Probleme de Matematici Superioare Stan Chirita PDF

Dr.
STAN CHIRITA
ICI
cD'TURA DiDACTIC.\ $1 PEDAGOGIC...\ - BUCURESTI, 1989
Dr. STAN CHIRITA
. i
PROBLEME
DE MATEMATICI
SUPERIOARE
'EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA - BUCURE$TI, 1969
Est~ ufl<l
matemaJicit1
tor a. T eori~
c'l"jii,
exem~
tanta lor.'
'PrezmtA
progr!MIIelo~
tiijilor din l
gat materi!ll
al analiz.es~,
Materi
graf sint p .
meazri a fi ~
prezenlative;
un.ile teoret"
ISBN 973-30-0466-9
melor pro
tinwue a
a lacrJrii
rezullatele
! .. itlc
a (iiC1il pd
parwrsul
Redactor : prof. Valentin Radu

Tehnoredactor : Elena Opri~eanu
Coperta : Vladimir Baranovschi
PREFA'J'A
Este <t~tanim rccttnoscut japtul cii mt se poate intelege, asimila, adfnci $i justijlca
matematica numai prin i<tSu;irea unor c<tfto;tinJe teoretice, jiirii aplicatii ale aces-<
tora. Teoriil se jixeazt1 >i se aprojtmdeazii printr,ufl numiir mare de probleme, exerciJii, exnnple ;i co~tlracxemple care nttantcazii rezultatele $i p..n in evidmtii importanta lor.
Prezmtil c<tlcgere riisp..mde acestui deziderat. Co11/i~tutul ei este conturat pe baza
programelor analitice ale disciplimlor de matematicii ce se predau in cadrul jacul.,
tiifilor dit~ ittviitiimittt<tl telmic .<tt perior. Lucrarea furnizeazii celor interesati un bo"
gat material din domeniul algebrei liftiare, al geometriei analitice $i dijerentiale $f
al analizei matematice.
JJ alerialul este structwal in dowisprezece capitole. ,La fttccputul fieciirui para-<
graf sfnt prc::entate s1tmar no[iu1tile elementare, precum si rezultatele teoretice ce ur~
mcazli a ji aflicatr in rt'iolvarca cxercitiilar. Sfnt date apoi numeroase probleme re"';
prezenfdti;_o: complct rezolc'ate, selt.date $i araniate in strinsii concordanta;cu chestt~
unile tfiiYi'fi,-e pr('zcntatt: anterinr. Un larg s.p:ItiH este acordat exercitiilor $i probletnelor /J ropw:;(.~ s pre rc:-z;o/.varr::, tmr'Lc as1:mi'iwftoare cn cele rezolvate, altt?le {'iind o contiww.tre a acesiora, rcspectfttdu.-se gradarea dijicti.ltdtii de rezolvare. 1n ultima parte
a l1tcrrlrii sc dat.t- solu(il, inJica(ii ;"'i rdspH1tS1t.ri. 1 -t cadrul unor probleme mai dijicile,
rezult~lt(le sinf comentatc ,'11: ilust!'dfe prin cxonple $i contraexemple.
fn fn(/tderc doresc si"i aduc vii mtd{un'tiri Edif1,(.Yii Didactice si Prdagogice, care
a (Jcut pnsibilii publicarra l11mirii f1t forma prcze11tii. Celor ce m-au f11curajat pe
parc11.rsul rlaboriirii lucriirii le s-int profttnd recunosciitor.

Autorul
CUPR!NS
1. NUL'fi~I. HELATII. STRUCTUR!
1.1. Multtmt
.
.
.
.
.
.
.
1.2. Relatii
1.3. Structuri
5
7
t
'
~.PLANUL
10
8.1. Functii de o variabilA realci

. . . . . .
. . .
-1-8.2. Functii de mai multe va:r,iabile reale
l,.. tf-8.3. Functii definite implicit. SchimbEiri de variabilc'i
9. GEOMETRIA ANALITICA :;>1 DIFERENTIALA A CURBELOR :;>1 SU
PRAFE'fELOR
9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
Geometria diferentiala a curbelor in spatiu

Studiul conicelor pe ecuatia general<.'i.
Geometria diferentiaH'i a suprafetelor
Suprafete riglate ~i de rotatie
.
Cuadrice pe ecuatiile lor reduse
1
-tO. INTEGRAREA FUNCTJJLOR

Primitive
.
.
10.2>-IntPgrala definitc.'i
.
.
.
.
.
.10.3. Irl.'t-H.g_rale improprii
.
.
.
.
.
~8:4. lntegtaJe care depind de un parametru
10.5. Integrale -e.urbillnii
.
.
.
.
._10.6. Integrala dublH.. Formula lui Green
.
10.7. Integrale de suprafaUL Formula lui Stokes
10.8. Integrala triplA. For'rhula Gauss-Ostrogradski
}Q,l.
7 U. :;l!RURI $1 SERII DE FUNCTJJ
<~
41). ..
".~
vOni.
6000.
75
'6~. SERII NUMERICE
8. TEORIA D!FERENTIALA A FUNCTIILOR
'"l
35
40
LIMITE :;>1 CONTINU!TATE PENTRU FUNCTII

,~!7.1. Limite pentru. functii
7.2. Functii continue
'
18
23
-2a ...
'i,'
'
]()
:;>1 DREAPTA IN SPATIU
~- :;l!RURI DE NUMERE REALE
''i
2. ELEMENTE DE ALGEBRA L1NIARA

2.1. Determinanti
2.2. Matrice
.
2.3. Sisteme de ecua~ii algebrice liniare
~4,. SpatH vectoriale.
'-2.~~ Operatori liniari ...
2".6. Forme liniare. Forme p;Hratice
(3. ALGEBRA VECTOR!ALA
(plrfi)
Mul
93.
Ill
Doll'!
Ill
ReuJil
119
m1
mu!piJ!jloot
'
127 .
127
Dil-;t:.
143
160
....l
174
174
180
184
192
197
1.
201
201
a),
b)
c) S
211
223
230
23-l-
243
27l8
~65
274
11.1. Siruri de functii

11.2. Serii de functii .
L.--..I.Ji.;J. Serii de puteri. Serii Taylor
11.4. Serii Fourier
~74
277
281
287
12. ECUATII DIFERENTIALE $1 CU DERIVATE PAR'fiALE

~ 12.1. Ecuatii diferentiale de ordinul intii . . . . . . .
If 12.2. Ecuatii diferentiale de ordin superior rezolvaQile prip. cundraturi
12.3. Ecuatii diferentiale liniare dp ordin superior .
. I .
.
.
.
12.4. Sisteme d~ ecuatii diferentiale. Sisteme simetrice .
12.5. Sistem~- de ecuatii diferentiale linrart> .
.
.
12.6. Ecuatii cu derivate partial.o de ordinul intii ~iniare ~~ cvasiliniare
INDICA'fll $1 RASPUNSURI
s~
~fU'
~f-}
.?92'
:?92
3W>
309-
320
3N
330
333
.:~
f.
MULTIMI. RELA'fll. STRUCTURI

1.1. Multimi
Vom folosi notatiile: E -
multime suport: 0
- multime
vid~;
A, B, C, .. , -
(p!rti) ale multimii suport E; x, y, z, ... - elemente ale unei mulfimi.

Multimea A este inclu~ in multimea B, A C B, daca. orice x din A apartine
~i
submultimi
multimii B.
Douit multimi A ~i B sint egale daca. A C B ~i B C A.

Reuniunea a douA multimi A ~ B este mul?mea A U B = {xlx E A san x e B}. btersectia
mulfimilor A ~,i B este multimea A
B =, {xjx E A ~i x E B}. Complementara multimii A este
multimea A r. = {xjx E E ~,i x A}.

Diferenta multimilor A ~i B, fn aceasH\ ordine, este multimea A""- B = {xlx E A
Di.ferenta simetrica a multimilwr A ~i B este multimea A 6 B = (A" B) U (B "A).
Produsul cartezian al multimilor A

X
~i
~i
B, in aceasta ordine, este multirnea A X B -
. B}.
{(6, y)l
A ~i y E B}.
1.1.1. Probleme rezolvate
1. Se dau multimile: Z = {.... -n ... .. -2, -I, 0, I, 2, .... n ... . J, N =

~{1.2 .... ,n .... }, A={~2. -1, l,l>, 5, 7}. B={l, 2, i\, 4, 5, 6} 0iC=
~{-3,
o.
2, 4, 6, 8}.
a) S1t se arate ca multimile N, A, B . C sint submultimi stricte ale multimii z.

b) S~ se calculeze intersediile:
A.
B. B
C
A.
c) Sa sc ca!culeze rcuniunile: Z UN, N U A. AU B. B;U C, C U A.
- Rezolvare. a) Avern N C Z, A C Z, B C Z, CCZ. Deoarece multimea Z Contine ~i alte el~
mente in atara elementelor din mu1timi1e respective, inseamn~ cA multimile N, A, B, C dnt sub.
multimi stricte ale lui Z.
Zn N. Nn
b) Objinem Z
nN-
N: N
n A ~ {1,
3, 5, 7); A
An
nB ~
n C. n
{ 1, 3, 5); B
nC~
{2, 4. 6)
cnA~w.
c) Folosind definitia, obtinem: Z UN = Z; N U A "'"' { -2, -1, 1, 2, 3, .. . , n, ... }; A U B =-'-'

={-2, -1, 1. 2. 3, 4, 5, 6, V,); BUC~ {- 3, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6. 8} !i CUA ~ {-3, -2,
-1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8).
2. Sa se arate. d\ A C B
= B' cA'.
Rezolvare. SA. araHim intii d\. ACB=>BcCAt. Fie% e nc, dE"ci X B. Cum ACB, rezultl di. X A, adidi. X eAt. l)eoarece :r a fost ales arbitrar, rezulta. eli. nccA.
Jnvers, daca B'C A',
sa araHim di A C B. Fie x
deducem cA. x . B'. Prin urmare, x
B ~i deci A
A, oarecare. Deci x
C B.
f/s. A e ;;i
cum B'UAe 1
3.
sa
9.
se demonstrcze urmatoarele egalitri.ti:
a) A"'- B =A() B' ;b) A !l B =(AU B)" (A() B)=(A() B')lJ(A'() B).
~i
~i
Rezolvar;. a) Fie 'tl x E A""- B. Deci x e A

x $. B, priu unnare x EA.
x E en, adic<'l.
An Be. Aceasta arat:i ca A ' BCA
nc. Fie acum X E A
e, adicA X E A $i XE Be.
Prill urrnare, x E A $i x B, adic;l x E A ' B. Deci A
BCA 'B. Cele dou.ll incluziuni demonstreaz-1 egalitatea.
%"
b) SA arAtAm mai fntii egalitatea A L\ B = (.4 U B)' (A

B). Fie x e A 6. B, astfel c~
.v e A "'- B sau x E B "'-A. Sa consideriiru mai intii ca. x E A "'-B. Aceasta. inseamna. cA x e A
X B. deci X E
B
X B.nA. Prin unnare, .t' E (Au B)' (Ann). DacA X E B ,A,
atunci X E B $i X A $i deci X E B
A $i X A
B, adicii X E (A
B) ' ( A
B). Aceasta
aratil cii A 6. B C (A U B) '(A (l B). In-...-ers, sa consider<lm x E (A U B) \_(A (l D). Deci
X EA
B $i X A
B, adica (x E A sau X E B) ~i X An R. Daca X E A $i X An B,
rezulta ca. X E A $i X B, adic.l X E A ' fl. Daci'i. X E B ~i X An B, atunci xEB (>i xA,
astfel in cit X E B ' A . Deci X E A ' B sau X E B ' A . Prin unnare, (A
B) '(A
B)
CA 6. B .Aceasta demonstreaz.i egalitatea multimilor. Cealaltii egalitate se demonstreazi similar.
~i
Au ~i
4. Sa se.demonstreze c;l (.4 X C)

ziunea putind fi stricta.
(B X D) C (A
B) X
(CUD), inclu-
Rezolvare. -Fie (x, y) e (A X C) U (B x D), (x, y) oarecare. Atunci (x, y) E A x C sau (x, y) E
E B X D. DacA (x, y) E A XC, atunci x E ~ {>i y E C :ji deci x E A U B ~i y E C U D, adica,
(x, y) E (A U B) X (C U D). Daca (x, y) E B )(l D, atunci x E B ~i y E D _,i deci x E B U A
~~ y c: D U C \ti din nou (x, y) c: (A U B) " (C U D). Deci (A >< C) U (B :a D) C (A U B) x
011 (C U D). CA incluziunea poate fi stricta. se poate vedea din contraexemplut urm.1t()r. Se ia.
A= {1, 2}, B- {2, 3}, C ={a, b}, D = {b, c}. Estc u~or de v.1zut c11 elementul (3, a) E
E (' U B) X (0 U D), da.- (.1, a) (A X C) U (B X D).
10.
a) A
b) A
11. Da
ll
12. ~
mine' nt~
13.
14. ~
a) (A~
15. ~!
a) ( U
i&!
b) ( tj
16.
1.1.2. Probleme propuse spre rezolvare
:J
.,'
5. Sa se precizeze in ce relatie de inc!uziune se af!ii. urmatoarele

multimi de
~iruri de numere reale :
a) b = {(a.) I (a.) ~ir mCtrgini!}!
d) c = {(a,) I (a,) oir convergent};
o) m = {(a.) I (a,) ~ir monoton} ;
c) c0 = {(a.) I (a.) ~ir convergent Ia zem}; e) f = {(a.) I (a.) ~irfundamental} i
f) s = {(a.) J (a.) ~ir arbitrar}.
6.
Sa se demonstreze urmatoarele proprictii(i ale operatiilor de reuniune ~i
intersectie:
a) A U 0 = A l b) A U E = E l c) A U (B () C) = (A U B) () (A U C) i
d) A C B = A U B = B; e) A C C i B C C = A U B C C l
a') A() 0 = 0; b') A() E =A; c') A() (B U C)= (A() B) U (A() C);
d') A C B =A () B = A ; e') C C A ~i C C B
C C A () B.
.
7. Sa se verifice urmcttoarele proprieEi.(i ale opera(ici de trccerc la complementara:

a) E' = 0 ,; 0' = E; b) (A')'= A ; c) A U A '=E. A () A '=0; d) (AU
.1' () B', (A () B)'= A' U B' (regu!ile De .'.Iorgan).
A"-B=A"-(A()B)c=(AUB)"-B; b) A"-(BUC)=(A"'-.B)()(A"-C);
c)A"-(B()0=~"-mU0"'-.0; 00"'-.mnc=(A()0,(B()0=
a)
'
(A"-CJn
(B"-CJ,
6
gJ
= (A ()
C)"'-. {l;
orelali!
(, y)
p/~
a) rolla
b)
silllel;
ti.i
d)tnwl
0
rela!i<.,
.
o rela1ie de '
raport cu p.
0 relapj
pe M, iarp
;oi pentru ori
B)'~
8. Sa se verifice cii diferenta a douii multimi are urmiitoarele proprietiiti 1
tJ (A ()BJ"-c
'"J4
sa.,
A~
a)
AU i
(Au B)"'- c =(A '"c) U!B"'-c).
l. Fie J
~a 1 =a ,
1
Rezolvat'l
,.,, b,)p(,. J
~i (,. b,)p(~
echiva]en~ ~
I
. 9. Sa se verifice urmatoarele proprieUiti ale "diferentei simetdce a doua mul1inli :

a) A A 0 =A. A u E = A'; b) A A A = 0, A A A'= EJ
c) A A B = BAA ; d) A A (B A C) = (A A B) u C ;
f) An (B AC) =(An B) u (An C).
10. Sa se demonstreze di:
a) A x R to 0 = A # 0 ~i B # 0 ;
b) A X B = B x A ""A = B; c) (A X C) n (B x D)= (A n B) X (C n D).
cA.:xEA
B ".A,
B). Aceasta
() lJ). Deci
A ()B,
E
similar.
sau (.r, y)E

CUD, adicA
<E BUA
(AU B) x
11. Daca A n C = B n C ~i AU C = B U C, sa se arate cii A = B.

12. Sedan multimile A = {a. b, c, d, e.]) ~i B = {d, e, f, g, h, k}. Sa se determine multimea ,X astfel inc it A u X= B.
13. Sa se determine multimile A, B, E (A, BC E) ~tiind di
AU B ={c. d, e}. A'= {a, b, e, f, g, h}, B' = {a, b. c, f, g. h).
14. Set se arate crt :
a)(AnBln(AUB')'=0;
b) (AUB)nA'=BnA'.
15. Sa se demonstreze ca :
a) ( U A,) X B = U (A, X B),
iel
ief
n A,)
X B =
iel
n (A,
X B) ;
iel
b) ( U A, X B;) C ( U A,) X ( U B,), n (A, X B,) = ( n A,) X.( n B,).

tel
iel
iel
iel
ie/
iel
16. sf.. se scrie elemeutelc mul(imii A X B X C, in cazurile:

a) A= {I, 2}, B ={a. b, c), C = {x. y}; b) A= {1, 2), B = C ={a, b, c}.
1.2. Relatii
0 relatie p in multimea .M este. o suhmnltime a
produsului cartezian M 18 M. Faptul c&
(, y) E p, se mai noteaza. :xpy. 0 relatie fn Af este:

a) reflexivi:i., dacA. pentru orice .x E M, a vern :xp:x 1
~I
b) simetricA, dad :xpy => yp:x ;

e) antisimetrica., da.cli. -"PY . .yp:x => :x - Y I
d) tranzitivi:i., daca. .xpy ~i ypz => xpz.
0 relatie p care este reflexive\, simetricii. ~i tranzitiva. se nume~te relatie de echivalenta.. Fie p
o relatie de echivalentA pe M. Mulpmea [x] -= {yly e M, yFx} se nume~te elisa de echi1aleat8. in
raport cu p.
0 rela~ie p in M, care este ref1exiv8., antisimetrica. !}i tranzitiv8., se nume~te relatic de ordine
pe M, iarperechea (M, p) se numc!}te multime ordonata. Dadi (M, p) este o multime ordonata.
~i pentru orice x, y E M are lac xpy sau ypx, atunci (M, p) se nume~te total ordonata.
Ia comple-

1. Fie M = R X R. Sit se arate d1 relatia pin M. dcfinita prin (a 1 , b1 )p(a 2 ,
- a 1 = a 2 , este o relatie de echivalenta.
/; 2 ) ""
Rezolvare. Evident relatia F este reflexiva, deoarece (a 1, b1 )p(a 1 , bl); este simetricA, deoarece
adicli al =
~i (all, b2)p(a8, b3), adidi. a 2 = a 3 , implidi. (a 1, b1)p(a8, b1), adicA a1 - tla Deci p este o rela.tie de
echivalentA.
c-.. bl)p{a2, b2) =- (all, bll)p(al, bl); in siir!}it, este tranzitivl, deoarece (al, b,)p(a2, b2),
7
a.
2. In multimea numerelor complexe c se define~te relatia p prin z,pz -1z,1 ~

=
lz~
1. Sa se arate di p este o rela.tie de echivalent5. ~i sa se precizeze clasele de
echivalenpi.
Rezolvare, Se verifica ll!ilor ca relatia p este reflexiv.1, simetrica .j>i tranzitiva. Pria' unnare,
p este o relatie de echivalenta. Fiind dat z1 e C, cJasa de echivalenta [,? J este multimea [z ] =1
1
- {z E Cl/zl = )z1 1}: Daca. se pnn z = x + iy .:>i jz11 = r, atunci [z ] = {(x, y)!x' + y! = r2}, adicA
1
o clasa de echivalenta. oarecare reprezint.1 fn plan un cere cu c~ntrul in ocigine.
3. Fie M ={a, b, c} ~i relatia p ={(a, a). (b. b). (c, c), (a, b), (b. c), (1<: c)}.
Sa se arate ca p este o relatie de ordine totaUi pe M.
Rezolvare, S.1 arAtAm mai intii ca. relatia p este o relatie de ordine. In baza defiaitiei rela.tiei p se vede ca. aceasta este reflexiv.1 deoarece (x, x) E p pentru orice x E M. Helafia p este
antisirnetrica deOa.rece, dacli. (x, y) E p ~i (y, x) e p, atunci x = y. Se verifid!. u~or ca. p este ~i
tBnziti'E~L Prin unnare, p este o relatie de ordine, Apoi se observa ca. oricare doua. dintre elementele . b, c se aflil in rela~ia ~ .;;i deci p este o ordine totala pe M.
'1
5) (>0y}(
6) 0(ie
se nume$te ~
Daci f~
Un COl]>~
se nume;;te COl
"
1. Se e<
ra(ia o,defi
(imea G fot1
RezQ/vare, A
4. Se considera mul\imea :\1 ={I. 2, 3, 4} ~i relatia pin M, definita prin p =

- {(1. I). (I. 2). (2, I). (2, 2). (3. 3)). Sa se verifice ci'i. relatia p este simetrica
~i tranzitiva, dar nu este reflexiva.
I
-= (xlylzl, x~
+ J'2Z1 + .rsJ-. q
Elem~~
'v'(x 1 , x 2 ) e G,'l
0) e G. Acest':
5. In multimea numerelor intregi Z definim rcla(ia de congruenta modulo

e N). ,
mod m". prin a
b (mod m) =a- b; m. Sa se arate cil. aceastii
rela(ie este o rela(ie de echivalenta ~i sa se precizeze clasele de echivalen(il..
6. Fie p o relafie in mul(imea M, simetrica $i tranzitiva. Sa se arate ca daca
pentru orice a E M exista a' e M astfel inc it a' pa, atunci p este o rela(ie de echivalen(a.
se;;te pentru
7. Fie p, o relatie in multimea X,, i = 1, 2.... , n, $i p o rela(ie in multimea

produs cartezian X= X, x X 2 x ... x X, dcfinita prin
2. Mulf~
tiile obi~nuitl
.Re'zolwwe. fl
m(m
(x1 , x 2 ,
... ,
x,)p(y 1 , y 2 ,
....
y,)
x,p,) ,,
i = I; 2, ... , n.
Sa sc arate cap are una din propriet:ijile: reflexiva, simetrica, antisimetricil., tranzitiv;1, daca 0i numai daca rela!iile p,, i = 1. 2, ... n, au aceea i proprietate.
0
8. In multimea M = {a. b, c, d} se define$le relatia p = {(a, a). (b. b), (c, c).
(d, d_). (a, b), (b. c). (c. d), (d. a)}. Este .aceasta o rela\ie de ordine ?
9. In multimea numerelor naturale N se considera relatia .;; definita prin x .;;
.;
v
z. Sa se arate dl .;; este o relatie de ordine t~talil.
peN.= 3 z e N astfel cay = x
Elemelli
elel
~-ji_
Se observl1
(y+z); ~~"~
~oe.;?; 3) v..j
~). +
~
:Y-..,
ot:::X1Y1Z1
+ -"JY~
-r,+J~j
+ X2z1} '""".:ry -b:
Se obsenri i
1.3. Structuri
Se nume$te grup o multime ne,.rid.1 G, inzest<ata. cu o opera tie binadi. intern.l o: G xG- G.
satisfAcind axiomele :
I) (xoy)oz = xo(yoz), 'rfx, y, z E G (asociativitate);

2) 3~ E G)xoe = eox = x, 'rtx e G (e - element neutru);
3) 'rlx E G, 3x' E Gjxox' = x'ox = e (x' - element simetric pentru x}.
Daca fn grupul G are lac ~i axioma
1) xoy = yox, Vx, y E G (comutativitate),
atunci grupul G se nume~te comutativ sau abelian.
0 mulpme d. pe care sint definite donA. operatii binare interne, una aditivl
fat' de ca<e ;) eSte grup abelian $i una de inmultire 0 : :J X;;; - ;;}, astfcl d1 :
3. Sa se '!ci
definita prin ~
4. Fie 2 ~
nare ~i !run~
5. Sa se
de adunare
e; ;)'~~-;}.
~) (xOy)Oz ~ xO(yOz), Vx, y, z E ;),

6) >O(yEIJz) ~ xOyEIJxOz, (y6)z)Ox ~ yOx@zQx, Vx, y, z E ;I.
se nume~te inel.
Daca inmultirea este comutativa, inclul se nume$te comutatit.
se
Un corp 1( cste un inel in care elementele nenule formcaza un grup pentrn inmultire. Corpul K
comutativ daca el este inel comutati?.
nume~te
1.3.1. Probleme rewlvatc

1. Sc consider{t rnultimea C = {(x 1 , x 2 ) I x 1 E R" -;o]. x 2 E R} ~1 opera(ia o, definita astfel: (x 1 , x 2 )o(yj, ) 2 ) = (x 1 y1 , x2 )' 1 + y 2 ). s;, sc aratc cii rnul(imea G formeaza grup fala de operatia definitii.
Rezqlvarc.
As o cia t i vita t e.
A vern [(x1 , x 2 )o(y1 , y 2 )]o(: 1 , :~)
{x 1y 1 ,
-= (.~tYtZl> XzYtZt + Y2-"1 + Z2) ~i (xl, x2}o[(y1, Y~.)o(zv 22JJ = (xt, x2)o(yl:-I,
+ y 2z1 + z2 ). Comparind cele douii. rezultatc, obtinem asociativitatca.
Y2:1
X }'
2 1
+ y 2 )o(z1 ,
z2) = (xiY1Zt, xzy z

11
E I em en t n e u t ru. Gi.uHi.m e = (e1 ,. e2 ) E Gl(e 1, e2)o(x1, x 2) = (x1, x 2)o(c1, e;) = (xv x )..
2
V(x 1, x 2) E G. Obtinem (x1e1 , x 2 e1
c~) = (x1 , x 2), de unde deducem e1 = I, e2 = 0 ~i deci e-= (1.
()) E G. Acest element satisface egalitatea cerntA.
E I em en t si metric. Procedind in mod asemfl.ncltor ca in cazul elem~:"ntului ncutru, se ga1

se~te pentru elementul (x1, x 2) E G elementul simetric ( E G.
, -
..:2_)
xt
Se observcl d'i. G' nu este cornutativ.
xt
2. Multirnea 2 = {x = x 1 + J2x 2 I x 1 , x 2 E Z} formmz;\ inel faFt de operatiile obi~nuite de' adunare ~i inrnultire ale numerelor real c.
+ y) + z = x 1 + y 1 + : 1 + . J2(.t2 + )'2 -!- z2 ) = x +

+ (y + :) ; 2) x + e = e + x =-X.- x1 + e1 + J2(x2 + e2 ) = x 1 +J2~2 =~- e1 =- 0 ~i e~ = 0 = e """
"""OE;}; 3) Vx E ;}, 3x'Ed'lx1 + x~ + J2r,x 2 + x;) = 0 = x; = -x1 , x; = -x2, deci x' = -xE:;J.
<f) x + y - x1 + y 1 +J2(x2 + y 2 ) = y+x; 5) (x y) z = [x 1 y 1 +2x 2y 2 +,/2(x 2y 1 +x1 y 2 )] (z 1 + J~ 1 ) """
c:XtYtZt + 2xtY2Z2 + 2xaYr2 + 2xaYtZ2!-J2(xlytz2 + xly2zl -1- zYtZt +2x2y2za) =x (y z) ' ())' x (y+z)=
c: (xl + Jh,.) ((yl + zl) +J2(y2 + z2)] = XtYt + xtzt + 2x2y2 + 2x~:2 + '-/2{xt.1-'2 + xlz2 + X2Yt +
+ x2z1 ) """xy + x z. Similar (y + z) x = y x + z x. Prin urmare, ;) cstc inrl.
Ri:olvare. Se
verifica.
Se observcl ci1
d'
axiomcle:
1)
(x
este inel comutativ, deoa.rece x y = y x.

3. sa se -:cerceteze dadi multimea numerelor reale R, lnzcstra t1 C'U operatia o-.
definita prin xoy - x + y + xy, forrneaza grup. Dar rnultirnca R " { -1} ?.
4. Fie 2 = {x + i y[x, y E Z}. Sa se arate ca, ill raport cu operajiile de adunare 9i lnmultfre a numerelor complexe, ;:;. este un inel comutativ.
5. Sa se arate dl rnuljirnea K = {x + i y]x,) e QJ, inzestraUi cu operatiile
de adunare ~i inrnuljire a nurnerelor ccrnplexe, este un corp ccmutativ.
6.
=
In
x -J-0 y
rnultirnea nurnerelor realc R se defines(; operatiile interne : x (!) y =
- 2
~i x 0) = .!..x y- .!. x- .!.. y + 3,

4
operatiile
+ ~i
fiind operatiile
de adunare ~i inmnltire a nurnerelor reale. Sa se arate d\ R inzes:rah cu cele doua

operatii este corp cornutativ.
9
Liniile -~
. .,
1, 2, ... ~
c u zero dacl. 4
De termini
principale egall
2.
ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA
'
1. Sa se,
2.1. Determinanti
Rezolvare. l
Prin unnare. it
Fie A .... { 1, 2, ... , n }. Vom nota prin '!J,. mulpmea _tnturor grupurilor oare se pot forma eu
cefe n clemente, dou.l .;rupuri oarccare diferind intr!' ele prin ordinea elementelor. Un elemen'
P E (/), se nume~te permutare ;;i se natcaz.i astfel:
2. In deJj
aJ,azia3Jaa t
RezolvaY~:-~
d\.ut.\im in
Dnua clemente inir-o pcrmutare formeazl o i rucrsiune claci sint a.;;ezate
aceleia din pernwtarea priucipalii U
z.
(l
I 2..
in ordinea invecsa.
11
).
Fiind rlat<'i. pennutarea. P E p,.,(uu m
pria
n\
e(P)
i.J
/'E. "f)n
11)
Prin transpusul dctNminantului D se intclcge detcrminantul ohtinut Uin D

tiniilor .';;i coloan~lor intre de.
"
= D8 1 ;,
lo=I
Pentrn i
~au.Xn:
J:~I
= D8 11 ,
, to,
ll 11
i #
c::11
J,
"
D,
(2)
1, i = j.
::" a,. 1:xa: =
k~l
D,
i = 1, 2,. ~ . n,
frmnul!l de rlez-roltare a determinantului dupa. elementele liniei (respectiv- coloanei) i.

Fi(' r <l n. Se nume~te minor d!! "din r in f) un determinant A! format ,cu r linii r coloa.ne
din D. :-Jurnim minnr complementQr minorului Jf de ordin r, minorul N obtinut din 81 pri1l suprimarea celor- r linii ~i r coloane ale l:J.i .U. Cornplementul atgebrio a1 minorulut M este n..:alrul
81
M' = ( -1) " 1.\', s(.W") fiind suma indicilor liniilor .~i coloaaelor care deter!Ilin3. A-f.
Teorema lui Laplace. DeteYmiuxmtul D = det(s 11) ete tJgal au suma produselor mirrorllor de pe
r linii fixate prin complemen!ii lo-r algebrici.
Fie determinant" D 1 = det(ii'l}) ~ D 2 = det{b,1 ), i, J =- 1, 2, ... n. Num.Arul P - .D 1 D1 este
n
dat de P = det (c 11 ), unde c11 = L 1-t b,o.
!o=l
10
b) Pehtru ~
~i
k potlua~
+ all a Ga. d
3. Plec!n~
Ruoklar, ~
rezultA d. peatl
valorile 2, 3. -~
mOO maid~
principale.
4. Sa se ~
j obtinem
~ a;~-o:~.:1
k-.... 1
.L:'i
(-1)' = -1, ol
prin schimbarea
Priu minorul complerm~ntar al elementulni a 11 se intelege detenninantul de ordinul n - 1,

notat D, 1 , ohtinut din D prin suprimarea liniei i ~i a coloanei j. Complementul algeUdfl al lui a,,
cste num<lrul tt.;~ = (- 1)'-.-J D,. . ..-\rem
~ an-tt.~c,
nuntai pennu~
n-(P) m1m;trul tuturo'r inversiunilor lui P. s~~ nunw~t.e siguatura lui P nurn.Arul e(P)""" (-1) 0 ( 7 1.
Sr~ nnme~te determinant de oniinul n nnm;lrul notat rrin D = det(a, ), i, j - 1, 2, ... , n, de1
fini t prin
rp,:
-~
3 _,
-6 _,
Rezolvare.
a.18
6,
II
~
-p
tXu -
De exe.mploj
LiniiJe determinantnlui
~ ~et(a;,} sh1t liniar depen<lf:'nte dad\. "exista con~tan1ele n:ale
1, 2, ... , n, nu toate nulf", a~.;tfcl inc it
"
~
').. 1a;; = 0, J.
A1,
l, 2, ... , n. D<'1trminantul D este egal
i=1
cu zero <t'aca ~i numai daca liniile sale sint liniar dependcnte.

Determinantul care are toate elementele de sub diagm1ala principal;\ sau deasupra diagonalei
principale egale cu zero :-e nun1q,:te determinant de forma triunghiu\ara.

1.
s;,
se
. s;gnatura
.
. , (I 2...
pcrmutr1n1 1
determme
n n- I ... 2
n-
Rezolvare. Permu'tarea. P prezinta a(P)

Prin unnare, E{P)- (- l)n(n-1)12,
I)
(n -
+ (><
- 2)
+ ... +
~)
l)n, 12 in,ersiuni.
I ~ (n -
2. In dezvoltarea determinantului de ordin patru. sa se sene tcrmenii de furma

aua 21 a 31 a 43 ~i de forma a 1 ia 2 ja 3 LaH.
Rezol11are. a) Pentru a determina tennenii de forma a 11a 21a 3 ;a,3 trcbuie, in baza fornmlei ( l),
d\,utAm m
numa.i
m
Pf.
permut~rile
P1
"""
(~ ~ ~ ~) ~i
+ a 12
(- 1) 3 = -1, obtinem termenii
P2
(~ ~ ~ ~).
Deoarecc
~(Pd =
a 21 a 34 au ~i -au a 21 a 32 u 4 .~.
b) Pentru termeni de forma a 11 a 21 a 3 ~: a41 di.utAm permuU.rile de forma (:

~i
.. , n, de
s{t
2 J 4) C
"J 2 -51. ,,
' o Il~Inem
.
permutan d e _f orma (Ii
j
. nm t. ~I. J. nu po t Iua d ec1"t va l one
1
3
k pot lua numai vahlrile 2, 3
~i
4 se obtin termenii - a 12 a 23 a 34 41
{-1) = l
2.H)
J k I
-au a 24 n32 a 41
~i
o:(P 2}"""
Deoarecc i,
.i
-a 14 a 22 a 33 au
+ ala au aat "u i + au az4 Usa au; + au a2s a32 an.

3. Plecind de la definitic, s:'i se demonstr('zc c:t
il)
all
a2l
a22 .
... 0
0
Rezoklare. Deoarece fiecare termen dm suma (1) contine ci1e un clement de pe' ficcare ii1:ie,
rezultA. d\ pentru a avea termeni diferili de zero trebuic ca i 1 ~a fie 1. .l'ri11 unnare, i 2 poa1e lua_
valorile 2, 3, ... , n ~;i cum a2 = 0 pentru i 2 = 3, "i, . , 11, r~zulta eft i 2 =---= 2. Hatio:r{ind in ace~t
mod mai depa.rte, obtinem c~ singurul termen Uiferit de zero cste acela corespunzJtor pen~>utJ.rii
principale.
,t
(2)
sa
4.
se calculeze complementii algebrici ai elementclor
. 2 3-1,o
-~ 1-6 -5
2
1118 -
~i sa
n=
se verilice formulele (2\.
Rezoltare. Folosind definitia, aYem tx 11 = - 20, q;.:. -= - 19,

6, et: 31 -= - 02, a 8, - - 8, cx 33 = 8. Formnlele (2) se sc.riu
De exe;nplu, pentru I -
ckt~rwinantului
+(
1 ~i
f """ 2 tr<.:buie
et:13 =
.-
5, a: 21
"""'
24, O:r 2
10,
s[ verifici't.m eli
3 10
-1) ( -8) """ 0 ~i 2 24
A vern: 2(- 19)
celelaltc valori ale lui 4 si j.
+ (-6) 10 + 2 fl =
11
0. Similar se tf'fifid. pcntru
5. Folosind reducerea Ia forma triunghiulara. sa se calculeze deteminantul

2
-2
D=
3
i
-4
3
2
-I
-4
-I
-2
Rezolvare. Folesind prbprietAtiie determinantilor, obtinem succcsiv

I
D-
-2
3
i
2
I
-4
3
-i
-I
3
2
-2
-I
2
0
0
0
5
0
0
0
0
0
.5
-10
-5
2
-10
-14
II
-10
-17
5
0
0
2
-6
II
-12
12
-6
3
2
II
-6
12
-30
.- 15(-6) (-30,- 900.
Tn pen ultima egalitate s-a. folosit fapt 1l cl va.loarca. unui determinant de forma .triunghiularA. es tc
eg&li\ cu produsul elementelor de pe diagonala principald..
.J
~.,
-~
6. Sa se calculeze detenninantul Vandermonde.
Ruolvoi
punere I~-~
.I
a,
Rezolvtltre. fnmultim linia n - 1 cu -a 1 $i adun.im aceasta Ia linia n 1 apoi, fnmultim lima

n - 2 cu -a 1 ~i o adun.1im Ia linia n - l; ~.a.m.d. Jnmultim linia intii cu -a ~ G aduuA.m Ia
1
linia. a dona. Obtinem apoi, prin dez,roltare dupa elementelc coloanei intii,
I
'1
9. Fj
Prin urmare,
RuolHi
de ordinul
Similar obtinem
..............................
V!(an-t "~)
= (,. -
-1}.
fnmultind rnea1bru cu membru aceste rela.tii, obpa.em
-.l
X(,- ..) ... (,--,)
l<
V,(.... a .... , ,) - (, - o,)(.. - -.) .. (, -
c.. - ......> - n c, - .,,.

t,J-t
i ;:..
12
Complement
-7. Fie D. = det (a,,) ~in.

'f), E
{0}.
R"'
= det p!-'a,,), A E R"' ( 0}. Sli se arate ca D.
.Iii.,
Rezolvare. Scoatem faetor fortat de pe coloana i (i
1, 2, ... , K} pe -A-f, astfel di obtiaem
).-lou , . ,).,1-"avr
.A~"a 211
a 22
A"- 2an 2 . au
).,~-lad
).1-"an
).1-"au, .. ).1-"al,.
2
2
A -"a22 .. A -"a 2,.
= )."-1)."-1 .. ,),1),0 A._"a21
a,z.,.
Q.ll ..
).(n-1)+(n-2)+ ... +1+(1-n)+(2-n)+ +(-l)D" = D,..
8. Sa se demonstreze identitatea
b+cc+aa+b
abe
q+r +P P+q =2 p q r
y+zz+xx+y
xyz
1 Rezolvare. Deoarece determinantul este functie aditivl1 de elementele unei coloane, pri:n dcseompunere in sume de determinanti. obtinem
b
+ +
q+r r+P P+q

y+z z+x +Y
b c a
._
..
y z
c c+a a+b
y
r+P P+q """
z z+x x+y
c+a a+ b 1
q r+P p
ql
x+y
y
b
a+b
c
q y
y z
b
++
+
!I+ .. ~+ '
9. Folosind teorema lui Laplace,
sa
D.=
~I.
I
'
se calculeze determinantul
2
3
4
"
'6
0
0
0
p q =2 p q
0 0
0
0
0
X
Rezolvare. Vom dezvolta detenninantul D 6 dupl1 primele doua linii. Se pot forma C~ de ordinul doi, eu elementele celor douA. linii. Diferiti de zero stnt numa.i minorii
<:om.plementii a.lgebrici ai acestora slnt 1
M;, =
I
(- I)' 0
I 5 =
0 6
6-
M;. =
4x,
;r
-x,
M;..,= (-1) 1 0 :x
X
Prin urmare, D, -
1(6 - ~~)
+ 3 ( -) + (-2) (~ 13
(-I)' x
t. 0
0
X
x1 ) = Zx' - 9x , h
10 mit ori
10. Fie determinantul
(a 1 , a 2
.:);) se arate
a,] =
a,
-I
0
a,
-I
0.
0.
()
0
0
a,
I.
0.
--I
a,.
ca
=
[u 1 , a1 , ... , an]
14. Fol
-+
[a 1 a2 a 3 ] [a 4 , a.'J .... a"]
13. Fol
[a 1 , a~J Ca;;,. a0 ,
a,J.
Rewhare. Vom folosi teorema lui Laplace, dezvoltind determinantul dupti primele trei linii.
Singurii minori de ordinul trei diferiti de zero formnti din prinwle trci !inii sint:
a,
Mw
-I
a,
a,
-I
-I
-I
0
01
~!
a,
ql
.u,,
~ I ~,
I -1
0
0
a,
a:l
a,
..1113~
[at, ":! a:.J, llt12~
1s. Sa'
[a I, a,).
de ordinu!
-I
~I
0
I
16. sa,
tarea de\e
.. 1.
17. Fol
'I
a:J
Ccmplementii algebrici ai acestor rninori siu1 :

0 .. . 0
a,
M:~.
(-!)"
-1
I ... 0
a,
0
0.
. ' a~~
]\[ ;24
1)':1
=c= ( -
a,
-1
0
a,
0 -1
18. Fi<
()
D,
Prin urmare, dupa. teorema lui Laplace obtinem iUcntitatea cerut~.
11.
sa
se calculeze valoarea p:itratului determinantului:
-J2 -J3
I.
Jz- -J3 : -~~
Ji ../2
I
i
I
-i
D4
N.ezolva,e. A vern
n:
5
0
0 0 0
5 0 0
0 0
s~
b) ( 1 2 3 4 5);
C)
2 3 5 4 l
9); e)('3 2l 73 54 6564 z)

71
9 2 7 1 8 5 4 3 6
19.
sa
20.
s~
,elementel~
21.
12. Cite inversiuni prezinta fierare din pcnnut:u ile:
d)(' 2 3 4 56 7 8
se .
se ,
5'.
2.1.2. Probleme propuse sprc rezolvare
a) (1 2 5 4 5) ;
5 1 4 2 3
sa
) (' 2 3 4 5 6)?
243651
14
'
345 6) :
(I
\ (>
3 l
f)
!,
:\
4
'1 5 f>
sa
13. Folosind definitia. sa se dezvolte urmiitorii determinanti:
14. Foloslnd ddinitia, s:'1 se calculeze urn1atorii dete1f11inanti:

-5
a)
-4
4
2
3
I
-3
2
8
7
4
l
c) o
0
5
2
10
2. 6
b)
5
11
10
8
2
-5
VI
-2
3
15. sa sc scrie tennenii de forma a1ta3Ja::n din dezvoltarea determinantului

de ordinnl 3, precizinclu-se semnul ficdtruia.
16. Sa se scric termenii de fonna a 11 a 21 a 3 Ja 4:. avind semnul plus. din dezvol~area Jcterminantului de ordinul 4.
17. Folosind definitia,
sa
cr1
se a rate
a,, a" I
a,. a,.
au
a21
au
at3
a,.
a,.
a,
a,_ 0
a., 0
0
0
0
0
\aH
a.,
a62
~o.
18. Fie
D,
Sa
~]
sa
4
8
I2
5
2
3
2
8
6
10
31
~~I
D,=
I
3
-2
:[
I
D,=
61
-4
-2
3
-4
-I
-2
i
3
2
-I
se calculcze complementii algebrici at elementelor fiedl.rui determinant

sc vcrif n:e formulele (2).
-I
2
4
3
-4
19. Sa se dezvolte determinantul ~
20. Sa sc aratc
c:l
4
1a
l3
-3 4
-
I
2
o d
-I
:::~ dupa elementele coloanei a doua.
=8a+l5b+l2c- l9d, dezvoltindu-1 dupii
,element de linici a treia.
21. Sa se calculeze determinantii :

-i
a)
-I
0
-I
0
-I
d)
0
-i
I
2
3
4
b)
3 6
6 5
I 5
12 9
7 3
4
4
3
6
4
-2
I
4
2
3
21
0
3
4
I
I
3
I
c)
2
X
0
e) 0
-3 3
15
2
-3
5
a
y
h
0
0
0
0
-"
2
-I
3
-I
-i
-5
-2
-6
-13
I
22. Folo.sind reducerea Ia forma triunghi ulara.

sa se calculeze determinantii
a)
2
R
-2
2
2
4
I
10 2
-1
1
h)
3
4
61
2
-1
2
1
1.
-3
()
2
-2
-2
-6
-1
-2
0
2
c)
-1
0
-1
3
I)
-1
0
-1
3
-3
3
2
2
- 1
-1
-1
-1
2
-2
-2
2
2
()
28. sa
rezultatul
23. Un detern1inant In care rri 1 = -aJ.i ~i au = 0 se numc::;te detern1inant stri:mb

simetric sau antisimetric. sa se calculeze valoarea determinantului strimb simetric
de ordinul 3.
Generalizare. Orice determinant strlmb simetric de ordin impar este egal cu zero.
24.
Sa se calculeze
I:
11
<>
<>'
'"' '"
25. Fiirii a se de.tvolta, s:t

a)
I:."
c)
<
b,
Cr- .c-=
' I
b,
c-a
a,
-b,
y-o
e)
P-q
q-r =
r-pl
0
l a
_;' /.
-b
h,
rx-;::.
~a-b
b-e f1-y
dernonstreze egalit;!\ilc:
Sf'
~-rJI
c)
fiind radacina cubic5. complex;1

a uniL\tii.
' w
'
' I
O-;
'
d)
h)
a
p
ao
0
a
b
a
0
b
q
b~
cy
' I
~c
L
bcf
/ o:
iI= If
,.
b2
acq
a br
-~
,.
b'
I)
a'
a'
I;
29. Sa se.i
30. DadlJ
at
bl
ct
az
bz
b1 +A1
Cz
c+i. /.
cr+/, 1 / '
ba+Aa
ca+).2j
b+).
~i sa se calct
26.
Sa
se ara te
V~(a 1 ,
a2,
a.)
ca
1
a:e
a,
...
I
. a,.
3!. Sa se ~
minanti :
. . . . . . =(a,
a~-2 ... a:-2
a: ... a:
unde_:.V.(a1, a 2 ,
27.
Sa
a,) este determinantul Vandermolldt'.
.-,,..
32. Sa se ,
se dezvolte dupa regula lui Laplace urmatorii dctL-rn an(i:
a)~~
c(~
tl)
2
I
~I. /i
1
1
b)
.o 0
6
5
0
1 5
0
0
0
0
0
0
6
5
16
2
'
Problerne de.;
I'2
.1
c)
0
0
15
24
'
()
0
0
fl)
"9
4
5
0
I
"
~I
or
24
38
I
9
25
81
I~
d)
0
0
1
3
0
0
4
j
8
-l
7
3
2
6
0
0
-l
7
0
0
28. S;'l se efectuezc urm{L(Oare]e produse de determinanji

rezultatul pnn calcul direct :
a) 3
3
2
"I I
0
1
c)
1
a
l
0
sin a.
sin a
_.,
e)
sa
d)
I a
29.
b,
a,
a,
b,
b,
-I
-5
-9
-2
-2
-12
9
-6
-2
sin x
-I
-I
sino:
sino:
sin ct
sino:
sin tX
l
~
~j
Sa
apoi
se verifice:
..
a,
; b)
'
a, ~~'I'c, !~
0
-2
3
-3
2
4
0
0
0
0
0
2
sin IX
sin x
sin ct
sin a.
se calculczc pitratul dcterminantilor :
o ,
a)
30. Dadi
(!)
al;b)
,b
1
-l
I
-I
-I
-l
-I
c)
-I
a
-b
-c
b
a
d
-d
-c
-d
c
-b
a
b
este o rf1dicina cubidi. complexa a unitltii, s5. se aratc di

w'
w'
"'w' w'
'"w'
w'
-2
1
(t):J
~i
0
-2
28
'
'
-3
-51
l .
35
2
31
-19
-~I
0
0
-2
-2
"'
w'
-2
s;'i se calculeze valoarea determinantului initial.
31. Stt se ccrceteze depcndenta !iniara a liniilor (coloanelor) urmfttorilor dete"minanti :

a)
.. a,).
d)
'
32.
sa
,-~
1
I~
-3
5
5
oJ
-5
-II
-: [.
tJ
I'
4
j2
e)
!(:
-II: b)
c)
I'
f5
-9
-3
-5
l
7
o oI
l
2
-3
31
3
2
f)
1
2
I:
A
o :
'I
);
I '
se calculeze valorile detcrminantilor :

-I
a)
0
0
2
-l
0
I ...
0 ...
2 ..
0
0
-I. ..
0
0
o... - l
17
2 - Probleme de matematici supel'ioare - od. zm
a,._l
a,._ll . ao I
-I
... 0
-I
... 0
an
b)
R.
2.2. Matrice
varata.
0 rnatrice de tipul (m, n) pe un corp K este un tablou dreptuughiular en m Jinii ~i n colmme,

format cu clemente din K. Noti'int prin i\:l m, 11 multimea acestor matrice. Dacii m = n, se spune ca.
, I
matricea este pa.trat.i.

Un minor de ordin p al matricei A este un determinant de ordin p obtinut din A prin s11pri
marea a m - p linii :?i n- p coloane. Se nume~te rangul matricei A E Mm,,. num.:lrul rang
A ~ r ~ min (m, n) astfel incit .eel putin un minor de ordin r al matricei A este diferit de zero
~i toti minorii de ordin p ~ r + 1 sint egali cu zero.
,.
:\umiirul maxim de linii liniar independente ale unei matrice est~ ega! cu num<lrul maxim de
{'Oloane liniar indcpendente ~i egal cu rangul m<.~tricei.
Se nu:nesc transformari Clemen tare asupra lui A E i\,f m. n urmatoarele operatii:
a) -;chimbarea a doua linii (coloane} intre ele:
h) inmultirea elementelor uuei linii (cwloane) cu un scalar nentJ ;
t.:) adtltJarea la elementele unei linii (coloanc) a elementclor altei linii (coloo.ne) inmulfite cu
un scalar nenul.
Toate matricele obtinute din A prin transfonnii..d elementare asupra sistemulni de vectori linii
(coloane) au acela~i rang. Prin transformtiri elementare orice m::ttr1ce A pilate fi adns<'i la forma
cau0nic:"t diagou:dft., adic<'i. o matrice avind toate elementele zero cu exceptia primclor r elemente
de pe dtagon:da principalil c::tre sfnt eg:ale cu 1; r cste rangul matricei .1.
Fie A oe::: M,,., ,. . .\lt'f{lnd p (<m) linii ~i q (<11) coloane, cu ajntornl lor sc poateforrna o ma.tri;~~ de tipnl (p, q), numita o submatrice a matricei A, Da.ci liniile ~i colo<t!Htli! akse sint adiacente, ~e srune c;-1. submatricca. cste un bloc de clemente din A. frnp<"irfirea. unci m:ttrice in cdule
dreptung-hiulare formind submatrir:e ale sale se nume~te partitionare. Egalitatea. ~i opera1iile d"
la matrice pot fi extinse Ia. matrice pa.rtitionate in blocuri.
SL'
2X-5Y=A}
a~a
fel incit
Rezolvare. I
este echivalentl
-3:z+4t=5.
afirmativ ?i
A=(ol -2) Fi=(2
B .
a)
Rezolvare. Din a doua ecuafie avem X= 3Y- B, astfel ~a. tnlocuind ia prima ccuatie, obtiY ~A + 2Ti, Deci X= 3A + 5B. Inlocuind A ~i B. rezulta
x~
3. Fie m~
rezolve sistemul
-X+ 3Y
"'J.Clll
ceea ce demons1
4. s;, se
deduca rang1
2.2.1. Prol!leme rezolvate

1. S{t
Dar
i3
lo
-6) + (!()
J
51_113
o!-
15
2. F1e matricea A
(I)
1
0
-1\
Ji.
15
~ (~ -~) +
(! 2) ~I'
i
\.
0)'
I,
Urzo/vwrt. '
form.iri eleinen1
a) \'om pu
ma.ri
Srt se calculeze- . 1,1
elementa~
A.
1,
Rnolvare. .-\vern
A, ~AA ~(~ l(~ :) ~ (~

.0
2
I
;). A,~AA,~(i
1..
k
At = A .4
t-t =
(;
lU
k(.\ -
2
k
")
3
I
'
~) ...
II
Demon.stdim aceast:'i u!tim;l formula prfn inductie. Evident, pentru k = 2 aceasta esle.adev:irata. l'nsupumm A~ d..tt d'--' fpJJlmla de 1nai sus. Trebuie sii arilt.iim ca
.-!,
(1
A_..+ 1 =A At=
l:;
ofu
k(k- 1)
k(k: 1)
,()
k I
1/
ceea ce demonstreaz;"i formula.
3. Fie matricele A
a~a
fel lncit B
-I
-;)
~(51
)'I
- ll).
Existl o matrice in
Cl
Rezolvare. DeoarecP A E A! :!,:l' iaJ n E J/2 3> diu tArn c in M a a Fie
'
t, 2x -. y
este echivalentii cu sistemul x + 2y =

-3:r +<It= 5. Rezohrind ar:est ;:;istem, nbtinem
afirmativ .;>i
'
+ 4y =
7, -3x
3, y = -
1, :
1,
c=
I y iX
z t
13, z + 2t
Hela}ia B
= CA
= 5, 2z- t = 0,
2. Ded r;lspunsul este-
4. S;l sc ;:uluc~i matriccle urmatoare la forma canonic~t diagonala ~i apo1 sa se

dedut::i rang d. sa se puna in evidenta liniile sau coluanele liniar indcpendcnte :
()
,;)
.1,=
l~~
to
1S
!R
40
17
I;):
b)
(-j
A,~
'
Vom nnta faptul ca doui1 rna trice A

forman elementate astfd: A -B.
fr.f'zohn'~.--.
~i
-1
1
-1
1
2
-S
_,
5
-7
"
~).
-12
13
B sfnt ohtinute una din alta prin
a) \"om puue ill evidenra culo<1.nelc i:Hiar indepcwlente: din a. east.i cauzfi vorn
mari
elt~!lJeni<Lre
,,
"
-""1
4
:0
a.supra. !iniilor. A 'ICHJ

c~
c,l
to
"
18
40
17
18
1 ~I
7
17)
3 -
I
I 1
~-~ w
0
C:~
17
"
IS
7'
-j()
pj
I'
4
4
4
to
to
10
,,
'
,-~
,, ,, ' '
7
t7
- (~
face- transfor--
c,
'
:)
1
'
1, -10
10
,,
,;)
ca
'I
t7
/o
to
\ 0
0
I)
0
0
19
('~
()
'
~\
ol
o}
!i,
('~
c,
t7
-70
--50
-.'52 -130
4
to
trans.
'
-~)
-1~
Fa cern acum transformlri elementare asupra coloanelor. A vem

-7, -17,
B,-
7
4
0
0
(~
-1, - I
l/1 !flO
-3
J7
~) -(~
10
0
0
0
1
0
0
i)- (~
0
10
0
0
0
l
0
l
0
0
i) -(~ ~ ~)
0
l
0
'~
Prin urmare, rang A 1 = 2. Din matricea B 1 se vede ca. pot fi luate ca li11iar independente
de e:xemplu coloanele c1 ~i s
b) Vom pune in evidentAliniile liniar independente. Vom face mai intii transform~ri eiPmentare
&supra coloanelor. Avem
j
T
+i
-1
lA 2 = 13
' 'z,
2
-1
3
2
0
3
:l+
0
9
0
l -5
3 -8
-I
3
7
l
2 -10
6 -I~
0
2 -1
3
5, -3, 8
"
-~)~'
-5 -1
1
3
6 -10 -8 -16
l
2
0
I
3 -i
5 -8 -5 -12
l
8
9
J3
3 -7
I, -2,-3, - i
4
0
l
-1
2
0
Deci rang A 2 = 3.
niile ! 1 , / 2 ~i 13
0
0
0
0
1
0
0
2 -1
-I
-2
0
I
-1
2
0
-}(-j
0
0
0
0
l
Q
-1
")
.~)- ('~
0
0
0
0
Din pen ultima rna trice se vede cli. pot fi luate
:-:~ .. :-:~_;_:-:I) ~i B = 2 .. 3.:. o

0 :
-I
-3:
e&
0
0
!l
liniar independente li-
0 :2
[)ar
=[An
A (BBzl B
(AAuBn
8 ++ A
B
Azt A22
Bzz
AsaB:n
12 )
11
11 ) -
11
11
21
A 11 B 11
AatBu
+ A 12 Bu)
+ A:uBss
-IJ'3 + ( -12). (5, 0)- ( -9 -3)

o I . (1) + ( 2}' .2_( 16)
0I
-J
I
2
-1
-3)
12 _
- 3)
.astfel cl
11
J3
-1
-II
31
+ 5( 5
j 04 1+ 5 2 -
A B-
J3
-9
( 18
-3
-I
-8
.:.A,A,,
7.
sa seJ'
.
.,.~
i
1
ma.1
8. 0
Matricea A'j
orice matrid
una simetri,
Sa se ~
'
Rezolvat-e. Fie.A 0 ~i B 0 submatricele corespund.toare partifion.!irii tn eele doua matrice. Avem
A B
,', B,
-1 : ")
( l
(5}3 ~ Ba ~;
lnmul!im
5. Utilizind submatricele indicate puncta!, sa se ca!culeze produsul A B,

pentru
3
,j
B1 =
:l
R.,DI..r'IJl
-1
9. sa~;
l=2P-J
'
"
b) Dacif
polenta. '
c) Sa
-10
O)- (18
-8),
d)
sa
!II
10. Se .~
6,
16) .
-1~ .
Sa se verij
.~
20
6. Utilizind submatricele, sa se calculeze perechile de necunescute (x 1 , x 8 ) ~i

(y 1 , y 2 ) din sistemul
81
-~)
7 -.
-16
I
(~),
B2
eJ.
Putem scrie
(~~: ~~:) (~) = (~;)
sau
~::~! ~~:~: ~:}.
fnmul~im ecuatia a doua cu -A 12 AU1 ~;>i adunlim la prima. ObP.nem (A 11
= B 1 -A 12A221B 2, de uncle scoatem X. Gclsim

y
At;21B2-
X = Aii1B 1 = (
-~ J.
1
A 12 Aa; A 21)X=
Din a doua ocuatie obP,nem
(~j2.2.2 .. Probleme propuse spre rezol.vare
7. Sa se determine matricele patrate X ~i Y, de ordinul 2, satisfac!nd relatiile

3X
AB,
+ 4Y =
5
-12
2
), -2X
9
+ 3Y =
8
-9
-7)
-6
8. 0 rna trice patrata A = (a 11 ) este simetrica dacil. a, 1 = a1,, i, j = I, 2, ... , n.

