BIBLIOTF CA POPULARA

50C:13

--

kTRATItE I OI4EILIiJI

OROANEI

CA IITICICA XXVI-a

LAPTELE

ITEM SA CA RANA

i PRODUCEREA LBI

DE

r. I. FELIX
Af MBRII. AE ACADEMIA. ROMANI?
PRoPE-401t DE lifi l',NA l.A FAcE'.TATEA ME MEDICINX

DIN, 11UVIIREticl

CU 0. PREOUV1NTARE
s

rn

DorfmuL, ION KALINDERU

illemlarif is/ .leario'iseici nemaisse

cu

o ilustratio: IN AAIIN

SOMAS! A. S. R. PRINGIPELUI NICOLAS al ROMANIS!

s:1 Cu 11101 muRe hurl privitere la text.

_

BUCIIBESCE

T1POGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBI.

20.

STRADA DC;MNET.

:-- 20

(8kerka Kalinderu)
1904

www.digibuc.ro

BIBLIOTECA POPULAB:ii
A

ADMINISTRATIUNEI DONENIULUI COROANEE

CAR TICICA XXVI-a

LAPTELE
PUTEREA $A CA IBM 1 PRODUCEREA LUI
DE

Dr. I. FELIX
MEMBRU AL ACADEMIE! aomeNE
PROFESOR DE IGIENA LA FACULTATEA DE MEDICINX DIN IINCEEMNr

CU 0 PRECUVINTARE
de Domnul ION KALINDERU, Membru al Academiei Bombe
,..,...,..M.,../..."-wva

Cu o ilustratie : IN AMINTIREA BOTEZULUI A. S. R. PRINCIPELUI NICOLAR al ROMANIEL

li on mal multi) Ilgurl privitere la text.

BUCURESCI

TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBL

20. - STRADA D6MNET. - 20
1904

www.digibuc.ro

f..
.

1-4,141''

r.

`-111-011.:i

'-

161"MM;10.

itt

Z'

ik'4,

,71

..:

ifCYP=

.'t"..5
Itt4

:.!:;:a;11I;IL.Amar

M:=1.1,1:

y,

04f0j4

.*.'!

3 OCTOMVRIE 1903

DUPA DEJUN, PE TERASA CASTELULUI PELISOR

Majesttile Lor Regale si Regina I Intrega Familia Raga%

impreun cu Principe le Dolgoruky, trimis extraordlnar al M. Sale Impratul NIcolae al RusieT pentru a'L representa ca nas al
A. S. R. PrincipeluT Nicolae al Romanist, botezat In aceeasT l.

www.digibuc.ro

PRECIIVINTARE

Acesta e a treia crlicic de D-1 Prof. Dr.,

I. Felix, Membru al Academiei Romdne, ce se
lipeiresce in Biblioteca popularei a Administralief Donieniului Cordnei. Cele d'dntdi doue se

ocupad cu Hrana t6ranu1ui si cii Pstrarea

sa,n6Tatii, si cum cea de MP nu e de cdt o
vrmare a lor, de dre-ce tratezei despre lapte
ca brand, nu pot sei nu stdruesc pu(in asupra
miftdcelor de nutrifiune ale teranului nostril
in general.

Inainte de Idle fill insei a exprirna si aci

vii multdmiri amicului mei D-1 Dr. I. Felix,
care s'a greibit cii mullei bunei-voinfa a' mi da
aceste Incrdri. In limpid indelungat cdt a lost

Director general al Serviciului sanitar, D-sa

a cercelat de aprdpe starea populatiunei, si
insuflefit, ca tot-d'a-una, de inalte sentimente
de umanitate si de iubire de patrie, urmezei
a munci cu teirie, intrebuin(dndu-si betrdnefele
at& de bine.

www.digibuc.ro

II

In adever, intre cestiunile generale cari sant

la ordinea Iilei, una din cele mai de capetenie e aceea a seinetatii i vigrei poporului,

ca una de care depinde puterea statului.

dacd in Wile cele mai inaintate i se dei tOt&
atenfinnea i ingrijirea, cu ated mai mulltrebue s o avem in vedere noi, care, cu totedi am fdcut relativ mult in acestd privintd,
n'am feccut incei destul. Gel chemati la acestd
orinduire qi-ad dat tOtei ostenela i cautd a

nu lipsi pe nici un celdlean de bine-facerile

medicine! gi ale higienei. In timpul din urmei

silin(ele pentru combaterea diferitelor bOle qi

epidemii ad luat chiar un avent puternicr

care ne indreptOtesce la cele mai frumOsesperan(e, mai ales, dadi se vor avea in vedere
qi causele, cart' fac ca populatiunea Romdniei,

in deosebi cea rurald, se' fie at& de expusei,

dacd vom preveni Mete, inkitureind aceste
clause printr'un traid potrivit cu trebuinfele corpului, si dacei aceste silinte vor fi ajulate de.
tot! ,yi in special de factorii luminati ai .sa-

telor. Se impune dar, ca mesurile ce se vor

lua sa fie indreplate i asupra seineld(ii si vi-

Orel publice cari '.yi ad isvorul in brand band,.

indestuldtOre, in higiend .yi in traid cumpeinit,.

de Ore-ce cu cat alimentele vor fi mai suficalitativ, iar via(a mai

ciente cantitativ
chibzuild, cu atdt omul e mai sdnetos, mai
puternic qi mai desvoltat; putend resista cu

inlesnire luptel pentru existenfri i numeroselor

www.digibuc.ro

III

bole, putendu'si asigura mai bine o progeniIurei vigurOsei.

Ori populatiunea nOstrei. mai ales cea ruralii,

sufere mull de acestea, dupei cum am putut

constata in desele mele cciletorii la lard, obser-

valiant cari m'aii indemnat a lua pentru

Domeniile CorOnei mai mune dispositiuni, tinclend la imbundlOfirea steirii locuitorilor. Dintre

acestea amintesc aci numai uncle precum :

eultivarea peimintului in vederea unui rod mai
abundent ; crescerea vitelor si in special ingrijirea si (inerea vacilor, asa ca fie-care gospodar
sei pOlei avea tot anul lapte ; cullura legumelor, ;

crescerea peiserilor etc. Am incercat set iniroduc si crescerea caprei, care e vaca seiracului, dar din nenorocire fara vr'un resullat
deosebit.

Am steiruit mull mai cu seiner asupra vacilor

cu lapte si asupra legumelor, a ceiror

lipsei

era achinc simfitO, de Ore- ce feranii, ori cat de

mull ar fi prins de pe cereale, nu se induraii

,$i chiar dacd cumperaei
une-ori de ale meinceirei mai bune, apoi eraii
silill a si le procura cu bani scumpi, dOnd

a treii mai bine.

altora blind parte din ceistigul muncei bor. Afarei

de aceea, laptele, brOnza, legumele, ouele si

pdinea, pot intrefine starea seineitdsei si lucrarea

regulatei a organismului, chiar gird ca sei

rneinceim peiseri, carne si pesce; alimentele vege-

iale impreunei cu lapturi si cu oue con(in tOte

principiile nutritive trebuinciOse omului man-

citor, si cum la lard se pot avea cu mai

www.digibuc.ro

IV

putine chellueli, e de dorit sei li se dea biteratentiunea .yi sci se caute a face pe seitenl sei
intelegei insemneitatea kr.
Intr'adever, alimentele avend de scop repararea perderitor trupesci i intretinerea puterii
corpului, trebuesc alese prinlre cele mat complecte, adicei din acelea cart pot sei intretinei
singure viata. Ia aci done tablouri de D-1
Prof G. Lefevre, dupei analisele celor mat eminenti chimi.1t :
I.

Intr'o mie Opp.

AO.

CArnuri
Sange

Ou.

Lapte de vaea,
Plane.
Orz

Ov 6z

Porumb
Orez.

Linte 0 leguminOse .

Struguri i fructe dulci .

Cartoff

Migdale 0 fruete grase .

Castane

Schwaiter

Zemuri. . .

Paste Minima

..

780
807
756
865
140
150
140
177
144
115
760
810
54
537
346
983
131

/Mural- Gasiml
noide

170
182
122
36
146
134
119
128

50

40

55
679
636
615
599
781
580
200
150
72
536

4,3
25
2

90

www.digibuc.ro

--

537
8,7
250
2
3

rale

12
28
55
70

Si (mil
mine-

4-5 9-15

107

64

242
83,1
335

oi

Zahar

265
15
7

Fecule

_
768

10'

16-

45.

30
11
6,816-

20
5
29
15,2'
38,5

II.

Introit kilogram.
Lapte
Came

lgr., 9

0116 de gaina fara Nip.

Pe*ce

Gran intreg
Mina

Paine ngra

4.
.8
10 x.
2,5
6D6
10 z

Orz
Fasole

Acid fosforic

9,6

9z7
817

Linte
Nuel

Telinft

Bureti

4*5

8 s. 7
8-15gr.

Din acestea se pole vedea cei cele subliniate,

precum: laptele de vacd, oueile, brdnza, pdnea,
legumindsele (lintea, fasolea, mazeirea, bobul,
etc.) sunt alimente cornplecte, de Ore-ce coprind
in cantileifi indestuleitdre materiile trebuincidse

liranei, earl sunt de trei feluri:

1. Cele asa numite plastice sari albuminoide,

ori proteice, cari servd de preferinfei la repararea perderilor, la menfinerea organelor corpului in starea intreger.
2. Combustibile sad respiratorii, cari arclend
asa clicend impreunei cu oxigenul respirat,
servei la producerea ceildurei si forfei, indirect
si la menagearea substanfelor albuminoide din
care sunt constituite feseiturile corpului.
3. Apa si unele substanfe minerale indispensabile, ca : sarea, carbonatul de calce, de
soda, de potaser, seirurile de fier si fosfatele.

www.digibuc.ro

VI

Tote aceste trei grupe de materii cart se gild

si in corpul nostru qi se perd feirci incetare prin
acliunea ce desvoltdm, trebuesc inlocuite ; ele

alceituesc basa nutrifiunei nOstre. In privinta

substanfelor cart fac parte dirt aceste doue

categorii d'inti, acestea sant :
Plastice : albusul de oud, albuminele din
lapte, din diferitele vegetate, din carne, dirt
pesce si din singe.
Calorifere sa combustibile : zaharOsele,
grsimele (uleiurile, untul)

gi

feculete sa ami-

laceele.

