia o oblicitate prin analiza unui esantion cu compozitie exacta cunoscuta, este posi- faprecia aceste diferente poate duce la intelegeri gresite.
bil ca media experimentala X sa difere de media populatiei (1 (care exprima valoarea
prezumata, reala, adevarata), asa cum se observa din figura anterioara. Pentru a sti daca
3.2.2. Substante farmaceutice de referinta
aceasta diferenta se datoreaza unei erori aleatoare sau daca ea se datoreaza unei erori sistematice, se compara diferenta X xr cu diferenta observata, care poate fi determinate de
De la inceput, trebuie subliniat faptul ca legislatta in acest domeniu este conceputa
o eroare aleatoare.
pentru a proteja si asigura calitatea medicamentelor. Monografiile din farmacopei devin tot
Daca diferenta observata este mai mica decat aceea calculate, pentru un grad de pro- :mai sofisticate, mai complicate, in pas cu dezvoltarea metodelor si tehnicilor analitice, ceea
babilitate dat, se poate respinge ipoteza nula, deoarece X ?i xr sunt identice, deci nu este ice a impus aparitia substantelor de referinta inalt purificate si detaliat caracterizate. Aceste
vorba de o eroare sistematica (oblicitate) semnificativa (adica este posibila o oarecare 'substante raspund cerintelor si exigentelor USP, EP, BP si ale altor farmacopei, cum sunt
eroare sistematica, dar ea este atat de mica incat nu poate fi detectata).
J:farmacopeile franceza (FP), elvetiana (SP), japoneza (JP) etc., fiind in continua crestere, ca
Daca diferenta X - xr este net (vizibil) mai mare decat valoarea asteptata (numita si Jo consecinta a nevoii de sisteme de calitate, ca si a calitStii sistemelor, concomitent cu
valoare critica), se poate admite ca diferenta este reala si deci este vorba de o eroare sis- 'cresterea utilizarii medicamentelor generale, specifice.
tematica semnificativa. Aceasta valoare critica, pentru respingerea ipotezei nule, se calDin aceste considerente a aparut nevoia "aplicatiilor nemonografice", cum este
culeaza cu ajutorul relatiei:
i cazul substantelor nedescrise in monografiile oficiale ale farmacopeilor, dar necesare. Iar
jsubstantele CRSs, utilizate cu aten|ie si responsabilitate, pot satisface aceasta necesitate;
I dar aceste substance trebuie intelese si considerate ca materiale ce raspund procedeelor de
ts
(3.2) Janaliza descrise in farmacopei.
X-x, =
Farmacopeea americana a inrrodus un rezumat al masuratorilor (Summary of
; Measurements), care este o forma de certificare care cuprinde constatarile rapoartelor
N = numarul de masuratori utilizate.
colaborative (interlaboratoare) rezultate din procesul de certificare a substantelor care
: "eandideaza" la calitatea si stanitul de substante de referinta; lista acestor substante este
Atunci cand exista o estimare buna a abaterii standard C, se poate inlocui in aceasta ' inclusa in forma completa a cataloagelor Promochem.
ecuatie s cu o si t cu z, care reprezinta abaterea de la medie.
Substantele farmaceutice de referinta sunt produse pentru scopuri specifice, caracte%nstice, iar producatorii urmeaza riguros protocoalele pentru a objine asigurarea ca aceste
-isubstante de referinta corespund scopurilor propuse. Certificarea lor utilizeaza cerintele de
36
37
baza ale Ghidurilor ISO REMCO, dar sunt modificate de farmacopee pentru a reflecta ce- ;
Cu toate acestea, materialele farmaceutice de referinta sunt atent si riguros controlate
rintele monografiilor farmaceutice asociate. Caracteristicile lor daunatoare (toxice) sunt :
"tre producatori, ele neavand nici o eticheta sau documente ale producatorilor, care sa
determinate de unele "laboratoarc de referinta" (referente) prin expertii lor, iar datele ... fafa sau termen de expirare. Pe de alta parte, metodele folosite de catre producatori
sunt supuse unei revederi (revizuiri) riguroase, inainte ca lotul lor sa fie certificat oficial. ;
tru controlul produselor lor, ca si recomandarile facute utilizatorilor, variaza. Detaliile
In mod normal, datele actuale si valorile specifice obtinute din procesele de masurare \
t date in introducerea la fiecare sectie, inscriind diferitele colectii CRS in acest catalog.
