Alexandru Lapusneanul

de Costache Negruzzi
Nuvela Alexandru Lpuneanul este prima nuvel romantic de inspiraie istoric din
literature romn, o capodoper a speciei i un model pentru creaiile aprute ulterior de acest tip.
,,Alexandru Lapusneanul a fost publicat in primul numar al Daciei literare din 1840, alaturi de
articolul program al romantismului romanesc. Costahe Negruzzi ilustreaza in nuvela ,,Alexandru
Lapusneanul, doua din directiile stabilite de Mihail Kogalniceanu, si anume inspiratia din istoria
nationala si redarea exacta a atmosferei respectivei epoci istorice, prin documentare riguroasa.
Negruzzi s-a inspirat din cronicile moldovenesti si in mai ales din ,,Letopisetul Tarii Moldovei
al lui Grigore Ureche, preluand o serie de intamplari si evenimente precum: revenirea la tron al lui
Alexandru Lapusneanul, intampinarea domnitorului, incendierea cetatilor, omorarea celor 47 de
boieri, imbolnavirea si moartea lui Lapusneanul la Cetatea Hotin prin otravire.
,,Alexandru Lapusneanul este o nuvela, adica o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir
narativ, cu un conflict concentrat, cu personaje putine, actiunea concentrandu-se in jurul
personajului principal in diferite situatii.
,,Alexandru Lapusneanul este o nuvela isotrica prin tema si motiv literal central,sursele de
inspiratie isotrice, prin conflict si personaje atestate documentar si prin redarea atmosferei
respectivei epoci istorice.
De asemena, nuvela ,,Alexandru Lapusneanul este si o nuvela romantica deoarece are ca si
caracteristici tema si motivul central, realizarea personajelor prin antiteza, personaje exceptionale in
situatii exceptionae, descrierile cu caracter documentar, si nu estetic.
Titlul este numele personajului principal, accentuand conflictul nuvelei si actiunea care se
petrece in jurul lui Lapusneanul.
Tema este lupta pentru putere in epoca medievala, in timpul celei de-a doua domnie a lui
Alexandru Lapusneanul in Moldova.
Motivul literar central este tipic romantic, si anume razbunarea ca pedeapsa.
Conflictul nuvelei este unul complexr reliefand personalitatea puternica a personajului principal.
Principalul conflict, cel exterior este de orin politic:: lupta pentru putere intre domnitor si boieri.
Conflictul secundar, cel interior, este intre domnitor si Motoc(boierul care-l tradase), pune in
evidenta dorinta de razbunare a domnitorului fiind anuntat in primul capitol si incheiat in cel de-al IIIlea capitol. Conflictul social intre domnitor si boieri este limitat la revolta multimii din capitolul III.
Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul este omniscient si omniprezent si neimplicat.
Naratiunea se face la persoana a III- a.
Ca moduri de expunere, naraiunea i descrierea sunt reduse, naratorul obiectiv limitndu-i
interveniile. Caracterul dramatic al textului este dat de rolul capitolelor, de realizarea scenica a
secventelor narative, de utilizarea predominanta a dialogului. Descrieriile au valoare documentara.
Limbajul personajelor ajuta la caracterizarea indirecta a acestora, fiind folosite si replici
memorabile (,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , ,, Prosti, dar multi).
Indici spatiali si temporali sunt determinati istoric: mijlocul secolului al XVI-lea, in cea de-a
doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, la cetatea de scaun a Moldovei, Succeava, in al IV-lea
capitol, cetatea Hotin.
Nuvela este alcatuita din 4 capitole, dupa moda romantica. Fiecare fiind precedat de catre un
motto sugestiv. Capitolele se constituie in momentele subiectului.
Capitolul I cuprinde expozitiunea si intriga si are ca motto replica : Daca voi nu ma vreti, eu va
vreau. Expozitiunea incepe cu intoarcerea lui Lapusneanu pe tronul Moldovei in fruntea unei
armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei 4 boieri trimisi de Tomsa. Intriga consta in
reluarea tronului de catre Lapusneanu si dorinta acestuia de razbunare fata de boierii tradatori.