Tot din aceste doue tablouri se pote vedea

modul in care stint conslituite, compuse
aceste alimente, cantitatea materiilor hrni(Ore coprinse in fie-care din alimentele areilate, la care mai addogdm pescele care confine
aprOpe aceeasi cantitate de elemente nutritive
,yi

ca si carnea de vile si de peiseri. Carnurite

de vile si de peisri, pescele si oue'le nu sunt

alimente complecte ; pentru ca set devie cu
desdvirsire hreinitOre trebue set le mai addogdm

pane saii mamalig, pe cand laptele coprinde

tOte elementele hrnitOre. De asemenea great,
fasolea, lintea, mazdrea, fructele uleiOse etc.
sunt tOte nutritive, bogate in azot qi in substanfe respiratorii, in minerale si in acid fosforic ; acestea impreund cu lOpturile pot alccitui

singure hrana, dupei cum Re arata de alt-fel

.Fi trecutul, ciind Omenii se nutreati aprOpe
numai cu ele. De pada grecii, a ceiror fapturei
era att de frumOsei qi cari eraii admirabil
www.digibuc.ro

VII

4e resistenti ca fisic i ca moral, se hrdnead

mai numai cu pane. lapte, brdnzci, cu multe
legume si fructe, ici-colea cu pesce. Apoi spartanii, romanii si alfii, cari ducecui o viald
sobrci. Despre importanta aces/or alimente ne
mai vorbesc si unit invetali de odinidrei si de
(WM.
In limpul de fate"( inca sunt mulle popre,

a ceiror brand se compune, dacd nu de tot,

dar in cea mai mare parte din vegetate cu
lapte. Ast-fel feranii rusi treiesc aprdpe exclusiv

.cu pane, legume si cu lapte, in unele regiuni

cu pane si pesce si sunt puternici, muncind
16-18 ore pe ; turcii, norvegienii cart in

majoritate nu mandncei nici odatd came ;

italienii, spaniolii, germanii si elvetienii, cari

consumd i came insei moderat. Toll acestia
sunt cunoscuti ca sdnelosi si puternici, ceici

Juana lor nu este constiluild din burueni si

reideicini, ci din greine si leguminse carol- le

adaogei lapte, ori brdnzci.
Sun! multi cari cred Ca feranii, cari se branesc aprdpe numai cu vegetate si rneimdligd,
sunt mai puternici, mai resisten(i, de cot ordsena, fiind-cei trdesc in aer liber. Acrid curat
este, ce e drept, de mare trebuintd pentru desvoltarea fisicei si peistrarea seineteitei, dor nu

lircinesce, propriu dis ; cdt despre carne, ea

.nu intciresce, decdt dac se mdnOncti modest ;

in cantileiti marl si farci adaos corespundelor

de lapte, cartofi, legume, etc., mai niult escitd
4i predispune la &Re.

www.digibuc.ro

ATM

Nu sunt pentru vegetarianism, de re-ce s'a

constalat cei hrana mixt(' e cea mai potrivita, dar am finut a da aceste amnunte pentru

cei cart pun de multe ori neajunsurile, ce '1

ajung in acest privinta, in sarcina lipsei de

carne i mai cu sema pentru clasa rurala,

pentru Want*. Nu pot de asemenea indemna
in destul pe cei chemati a lumina pe Want,
s strue din tote puterile pentru inlaturarea
acestei credinte i pentru imbundteitirea hranei
in intelesul areitat peind aci, care dupei cafe
am putut observa .yi dupa cate mi s'aa afirmat de Omeni competenti, e cel mai nemerit.

Teranii noqtri nu sunt tocmal dintre cei

mai lipsiti cansa ink" care'l fac s treiescei
rea, e nesciinta, dupei cum am ardiat qi lxi
circulara din 3 Octombre 1903, privitre la

introducerea cuptOrelor cornune de pane. Cu

ce le sla la indernana ii cu ce ar mai putea
agonisi CLI patine" bunei-vointei .yi ostenelei, ar
avea destul si ar putea sei ajungei la o stare
material(' mai blind. 144a, pentru a nu vorbi
de kite, finerea unei vaci cu lapte, nisce paseri qi 2 rimeitori iii curte, o greidina cu leguminOse, zarzaval i pOrne, le-ar da tot anut
lean(' indestulatOre i Nina i i-ar scull de
multe nea junsuri .yi mai cu seine" de Me, cari
aduc perdere de vreme, de &Wig si alte pagube. 0 statistic(' de acest fel ne-ar areita de
sigur aceste perderi mutt mai mart de cum si
le inchipue cei mai multi. Se va (lice cc."' acestea

costa bani qi mimed, dar nu e mai putin ade-

www.digibuc.ro

IX

verat, ca feranul cu putind chibzuinla ar avea

destul limp liber, iar cat pentru cheltueli le-ar
scole cu prisos, diet pe de o parte n'ar mai II
nevoit a'qi procura parte din hrand de la &Of,
iar pe de alta, trdind mai bine, munca va fi mai

spornica. Pentru acesta putem lua de pilda

pe meseria0i italieni cari vin la not in fard.
Ace0ia se hrdnesc mult mai bine de cat al
noqtri, sunt mai tari, muncesc mai cu spor
qi sunt mai bine platifi.
Teranii noqtri consumd .0 acum legumindse,

zarzavat, forte pu(in lapte 0 numai rar carne,

dar nu sunt catu0 de putin indestuldtdre, fie di
nu ad in de-ajuns, fie di le manancd fard pregatirea cuvenita. Ast-fel murdturile, ardeii etc.

cari formeza o bund parte din hrana satenilor, nu sunt aprOpe de loc hranitori, pe
cand laptele, ouele, fasolea, mazdrea etc. intrunesc tOte condifiunile nutritive. Aceste alimente, gatite bine .0 mancate cu mamaligd
bund, cu cartoli qi din cand in Mild cu pane,
stint cea mai blind hrana, feird a mai vorbi
de pegele prOspet sad sarat, care inca e bra-

nitor 0 costa relativ Olin. Totul e sa dam

indrumarea cuvenita, sa sfaluim pe saleni a
se ingriji mai mult de hrand qi de sanetate

0 seei inlesnim prin hite mijlOcele cu putinfa..

Acesta e de datoria fie-carui om luminat din

indouit punct de vedere, ca om cu iubire de
semenul sed .0 ca patriot, de Ore-ce muncind
pentru prosperarea fisicd, morald qi inlelecMaid a satenilor, ridicOm (am punendu-i te-

www.digibuc.ro

x
melii puternice, de cad sei se sfeirdme vreijmei-

.qiile uremurilor viitre. E in interesul nostru

sei ne ostenirn cu &Rid aildura in acestei privinfri, care m'a facut adesea sei amintesc agenfilor noqtri, cci trebue sii muncescei qi pentru
binele feranilor. Munca,. de alt-fel, alungei
uritul, vitiul qi miseria qi dacei ea se resfreinge
i asupra semeniior no.Ftri, ne aduce satisfacfia
sufletescei a omului care qi-a Meat datoria.
Bucuresei, 20 Ianuarie 1904.

Ion Kalinderu

www.digibuc.ro

I.

Laptele.
San6tatea i puterea omului, ca i a dobitcelor, depinde de puterea i sanelatea parintilor, i de hrana ce a prima in cel d'intAia
limp dupa nascere, i relele ce isvor'esc din
hrana nepotrivita i neindestulatre in copi-

larie, obicinuit nu se mai pot indrepta cu

desavArire la omul tine'r eit din copilarie,
chiar dacd '1 dam atunci mAncari potrivite i
de ajuns.
Copiii alaptati la sinul marnel lor, primesc
hrana cea mai potrivit, i daca cu tote acestea la noi mor multi copii de te'ran in cele
d'intAi luni ale vietei, causa este, ca copiii nod-

nscuti, in loc de a se alapta putine ore dupa

nascere, se pun la sinul mamel tArclin, adesea-

ori mai multe clue dupa nascere, cd li se daa

In cele d'intAi clile alte mncari grele, di

www.digibuc.ro

chiar mai tArdiii, cnd mama, care a fost reit

hranitd in timpul sarcinel si a leuziei, si mai
este lipsita" de bucate hrnitre in timpul aMptarii, are putin lapte, crede cd trebue s irnplinescd acst lipsa, nu cu lapte de vac, pe

care de rare-ori '1 are la inderand, cu lapte

de capra, chiar cu lapte de Oie curat, amestecat cu putind apa fiart5, ci cu rnancri mai
grele. La tell copiii se Intercd adesea ori In
pripa, fiirti ca sd fie deprinsi mai Int Ain cu
laptele de vac ori de capra, si nici dupd Intarcare nu li se cid lapte de ajuns ori nici
de cum ; d'aceea mor multi copii putin limp
clupd intarcare.
Laptele este un arnestec de mai multe materii, de apa, unt, cas, albumin (asernenat
cu albus de oue), zahar, cu putind sare, putin
var si forte putin fier ; untul nu este topit in
apa laptelui, curn e casul, albumina, zacharul,
sarea, varul si fierul, ci in lapte InOta nisce
bobulete forte mici de unt. Laptele femeei si
al dobitOcelor se deosibesc Intre ele. Copilului noti-ndscut 11 priesce numai laptele de
femee, mai srac in cas, mai bogat in zachar

i in albumin de ail laptele de vac, ,i numai de la 9 luni dupd nascere copilul se deprinde cu laptele de vac5, afara de nevoe
mare, cAnd muma copilului s'a bolnvit, ori
www.digibuc.ro

..."7.0

Fig, 1,

Taur, vac4 ,1 vitel de la Uptiiria Peri a Domeniuluf Cornei Cocioc,

www.digibuc.ro

a murit, c5nd 'i-a secat sinul i nu mai iese

lapte din titd, alunci trebue sd recurgem la
laptele de vacd i inainte de a 9-a lurid a vietet
Dupd laptele de femee, hrana de cdpetenie

a copiilor mici trebue sd fie dar laptele devacd, de caprd i chiar de oie, de rare-ori
laptele de mdgdritd. La inchegarea in stomacul copilului laptele de vacd produce cheguri
grse, tari ; cel de femee cheguri subtiri, micir
moi. La fierbere, casul si alburnina din lapte
se mai prefac, ast-fel cd copilul mistuesce laptele de vacd fiert mai gred de eta pe cel crud,

dar nu ii putem da lapte crud, dacd nu suntern siguri, cd el provine de la o vacd cu totul sdnetsd. Void ardta mai jos, cd obicinuit
laptele de la vacile bolnave devine prin fierbere nevatdmetor.

Dacd laptele se pastrzd nemicat intr'un,

vas, se adund pe suprafata lui o pdturd de
lapte mai gros, galbuid, bogat in unt, care
pturd se numesce srnntand. Laptele de desubt remilne sdrac in unt. La ederea prelungita intr'un loc cldicel, laptele devine acni
si se inchiagd, chiagul inta intr'o apd dulcga pe care o nurnim zer.
Dintre materiile cari compun laptele, cea
de cdpetenie este untul; intr'o 100 pArti lapte
de vacd se afld 3 si jumdtate pnd la 5 parli

www.digibuc.ro

unt. Laptele de capra se deosibesce pulin de

cel de vaca ; cel de ole confine in 100 Orli
6 si jumAtate pAna la 7 parfl unt, cel de bivolip 6 pAnd la 9 prfi.
Colostrul, laptele muls indatd si in cele
d'intAi 4 clue dupa fatare, este cleios, viscos,
de fafd pufin inchis, mai gros, mai bogat in
unt, albumind si cas, de cat laptele muls cu
cAte-va clile mai tArcliti.

