Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Rezolvate La Matematici Aplicate in Economie PDF
Grile Rezolvate La Matematici Aplicate in Economie PDF
Grile Rezolvate La Matematici Aplicate in Economie PDF
TRANSFORMARI ELEMENTARE
1) Care din urmatoarele operatii efectuate asupra unei
matrice este transformare elementara:
a) cu rangul egal cu 1;
b) care se obtine din matricea unitate prin transformari
elementare;
c) cu determinantul nenul;
d) obtinuta din matricea unitate printr-o singura
transformare elementara.
5) Fie B o matrice obtinuta prin transformari elementare
din matricea A. Atunci:
a) rang A = rang B;
b) rang A rang B;
c) rang A < rang B;
d) rang A > rang B.
8) Fie A Mn(R). Daca rang A = r, atunci prin
transformari elementare se obtine:
a) cel putin r coloane ale matricei unitate;
b) cel mult r coloane ale matricei unitate;
c) exact r coloane ale matricei unitate;
d) toate coloanele matricei unitate.
11) Daca A Mn(R) cu det A = 1 atunci forma GaussJordan asociata va avea:
a) o singura linie a matricei unitate In;
b) toate liniile si coloanele matricei unitate In;
c) o singura coloana a matricei unitate In;
d) numai o linie si o coloana a maricei unitate In.
14) Fie A Mn(R) si B matricea atasata acesteia in
metoda aflarii inversei lui A prin transf elementare.Atunci:
a)
c) matricei atasate
B = [A MI n ] ;
d) matricei atasate
B = [I n MA ] .
T
1 0 0 1 2 3
B 0 0 1 M3 2 1 atunci:
0 1 0 2 1 3
1 2 3
a) A = 3 2 1
2 1 3
-1
d) A-1 nu exista.
1 3 2
1 2 3
-1 2
1 3
2
2
1
b)A =
c) A =
3 2 1
3 1 3
-1
B Mn (R);
b) B Mn,2n (R);
c) B M2n,n (R);
d) B M2n,2n (R);
17) Aducand matricea A la forma Gauss-Jordan obtinem:
a) A-1;
b) rang A;
c) det A;
d) AT.
2 3
3 2
1 4
1 4 c) A-1 = 4 1
a) A-1 = 2 3 b) A-1 =
d) A-1 nu exista.
18) Daca matricea A M2,3(R) este echivalenta cu
matricea A` =
1 2 0
atunci:
0 1 1
a) rang A = 2;
b) rang A = 1;
c) rang A = 3;
d) rang A = rang A`.
1 1 0
0 0 0
2 0 1
b) 3;
c) 1;
d) 0.
1 0 0
0 1 0
0 0 1
atunci:
a) rang A = 3;
b) rang A = 1;
c) det A 0;
d) A este inversabila.
25) Fie A M3(R) cu det A = . Atunci forma Gauss-Jordan
a lui A:
a) are acelasi rang cu matricea A, () R;
b) are acelasi rang cu matricea A, numai pt = 0;
c) coincide cu I3 <=> 0;
d) are cel mult doua coloane ale matricei unitate I3 daca = 0
28) Metoda Gauss-Jordan de rezolvare a sistemelor liniare
prin transformari elementare se aplica:
a) numai sistemelor patratice;
b) oricarui sistem liniar;
c) numai daca rangul matricei sistemului este egal cu
numarul de ecuatii;
d) doar sistemele compatibile nedeterminate.
31) Aplicand metoda Gauss-Jordan unui sistem liniar de
ecuatii, matricea extinsa A este echivalenta cu matricea
2 1 1 0 3
M . Atunci sistemul liniar:
`=
3 0 2 1 1
a) este incompatibil;
b) este compatibil nedeterminat;
c) are solutia de baza: x1=4, x2=2, x3=-1, x4=0;
d) are o infinitate de solutii.
0 1 0
0 0
atunci:
a) rang A = 0 <=> = 0
b) rang A = 1 <=> = 1
c) rang A 2, () R;
d) rang A = 3 <=> 0.
26) Doua sisteme liniare de ecuatii se numesc echivalente
daca:
a) au acelasi numar de ecuatii;
b) au acelasi numar de necunoscute;
c) au aceleasi solutii;
d) matricele lor extinse sunt echivalente.
