Toxicologie GrileBazaDate F IV Sem II 2015 2016 Cu Raspunsuri Galbene

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

B-dul Mamaia nr. 124, Constana
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana, cod 900487
TEL./ FAX: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro ; Web:http://www.pharmaovidius.ro
Departamentul de Stiinte Farmaceutice pentru Evaluarea Actiunii Medicamentelor
TESTE GRIL PENTRU

EXAMENUL LA DISCIPLINA TOXICOLOGIE
SPECIALIZAREA FARMACIE
Anul IV, semestrul II
SESIUNEA DE VAR
Director de Departament
.L. Dr. HORAIU MIREAN
ef Disciplin TOXICOLOGIE
.L. Dr. HORAIU MIREAN
Anul universitar 2011-2012
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
1. NTREBRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1.1. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate:
A. Filtrarea glomerulara se opune eliminarii
B. Prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile
C. Diureza nu influenteaza eliminarea renala
D. In cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ
E. Secretia tubulara se opune eliminarii
1.2. Care din afirmaiile referitoare la transportul activ sunt adevrate:
A. Nu depinde de procesele metabolice celulare generatoare de energie
B. Prin transport activ trec substantele lipofile, nedisociate
C. Are o inalta specificitate steric
D. Nu permite competitia intre 2 substante transportate de acelasi carrier
E. Se realizeaz numai n sensul gradientului de concentraie
1.3. Inhibitia enzimatica:
A. Poate fi produsa de cimetidina
B. Consta in accelerarea sintezei de enzime
C. Produce scaderea efectului terapeutic si diminuarea incidentei reactiilor adverse
D. Este produsa de fenobarbital
E. Este ireversibil
1.4. Care dintre afirmaiile urmtoare este incorect?
A. Eliminarea substanelor prin bil are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active
B. Exist sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucuronoconjugai
C. Circuitul enterohepatic conduce la prelungirea timpului de njumtire a medicamentelor
D. Eliminarea biliar a antibioticelor este util n infecii ale colecistului
E. Eliminarea biliar este independent de mecanismele de transport activ
1.5. Consecinele inhibiiei enzimatice sunt:
A. Apariia sindromului de abstinen
B. Apariia toleranei
C. Creterea incidenei i gravitii efectelor adverse
D. Creterea eliminrii renale a medicamentelor
E. Scderea timpului de njumtire a medicamentelor
1.6. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatic:
A. Fenobarbitalul
B. Cimetidina
C. Griseofulvina
D. Rifampicina
E. Meprobamatul
1.7. Sunt reacii metabolice de oxidare nemicrozomial (citoplasmatice):
A. Hidroxilarea alifatic i aromatic
B. Dezaminarea oxidativ
C. S-oxidarea
D. N-oxidarea aminelor secundare
E. Oxidarea alcoolilor i aldehidelor
1.8. Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. Metabolizeaza substante lipofile

B. Prezinta specificitate de substrat
C. Utilizeaza oxigen molecular (O2)
D. Depind de citocromul P450 redus
E. Necesita prezenta de NAD citoplasmatic
1.9. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate:
A. Trec usor substantele cu greutate moleculara mare
B. Substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele
C. Trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare
D. Substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele
E. Masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice.
1.10. Biotransformarea xenobioticelor:
A. Se realizeaza in principal prin reactii neenzimatice
B. In stadiul I al biotransformarii au loc reactii de conjugare
C. In stadiul II al biotransformarii intervin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza
D. Metabolitii rezultati in stadiul I al biotransformarii pot fi activi farmacologic
E. Metabolitii rezultati din stadiul II al biotransformarii sunt mai lipofili.
1.11. Viteza de eliminare renala:
A. Nu depinde de pH-ul urinei
B. Nu depinde de varsta
C. Este scazuta in insuficienta cardiaca
D. Creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice
E. Scade cu cresterea diurezei.
1.12. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare:
A. Purgativele
B. Diureticele
C. Expectorantele
D. Aminoglicozidele
E. Antiacidele neutralizante.
1.13. Intoleranta dobandita:
A. Are la baza enzimopatii
B. Se poate datora deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
C. Se mai numeste hipersensibilizare
D. Nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. Nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
1.14. Pot provoca efecte adverse cancerigene:
A. Colchicina
B. Metil-dopa
C. Fenitoina
D. Srurile de aur
E. Citostaticele alchilante
1.15. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:
A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
1.16. Care din substante nu sunt cancerigene:
A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
1.17. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:
A. Aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. Hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. Carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. Sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. Porfiria cutanata produsa de sulfamide
1.18. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:
A. Tranchilizantele benzodiazepine
B. Fenitoina
C. Antineoplazice
D. Litiu
E. Anticoagulante cumarinice
1.19. Pot provoca efecte adverse cancerigene.
A. Colchicina
B. Metil-dopa
C. Fenitoina
D. Srurile de aur
E. Citostaticele alchilante
1.20. Absorptia pe cale digestiva are loc la urmatoarele nivele:
A. Stomac, intestin subtire;
B. Gura, intestin subtire, intestin gros;
C. Gura, esofag, intestin subtire;
D. Intestin subtire, intestin gros;
E. La toate aceste nivele.
1.21. Toxicii liposolubili cu caracter slab acid si cei excretabili prin bila se distribuie in:
A. Rinichi;
B. Ficat;
C. Creier;
D. Maduva osoasa;
E. Inima.
1.22. In miocard se pot depozita:
A. Benzenul;
B. Florul;
C. Glicozizii cardiotonici;
D. Mercurul;
E. Toluen.
1.23. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Acumularea se poate produce prin transformarea substantelor lipofile in metaboliti polari care traverseaza
mai greu membranele;
B. Se pot acumula substantele toxice care au un grad redus de eliminare
C. Insecticidele organoclorurate nu se pot acumula in tesutul adipos;
D. Acumularea poata sa survina in cazul substantelor rezistente la metabolizare;
E. Glicozizi digitalici se pot acumula in miocard.
1.24. Care dintre urmatoarele xenobiotice se metabolizeaza complet in faza I:
A. Benzenul;
B. Etanolul;
C. Toluenul;
D. Acidul benzoic;
E. Fenolul.
1.25. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Alcalii caustici produc o necroza de coagulare;
B. Acizii corozivi produc necroza de lichefiere;
C. Leziunile produse de alcalii caustici sunt mai grave decat cele produse de acizii corozivi;
D. Acizii corosivi provoaca arsuri chimice producind leziuni: translucide, moi, matasoase;
E. In intoxicatiile cu acizi corozivi se administreaza un antidot de NaHCO3.
1.26. Legat de Cd sunt false afirmatiile:
A. Este unul dintre cele mai toxice metale;
B. Are actiune emetizanta;
C. Este un toxic celular, tiolopriv;
D. Produce osteoporoza cu fisura transversala;
E. Se administreaza ca antidot DMP sau Penicilamina.
1.27. Perforarea septului nazal este tipica intoxicatiilor cu:
A. Zn;
B. As;
C. Cr;
D. Ba
E. Tl.
1.28. D-penicilamina este contraindicata in intoxicatiile cu:
A. Hg;
B. As;
C. Cd;
D. Cu;
E. In toate aceste cazuri
1.29. Faza toxicocinetic include urmatoarele etape cu excepia:
A. Absorpia
B. Distribuia
D. Depozitarea
E. Biotransformarea
E. Evacuarea
1.30. Care din urmatoarele afirmaii legate de dificultaile in diagnosticarea unei intoxicaii sunt false:
A. Intoxicatia cu As seaman cu holera
B. Intoxicaia cu CO se poate confunda cu beie etilica sau sulfocarbonic

C. Intoxicaia cu benzen seaman cu tetanosul
D. Intoxicaiile cu ciuperci se pot confunda cu intoxicaia acut cu As
E. Intoxicaia cu acid picric seaman cu icterul
1.31. Din categoria intoxicaiilor intenionate nu fac parte:
A. Crimele
B. Intoxicaiile medicamentoase
C. Suicidul
D. Dopingul
E. Toxicomania
1.32. Toxicologia este legat de urmatoarele alte domenii de specialitate:
farmacologie (1), fizica (2), patologie (3), medicin legal (4), chimie (5), biochimie (6), chimie organic
(7), tehnic farmaceutic (8)
A. 1, 2, 4, 5, 8
B. 1, 3, 5, 6, 7
C. 3, 4, 5, 6, 7
D. 1, 3, 5, 6, 7
E. 1, 3, 4, 5, 6, 7
1.33.Clasificarea substanelor toxice dupa Ogier, modificat de Kohn-Abrest are drept criterii:
A. Starea de agregare
B. Originea
C. Procedeele utilizate la izolarea substanelor toxice
D. Natura chimic
E. Simptomatologia
1.34. Care dintre urmatoarele afirmaii sunt corecte:
A. Alcalii caustici produc o necroz de coagulare
B. Acizii corozivi produc necroz de lichefiere
C. Leziunile produse de alcalii caustici sunt mai grave decat cele produse de acizii corosivi
D. Acizii corosivi provoac arsuri chimice producand leziuni translucide, moi, mtsoase.
E. In intoxicaiile cu acizi corosivi se administreaza ca antidot NaHCO3
1.35. Legat de Cd sunt false afirmaiile:
A. Este unul din cele mai toxice metale
B. Are aciune emetizant
C. Este un toxic celular, tiolopriv
D. Produce osteoporoz cu fisur transversal
E. Se administreaz ca antidot DMP sau D-penicilamina
1.36. Perforarea septului nazal este tipic intoxicaiilor cu:
A. Zn
B. As
C. Cr
D. Ba
E. Tl
1.37. Legat de Cd un este adevarat ca:
A. Este un toxic care nu se acumuleaz
B. Se formeaza un inel galben dentar
C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului

D. Osteoporoz cu fisur transversal
E. Produc o proteinurie de tip special
1.38. Clasificarea toxicilor a fost efectuata pe baza urmatoarelor criterii:
A. Comportare fiziopatologica
B. Dupa starea de agregare
C. Dupa culoare
D. Dupa gust
E. Nici una din aceste clasificari
1.39. In cadrul intoxicatiilor exogene se disting:
A. Intoxicatii parenterale
B. Intoxicatii endogene
C. Intoxicatii cutanate
D. Intoxicatii accidentale
E. Intoxicatii vizuale
1.40 Toxicomania este:
A. Lipsa dependentei psihice
B. O tendinta de a scadea dozele
C. Lipsa sindromului de abstinenta
D. O stare de intoxicatie, periodica sau cronica
E. Nu este o intoxicatie
1.41. Intoxicatiile medicamentoase au loc prin:
A. Ingerarea cianurii de potasiu
B. Lipsa mirosului
C. Nu sunt intoxicatii
D. Inhalarea monoxidului de carbon
E. Asocieri de medicamente cu unele alimente
1.42. Doza toxica reprezinta:
A. Fractiunea de substanta care se dizolva in apa
B. Fractiunea de substanta care se dizolva in octanol
C. Cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice
D. Cantitatea de substanta care se elimina prin fecale
E. Nici una din cele de mai sus
1.43. Concentratia maxima admisa reprezinta:
A. Concentratia letala in atmosfera
B. Concentratia medie a substantei din aer care nu provoaca nici un semn sau simptom de boala la persoanele
expuse pe perioada desfasurarii activitatii profesionale
C. Doza medie letala
D. Doza letala minima
E. Doza maxima letala
1.44. Cea mai veche ramura a toxicologiei este:
A. Toxicologia clinica
B. Toxicologia industriala
C. Toxicologia chimico-legala
D. Ecotoxicologia
E. Toxicologia medicamentelor
1.45. Toxicologia alimentara studiaza:
A. Riscul toxic al diferitelor pesticide
B. Efectul biologic al radiatiilor ionizante
C. Modalitatile de introducere in organism a toxicilor prin alimente si apa
D. Actiunea substantelor toxice de lupta
E. Efectele poluantilor chimici asupra ecosistemelor
1.46. Toxicologia medicamentelor studiaza:
A. Efectele poluantilor chimici asupra ecosistemelor
B. Efectul biologic al radiatiilor ionizante
C. Verificarea preclinica a sigurantei noilor medicamente
D. Efectul nociv al toxicilor atmosferici asupra organismului uman
E. Riscul toxic al diferitelor pesticide
1.47. Metabolizarea are loc in mod obisnuit in:
A. 1 faza
B. 2 faze
C. 3 faze
D. 4 faze
E. nici o faza
1.48. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica:
A. Substantelor lichide
B. Substantelor gazoase, vapori si aerosoli
C. Substantelor solide sub forma de particule mari
D. Substantelor cu miros neplacut
E. Substantelor cu gust amar
1.49. Intoxicatiile profesionale au loc:
A. In industria chimica
B. Prin eroarea medicilui
C. Prin eroarea farmacistului
D. In mediu casnic
E. Prin ingerare de ciuperci otravitoare
1.50. In stomac se absorb:
A. Toxici liposolubili
B. Toxici foarte hidrosolubili
C. Toxicii foarte liposolubili
D. Toxicii insolubili in apa
E. Toxicii insolubili in octanol
1.51. Urmatoarele afirmatii sunt specifice florului:
A. Este un toxic cumulativ
B. Nu se acumuleaza
C. Patrunde pe cale cutanata
D. Nu se depoziteaza in dinti
E. Nu se elimina urinar
1.52. Monoxidul de carbon isi manifesta toxicitatea la nivelul:
A. Membrelor inferioare
B. Pielii
C. Unghiilor
D. Sangelui si celulelor
E. Dintilor
1.53. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:
A. Fenomene digestive
B. Acumularea toxicului la nivelul oaselor
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de crestere
E. Scadere in greutate
1.54. Simptomatologia din intoxicatia acuta prin ingerarea cadmiului este dominata de:
A. Scadere in greutate
B. Dependenta psihica
C. Tulburari de crestere
D. Afectare hepatorenala
E. Tulburari de memorie
1.55. Urmatoarele afirmatii referitoare la mercur sunt adevarate:
A. Are un potential toxic scazut
B. Nu este un toxic cumulativ
C. Mercurul produce dependenta fizica crescuta
D. Mercurul nu poate patrunde in organism pe cale respiratorie
E. Mercurul bivalent (Hg2+) este un toxic celular
1.56. Plumbul si compusii sai manifesta urmatoarele efecte:
A. Dependenta fizica
B. Dependenta psihica
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate
1.57. Tratamentul intoxicatiei acute cu plumb presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa2 pe cale inhalatorie
B. Administrare de EDTA-CaNa2 p.o.
C. Administrare de flumazenil
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de MgSO4
1.58. Tratamentul intoxicatiei acute cu mercur presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa2 pe cale inhalatorie
C. Administrare de flumazenil
E. Administrare intravenoasa de nitrit de amil
1.59. Tratamentul intoxicatiei acute cu cadmiu presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa2
B. Administrare de pralidoxima
C. Administrare de penicilamina
E. Administrare de nitrit de amil
1.60. In clasa antidoturilor fiziologice intra:
A. Atropina
B. Kelocyanor
C. Edetamin
D. Dimercaptopropanolul
E. Desferal
1.61. In cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon se administraeaza:
A. Atropina
B. Kelocyanor
C. Edetamin
E. Oxigen hiperbar
1.62. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:
A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Nitritul de amil
E. Dimercaptopropanolul
1.63. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:
A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Etanolul
E. Fizostigmina
1.64. In clasa antidoturilor fiziologice intra:
A. Etanolul
B. Kelocyanor
C. Edetamin
E. Nalorfina
1.65. In clasa antidoturilor chelatorii intra:
A. Etanolul
B. Kelocyanor
C. Nitritul de amil
D. Fizostigmina
E. Nalorfina
1.66. In clasa antidoturilor chelatorii intra:
A. Etanolul
B. Atropina
C. Nitritul de amil
D. Edetamin
E. Nalorfina
1.67. Din clasa antidoturilor reactivatori ai colinesterazei fac parte:

A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Obidoxima
E. Dimercaptopropanolul
1.68. Tratamentul intoxicatiilor cronice presupune:
A. Administrarea de spalaturi gastrice cu carbune activ
B. Oxigenoterapie
C. Redresarea unor organe afectate de toxic
D. Administraea intravenoasa de nitrit de amil
E. Administrare de etanol
1.69. Factori determinanti ai sensibilitatii ebrionului la xenobiotice sunt:
A. Factori fiziopatologici paterni
B. Masa si suprafata corporala ale tatalui
C. Stadiul de dezvoltare a embrionului
D. Factori meteorologici
E. Sexul
1.70. Doza toxica reprezinta:
A. Concentartia maxima admisa in aer
B. Cantitatea de substanta care se elimina prin laptele matern
C. Cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice
D. Cantitatea de substanta care se elimina prin fecale
E. Nici una din cele de mai sus
1.71. Efectul sinergic al interactiunii dintre doi toxici apare cand:
A. Actiunea celor doua substante se desfasoara independent una de alta
B. Actiunea celor doua substante se desfasoara contrar
C. Actiunea celor doua substante se desfasoara in acelasi sens si se obtine fie sumare, fie potentare
D. Nu poate sa apara efect sinegic intre doi toxici
E. Intotdeauna apare un efect sinergic intre doi toxici
A. Administrare de fizostigmina
B. Administrare de atropina
A. Administrare de EDTA-CaNa2 in perfuzie i.v. lent
D. Administrare de obidoxima
A. Administrare de etanol
B. Administrare de DCTA-CaNa2
B. Tulburari de vedere
C. Dureri de dinti
C. Compusii organomercurici au afinitate pentru SNV
E. Mercurul monovalent (Hg+) este un toxic celular
1.77. Plumbul si compusii sai manifesta efecte:
A. Toxice asupra pancreasului
B. Toxice oculare
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate
1.78. Este adevarat ca:
A. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea organismului asupra toxicului;
B. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea toxicului asupra organismulu;
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorbtie,distributie, depozitarea, eliminare;
D. Biotransformarea este o etapa a toxicodinamicii;
E. Faza de expunere corespunde ultimei etape a actiunii toxicilor.
1.79. Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate:
A. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale digestiva;
B. Absorbtia toxicilor reprezinta trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern;
C. Faza toxicodinamica cuprinde ansamblul fenomenelor care au loc in organism la diferite nivele, conducind la
efectul toxic;
D. Patrunderea toxicilor se poate realiza numai pe calea transplacentara;
E. Patrunderea toxicului in mediul intern presupune traversarea mai multor membrane.
A. Traversarea membranei se poate realiza numai prin transport activ sau transport pasiv;
B. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune complexa;
C. Transportul pasiv are loc cu consum de energie;
D. Transportul activ are loc fara consum de energie;
E. Difuzia simpla consta in trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mare spre un
compartiment cu concentratie mai mica.
1.81. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu ct:
A. Toxicul are masa moleculara mai mica;
B. Toxicul are masa moleculara mai mare;
C. Toxicul are un punct de topire mai mare;
D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;

C. Este mai hidrosolubil.
1.82. Sub actiunea sucului intestinal unii toxici pot deveni:
A. Foarte toxici;
B. Caustici;
C. Nu sunt influentati;
D. Se pot denatura;
E. Mai toxici.
1.83. Sunt false afirmatiile:
A. Mucoasa intestinului subtire are o structura lipidica;
B. Prin mucoasa intestinului subtire nu se absorb substantele hidrosolubile;
C. Pentru substantele total ionizate (ex. saruri cuaternare de amoniu) absorbtia prin intestinul subtire este
redusa;
D. Toxicii cu actiune iritanta maresc peristaltismul intestinal;
E. Pot traversa mucoasa intestinului subtire substantele care au greutatea moleculara mai mare de 200.
1.84. Absorbtia transcutanata nu este posibila pentru:
A. Substantele toxice hidrosolubile;
B. Substantele toxice liposolubile;
C. Gaze;
D. Vapori;
E. Saruri minerale in suspensie fina.
A. Epidermul nu constitue o bariera lipoproteica;
B. Dermul este permeabil numai pentru substantele toxice hidrosolubile;
C. Dermul nu este permeabil atat pentru substante liposolubile cat si pentru cele hidrosolubile;
D. Absorbtia transcutanata este posibila numai in cazul tegumentelor lezate;
E. Absorbtia transcutanata depinde si de interactiunea piele/excipient.
1.86. Penetratia toxicilor pe cale transcutanata nu depinde de:
A. Hidratarea pielii;
B. Vascularizarea;
C. Temperatura;
D. pH;
E. Miros.
1.87. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Absorbtia transcutanata este favorizata de utilizarea unor pansamente ocluzive care macereaza stratul
epidermic;
B. Absorbtia transcutanata se face mai usor in timpul transpiratiei;
C. Prin mucoasa oculara nu se pot absorbi dect substanele liposolubile;
D. Vasodilatatia cutanata favorizeaza absorbtia unor xenobiotice;
E. Absorbtia transplacentara nu este posibila pentru substantele toxice.
A. Distributia reprezinta transferul toxicilor din tesuturi si organe in sange;
B. Majoritatea xenobioticelor nu se distribuie electiv in anumite tesuturi;
C. Distributia nu este dependenta de permeabilitatea membranelor celulare;
D. Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;
E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.