Vaca bine ingrijita cid lapte pAnd la 300

chile, reil finuta mai pufin timp; ia da lapte
de la 70 'Ana la 160 clile.
ValOrea laptelui depinde de catafirnea untului ce confine, dar soiurile de vaci cart dad

mull lapte, nu (lag tot-d'a-una si un lapte

bogat in unt. Obicinuit catafirnea si bunatatea
laptelui se deosibesc la vacile de acelas soi0,

dupe hrana si ingrijirea ce le dam ; nutreful

trebue sa satisfacd trebuinfele ale insusi vacii,
si tot-de-odata sa slujesca si pentru proclu-

cerea de lapte. Pentru ca laptele s devie o

hrand sanetsa pentru tofi, in parte potrivita
pentra copii dupd infarcare si chiar a inlocui

la nevoe lipsa laptelui de femee, el trebue

s provind de la vite sanetse, adapostite in
grajd curat, aerat, luminos, bine hranite, curat
intrefinute, sa fie muls, cules si Ostrat in

mod curat, aprat contra stricarii si contra

2

www.digibuc.ro

amesteculuf cu materif streine. Lipsa de curatenie la intretinerea si la rnulgerea vacilor,

la culegerea si la transportarea laptelui, nu
se mai pte indrepta prin fierbere.
In trile in cari se produce si se mannca
lapte in cMatime cu mult mal mare de cat la
noi, in Danemarca, Suedia, Germania, Olanda,

Austria, cresatorif de vite, proprietarif marl,

teranif, lucratorif de laptarie, dispun de destule
mijlce pentru poveluirea lor, asupra alegerii
si imbunqtatirii soiului vitelor, asupra intretinerif i hraniril lor, asupra inrnultirif cata-

tirnel de lapte, asupra ape'raril laptelui contra

striCarii, asupra prefacerii lui mai potrivite in
unt si in branza, asupra desfacerii mai banse

a laptelui, untului, casulul; in acele fe'rf se

afl nurnerse scoli de laptrie, scoli de argari
de vite si de lucratorf de laptarie, laboratorii
de incercare si de cercetare a laptelui, gazete
de laptarie, invtatori preumblatorl de hi ptarie,
cari merg din sat in sat si poveluesc pe trani
in clilele de Dumineca si de srbatori; socie-

tap' de hiptarie, cari intre allele ingrijesc de

invfatura kiptarief ; se fac din cand in cand
exposifiuni de vaci cu lapte, de unelte de laptarie, de lapte, smantan, unt, branzeturi; se
tipresc numerse scrieri pentru popor, asupra ingrijirif si creseerif vacilor si asupra
www.digibuc.ro

producerel de lapte. Am visitat deund-cli o

expositiune de lapte, deschisa la Hamburg,
ora bogat din Germania, care expositiune

n'a avut alt scop de cat acela, de a da indemnul la producerea si la mancarea de lapte

in catatime mai mare i in intregimea lui,

ca lapte intreg, nu numai prefacut in unt,
ca5cava1 si branza.

Cresctorul de vite 5i vind'etorul de lapte

ca 5i cumpratorul, se folosesc cu mult mai*
bine de acest dar al lui Dumnedeii, dacd laptele este mancat prospet 51 intreg, neprefacut,
de cat daca se face din el unt 5i branza, caci

nurnai daca mfmcam laptele intreg, intrebuintam tote pailile din care el este compus,
tote materiile hranitOre cuprinse in el, lard
ca sa pierdem parte din ele. La producerea
de unt i de branzeturi se pierd uncle din
materiile cuprinse in laptc 5i se preface allele, ast-fel ca nu se pot mistui cu aceeasi
inlesnire si cu ace1a5 lobos hranitor ca laptele

intreg, natural. Cresatorului de vite if aduce

vinclarca laptelui prOspet folse mai marl,
de cat producerea de unt 5i de branza. 0 socotla ne aratti, cfi laptarul castiga mai mult,
vindnd laptele neprefacut; la not se scOte

1 kilogram de unt din 28 pana la 30 litri

lapte; pentru acsta catatime de lapte prspel,
www.digibuc.ro

laptarul roman ia 6 pand la 12 lei, iar pentru

1 kilogram unt prspet numai 4 pand la 5 lel.
Pentru propdirea poporului roman este de
trebuinta, ca sa se marsca producerea i man-

carea de lapte, ca de acst crescere sa se

folossca la hrana nu numai oraenii ci i
locuitoril satelor. Asta-cli, satenii noVri mannca forte rar lapte, i din untul ce produce, mare parte il cumpera carciurnarii in
schimb pentru rachia i negustorii preumblatori in schimb de stambd prst, de ace,.
panglici i chiar de sulirnanuri.
II.

Producerea de lapte.

Producerea de lapte a unei te'ri, depinde

de nurnrul vacilor cu lapte, de soiul lor i
al taurilor, de puterea i snta tea lor, de
adapostirea, intreUnerea i hrnirea lor, de
mulgerea lor. Bundtatea laptelui mai este datorit culegerii lui curate la mulgere, pastrarif
i transportrii lui potrivite [And la cumprtor. Astd-cli, se aleg vacile cari dati lapte

mai mult i mai gros, li se da hrana potrivita, care se preface cu folos in lapte, se intrebuintzd unelte, cari pana" deuna-cli n'aii
www.digibuc.ro

CID

,1T

1,2'1%

P"`e:

,
.0

.14rk

.0..

-d

4.

Fig. 2. Taur Allgau de la Iiiptaria Peri. Dorneniul Conine! Cocioc.

www.digibuc.ro

10

fost cunoscute, se pstrezd laptele in starea

lul natural, nestricat, se trimite in orase depArtate, i dacd n'a lost intrebuintat in stare
prospeta, tranul se folosesce de tote materiile din cad este compus, prefAcendu-1 in
unt si in brAnzA

Fig. 3.

Taur moldovenese de pe Domeniul Cornei k;egareea.

Pentru a indestula tra cu lapte, ne trebue

vaci bune in numer de ajuns. Sii vedem dar,
ce numr de vaci posedd Regatul Rom An. In
anul 1860 RomAnia a avut 2.607.594 boi si
vaci; d'atunci pAnd astd-di, nunferul locuito-

rilor Wei a crescut, iar acela al vitelor a

scaclut. Dupe numerMrea l'AculA de Mini-

www.digibuc.ro

:-.

fig.

4.

Vaca Allgau de la lAptAria Peng.

www.digibuc.ro

12

sterul de Agricultura i de Domenil in anul

1900, s'aii aflat in RomAnia 2.588.526 vite,
din cari 751.277 vaci, jumaiate vaci cu lapte,
jurnMate vaci sterpe ; din 100 de vite nu sunt
dar nici 30 vaci. Din aceste vite, bivolii sunt
43.475 la numr, taurii 24.000. Cele 2.588.526

vile apartin la 754.000 locuitori. La 100 locuitori vin in RomAnia 43 vite, din cart numai
12 vaci ; in alte teri numrul vacilor este
mai mare ; in Danemarca vin la 100 locuitori
41 vaci.

Num6rul oilor a crescut de la anul 1860 ;

el a lost atunci de 4.410.357, iar in anul 1900
de 5.655.444. Din 100 oi partea ferneiasc5 face

77-78, din cele din urm sunt la 100, 92

fttre i 8 sterpe. Cele 5.655.444 oi, ce se

aft' in Regatul Roman, apartin la 392,523

locuitori; mai mult de o treime din ei ail de
la 1 'Ana la 5 capete de oi, o altA treirne de

la 6 pand la 10, nurnCrul celor cari posedd

peste 1000 de oi este de 270.
Nurne'rul caprelor a scaclut ; el a lost in
anul 1860 de 409.676, in anul 1900 de 232.515.

Lipsa de vaci cu lapte provine d'acolo, ca*

mai ales de 20 de ani incce s'a neglijat crescerea de vite, s'a Intins semnarea de grAne
ast-fel, c n'a re'rnas loc de pa'une ; s'ail redus
imwle, islazurile de p4une, liveclile de fan,

www.digibuc.ro

13

i am re'mas inapol cu semnarea plantelor

de nutret, de lucern, trifoia i altele. Multi
terani smnd deja pe cAte un mic petec de
pdmint nutreturi artificiale (lucernd, trifoiii);
acsta ins nu este de ajuns, dar nu ne vom
putea lipsi cu totul de paunile naturale. Id
colo, tineril Omni, improprietariti de curnd
pe pdminturile cump6rate de la Stat, ail lsat
din ele cAte un petec pentru islaz, dar intinderea acestor pauni este forte mica, i nu
ne putem atepta la indreptarea acestel stari
de lucruri, frd crescerea mai intinsd de nutreturi artificiale.
Pentru ca sa producem lapte bun in cttime mare, nu este de ajuns ca s dispunem

de un numr indestul'ator de vaci, cad nu

tote vacile dati lapte mult i bun; trebue dar
sa alegem vacile, sd imbuntatim soiul vitelor
prin imperecherea intelpt i prin ingrijirea
potrivitd. Prin hrana build i iniretinerea curata putem sd marim catAtirnea laptelui pro-

dus, chiar la vacile cari obicinuit dail putin

lapte. Vitele bucene i moldovenesci, vitele
de munte cu cap mic 1 cu come mid, sunt
bune de lapte. Prin imperecherea vacilor ro-

mnesci cu tauri streini de soiii ales, se pot

cresce vite bogate in lapte ; pe unele moii
ale Domeniului CorOnei s'aU incrucipt vacile

www.digibuc.ro

;},

,1

Fig. 5.

Vaci moldovenesel de pe Domenic! Cornei $egareea.

www.digibuc.ro

CI,

..

Fig. 6.

Vad olanded
1

www.digibuc.ro

16

stenilor cu taurii Dorneniului adusi din 1611

deprtate, si ast-fel s'ad produs vaci bogate

in lapte si boi bunt de munc.
Vacile romnesci dad pe an 400 pAnd la
eel mult 1000 litri de lapte ; de la vitele romnesci de corcitur cu vitele alese streine
se dobAndesc ctatimi mai marl de lapte.
La lptria regard Brosceni din judetul Sucva, vacile aduse din partea Germaniel numild Pinzgau si corciturile acestui soid de vite
aduse din Bucovina dad ca catatime mijlocie
1200 litri pe an. Unii laptari din mahalalele
rnrginase ale Bucurescilor ad vaci de corciturd cu tauri streini, cart le dad si Vand la
2000 litri de lapte pe an ; se gsesce la no!

si ate o vacd care da' mai mult. In pile

streine, in Danemarca, Suedia, Germania,

Olanda, multe vaci alese, bine ingrijite, dad

pnd la 4000 litri lapte pe an, dar cAtatimea
mijlocie este mai jos. La noi vacile streine,
dac sunt bine tinute, dad aceleasi cattimi
de lapte ; la lptaria din Peri a Dorneniului
Cornei vacile din Allgau dad pe an pAnd la
4000 litri lapte, dar mijlocia este de 2400

litri; aprpe aceeasi mijlocie o dad vacile

streine din Pinzgau si Simmenthal de la lapta'ria Brza din judetuI Prahova.
Indat dupd ftare vaca d lapte mai mult,

www.digibuc.ro

Fig. 6 bis. V4te Finzgau, Dornenita Cornel Charente.

www.digibuc.ro

18

apt scade treptat cAtAtimea lui, pAn ce scd

cu totul, ea r6mAne insA mare in urma nutretului verde si a psunii bogate. CATAtimea
laptelui, timpul cat vaca (1t lapte si bogatia
laptelui in unt, sunt in strins legatura cu
hrana vacilor. Laptele vacilor romanesci con-

tine intre 100 pArti, 3 si jumAtate pand la

r;

ig
L

'

Fig. 7.

