Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PECS - 2 - Scheme de Conexiuni Pentru Statiile Electrice PDF
PECS - 2 - Scheme de Conexiuni Pentru Statiile Electrice PDF
NOTIUNI GENERALE
Prin schema se ntelege un desen care arata modul n care diferite parti ale
unei retele, instalatii, ale unui aparat sau ale unui ansamblu de aparate sunt
functional conectate ntre ele. Clasificarea schemelor electrice se poate face dupa
mai multe criterii, cum ar fi:
numarul de conductoare reprezentat pe desen:
scheme monofilare: indiferent de numarul de conductoare ale
circuitului se reprezinta numai unul, celelalte fiind echipate identic;
scheme multifilare: daca echiparea fazelor este diferita, se reprezinta
toate conductoarele circuitului;
scopul urmarit prin reprezentare:
scheme explicative ( principiale sau detaliate );
scheme de conexiuni, destinate realizarii fizice si verificarii
conexiunilor;
scheme sinoptice, reprezentnd starea reala a aparatelor de comutatie
la un moment dat;
planuri de amplasare, care ofera indicatii precise despre amplasarea
partilor unei instalatii.
Din punct de vedere al functiei ndeplinite, circuitele electrice pot fi:
circuite primare: sunt circuite prin care se realizeaza tranzitul de energie
de la surse catre consumatori (de exemplu circuite de generator,
transformator, linie electrica, cupla etc.);
54
55
56
LINII ELECTRICE
57
exista riscul ca fuzibilul sigurantei sa se arda doar pe una dintre faze, ceea
ce poate conduce, n cazul consumatorilor trifazati, la regimuri de
functionare nesimetrice;
cu ajutorul sigurantelor fuzibile nu pot fi facute manevre de comutatie
manuala dect la sarcini foarte mici.
Prin urmare, scheme de echipare a liniilor n varianta a se utilizeaza n
cadrul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara
suprasarcini si fara comutatii frecvente.
58
59
fixe: cutite de legare la pamnt (CLP); legaturile fixe sunt de preferat daca:
distantele de izolatie ale instalatiei sunt mari, instalarea
scurtcircuitoarelor mobile fiind dificil de realizat (Un 220 kV);
exista pericolul unor apropieri periculoase de parti aflate sub tensiune;
exista pericolul unor curenti mari de scurtcircuit (peste 40 kA).
Conform PE 101, se monteaza cutite de legare la pamnt:
pe toate liniile electrice de nalta tensiune (figura 3.2);
pe barele colectoare si de ocolire cu Un 110 kV;
pentru legarea la pamnt a oricarei portiuni cuprinsa ntre aparate de
conectare (ntreruptoare, separatoare) pentru Un 220 kV.
Sub aspect constructiv, cutitele de legare la pamnt se pot realiza ca un
aparat independent sau pot fi asociate altui aparat (de exemplu, unui separator
care, n afara cutitelor sale principale, mai este prevazut cu unul sau doua cutite de
legare la pamnt).
n variantele de echipare c si d , protectia circuitului n caz de scurtcircuit
sau suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui
ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare sau alti
senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de
actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (conectare sau
deconectare n regim normal de functionare).
Sb
SFMT
Sb
CLP
SFMT
SS
SL
I
CLP
SL
CLP
a
60
Un > UnG
UnG
SnT SnG
Un/UG
TB
~
a
ADR
ADR
~
b
n tabelul 3.1 sunt prezentate cazurile cele mai uzuale ntlnite n centralele
sistemului energetic national romnesc. Protectia circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator n caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu
ajutorul unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare
sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum
si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (decuplarea de la
retea sau cuplarea n paralel cu sistemul energetic, dupa verificarea conditiilor de
sincronizare).