1.89. Toxicii liposolubili cu caracter bazic nu se distribuie in:
A. Creier;
B. Plamani;
C. Rinichi;
D. Ficat;
E. Suprarenale.
1.90. Toxicii hidrosolubili cu caracter bazic nu se distribuie in:
A. Ficat;
B. Suprarenale;
C. Rinichi;
D. Ochi;
E. Plamani.
1.91. Nu este adevarat ca:
A. Dupa patrunderea in organism, toxicii sunt vehiculati de sange si limfa spre lichidul interstitial si apoi spre
celule;
B. O fractiune din toxic se leaga de proteinele plasmatice;
C. O fractiune din toxic ramine libera;
D. Numai fractiunea legata de proteine poate traversa membranele;
E. Substantele liposolubile si slab acide sunt mai puternic legate decit cele neutre.
1.92. Legat de depozitare nu sunt adevarate afirmatiile:
A. Reprezinta procesul de fixare electiva toxicului in diferite tesuturi sau organe;
B. Intensitatea si modul de depozitare depind de vascularizarea tesuturilor si de afinitatea chimica a toxicului
pentru tipul de tesut;
C. Fierul se depoziteaza in foliculi pilosi;
D. Benzenul se depoziteaza in miocard;
E. Argintul se depoziteaza in piele.
1.93. In tesutul osos nu se pot depozita:
A. Iodul;
B. Plumbul;
C. Fluorul;
D. Cadmiul;
E. Arsenul.
1.94. Nu se metabolizeaza:
A. Eterul etilic;
B. Anilina;
C. Paracetamolul;
D. Fenolul;
E. Amfetamine.
A. Acizii tari;
B. Fenacetina;
C. Paracetamolul;
D. Atropina;
E. Morfina.
A. Bazele tari;
B. Diazepamul;
C. Paracetamolul;
D. Fenobarbitalul;
E. Aspirina.
1.97. Nu este adevarat ca:
A. Enzimele din organism se incadreaza in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) si enzimele
xenobiotice;
B. Enzimele biochimice nu catalizeaza biotransformarea substantelor exogene;
C. Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene;
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi si realizeaza in special oxidarile;
E. Sediul principal al metabolizarilor este ficatul.
1.98. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene si a substantelor care prezinta
asemanari structurale cu substantele endogene;
B. Oxidarile sunt realizate de oxidazele cu functii mixte microzomiale (OFMM);
C. Benzenul prin oxidare se transforma in metaboliti mai toxici;
D. Fenolii se pot sulfoconjuga sau glucuronoconjuga;
E. Prin biotransformare polaritatea compusului scade.
1.99. In categoria reactiilor de oxidare nu sunt incluse:
A. Hidroxilarea aromatica;
B. Dezaminarea oxidativa;
C. Desulfurarea;
D. Dezamidarea;
E. Epoxidarea.
1.100. Intre oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM) si enzimele biochimice nu exista
urmatoarele diferente:
A. Localizarea;
B. Numarul lor;
C. Specificitatea;
D. Activitatea;
E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.
1.101. Legat de metanol sunt corecte afirmatiile cu exceptie:
A. toti metabolitii sunt mai putin toxici
B. metabolizarea si eliminarea sunt lente
C. este un toxic cumulativ
D. ca antidot in intoxicatia acuta se administreaza etanolul
E. produce acidoz metabolica
1.102. Intr-o intoxicatie acuta cu etanol moartea survine la o concentratie de peste:
A. 1 g
B. 2 g
C. 2,5 g
D. 4 g
E. 6 g
1.103. Faza medico-legala intr-o intoxicatie cu etanol corespunde unei concentratii de:
A. 0,1-0,5 g
B. 0,5-1.5 g
C. 1,5-2,5 g
D. 2-3 g
E. 3-4 g
1.104. Metabolizarea metanolului se face sub influenta:
A. reductazelor
B. alcooldehidrogenazei
C. liazei
D. piruvatoxidazei
E. esterazelor
1.105. Legat de patrunderea metanolului in organism sunt adevarate afirmatiile cu exceptia:
A. pe cale digestiva
B. transdermic
C. transcutanat
D. respirator
E. intravenos
1.106. Intoxicatia cronica cu etanol nu se manifesta prin:
A. polinevrita
B. nevrita optica retrobulbara
C. delirium tremens
D. striatii albe pe unghi
E. ciroza
1.107. Legat de etanol sunt corecte afirmatiile:
A. intoxicatia cronica se numeste alcoolism
B. alcoolismul nu este considerat o toxicomanie
C. la doze mici produce orbire
D. este un toxic medular
E. este greu metabolizat
2.COMPLEMENT MULTIPLU

A. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea organismului asupra toxicului;
B. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea toxicului asupra organismulu;
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorbtie,distributie, depozitarea, eliminare;
D. Biotransformarea este o etapa a toxicocineticii;
E. Faza de expunere corespunde primei etape a actiunii toxicilor.
2.2. Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate:
A. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale digestiva;
B. Absorbtia toxicilor reprezinta trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern;
C. Faza toxicodinamica cuprinde ansamblul fenomenelor care au loc in organism la diferite nivele, conducind la
efectul toxic;
D. Patrunderea toxicilor se poate realiza si pe calea transplacentara;
E. Patrunderea toxicului in mediul intern presupune traversarea mai multor membrane.
A. Traversarea membranei se poate realiza prin transport activ sau transport pasiv;
B. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune simpla;
C. Transportul pasiv are loc cu consum de energie;
D. Transportul activ are loc fara consum de energie;
E. Difuzia simpla consta in trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mare spre un
compartiment cu concentratie mai mica.
2.4. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cit :
A. Toxicul are masa moleculara mai mica;
B. Toxicul are masa moleculara mai mare;
C. Toxicul are liposolubilitate mai mare;
D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;
C. Este mai hidrosolubil.
A. Transportul pasiv nu necesita consum de energie;
B. Transportul pasiv, presupune trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mica, intr-un
compartiment cu concentratie mai mare;
C. Difuzia simpla este principalul mijloc de traversare pentru toxicii cu masa moleculara mare;
D. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cat toxicul este mai liposolubil;
E. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale gastrointestinala.
2.6. Difuzia simpla este principalul mijloc de transport pentru:
A. Medicamente cu masa moleculara mica;
B. Ionii minerali;
C. Substante toxice cu masa moleculara mare;
D. Substante toxice cu masa moleculara mica;
E. Toxici organici volatili.
2.7. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:
A. Cu masa mare;
B. Cu masa mica;
C. Nedisociate;
D. Hidrosolubile;
E. Liposolubile.
2.8. In etapa de transport a substantelor active in sange:
A. Transportul substantelor se face sub forma libera, dizolvata in plasma, si sub forma legata de proteinele
plasmatice
B. Transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
C. Manifestarea efectelor toxicodinamice, este posibila atit pentru forma libera, cit si pentru cea legata;
D. Manifestarea efectelor toxicodinamice este posibila numai pentru forma libera;
E. Manifestarea efectelor toxicodinamice este posibila numai pentru forma legata.
2.9. Legat de transportul activ este adevarat ca:
A. Are loc cu cunsum de energie;

B. Are loc fara consum de energie;
C. Presupune trecerea dintr-un compartiment cu concentratie mai mica spre un compartiment cu concentratie
mai mare;
D. Este asigurat de substante transportoare.
E. Este caracteristic ionilor minerali.
A. Absorbtia este preponderenta in intestinul gros;
B. In gura si esofag absorbtia este redusa;
C. Prin mucoasa bucala se absorb rapid toxicii foarte hidrosolubili (KCN, nicotina);
D. Substantele corozive si caustice corodeaza peretele esofagului;
E. In stomac se absorb usor toxici liposolubili.
A. Absorptia pe cale digestiva are loc preponderent in intestinul subtire datorita vascularizarii intense si a
suprafetei mari;
B. In stomac se absorb usor toxicii foarte hidrosolubili;
C. Absorbtia este diminuata de prezenta alimentelor;
D. Substantele corosive si caustice nu se absorb in esofag;
E. In colon toxicul ajunge in cantitati mari ca urmare a accelerarii tranzitului intestinal.
2.12. Factorii care influenteaza absorptia digestiva depind de:
A. Lipo sau hidrosolubilitatea toxicului;
B. Gradul de disociere;
C. Stabilitatea chimica in tubul digestiv;
D. Marimea moleculelor;
E. Interactiuni cu mediul inconjurator.
2.13. Inainte de absorbtia din tubul digestiv pot avea loc:
A. Fenomene fizice de adsorbtie;
B. Fenomene fizice de dizolvare;
C. Fenomene biochimice sub actiunea sucurilor digestive;
D. Fenomene biochimice cauzate de flora intestinala;
E. Nu pot avea loc asemenea fenomene.
2.14. Care din urmatoarele afirmatii sint corecte:
A. Intoxicatiile pot fi endogene sau exogene;
B. Intoxicatiile pot fi numai endogene;
C. Intoxicatiile pot fi numai exogene;
D. Intoxicatia constituie o stare patologica care se instaleaza dupa patrunderea unui toxic in organism;
E. Intoxicatia este un raspuns al organismului fata de agresiunea toxicului.
2.15. In categoria intoxicatiilor accidentale sint incluse:
A. Intoxicatiile medicamentoase;
B. Intoxicatiile profesionale;
C. Intoxicatiile alimentare;
D. Toate intoxicatiile acute;
E. Doparea.
2.16. Intoxicatiile medicamentoase se pot produce prin eroarea:
A. Bolnavului;
B. Medicului;
C. Farmacistului;
D. Anturajului;
E. Nici una de mai sus.
2.17. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica pentru:
A. Gaze;
B. Lichide volatile;
C. Lichide nevolatile;
D. Solide fin divizate (aerosoli);
E. Pentru toate aceste substante.
2.18. Absorbtia pe cale plumonara:
A. Permite trecerea rapida a toxicului in sange;
B. Nu este influentata de hrana;
C. Este influentata de pH;
D. Nu este influentata de microflora;
E. Depinde de coeficientul de partitie lipide/apa, care trebuie sa fie mare.
2.19. Viteza mare de absorbtie a aerosolilor pe cale plumonara depinde de:
A. Suprafata de contact intre organism si toxic;
B. Puternica vascularizare a mucoasei alveolare;
C. De diametrul particulei (<3m);
D. De liposolubilitatea sau hidrosolubilitatea particulelor;
E. De ventilatia pulmonara.
2.20. Care dintre urmatoarele gaze si vapori isi manifesta si o actiune locala:
A. Oxidul de carbon;
B. Halogenii;
C. Dioxidul de azot;
D. Dioxidul de sulf;
E. Acidul cianhidric.
A. Reflexul de tuse constitue un mecanism de aparare al organismului
B. Oxidul de carbon poate declansa edem de glota;
C. Actiunea locala a gazelor si vaporilor poate fi insotita sau nu de o actiune generala sistemica;
D. Pentru a avea si o actiune sistemica, toxicii gazosi si vaporii trebuie sa aiba o solubilitate foarte redusa in apa
(ex. benzen, CHCl3);
E. Acidul cianhidric are actiune puternic iritanta.
2.22. Legat de intestinul gros este adevarat ca:
A. Prin mucoasa intestinului gros nu se poate absorbi nici o substanta toxica;
B. Absorbtia este mult incetinita din cauza prezentei materiilor fecale;
C. Daca intestinul este degajat absorbtia este posibila;
D. Intestinul gros este un organ de absorbtie prin excelenta;
E. Unele substante toxice pot fi absorbite prin intestinul gros sub forma de clisme.
2.23. La ingerarea a doua sau mai multe substante toxice pot sa apara perturbari care duc fie la
stimularea, fie la inhibarea absorbtiei. Acestea pot fi:
A. Schimbarea pH-ului gastric;
B. Formarea de complecsi interni;
C. Favorizarea dizolvarii unor substante;