Vaal elvelian.

5 parti unt, al bivolitelor 6 pand la 9 WV

unt. In alte teri, in cari de obsce vacile dail
mai mult lapte de cAt la noi, el contine mai
putin tint de cAt laptele din tra nstrA; cu
tote acestea, cdtAtimea intrgd de Lint produs

de dare o vacd streind, este mai mare de cat

aceea pe care o dti o vaca romAnsc. La

www.digibuc.ro

411

"

".."'"""&"1

'""'"

Fig. 8.

Vaca englezi.

www.digibuc.ro

20

laptaria Peri (Dorneniul Cornei Cocioc) lap-

tele de la vacile streine (Allgau) confine la

100 WV, intre 2 i jumatate i 5 i jumatate
unt, ca mijlocie pufin peste 4 la sut. Vaca
& lapte 8 pAnd la 10 luni.
Prin imperecherea vacilor romAnesci cu
tauri alqi, se pot cresce vaci bogate in lapte,
precum am aratat mai sus, dar feranil notri
se slujesc adesea-ori de vifet-tauri, de tauri
necopft, de vArsta mai mica de cAt de 18 luni,

nehranifi, munciti peste me'sura. Vitele mari

i frumOse pe cart le vedern la unit plugari,
sunt cumperate din Moldova, uncle lipsa de
p4une nu este atAt de mare ca in Muntenia.
Cu singura alegere de vaci bogate in lapte,
i chiar cu aducerea din strelnatate de vaci

alese, nu putem mari producerea de lapte,

dacd nu irnbundtafim i traiul vacilor, daca
nu le adapostim la vreme rea in grajduri sanatse, dacd nu le finem in curafenie desdvArita, dacd nu le hranim bine, cu un cuvent, dacd nu le dam acele ingrijiri, cart li
se dail in Wile unde se produce mult lapte.
Vacile nstre, cAnd vor fi mai bine hranite,
finute iarna in grajdurt calde, cAnd nu se
vor supune prea tinere la muncd, vor da lapte

mai bogat de cat asta-cli. Dacd voim sa ne

asiguram prasil de vaci bune cu lapte, tre-

www.digibuc.ro

21

bue ca o blind parte din lapte s'o Intrebuintam pentru hrana viteilor, cad dacd nu 'I
hrnim un timp Indestulator cu lapte, ei se
prapadesc; se pot insa hrni viteii si cu lapte
de &le, care este mai eftin.
Igiena laptelui Incepe in grajd, cu buna Intocmire a grajdului, cu Intretinerea curat a
grajdului, a vacii, a tot ce o Inconjrd si cu
curatenia Omenilor cari o Ingrijesc. In alte

tett multi terani ati pentru vitele lor grajdun de vite frumse, largi, inalte, lurninse,
bine aerate, calde, asternute pe jos cu ciment
ori cu asfalt, cu tevi pentru aducere de apii
curata si cu canale pentru scurgerea udului;
toti, si cei mai saraci, adapostese iarna vitele

mai bine de cat sunt adapostite la noi; noi

mai suntem in acst privinta inapoiati. Se
gasesc in Regatul Roman id-colo grajduri de
vite bine zidite, intretinute intr'o stare de curatenie desavarsita ; mosiile Dorneniului Cornei poseda grajduri largi, inalte, solid zidite, 1 e jos cimentate, canalisate, inzestrate
pe din luntru cu tevi de apd ; asemenea ail
grajduri mai frumse unele aseclminte ale
Statului, sclele de agricultura, fermele model,
apol unit proprietari de mosii si de ltiptarii
mart. Ca model de grajduri calde, largi, cla-

dite din bArne de lemn, canalisate si inze3

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ctio

tsD

1k

;1'7" r

"
'5"k

4
=

is,

Fig. 10.

Grajdul Domeniului Cornei Gliergliga,

www.digibuc.ro

24

strate cu tevi cart aduc apa in grajd, pot

sluji cele ale moiet i laptariei Brosceni, in
muntif judetului Sucva, proprietate a M. S.
Regelui. Mal gasim adese-ori in judetele de
munte cAte un grajd bunicel din lemne cioplite. Putini proprietari de moii tin vite i
nu le adapostesc tot-d'a-una bine.
Teranul tine obicinuit vitele sale in coare

proste, in salae ori soprne, in cart vitele

sunt adese-ori culcate in gunie, primenite de
rare-ori, cAte-odata el le lasa i iarna in
ocOle desvelite, unde surer de asprirnea timpului. Coarul este clddit din nuele impletite,
lipite cu pamint, cu tavanul jos, lipsit de ferestre, intunecos i friguros, caci n'are pod,
afard daca este aeclat sub patulul de porumb,
ceea ce este re"ii pentru porumb. Obicinuit
coarele sunt rn intretinute, nu se lipesc din

noif indata dupa ce s'a desfacut lutul de pe

gardul de nuele, i atunci vntul bate prin
coar.

Vaca cu lapte, tinut. i hranita in grajd

ori in coar, trebue sa se scla neaprat in
tote chide la aer curat, cel putin pentru 2
ore, jar in timpul writ' sa fie tta" cliva lsata
in aerul liber. Vaca are trebuinta de apti cu-

rata, dar se gasesc in trd multe sate, unde

Omenii i vitele lor nail apd de ajuns, unde

www.digibuc.ro

tr
,
_
L,

"1.

112
1
L

,5

-.,,,,e.

tZ

C.T

-N..2. ; il.

n'

''

43-' -9

0s

,',
'_

,"....--..7
-,%.

.5.

.',Wr';;EI,
,6_61T_Tayo ,o1

Fig. 11. _ Veaerea din nauntru a until' grajd din Suedia.

www.digibuc.ro

26

femeile aduc apa din departare cu hardAul

pentru trebuinta easel, iar vitele le duc departe pentru a le adApa. In asemenea casuri
vaca obicinuit nu este finuta curat 5i nici adapatd regulat, 5i nu d5, din acsta caus, lapte

bun 5i de ajuns.
tinute de cat vacile; adesea-ori ele stint aperate contra viscolului 51
Oi le sunt mai

r611

viforului numai printr'un paravan de scanduri. Stanele sunt obicinuit de gard nelipite,
ori de barne sail de scanduri nelipite, departate de ape curgetre si de isvre.
In cele mai multe ten streine vitele, 5i mai
ales vacile, ca si cele-l'alte vite, sunt dilnic
curAtate cu tesala 5i cu peria i splate, gunoiul scos din grajd de done ori pe di. La
nol se d5 o asemenea ingrijire numai vacilor
din l5ptariile mai marl, 5i numai cu incetul
teranul se deprinde a tesela vitele din cand
in cand, a primeni mai adesea-ori asternutui
vacilor, pentru .ca ugerul lor s nu incite in
murd5rii. Cei mai multi terani cart a grajd
ori co5ar, 11 curata de rare-ori, afar de putine casuri cand pe stenii de la o mo5ie bine
condusa, pilda ce au necontenit inaintea ochilor, ii convinge de folsele curateniel grajdului si a \Tacit', a tesalei si a periei. Dupa ce
fiul teranului va inveta in sada e1emen1ar5

www.digibuc.ro

27

de agricultura modul curn trebue SC ingrijsca vaca, se va schimba in bine starea de

astd-cli a tineril el.
Nurnal vaca bine hranita pte produce lapte
de ajuns ; obicinuit mica intindere a pasunei,

reaua el stare, neajunsul rarelor semnaturi

de trifoiii si de lucerna, contribue pentru ca
vaca teranului sa 'I dea putin lapte, afard de
unit Weill din vecindtatea oraselor marl, unde

el vind laptele cu bun pref. Din causa lipsei

de nutret, obicinuit vacile ce sunt sa fete,

cand es in primavara sunt atilt de slabe, in
i fata, abia aC laptele trebuincios
pentru alaptarea vieIului lor, asa in cat numai pe la Rusalif, daca an ceva lapte mat
mult, sa' ptC mulge si teranul ceva lapte de
la ele, iar dupe secerd Intarcil indata, cad le
seca laptele din causa secetei si a lipsei de
hrand. De aceea prin satele nstre nu se gdsesce vara i iarna lapte dulce, care e o ra-

cat daca

ritate.

Mulgerea vacilor.

Mulgerea vacilor nu este o lucrare usra",

se cere pentru ea ore-care pricepere ; mat

ales cti vacarii, vacaresele, gospodinele insa'r-

www.digibuc.ro

28

cinate cu acest lucrare intr'o laptarie, sd

aibd consciinta, cunoscinta i deprinderea trebuinciOsd pentru indeplinirea regulata a mul-

gerii, sd fie din firea lor blncli, sa nu trateze vacile cu asprime ori cu cruclime, cdci
i vaca este sirntitre pentru modul cum este
tratatd, i ori-ce nernultumire a el trage dupe
sine imputinarea de lapte. In Suedia, Danemarca, Schleswig-Holstein, existd pe lAngd numersele cle de Iiiptdrie i ce)le practice
pentru inveldtura de vdcari i vdcdrese, insdr-

cinati cu mulgerea.
Cea d'intAiii datorie de implinit la mulgere
este curtenia cea mai ingrijitd. Dacd de la
inceput laptele n'a fost muls, cules i pastrat
curat, atunci tote incercdrile pentru indrep.

tarea lui reran zadarnice ; un laple murdar

nu devine prin fierbere lapte curat. Vaca se
mulge la paune, in aerul liber saii in grajd ;
este necesar ca aerul grajdului sd fie curat,

pentru ca sd nu cadd in lapte murddrii din

aer, ca vaca sd fie curatd, pentru ca la micarea el sd nu se scuture in lapte necurdteniile lipite de corpul ei.
Am veclut de curnd in streindtate in Nordul

Germaniel, cum sunt acolo vacile ingrijite.

In tote diminetile, dupe ce vacile ail fost

tesalate i terse cu peria, li se spald pAnte-

www.digibuc.ro

29

cele i ugerul cu apd curatd. Vacile se mulg

de 2 or pe di, in tote dilele la aceeasi ord

si in aceeasi ordine. Cu o jumtate ordinaintea

mulgerii, vaca se mai cur* pe pantece pi

uger cu o perie mole, si in timpul mulgerii
nu i se dd nutret, pentru ca sd nu intre praf
in lapte. Inaintea mulgerii, persOnele insdrcinate cu ea isi spalA rnanile si bratele rand
la cot, isi curtd unghiile, pun peste vestmintele lor bluze
curate si se incaltd
cu incsaltarninte osebite, obicinuit de
lemn ; spald din

nouugerulvaciicu
o carpd muiata in
apd, isi sterg manile ca sd fie uscate

si se asdd lingo

--

Fig. 12.

