Btlia de la Cartagina (c. 149 .Hr.

)
Btlia de la Cartagina a fost cea mai mare lupt dintre Republica
Roman i Cartagina antic din timpul celui de-al treilea rzboi
punic. A constat dintr-un asediu roman al oraului ncepnd
undeva ntre 149 i 148 .Hr. i terminndu-se n primvara anului
146 .Hr. cu distrugerea complet a oraului Cartagina i cu
anexarea teritoriului deinut de aceasta de ctre romani. De
asemenea populaia Cartaginei a fost omort sau transformat
n sclavi, existena independent a Cartaginei lund astfel sfrit.
Dup ce o armat roman condus de Manius Manilius a ajuns n
Africa n 149 .Hr., Cartagina s-a predat, dnd romanilor ostatici i
arme. Cu toate acestea, romanii au cerut predarea complet a
oraului, dar, surprinztor pentru romani, oraul a refuzat,
gruparea care era de acord cu acest lucru fiind rsturnat de la
putere de o faciune care era n favoarea aprrii.
Cartaginezii au pus oameni pe ziduri care au aprat oraul,
sfidnd astfel romanii, situaie care a durat timp de doi ani. n
aceast perioad, 500.000 de cartaginezi din interiorul zidurilor
au transformat oraul ntr-un uria arsenal. Acetia au produs
zilnic aproximativ 300 de sbii, 500 de sulie, 140 de scuturi i
1.000 de proiectile pentru catapulte.[1]
ntre timp, romanii l-au ales consul pe tnrul dar popularul
Scipio Aemilianus, fiind dat o lege special pentru a ridica
restricia de vrst. Scipio a restaurat disciplina i i-a nvins pe
cartaginezi la Nepheris, apoi a fcut un asediu strict al oraului,
construind un zid uria n ap pentru a bloca portul.
n primvara anului 146 .Hr. romanii au spart zidul oraului, dar
le-a fost foarte greu s cucereasc oraul. Fiecare cldire, cas i
templu a fost transformat ntr-o fortrea i fiecare cartaginez a
luat cte o arm ca s lupte. Romanii au fost forai s se mite
ncet, cucerind oraul cas cu cas, strad dup strad i
luptndu-se cu fiecare soldat cartaginez care a prins curaj din
disperare. n cele din urm, dup multe ore de lupte, cartaginezii
s-au predat. Se estimeaz ca aproximativ 50.000 de locuitori care
au supravieuit au fost vndui ca sclavi. Oraul a fost apoi distrus

complet i nivelat. Pmnturile din jurul lui au fost declarate ager

publicus i au fost mprit ntre fermierii locali, romani i italieni.