Matricl'a A este antisimetrica daca a"= -a,,, i, j = 1, 2, ... , n. S5. se arate ca
oricc matrice patrata se poate descompune in mod unic ca suma a doua matrice,
una simetrici ~i una antisimetridi.
Sa se scric descompunerea pentru matricele
a)(~-~~):b)(-;
~=:J.
-8
0 I
.I -5
2
9. Sa se arate c5. daca matricea P este idempotenta (P' = P), atunci matricea
I= 2P- E este involutiva ,(J2 = E, E fiind matricea unitate).
b) Daca matricea T este involutiva, atunci matricea P = (I + E)/2 este idempotenUt.
c) Sa se verifice ca urmatoareie matrice sint idempotente:
P,=(25 =20 ).
30
24
P,=(~ ~ ~). Pa=(-~~ -:~ -~~).

12
0 0 0
13
d) Sa se determine toate matricele idempotente de ordinu doL

10. Se dau matricele
I
A= ( 3
-3
( 1
I1
0 32J,
41 ,B=
I 2
-1
S! se verifice egalitatea (AB)C = A(BC).
Zl
11. Se dau matricele
,,.
0-3)
-~
A= (
9i J3 ~
(-I I I)
~~ se cer matricele C =A B- BA ~~ D
12. Sa se calculeze puterea de ordin
a)
c) (
,o
0
0
0
1\
-3
-I
-1
= BA- A B.
a matricelor urmittoare:
18.
b) (cos x
I:
I}
17.
-Slll X'
I:
Sin X
COS X}
D; d) U iJ:
~ . : :.: :) .
e) (
0 ... I
13. Sa se calculeze inversele matricelor :

a)
(! -I)
3 ;
G2I -I~);
3
b)
(1 ~);
i
c)
2
3
d)
-2
2
-2
I .1
~}
,,
a
b
e)
I~
\ ()
0
2
-I
-.l
-2
20.
14. Sa se rezolve ecuatiile :
51
a) AX= B ~i Y A
= B,
15. Sa
sa
0
3
-1
-1\
1) ~i
2
-3
~ -1~).
B = (-:
0
. 2) =(-2
b)(~ ~)x(-~
rangul.
uncle A
adu'ca matricele urm;"itoare la forma canonidi diagonal:l )i s;J. Sl' dniur;'i

se puna ln evidenta liniilc san colo3.nele liniar indepcndentc:
SC
a)(=! ~ 1): U =i n= c)(-~ : -~ =~

b)
-1
3
-3
(~I 1 ~ ~ ~!; r-6~1 t -~ =i --~

,4
-I
2
2
-2
32 i
77
14
32
-7
-I
0
-I) ; -~
-I
-8
6
-1
16. Care cste, dnpa valoarca pararnetrului

A
tricde:
'
~'__
(_~
-I
).
2
3
(I
-2
~--
~). b
3.
'
(f
-I
-I
3
0
22
~. 5
-I
-I
5
0
l
8
-I
-20
-7
-I
-5
R.
r
2\
-~);
-lJ
-2
h) (/
-2
-6
3
3
c)
-5
0
ran~ul
(-I~
-I
--:
I' :
I
-I'
-2,
~ =~,,
-5
I
unde
fiec;lrcia rLn ma-
-I -I-I)
-2
Un sis~
I)
f)
a)
21.
2
4
-1
).
-3
-1
cuite
17. Folosind partitionarea indicatrt, sa se calculeze produsul
. 3 . . tl : . _2)
( -2 - J : - 1
--1 -3: 5
. ( 1... -:-: I _: 4)
3:0.
o:z
18. Folosind partitionarea matricelor, srt se calculeze inversele matricelor:

1
1 2
2
a)
(
5
-1
3
-5
6
1
I:
_~21 ): (:::~ ~ ~ -~): c) ~

u)
19. Se consider<t polinomul P(X) = X 3

pentru
-2
7X 2
\I
! ~~).
10
20
+ 13X- 5. Sa se calculeze P(A),
2 -3)
5
A=13-l.
( 2 2 -1
20. Fie matricea A =(a")

5.1 ''' arate cii del A ~= I
,u..
undc ""
a.,+ p,p,,
l,j = I,
z, ... , n.
+ i=l
L p;.
Sa se determine A -1.
21. Sc considcra matricea C =(a,,), a.,= xS, 1 + y; , j =I, 2, ... , n.

ca det c = x"'1 (x + ny).
b) ln ipoteza det c =fo 0, srt se verifice ca c-l are elementele
a) "'' sc ante
bu
= [- y
+ S11 (x + ny)] x(x

--+ ny)
2.3. Sisteme de ecuatii algebrice liniare

Un sistem de ecua}ii algebrice liniare are forma
r.
~
j=l
a,x 1 = b1, i
I, 2, ... , m, sau AX= B,
(I)
unde
Sistemul este dreptunghiular dad. m # n. pii.tratic dacii. m = n. Dad!. B ;I= O,

sistemul este neomogen i este omogen dad B = ~- Matricea A = (A. B) se nume~te
1natrice extinsa.
0 solntie a sistemului (I) esta un sistem ordonat de,. numere
cuite in sistemul (1), 11 traJ>Sforma illtr-4 i<ientitata.
lI:) ,
care, inlo-
Sistemul (!) este compatibil determinat daca are o singura solu\ie ~i compatibil
nedetenninat dadi are mai multe solutii. Dadi nu are nici o solutie, sistemul cste
incompatibil.
(i ~ ~.
2 2 2
5 5 2
Doua sisteme de ecuatii c~ acela:;;i numar de necunoscute se numesc ('chi\alente dadi au acelea~i solutii. Se obtin sistcme echivalente prin transform;\ri elcmentare.: I) schimbarea ordinii ccua}iilor; 2) lnrnultirea unei ecuatii cu un scalar
nenul; 3) adunarea la o ecuatie a altei ecuatii inniultitc cu un scalar nenul.
Un sistem p<ltrat pcntru care rang A = n sc numc~te sistcm Cramer. Orice
sistem Cratner este compatibil determinat cu solutia
D,
x, = --, i
D
o~
I, 2, ... , n, D = dct A, D, = ~ aub;,
(2)
j= 1
a 0 fiind complementul algebric a! lui a,.

Teorema Kronecker-Capelli. 0 conditie ncccsara 0i suficienta ca un sistcm
de ecuatii algebrice sa fie compatibil este ca rang A = rang .I.
Un sistem omogcn de ecuatii admite $1 solu}ii nebanale dac?t ~~ numai d.tc"t
rang A< n.
1. Sa se rezolve pnn metoda eliminlrii (Gauss) urmrttoarele sistemc:
a)
x1
2x 1
5x1
+ 2x2 + 3x2 x2
+ 2x
2x 3
2x,
3x11
x, + zx,
+ 2x3 +
2 -
2x 1 -
3x2
XJ
c)
=
=
=
=
x1
2x1
x1
6,
8,
4,
-8;
-+-
b)
x,
3x1
2x 1
2x 1
5x1
x2
x2
2x2
+x +
+x
3
3 -::
-
+ 2x + 3x x =
+ 2x + x3
=
3x
+
x
+
x.J
=
+
+ 2x + 2x ~- xl
+ 5x + 2x
2
3 -
XJ
I,
I,
J,
I,
2;
x.t =
I,
x4 =
2,
Zx4 = --1.
a) rang
Re::olf:are. Metoda elimin.lrii a lui Gauss constA ill a aduce sistemu1 initial 1a un
valent de forma. triunghiularU.
~i,o;;tern echi-
.3
a) Pentru prescurtare vom folosi scrierea sct-.ematidi a sistemului

sub f0rma
2
-(
(i
~
XI
-2
3
2
-1
2
-3
-.1
2
(~
-5
-X
l
2
-2
1
-2
j) ~ (~
-2
-1
3
-8
-to
-7
-5
-~) ~ (i
-4,
") r
t
8
-5
-8
0
0
-1
=~~ ~~ -~
-2
-2
5
-~)~
3
-10'
x1
b) mng
-5
+
~
()
tl
2xz
5x2
-2
-i)'
(8
36
-54
36
18
-'12
+ 3x3
-
8x3
x3
,..._,_
2x4 =
x4 = -4,
2x4 =
3,
5x4 = -10.
1),
Din ultima f'Cuatie scoatem x 4 , inlocuim apoi tn a treia ~i deducem x3 ~.a.m.d. Obtinem solupa
= J, ~2 = 2, x 3 = - 1, X 4 - -2,
24
c) rang
I
,~J
Al
1;ui Cramer ob~
li
-.S
-
A'~
. !~
A:~
4, Sa se ~
solutii dif~
b) Procedind similar, obtincm
cciuvaclc-
r
3~
,')
A'.tl'm
-' 'l ('
3
I
I
2
2
x1
-1
-8
-5
-4
(1+5")
x2
ll
-q
I
5
3
i
\)
-6
\)
'()
0
6
-I/
-3
-5
x:1 = - - - - - , x 4
n, a
()
()
2
2
0
0
()
-I
-1
5
3
i
-6
0
0
-j)
0
0
H. Pri'n urmare, sistemul
+r:
-I
-I
5
0
+ 5a)
(!
(I-7a)
2
2
; =~ -(::
0 _(
0 -2
0 -5 -IJ
I I -1 I
0. 2 1
-4
esh simplu nedetenninat.

c) AJem
, Orice
(2)
(~
-1
-2
-:
I -1~J -(~0
-2
'Ultima ecuatie araUi ca 0
= -
-3
-3
-~I ~)-(~
-I
-1
-3
-2
;0 I -2~)
2, ceea ce nn sc poate. Prin unnan, sistemul este incompa.tibil.
2. S;t se rczolve, prir1, regula lui Cramer, sistemul

2x 1
sistcm
+ 2x2 -
x,
3x 1
4,
2
Rez ,.f!are. Deoan:ce !J
2
-I
Caknlele arata cii D 1 =- -52, D 2
3.
c;,,
-I,
x2
-~
:::o
8,
3x 3 = 7,
-20 =I-
D3
x1
0.. a.,em
13
-8, astfl'i ca. x 1 = - ,
5
-2
h) A
2.
(~ ~
I
(~ =~) ,
c) A
2
II
-9
-3
= (
= 3,
un sis'tem Cramer.
l~,
se studieze compatibilitatca sistcmului AX=
-l =(l
+ x + 2x
~!)
~~)
-2
16
x, --.
j
unde
-3
x~
'
B = (
~~).
17
'
25
Rezdmre. Folosim teorema K ron-ecker.Capelli.

a) rang A = 2, rang
;i = 2. Sistemul este compatibil simplu nedeterminat. Solutia sa

(8- 4a)
xr~---,
xa =
(-3+5)
9
b) rang A
, X3
=- a, a
este
R.
4, rang A= 4. Sistemul este compatibil determioat. Rezolvfndu-1 pria regula