ScAunel i glet.

vacd pe un scdunel. La mulgere se apucd

cate una din tite en mana, se apasd putin
asupra titelor, stringerea trebue sd fie dulce,

nu tare, dar s golescd ugerul cu desvarsire, cad laptele care se stOrce cel din urma
este cel mai bogat in unt, i stringerea prelungita, pand la esirea din tita a celei din

urmd picaturi de lapte, face ca sangele s

curga cu mat mare vioiciune prin uger i ca

www.digibuc.ro

30

sd se producd mai mult lapte. Modul de mul-

gere cel mai intrebuinfat astd-cli este acela

la care se irnitzd natura, modul de sugere al
vifelului. La noi cele mai multe vaci nefiind
mulse ast-fel, nu dad obicinuit mai mult lapte
de cM cdtdfimea trebuincisd pentru vifel. Am
mai veclut in Germania cum mulgetorii si mulgetorele mangdiad vacile la inceputul $i dupd
sfar$irea mulgerii, le cAntati in timpul acestei

luerdri; se putea vedea ea' existd un fel de

prietenie intre vaca $i vacaresa, ca vaca este
singitre pentru arMarea de dragoste.
Daca vaca este finut curat, daca ugerul a
fost bine curdfat inaintea mulgerii, laptele care
se.scurge din el este curat. Microbii, ciupercufe

forte mici cari trdesc in aer, in apd, pc nutref, pe corpul vitelor $i pe cart nu il putem
vedea fara ochian, se pot sui in gurile sfircurilor, in intrarile fifelor, si sa se scurgd
en laptele din ele, ast-fel cele d'intdi picaturi de lapte muls pot confine microbi pe
langa alte necuratenii, si din acestd causa in
laptriile bine conduse, se deosibesce inteun
vas osebit mica catafime de lapte stOrsd din
fife la inceputul mulgerii, se Pune la o parte
$i se intrebuinfzd pentru hrana vifeilor.

Vase le in earl se mulge, se adund $i se

pdstrza laptele, trebue sd fie cu desdvdr$ire

www.digibuc.ro

31

curate , cea mai mica urrnd de lapte, care dupa

golirea si spalarea vasului a remas in el, se

acresce din causa microbilor din aer cari cad

In lapte si earl prefac picAturica de lapte vechiii

intr'un fel de maia ori de drojdii, si strica

www.digibuc.ro

32

ast-fel laptele adus din nofi in acel vas necurat. Vase le pot fi de lemn, de fier Imbracat

cu cositor ori cu smalt, de pmlnt ars bine

smaltuit, orl de sticla ; ele se spala in mai
multe feluri : se mole in nisce basine orl in
albil marl umplute cu apa, se frca cu peria,
se clatesc cu apa fierbinte, cu var stins amestecat cu apa, cu soda (un fel de lesie) topita

in apa fierbinte, se umple cu aburi de apa

fierbinte. Un singur fel de curtire nu este
tot-d'a-una de ajuns, si pe langa curatirea cu

peria, trebue sd mai spalam vasele pe din

luntru cu apti fierbinte, in care s'a topit soda.

La laptaria Peri de pe Domeniul Cornei,

dupa curtirea cu peria si dupd spalarea cu
soda topita in apa fierbinte, vasele se clatesc
cu apa curata, se intorc cu fundul in sus, se
introduc in ele aburi fierbintl. de apa i apol
nu se sterg, cad cu cArpele s'ar mai putea
introduce in ele materil str6ine, si OM la
noua intrebuintare vasele ranan aseclate cu
fundul in sus, iar inainte de a se turna din
no lapte in ele, sunt clatite cu apa curatd.
In lipsa de aburi, vasele trebue sa se curete
neap6rat prin frecarea cu peria i prin oparirea cu lesie fierbinte. Se intelege, cd apa
care slujesce pentru spalarea vaselor, trebue
s fie fOrte curata, cad microbil din apa

www.digibuc.ro

33

necurata re.m4f in vase, s'ar inmulti repede

in lapte.
Murdariile mai grse, earl a putut cadea
in lapte, le dep6rtam lesne prin strecurarea
lui indat dupe mulgere ; microbil, ciupercute
forte mici cari se vd numal cu ochianul, in-

trati in lapte, nu ii putem inlatura cu desavarire, dar cu ore-cari ingrijiri, prin pastrarea

Fig. 14.

Doue" site, strecuriltOre

laptelui la recre, putem opri inmultirea mi-

crobilor, cad ei nu cresc, nu se inmultesc

de cat in locuri caldicele, la re'cre putem
mentine laptele nestricat un timp ore-care.
Indata dupe mulgere, laptele se departza din

grajd, pentru ca sa nu absOrha aerul mirositor i aburii din grajd, i se strecOrd prin
felurite site i flare. Daca laptele se strecra
prin panze de in, de bumbac ori prin flanela, atunci carpele trebue sa se oparsca cu
lesie fierbinte i sa se spele dupd fie-care in-

www.digibuc.ro

al

trebuintare. Ici-colo se strecra" laptele prin

Tata' de bumbac, dar dup6 fie-care strecurare
trebue sii se reinoiscd vata, caci in laptele
remas in vata microbii se inmultesc repede,
si la o none strecurare prin acea vatfa laptele

-se stria se acresce. In multe laptarii mari

-din streinAlate se strecrA laptele dupa mulbcr ere ast-fel, cum se curATA in uncle orase

-apa de riii, in nisce basine ori vase forte

mari, in cari este aseclat de-asupra unei pA-

turi de pietris o pAturA de nisip gros si

-de-asupra nisip fin. Dar trecnd prin site,

prin dupe, prin vata ori prin nisip, laptele

nu se curAt de microbi. LAptariile mari mai

cura" laptele, dupa ce a fost strecurat, punendu-1 intr'o unlta numit centritugA, un
vas rolund care se invArtesce fOrte repede,
i prin iutla invArtiturilor se aruncd la o
parte mai tote murd5riile din lapte.
Dacd laplele se pune in sticle, ele trebue
-s fie pline cu desavArsire, sd se inchid cu
-dop carat si ast-fel, ca sa nu ptd intra aer.
Dopurile de pluta sa' se firbil in lesie dupe
fie-care intrebuintare.
Trebue s luthn mesuri. pentru ca microbii
.aflati in lapte, crora le priesce cldura, s
mi se inmultsca", si ca sA nu intre .in lapte
tnicrobi noui. In laptele pastrat in locuri mur-

www.digibuc.ro

35

dare si calde, microbii produc nisce otrvuri,

forte primejdise pentru copiii mid, earl se
inholnavesc din ele cu trepAd, vrsturi, rii-

gusela, sudori reel. slabiciune mare si fOrte

multi mor din otrAvirea cu asernenea lapte
stricat. Dup strecurare, laptele mai este cal-

www.digibuc.ro

36

dicel, il re'corim dar repede cu felurite unelte

rcoritre. Unlta rcoritre cea mai intrebuintat este un vas rotund de tinichea, inchis, umplut cu ghtd ; pretil din afard ale
acestui vas nu sunt netecli, ci prta Msce An-

tulete i ridicaturi; de-asupra acestui vas cu

ghet, se acld un vas mai larg, cu gauri

forte mid la fund. In acest vas gaurit se trnd
laptele pe care voim sd'I re'cim, el curge cu
incetul prin gaurile fine din fund peste vasul
r6coritor umplut cu gheta, i se adund intr'un
alt vas aflat dedesubtul celui r6coritor, ast-fel
cldura laptelui scade repede. Asemenea vase

r6coritre se gasesc i la noi in tra in mai

multe laptarii. Laptele, dupd ce a fost rcorit,
trebue s fie mentinut in vase inchise la r6core, la cAldura de cel mull + 8 C., la care
crescerea i inmultirea microbilor i acrirea
laptelui n'are loc. Laptariile mai bine intocmite au maini pentru fabricarea de ghetA,
ghetarii i pivnite rcorse. lAptaria Peri a
Domeniului Coronet, are pe lAnga dou ghe-

prit mari i o maina, pus in micare prin

aburi, pentru fabricarea de ghta" artificial.
In Ifiptn'riile mici, in lipsa de ghetd, se pun
vasele cu lapte bine inchise in hardaie, ori
in alte vase mari umplute cu apa rece, care
se reinoesce din and in cnd. Multe kiptrii

www.digibuc.ro

37

strine i. la noi ldptdria Peri, ail pentru du-

cerea laptelui cu cale feratd oil cu camp,

vase mici de tinichea, umplute cu gheld i
bine inchise, care se a0cld in nduntrul vaselor
mari cu lapte. In streindtate, transportarea laptelui din depdrtare, se face in vageme osebite
ale cdilor ferate, cu preti indoiti, i golul

Idsat intre eel dol pereti se umple cu &eta.

In multe Idptdrii din strendtate, indatd dupd
mulgere i strecurare, laptele se fierbe, se tine
20 minute incdlclit la 65 C. pentru distrugerea
microbilor celor mai vdtdmdtori. Laptele tre-

bue sa se mentind in intregimea lui 20 minute la acst cAldurd ; pentru ca s nu se

aede pe suprafata laptelui inclclit, prin inchegare, pielitd, caimac, cad cdldura nu trece
pnd la laptele inchis in golurile pielitel, ale

caimacului, care mai pole contine microbi

vii, laptele se fierbe in vase inchise i pline,
ast-fel nu se face caimac. Obicinuit laptele
cumrerat de la lptar, se mai fierbe in cas,
dar fierberea indatd dupd mulgere este folosib:5re, atAt pentru ca sd nu se afle microbi
in laptele care s'ar mAnca crud, in unt, in
lapte acru i in alte mncdri din lapte, care
se rndnncd crude, precum i pentru ca microbii din lapte sd n'aibd timp a se inmulti
i a produce otrava, care nu se mai distruge
4

www.digibuc.ro

38

Dia prin fierberea prelungitd la cAldurd ridicat. DupA acstA fierbere, laptele se recesce
repede, ast-fel precum am arAtat mai sus. La
fierberea laptelui, el s nu se incalclescd mai
tare si mai mult vreme de cAt trebue, pentru
uciderea microbului celui mai prirnejdios, al
ofticel (Tuberculosei), adicA la 60-65 timp
de 20 minute ; alt-fel, dacd laptele se incAl-

clesce mai tare, untul din lapte se topesce,

laptele pierde gustul placut, incetzd a fi o
hrand potrivita pentru copiii mici, si untul
flicut din laptele incAlclit la cAldurA mai ridi-

card este mai putin gustos, de cAt acela din

lapte crud. Dupe acstA fierbere laptele, recit
repede, se pAstrzd la recre in vase bine
inchise.
Laptele care nu se vinde si nu se rnAnAncd

prspet, se intrebuintzd pentru facerea de

unt si de brAnzeturi. In streinAtate se face
unt i brAnzd nu numai din lapte crud, ci si
din lapte care a Jost fiert 20 minute la cAldurd de la 60 65, dar brAnzeturile gAtite
din lapte crud nu sunt vAtAmAtre, cad microbil mor din ccere, din fermentarea casului.

www.digibuc.ro

39

IV.