A;
A;
1 2 0 1 4
sistemul liniar:
a) este incompatibil;
b) este compatibil determinat;
c) are solutia de baza x1=1, x2=2, x3=-1, x4=0;
d) are o infinitate de solutii.
35) un sistem liniar cu 2 ecuatii si 3 necunoscute admite
solutia de baza X=(0,-1,0)T . Stiind ca x2, x3 sunt variabile
principale, atunci solutia x este:
a) admisibila si nedegenerata;
b) admisibila si degenerata;
c) neadmisibila si nedegenerata;
a) admisibila;
b) neadmisibila;
c) degenerata;
A = 0 1 1 0 M2 . Atunci sistemul
0 0 2 1 3
liniar:
a) sistemul este compatibil nedeterminat;
b) variabilele principale alese sunt x1, x2, x4;
c) sistemul este incompatibil;
d)solutia de baza cores. este x1=1, x2=2, x3=0, x4=3.
36) Sistemele liniare de ecuatii care admit solutii de baza
sunt numai cele:
a) compatibile nedeterminate;
b) compatibile determinate;
c) incompatibile;
d) patratice.
d) neadbisibila si degenerata.
37) Formei explicite a unui sistem liniar ii corespunde
1 0 1 1 2
M . Atunci solutia
matricea A =
0 1 1 1 2
corespunzatoare este:
a) x1= 2+- , x2=-2+- , x3=, x4= ;
b) x1=2-+ , x2=-2-+ , x3=, x4= ;
c) x1=2+- , x2=-2-+ , x3=, x4= ;
d) x1=2-- , x2=-2++ , x3=, x4= .
40) Solutia de baza X=(,0, ,0)T a unui sistem liniar de
doua ecuatii este neadmisibila daca:
a) > 0 si >0;
<0;
c) >0 si <0;
d) <0 si >0.
b) <0 si
=0;
c) =0, >0;
d) >0, >0.
b) =0,
46) Fie
1 0 0 2 2
d) nedegenerata.
38) Matricea extinsa corespunzatoare formei explicite a
1 1 1 0 1
M . Atunci
unui sistem liniar este A =
1 0 2 1 1
solutia de baza corespunzatoare este:
a) X= (1 1 -1 0)T;
b) X= (1 0 2 1)T;
c) X= (1 1 0 0)T;
d) X= (0 1 0 1)T.
41) Solutia de baza X=(0,0, , )T corespunzatoare unui
sistem liniar cu 2 ecuatii principale si 4 necunoscute este
degenerata daca:
a) =0, 0;
=0;
c) =0, =0;
d) 0, 0.
b) 0,
1 0 0 2 1
corespunzatoare X este:
a) X=(1 2 -1 0)T ;
b) X=(1 -1 2 0)T ;
c) X=(1 2 0 -1)T ;
d) X=(-1 2 1 0)T
2 0 1 1 1
M . Atunci solutia de baza
1 1 1 0 0
A =
corespunzatoare X este:
a) admisibila;
b) degenerata;
c) neadmisibila;
d) nedegenerata.
1 0 2 2
1 0 2 2
=0;
c) =o, =0;
d) 0, 0.
b) 0,
b) cel mult
=0;
b) degenerata, daca <0, =0;
c) neadmisibila, daca > 0 si 0;
a) mi mult de
c) exact
C mn forme explicite;
C mn forme explicite;
C mn forme explicite;
C mn solutii de baza;
b) cel mult
C mn solutii de baza;
c) cel putin
C mn solutii de baza;
a) ()i= 0, i= 1, k ;
b) ( )i= 0;
a) i = 0, () i= 1, k ;
b) ( ) i 0;
c) k>n;
c) i 0, ()i= 1, k ;
d) k>n.
8) Vectorii x1, x2, ... , xk Rn sunt liniar independenti.
Atunci:
a) x1,x2,...,xk-1 sunt liniar independenti;
b) xi0n, ()i= 1, n ;
c) k n;
d) x1+x2+...+xk=0n
11) Fie vectorii x1, x2, ... , xk Rn .At. ei form o baza daca:
a) sunt liniar independenti si kn;
b) xi0n si k=n;
c) sunt liniar independenti si k=n;
a) n;
b) n=1;
c) n2;
d) 2n.
6) Fie vectorii x1, x2, ... , xk Rn a.i. 1x1+2x2+...+kxk
=0n .Atunci x1,x2,...,xk sunt liniar dependenti daca:
d) i 0, ()i= 1, k .