= 2, X 1 = 4, x 3 = 1. x 4 = 5.
1:ui \ramer obtinem x 1
'c) rallg A = 2, rang
~~~
6,
-i.
3.
A=
3. Sistemul este incompatibil.
4. S;l sc determine parametrul m E R, astfel ca 'urmatorul sistem

solutii diferite de zero ~i. in acest caz, sa se rezolve:
XJ
X3
2x 1 + x 2
3xi- x 2
mx1
--
+ t1U: 3 - x, = 0,
x3 + x, ~ 0,
-
x3
2x2
25
x, = 0;
- 2x4 = 0.
'
sa
admitl!.
R-xoiiNJf'e. Sistemu1 fiind pltrat, pentru a admite ~j solutii nebanale este nec\":~ar .!?i suficient ra...
Pentru -
'"
-I
-I
-1
-1
-I
'"
-2
-2
l ao.lutia este x1 = -a, x=- -a, x 3

2
..
0, dcci
5
-a, x 4
..
I.
a, a E R.
2.3.2. Probleme propuse spre rezolvarc
5.
a)
sa
:t 1
2.x1
4x1
se rezolve, prin metoda eliminarii, urm5.toarcle sisteme:

x2
Sx2
+
+
x 3 = 2,
x3 = I I ,
x 2 +'Bx3 =
10;
:t1
2x1
-6x1
2x 1
..
:.~.
d)
e)
x1
2x 1
2x2
x3 - x4
x, =
I,
2x2 - x 3 + x, - 'lx, =
I,
4:t1 - !Ox,+ 5x3 - 5x,
7x, =
1,
2:t1 -14x2 +7x3 -7x4 + llx, = -1;
c) 2x1 -
+ 2x + 3x + 4x, = 5,'
+ x + 2x + 3x = ' I,
3x + 2x + x + 2x =
I,
4x + 3x2 + 2x, + x, = -5 ;
2.:t
x
x + 3x + 2xa =
b)
4x 1
+ 3x
2 -
x3
5x2
6,
1 3 3
11
x 5 = -3,
6x 1 - 2x2 -t- x 3
-4x 1 2x2 + 3x3 --' 4x4 - 2x5 = -5,
+ 4x3 - 7x4 - 3.r., = -8,
x 2 SxJ- 5x4 X;,= -3,
20,
2x4 = -45,
4x4 =
5,
3x4 =
58 .
+ 7x + 4x
+ 6x + 2x
3 -
3 -
6. Sa se rezolve prin regula lui Cramer sistemele :

a) X1 x 2 + x 3 = - 4,
b) x 1 + x2
5x1 - 4x2 + 3x3 = -12,
2x1 + 3x2
2x 1 + x 2
x3 =
II ;
1. Sa se rezolve ecuatia rnatriceala AX= H,
A=(
- ~), B = ( ~);
~ - ~I -2
-1,
1
c) A
~ -1
-~),
= (3
1 -1
B = (
10
~).
-4
x + 3x + 2x, =
+ 3x
x, =
+ + 3x3 - 3x4 - 2x, =
+ 4x3 - 7x4 - 3x5 =
x, + 8x,- 5x,- x =
x2
2x2
2x2
folosind o partitie convenabiHL

. ~!"I
.~
;'.:'
26
4,
3 =
9,
33
'j
-10,
8. Sa se detennine valorile lui x, $i x5 din sistemul

2.x1
6x1
-4x1
2x1
x3 7""
~tiind eft:
(! - ~
b) A =
-2
+
+x
6,
-3,
-5,
-8,
-3,
9.
s;,
se studieze compatibilitatea sistemului AX= B. unde:
c) A =
-I
0
21I
-I
-: -
Il
I
I I A)
1 A 1
A I I
~ ( c ) ).,
"1:>
-=o
(I -m)
2
,.1
( -1
B =
I
,
1a-l.
-1
-2
-2
B =
(!)
" b. c, dE R.
d,
10. :-;;, se determine parametrii rcali m

compatibil:
a) A
~)
m
:-m-+-1
")
~~
n, astfcl ca sistemul AX= B
l'l I)
-1)
h) :I =
m2
2 -.
4
-2
-I
-4
-5
-3
0
sa
fie
l'-1)
-3 :
-9
(g_,.)
3m
12m
,n-2
'
11. a) S:'t sc giseasdi conditia ca sistemul
4x 1
x1
~x 1
+ 3x + x
+ 5x 3x
+ ~x2 2x
2
= 5,
2 -
= "'
4.
+ 13
sJ. fie: 1) incompatibil; 2) nedeterminat.

b) S;, se determine, "' B, m >i n a>a fel ca sistemul
-
x1
3x 1
;x-1: 1
2x 1
+ 2x + x, =
x, + 7x =
+ 9x:! - 3x =
3
4.
2,'
nt,
{3x 2
4x3 =
-n
sa fie: simplu ncJetenninat ~i in accst caz sil se rezolve.

c) sa se determine Ct, [3 ~i m, astfcl ca sistemul
2x 1
x1
5x1
3x2
9x2
6x 2
+
-
4x3
+ ocx;J +
+ I Ox +
3
5x = - I ,
x4 =
B,
~x. =
m
s<"l fie cluhlu nedetenninat $i in acest caz sl se rezolve.

12. Set se determine parametrul real m, astfel 1ncit sistemul sa admita solutii
nebanale ~i sa se rezolve in acest caz :
2x 1
3x1
+
+
mx 1
2x1
5x2
x2
6x1
mx2
+
-
x3
3x3
4x 3
2.-r3
2x = 0,
0,
0,
= 0.
+ 4x, =
+ 2;>-4 =
27
l:
/-1
13. Sa se arate dl dad'i.
x,.j =
I, 2, ... n, este o solutie a sistemului neomogen
a11x,
' = b,, i =I. 2..... 111. iar x1. j = I, 2, .... n estc solutie a sistemului omon
gen ata~at i-1

~ a.,x, = 0, i = I, 2, ... 111, atunci x 1 = x1 + x~. j = I. 2, ...
reprezinta de asemenea o solu(ie a sistemului neomogen.
11,
2.4. Spatii vectoriale

0 rnultime V, inzcstrat;\ cu douii operatii: una internr1, adunarca, ~i una extern.! faJ<l decorpul K, fnmultirea en sc<~lari din K, formeaza un spa.tiu vectorial peste K, dac.!i.:
I) (x + y) + z = .< + (y + z), Vx, y, z E V;
2) 3 0 E vI X + 0 = 0 +X =X, v X E v;
3) V x E V, 3 - x E V / x + (- x) = (- x) + x = 0;
4)x-+y=y+x, 't/x,yEV;
~) l.(~x) = (l.~)x, V xE V, Vl., ~El(;
6) (l. + ~)x = ).x + ~x. V )., ~ E K, Vx E V;
V) l.(x + y) = l.x + ).y, V). E K, v x, y E V;
8) lx=x, 'rlxeV, leK.
.I
E:xemple. i) .../lt 111 , - multimea matricelor de tipul (m, n) cu demcntele din R;

b) P(t) - multimea poiinoamelor in I, cu coeficienti reali ;
c) P,.(t), nEN- mulfimea polinoa.melor de grad mai mic sau ('gal cu n;
d) R"= {x, X=(x1, x 11 , , x.), x,eR, i = 1, 2, ... , n};
e) C - multimea numerelor complexe este spatiu vectorial peste R J
f) F = {!: [0, I]- R, j continua pe [0,1 ]}.
Se nume$te subspafiu vectorial al unui spatiu vectorial V orice parte V' a sa care este ea
un spafiu vectorial pe acelai corp.:. 0 submultime V' C V este subspatiu vectorial aJ.
Jui V, dacl\ (?i nurnai dadi Ax+~yeV', 'rlx, yEV' ~iVA, p.EK.
Jn~i
Fie u 1 , u!, ... , u,. E V un sistem dat de vectori. Multimea V' = {u = A u + ), u + ... +
1 1
2 2
A, E K, i = 1, 2,, .. , m} formeaza un subspatiu vectori.a.l al lui V. Mulfimea V' sc nuIIIC$tC spatiu generat de sistemul de vectori u,_, u 2 , , um, iar u , u , , u.,. se nunu:~tc sistem
1
2
de generatori pentru V',
+ ""
Un sistem de vee tori u 1 , u 1 , , u,. E V este liniar dependent dac.i
.E
exist~
scalarii ),
I ). 1 / 1 - 0, astfel inc it
,
1
A , . . . , A.,
K.
i=l
1 1u 1
+ ).au1 + ... + A,.un
= 0,
DatA aceasta relatle are lac numai daca A1 = A2 = ... = An = 0, sistemul este Iiniar i11<lependeut ..
Un sistem de vectori din V constituie o baza a spatiului vectorial V, daca : a) sist~mul de "~~c
tori este liniar independent; b) orice alt vector di>I V este o combinatie liniar.i de 1cctorii si<;temalui. Doua. baze oarecare In V au acela$i num.ir de vectori. Nurn8.ru1 vectoriJor unei ba..~c reprezintl dimensiunea spatiului vectorial.
Fie (JJ""' {e1 , "e2 ; . ,
forma
.,
e.} o bazl ln V, Orice vector x E V se descompune fn 'mod unic sub

x - x 1 e1
Sca.larti x 1,
%"11, ,
+ .x2 e2 +, .. + x 11 e.
x,. se numesc coordonatele vectorului x in baza (}].
Fie V un spafin vectorial real. Se nume$te produsul scalar al vectorilor

(, y) satisiAdnd proprietA"tiJe:
a,) (x, y)
.Y,
~ (y, x), Vx, yeV.: a 2 ) (A%, y)- A(x, y), V).EJI, V.r,
-.J (x+z, y)=(.r, y)+(z, y), Vx, y, zeV.;
28
V.., numft.rul reat
yeV.;
r'
multim~
Daca A
solutii
lini~J
r
liniar.e ale
e pentru x = 0.
~- 1~ R,
a) (x, x))l, 'fxeV., z -:F 0 ;;i (x, x) =Norma uaw.i .vector x e v. el!ite nurmi.rul II x ll =
y1, . . . , y.), se
defiae~te
(x, y) =
. . ., n,
dac~
xv-1
+ -2.fa + .. +
x.y
l[x]J
==
daca. .r = (x,,x 1,
.. ,
x.),
y .. (y1 ,.
Jx~ +xi++ x; .
Doi vectori ia Y sint ortogonali dacl produsul lor scalar este nul. 0 baz& este ortonormatA.este fermat~ din vectori ortogonali doi cite doi ~,i !iecare are norma ega.IA. cu 1.
1. ::Ja se arate di urmatoarele mul!imi sint subspatii vee toriale ale spatiilor
8
vectoriale indicate :
1
a) P .(t) C P(t); b) {a(2, 1, 3)
b(l, 4. 1)
c(1, -3, 2) I a, b, c e R} C R 1
c) {j]f(x) = a sin x + b cos x. a, b e R} C F.
Rtzolvare. a) Fie x = a, + a 1t + ... + a,tn ~i y = b, + b1t + ... + b,,_t" E P 11 (t).

1
Avern
'Ax+
f.LY = (Aa1
+ (.lb0 ) +
(Aa1
1J.b1 )t
+, ... + (Aan + l).b 11 We P~(t),
~i tJ.. Deci P 11 (t) este sl.lbSpatiu vectorial.

b) Fie x ~ a,(2, 1, 3) + b,(1, ~. 1) + c,(1, -3, 2)
Rezult~
Ax+
~iy
oricare ar !i scalarii ),
= a 2 (2, 1, 3) + b2 (1, i, 1) + c,(1, -3, 21 ..
~y ~ (J.a, + ~ 2 )12, 1, B)+ (1-b, + ~b,)(1, 1, 1) + (1-c, + ~c,)(1, -3, 2).
Cum A, !L e R, rezultA. ca.
vectorial.
c) Fie J(;t') = tJ sin x
= (Aa + !LC) sin x + (Ab
).x
+ !LY
apartine multimii considerate :!Jii deci aceasta este subspatiU<
+ b tos x, C(x) = c sin x + d cos x ~i A, !L E R. Deoarece Af(x) + fLg(x) =:=

+ !J-d) cos x apartine multimli, rezult~ ca aceasta este subspatiu vectOrial.
n
2. Fie sistemul omogcn de ecuatii
1: a13x 1 = 0, i = 1, 2, ... , m.
Sa se arate cii
i=1
sc nu-
multimea solu\iilor acestui sistem formeaza un subspatiu vectorialal spatiului R".

Dadi A = (a") este matricca sistemului, iar rang A = r. atunci exista n- r
solutii liniar independente, toate celelalte solu\ii ale sistemului fiind combina\ii
liniarc ale acestora.
Rezolvare. Fie S multimea solu1iilor sistem-ului
omogen
considerat.
n
astfel
ca
~ a 0 x 1 = 0,
j=1
-~
J=1
rezuiHi. l.x
0, i
SCR. Fie
1, 2, ... ,m.
i=1
11
.oeoarece
Evident,
~ a,JYI
+ tJ..YJ =A.~ a,,xJ + tJ. .~ auYJ = 0,

]'=1
,1=1
(Ax + tJ.Yt Ax 2 + tJ.Yt .. . , Ax;, + tJ.Yn) e S,
1
a. 1 J(Ax 1
+ fLY
oricare ar !i A, !L
R. Prin urmare.
S este su bspatiu ,rectorial.

Fie r =rang A ~i sa presupunem, pentru simplitate, ca. un minor D de ordin r in A, diferit
de zero, este format cu primele r linii {'i r coloane din A. Atunci primele r ecuatii din sistem pot
fi 1uate-ca principale ~i primele r necunoscute pot fi luate ca principale. Deci solutia sistemului poate
nnic sub
fi ohtinuta prin regula I,Ii Cramer din sistemul

r
~ a,;xJ
j=l
ahxt, i = 1, 2, ... , r.
.~'-'"r+ 1
Obtinem
n
X;=
b,,x_,, b,_,=--
s=l'-+1
...........
a , 1 ... ad_ 1a,.a,~+l . . a,,
1, 2, ... , r; s """r
29
1,., ., n,
-astfel cil solutia generala a sistemului omogen cste

n
n
bHx,, .. . , ~
b,.x,, xr+l x 11 ),
s=r+l
S=l'+ 1
t'r+t ... , x~ r1irninind arbitrari. ObservAm ci'i liniile matricci
x =
bllr+l . . b. r+l
C'+l
'
b1+2
b2rt2 brrt 2
b,,
b2N
... b.,,
0 01. ...0)
0
0... I
"obtinute dind valori necunoscutelor secundare x,+l> ... ,
x.,,
reprezint.1 solutii ale sistemului,omogen.
Acestea sint in numfir de n - r, siut liniar imlependente 1 deoarece rangul matricei solutiilor este
,., -
r. DacA not.lm liiniile matricei prin
(blrtl..
b.,;I, 1, 0, ... , 0),
(btr+!l ... ,
hrr+2 0, I,...
0),
1),
observa ca. solutia general<l a sistemului otnogen se scrie sub forma
Se poate spune ca. cele n - r solutii x 1, x2, . . . , x" fo!'meaza o t,azi'! a subspatiului S. Un
3-semenea sistem de n - r solutii se nume.:;te sistem fundarncnta.I de Solutii pcntru sistemul omogen.
(D S:t
a)
V1
pendenfi,
se studieze dcpendenta liniar[t pentru sistcmelc de Yectori :

={2, I, 3, 1), v2 =(1, 2, 0, 1), v3 =(-1, 1, -3, 0)
b) v1 = 8 - t
71
2
c) A1 = . 4
-6
l -2)
d) v,
v2 = 2 - t
+ 32,
A2 =
G -4)
{2, 0, l, 3, -1),
v3
A,=
I+ t - t 2
in 1',(1)
(~
in AI 2 , 2
-4\
R)
= 1], 1, 0, - I , 1)' {!:J

v, = ( . -3, 2, 9, -5)
('2
in ]\.4 ;
(().
x.-
4- X8 v1 + x 1 v1
+ .... +
1,
I
+ ).
in Rj.
+"
+ ).
Hangul matricei acestui sistem cste doi. Prin urmare, sistemu_l admite !?i solutii nebanaJe p :
deci :-istcmul de vectori este liniar dependent. Un sistem fundame!Jtal de svlutii pentru
-omogen este 1. 1 = 1, 1.2 = - 1, )'3 = 1, astfel di. o relatie de dependentii este v - v + v = 0.
1
2
3
b) }{elatia A.1v1 + A:JvJ + ~ 3 v~ = 0 este echivalentl1 cu sistemnl omogcn 8A1 + 2~ + ~ = 0.
3
- ~1 - ).2 + ~ 3 = 0, 1'A 1 + 3),2 - ~ 3 = 0, Rangul matricei sistemului este doi $i un sistem fundamental de solutii este format dintr~o sing uri'). sclutie liniar independent a: /, 1 = l, ~a ~ -3, As = -2.
A vern dcci un sis~em de vectori liniar d~pendent ~i o relatie de dependent<l v1 - 3v - 2v = 0.
2
3
c) Hclatia ~ 1 A 1 + ~A 2 + I,:~A 3 = 0 este echivalentA. cu 21. 1 + ~ 2 = 0, -2/,1 - 4~ - 4As = 0,
4A1 + 5A2 + 4~ 3 = 0, -6 A1 + 3).2 t- 8i-a = 0. Hangul accstui sistem este dni, deci sistemul de rna
trice este liniar dependent. A'Fem o relatie de depcndentd. -2A 1 ...... 4.4 - JA = 0.
.
2
3
d) Relatia A1 v1 + Aav 2 + A3v3 + A4 v4 = 0 estc echi?alent.l cu sistemul omogen 21.1 + A + ). =e 0
2
4
A:J - 2~ - 3A4 """ 0, A1 + A3 + 2/-,1 = 0, 3A 1 - ). 2 + 5/.3 + 9/.4 = 0, - 1. 1 + A2 - 3'-a - 5). = 0.
4
Rangul acestui sistem este doi, deci sistemul de ;ectori este liniar dependent. Dcoarece un ~isten1
fundamental de solutii este format din doul1 solutii liniar inG.ependente, a vern doui'i relatii de 1..b-
30
'
2, I, 5, -3),
Re::ulvare. a) Considerii.m rclatia A1 v.1

1.2 v2
1.3 v3 = 0. Prin i!ll:....:uirca 'Jt~cturilor v , v , v~
1
8
.acea~t<"t relatie este echivalent.1 cu sistemul omogen 21.1
-.~1. 3 = 0, ),.1
21.
= 0, 3). 2
2
3
1
- Tr 8 = 0, A1
~ = 0.
_..--/
este x 1 = - ,
liniar indlepnd.""'
Deoarec~
aultl cA ace~'"' 'I
matricei foocmte'1
natele ve.cto>ruluitl
temul de
pendenfA. Sistemul fundamental de solutii es.te A1 = 1, l 2 = - 2, 1-a = - l, A, = 0 ;;i A1

A,
-1, Aa = -2, '-. = l, astfel ca. avem relatiile v1 - 2v11 - v3 = 0 ;;i -v3 - 2v3 + lla
E:::l
4. Sa se determine care din polinoamele t2 ~it {t"- t

1, Bt
2t, 13 }.
0,
0.
I a par( in spa(iului general de

.
Rezolvare. Pentru ca. cele doua polinoame s! aparp.nA spatiuJui, trebuie ca acestea
binatie linia_rA de elementele sistemului de generatori. Deci
sa.
fie com-
Aceste relatii sint echivalente cu sisternele:
+ Xa =
x1
solutiilor este
-x 1
3x2
2x2
0,
1,
= 0,
=
==
+ Ys =
y,
0,
- o.
-I,
- -1.
Se observcl ca prirnul sistem este incornpatibil ~i deci t 2 nu apartine spatiului,. in timp ce al
doilea sistem ete compatibil (y1 = -1, y 2 =- 0, y 1 = 1), ceea ce ara1<l cA t - 1 apartine acestui
spajiu.
Zt
5. !n R' se dau vectorii v1 = (I, I, 2, 1), v2 = (I, -1, 0, 1), v,= (0, 0,
-1, 1), v, = (1, 2, 2, 0). Sa se arate di ace>;tia formcaza o baza,. Se cer coordona. tele vectorului v =(I, I, 1, 1) in aceasta baza.
Rezolvare, Deoarece dim R 1 = 4 este suficient
S. Un
omogen.
aratAm ca cci patru vectori sint liniar inde-I

2
-I
0
pendenti. Considertndu~i ca vectori Jinie intr-o matrice, obtinem matricea
0 -I
2
2
Rangul acestei matrice esfe patrn, deci vectorii stnt liniar indepcndcnti. Scriem apoi v = x 1v 1 ~
x2 v.a + x 3 v3 + x 4 v4 Pentru detcrminarea coordonatelor x 1, x,, x 3 :?i x 4 obtinem sistcmul x 1 +
+ .1 + x 4 = 1, x 1 - x 2 + 2x4 = 1, 2x1 - x1 + 2x-== 1, x 1 + x 2 + x 3 1. Solutia acestui sistem
1
I
1
!
este x1 = - , x 2 = - , x 3 = - , x, = - .
(~
::
..
":!
6. fn Ril sa se dcterminezc o bazrt_ a subspatiului gcncrat de vectorii V1 = ( 1. 2,

-4, 3. 1), v2 = (2, 5, -3, 4, 8). v3 = (6. 17, -7, 10, 22), v, =(I, 3, -3, 2, 0).
Rezolvare. Se verifica. faptul dl v 1 , v 2 , v3 , v 4 sint liniar dependenti, dar trei dintre vcctori sint
liniar independenti (de exemplu v 1 , <.' 2 , v3 ). Prin urmare, v, este o combinatie liniarii de Vv v~ ~i tla
Deoa.rece orice combinatie liniara. de vectorii v 1, v2 , v8 ;;i v, este o combinatie de v 1 , V 2 ~i v 3 , re
1ultl ca ace~tia formeaz<l o Laza a suhspatiulni. Descompunerea vectorului
fata de aceastii bazfi
3
I
v~- K 1v1 + X 2 < 2 + x 3 v3 conduce la coordonatele x 1 = 1, x 2 = - - , x 3 """'-
v,
7. Se dau vcctorii a,= (1, 0, 0), a2 = (2, I, 0),
= -8a1 + 4a 2 , - a3 ~i vectorii b1 = a1 + a 2 + a3 ,
= a1 - a2 + a 3 St1 se calculezc coordonatele vectorului
a,= (-3, 2, I)
~i
b2 = a1 '+ a2 - a3 ,
a in baza b1 , b2 , b,.
a=
b,
Rezotvare. sa obscrvilrn mai lntii crt vectorii a 1 , a2 , a 3 e R 3 sint liniar independenti (rangu)
ma:tricei formate cu cei trei vectori ca linii este egal cu 3} ~i deci formeaza o baza fn R 8 Coordonatele vectorului in baza A = {a 1 , a2 , a 3 } sint a= (-8, "1, -1)". Se poate verifica faptul ca. sistemul de vectori B = {b 1 , b2 , b3 } formeaA.i_1 o bazA In H3 Se cer coordonatele vectorului a in
aceasfit bazA. Fie a = x 1 b1 + x 2 lJ 2 + x 3 b3 , adic.i
-8a 1
+ 4a 2
a3 = x 1 (a 1
+ a2 + a 3 ) + x 2 (u 1 + a 2
31
a 3)
+ x 3 (t? 1
a2
+ a 3 ).
DupA. teorema descompunerii ~nice intr~o baza rezultA. -""t + -!2 + x = -8, x + x - x
1,
1
1
1
3
... - x1 + x1 = - 1. Rezolvind ac~st sistem de ecuatii, obtinem pentru coordonatele lui a fo baza B
-::::11
valorile
x1 =~.
x1
=-2.,
x3
-6, astfel c.i a

.
=(2. _!__, -6)

2
8. Sa se stabileasca formulele de transformare ale coordonatdor cind se trece

de Ia baza B Ia baza B', dad\
B= {u 1
..
~i
(!, 2, -1. 0). u 2 = (1, -1, I, 1), u,= (-1, 2, I, 1),

u, =(-I, -I, 0, 1)},
B'= {v1 = (2, I. 0. 1), v2 = (0, 1, 2, 2). v,= (-2, I, I. 2),

v, = (1, 3, I, 2)} in R 4 .
Rezolvare. sa determinUm mai intii relatiile de trecere de Ia o baz.i la alta. ,Se verifica
a)
faptul cA.
B' formeaza. haze in R DeterminAm apoi descompunerea fiec.iruia din vectorii u , i = l, 2,

1
3, -4, dupA. baza B' ~i descompunerea fiec3.ruia din vectorii v~. i = 1, 2, 3, -1, dup.i baza B. ObtiBem
B
UI
Uz = vl
ua
u4
=
=
Ua
+ v2
-vi
v 1
b)
. c)
V1
tn..R4 ;
d)
e)
f)
Fie x En un vector oarecare .o;i fie descompunerile sale dupJ. cclc doua baze:
x
x 1u 1
+ x 2u 2 + x 3u 3 + x 4 u4
~i x = y 1v 1
+ y 2v2 + y 3 v3 + y~v~.
Sii determinam Iegll.tura dintre coordonatcle x, $i y 1, i = 1, 2, J, 4, in cele douit baze. fnlocuind vec-o
~torii U 1, i = I, 2, J, 4, cu descompunerile lor in baza B', o!Jtinern
x
= YtV 1 + Y.:!V2 + y 3 v3 + y 4 v4 =
x 1 ( -v2
+ v4J + x 2 (v 1 + v 2
v4 )
+ x 3 ( -v 1 + t~) + x 4 (v 1 + v1
}.
Dupil teorema descompunerii unice a nnui vector intr-a baza, rczult[t
a) v1 .=
+ t;
1s. sa: .
2
" = 1
Similar, inlocuind vectorii v1, i = 1, 2, 3, 4, prin descompunerile lor in hazil R, obtinem
vectorii {I"
a) 51"
Ultimcle relatii se pot obtine $i prin imrersarea relatiilor anterioan:.
<, )
9. Sa se arate cii. func!ia

definitii pe R' prin (x. v) ~ 3x 1y 1 - x,y, + 2x2 y 2, x = (x 1 x,), y = (y 1 , ) , ) E R 2 , este nn produs scalar.
Xu
16. a)
Rezotvare. Trebuie sA verificam conditiile a 1 ) - a 3 ) din definith produsului scalar. Se ohserva ca.
(:c, y) = (y, :c). Dace\ considerclm z = (z1 , z2 ) E RZ, x + z = (x 1 -;- .: , x + zJ <~'>tiel ca. (x +
1
2
+ z, y) = 3(xt + ztlYt - (xt + zt)Y2 - (x2 + z2)Yt + 2(x2 + z2)Y2 = (x, )') + (z, _'Y ).
A poi (x, x) = 3xf -x1 x 3 -x2 x 1 + 2xi = 2x~ + (x 1 - x 2 p1 + x~ > 0, 1:/x-- 0, ~i (.-r, x) = 0 numai
daQA x = 0. Prin urmare, conditiile a 1 ) -a.a) sint verificate ~i avem tl!l prod us ;,calar.
10, Sa se determine vedoru! normat v din R 4 , ortogonal \'cctorilor v1 ~(I, I,

I, 1). v2 =(1, ~1, -1, I) ~i v,=(2. I, I. 3).
('
Rezolvare, Fie v = (x-1 , x 2 , x 3 , xt}. Pentru determinarea vectorulni v a?em conditiile: Jitii = 1,
(v, v1 ) = 0, ( v, v.~~) '=. 0 ~i (v, v3 ) = 0. Aceste conr:htii sint echinh:nte cu sistemul:
xf + x:
= 1,
x3 + x4 = 0, x 1 - x~ - x3 + x 4 = 0, 2x1 + x3 -t- x3 + .1x = 0.
1 + 2
4
Din ultimele trei ecuatli obtinem x 1 ='== 0, x 3 = -x3 , x 4 = 0, astfel cii, inlocuind in prima, obp.nem
1
1
-Xs = - . Deci ll =
'F - - ' ./i '
+ x: + x:
x x+
(o.
~2
'\/2
:!
o).
32
\
'
a)
h)
c)
11. Sa se arate dl urmatoarele m,",itimi sint subspa)ii vcctoriale ale spatiilor

vectoriale indicate :
a) f.(a , a, . .0), a 1 , a, e R} C R 3 ; b) {at'
bl, a. b e R} C P(t)]
1
c) i(x , x , x 3 ) I x 1 = 3x 2 x 1
x 2 = x 3 } C R 3 ; d) D = If e F If este diferen1
2
tiabila ~i f' = f}
F.
12. Si se studieze dependenta liniaril pentru sistemele de vectori :
a) v =(2, I. 3, -1). v 2 =(-1. I. -3, 1). v3 =(4, 5,0, 0), v4 = (1, 5, 0. 1) inR';
1
b) t = (-5, 2, 8, '-v), v2 = (-5, 3, 17, -14), v, = (1, I, II, 6) in R'l
1
c) v = (0. 1, 2, -I). v2 = (1. 2, -I, 0). v, = (0, 2, -I, 1), v, = (4, 6, I, 3)
1
in R';
d) v1 = sin x, v2 -= cos x in F:
c) v1 = 1. v2 =1, .... v.=t"- .... inP(I);
f)
A 1 =( 1 ~
-:).
A=G
2
13. Sa se determine )., fJ.
=l A,=(_~
_!)inM 2, 2 .
R astfel ca matricele
1
~).A=G -~)$iA,=(- ~ ~)
A,=G
sa
fie liniar dcpendente.
14. Sa se cercetcze depcndcnta Jiniara a vcctorilor:
= 2 -3i, v2 = 1 -1- i in C: b) v 1 = c', v, = e2", v, = e3 " in F j c) v 1 = 41,

+ t. v3 = 31 2 - t in P(t) : d) v1 = cos' x, v2 = 17, v3 = sin' x in F.
a) v,
v, = 12
15. Sl se determine care din vectorii urmatori apartin spatiului general de

vectorii {13 - t
I. 31 2
21, 13 } :
a) 513
61'
4 ; b) t3
t2 + t
I ; c) 13
31' -f 31- I.
+
+
16. a) !n R 3 se dau vectorii v1 = (1, I, 1). v2 =(I, 1, 2), v3 = (1, 2, B). sa

se aratc di ace,:;;tia formcaza o baz5. ~i apoi sa se determine coordonatele vectorilor x = (5, -1, 3) $i y = (2, 3, -1) in aceasta baza.
b) ln R 1 se dau vectorii v1 = (1, 0, 0, 1), v3 = (2, I, 3, 1), v3 o= (1, 1. 0, 0),
v, ~ (0, I, -I, 1). Sa sc arate c5. ace~tia formeaza O baza. Se ccr coordonatele
vectorului v = 10, 0, 0, 1) in aceast5. baza.
17. In R-1 se considcr5. urmiUoarele sisteme de vcctori:

a) ,,, cc II, 2, 2, 1), v = (5, 6, 6, 5), v 3 = (-1, -:1, 4, 0\, v4 = (0, 4, -3, -l)J
2
),) v, ~ (2, --5, 3, 10), v, = (1, -1, 1, 3), v, = (3, 3, 1, l) i
c) v =(I, 2. 5, --1), v 2 = (3, 6, 5, -6), v, = (2, 1, 0, -2);
1
d: v, -" (2, 0, 4, 2), v, = (1, 2, -2, -3), v, = (3, 1, 3, 4), v. ~- (2, 4, 9, 5).
S't se studiezc dcpendenta liniara a vectorilor ,i sa sc determine relatiile dG
depcnJcnt{1. Sa se puna in evidenta o baza in fiecare dL, subspatiile generate.
18. 1n spatiul R 1 se dau vcctorii v1 = (2, 4, 1, 3), v, "~ (7, 4, -9. 5), v3 = (4, 8,
7). v, c~ (5. 5, -5, 5), v, = {8, 4, -14. 6). Care este dimensiunea subspatiulu.i
g{'ncr0.t de acc~tia ? Alegind o baza in subspa}i ..t, sa se raporteze toti ceilalti vee tori
la baza akas:"i.
~3.
33
3
- Prob\e.rne de matem.a.~ic1 superiqa.r-o - cd..
UP'
19. Care din unnatoarele multimi de vectori :

a) V1 = (!. 1, 0); t2 = (0, 1, i,), v3 = (1, I, I) in R 3 ;
bJ3 ;v1 = (1, 0, 0), v2 = (4, 2, 0), v, = (0, I, 0), ,,, = (0, 0, 0),
tn R
c) V1 =(I, 1, 1), V 2 =(1,2, 3) inR 3 ;
d) V 1 = (1, I, 0, 0), v2 =(I, 0, I, 0), v3 = (1, 0, 0, I), v ~~(I, I, 1, I) 1n R
4
genereaza spa(iul Ia care apar(in !
20. Sa se determine coordonatde vectorului v = (2, -3, 5) in raport cu Laza:

a) v1 = (1, 0, 0), v 2 = (I, I, 0), ''a= (1, I, !) ;
b) v, = (1, -1, 0), v, = ( -4, 6, -10), v, = (-I, 3, -9);
c) v1 = (1, 1, 0), v2 = (0, 1, 1), v3 =(I, 0, I);
d) v, = (1, 0, 0), v, = (0, 1, 0), v, ~ (0, -5, 5).
21. Sa se determine coordonatcle vectorilor :

2
3
a) u 1 = i + 1 u 2 c:-:: 1 'lla = 4 'lt 4 = t 2 u., '''""' t3 - t2 si 1t = f 2 - t in baza.
1
6
2
v = t', v = t' + 't, v3 = rl + I, v:= t +I 'di,;' P (t);
,
4
1
2
3 - C.
i, u = i, u 3 = -5, " = I + 3i, "' = 3 -1- 4i in baza v = 1 - 2i,
v2 =b)i u- :3= din
1
22. 'Completa(i unnatoarele mul(imi de vectori ca sa fie, baze in spa(iilc
derate:
a) v1
c) v 1
= (4, -7) 2 e R 2 ; b) v1 = (2, :_1, 3), v, = (4, I, 1)

= t, v2 = t + 4 e P3 (t); d) v1 = t - 1, " = t2 + 5
consi~
e R;
e P,(l).
23. : Sa se determine matricea trcccrii de Ia baza B Ia baza B' in urmatoarde

cazuri
a) B
{(2, 3), (0, 1) ), B' = {(6, 4), (4, 8)) In R';
b) B = {(5, 1), (1, 2)), B' = {tl, 0), (0, !)) in R 2 ;
c)3 ;B--, {(I, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 0)}, B' = {(2, 0, 3), (-1, 4, 1), (3, 2, 5)}
in R
77
d) B
e) B'
P 2 (t).
r, 2 12 },
{t,
{1, 1
-/-
B' = {3
21-!- 12, 12 -4, 2
t} 1n P (1);
2
2
1, 1 + 1}, B' = {1 2 + 31 -3, 41 2 + t-!- 2,
12
-21 + I} In
24.baza
Sa seB stabileasdi
de transformarc ale coordonatelor clnd sc trcce
de la
Ia baza B'formulclc
:
B = {(1, 0, 0, 0), (0, 1, 0, 0) (0, 0, 1, 0). (0, 0, 0, 1)},
B' = {(1, I, 0, 0), (1, 0, I, 0), (1, 0, 0, 1), (1, 1, I, I)} in R4.
25. Sa se calculeze produsul scalar a] vcctorilor :

a) v1 = (1, -1, 2, 3, 0), 112 =(I, 2, -1, 4, 1) in R 5 ;
b) v1 = (1, -1, -1, --1, 1, 2), v, = (2, -2, --3, 3, 2, 1) in R.
26. sa se normeze vectorii
v1 = (3, 1, 2, 1), v, = (2, I, -1, 2), v3 = ( --2, 3, -5, -I) in R'.
27. Sa se oonstruiascii o
baza ortononnatii a spa(iului R 4, admitlnd c."l <loi
vectori ai bazei sint v1 = (__:_ ,
..!.
.2.
si t' =
_!_ , ..!.:_, - ~)
2
z' z' 2 ' 2
6
6
2
6
(2 ,
.2.)
28. Adiiuga(i Ia matricea
(1
ele i ortogonale Ia primele trei.
1)
0 1 -2 altc douii Iinii ortogonalc

-1 0
2
31
a)
29. 55. se dea
~ a
:::.-o-
0, i
:::c:::
interprctare sisternului de ccuatii algebrice, liniar ~i Olllogen;
~i
1, 2, ... , m,
11 1
sistcmului srm fundamcnt3.1 de solutii. consid .:rlnd
(0, 0, I)
i=1
di.
coeficientii ficdirci ccuatii sint coordon?telc unui \Tctor din Rn.
I) In R
Bx
fun~.lanwntal
30. Stt sc determine sistcn1ul
cu Laza :
+
1
x:! -
x3
+ x =- 0,
4
x:3 -
2 --
x1
ortononnat al solutiilor
: : : :~ 0.
sist,~mului
31. .Aratati d1 ficcarc din urmatoarcle multirni estc ortonormat5. in R:; ~i pentru
fiecare multimc g5.siti o bazr1 ortonormata pentru R 3 , care sa contin5. cci dci vectori:
a)
t( )z ,
J2-).
0, -
32. Fie B
t(- ~ ,
(0, I, 0)}; b)
{( ~
c)
t in baza.
+x
2x 1
7'
'
2) (2
7
~)}
7 ,
~) (o. J2 J2 )\
7' -
{I, I + t, I + t + 12 } o baza a spa(iului P,(t). Definim produsul

xLv -1- x 2y 2
x 3_y 3, unrle xi, _)'i, i =- 1, 2, 3, sint coordonatele
1
vectorilor x ~i y in baza B. S1. se calculcze produscle scalare: 2
a)(l+t, l+t)B; b) (1, l+t+t 2 )B; c) (21-1 , 4+1-3t')nl
d) (3 -1 2 , 2
41
61") .
co
scalar (x, y)r.
~'--'
+ +
2.5. Operatori liniari

Fie F .5i V' donii spatii -,ectoriale peste
ar.da~i
corp K. Aplicatia f; V
Hnia r dadi /(Ax+ J.LY) = J.{(x) -i- pj(y), Vx, )' E V .:;i ':/)., .1-L G 1<.
ProprieHi.ti. 1) Dad. f: V ---> V' 1;d g: V' ---> V" sl:nt opcmlori liniari,
este tl)t uu operator liniar.
2) Fief: V-+ V' un operalnrliniar~ific Ov
1} in
V )i 0, 1
f(O,) '" 0. 1 ; /( -x) ~ -f(x), V E V.

1) Dacii f: V--+ V' cste operator liniar :;;i li
f(H}
-----+
V' se
<~.tunci
nume~te
opera. to.,
aplicatia gof: V
-+
V'"
V' -,ectorii Jlllli in cele douU spatii. Atunol
V este un :subspatiu vectorial a.llui V, atunoi
V' este subsp::~.tiu vectorial al lui V'.

-'1} Dac.::i f: V -+ V' estc operator linia.r .~i {tt 1 , u 2 ,
tt.~;) C
V este un sistcm de vectori liniar de-
pemlcnt, ;\tunci sistemul {f(n 1 ), ((u 2 ), . , /(ztt)} C V' este liniar dependent.
Dou{t spatii vectoriale V ~i V', peste acela:;;i corp K. se nutnesc izomnrfe :;;i. se noteaza V
V',
dacii existfi un operator tiniar f: V --+ V' bijectiv. in acest caz, J sc nume.<,>te izomodism.
Proprictiiti ale spatiilor vectoriale izomorfe. 1. V
V, 2. V
V' .<,>i V'
V" => V S V".
3. V ~ V' o=> V' ~ V (dacil f: V _,. V' cste izomorfism, atunci J-1: V' ------+ V este tot izomodism
-4.
Dac:~t _V ~
V' (J fiind izomodismul)
pendc:nt, H-tuncisistemul
{/(u 1 ),_f(u~),
~J.
{u 1 , u 2 ,
.. , f(u,)}
u,.} C V estc un sistcm de vcctori liniar inde

V'este tot liniar independent. Dou:\ spatii veot.,..
ri.J.\c iJ.<J:n )rfe an aceea.;;i (limensinni.

l.'n operator liniar T: V ---> V se nume~te transformare liniarU. Daci'i B = {e1, ez, ... e.} este o
bad! in v, a da tre~.n'ifor:n ~rca T inseamn:i a. specifka 'relatiilc .de transformare a tazei B, Te, -
doi
= -~
"
au<'j, i
,1=1
-~n
xJ:i, y
= -~
n
!o-=l
\1~lricca
1, 2, .. , n.
y,e :;;iy
1=1
A = (rr, 1) se nume:;;te matricea trandormi'irii liniaTe, Daca x,.
Tx, at unci y,
= -~ ~~ 11 x 1 , i
n
J=l
::::o
1, '2, .. , n. Lao sch\Jnbare a bazei in V.
.matricea und transform5ri 1-iniare se scbimhii rlupil lt>gca B
int.re
bazt~i.
\'cctqrul
tt
-=F 0,
tt E
exi..;t.i A E K, a~a ca. Tu
V, se
numc~te recblr
).u, Scala.rul A
SA s-1, S fiin<J matricea schimbAril
prnprin pcntru tra.nsformarea liniarii T: V-+ V, da.oi
K sc nume~tc v..t.loa.rc proprie.
35
0 coa.dip.e necesad. ~i suficientil ca matricea transformArii liniare T: V - V sl poatA fi adusi

11
11
la forma diaronala este ca ea sa admiti1 n vecturi proprti liniar indepcndenp.. Daca u , u , .
1
2
vectorii proprti, liniar independenti, core.spunzatori valorilor proprii
transiormilrii este
(0'.' 0... 0)
~'2 . . . 0
'
0~..).~
Valorile proprii se determinli din ecuapa caracteristica det (a 0 - ).8 ) = 0, A = (afJ) fiind matricea
11
t.ransfonnlrii liniare. Vectorii proprii se determina ca solutii ale sistemului
..-
.L: (au- A8 11 ).l' 1 = 0,

}=1
i = 1, 2, .. , n.
0 transfolnl.are liniarcl T: V - V, y = T:r se nume.;>te transformare ortogonaJa daca pilstreazl

lnngimile vectorilor, adicA ll:r II = fly 11.
1. Sa se3 arate ca urmatoarele aplica}ii sint operatori liniari:

a) j: R 2 -+ R 2 , j(x1 x 2 x:J = (2x1 + x 2 4x ) z
b)j:R 2 -+R. j(x1 , x 2 )=(x1 , 3x1 -x2 , 2x3 );
1
c) j: R -> R 2
j(x1 , x2 ) = (0. OJ ;
,
d) j: P(t) _., P(t).j(a0
a,t
a.t) = a1
2a2 t
+ ... +
+ ... + na.t-~.
Rezolvare. a) Fie X=(x1, xl!, x3 }, y = (y 1 , y 2 , y 3 ) E R 3 $i i,, p. E R. A Vern i.x + f.LY = (Ax

+ ~y1, 'Ax, + ~y,, 'Ax, + ~y,), astlcl ca !{'Ax + ~y) = (2('Ax1 + ~y ) + l.x 2 + ;<y2 , 41-x, + 4[Ly 1) 3
- (1-(2x1 + x,) + f'(2y1 + y 2 ), i'Ax, + i~y 3 ) = 1-f{x) + ~f{y).
Aceasta arata cit f este operator liniar.
b) Fie x = (.t1, x 2 ), y = (y1 , Y2 ) E R 2 Atuncj ).x + !J.Y = (i,x + f.I.Y A:r + f.LYa) $i /(Ax +
1
1
2
</- ~Y) = (Ax1 + ~y1 , 3('Ax1 + VY 1 ) - {Ax2 + ~Y ), 2('Ax1 + ~y )) = l.j{x) + p.f{y) ~i deci f este operator
1iniar.
+ ~y) ~ l.j{x) + ~f{y) ~ 0.

d) Fie :r = a 0 + a 1 t + ... + a,r, y = b0 + b 1t +, .. + b11 tn EP(t) ;>i A, fl. E.' R. D~oarece Ax +
+ ~y = (l.a0 + ~b0 ) + ().a 1 + i"b1 )1 + ... + {i.a. + l'b,)t', rezultaj(J.x + ~y) = (l.a, + ~b ) + 2(J,a, -V
+ Jtb2 )t + ... + n(i,a<~ + {Lb,jtl'- 1 = ).j(x) + v.J(y) ~i deci f este operator liniar.
2. Fie aplica}iile j: 'R'""" R 2, f(.Y 1 , x 2 ) = (2x1 - x 2 , 3x ) ~i g: R 2 -+ R 2, g(x) =
2
c) Evident, !{'Ax
5. Fi~
7 -
A=
.
t0
( 12
_!lAm mai intfi
= (x 2
x 1 .. 4x1 ). Sa se arate di. acestea slnt operatori liniari. S5. sc detennine jog
~i goj i siJ., se verifice eft sint opera tori Jiniari.
Rezolvare. Fie x = (x1 , x 2 ), y = (y1 , y 2 ) ~ R 2 !}i A,
~y )
R Deoarece
+ ~y)
= ((J.x,
Apoi (fog) {x) =f(g(x)-) =f(x2 - x 1 , "'.t'1 ) = .{2-t 2 - 6x1 , 12x1 ) $i (gof) (x) = g(/(x)) = g(2x - x , .3x )
2
__________ _(-4x2 - 2x1, 8x 1 - 4z2 ). Sa verific:irn di acestc n.plicatii sfnt operatori liniari. Avem 1 (fob)2 (:.x
.....___
/LE
~y2)) =
= (2(h1 + 1 - {h, + f'Y2). 3()_,., +

;<y2 ) - (1-x1 + v.y 1 ), i(h1 + f'Y 1 )) = l.g(x) + f'g{y),
rezu!Hi c~ f . g sint opera tori Jiniari.
/(lx
+ {Xy)
)j{x)
+ ff(y)
g{i.x
c:o-'
+ ~y1 ). 12(l.x1 + ~y,)) =).{jog) {x) +~(fog) {y), {gof) (l.x + ~y) =
+ ILYJ"'"' (~(Ax,+ ~y,) (i('Ax, + !LYIJ- ;z(M1_+ ~J'1 ), 8('Ax1 + ~y 1 ) - i().x2 + ~y,)) = 1-{gof) {x) + ~{gof) {y).
3. Fie operatorullinlar f: R" --;.. lP.j(x1 , x 2 x,) = (x 1 - 2x + x , 2x + .~, "- x ,
2
6(M1
" -
3
1
8
3
Bx
cii operatorulliniar j este inversabil ;;i sCt se determine
imcrsul
1 ). 3Sa se arate
3
: R -->- R Sii sc verifice cet j- 1 este tot un operator liniar.
siu j-
Rezolvare. J.~ie X = (xl X a, X a). y = (yl, Y2 Y3) E R 3, X '# y. sa presupunc:m ca. /(;~;) =.c /(y),
iLd.icolf(x) - f(y) = /(x - y) = 0, deoarecl' j cstc operator Iiuiar. Prin urrnare, pcutru. a ar<H<:. C<'i. un
36
re rldAc.inile
.. -2, '*'3 =
- A, = I sisteitn'!lj
finiar este injectiv trebuie adHat cA. ecuB.tia/(z) = 0 are numai solufia bana1A.. Ecuatia/(z) ""' U
echivalentA cu sisterhul omogen 2 1 - 2z 2 + Za = 0, 22 1 + z 2 - z3 = 0, z2 - 3z3 = 0. Se V<'til! en.
ca. acest sistem are nurnai solutia banala. Prin urmare, f este o aplicatie biunivocA ~ deci aJr.!tte
inver~a.
Fie y = (y 1, y 2 , y 3 ) E H. 3 , fixat. Ecuatia y = f(x) este echivalenta cu sistemul x 1 - 2x 2

.t 3
y1, 2x 1 + x 3 - x 3 = y 2 , x 1 - 3x 3 -= y 3 Solutia acestui sistem este x 1
l2- 1 (2y1
5y2 - y 1 ,)
1
1
- = 12- ( -'-6y 1 + 3y2 - 3y3 ), x 3 """ 12- ( -2y1
5y3 }. Prin urmaTe, aplicatia inversA este
2 : R:l ..... R 3 Oefinita prin J- 1 (x) = 12- 1 (2x 1
5x3 - X 3 , -'6x1
3x2 - 3x3 , -2x1
x 1 - 5x 3 ). Se
u~or cil aceasta aplicatie este tot un operator liniar.
ICII
+ )-'
4. Fie operatorulliniar J: R 3 _.,. R 3 definit prin f(x 1 , '' x 3) = ( -x1 + x 2 + 2x3 ,

lx1 + 3x2 + 4x3 , 2x 1 + x 2
2x,).
Sa se arate di j estc un izomorfism. Sa se determine r'(O. 0,' 0), j- 1 (0, I, 2) ~i
I, 5, 2).
Rezolmre. sa aditAm ca f cste o bijectie. Pentru a anita cA f este injectie, deoarece j cste
~ aperator liniar, este de ajuns s;_l adtAm ca ecuatia/(x) = 0 are numai solutia. x""" 0. Ecuati&/(x) = 0
x2
2x3 = 0, 3x1
3x2
4x3 = 0, 2x 1
x2
2x = 0.
'este echivalenta cu sistemul omugen -x1
3
Singura solu1 ie a a cestui sistem cste x 1 = x 2 -= x 3 = 0. S::i. ar<ltiim ca. /(R 3 ) = R 3 Fie y = (y , y ,
R~ ; sa arAUim cii .exist a x = (x 1 , x 2 , x 3) E R 3 astfel inc it y = f(x). Aceasta ecuatie este {:chivalenti'i cu siskmul -x 1 + :r2 + 2x3 = y 1 , 3x1
3x2
4x3 = y 2 , 2:r1
x2
2x3 = y 3 , care rc:t.olvat conduce la x 1 = (-y 1
y 3 )/3, x 2 = (-y1
3y2 - 5ya)/3, Xa = (y 1 - y 2 + 2ya)/2. Prin urmare,.
este izornorfism. Operatorulliniar invers estej-l (xv x 2 , x3) .,. ((-x1
x 3)/J, (-x1 + 3x1 - 5x )j:'!,
x,
1 -
+ +
2x,)/2). Deci J-'(0, 0, OJ- (0, 0, OJ; J-l(O, 1, 2) ~
.~(~ + o)
s.. };ic ~~~nsf~r)marea
A=
( 10
12
2 7. 3)
(- . - - , - ;
-19
-24
10 .
13
~' 21-
J-'(1,
!iniara T: R' -> R' definitii. intr-o baza B prin matricea
Sa se arate d. cxista o baza B' in R 3 faFt de care matricea
transfonnarii T are forma diagonala.

Rezolvare. Ariit;im ca. transfonnarea T admite trei vectori propdi liniar independen1i. Determi~m mai intii valorile proprii. Ecuatia caracteristicA
7-),
10
12
are IUd<'icinile ). 1
(7 - A)x1
-12
-19-).
6
10
-24
13-),
- 0 sau
p,
I) (). -
1) 1
-1, ~ ::.~ A3 = 1. Vectorii proprii sint solutii ale sistemului
10x2
12.t3 = 0, -12x1
19
+ A)x2 -
2".1x3
o:::::
0, 6x1
10xl!
+ (13 -
A)x 3
0.
fentru i.1 = - 1 sistemul devine Sx 1 + 10x2 + 12x3 = 0, - 12x1 "-- 18x2 - 2.ofx3 = 0, 6x1 + 10x +
2
'+ Hx3 = U. Hangul sistemului este doi, astfel di un sistem fundamental de solutii este x 1 = 1, x1 -2, x 3 = 1. Deci vectorul propriu corespunzator lui A1 = - J este u 1 ""' (1, -2, 1). Pentru 1.,- Aa = 1 sistemul deville 6:r 1 + 10x2 + 12x3 = 0, -12x1 - 20x2 - 2-:l.i-3 -= 0, 6x 1 + 10x2 + 12x3 = 0.
Hangul sis!emului e<te unu J un sis!em hmdarnental de solujii este format din u 0
( - -},
I, ())
'i
-. = ( -2, 0, 1). Vectorii proprii u 1 , u 2 , i'a sint Ilniar independenti ~i deci fonneaza o bazA in R 1
fatA deftceasta baza matricea tnmsformarii liniare este
fi ! ~)
37
;. Fie transformarea liniara T: R3 -+ R3 definita intr-o baza B prin
~-X =
l-1
'
!')
-t
2
-1
transformirii T
St1 sc aratc ca nu existi 1iici o baza in R 3 fapa de care m;>tiic''f1Pal
sa
<i.ib;l form:~. diagonaltt.
1-J-
2
I
1 2 - i.
- 1 _ 0. Va.larile prOprii
I
-I
2 - I.
1
).1 =- 1, ~ = ).3 = 2. Sa determin<'iru acum vectorii proprii. Pentru ). 1 cooM:Jonatele vectorulf
1
1
propriu u satisfac sistemul -x 2 + x 3 = 0, 2x1 + x 2 - x 3 = 0, x - l.'a
0. Prin
1
vecterul propriu corespunz.3.tor estc u 1 = (0, 1, l). Pentru As. """ Aa - 2 obtinem
Rezolvare,
Ecuatia
caractcrist~ca
este
+ x.,-
-x1 - x 2 + x3 = 0, 2x1 - x 3 = 0, x 1 - x 2 = 0. Rangui accstui sistem este dci, astfel di sistensf'

fundamental de solutii este format numai dintr-un vector, a.uume u 9 - f 1, 1, 2). Vactorii proprii
~ u 1 sint liniar independenti, dar nu formeaza. baz<1 in R 3 . Din aceastA cauzA. re-zWta cA nu exista. o
tata de care matricea transform<irii sa aib3. forma diagonala.
~;(e-~onstt), t,::,:::o::,~:~e:at ~n:raS:s~R:e:fi:: c:e:::fo:::rea

7
ortogonaHi.
Rezolvat'e. Fie x =- (x1 , x 2 , x 3 ) E R3 ~i y ""' (y 1, y 2, Ya) =- Tx, astfel zA y 1
Ya = (-2xl - Jx:! + 6xa) f7, YJ =a (6xl + 2x2 -to l:ta)/7. Verificiim ca ~j ~ ll 1
1
IIYI1 ,_ Yi + y~ + y~ = 49- (9x~ + 36x~ + 'lx~- 3Gx1 xz - 12x1 x1
24xtx
12x 1 x2 - 24x1 x3 - 36x2x 3 + 36xf + 4x~

9..~ + 24x1 x 2 36x1x 1 ...;. 12xtx1 )
,J?rin unm.re, iiYII- )lxll ~i deci F este o transformare ortogonala...
..,
__,.
M,,,.
~ ... -*"~
6>t::.&
+
36.=
+xi -
11>1/it...-:
matricea
(A' este
din urnl5.toarcle aplicatii sint operatori liniari:

x 2 , xl) ;
x 3 ) = (3x1 + Zxa. x 2 );
a,t
a,t 2) ~ (au- a1 )1'
4a;t- a 1
1
x 3 ) ~ (x 1 - 5x2 , 7, x 1 0);
~ x1 + x2
c~ (3x 1
b) T:
a, a,) = ( a
a1
(
a4 a~ a 6
ix2 ) = 0 :
x 2 ) = (2x,
a4
a;;
b) j: C _.,.C. f(x 1 +
c) j: R 2 __,. R3 , f(x 1
+ x 2 3x2 , x 2 - 4x 1 ) ;
d) f: P32 (t) __,. P2 (t). j(a0 + a1 t + a,t') = a0 + a 1 + (a 1 + a2 )t + (a
3
0
e) j: R -~ R , f(x 1 , x 2 , x 3 ) = (Zx1 + 4x2 , 2x1 + 3x3 , 4x - Bx ) ;
2
'-
9. Sa se arate cii urmiitoarelc aplicatii slnt operatori liniari. Care dintre

sint izomorfisme ?
a) f: M 2.3
,.

8. sa sc detennine care:
a) f: R 2 __,. R'. j(x,, x 2 )
b) f: R 3 -+ R 2 , f(x 1 , x 2 ,
c) j: P,(t) P 3 (t). f(au
d) j: R-+ R'. f(x 1 , x 2
e) f: C __,. R. j(x1 + ix2 )
;'i'
-3-*
IJ, II. Va:E R'.

+ ~ + ~i +
f) j: P(t) -+ P(t), j(a0
+ a t + ... + a.t") =
1
a0 t
+-
+ !l )1
2
a1 t 2
d) T:
2 ;
e) T:
+ ... + -- a.t
10. Sa se determine fog ~i (sau) goj ~i sa se verifice ca. acestea sint
liniari, dad"t :
a) f: R R'. f(x
3
-+
= (y,, y, - y,, y,) :
1,
x 2 x3 )
(x 1
x2
38
+x
3,
x,
+ x,).
g:
R R. g(y
2
->-
y,)
b) f: R 2 -+ R 4 , }t>- 1 , x 2 ) = (x 1 , 3x 2
x 1 , 2x 1 - x 2 , x 2 ), g: R 3 -+ R 2 , g(y,, y 2 ,
,,) = (2y,, y,) l
c) f: P,(t)-+ P,(t). f(a0 + a 1t) = 2a 0 - a,t'. g : P,(f) -> P,(t). g(b0 + b,t + b,t'') =
- b, + b1 12 - 3b0 t 3
11. Fie transfonnarea liniara T: R'-+ R2 , T(x 1 , x 2 ) = (x 1 , 3x1 - x 2 ).
Sil. se arate cii T 2 =I. I fiind aplicatia identitate.
12. Sa se cerceteze dadi operatorul liniar:

a) f: R'-+ R 2 , j(x1 , x 2 ) = (x, - 2x2 , x 2 - x 1 ) ;
b) f: R 3 -+ P 3 (1), j(x1 , x 2 , x3) = x1 + x 2 + x,t- (x 1 + x 2 )t 2 ;
c) f: P 2 (t)-+ R 2 , j(a 0 + a,t) = (2a 0 + a,, 3a0 +a,) Z
4l f: P,(t)-+ P,(t), j(a 0 + a,t) = a0 + 3a0 t + a,t';
e) f: R-+ R 3 , j(x1 , x 2 , x:J = (x 1 - 2x3 , 2x, + x 2 , x 2 + 3x3),
este" inversabil ~i sa se determine inversul sau. sa se verificc d'i. inversul este tot un
i>perator Jiniar.
13 0 translatic in plan este data de j(x,, x 2 ) = (x 1
Este translatia un izomorfism?
+ h.~:x, + k),
h, k
R.
14. Sascarateciiaplicatiaf:R2 -+R3 .j(x1 ,x2 ) = (3x 1 - 2x2 ,2x,- x 2 ,-x1 + x 2 )

este un operator liniar. In R 2 se dau vectorii u 1 = (!, -2), Hz~= (-I, I) liniar
independenti. Cum slnt imaginile lor, f(u 1 ) ~i J(u 2 ) ?
15. Fie operatorul liniar f: R3 -+ R'. j(x 1 , x 2 , x,) :~ (-2x, + 3x2 - x3 , 3x 1 - 2x2 + 5x3). Sa se cerceteze dependenta liniara a vectorilor u 1 = (1, --1, 0),
2
11 = (1, 2, 3), u 3 = (0, I, I) in R 3 ~i a vectorilor imaginef(u,), j(u 2 ), j(u3 ) in R .
1
16. Se considerit transformarea liniarrt T : R3 -+ R3 definitrt intr-o taza prin

matricea A. Sa sc verifice ca T cste o transforrnare ortogonaH't ~i di. A-~ = A e
(A' este transpusa matricei A) :
a) A = _!_
3
(~
~ -~). ; J,)
-2
= _!_ ( ~
~1
-~
~).
-2
17. Sa Ee determine care din urmrttoarele transform[tri liniare sint ortogonale I

a) T: R 3
_..
R 3 , y = T(x 1
b) T: R 3 -> R 3 ,
xx
2
T(x 1 x 2,
c) T: R3 -> R 3 , fY
= T(x 1, x 2 ,
d) T: R 3
e) 1 : R
_.,.
R3, fY
_,.
R.
y=
(j~ + J~, J~ J~, -x+

> = (jf'+ ji- x,, J~ + j~);
x,) = (j~- J~. J~ + J~, -x,);
3)
3)
T(x,. x 2 , x3 \
(ji- J~. x,. J~ + J~);

(
T(x 1 , x 2 , x,) =
x2
Xt
x2
Xa
xl
xa )
J'i + J'i , J'i- Jz. J'i + j'i' .
18. Fie transformarea liniarrt T: R3 _.,. R'. definiUi intr-o baza B prin matricea A.
Sl se aratc di exista o baza B' in R 3 fata de care matricea transformarii liniart> are
fonna diagonala" Sa se scrie matricea trecerii de Ia baza initiala B Ia baza B'. !\!atricea transiormarii este data de
a) A =
( 1-1 2)
-I
,_z
-2 ; b)
. (5 2-3)
A'=
6 4 -4
4 5 -4
39
c) A =
(22)
l d)
1 1
A =
(4 -3 -3)
6 -5 .-6 .
0
1
.o
2.6. Forme liniare. Forme patratice

Forme liniare. Se nume:jlte forma liniar8. pe spatiul ,.ectorial R" qperatorul liniar f: R" ...... R,
Ks . . , x,) = a 1 x 1
a 2x 2
+ a,.x,., unde a,e R, i = 1, 2, ... , tt.
+ ...
Fie sistemul de forme liniare ] 1 ,
/ 2 , . . , /,.,
unde /,
"
= ~
a 11 .t: 1 , i
1, 2, ... , m. Matricea A
.i=l
- (a 11 ) EM ,_ 11 se nume:;ote matricea sistemului de forme. Put-em scrie matriceale sistemul de focm.alllf""' AX,
ur,-~e
f 2 ,
dad1 exista. constantele ~. 1 ,
/ ..!,.
m
~
i.m,
~/2
Dadl. aceasta relatie are loc uumai cind A1

pendent.
Dac8. rang
A = r,
f.
este liniac
=F 0, asifel inc it
i=l
i.tft
acestea.
A7
+ ... + )."'_("'
A2
= ... =
)., =
0.
0, sistemul de forme este liniar """'1[;: -- ind~"
atunci r forme sint liniar indcrendentt:', cclelalte fiiRd combinat-ii liniare
Forme p:itratice, Se nurne-"?te form<l. poHratica pe spatiul vectorial R~ o aplicape : f: R~ X R"

R de forma
xn)
"
i~l
j=I
= 2.: L
::::)
a 11 x;xi, a; 1 =a. if, i, j = 1, 2, ... , n,
'
sc nume.;;te matricea formei
p<itratice.
.a,,
lriind data forma pAtraticl I. se pune problerna_ca aceasta, printr-o transfunnare lin.iar:! n edeg.,. .. 1-.
nerat! x ... Ty, sa fie adusA Ia. forma canonicl
f =
J,
hJYi
+ b2y~ + ... + bpy~
brHY~H- ... - bry;,
1'
t:;;; n,
untie r =- rang A ~i b, > 0, s = 1, 2, ... , r ; p este imlicclc pozitiv de inerP,e, p ""' r - p este
1
cele negativ de inertie ~i a = p - Pt se nurne.;;te signatura fonnei p.itratice.
Forma f este: a) pozitiv definitti. daca este neJ.cgeneratil (rang A = n) :;;i p - n: h) ne~ati.r
nita daca este nedegenerat;l. .;;i p = 0; c) pozitiv semidef1nitti. daca este degeneratA {rang .1 < n)
p""',. 1 d) negativ semidefinit.1 daci'i. este degenerata :;>i p = 0; e) nedeiiniti, daca. p > 0 $i p ~
1

'i.
j.
1. Sii. se studieze natura sistemului de forme f

tiile de dependenta, cind este cazul, pentru:
a) A =
2
(
2
-1
~7
~)) ,
X=
(X')
:: ;
b) A
(~
A=(~ ~)
.
2
-I
x,
c)
"" AX :;;i
!
3
40
,. - (X')
Ll.
--
X2
sa se stabileasc5.
5
J
-13
ex. -
X=(::);
x,
.x.,
t .. eontinuare t
Re:olvare. a) Calculind rangt;l matricei sistemului de forme, obtinem numarul de fornfe epl OU
A = ~ Prin urmare~ sistemul de forme este llniar independent.
b) Obtinem rang A = 2 ~i deci sistemul de forme este liniar dependent. Observa.m eli / 1 ~ / 1 sintl
independente ~i deci _(3 '----= / )1 + tp.j2 fnlocuind aici formele / 1, i = 1, 2, 3 obtinem pentru detercoeficientilor ). ~~ 1-l urmatorul sistem: JA + 3tp. = 3, 2A - fL = 5, ~5A + 3j.L- -13,
- 3y. = 11. Acest sistem e;-.te compatibil determinat cu soluti~ ), = 2, j.L = ~ 1. Prin urmare, rela
dependenta este fa
= 2/1
f2
.c) Pentm accst exemp1u vom pwwla astfcL Ah>1un matcicea
/,)
'2
/,
pe care o adueem.
/,
/,
Ia fruma triunghiulari1 prin translormfiri t~lemcntare asupra liniilor. Ob1inem succesi'l:
If. ~
2I
I
/,
/,)
l1 3 I1,
tl
I
-I
-1
fl
I.
2_(3 ) ,..._,
/, - 3j,
4
2/3
0
0
0
!,
ft
- 2fa
/t,-)1-f~
-I
0
tJ
j~
+ _(4
- 5/3
se vede din ultima matricc, rangul matncei A este egal cu doi. Deci numai doui'i dintre forme sint
liaiar indepcndente ;;i a vern douii rdafii de dependenta.: ! 2 - } 1 - /l = 0 ~i / 2 + / 4 ' - 5j3 = 0.
2. sa se aduc5. la forma canonicrl, prin TI1Ctoda lui Gauss, fonnelc patratice

Care urmeaz5.. Perl.tru fiecarc forma in parte sa se prccizcze .indicele pozitiv, signatura ~i natura.
a) j(x) = xi+ x~ + X J - 2.x~- 2x 1 x 2 + 2x 1 x 3 - - 2x 1 x_1 + 2x 2 xJ - 4x 2 x4 ;
b) j(;<) = x,.,,
+ x x, + x x
3
1 ;
c)
j(x) =xi+ x~
+ x +xi+
x 1x 2
x 1 x3+
Rezolvt~re. a) ln acc.<~t exemplu a1em codicicntul unuia din pi'i:tratf' diicrit de zero. Ne fixi'im asupra
anuia din pAtrate, de exemplu xi, ;:;i alcgem toti termenii care contin pc x 1, Iormind un ri'ilrat cu acc;>tia.
!loci'
liniar~
nedege--
+ x~ + .1'~- 2x! + 2x~X:; --- <;x~x 4 = :> 1 - x, + x,1 - x4 12 - x~

2
-xi-.-:+ 2x11K 8 - 2x2x 1 + Zx3 4 + x~ + x~- 2x~ + L.\~.< 3 - L\~.1 4
\J: 1
x 2 -t :t 3 - x.J
- 3x~ + "!x 2 ,l 3 - 6x 2 x + 2x3 x 4
In continuare proceda.m similar pentru forma piitraticA ] 1 = -3x~ + 4x~x 3 - 6.r 2 x 4 + 2x3 x,.:
f- (x~-
2x x
1 11
2s1x 8
2x 1 ..t~)
.1.
= (x 1
x1
+. -
x1 ) 1
0".--
(x! + 2x2x~ - ..:_ x3x4 ) + 4x 2x3 3
o-
+ x3
x()
1
-
'
x 2x 8 ]
)'-
x2
4 ~x8 i- ; l + ~ + ~
-3(- ~ +)' + 3(i + ~ x,x,) +: xl~
>,+.)' +3(,+ >,)'
-3[(~
rela-
(x 1
--
ix2 x8
+ x,-
(x,- x,
(x1 - x2
x,)'-
x, -x,)'-
-+-
Dacli punem y 1
J{y) -= Yi- 3y~
+ 3y~.
..-
.-
+ x3
... ,,
)'2
= x2
1
-
x1
+ x.,,
y 3 = x2
+-
x3 , y 4
="'
x 4 , putem scrie
!n aceasU formA cattotlid. se vede cA i.ndicele pozitiv este p = 2, indicele ne~ta
41
tiv este p 1 = 1, signa.tura es'fe o =_J. Deoarece r """ 3 <t i, fo.llla este degenerata.
TranSformarea. liniara care ne conduce la forma ca.nonicA este
T : Yt = xl - x2
+ Xa
- x4 Ya
I
x2 - -Xa
3
+ x4,
Ya -
N1
+-
x8 ,
y1
~i
este a<>dc>iboitl
x1
h) ln acest caz toti coeficientii p<ltratelor sint egalj cu zero $i nu mai pmem aplica procedeuJ
mai sus. Vom face tnsa o tcansforma.re liniar;1 astfel incit probletna sA se reduc[ la cea. de tipul do ta
lnainte. Faccm deci tmnsfommea liniacii
410DOmca. este
(T) :
astfcl dl forma de.rine
orma pAtla!Ui"J
3. Utiliizhll
sii se aducli,
a) j(x) ,.;
In continuare procC"dii.rn cain exemplul a). A.rem
Facenl transformarea liuiar5.
e.stfel
ca f -
z~
:::3. C()~npnniud transform:lrile Tt

I
(TJ: z1
--
(.r1
+ x2 ) +
3,
.;>i
T~, obtinem transforlllarea
I
z~ =-- (x 1
prin car~ f s~a redus Ia. form1. canonicl. Se ohser.r.'t c<'i r = :1, d.eci forma este nedegeae:ratl.
indicele pozitiv e,;te p"" 1 ',ii indicele negati.r este P 1 = .2, forma este nedefi.nit:\,
J!)t,.,..,e~
c\ Procedind ca !a excrcit.iul a), obtinem
=a
(xi+ x 1 x 2
-+ <' 1 x.~ + x 1 x~) + x~ + xj
f-.
t'i + x!xa __,. Za.t'4 + x 3x 4 -
Yalorile pro!Jrii'OII!I
~--3.
Fa.cem
tran~fornlan:-c
- (-.:..
!.
B 3
+ -xa+
2
&stfel di
f =
1'_j
3 [(
= .1'~:+i
\.y'
.
--ly:; + -1
.I ( .
YV's
+ -3
-x4, Y2- -"a Ya2
YzY,
1 )'
1
-y,
- - (yi
3
'
'
din
Xs~ "
= x_.;
'i -t
_!
(T):
lonna f este
.
+ Y! + 2ytJ'J
+-3 (J'i + Y~)..
4
-2 ,,y,.
Facem tran.'>formarf'a
b) M>.tdcea
deoi
admite
Facem otii<tima. transformare
- u8
+-5 u~."
'T) : u 1
*"l
~ -
'
I
x3
'J ransformar('a liniar1i. care ne-a cundus la acE'::tStli. fctrma
+-
x3
+-
u2
x,,
x 2 +-X:~+- x 4,
'
patraticl. este nedegenerata. ~i pozitiv ddiniUi deoarece p = 4.
.sa
3. UtiliZJind metoda transformttrilor ortogonale (::;au mdoda valorilor propriih

se adudi la forma canonica urmatoarde forme patralicc:
a) f(x) = xl- ;r,
4x 1 x 2 xl +xi+ X 1X 2 X 1 X 3 x2 x 3
1X 3 : b) f(x) = xl
4x
Rezolt,a1'e. lletod& transformArii ortugonaJe consta in urmatoarelf'. Se ~:eric matricea formei p<ltru.
Me ~i -se re2:olvA. ecuatia caracteristid'i. det{u 11 - A8 11 ) = 0, obtinir,d\1-~~" valorile proprii A1, i-2, .. ,
l,E1R. Se rezol-2 apol aistemul
aorma.ti u
(a 0
A8 11 )x 1 = 0, i -= 1, 2, ... ,
{u tto .,.,.), i-== 1, 2, ... , n. Forma p8.traticA estf' rc-dusa Ia forma canonidi
2
I-).
0
1-2
-2.x - A"a _, 0
1
1.:--3,
6, ).8
a
1.<8
.,..
-3,
~).
l3.x 1
In
0 oblinem
-I}
2x8 -= 0,
q} =
0.
0, din sisl<'mul 2x 2
2x 1
+ 4.x 2 =
0,
-.2A 1
3, din sistemul - 3x 1
+ 2x2
--
2x:'! = 0. 2x 1
~ ~3 , - -=-).
.1
2x3 -= 0,
-
2x8
-=
-+- X;~
Pcntru
(Jbtinem
0, 2x1 -
2x2
u2
"""
0,
~ , .,- ~. ~).
+ /'e-
2y~)jJ,
X8
-= (-~2y1 - 2y2 -f- y3 )/J,
este _redusl Ia unn1toarea formli canonic~ :

f ~ -3y~ + Jyg.
I
b) Matricea fonnei patratice
&dmite
normat, "adidi 11 1 = (..:.,

J
0<:=:>).(~A 2
3. Pentru A1
Prin urmare, cu traDsformarea ortogonalA

{T): .x - (11 - ~~~~- 2y3 )/3, X 2 = (-2y1
lonna
iar ec,!atia caracteristicil. se scrie
-1-J.
sfir~t. pentr~ As """
u. - (-
-~),
0
0
)..J """'
+ 2x 2 -
-2
determiolm vectorul pFopriu
din siBteizul
( - .:_,
f-
"
= ~ IX 11 y 1
j 1
.=
-;
Valorile proprii sint Aa
x,
prin transform area ortogonali:i. (T} :
a.~ Ma..tricea f0l'lll"6i pltratice es1e A """ ( - ~l
-21
obtinindu~P vcctorii proprii
11,
i=l
+ )Vt~ +, .. + ). 0 y!.
~1
rAdacinlie
).1 = 2,
A2 =
e~te
>.e
A~
Ecuatia caraeteristica
. Pentru A1
43
1-).
2, din sistcwul -x 1
- x2
1
2
2
1
1- ).
= -
1-J.
+ -1x3
2
-o
.2
-x,-xt+-x3 =0,
-----::-::-,
J.l J-3 . Pentru
l
+2
l
:r3 = 0, -_x1
= cw
+ ~v,.
!i se c"utA
/,2 =
= -
)'3
.r3 = 0,
obfinerrl vectoml
, se ohtine sistemul
+- xf +- x 3 =
0. Sistemul
~i
x,
?'
de
<=>
al
solutii
0,
acest.ui
sis.tem
da
~ ( -~ -~, ~. ~)
!i
H,
-2a;, astfel ci\ v - (a:,
u,
JJ
--.2_
l!v,ll
-, 0 )
2 2
-2-v). Nonnind acest
~az;l
ortonormata $i cu
b) j(x) ~
ortogonali
e) j(x) ..\
f) j(x) ~
g) j(x) ~
h) j(x) '1
il j(x) .;
il fi(x) ~
IX,
ft
y, -
J2 -' + J6
x,- J 3
y,,
Xa
tran~formarea
I
y,
J'X
y,
a) j(x}"'
= (-
l
2 )
j[,
JGl , - J"6
.
'
(_
Cu aceasta vectorii u 1, u2, u 3 formeaza o

(T)'
v2 nu sint ortogonali, se procedeaza astfel: se ia
din conditia de ortogonalitate a acestora obtinem {3
1, 0, 1), solutia generali't. a sistemului fiiud o -
nocmat !i octogonal lui u,. Deoacece v
vector, obtinem u 3
pFOpTiU
-xt +-x2 +-x,
fundamental
= (-
(-I, 1, 0) (>i v2
Deoarece vectorii v1
u,- v
ecuat]i este format din v1

1
-x1 +-x3
J6-
y,,
c) j(x)~
d) j(x).,j
J..., Y1 - J:6
.>
Y.'J
forma p.itratic.i estt' redusa Ia forma canonici'i
2
2yl
+ -1 Y~" + --l Y5"

2
2.6.2. Probleme propuse spre rezolvare .
4. S;'i se determine A r-.:: R astfel ca intre formcle liniare j, = x + 2x + 3x

x .~
1
2
3
j, --~ Zx, + 3x 2 + x" + 2x1, ; , = 3x 1 + x, + 2x3 + ),x,, /, = 4x + 2x
+
5x,
5:1.
2
3
ail,;! Joe rclatia J, t-,1 2 - /3 - /4 = 0.
5. Srt se cercctcze natura siste1nului de forme j

tiilc de dependent:t dnd cste cazul:
2
-3
a) A= (
..
4
q
2
0
- 5 \ ' )( =
-- 1 ,
-'
("):2 : b) c~ ~ -~
A
.)
3
-- I
-1
2
3. -!
-3
A)C
~i sa se staUileasca rela-
4
- ;) ,
8
-1
H -9
-5
X=(;:);
%3
-~ ~l- .\ = (;:).
5
'J}
x,
x,
6. S:i '" aduc'i la forma canonica pria metoda lui Gauss ~i sa se precizeze indicele pozitic, signatura ~i natura pentru fiecare din fonne!e patratice:
a) /(r) ~~ xi+ 2xi + 5xi + 2x1 x2 + 4x2 x 3 i
b) j(x) = xi+ 4xi + --4 - 4x1 x, + h 1 x3 i
c) j(x) = xi+ x1 x 2 + x3 x4 ;
44
'o
+ xl + xf+ x: + x~ + x1x,+ x1 x3 + x x + x1 x~ + ><2 x3 + x,x, +

+ x x + .x3x4 + x x + x x
xi+ xl + ... + x! + x1 x2 + x x + ... + x x. +
+ x,x, + . . . + x,x. +
...........
+ x_ x.
d) f(x) = xi
e)
2 5
j(x) =
3 5
1 3
4 5 :
7. Apliclnd metoda transformarii ortogonale. sa se aduci la forma canonidl.

' urmatoarele forme patratice:
a) j(x) = xi+ xi+ 5xi- 6x 1 x 2 + 2x1 x 3 - 2x2 x3 ;
b) j(x) = 5xl + 6xl + ?xi~ 4x1 x2 + 4x,x3 ;
c) f(x) = 2xi + 5xl + llxi- 20x1 x2 + 4x1 x3 + 16x2 x3 ;
rl) j(x) = 4x 1x 2 - x5;
e) j(x) = 2xl + 4x 1 x 2 - 8x1 x 3 - 4x2 x 3 ;
f) _f(x) = Sxi + 7xl + Sxi + 2x1 x, + 2x1 x3 + 2x,x3 1
g) j(x) "= xi+ 3xl + 4x2 x 3 ;
h) j(x) = 8x1 x 2 + 6xl + xi;
i) j(x) = x;- xl + zJ3x,x,;
j) j(x) = 2xi + 3xi + 2xi- 2x 1x,.
rela-
Fie rJ3 = {i, j, l

liticl. a produsuluh
In particular, r
Y.
5. Produsul ve'
lnati in a.ceasta ordi
miuat de vectoriiv1
1uiv 1 X v 2 esteastfE
pe planul determina
acelor de ceasornic,
ALGEBRA VECTORIALA
cnlui vz). Dacli Vt'
---+
1. Vectori. Un segment orientat AB, A i= B, este nracteriza(prin notiunile geomctrictt:
____,..
__..
directie, sens, miirime (lun~inw). DouU scgmentc orientate A B si CD sint cchipolentc (A B p C JJ) dac2.
au aceea~i directie, ncel<t.o;d sens ;:;i acet>a:;;i lun::;im(. Xumim vect\1r v caracterizat de un segment orienta~
~
...,-+~~
AB multimea scgmentelor oriPnta.te cchipolentc cu f1R: v = (C!J I AB p C/J}. Doi veCtori sint tf.;ali
dadi au aceea9i directic, an~:a:;;i se11s ;>i accea~i lungimr.
Un vector de luu;:-inu:~ Ullll sc numP~le vcrs<~r sau vcctor unibr. 1::u vector de lungimc egalJ. cuzero se nume~t_r .rector nul. Upuc.;ul unui ,.ecU;r v este un ;ector, -v, care arc aceea~i dir,...ctic ~i Inn
gime cu v, dar sensul cste Ojl'IS aceluia al lui v.
Notam prin )![ mu:~irn a ?Cctnrilur din spatiu.
2. Adunarea Ve(;h)J'i!n.. lie v 1
___,.
AB
J\.t'trimca produ
-.. er:tori ca. laturi.
Proprietiiti. a)
X v 2); e) v
= A(v 1
Dac5. 03 = {i,
expresia analitic4 a
---+
~i
v2 = BC. Se nume.;;te snma. vectorilor v 1 $i v2 vecioru]
---+
---+ _..
notat prin v 1 + v 2 cu reprt:zcntantul v 1 + v 2 = AB + IJC =A C. Prin difcrcuta vectorilor v 1 .;;i v:;in aceast3. ordine se intelege Jcctorul v 1 - v 2 = v 1 + (-v 2 ).
3. inmulfirea unui vector cu un scalar. Se nume~te projusul ?Cctorului v e em, v =f: 0, cu scalaru~
). e R, A <I= 0, vectorul not.at ), v care are aceea~i directie cu v, arc acela.;;i sens cu v dacii. A > 0 ~i sens
opus dacB. A< 0 ~?i lurtgirnca i Av I = I A I v. Dacl A= 0 sau v = 0, a.tunci Av = 0.
:!lfultimea c:rrr. forrneaz;1 spatiu vectorial in raport cu ccle dou:1 operatii definite mai inaintc.
Versorul unui vector v =f. 0 este dat de v 0
Doi vectori sint coliniari dacii au accea.;;i directie: v1

daca ~?i num.ai daca sint coliniari.
kv 2 Doi vectori sint liniar
depcmkut~
6. Produsul m.:
ordine, se intelege
Produsul mixt a tJ
.:::ei trei v'ectori c,a
a:
Proprietati.
-c) (Av 1 , vz, v3 ) =A
Fiind dati vepanaliticli
~xpresia
Trei sau m.ai multi vee tori sint coplanari dacB. reprezentan tii lor print r~un acela.;;i punct di11 spatiu
sint situati in acela~?i plan. 0 conditienecesara
~i
suficienHi. ca trci vectori v1 , v2 , v 3 e 91{ si\ fie coplanari
estc ca eisl fieliniar tiependenti. Conditia de coplanaritate a trei vectori v 1, v 2 , v3 se scrie v 3 = I. v 1 + !J.v2.,
-i. Produsul scalar a doi vectori. Se nume-l'tc produsul scalar a dui vec1.ori nenuli vl' ,.~ e ':fll
Volumul pamlelipi
scalarul real v 1 v2 dat de
Daca v1
0 sau v 2 = 0, atunsi v 1 v2 = 0.
a v v = v 2 > 0, Vv e 0!l,
Proprietiiti.
a) v 1 (va
v3 ) = v1 v2
v1 Vz , v 1 rF 0; g)
+ v1 v3 ;
prv~v 2 =
d)
(Av 1 ) v2
v =I= 0
.;;i v v
A(v 1 v2 }
v 2 v:, Dac:'i .vectorii unei
vl
gonali doi c.ite doi, acea baz<'i se va~numi ortonormatii..
e)
v 1 v 2
ba~e din'!!~
0;
b)
v 1 l. v 2
\" 1 v 2
= ,. 2 V:a,;
f)
prv v 2 =
sint demi'i.rime unitatc
46
~.:i orto~
0 conditie ne
Fie (_}3 = {i, j, k} o baz* ortonormata. Dad\
v~ = x 1i
+ y 1 j + z,k, i
= 1, 2, atunci expresi.a
aDa"'
l.iti( :-1 a produsului scalar este
fn particular, mi'i.rimea unui 'Jector este v1 = ..)x~
+ yl + zi.
5. Produsul vectorial a doi vectori. Numim produs vectorial al ,rertorilor nenuli vl' v1 e crtl..