Facerea untului.
Pentru facerea untului se scte smAntAna
din laptele crud ori putin fiert pAnd la 65;
smAntAna se suie singura la suprafata laptelui

lsat in repaus, ori cu ajutorul unor unelte

cart se invArtesc repede, numite centrifuge,
separatori, se inlesnesce scterea mai deplinA
a smAntAnei. CAnd laptele re"miine mai multd
vreme in repaus, el incepe a se acri, din

causa inmultirii microbilor. In unele led se

intrebuinteza numai smAntAna acrd pentru
.scterea untului; in altA parte, unde se bate
srnAntAna dulce pentru a se deosebi untul,
se pun vasele cu lapte dulce in cAmare ori
pivniti recorse, ori se a0cla in alte vase mai
mart umplute cu apa rece, fiind-ca la re'cre
untul se suie mai repede la suprafata, ori se
:intrebuinteza uneltele numite centrifuge ori

separatori, puse in micare cu mAna, prin

masini mici incaldite cu petrol oil cu benzina, prin cazane cu aburi, ori prin maini eleetrice. Prin InvArtirea forte repede a

vasului cu lapte din separator,

se deosi-

besce partea mai usrd a laptelui, smAntana,

.aruncatd spre marginea vasulul, de partea

www.digibuc.ro

40

mai apsA, mai grea, care rmne mai la

mijlocul vasulul, si fie-care din aceste cloud

,
-?--=

Fig. 16.

Centrifuga orl separator.

Orli se scurge din separator printr'o tva

deosebita% Unit' separator!, pusi in miscare
prin vapor!, fac intr'un minut pima la 5000

www.digibuc.ro

-.93111*

.1%

, .,

, ' -.).

'''

t.,'

....7',e...,
.

--.,
'....

al

....;

'''' ....;.:..

...
''''

.Z1:. ;..0

'.

-,--

i.
...,

..i.P '1

.
.1'.. ^

...;.

ti'.,...:,A1....::,.:; j'Ir;I:............1:::':
,,,

';73%:1;:'

I,

....
:

'',`,
..14.=

4.13974P4`;.er ;.:I?

I. -

.' vsi.:44--,..-',.
.,-.?,1.47t,'--:d.'
.

Fig

.),'1

....,..7flaf4.-t-u-14.4

-i

t:

'1,,, -1_

'4

. .il
c'I` :

-:

., 11

r.'. ::.'

17. Interiorul Upt Arid Peri,.

www.digibuc.ro

-,;41'117,

2'

1-i. . .

42

invArtituri. De vreme ce ca procediirile vechi

se scte din lapte mai Mina smAntAnd si

prin urmare numai trei sfertari din untul
cuprins in lapte, se suite cu centrifuga mai
tot untul i laptele smantanit remAne forte
s5rac in unt. Astd-di cele mai multe Idprarii

1110,.

Fig. 18.

Putineiti.

Fig. 19.

Putineiti.

scot sinantna din lapte indatd dupe mulgere,

ast-fel ca laptele smAntAnit remne dulce i
se pte intrebuinta mai bine.
Din smAntAnd se suite untul prin btitutul
putineiului, la care globulele (bObele) de unt
se lipesc unele de altele, formAnd bucti mai

marl. Laptele se bate in putinele de fapturi

www.digibuc.ro

43

felurite, in putineiul cu bAtMor de mai multe

forme, flicut din lemn ori din tinichea. Dupd

_LA
k
I

Fig. 20.

L-H

Putineiul pus in miscare prin cazan cu aburi.

baterea snintnel i scterea untului, el se

sputa bine, se frrnnt, se bate, se strce

www.digibuc.ro

44

din el apa cu deosebite unelte. Numai untul

bine spMat si frdmntat, din care s'a deprtat
apa, zerul, casul, se pole pastra ca unt prspt
mai mult timp. Facerea de unt bun cere local

curat si unelte potrivite, de cari nu dispune

un tran s5rac, si numai lptriile trnesci
cooperative mai marl ar putea intrebuinta
bine laptele produs de micii plugari, cari nu-I
pot vinde prspt.

Catatimea de lapte trebuincisd pentru a

se produce 1 kilogram unt, depinde de modul lucraril si al uneltelor, obicinuit dad la
noi 27-29 litri lapte 1 kilogram unt. 0 vacd
romanscd din Moldova cla pe an mai bine
de 35 kilograme unt, o vacd gerrnana Pinzgau

73 kilograme, o bivolit5 86 kilograme. Este

Insa cunoscut, cd untul de bivolita este mai
putin gustos de cat cel de vack cd untul de
la vacile de munte are gust mai placut de cat
de la cele cari pasc la camp.
Laptele dulce smantnit, re'mas dupd de-

prtarea smantnii, slujesce pentru hrana

copiilor si a viteilor, precum si pentru fabricarea de branzeturi ; ele sunt alimente hrEt-

nitre, lesne de Ostrat, lesne de transportat.

Branzeturile sunt de trei feluri : slabe, dila
lapte smantanit, pe jumatate grase, facute din
1.9pte Intreg, si grase facute din smantand.

www.digibuc.ro

bh

$7.!

-4;

-..

Fig. 21.

Masina de frAmantat untul, pusa" in micare

prin cazan cu alma

1114111111114111111'111',iiiilloilming

1ME

Fig. 22.

MasinA de frAmfintat untul, invirtit cu mina.

www.digibuc.ro

46

La no! putine laptarii produc brAnzeturi din

lapte de vaca ; casariile Oranesci intrebuintza mai ales lapte de oie si de capr. Ciobanul inchiega laptele incMdit prin adaugire
de putin cheag, stomac de vitel ori de miel
pregatit si uscat pentru acest scop, 1-2 grarne
cheag la 30 litri de lapte. Laptariile bune se
slujesc pentru inchegarea laptelui, pentru osebirea casului, de cheaguri fabricate cu ingrijire in fabricile chimice ; si la noi laptaria
Peris si alte Japtdrii bine administrate intrebuintza deja atat cheag in praf, cat si cheag
apos (lichid) din fabricile elvetiene si germane.

Casul dulce, scos din lapte, trebue s cOca

(sa fermenteze) un timp ore-care in pivnita,
ori in carnara rcorsa ; dupd felul cascavalului, trebue sa se potrivsca umedla si re"-crea localului. Ccerea cascavalului este produs de microbi nevtmdtori.
V.

Ce se petrece In oraele mari din

t6rile unde se produce i se mnAnca mai
mult lapte de cat la noi.
Sa vedem ce se petrece in orasele marl
din t 'erne, unde se produce si se mananca mai

mult lapte de cat la noi. Modul de asta-di

www.digibuc.ro

47

de tratarea laptelui dupa" mulgere, pentru ma

buna lui plistrare si transportare, cere locale
si unelte costisitre. Micul proprietar de

vile nu 'si pte lesne cumpera acele unelte,

nu posedd tot-d'a-una camerA, ctimard ori
pivnit curat6, care sJ slujesca" pentru culegerea, strecurarea, filtrarea, incalclirea, rcirea si pstrarea laptelui ; d'aceea s'ail infiintat

in acele teri societti de hiptari en kiptrii

comune, in cart laptele de un numer mare de
vile este amestecat si tratat ast-fel, ca s6 ptd
fi vindut ca lapte intreg, smAntAn6, lapte bd..
tut si in care din laptele nevinclut se gMesce
unt si brinz6. Unele societati de laptrie ina-

poiza membrilor asociati laptele din care

s'a scos srmIntAnd, laptele smEintnit, care le
slujesce ca hrand pentru familie, pentru vita'

si rimdtori.
Orasul Kopenhaga, capitala regatului Danemarcel, este vestit prin comertul lui cu lapte;
in jurul acelui ora se afld numerOse mosii

cu lptarii; comerciul cu lapte se aft' insd

in mnele mai multor negut6tori de lapte,
mai cu sem6 in mnele a done socieLiti din
Kopenhaga, cari dispun de locale largi si de
o gard osebita ; ele fierbe laptele la 65, 11
re'cesc, il pa'strzd la re'cre i '1 vinde in
ora, dar ele nu posedd vaci, ci luereza nuwww.digibuc.ro

48

mai ca mijlocitori intre produclori si cumprAtori; ele ail Inchelat contracte cu pro-

prietaril de vaci de la fr, cart se supun

regulelor prescrise de societate, cari promit
c vor fine numal vite sandtse admise de
veterinarii societAfii, ca le vor adAposti, in-

griji si brni in mod igienic, ca in timpul

veril le vor fine la psune, ca le vor mulge
in mod curat, ca vor pAstra laptele ast-fel,
precurn cere societatea. GospodAriile acestor

tenni se inspectza cel pufin la cAte dou'd

sptmni de veterinarii si de alp' funcfionari
ai societlii, cu cunosciinfe Wale laptriei,

intre cari se afld si fernei esite din sclele

de laptarie. Pentru fierberea si re'cirea laptelui, lptarii mai cu mijlce poseda uneltele
lor proprii, pe cel mai s'eraci ii imprumuta
societatea cu aceste unelte. La sosirea in lo-

calul societafil laptele nu este mai cald de

ct 5 C., el este repede cercetat, cntrit,
se scot din el probe pentru a se vedea daca
e curat, daca nu e prelcut, amestecat cu
apa, srnntAnit, si dac nu confine microbi
primejdiosi ; apol laptele se tOrna" in basinele

de strecurare, in care trece prin 3 pAnze de

in si prin nisip suprapus de-asupra pietrisului. PAnzele si nisipul se spala in tote clilele cu ap fierbinte in care s'a topit soda i

www.digibuc.ro

49

cu aburi fierbinti de apa. Dupd strecurare

laptele se vars in vase de tinichea i In
slide, insemnate i sigilate cu plumburi i se
imparte la cumprtori ; pand la pornire vasele se tin pe gheta.

Precum in Danemarca i in Suedia tt

poporatiunea, nu numal ordenii ci i stenii,
mnAnca mult lapte. La Stockholm, capitala
Suediei, modul de vinclarea laptelui este acela
ca la Kopenhaga ; afard de pravaliile in cari

se vinde lapte, mai exist la Stokholrn in

pietele i in stradele oraului, gherete ale yincltorilor de lapte ; Primria t spitalele im-

part copiilor s6raci lapte curat fiert.