9) Fie x1, x2,x2 R3 vectori oarecare a.i. x3=x1-2x2.
Atunci:
a) coordonatele lui x3 sunt 1 si -2;
b) x1,x2,x3 nu formeaza o baza in R3
c) x1,x2,x3 sunt liniar dependenti;
d) deoarece x1-2x2-x3=0 => x1,x2,x3 sunt liniar indep.
12) Fie B = {x1, x2,...,xk} o baza in spatiul liniar X. Atunci:
a) dim X = k;
b) dim X > k;
c) dim X < k;
c) dreptunghiulara;
d) nesingulara (det S0).
13) Fie S matricea de trecere de la o baza B la baza B` si uB
respectib uB` coordonatele vectorului u in cele doua baze.
Atunci au loc relatiile:
a) uB = S uB` si uB` =S-1 uB
b) uB = ST uB si uB` =S-1 uB
c) uB = ST uB si uB` =( ST) -1 uB
d) uB =S-1 uB si uB` = ST uB
16) Fie operatorul liniar L: R2 R3 si 02,03 vectorii nuli ai
celor 2 spatii. Atunci:
a) L(02) = 02;
b) L(03) = 03;
c) L(02) = 03;
d) L(03) = 03.
d) xi 0x, () i= 1, k .
15) In spatiul liniar Rn exista:
Q : R3 R
27) Fie forma patratica
2
2
3
Q( x) = x1 + 2 x2 + x3 2 x1 x2
()x=(x1,x2,x3) T R3 .Atunci matricea asociata lui Q este:
2
2
Nici una: Q(y)= y1 y2 sau
2 1
c) Q(x) = 2 x x + 2 x1x 2
2
1
2
2
c) a<0, b<0
a) obligatoriu m>n;
b) obligatoriu m<n;
c) m si n unt numere naturale oarecare, nenule;
d) obligatoriu m=n.
1 2 1 2 2 2
y1 +
y2 +
y3 forma canonica
1
2
3
1 1 0
c) A = 1 2 0
0 0 1
1 2
sau
3 y12 + 7 y22
d) daca
Q: n
n
n
35) Forma patratica
spunem ca
Q
(
x
)
=
aij xi x j
i =1 j =1
Q: n
n
n
36) Forma patratica
spunem ca
Q
(
x
)
=
aij xi x j
i =1 j =1
b) Q(x)>0, () x Rn , x 0.
37) Forma patratica Q: R R are forma canonica asociata:
3
Q(y)= y
2
1
+ y y . Atunci:
2
2
2
3
Q: n
n
n
38) Forma patratica
are forma
Q
(
x
)
=
a
x
x
ij
i
j
i =1 j =1
2
2
2
canonica asociata Q(y)= 1 y1 + 2 y2 + ... + n yn . Atunci
Q este degenerata daca:
c) ( ) 1=0, pentru i= 1, n .
(A
In = 0
A=
0 2
L: 3 2
41) Fie operatorul liniar
,
T
L( x) = ( x1 + x3 , 2 x1 x2 )
b) L(x)= (
1 2
b) A= 0 1 .
1 0
1 2
3 1
1
2
3
=0
1
2 0
47) Operatorul liniar L: R2 R2 are matricea A=
1 2
Atunci, valorile proprii ale lui L sunt:
c) 1 = 2, 2 = 2
c)
x1 + 2 x2` x1 ) .
c)
1 0
1 1
2 2 + 1 = 0
1 1
2
2
matricea atasata operatorului L: R R
1
1
48) Fie A=
Atunci:
b) valorile proprii ale lui L sunt
1 = 0, 2 = 2 ;
(1 ) x1 + x2 = 0
d) sistemul caracteristic atasat este
x1 + (1 ) x2 = 0
51) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) orice spatiu liniar este grup abelian;
b) orice grup abelian este spatiu liniar;
c) exista spatii liniare care nu sunt grupuri abeliene;
L: 2 2
.Atunci :
T
L( x) = ( x1 + x2 , x1 )
c) rang A < m;
d) det A =0.
57) Multimea x1,x2,...,xm este formata din vectori liniar
dependenti. Atunci:
a) rang A = m;
d) det A 0.
58) Fie vectorii x1,x2,...,xn Rn, n>3, liniar independenti.