tu;qi in aceastU ordine, rectorul notat v 1 X Vz pentru care: a) directia estc ortogonaUi. planului determin<-~.t de vectorii vl ~i Vz; h) lungimea estc I vl X ''2 I = vl V! sin fl, 0 ~ cc= 1:: (vl. v;a) < 1t"; c) sensul
lui v x v este astfe1 cii triedrul {v 1, v2, v 1 X v 2 } cste orientat drept (u n ohserrator situat perpendiculu
2
1
pe planul
determinat de v ~i v 2, in sensul vectorului v 1 x v 2, sU po:1.t:"i roti vcctorul v 1 in sens inven
1
ace lor de ceasornic, de unghi mai mic decit r:, astfet' lncit 'FersoruL sH.u si'i. coincid:'i cu versorul veoto
rului v2 ). Dadi v 1 = 0 sau v 2 = 0, atunci v 1 X v 2 = 0.

J\.E'trimea produsului vectorial i v 1 X v 2 I reprezintil aria paralelogramului construit pe cei dol
vf'cturi ca laturi.
Proprietiiti. a) V X V = 0; h) V1 X v 2 = 0 ~ V1= kvz; c) Vl X V2 = -v2 X. Vl; d) ().vl) ~ V t X v ); e) v 1 X (v 2 + v3 ) = v 1 X v:a + v 1 X v 3
2
Dac5. Q3 = {i, j, k} este o bazli ortonortrultii in spatiu
~=).(vi
~i
v1
x 1i
+ y(j + z,k, i ~
1, 2, atu:ocl
exprcsia ann.Htidi a produsului vectorial este
:, I.
y,
y, z,
6. Produsul mixt a trei vectori. Prin produsnl mixt al veotorilor v 1, v 2, v 3 e C'fll, luafi in acea.stl
ordine, se intelege scala.rul, notat. (v 1 , v 2 , v 3), dat de
(v 1 , v 2 , v 3) ~ (v 1
v 2) v3
Produsul mixt a trei .;rectori reprezintil, in valoare abso1ut3, volumul paralelipipedulul eoutrult pe
cei trei vectori ca. muchii.

Proprietoiti. a) (v , V2 , v3) = (v 2, v 3 , v 1) =- (v3 , v 1, v 2 ) ; b) (v1, v 2, v 3 ) = - (vii 1 v8) ;
1
c) {Av 1 , Vi, v3 ) = A(vp v 2 , v 3).
Fiind dati vectorii v,- x,i + y 1 j + z 1k, i =- 1, 2, 3, fa~a de o bazii ortonormata (B = {i, j, k},
expresia analitic.3. a produsului mixt este
{v1 , v2 , v3)
X1
Yt
Zt
x:a
Y2
z21
Volumul pardl.clipipedului construit po vectorii v 1, v 2, v 3 este
0 conditie necesarii ~i sufieienta ca trei vectori vl> v 2 $i v 3 sii fie coplanari este ca.
'
em..
'1. Produsul dublu vectorial a trei vectori. Fie v 1 , v!, v 3 E

Produsui clul>lu vectorial aJ
vectorilor v 1 , v 3 , v 3 , luati in aceast<l ordine, este 7Cctorul v 1 % (v~ x v3). Are luc formula
d) lourdonatele ~~
8. Repere carteziene ortonormate. Un reper cartezian ortonormat in spa1iu cste figllra format.\
dfntr-un punct 0 din spatiu, originc, .;;i o baza ortouormata. Se noteazii (k!, = {0, i, j, k}.
Fie rQ
{0, i, j, k} un repcr cartezian. Yectorul de pozitie al unui punct 1lf din spafiu, fat
reperul (/2, este vectorul r,,, = O:l!. loordonatele ?cctorului de pozi1ic r,1r fata de baza i, j, k se
llum86C coordonatcle punctului M. Dadi rM =xi+ yj + zk, atunci scriem J\f{x, y, z).
Fie -(J!. """'{0, i, j, k} ~i (Q' = {0', i', j', k'} douii npere ortonormate ~j fie O'(x0 , y 0 , z0 ) fat;'i de
:repend (/d._, Da.cd x, y, r -5i x', y', z' sint coordonntcle aceluia~i punct fata de ccle d(mii reperc ~i dace\
leg<ltura dintre Uazele {i, j, k} ~i {i', j', k'} este
1. Sa se arate c
neccsar ~i suficient
Rezolvare. Fiind C
Invers, dad\ vectorii a
relatia anterioa.d. obtin
atund
triun~:hi.
Dacit 0 :== 0', atunu xll =Yo= r 0 = 0 ~i rel.:J.tiile de mai sus exprim;l schimbarea coordonatelor
Ia o rotatio a repcrului. lhc.:l ~~~ = a,J, , .i = 1, 2, 3, aiunci aoelea~i rclatii e:xprim<l schiml>area
coordo~atelor la o tran.la!ie.
In particular, Ia o traw.la1ie in plan a vern x
a. ax.elor unui reper piau avem
~.,
x0
x' cos a: - y' sin a:,
+ x',
=
+ y',
y0
r.t..
+ y' cos ex.
x' sin
iar la o rota tie de ungbi or.
+ x' cos a:- y' sino:,
9. A.pl:i-.fii. a.) Aria triunRhitJ.lui de virfuri
Ml,.,.
~-
-J
M M,xM M
ol
y0
Raolvare. Ipoteza
detecminarea vectorilor
exerci~ul precedent. -A
~
CC'
0 $Ch.imbare generaltt de rcper in plan cste caracteri7Att.a prin

x = x0
2. Fie a, b, c '
ajutorul lor vector'
pot forma un trim
-+
+ x' !>in ex+
y 1, z,}, i
-Jir,- r1 j
=
X
y'cosa.
1, 2, 3, cste datA de
(r3
r1 ) J~
v,
AA'
CA
~
AB
BB'
lJC
+ AC' ~ b
~
+ RA'~<
~
+ CB'
~
=a
_,
Dcoarc<'e AA' + BB~

zuiUt dl vcctorii medii
3. Fie vectorii
c sint necoplana
descompunerii ast
~i
z,
z,
b) ViUvmul tetraedrului de virfuri M,{x,, y 1, zj). i -
v~
I ----. ----. ----.
-(MlM2, MlMs, M 1 M,)
I,
1c
2, 3, '1, este dat de
r
X!
6J'x,
I
y,
z,
;,
y,
c) Condi/ia necesara fi suficient-i. ca patru puncte A!Jx 1, y 1, z,),

oote ca
x,
x,
z,
y,
y, z,
y, z,
,,
0,
z,
y,
~-4
II
II
I,
:I
l, 2, 3, 4, s.1 jr.e r.oplana.,.
Rezdvare. a) Rela
Deoarece vcctorii a, ~
n 1 = n 2 , Pt = P2
b) H.elatia de
Deoarecc a, h, c sint
Prin nrmare, pentJ

punerii lor Jupa trei
4. Sc cunoa 0te
nan a, b, c: v1:
cercctezc coplanru
Rczolvare. Trebui
0 este ech
Deoarece a, b ~ c sin
+ )- 3 " 3 -=
48
4 - Probleme d-e mat
M1 M
al
d) Cuurdonatele unui punct AI care imparte segmentul .Af 1Af 2 in raportul A,
i.x~
X1
-----),
sin'b;
--=
.M
.\1:!
+ ,,,
Yt + AJ',
= '
---'
1+A
1+A
!I
I !
Probleme rezolvate
fat<i. Ue
se
1. 51
de
SC
arate c1 pcntru
CJ.
necesar :;i suficient 'ca a+ b

Rezolvare. Fiind
daca:
Invers,
Jat
trci vcctori a, b,
+c=
0.
~atisfac
rela1ia a+ b
~
relatia anterioad\. olJtinem c = - a - b = CB
+c
+ AC
inchid5..
UD
triunghi este
+ BC + CA
hinnghul -ABC, avem AB
vectorii a, b, c
C Sii
-= 0, adid
---+ a+ b +---+c = 0.
= 0, atunci luind a= BC
~
~i
CA, din-
= AB. Prin urmare, vectorii a, b, c inchid un
triun~hi.
2. Fie a, b, c \'cctorii ce coincid cu laturile unui triunghi. sa se expriine CUt

ajutorul lor vectorii ce coincid cu mcdianele- triunghiulni "i sa. se arate ca ace~tia,
pot forn1a un triunghi.
Ro:olvare. Ipoteza aratr1 d' a+ b + c = 0. Pentru

determinarea ve-ctorilor ce roinciU ut ruedianele folof;int
e:xercitiul precedent. A."tfel, din !J.ACC' \fig
~
CC'
~
CA
~
+ AC' =
+
AA'
AB
~
BJJ'
l!C -t- Cll'
.BA'
---+
+ cj2;
+ a/2:
=a+
b/2.
---+
---+ .
Dcoarece AA' + B!l'
l):
din ,6.AA'13:
din ~JUJ'C:
+ CC =
1,5(a
+h
+c)= 0, re-
zulti't di vcctorii mediana i.uchid un triuughi.
3. Fie yectorii v 1 = m 1a -1-- n 1b +Pic ~i v 2 = m 2 a

n 2b
p2c, uncle a, b
necoplanari. Slt se determine relafiile ce trebuie 5a existe intre codicientii.
descompunerii astfcl \ncit: a) v 1 ~~ v 2 ; li>) v1 = 'Av 2
2
Rndvare. a] Hel:.qia v = v este ecbivalentli. cu (m 1 - m 2)a -+ (11 1 - n 2)b + (p 1 - P )c o:z:: 0.
2
1
2
1
Deoarece vcctorii a, h, c :,int necopl::l.nmi (liniar independenti), relatia a.ntedoarA. implic!i tn = m
~i c s\nt
p.
f'lt
= D)Hit,H.elatia
Pt "'""' P2de
coliniaritate
v =
1
),v
2 imrlica
(m 1 - Am2)a-+ (n 1 - Ana)b
Deoarece a, h, c sint necopla.nari aceastii rehtic imrlidi

Frin Hrmare, pentru ca doi vectori si't fi.c- coliniari cste
~
= .2
til~
+ (p 1 -
Ap,.)c =
0~.
Hz
= p;_ = ),.
P!
n~::cc-c<~ r ;,1 suficient sit aiL~
cueficientii descom
punerii lor dup5. trd vectori necopJar:;ari propur1ior,ali.
4. Sc cunoa~te descompunerca Ylctorilor v 1, v 2 ~i v3 Uup5. trei vcctori necopla~

nari a, b, c: v = 2a- b --- c: v 2 -~ --a+- 2b -- c, ,, ~ - a - b
2c, Sa se
1
cercctcze coplanaritatea vectorilor.
2 2
1 1
Rczolvare. Trebuie sa cercetrtm dcpenden1a liniarU a vectorilor v 1 , v 2 , v 3 . Helatia A v

Av
3
;= 0
este echivalent5. cu {2l 1 - A2 - ). 3 )a + {-)'1-+ 2A 2 - ). 3 )b
{-A1 - A2 + 2A )c = _0.
3
3 3
Deoarece
a, b
c sint necoplanari, aceastii re1atie im:plic!\. 2). 1 - Aa- A3
0, -A 1 + 2Aa- A =- O.
+ ).. v
4 - Probleme de matematici superioare -- cd. 22'2
~'
si~tem fundaii~:ental de s~lntii format 1HJmai ciintr-o

~ 1., c 1. O"ci rectocii ,int coplanari ~
1
2
3
-A - A + 2A = 0. AceSt sistem omogea ar un
>inguci\ solu(ie (mngul sistemului e"e doiJ, annme 1.1 = 1.,
relatia de coplanaritate este V1
vJ
v~ = 0 sau v, = -
-1
''~
10. Cunosdr
5. Sa se descompuna vectorul v = a + b + c dupa trei vectori necoplanari

a + b ~ 2c, v2 = a ~ D, v3 =- 2b + 3c, ~tiind ca vectorii a, b, c slnt neco-:
planari.
1
v -...,;:::;:
BC
. -1- -I l
=, 1
Rc,;ulvare. Fa
Rezoha;'e. Procedind ca la exorcit-iul prccod'ont, so poate verifica f&}ttul ci1 v , v , V sint liniar
1
2
3 i l l aceasti1
indepcndenti. Trebuie s:l avem v = >.. 1v1
A3v 3. fnlocuind
vectorilor
cela(io
si
(iniud
seama
C{c
a,
b,
c
siut
liniM
independenp,
ob(inem
pentm
dotecminacn
codicientilor
1
2
A , A , Aa urm{torul sistem: /. 1
L A1 - AJ +
""' I, --2A -!- 3A = l. Solutia acestui sis1
3
2
3
3
1
tmn este A = - , A2 = - , A3 = - , astfel cii v = (2v + 3v + Jva)/5.
1
2
5
5
5
+ ).~y 1 +
+A~=
ex~neiile
. ./-toJ J(,
2A~
11. S:t se
6. Sii se detcm1ine ), "'R in a~a fel ca vectorii v = Zi + (A + Z)j

3k,
1
Aj - k, v1 ~ 4 j + 2k sa fie coplanari. Pentru ), astfel deterrninat sa se
descompuna vcctorul v1 dupa directiile vectorilor v ~i v
2
ev = i
2, -So:+ t3
+ 13v ,
o:v
Rezolvare. Dec
--
egal cu zero. Diu accast:i conditie obtineru A'= -8. Scriem acum v
1enta cu sistem1tl o;
II"''""" l'ca!m ca <el<ljia Aiv1 + A,v, + A,v, '~ 0 sa aiba loc cu .,ileac unul. din 1. , >.,, ),,
nenui, trcbuie ca. sistcmul 2A + \ """ 0, (A + 2)\ + AA + 4A =co 9, 3A
A + 2A = 0 1sa a,iba,
e>>lutii ueba~t:de. Peutru aceasta este uecesar ~i suficient c.a. determinaat-td sist-emului omogen sa fie
1
I
Jj
=ate cos
relatie echiva-
--6, -a+ 2;'3 = J. S.)lutia a::estui 'istcm estc x = 2,
astfc1
5
~~-.
2
12. Sa sc c'
este pcrpendict
-a+3b.
Rezolvare. Di:
7. sa sc calculeze scalarul vl v2 + 2v2 v:l + 3v3 vl,

v, =a+ 3b ~i v3 cc a -b. iar ~2 = 9, b2 = 3 ~1 c. (a,
3a- b,
a
cos -+:: a. h = -
' .,
b)=.!'-.
13. Sa se c:t
J -33-2I
Similar
8. Sa se determine A E R in a~ a fd in eft vectorii v

1
v2 "" (3 - l.)i + j + 3k sii fie perpendiculari.
14. Fie vee

dusul lor VL~ctc
~i v, : c) ana
Jb) =
3a + Sab-
v,v1 = 30-
~i
ci v1
R1:zolvarr. Ob
zinhi lungimile di
aria parrtlclogrn.mt:
lelogramulni.
Rezolvare . .:-\?em ab
~tiind
6J3,
ab cos -1;: (a, b)=
Jb 2 = 27
+ 12.jJ- 9 = 18 + 1z.jJ.
+ 2Y2 v3 -f:- 3V3 v = 108.
astfel c5. v1 v2
Rczolv<rc.
de unde
y = 3. Coudi}ia de m>ogoualitate
v,v,
0 core ca
i + 2Aj -
1(.1- A)+
2),.)_
(A - 1)k
(A- 1)3 = 0,
Rez(!!varc. a)
9. S'i sr nlcalc:zc proicctiilc vcctorilor v, c= 2i - 3j ~i v = - i f- 4i pe ''ectorii

reprt'zentind .-:iuma ~i difcrenta lor.
2
c) al
15. S:l
v1 s
Prin urmare, pr11 v1 = - - -
pr8 v:::
J
-~- =-..-:=-
v~
'
y'2
= -
prttvt
'
v 1 d
27
---=J58
~~
v.2d
prdv.z = - - =
d
31
'
~i
'"t
>
St.' (
v, =a - 3b
Rezolvart'. Av
.j58
-=>
50
5b a sin
i: (a,
10. Cunosdnd v'-~ctorii ctre
BC = i +- 7j,
CA
fonncaza laturile unui triunghi : A H = 2i - 6j
~3i - j,
=--,
sj sr;
determine unghiurik accstui trinngh:i:.

Obtiucm cos -).::: .4
-i:.C
Similar obtinem
-tA =
=-
2
=arc cos
Jj
11. S:t se dC'tern1ine lungimca vcctorului v
Rezolvat-e. Deoarecc v 2
Vt"Vs
1,
Va V3
= J2~
-~ ''~ v~ 1 ~,.-; -'
(}C\}UCClll d1 V
\' 1 --
'
2v 1 va-+ 2v 1 v3
IJ -
,,f:J -
''~ -+--
2,-~ '':;
..,j
v1
,.:l
-v~
~tiind dt
-' r 1
t' 1
1,,
1~ cos ~ =)_~1-,.
2...j"i
12. s:l se calculezc unghiul dintre vectorii a ~i b, ~tiind ca vcctorul vl =--= a -b.
este perpendicular pe v, = 2a
3b ~i v 3 ~ 3a -e- b estc perpcnJicuhr pe v4 =
--a+ 3b.
Dcci.
')
cos 1:: a. h
fll
, astfel c5- {:(a, b)= arccos
J~i
+v
13. Sft sc c.tlculcze (v,
X (v1
57
v2 ) ~i sa sc intcrprctczc geometric rczultatut.
Rt'::ulvare. Obtinem (v
v 2 ) X (v 1 - v 2 ) = 2v 2 X v 1 Deoarccc I v 1 + Vz i :;;i I v 1 - v 2 i repre ...
1
zinhi lungimile diagonalclor p<~.ralclogramului construit pc v 1 ~i v 2 en. latnri, rczulUi iuterpretarea ~
aria par;1lclog-ramulu i construi t cu ?ectorii diagonale ale unui paralelogram cste de douii. ori aria paralelogramnhli.
+ +
14. Fie \'cctorii v, cc 3i

j
2k ~i v 2 = i - j - 3k. Sa ;;c calcukzc: a) produsullor Ycctorial; b) sa se verificc dl vectorul v 1 x V:~ cste perpendicular pe v 1
~i v:!: c) aria paralelogramului construit pe v 1 ~i

Rezo!val"c. a) v 1 x v 2 =
I \ \ _,~ 1-I -1
-i
llj =
V..:-
4k.
-
1- 11
12 """"--' 0.
15. Si S' calcuJezc aria p,naklogramni~j CODStluit pe Ycdorii v1 =a+ 2b

~I v 2 = a - 3b, unde
'
'
1C:I
~~ 5, b ,~- 3
b)=~
ci <J:(a
. '
'
(j
Rezolvare. A-nm v 1 X v 2 = (a+ 2b) X (a -- 3h) = 5b x a, astfel di I v1 x v2 I

75 . .
. p;tralclogramului este 75
-.
5b a sin-):: (a, b)
~.
Pnn Hrmare, an:1
51
= 5 i b x a I Z::a
16. P,-ntru cc valori ale paramctrului A e R, vector\i v 1 = )..a+ 31>

~i b fiincl nccoliniari ?
v2 =
-= a - 2b si:nt colin iari, a

Tlezulvt~re.
!'Czult~t
d.
Punem concii tia ca v1 '<
ax b ;f
0. Prin urmarc, 3
+ 2;\ =
~i
-->
sa
+ 2).)b >'a =
J
).. = --.
= 0 astfel ca (3
12
deci
-+
-->
~ABC~ -J.dBxBCi
Aria
Rezolvare,
h o;ult m coliniarl
~i
-->
BC
= + Sj
\ec to rii b
~i
ca
U z INtrr. Trcbn
mixt, ol-tinem
17. Cnnosdnd doua laturi A B = 3i - 4j

sc calculczc lungimea i:nal}imii sale CD.
1
~i
0. Dr-oarccc a
ale un ui tnungh ,
= ( J lax b- b
-->
I
I . -I 11 X l1C
->
-+
-->
-iAJJiICJ), a~tfcl ca jClJ I=-----.-.---J.Hl
2
Dar (a, b, c) = (h,
=- .
2.>. Sa sc
.5
18. Dad a, b, c coincid cu laturilc unui triunghi, sl ::.c aratc d
aXb = b
<c
vectorii v1
,.,~r
- cxa.
11J. S't ::.e determine A e R, astfcl ca vol umul paralelipipedului con:-;truit po

j - 2k $i v3 = Ai +- 2j sa fie~ egal cu 5.
k, v 2 = i
vectorit v 1 = 2i- 3j
H.:zAvMe. \'olumul para1elipipedu1ui construit pe cci trei rcctori estc
Ecu:ttia (10 +51.)= 5 are solu~iile 1. 1
j
2
-(\'c''el 11 3
+ (''t'V3.
-=; (' t ''a)"~
- (v t'''
24. in cc caz
-3
1
-2
= J: ( 10
+ 5).).
Rr:olvaH. Trch
X(\'~-
-1 ~i ):
v3) = [(v 1
acfa.ta este cgal:l ct
-3.
20. Sa sc calculczc in~Himca JHralclipipedului construit {)C n:ctorii v 1, v 2 , v~,

iuind. ca baza paralelogramul cqnstmit pc vectorii v 1 ~i v 2 , ;-tii d ca. v 1 = 2i + j -k.
'V2 = 3i + 2j + k, v 3 = - j + 2k.
25. Se dau
\'crificaU
E~tc
l'r:oluMc.
Rczotvare. Volumul para1clipipcdului cste
v
ci =
Aria bazci este
1 v1 X v, 1 =
2
3
0
1 ""'1 :
(YIX \'2) X ,.3
+ 6k.
inillfimea egte h
= _!:..
Nu
= - -- .
c1.
e~'e
'lerific:ttli.
26. Fie
\'CCt
Sa sc detcnui11u rdatia de coplanaritatc daca. e5tc cazul.
l~
Rczolvarr. Deoarece (v1 , v2 , v3 )
2
2
--:1
-1
5 = 0, vectorii slot
G
copl~nari.
Dcoarece v 1
?I v2 nu s!nt coliuiari, putcm scric ''a "" X\' 1 + fh 2 relajic ~:e este echivalcnta cu sistemu1
li <;olnttL i-t mului cste :x = - 1, ~ = 1 ~i clcci v 2 =
1e + 2(3- I, 2x- 23 --= - -:1, - x t 5l
22. SJ. se ddermine volumul p.traJdiniped.ului construit pc vectorii v 1 =

7b- 4c, :;tiind di a= 3, b = J f'.
.)h - 2c, v3 -= ~a
c, v 2 = 3a
-=-a- 2b
=I~
J35. l'<in unnarc,

1
\' 1
li
-1
2
-1
J35
21. Sa se ccrceteze coplanaritate.a vcctorilor v 1 = i + 2j - k, v 2 -= 2i- 2j+5k,
v3 = i - 4j
De
Rc:IJIarr.
+ +
c = 0. i nmult-ind
b
Ue::. lvflre. Dcoarece a, b, c coincid cu laturile unui triuughi, arc:n a
ex a - 0, adicil. a X b = c X a . iuLilultind vectorial cu b ,
'ccton:tl :tteastft rclatie cu a obtinem b X a
(;lUlt~t :1 X b = b X C.
Si't se YcrHic
a) vi vj=o
S5 sc calcul
4j
v 3 = 9i
+ +
Reznlvar! a) S
celelalte valori. Av
" ~ I. ;: (b. c) =
sint nrcoliniarl
~i
,ectorii b
!(,
2 .
6
iar unghiul format de vectorul a ~i planul determinat do
"4
c arc masura
z _,h,arr. TrPhu{c '>~L ca.lculln1. produsul mixt a.! eel or trei vee tori. Folosind proprietdtile produsuhd
mixt, ol,tinem
unui triuilgh;,
--
IA B
X IIC
I An
(vl, v~, va) = (v 1 X v~) v3 = [(a - 2b

c) X (3a
5b - 2c)] (2a
7b - 4c) ...
~ (llaxb- bxc- 5axc)(2a
7b- 4c) ~ -i4(a, b, c)- 2(b, c, a)- 35(a, c, b)-
Dar (a, b, c)
(b, c, a)= {bxc)a
-ll(a, b, c).
;:
.rr
rt
jbxc !a cos-= bcasm-cos- = - , astfel cc\ V ,. 4

6
4
2
33
21. Stt se verificc formula de dezvoltarc a dublului produs vectorial pentru

2j - k, v, ~ li - 3j, v, = 3i
k.
vcctorii v 1 :...= i
Inmult1nd
vectorial en b,
Dcoarccc
5.
~ I~
j
2
!--J
- (,,":Jv3
-I
16i- Gj
-2
~
+ (v 1 v 3 )vz =
2(2i- Jj)
+ 9k,
~!-= - 3 i - 2j
+ 4k.
kl
-3
13
-=I
po
v, X v,
v 1 ~ (v1 '-II vJ
avem
==
Pe de alti\ parte, v 1 v8 - 2 9i v 1v9 ~ -4, aratl cl.
+ 4(Ji +
+ 4k.
k) = 16i ~ 6j
Aceasta arat~cA -.- 1 ~(-.-1 :av1 )==
~ ('t .,.3)v-z- (vl-v2)va.
24. In cc caz vectorul v 1 x(v 2 Xv3 ) estc coliniar cu vectorul v 3
v3 ?
R1::olvart. TJ-ebuie ca produsul vectorial al celor doi vectori si fie zero. Dar [v 1 )((v~~v1 )];ii
x (v~ -- v 3) = [(v1 v3 )v3 - (v 1 v!)v3] X (v 2 - v 3) = (v 1 vz- v 1 v3)v 21 xv 3 ::::z [v 1 {vz- v 3)](...-1 XJv1) ~i
anw,!:l (ste cgal)i cu zero dacl v 1 cste perpendicular pe v11 - v1 sau dacA vectorii v11 ~ ...-8 sint coliniar.
25. Se dan vectorii v 1 = i + j - k, v 2 = 2i - 3j ~ k ~i v, = i + 2j +elk.

Eotc verificattt cgalitatca v 1 X (v3 X v3 )
(v 1 X v2 ) X v3 ?
j
R,;olvare.
v 1 x (v 2 X v 3 ) = v1 X
li
(''t
,.J
x "s =
I~
-.3
2
k
l
-3
-1
-l
k
- 1
3
j
-1
-5
=
-7
n .W timp
cc
-7
~ 7i
+ 7j
7k.
Nu e<-te vcrificat.'i.
26. Fie vcctorii v~. v;, v~ reciprocii vectorilor v 1 V:v v3 definiti prin
J
(v 1 ,
Deoarece v 1
en siStemnl
deci v, =
V 2,
v,)
(vi,
V 2,
v~)
(vi, v., v 3 )
S:t se vcrifice identititile :

.
.
a I v, vj ~ 3u, i, j = 1, 2, 3; b) (v 1 + v2 + v3 ) (v; + v; + v;) = 3.
Srt se calculeze reciprocii vectorilor v 1 ~ -2i
j
2k, v, = 5i - 3j
v 3 "= 9i + 4j + 2k 0i sa sc verifice identWi.tile de mai sus pentru acest ca.z.
+ +
Reznlvar~. a) sa. 'TerificAm pentru

cele1alte valori. Avent
+ 9k,
= j == 1 ~ pentru i = 1, j """ 2. Similar se ~ead pentrn

(v 1,
V 3, Vt)
(v 1 ,
V 1,
v 1)
53
Vt (Vs X V 1},
1, v 1 T1
""" -
(v1, Y1, Ta}
0.
b)
In
baza rezultalclor de la pnllctul a) ;nem
(v 1 -I- v 2 -I- v3 ) (v~
v; =
+ v~
vi)
,- 1
-v; -I- v 2 v;
!n sfiq;it, prin calcul obtincm (vp v 2, '":;I= 2-JII, astfel ci'i v~

(6i- 22j + 17k)f249, v: = (15i -1--- 2-"j
k)/249. ,
v3 \-;
=
3.
(-l2i -I- 7lj -I- 4/k)f..:'-!9,
Se verificii u.;;or rclutiile a) .;;i b).
27. Sa sc rczolvc ccuatia vcdoriala v X a-_::- b, ~tiind c:i_ a~-- i + 2.i - k ~i

j + 4:k, iar v este perp\'nJicular pc V(~ctorul c =- i -1- j -~- k.
= 2i +
Rezolvare. C:lut;lm v =xi --i- yj

zk. Din conJitiile v X a --= b ~i v -c --, 0 olr(:illl'Ill pLntru (\l-1n
minarea nccunoscutelor x, y, z sistemul -- y - 2:: = 2, .x - :: = 1, 2x- y --- "1, x + y +:: "- 0.
Solutia. sistemului cste
.t
= 2.,
2
y =
1, z
28. Sa se rczolve ecua}ia vectorial5.
Dcci
_!_.
~i-j--1-k.
\' =
X {V X a)
:::-=
b, untle a ~i b sint necolini<Hi.
Rezolvare. Ecm1ia se scrie (v a)v - (v v)a = b, relatie cc arat:1 cii vedorii a, b ~i v sint c pbnarl. Prin urmare, v =A a+ ~-tb. lnlocuind aceast:"i. rcla~ie in ecuaiia de maisus, ob\jnem peutru tl:'ermlnarea c~ficientilor A ~i ll urm:'itorul sistem :
/,[L ~ b'/(a X b)',~'"
-(ab)/(a X b)',
, 29. Se considerii punctele A, B, C, 0' ale caror coordonatc fa(Ct de n prul

(112 = {0, i, j, k} sint A(-2, 3, 5), 13(4, 8, -3), C(6, -~1, 1), 0'(4, 3, 1). Sa" Li~
termine coordonatele punctclor A, B ~i C fa\a de reperul (/!,' ,,, {0', i', j', k'}
~tiind di matricca trccerii de Ia baza {i, j, k} Ia !Jaz<t {i', j', k') est c
-~).
2
:?.
\- 2
;.2;
RegtJlvare. Leg:ltura dintre coonlona.telc unni punct b.Tii de celc douii repnc cs1c x = 4
= 3 + (x' -I- Zy'
2:/)/J, z = l -I- (2x'- 2y' + ;:'){3. inlocnind .r, y, z prin ...:u<ml<,
+ y'- 2z')/3, y
'
aatele punctului A' ohtinem x' =
(-
14 16)
- -4 '
'
'
14
= - --'
:: '
J(J
=o ~--.
.1
Den fajii
u~
Htpnul
if/
<l il.'<ll
~ , - - , -.- . Similar obtinem B(-l, 6, 2) ~i C(O, -2, -41.

3
J
l
30. Ce devine ecuatia x 2 - y 2 - 2x -- 2_v - I =-- 0 cind S'.' tran~,porl.~t ax de

In punctul o:(l, -l), iar axa O'x' face cu Ox un unghi de 45"?
Rezolvare. LegRtura intre coordonatele fatll tle celc douU repere estr~ :t" = 1 -I- (x' - f) ,I..J2,
1 - -1 + (x' + y')f.J2. inlocuind aces tea in ecua.tia dati'i, obtinPm 2x'y' t- 1 = 0.
~i
31. Sa sc determine aria triunghiului ABC, ~tiincl cii A 11, ~!, 2), D( -~~3,
C(2, 1, 2),
Rezol1}(lre.
d.wc
1---71
=-I A.Bx~4C! =-!- 6i

2
+Jj- ~k!
1 ~ ~ ~
1
- (AH. AC, AD)=--:-
-1
-2
-7
54
5)
3
=-
14
32. S?i sc caknlczc \'olumul tetraedrului <k virfuri A(O, 6, 4), B

C(-2, 11, -5), D(l, -1, 4),
Rezolvart'. V
0,
--1
63
-~
(3,
5, 3),
b) In haza rezultatclor de la pnnctul a)
(v 1
+v +v
2
<VIC' ill
(v; --i- v;
,.;)
fn sfir~it, prin calcul ohtincm (\ 1 , v 2 ,
v; ~
(61- 22j
v; ~
J7k)/219,
(151 -:- 2Sj
Y:ll
' 1
v~
v 2 \';
+ v3 v~
v~
cil
2-Jfl, astfcl
3.
(--12i -!-- ilj
+ 47k)/2-!9,
k)J2i9, ,
Se verific8. u('or rclatiile a) :?i b).
27. Sa se rezolvc ccuatia vcdoriaHi v X a

b
= 2i
+j+
Rezolvare. C:'iutil.m v =xi+ yj
+ .::k.
mina.rea necunoscutelor x, y, z sistemul
Solutia sistemului este x
_2_,
= -
b, ~tiind c;J_ a '.c i

2j
c :::o i + j + k.
----=
vcctor~1l
4k, iar v csfc pcrplndicular pc
k ~i
'
Dlll conJitiilc v x a-= b ~i v C---'--' 0 ubtinem pentrll lkt,r

- y - 2.:: = 2, ~r _._.::: -= l, 2x - y -'-- 4, x + y +::
0.
l, z = -
~i-j-_!__k,
V=
-,
28. Sa se rczolve ccuatia vectoriaHi v X ( v X a)
b, unde a 9i b sint nccohni:ni.
Rezolvare. Ecu<O'tia se scrie (v a)v - (v v)a = b, rclaiir. ce aratJ. d. ?ectorii a, b ~i v sint C phna.ri. Prin urmare, v = Aa+ [Lb. inlocuind aceasHi relatir: iu ecuatia de mai sus, obtiucm pcntru d(. tr
m.lna.rea C?eficientilor A ~i 1-1 urm:itorul sistem:

),(" ~ b2 J(a X b)'.!-''"
- (ab)f(a X h)'.
, 29. Se considera punctele A, B, C, 0' ale diror coordonatc faj(l de rqwrul

(tll = {0, i, j, k} sint A(-2, 3, 5), B(4, 8, --3), C(6, --1, 1), 0'(4, 3, 1). Sa" cktennine coordonatele punctclor A, B ~i C faja de reperul (/.!.' cc {0', i', j'. k' i
~tiind ca matricea trecerii de la baza {i, j, k} la Laza {i', j', k') eslt
.!.l ~
3
-2
Rezfllvare. Legi'itura dintrc coordonatclc unui pnnct fatll. de cele doua F<'[!l'rt' cs1c x '""' -l
(2
= 3 + (x' + 2y' + 2::')/3,:: = l i- (2x'- 2y' + ::')/3. Tnlocuind .t:, y, z prin ..:uurd<,
+ y'- 2z')j3, y
aatele puuctului A, obtincm x' =
- -4
, y
'
14
- , z' =
16 '.
Dcci. fa\5.
---.
.1
.l
d~ r!!perul
tJ/ ;~ -'' ;n
14
lti )
. .
. .
. .
,
4
- - , - -.-.---::,-.Sundar obr1ncm B(-l, 0, 2) :;>1ClO, -2, -'1).
3
._}
.)
30. Ce devine ccuatia x 2 - y 2 - 2x - 2y :--= 0

cind s.' tr:nLport:r ;cxde
In punctul O:(l, -1), iar axa O'x' face cu Ox un unghi de 45?
.Rezolvare. Legdtura intre coonlonatele fata de celc douil. repere ('Stl~ or= 1 + (x'- >i/)/...}2,
7 - -1
+ (x' + y')j.J2.
1nlocuind acestea in ecuatia data, obtinem 2x'y' -t- l
ca
31. Sa se determine aria triunghiului ABC, ~tiind
c=-=
0.
A 1 1, -1, 2), B( ---3, 11, 5)
~i C(2, 1, 2).
l
Rezolvare. ol.HJC
-+
------->
=-\A iJX AC! =-I- 6i

2
+Jj- 9k!
14
32. Sa sc c:llcnkzc yolnmul tctracdrului de virfuri A(O, 6, 4), B (3, 5, 3),

C(-2, 11, -:1), Dtl, -1, 4).
3
l
-2
Rezolvare. l. =----lAB, AC, AD)=-=-6
6
--Jo
---?
-+
54
-I
-I
-9
-7
63
2
un
3.l. Param~trii directori ai unei directii fiind (2, 1, 2), sa se gaseascii cosinusurile directoarc ale ac~stei directii.
71j
Rrt<hare. cosoc
+ ':17k)f.2-J9,
-----;-===~
4
l
i
!-J
+ +
= -. co.s ~ = tb: -;cosy= d3 -
Probleme propuse spre rezolvare
+ +
34. Sedan vcctorii v 1 = i

3j
9k, v 2 = -3i
2j
7k, v3 = 2i- 3j
v, = i - j
31<. Sa sc determine ~ectorii u = v 1
2v2
3v3
4v, ~i
= 4v 1 + 3v 2
2v3
v,.
+ 9ko
v ~
35. Ce legrtturtt trebuie stt existe intrc vectorii v 1 ~i v 2 , pentru ca. vectorul
Vt + Vz srt fie situat pe bisectoarea unghiului format de ei?
36. Se dot triunghiul ABC
\_
~i
un punct oarecare M !n planul siiu. Dacl G

-+
--"+
-+
--"+
este ccntrul de grcutatc a! triunghiului, atunci MA

MB
MC = BMG.
37. ftc AB ~i CD vectorii ce coincid cu dona coarde perpendiculare intr-11ll
-+
-+
;:t
cered,, ccntru 0 si fie I punctullor de intersectie. Sa se arate cii !A
IB
Jc.;
J]) ~0
)8.
srl
se determine A. !-I.
aj V 1 = i
LJ v 1 = i
39.
2!0.
sa
+ (A- ;;.)j + k,
+ l.j + k,
R astfel cc(vectorii
Vt ~i
v2 sa fie coliniari:
+ + 1.k;
+ k.
v2 = - i
j
v, = ,t.ti + 3j
sc ccrccteze coliniaritatca punctelor
a) M 1 (2. 4, 1). M 2 (3, 7. 5), M 3 (4, 10, 9);

b) M 1 (1, 2, 3), M 2(2, 5, 8). M 3 (3, 8, 13), M 4 (4, 11, 18);
cl M 1(-1, 2. 0), M 2 (1, 1. 1). M 3 (2. 3, 4).
40. Cunosciad descompuncrca vectorilor v 1 , v. v3 dupa trei vectori neooplanari a, b, c, srt se cerceteze coplanaritatea vectorilor V1o v 2 , v3 ~i in caa afinnativ
s:t se ~erie ~i rebtia liniar;t care leaga ace~ti vcctori:
a) v1 = c, v~ = a - b -c. v~ = a - b + c ;
hi v, =a+ b + c, v2 = b + c; v3 = -a +c:
C) v 1 = - 2a- b + 3c, v2 --= 3a- 2b -- c, T 3 =
ax de
sa
a+ 3b- 2c.
+ +
se detcnninc )\ E 1{ in a~ a fel ca vectorii vl = Ai

j
k, Vz
i
v, = i
j
1.1< S<'i fie coplanari ~i in acet caz sa se descompuna
vectorul v 1 dupa directiile vectorilor v't ;;i v3
4i.
+ /,j + k,
v1
5, 3 ),
+ +
42. Sa se descompuna vectorul v = a b, v, = b

c/2, v3 = b - c, >tiind
= a
43. Sa sc verifice identitatea (v 1

dea o in terpretare geumetrica.
+c
dupa vectoru necoplanari

a, b, c slnt necoplanari.
ca
+ v + {v
2 )'
=t
1 -
v 0 ) ' = 2(vl
+ ~)
~i
sa i se
44. Fie vectorii v1 = a(b c)- It( a c)~ v, =c. Sa se arate ca slnt pcrpm>diculari.
45. Sa se calculeze scalarnl a b
un triunghi.
+ 1J c-& c.,, >tiind

55
ca
vectorii a, II, c tncbid
46. Se dau
~i ~(a, b)
vectorii
v, , 3a .:__ 2b >i
v, = a+ 2b;
unde
a=
1,
CC,
2:
7r
= - . Se cer:
3
a) lungimea diagonalelor paraldogramulai construit pc vectorii v ~i v:!;
b) unghiul dintre diagonale.
47. Se dau vectorii v 1 = 2i- 3j + 4k ~i v 2 o.~ 4i

2j
a) proiectia vectorului 2v1 - v 2 pe \Tectorul v1 - 2v ;
2
b) unghiurile dintrc vectorul v 2 ~i axcle de coordonate.
+ + k.
"" cer:
48~ Dou;l forte F 1 ~i F 2 au acela~i punct de aplica}ic :;;i au m{trimilc: F 1 ~_.:.o 3 ~i-~
~
.
F 2 = 4, iar ~ (Fu F 2) = -~. sa sc determine 1ndrimca fortl'l rezultantc H
F1
=-.::
+ F,.
49. Ce unghi fonneaza lntre ci vcctorii unitari a

2b ~i v2 = 5a - 4b sint perpendiculari ?
v1 = a
~i b, dac:'t sc $tic
dt
V('Cturii~
a)
b)
50. Cunosdnd vectorii a, b, c care fonneaza laturilc unui triunghi, srt sc determine vectorii ce coincid cu inal(imilc triunghiului. Aplicalie: a~- Si+2j, h ~
= 2i - 4j, c = - 7i
2j.
51. Se dau vectorii v 1 = i + (), + l)j - (1.- l)k ?i v 2 ~ (2- i.)i + k + j.

Se cer:
a) valoarea lui A pentru care v1 ~i v2 slnt ortogonali _;
b) proiectia vectorului v 1 pe vectorul v 1 + v2 , i, fiind detcnninat m;;i ~11s;
c) expresia analitica a versorului perpendicular simultan pe v ~i v
1
c)
tl) v 1
c) v~
. f) v,
63.
....
....
52.....Se considera triunghiul ABC pentru care vcctorii de pozi(ic ai virfurilnr

stnt OA = 2i + 6j + 7k, OB = - 3i - 2j ei OC = i + j + 2k: Sc cer: a) metsura ungbiului ABC; b) perimetru] triunghiului ABC; c) lungimcct inal(imi: J:fj';
d) aria triunghiului ABC.
64. Sa
a)
53. Sa se calculeze aria paralelograrnului din spatiu

construit pe tec tori!:
a) v 1 = i
2j - k,
v, = 2i - j + 31< ;
b) v, = 2i - j
2k,
v, = - i + 3j
k;
c) v 1 = 2i - 3j
4k,
v, = i
2j - 3k ;
d) v 1
+
+
= a+ 3b, v 2 = 2a - b. unde a = 3, b = 4 ~1 -~;(a, b) = " .

J
-.2
54. Sa se calculeze proiectia vectorului v1

- 2j + 5k).
= (i -i- j + 2k) X (i
= 2i - 3j + 4k pe direc(ia vcctorului
55. Se dau vectorii v 1 , v 2 ~i v3 -- cu mirirnile V 1 =~ 1/3, v~ ::...--o:: 2, v = l, iar

3
i: (vv V2) = ~t/6, 1:: (v 2, V:l) = nj2 ~j -f: (v;J, Vl) = ,_/4. S;l Se calculeze ariile p<tfa
lelogramelor construite pe cite doi vectori.
56. Se dau vectorii v1 = 2i + 3j + 5k, v 2 = 4i + 6j - k ~i v3
Sa se arate cfi vectorii v1 X v2 , V 1 X V 3 ~i v2 X V3 sfnt coli~iari.
....
6i + 9j
~1
+ 2k._
57. Sa sc determine aria triunghiului ABC, cunoscind vectorii de pozitic ai

....
....
virfurilor OA = 2i + 3j - k, OB = i - 2j + 2k ~i OC = 3i + j
k.
a)
SS. Sa se calculezc lungimile diagonalelor ~i aria paralclogramnlui consllruit

pe vectorii v 1 = 5a - 3b ~i v 2 = a+ 2b. ~tiind di a = 3, b = 2. iar -~;(a, b) = "j6 .
56
sa,
=i+l.j
f)
59'. Sa se calculeze produsul mixt (v 1 x v,) v3 , ~tiind c5. v1 =-a-t b

a - b + c si v3 = a + b - c.
v ..
.
+ c,
'
cc
'
calculcze volumul pa.rale~ipipcdului construit pe vcctorii:

a) v 1 = --2i + j + k, v, = i + 2j -- k,
v3 = i - j + 2k;
J,) v, = i - 3j + k,
v, = 2i + j - 31<,
. v, = i + 2j + k ;
c) v 1 = i + j + k;
v 2 = i + j - k,
v, = i -- j + k.
61. Stt se calculcze iniltimea paralr_:lipipednlui construit pc vcctorii v , v , v,,
1
2
.J.ulnd ca haz;\ paralelogramul construit pe vecturii v 1 :;;i v :
2
a) v, = i + j - k,
v 2 = i - j + k,
v3 -~ - i + j + k;
b) v, = i - j,
v, = j - k,
.
v, = - i + k.
fJO. S(t- se
62. Sa SC cerceteze Coplanaritatca VCCtorilor V1, V 2 , v3 :;>i s;l Se determine relatia

.d(' coplanaritatl~ cind cste cazul:
a) v 1 = i
2j
3k, v, = 2i
3j + 4k, ,., = 3i
4j
5k;
lJ) v 1 = 3i
(3 + a)j
(3
7a)k, v 2 = 2i + (2
~)j
(2
7~)k,
v3 -~ Si + (5
y)j
(5
)y)k ;
c) v 1 = --<Xi- ~j + (a: + ,B)k, v 2 = -,3i
-f- ,B)j - a:k,
v, = (o: + ~)i - o:j - ~k;
d) v, = i - 2j + k, v, = 3i
j - 2k, v, ~ 7i
l4j- 13k;
c) v 1 = 2i -f- j -- 3k; v 2 ~" i - 4j -f- k, v 3 = 3i -- 2j -f- 2k;
f) v, -~ 3a -- 2b, v, =a-- b, v3 = 3a +b.
+ +
+
+
+
+
+
+
+
+
+ ("
c=
+
+
63. Stt se determine A E R in a~a fd ca vectorii v 1 = 2i +- ),j -- 2k ~i v, = 3i -- j 5k s{! fie coplanari.
6~1. S;:i se calculczc produsele mixte :
a) (v 1 , v 2
v2
+ v3 ,
v1 ~
v3 , v 1
-/-
v,
+ v 1) ; d) (
v~ -+ v 3 , v + v 2 v3
v 3) ; h) (v,. v 1
-/-
v 2 , v1
+ 4k,
3j
+ v, + v3 );
v,: ~, v,: v, v,: ,., );
v =
1
+ v1,
1
+
v ~ v ,
1
1
c) (v
e) (v
v3 ).
.
1
r_e devin accste produse daca_vectorii v 1 , v 2 , v3 coincid cu_i; j, k?
6.=i. S;\ se determine volumul paralclipipedului construit pe vectorii;
a) v, =a+ Zb + c,
v2 =a+ 5b + 3c;
v3 =a+ 2b- 3c;
1,) v 1 =a-- Zb -1- c,
v 2 o~ 3a -1- 5b- 2c; v3 = 2a + 7b- 3c,
~tiind c:t a c~ 6, b -~
Ji,
c = 2, -1: (b, c) = ..::_, iar unghiul format de vectorul a

6
vectorului
~~ .I1L111ul determinat cle vcctorii b ~~ c arc miisura
r;
6(>. Scr sc verificc formula de dezvoltare a dublului produs vectorial, pentt"ll :

a) v 1 =i--j, v2 =j -k; v3 -c~ -i-j-k;
),) VI --~ j-/- j - k, Y2 c= 2i- Jj - k, V = j
2j -/- 3k.
3
(J7. St1 se vcrifice idcntit:ttilc

aJ v,x(v,xv3 ) + v2 x(v3 xv,) + v3 x(v 1 xv2) = 0;
b) (v 1 xv,)[v 1 x(v2 xv3 )] = -(v 1 v,)(v 1 , v,, v3 ) ;
c) (v 1 xv 2 , v,xv3 , v3 Xv1 ) = (v 1 , v,, v ) 2 ;
3
d) v 1 x[v 2 x(v,xv4 )] = (v2 v4 )(v 1 xv3 ) - (v2 v,)(v1 xv ) ;
4
c) (v 1 - v4 )x(v 2 - v3 )
(v2 - v4 )x(v3 - v1 )
(v3 - v.J Xi (v1
= 2(v 1 xv 2
v 2 xv3
v3 Xv4 ) 1
f) (v 1 X v2 ) X (v3 X v4 ) = v3 (v 1 , v 2 , v 4 ) ....: v 4 (v1 , v 2 , v3 ) =
= v2 (v 1 , v,, v 4j - v 1 (v2 , v3 , v4).
vJ-
68. F_i, v;, v;, v~ reciprocii vectori!or v1 , v2 , v3 Sa se verifice idcntii:i(ile:

a) v 1 xv;
v,xv;
v,x v; = 0;
.
,,,)
b)( V1XV2,
VzXV3, VaXVt
(v;,
(vh
v~J + (v
v~, v~) + (v 2,
V 1,
1,
v;,
v;,
= -----
v~J + fvt.
v~) + (v8,
(vl>
V 2,
v{,
V 2,
v~)
v~)
V 3 )'
vi+
5a se verifice identiHltilc pentru vcctorii
+
+
83. Tr:
,.;z + v? + v~2
(~. ~- ~~
v~ + vi,
bini q
-'~y -4
84. Sw
+ +
+ +
i- j
k, v2 = i
2j
2k, v3 = i + j.
1
69. Se dau vectorii v = 2i
j - k, v2 = 3i
2j
k, v = - j
a) volumul parale!ipipedului construit pe vcct,.rii v v,, 3 v ;
1
3
b) expresia analitidi a vcctorilor reciproci ;
c) vo!umul paraklipipcdului construit pe vcctorii rcciproci ; ,
d) sii se arate ca v 1 x(v2 xv3 ) (v xv )Xv
V1
un~
Sa se determine v astiel ca v a= 18, v x a= b,

ar 70.
b = i
2j
k.
+ +
~tiind cr.
a .1xclm !1
+ 2k. Se cer:
d,tcl sc tre
a= i - j
obtinuta d
k,
71. Sa se determine aria triunghiului ABC, ~tiind ca :

I, 1); b) A(1, 2, 3), B(-.'i, I. -3),
a) A(-1, -1. 0). B(O, 2, 3), C(1,

C(-2, 1, 1).
72. Sa se determine lna!jimile triunghiului ABC.
~tiind
c;,
a) A(3, 1. 0). B(O, 7, 2). C(4, 1, 5); b) A(1, -1, 1), B(1, 3, 3), Cl4, 0, -3);
c) A(1, -1, 1), B(O, 2, 4), C(-1, -1, -1).
73. Sa se calcu!eze volumul tetraedrului de vlrfuri

a) A{ -1, 1, 0), B(2, -I, 3). C(3. 3, I), D(4, 2, 2) J
b) A(!. I, -3), B(2, -1, -1), C(3, 3, 1), D(-1. 4, 2).
74. Sa se calculeze lnaltimile tctraedru!ui de vlrfuri A(!, -:>.
C(-2, -4, 3). D(4, 4, -2).
4). B(O, -3, !),
75. Se dau punctelc A(-2, 3, I) ~i B(2, 1, 1J. Sa se determine punctde care

Impart segmentul A B In raportul : ), 1 = 3 ~i ), = -2.
2
76. Sa se g5seascii cosinusurile directoare ale directiei din spatiu ce face cu Ox

unghiu! "' = 60 ~i cu axa Oy unghiul ~ = 30,
77. Sa se calculeze parametrii directori ai unci directii, care estc simultan pcrpendicn!ara pe directiile (2, -1, 3) ~i (-3. 4, 2).
78. Sa se aile cosinusurile dircctoare ale vectorului director v,

perpendicular pe vectorii u 1 (2, -3, -I I) ~i u (2, 1, 0).
~tiind
c;l
este
79. Se dau doui'l diractii de parametri directori, respectiv, (2, I, 2) ;;i (I. 111, 0).
Sli se determine m E R astfel ca directiile date: a) sa formeze un unghi de ~so;
b) sli fie perpendiculare !ntre elc.
80. Transllnd axele parale!

cu ele lnsele, sa se determine translatia sistcmului
2
+ 1 = 0 sa se transforme
de axe astfel ca ecuatia x - y 2 + 2xy - xz- 6y .:._ z

lntr-o ecuajie ce nu mai contine tenneni liniari.
81. Se considera punctele M din plan ale diror coordonate relativ f1 repcru!
i, j} verificii ecuatia 5x 2 - 4xy
By 2 - 2x- 2y
I = 0. Ce relajie
satisfac coordonatele acelora>i puncte fa}r1 de rcpcrnl ortonormat, av1nd originca
0'(1, 1) >i axele de coordonate rotite direct cu unghiul 4SO fata de axelc reperului 1"/!.?
C'ill
= {0,
58
85. Ce
Etrut:t de~
devine ccua(ia .Y' - y'

4x - 6y - 9 = 0 fa(:i de noul reper orto~
r/2' cu originca 0' ( -2, -3) ~i ax de de coordonaterotite direct cu unghiul 45"
iattt de axde vcchiulni rcpcr?
82.
(e
i!OI":l:C<t,
83. Tranolind axdc paralcl cu ele insclc in punctul 0' (1, 1).
sa
se determine
4x -
till,~' h;n1 cu care trdwie rotitc rwile axe pentru ca ccuatia x 2

2xy
y2
-- .J_,.- -- 4 c_-c () <t SL' transforme in alta care s{i nu mai continil term en tn X
84. S;~l sc ar~ttc

in plan.
ct:\dPr
trt
cxprcsia E = x 1 _1'~
x 2_'1' 1 cste un invariant
+ +
fata
+l
Ce dt'\'ilw ccuatia x 2
y2
4:~ + 2x~v + 4xz + 4yz - 6.z
fi'tcut;-, d, coordon;:ttde unor punctc rclativ 1a reperul ortonormat (Q
8~.
d.w:r sc trcn Ia nprul ortonormat cu originca 0'
(o.
-~,
+) ~i
obhnuta din luza {i, j, k} prin matricca

l
j6
1, -3),
-3, 1),
repcrul
relatie
j6
- j3
j3
- j3
l
0, -3);
j6
j2
--j2
y .
de o rota tie
= 0 satis{0, i, j. k},
cu baza {i', j', k'},
4.
~I
PLANUL
2. """Pia,.
s'tnt
DREAPTA IN SPA'fiU
l. Ptanul. Acesta po.:'ite fi .dat sub urmf'itoarele fornie:

a) Ecuajia planului printr.un punct M 0 (x0 , y 0 , z0 )
[vectorul normal~) este
~i
C~
p('rpt>ndicular pe un vector dat N(A, B,
b)
A(x- x 0 )
+ B(y'- y 0 ) + C(z- z0 )
~ 0.
(I)
b) Ecuajia generalol a planului este
Ax
+ By + Cz + D
~ 0.
c) Ecuafia planuJui deterrni11at de trei puncte 1H:coliniare
j'II
(x,, y,, .z ), i
1
1
-x1 +A(x1
1, 2, 3, este
(2)
z,
z,
z,
-o
{3)
d) Ecuafia planului prin Hiiefuri este

Unghiul a
X
-+- + - - 1 ~
0,
( <)
a, b, c tiiud segmentele determinate de plan pe axele de coordonate.

e) Ecuapa normalA a planului este
xcosor.
sos e, ltOS
Ia plan
~.
+ ycos.J~ + zcosy- p =
{d,)
I,
p este
distanta de !a. origine
Dacl. vectorii
a dre:ptelorjj
Ecuatia
f{ v.dl 2 , m1 ; n 1 )
rent~
Ax+ By+ Cz+ D
J All+ B2 + ca
plan este :
(5)
Ecuafia planului sub forma generalA (2) se poate scrie sub forma normaia
cl:
--"'-'--.,;ill
acela~i
0,
cosy ifiind t.osinusurile direc1oare ale normalei la phn, iar
x-x..
~o.
semnal .t1 alegindu-se astfel ca tennenul liber sa fie negativ.

IMstanfa de la punctul .llf0 {x00 y 00 .z0 } Ia un plan P este date! de
]Ax 0
d(M1 , P) =
+ By0 + Cz0 + Dj
VA'+ B'+ C'
sau d(M0 , P) -
J x 0 cos cc.
+ y 0 cos [:. + zv cosy
- p /,
,Ecuatia pian'''~
dupA. cum planul P este dat prin ecuafia {2) sau (5).
Unghiul format de doua plane este unghiul format de directii!e norma!elor celor douA plane
1
60
Conditia IWcesar5. ~ suficicntil ca p3.tru punctc lH ;(x,, y 1, z,), i
x,
x,
'z
x,
'z,
z,
'
J',
"
''
y,
y,
I, 2, 3, 4, sl fie CClplanare estl....
o.
(8)
2. Drcnpt.a in spafiu. a} Ecuafiile Jreptei priu punctul .M0 (x 0 , y 0 , z0 ) ~i cu vectorul director \'(1, m,
11)
flint
X -
Xo'
= J' -Yo=
2 -
X= Xo
+ ),/,
)'=Yo+ ).m, ::
x = cxz
x-x
I 1)
(9)
+ ),n, A R (ecuatiile rararnetrice) l

= ~z + 1 (ecuatiile reduse).
(10
- x1
+ /,(x2 -
x 1 ), y = .h
Zo
= - - -1
Y2-Yl
+ A(y2 -
z-z
')!-~y 1
- - -1 =
x~-xl
(2)
+ p,
Zo
(ecuatiile canonice);
'[Ill
(12)
(ecuatiile canonice) ;
22-zl
.J'l). z = :: 1 ~ + ).(.z:!. ~ .r 1, ,
). E
R (tcuatiik 1 DJ< n.( 11ice).
(1J~
[ c) Ecuatiilc dreptci suhtforma general5. sint

L1 1X
+ BJY + C 1z + D 1 =
0, A 2 x
B 2y
+ C2z + D2 ~= 0,
tn ipoteza ca. vectorii N1 (A 1 , B 1 , C 1 ) ~i N2 (A 2 , B 2 , C 2 ) sint necoliniari. Vcctorul duec~ur pentru
13)
dreapta datii sub forma gerH"ral5. (14) cstc dat de

(15~
\'=N 1 XN1 .
Unghiul a douil drepte iu ~r11in f~ie epd cu unghiul vectorilor lor directori.
I<)
3. Dreup,ta :;:i planul, Fie drC"ptcle date prin
:x - :x 1
y - y1
z - z1
ecuatiile (d,) - - - - - - - - .
ll
{d
x-x:~.
y - Y2 z - Zz'
} - - =--~---
l~
&cela~i
mz
1 Cundijia necesara
ml
ttl
sa
~i suficienti'i ca cele douil drepte
fie continut~ tn
11 2
plan este
{5)
X~-
x1
/1
.1,
Yz - Yt
m,
m,
Zz- zt
"
(16)
\ =0.
"
Dad vcdorii directori <:ti eel or douii drcple 11u ~int co!iniari, rela1ia ( 16) reprezintii C01Jdi1ia de concu-
renti'i a dreptelor.
Ecuatb planului detenninat de un punct M 0 (x 0 , J'o, z0 ) ~i dou.'i dircctii necoliniare v 1 (l1 , m 1 , rt 1 ~
~ v~(o' 2 ,
m 2 , n 2 ) e-;tc
I X-
I
I
,-'I
-'o
I,
"t
I,
~i
(7)
X-
o.
[17)
n,
x0
x l - Xu
Y- Yo
Yt - J'o
m
61
X- x 1
drcapt.a - 1
y m
Yl
z - Zt
- - - - este
n
z- z0
zl- Zo \ = 0
"
( 18), '
!Hultimea tuturor planelor care trece prin dreapta de intf'rsectie a dmul. plane datf>, nurnite plane
'de hazii, fonneaza un fascicul de plane, avind ca axii acl~a drea.ptii. Dadi planele baL:1 sint
(P,)
D,
4.
M 1 (2, 0, O),
0,
-atuw:i ecuatia fasciculului de plane este
Renlvare.
(19)
Se
HUHLC!;ik
sa
unghiul unci drepte cu un plan mHjhiul format
llc
sau
drcapt<l ~i proieqia sa in plan.
Probleme rezolvate
Re:olvare.
l. Sa
Sl.' scric ccuatia tll1Ui plan, Care :

a) este paralel cu plam!l xOy ~i trecc prin punctul M 0 (2, -5, 3);
b) trece prin (h ~j prin punctul :110 ( -3, 1, -2);
c) estc paralel en axa Ox ~i trcce prin punctele M,(4, 0, -2) ~i M 2 (5, I, 7).
Rczr;lvare. a) Estc coJPenabil sil. folosim ecuatia (I). Deoarecc p\anul ('Ste paralel cu planul xOy,
rezulhl. ell are acela5"i vector normal ca xOy, adicii k (0, 0, I}. Prin urrnare, ecuatia plauului este
0 (x - 2)
0 (y
5) + l(z - 3) = 0, sau z - 3 = 0.
h) Put em folo:.i C'cnatia ( 18}. Ecua\iile axei Dz sint ~= _1'_ =-'-' ....!__, astfel d ecuatia ( 18) se scrie
X-~ 3
'\' - -
'
1
1
0
z-'-21
2
= 0
sau x
i- Jy
metrii directori
=
0.
c) DeiJarC'ce planul estc paralel cu O:r, putem spuue c~1 (<.,!{~ determiuat de punctele A/ ~;i Mi ,
1
)!i directia lui ~x, adicii i( l, 0, OJ. Folosind ecuatia ( 18), obtinem ccuatia plauului
z-i-2
1
0
y
0
0.
2. Sa se sene ccuatia planului detcrminat de. punctde M 1 13, I, 0), J.I2 (0, 7, 2)
?' "11,(4, 1, 5).
3
0
0
2
0 sau 30x
17y - 6_ -
9.
Rczofvare. Scricrn ecuatia planului prin punr:tcl( .\!
-1
0
y _,_ 1
3
4
Verifici'im dad J.f4 apartine acestui Flan.

~puncte se aflii in acela:=;i plan: -Jx
y - 2z
.~
107 ~= 0.
3. S;t se veriiice dac;t urn1ltoarele patru punctc

M 1 (1, --1, 1), M 2 (0, 2, 4), 2\-1 3 (1, 3, 3), M 4 (4,'0, -3).
X-
s. Sa
Rezolvare.
Rl'::o!-uare, Folosim ecuatia {3}, astfel cU ohtincm

X
.!eel N - - .
22
I~ 0
A-.,l'lll
+ 6-=
62
St.:
afE1
in
accla~i
plan:
.1!~, J!:J
'<>u -3x
+ y-
Rezolvare.
2z ,_ G
~ 0.
-3 -I+ 0 - 2 ( -3) + 6 = 0. Dcci cdc patru

0. l'utcm utiliza <.hrcct conditia (8).
b) d(M,,
,".
4. Sli' -se scrie eruapa unui plan, 'care taie axele ~e coordonate In
M1(2, e. 0), M 2 (0, -3, I) ~i M8{0, 0, ot).
, Rezlv.re. Foleslm ecua..fia pla.nului prin tlieturl. {4}, astfel a\ obfinem .!..: - .!..
'
.
.
.
2
3
8a.ueix--4y+3z-12-.t.
+ .!_ -- l 1
..
~- .
5. Sa se scrie ecuatia unui plan care trece prin punctul M 0 (7, -5, I) ~ care.
taie pe axele de coordonate segmente pozitive ~i eg,ale intre ele.
Rez9lvare. Ecuafiaplanului prin tlieturi este !_ + !__ + .:_ - 1 -~ 0. Puaind c.ondifia
ecesta sa treaci. prin M obtinem ii = 3. ~tiel ci ecuaf:ia planului este X + y + z - 3 0.
'
li.-->Sa se sene ecuatia

unvi plan care trece prin A (1,), -2) ~i este perpendicularc
.
pe AB, ~tiirid
ca
B (7,
-1.
-4).
'
-->
Rezolvare. Normala planului esb; N = .&J3:(6, -7. 6), astiel d1, folosind:ecuatia (f), obiinem.,_
6(.. ~ I) - 7(y ,- _3) + i( +2) - 0 sau 6~ - 7y + 6z + 27 = 0.
7. Un plan taie pe a:x;ele de coordonate segmentele a= II, b =55 ~i c = 10...

Si se calculeze cosinusurile directoare ale vectorului normal Ia plan.
RezOlvare. FolGsind ~afia plamllui prix ti\ieturi, obfinem
!.... + L + !_
113'10
= 0, astfel a\ para.. -_; _
metrii .directori ai noi1J!alei shJ.t
I .I
I) .
.
I
N - , - , --..
1ar N' = tl .55 IQ '
111:
I
!.~'
+~
+ -I- - -::;-:;:--;-;;-
'U!i'
2'-'2
22.52-1111
Cosinusurile Cirectoare shit

I 22
2
.
I 22
2,
I 22
II
cesa=-. -=-.cos~=----. c o s y = - - = -
II ~ 3
3
55 3
15
10 3
15
8. sa ~~ redudi Ia forma normalii e~uatia planului lOx+ 2y --liz
+-60 =
RezolvaYe, FotQSind re!atia (6). obtinem
1Gx
+ 2y -
llz
+ 60 = 0
sau _
, - VW'+2'+ n
~-- x _ ~ y
3
15
+ ..!_! z
_ 4 = 0.
15
9. Sa se ~alculeze distant a de Ia punctul M 0 la,planul P, ~tiind ca:

'
a) M 0 (3, 1, -I), (P) 22x + ~y - ZOz , - 45 = 0;
b) M 0 (4, ,3, -2), (P) 3x - y + 5z + I = 0.
Rezolvare. Folosim formula (7).
a) d(M,.
>
b) .d(M,, P) =
+ 20
~ yz2 +'"'' + 20
~5
3
=-=-
30
2
I 12 ~ 3 - 10
P = j 66 '-h i
-45 I
+'
V9 +I +25
II
0.
Pqactul M 0 apartine planului P.
63
..--\
0..
10. Sa se scrie ecua(ia unui plan, care:

a) !rece prin pundul M 0 ( -2, 7, 3) ~i este par ale! cu planul
X -
4y-/- 5z - l
0 "
13.
M(+3}
3
0;
Rtzoluart.
acea!'>til. drelptl.
b) trece pnn origine ~i este perpendicular pe planele
..j-
5,
15
~ 0.
+
+
14. Sl se sc~
a) este par~
5z- I~ 0, adic<t ?cctorul

5(z- 3) = 0 sau x- 4y +
b) cstc parllj
c) este paral'
b) Fie N(A, R, C) nonnala planului ciiutat 1'.. Deoarcc~ P cste perpendicular p(~ P .~i pc P:a
1
rczultii N N1 = 0 $i N N 2 ~ 0, unde Nt(2, - 1, 5), N 2(1. 3, - I) sir1t ?ectori i nonu.tl i Ia cele douA
plane. lkci 2.-1 - B
5C = 0, A + 3]]- C = 0. Solutia acestui o.istcm ,~.~te
Rnnluar~.
A
1
x-2
-! 51l
J
Hx
7y
7z = 0.
c) CfLutam ecuatia planului sub forma. normala. x cos :x + v ens (3, +- x :)~ y - p = 0. Punlnd
cotH.litia ca planul sa trenca. prin )l.f1 ~i .lf2, obtinem co.~ y "= p ,-,h ;t.. = p(i. Deo,u~ce cos2 o:: ~
cos~~ + co~z y =
cos~ = ::b
I. dcrlucctn
1- :O p 2 Deoa.n.e
este de ri0, reznlt<1. ca. unghiul dintre vcctorii nonnali 1\i{('nsa.

Deci cos 60 =coo. y, de undc cosy '"'""
Jl , Cum cosy =
y+.5
ot
.,,f2G
p,
tlrlt; 1tiul
cos~,
rc,::ul t:l
fonn Lt
cu
(}I
p = _2._
st de.:i ec uati<.L planului este

2 .
rectia drcptei c!U,
,,
1>. S:isesq)
l.-l;i cu planele
planul xOy
cosy) si N :n. 0, I) t'l6te de 60
-6
c) Directia d~
'j
Raohare. Fie
en planul P 1, rez~
u n Je SJ( l. I, 2).
,j
'
l'
-6- )'
+ 2 :: -- 2- '""-' ()_
II. Sa se calculeze unghiul urmatoarelor plane:

(PJ 4x - 5y -/- 3z - 1 ~~ 0 ~i (P 2) x - 4v - ,
Rezolvare. Unghiul cclor dou!t plane estc unghiul nonn:dciur
lc~... 1!'-~
-i
,_[,,t!'t
~~ ~,
!.).
P,;n nmwo,
plalle
"'"1
16. S:l se
X-
Y.i
a \ - - =1
Deci
i
co> ;: Nt, N,)
.i'\1 N2
"-"=
.~.Vt1.V2
21
-./5o.j1s
Renl:J '"t. a)
-10
san
'
(Nl,
:,:!
- a:-. cos
surile directoare
l'.>
12. Sa se scrie ecua(iile dreptei care trece prin pundul il1 (l,- 0, 3)
0
cu axde de coordonate unghiurile rx =GO", {3 = 45 ~i ( -~ l2'i".
Rezolvare, Se
;~:file
---~---,
\Priu nrmare ecuatia. planului cste -
--+
a)
h) D i roc tia dt&J
II
z\
--.::} ~ 2 -1
c) trece prin punctele M 1 (0, 0, I) ~i M,(3, 0, 0) ~i formeazii un unghi de 60

cu planul xOy.
x-1
(P 1 )2x-y -/-5z -/-3 =0 ~i (P 2 )x -/-3y -z -7 =0
Rezohme. a) Planul cautat are acec<l..5i 1\0rmd:i. cu plannl x- -ty

'N( l, - 4, 5). Prin urma.re, ecuat:ia planului este 1(-r
2) - 'f(y- 7)
sa. se
cunoa~te
dOCi vcctorul director 3.1 dc.::ptei, (co<; fi;)->,

_x-1
-v+5
z-,1
dreptei sub forma (9}, astfel ca.---=-'~-----=
...!.
12
crJ-'i
4:P,
r1_y:;
~i formeazii
'i
It) Vectorul d~
120"). Fo!osim ecua-
:;.i rleci co~ x = ~
64
.
1
1
'\!!
'
,-,
13. Sa se studieze co!it~iaritatea puncte!or M 1 (3, 0, 1).
~i
M,(O, 2, 4)
M,(1.~.3)-
Rezolvar~. Scriem ecuatiile dreptei prin punctele M 1 ::;i J.f1 , ~i apoi verificlim dad. M se afLA. pe
1
aceastA dre.:tptl. Folosim deci ecuatiile sub forma ( 12), astfel cA ecuatiile dreptei sint
x-]
-- =
z-1
1-J
.J
-3
~ = - - . Se vede cA .\13 apartine ace~tei drepte, deoarece - - = -
-3
3-1
= .---
3
14. SI se scrie e:u~pi!e dreptei care trece prin pu11ctul .1!,(2, -5, 3) >i care:
a) cste paralela cu axa Oz;
'tectorul
x-1
y-2
z+J
= -- = --6
9
b) cste paralelii cu dreapta (d 1)
--
c) este paralel:i cu dreapta (d,)
h- y
+ 3, +
1 = 0. 5x
+ 4y- z -
= 0.
Retn/uare. a) Directia dreptei este k{O, 0,' 1), astfel ci\, dup.l (9). avem x - 2 y + 5 z-3
0
0
1
"I Directia dreptei e:o;te aceea~i cu a' drept~i d1 , adidi v1 (1, -fi, 9), a-;;tfel ca., dup~ {9), deducem
:r+.'5
z-.1
' - 2
--=-----
e~--=--.
-6
c) Dircctiil dreptci d 1 este vectJrul
Punfnd
rllrcctia drcptci dutate cste v 1
= (-11, 17.
v 1 = N 1 XN 3 ,
unde :">1 1(2, -I, J) si N 2(5, of, -I). Deoci

X -
y+5
Z -
--~-= - - - - -
IJ), ao;tfel ca. ccuafiile drcptei sint
-II
17
13
l'i. Si se scric ccu>tiile dreptei care trece prin punctul .1f0 (2. I, 1) >i este para1Li cu planele (P 1 ) x - v + z + 2 = 0 >i ( P,) x + y + z, - I = 0.
Rc4Jhnre. Fie v(l, m, n) vcctorul director a! dreptei cAutate. Deoarece rlreapta elite paralel~
pla.nul 1\. rezult.l vN 1 =- 0, unde N1(1, -I, I) e<~te vectorul umnal Ia P 1. Similar, vN = 0,
1
rn1le S!( I. I, 2). O:ltinem astfel J- m
n =- 0, l
;n
2;J = 0. Sulutia acestui sistem este
c:11
"'
i'rin
urmar~.
x-2
ecuatiile dreptei sint - -
- , . - - - ' d~ci \'(-3, - 1, 2).
I: -:1
y-1
= -- = --
-3
-1
16. Sa se determine cosinusurile directoare ale dreptelor:

x-1
y-5
>\ - - = ;
-.1
z+2
= - - ; b) 2x- 3y- 3:- 9 = 0, x - ly

12
+z+3=
0.
ReohJre. a) Vectorul director al dreptei este v(4, -3, 12), astfel c& versorul director are cosino
sun!c dircctoare
CO"> IX
13
j16+9+Hi
h) Vectorul directcr al dreptei este v
-9
;.i <l.!ci
CO"i :1.
J !0? ,
COS~
-.1
cos~ f = ' - ,
1.3
-3
-2
~~ 1-
cosy
12
IJ
-91 - 5]- I,
-5
JW7
COSY J-1I~?
=
65
,-, - Probleme de maternaUcl 1upe.rloare - cd. 221
+z -
17. Sa se calculeze unghiul dreptelor (d 1 ) x

2_v
-t z I = 0 ~i (d2 ) x- y
2r
I = 0. x- y - z- I
+ +
I = 0, x - Zy
0.
Rezolvart. Yectorii directori ai 'celor d<>uii drcpte sint
"t
i i - "'k,
\'2
-1
-'1
-2
2
-1
+ Jj.
Ji
L1 nghiul celo.r d::m.'l. drcpte este Jat de

cos
V 1 V2
1
(vJ> v 2 ) = - - = - .
-1:
vl v!
3x
-1:(v,, Vz)=2_
21.
18. Sa se scrie ecua(iile proiectiei dreptei (d) x - 4y

2z- 5 = 0,
0 pe planul (P) 2x
3y
z ~ 5 = 0.
+ y- z + 2 =
Re:nl'OJr~. Cum se vede in fig. 2, dreapta d'tutatA

D este intersectia a dnu:t plane~ planul 1)
~i ,planul perpendicular peP ~i confine dreapta d. Planul
al doiiea face parte din fasdculul de plane
ce cuntine drcapta d. Ecuatia fasciculului de plane
ce are drept ax1i pe d e."-tc x - "'y
2z- 5
).,(Jx + y - z
2) = 0. Punind conditia ca acest
1tltim . plan sa 1ie perpendic!.llar pe P, l btinem
(I
3l.) 2
i
l.) 3
(2 - l.) I ~ 0, adicA
A =- I. Deci dreapta D are ecua~iile gencrale
2x
3y
z - :'i = 0, <4x - 3y
r - J = 0.
+ (- +
cu dreaptl
v(B, 7, 1).
19. Sa se verifice ca dreptele (d 1 ) 4x +

+z-I =0, x-2y+3=0 ~i (d2 ) 3x+
+ y-z+ 4 =0, y+ 2z- 8 = 0 slnt concurente ~i sa se scrie ecuatia planului determinat de acestea.
101
,,
(PI,.'
Rezolvare. Pentru ca cele donA drepte s."i. fie

concurente, trebuie ca sistemul format cu ccuatiile
Fig. 2
celor dr10A drepte sa fie compatr:il determinat. Apliciml metoda eliminArii a lui Gauss, Cll.tinem di.
sistemul este compatihil determinat cu solutia x = -3/5, y = 6/:J: z = 17f5. Deci punC'tul de intersectie
este M(-Jf5, 6/5, 17/5). Directiile celor dou~ drepte sint caracterizate de vectori~ dirC'r:tori v =
= 2i + j - 8k ~i v 2 = 3i - 6j + 3k. Folosind ecuatia ( 17), obfinem pentru planul detf:'rmiuat 1 de
cele doua 'drepte
X+
Jf5
2
3
y - 6/5
I
-6
17/51
z-~
= 0 sau 3.t"
+ 2y + z-
= 0.
20. Sa se scrie ecuatiile unci drepte care trcce prin punctul M,(4, 0, --I) >i
intersecteaza dreptele
x-J
(dJJ1 - 2
y+3
z-5
= -- ~--
'il (d,) -
y-2
~ --1
z+l
= --.
-2
Rezolvare. Fie d dreapta cAutata ~;i \'(/, m, u) vectorul sliu director. Din conditiile de inter
secpe a dreptei d cu dreptele d 1 ~i dz obfinem, foJosind condifia ( 16),
-3
61 = 0
<4
"
~i
--:-1
66
~ =0<::>
-331 +21m- 6n = 0
{ it+ Sm.- 6n = 0.
este v(Dreapta d '
Solutia sistemului omogen este

m
1 -61-1-33 -61
21
8 -6 .
-6
a.stfel rncit v(- 78, -222, - 348). Prin urmare, ecuatiile dreptci siut
X-
lJ
37
58
21. Dintre toate drcptelc care intersecteaza douii drepte date (d 1)
_:_ >i (d,)
J0
z
y+7
---=--=-
x+J
--
y-5
= -- =
X-
sa se scrie ecuatiile aceleia care este paraleHi
ru dreapta
Rezolvare. Deoarece dreapta ci\utaUI. d este paraleUi cu d,, rczultti d'i. aceasta are vectorul director
v(8, 7, I). Dreapta d poate fi consideratii ca intersectia a doua plane (fig. J) : unul P determinat
1
de dreptele d ~i d 1 , ceU'i.lalt P 1 dcterminat de dreptele d ~i d 2 . Pentru determinarea celor douA. plane

avem cite,un punct ~i doi vcctori necoliniari. Folosind
ecua tia ( 17), a ''ern
y3
7
M,!-3,5,01
~i
----.
v,
)(
X-
(!',)
M,ll0,-7, 01
'f'ig. 3
)0
5
8
)'
+7
4
7
Deci, dreapta d are ecuatiile -2x

+ y + z + 17 = 0.
+ Jy-
5z- 21 """
= 0, -:r
22. Sa se scrie ecuatiile perpendicularei comune Ia drcptcle

(d,)
(x + y x- y
--l) ~i
3z + I = 0
+ 2z = 0
~i (d,) ~2x
+ 3J' = 0
+ lOy- 6z- 30 =
ISx
0.
RezohM1e. f.'ie d dreapta cli.utatli. ~i v(l, m, n) vectornl s;"tu director. Dcoarccc dreapta d este
pcrpcndicularii. simultan pe J 1 5i pe d2 , rezulti'i. cr~ vv 1 = 0 ~i vv 2 = 0, unde v 1 ~i v~ sint vect<?rii
directori ai cclor dou5. drepte. Dadt tinem scam:t cr~
j
I
kl = .- i - 5j- 2k,
-~
v2
-1
I1
~i
.1
10
~.~ ~-
lSi+ l2j- 25k,
-6.
celc dou.i comlitii se scriu -l - 5m - 2n = 0, - 181 + 12m - 25n = 0.

Solutia acestui sistem
este v(-1'1:9, - tl, 102). De Ia. acest punct ml.i departe se poate proccda cain excrci~inl precedent.
Dreapta d
ponte fi consideratli. ca intersectia a dou<l plane: planul. P 1 detcnninl.t de dreptele d
67
~i
d1
~i
plan
~i
pJanUl P 1 determinat de dreptele d
axa d1. Ecuatia acestui fascicul este x
+ y-
d 1 Planul P 1 face parte din fasciculul de pla11e a.ri11d
+ 1 + A(x- y + 2.a:)
3z
= 0. Punind condi{ia ca acest
sa
fie paralel cu v (adicA produsul scalar al lui v cu normala Ia plan
fie zero), obfinem
- H9 (1
deci ). ~233/33. Deci ecuafia planului P
266x- 200y
pentru P 1 ecuatia 949x
+ 5 561y +
0, 9-49x
+ A) - I I (I - A) + 102 (- 3 + 2A) = 0,
+ 367z + 33 = 0. Similar se obtine
+ 9 930 = 0. Deci (d) 266x- 200y + 367z + 33 =
+ 5 56ly +
l986z
c:onstruit pe veetorii
est!'!
1
l 986
9 930 = 0.
M,
23. Sa sc calculeze lungimca pcrpendicu!arei comune a dreptelor (d ) x = 21-4.

1
y = -t
~. z = -2t- I ~i (t/2) X= 41- 5, y = -31
5, z = -51+ 5.
I
I
I
1
I
I
I
Rezolvare. Cele dou[ drepte pot fi scrise sub forma canonic.1, eliminind parametrul l:
x+-4
y--1
(d,) - - - - 2
-!
z+l
= --
y-5
z-5
-J
-5
= -- = --
de unde se poate vedea un punct prin care trece

d1 avem M 1 (-<f, 4, -1)
x+5
<i (d,) - -
-2
~i
~i
vectorul director al fiedi.rei dreptc. :\stfel pentn1
vd2. -I, -2), iar pentru d,_ avem .ll-! (-5, 5, 5)

2
Lungimea perpendicularei comune {fig. -1) este
egalil cu distanta de la punctul Af2 Ia planul care
trece prln M 1 ~i este paralel cu vectorii v :;.i v .
1
2
Ecuatia acestui plan este
~i ''~(1,
sau
-x
+ 2y
+ 21
- 9z
+ tj
Rezolvare. Yom IJ'l

paralelA en normala ~
astfel coordonatele pua
- 2z- 1i
0.
lui 0'. incazul de!at~
Distanta de la punctul A/ 2 Ia acest plan este

I 5 + !0 - lO - 11 I
d(.l12 , P) =
= 3. Prin ur1
deci sistemul de ecu4
vl+i+i
Fig. 4
mare, lungimea perpendicularei comune este 3.
Se poate
s'
25. Sa se ca!cl
6x
I
I
I
-3
N .:
Fig.
,,
y - i
-!
M,
--J, -5l.
observa di lungimea perpendicularei comune este
inflltimea paralclipipcdului construit pe vectorii M 1M 2 , v 1

cularei comune ~i dupil formula
egall cu 1M 2.1.V
O'(x', y', z'), din rela'
~i
ac<:asta r<:prezi11t<'i.
v1 . Deci putem oLtiuc lungime-a perpeudi-
26. Sa se detej
x t 2y- z. ~
a) sa aiM In '
b) s:\ trcaca ]l1
c) sa se inter~
(P2)
Rezolvars. a) Pen
ca sistemul format cu_
24. Sa se calcu!eze distan(a de Ia punctul 111,(3,

(d) 2x - y + z = 0, x + y - z + I= 0.
-I.
2)'
Ia
dreapta
necesar
Deci
~i
sufident ca;
Rezolvare. Mai intii vom punc In evident<'!. un punct a1 dreptei d !)>i vom calcula direcpa ace-steia.
Luind z
0, din ecuatiile dreptei
obtinem x
= -
+,
= - : :
DirecP,a dreptei d este
~~~Jj+Jk.
j
-!
-!
68
Fie
M.(-
+, -:,0)
b) Tinind scama;
1
dreaptA este necesar ~
simp1u. nedeterminat:;
e:x1inse ~i egal cu d~
Cum se vede din fig. -' distanta M 1N de la M 1 la dreBpta d, este imlltimea paralelogramulm
construit pe vectorii ..'\f 1 .'tf:i !;>i v. -Aceast.1 ini'iltime este
h=
(d,)
X=
J i98.
I .\1 ,M' X v I ~
0
2/-4,
-51+ 5.
pentrr1
M,
-5).
!PI
Fig, 5
25.
Sa
+ 21-
6x
Fig. 6
se calculezc coordonatcle punctului simetric a] originii