D. Neutralizarea reciproca;
E. Declansarea unei actiuni paradoxale.
2.24. Sub actiunea sucului intestinal unii toxici pot deveni:
A. Insolubili;
B. Caustici;
C. Neresorbabili;
D. Se pot denatura;
E. Mai toxici.
A. Mucoasa intestinului subtire are o structura lipidica;
B. Prin mucoasa intestinului subtire se absorb usor substantele hidrosolubile;
C. Pentru substantele total ionizate (ex. saruri cuaternare de amoniu) absorbtia prin intestinul subtire este
redusa;
D. Toxicii cu actiune iritanta maresc peristaltismul intestinal;
E. Pot traversa mucoasa intestinului subtire substantele care au greutatea moleculara mai mare de 200.
2.26. Absorbtia transcutanata este posibila pentru:
A. Substantele toxice hidrosolubile;
B. Substantele toxice liposolubile;
C. Gaze;
D. Vapori;
E. Saruri minerale in suspensie fina.
A. Epidermul constitue o bariera lipoproteica;
B. Dermul este permeabil numai pentru substantele toxice hidrosolubile;
C. Dermul este permeabil atat pentru substante liposolubile cat si pentru cele hidrosolubile;
D. Absorbtia transcutanata este posibila numai in cazul tegumentelor lezate;
E. Absorbtia transcutanata depinde si de interactiunea piele/excipient.
2.28. Penetratia toxicilor pe cale transcutanata depinde de:
A. Hidratarea pielii;
B. Vascularizarea;
C. Temperatura;
D. pH;
E. Nu este influentata de nici unul din acesti factori.
2.29. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Absorbtia transcutanata este favorizata de utilizarea unor pansamente ocluzive care macereaza stratul
epidermic;
B. Absorbtia transcutanata se face mai usor in timpul transpiratiei;
C. Prin mucoasa oculara nu se pot absorbi dect substanele liposolubile;
D. Vasodilatatia cutanata favorizeaza absorbtia unor xenobiotice;
E. Absorbtia transplacentara este posibila numai pentru substantele toxice.
A. Distributia reprezinta transferul toxicilor din tesuturi si organe in sange;
B. Majoritatea xenobioticelor se distribuie electiv in anumite tesuturi;
C. Distributia este dependenta de permeabilitatea membranelor celulare;
D.Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;

E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.
2.31. Toxicii liposolubili cu caracter bazic se distribuie in:
A. Creier;
B. Plamani;
C. Rinichi;
D. Maduva osoasa;
E. Suprarenale.
2.32. Toxicii hidrosolubili cu caracter bazic se distribuie in:
A. Ficat;
B. Suprarenale;
C. Rinichi;
D. Sange;
E. Plamani.
A. Dupa patrunderea in organism, toxicii sunt vehiculati de sange si limfa spre lichidul interstitial si apoi spre
celule;
B. O fractiune din toxic se leaga de proteinele plasmatice;
C. O fractiune din toxic ramine libera;
D. Numai fractiunea legata de proteine poate traversa membranele;
E. Substantele liposolubile si slab acide sunt mai puternic legate decit cele neutre.
2.34. Legat de depozitare se poate spune:
A. Reprezinta procesul de fixare electiva toxicului in diferite tesuturi sau organe;
B. Intensitatea si modul de depozitare depind de vascularizarea tesuturilor si de afinitatea chimica a toxicului
pentru tipul de tesut;
C. Fierul se depoziteaza in foliculi porosi;
D. Benzenul se depoziteaza in miocard;
E. Argintul se depoziteaza in piele.
2.35. In tesutul osos se pot depozita:
A. Iodul;
B. Plumbul;
C. Fluorul;
D. Cadmiul;
E. Taliul.
2.36. Legat de biotransformare sunt false afirmatiile:
A. Reprezinta conversia enzimatica a toxicului in metaboliti mai polari, mai usor excretabili;
B. Sediul metabolizarii corespunde intotdeauna cu sediul principal al actiunii toxice;
C. Metanolul se metabolizeaza in ficat, iar efectul toxic se exercita la nivelul retinei, a SNC si a rinichiului;
D. Etanolul se oxideaza in citoplasma prin intermediul rodanazei;
E. Hidroxilarea 2-naftilaminei are loc in ficat, dar efectul cancerigen apare in vezica urinara.
A. Eterul etilic;
B. Anilina;
C. Acizii tari;
D. Bazele tari;
E. Amfetamine.
2.38. Prima faza a metabolizari cuprinde:
A. Oxidarea;
B. Acetilarea;
C. Reducerea;
D. Hidroliza;
E. Metilarea.
2.39. In faza a-II-a a metabolizarii au loc reactiile:
A. Glicocolconjugarea;
B. Reducerea;
C. Sulfoconjugarea;
D. Glucuronconjugarea;
E. Acetilarea.
2.40. In reactiile din faza I se introduc in molecula gruparile:
A. -OH;
B. -NH2;
C. -CH3;
D. -COOH;
E. -SH.
A. Enzimele din organism se incadreaza in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) si enzimele
xenobiotice;
B. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor exogene;
C. Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene;
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi si realizeaza in special oxidarile;
E. Sediul principal al metabolizarilor este ficatul.
A. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene si a substantelor care prezinta
asemanari structurale cu substantele endogene;
B. Oxidarile sunt realizate de oxidazele cu functii mixte microzomiale (OFMM);
C. Benzenul prin oxidare se transforma in metaboliti mai putini toxici;
D. Fenolii se pot sulfoconjuga sau glucuronoconjuga;
E. Prin biotransformare polaritatea compusului scade.
2.43. In categoria reactiilor de oxidare sunt incluse:
A. Hidroxilarea aromatica;
B. Dezaminarea oxidativa;
C. Desulfurarea;
D. Dezamidarea;
E. Epoxidarea.
2.44. Intre oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM) si enzimele biochimice exista urmatoarele
diferente:
A. Localizarea;
B. Numarul lor;
C. Specificitatea;
D. Activitatea;
E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.