Atunci:
a) vectorii x1,x2,...,xn formeaza o baza in Rn ;
b) vectorii x1,x2,...,xk sunt liniar independenti, ()k= 1, n .
a) A Mm,n(R)
71) Fie operatorul liniar L: Rm Rn liniar oarecare. Atunci:
Atunci:
a) x1,x2,...,xn formeaza o baza in Rn ;
d) x1,x2,...,xn sunt liniar independenti.
73) Nucleul unui operator liniar L: Rm Rn este:
a) un subspatiu liniar;
b) o multime de vectori din Rm
a) ker L Rm ;
d) ker L este subspatiu liniar.
c) excat n vectori.
78) Un sistem de m vectori din Rn care contine vectorul nul:
a) este intotdeauna liniar independent;
d) nu formeaza o baza in Rn .
81) Daca avem relatia x1=x2 atunci vectorii:
c) x1 si x2 sunt liniar independenti, () R.
() x1 , x2 S A x1 + (1 ) x2 S A , () [0,1]
x1 1 + (1 ) x2 , () [0,1] .
13) In rezolvarea unei probleme de programare liniara cu
algoritmul Simplex se aplica:
a) intai criteriul de intrare in baza, apoi criteriul de iesire
din baza;
d) criteriul de optim la fiecare etapa a algoritmului.
CB
P0
2
-1
1
1
1
-1
P1
0
1
0
-3
P2
2
-1
2
P3
1
0
0
0
P4
1
2
0
CB
P0
P2
P1
zj cj
2
2
2
1
f
2
P1
0
1
0
2
P2
1
0
0
-1
P3
-2
1
-1
0
P4
-1
-2
-6
Atunci:
c) f=6 si solutia optima este x0 =(1,2,0,0)T ;
d) problema admite solutie optima unica.
22) In urm.tabel Simplex pt o problema de transport cu
cerinte de minim:
2
-1
2
0
0
B
CB
P0
P1
P2
P3
P4
P5
P1
2
3
1
-1
2
0
1
P4
0
1
0
3
-1
1
3
zj cj
6
0
-1
2
0
2
b) intra in baza P3 sau P5 ;
c) iese din baza P4 daca intra P5 ;
B
P3
P1
zj cj
c) f=8, =-1
CB
P0
3
2
2
1
f
2
P1
0
1
1
P2
-1
1
-2
3
P3
1
0
0
0
P4
-1
3
3
0
P5
1
1
-3
CB
P0
P3
P2
zj cj
3
1
1
2
3
2
P1
2
1
3
1
P2
0
1
0
3
P3
1
0
0
0
P4
1
1
4
0
P5
1
-1
-2
CB
P0
P3
P1
2
-1
0
4
1
3
f
zj cj
2
P1
1
0
0
0
2
P2
0
-1
1
-1
P3
0
1
0
1
P4
1
0
2
1
0
P5
0
0
0
P6
1
1
1
1
, au urmatoarele valori:
c) f=7, =-1, =0, =1
constantele f, ,
CB
P0
C2
1
D1
D2
30
D3
C3
3
2
20
2
15
2
0
2
0
2
1
3
0
P1
P2
P3
P4
3
4
0
1
1
0
P3
2
1
1
-1
0
0
P1
0
3
0
2
0
1
zj cj
14
0
0
0
0
a) x0 =(1,0,4,3,0)T este solutie optima.
c) problema are o infinitate de solutii optime.
B
CB
34) Cantitatile
P0
2
0
-1
0
0
P1
P2
P3
P4
P5
P3
-1
3
2
0
1
-2
-2
P1
0
1
3
1
0
1
3
zj cj
-3
-4
0
0
2
2
a) poate intra in baza P4 sau P5 ;
b) va iesi din baza numai P2 ;
d) solutia de baza admisibila gasita este x0 =(0,1,3,0,0)T .
35) Intr-o problema de transport ciclul celulei care intra in
baza este:
B
CB
P0
c) celulele nebazice.
D1
D2
C1
2
15
1
C2
1
C3
3
C4
2
D3
15
15
2
20
2
15
1
30
30
a) x11 .
41) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport cu 2 depozite si 5 centre de desfacere este
degenerata daca are:
b) 7 componente egale cu 0;
c) cel mult 5 componente nenule.
37) O solutie de baza admisibila a unei probleme de
transport este data de tabelul.