9z
121 = 0.
lata
de planul
RezoJvare. Vom scrie mai intii ecuatia dreptei 011-1 1 , cunoscind di accasta trece prin 0 ~i este
paralela cu normala Ia plauul P (fig. 6). Intersectam a poi aceast<'i dreaptil. cu planul P, obtinillfJ
~
astfel coordonatcle puuctului J./ 1 . Scriiud apoi faptul dt Q,\!1 = 00'/2, deducem coordonatele punctu~
_
X
y
Z
lui 0'. In canJ] de fat A ec,uatia dJeptet UAJ 1 este - ; = - = - . Intersectiud planul cu OA! , rezobilld
1
6
2
-9
y
deci sistemul de C'cuafii 6-1 + 2y- 9z + 121 = 0,
6
~
-9
O'{x', y', z'), din relatia O.l! 1 = 00' /2, rezulta 0'(- 12, - "1, 18).
26.
(P2) x
a)
Sa se determine m. n E R astfel incit planele (P )

+ Zy- z + n = 0. (P3 ) x + m) -- nz + 10 = 0: 1
sa aiba in comun un punct;
2x- y
3z- I
o.
b) st1 trcacit printr-o accea~i drcapt:l ;

sa se interscctezc dup:l trei drepte paralele distincte.
c)
Ia dreapta
Rezolvar8. a) Pentru ca cele trei plane sa aiba in comun un singur punct este neccsar ~i sufiritnt
ca sistemuJ format cu cele trci ccuatii ale planelor sa fie compatiLil determinat. Prin urmare, este
necesar ~i suficient ca de1Nminantul si.stemului s."i fie diferit de zero (sistemul fiimJ de tip pll.trat).
Ded
-1
L) Tinind scam a de ecnatii1c
- 1 #- 0 sau
It -
1.
re~use ale dreptci (II), peutru ca cele trei plane
dreapt_a este ncces<1r .-:;i suficient ca siskmul de ecuatii P 1
0, P = 0, P
sii tread!. priu
aceea~i
0 sa fie compatiLil
3
simplu nedeterminat. l'unind coJJdifia ca rangu1 matricei acestui sistem sii fie ega! cu rangul matricci
e:xtinse ~i egal cu doi, obfint:m solutiile
Jto6- ,
ttl=--
U=
-2
+JW6
2
~i
69
= _
Jw6
2
-2-JW6
2
c) fn aces't caz trebuie ca rangu1 sistemului P 1 = 0, P 2 = 0, P 8 = 0 sd fie doi, "tar rangul matricei
extinsc a sistemului s.'i fie trei. Astfel fiecarc dou~ dintre plane sc intersccteazfi dup.l o dreapta care
1
este parale 1~ cu a 1 tre1'1 ea pan.
~I
o!11
... outmem
'.
accstc cond1tu
m = n
27. S;'i se calculcze un::hiul dintrc drcapta (d) x

pJanuJ ( P) X - y - Z
l = 0.
-2J,
1 si n #
+ y + 3r =
jw6
34. Sa se
0. x - y - z
-1
~1
2;
+ 4j
-1
lktcrminiim mai intii unghiul rlintrc d ~i N, N

fiind vectornl normal Ia planul P (fig. 7). lJeo.nce N( I, -I, - 1), ohtincm ens 1:: (v, N) ,_=
v N
eo~ - - = 0. l'rin urmare, df' aici tragl'm ~.:on!I;V
cluda cA v este perpendicular pc N ~i deci eli.

dreapta d cste paralel<'i cu planul 1'. H<'imine de
-.;tndiat dacA dreapta apartine sau nu planului.
L7
6x
+ 2y...:.;
j
b) M 1(l, I, 3},
"
_ 2k.
bl
a) M 1(2, 6, I~
;;-
3x-y+
35. Sa se stud
Rezolvczre. Ycctorul director a! drcptei d este

j
a)
"'
'
'
J1f 1 (l, -I, i
36.
s:l sc dete~'
X\
'
12
b) 5x - 6y
37.
Fig. 7
sr,
3
,,f 1 ,
,lJ 2 ~~ iV/3 , ~tiind ca:
JI,(3, I. 0), .11 2 (0, 7, 2), ,11,( -I, 0, -5), M,(-l, I, -2).
JO. Si se sene ccnatia unui plan care b.ie axele de coordonate in punctele
Jf,( -I, 0, 0). M,(O, 2, 0) ~i M,(O, 0, 3).
31. S:t se scrie ccuatia tmui plan care trcce prin punctul A(I, -l, 0) ~~ este
p<Tpendicular pe "'":torul is, ~tiind cii B(2, 0, 3).
32. S.'i se rcducJ la forma norm~l:t ccuatiile urmatoarelor plane:
62 - 22 = 0 ;
b) 6x - 6 y -
7o
33 = 0.
33. S;l se calculcze tlistanta de Ia punctul M 0 Ia planul P 5tiintl di:

a)
.u,(z. o.- ~)
b) J/0 (0, 0, 0),
a)
29. S~L se ccrcctezc coplanaritatca urmatoet.rdor puncte:
(!')
-tx-
4y
(f') I5x-
2z
+ 17 = o;
lOy+ 6o- !90
= 0.
+ y-,
39. Sa se stal
il1 2 (.3. --2, I). ,lf,.(I, 4, 0);
b) M 1 (I. -I, I), J 2 (1, 3, 3), M 3 (4, 0, -3).
9y
6;
38. sr, se st~

M 0 (2, 3, -5) ~~)
. +3 =0.
.
l'roblemc propuse spre rezolvare
a) 2x -
c~H:i'
b) {3x- 4y -;. :
2x
28. S;t sc scrie ccuatia planului dctcrminat de punctcle
sc
+1
X- I
y +1
a) - - = __,
E.;tc de ajuns a Yedea dacft llll puncta! dreptei d apartine planului P. Un punct al dreptei, se
.,(de u~or, este originf'a x = 0, y = 0, z = 0. Acesta nu verifidi ecuatia plamdui ~i rleci drcapta
uu tste continuti'i. in plan.
a) Jf 1(0, 0, 0),
'
y-1~
a)-=--
I d"
/
c)
g~ ~ ~q
40. Sii se scm

.'
a) trece pnn
v = i + 2j+ 3k,,
b) trece prin;
v. = 3i + 2j + ~
c) trcce prin j
(P) x
y- Z
d) trcce prin I
='
-y+z-l=~
scril
41. Sa se
perpendicularei ~
42. Sa se scrul
M 2 (3, 0, 5). Ma~
43. Sa se deti
z- 6 = 0, 2~
44. Sa se deg
2x- y - z = o'
'
70
34. Sa se calculeze unghiurile urmatoarelor perechi de plane:

a) 3x- y
+ 2: +
15
+ 9y- 3z- I =
0 ~i Sx
0;
b) 6x-t-2y-4t+ 17=0 ~i 9x-t-3y-6z-t-4=0.
35.
s:,
se studiezc coliniaritatea punctclor :
a) M 1 (2, 6, 1),
ilf 2 (1, 8, 0).
M 3 (0, 10, -1);
b) !11 1 (1, I, 3).
M 2 (0, 2, 2),
M 3 (-3, 5,
c) M 1 (1, -I, 2),
M 2 (0, -1. 3), M 3 (2, 1, -1).
36.
-n;
s:, sc determine cosinusurile directoare ale dreptelor

X\
y-7
z+3
20
a)-=----12
b) 5x - 6y -t- 2z -t- 21 = 0, x - z
37.
s;,
+3=
0.
sc calculcze unghiul dreptelor
x-1
a) - -
y+2
=
--
2-.'i
=-= - 2
b) {3x - 4y - 2z = 0
2x-t- y-b=O
.x
~~
;;i
y-3
z+1
= -- = -4x -+- y - 6z - 2 = 0
y - 3z -t- 2 = 0.
38. Srt se stabileasdl' ccuapile canonicc ale dreptei cc trece prin punctul
M 0 (2, 3, -5) ;;i estc paralela cu drcapta 3x- y
2z- 7 = 0, x
3y- 2z -t_-t-3 = 0.
39. Sa se stabileasd ccua(iile parametrice ale dreptelor
a) {2x
3y - z - 4 = 0 ;
3x - 5y -t- 2z -t- 1 = 0
b)
{X2x-f-- 2y6=
y +z+ I =
Z-
0
0.
40. Srt se scrie cCliatia unui plan, care :
a} trece prin punctele M 1 (2, 3, 4), M 2 (4, 6, 5) ~i este paralel en vectorul

i
2j-+- 3k;
b) trece prin ~'11(-2, 3, 4) ~i este parald en vectorii v 1 = i - 2j + k ~i
v, = 3i 2j
4k ;
c) trece prin punctelc M 1(1, I, 1) ~i M,(2, 2. 3) ~i este perpendicular pe planul
(P) x -t- y - z = 0 ;
d) trcce prin punctul M(l, -I, I) ~i este perpendicular pc planele (P 1 ) x - y -t- z - I = 0 ~i (P2 ) 2x -t- y
z -t- I = 0.
41. Sa se scric ccua(ia unui plan, ~tiind ca punctul M(3, -6, 2) este piciorul
perpendicularei coborlte din origine pe acest plan.
42. Sa se scrie ecua(iile fc(elor tetraedrului cu virfurile in punctele : M 1 (0, 0, 2)
M 2 (3, 0, 5), M 3 (1, 1, 0) ~i M,(4, I, 2).
43. Sa se determine coordonatele punctului de intersectie a! planelor x
y
z - 6 = 0, 2x - y
z - 3 = 0, x -t- 2y- z - 2 = 0.
44. Sa se demonstreze ca planele X+)'+ 2z- 4 = 0, X-+- 2y- z - 2 ~- 0,
2x - y - z = 0 ~~ _, + y + z - 3 = 0 sint concurente intr-un punct.
v
+
+ +
+
'
+ +
71
45. Sa se determine A ER, astfel ca planele x- y

z = 0. 3x- y- z
>i h - y - Zz + A = 0 sa se intersecteze dupa o dreapta.
46. Sa se studicze pozitia rclativa a planclor
a) Sx
b)
X-
sa
4y- 2z
2x
+ Zy + 3z- l = 0. Zx- 3y + 2z- 9 = 0;

3x + )' + Z - 5 = 0. -3x + 12y + 6z- 7 = 0)
Sx + 2y -- 13: + 23 = 0, 3x - z + 5 = 0.
0,
Sz- 4
0,
.ly
2y- 6 = 0. x
2z- I = 0,
y- 3z "" 0, 2x- 3y + z
+5
2x- y - 4z
~i
3x
0,
8 = 0, 3x
48. Srt se afle ecuatia planului care trccc prin axa Oz

5~ - 7 = 0 unghiul ~ == 60.
+y
+ 2z-
4y
x-2
y+ l
-2
+y +
sa
+) -
Z -
2z -
sc vcrifice
crt
0, x
2) -
M 0 ( - I, 2, I)
+l=
>I
este
.::-5
0.
b) .1lo( -2, 3, I)
c) J/ 0 (0, 0, 0)
54.
sa
~I
(J)
. ''
'i
57. Sa se demon!
+ 2, z = -21 i
21
z - 2
J
I
y -! I
z +2
--=--==-:;::-4
2
-3
x-5
y-2
z+l
-2
y-5
-1
'I
0
~i (d,)
3= 0
x-3
;-1
z-l
-7
J2x + I =
\y + 5z =
72
a) (d 1 ) - =
(do}--=--=--;
-
11
-1
(d)-=-=-
z-9
:0!
~I--"=--=-
59. Sa se scric eo
4x- _v + 3z- l =
a) trece prin ori!
c) est e paralel c:
d) este perpend~
60. Sa se scrie e
nelor x + 5y + z ==
x - 4y- 8z
12
61. Sa se scrie.
este perpendicular l
62. Sa se scrie
paralel cu dreptele
-2
.x+7
X-
y-J
I + z '.... 2 =
\x + y - z-
se sene ecuatiile pcrpcndicularei comune Ia dreptelc :

X -
b) (d,)
~I
se calculel
.l
-I
+- I
2
s;,
53. Sa se scric ccuatiilc perpcndicularci coborite din punctul .110 pc dreapta (d).
imd c(t:
X
tz::~j
scrie ecuatia plamilj
Sti sc scric ecuatia planultti dctern1inat de acestea.
(d)
d) (d,)
z-J
y-1-1
~I
YJ
= -~
y-2
x-6
~~
a} M 0 (2. 3, I)
x-1
drcptclc urmi:itoare sint concurentc:

y-7
>+ 7
(d,) ~
3 = 0.
x-1
~t
56.
~i
51. Sa sc scrie ccuatiile proiectici drcptc1 (d)--= - - - = - - pe. plant.!
52.
c) (d 1)
J =f)
58. Sa se veri!iq
X =
formcaz5. cu planul
z-5
50. Sa se scrie ccua(iilc drcptci care trccc prin punctul
paraleH\ cu dreapta x
I= 0.
49. s;, sc scrie ecuatiile drcptei care sc afla in planul xOz, trcce prin origine
1~te perpendicular;\ pc dreapta
(/')
\;) (J 1)
se studicze pozitia relativa a planelor
a) Sx- z + 3 = 0,
+ Sz- 3 = 0;
h) Sx
a)
8y- z - 7 = -0. x
c) 2x - y
47.
+2= 0
0
0.
b) (d,)
IX+ 2y
\x- Y
63. Sa se scrie
dreapla (d) 2x - ~
64. Sa se scric
I=(
+ 2y- z-
55. Sa se calculeze lungirnea perpendicularei cornune a dreptelor d 1 ~i d 2 , ~tiind c:,:

a) (d,)
J = y- 6 =
-3
X+
L) (d,)
x+7
c) (d 1 ) -~
3
d) (d,) J
y+i
=-
~i (d,) X-~= y_2:__1
~i
y = z
X =
Z-
(d,)
sr.
7:
z+J.
x-21
_y-L5
= -~ ~ (d,) - - = -~
-2
6
-i
y ~ z~ I
~ 1 = 0, y ~ 2 = 0 :
0 ~j
{X + 2)
(J,)
\zx + y ~ z -- 2 = o
56.
= z
-J
::-2
= - -1
~ z- Z
+ 2y + 2z + .-1 = 0.
se calculeze distanta dintre drcptelc

x-7
y-1
z-J
x-2
y+l
z
-~o-~=-- ~j (d.}--=-~=-
J
i
2
J
1
2
(t/ 1) \
x-1.
57. Sa se dernonstrcze di drcptele -~

2
este
v+2
-~
-3
z-5
= - - >
~
x = 31
+ 7.
+ 2, z = -21 + I deterrnina un plan. Srt. se scric ecuatia acestuia.

58. Sa sc verifice C:t drcptelc 2x + 2y ~ z ~ 10 ~~ 0, x ~ y ~ z - 22 = 0
21
~~.x+7
--
= y-5
-~ =
plant.!
:-9
...
- - smt paralcle. Srt se calcu]e?.c distanta dintrc ele. Sa se

~
-1
scrie ccuatia planului deterrninat de accstea.

59. Sa se scric ecua(ia unui plan care trecc prin drcapta de interscctie a planelor
3z ~ l = 0 ~i x
5; ~ z
2 = 0 ~i care :
a) trece prin originc; b) trece prin punctul i\1(1. 1, 1):
c) este paralcl en axa Oy :
5z ~ 3 = 0.
d) este perpendicular pe planul 2x - y
60. Sa se scrie ecua(ia unui plan, care trece prin dreapta de intersectie a planelor x
5y
z = 0 ~i x - z
4 = 0 ~i care forrneaza un unghi de 45 cu planul
x ~ -!y ~ 8z
12 = 0.
61. Sa se scrie ecuatia unui plan care trcce prin punctul M 0 (2. 2. I) ~i care
este perpendicular pe dreapta x
2y ~ z
1 = 0. 2x +) ~ z = 0.
62. Sa se scrie ecua(ia unui plan care trece prin punctul M 0 ( 1, I, 2) ~i "'te
paralel cu dreptele :
-!x - y
+
+
a) (d,)
X+
y+l
z+1
=--=--~
~i
(d,)
x+1
+ 2y _ z +
I = 0
x~y+z~1=0
~~
(d,)
'+
- - - =:-: - -
L) (d,)
y-1
{Zx~) +z=O
X~)'+ Z
= 0.
63. Sa se scrie ecuatia unui plan care trece prin punctul M 0 (2, 1, I) ~i pnn
dreapta (d) 2x - y
z ~ I = 0, x
y ~ z = 0.
64. Sa se scrie ecuatia unui plan care con tine drcapta x ~ 1 = 0, x +
2y ~ z - I = 0 ~i este perpendicular pe planul x
y
z = 0.
+ +
73
'
65. Sa se studieze pnzi(ia dreptei d fatiJ. de planul P.

a)
x-12
y-9
z-l
'
(d) - - = - = - ~i (P) 3x
x+l
y-3
I>) (d) - - = - - = -
~i
x-1.3
y-1
z-4
+ 5y- z - 2 =
(P) 3x - 3y
c) (d) - - = - = - ~i IP) x
~tiind cit :
+ 2z -
0;
5= 0 ;
+ 2y- 4z + I = 0.
66. Sa se gaseasdt prciectia punctului M 0 (4. -3. I) pe plan ill x
+ 2y- z ...:.
3 = 0.
67. Sa se scrie ecuatiilc dreptei ce trecc prin pun~tclc de intcrsectic ale planului
2x + y - 3z + I = 0 cu dreptele
y-5
z-1
-- = -- = -1
-5
2
x-3
.x-5
~I - -
y-3
z+4
= - - "' - - .
-i
-6
Se nume~te_ r
prin j(n) =a~, n e
Un
lJn
~ir
~ir
(a.) este
(a.) este
dacA a 1 ;<l: a 2 ~
Sirul (a") este
68. Sa se calculeze coordonatele simctricului punctului M 0 (4, 3, 10) fata de

x-1
y-2
z-3
drcapta - - = - - = - -
Scriem in acest caz.
69. Sa se scrie ccua(ia planCI!ui determinat de pcrpendicularelc cob>rite din

punctul Mo(-3. 2, 5) pe planele 4x
y - 3z
13 = 0 ~i x - 2y
z - I 1 = 0.
70. Sa se scrie ecuatia planului care trece prin punctul M~. simetricul punctului M 0 (1, 5, ~I) faFt de planul (P) x - 4y
5z
48 = 0 ~i este paralel cu
drcapta (d1) 2x - y - z
1 = 0, 3x
2y
6z - 6 = 0 ~i (d2 ) x
y = 0,
X - y - Z = 0.
71. Sa se scrie ecua\ia planului paralel cu planul x
y
2z = 0 ~i care trece
prin punctul de intersectic a planelor 2x
y - z - 2 = 0, x - 3y
z
I = 0
>;i -~
y
z - 3 = 0.
72. Sa se determine t. E R astfcl incit dreptele
+
+
( d 1)
x-l_y+2_z
-2
+ +
- - - - - =-
l.
s:t fie concurente. Sa se afle coordonatele punctului lor de intersecFe.

73. Sa se determine taieturile pe axele de coordonate ale planului 3x - 4y
6z- 24 = 0.
'(d)x+l_y-J
-------~I
+ +
+ +
Spunem cA- lira
+-
.1
Limitele ~irutillll
Orice ~ir
superior, el conver ..
rior, el este conv
mono3
Criteriul lui S
.i
5 $IRURI DE NUMERE REALE

Se nume~te :;;ir de numcre reate o aplica~ie a tpuJtirnii N in ll. Not<lm valorile acestei aplicatii
prin j(n) =an, n E N.
Un ~i.r (a,.) este miirginit dadi exist<'! un numlir lt1 > 0, astfel incit
lin ~ir {an) estc crescAtor dadi a 1 ~ a 2 ::::; . ::::;; a~ ~ and ~
dacli.
a1
*' o
2 ~ ~a"~
a,H
I ~ M, Vn- e N.
J;lirul (a,.) cste descres(:.tor
! a"
....
$irul (a,.) este convergent dad. exislii a E R, astfel d'i.
'Vt > 0, 3nt
Scricm in acest caz cli lim
din
Spunem
ca
lim a,.
N I
I an -a)
<
(I)
ap = a.
= "+ oc
dadi
II= 0.
(2)
- oo, daca.
spuuem ('ii lim a"

n
Ve
>
3n~ E
0,
N I a,.
< -
E,
't/11
>
(.1)
ne.
Dad!. limita firului (a,.) nu existll. sau este infinita, atunci ~irul (11~) ('Stc di1crgent.
Proprietii~i. a) Dad\
a,.-+ a, atunci ) a,. I-+ 1 a 1.
b) Orice ~ir convergent estc mclrginit.

c) Orice ~ir convergent are o singura. limitli.
d) Orice sub~ir al unui ~ir comrcrgent este convergent ditre aceea.;;i limitA..
c)
naca
all__. a ~i b.,- b
f) Daca all- a ~i ell_. a
g) Dacli
I all
h) Dacii all -~o 0 :;;i
::;i daci:l
;;i dacli all
~ an ~i or:" -
I b 11 1, :eo;;
i~I. Vn
an :::;; b,p Vn E
:eo;;
b.
:eo;; en,
C, atunci
E
N, at unci a ::5 b.
Vn E N, atunci b,.- a.
all -
a.
N, atunci anbn -
0.
Criteriul general al lui Cauchy. Conditia necesari'i. ~i suficient<l ca un ~ir (a 11 )
sa fie
convergent e.<.te
(4)
Limitele ~iruriJor monotone. Orice !3ir monoton are limit<'i.
Once ~ir monoton .;;i miirginit este convergent. Daci'i. .;;irul (a,.) este monoton cresciitor ~i margiiJLt
superior, el converge clitre marginea superioaril. Dacft. (a,.) este monot.on dcscrescft.tor .;;i mlirginit inferior, el este convergent catre marginea sa infl!rioar!L
Critcriullui Stolz. Fie ~irul (bn) monotou cresditur, cu limita
+ oo.
Atunci
lim~= lim an+l- a"

n b,.
n b11 -+J - b11
(51
fn ipotcza cJ. Iirnita dio partea dreapta existA (finWi san rm).
75
~;cui ' ~
(I +
+.
~; m~rginit superior: Iim;ta
este monoton cresditor
Iim(I+-'-)"
n
sa e>te
2. S:t se
~e.
Rc:olvare.
dou~ sub~iuri
"
~iruri {al termeut
Puncte limitll ale unui ~it. Prin punct limit5. al unui ~ir se intelege un nnm:lr a e R, care are
proprietatea cA orice vecinlHate a sa Contine o infinitate de termeni ai :,;irului.
Pie (a~} un ~ir oarecare :;;i A multirileA. Punctelor sale limitli. Numim limit.1 superioarA lim a.
~irului (an) eel mai mare punct limita. din A. Numim limita infel'ioadi lim a,. a ~irului (a~) eel mal
A.
mic punct lim itA din A.

~ir
Un
(a,) are limita dacli
~i
numai dacA lim a 11
limitci unui !1ir
3.
sa
se
nit ~t nu tiD!
Haulvare.
lim aN.
'In -<= N. Dar, 0
a.etl = (ik+ ~
Probleme rezolvate
sa
1. Folosind Jefinitia limitei, sa se verifice di

a) lim
n
" -
3n
2_ ;
I=
1
2"+(-2)"
3"
b) !tm
= 0.
Rezolvare. a) Vom folosi definitia ( 1). Va trebui s.i ari'itiim ca. pentru orice numtl.r pozitiv
tcm determina un rang n 4 E N astfel incit s11. avem, pentru orice n > n 8 ,
2n-I
21 <
----
1 +
Jn
Notind "
~E
e,
C~<
. - - - < c,
3n
3
' ) , re'ultll di pentcu ocice n
3n
+ 1>
sau n
Jc:
pu
5-3<
9C:
> n,
avem 1. - a I < c
~i deci reia(ia ( 1)
n-
2
I
55 ~i deci termenii au. a 07 , . , , difer3 de limita- cu mai putin de
3
b) f'iind date:'> 0, va trebui sA determin!m un rang
EN, astfel incit
,,
Dacl.
p..,.
cto+-+
IOO
"e:
>
Rezolvare,
> ---
este verificaU. Aceasta stabile~te convergenta ~irului dtrc-. Dac:1 lu!m e: = - , atunci nt """'
3
lO
2
1
1
~i deci tcrmenii a,, a,,, .. diferi1 de limita- cu mai putin d e - . Dadl lu!m c ~ - , atunci
3
10
100
arlitA.rt{'i
peutru 'f/, > 0,'

atunri a 2111 = O,:
2"
+ (-
'
2)"
-----<1 .
3"
e
Dar
2"
(-2)'
Jq
<
2"
2.3Q
~i
2 )"
dacli impunem ca 2 < e:, rezulUt n
( 3
1n2
> --. Luind
ltl~
= E
In:_)
2
(In:.
, a vern
2"
+ (-2)'
<1 c, pentru n
>
n,. Prin urmare, !1irul converge Ia zero. Am {olosit
3"
.
3
aici notatia E(x) pentrn partca intreagli a lui x.
76
lim a.=-~
n
S!
s. sa
2. Set sc arate ca \Urul cu terrnenul general a,
2'+(-2)'
--'--'--'- nu este convergent.

2'
(hJ
Re::olvau. Sa observAm eel pentru n par a.rem a,. = 2 ~i pentrn n impar avem 11 = 0, adicA
11
doua sub~iruri convergente Ia limite diferite. Dacl ~irul (a,.) a.r {i convergent Ia. a, atunci cele douii sub~iruri (al termenilor de rang par ~ide rang imJ'ar) ar trebui s.1 tindi. tot ciUre a. DatoriU. unicitAtii
!imitci Unui ~ir contergent, ar trebui ca a sl fie egal cu zero i cu doi. Aceasta este impNibil.
3. Sa sc a rate c. a ~irul cu tcrmenul general " = (sin n ; ) .,., este nemarginit ::'l nu tindc c!itrc oo.
Rrzvlvare. Daca irul ar fi mdrginit, ar insemna eli ar exista un numAr M, astfel eli [a.[ 0, pentru orice num11!r natural de forman=
N. Dar, oricare ar fi ,"\[

= (4k + 1)3 > l\1.
<fk
+ 1>
M3
avem
Sa aratAm acum eel {>irul (a,) nu tinde clltre infinit. Dad. -l'iruJ ar tinde cAtre co, ar fnsemna cli
pt:':ntru 'VI!. > 0, 3ne E N, astfel cli, fn baza relatiei (2), $l avem a"' > e, Vn > n&. Fie n = 2m ;
atunri a 2,. = 0, ceea ce dovede~te cli. ~irul dat nu tinde cAtre infinit.
o" + a:ln.t-t +. + " . oc,.
. ~1rul
.
4 . Fte
cu termenu I general a,=
sa
f3on + f3tn"-l +,,. + fi,.
sc calculeze lim a,..
o
Po
,<0, k.p>O.
n
Re::olvar~.
Putem scrie
n'
t
> )
a,+-+
... +-
a:o+-+ ... + n
n'
---::-----=~+ ~ + ... +~.

n
--~i
n>-
Jim
n.t
I>adi p = k, atunci =
~i
. .
o
dect hm ,. = - . DacA
n
flo
p>
k, atunci a,. ,_
a.= 0.
,.
a,+-+ ... +-
" - - - -n
Dadi p <It, atunci aN = n- - - - ~i Iim . - -t-oo,
n
lim a"' = -co, dacli a: 0 l3o

n
dac.1 a: 0 [3 0
>
0, sau
< 0.
5. Sa se calcu!eze limita ~iru!ui cu termenul general
a,.=
1 +a+
I
a + .. +a"
I
1+-+-+
... +4.
4_1
11$
I a I <I.
77
deci 0
all+t_
Deoarece lim a~~+ 1

n
a, = -a---.-1
a- I
= 0 pentru 1a 1 <
-1
. -:(-:;-:)c::,-,.,:-_-1
3
rezultll. ca. lim a 11
"
Vn
>
V,.
zn-1
2.
2,
2
Rezolvart. Aplicam metoda induc*iei. Re1atia este verificatA pentru n = 2, deoarece a = 2
J
l+Cip+
~i sa se calculeze lim a. Sa se aile rangul de Ia care lnceplnd termenii irului aproximeazrL limita cu !rei zccimale exacte.
t-)"=
di
2
2 (-1)"
a~~=-+---.
+ - -
I il
U) Deoarece
i(l -a)
.. 6. Sc considera 0irul (a,) dcfinit prin a, = 0. a, = 1.
Sa se arate
n
< -" < -_.-'
2" C!
J) S~ com;ideriLDj
S.l ar.1UI.m
astfcl
ca
< C(ll <
= 1. Presupunem adeva.ratA. relatia pentru n l}i ~ arAt.im cA

cgalitate..1. cste
a,.+l
= -
1- IJ"+'
2 11
+ - ,--- .
prima parte a
Dar
~iruri
a)
relatia este adevarata pentru orice n e
Conform principiului inductiei,
( -l}" = 0, rezulta eel lim a, ""'_:_. Tinind seama de relaJia (f), va trebui
2"-1
n
3
lim
n
" e N, astfel
c~ Ia,- ~
N, n ~ 2.
sa
determinAm nn rang
'
. 1 3. 'l
c) a~~.=~
Z'~
Rezolvare. a)
Dar
a, -
si deci n
> 2 + (In I
D~
.!._I = I.!_ , (-I)" I =

3
II+~
a,= --c1
Deoa.rece
w-,, v.. > "
<
_I_ < JO+, adicA 2"-'

3 2"- 3
zn-1
lim
n (1z
> I 000
.3
+ 2) ... (2n)
)/In 2.
3
Deci n; = E ( 2
il
~~
b) Deoarece 0
0 0
'i
(In I :OO) /In 2).
'
.
limitit .in aceasta. inegl
7. Sa se arate ca :
a) lim:'..= 0 b) lim na"'
n
2'
0,
I a I<
d) lim ~;a= 1'
c) lim
n
c) Daca. tinem ~
':)n =
a> 0.
Rezolvarc. a)
Deoarecc 2
11
= (I
J)n
C!
c; + . . + c: > c;.
rezu!it
I
2~
78
~<--
c;
.;;i
dcci 0
"
n
<< -.
c;
zn
Ia 1 <
b) Deoarece
2n
Cum lim-= l i m - - - - = l i m - - = 0, rezuWi eli l i m - = 0.

n C!
II
1~(1l - 1)
11
a - 1
11
2!1
I
I=---, p > 0, deci n I a )11 = n/(l + p)". Cum (1+
1, putcm scrie) a
(I+ p)
1 + c~p
2
<
. Dar
lim
c) SA notiim n
1. Se obscrvii eli.
v:;; =
ca.
C~a:!: Prin unnare, 0
>
d)
sa.
0. A vem
ot,. -
ot,.
I
n
I, V11 .> 1 .!,li deci
n =
1+
1X,.)
11
ot 11
sau. H =
11
~i a-+
>
0, Vn
't
+ c~~~ + c~~;+ ... +
> 1.
Va. trebui
lim---:;- -= 0, rer:ulta: ca lim n- == 0.
.!,li, debarece
c;
y-;;
y-;; >
~i deci
<a:!<-.;-
considerlim .mai intii cazul
arlit~m
, asHer d. n I a [11 ,<
n(n-l)p'
c~
11
a> 1. Atunci.y; >
I. _ Fi_e
y;;_
a: 11 =
1, astfeTcA.oc 11 > 0.
1 + C~IXn+ ... + c:a:>C~a:~,
eli otn-+ 0. A vern

= l + ,.. dcci a= (I +a 11 )" =
a
a
astfcl eli 0 < o:, < - . Deoarcce lim -~0, rezultl'i c5. an-+ 0. Dadl a= l, aiunci a"""" l .!,li
Sii
y;;-
s.'\. ar<l.tlim
<
rezuWI. - - (I+ p)"
0 {ii deci, folosind una din proprietati (I a 11
(n - l)p1
n (n- l)p~
implici'i. an- a), rezutta. ca. na 11 -+ 0.
C~!X=
+ c;-p2 + ... + c:t:/' > C,-;p2,
c'
c'
egalitatea este evidenta. Daci'i a
<
1, atunci scriem a-= -
_.,-
prima parte a demonstratieiVb- 1, .astfet
cay;;;
cu b > l. Prin urmare, V a
1
\Jb
~i dupA
1.
8. Folosind trecerea Ia limitii ln inegalitati. sa se calculeze limita urmatoarelor

:
~iruri
a)
a.=
1!
+ 2! + ... + n!
b)
(2n)!
135
I)
c ) an = _
_ _...
_(Zn:.__ ___:_
. ( 2 )"
a.=. "
J +
(n -
d) an =
l)an-l - n
(n
Rezolvare. a) Deoarecc 0 <a,.<
n n!
!i lim - - - =lim
n
n
(2n)!
nn!
(2n)l
lim
n (n
+ 2) ... (2n)
b) Deoarece
=
<
a1_ = 0.
n
=lim
(n+ I) ... (2n)
"
"
n+
0, rezuWt ell. lim a,.= 0.

n
sin
.5.. <
2"
~,
2 11
Vn E N, rezult.1 di. 0 < a,. < n (_:_)"

3
JimitA in aceasti inegulitate 1i tinind seama cA li;:' n (

2k -
c) Dac.1 tinem seama de inegalitatea - - -
3
an=-2
i
3
an = -
= 0,
Zk
< -.--,
2k
~i
I)'
Zk
2n- I
2n
5
2n - --6
2n
J~m
Vk E N, rezult.1
2n
... - - - ! i
7
Zn +I
2n- 2
2n- 1
> - '-
za
n' ;. = 0, ob!inem
<---
79
+ n 2 z: .. Trecind
Ia
li::' a.=<',
Prill urmare,
2
2
2n- 2
2n - I
... - - - <,<- -
Zn
2n
'
z.. +
2n-
J
'
de unde priJl lnmuJfirea cu ttrmenul ~~=--
2n- 2
2n
obfinem
I
<a; <l---
2n
(7)
astfel ~ 11m "

n
to. Sa
Trednd la limitA fn inep.Jitatn (7), deducem clliw a, = 0.
so
d) Scriind cftiva termen.i ai ~iru1ui, observlm cl acef{-ia siut negativi : a 1
.. -
0, ~ =
2
J'
31
<
Presupunind prin inducfie clla.8 _ 1
0, din relatia de defi.Wtie rezultA cA a, < 0 ~i
a, < 0, V, e N. Notfnd prin b11 = -a,, rezultA
deci in baza principiului inductiei
n- I
n
b a = - - - ba-1+--- $i b, > 0,
(n
Sl obser..,.dm cd b 1
deducem
< 1,
b2
<
b,.
< 1
I)'
v.
+ 1)1
(n
> I.
a.=( 1
< 1, b~ < 1. Presupunfnd prin inducfie ca. b.,_ 1 < I, din rt'lafia demai
b,
Prin urmare, 0
!)li 0
n-1
2n-1
(n + I)'
(n + I)'
(n + I)'
Sll!IJ
< - - - + ---- = - - - < 1.
<
b,.
(2n- I)
< -'----'-
definiti~;
1) 1
ast!el cA., pri11. trecere Ia limitA in ultima relafie, rozultA lim bn
(n
= 0
~i lim a, = 0.
n
"
9. Sa se calculeze lim " pentru :
sA avem ja,
a) a , = - - - - - - : - - - (1 +a)( I+ a') .. . (1 +a")
+ <f.3 + ... + (2n J2

> 0 ; b) " - ---'---'------'---'-12 + 32 + ... + (2n - 1) 2
Re:olva1'~. a) Daca. a
obfinem 0
I"
-= -
< 1, atunci prin neglijarea puterilor lui o: din parantczele de lu numitor

<: a,. < oc.~'~ ~i cum lim o:~'~ = 0 pentru a. < 1, rezult3 lim a, = 0. Daci'i. a = 1, atunci (,. =
"
~i deci lim a,. = 0. fn sfir;;it, da.ca oc.

n
aici
22
"
> I, atunci, ncglijind pe 1 in
atunci b,.
<K
sau
ficcare parantezA de Ia
oumitor, obtinem
Ctll
II-
0<a,<
n(n+ ll
-2--
=a.
oc. o:2
...
CO("
Vn e N.
-n 1 +n
--2-
Deoarcce lim .:x

n
= 0, prin trecere Ia limit! obtinem lim a, = 0. Deci lim:a, = 0. 'r/iJ.

n
> 0.
I+
80
6 - Problema
Procedind ca Ia exercipul a), presupunem eli. ~irul (n) ar fi convergent dHre l. Trecind la
timita. in relatia de definitie a ~irului ~i tinind sea rna col\ Je ( 1, 3), obtinem I= 2. Pentru a arclta
-ca I= 2 este intr-adevar liinita !iirului folosim proprietatea g). A vern
Dcoarece an_1
<
3, rezultA ca. a,
!i
2 - 2 = 1.
= I + -- - 21 -.
1. -II
an-1
n-1
a~-1
<-,
"
lei ca.
ast-
1'::'

1 - 2a., a,.,.l j
Aceasta relafie
a vern
= D. dupil pcopcietatea g) rczulta
(J;
$i deci este convergent,_
Deoa~ece 1:( ~
Din relatia de
I
Vn.EN. Prin urmare,-
+ - - > 1+- =-.
~<
an
a. =_2.
a;_
a.rr:
ca aceasta sU aiM rid
11. Folosind' teo rem a de convergenj5. a ~irurilor monotone ~i miirginite, sa se

.cerceteze convergenta urmatoarelor ~iruri:
a)
n"
a.~--;
$i deci $irul
(n!)'
c)
e)
~i deci este convergmt1
a.~~(a._,+-"-)
2
a > 0;
a ,~ a.(2- a.), 0 < a <I.
a~_ 1
a;_
d) a.~---, a0 ~ 0, 0 <a
<
I;
d)
sa. observ~m pd_
stabile$te U$Or ca. 0
< "'
= -I o:!'
Re:wlvare. a) Compadim doi termeni consecutivi pentru a stabili monotonia !iirului. Avem
a,.+I
a 11
I)"< - - <
+ 1)"+ 1 (n!)a
(n + l)"
1
(
- - = - - --'-----'-- = - - I + 2
[(n + 1)1]
n"
n + 1
n"
u + 1
n
(n
-dcoarece !irul cu termenul general (I
+ ~
I, Vn
> 2,
Cci OU-1 -OU+l
_I_(I+~)"
+
= 0. Dcci lim
n
Aceste relatii a.ni.~
$iruri siut mArginite, ~
de de!initic scri~ ~
a 11 = 0.
=.J-;;: a =Ja+,.J;;, ... ,a =Ja+Ja+ ... + ../a, ...
b) Putemscrie'a0 =0, a1
glijarea ultimului J;; Sin expresia lui
> 0 Ji, ~
!ntr-adc!i'i.r, avem a 11~
n
rezultA l = lO e, astfcl ca. l
a.
este crescMor !i tinde catrc e. Deci 1i.-ul (a.,) este des-
cresccltor i, cum a, > 0, rezuWi. ca. este ~i mi'l.rginit inferior, Prin urmti.re, este convergent. Daca.
.notam l = lim a .. , atunci, trecind Ia limitA in relatia
n
= .
> 0 $1 a 2
11
Prin ne-
a,., obtinem
Trccind Ia limit! in act
.astfel ca rczu1ta an_1 <a,., Vn e N, ~i deci :;;irul (an) este crescator,

Din relatia
11
Ja + a 11 _ 1
rezulHi.
a!= a+ n-t
a
an-1
de unde
all=-+--
a,
an
82
cele doua ecua.tii olf1:i.ol

~i
deci $irul (a,) este
Fie l = 11 = 12 = lim ~
n
~~
de('i 1 =
+ j~
b) Pu tem .erie
2 1 + ~ + ... + (2n)'
_;:_...:......:......:....:...:.:..:.....::2_
I' + 3' + ... + (2n - I)'
2' + ~
---------------
+ ... + (2n) 1
1 + 2 + 3' + ... + (2n)'- [2' + i ' + ,. +
1
+ 1)(2n +
2n(2n + 1)12n in(n
+ !)(in + I)
_:_...:__:.:c.___:__:_
2n(2n
- 2' (I'
+ 21 + . , . +
n')
=
(2n)'J '
I)
I)
6
(7)
astfeJ cA. lim a,. """ 1.
10. Sa se cerceteze natura

a) " =
1+
a._
. a0 = 0 ;
>
:
2
b) a,= I + - . a0 = I.
a.,_l
Rezolvare. a) A vern a 0
deducem cA. 'i a,.
~irurilor
0, ~~t= I, a 2 = - . Folosind metoda inducfiei, presnpuntndcllo._ 1 > 0...