In oraul Christiania, capitala Norvegiel cu
peste 200.000 locuitori, se vinde laptele adus

in vase de tinichea i in sticle sigilate, din

apropiere i din depa'rt6ri mari, pAnd la 200
kilometri pe ap, cu calea ferat i cu cruta,

apoi se afl in ora 170 grajduri cu cAte

6-30 vaci. Si la Christiania predomnesc yinclatorii de lapte, 1.200 la nurn6r, ca mijlocitori intre producetori i cumperatori.
In Anglia, pe lAnga laptele prspet i smAn-

tnd prspeta, produse in Ora i venite din

Francia, Olanda, Danernarca i Norvegia, se
mai aduce din Francia, Olanda i Norvegia
cttinii insemnate de lapte condensat, lapte
www.digibuc.ro

50

arnestecat cu zahar i ingrosat prin fierbere

prelungita, pentru ca sa se ?Ma' 'Astra i tri-

mite la departari mai mari, fara ca s se

strice ; inaintea intrebuintarii, se adaoga laptelui cundensat 3-4 parti apa firta.
In Germania se mannca asemenea mult
lapte ; singur orasul Hamburg are 1500 prdvMii, in parte forte frumse, in care se vinde
lapte. In Bavaria, tranii i muncitorii din pa-

duri, vestiti pentru puterea lor, o datorza

laptelui i untului ce mai-I'M-Ica. In Germania,

din causa ca se rnananca mult lapte, mai tot

poporul este voinic si se imbolnavesc i mor

mai putini Omeni de cat la noi. In multe

pall ale Germanief, se da in sad copiilor
saraci cate un pahar cu lapte, in tote diminetile

In Bucuresci si in cele-l'alte orase ale Re-

gatului roman curnOratorii de lapte sunt

mai bine ingrijiti de cM in streinatate, fiind-ca

negutatorii mijlocitori sunt pulini la numr,

afara de orasele Iasi, Bolosani, Roman, uncle
exista i comercianti de lapte cari nu poseda
vaci. La noi mai tot-d'a-una laptele se aduce
de-adreptul de la producetor in casa cumperatorului, dar 'se mananca putin lapte in
orase si forte putin de prin sale. Este de trebuinta ca preotii, invetatorii i alte persOne

www.digibuc.ro

51

Cu inveptur, s povtuescd poporatiunea

asupra folselor insemnate ale mncArii de
lapte la tote vArstele, s o indemne la cres<urea de vite, la tinerea de vaci cu lapte,
Ia intrebuintarea mai larga a laptelui ; iar
de prin orase asociatiunile cooperative de
consum ar trebui s inflinteze laptaril proprii
cu grajduri de vaci.
In apropierea orasului Bucuresci i chiar
in mahalalele mrginase se afl lptarii, cari
poseda vite bune. Locuitorii orasului curn-

perd lapte de la nurnerosii l5ptari din oras

'pi din satele vecine si de la putine lAptdrii
marl. In judetul Ilfov, teranii, in parte de
origind bulgar, din unele sate din apropierea
Capitalei, (Dudesci, Rosu, Dobroesci, Bnsa,
Jilava), cumpetati i economi, cresc rnulte vaci
i bivolite, a grajduri bunicele si se imbog5tesc din comerciul cu lapte ; asernenea Oranil de origind romnd din FerestrO, Chiajna,
Militari, Afumati, Pantelimon, Fundeni si din
alte sate, si teranii crescetori de vite din mahalalele mrginase ale Bucurescilor, Ghencea,
Spirea, Obor, car! tocrnesc vitele la mosiile

invecinate, le mulg diminta, apoi le trimit

la pa'sune pilna sera, and le mulg din nod ;
din causa scumpetei psunii, vacile cari nu
da destul lapte, le trimit la baltd, unde se

www.digibuc.ro

52

platesce 10-12 lei de vita de la Sf. Gheorghe

pand la Sf. Dumitru.
La Iasi se Mid vaci cu lapte in partile marginase ale orasului, si in vecinatatea lul (Ga-

lata) 2 laptaril mai mar!, cu vaci de corciturd Simmenthal-moldovenesci si cu vaci din

Bucovina, ele dad putin lapte, in termen de

mijloc cate 5 litri pe cli, dar bogat in unt.
In capul tuturor laptariilor romne se afla
laptaria Peris, de pe mosia Cocioc a Domeniului Cor Onel, ea este un aseclemnt model

de producere si de inve' taturd, egal cu laptariile renumite din terile str6ine cele mai
inaintate in producere de lapte. Laptaria Pe-

ris poseda vaci frumse streine din soiul

Allgau, cart dad ate 6 '12-24 litri de lapte
pe cli, grajduri sanatse si calde, locale largi
cu masinile trebuincise, cu unelte alese, puse

in micare prin aburi, cu masina electric

pentru producere de lumina, cu masini pentru fabricarea de gheta, cu functionari si lucratori destoinici, inzestrati cu cunoscintele
laptariei. Acest stabiliment slujesce si ca so:Ma

de laptarie, in care se intretin 6 WO: de trani, eke 6 luni pe an, cu cheltuiala administratiunei Dorneniului.

Pe Domeniul Cornei se mai AA laptaria

Ruset din judetul Braila si laptaria Gherghita

www.digibuc.ro

53

din Prahova, arnAndou cu vite frumse moldovenesci si cu sclii de laptArie. Teranii de

pe Domeniul Cortinei ail in mare parte vite

}lime, cAci li se pun la disposititme taurii alesi

ai Dorneniului. Vacile multor terani de pe

mosia Cocioc, esite din corcitura vacilor romAnesci cu tauri de soiul Allgau, sunt de fapturd tare si dart lapte mai hogat de cAt vacile
romAnesci; aceeasi inriurire bine-fAcare asupra imbunAtAtiril vacilor teriinesci si asupra
produceri de lapte de cMre trani, se pte

vedea si pe la alte mosii ale Domeniului Cornei. cOlele dC laptarie inriur6zA asupra
intretineril sanAtse a vacilor si a laptelui ;
la Peris (Cocioc) multi terani curAtA vitele
lor regulat cu tesala si cu peria, tort spaki

ugerul vacif inaintea mulgeril si tin vasele

de lapte curat.
De la Peris laptele vine in Bucuresci cu
calea ferata, ca si de la laptAria Buftea. Ltiptaria Peris vinde spitalelor Filantropia, Maternitatea, de Copii si Colentina cAte 400 litri
lapte dulce si hAtut pe cli, cu pretul de 30
hani litrul.
LAptA'ria tirbeill de la Buftea, are pe lAnga
vaci rnoldovenesci i elvetiene i vite din corcitura acestor dou6 soiuri, ca si hiptdria Drnnei
Blaremberg din Pascani, judetul Ilfov ; amAn5

www.digibuc.ro

54

done l6pt6riile vind laptele in Bucuresci si

produc tint si brAnzeturi.
Sc la centrald de agriculturd de la Herestred, are vaci olandeze si elvetiene, apoi corcituri olandeze-moldovenesci si elvetiene-moldovenesci, tauri olandezi i elvetieni, asedati

in grajduri bune, bine intretinnte. Lptria

sclei poseda pivnite i gherii, local bine
aerat pentru pastrarea laptelui i pentru scterea sintintAnei de la laptele remas nevindut

si din care se face unt. La scl s'a cIdit o

lptarie noud, care indi nu este asedata. Laptria sclei vinde laptele la 2 spitale si la mai
multi alti cumprtori.
Laptaria Bucurescii-Noui are vaci elvetiene,
moldovenesci si corcituri de amfindone soiurile, cle dati pc di cLite 4-12 litri lapte, care

se vinde la spitalul Coltea si la particular!,

parte se intrebuintka pentru facerea de tint.
Afara de aceste laptArii mai exist allele in

diferite OM ale terii, din cari ccle urmtre

stint mat mart si mai bine ingrijite:
Laplariile (Ie pe mosiile M. S. Rege Mt de
la Brosceni (judetul Sucva), Poiana-Tapului
(Prahova) i Zorleni (Tutova). LaptAria Brosceni produce cascaval soiul Emmenthal, unt,
brAnza de ole si lapte acru (lapte de putina);

ea are 113 vaci de soiul Pinzgau, vitele sunt

www.digibuc.ro

55

clapostite iarna in grajduri frumse, calde,

din barne de lemn, avnd in niluntru tevi,

prin cari se aduce in grajd apa de isvor. Lap_
taria mai poseda 1000 de oi. Taranii din Broscent, peste 400 familii, poseda pe lang5 12.000
oi, 500 'Ana' la 600 vaci cu lapte ; ei nu cresc
insa vile de prasild, ci numai vite de munca.
Mica laptirie Poiana-Tapului, langa Sinaia, are
vaci din Transilvania, corcituri de vite ardelene cu soiuri stre'ine, si produce lapte, smn-

tna si unt pentru trcbuinta Curtii Regale.

Laptaria Zorleni (Tutova) are 650-660 oi si
180-190 cArlani si produce brAnzd i lapte
acru (lapte de putina).
Uiptariile Statului, administrate de Ministerul de Domenii, de la ferma model Laza
(jud. Vas Mil) cu vile Pinzgau si cea de la
ferma model Studina (Romanati) cu vile unguresci, aduse din Ungaria.
Salcia
Laptariile de la TilAnesci (Vas
(Sucva), Codreni (Dorohoki), Comarnic si
Brza (Prahova), Domnesci (Muscel).

Producerea de lapte de oie, arc mare insemnMate penlru Ora nslra ; din acel lapte
se fabrica' tint de Ofe si branza in numerOse
shine si branzarit, mai mult tCrtinesci. 0 Ole

da pc an obicinuit 5 kilograme brAnza, pe

mosia regala Zorleni (Tutova) 6 kilograme.

www.digibuc.ro

56

Cele mai multe branzarii ternesci se afla ID

judetul Olt 332, in judetul Neamtn 130, in

judetul Constanta 119, apoi vine judetul Sucva cu 86, Teleorman cu 82, Vlasca cu 71,
Arges di 63, Ialomita cu 50, Iasi cu 49, Romanati cu 22, Prahova cu 19, Vasluin cu 14,
Bacati si Do lj cu cate 10 branzarii. Din branzeturile produse, parte se mananca in tera si
mare parte se vinde pentru streinatate.

In Regatul roman laptele se vinde mai

scump de cat in alte teri, din causa producerii slabe; cu mijlcele mistre, cu:tta scumpetea pasunilor, am putea lesne producecatatimi de lapte si de unt cu mult mai marl

de cat asta-di. Iii orasele din Franta, negustorul de lapte, platesce teranului cate 10-13
bani pentru litru de lapte si'l vinde cu 20-24
bani; in orasele marl ale Germaniei, cornerciantii de lapte il cumpera de la producetori
cu 16 bani litrul si'l vind cu 25-27 haul;
la Stockolm si in alte orase din Suedia, litrul
de lapte se vinde cu 20-25 bani; la Kopenhaga comerciantul de lapte 11 platesce (era-

nului cu 15 bani si'l vinde cu 25-26 bani,.

la Viena se vinde laptele cel mai bun cu
25-30 bani litrul. In Bucuresci, litrul de
lapte de vadi costa 40 haul, ierna 40, 45 si
chiar 50 bani; numai cumperatorii de cata--

www.digibuc.ro

57

Timi marl, ca spilalele, 11 pltesc tot anul cu

-30-40 haul ; la Sinaia se pldtesce litrul cu
40 haul ; la Focsani vara cu 25 bani, irna

,cu 35-40 bani ; la Pitescl vara cu 20 bam,

trna cu 30 bani ; la Iasi vara cu 15-20 bani,
lrna cu 20-30 haul. In orasele nstre mai
marl, pretu1 ar putea sctidea, dacd laptele s'ar
aduce din depdrldri mai' marl, si in acest cas,

administratiunea cilor ferate, de sigur, ar

face productorilor inlesnirile posibile. Urcarea pretului laptelui in timpul lernei exista
numai la nol, in streindtate vacile dau irna
mai mutt lapte de cat vara, find irna tinute
in grajduri calde, find i irna bine hranite
si regulat adupate ; Ia noi, afard de uncle
hiptarii bine conduse, vacile dati irna mat
putin lapte de cat vara, find in timpul lernit
de obsce r0 addpostite si reit hi-unite ; teranul nostru nu intelege, cd nutretul ales, dat
vacii bine ingrijite, se preface in lapte si resplatesce ast-fel munca i cheltuiala.
Producerea de lapte a t6ranului nostru Imbue sti se mrescd, pentru ca s aibd lapte
de ajuns pentru vitel, pentru COpii, i sd mai

pole vMde lapte sa unt, cas si branzu. S

scie insd teranul, c i vitelul trebue sd fie
hrdnit cu lapte de ajuns, pentru ca soiul vitelor s nu se strice. Dar te'ranul, mai ales
www.digibuc.ro

58

in Muntenia, nu se gAndesce la crescerea de

vite de soiii mai bun, las acs15 grije altora,

cumper5 de la giambasi vite de mimed si

dac5 II d5 mtma cji vac5. Tranul, din neno-

rocire, nu cunsce trebuinta de a-si hrdni

copiii cu lapte si 3-4 ani dup5 intkrcare pi
folosul laptelui, untului, casului ca hrand si
pentru copiii mai m5ricei si pentru enneni
marl. Chiar cAnd are vacd cu lapte, II vinde
tot si nu opresce nimic pentru copii. Pe t6ranul nostru nu numai s5racia, ci i neschnta,
une-ori pi dragostea penlru rachi, ii opresce
ca s Ingrijsc5 a avea vac5 cu lapte. Multi
cdrora tear da mAna ca s fie cLUe o vacti,
nu o lac, afard de locuri uncle se pte vinde
laptele cu inlesnire.
VI.