nu sunt disponibile sau necesare prin monografia m care o astfel de substantS. de referinta ;
Substantele farmaceutice de referinta i materialele de referinta descrise in caeste utilizata.
taloeul Promochem 1999 sunt publicate de diferite farmacopei, ca o parte integrants
Procedeul de certificare utilizat de USP este descris in introducerea la lista sub- :; monografiei analitice in care utilizarea lor este necesara; este important de retinut ca
stanfelor de referinta a USP, inclusa in cataloged Promochem 2000. Farmacopeea euro- |: ajjstii nastreaza inregistrarile lor, mai ales in legatura cu masele variabile. Promochem
peana, EP, detaliaza procedeul urmat intre-un Ghid Tehnic al EP, axat pe elaborarea mono- .* ublica cu regularitate catalogul sau, cu toate ca autoritatile publica modificarea monografiilor, iar capitolul general (1.4) este axat pe Editia 1999 a EP.
' erafiilor ?i a standardelor pc tot parcursul anului. De aceea, se recomanda utilizatorilor
Pentru alte substance de referinta - CRSs a caror puritate reala sau pentru cercetarea " isa obtina cele mai recente informatii prin contactarea Promochem cu regularitate, iar
valorii acesteia este necesara utilizarea lor corecta, ele sunt oferite (livrate) astfel:
-pentru substantele de referinta USP sa se aboneze la Pharmacopoeial Forum (PF), iar pen- cu eticheta tiparita USP, pe flacon;
-?tru substantele de referinta EP sa se aboneze la Pharmeuropa.
- oficializate in catalogul EP-RSC 51 sectia EP a acestui catalog (Promochem);
Editia acestui catalog pastrata pe "website" este actualizata si modernizata cu regu- inscrise in publicatia BP a standardelor testate oferite cu produsul.
Jlaritate ?i se poate consulta si verifica site-ul la www.promochem.com. paginile putanduSse recenza ?i incarca pentru tiparire, folosind Adobe Acrobat Software (vezi mai departe
3.2.3. Durata de viata, pastrarea si data de expirare
Isurse de informare - Source of Information).
Substantele farmaceutice de referinta sunt preparate pentru o utilizare definita si
3.3. Standarde pentru impuritati farmaceutice
trebuie sa fie cumparate proaspete, atunci cand este necesar si nu pentru pastrare timp
indelungat.
De la prima publicare a catalogului Promochem, in 1995, se mentine interesul penPastrarea pentru un termen scurt se face la +4 C, la intuneric, afara de cazul altor :itru impuritatile farmaceutice prezente in substantele active (vezi mai departe date referiindicatii, cu protectie impotriva umidit&tii. Marimea ambalajului este conceputa pentru a toare la catalogul Promochem 2001 pentru substantele de referinta utilizate in analiza
permite un numar limitat de analize repetate care sunt cerute de "Buna Practica Analitica" ! impuritatilor farmaceutice).
(Good Analytical Practice), dar ambalajul deschis nu trebuie pastrat pentru utilizare ulteFarmacopeile Europeana si Britanica au introdus in unele monografii o lista
rioara.
fcuprinzand impuritatile care pot fi prezente in substantele active. Pe de altS parte,
Este, de asemenea, important faptul ca tuturor substantelor farmaceutice de referinta J autorilafile de licentiere au aratat un interes mai mare fata de impuritatile prezente
li se dau numere specifice ?i Htere de lot, ele fiind riguros controlate de catre producatori, ; ?in produsele formulate, mai ales in privinta substantelor general active. Acest interes a
fara a li se da insa termene de valabilitate si de expirare. In context, trebuie avut in vedere ; ^determinat solicitarea de la Promochem a unor standarde pentru impuritati, in afara de cele
ca loturile noi sunt preparate in avans pe masura epuizarii asteptate a lotului curent, aflat ; 'intalnite in sursele farmaceutice normale; de aici nevoia de a se intelege necesitatea fundain desfacere; noile loturi nu trebuie sa fie distincte de cele vechi.