2
0.
Deoarece a._1 > 0, V,.eN, se ob~ine a,.= (1 +a.,_ 1 )- 1 < 1. Prin urma.re, 0 <a.< 1, VnEN~
SA presupunem acum cA. ~irul (a.) este convergent !;li fie I = lim a.,. Trecind la li.mit4 fn relatia
n
a~=( 1 +a,._ 1)-l, obP,nem pentru deterrninarea limitei lurm.!Hoarea ecuafie:
1
1,1
= (-
J5)
~i deoarece a
2
11
-1 = - - - . Prin unnare,.
I+ I
(0, 1), rezu1U\ cA. numai valoarea I=(- 1
+J"i>
2
ar
fio
posibiiA.
(-l+J:5i
SA arA.tA.m rnai departe cA I= ..:.._..,:......>e__.:. este intr-ade.,rft.r limita rului (a11). Folosim
2
de!initi:t; dat find> 0, va trebui &t determinA.tn un rang n~. e N; astfel ca pentru oricen > n&.
sA a vern Jan -
Ia, - II
l! < e. Intocuind pe a., cu expresia sa, obiinem
I
a.ici am folosit faptul
Dac<'i notiim
b~
atunci bn < K !ji
II ~ /' - I- Ia,_,, =
+ a.,_1
ca. l satisface
ecuatia
(l+l)(l+a,_ 1 )
/( < 1.
+ a"_ 1
12 + l -
(I+ I)( I+
a,_
1)
1 = 0.
se vede ca b,.
Obtinem ast~cl ja,. - ij
11 - -I
-d
Ill 1 + "~~'-l
<
< --
Kja,._ 1
1+1
-
~i
lj $i K
dacA
<
punem K
= ----.
(I +I)
I, VnEN. Deci
sau
Trecind Ia limiti1 in accast~ inegalitate
tinfnd seama cA lim K"- 1 = 0, rezuita lim a~= l.

n
n
2
5
b) AYern a 11 = 1 + --, a 0 = l $i deci a 1 = 3, a 2 = - Prin inductie deducem c;a a 11 > 0,
an-1
3
2
Vn EN. Apoi, deoarece a,.= l + --, se vede ci1 a,.> 1, VnEN. Deoar.ece a,._ 1 > 1, rezultA
an= 1 +
-- <
a,._.
+ 2,
!ji
Vn EN. Prin urmare, $irul (an) este mi:irginit: 1 <a,.< J, VnEN.
81
6 - Probl.me de ma.tematiei supertoare - ed. 2211t
~irul
Deoarece
>
(a.), a,.
~i a,.~ < 1 (J;;

<
a
0,
J;)
!:.._ <
1 implica.
a,.
Din relatia de mai sus deducem
11
~i
a 11
~i
.
"f/Jt; aceasta araU1
ca
rezultA a._1
cste crcsci.Hor,
a,. <J;+ I,
<
deci este convergent. Fie l = lim a,. ; treciml Ia limita. in relatia a,. =
<
at
a.
~i
deci
1
'"-
<
(a,.) este mlirginit superior
J a + a,._
1,
obtinem l =
(1
Ja + l,
deunde_l =
c) Deoarece a
0
a;_l -
>
+ J i"+""4aJ
>
0, prin inductie se poate arlita cl a,.
0, Vn E N. Din relatia de definitie
avem
2an an-1 +a = o;
2
Aceasta. relatie arata ca x = an-t este o radA.cinli rcalA. a ecuatiei x
=a!- a ~
ca aceasta s:1. aibli rlidlicini reate trebuie ca 1:1
~i
deci
-(a~
~i deci ~irul
(a
este descrescator. Deoarece a 13
)
11
>
a ~
11
2a,.x
1 -a) <0
0, VnEN, rezulta eli (a,) este m11.rginit inferior

n
stabile~te u~or eli 0
rn
a2
a
< a 1 = - < 1, 0 < a 2 = -2 - -8 < -2 <
2
a
<a,.<-<
0. Pentru
J;_ Apoi rezulta
!]li deci este cow.fergent. Trecind Ia limWi in relatia de recurenta, obtinem lim
d) SA. observAm
+a =
a~ =
J;
1. Prin metoda inductiei se
1, Vn e N. Deci :;>irul (a,.) este m<lrginit. Apoi, ave--..n at- a3 =
2
(a 1
+ a,)(a, - a1 ) < 0. Folosind metoda inducpei, vom presupun~

-1 a 2 > 0 ~~. a -a, =
2
2
2
2
ca. au-t-a t+1 > 0 J?ia 2t-a2.t+ll < 0 ~i va trebui sa ar.1t.1m cA a 2t+1 -au+3 > 0 !jli a 2 .t+Z-a2k+4 ~ 02
1ntr-adcdl.r,
a1em a2k+l - au+a
a~t
= - - 2
ait+ll
- - + --- =
(a 2 t+ll
+ au){a2 t+2 -Oat)

2
> 0,
. Daca
Aceste relatii arat~ eli ~irul (a2k) este crcsclitor ~i (a 2.t+ 1) este descresc.1tor. Cum aceste dou~
sint m8.rginite, rczulti\ c5. ele sint convergente. Fie 11 = lim au ~i 12 = lim a2t+l' Din relatia.
~iruri
de definitie scrisi\ pentru n
2k :;;i n = 2k
.. Prin ne
a 22 t-l
~i u+l
'
Trecind la JimitA in aceste egalitll.ti, obtinem sistemul 11
cele doul< ecua\ii o!Jjinem (1 1
Fie l
~i
dcci l
12 )
11 + ~ (1
_a _
a_,, .
2
= - -2 li, 12 = 2
2
+ 12 )1 ~ 0. Cum 11 ;,
~~
12
;,
O. 'ewllil d
~ l,
au aceea'i limiUi..
este convergent, deoarece cele doua sub~iruri care-1 compun
a
1
a
a;~l o'utincm ecuatia 1 = - - -l~
! = lim a 11 Trecind la limita in rclatia (tn = - - ---,
2
2
~i deci !jlirul (a
\
1 obtinem
11
'2
= - 1+
J 1 + a > 0.
83
e) Relatia de definitie
x1
2x
+ a,.+ 1 =
a !}irului se
scrie
a! -
2a,.
+ a,tl
= 0.
Aceasta araU. c~ ecuatia
a)
a vern
0 are ra.dacini reale !}i deci L\ = 1 - a,+ 1 ~ 0. Prin urmare, a,+ 1 ~ 1, VneN.
De asemenea din relatia aR+l = a,.(2 -a,.} rezulta a,.+ 1 ~ a 1 (2- 1) =a,.
Aceasta arata ca .,iru1 (a,.) este crescA.tor ~i, deoare~ a_. ~ 1, Vn e N, rezulta ca !}irul {a_.)
~ste convergent. Fie l =lim a 11
cu solutiile I
~i
deci l
=0
"
~i l = 1.
prin trecere Ia limita in relatia de definitie obtinem ecuapa 1=1(2-l)
Deoarece (a,) este cresc.ltor !}i a,.
>
ca
0, rezult:l
a" nu tinde catre 0
1.
l2o Sa sc arate cil. >irul en tcrmcnul general a. = ( l

descrcsditg.J"
+ ~) +1 estc
monoton
~i
m5.rginit inferior.
Rezolvare. Fie a > 0. Dupa formula binomului lui Newton aveni ( 1 + a)"= 1 + C!a + c;a2 +
+ c:a"
~ 1
+ an
...
!}i deci
DacA inipunem
(l
+a)"~
(8)
1 +an, Vn EN.
deci (I
+~
I ,
+ - I-)" > 2 + - -
n-1
)"" > 2 + 0~ > Zo Vn
til
'J
n' fi nd ~ E(Jtil
n,
I
Luind a = - - - in inegalitatea (8), obtinem
(n - 1)
~i
Deci
Vn
N,
n-1
----
k
k- I
E
No Aceasta arata ca ;u1 (a.) est<: mArginit inferior.
Daca. lui:im acum a = - - - in inegalitatea (8), obtinem consecuthr:

,,~- 1)
( 1)' > 1+--> I+-;1

I+-;
")'(")'
(~
~+1
I
1+-;
1+--
n2
nt- 1
"'"I>-,
l>
de unde a,_1
astfel cl al
'
> a". Deci .,trul (a,.) este descrescatoro Tinlnd seama ca
a, = ( 1 +
c) Putem scrie.~
ja- a,l= (-1)1
Daca. p este pa~. a~
obtinem lim a 4 = e.
n
13o Folosind ~riteriul general a! lui Cauchy, sa se demonstreze convergenta

urmatoarelor ~iruri :
a)
cos x
cos 2x
cos nx
a.=--+--+
+--:
3'
+ (-l)"+lo~o
c) a,
I -
3'
+ -3[. +
b)
a.= I + -22 +
Rezolvare. Vom f&losi conditia neeesa.ra ~i suficientA. sub forma (-1:).
84
+ u2
( '
=n+l-;
linEN,
a} Fiind dat e > 0, va trebui s. determinam un rang ne eN, &$a incit pentru orice n
a vern ja,.+P - a,.j <l e. Dar
cos{n + I)x
ja,.,- a,/=
_c_o_:s{__+:._:_P:._)x_l
I (
+ ... + ,
,. - - jcos{n + I)xl+ ...
J"+l
> n, sa.
JHJ
Jn+JO
I
I
+ -jcos{n
+ p)x/ ) ,. - I ( I+-+
.. + -I-)
JP 1
Jll.fl
JP-1
f+r-
I .'-"...!.__ _
=-..
_:\11+1
3
Deci
I -3 ( 1 - I) < - I ,
-a,. I<-11
ja 11 u
Dacl impunem acum ca.-I23"
{B)
n, fiind n,
<
+1
3"
e, adicA n
>
'r/p E N.
23'~
E"( -lnZe) atunci

lnJ
ja,.+,- a 11 j <! e:, Vn ._. "
-In2<)
In 3
- - - Prin urmare, conditia (i) este verificata. -5i deci -5irul (a,.) este conver-
gent.
I
= ---
b) A.,em ja,+P -a,.)
{n +I)'
k-
(n + 2)
+ ... +
(n +Pi'
Tinind seama ca.- <

k'
--.-k(k -I)
--. 'r/k > 1, obtinem

k
(~ _ _
I )
/a,,_ a,./ <
n+I
+(-I _ _
I .J + ... + (
I
__
I )
n+l n+2
n+P-I +P
I
I
I
=----<-<!,
n
I
Vn 1> - , astfel cA. a1cgind n,

<
c) Putem scrie
I- a,/=
I
n+P
= E ( ~} condijia (4) este lndeplinita. $irui (a,)
{-I)+I _ I_ + ... + {-I)+>+-! I_

I_
I_ _ - I + ... + (-!)'---.
II
+I
+P
n+I
n+2
+P
/
Daca. p este par.' atunci
ja,., _a,./= ( - I - _ _I_)+ ... + (
n+l
n+2
_ _I_)=
n+p-I
n+P
DacA. p este impar, atunci
I+
este deci convergent.-
_a,/~
_I__ (--I
__1_) -... - (+PI
.+2 n+3
n+.I
85
14.+7 -
Deci
"'n I> "e
<
a.J
, Vpe N, ;;i daca
alegem n> E (
~ J ~i "e =
E (;). rezult&
ca /a,.u -a,./< c.
Vp e N. Condifia (4} este fndeplinita $i deci ~rul (a 11 ) este convergent,
14. Fo!osind oriteriu! general a! lui Cauchy, sa se demonstreze divergen}a ~~

mrilor:
1
I
I
b) a. = sm
. n.
a ) a. = l
+ -2 +-3 + ... + -n ;
Rezolvare. Trebuie ~ arAtlim

~i p E N, astfel ca Ja11 +S>
>0
rela~ia (<I) nu este indeplinWi. Va treb11i

> E, Vn e N. '
ca.
n+1
n+2
n+p
I
I P nn
. urmare,
- a,. > -
an+l-a"
b,
n+1
1b
n- I
+--In~
ar1itiim cii nista
de unde se vcde ca, dac{~
rezulta ca $irul este divergent.
.;
= -
+ ... + lo
(n- I)In3
b~ = {llj
bll+l -
p
n+p
+ --- +, .. + --- > - - - ,
.
I d
Iuam p = n ;;1 e: = - , educem )a2 ,.
~irul (a.} fiind crescli.tor, rezulta.
U 11
a,.J
1
a) Avem jaot+P - a 11 ) = - - -
sa
c) Scriem
+{1~-l)i
Oin ultima relatie se ved
ca lim a. = oo.
IQ.i
b) Presupunem c1 ~rul {a,.) este convergent ~i fie I= lim sin n. RezuWi. ca lim[sin{n + 1) n
n
- sin(n - 1)] = 0, adicA lim 2 sin 1 cos n = 0 ;;i deci Jim cos n = 0. Dar lim sin 2n = I, caci
n
n
n
(sin 2n) este un sub$ir allui (a 1 ). Pede alta parte lim sin 2n = lim 2 sin n cos n = 2llim cos n ;.., 0.
11
n
n
Prin urmare, 1 = lim sin n = 0. J)eoarece sin2 n + cos 2 n = 1 ~i deoarece am gilsit cil Jim (sin 2 u +
n
n
:+ cost n) = 0 ajungem la o contradictie. Deci nu exist& limit& Prului (a~J.
15. Folosind criteriul lui Stolz, sa se calculeze Jimita ~irului (u.). ~tiind
a) u.
c)
u.
a
=-.
n
a > 0 ; b) u.
n' a>
=-.
a
.
b,
hm u,. = lim
11
n b,+l -
Heciproca acestei'aj
"ti
=1m~
1
"
,\
a,
b,
+ 3n2 + 3n +
= hm --'-----'----,~
.
n3
a"(a -
1)
n3
- - - hm
a- 1 n
'
Evident, exista. lim v .-..:

n
17. Fie (a.) un.;

t~
. a~+l In 1po;
11mn
a,
3n2
+
a
3n
11
+ 1=
a''
lim
n
a -
lim
1 "
(m
+
a"
18. Folosind rez>
v~r11 ; b)
Aplicind inca o datA acela$i criteriu, ebP,nem
a) u.
lim 6_n_+_6 = lim C6"-n'-'+-:'1::.2_-___:6'::n'-----6 ~ __6_ lim _.!_ =

0
11
a"
n
a"(a - 1)
a -1 n a"
~i deci, inlocuind mai sus, glsim lim u,. = 0.
Rezolvare. a) lim
n
c) lim ttn = lim
n
86
-j
de unde deducem ega.lid
.
3(n2 + 2n
1)
3(n
1)
I - 3n 2 - 3n - I
hm ---'"--'-...:C'-'---"---'--'--:-:'---'-~-------~
n
a 11 (a - 1)
=-.:
Rezolvare. Fie u.
+ 3n +
--'---3n 2
Pentru caiculul ultimei limite vom aplica incA o datil critcriul lui Stolz, dcci
hm
Pentru a ara.ta cA. ~
= an
aH 1 -
n1ediilor aritmetice J
Iimv,
cu a,.= n 3 9i b,. =a". Deoarece a> 1, rC'zult:'i. c;l (b,.) f'ste cr(~cilor
b.
oo. Aplicfnd criteriul lui Stolz, rezuWi
16. Sa se arate
a" ~i b,. = n. Evident, b.. este cresciltor ~i are Ji-
;;i tinde ciltre
ultima egalitate amj
I :
1
mita +co, astfcl incit putem aplico. criteriul lui Stolz, Deoarece Jim a n+1 - a "= hrn a"-+
- - --, -a"n b,Ht - bn
11
11 + l - II
..,. (a - l)lim a 11 , rezultli. ca. lim u .. = 0, dacil a ~ 1, 9i lim u,. = oo. dacil a > 1.
b) fn acest caz u,.
11
I) In 3 + + l-In (n + 1)
Rezo/IJQre. a) A vern u. = a., unde a.
II
Re::olvare. Apliclnd-~
n
n- 1
1
- l n 2 + - - J n j + ... +-In(n+ I)
I
2
n
n In 2 + (n -
lim u~ =lim ;
.!JI
l ~
.
c) S cneru
u,.
a,
= -,
un d e a 11
1
" z+"--- 1 13
n + ... + -
-In
1
(n- l)ln3 ++ 1-ln(n + 1). Avem
b,.
n+ 1
u
a~+l- a,. = - - I n 2 +-In 3
I
n-1
+ - I n >,
2
2
+ ... +n
1n (n
ln ("
1)
I) ~~ b, - n In 2
- -I I n (n + 2) n + I
I
I
I i n (n
-In("
+ I) ] ~ In 2 +-In
3 + ... + - n
2
n+l
+ ... +
[n
-In 2 -j;o
l
+ 2),
b,+l - b, ~ (n + I) In 2 + n In 3 + ... +2ln (n + I) + lln (n + 2) -[n In 2 -j;o
+(n-l)ln3+ ... + lln(n+ l)]=lnz'+In3+ ... +1n(n+2).

Oin ultima relatie se vede ca. (b 11 ) este crescAtor Ia +co. Deci
I
lim u,.
lim
In 2
"
ln2+-ln3+ ... +--ln(n+2)

2 _ _ _ __::__,__..:._
n+l _ _ _
_ ___:c._
+ In 3 +.,. + In (n + 2)
--ln(n+3)
n+2 ___
lim .::.....c..::_
n
In{" + 3)
0.
{Yn ultima egalitate am aplicat inca o data criteriul lui Stolz.)
16. Set se arate ca dad'i. ~irul (u,) este convergent ~i lim "
mcdiilor aritmetice v, = (u 1
+ u + ... + u,)Jn
2
a. atunci ~irul
este convergent ~i lim v. = a.

n
Reciproca acestei afirmatii nu este adevarata.

Re::olvare. Aplicind criteriul lui Stolz ~irului (v,.), obtinem
lun v,.
n
.
= 11m
11 1
+ u 2 + ... +
u,.
+ u,.+l_-_(c."c;t_+'--'u,"-+.:....;c.:..:..:+.....::u"'-,)
n+1-n
11
.
= hmu,.+
1 =a.
n
Pentru a ar1ita cA ;rcciproca nu este adeva.rata, considerU.m exemplul urrnlttor: ulll
:= {
-1)". ca
0 pentru n par,
v, =
li
{ 1Jn pentru n impar.
Evident, exista lim v, = 0, dar (u,) nu are limit& (avem ~t == 1 -
1 ~i uu+t = -
1-
1).
17. Fie (a,) un ~ir de numere pozitive. Sa se demonstreze ca lim

n
lim a,+l in ipoteza di ultima limita exi~Ui.
n
ya. =
a,.
"/ln a:,. Ap1tctn

d cntenu
. . I IUl. StoIz, obtmem
. u,. = V
Rezolvare. Fte
a,, ast f eI ca. ln u,. = n
.
ln a,
hm 1n u, = hm - - = 11m
n
n
n
n
_l:_:n:::c'-:+<:!l~-_:l:::nc.:::!C.. __ 1,.m In a,+1
n+l-n
a,
de unde deducem egalitatea ceruta.
18. Folosind rezult~tul precedent. sa se calculeze limitele ~irurilor:

a)
tt,=yn;
b)
)
R ezolvare. a lim u,
n
u.=V'a. a>
=
+ -I
. nllm
n
n
I.
0; c)
u,=ya a a., a.>

1 2
b) lim u,. = lim!!:....

n
n a
'
= 1.
0 ~i
a.--> a.
19. Sa s.e arate eli ~irul cu termenul general a. = I + __!_ + __!_ +

II
21
este convergent ~i are limita e.
+nl
R.3alvare. Pentru stabilirea convergenfei vom aplka criteriul general al lui Cauchy. In act~:;t
.cop. s1l observAm. cA
I
h) Se observi :
n = ~k - 1. Se- ob~
definitia ~irului a~
n :::-: ~, astfel in cit 1
a-+ = - + -:---=:- + .. ,+ ---,-:

(n + I) I
(n + 2)1
( + p)l
.
-~-[1 +--~+ .. + -:--::-:--1-:---:-J <_!_[I+ _I_+ ... +
I J ""
("+ 1)1
n + 2
(n + 2) ... (n + p)
n
n + I
(n + I)'-
IJ
"
Da.eA alegem n .... E {
este
DD ~ir
J.
:>
l'rin !ll"l!l:trc, inf a 1 ~
1--:--~
--
S111Jibr se aratJl
astftl dl. a 1
2- I
1:) S1 ohservA ~
("+!)'
--~~:--1
1---
<n
n+l
attJuci pentru orice n
>
21.
I
+I
2
--=--<-
n
nl
n
inf
tl 4
s;, sc del
+ inf b -~
J?,z,Jharc.
D~
'r/nE::o.l. IJed sup (
"c a vern fa,., - a,. I <. e, 'rt/p
'
"
22. Sa se gill
N, dcci (a,.)
convergent.
+ C~ 2 + ... + c: ..!. Putem
n'
a > 0. S;i i se -~
serie
l?ezolvare. Putea!
--dnt a
.o;;i
_!_:A= j
I(
Jar peutrn a avem
I) ( n-1)
.. + nl 1--; ...
1---,.- .
Pentru a
<
I, ;1
;
1 - - <1: 1, Vi = 1, 2,, . , n - 1, rezultl U
Deoarece
e,.
<
a,., Vn,
decl e <lim " Apoi, pentru k :Ei n, avem
~i lim e11
,
:!E;
lim a.,
.'J
= 1, atem lim ~~~
' ;. I + I + 2: ( 1 - -;;-) + ... + k: (1 _
f.-) ... (1 _ k ~
I).
23. Folosind i
astfel cl, prin trecere Ia limitA, obtinem

lim e,. ~ 1
n
Prin urmare, e ~ at, Vk
2!
k!
+ 1 + - + ... + -,
a) h m -.
u 3n11 1- 1
;
'I;Jk E N.
N, ~i deci e ~ Hm a 11 Rezultll. c.ll. Jim an =

n
n
24. :-;;l se ara:

C'.
a) a,.
20. sa se determine marginea inferioara ~i marginea superioar;l pcntru urmatoarele 0iruri :

a) a.
I - __!_;
n
b) a.=-'-n(-ll"+sinn.:C.
2 '
Rezolvart, a) $irul este cresci\tor
_,i
c) a.=Z+\-2)".
1-
>
< e.
>
0 exist.1'i. a
A poi, sup a 11 = 1, deoarece a, :!6; 1, Vn E N, ~i pentru orice e i> 0 exist!
1 - e, Vn
>
+,
deci n, = E (
+)
23.
tlll
convergent c'tre '1. Marginea inferioarA a -rului este d(''C'i
primul termen a 1 = 0. Intr-adeYiir, avem a,. ;;;>- 0, Vn E N, ~i pentru orice e

utfel cl'i. a 1
r1
1
0
Nj
sa
(l
se ara:
tinde catre
26. Sa se cal<
1+1
a) tl~ = - c)
88
n2
1' + l
au=----;-
+-1
nl
ob~ervi1
h) Se
eli a,.""" 1, daca n = Zk, a,.- 1 +
_!._,
n11
dacA n:::o:.fk+ 1,
~i a,.= -1+ ~,
n
dacA.
n = ~~~ - I. Se obsenA dcci cA inf a,. = - 1 ~i sup a,. = 2. SA ara.HI.m c1 inf a,. = ...... 1. Din
ddinitia ~inilu i atcm a" ~ - 1, Vn E N; apoi, dat fiind !: > 0 trebuie s:i determinAm un rang
n~ =- S, astfel incit a,&<
1 + e. Aceasta ultimA inegnlitate are loc dacli
nu-t=- l
+ __:__
<- 1 +
1) 2
('lk
a1
> 2-
c;.
c) Se obst"n{t di. a,.

J'rin \lrltlarc, inf a, =
__._
+ 2"
==
.......
~ 2,
't/n E N. Fiiud dat e:
E (
>
pcntru n par !?i a 11 = 2 - 2"-+ -
X!
co ~~ sup a" """
deci nt
e:
Similar se arata ci'i sup a, = 2. fntr-ade,dir, an

a~tfd t:.l
> _!_,
c:, adidi (4k- l)a
~,-)
vr::
0, existl a 1
.,.
2,
oo pentru n impa.r,
t- oo.
21. S:t sc dcmonstrcze d\ sup (a,+ b,),;; sup a, + sup b, ~i inf (a, + b,);.
+ inf b,. oricarc ar fi ~irurilc (a,) ~i (b,).
inf ''"
Nrz<Jlmrc. Df"..oare(e a,
~sup a, ~~ b, ~ sup b,., Vn EN, rezulti1 a,.
b,.
~ sup a,.+ sup b,.,
V~r E: ~. l>C'ci snp (a,. -t- b11 ) ~sup a 11 -t- sl!p b,.. Similar se demonstreaz:t. cealaWI. inegalitate.
22. Sa se gaseasc5. punctele limit{l ale
deci (.)
J?ezolvare. Putem sene a 2 .t = a
>i
~,A ~ { ~ }
...
.OJ
1
I .
+---+~I
2k
1
-
--
2k+ l
< l, lim a, =a ~i lim a,.
1t
lntr-adevlr. pentru
atem la2 t + l - al
1ar pentrn a
Pt>ntru
(an). unde an=
aC-lJ'a+l
+ _!_
se determine limitele superioara !]i inferioara.
a > o. S:t
;inl
~irului
l, a1em lirn a,.= lim aH
<
e, 'r/k
au+l = a + - - - _ , a.
2k + 1
Deci punctele limitl
~ . avem \a,.- ~I~~< '

>
[~2 (_!_-
Vk
>
1
E ( 2, ) ;
1)}
I
I, lim a,. = - :;;i lim a 11 =a; peatru,
a
n
>
= - ; pentru a
1 ~i rkci in acest caz ~irul (a.) estc convergent .

2.1. Folosind definitia limitei unui :?ir. sa sc verifice c5.
112
a) lun - 2- II
1-- 1
J11
"'
lim~.~=0;
n 2u 3
l
b)
~-;
.)
n'
lim~~=
n 2n 1 +2
2
c)
24. ~:1 se arate c5. ~irul cu termenul general an nu este convergent
~'
a) ""
urm;J.-
25.
sa
(l
+ cos nc;) -n "+ -1;
b)
a,=
+ (- l)"n
I+
se arate eft ~irul cu termenul general all = n3 sin
1t..:.2
este nemarginit ~i
am tinde c5.tre infinit.
26. Sa sc calculezc lim" ~tiind d. :

n
1+2+3+ .. .+
a)
d/1
c)
~l,
Jl
nz
-=
!3+2~+3'+
.+
Jl:l
b) a,
tll
2ll
3'
+ ... + nll.
n'
I
2"
1+-+-+--+-
2
d) a,
n'
89
27. Utilizind trecerea Ia limita in inegalitati, sa se calculeze limita pentru urmiitoarele ~iruri :
n
, I 1)
a J n=--smn.
2
.
11
a"
a,
n'
(n2
= - ,
n!
l)(Jn
b)
I)
n'
a,.=-;
nl
c)
a > 0 ; d)
a) a, '
28. Sa se calculeze lim a,, ptntru:
"
a,= y.n 2 +
c)
a,=
3"+1
a,=
""
IX 11
f) a. =
j"-tl
a,fl+l
, " > 0; h) a,= (1

+ 6"
Jl"
-f-
+ [3"+1
1 -f- ~ "
2" + 23"
a,.=
i)
11 2
3" -f- 5"
e) a.=
g)
d) a,~
1
1 + '\'=-:
+ 2 + ... + ..,ju. -1- u ; !J)' a,= JniJn + I - jn);
Jn + I - {In; d) a,= {in[{/ In+ l l ' - -\!In- i)'l;
a)
">
~>
0,
0;
+ ~2 + 2~ + ... + ..!..)
3 l" +2" 12"
11 ";
i)
k)
a,=
3"-f-Ji"-1-26 11
29. Sa se cerceteze natura ~'rului dat prin a, = ---.,.

1
a0
an-1
0 >i a, = I.
a. =
a, a
>
b)
0 ;
+ -2 , a =
0
~irurilor
a,.=~. 2 . .2. ...
11!
c) a,
I ;
d) a,
an-t
10
5
i
35. Fie
11;
1)
at unci 1.'
sa
sc demonstreze
36. Fie I
l
= n-f-1
- I + 11-f-2
- l + ... + ;
n-f-n
31. Utilizlnd criteriul general al lui Cauchy,

:
sin 2x
a J an = -sin x -1. --2
<(lad.
monotone >i marginite. sa se
+ Z(n
+ 3(n
~irurilor
cazurile
30. Utilizind teorcma de convergenta a

terceteze convergen ta urmii toarelor ~iruri :
a)
pcntru
+-
c1
conn~rgcnta
."\7. S:i "
a) a,.=
+. ..+sin nx .
-'
a,=-+
1 . -4
b)
2"
c) a,. =
1
l
+-+
... +[1+3(-1)](1+3n)
- - - - - - c) a,=-+-+
.. -+--:---17
25
3-6
(n+1)(n+<)
d)
a.=-+-+
.. -+--12
23
(n + l)
32. Folosind criteriul general a! lui Cauchy,
~irurilor :
a)
-~+_1_1+
+~
1
3

2n + 1 '
a. -
b)
a,
sa
se demonstreze divergenta
38. Sa se
1 + /iI+ + ,;;;1.
-/1
este converg1
90
urm5-
+ -I + ... + -I -
33. Sa se a rate ca >irul a, = 1

2
n
34.
Folosind criteriullui Stolz. si"t se calculeze limita
I
bJ an=
I+,-+---+ r
c J all=
"
"
urmatoar~lot iruri:
I
1+-+---+2
In " este convergent.
--~---:o~-~
-y2
"'"
,/n
I + 22..)2 + 32 t!J+
. + u2 ~;;
e) " = --~-:---c--::---,--~
n{n
f)
11,.
_!_-(a + b +
c-_-o:
g)"--~-'-(-'
+_
l +-. -+ - ' ) ;
ln2
lnJ
lun
cJn + d
fP+2P+ ... +uP
l)
1 a,=-------
11
"
l)
b);
a..j; +
+d
+ 1)(2n +
,1P+t
peN;
pEN;
j) a,= 1'+3'+---+{Zn-l)'.peN;
nJI+l
k) a,.=
{In 2f<1
(In 3) 2
+ ... +
(In nJ!
a> 0.
n"
cazurile
35. Fie Ia,) un >ir de numere pozitivc. crescator i divergent. Sa se arate d.
-<iaca
se
lim a"+t
n
a.
A ~~ lim a,
+ a 2 + + a~
"
).
a tunci }, ' ---- -:---,(). -
!.'.
1)
36. Fie (a,.) un >ir de nurnere pozitivc. crescator >i divergent. Sa se demonstreze
37. S;t se calculeze limi.ta pcntru urm<ltoarele ~iruri:
\:!Hf
b) a,.=--;
"/ (n
c) a,. -~-t v
"
1.)
g)
_~"/{a+
a,l -.
.
!l,4
+ 2) ... (a
t n)
h) a,=
,"IN!'
V iZn)!i>".
ul
-~ .,!I jJa"(n!p .
-
(Jn)!
'
+ 11) -;
!)(It+ 2) ... (n
l)(a
_,,_
c) a, =vlnn;
a > -I
38. Sa se arate ca >irul cu termenul general
a,. = cos a cos -a ... cos -a .

2~
estc
convergent ~i
sa
i se calculeze limita.
91
39. Sa se calculeze lim a.

n
~tiind
cii
. 1
stn-
. 2
"
+ sm+ ... +sin-2
n2
112
a.=
11
l
l
1-t--t ... -t---lnn
40.
"
sa se calcu1eze limita pcntru urm5.toarde
~iruri
b) a,
"
c) " =
~ ~:=__!;
k!
23
33
3
l
1 ...
d) a , = - - - - - 3
23
=1
(a~);
1. Serii. Fie
11 3 -
l
---
+ 1'
11:1
= lim:
Dace\ existA S
"~ ll (I - ": l) ... (I - "; J; f)
e) a,=(l
a,
+
00
+...!.+ ... +(-1)<1..!....

3
00
Ja,b, b, = Ja,b,, .... b,
aR = S.
11=1
"
41. Fie a ~i b doufr numere rca!e, a< b. Se consider<r ~irurile (a.) ~i (b,) definite
astfcl :
a+ b
+ bl
at=--. a 2 = t
- - - , ... ,a.,
b,
prin
Ja.b,._,, ...
Scria
an este,
11=1
.1
su ma seriei. Seria
1!"''
n-
.-\ determina natura ~
Criteriul general-.
Sa se aratc d:i celc doua .}iruri sint convcrgente ~i au accca~i limit<'i.
42. 55. se determine marginea infcrioarrt ~i rnarginea superioara pentru urmtttoarelc ~iruri :
a)
a"=--"-;
1l
+ (-
n-1
L) a,.=-;-"-;
c) a,=--- cos
w-t-1
11-t-J
u~
a,=
l)"
00
Dace\ seria
2n
a,,, ,;;
a)
45.
a,=(l +co',."")":
sa
b) a,=-n-
l) n
+smn-
"
(-1)"-"---; h)
a,=-l
"
2n
r.
nc-n --t- sin 2 H...:...;

1
~trun
a.= n'r~>J";
n
d) a. =
(I +
,: ([
'
astfel de serli, ~irul Mi

daci'l. -~i numai dac.A f
cu termeni po:tithi I
~ Critl'riul I al ~
+ (- I)" + cos n
~2
seria
92
00
2. Serii cu terml
7':
se determine limitele inferioara ~i superioara pentru urm?i toarek
a) a,= l+(-l)"
c)
41
sup a,..
44. sa se gaseasca punctele limita ale sirurilor :

1
!:
n-1
(-1)" -'-'-:
-~
natudt
c) a.= L+ (-I)" "-=-I.

2
"
43. Din $irul (a,) se extrage sub>;irul (a,J C (a,.). Sa sc a rated sup
inf a,. 11 ~ inf a 11
d)
Datfl la o serie
aceea~i
"'
~ a,. este di~

11=1
6.
1. Serii. Fie (a,.)
DacA. existii S
llil
SERII NUMERICE
~ir de numere n<tk. Introducem ~irul (S~) al sumelor parfale prin ,<..,,.
lim S"' atunci putem dcfini expresia (numitli seric)
"
+ a + ... + a,. + . , .
a1
~ a,. = S.
prin
II=
Scria
a 11 cste con'lcrgentii, dac{t ~irul (5 11 ) este convergtnt; limita S a ';>irnlui (S,) se nullle('te
n=l
~
2; a,.
!iUma seriei. Seria
cste dhrergenH'I., dad !;>irul (S,) nu are limitil sau daci'\. limita sa este infiniHi.~
II= I
A determina natura unei serii inseamnii a stabili dace\ seria este con.,rergentli sau divergent:i..
~
Criteriul general al lui Cauchy. Scria
an este comrergcntii dadi ~i numai dad'i
1~1
(I)
Dad\. la o serie sc adaug5. san se scoatc un uumiir finit de termcni, se obtine o nouli S<ri~ de
a.ccca~i
nat u riL
~
Daca seria ~ a, estc con'lergcntii, ~irul sumelor sale partiale cstc mi'lrginit.
11=1
~
Daci\ scria ~ a~ este conJergenti'l, ~irul (au) cste convf'rgcnt dttre zero, Aceasta este conrli~i..,,
11=1
necesanl de contergent<l a unei serii. Ea mai poate fi enuntati'\. sub fnrma: dadi ~irul tern~~._.uilor
unei scrii uu este con/ergent di.tre zero, scria. este dbergcntii.

~
2. Serii cu tcrmeni pozitivi. 0 serie
a 11 este cu tcnneni pozitivi dadi a,.
>
0, \ht E N. Pentru
11=1
astfel de scrii, :;;irul sumclor partiale este strict cresditor. 0 serie cu tem1eni pozitivi este con..,crgcnta
daci'l.-!;>i numai dacA \lirul sumelor partiale este mclrginit superior. Pentru staLilirea natu"""i'tt--unei serii
cu termeni pozitb i se folosesc u nni'i.toarele criterii.
~
Criteriul I at comparatiei. Fie
a,.
n=l
~i
b,. doua serii cu tcrmcni pozitivi, astfcl ca. a,. :::;; b,.,
n=l
~
Vn_~
Ito- a) Daca scria ~ b, cste cow.rcrgentl'i., atunci

n=l
1:
11=1
11=1
seria
seria
a, cste ditergentA., atunci seria
bR este divergcnta..
u=l
93
a,. este COil'!crgcnt:l.
L)
Dad.
00
if Criteriul n
00
al coeparatiei. Fie ~ a 11 !li ~ b,.

n-1
Vn ;<:!: n
a) Dadl. seria
1:
n=l
Fie
n-1
b 11 este con,ergentli, atunci seria
~~
douli serii cu termeni pozitivi, astfel cl
:E
u-1
S2n ~ S " 52~+1.
a,. este contergentA.
-4. Serii abso~
n=l
00
a,. este divergenta, atunci seria ~ b,. cste dir~:zenta .

n=l
.b) DacA seria
n=l
00
'L
\( ..- Criteriul lll al comparatiei. Fie

lim ~ = K. a} Dadi 0
<
<+
cO,
atunci cele douli serii au aceea~i natura. h) DacA /( = 0, iar
tt=l
a. e>le cowmgenla. c) Daca /( ~
Criteriu1 lui l
oo, iac seda
n=l
monoton ~i mli.J11:
00
este divergentA, atunci seria
::E
b 11 este contergenUi., atunci scria
u-1
00
00
l:
-seria
Orice serie ati

Se nume$te Sl!
divergentli.
Studiul con"V1
b,. doua. serii cu tcrmeni pozitbi, a;;!!~! incit
n=l
b.
genta, dad se~
11
a, este divergcnta.
n-1
Criteriilc de mai inainte ne dau posibilitatea de a stabili natura unci scrii, comparind-o cu o
.alta seric a cll.rei natura o cunoa~tem. De obicei, pcntru compamre, se foloscsc scria gf'ometrica !J!i
00
seria. armonici1 generalizaHI.. Seria geometricil

pl"ntru
n~l
lql ~ 1. Seda armonidi. generalizata ~
este con'/ergenta pentru lql
< 1 !,>i
estC' cmncrgenta pentru p
>
<
1, Vn
>
,
0
::/a,.
I:/a" ;;=:
1, V1t
>
5. Operatll ~
r_j;:, ~
k !,>i
n 0 , at unci seria
~ste
a 11 o serie cu tenneni pozitivi. a) Dadi
atunci seria este convergentA. b) Dadl.
di?crgenH'i.. c) Dadi lim

n
seria este di'lergenta.
a11 cste conv4
n-1
n= 1
{) <
monoton tilll
00
Criteriul r:id:icinii (al lui Cauchy). Fie
i
~ir
divergenta
"'
n=l
.pcntru p ~ 1.
q"
Criteriu1 lui
A, at unci: 1) pentru A < l seria estc corl"!ergentA ; 2} pentru A > I
00
Criteriulraportului(alluid'Alembert).Fie
a 11 o scrie cu
tcrmeni poziti1L a) Dadl. a"+l ::;;;; k
n= 1
!?i 0
<
<
1, Vn
>n
!1 11
atunci scria este con,ergenta. b} Dadi an+l ;;::. 1, Vn > n 0 , atunci seria cste
respectiv,
divergenta. c) Dad\ lim a,+ I

seria cste divcrgenta.
>
1,
'r:/H
>
atunci: 1) pentru A < 1 seria estc cowrergenta; 2) pcntru ).
,
0
11
o sexie cu termeni poziti-IL a} Dac:-5. n
3. Scrii alternate. Se
(~ ~ 1) ~
an+l
atunci seria este con'/ergenti'i. b) Dac.\ n
(~
~ 1) ~ 1,
an+
't:/ll
>
n 0 , atunci
seria este dirergenta.., c) Dacii li.m n (~ ~

n
an+l
.gentA; 2) pentru A < 1 scria este divergent~.
>
absolut con,erJ!!ii
~i Duhamel. Fie n=l

"i: a
Criteriul lui Raabe
~ k ~i
= ).,
a 11
Illltne~te
1) = ).,
at unci : 1) pentru ).
scrie alternata a scrie de forma
L (~I)" +Ja,.
00
Criteriul lui Lcibniz. Fie
o seric alternaUI.. Dacil
n=l
cmrrerge ciltre zero, atunci scria este con'lergent5..
94
>
1 seria este conver
L (~1)"\-la",a" >
11=1
~irul
1.
0, "{nEN,
(an) estc descrcsditor !,>i
sa.
00
Fie
con,ergeotA.
S2 ,. ~
L (-1) 11 +1
11=1
a 11 o serie alternata satisUicind criteriuJ lui Leibniz
~i fie :5 suma sa. Atunci
~ S 2 ~+I V11eN.
I:
-1. Serii absolut convergente. Serii semicon\ergente. 0 serie

.
a~ sc uume~te absolut conver-
n-1
00
gentA, dad\ seria valorilor absolute
!an[ este convergent.i.
D=l
b) DacA /( = 0, iar
}( = + 00,
Orice seric absolut con-rergenHi cste convergent.i. Afirmafia. reciproca. in general nu este valabiHL
Se numc~tc serie scmiconvergentA orice scrie convergent.i pentru care seria valorilor absolute este
divergenHL
Studiul cowJergen1ci absolute se face cu ajutorul criteriilor de Ia seriile cu termeni pozitivi.
iar seria
Criferiul lui Abel. Dad\ seria
a~ se po..1.fe scrie
11=1
00
.sub forma ~ unt;n in care ~irul (u~) este

11=1
00
comparind-o cu o
I:
monoton ~i m.irginit, iar seria
11=
v,. este fOnvcrgentA, atunci aceasta. serie este convergent.\.
1
00
r;
Criteriui lui Dirichlet. Daca. seria.

~~
11=
divergent.\
poate scrie sub forma
tinzind ditre zero, iar seria\
u,.v,., in care (un) este
""
are ~irul sumelor partiale mt1rginit, atunci seria:
V 11
n=l
n=l
00
;;ir monoton
> 1 $i divergentA
00
a., se
a,. estc convergenta..
n-1
00
5. Operafii cu serii. Fie
a, ~i
00
00
L .
11=1
~i
11=1
00
(a 11
n=l
+ a 2 b,._1 + ... + anb 1, se numesc,

L b,.. Dac.i seriile I: a,. ~i L b,. sint
unde c,. = a 1 b.,
>
b,. douA serli. Seriile
n=l
11=1
; 2) peutru ).,
00
00
00
n=1
n=l
+ b,.), L
(a,. - b,} ~i ~ en~

00
n~ I
11-1
respectiv, suma, diferenta ~i produsul seriilor

convergente
~i
au stimele A
~i
B, respectb,
00
~~- :s;;k
atunci seria
(a 11
11=1
b,.) este convergenUi ~i are suma A
a.
seria este
pcntru A
>
Teorema lui Abel. Dac.i seriile
00
a,.,
n=l
respectiv, sumele lor, atunci A B = C.
Teorema lui Mertens. Dadi. scriile
b,.,
n=l n-1
00
00
B.
c, sint convergcnte ~i daca. A, B, C. sint~
00
a,.,
n= 1
b,. sfnt convergente
n-1
~i eel putin una dintre ele este-
00
absolut con,ergcnt<'i, atunri seria
r;
c,. este comrergentA
11=1
00
Teorema lui Cauchy. Daca seriile
I:
11=1
este absolut con,crgenta..
~i
C =A B.
00
a,.,
00
r;
b11 sfnt absolut convergente, atunci seria
11=1
D=J
este conver-
Probleme rezolvate
>
0, ~nEN,
descrescAtor ~i
l. Sa se arate ca urmatoarele serii sint convergente ~i sa se stabileasca suma lor:
a)~-~+-' __
1 + ...
b)
3
I
27
81
n
+ (-1)"+1 _I+
3"
-+-+
... + a"-+ .... Ia!>
a
a
2
95
c)
~5 ++
4.5
e)
~ (Jn + a+
+
I -
n-1
2. Set se arate c
+ ... ; d) ~2 + .2_
+
22
zJn +a+ Jn + a- 1). a> 0.
16n2 - 81t -
... I
a)
Rezolvare. a) Avem
~-r-+r
3
I- (b) Pentru
t.:~.-,J!l'arl'.
astfel ca. 1im
~)
Deci seria. cste convergenta ~i are suma
s,
sumclor
+(:f+---+(;)".
n -
(11
\2
~-.
l)a
xER. Se obscrd1 ca. SQ
1-
Oed seria e:-.te divergent!.
n
s, =-+-+. +a
a'
a'
partinle
= j'( 1).
r;r
considen\m
de;;i sc1ia e:;k di1ergent

b) SC" ob"f.TI<'i di a~
Dar
vergent:i, :,.eria cste dive
1-~
c) .Sc oh:.cr-1ii di a 1
-.
a'
x- a
spu ne nimic des pre na,
+ aHt
. Deoarece ial > I, rezulta cA lim S,. =
( l - a)2a"
(I -a)'
=In-+
I
~;>i dcci sena c,;te diverg
(1 -a)'
~_I_
1
( -- -
4 . -ik -
15
59
= - - + -- + ... +
~k
(4n- .1)(4n +I)
~_I_(-'-- _I_+ _I_- _1_
) ob!incm S,
1
1
_!_ (I - - -- ) . Deo.."\rece lim S,. = _!._
4
4Jt + I
II
4
d) Putem sene S,.
- z'.-) ~lJ+ +
:, +
[' c-ntru ca11

cu ul tcrmenu 1UI. -Sn
~:) = -I
2
= - + _2_2 + ... +
2
. Tininrl
9
seria t'ste cotncrgenHi

Zn- l
2Q
2 + ... +
+~
2'
~i
+
n
2'
I
3
putc>m
25, fl
o osi
.~.
He:
= _I_.
'I
(.2_2 - _!_)
+ r~- _!._)
2
2
2~') =
-in
arc suma S
z:~
+ ....
I I ) -
41t -
+ 21' +
3. S{t
I
seama cii ~,----'---(ik- J)(ik +I)
+ .. +
t ... +
~..:
= ---'"'---
Prin urmare, scria este contcrgenta .<?i are suma S
+ (Ji
~irului
limitei
~I'll)~
c) A,em SQ
Calcul~
=-=--
(: J-l ~ ;
'"''I ca
a)
.'l,.
calculul
functi~/(x)=:
,,
\ - --;-
se stabil,
q ""R.
-~z.an.
Se obser
vcrgeuL\. Dace\ lql
r zQ
2
verge-nUt
~i
< -1,
arc suma
4. Folosind critt
excrcitiul
b),
unde
rJ:
I.
Re::o!van. Pentru a
II
s'
-t- J
zn~t
(I - 2)'
'
vom aplica criteriul ge
zn" - - - +i2
2 _::_ _:::.__,--,-_ _
2
2'
-=----~ 3.
astfcl ca, luind p
= n,
Prin urmare, scria estc COinergentA :;>i are suma .1.

e) Arem
s, ~ Ja + 2- zJ,;-:;:-1 + J;; + J~- 2Ja + 2 + J,;-:;:1 + Ja+i- zJ~ +

+ Ja + 2 + _.. +Ja + n -t
Ja + n- 2 + Ja + u - 3+ Ja + 2Ja + u Ja+n-2+Ja+,t+ 1-2Ja+n+Ja+u-l=J;-Ja+ 1+

1- 2
11-
J a+ " + I - J ::+;, ~ J;; - J;;-:;:1 + r=c==c=oi-:-(=;==..ja + n + I+ .Ja + n

J;;-- Ja + 1, a.stfel eli. seria cste con..ergcntii ~i are surna S = J;;- Ja + 1.
+
Ueci S,.
-o
I+
Deoarece 1 - a ;::. 0,
5. Folosind cri
00
seriei "" -11 a ~

ri-:"1 :r.
Re:o!Vare. L)eoarec
96
7 - Probleme de matl
2o Sa se arate ca urmatoarele serii sint divergente:

1
a) ~:___
,'2 + l
+ .._/J~ +1 '>121 +
+ -ynT
1
r
1+ ,m
+.
o.
+ J-0,07 +
b) O,o?
oOO
n;-7
- + ... )~ln+1
+.,;0,0
c ..., n - - .
0
n=1
l1'~:~ ,rNlre.
a) C1lcul.lm termenul general al {'irului sumelor partiale
s .. ~~~-+
s~-o
+ ... +
.Jn--r-1+../n
+(J4-J3)+ ... +(Jn+
of
consider<'im
..}3-r./2
,2+
~(J2-1)+(J3-J2)+
1-J;)-Jn+
f)eci ~eria este divergcnUi. Se obser.ri'i. d'i termenul general al seriei

de~i
1-1~oo.
1
a,.= -==,:.--r=)
tinde ciitre 0,
Un + 1 + ~n
s<... ria este dirergenti:i.
= ); 0,07
b) Se oho;cnii ca an
-+
1. Prin urmare, lim a,. =F 0 :;;i, dupa conditia necesan\ de con-
"
nrgcnt:t, seria este divergenta.
c) Sc oLservl ca a 11
+1
= In---+
1t
0 -\>i deci, dupa conditia necesar.i de convergenta, nu putem
n
5pune nimic despre natura seriei. Dar
J
(I -a)'
_<.;" = ln -=-+In
3
n+ l
--+
... +In-~--=
In
l
2
t>i dcci sena estc di?ergentiL
n + 1
- - ~ 1n (n
n
2
3
-
I
2
00
3. Set se stabileasdi natura scrici geomctrice ~ q" ~ 1

l)(H+ 1)
in
1
~ 1) -
n=O
+ ... ,qccH.
1) ~ 00
+q+
+ q +
Ue::_,!zml'. Se obsen?i di lim a, -:f. 0 pentru lq! ;;;:: l. Prin urmare, in acest caz, seria este di ..
"
vt:rgc-nUt
~l
q-1
1-q
17i deci seria este' con..
1
arc suma - - - .
1 -
sa
4. Folosincl criteriul general al lui Cauchy,

~ ~
qfl.- 1
. . . + q"-1 = - - - - - -
+(~2'
sc studicze natura seriei
oo I
~-
'""
...
n-1
I.
Rc::olmn. f'entru a ::;;:; 0 se observii ca lim a,. = 0 ~i deci seria este di?ergenti'i.. Pentru 0
<
~ 1
".'Om aplica criteriul general al lui Cauchy. Ave-m
lan+l
+ a,~ 2 + ... + a"+P:' = - - 1- - +

(n + 1)
(n
+ 2)
+ ... +
(n
+ p)
~ -~"--, VP
(n
+ p)
_N.
astfcl ca, luind p = n, obtinem
ja,+l
Deoarece 1
1+
-a~
+ a"+2 + ... + all, I ~
2ct n<X
za.
--- - -
n'-fX.
0, rezulta ca. conditia .(1) nu poate fi indeplinita !?i deci seria este divergentA..
5. Folosind critcrinl general a! lui Cauchy, sa se dcmonstreze convergenta

00
sener v - .
n":: 1
~ ~
2.
tzCl
Rew{~are. Deoarcce a:
fan+l
+ u,.,z +, .. +
2, rezulta
. 1
a~+PI =
;;?:!:
(n
+ 1)
(n
97
7 - Probteme de matemattcl supectoare -
cd. 21'2
+ 2)
+ ... +
(n
+ p)
__.:____1 +
('! -t 1)
..
+ 2) 1 + ... +
(n
(n
 0,
+ a,.HI
<C
+ l)(n + 2) + ... +
(n
n~pl
+{,.+;
determina n,eN, anume n,
't/n J> nt, Vp EN.
I)
Ceaditia
(1)
este
sa
a.,.
~i '3:;
-~
2ka 2 { au
k-1
n=t
<~.
+ p)
Vpe N.
n
rl) \fai
astfel ci'i ja.,_._ 1
intii sii
+ a,_ 2 + .. +
ohse~
fndepliniHi ~i deci seria este cnnvt>rgelltJ.
6. Criteriul de condensare allui Caur;hy. Fie a 1

V eN. Sa se arate ca. seriile
!)In
(+),
+p -
(n
a2
aceea~i
ar,
... , a" > 0,
Prin iumn]\irca acestei i~
natura. A pI i cat i e.
se cerceteze natura seriei armonice generalizate.
Rezolvare. Fie S,- a 1 + a2 + .. -+a., ~i T~r- a 1

2a 2 + _
...
punzAtoare celor douA. serii. Deoarece n l> 0, 'Vn E N, rezuWi ca
+ za~~-.
sunwle pcqi.-.Ie cures(T,.) c..int cr!2'~Cft
~irmile (.S,) ~i
Fit' a < 0. Hidicind inega:l

j
taare.
n <! z~r,
Pentru
+ 2a1 + ... +2.ta 2.t =

*+ 2
1"-1
avem
Sn ~ S 2 t+l_ 1
a1
+ (a2 + a 3) +-- -+
(a 2 ..-
-l-
-P a~.-1_ 1 ) ~ a 1
+
1negalita.tc care a cat~
T .1: ;;i deci Sn =s;; T l"
1 T
aa.t=- .t
2
.
~~
.s
dec1 n
lim
a
~- Tlr-
00
divergenta. Pentru
IX
I:
....
=f. 0 ~i deci seria este

n
n=l
i> 0, a, = n- I> 0 este descresditor, astfel ca, dupl'i. criteriul de cnndf'nsare
IX E
R. Pentru
IX
::s; 0, lim an
00
k=l
~ (2 11 -IX!)k.
1.:=1
Dar aceast:i. ultima serie este o serie geometrica cu ratia 21-IX. Prin urmare, pentru zt-a. ~ l(a ..::;; I)
8eria armonica generalizata este divergentl'i., iar pentru 2 1-IX< l(IX > l) seria armonicf generaliLatA
este convergenta. Deci seria armonicA generalizata este di-tergenl<1. pentru IX ::s; 1 !?i ccm,erg:lnta
IX
I>
,:;i seria este
1.
Peutru 0 <a
::>;;
.J7tJ
n-1
3n
00
+5
tz!
b) I:~;
11=1'
135 .. . (2n- I) }"
00
c) ~
n;n-yn
n=l
Rezolvare. a) Pentru n suficient de mare, an
.j'fn
+ 3 n+
<
J;;-l
II
~. ---a2, ast e
n
2 4 6 ... (21r)
n2
+ 3n +
. a
vergeut:t, astfel ca inegali

00
'\'
~a, e~te cmnergentA,".
11=1
a)
1
-
n=l n: 12
1
se comporta ca u~t2'
astfel
Retolvare. a) ...,; a,
e-ste
con.. ergenta.
Avem
caz a,. =
98
b)
+n+
1 J
"'
nu este
ind
'z!
con7ergen![t
'
co.nvergenta..
(a
s('ri:l este dirergentiL Pe11

care
..
. .sena
. e~te contcrgenta
ca. dupA cntenul
I al comparattel
t n acest caz,
It=l
H.
12
n
12
1 "d
. ~I
a,. -= - - , - <I - - ..., 2 ~~
eoarece scna -'...< este conver2
n
n
n
n
n
n2
II= 1 n
gentl (este seria armonicl generalizata cu ex -= 2 ~ 1), dupa. criteriul I al comparatiei., seria dat~ csie
it)
cnteriul 1 al comparatiei, ~
n/-
.Jf;;
Yom compara seria data cu seria armonica generalizata
n.1
2, seria~
8. Utilizind crite1
a) ~ n' +
"-
'
7. Utilizind criteriile de comparatie. sa se stabilcascJ. natura urm<'itoardor St'rii

cu termenii pozitivi :
00
di
00
al lui Cauchy, seria armonicl'i. generalizatl'i. are aceea:;;i naturA cu seria ~ z.t (2.t)-a. =
pe11.tru
=f. 0
Fit: acum a > 0. In~
2
Aeeasta arata ca. cele dou!l $iruri de sume partiale sint in acela~i timp miirgini1e sau nemdrgimte.
Cum cele doua serii au terri-tenii pozitivi, aceasta araUi ca cele doua serii considerate sint fri acela$i
timp convergente sau divergente.
Fie seria armonic8. generalizatl'i.
a~
cAl!
z;~ =a
(n + 1:J
n
.scri<l este ctiJergentA.. Pe11
c) Luind
Vp EN.
a,.=
urn
n....;
.
. a,
rezu I Ui II I T I - = 11m:
n b,.
n
I
b,-n
~i
1:
pantil'i, rlenarece sC'ria armonic~
este di1ergenta,
1. DupA. criteriul III al com-
y;
--.--
rezultA
cA seria datA este diverg~tl.
n=l n
b.~
cl) \1ai int ii si'i obser'1Am eel
este convergeJJlA,
135 ... (2n- I)