Capitolul II cuprinde desfasurarea actiunii si are ca motto replica : Ai sa dai seama doamna.
Desfasurarea actiunii cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre
Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, confiscarea averilor boieresti,
uciderea unor boieri. Toate aceste actiuni ii sunt reprosate lui Lapusneanul de sotia sa, careia
acesta ii promite un ,,leac de frica care se concretizeaza in capitolul III.
Capitolul III cumprinde mai multe scene in stil romantic, din acestea rezultand punctul culminant.
Acest capitol are ca motto replica:,, Capul lui Motoc vrem. Printre scenele din acest capitol se
numara: participarea domnitorului la slujba religioasa, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de
boieri, ,,leacul de frica pentru Ruxandra (piramida din capetele celor 47 de boieri ucisi), fuga celor
doi boieri Spancioc si Stroici in Polonia, revolta multimii si uciderea lui Motoc de catre aceasta.
Capitolul IV are ca motto replica: ,, De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu si reprezinta
deznodamantul nuvelei: moartea tiranului prin otravire. Lapusneanu se imbolnaveste si se retrage in
cetatea Hotinului unde este calugarit, conform obiceiului vremii. Cand isi revine din inconstienta
ameninta ca-i va ucide pe toti, inclusiv propria familie, astfel, doamna Ruxandra accepta sfatul
boierilor de a-l otravi.
Personajele sunt realizate conform realismului. Acestea sunt construite pe baza antitezei:
angelic (Doamna Ruxandra) demonic (Alexandru Lapusneanul), boier tradator (Motoc) boier
patriot (Spancioc si Stroici). Majoritatea personajelor sunt reale, fiind atestate istoric.
Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei, portretul sumbru al acestuia fiind
realizat in mod romantic. Lapusneanu este domnitorul tiran si crud, cu vointa puternica, cu ambitie
si spirit razbunator, razbunarea fiind singurul motiv pentru revenirea la tron. Lapusneanu detine arta
disimularii, semnificativa fiind scena din biserica: se inchina la icoane, saruta moaste, se caieste
pentru comiterea crimelor citeaza din Biblie, toate acestea in timp ce pregateste cel mai sadic omor
din cate comisase, primida de capete taiate a celor 47 de boieri. Lapusneanu se dovedeste un bun
cunoscator al psihologiei umane, este inteligent, dar perfid, reusind sa-i pacaleasca pe boieri si sasi ascunda adevaratele planuri(atitudinea fata de Motoc pe care-l cruta pentru a se folosie de el in
planul sau de razbunare), sa manevreze multimea (fiind constient de importanta acesteia).
Caracterizarea directa este facuta de narator prin portretul fizic si moral, dar si de celelalte
personaje. Caracterizarea indirecta este realizata prin faptele, vorbele, atitudinile acestuia din care
reise o caracteristica predominanta: cruzimea. Printre faptele sale de cruzime se numara : uciderea
celor 47 de boieri, sacrificarea lui Motoc, amenintarea propriei famili cu moartea.
Doamna Ruxandra este un personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu
Lapusneanu: angelic-demonic, blandete-cruzime. Ea reprezinta statutul femeii in Evul Mediu, ea
neactionand dupa propria sa vointa, fiind influentata de boieri: se casatoreste cu Lapusneanu, ii
cere acestuia sa inceteze cu omorurile si accepta otravirea lui. Desi era sotia domnitorului, ea nu
avea atat de multe drepturi. Ruxandra infatiseaza un caracter slab, care pune in evidenta, prin
contrast, caracterul puternic al lui Lapusneanu.
Motoc este boierul servil, egoist, viclean, tradator si cinic, capabil de a profita de orice moment
ce i se pare benefic.
Norodul este personajul colectiv construit pentru prima data intr-o opera literara, dupa regula
de miscare si gandire unitara, reactionand ca un singur om.