jmentala a standardelor de impuritati, care provin, de regula, din procesele de fabricate sau
Cand un material este retras din van/are, deoarece lotul a fost epuizat (vandut) ^din degradarea produselor finite. Cand impuritatile de degradare au o semnificatie farmasau cand lotul nu mai este valabil (fiind prea vechi), utilizatorii trebuie sa-1 utilizeze : ;cologica, testele pentru aceste substante sunt adesea incluse in monografiile substantelor
imediat si sa nu-1 mai pastreze; acest fapt se refera la perioada de timp in care loturile "sunt hprincipale originale (materiile prime principale).
oficiale", iar aceasta informatie de lot este furnizata de USP 5! EP in literatura sau bibliTestele pentru impuritatile semnificative in procesele farmacologice pot fi incluse in
ografia lor, fiind disponibila totdeauna de la Promochem.
"monografiile substantelor originale, dar cum impuritatile multor procese nu sunt cunoscute
Daca are loc o Intarziere in fumizarea (eliberarea) unui nou lot, toti consumatorii care 'a. fi active, nu sunt date in literatura, dar sunt incluse in cateva teste. Referintele farmaau cerut, dar n-au primit. substantele comandate inainte. vor fi informal! imediat despre :copcilor EP si BP la cunoa$terea impuritatilor se bazeaza pe datele existente in produsele
;j licentiate. Trebuie subliniat ca nu toate impuritatile vor fi gSsite intr-un lot particular al subnoul lot disponibil.
Exista rare situatii in care un material este retras de catre producator; si in astfel de istantelor active si ca profilul impuritatilor reale este, de obicei, caracteristic unui proces
cazuri, toate stocurile detinute de utilizatori nu mai sunt valabile si trebuie sa fie dis- p:particular de fabricatie. Numai sursa disponibila a standardelor de impuritati pentru multe
truse. Evident ca Promochem are obligatia sa informeze toti consumatorii care au ?;procese este totusi manufacturata. Producatorii renumiti ofera, de regula, accesul la standardele de impuritati specifice proceselor lor, ca parte a dosarului lor "Drug Master File".
cumparat materialul retras.
38
39
Un astfel de acces este desigur confidential intre eel care produce si aprovizioneaza si conEvident ca formularea originala ERU 001, odata modificata. in PF 22, aceasta din
sumator, deoarece facerea publica a informatiilor legate de procese poate fi folositoare con- ? - devine oficiala si numai aceasta este valabila si va continua sa fie disponibila.
curentei. Standardele de impuritati nelistate (neinregistrate) in acest catalog sunt disponiA mai survenit o modificare la PF 19, data In PF 19 No. 6, facuta la cererea
bile la cerere.
^'P ocean Pharmaceutical Manufacturers Association", adaugandu-se acetonitril, piridina
4i 1,2-dicloretan.
3.3.1. Utilizare, siguranta i manipulare
Noul amestec are compozitia prezentata mai jos si nu a fost niciodatS facuta oficiala
'' USP dar este disponibila la Promochem, insa nu este clar, in acest stadiu, dac2 formuEste extrem de important faptul ca "mainte de a deschide si utiliza un flacon en o larea va fi modificata pentru a reflecta modificarile descrise in PF 24/4, tabelul 3.2.
substanta etalon, trebuie sa fie chile cu atentie orice fel de documente care insotesc
astfel de substan je".
irabe/u/3.2
Si, mai ales, trebuie sa se acorde o atentie specials, marita, instructiunilor refeCantitatea
Substanta din amestec
ritoare la pre-amestecare, adaugarea diluentului (solventului de diluare) la materialele
1000
ng/mL
- clorura de metilen (diclormetan)
liofilizate si la marimea minima a probei care trebuie sa fie utilizata, deoarece
200 (ig/mL
- benzen
folosirea unor probe mai niici decat cele recomandate este o sursa de erori.