A. Enzimele OFMM se gasesc aproape exclusiv in microzomi;
B. Enzimele de oxidoreducere biochimice au sediul in special in lizozomi;
C. Enzimele de hidroliza au sediul in special in mitocondrii;
D. Enzimele de hidroliza se gasesc in citoplasma, lizozomi si plasma sanguina;
E. Enzimele xenobiotice catalizeaza substantele care nu prezinta ca atare sau ca metaboliti asemanari structurale
cu substantele normale.
A. Enzimele OFMM sunt specifice, cele biochimice sunt lipsite de specificitate;
B. Enzimele biochimice se gasesc in mod obisnuit, in stare activa pe cand OFMM-urile se activeaza sub efectul
direct al xenobioticelor;
C. Enzimele biochimice sunt diversificate si in cantitate suficienta pentru a satisface metabolizarea substantelor
endrogene si exogene;
D. Numarul OFMM este mic sau chiar redus la un sistem unic si universal de oxidaze;
E. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea xenobioticelor care nu prezinta asemanari structurale cu
substantele normale.
2.47. Din categoria enzimelor biochimice fac parte si:
A. Acidazele cu functii mixte microzomiale;
B. Alcooldehidrogenoza;
C. Monoaminoxidaza;
D. Aldehiddehidrogenaza;
E. DOPA-decarboxilaza.
A. Toate xenobioticele trebuie sa se metabolizeze trecand obligatoriu prin faza I si faza a II-a pentru a se
transforma intr-un compus inactiv biologic;
B. Exista compusi care se metabolizeaza complet in faza I;
C. Sunt xenobiotice care trec direct in faza a II-a;
D. Sediul metabolizarii poate fi in principiu orice tesut sau organ;
E. Prin biotransformare polaritatea compusilor scade.
2.49. Care dintre urmatoarele xenobiotice in procesul biotransformarii, trec direct in faza aII-a:
A. Fenolul;
B. Toluenul;
C. Benzenul;
D. Acidul benzoic;
E. Etanolul.
2.50. In categoria reactiilor de reducere sunt incluse:
A. Desulfurarea;
B. Dezamidarea;
C. Saturarea dublei legaturi;
D. Transformarea nitroderivatilor in hidroxilamine;
E. N-dezalchilarea.
A. Metabolizarea microzomiala include: oxidari, reduceri si hidrolize;
B. Oxidarea microzomiala este realizata de oxidazele cu functii mixte microzomiale (O.F.M.M);
C. O.F.M.M.-urile reprezinta un sistem enzimatic constituit din doua hemoproteine si doua flavoproteine;
D. Hidroliza are loc sub influenta reductazelor NADH sau NADPH dependente;
E. Reactiile de hidroliza au loc sub influenta citocromului P450
2.52. Care din urmatoarele afirmaii sunt incorecte:
A. Efectul toxic al unei substane nu depinde i de specia animal
B. Majoritatea xenobioticelor cu mas molecular sub 1000 traverseaz placenta prin transport activ sau pasiv
regasindu-se in sangele fetusului
C. Regimul lactat este interzis copiilor tratai cu subnitrat de bismut pentru a preveni aciunea
methemoglobinizant
D. Idiosincrazia face parte din categoria intoleranei dobindite
E. Medicamentul de elective in ocul anafilactic este adrenalina
2.53. Legat de deficiena in glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este adevarat c:
A. Este o intolerana dobindit de ordin individual
B. Afecteaz cca. 3% din populaia globului
C. Poate ramne necunoscut toat viaa
D. La administrarea unor substane oxidante se declaneaz hemoliza i methemoglobinemia.
E. Glucozo-6-fosfat dehidrogeneza intervine in metabolizarea glucozei pe cale pentozic
5.54. Este adevarat c:
A. Dup ptrunderea in mediul interior, o fraciune din toxic se leag de particolele plasmatice
B. Fraciunea de toxic ramas liber este singura care poate traversa membranele
C. Toxicii foarte liposolubili strbat foarte greu membranele
D. Toxicii liposolubili se distribuie in esuturi lipoide si bine vascularizate
E. Toate substanele toxice se distribuie selectiv in anumite esuturi
2.55. Biotransformarea reprezint conversia enzimatic a toxicilor in metabolii:
A. Mai polari
B. Mai nepolari
C. Mai uor excretabili
D. Mai greu excretabili
E. Mai puin toxici
2.56. Sunt corecte afirmaiile:
A. Difuzia simpl reprezint trecerea toxicului cu consum de energie dintr-un compartiment cu concentratie mai
mic spre un compartiment cu concentratie mai mare
B. Transportul activ este caracteristic masei moleculelor ionilor minerali, substanelor cu mas molecular
mare, substanelor neliposolubile.
C. Absorpia pe cale digestiv este preponderent in intestinul subire.
D. Prin mucoasa intestinului subire absorbia se face numai prin transport pasiv
E. Absorpia pe cale plumonar este influenat de pH, hran, microflor.
2.57. Absorpia transcutanat este posibil pentru:
A. Toxici liposolubili
B. Toxici hidrosolubili
C. Gaze
D. Vapori
E. Sruri minerale in suspensie fin
2.58. Faza toxicocinetic include urmatoarele etape cu excepia:
A. Absorpia
B. Distribuia
C. Depozitarea
D. Contractia
E. Evacuarea
2.59. Care din urmatoarele afirmaii sunt incorecte:
A. Toxicitatea unei substane nu depinde niciodat de calea de patrundere
B. Calea gastrointestinal este cea mai frecvent cale de patrundere in inoxicaiile intenionate
C. Absorpia reprezint trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern
D. Transversarea membranenelor celulare de catre un xenobiotic se poate face prin transport pasiv.
E. Absorbia pe cale respiratorie este caracteristic pentru gaze, lichide volatile si solide fluidizabile.
2.60. Legat de intoxicatiile profesionale sunt adevarate afirmatiile:
A. Sunt de obicei acute
B. Sunt de obicei cronice
C. Se pot produce i indirect sau la distan
D. Au loc de obicei prin inhalare
E. Sunt intoxicaii intenionate
2.61. Din punct de vedere analitic si toxicologic substantele toxice se impart in:
A. Gazoi
B. Lichizi ficsi
C. Solizi
D. Minerali fici
E. Organici fici
2.62. Expertiza toxicologic include totalitatea investigaiilor care includ:
A. Recoltarea viscerelor de la victima
B. Izolarea otrvurilor
C. Indentificarea
D. Dozarea substanelor toxice
E. Toate afirmaiile sint corecte
2.63. Noiunea de otrvire si intoxicatie reprezint:
A. Acela lucru
B. Sunt total diferite
C. Otrvirea presupune o aciune cu caracter intenional
D. Intoxicaia sugereaz o aciune cu caracter accidental
E. Nici o afirmaie nu este corect
2.64. Toxicologia profesional se ocup cu stabilirea:
A. Testului de alcoolemie
B. Msurilor de prevenire si protecie
C. Diferenei dintre o intoxicaie acut sau cronic
D. Concentraiilor maxime admise
E. Limitelor de tolerabilitate
2.65. In faza a-II-a a metabolizari au loc reaciile
A. Glicocolconjugarea
B. Reducerea
C. Sulfoconjugarea
D. Glucuronoconjugarea
E. Acetilarea
2.66. In reacia din faza I-a se introduc in molecul gruparile:
A. -OH
B. -NH2
C. -CH3
D. -COOH
E. -SH
A. Enzimele din organism se incadreaz in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) i enzime
xenobiotice
B. Enzimele biochimice catalizeaz biotransformarea substanelor exogene
C. Enzimele xenobiotice catalizeaz biotransformarea substanelor endogene
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi i realizeaz in special oxidarile
E. Sediul principal al metabolizari este ficatul
2.68. Sunt adevarate afirmaiile:
A Toate xenobioticele trebuie s se metabolizeze trecnd obligatoriu prin faza I-a i faza a II-a pentru a se
transforma intr-un compus inactiv biologic.
B. Exist compui care se metabolizeaza complect in faza I-a
C. Sunt xenobiotice care trec direct in faza a-II-a
D. Sediul metabolizari poate fi in principiu orice esut sau organ
E. Prin biotransformare polaritatea compuilor scade
2.69. Care din urmatoarele xenobiotice trec direct n faza II-a:
A. Benzenul
B. Etanolul
C. Toluenul
D. Acidul benzoic
E. Fenolul
2.70. Este adevarat c :
A. Faza toxicocinetic reprezint aciunea organismului asupra toxicului .
B. Faza toxicocinetic reprezint aciunea toxicului asupra organismului.
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorpie, distribuie, depozitarea, eliminarea.
D. Biotransformarea este o etapa a toxicocineticii.
E. Faza de expunere corespunde primei etape a aciunii toxicilor.
2.71. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte:
A. Intoxicaiile pot fi endogene sau exogene
B. Intoxicaiile pot fi numai endogene
C. Inoxicaiile pot fi numai exogene
D. Intoxicaia constitue o stare patologic care se instaleaza dupa patrunderea unui toxic in organism.
E. Inoxicaia este un rspuns al organismului fa de agresiunea toxic
2.72. In categoria intoxicaiilor accidentale sunt incluse:
A. Intoxicaiile medicamentoase
B. Intoxicaiile profesionale
C. Intoxicaiile alimentare
D. Toate intoxicaiile acute
E. Doparea
2.73. Toxicologia clinica:

A. Stabilete diagnosticul si terapia de urgen in intoxicaii acute
B. Se ocup cu verificarea pentru animale a medicamentelor noi sub aspectul aciunilor secundare
C. Studiaz aciunea nociv a aditivilor alimentari
D. Au un rol determinant in salvarea victimelor
E. Este cea mai veche ramur a toxicologiei
2.74. Saturnismul poate fi depistat prin:
A. Punctuaiile bazofile ale hematiilor
B. Paralizia radialului
C. Coloraia roie a feei
D. Lizereul albastru cenuiu la incisivi sau canini
E. Prezena acidului aminolevulinic in urin
2.75. Intoxicaia cu fosfor se caracterizeaz prin:
A. Edem pulmonar acut
B. Modificari osoase, fracturi spontane ale maxilarelor
C. Hemoliza
D. Afectarea hepatic, icter, ciroz
E. Dezechilibrul raportului Ca/P
2.76. Intoxicaiile cu compusi ai Ag se caracterizeaz prin:
A.Varsturi albicioase
B. Fecale negricioase
C. Lizereu albastru
D. Perforarea septului nazal
E. Pigmentarea ireversibil a pielii in albastru cenuiu
2.77. Legat de Ba i compuii si sunt false afirmaiile:
A. Srurile solubile sunt extrem de toxice
B. Sulfatul de Ba nu este toxic
C. Ba este un constituient normal al organismului
D. Este un toxic al celulei musculare
E. Moartea survine prin oprirea inimii in diastol
A. Beriliul este un oligoelement
B. Intoxicaiile cu Be sunt de obicei profesionale
C. Berilioza era considerat in trecut ca o pneumoconioz
D. Be actioneaz competitiv cu Mg inhiband fosfatazele
E. In intoxicaia cronic cu Be apare lizereul galben la nivelul caninilor
2.79. Care din urmatoarele semne sunt caracteristice hidrargirismului:
A. Lizereul mercurial cenusiu
B. Expiraia fetid
C. Alopecia
D. Disartrie
E. Tremurturi ale mainilor
2.80. In intoxicaiile cu NO2 apar urmatoarele simptome:
A. Tuse cu expectoraie spumoas
B. Cianoz
C. Stare de uoara beie,cu delir i halucinaie
E. Hemoliz
D. Hipotensiune
2.81. Arsina este un toxic:
A. Hematic
B. Caustic
C. Corosiv
D. Iritant al cailor respiratorii superioare
E. Nefrotoxic
2.82. Intoxicaia cronic cu As se caracterizeaza prin:
A. Polinevrit periferic
B. Pigmentare de culoarea bronzului
C. Hipertermie
D. Striaiuni albe-cenuii pe unghii
E. Expectoraie spumoas de culoare galben
2.83. Dimercaptopropanolul este un antidot recomandat in intoxicaia acut cu:
A. Cd
B. Pb
C. As
D. Hg
E. CO
2.84. Penicilamina este indicat in intoxicaiile cu:
A. Hg
B. As
C. Cd
D. Cu
E. In toate aceste cazuri
2.85. Intoxicaiile cu Mn se caracterizeaza prin:
A. Alterari degenerative ale celulei nervoase
B. Paralizie progresiva ireversibila a membrelor inferioare
C. Diaree de tip holeriform
D. Mioza accentuat
E. Disertrie si disgrafie
A. Florul este un toxic cumulativ
B. Florul spoliaz organismul de calciu determinand tetanie i perturbari in coagularea singelui
C. Principala aciune a HF este ceea tiolpriv
D. Fluorul in vivo formeaza fluorocitratul care inhiba aconitaza
E. Antidotul specific in intoxicaiile cu HF sunt sarurile de calciu
2.87. Hidrogenul sulfurat este un toxic gazos care:
A. Inhib enzimele oxidoreducatoare (mai ales citocromoxidoze)
B. Reacioneaz cu MetHb formand sulfmethemoglobina
C. Intoxicaia acut debuteaz cu keratoconjunctivit
D. Are o puternic aciune hemolitic
E. Este un poluant major al atmosferei