C1
30
D1
20
D2
C2
2
10
C3
1
2
1
10
1
25
30
D3
5
2
5
15
a) cantitatea totala
de marfa care trebuie transp este 65 u.m.
d) 13 =-4.
Atunci:
c) = 15,
= 0.
C2
C3
2
0
D1
2
0
D2
3
0
15
35
20
C1
2
C2
1
10
b) strict negative.
2
0
2
0
10
45) Intr-o problema de transport va intra in baza variabila
Atunci problema:
d) este neechilibrata.
Atunci
c)
D1
Atunci valoarea
functiei obiectiv f,
corespunzatoare
acestei solutii este:
b) f=65
D2
D3
20
1
10
3
5
2
Atunci:
= 10
d) x 21 iese din baza.
c)
21 =-1+2=1+4
d)
ij = 0 pt o
S A S AB = S A
a) nenegative.
zj cj < 0 ;
z j c j = 0 au coordonatele negative.
ij 0
ij > 0 , maxim.
2) Care din urmatoarele operatii poate modifica natura unei 3) Suma unei serii convergente se modifica at. cand:
an convergenta. Atunci, asociind termenii
1) Fie seria
serii divergente:
n =1
b) adaugam un nr.finit de termeni;
in grupe finite:
a) asocierea termenilor seriei in grupe finite.
c) suprimam un nr. finit de termeni ai seriei;
b) seria ramane convergenta;
d) inmultim termenii seriei cu un scalar ennul.
d) suma seriei nu se modifica.
Daca
a) daca
n =1
converge, atunci
lim an = 0 ;
n
d) daca
n =1
n
n =1
a
n =1
n =1
si
converge daca
b
n =1
n =1
an bn , ()n *
astfel incat
d)
n =1
a
lim n = 1 , atunci:
n b
n
n =1
diverge daca
n =1
n =1
. Daca
n =1
a
n =1
diverge.
n =1
diverge daca
, ( an
0 ). Atunci sirul ( S n ) n
an
an 0 si seria armonica
a si b
an
= k .Atunci:
satisfac relatia lim
n b
n
n =1
, care
n . Atunci:
n =1
1
.
n
a
n =1
n =1
a (C ) b (C ) ;
si
termeni pozitivi
a si b
n
este intotdeauna:
b) monoton crescator.
b)
b
n =1
9) Fie
este o serie:
a) daca
n =1
.Atunci:
n =1
a) converge, daca S ;
d) converge, daca S=1.
n =0
a)
n =1
diverge.
lim S n = 2 , atunci:
n
an
a) seria converge;
d) seria are suma S=2
a)
lim n an =
n
1
2
b)
a
n =1
converge.
an 0 . Daca lim
n
an +1 1
= , atunci:
an
2
b ( D) a ( D) .
b) daca
n =1
n =1
b) k=2 si
n =1
c) k=1 si
an +1
si 2 = lim n an . Atunci:
n a
n
n
1 = 2 ;
d) daca
n =1
a
n =1
19) Fie
b) sirul
c)
( S n ) n converge.
(1)
n +1
n =1
an =0.
an , an 0 astfel incat lim
n
( an ) n
a
n =1
a) seria
converge;
b) seria
d) daca
an
a
n =1
u
n =1
b)
a (C ) si a
n =1
n =1
( D)
(1)
n =1
an cu an 0 . Criteriul lui
a
n =1
b)
un gu+1 0, ()n ;
d)
un = (1) n +1 an , an 0 .
b) daca
c)
c) daca
lim n an =
n
n =1
n =1
1
2
a ( D) a
n
n =1
an , an 0 . Atunci:
n =1
a) daca
an (C ) rezulta
n =1
a
n =1
(C ) ;
an . Care din
an (C ) an (C ) ;
n =1
(1, 2) an (C )
25) Seria
n =1
1
= . Atunci:
2
converge;
an , an se
n =1
n =1
converge.
lim n 1 .
n a
n +1
a
n =1
an +1
Atunci:
converge;
20) Fie
n =1
n =1
n =1
( S n ) n marginit. Atunci:
n
2 an , diverge.
n =1
n =1
n a
n =1
n +1
a
n =1
a)
c) daca
a)
partiale
an +1
=.
an
bn ( D) an ( D) .
Atunci :
an +1
= 2
d) lim
n a
n
diverge;
an 0 avem lim
n
Atunci :
avem
lim n an = 2 . Atunci:
n
c)
0,
d) daca
an converge.