200 jig/mL
tricloreteni
Pe de alta parte, trebuie sa se tina seama ca unele materiale farmaceutice de refe200 ug/mL
rinta $i unele materiale judiciare de referinia sunt toxice, neccsitand o manipulare
- 1,2-dicloretan
speciala (materiale de acest fel sunt identificate in catalog). De altfel, toate materialele
100 ug/mL
- cloroform
de referinta trebuie sa fie manipulate cu foarte mare atentie, ca si cum ar fi bio-active,
200 ug/mL
- 1,4-dioxan
toxice sau infectante, iar deschiderea ambalajelor (flacoane si fiole), con tin and astfel
100 Ug/mL
- acetonitril
de substante, se face nmnai de catre personalul cunoscator si instruit in acest sens.
200 ug/mL
- piridina
Toate substantele farmaceutice si judiciare de referinta si Standardele se utilizeaza
numai pentra nevoile laboratorului de analiza si control si nu se pot utiliza pentru uzul terapeutic curent.
3.3.2. Materiale de referinta pentru impuritati organice volatile produse iTabelul 3.3
de Radian International, USA
Metoda
Produsul
Datele referitoare la USP General Methods 467 Organic Volatile Impurity au fost
USP Method <467>
ERU 001
modificate cu regularitate si aduse la zi, dupa introducerea pentru prima data de catre
Organic Volatile Impurity Standard
Radian a "Reference Material, ERU 001" in 1995. Metoda particulara specials, privind utiUSP Method <467>
ERU 002
lizarea unui astfel de material, ca si detaliile aferente sau variatii privind aplicarea metodei
Modified PF 19 Organic Volatile Impurity
sunt specificate in monografiile individuale in care astfel de teste sunt necesare.
USP Method <467>
ERU 003
Amestecul original ERU 001, modificarea in PF 19, Number 3, Page 5335 si ultima
Euro EPMA Formula
formulare descrisa in Volume 22, Number 4, Page 2654 al Pharmaceutical Forum sunt date
in tabelul 3.1.
3.4. Substante controlate
Tabelul 3.1
Substanta din amestec
- clorura de metilen
- cloroform
- benzen
- 1,4-dioxan
- tricloretilena
40
ERU 001
1000 |ig/mL
500 ug/mL
1000 ug/mL
1000 ug/mL
1000 Ug/rnL
PF 19/3
1000 ug/mL
100 ug/mL
200 ug/mL
200 ug/mL
200 ug/mL
PF 22/4
1000 ug/mL
500 ug/mL
1000 ug/mL
1000 ug/mL
1000 ug/mL
Volumul
5 x 1 mL
4 x 1 mL
4 x 1 mL
Un numar deloc neglijabil de substante farmaceutice de referinta si judiciare de refegiinta, intre care mai ales narcotice, tranchilizante si alte medicamente de care se face
?: abuz, prezentate in catalogul Promochem, sunt "substante controlate" in tarile de origine
|corespunzatoare, de exemplu in USA pentru USP, Franta pentru EP si Marea Britanie peni'rtm BP, "fiind marcate" pe eticheta produsului cu "controlled substance".
Cumpararea, detinerea si utilizarea substantelor controlate fac obiectul unor
|reglementari nationale si internationale, concepute astfel meat sa limiteze abuzul lor.
|De aceea, consumatorul are responsabilitatea obtinerii oricarei autorizatii necesare
41
43
Tabelul 3.4. Exemplu de rezumat al unor maswatori pentru un standard de referinfa USP
Irythromycin MW 717,93 Nr. Catalog 24201-0
Lot F Formula moleculara: C37H67NO12
loncentratia declarata: 97%. Continutul este stabilit pe o baza "as is", fara uscare.
(potenta declarata)
Preparare si prezentare: fiole de sticla chihlimbarii. Fiecare fiola contine cca. 150 mg.