2 4 6, .. (2nl
2
... 2n---,;;
2n -
b,.=z
Prin iLLLHHltirea accstei inC'g.itlitati cu
1
2
satis!ace inegalitat~a
4
2n- 1
2n- 2
obtinem
2n
1
-<;:;b,.< - - - < - .
2n
2n + 1
2n
/
Fi> a < 0. l{i(licind inega\itatca la puterea a/2 ~i avind in vedere
ca
a,. =- b:. rezulta,
lnega\itate care arata ca. lima,. oF 0 ~i deci seria este di?ergenUi. in acest caz. Daca. a- O,atunct
lim a, =F 0
~i
"
seria este diIergenta.
Fie acum a
Pentru 0 < a
> 0. In acest caz avem
2, seria
vergenL-t, astfel ca inegalitatea a 11
2,; a,
n~ I
e'te di;ergenta. Pentru a
2"'1~
ul 2
>
a,. rezult.li, dupl
- - <(
2"
00
cnteriul 1 <li comparatiei, ca. seria
,,
1
- este di?ergenta $i din inegalitatea
n=l n"l 2
nt'l
2, seria
:E
este
0011-
n-1 nIZ
< - - - - implidi, prin criteriul I al comparatiei. cA serla
00
a,
r= I
a)
11~ I
(a.
rtld~icinii,
srt se stabileasdi natura seriilor

1
~'.:.''_:+_,.:.';_:+_:l_r .a > 0 : b) ~ ( n +. )"' a, a > 0 I
8. Utilizind criteriul
n=l
c)
II E H_
:E
t~a,
a> 0.
11=1
, astfel
di.
Avcnl
+n + 1 ...... a.
.
I .
.
>I
Dec1, pentru a <l serLa este convergentli ~1 pentru a
n'
seri:t este ditergE'nt<l. Pentru a = 1 criteriul r.fid.ficinii nu se p~te aplica, dar se observA clL in &GUt
1
1
11
1
caz a 11 = ( ' ! + +
)" ~ ( 1 + n + )" ...... e 1;1i deci seria este divergentli (conditia neoesarA. do
n/Rezolvare. a) ....;
a,.
a n2
u2
con/ergent:':i
u2
con1ergenta nu e!-.tc indeplinit3.).

b)
~~~=a (n ~~
f..
ae. Prin urmare, penti"ll a<! e-1 seria este convergentA.
.scria Coile di.rergcntii. Pentru a= e-1 se observa ca. a,.
99
ICII
+ ~
r.
e~
~i pentru
:IDeoarece ( 1-+
a,.. e- 1
rtl >
e,
rezulta cA
~i
( + -;1)'..
1
( + -;1)-
~ e" i deci a. ~
Aceasta inseamna ca Jim

n
an~e- 1 ,
deci lim au= 0,
c) A
J;;:""" a::J;;- a.
a<
Deci, pentru
..
~'
at>
1 seria este con?ergenta, iar pentru

~i_
divergentA. Pentru a """ 1 rezulta lim an -=F 0
"
seria este divergentA.
b)-(~...!
1 seria es1e
av+l
deci seria este divergenta.
"
9. Folosind criteriul raportului, sa se studiezc natura urmatoarclor serii:
determina intii lis
b) ' \ ' (aa)' a> 0;

~
carea teoremei ta
ttl
11=1
(2-::/c)a. a> o.
Retolvart. a)
a"+l = a
=lim (1
(-n-)"
- a, Dupa
n +
criteriul raportului, pcntni a
a,.
1
vergentii., iar pentru a r> 1 seria este divergentA. Pentru a
x~o
< 1 seria este con-
1 se ohtine seria armonic<'t generali-
mti " -- , astfel ca. pentru p I> 1 seria este convergenta, iar pentru p
W
n-1
b)
1 este
dinrget~tfb.
n'
an+l
"""
a (1
+ ..!._)"'
a,.
--+a e. Pentru a
<
e-1
seria este convergentA :;;i
divergenta. Pentru a .::::: e-1 avem
a:+~1- = ~ ( 1 + ~
r{
~
1+
~ r~-~
pt~ntrn
Prin urmare, 10.
( r,
1+
-;
ii:
a> e- 1 seria este
deoarece
e<
< 1.
( I)"+'.
< 1 +-;
Deci seria ;
c)
'a~ ~ 1
n + I
Prin urmare, - - ;;, - - a,
1
este divergeuHi, 'astfcl ca., dupa criteriul I.
~i
"
al comparatiei, seria ~ a, este divergenti'i..

Jl=l
c)
a,.H =a (2- n+~~)-.. a. Pentru a 1 seria c-ste
a,
divergenta. Pentru a= 1, a vern a~+ 1
2 - e"+ 1 Deoarece e
<
a,
{1 +
I)"+> , rczulLl e"+

-
< I+ - 1
Deci, pentru a .: :;
lim a .;. 0
fi. "&
d) Avem
00
;;i deci a,.u > I - n

a,
n
. .
- - . DupA cntenul II al comparatiei, deoarecc scria annonic3.
1
1
- --
Lfn-l
11=2
n- I
este divergenta, rezulta
ca
seria este divergenta..
10. Sa se stabileascii, cu ajutorul critcriului Raabe-Duhamel. natura urmcttoarelor serii :

00
00
a) ' \ ' ~;
b) ' \ '
2
L.J
n-1
4"(n!)
L;
.2.(.'
.'..}";
n! e
00
astfel cA. n ( ~
c) L aYn, a> 0
n~l
Jl=l
135 ... (2n- I) ]"
2 4 6 ... (2n)
Considerlud N
x>-12teria
. -;y' a
R;
100
c)
a> 0 .
h1oloare. a) n (~ -
1) - __,;_
- _!.. <
+1 2
a.+l
..
b). - - On+l
1. Deci seria este divergenti'i.
2n
!)- -(1+ ~r
) ( +_
1 =
--~--"-'-
Pentru a calcula Iimita acestei expresii, vom
n
e-(l+x)"
determina intii limita functiei f(x) =
(0, oo), in punctul x - 0. Frio apli
carea teoremei fntii a lui !'Hospital (conditiile acesteia fiind evident indcplinite), avem
lim f(x)
-lim[-~ (I+ x)-

x..-.0
11:->0
)-i
~ (1 + x)~
(I + x 1
I
+ In (I + x) ]
[ .
1. m
=tm
I
x_,.o
:r-oO
x(l
x)
x3
- e lirri
I+ In( I+ x) +
+ x)
2x(l
T x
e-(l++.r
-= lim
n
Prin urmare, Jim
este
e<
<
n
l. Deci seria este divergenti'i.
,. (__<:.,_ _ 1)
c)
a,.H
In (I+ x)]-
dim - x + (I+ x)ln(l + x)
l+x _ _
e lim _ __:._:__c._
x ..... o 2( 1 + x) + 4x
f ( -I ) -= .-e , astfel
u
x2( 1
:r->0
+ x)
e
--.
2
d. lim
"
~ n (/n-Yu+ 1 _ 1) ~ (
I!
u;. + ,}n + 1)
(lna)(-oo).
..../n + -,/n +
Deci, pentru a
lim a. oF 0
~i
<
l seria este divergenta ~i pentru a <1 1 seria este convergentit. Pentru a = 1 rezulta
deci seria este divergentil.
d) Avem
Considerlnd funcpa f(x)astfel
ca.
\'
+ --) (I + x)' 2 +x
a,
E (0,
00),
rezulta. lim /(x) x-oO
+4,
2
Prin urmare, pentru a < - 2 seria e~te divergentA ;;i pentru

n (--a+1
aeria este Gonvergenta. Pcntru a = - 2 a vern inegalitatea
I
2n +I
246 ... {2n}
]'
->-n2
n'
135 ... (2n- I)
"- [
101
2n
oo
S'-'r-1<\
ca. a,.>--->-.
(;.'nnform cu ex. 7, d)), astfel
n'
crit~nul
DupA
I al comparatiei, denareee
"
I
Impunlnd 18. - - <C
este, dnergent<i, rezultA ca. seria data este di,ergentA pPntru a = - 2.
"+I .
"-I n
-' a
t>)
tJ
)a
l a,.:l
-'"('+-'-)
_,,(,+'-)
n-1a
tJ_I
- I =
> e- 1
(-
<
lu a
a = ~-J ouem a,, = e
este
l) seria
di"IPr!;!"{'Il\<'i. ;>1
&rmooicl
+-;;I J- --Ina.
a)
pentru a
<
2::: (
~
-J)H\
e-1 seria este convergenti. Pentru
n-1
Rezolvat'e. &) Vom ~
J)eci pl'nlru a = t.'-1 seria coincide cu seria armonicA fi deei este
""
l ) I In ( 1
-!nil__,__;;
Pt'n!rn
~ria
cA.tre 1:ero. tntr-adevlr,
00
11. Fie seria alternattl L (-1)
11
n=\
"
all', an> o,~i fie (a") sir descresditorconver-
su~lor
~i
de faptul ca $irul
partiale de ordin par, (52 "), este monoton crescA.torn cAtre S
iJiru1 sumelor partiale de ordin impar, (53 ,.... d. este monoton descresciitor catre S, inegalitatea. de mai sus este
echiva.Ientii cu S - 5 2 " < a 3,.+1 ~i 5 3 ,.+ 1 - S < a 2 "+2 Pentru a demonstra aceste inegalitati vom
folosi inega1itatea 5 211 :E; S :E; Su+t Vn E N. Deoarece S :E; S 2 n+l = S 1,. + a 1 .,+l, rezultA S - S ,.;
2
::s;: a2n+t A poi din inegalitatea S3 ,.+Z ::s;;; S, deoarece 5 2 .+2 = S 1 ,..u - a 1 ,.+1! rezultA 5 1 ,.+ 1 - S .s; o +
2
Aceasta justificii afirmatia din enunt.
12. Sa se calculeze suma seriei armonice' alternate

'
(- 1)"+
ll=l
_!._ ,Citi termeni

,..
Rezo!vare. Pentru acea.stii serie alternata. ~irul (a,.) cu a,. """ lfn este un fir descresdl.tor care
tinde catre zero. DupA criteriul lui Leibniz rezulti'i cii seria armonicA alternatll. este convergentA.
Deoarece S = lim S 2 = lim 5 3 ,.+1, rezull::a ca. pentru determinarea sumei S a seriei este de ajuns
n
n
51 ca!cuUim limita ~irului (5 2 "). A1em
l-
_!._
2
+ _!._- _!._ +---+

3
_l_-
2n - 1
_I_~ l + _!._ + _!._ +2. +--+ _!._ + _l_ +--'li

2n
(2. + _!._ + ... + _l_) ~ _l_

+ _1_ + ... + _1_ +
+
+
+1
2n
I( l l
~-
I)
I>) Se
fl1
cl!j
observi
::na,..~ 0. Deci .con"":lll

l
I.
divergentA.
14. Care este ~
divergen\a din critl
.~
liezolvan. Da.cl ~
. l.ul , 1
1.1
'
tulut, atunct - - - r o
(ltt.l) este monoton ~

~
seria ~ a,. este diTerl'l

n-1
1
Dacll ~
> I, atj
este divergentli..
15. Sa se studie
+ _I _ 2
2n
se vede cl a,.. 1 .,. a.
.
1
trebuie insumafi pentru a obtine suma serie1 cu cinci zecimale exacte f
s,.. """
~'j
~
s.,
cent c;ttre zero. Sa se arate ca dadt inlocuim smna seriei cu suma partial~
facem o croare mai tnica decit primul tcrmen neglijat, a,.. 1 Eroarea este prin !ipsa
dad n cste par ~i prin adaos daca n este impar.
Re:olvare. Trebuie ariitat eel jS - S..,j < a,.+l, unde S este suma seriei, S = lim s . Tinind seama
'J
If
--+--+---+-.
1
2
n
1+- 1+1+-
"
n
"
Se obsena c.1 scrierea lui 5 2 ,. sub ultima. formA arat.l ca Su reprezinU. suma integralA a fu..p.
1
/(x) = - - , ~
(1-i-x)
lui (0, lJ
~i
1
2
n-1
n
(0, lJ, core~unzatoare diviziunii 0 .:q - <1 - <1 .. <1 - - <t n
n
n
n
punctelor intermediare ;, =
__!_, ; 1 = ~, ... , ;,._1

"
lim S:u=
n
~1
I'
.,.
"
"
--dx:::::~~ln(l+~)
-ln2.
I
0 1
0
+X
102
a interva.J.uRezolvat'e, a) Seria
Prin urmarc.
serli vow folosi oriteri
Tinllml ...a de e:z:ercipul precedent. deoarece IS. - Sl < an+t rezultA ca IS. - Sl
I
Impunlnd ea. - -
.. +I
0,00001, obtinem n
oC(
<! - - .
n+l
99999. Deci, trebuie sa insumilm 99 999 termeni din
)>
.erla armooicl alternaU. pentru a obtine suma ei cu cinci 1ecimale exacte.
13. Sa se stabileasca natura seriilor alternate:
RtJzol'UtJre. a) Vom arilta eli.
( +
cu termenul general a,. -= n
~irul
l)o+l
nn+2
este descresciltor ~i tinde
cltre t:ero. fntr-adev.l!.r,

= (n
a,.+I
(t~
a,.
a,.
+ 2)n-:-s
+ 1) 11 + 3
nn-,-t
(n
(n+ 1)"+1
1e:
nn+t
+ 2n )"" <
+ 2n + 1
(
l)+1
1+ ~
- 0,
n
n
= -
I,
n2
l)n+t
lim ~a,. -= 0. Dupa cri1eriul lui Leibniz rezultil ca. seria este convergentli
..
n
wn-1 + wn-2 + ... + 10 + 1
10 11 - 1
astfel ell
I>) Se observa cA a,.= a
to
9 10"
lim a. #:= 0. Deci . conditia necesaril de convergentil a unei serii nu este indeplinitcl ~i seria cste
n
se vede ca. al ..,.. a,.
~i
divergentcl.
00
00
14. Care es~ natura seriei n~t a,., dadi scna
I a. I satisface
con~ijia
de
n=!
divergen(a din criteriul raportului sau din criteriul radacinii ?

00
liezolvare. Dacl pentru seria
la 11 1 este indepliniti1 condifia de divergentA din criteriul rapor-
n=l
tului, atunci ]a,.H 1
Ia.]
Vn
(to.l) este monoton crescAtor
~
~i
"o LA.slnd la 0 parte primii "o termeni ai

deci lim Ia,. I - 0.
n
~irului,
rezulta ca
Aceasta implic:i faptul cA lim a,. =F 0

n
~i
~irul
de.ci
seria ~ a. este divergentil.

n~t
.. '""
Dacl ~
este divergenta.
~ 1, atunci lanl ~ I
deci lim :a. I # 0, astfel eel lim a 11
15. Sa se studieze convergenta absolutii

00
a)
L
L
( -])-+1
sin1 ' X
n+
X E
R; b)
~i
semiconYergenta seriilor :
1
( -1)"+1
../n(n
n=t
00
n-1
0. Aceasta arata c:\ seria
00
n~l
c)
1)
00
( -J)D+l
n
'
ll+
. a
R; d)
a(a- I) ... (a - n
n=l
+ 1) , a
R"'-.N.
n!
00
Rezolvare. a) Seria valorilor absolute este
1J
11=1
Pentru studierea naturii acestei
serli vom folosi oriteriul raportului :

la,.+l
ja.!
- 2 sin1 x. n
n
103
+1
+2
- 2 sin 1 x.
Penltrr 2 :<in! x
<
>
1. cos 2x
0, k:: -
...::.:_
<
<
+ "
k'r.
< r <
.3:-:
k:: --'--
aceastA serie este convergent.. ~i pentru
seria este di1ergentfi. Peutru r =- k-::
.L
00
;-
se o!ltine seria
n~l
C<re t:-te sena armonica ::;i deci este di,ergent.i.
Seri,l datii pentru k:: -
_:::_
4
<
<
k::
+2
este absolut cornergeuta., pentru k;-;;
+I
<1 x <J: /irt
..
(in
seriaL ( - t)'' +r
+ 2:.
preC{'d('llt) :
pentru
X = k~
:b
se
obtine
c;r re. este cu11 Jt-rLCenta dupa criteriul lui Leihniz, dec( seria este semioon-
n -:- l
n~;
vergvirt;'i.
b) Sena ''alorilor ahsulute este di,ergcnt.i deoarrce
.>
,in(n : l)
Dar seria datA este o
aerie
altemata .:;i, dupa criteriul lui Lei!miz, acca<;ta este corncrglntfi. Prin ,urmare, seria e-ste semioon
vergenta..
mare, pentru - 1 ~
cnteriul lui Leibrui~
RezultA cA pea4
este semiconvergen~
-~
c)
sa
C(Jnsiderfnn seria valorilor absolute
..
16, Sa se stj
Comp<tr<lm aceastA serie cu seria atmo-
"- 1
n"
Deoarccelim - - u
n/n" V 1t
nicii generalizatl "
L.t
n"
ll-"'1
Rezolvare.
=
l, dupf> criteriul III al comparatiei rezultA ell
seria valorilor absolute este conEergenti'i pcntru a > 1 ~i di,crg-{'tltft ptntru a ~ I.

Sa consideram acum seria datiL Pentru a > 1 aceasta este absolut cowrerg(:nta. Pentru
a~ 0 seria este di'lergcntii, deoarece lim au i=- 0. Pentru 0 <a ::::;; 1 apliciim criteriul lui Abd
/
00
.L
(-I)"'>
/1=1
00
' '
I
~_L - -
a+n
11=1
"
( -J}n~t
Seria
n"
.L
( -J}n+l
este
n"
con'lergentA
in
,Jn
astfel cA
s. =
~-'-[1-
v1
+~
cos(n+1
.
'
17. Sa se ani
o serie divergen~
11=1
J,~)
Av.~
--=- . Se obsel
..,. =
'J-;;
ba,. cdte,iului lui Leibni,, iac 'icul (
Rezolvare. a)
Fil
c<le monotcn1 ccc,c;1toc ,; ma,ginit (e,te conve,gent
ar fi con,ergentl, ~
Ia 1). DupA criteriul lui Abel rezultii c;'i. pentru 0 <a :o::;; 1 seria esie con.rergenta.
Prin urmare, pentru a > l seria este ahsolut convergcnti'i, peutru 0 < a ::s;; l seria este semiconvergentil, iar pentru a ::s;; 0 seria este di.rerger;ta.
(~
Jan-r-tl
11
1)
lim n (
11
11
- !n - n )
]n - a]
b) Fie seriile
1,
Putem afirma ca pentru a~ 0 seria initiala este absolut coruergentA. Pentru a
a~=
a(a -
1) .. . (a - n
n!
1)
1_ 11 ,(-a)(1-a) ... ( n - a -
n.,1
< 0
<
IS, S:i se efec
putcm
1)~(-l)'b,
~I
sa
Se
dedudi l
n!
b,.+l = ~ rezultA ca. pentru

bn
n
1
Aceasta arati'l. ca. pentru a ::s;; - 1 avem
~i b,. !> 0, 'Vn E :S, astfel cii a1em o serie alternatii. Deoarece
a :re; -
...
l!'
vergenta., deoarece tl
astfel ca. pentru a > 0 seria este conEergentii, pcntru a = 0 seria este cori..rergentA, iar pentru a
seria este divergenta.
scrie
convergentl!.. Dar ~
divergenUi.
d) Pentru studiul naturii serie.i valorilor absolute folosim critcriul Haabe-Duhamel. Avem
lim n
<
1 ~irul (b 11 ) este cresciitor ~i deci lim b,. =F 0.
"
104
Re~olvare.
Seria
melor parpale
peatr
pentru:
lim a;, jl: 0 $i deci Sf'Tia este divergentA in acest. caz. Pentru - I
< a <
b,.+ 1
<
bu. 'r/n E N, c~ea ce aratA ca (b10 ) este descrescator. Sa ariiHim ca lim b.
fi~ ~irul (u.) astfe1 inc1t bn
u 11
"""
0 rezult.l
u1
+ U2 + ... -+-
Hn
Cum bn-t
(-a)(l-a) ... ( n - a - I)
- (n- 1)
" .. . -+-u,._ 1
IJ-
b,._ 1 (-c1).
1)!
(n -
c~
rezu]T;,
(-a)(l-a) ... (n-a -2)
n!
b,.
0. Pentru .;:n-t>a!<la
u 1 +u~+
n
nbn- (n- l)b~_ 1 . fnlocuind aici pe bn ~i bn-t obtinem
uR = n
~<
P~ de alta parte, deoarece (b,.) este descrescator ~i m<lrginit inferior, el este convergent. Aceasta 1111
plicA faptul ca. ~irul (u,.J este C(mvergent catre aceea~i limita ca. (b,,). Fie l = Jim u,. = lim b.. JJ..r
am gasit cA u,.
mare, pentru
aerie
" b,. = 0." l'rin

- al, de unde I= 0. Deci lim
'' rn
(b.,) este descresc.itor ,; convergent catre zero, astfel C{t ihq~
-ab,._ 1 , ceea ce implica l
- l <a < 0
~iruJ
cnteriul lui LeibniZ seria este con-rergenta.

Rezulta ca. pentru a~ 0 seria consideratil. este absolut contergen1ii; pcntru - I <a
este semiCOJHergenhi ~i pentru a ~ - 1 seria este ditergcnta..
<
0 sena
. . I; -------.
scnel
00
16.
sa
se stabileascrt natura
sin n ~ill 11~

'\'H
/l=l
Rezolvare. A vern o serie cu termeni oarccare. Pute-m scrie an= u,v,., unde v, = s1n n sin n' 51
l
u = _,J;; . Se observii ca n- 0 ~i un este descrcscfi.tor. Apoi v,. = [cos(n- n 2 ) - cos(n + nJ)]/2,
astfelciiS,.
=
~2 [l
v1
- cos (n
.
+ v2 + ... + v,., =
+ n 2 )] ~
l
-[cosO-cos2+cos2-cosfi+ ... +cos(n-rJ 2 ) -co>;(n+n2)J.:2
I. .Duva criteriul lui Dirichle-t, seria
e~le
cou?ergf'ntA.
17. S<wt se arate c:t: a) suma dintre o serie convcrgenta ;;i una divergent{t e~te
o serie divergenta; b) exist[t scrii di\ergente a C:tror surntt este o scrie con\Trgent.'t.
in
00
Rezolvare. a) Fie }: a, o scrie convergeut.i
00
~i ~
l!=l
(a,.
"T'
t...
fl=l
00
ar fi contergentA, atunci diferenta dintre aceast.l serie -?i seria
n~
semi
bn o serie di-vergeiJl<l. Daca seria
/!=1
a, con"tergenta ar trebui sA 11"

I
00
convergentii. Dar diferenta este seria ~ b, ~i accasta este di-..-ergent{t. lkci seria
n~l
divergentfL.
00
(a,. + b,J e~tt:"
1!=1
00
b) Fie seriile
_L
n=l
(-1)" ~i ~ (-1)"+ 1 , care sint, etident, ditergcnte. Suma lor este o sene con
n~l
vergentA, deoarece are toti termenii cgali cu zero.

~
1&. Sa se efectuezc produsul seriilor aUsolu t convcrgente
~
ll=U
00
_!_ ;;i ~ ( __ ] )n _ 1_
n!
nl
ll=oJ
00
~i
sa se deduca de a1c1 suma sene1
(- !)"
n!
1!=0
00
Re.zolvare. Seria valorilor absolute pcutru ambele ~erii coincide cu seria ~
L_;
:;;irul
~u-
n!
n~u
mel or partiale pentru aceasta serie es1 e
1!
2!
nl
1+-+-+ ... +-~e
105
(c:xercitiul:~ 19,
cap.
5)
.';>l
00
deci ambele serii sint absolut convergente. Atunci seria produs ~ c,. este absolut
+ a- 1 b11 _ 1 +, .. + 4 11 b0 =
c,. = a0 b,.
(-I)"
---
(-1)'-1
+ -;7:--::-:+
(-!)'-
l!(n- 1)1
2!{n- 2)1
0! n!
I
nl 0!
I [1
=~
1)
n(n -
lJ +
conversentA,
c)
11=0
dupl teorema lui Cauchy $i C ::::sA B. Dar
-1
+ ... + ---'---!>
(n- 1)111
2!
+ ... + (-I)" ~1 ~ _.!.
Cum
A =- e,
n!
nl
(I - I)" - Q,
21. Sa s.e
00
astfel cA suma seriei ~ c,.
C = 0.
este
din relatia e B -
rezultl
11=0
ca.
suma.
a)
00
seriei '\:' (-I)"' _.!:__ este B

L__;
n!
0.
+I
+~
f!=tl
19. Sc poatc ca produsul a dou{t serii divergente s;1 fie o serie absolut convergentC1 ? Sa se efectueze produsul seriilor
22. Utili~
"\
00
l-
L; (ff
l + L_;
'\' !I23 )"-'[2" + _
I) .
2'1-t-1
senei
00
.z=
--
pe
N..;
sena
--j
b, ~ (
2
)"-1 (zn + -2"'[- )- (-23 )"-1 (
zn-1
- ( - 3 )" ~ ( - 3
2
2"
+- znt
[
00.
urice
+ -[ )- (-3 )"-1 (zn-:! + -[-)- ... - (-3 )"-1.(2 + - [) 2"
2"-l
)"-1 [-(2 + 22 + ... + zn-t} + 2"- (- l
22
22
1(
+ -l3 + ... +-l ) + - I- - - 3

2
2 11
2~*-t-1
)'
23. Sa se
Rezolvare. Hiispunsul este afirmativ, cum se va vedea din exemplul indicat. Arnbele serii sint
divergente, deoarece
-1 (
L~
ll=::!
n=l
00
00
fl=]
= ( -3
2
(lg
24. Utilizti
pozitivi :
00
=
a)
L1
'
n~l
00
00
asffel--cA seriaL; c,
n=U
---1
.,.rJ- 1
(ff
~ L;
cste conmgenta(seria geometrica cu ratia
00
f)
g)~ ;
n=U
11=1
j)L ,.
00
T-
11=1
20. Sa se arate ci urmatoarele serii sint convergente ~i sa se stabi!easca surna

acestora:
[
a)-+-+
... +
1-4
25
[
b)--+--+
l.35
357
u(n
l)(2n
3)
+ ...
(2n -
106
l)(2n
+ 3)
25. Sa sed
JJ'It
={In,+
26.
..J7 ... I
~a
se
JJ.
: conversentA,
L
-L
c)
(a+ n){a
n -:- 1)
. a"" R"'- Z_ ;
II= I
d)
~.):
e) Lin( I 1!=:2
~
f)
-Jn2-
11=1
,f2n ...-
,;z;;-:::1
1-
,/-fnZ -
11=1
21. S:t s_e arate ca urm<itoarele serii sint divergente:

1
I
~
v2n + 1 -,;'2u- 1
+ ..;5, ,p. + ... +

,,3- 1
cA suma
a) ---n
+ ... ; b) 2+2+ ...

2
00
+ --+
...
n
e)"'
-"-;d) " ' --=2-"_:+_::_3"_
;c)
L...J1
2"11
+ J'Hl
LJ
ll=1
flc=
_I_.
..rw..
22. UtilizinJ criteriul de condensare allui Cauchy, stt se studieze convt'rgcnt.-t

00
senei " ' - --
L.J n(lnn)P
R.
II=:!
sa se arate ca daca logaritmnl este luat intr-o
23.
sint
baz<-l mai mare ca doi. atund
00
seria
)~----:_:
_____ .uncle lg 0 '> n =
n(lg n)(lg( 2J n) ... {lg(P) n)
urice
lg lg ... lg n, este divergent a pentru
ll=(/
+ ...!..)
2'
-H-r=
e N. Aici q e N este ales astfcl incit lg!Pln
> 0.
24. Ctilizind critvriilc de com para tie. sa se stahilea::;c:t natura seriilor cu termtni
puzitivi:
~-
00
a)
b)
.Jn + n
3
f)
>~~-:
II'- l
.I'
L
f/=1
25.
41 =
sa
rt
1
11(1
" ;;,
+a+ ... +a"}
- o
a ).
00
h)
2:
n=l
k)L
,.'
Se
v~~
1L
~1n n
0;
n'ln
(I + :. J;
II -1
00
2" siu _!!_
.3'' .
-'(; ll
3;:: : I)
+J-
sin
a
n
n~l
determine parametrii a, b
L
L
a ). 0; i)
11=1
nZ
a"
00
V' +
3
..
uJ
11= '!
1!=1
00
j)
00
u~l
g)
11~1
t-
2:
e)
2n- I
00
i.!"...:.'=-----!._-::_<11.
I+~+
00
L
11=1
l!=l
c)
vn~~ +
E
cl
J\., astfel incit
--f- !?._,
S{t
"'
~ ;'t.
SCfia CU tCfffiCllUl
''
general
fie COH\'Crgenti'i.
"
26. Sa se stahileasdi natura urm:ltoardor serii. folosind criteriul r:ld;"tciLii:

00
a)
"'16' + 7n + 5 n.
'L..J t2n + 5n + 9.t '
1
11=1
(Inn),. '
-. .
+-I)", a~
-.
"
n'
11=1
27. Utilizind criteriul r3.portnlui,
00
00
L~:
a)
b)
H=U.
c)'\'
13 ... (2n- !) ;
2 5 ... (Jn- I)
L..J
(2n):
0.
00
d) Bnan, a
r
<l)
n=l
n~i
H=l
n -11 I )' 1
se studieze natura urmatoarelor serii'
s{t
ro
(n')' .
- M
v n3
oo
,.
g)
(3/
;L;
v n' + n 2 + I
n~ 1
e)
-")".
00
00
+ !Ia'. a "'
L-.J (n + l)!
e) ' \ ' (n'
a"
a ~
n! '
0 ; f)
0;
.;3:
"'
0.
p)~~
1!=1
11=1
28. Sa sc stauilcasc:t, cu ajutorul criteriului Raabe-Dlihamel, natura urm11 toarelor
scri~:
27 ... [2
J 8 ... [3
+ S(n+ 5(n -
""1'
L-1
!)]
b)
------
J2.72 ... {4n- 1)2
a)
00
c) ' \ ' a'n!l. a ;> 0; d) ' \ '
L...J
12.52 ... (4~1- JZ)
11=1
00
L_,
n"
11=1
a(a
nl
, a> 0 I
1) . (a+ n - l)
1) [ a(a- 1) .. . (a-n+ I)
(a+ l)(a + 2) ... (a+ n)
J' a
g)~
a(a
1), .. (a+ n - 1)
a> 0,
nt
n-2
.l
L;
-1)"1
. l
Ii=l
'
a) ' \ ' (
00
R'..Z;
f)'\'
L..J
n=l
"e
:~
(1
00
(an)'
nl
1
00
C)
00
co
I+~
31. S:t se stab!
11-"l
(2n
H=l
30. :;;, se ara~1

l~_ze citi t~rmeni
t1
00
1)]
~ (+ 1!
b(b + lj
.
L;
It=(
~(._-J)
n=l
R'._{a};
n=l
e) Jz-I
-~
00
h)
L[
- .a:':(a:__-_:_:_ric_:..:_:.::.la_+:__...:nr_-_r)'--]" , a> 0, b > O, r > 0 . "

b(b
+ r) .. (b
...;-- m - r}
32. Sa se studi
oarccare :
RJ
1!=1
aJ.
"'
~ sin.1t.t
00
J) '\' [ 13 ... (2n -1)
L..J
]'.a
J) '; -,(-1)"'
----'
.
R.
-3'
/I.~
24 ... (2n)
11=1
11=1
29.
sa
se ccrcctczc qatura urmitoarelor serii cu termeni pozitivi :
:b)L
00
00
ln(n
1)
c) ' \ '
n3
11=1
L
00
c)
~~~
f)
a ;> 0 ; g)
LJ
n-=1
11=1
rt=l
108
33. :;;, se sill
b). a, b. c. d >
+
an+
( en
00
0 1
.a)'""~
L; '
n-1
00
~
1!=1
00
a> 0, k) ~ (Jn
+a)- n}", a;> 01
l)(n
11=1
00
00
I) "'\"
L.J
I 13 ... (2n
2n
24 (2) .
Xn
..
Inn
( 2n. + 1
Ii=l
11=1
p)
n +3 )"
-
m)~
- 1\
; n)
~
n=l
x > 0. a> 0, b > 0 :
,,
L:
n=l
30. ::);\ se arate c:i urmatoarele serii alternate si:nt convcrgente ~i sa se calcu-
l~'~zcclti tcrmc:ni trebt1ie lnsmnati pcntru a obtine suma lor cu douJ. zecimale exacte:
.:;.$L
00
+ f_;
'\""'
a) 1
~-
00
1
1
(-1)'+1-- : b)"'\" ( - t ) ' ' -- .
L..J
ln n
H=2
2n - 1
n=l
31. S:t se stabileasca natura seriilor alternate:
a)~(-!)"+!
L.J .
11=1
v;;J
:b)~
L.J
(-l)+isin..':., 0 <a <T:J
ll=l
(-1)+1
c)
27n'+36n+11
(3n + 1)(3n + 2)(3n + 3)
I
+ '\In1
+ "
-vn + 1
32. Srt se studieze convergenta absoluta ~i semiconvergerita seriilor cu termenii
./2 -
.,12
.oarccarc :
"'
a)~
00
Slll HX
R; b)
~ sin n 2 ; c)
n=l
11=1
"'
J) ';"'"(-11--,_.._J
(n + a):x
00
a E R" Z_, o:
R .
e) "'\"
/_..J
=J
-a" - . a e R ; g)
l
+a
"
a.
n(~
; unde (a 11 ) este un ~u m5.rginit.

..jJ)
1!=1
II
33. :-;,-l :;e stahikasc3. natura urm::i.toarelor scn1

00
00
.a) ~
n=l
l 1
00
00
'\
"""""""'
~
a -"1 - a" '
.,-
n=l
!1=1
f)
L.J
sin n
~osn
11
b)~
n(n-1)
(-1)-2
109
_!_.c)~~- :t
_n,;-,
V n
n=l
c~ancare
'lJ
n=l
R;
:!
i,
d)
"'
~(! + ..!._2 + ...
+~)
sin nx
"
11-1
"'
2:
2:
f)
cos n 2 ; g)
n=l
2:
( -1)"
2: (-!)"
2:
ln(2
ln(3
n=l
00
y;;
l h)
Inn
II=:!
+ c'")
+ e 2 ")
sin n sin-
"
,jn3
n ... I
?.
00
i)
"'
"'
e)
cos n cosn
11=1
34. Se poate ca produsul a doua serii semiconvergente srt fie o serie divergent a ?
s:1 sc
calculeze patra tul seriilor.
Dar ca produsul a doua serii semiconvergente sa fie o serie' convcrgenta ?
l = limf(x).
00
35.
sa
2:
se demonstreze ca sena
x"
este absOlut conYergenttt pcntru orin
n!
11=0
" e R. Daca S(x) este suma acestci serii. srt sc stabileasca relatia S(x
S(y), Vx, y
R.
+ y)
~ S(x).
Ctiteriul Cauchf:
lim ita finita in puncti
ce x.', x"-=:: VnA.,
tun
36. Sa se demonstreze cgalitatea

(n
+ lja.
a) Functii de o
A Dcfinitiilt!'
Dad x 0 .o;;i l sfnt
:t
I a I < I.
'
D:.t.c;l .r0 este fini
37. Sa se dcmonstreze urmatoarele cgalitrtli:

00
a) {'\:"'
L_;
00
...!...)'
~ L_,
'\:"' 2:..:
nl
nl
ll=U
ll=U
00
b)
00
j'\:"'
L..J ...!..) ("'
L..J (-1)" +) ~ e(2 (\12)"
n!
38. sa sc ridice la pi1trat seriilc unnrttoare, apoi

stnt convergente ~i sa se calculcze suma lor :
00
00
a) '\:"'
L_;
n=l
n(n
;
1)
S{J.
se arate
00
b) '\:"' ( -l)"+I -
L.J
ll-'-'1
fi.J.
u~u
11-U
c) '\:"'
L._;
2"
n(2n
H=l
1)
d)
crt scriile
oL!lllute
Ddinitii similare pa
fl--'1
39. sa se demonstieze di urmatoarcle scrii si:nt convergente ~i sa se calculcz.e

suma lor:
00
a) '\:"' 2' + 3'"' - 6H: b)
L.;
11=1
12"
00
1l-"l~
1)
,ln(n
c)
L(~
ll=l
1)
- In
"+, 1 );
"
fn(n +2 l)Z. + n- (n +I 1}2] "'

L.J
ll=l
Hll
f) '\:"'
~i
I j(x)
- l
lim h(x} = +oo. i

;r:-o;r: ..
Dac I /(x) I <;
i;l
00
2n(4n 2
oaca
na, : a: < I.
Cri+eriul Cauch
puuctu! x0 este
NumMul la
=- J
? LIMITE
f;ll CONTINUITATE PENTRU FUNC'fU
7.1. Limite pentru functii

Fie f: A C R 11 __.. R 5i fie x0 un punct de acumulare peatru multimea A, Num~rul reall (finit sau
infinttl estc limita functiei in punct{,_t x0 , daca. peatru orice vecia~tate V a lui l exista o vecinltate l1
(rlepinzind rlc V) a lui Xo: astfel incit, ericare ar fi z E .4.
U, X .;. Xo ~ a?em /(x) E V. Se noteazA
I= lim/(x). Daca pentru orice ~ir de puncte (x 11 ), X 11 E A, x 11 #: Xo X 11 - "o a 'fern lim](x.) = l, atunel
1 = lim f(x).
Criteriul Caurhy~Bolzano. Conditia necesara ~ suficieata ca functia f definWi. pe A sa aibA
limita fulltd. in punctul x0 este ca pentru orice e; > 0 sa existe o vecinltate V a lui "o astfel ca, indati
ce x', x" .=. vnA. x' =F Xo, x".,. Xo sa avem 1/(x') -f(x") I< e:.
a) Functii de o variabillf rea!a. Fie[: .A C R - 11 ~i fie x 0 ua punct de acumulare pentru mulDcfinitiile de mai sus ale limitei sillt echivalete cu urmAtoarele :
D<~ci x 0 ~i l sint finite, at unci l ::::o lim f(x) daca $i umai dacli.
x---...x.
tim_ 1 A
v, >
lh.c.:l
-~o
e.ste ftnit
O.
-3~,
+JO,
~i l =
> 0 I I x - x, I 
1/(x) - II
<I
e.
(1)
atunci lim /(x) = +~ daca ~i uumai daca.

x---...x,
(2)
D~tcl
xu = oo ~i l este finit, atunci lim ](x) = l, daci ~ numai daca.
Definitii similare pot fi formuld.te pentru celelalte oazuri.
<L
Dac{t jf(x) - l i ~ g( r), Vx E A, $i daeA. lim g(x)
0, atunci lim /(x) = l. Dacii /(x) ;;;, h(x)
;:c--.xn
x-~Xn
~i lirn h{x) =-too, a.tunci lim[(x) =+eo. Daci'i.f(x) ~ h(K) :;;i lim h(x)
=-co, atunci lim /(x) = -00.
x-..x,
X-+,'te
Dad ! /(x) I ~ \1 ~i lim g(x) = 0, atunci lim /(x)g(x) = 0.
x---....r.
x---...:r0
Criter:ul Caucby-Bob:a.no sc enunta: couditia necesa.rl $i suficicnti't ca functia
!a puuctul x 0 cste ca
X-->.t',
1:/c
> 0, 3Jo: > 0 I Vx1 .x2
Numa.rul lu
::::o
/(x0
+ 0) =
.l cu I xl -
x,l <:1 ,)s,
i x2
x0
>
sii aiba limitA
<l 0~ =>I ((."C 1) - f(x 2 ) I <! e:.
(4)
lim _f(:r) este limita la dreapta a functici fin punctul :r0 (x~,~ finit) daol
X-.,.X 0
Ve:
X->X 0
0, 33e.
>
0I 0
<X - x, <
111
as=> I /(x) - ~~I
<
e;.
Num.\irul l, = f(x 0
0) = lim f(x)
este limita la stinga a functiei f in punctul x 1 daca
'r/E
'i
>
81!
<
0, 38r. t> 0 I 0
<
Xo - X
ae => lf(x) - l,)
<
Folosim
c)
x Jx,
(6)
E.
Limita functiei fin x 0 exista daca ~i numai daCa exista li.mitele laterale {la stfnga ~i la dreapta)
>
astfel ca
> &!
(X- l)
sa ti sf[tc uti'l.
stnt egale.
2. Folosind .~
In aplicatii sint folosite des urmatoarele limite:
sin x
lim
lim
I ;
_!__
(l+x)x
x-0
x~o
1 ',.,,
=lim(!+-)
lim
=el
x ..... oo
{oo,
a" =
> 1,
lJ
Rt::"hare. E~t<
a.s- 1
lim ---=,Ina.
:r-.0
(:r,'y~ ..... (x.,
u.)
- Xo
R ~i fie x0 = (x 0 , )'0 ) un punct de acumulare

f(x, y) daca :;;i numai daca
R2
a) ( onsidednd
. I
obtinem
I < Oe
l;'i ) y -
Yo
I < oe
=> I f(x' y) -
1I
<
~-
(7)
,r-o,r,.
lim f(x, y)
~~
y-.y.
lim f(x, y), care, dacii existii, nu sint totdeauna ~egale, Daca existii limita globald. l
obtine111
==
f(.t~')
=~
.-\legem
b)
Pentru functia de doua variabile /(x, y) se pot considera limitele iterate: lim
lim
cu-1
evidcn~."l. ~irnri
> 0, 30, > 0 I I X
functii intr-nn pu~
b) FunCtii de mai multe varia bile. Fief: A

pentru multimea A. In acest caz 1 =
lim
"r/E
. .
J'--+H
<a . . : :;:
0, 0
x-->oo
a) l 1m-sm
{(x~-)
m~i
=~
aleg'erd
c) ('u
/(x,y) ~i dad\ exist<\ limitele lim /(x,y) ~i Jim f(x,y), atunci existiilimitele iterate ~i sint
lim
x ..... x,
(.r, !I)-+(X00 !In)
!J--'>!/ 0
egale cu limita globala 1. Daca limitele iterate nu sint egale, limita globala nu exista. Se poaie intfmpla ca limitele iterate sa fie egale, fiirii ca limita globali\ sa existe. Rezultatele de mai sus put fl
enuntate similar pentru functii de p variabile.
3. Folosindj
a) lim" s~
X-->U
Rezolvare.
ot
1. Folosind ,definitia limitei unei fnnctii intr-un punct, srt se demonstrczc c;, :
a) lim (x
3x
+ 3) ~
I ; b)
X->2
(x
lim
:l'-+
1) 2
I ; c) lim
x .... t
-oo
1) 2
(x -
+ e~;.
3x
Deoarece cautam un 8e:

obtine I
x1 -
3x
+ 2 1<
2 I ~ I (x - 2)
> 0,
I x - 2 12 <; ~,
putem &i-1 ciiuta.m.astfel ca 0 <Be::::::; 1, deci
+ 8!
8,
(x - 2)' I <; I x - 2 I
a:
~ 28e, astfel ca dacil impunem ca 20, <
E,
l
astfel
ca.
+ I)'
x' +
(x
dacil impunem ca
a,
<1
>
0, 30,
>
0 Ix
2!xl
<
-ae => 1/(x)
-II
2lxl
lxl
Oe
<
~ Oe. Cu aceasta s,.,
~-~-<--~-<-,
2
2
e, adicli.
definitia este verificata..
I=
lj'
verificat1L Prin ~
b) Alegind
'!'
4. Sa se
< Oe < ...:_~

2
E.
/(x,) - f(x,)
fapt ce aratli. cl.:
relatia ( 1) este satisfacuta.

b) Va trebui si\ aratam ca. Ve
rezulta I X I > oe ~i
a.r;
0 in a~ f~l1
~;.
adicii 0
>
deoarece rin ;
Rnolvare. a} Folosim de-finitia sub forma echi.,.alenta (1). Fiind dat E > 0, ''a trebui sii determinam un 8t I> 0 astfelincit I x - 2 I < 8, sa implice I x 2 - Jx + 3 - 1 I < e. Putem :.erie x 2 - Jx +
+ 2 = A (x - 2) + B(x - 2) 2, astfel ca. prin identificare deducem A = 1 ~i B = 1. Prin urmare~
I x2
.'
Deoarece x
a) j(x) ~"'
< -0..,
Rezvlvare. a)
.,.
b) l,""' lim.
112
8 - Probleme dl

8e
c) Folosim definitia limitei sub forma (2). Pentru E !> 0 oarecare, trebuie sii determin~m unt
sa implice f(x) > e:. intr-ade.r.iir, relatia I X - l I < 8 implica
astfel ca I X - lj < 810:
>
(6)
~j dacii impunem Ca. ----:f"
>~
1)
satisf{Jcutf,.
(X -
>
E,
determin5.rfl 0
<
<
811:
-,~,
8~
Os:
astfe}
Cil
definitia este
~E
2. Folosind <lcfinitia, sl se arate di limitcle urmatoare nu exista

X
lim ( 1 - cos x)ex; c) lim e-1
a) I un- s1n-: b)
x-~o x
J.'-->00
Rc::nlrare. E~te convenabil sa folosim definitia cu ~iruri echivatentii. Deoarece limita unei
funqii inrr-nn punct, daca exis1.l, este unica, pentru a rezolva exercitiul este suficient sa punem in
evid('n1{t ~irnri cu x, _,. xfl pentru care /(x,) are limite diferite.
a)
obtinem /(x~')
J
xn= - - 0 ,
Consider~nd
obtincm /(x~)
0 - 0.
h) _-\ le~pm m.i inlii x~ = 2n;: - oo. Rezultii f(x~) obtinem l(x~) = 2~("+ 1 1r: .... oo !;'i deci limita nu exista.
j(x~') =
.
11
:r;
_
alt'gcrea
x 11
n+l
- - - ....
(i"
0 - 0. A poi pentru x~ """ (2n.

1t-1
I deducem /(x~)-= e'~<fl-+ oo, iar cu x~ =
"
ei-n .....
0,
-0;.
.1-~u
:::.
.... 1 rezult~
b) lim sign x,
3."->0
!xtl <
0 in a!;'a fel incit
deoarece I ~in -; 1 ~ 1. Daca
ae:
~i I X~ I

0, sii determin~m
I < E. Avem
ae: <
e/2
"
fapt ce arati"i. ca. rel.ttia (4) nu p ate fi verifi aHL Prin urmare, limtta nu exista..
4. Sa se calculcze l.mitcle I ter.. Ie in x = 0 pentru functii!e

! ,;, ' I
)
/ ( x----~-.
b /(J.)
c)
f(x)
I
lim f(x)
relatia (1) este
~:
verificatiL Prin urmare, limita exista.
l)r. .... oo
sr1 se cerceteze existenta limitelor :.
Rezolvme. a) Trebuie sa vedem dadl. relatia (4) este verificatii. Fiind dat e
Re.zolvare. a) l&
a) lun J..i.~ sm-, n e 1V;
a)
+ 1)r.
cc arata ca. limita nu exista.
C!:':ea
3. Folosind criteriul Cauchy-Bolzano~
at>
('In+ 1)..:.:......,. oo. Aceasta arata ca. limita considerata nu exista.