2
n =1
a
n =1
n =1
2 = 2 1 = 2 .
n =1
1 = lim
c)
a (C ) b (C ) .
n =1
, si notam cu
(C ) .
a
n =1
are limita
an x n , an are lim
n
n =1
an +1
an
= 1.
b) daca
n =1
lim n an = 1 ;
n
an =
c)
n =1
a ( x + 1)
n =1
a
n =1
d)
lim
an +1
an
Atunci seria:
d) converge, () xR.
( 1)
n =1
xn
. Atunci coeficientii
n
an = ( 1)
1
n
a x
n =1
, a carei raza de
lim n an =
d)
lim
an +1
an
1
;
r
a x
n =1
n are limita
an
satisface proprietatea lim
n
( 1)
xn :
n =1
lim
()x ;
an +1
an
cu
an are
= + . Atunci seria:
an ( x x0 )n are raza de
n =1
an x n .
a x
n =1
cu
lim
an +1
an
1
. Atunci
2
converge.
= 0.
diverge;
a (x x )
n =1
n =1
( 1)
n =1
xn
are raza de convergenta
n
Atunci seria:
a) converge () xR, daca r = +;
c) converge intotdeauna in x = 0.
f ( n ) ( x0 )
.
an =
n!
n =1
= lim n an .
n
=3 rezulta
a x ,a
=0 rezulta
n =1
lim n an = 0 . Atunci:
n =1
c)
d)
n a
n =0
an ( x x0 )n are lim
n
c)
n =1
( D) ;
n =1
Atunci:
b)
a ( D) rezulta a
= 1 . Atunci seria:
f ( n ) (0)
n!
c) converge, () x (-1,1)
a x
n =1
daca:
b) raza de convergenta r = + ;
c) lim
n =1
n =1
an = 0.
pentru care lim
n
Sn
52) Daca pentru sirul numerelor partiale lim
n
= 1 atunci
seria
Atunci seria:
d) nu se poate preciza natura seriei.
an = 0.
n =1
c) lim n an = +.
n
n =1
n =1
( 1)
n =1
n =1
an 0 si lim
n
an +1
an
an =0. Atunci
an , an 0 si lim
n
seria:
c) este convergenta, daca an
an +1 pentru price n * .
1
c) este convergenta, pentru =
.
2
n =1
58) Seria
n =1
an =1
b) lim
n
an = + .
c) lim
n
an
n a =
an 0 si lim
. Atunci seria: 60) Fie seria
n
n
Atunci seria:
a) este divergenta, daca =0;
d) este convergenta, daca = + .
an 0 si lim n +1 1 = .
n
an
an , cu lim
a x
n =1
si
lim
an +1
= 0 . Atunci seria:
an
a) este convergenta, () x R.
n a =
= . Atunci
n
an x n avem lim
n
n =1
1
;
c) r=0, daca = + ;
63) Seria
seria:
a) este convergenta, numai in x=0.
an +1
= 0 . Atunci seria:
65) Seria an ( x x0 ) are lim
n a
n =1
n
a) este convergenta, () x R
an 0.
c) diverge, daca lim
n
an . Atunci seria:
n =1
a (x x )
n
n =1
atunci seria:
b) este divergenta, () x R\{x0};
c) este convergenta, numai in x=x0.
67) O serie cu termeni pozitivi:
b) este divergenta, daca termenul general nu tinde la 0;
c) are totdeauna sirul numerelor partiale crescator.
68)Fie seria
an 0 si lim
n
n =1
71) Seria
an +1
= . Atunci seria
an
an
1 = .
an +1
an , an 0 si lim
n
n =1
an 0 este:
an
1 = 0. Atunci seria
n =1
an +1
b) este divergenta, daca an 0 .
n
an cu lim
n
an , an 0 :
n =1
1
77) Seria armonica generalizata cu R:
n =1 n
b) diverge, daca <1;
d) converge, daca = 2.
n
78) Fie seria cu termeni alternanti ( 1) an , an 0 .