Conformitate: lotul este potrivit (convenabil) pentru a demonstra confonnitatea (complimta) cu toate cerintele monografiei "Erythromycin USP 23-9 Supl" in care aceasta USP
iS este necesara. Rezultatele pentru lotul actual sunt oferite numai pentru informatie.
'ierdere la uscare: 2,1% in timpul ambalarii (impachetarii)
Continutul titrabil cu HC1O4: potrivit cu concentratia
'uritatea cromatografica prin LC ?i TLC: satisfacatoare pentru aplicatii oficiale
erintele tuturor altor monografii: conforme
Data oficiala: acest rezumat este facut pentru a aplica intreaga perioada a statutului oficial al acestui lot, stabilita prin catalogul oficial - vezi mai jos, stabilitatea, conservareapastrarea si perioada de utilizare.
Semnatura: ss
Vicepresedinte si Director al Dezvoltarii Standardelor
Rockeville, MD 20852, USA, Tel.:
Fax:
Net:
Evaluarea omogenitatii
Lotul a fost testat pentru omogenitate prin analizarea probelor selectate intamplator
(aleator) in si intre laboratoare. Toate rezultatele au fost intre limitele admise ale metodei.
Nivelul omogenitatii se dovedeste a fi satisfacator pentru procedeul descris in monografie.
Instruction! de utilizare: urmeaza instructiunile de pe eticheta si din monografia
corespunzatoare (potrivita) USP si notele de indramare date in capitolul <11> a!
USP XXIII, USP XXV si once supliment ulterior.
Stabilitate, conservare si perioada de utilizare
Aceasta este responsabilitatea fiecarui analist, de a stabili ca transports
(aprovizionarea) special al standardelor de referinta USP este in executie (in curs de
desfasurare); pot fi cumparate numai cantitati suficiente pentru uzul imediat, trebuind sa
se evite pastrarea timp indelungat.
Pentru asigurarea accesului prompt la ultimele informatii, USPC publica un
"Catalog Oficial al Standardelor de Referinta si Substance autentice", care include denu
mirile loturilor, abonatnentul bilunar al publicatiei "Pharmacopoeial Forum". Acest sis
tern ofera un control mai bun, mai corect si flexibilitate in raspunsul la revizuirile in
folosirea standardelor de referinta, decat distribuirea datelor de expirare a unitatilor individuale. Catalogul aferent celei mai recente editii a Pharmacopoeial Forum identifies articolele care sunt oficiale in colectia USP Reference Standards, la data publicarii.
In catalogul oficial apar doua coloane pentru identificarea loturilor oficiale:
- prima coloana identified lotul curent oficial existent, expediat dc USPC Reference
Standards Committee;
- in unele cazuri un lot anterior poate fi considerat inca oficial; un astfel de lot poate
fi identificat in coloana a doua; in fapt, acest lot anterior este adus la "statutul oficial" pentru inca eel mult un an dupa ce lotul curent (actual) este distribuit, excepcontinuare in pag. 45
44
Promochem a initial un program prin care, impreuna cu USP, sa fie aduse "US
g,, jjj conformitate cu cerintele europene; totusi, chiar si o astfel de informatie a fost
"lata din date oferite de ofertanti (care aprovizioneaza) si din domeniul public si nu
' fost verificate independent de staff-ul stiintific al Promochem si, prin urmare, nu poate
g garantata.
3.7. Substante de referinta, preparate biologice de referinfa si spectre
dupa Farmacopeea European* (EP)
Comisia Farmacopeii Europene, care se intruneste de trei on pe an, include printre
membrii sai, delegati din {Sri care au adoptat aceasta farmacopee.
La intalnirile acestei comisii sunt adoptate monografii noi, ceea ce implica si aparitia
unor noi substante chimice de referinta, EPCRS. Odata adoptate noile monografii EP de
catre comisia mentionati, ele sunt publicate intr-o publicatie anuala sau intr-o fascicula;
apoi ele sunt adoptate de catre membrii statelor incepand cu 1 ianuarie a anului urmator.