Privegherea rapthriilor.

Wale laptelui.

Dreg5toriile ins5rcinate cu privegherea lap-

telui care se vinde, trebue st incep5 acest5

priveghere cu cercetarea grajdului, a vacilor,
a vaselor in cari se culege laptele, cAci el

pOte fi o hrand s5ntsd numai atunci, chid

vine de la o vacd s5nets5, ad5posti1 in
vreme rea intr'un grajd curat i cald, bine
www.digibuc.ro

59

hrnitd, bine ingrijit i curdtitd, rnulsd de

Orneni sdneloi i curati, cAnd a fost cules in

vase forte curate, spdlate cu ingrijire dupd

fie-care intrebuintare, cAnd a fost pdstrat la
re'cre in vase bine inchise i transportat
ast-fel, ca laptele sa nu sufere din caldura
aerului, chid nu s'a scos smantana din el,
cAnd n'a fost prefcut, amestecat cu apd ori
cu alte lucruri streine. Laptele mai devine
reit, cAnd vaca nu este bine ingrijitd, hrnit

cu nutret potrivit i de ajuns. Laptele nu

mai este o brand sdnetsd, dacd vine de la
vacile bolnave, neingrijite, necurdtate, slabe,
re'n hrdnite, tinute in grajduri rele, murdare,
dacd a fost muls de Omeni bolnavi orirnurdari.

La nol este oprit a se aduce spre vindare

lapte smantanit (din care s'a scos srnAntAna)

i se pOte vinde numai laptele intreg, neschimhat, ast-fel curn a fost muls din ugerul
vacii.

Laptele atrage lesne din aer aburil mirositori aflati in el, de aceea este de trebuintd
ca grajdul sd fie tinut curat i cd, dacd se
mulg vacile in grajd, sd se deprteze dintr'insul laptele indatd dupd mulgerea fie-cdrei
vaci in parte, sd nu se atepte ca s se isprdvescti mulgerea tuturor vacilor din grajd. In

lapte se gasesc mai tot-d'a-una microbi i

www.digibuc.ro

GO

alte murdarii, provenite din aerul murdar al

grajdului in care s'a muls vaca, al camarei
ori pivnitei in care s'a pastrat laptele in vase
deschise, murdarii caclute in lapte de pe conpul vacii necuratat, de pe ugerul el nespalat,
de pe vestmintele si mainele persOnel care
mulge vaca. Cu ctit este mai mare catatimea
acestor murdrii, earl contin i particele mici
de ba1ig

de vite, cu atat laptelc se strica

mai lesne, devine acru i se inchiaga; dupd

cc aceste necurtenii s'au topit in lapte, ele

nu se mai pot departa cu desavarsire prin

strecurare; de aceea este de trebuinta curdtenia cea mai mare la mulgere, la culegere
si strecurarea laptelni mndat dupa mulgere,

fara pierdere de limp ; r6cirea mI i tincrea

la r6cOre in timpul pastrarii si a transport:1Hr, sari s se incalclsca laptele in intregime

la 60-65C, s se tina 20 minute la acsta

caldura, pentru ca s mora microbil de cdpetenie, s,i apoi sa se recsca laptele. Daca
dupa fierbere nu pastram laptele la recore,
microbil crcsc i se inmultesc si pot produce

o otravii primejdisa, causa b6lei de inima

cu traped, ve'rsatura, ragusela, ntidusld rece,

din care mor copiii mid. Laptele se mai

strica prin cMatimi forte mici de lapte vechid,
acrit, remas in vasele de lapte dupe curatirea
www.digibuc.ro

61

1or pripit si neindestuldtre, prin apa murdara cu care s'a spalat vasul sag cu care s'a
falsificat laptele, care s'a addugat laptelui.

Laptele de la vacile bolnave de bole cu

cdldurd, de rani murdare, de friguri dupa
Ware, de muscdturi, de turbare, nu se pole
manca nici vinde. Mulgerea si ingrijirea unei

.01"4
Fig. 23.

Aft!'

Uger bolnav de Tuberculosi.

vaci bolnave de &lac este chiar primejdisd

pentru acela care o ingrijesce.
Din tote bolele vacilor ne temern mai mult
(le tuberculosa, de oftica' ; ea se gsesce mai
adese-ori la boi, vaci, rirnatori de cat la om.

Pe dad' vreme tuberculosa este ascunsa si

Inchisd in launtrul corpului, ea nu vatarnd
www.digibuc.ro

62

pe alte vite i pe om ; ea devine hash' lipicish, molipsitre, cilnd ajunge la plamAni i

face pc vite s tWsch, s murddrsch cu

balele eite din gura i din nasul lor la tuse

grajdul, apa, nutretul, vitele vecine i menil
aflati in grajd, cAnd ajunge la mate i produce trephd de baliga molipsitre, cAnd ajunge
la match, la hose si mai cu srna chid se-

bolndvesce ugerul de tuberculosa, cad atunci

microbii, cari sunt causa molimei, cari pro-

duc acsth bld, tree in lapte, si copiii carl

manAnca acel lapte bolnav, crud, nefiert, sepot bolndvi de tuberculosa la mate.
Veterinarii, pentru ca s cunscii dach o.
vita este tuberculsh, chiar la inceputul bole!,
cAnd inch nu s'afi ivit semnele ei sigure, seslujesc de un mijloc lesnicios: baga sub pielea

vile! cu Un clistir mititel, subtire, ca un ac

mai gros, o doctorie numita tuberculinh, i
dach vita este bolnavh de tuberculosa, atuncl
caldura corpului el se ridica, i o asemenea
vita trebue sh se taie, inainte de a putea molipsi alte vite.

Trebue s hihm masuri pentru stArpirea

treptath a tuberculosel vitelor, sh dephrtam
din grajduri, din curti, din cirecti, mai ales
insh din lapturii, vacile tuberculOse chiar la
inceputul

; sa taiem vacile tuberculOse,,

www.digibuc.ro

68

cad daca bla lor nu este forte Inaintata,.

carnea lor se pole mnca, s intrebuintarn

pentru prasila numai tauri cu desavArsire sa-

natosi i vaci pe deplin sanatOse, iar copiilor

s nu le dam lapte nefiert.

1.1E1+

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE
Pag.

Precuvantare
I. Laptele .
II. Producerea de lapte
III. Mulgerea vacilor
IV. Facerea untului

V. Ce se petrece in orasele marl din Wile unde se

produce si se mananca mai mult lapte de cat
la nol
VI. Privegherea laptariilor. 'Miele laptelui . . .

www.digibuc.ro

I
1

8
27

39

48

5g

C,

RikuRESCI
20.5TR. bOAMMEI 20

www.digibuc.ro

Din Biblioteca populard a Adininistratiunii Domeniurui

Coroanei, an apdrut mind (town urrndtdrele broqurl.:

I. Mostenirea tronului Romniei, en un -portret. al A. S. IL

Principelni Ferdinand al Romliniel, mostillitorul: presunvtif al Coroanel, 4890.
2. Notiuni .asupra viermilor de miltase (eresterea i bOlele

lor) de Marius Galfard, tradash prin ingrijirea doinnului Ion Kalinderu, 1889.
,3. Excursiuni forestiere pc Domeniile Coroanei
Sabasa si Bicaz, de G. Slateseu, 1889.
4. Infiintarea albinaritului pc Domeniile Coroanei. Edit.

I-a 1891, a

1899.

5. Expositia internationala si congresul agricol i silvic din

Oneanu:,Ai A. CanViena 1890, de d-nii Gr. Co.;:an,

dale,' 1891.
6. Confeetionarea prildriilor de paie en Mann libera i cu
,

7.
.

4.,

masina, de Dimitrie- Popeseu. Editia TIT, 1901.

Rai,o;t asupra excursittnii silvice in. Bucovina; de Florian
'Darl.,leseu, 1894.-

8. Cultura Albinelor, de Marin. Petreseu. Ed, I-a 1894, ed.

II-a 1899.

9. Notiuni de Economia vitelor. Part. I, de 17 S. iirezeanu,

1897.

10. Notiuni de Economia vitelor, Part. TT, (rt.;

1898.

V.

S.

C.,eann

11. Notiuni pOpulare asupra grildinelor do legume, de Ion

Pdsareanu, 1895.

12. Rolul invetalorului. in .formatiunea generatiunilor noul

Disours - de Ion .Kalindern, 1890.
13. Cultura arborilor roditori, de Dimitrie G. lonesen, 1899,
14. RapOrt asupra expositinuii jubiliare din Viena, adresat
d-lui Administrator al Domeniului Coramq, de Florian Davidesen. i Oiiniiu Boiu, 1899.
15. Indrumiifi date Agentilor Donleniultil.C.,:oanei, de Otro
d-1 Im, Kalindeot, 1900.
16. CultUra luccrnei, de Ooin.ti,iu Ro7Iiren,- 1.J09
17. Cultura plantelo:' de nutret; de Dim. U. Ionesen, 1900.
18. Cultara sleclel, de Dr. N, O. Arpm#0,-T,Tipa, 1900
na?,. 1901
19. Scrisori 'catre pluga-ri, de Constantin
20. Povete despre hrana teranilor,t, de Dr... I. Felix, 1901.
21. Cultura cancpel si a inului, -de' V. S. .zarwm, 1001

22. Ingrdsared Campariler,.de Dr. N. 0. Peoyovie:%-Lnpf t, 1901.

23. Povete despre Gradinile de legume,

de V. M. Icogdfnie
ceanu, 1902.

24. Peyote despre Igistrarea siMPtiltei, de Dr, 1. Totir, 1902.

. 25. Eisele.. ()Weenie slinte din ea si Vestmintele biseri-

cesci explicate de Diaeonui I. V. rtAiebilafg4 lieentfat

in teologie, 1908.

26. Laptele. Puterea sa ea brawl si Produurea Int, de DrI.' Felix, membru al Aeademie'l -RoinhA,...profeior
igiend Ia Facultatea de 1\Iedie::1 un i:Incbesci, 1904

Tip. GUTENBERG Joseph gbbl, str. Ddrgnei,

www.digibuc.ro

20.