1 n
xn = ,
. Atunci
n n +1
an 0
n =1
lim
an +1
=1. Atunci:
an
c) Raabe-Duhamel pt a det. natura seriei
n =1
4) Fie sirul ( xn ) n
n =1
an =1, atunci:
Daca lim
n
an ( x + 1)n
Atunci seria:
a) converge pt x (-2,2)
d) diverge, daca x >2.
a x
n =1
a) lim n an = 1;
si
an +1
= 0;
n a
n
lim
seria:
an +1
= 2;
n a
n
lim
an 0 :
n =1
b) diverge, daca
an = + .
c) diverge, daca lim
n
an =1;
b) diverge, daca lim
n
n =1
a
n =1
a) converge, daca
1
;
2
d) = .
b)
n =1
a x
n
n =1
Atunci seria:
b) converge, numai pentru x=0;
d) diverge, () x R.
b) d(P1,P2)=
( x1 x2 ) 2 + ( y1 y2 ) 2 .
5) Fie sirul ( xn ) n
cu termenul general
( 1) n n
.At.: b)sirul diverge/limita x0=(0, )
xn =
,
n n +1
b) d(O,P)=
x12 + x2 2 .
n . Atunci sirul:
x2
. Atunci:
y
f x 2
d)
=
.
x y 2
f 1
= ;
x x
f 1
= .
d)
x y
f 2 x
=
;
x
y
b)
f ( x, y0 ) f ( x0 , y0 )
f
( x0 , y0 ) = lim
b)
.
x
x
0
x
x x0
a)
c) df(P0)=4dx+4dy
b) df(P0)= 7dx+4dy.
b)
f
= y2 ;
x
d)
2 f
=0.
x 2
2 f
= xy 2 . Atunci:
si care are
xy
2 f
= xy 2
b)
yx
17) Punctele critice ale functiei f(x,y) C2(R2) se obtin:
f
x = 0
c) rezolvand sistemul
.
f = 0
y
2 f
2 f
=
b)
;
xy yx
c)
f : 2
20) Functia
are:
f ( x, y ) = x + y + 1
b) nici un punct critic.
forma H(P0)=
. Atunci P0 este punct de maxim
1
26) Fie H(P0)=
2
2
hessiana functiei f(x,y) in
1
punctul critic P0. Atunci pentru :
b) =4 nu se poate preciza natura lui P0;
1
c) = P0 nu este punct de extrem local;
2
d) =3 P0 este puct de minim local.
6 x 2
hessiana atasata functiei f(x,y).
2 6 y
2x
2y +
2 ln y
y
d) H(x,y)=
x
x2
2 y + 2x 2
y
y
2 f
x2
= 2x 2
2
y
y
2
2
2 2 ; Atunci diferentiala de ordin II a funtiei
6 xy 6 x y
are forma:
c) d 2 f ( x, y ) = 2 y 3 dx 2 + 12 xy 2 dxdy + 6 x 2 y 2 dy 2
f : 2
19) Functia
f ( x, y ) = xy + 1
are:
0 1
.
1 0
3
;
2
d) =
1
.
2
2 y 2x
y
x
punctelor critice ale lui f este:
d) 4.
38) Functia oarecare f(x,y,z) satisface conditiile din criteriul
lui Schwarz. Atunci au loc egalitatile:
f
f
;
=
xz zx
2
b)
2 f
2 f
d)
=
.
yz zy
f
= e x+ y .
x
0
1 0
0 hessiana corespunzatoare
0
0 + 1
y 0
y 0
x 0
b)
f
f
( P0 ) = 0 ; c) df(P0)=0
( P0 ) = 0 si
y
x
2 y 3 6 xy
46) Fie H(x,y)=
2
2 matricea hessiana atasata
xy 6 x y
functiei f(x,y). Atunci , daca functia f(x,y) satisface criteriul
lui Schwarz avem:
a) =3, =6;
50) Criteriul lui Schwarz afirma ca functia f(x,y) are:
c) derivatele partiale mixte de ordinul 2 egale.
52) O functie f : n are intotdeauna:
a) n derivate partiale de ordinul I;
d) n2 derivate partiale de ordinul II.
56) Fie
2 y 2x
functiei f(x,y,z)= x 2 y +
x2 + y 2 + x y
si
x+ y
d 2 f ( P0 ) = 2dx 2 + dy 2 . Atunci:
d 2 f ( P0 ) = dx 2 + 4dy 2 + d 2 z . Atunci:
1
c) P0 nu este punct de extrem local, daca = ;
2
3 z 2 hessiana atasata
6 yz
c)
f
= ye xy .
x
2 0 1
a)
2 f
2 f
=
; d) deriv. part.de ordin II - continue
xy yx
f
y = 0