Pentru a sprijini monografiile EP, s-a intocmit o colectie a substantelor de referinja.
disponibile, care include:
- substante chimice de referinta oficiale in EP (EPCRS);
- spectre de referinta;
- preparate de referinta, intre care enzime si substraturi din "International
Commission on Pharmaceutical Enzymes and Certified Viscozity Standards", de la
Laboratoarele Van Swinden.
Noile liste ale EPCRS sunt publicate de trei on pe an, listele din acest catalog fiind
fgcute dupa EP List No. 26, October 2000.
Standardele de referinta USP nu sunt etichetate cu o data de expirare, deoarece sis- .temul numarului oficial de lot prezinta o flexibilitate mai mare decat termenul de expirare. i
Stocurile USP RS sunt controlate si verificate regulat si riguros, iarprin."Indexul ofi-1
cial al numarului de lot", tiparit de 6 on/an in Pharmacopoeia! Forum (PF), statutul oficial j
al tuturor loturilor poate fi controlat, fiind reglementat.
Lista in PF arata codul pentru identificarea lotului curent. In unele cazuri, un alt cod de
lot este identificat sub coloana si conduce la "lotul anterior/data". Once lot indicat in aceastS
coloana este de asemenea oficial pana la sfarsitul lunii mentionate; de exemplu, F-l (06/00)
se refera la faptul ca lotul F-l este oficial pana la 30 iunie 2000. "Nici o informatie" sau
"NONE" (deloc, nimic) in coloana exprima faptul ca numai lotul curent oficial poate fi uti- f|
1) Legaturi cu alte farmacopei din Europa
lizat, precum si faptul ca nici un lot anterior nu trebuie utilizat.
Este important ca fiecare analisf are responsabilitatea de a se asigura ca subs- 1
tantele USP de referinta sunt actuate, viabile.
Este de apreciat ca, odata ce apare o monografie EP, once substanta de referinja,
spectru sau preparat cerut, vor fi disponibile.
Cand o monografie EP este adoptata de catre membrii statelor Consiliului Europei,
3) Substante controlate
once
material de referinta disponibil din farmacopeile nationale, de exemplu British
I
Lista USP contine scheme I, II, III si IV cu reglementari privind substantele contro- Pharmacopeea (BP) si Pharmacopee Fran9aise (PF), sa inceteze a mai fi valabile, in
late. Informatii privind procedurile speciale ce trebuie aplicate se pot cere de la favoarea substantelor de referinta EP. Multe Jari membre ale Comisiei Farmacopeii
Europene au adoptat EP pe deplin, iar monografiile lor cer numai EPCRS.
Promochem pentru detalii si costuri.
In schimb, alte tari care sunt membre ale Comisiei EP mentin monografiile farma4) Fise cu date privind siguranta materialelor
copeilor nationale, mai ales pentru formele dozate, care necesita utilizarea substantelor de
referinta separate (corespunzatoare).
Este vorba in fapt de buletine care contin date referitoare la siguranta materialelor, |;
In sectiile catalogului Promochem, pentru astfel de substante sunt date liste cu RS
respectiv a tuturor standardelor de referinta USP RS (Material Safety Data Sheets -1 produse pentru monografiile farmacopeilor britanica, franceza si elvetiana.
Alte tan membre ale Comisiei EP au monografii nationale care nu necesita substante
MSDS), dezvoltate de USP in termeni de USP EPA Occupational Safety and Hazardous %
Substances Act, care sunt disponibile si care sunt oferite de USP; de notat ca MSDS oferite 1 de referinta speciale, de exemplu DAB (Germania), in timp ce Farmacopeea Italiana utide USP, dar distribuite de Promochem la toti clientii, nu sunt integral conforme cu cerintele * lizeaza un amestec de EPCRS si RS din Farmacopeea Internationala, IP. Substantele de
EU si deci este posibil sa nu fie in concordanta cu "Buletinele de date ale Sigurantei mate- referintS IP sunt descrise (date) in sectia acestui catalog Promochem, referitoare la'WHO
(World Health Organization - OMS).
rialelor" ale EP pentru aceleasi substante chimice.