2.88. In intoxicaiile cu SO2 se constat:
A. Disfonie
B. Lizereun gingival
C. Sufocare
D. Tulburari de deglutiie
E. Alcaloza metabolic
2.89. Sunt false afirmaiile:
A. NH3 este un gaz cu actiune methemoglobinizant
B. Este iritant i caustic pentru mucoasele cilor respiratorii superioare
C. Produce edem de glota
D. Este lipsolubil, se absoarbe intens
E. Este iritant pentru conjunctive si cornee
2.90. Legat de oxizii de azot sunt corecte afirmatiile:
A. Protoxidul de azot are actiune puternic methemiglobinizanta
B. Dioxidul de azot are actiune narcotica
C. Monoxidu si dioxidul de azot dup absorbti se transform parial in NO2 , NO3
D. Patrund in organism pe cale respiratorie
E. In intoxicaia acuta cu NO2 se poate instala edemul plumonar acut.
2.91. Legat de intoxicaiile cu taliu sunt false afirmaiile:
B. Actioneaza asupra SNC, a glandelor endocrine si foliculului pilos
C. Radacina parului se pigmenteaz in negru
D. Pe unghii apar striaiuni de culoare inchis
E. Are efect alopeciant
2.92. Legat de Pb (C2H5)4 este adevarat c:
A. Este cel mai toxic compus al plumbului
B. Se fixeaz in esuturi lipoide (ficat, creier, esut adipos)
C. Produce encefalopatie saturnian
D. Patrunde in organism pe cale perenteral
E. Acioneaz asupra hemului
2.93. Legat de Cd sunt false afirmatiile:
A. Cd este un toxic celular cu aciune tiolopriva
B. Este un oligoelement
C. Intoxicaia cronic se caracterizeaz prin modificarea structurii osoase (tasarea corpului)
D. Ca antidot se recomand in special DMP
E. CdO nu este iritant pentru caile respiratorii
2.94. Sunt adevarate afirmaiile:
A. Tratamentul prelungit cu subnitrat de Bi per os determin methemoglobinemie
B. Beriliul este un constituent normal al organismului
C. In argirism se produce o pigmentare difuza, ireversibil a pieli care se coloreaz in negru-cenuiu
D. In intoxicaii cronice cu sruri de cupru apare un lizereu gingival de culoare galben
E. Intoxicaia cronic cu Mn prezint o simptomatologie neurologic ireversibil cu paralizia progresiv a
membrelor inferioare
2.95. Saturismul poate fi depistat prin urmatoarele semne:

A. Lizereu albastru-cenuiu la incisivi i canini (dunga lui Burton)
B. Paralizia radialului (proba Teleky)
C. Porfirinuria i acidul delta-aminolevulinic crescute in urina
D. Perforarea septului nazal
E. Coloraia cenuie a feei
2.96. Sunt false afirmaiile legate de Pb-tetraetil
A. Plumbul tetraetil este mult mai puin toxic decit srurile anorganice de Pb
B. Produce encefalopatie cu tulburari neuropsihice grave
C. Moartea poate s survin i prin hipertermie (430 C)
D In cazul de supraveuire victima rmane cu sechele cu manifestari de parkinson
E. Nu acioneaz pe SNC
A. Plumbul este un toxic enzimatic care blocheaz gruparile tiolice ale enzimelor participante in procesul
formari hemoglobinei
B. In intoxicaia acut cu Pb apar varsaturi albicioase i materii fecale negre
C. In intoxicaia acut cu Pb se administreaza ca antidot DMP
D. Plumbul inlocuiete calciul din fosfai mai ales la nivelul epifizelor vaselor lungi
E. Plumbul se elimin foarte rapid pe cale renal, prin bila, intestin, saliv, transpiraie.
2.98. Testele de laborator caracteristice in presaturism sunt:
A.Creterea plumbemiei i a plumburiei
B. Eliminare urinar crescut de acid delta-aminolevulinic
C. Glicozurie.
D. Hematii cu granulaii bazofile
E. Leucopenie..
2.99. Sunt corecte afirmatiile:
A. Compui mercurului inhib activitatea enzimelor sulfhidrilice
B. Principalul simptom n intoxicaia cu mercur este nefrita acut mercuric
C. Antidotul util in intoxicaia acut cu compuii mercurului este DMP i EDTA-CaNa2
D. Compuii mercurului au aciune methemoglobinizant
E. Mercurul elementar nu este toxic dect sub form de vapori
2.100. Principalele forme ale hidrargirismului sunt:
A. Lizereu mercurial cenuiu
B. Paradontoza cu caderea dintilor
C. Disartrie i disgrafie
D. Tulburari de vedere, orbire
E. Expiraie fetid
2.101. Care din urmatoarele afirmaii sunt false:
A. In intoxicaiile cu alcalii cicatrizarea este complect dar defectoas ducand la stenoz, diafagie, denutriie.
B. Leziunile produse de alcalii caustici sint translucide, moi, matasoase.
C. Alcalii caustici sint prin excelenta toxici sistemici
D. In intoxicatiile cu alcalii se formeaza o crusta dura reprezentind un strat protector pentru tesuturile mai
profunde.
E. Incidena stenozelor este mai redusa la acizii corosivi decat la alcalii
2.102. In intoxicaii cu cadmiu se administreaza ca antidot:
A. DMP (dimercaptopropanol)
B. EDTA CaNa2
C. Penicilamina
D. DCTA CaNa2
E. Calciterapie
2.103. Care din urmatoarele afirmaii este corect:
A. Caracteristic in intoxicaiile cu Zn este febra de fum
B. Acizii corosivi produc necroza de lichefiere
C. Alcalii caustici produc necroza de coagulare
D. In intoxicatiile acute cu acizi corosivi prin ingerare se produc varsaturi de culoare bruna pentru H2SO4 si
galben pentru acid azotic
E. In intoxicatiile cu acizi corosivi nu se recomanda administrarea de bicarbonat de Na
2.104. Legat de taliu sunt corecte afirmatiile cu exceptia:
A. Taliu este un oligoelement
B. Este un toxic cumulativ
C. Pigmentarea neagr a radacini parului
D. Striatii albe pe unghii semilune
E. Alopecie
2.105. Legat de Cd este adevarat ca:
A . Este un toxic care nu se acumuleaz
B. Se formeaza un inel galben dentar
C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului
D. Osteoporoz cu fisur transversal
E. Produc o proteinurie de tip special
2.106. Legat de aspectele toxicologice ale As si a compusilor sai oxigenati sunt corecte afirmatiile:
A. Este un toxic tiolopriv
B. Are actiune methemoglobinizant
C. Diaree asemanatoare cu un sindrom holeriform
D. Antidotul specific este DMP (dimercopropanolul)
E. In intoxicaie primele semne sunt setea puternic, arsuri epigastrice
2.107. In intoxicia cronic cu As se constat:
A. Febr de fum
B. Hiperpigmentarea de culoarea bronzului (melanodermie)
C. Benzile lui Mees pe unghii sub form de striaiuni cenuii
D. Raguseal
E. Polinevrite periferice
2.108. Sunt false afirmaiile:
A. In intoxicaia cronica cu crom se poate perfora septul nazal
B. Nitrii, nitrai, i clorai au aciune methemoglobinizant
C. In intoxicaiile cu srurile solubile de Ba moartea survine prin oprirea inimi in diastol
D. Intoxicaia cronic cu mercur poart numele de saturnism
E. Cel mai toxic compus al arsenului este arsina
2.109. Legat de taliu este adevarat ca:
A. Este un toxic cumulativ;
B. Are efect alopeciant;
C. Este un toxic tiolopriv;

D. Produce paralizia radialului;
E. Produce striatii albe pe unghii.
A. Cloratul de potasiu are actiune methemoglobinizanta;
B. Intoxicatiile cu nitriti sunt de obicei medicamentoase;
C. Nitritii produc vasoconstrictie, hipertensiune, bradicardie;
D. Intoxicatiile cu nitrati se caracterizeaza prin cianoza, hipotermie, dispnee;
E. In intoxicatiile cu NO2- si NO3- se administreaza albastru de metilen.
2.111. Saturnismul poate fi depistat prin:
A. Punctuatiile bazofile ale hematiilor;
B. Paralizia radialului;
C. Coloratia rosie a fetei;
D. Lizereul albastru cenusiu la incisivi si canini;
E. Prezenta acidului -aminolevulinic in urina.
2.112. Intoxicatiile cu fosfor se caracterizeaza prin:
A. Edem plumonar acut;
B. Modificari osoase, fracturi spontane ale maxilarelor;
C. Hemoliza;
D. Afectare hepatica, icter, ciroza;
E. Dezechilibrul raportului Ca/P.
A. Beriliu este un constituent normal al organismului;
B. Intoxicatiile cu Be, sunt de obicei profesionale;
C. Berilioza era considerata ca o preumoconioza;
D. Be actioneaza competitiv cu Mg inhiband fosfatazele;
E. In intoxicatiile cronice cu Be, apare lizereul galben la nivelul caninilor.
2.114. Care dintre urmatoarele semne sunt caracteristice hidrargirismului:
A. Lizereu mercurial cenusiu;
B. Expiratie fetida;
C. Alopecii;
D. Disartrie;
E. Tremuraturi ale mainilor.
2.115. Intoxicatiile cu compusi cu Ag se caracterizeaza prin:
A. Varsaturi albicioase;
B. Fecale negricioase;
C. Lizereu albastrui;
D. Perforarea septului nazal;
E. Pigmentarea ireversibila a pielii in albastru cenusiu.
2.116. Legat de bariu si de compusii sai sunt false afirmatiile:
A. Sarurile solubile sunt extrem de toxice;
B. Sulfatul de bariu nu este toxic;
C. Ba este un constituent normal al organismului;
D. Este un toxic al celulei musculare;
E. Moartea survine prin oprirea inimi in diastola.
2.117. Despre febra de fum se poate afirma:

A. Este un proces imunologic;
B. Seamana cu un acces de malarie;
C. Se caracterizeaza prin hipertermie;
D. Se intilneste in intoxicatiile cu Zn si alte metale;
E. Apare in cazul in care toxicul patrunde pe cale digestiva.
2.118. Intoxicatiile cu Mn se caracterizeaza prin:
A. Alterari degenerative ale celulei nervoase;
B. Paralizie progresiva ireversibila a moleculelor inferioare;
C. Diaree de tip holeriform;
D. Mioza accentuata;
E. Disartrie, disgrafie.
2.119. Intoxicatia cronica cu As se caracterizeaza prin:
A. Polinevrita periferica;
B. Pigmentare de culoarea bronzului;
C. Hipertermie;
D. Striatiuni cenusii-albe pe unghii;
E. Expectoratie spumoasa de culoare galbena.
2.120. Dimercoptopropanolul este un antidot recomandat in intoxicatiile acute cu:
A. Cd;
B. Pb;
C. As;
D. Hg;
E. CO.
2.121. In intoxicatia cu NO2 apar urmatoarele simptome:
A. Tuse cu expectoratie spumoasa;
B. Cianoza;
C. Stare de usoara betie, cu delir si halucinatii;
D. Hipotensiune;
E. Hemoliza.
2.122. Arsina este un toxic:
A. Hematic;
B. Caustic;
C. Corosiv;
D. Iritant al caiilor respiratorii superioare;
E. Nefrotoxic.
A. Amoniacul este un gaz cu actiune methemoglobinizanta;
B. Este iritant si caustic pentru mucoasele cailor respiratorii superioare;
C. Produce edem de glota;
D. Este liposolubil, se absoarbe intens;
E. Este iritant pentru conjunctiva si cornee.
2.124. Legat de oxizii de azot sunt corecte afirmatiile:
A. Protoxidul de azot este un gaz cu actiune hemolitica;
B. Dioxidul de azot are actiune narcotica;