61
Tabelul 3.1
Corelatia ntre tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si
puterea nominala a generatoarelor electrice
Unretea [kV]
UnG [kV]
PnG [MW]
6(*)
6,3
25
110
10,5
50...120
110
13,8
120
110-220
15,75
160...200
110-220
18
165
220-400
20...24
250
62
U1
U1
U3
U2
U2
a
63
U1
U2 1kV
a
64
Un 1 kV
3.3.5.
65
cc
66
Un
Un
110 kV
Un
110 kV
~
Fig. 3.8. Variante de racordare a transformatoarelor demasurare de tensiune
si a descarcatoarelor pe diverse circuite
110 kV
Un< 110 kV
67
68
3.5.1.
VARIANTA DE BAZA
n varianta de baza (figura 3.10), schema cu un sistem de bare colectoare
(1BC) presupune existenta unui singur nod de conexiuni, la care sunt racordate
circuite cu solutii de echipare simple (doua circuite de linie si doua circuite de
(auto)transformator).
n continuare, schema din figura 3.10 va fi considerata ca varianta de
referinta, pentru analiza comparativa a diferitelor tipuri de scheme de conexiuni
utilizate n statii electrice.
69
3.5.2.
Sectia A
Sectia B
BC
Cupla
longitudinala
70
71
72
BC
Ioc
B oc
Soc
3.5.4.
73
BC
BC
BC
a
B oc
BC
B oc
BC
BC
BC
BC
BC
b
Fig.3.14. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
un sistem de bare colectoare si bare de ocolire
74
VARIANTA DE BAZA
n varianta de baza, schemele cu doua sisteme de bare colectoare (2BC)
presupun existenta a doua noduri de conexiuni dispuse alaturat, fiecare circuit fiind
prevazut cu cte doua separatoare de bare, care sunt folosite att pentru selectarea
sistemului de bare la care urmeaza a fi racordat circuitul respectiv, ct si pentru
separarea celulei la care se lucreaza fata de barele colectoare.
n figura 3.15 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de
bare colectoare pentru statia de transformare 110 kV/MT, folosita ca exemplu n
cazurile anterioare.
Fiecare circuit se poate racorda la oricare dintre sistemele de bare colectoare, aceasta
manevra efectundu-se n regim normal de functionare fara ntreruperea functionarii.
75
76
Fig. 3.16. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala
77
78
79
80
SCHEME POLIGONALE
81
T
b
a
Fig. 3.21. Schema electrica poligonala
82
3.9.
83
L
Tbloc
Tbloc
Tsp
s.p
Tre
Tsp
s.p
Tre
Actualmente, mai mult de 60% din totalul centralelor electrice din ntreaga
lume sunt echipate cu ntreruptor de generator [56], deoarece prin aceasta:
se elimina necesitatea prevederii unui transformator suplimentar de T/MT
pentru alimentarea serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului;
se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat
al surselor de alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.
L
Tbloc
Tbloc,2
Tbloc,1
Tsp
G1
Tsp
G2
G
a
s.p.
s.p.
Fig. 3.23. Scheme electrice bloc cu flexibilitate marita utilizate n centrale electrice
a - cu grupuri de putere unitara mica; b - cu grupuri de putere unitara mare
84
85
T
a
T
b
86
3.9.3.
SCHEME DE TIP H
Denumirea provine din asemanarea schemei de conexiuni cu majuscula H,
schema fiind obtinuta prin legarea a doua celule bloc linie electrica - transformator
de forta printr-o punte (cupla longitudinala). Schema prezinta o disponibilitate
marita fata de SRA cu doua celule bloc linie - transformator, deoarece n cazul
indisponibilitatii unui circuit din structura blocului, functionarea statiei poate
continua cu elementele ramase, prin intermediul puntii (cuplei).
n functie de pozitia puntii n raport cu ntreruptoarele schemei, se pot
realiza scheme de tip H superior (figura 3.25, a) sau de tip H inferior (figura
3.25, b).
Alegerea uneia dintre variante se poate face n functie de complexitatea
manevrelor pe care le implica exploatarea circuitelor de linie, respectiv, de
transformator.
L
T
b