46
47
Codul
1
2
3
3A
4
4A
5
5A
6
7
8
8A
9
10
11
12
13
14
15
15A
16
17
18
19
19A
20
20A
21
22
Identificarea prin IR
Identificarea prin TLC
Identificarea prin punctul de topire
Identificarea prin depolimerizare
Identificarea prin LC
Identificarea prin cartografia peptidei
Identificarea prin electroforeza
Identificarea prin cromatografie de excludere (size exclusion)
Identificarea prin GC
Identificarea prin RMN
Identificarea prin UV sau colorimetric
Test pentru substante inrudite, prin UV sau colorimetric
Test pentru substante inrudite, prin TLC
Test pentru substante inrudite, prin LC
Test pentru substance inrudite, prin cromatografie de excludere
Test pentru substance inrudite, prin electroforeza
Test pentru substante inrudite, prin GC
Test prin UV sau colorimetric
Test prin LC
Test prin cromatografie de excludere
Test prin GC
Test microbiologic
Biotest
Imunotest
Test pe substrat cromogenic
Test prin titrare volumetrica
Test prin viteza de hidroliza
Metode generale
Alte propuneri
M terialele de referinta trebuie s fie utilizate asa cum sunt livrate, afara de cazul in
noerafia declara c5 este necesar un procedeu de uscare.
2) Deschiderea
Pentru substantele de referinta oferite in flacoane (fiole) de sticla sigilate este recourmatorul procedeu EP de deschidere:
- se bate usor flaconul pentru a colecta materialul in partea de jos a ambalajului;
- se taie capatul opus, de exemplu al fiolei, cu o pilS sau creion de diamant;
- se incalzeste taieiura cu o bagheta de sticla incandescenta si se preseaza rapid (prin
apasare);
. daca sticla nu se sparge, se taie mai profund si pe o lungime mai mare ?i se repeta
procedure;
- este necesara protectia ochilor si a mainilor.
Numeroase substante de referinta sunt livrate ca materiale liofilizate, intr-un flacon
cu perete despartitor. De aceea nu trebuie sa se incerce deschiderea flaconului de sticla si
sa se cantareasca pudra. Este important sa fie urmate intocmai instructiunile monografiilor,
iar materialul se dizolva intr-un solvent-tampon, solutia rezultata putandu-se manipula volumetric.
mandat
sa fie mentinute la temperaturi controlate; prin uimare, acestea din urma trebuie sa fie
transportate in conditii speciale care, impreuni cu alte detalii, pot fi obtinute la cerere.
Toate noile substante chimice de referinta EP incep cu "Sena 1" (Lotul sau Grupul
1), iar inlocuirea loturilor se numeroteaza cu 2, 3 etc. Perioada de utilizare si datele de expirare nu sunt date, dar cand se schimba senile (loturile), catalogul EP CRS arata data dupa
care lotul vechi nu mai este oficial.
Spre exemplu, specificatia urmatoare: "Sena 2 este valabila pana la 30 Noiembrie
2000" se refera la faptul ca lotul 2 nu mai este oficial incepand cu data de 1 Decembrie
2000, iar Sena sau Lotul 3 devine oficiala incepand cu aceasta ultima data.
Este insa posibil ca EP sa dea o perioada mica de suprapunere, astfel meat substantele
de referinta ale casei producatoare pot fi re-certificate fai de fostele si viitoarele serii sau
loturi.
Potentiala toxicitate a unor substante de referinfj necesita unele precautii pentru
evitarea contactului cu ele pe timpul utilizarii lor. Astfel de substante trebuie sa fie manipulate intr-un spatiu Tnchis, cu manusi, sau trebuie sa fie utilizate manusi si ochelari de protectie sau imbracaminte specials, si masca de protectie a ochilor si a cailor respiratorii.