C. Monoxidul si dioxidul de azot dupa absorbtie se transforma partial NO2- si NO3-;
D. Patrund in organism pe cale respiratorie;
E. In intoxicatia acuta cu NO2 se instaleaza edemul plumonar.
2.125. H2S este un toxic gazos care:
A. Inhiba enzimele oxidoreducatoare (mai ales citocromoxidaza);
B. Reactioneaza cu metHb formand sulfmethemoglobina;
C. Intoxicatia acuta debuteaza cu keratoconjunctivita;
D. Are o puternica actiune hemolitica.
E. Este un poluant major al atmosferei.
2.126. In intoxicatia cu SO2 se constata:
A. Disfonie;
B. Lizereu gingival;
C. Sufocare;
D. Tulburari de deglutitie;
E. Alcaloza metabolica.
2.127. Legat de cadmiu sunt false afirmatiile:
A. Cd este un toxic celular cu actiune tiolopriva;
B. Este un oligoelement;
C. Intoxicatia cronica se caracterizeaza prin modificarea structurii oaselor (tasarea corpului);
D. Ca antidot se recomanda in special DMP;
E. CdO nu este iritant pentu mucoasele respiratorii.
A. Fluorul este un toxic cumulativ;
B. Fluorul spoliaza organismul de calciu determinand tetanie si perturbari in coagularea sangelui;
C. Principala actiune a HF este cea tiolopriva;
D. Fluorul in vivo formeaza fluorocitratul care inhiba aconitaza;
E. Antidotul specific in intoxicatiile cu HF sunt sarurile de Ca.
2.129. Legat de intoxicatiile cu Tl sunt false afirmatiile:
A. Tl nu este un toxic cumulativ;
B. Actioneaza asupra SN, a glandelor endocrine si a foliculului pilos;
C. Radacina parului se pigmenteaza in negru;
D. Pe unghii apar striatiuni de culoare inchisa;
E. Are efect alopeciant.
2.130. Legat de Pb(C2H5)4 este adevarat ca:
A. Plumb tetraetilul este cel mai toxic compus al plumbului;
B. Se fixeaza in tesuturi lipoide (ficat, creier, tesutul adipos);
C. Produce encefalopatie saturniana;
D. Patrunde in organism pe cale parenterala;
E. Actioneaza asupra sintezei hemului.
2.131. Care din afirmaiile referitoare la absorbia gastrointestinal sunt adevrate:
A. Este influenat de pH
B. Nu este influenat de coninutul intestinal
C. Bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac
D. Este influentat de vascularizaie
E. Nu este influentata de enzimele digestive

2.132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala
B. Acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica
C. Doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea
D. O substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor
E. Insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala
2.133. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. Liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. Suprafata foarte mica de absorbtie;
C. Suprafata foarte mare de absorbtie;
D. Existenta unei vascularizatii reduse;
E. Existenta unei vascularizatii abundente.
2.134. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
2.135. In etapa de transport a substantelor active in sange:
A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
2.136. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:
A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
2.137. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
2.138. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este
incorect
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului

2.139. n stadiul II al biotransformrii medicamentelor, au loc urmtoarele tipuri de reacii:
A. hidrolize
B. sulfoconjugri
C. oxidri
D. glucuronoconjugri
E. acetilri
2.140. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:
A. fracia de medicament legat de proteinele tisulare
B. concentraia substanei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului
C. clerance-ul hepatic intrinsec
D. debitul sanguin hepatic
E. fracia de medicament liber n snge
2.141. Factori specifici ce influeneaz favorabil absorbia percutanat a medicamentelor:
A. caracter hidrofil al substanei
B. caracter lipofil al substanei
C. coeficient de partaj 1 ntre stratul cornos i vehiculul formei farmaceutice
D. coeficient de partaj mai mic dect 1 ntre stratul cornos i vehiculul formei farmaceutice
E. masaj local
2.142. Factorii ce influeneaz viteza de eliminare renal:
A. distribuirea n sectoarele hidrice
B. procentul de legare de proteinele plasmatice
C. vrsta
D. ulcerul gastric
E. icterul mecanic
2.143. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:
A. cu consum de energie
B. contra gradientului de concentraie
C. n sensul gradientului de concentraie
D. n funcie de interrelaia pH pK
E. pentru substane medicamentoase liposolubile, nedisociate
2.144. Bariera snge lapte este uor permeabil pentru:
A. Medicamente lipofile neionizate
B. Medicamente bazice, care se pot concentra n lapte
C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare
D. Medicamente disociate electrolitic
E. Compui macromoleculari
2.145. Sunt reacii de biotransformare de faz II (conjugri):
A. Glucuronoconjugarea
B. Acetilarea
C. O-, S-, N-metilarea
D. Glutation-conjugarea
E. Decarboxilarea
2.146. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de transport:
A. pielea
B. placenta
C. mucoasa sublinguala
D. mucoasa intestinului subtire
E. mucoasa rectala
2.147. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele caracteristici:
A. diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni
B. circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie
C. dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os
D. avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice
E. nivelurile serice prezinta un singur pic
2.148. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:
A. difuzeaza substantele lipofile
B. include transfer specializat
C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice
D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000
E. nu depinde de modificarile de pH sanguin
2.149. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:
A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile
B. prezinta specificitate de substrat
C. utilizeaza oxigen molecular
D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea
E. depind de citocromul P450 redus
2.150. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:
A. iod
B. fier
C. tetraciclina
D. tiopental
E. hexobarbital
2.151. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse
2.152. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile
B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic
C. nu difuzeaza hormonii sexuali
D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii
E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice
2.153. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:
A. starea amorfa
B. starea anhidra
C. formele metastabile
D. starea hidratata
E. starea cristalina
2.154. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii totale de
apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic
2.155. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica:
A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice
2.156. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.
2.157. Bariera hemato-encefalica:
A. nu contine sisteme membranare de transport activ
B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial
C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu
D. este traversata cu usurinta de dopamina
E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.
2.158. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
2.159. Eliminarea pe cale cutanata:
A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare
B. poate aparea in cazul iodurilor
C. nu prezinta importanta terapeutica
D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As
E. poate aparea in cazul barbituricelor.
2.160. Difuzia simpla:
A. se realizeaza cu consum de energie
B. este in functie de gradul de ionizare al substantei
C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare
D. este caracteristica substantelor hidrofile
E. implica competitia pentru transportor.

2.161. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:
A. filtrarea
B. difuziunea simpla
C. difuziunea facilitata
D. transportul activ
E. pinocitoza.
2.162. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
2.163. Absorbtia orala:
A. nu este influentata de vascularizatia locala
B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase
C. nu este influentata de continutul intestinal
D. nu este influentata de flora microbiana digestiva
E. este influentata de peristaltismul intestinal.
2.164. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:
A. prin masaj
B. prin vasoconstrictoare
C. prin pansamente ocluzive
D. la varstnici
E. in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
2.165. Bariera hemato-encefalica:
A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite
B. Este traversata usor de substante disociate
C. Prezinta sisteme membranare de transport activ
D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui
E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.
2.166.Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:
A. oxidarea
B. conjugarea
C. reducerea
D. hidroliza
E. metilarea.
2.167. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
2.168. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?
A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;

B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
2.169. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:
A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
2.170. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
2.171. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
2.172. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de substanta
medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;
B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).
2.173. Scade apa total din organism:
A. la femeia gravid
B. la btrni
C. la nou nscut
D. la prematur
E. n obezitate
2.174. Consecinele distribuirii medicamentelor n toate compartimentele hidrice sunt:
A. creterea vitezei de eliminare
B. micorarea vitezei de eliminare
C. creterea timpului de njumtire plasmatic
D. scderea duratei de aciune
E. creterea duratei de aciune
2.175. Se elimin prin secreie tubular activ:
A. substane acide
B. substane hidrosolubile
C. metabolii sulfoconjugai
D. substane liposolubile
E. metabolii glucuronoconjugai
2.176. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:
A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori
diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
2.177. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:
A. structura chimica
B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
2.178.Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:
A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
2.179. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
2.180. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:
A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biolgice este desfacut usor;
2.181. Fenomenul de toleranta:
A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
2.182. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation

E. necesita marirea dozei
2.183. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
2.184. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
2.185. Efectele adverse teratogene sunt:
A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
2.186. Printre medicamentele interzise la gravide datorit riscului teratogen se numr:
A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
2.187. Efectele adverse de tip toxic:
A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri)
B. Sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii tratai cu doze terapeutice de medicamente
2.188. Sunt substane incriminate n apariia unor efecte adverse cancerigene?
A. Aminofenazona
B. Corticosteroizii
C. Azocoloranii
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele -lactamice
2.189. Efectele teratogene sunt:
A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
2.190. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale:
A. antineoplazice antimetaboliti
B. hormoni glucocorticoizi
C. hormoni androgeni
D. hormoni estrogeni
E. estrogeni + progestative
2.191. Efectele adverse mutagene:
A. constau in alterarea mesajului genetic
B. pot determina alterarea fenotipului
C. pot fi produse de epoxizi
D. apar la sulfamidele antibacteriene
E. sunt produse numai de radiatii
2.192. Prezinta potential fetotoxic:
A. neurolepticele fenotiazinice
B. warfarina
C. opioidele
D. noradrenalina
E. cloramfenicolul
2.193. Prezinta potential teratogen:
A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
2.194. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:
A. Tulburari neuropsihice
B. Tulburari cardiovasculare
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de crestere
E. Scadere in greutate
B. Fenomene digestive
C. Cefalee
C. Compusii organomercurici au afinitate pentru SNC
E. Mercurul bivalent (Hg2+) este un toxic celular
2.197. Plumbul si compusii sai manifesta efecte:
A. Hematotoxice
B. Neurotoxice
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate
A. Administrare de EDTA-CaNa2
B. Administrare de DCTA-CaNa2
2.201. Metabolizarea etanolului are loc sub influenta:
A. Monoaminoxidazei
B. Alcool-dehidrogenazei
C. Aldehid-dehidrogenazei
D. Catalazei
E. Rodanazei
2.202.Etanolul actioneaza toxic prin:
A. Molecula netransformata
B. Actiune parasimpatolitica
C. Acetaldehida
D. Cresterea raportului NADH/NAD+
E. Actiune simpatomimetica
2.203. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:
A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol
2.204. Efectul primului pasaj hepatic:
A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi

E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
2.205. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:
A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
2.206. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
2.207.Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?
A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
2.208. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?
A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
2.209. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?
A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
2.210.In faza de excitatie a intoxicatiei acute cu etanol se constata:
A. O alcoolemie cuprinsa intre 0,5 - 1,5;
B. Euforie cu logoree;
C. Confuzie mintala;
D. Tulburari psihice;
E. Vasodilatatie periferica.
2.211. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase produc inducie enzimatic:
A. izoniazida
B. eritromicina
C. rifampicina
D. griseofulvina
E. fenitoina
2.212. n stadiul II al biotransformrii medicamentelor, au loc urmtoarele tipuri de reacii:

A. hidrolize
B. sulfoconjugri
C. oxidri
D. glucuronoconjugri
E. acetilri
2.213.In faza medico-legala a intoxicatiei acute cu etanol se constata:
A. O alcoolemie cuprinsa intre 1,5 - 2,5;
B. Mersul este ebrios
C. Hipotermie
D. Disartrie
E. Coma cu sfarsit letal
2.214. Se elimin prin bil sub form activ n cantiti semnificative:
A. ampicilina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. penicilina G
E. streptomicina
2.215. In faza comatoasa a intoxicatiei acute cu etanol se constata:
A. O alcoolemie peste 2,5;
B. Mioza;
C. Tulburari psihice;
D. Acte agresive;
E. O alcoolemie peste 4 conduce la coma si moarte.
2.216. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
2.217. Efecte adverse cancerigene pot provoca:
A. aflatoxinele
B. aminofenazona
C. citostaticele alchilante
D. colchicina
E. saruri de aur
2.218. Citoliza hepatic apare la:
A. izoniazid
B. rifampicin
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
2.219.Metanolul se metabolizeaza:
A. Rapid
B. Lent
C. La formaldehida
D. La acid formic
E. La formiat de metil
2.220. Efectele teratogene sunt:
A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
2.221.Metabolizarea metanolului se face sub actiunea:
A. Reductazelor
B. Alcool-dehidrogenazei
C. Catalazei
D. Piruvat-oxidazei
E. Esterazelor
2.222. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale:
A. antidepresive triciclice
B. acid valproic
C. benzodiazepine
D. barbiturice
E. neuroleptice fenotiazinice
2.223.Legat de metanol sunt corecte afirmatiile cu exceptia:
A. Toti metabolitii sunt mai putin toxici
B. Metabolizarea si eliminarea sunt lente
C. Este un toxic cumulativ
D. In intoxicatia acuta se administreaza etanol
E. Produce alcaloza metabolica
2.224.Legat de metanol sunt adevarate afirmatiile:
A. Actiunea toxica se datoreaza in principal metabolitilor sai
B. Produce acidoza metabolica
C. Afecteaza nervul optic datorita formiatului de metil
D. Produce alcaloza metabolica
E. Blocheaza gruparile tiolice din enzime
2.225. Prezinta potential teratogen:
A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
2.226. Care din urmatoarele substante sunt teratogene:
A. anticoagulantele cumarinice
B. derivatii de vitamina A
C. dietilstilbestrolul
D. antiacidele neutralizante
E. ampicilina
RASPUNSURI
1.1
B
1.2
C
1.3
A
1.4
E
1.5
C
1.6
B
1.7
E
1.8
B
1.9
C
1.10
D
1.11
C
1.12
D
1.13
C
1.14
E
1.15
D
1.16
B
1.17
D
1.18
D
1.19
E
1.20
E
1.21
B
1.22
C
1.23
C
1.24
B
1.25
C
1.26
E
1.27
C
1.28
C
1.29
E
1.30
C
1.31
B
1.32
E
1.33
C
1.34
C
1.35
1.36
1.37
1.38
1.39
1.40
1.41
1.42
1.43
1.44
1.45
1.46
1.47
1.48
1.49
1.50
1.51
1.52
1.53
1.54
1.55
1.56
1.57
1.58
1.59
1.60
1.61
1.62
1.63
1.64
1.65
1.66
1.67
1.68
E
C
A
B
C
D
E
C
B
C
C
C
B
B
A
A
A
D
C
D
E
C
B
D
A
A
E
D
D
E
B
D
D
C
1.69
1.70
1.71
1.72
1.73
1.74
1.75
1.76
1.77
1.78
1.79
1.80
1.81
1.82
1.83
1.84
1.85
1.86
1.87
1.88
1.89
1.90
1.91
1.92
1.93
1.94
1.95
1.96
1.97
1.98
1.99
1.100
1.101
1.102
C
C
C
C
C
B
D
A
C
A
C
E
A
E
E
A
E
E
E
E
E
E
D
D
A
A
A
A
B
E
D
E
C
D
1.103
1.104
1.105
1.106
1.107
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
2.9
2.10
2.11
2.12
2.13
2.14
2.15
2.16
2.17
2.18
2.19
2.20
2.21
2.22
2.23
2.24
2.25
2.26
2.27
2.28
2.29
C
B
E
D
A
ADE
BD
ABE
AC
BCE
ADE
BCE
AD
ACE
AE
ABCD
ABCD
ABCD
ADE
ABC
ABCD
ABD
ABDE
ABDE
BCD
BE
BCE
ABCD
ACD
BE
BCDE
ACE
ABCD
CE
2.30
2.31
2.32
2.33
2.34
2.35
2.36
2.37
2.38
2.39
2.40
2.41
2.71
2.72
2.73
2.74
2.75
2.76
2.77
2.78
2.79
2.80
2.81
2.82
ADE
ABC
AD
ABDE
BDE
ABCE
CE
BCD
ABD
ABD
AE
ABD
2.112
2.113
2.114
2.115
2.116
2.117
2.118
2.119
2.120
2.121
2.122
2.123
BDE
BCD
ABD
ABCE
CE
ABCD
ABE
ABD
CD
ABD
AE
AD
2.153
2.154
2.155
2.156
2.157
2.158
2.159
2.160
2.161
2.162
2.163
2.164
ABC
ABC
BD
ABE
BE
BCE
ABD
BC
DE
ACD
BE
ACE
BCE
BCE
ABC
ABCE
ABCE
BCD
BD
ACD
ACD
ACDE
ABDE
ADE
2.42
2.43
2.44
2.45
2.46
2.47
2.48
2.49
2.50
2.51
2.52
2.53
2.54
2.55
2.56
2.57
2.58
2.59
2.60
2.61
2.62
2.63
2.64
2.65
2.66
2.67
2.68
2.69
2.70
CE
ABCE
ABCD
ADE
AE
BCDE
BCD
AD
CD
ABC
AD
BCD
ABD
ACE
BC
ACDE
DE
AD
BCD
ACDE
BCD
CD
BDE
ACDE
ABDE
ADE
BCD
DE
ADE
2.83
2.84
2.85
2.86
2.87
2.88
2.89
2.90
2.91
2.92
2.93
2.94
2.95
2.96
2.97
2.98
2.99
2.100
2.101
2.102
2.103
2.104
2.105
2.106
2.107
2.108
2.109
2.110
2.111
CD
ABD
ABE
ABD
ABCE
ACD
AD
CDE
AD
ABC
BD
ACE
ABCE
AE
ABD
ABD
ABCE
ABCE
CD
BDE
ADE
BCDE
BCDE
ACDE
BCDE
CD
ABCE
ABD
ABDE
2.124
2.125
2.126
2.127
2.128
2.129
2.130
2.131
2.132
2.133
2.134
2.135
2.136
2.137
2.138
2.139
2.140
2.141
2.142
2.143
2.144
2.145
2.146
2.147
2.148
2.149
2.150
2.151
2.152
CDE
ABCE
ACD
BD
ABD
AD
ABC
ACD
BCE
ACE
AE
BC
BE
AC
BCD
BDE
CDE
BCE
ABC
AB
AB
ABCD
ACE
ABD
ABD
CDE
ABC
CD
ABCE
2.194
2.195
2.196
2.197
2.198
2.199
2.200
2.201
2.202
2.203
2.204
2.205
ABC
ABCD
ACE
ABC
ABC
CD
AB
BCD
ACD
BCE
BCD
BE
2.206
2.207
2.208
2.209
2.210
2.211
2.212
2.213
2.214
2.215
2.216
2.217
ACE
BD
AC
ACDE
ABE
CDE
BDE
ABD
ABC
ADE
AC
ABC
2.218
2.219
2.220
2.221
2.222
2.223
2.224
2.225
2.226
ABC
BCDE
ABC
BC
BC
AE
ABC
ABD
ABC
2.165
2.166
2.167
2.168
2.169
2.170
2.171
2.172
2.173
2.174
2.175
2.176
2.177
2.178
2.179
2.180
2.181
2.182
2.183
2.184
2.185
2.186
2.187
2.188
2.189
2.190
2.191
2.192
2.193
ACE
ACD
AC
ACDE
BE
AC
AE
ABDE
BE
BE
ACE
ACD
ABE
ABD
ACE
AD
BCD
CE
AC
ABCE
ACD
ABDE
DE
ACD
ABC
AB
ABC
ABCE
ABD
BIBLIOGRAFIE.
Cotrau M., Popa L., Stan T., Preda N., Kincses-Ajtay M. Toxicologie, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1991

Toxicologie GrileBazaDate F IV Sem II 2015 2016 Cu Raspunsuri Galbene

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toxicologie GrileBazaDate F IV Sem II 2015 2016 Cu Raspunsuri Galbene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

Departamentul de Stiinte Farmaceutice pentru Evaluarea Actiunii Medicamentelor

TESTE GRIL PENTRU

Anul universitar 2011-2012

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1. NTREBRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A. Metabolizeaza substante lipofile

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.23. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B. Intoxicaia cu CO se poate confunda cu beie etilica sau sulfocarbonic

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.67. Din clasa antidoturilor reactivatori ai colinesterazei fac parte:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.1. Este adevarat ca:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A. Are loc cu cunsum de energie;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C. Favorizarea dizolvarii unor substante;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

D.Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.73. Toxicologia clinica:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E. Este un poluant major al atmosferei

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.95. Saturismul poate fi depistat prin urmatoarele semne:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C. Este un toxic tiolopriv;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.117. Despre febra de fum se poate afirma:

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B. Dioxidul de azot are actiune narcotica;

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E. Nu este influentata de enzimele digestive

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com