Pe de alta parte, produsele biologice, intre care $i sangele, trebuie sa fie considerate ca substante cu rise potential pentru sanatate, ele trebuind sa fie utilizate si vandute in
acord cu procedeele de siguranta stabilite de laboratoare.
4) Substante controlate
T ' h'dele standard sunt disponibile din stoc in ambalaje de 250 mL si sunt certificate
la urmatoarele vascozitati:
= 0 6 - 2 1 ; 4,9; 0,19; 33; 52; 57; 66; 85; 104; 130; 170; 215; 270; 340; 425; 530;
630- 830- 1004; 1315; 1818; 3625; 5075; 18.350 sau 47.000 mmVi
m = 0 4; 1,6;' 4,1; 8,17; 28; 45; 49; 57; 74; 91; 114; 145; 190; 240; 300; 375; 470;
580; 745; 866; 1180; 1574; 3150; 4430; 16.200 sau 41.600 mPas
Toate vascozitatile sunt calibrate fata de apa pura. Valorile declarate sunt valori no al ' valorile certificate nu trebuie sa devieze cu mai mult de 10% din valorile nominale.
Incertitudinea vascozitatilor certificate este mai mica de 0,2% la cea mai scazuta vascozitate si este panS la 1,1% la 80.000 mmVi.
Onr
I
Comisia intemationala pentru enzime farmaceutice a impus stabilirea unor metode
Lista EP contine un numar de substante supuse programelor III si IV referitoare la p
"Reglementari asupra substantelor controlate"; pentru procedeele speciale de cerere trebuie % cantitative de evaluare si defmirea exacta a activitatii enzimatice pentru enzimele semnificativ farmacologice.
contactat Promochem, acesta comunicand si costurile.
Ca o consecinta a acestei cerinte, Federatia Farmaceutica Intemationala - FIP
m
(Federation International Pharmaceutique) a produs si certificat substante de referinta pen5) Siguranta materialului. Data - Fise
tru enzime si substraturi.
Produsele FIP cerute in unele monografii sunt marcate cu (EP), ex. FIP 2 (EP) ...
Fisele referitoare la datele privind siguranta materialelor EP CRS sunt disponibile la
cerere, fiind incluse in editiile CD ROM ale monografiilor Farmacopeii Europene si site- Amylase (pancreatic), spre deosebire de FIP 1 Amylase (fungal).
ul EP. Trebuie precizat ca si astfel de informatii oferite au fost redactate din date fiirnizate
3.8. Substante de referinta ale Farmacopeii Britanice - BP
de distribuitori si de la domeniul public si nu au fost verificate independent de staff-ul
stiintific al EP si nici de Promochem, de aceea ele nu pot fi garantate.
Substanfele de referinta ale Farmacopeii Britanice - BP-CRS disponibile din BP sunt
publicate sub egida "British Pharmacopeia Commission" si sunt utilizate numai in teste si
6) Lichide certificate pentru masuratori de vascozitate
incercari ale BP 99.
Lichidele cu vascozitate certificate (Newtoniene) sunt furnizate de Van Swinden
Lista din catalogul Promochem este actuala, deci oficiala din aprilie 2000 si include
Laboratorium BV si sunt distribuite de Promochem, fiind disponibile cu vascozitati cinematice pana la 80.000 mmV1 si sunt certificate la temperaturi cuprinse in domenjul 10 C- toate BP CRS disponibile, necesare pentru a Tntelege si a urma monografiile incluse in BP
99, care au devenit oficiale la 1 decembrie 2000. Cele mai multe monografii pentru sub140C.
stantele active sunt coroborate cu monografiile publicate de EP si astfel este necesara utiVascozitatea cinematica se exprima si se certifica in mmV sau in mPas (vascozitate
lizarea EP CRS - European Pharmacopoeia Chemical Reference Substances. Detalii ale
dinamica, m), m = v x densitate .
acesteia sunt gasite in Lista EP RS (substante de referinta din Farmacopeea Europeans) din
acest catalog Promochem.
1 mPas = s cps (centipoise)
1 mmV = 1 cts (centistocke)
so
51