2
(7)
c) (
alegem
Dacli.
..
+e
lim
-I
;,;i lu
I7()
Jim
b) I , -
.r-,.0
(r +
1)-1
ex
na
8 - Probleme de matemattct superl:loare -
em.
= : E (~ J '
22'2
0.
sin x
l i m - - = 1.
x-..o x
c) A'lem y - 1 <:{ E(y)
~ y,
astfel
~- I <
0 2
2
"
<tnegahtatea
antenoara
prm
-z" <1 , rezdita.- - -X
J
J
J
z.- E
( - = - . Dect l ,= -
l.i m
X J'O J f
X
J
J
2) 2
Fie acum x
~)
x-.,.o 3
2
. Fie mai i'ntfi x
z
2) ~ -2.
X
>E (-
<1
0. fnniultind
c) lim
x-oa x -
Trecind la linnta., rezulsA
<l ..::_ E
(~) ~ ~,
X
y--.o
pentru ._, 0, astfel
(y +a)'-
J.
tJ
..,. a a lun
> 0. Procedind similar, obtinem ~ - .:_
-ca ld .... lim.!..... E (~) = ~
.:s;;
Am folosit faptul ca
.tim
5. Sa se calculeze limitele:
. In z
a ) I1m--,
11
X->CO
. ,
n E N ; b) 11m-,
n
.T->CO X 11
N; c) lim x sin _2_

x-o
x
lim .....;
y-oH
Rezolvare, a) Sa arcltiim mai intii c3. pC"ntru X;:=. 1 a,em In X <X. S.1 presupunem c8
11n 2 .o;;i dcci e>~> > (I + 1)"' = 1
+ C!a + .. ,
. , . + 1 > 1 + ::::~~ 1 + m. Prin urmare, e.l; > e"' > l + m ~ x, adic.1 e~ ._ x, 'Vx ;<: 1. Deaj
x ;::.. In x, 'Vx ~ 1.
Presupunind x ~ 1, aJem
+ c;,
c:n
In x
2 In x
0<;--~
x"
=---
x"
"
astfel dl deoarece lim x --.;- = 0, rezulta d.
x"
i<"m~
7. Sa se determ
"
2 -i
" <2- X:!
- =-x
(2n) 2 ,.
' + x~ + ... + x!..~ 1
e
Dcoarece lim z" =- +oo. din inegalitatea de mai sus rezulta lim -"""
+oo.
X-oO
z2
.
cu centrul tn ongme,
cu cent rul in origine I
x-.oo z"
l, rezulU'i lim x sin_!_ =- 0.
.{1,
rioare cercului cu cenu;

c) Multimea de d4!
d) Multimea de 0
e) Multimea dedi
---x",
~i I sin _2.1 ~
c) /(x, ;) =
Re.zolvare. a) Este
reprezint:'i interiorul ~
b) Comht1a if - .r
--0.
b) Putem scrie
c) Deoarece lim x = 0
J1
e) f(x 1 , x,,. i~
' n
x~
j(x. )') =
a)
x ..... O
8. Folosind de
6. Sa se calculeze limitcle:
a) lim
x ..... O
053
X Sill X
a)
-; b) lim
;t-oO
(~)X':
2x
COS
c) lim
x ..... a
x"
a 11
x -a
a> 0.
b)
lim(~):,= lim[(t +
x..... o
cos 2x
x---oO
cos 2x
Jim
x-.o
COS X - COS
+ 1> -
I < 8,
= -3
ji
Iy -
+ (y II' + I I)
1/(. y)-
1 ; deoi
])
I
4I
b) Fiind dat t :::
.., t> 8-1 sA. implice

')
cos x - ens 2x
- 'I -
2 !>111~ .::_
(x'
Rezolvare. a) Tre1
IX
.
l-cosx . (I
~
1)
. 1-cos x
Rezolflare. a} I tm
=hm ~--- 1xm
+cosx,..cos x =
x ..... o x sin x
x-.o x sin x x--.0
"
7
= 31im - ----x-.U sin X
"' ( ~-
lim
(x, y) ..... (1.:3)
J-c-0~,-':::c"c:.'.=;:o.:-,~2x-J
rosx-eos2x
z
'
'
xy-1
c-os~;
1.
3
l Y+l- I.
2:r
x1
= e1 /''.
Deci daU impunem
114
I
x" -a" )
x - a
y .... u
+ lim
r_
(a'- 11( 1 + :
+ 1+ :
a" lim _ _ ____:_ _::____,____.:::_:____
y
y.... o
+ a =
-= a lim (y +a)~-
.
x"(x"'-
- 1)
lim
.::._.c:_
_ _::_:~
x - a
.r--.u
;r .... a
+ a" =
x- a
a"{ln a
+ 1)..
Am folosit faptul c5.

lim
x"- a"
x- a
r1
lim
a" Jim --'y_"_-__

u-t a(y - 1)
<r
a "- 1 lim _Y_"___

l
y-.1 y - l
uln(l+-;)
=lim
y1n(1+ ;)
..
-0.
_.
u-o
ij-->0
yln(1+;)
7. s~ se determine multimilc de defini\ie pentru urmatoarele func(ii:

a)
f(x, _y) =
c) ((x. )) =
e) f(x 1 , x 2 ,
1
"
J1- x
b) f(x, )) = .j
JI='X' + Jt=)""'; d) f(x,_y,z) =arcsin x+ arcsiny +arcsin o:
xp) =JI- (xi+ xl + ... + x~}.
2 -
_,,:
4-x~-y 2
Rezolvare. a) Eslt' nccesar ca l - x 2 - y 2 ~ 0 :,;i deci x 2 + y 2 ~ 1. Tn plan, aceasta inegalitatereprezintfi interiorul cercului cu ccntrul in origine, de raza unitate, ~i punctcle cercului.
b) Comhtm 4 - x 2 - y 2 > 0 implidi x2 + y 2 < 4. Aceasta reprezinta multimea Ptlnctelor inte-
-~
,,
centru1 in origine ~i de raz~ 2.

de definitie este patratul [- l, IJ x [- l, 1].
de definitie este cubul [ -1, I]>, [- 1, l] x [-I, 1].
11
de difinitie este formata din pnnctele x = {x 1, x 2,
xJI) E R satisfacind conditia
x~ xi+ ...
.:s;; 1. Pentru p = 2, aceast;l mul time reprezinUi interiorul ~i punctele cercului
cu centrul in origine, de razA. unitate. Pentru p = 3, aceasta reprezinta intcriorul ~i punctele sferei
rioare cercului cu
c) Multimea
d) Multimea
e) Multimea
__
+ x;
cu centrul in origine $i de raz~ unitate.
8. Folosind definitia. sa se demonstreze ca :
lim
a)
(x2
(x, y) .... (1.~3)
lX
-
+
~i
+ xy)
b)
4 :
~ = 3 ; c)
lim
\X.
!J)---(:l,
oo)
lim
(X, y)-(0, 0)
x2
+ yt
+ lyl
--=0.
lxl
Rezolvare. a) Trehuie sa aratam ca. pentru orice E > 0 putem determina ae !> 0, astfel ca.
2
l I < ae !}i I y - 3 I < OE sa implice lf(x, y) - 4 I < e. Se :,erie f(x, y) - 4 =X
xy - 4 =
5( - 1) + (y - J) + (x - 1J' + lx - l) [y - 3), a,tfel c~ lf(x, )') - 4 I < 5 I x - 11 + IY - 3 I+
jx- 1] 2 + I X - I II)' - 31 < 58E + at+ 8~ + 8~. Daca se cauta 0 < 8 < 1, atunci a:< 8B
deci lf(x, y) - 4 1 < Kt). !Jaci':i. unpuntn1 ca 8S < e, adica 0 < 0 < _:_, definitia este verificat~.
'
'
8
b) Fiind dat e > U n;nt'care, tnhu'l' "" detenninam un OE > 0, astfel incit I x - 31 <Sa ~i
Y !>
a; 1 &i,
implice
! .::!~
x:: -31
11
I y
=
X-
31
<
E;
3- : ~-:
oe +
s~
Deci datA impunem 68a :<I e, adica 0
<
<
.-\/{'Ill
+ 1x
l<;lx-31
+ 4St <
Oe
63t. cu
< _:_
Iy +
I+ - -+ II < ot + ~y + ..!.y
o <lit
IY
< L
dl"lluqia este verilicata.
115
<:!
,.
i'
x2+v2
--,--'--':--- =
I xj + IYI
daca se impune ca
26~ <
jxj
e, rezulta di exista
b) Tn acest caJ
2jxliYI
I X h+ I y I ~~~,
,;; I
IYI
I + I )'I
< 85 < ~ ,
< 28, ;
astfel di.
2
sa irnplice IJ(x, y) 1 <e. ceca ce arata di dcfinitia este verificata.
I xj <
.cxista.
2
,, '/'y',
~.
1 uind 8, <f
c)
(x, y) oft (0, 0) ;
b) f(x,
y)
y2
y~-
2x
2x
limita
Deoarcce sm y
-:;;'
9. Sii se arate, folosind defini(ia, cii urmiitciarele func(ii nu au Jimita in origine'

a) f(x, y)
I. II '
Totu~i
y' - 2x oft 0.
.!ji
est~
lim
f(x, y)
lim
.r-o
u=mx
'2x(mx)
%~
Limitcle
Acest fapt arata 1us{i ca. functia nu are limitil, pcntru c<l dacii ar
egalil cu zero.
a)
a-n~a
!J=mx
lim
-;!
(x, y) ..... (O,Il) V~
Rezolvare. a)
(X,~
m 2x 2 + 2x
m~x 2 -
r;,
(x,u~
Jll~
limittt, ;lccasta nu ar trebui sA

<lepimLl de ;;irul foloSit (in caLUI de fa til nu ar trcbui srt depinrl.rt de m, pauta drl'ptci fnlositc).
b) Proccdind ca la exercitiu1 <1ntcrior, giisim c<l dadi. limita ar exista, atuuu
lim
f(x, )-')=lim
(x,!yJ ..... (O, O)
x ..... o
itera~
II. Sa se cal~
2m
,t211J~
:::;;;
' '
E, definf~
RezrJ!vare. a) Vom folosi definitia en .<_>irud, punind in e-ridcn~;I "iruri de puncte, cow,erg'enfe
ciitre (0, 0), situate pe drepte oarecarc prin origin e. Ecuatia unci astfd Ue drcp ~ este y = a. DacA.
fuuc::tia ar admite limitu. in origine, ar trebui ca
(X, y)-o(O, 0)
.1
l.
2x
b)
lim
(x, YJ-+(0, 2)
De aid nu putcm trage con;lnzia dlimita exist<l, rleoarece daca facezn ca (x, y) ce tr\~C prin origine, y2 = px, p E R "'.. {2}, rezultii cii
px
lim
2x
P'~ntru
.;;iruri diferite
+y
.1.1
c )[(x, y )=(z_
_j!) sm -srn -,
y
x sin
y
12. Folosidd d
Y0;
13. F ~losind i
0, )' oft 0.
x-oO
x+x~
-y+ya
1,
x~o
x- mx+ x2+ m2x2
x+mx
a) lim cos-;
deoarece a.cestea sint diferite, tragem co,duia crt iimita globala. n"u exist!1. 1utr-adevA.r,
x-oO
:f
14. Folosind
.... -
x-o()
Y=m~
a) hmsm-i
lim lim f(x, y) = l i m - - - = t, li;q limf(x, y)- lim

x-o u-o
x-oo
x
"' !I~~ J:-fl
u-o
lim f(x,. y) = lim
_J
funqia nu are limit.[ in origine.
Rezolvare. a.) ~mitele iterate sint
~.
!> ~l
(_!_ + J
lim
oft 0; b) f(x, y)
X ;6
:f
t(x,IJ) ..... (0:,, oo)
10. Sa s~ cerceteze limitele iterate .)i lirnita globalii in origine pentru urrnatoarele func(ii;
a) f(x, y)
.j
c) Pentru
2.
ob~incm limite diferite .;;i deci
(0, O) pe parabole
P- 2
Prin urmMe,
I
I
anom
15. Sa se cal
I- m
~---.
l+m
lm.
a) f(x)=-
ceea ce arata ca limita globala nu cxista.
It
116
~ 0,
b) In acest caz lim lim/(x, y)

-
Toht~i
cxistli.
y ..... o tt-oO
limita globala existi1
Decarccc.\ sin-;\
~i
x-o u---o
I xI
1, rezuWi ca. pentru
E:,
definitia este verificata.
sa
egaUi. cu zero. Ca
11 <!8,.),
<;;
~i
lim
Y->IJ
sin~
vedem aceasta observam ca. sin
f(x, J') =
lim
(x
lim
+ y)
(x, !Jl-o(O, 0))
(X, '1)-o(O, 0)
nu
x-oO
est~
11-o
Oe a vern
<l
01 ~ !!\<in~~
c) Limitele iterate nu exist.1, deoarece lim sin_!,_
,eyi
<! S'e I y
1 uind ae t>, deoaceae 1nn sin
iac lim
nu exist3.. Limita globali1 cxista.
~ sin -; \ ~ 1 ~i deci
siu _..!:.. sin
lim
(x, y)--->[0, ())
_!_ -
0.
11. Sa sc calculeze limitcle :

.
xy
lim
{x, 1/)-o(O, 0) \/xy -7- 1 - 1
~=
lim
b)
(X, !JJ->(0, 2)
c) Pentru x
~ (00,
oo)
xy
2)
lun - - - - =
u--.o ,.1~1 - 1
~-
lim
(x,~y)-o(O,
0, rczuWi.
lim
(x, y)-->(oo,:031)] x
lim
hm
z.
u-oO
2.
(x,!!l)->{0, 2)
x+Y
x2+y2
y
x2+ya
xll+ya
~
=
3
2
x + y
lim .
(x,
+ y1
(J-;;+T+1)u
> 0,~ avem 0 < - - - ~ - - - + - .:s;;-
(..!. + _:_) =
lim
li(X,IJ)
> O.:;;i
c)
(.r, y) .... ((l, 2)
xy
Rezolvare. a)
sin xy
lim
b)
-,~='=--
(x, !1)~{0, OJ ,;xy + 1 -
hm
a)
y)->t~. oo)
x3
+yt
;;t, dcoar<:!Ce
0.
7.1.2. Probleme prop use spre rezolvare

12. Folosirid definiria limitei unci ftmcfii intr-un punct, sa se demonstreze di 1
1
a) lim (x 3
x + 1)
x-1
- -2
= I ; b) lim
x-oo 1 + x
X -
x---.1 (x -
1)
..
= 0;
c) lnn---=-oo.
2
13. F"'losind definitia, sa se arate dt nu e-xista limitele:

.
.
. 1
a ) 11m stn-: b) limsinx;
.:r-o
x~oo
--~""!
c) lim'(li+ sinx) lux; :dl ltm-cos-

m...,.Q X~
X->00
:f
14. Folosind criteriul Cauchy-Bolzano, s:i. sc cerceteze existenta limitelor

a) lim cos.!..;
x-oO
b) lim-x_.
x-o1 x
15. Sa se calculeze limitele laterale in x = 0 pentru functiile:

\ siu
a) j(x) =
~ \\
x
I+ 2
.!..\
1
b) j(x) = x -'---"-,'-s1n
1
X
I+ 2
ll'Z
c) j(x)
1
cosx'
=--
X
16. Sa se calculeze limitele

a) lim
z-o
\Yi""""+X -
23. Sa se
b) lim
c) lim
" X
X--->0
tg
X->{/
d) lim (I+ x
:r-o
1
)' "'';
jx)"';
:eJ lim (I+ tg 2

x-o
d)
T
e R astfel ca
lim rJ"9x::,.----,-274x::;3.----;+-z6::x'''+ 5- (xx' + ,3x + y)]
7
3
a) lim ~s:::in::..::_x_+c..::s':":..:2:::x_+_:._:_:.:_
:.
+_:._:':::'"::.:_"c_x
In( I+ kx)
Functia
f) hm - . - - , a> 0;
Z-->U
X-
j) lim (ln.x)
!i 1n
"
e)
COS X
\ ~
I - -- -
_,
+ 2e'
3cx
r'
1"
au:r - a"
~
l'--->(1
~i!l X
r) hm
x-->oo
X--
( ll
+ J
----
xr -
11
u":r - a""
]) Lm - - -
x -
.l---->rl
a> o.
19. Sa sc detennine multimca de dr'Lniti( fW:ltru functiilc:

a) f(x, .}) ~
(x, l') r (0. 0)
__!Y__
I''
r ;') '
1>\ ((x. y)
(x. _)) ~ (tl, 0)
c) f(x, .}) ~ x +arccOS)
d) f(x. v) ~
Jx + J~~ + J z;
e) f(x, J. z) ~
-~In
(I -
x ' - ,,,
J1-
0':1
a) Functii de
Xo
e /. Functia f ~
x~EI da~
conunul Ia. stinga
!Ill
j
Punctul Xa se nU~
limite laterale finite.j
de speta a. dona pe~
tA
0 functie f:
care ar fi). cuprins~
Orice functie ~
nu este aderarata.. '
0 functie f: I-:~
,h'- 4 + J4- _) 2 :
f) f (x. ) . z) ~
i:t ;
dreapt..t in
11
k) l:m - - - - - , a> 0:
e4
sint coatinue in Xo- ~
"4
"(
---
este
X--
Sill X
g) lim
Da.cA functii\e f ~
";
X-.;.--~
X-H'
I: A C
izolat &].lui A, funcPa')

se pot da definWi ec,
d) lim
x-o
a:f - x 11
Pie functia
es~e .antinuii. in Xo ~
18. Sa se calculeze :
C) I lffi
x-o
lim
(x, y)->(0, 0)
f) lim { Slll X);-::._~

X--->0
y ~i
17. Sa se determine ex, (3,
sin
'
x'-=-)-, _:._-z-i.
20. FolosinJ definit.ia, ~<t se Jemonstreze crt:
a)
lim
(xy
(x, y)-...,.(2, :J)
d)
.
I1m
x' ~ JC' -----
(x, U) -->(0, 0) X 2
+ y2
21. Sa se arate
a) f(x, y) ~
22.
sa
2) ~ 8 ;
(.r, y).->(1, 2)
e)
lim
(.1', U)->(U, 0)
x-y
x - y i' 0 ;
x~y
lim
(x, !JJ-(11, O) x
+ y2
-~
0 ;
x4
l1U
au limitJ. in
x2 _
)'z
--:.~-"
x-
+ y2
. I
xsm-+y
c) j(x, y) ~ _
__;:_x_ _ ,
x+y
+y
'f 0.
118
b) f(x, ))
__, Qrice funqio UJ
ratli. 0 functie c~
b) Functii de.~
1)aoll functia. f(, ~
+ yf
+ ;-
01
igme:
, (x, ) )
of (0, 0).
se cerceteze limitcle iterate ~i limita global;t in originc pentru:

x2
'
c)
- - - ~ 0.
b) j(x, y)
a) f(x, y) ~ ~. (x, y) ""(0, 0);
x2y3
urm\toarelc functii
C<1
+Y
0 ..
lirn
b)
WI
on variabila. x.
ra.port cu Y
Coa.tinuitatea
uu est 6 adevlratl
Fuactia.
(x, J) of (0, d),

()rice
e~
V&
>I
fun<:?<\.
ni u ~ !ncbisA
(4
.
I 1m
a)
(x0
+ )"
")
1
sm-
d)
(x
lim
(.r, y)->t0, 0)
->Y
(x, !ll-(0, O)
lim
b)
+ )'
+ y) tg(x2 + y')
(x, y)->(0, 0)
7 .2. Functii continue

/Fie functia/: A CRP-+ R ~i fie x 0 EA. Dadi x0 este un punct de acumulare allui A, a.tunel 1
este .antinua in x daca ~i numai dac5. fare limiUi. in x0 :;;i lim _f(x) = /(x 0 ). Dac~ x, este un punct
0
izolat &I lui A, functia f este continua iq. x:0 Tinind seama de definitia limitei unei fuctii intr-un pnnct,
sc pot da. definitii echiralente pentru continuitatca functiei intr-uu punct.
Functia
DacA
este continua pe A, dad'i este continua in fiecare punct din A,
functiile/~i g sint continue in x 0 E
sint coatinne in x
.4, atunci
~i functiilc f
g, jg
~i L,
daci1 g(.xo) ~ 0,
g
De asemenea, compunerea a dou[t functii continue este tot o functie continuA..
E
0
a) Functii de o variabiHi real.i. Fie f: I C R -+ R o functie definiti1

!. Functia f este continuii la stinga in x 0 E I dad lim /(x) = f(x 0)
:t'
dreaptJ. in x
I daci1 lim f(x)
= /(x0 ).
pe intervalul I Ji fie
functia f este continuA la
i"Xu
Functia f este continua in punctul x 0
dac~ ~i
numai dadl. este
X'>oXo
' a > o.
contmu.1 la stinga ~i la dreapta in punctul x 0 .

Punctul x se nume~te pnnct de di.scontinuitate de speta intii pentru functia f, d<>.d. in x, exist~
0
limite la.teralefinite, dar functia nu este continua in Xo- Punctul x 0 se nume~te punct de disconHnuitate
de speta a doua pentru j, dad eel pu}in un:t din limitele lateralc nu exist& sau este io.finit~.
0 functie J: I --+ R are proprietatea lui D:trb'>LlX, dac5., oricare ar fi a, b E I, a #:- b, ~i oricare ar fi A cuprins intre _f(a) 9i f(b), exist5. un numilr cA cuprins intre a :;;i b astfel incit /(c),) - A.
Orice functie
continu~
f: I
--+
R are proprietatca lui Darb?ux, insi'i. reciproca acestei afirmapi
nu este ade1ilratil.
0 func1ie f: I
-+
R este uniform coatinull. pe I, dadt

(1)
Orice functie uniform continua pe I este continuA pe I, fAra ca afirmatia reciprocA sa fie adeY&ratli. 0 funcp.e continua pe un interval mi1rginit ~i inchis I este uniform coo.tinu~ pe a.cel internal.
b) Functii de mai multe varia bile. Fie f: A C R 2 -+ R o functi~ de dou:l varia. bile, f(x, ,.,
Da.OO. functia f(x, y ) este continua in punctul x0 , (x0 , y 0 ) E A, atunci f este continuA. partial in ra.peri
0
oo varia.bila x. Dac5. functia f(x 0 , y) este continu11. in punctul y 0, atunci j este continuA. partial In
raport cu y.
COiltinuitatea functiei
0).
irnplidl. continuitatea partiali1 in rapert cu fiecare vari&bili.. Reoipl'oca.
nu este ade.rArata.
Fuactia f este unifo-n continu1 pe A, dacA
Vs
>
0,
3~o: >
0 I V(x 1, y 1), (x 2 , Y 2 )
~
I f(x 1 , y 1)
<t Sa, j Ya- Ytl <C 3a =>
A, lx 2
f(x,, y,) I < <.
xl!
(2)
Once functie uniform continua peA este continua pe A. o functie ooatinu.1 pe

nit!
~i
incbisa. (compacta) A este uniform coo.tinuli peA.
119
'
m.Ulpme mlrli-
Cum se vede din
aceasta observAm U
1. S~'t se studieze continuitatea fnnctiilor;

.
/(to - 0) = lim/() ~
{"' ;"':
xsm-,x>O.
a) j(x) =
-x2
+ X,
b) j(x)
0;
X.(
e-Itz
e +xc) j(x)
1,
1
x-1
x !n
rr
X ~c
cos-,
d) j(l)
X> I.
~ { ';~IIx'
(),
+ 0)
4. Sa se studiezl
X'o()
=lim
oro (-x2
+ x) =
X...,.f)
0 $1 f(O)
rest fiind continua. FuJI
r 'tl
~i
0. Prin urmare, fuJJqia este cuntinua
'
f(~) =
in punctul x = 0.
Deoarece (gof)(x) ,
Apoi lfog)() - /(1()) ~
s. Sa se arate c
b) Deoarece functia este conti11w1 in orice punct x - 0, o vom studia numai in origine. A.tenl>
. 1
- ...!._
I
/(0- '0) _,lim tgx Sin-= 0, /(0 +OJ =lime .r <:nsxJO
.r"O
0 -5i /(0)
este continua in punctul x = 0. Deci /(x) este continua in ( -:r:.-'2, oo).

c) Deoarece functia este continua in rest, vom studia continuitatea
+x
= Iim (e~
X? I
1) = e,
~i
/( 1) = e
+ 0)
/(1
=Jim x -J =Jim [I
.r-,.J
arata ca functia f este continua pe R.

S
d)
/(0) = 1
tudiem
continuitatea
~i /(0 + 0)
=lim
:t-.,.0
continua Ia dreapta in x
1n
Punctul x
a, b
.r 2
'(x)=
sa fie continua pe
(-oo,
in x
I. k;em /(1- 0)"""
(.:l: -
1)] x=t" = e. Acestea.
. I (x) = hm
. -sin
x = - 1..
- 0) =Inn
-x?O
-x
1. In accst caz funqia estc continua in R"'{O}. Funqia estl.'!
= 0.
I (0
= 0 este un
punct de discontinuitate de speta fHtii.
R astfel ca func(ia
-
X+
.
{ a sm x
I,
{-oo,
:r-+:r,; ,
j(x) este discontinuA hi:'

Deoacece If + g)(-'J
pe R.
'
6.. Folosind pr~

func(1a f(x) = x2
Rezo!vare. Oeoareo
Darboux. Deoarece f(~
7. Sft sc arate i
b,cos x,
dar nu este cotin~
~~-
in x
~J
Rezo!vare. DeoarM
0. Functia consi~
c::o
aceast<i
~unctie
trece
P~
8. Sa se studio
a) j(x) = ard!
3. Sa se studieze continuitatea func(iei f(x) = xE(x). x

partea intreaga a lui x.
[0, oo ), unde E(x) eSie
0,
1
=II '
It,
X E
X E
[0, 1),
[1, 2).
[n, n
0,
x,
ded
1),
120
f(x) = xE(x)
Rezolvare. a) Vom
determina. 3~ :
poat~
Rezolvare, Conform definitiei functiei E(x), a1em
E(x)
Este dq
nu e:ristA. Intr-ade\rii.r, ~
ceea ce aratii ca lim f(~
X< 0,
RezolvlilYe. Punind conditia ca functia srt fie continua in punctul x = 0, obtinem /(0 - 0) = /{fl) =-0), adicii 1 =b. Prin urmare, pt>ntru a E R ~i b = 1, h1nqia j este continua pe intervalui
-/(0
discontinue In oric~
lluolfJGf'l.
:r/1)
~=
2. Sa se determine
x = 0 . A1em
punctul
0, ceea ce arara ca. functia
x~
0 avem.
lim /(:r) = lim x sin _.!_ = 0, deoarcce sin...!__ este m.lrginira; apoi /(0- OJ =lim
+ x'.
Rezolvare. Deoar4
0.
, X=
Prin urmare, func?a estA!

x =n, 11 E N si:nt P~
~i g(x)=L
Xi' 0,
Rezolvare, a) Se obser?.l ca functia este continua in orice punct x =1: 0. fn punctul'x

f(O
o.
X> ();
l,
<x <
If .
X E
1f(,J
[0, 1),
LI.
nx, x
[n, n
2),
- J(x,)
I <1 '
T,
1/(x,:
1)
Cum se vede din expresia funcpei, problema continuit~tii se pune in punctele x = n, n EN. Pentru
aceasta observlm ,ca,
l)x- n(n - 1), /(n) ~ n', f(n
f(n - 0) - lim/(x) -lim (n xtn

~rn
+ 0)
~ lim/(x) - lim nx "" n 1

x~n
x~n
Prin urmare, functia este continuA. pe [0, oo) "-..N; este continua Ia dreapta in x
u E N sint puncte de discontinuita.te, de speta intii.
= n, nEN.
Punctele
x =n,
4. Sa sc studieze continuitatea functiilor

~i g(x) = L + x 2, x e R.
Rezolvare. Deoarece f(.x) =
{
~i
gof pentru f(x)
stgn x
> 0,
I,
0,
x = 0,'
- 1,
f. g, fog
:X
<
se vede ca functia
f este discontinua
in x
0,
la
0,
t"CSt fiind continua. Functia g este continua pe R.

Deoa.rece (go/)(x} = g(f(:x}}
= 1+
Apoi f/og)(:x} -f(g(:x))-= sign{l
! 2,
4',00
(sign x) 2 =
+ ..t 2} =
I, 'r/x
5 S"> se ara t e ca f unctu"[ c /( x )

discontinue tnorice punct x
# 0,
\ I, x ~ 0,
0-~
rezulta
ca.
gof este continua peR"-.. {0}.
R, este continua pe R.
"'
Q,
~l,xe/,
R. Sr1 se arate ctlf
. g (x)
~~
{ ~ l,
X E
Q, sint
l.xe/,
+ g ~ifg sint continue peR.
RenltNJ, Este de ajuns sa >-ludiem numai hmctia f(x). Fie XoE R
sa uLservant' di lim /(x)

X->X 0
nu exi.sta.. Intr-ad~.r[Lr, d'1ca x0 E Q, atunci, alegiud x E l cu : x - xll I < 3, ohtinem I /(x) - /(x0 ) I """ 2.
<:eea ce aratA cil lim f(x) nu exisUL Sc rationeaz,i analog in cazul cind x0 E l. Prin urmare, functia
'
j
I
,T_,.:t',
f(:r) este discontinua in oricc punct x E R.

Deoarece (/ + g}(x) = 0 !?i (/ g)(x) = -1, 'r/xE R, nwl l5. ca functiilc
':.:.
f
+g
~if g sint continue
pe R.
6. Folosind proprietatea lui D._uboux pcntru functii continue, s{l se arate di.
functiaf(x) = x-2' ~I, x e R, sc anulc.tt,'t intr-un punct ~ e (0. l).
Rezo!vare. Deoarccc functia f(x) = x 2"' - 1 este- continua pe R, rczult.'i ca fare proprietatea.lui
Darboux. Deoarece /(0) = - 1 !?i /( l) = 1, rczuWi ci'J. exist.i ; E (0, 1) astfel cA /(;} = 0.
7. Sft se arate
ca
functia f(x)
dar nu este cotinurt. in x
2
X
' I, : :
=:c.
~:
are proprietatea lui Darboux;
Rezolvare. Deoa.rece /(0- 0) = ((0) = 0 :;;i ((0 + 0) = -1, rezuWi. c.i functia. f nu este continua
in x =-- 0. Functia considen.Hi. are pruprictatea lui DarbcHIX, demrece in orice inter.ral (oc, ~) cu((oc) oF/(~,
.acea:;tti. ;unctie trcce prin tpate valorile cuprinc~e intre !(.7..) ~i _{(~).
8.
sa
se stuJicze continuitateaJuniformrt a functiilor :
a) j(x)
~~ arctg
1
1
+x .!x e (1, oo); b)f(x):= x'cos_J_. x e (0, oo).

-x..
Rezolvare. a) Vom folosi definitia sub forma ~onditiei (1). Sa 8.riitam ca pentru orice t: l> O. se
poab determina 8e: > 0 astfel incit pentru orice x 1 , x 2 E { l, oo) cu jx 1 - x 2 I 4 8 8 sa implice
I /(x ) - f(x ) I <:l ~;:. Tiaind seama de identitatea: arctgoc - arctg f3 = arctg ot - f3 , deduoem
1
I+
aitlel c1 d:t.c:l ir11puaern 0
-<(
Be
-<( t:.
a~
definitia. este verificata. ~i deci f(x) este uniform oontinui.
121
b) Functia este continuA pe (0, oo}, dar nu este llifMm continuA.. Ca sl vedem aceasta, vom
alege
x1 -.J~ ;;i x
pot fi 1uate oricft

If(x
=Jn + 1 in (0, oo). Se observa

de apropiate,. deoarece I x 2 - x 1
,~n
+
1
1
= In (cos
/(x1 ) .)
2) -
n suficient de mare punctele ti x

1
1
1
J~- 0. Dal'
,Jn +I +,/n
eli pentru
)
1
.cos - -)
,J;;
ln...Ll
J;;=
. ,j:;; + ,Jn++
-== Zn sin --==~:..__---,~ sm

2(n ./n + 1 + (u + 1)Jn)
2 ,ln(n
cos
1)
-.,/n+l
I~
I
cos-~~..,/n + 1
11. Sa se
.continua partial In
Rezolvare. Functia .
sin x1
=lim--x= 0
'
lapt ce arata ca) /(x2 ) - f(x 1 ) 1 nu poate fi f.'icut oricit de mic. Deci functia/(x) nu e.ste uniform continuA pe (0, oo). Datorita. continuitatii, funqia este uniform continua pe orice interval filompact
cuprins In (0, OG).
.....o
x3
nu este continua in
9. Sa se studieze continuitatea uniforma a func(iilor
=~sin 2 x'.
j(x)
x+l
[0, oo),
x+2
'"
( ) =---cos
gx
xw,
-j-
~i S(x) --/(x)
[0,
- lim
00),
g(x).
Rezolvare. Procedlnd ca In exerci!iul 8, b) vom alege
x,
(2nrr)'i'
12. Sii se studi~
~i x 0 ~ (z~, + ~ }'''
- x, I ~ ::_ __,..,;.._
2
__:___-::-::- - o.
(
(2n:-:)l z +
2n r.
1t' ljJ
+ 2"
J
=-;: ,;
X
b) J(x, y. z) =
a) j(x, y l
astlel cA
I x,
:r-+0 :
u'-ptJ
Rno{uare. a) Utilizl!
0 .~-utm orice {xl, Y(
\f(x,. v,) - f(x,, Yo) I<'
in:_- it
Dar /f{x1 ) - /(x 8)
J...,
>
(znrr+ ifla +
1, astfel ca relatia (I) nu este verificat!
fl
decl
! /(x,. y,) - /(x,,
fanctia f nu este uniform continua pe [0, oc). Similar se procedeaza pentru a ar5.ta di funcfia g
no este uniform continua pe [0, co).
2
Funcfia S(x) =
11 - x,
I<
a.
X+
X+
atunci
X E
[0, co), verifidl conditia (1). !ntr-adevAr, dadL
I S(xl) -
S(x2)
I X2
I=
xtl
( l + x,)( l + x,)
definifia (1) este verificata ~i deci S(x) este uniform continua.
'in(x3
~
< Jxl-Xsl < 0~.
+ y")
x' ~ y'
10. Sa se arate ca functia /(.t, y) =
f(x, y) =
+ yl')
+ y"
sin(x3
lim
I I
1
+ y'
xll+y'
deoarece 2/x 1/y I ~ x1
lx
+ Yl
+ y1
+ Y 1 .;;
(I xI
xll+y'
DacA lu~m 0
+ Iy
<all:<_:._.
3
122
'
o... aa<E,
(0, 0),
/) ( 1 +
:~.stfcl ca. pentru 0
lim
....!..2_!_) < n,. 2,

xll+yll
2
definitia este verificata.
-0
< 3~:
b) Deoarece functia
wezultli. ca. f este uniform
fatr-adevlir, presupun~
lo Yo z,) E [0, I] X (
+e'' 1 1 - er,-r, I+ !3
(:r, Y)--->{0, 0)
I X I <a. I y I <a.
lx' - xy
GO}
(x, y) .... (O, 0)

(.:r, U)--->(0, 0)
x'
rezultA dL functia /(x, y} este continua fn origine. Pentru a arata cA
foloaqte definitia. A vern pentru
ro.
(x, y) # (0, 0);
(x, y)
tinua in origine.
lim
DacA luam
este con-
Rezolvare. Deoarece
Xv Xa
21
~ 1 ~ z ~ 23 1
2
sill
5~
13. Sa se studi
xy 1
11. Sa se arate dl functia f(x. y) =
+ sin(x' + y 5 )
x' + y'
(x. y) # (0, 0).
este
(x, y) = (0. 0).

0
continua partial in origine. dar nu este continua in acest punct.
sin xo ,.. O,
x
este continuA in x = 0 deoarece lim /(x, 0) =
Re1olvare. Functia f(x, 0) =
=lim ~-x
nu este continua in origine, deoarece
0,
= 0 =-/(0, 0). Similar functia /(0,
x3
-o
X-
y) este continua in y = 0. Dar ftinctia /(11,
7t
f(x, y) nu existii :
lim
(X, y) ..... (O, 0)
.
ltm
f(x, y)
(x, y)-(0, 0)
.
p:r?.
hm
x-o
y=px
+ sin(xa + P'J!xlifl)
9
2
x + p<t.x
,_
12. Sa se studiezc uniforma continuitate a functiilor

a)f(x,y)=.!..,
(x.
))E
)'
b) j(x, y, z) = x'+ e!l
(1, 2) X (l, 2);
+ J sin z,
(x. y, z) cc [0, l] X [0, l] X [0, 1).
Jiezl!foore. a) Utiliziim relatia (2). Fiind dat e > 0 oarccare, trebuie s<'1 determiniim 3,. 0, astfel
indt w"utru orice {xl, Yd :;;i (x2, Y2) E { 1, 2) X ( 1, 2) cu I xl - x2 I <
~i I Yl - Yl I <Z
sA. iinplice
ae:
Ifix"
v,) - f(x,, y,)
! {(x
a.
I < ' Dar
Ytl -/(x
)
2
I= I (xi- x2lY2 + x2(Y2- Ytll :s;; I xt- x2IY1

Jy1
Y!J-'2
Yt.'Ys
Y11 lx1 4
<81!:x2-i-Y! <'18e:,
y,y,
astfel cl pentru 0
<
< -'
relatia (2) este tcrificata i'i dcci functia f(x, y) e~te uniform continuA.
4
b) Deoarece functia ((x, y, z) este continua pe multimea miirginit.\1 ~i tnchisA. [0, 1] X (0, 1] x'(O, 1];
m.z:ultA. cfJ./ este uniform continua pc aceasta multime. Se poate verifica aceasta ~i c~ ajutorul definitiei.
latr-ade..d\r, presupunind I XI - x2 I <

I Yt - )'2 I < 85 ~i I Zt - z. I
cu (xt. Yt It).
y , .t:-.l E [0, 1] x [0, 1) X [0, 1], atcm lf(x1, y 1, z1) - f{x2 Y:a z1) I :E;; I x1 - x 1 l (x1 + x 1) 'f;
1
22
22
21
21
+e'' I l - ell,-!1, I + I Yt - Y2 I I sin zl I + Ya
sin
cos :
1:E;; 23. + e Jl - e'-J
4
o...
f1,
+zj siu. .
21
22
1~
231;
+ e8, + 811: + 81!;
<l
<a.
jz
781!:
< e pentru 0
+a.
<(a. <I ~7
Probleme propose spre rezolvare
13. Sl se studicze continuitatea functiilor

a)
x:")~',
j(x) = {(I+ 2
0
X E
X=
R"-._ {-2},
-2;
1!3
b) j(x)
- ~.. "E R"-._ {0},
,x=O;
~~~. 1 x
c) f(x) = {
# rt/2,
= rt/2,
X E
[0,
e) j(x) = (x(l +eli'')-'. x # 0,

0
, X= 0 j
+ e') ~ ,
d) j(x) = { (x
7t)j
+ sin x
f) j(x) = { x-1 (x 2
X=
0,.
X=
>
23.
0.
14. Se dii functia j('x) = 1 - x sin_.!_, x # 0. Cum trebuie ales j(O) pentru ca
= xl~x
2
x
U (1, oo). Sa sc arate
(0, 1)
, x E
d\ se
poate alege j(O) ~i j(l) convcnahil astfel ca functia j(x) este continua pe [0, "').
16. Sa se determine a
de definitie
=----..
s;,
x2
+l
se
st~
a) j(x) = In xi
..
'
c) j(x) = sin~
functia f(x) sa fie continua In punctul x = 0 ?

15. Se considerii functiaj(x)
a) j(x) =
c) f(x)
X# 0,
5 )-} '
x # O,
R astfel ca functia j(x) sa fie continua pe multimea
e) j(x) = ---l
1+J
24. Sa se stud
nite pe R, ~tiin~
a) j(x) = [ x
3ax
1 x
x
+ 3,
[0, 1], b) j(x) =

(I, 2] !!
E
E
sin
a
+ 2x
1tg 5(x'
2 tg x arctg.-,
XE[-l~O),.
5x
x2
4,~
+ 2x)
+ -;-3 ,
X=
0,
(0, I) ;
-1. 0),
c) f(x)
X=
25. Sa se st~
'
26. Sf1 se aratJ'

dar nu este coritii
0,
a)jlx._l)=f
2
{0, co).
17. Se define~te functia f prin j(x)
lim
11->QQ
e"'- ,-...
e""' + e-""'
18. Sa se studieze continuitatea functiei j(x)

E(x) este partea lntrcaga a lui x.
~i
= x2
Este continua In x = 0?
E(x'). x
27. ~;~ :;.e stW
19. Sa se studieze conthmita tea functiilor j, g Jog ~i go{ pentruj(x)
g(x)
= (' lxl .:;

0. lxl >
[0, oo), unde
= 1' lxl ,... h

{0, fxj > li
fix. y)
=,l
'
20. Sa se studieze con tin nita tea functiilor

a) (XoX)(x), x
a)
I,
I.
' {0 '
R, unde X(x) =
b) g(x) = { x, x E Q,
.-x, x e I;
ell j(x.
y)
=1
e) f(x,
y)=l
Q'
!,.XE]j
c) j(x) =sign fg(x)], x
R.
21. Folosind proprietatea lui Darboux pentru functii continue, sa se arate ca

funcfia f(x) = x 5 - 8x- 1, x E R, se anuleazil intr-un punct ~ E (1, 2).
lZ4
c) j(x. y)
of 0;.
X=
X
0,.
a) j(x) = Jzx
c)j(x)=-x-,
of 0,
X=
22. Fiind dat s > 0, s:t se determine un S,> 0 satisfacind conditia de continuitate uniformr1 pcntrn urmfltuarele functii:
x2
3.'
ro.
2];
ll) j:r) = sinx
cosx,
R l
x eo.[J. oc"'").
+2
23. Srt sc studieze continullatf'a uniform;'t a fnnctiilor:
0.
a) j(x) =In x. x
[s, e], s > 0:
c) j(x) =sin x'. x
R;
e) j{x)
--+
X
x. x
d) f(x\ = _.,_I+x
ln x, x
x, x
(0. oo);
'
1 +X
pe mulfimea
f, 0),
fl<) =
sa
x sin 2 x 2 , j.{x)
'
x cos 2 x 2 , x
1 , / 2 , /1
+/
~i JJ2 defi-
R.
sc studiezc continuitatea in origine a functiei

j(x, ) )
. {J.:.l
-e-IXI!J-':
y # 0,
y'
'y
1] ;
(0, 1).
24. Sa se studiczc continuitatea uniforma a functiilor /

nite pc R. ~tiind d
.ti25.
(0. c];
f) j(x) =ex cos-'-, x
(-I, oc);
b) j(x)
/(0) pentru ca
. X E [-
= 0.
26. s;l sc a rate ctl ficcarc din functiile urmrttoare este continua partial in onginl~,
dar nu cste cmitinnft ln raport cu ambele variabile in acest punct:
(;; \)
r~'
#. (0, 0).
a)jlx,,r)=jx'-cy'
, () .(x,y\=(0,0);
xy
b)j{x,y)=
x 2 ylnlx
'
c\ j(x,,r)=
+ yt
x +Y"
'
'
{__2.'
__'
x'+y'
(x, ;) # (0, 0).
,(X,))=(O,O);
{x, y) of (0, 0),

{x, y) = (0. 0).
27. ~:1 ~L' studi('zc ccntitmitatca functiilor:
=(1, [xi.;;. h.
0, )xj
>
a\ fix. y)
li
c) j(x. y) =
d) j{x. y) =
~~-.
x' + y'
{x, r) # (0, 0).

.
"
J1) j(x, )\ =
(
) = (0 0) .
0
'
X,
'
'
~Jl -' X,- ) " ,

.o
2 -L
Yo<; I,
' x' + y- > I ;;
X
(x, y) # (0. 0),

. x'y'
x' + y' ,
' __
.
{
0 , (x. y) - (0, 0) ,
x' + Y'
+ y2)
ln(x 2
+y
+ y2
1 - cos(x.
x2
v2
3
)
<
1 ~i (x, y) of (0, 0),
, (x, y)
0
3
e) /(x, y) =
x'
'
(0, 0) ;
{x y) # (0. 0),
' {x, y) "~ (0. 0} :
125
'i
.)
(r, y) 'i' Ill. 11),
.f) J(x. y)
()
~I
f(x, y)
ni l(x. ) I =
{ 11
+ xy)
(r, y) = (0, 0;;
:;;
f_x";:__
.\~Y~
(.r -
V;;
X> ()
~j )'
>
0,
X=() S.ll\) =-=0;
'
I)
oI.
(x. _I) r ( IJ'
lr. r)
( 0' 0).
28. St; se stuJieze unifonna con1 i-nuita tc a functiei

x-_v
"+
(x. y)
(1, 2) X (!, 2).
a) Derlvata.
Limit a f'(x,) 1
{'(x0 ) este finitl,;

Daca
este~
f~
, Ftlnctia
Limitele
J;i
tiv, derivata Ia
in x, dacii ~i ~
I
.)
DacA funcfl
x
/,
sint de~
'
Daca functii
compusa fou : !'
h)
'
Ttor~"m(
continuA. P~" (a,j

a,.;tfel incit f'(ci
Teorema Ia:
vabi\a pe (a; b-i
TeMema hi
pe [a, h], sint
(a, b), asd
c) Formu~
p(,\inomul lui T.
T,
Formula lu:
/(x)
I repreziotl restll
8.
TEORIA DIFEREN'fiALA A FUNC'fULOR
8.1. Functii de o variabila reala

a) Derlvata unei func(ii. Fie functia f: I
Limita f'(x
~lim f(x) -
f(x,), ctacA
f'(x
)
0
exist~,
~ R definit~ pe intecvalul I
oi fie x un puuct din 1'.

1
se numeote dedvata functiei
in pnnctul x
Dac,;..
X->.Tt
X X
0
este fi.niU\., se spune- dl f este derivabil3. in punctul x .
Daca f este deri,.bila in x,. atunci f este continua in x 0 insa .eciproca nu e>te ade,aratlL
. F u 11cti.a / este derivabiUl pe I dacil. este derivabilll in fiecare punct din I.

.
l,imitele J,(x,)
. f(x)
~ Inn
l(x") ''.
. f(x)
~ hm
, )
J,(x
0
- f(x,) , dacli exista, se numesc, '"pee-
r l:ro
X - x
x-..x. X
0
tiv, derivata Ia stinga si dcrivata Ia dreapta a functiei
in x ctacli oi numai daca ace dC>"inte laterale egale in x

0
DacO funqrile
J,
":I -
in punctnl x
=f'
g', (/g)'= j'g
Daca funC\ia u : I - j cste dednbila pe I si functia f: j
f c!
h], es<c decimbila pe (a, b) oi f(a)
Funcjia
+ fg'
g. jg si
vabila pe (a, b). """"i exist a eel pu\in un punct c
J.. ' daca

g2
fnn<!ia
tnc1t
I (b\ -
f(a)
g(a)
c) Formula lui Taylor. Fief:
Pt,linomul lui
T~ylor
!!II>) -
f: [a,
bJ-
este
(a, b)
este continua pe [a, b] ;i deri
(a, b), astfel incit /(b) - f(a) = j'(c)(b -a).
ho<'ma hci Cam h) I ie f si g douii fuuctii definite pe [a, b]. ]lac a fnnctiile
(a, b), astfel
g(x) ,P 0,
~,!{ .,te dedvabila pe}, at unci functia
J)ac~ funcjia j
pe [a, h), siut uerind,ik pe (a. b) si g'(x) ,P 0, V>

E
are dcrinta
~ f(b), at unci exist eel pu\in un punct c E
a..;tfelTeocen"
lndt f'(c)
0.
lui =Lagcange
(teo"'"'" nejledlor finite).
(L)' = rl- fg'
:;;i
compusa jon : I - I! cst< dedvabila pe I oi (fou)'lx)

j'(r<(x))u'(x):
b) Teo,.n awpca hmctiilm cledvahile. Teocema lui Rolle. lla<a
continn~ pe [a,
R sint dNivabile pe I, atunci func\iile
I, sint (krit<lbile
pe I !;>i (/g)'
.
X E
Xo
;i g sint continue
(a, b), atunci exi;ta eel pu\in un
punct
j'(c)
= -.
g'(c,
I~ R
o functie
dec-ivaLil~
de grarlnl n, ata;;at functiei fin punctul x
de u
0
,
I ori iutr-un pwct x e I,
este
Formula lui Taylor de ordinul n pentru fuuqi.a fin punctul x este

/()- T.(x)
R,(x), unue R,(x)
(x-x)n+
0
('~
f'""'
(x 0
6(x- xu)), 6 E (0, 1),
1)1
f reprezintA restul (in forma lui Lagcange) de ordin >< a! formulei lui Taylor.
127
(2)'
Dacii -in formula lui Taylor sc ia x 0 = 0, se ohtinc formula lui ~lac Laurin
/(z)
((0)
+ _::_
;.n
xn+l
+ ... +-1 /''"(IJ) + - - - /"HU

11
(n + ll ~
/'(0)
I !
(0.<), 9
(0, 1).
(.1)
e~
Se vor folosi mai ales urm[ttoart"lt d<'z,oJUiri dupa fornrrda lui :\lac Laurin:
ez
x'
-5in-x-= x - - ---+-
3<
cos x
xn
2!
II!
.l ~".I
(2n ---:- I)!
-+- })
(11
x~n+
( - I ) " - - - - -r
sin
(211 __;___ 2)!
0 .:= (0, lj;
(,u.c,
(2n-,lj!
(2n
.
n+l
+2
-]
1) ...:.:.
.2
h) j(x) ~arc&\
:~
[ox+ (2n + 2) _:::I,

2
x2
r""l
x"2
x) = x - - ---:,- ... +(-IV__:___- -+-(-1)1+1 _ _ (1
(i)
'
''"- -,- _.::__

'"''
1 - -x' ~- ... __;___ (- !)" _ _ cos O:r
(2n)!
1_,._. 1
+ :r +- + ... +- + ---
2!
ln(l
x2
, 0
Ox)-"-2. 0
(ll, I);
(0, I) ;
(0, I);
(5)
(6)
(7)
j (x <
\ :
c) j(x) =
Rezolvare.
a)/;(.~
(x' - l)e-1
-~
=lim
I.
.r-...-1
unde Ct = -k..l~k--_~11~-~-~l_k_-_,_+~1)
u!
d) Extreme locale. Fief: I -. H ~i x 0 E J. Punctul .x0 este un punct de maxim l<Xal pentrn
.functia f daca exista 0 veciml.tate V{;ro) a punctului Xo, astfel incit /(x) ~ /(xo), 'v'xE V(xo)
Daca exista, o veciniltate V(x0 ), astfel in cit /(x) ;;?l: _f(:r 0 ), atunci x 0 se nume~tc pnnct de nrinim local.
Un punct de maxim local sau de minim local se mai nume.;;te punct de ext rem lucal.
Daca functia f admite deri?ate pina la ordinul n, inclusi,r,_f(") estccontinu;l in x .:;i f'(x ) =
0
0
= _f"(xa) = ... =P"- 1 l(x0 ) = 0 ~i J<"!(x0 ) '# 0, atunci: daci'i n = 2k 1 ;>i x 0 t''ile punct interior,
pnnctul x 0 tste un punct Je inflexiune al functiei; dac5. n = 2k, punctul x 0 este Hn punct de extrem
local ~i anume, pentru P">(x 0 ) < 0, x 0 este punct de maxim lucal, iar peutru Jl"l(.r ) > 0, x cste un
0
0
puuct de minim locaL
n /.
c) Difercntiala unei functii, Fief: I _,. R ~i x 0
Functia f este diferentia!Ji]ft in punctul x

0
dac5. variatia sa, !:::.j(x 0 , h) = /(x 0 +h) - f(x 0 ), se poatc ..-erie sub forma ::::..j(x0 , h) =A (x())h
a(x , h)h,
0
unde A(x0 ) este un num{Lr, iar a(x0 , h) satisface conditi.-.1. lim v(-< 0 , h)= 0. Expresia A(x )h se nume~te,
E
Similar se ob~
/.
A
L) J;(O) - lim
/~(O)~Iim~:1
z-.0
rn calculul celor d~
.,i faptul cA
lim~
y-..0
diferentiala functiei_f .;;i.se noteaza df(x 0 , h). Diferentiala unci functii j cstc- dat;l de- nbtia df = _f'rlx
~:)f'ntru variatii lllici ale argumentului se poatc aproxima ,rariatia functiPi prin dihrentiala :-.a.
-;;1
rro;~
c) r;(t)
-tim~.
X
I'll,,
j~( 1) =Jim ;lrdl{-" ~
.,
8.1.1. Probleme rczolvate

d) TJnnfnd o
1. Sa se calculcze, folosind dcfinitia, d.:rivata j'(x0 ). pentru:

a) j(x) ~c sin 3x, x 0 ~-"-:
;
b) j(x) ~arcsin (x - I), x 0 ~ I.
'
. 3,
~)
=lim
X -
I.
1
Funq
3. Sa se ce"!'
lim
:t'--->;'1;/-1
2 sin
Sltl J . t ' - S i l l -
j' (
a) j(x) =rna~
Ri!::rofvare. a) Derbata func!iei este data de
,, 1;(1)
cdi
7:/4
- ..j2lim Sl~ 2
y---.0
}'
:"!_y
"'
17)
-~
2
cos,,
' ( r. ) = I'tm ~<

J,2
.:r 1n.l2
~
2
h) /'( l) =lim arcsin {x x--->1
x - 1
l)
lim
)'
I.
y----.o sin y
128
astfel cA functia. nuj
2. Sa se calculeze derivatele laterale ale functiei f(.t) in punctul x 0 , pentru:

j(x\ =
a)
' _,, '
x e
I ~
" I,
I xi > I.
, ,
e- 1 ,
I ~i x0
x0 = -
I :
. . 1-x
O
) x =--= arcsm - - - , x0 =
;
hi()
1- + .l"z
(1)
c) j(x) =
(6)
Rezolvare. a)
d) j(x) =arcsin~,
x0 =I.
1
I) arctg [(x - 1)-1 ], x i' I.

0,
x = I, x0 = I,
I (.x
l
J;( -1)
lim
0 ~i
x+1
xJ-1
(7)
f.il -1)
lim
x..,.-1
lim (x - l}e-z' + lim

x--..-1
;r...,.-1
(8)
Similar se obtine J;( 1)
~i /~(I) =
0. Acestea arata. d.
1 - x2
lim---~1...-'-+..:<::_'_ _ _ _ _ =
:t"/0,4
- x1 + I
- - - ' - - ' - - 0.
X + 1
e-l(e-s"n - 1)
1
- x + 1
f este deriva.bilA in x = ::b 1 :
2x
1
l i m - - --'+_x.
.
arcsin--- - arcsin I
L) J;(OJ =
+x
arcstn - - -
X !I)
~.
+ xl
2X
_!.. =
'>
-,
t +--;rt
1-
-lx
x2
arctin ----arcsin
___...:1_+.:....::._'_____ --
/~(0) ~ lim -
arcsin-llm _ _ _...:1_+.:....::...'
r.O
.-Z. . l+x'
-2x
-2.
x -
+ ..
J 1- b -t b J l-a
1
Tn calculul eel or douA deriv-ate am folosit identita.tea arcsin a+arcs:in b -
arcsin
y
{II. f aptu I di. I'1m -.
c) f,(l) = hm
1) arctg (x -
(x -
.r/1
/~{ l)
I . F unctta
. nu este d enva
. . b ilA
I n punc tu1 ;~ 1
1)-1
x-1
= lim a ret g (x -
hm a.rctg(-'4'- q-1""" -
n
-:
:rl'l
1)- 1 = !:_ Fu nctia nu este derita.bilA to punch1l x1 """ 1.

2
1'1*- 1
= -
fd{ I)
l.
Func~ia
3. Sa se cerceteze derivabilitatea functiilor :

= max (cos3 x, cos x). x E [0, 1t]: b) j(x) = E(x) sin'
Re:oltare. a) A vern f{x)
cos x, :r e [0, r./2],

\ cos:S :r, :r e (tt/2, 7t].
lim
cos x- cos2
;r,-n,/2
:r-2:.,
= 1
1tX,
R.
derivabilA pe fiecare din inter-
<3
"'2
-.
Avem
129
Probleme de
lim - sin y - - I ,
yl'O
2
<>'tid cA lunctia nu e>te derivabill in punctul =
4 -
Functia. este
{0, r:j2) ;;i (1tf2, 1t). RAmine sa studiem derivabilitatea tn punctul
/;(!:-)
xl+x
nu este derivabil.li in punctul :r0 = 1.
a) j(x)
n~lele
1
d) t:nnlnd o cale analoagll aceleia de Ia exercitiul b), obtinem"J;(t) =lim - -- arcsin
~~
y--..0
arcsin (a
Ult~Mem&t\d "super\oa:A
ad~
Ill
. Deci
este derivabill\ pe
(o. ~) U (~,
rr)
b) Deoareoo
-n sin2 r.x, x E [ -n, -n
-sin 2 nx
/(x) -
x E
sin2 r.x
cA f"(x) = ~ f'f,lfxl~lll''(~
dx
a functiilor compuse!
1),
[-1, 0),
astfel cA f"(x)'= g"(h(z)),tl
[0, 1),
a)
x e [ 1, 2),
n sin2r.x
, x E [n, n
Deoar~ 4'12 = 14
b) In acest caz,
1),
+ x)-'g"(h(x)) + (2<'
~
rezulNi. ell functia este derivabiHi pe fiecare interval deschis. Trebuie

pundele x ... k, A E Z. A vem
J;( -n) _ lim
1) sin2tu
x+n
-(n
xr-n
-
-{n
_ (n
studiem derivabiiitate-a in
"'
Sin~
TIX -
6. Sa se determil!
Rezolvan. Oeoarece ~
mr =
+n
Prin urma.re, f'(x) = 1/1-~

1) lim sin r:x +sin nr. (sin
:111-n
x + n
'1t'X
-sin n1t)
7. Sa se studieze1
'
fl aimilar obtinem J~( -n) ... lim - n sm nx """ 0. Prin urmare, functia este derivabU:i. in punctul
:r-...-n
11 + n
- -n, n EN. Analog re araU cl\ funcjia este dcriv8.bil~ In punctele x c:::: 0 ;;i x = u, u EN.
Deoi functia f este derivabiHi pe R.
arctg
4. Sa se arate di functia j(x) =
1
1
+ , x i"
-
ax-..1
'
Ix -
a) j(x) =
Rezolvare. a) ~
b) In acest caz, /('.
Deoa.rece
1
j(l-0) -lim arctg..!......:. = ::._, /( 1 + 0) - lim arctg + x
a:J'l
1- x
2
x ..... 1
1- z
2. ~i j( 1)
vabilA pe (-
= 0,
2:.,
2
observ~
d\ da.cli lim ita derivatei fntrun punct_ exista, nu rezultA d. funqia
este d1erivabilli. In a.cest punct.
5. Sa se calculezej"(x) dac.~ j(x) = g(h(x)), g fiind o funcfie definita peR. care

admite derivata de ordinul a! doilea, iar h este una din functiile
a) h(x) = ezx 1 b) h(x) =
8. Sa se discute
tiei x" + 2x1 - 1x
Rezoloore. Ecua.tiJ,
392
.
'
m+-,m--l,:+<i:
21
~
=-:-;
vx 1
/'I)'
1
1
=
f'(x) ~ - - , vxeR"-{1). Apoi 1imf'(x")- l i m -9
x--)1
x-.tl
x1
2
1+x
.!)
_ f (;) ~ 1. Prin urm
rezulta c.1 functiaf m1 este continua fn punctul x c:: 1. Prin urmare, functia f nu este nici derivabilc\
tn punctul x - 1. Pe de altA parte, se vede d\ functia f este derivabi.lA tn orice punct x # 1 ;;i
derivata. sa. este
Din a.cest exemplu se
~1
pe [0, 2) ~ derivabill ~
teorema nu se aplicll..
I,
0,
x-I,
este derivabi!a pe R"-. {I}. exist lim/' (x), dar functia nu este derivabiHi In punctul
Rezotva,.~.
-J
. '1
sa fie paraleHl cu dr~
l) lim stn
xt-n
'
A'(~
_J
130
Re:olvare. Folosind regula de derivare a func1illor compuse, avem f'(x) - t"(h(x)) h'(x), e.stfel
ell /"(>) = .::._ [g'(h(x))] h'(x)
+ g'(h(x))b"(x).
Pentru calcul !o1osim din nou regula de derivare
dx
a functiilor compuse :
iJ[g'(h(x))l = g'' (h(x))h'(x),;
dxJ
a>tle1 c~ j"(x):- g"(h(x))h''(x) + g'(h(x))h"(x).
a) Deoaroce k'(x) = 2e..., :;;;i h''(x) = 4ef.:ll, inlocuind mai sus, obfinem
j"(x) = 4e1'[g"(h(x))e''
+ x'J- 10 ,
b) In aceot caz, h'(x) = -x(1
+ x)-'g"(h(x)) + (2'
+ g'(h(x))J.
h"(x) = (2x1
1)(1
+ x 1) ...l. ~i
deoi J"(x)- > (1+
- 1)( 1 + x)-lg'(h(x)).
('
6. Sa se determine un punct pe curba y
1)
x # -I, in care tangenta
= --- ,
(x + 1)
.
sa fie parale!a cu dreapta d e ecuat1e y = -2
= x J2,
Rezolvau. Deoarece tangenta este paralel1 cu dreapta. y

Prin
urm~re.!'(x)
rozulta clio panta tangentei este 2.
lf2. Aceasta implicll."x 1 = 1, y 1 = 0 ;ri x1 = -3, y1 = 2.
7. Sa se studieze aplicabiiitatca teoremei lui Rolle pentru functiile :.

a) j(x)
= Ix
11, x e [0. 2) ;
-X+
Rezolvare. a) Deoo.rece f(x) =

{
pe [0, 2]
fi derivabill
pe (0, 1)
= 1 sin' x J,
b) f(x}
1,
(0, 1),
b) to acest
sin1 X,
X E [ - ..:: ,
sin1x, x e
vabiHL pe ( -
2:. , .2: )
2
- f { ~) = 1. Prin urmare teorema se aplicl
F~uctia estc continul pe {- ~ , ~] fi derl-
si.n1 X,
COS X
11
Apoi
f (- .!:...)=
2
:;;;i, deoarece
X E
(-
-l
(o. -i}
X 10
f'(x) -
=lim~= 0 ~i fti{O) =lim

sin' x - 0.
ll:...,.O
deoa.rece /;(0)
-3
~, ~]
.
rezultA. n:;;;or cl func'Pa J este continul
x-1.xe(1.2].
(1, 2), dar nu este derivabill h1 punctul :tt- 1. Prin unn&re,
teorema nu se aplidL.
caz, f(x) =: 1
l-
x e [-
~, 01
rezultA cl. - 0.
Jcou
sin'
(o. :)
8. Sa se discute, dupa valorile parametrului m e R, radacinile reale ale ecua-
c1 funqia
tiei x'
+ 2x- 7x + m =
0.
Rezolmre. Ecua.tia j'{x) ""'0 are

m
392
+ ""i.7,
.
m_,-
'
4,~+
ex:>.
Pent~a.m
dd~cinile
x1
!.._ ~i
3
x1 = l !;i.irul lui Rolle oste - oo,
3921' ecuatia a.re o si.agur1

.
e ( -ex:>, - 2J
d.c1AcinA reall., situatA.
131
In intervalul (1,
+ oo); pentrn m
+ oo);
fn intervalul (1,
lele (-co, ~i una
pentru
: ) , (- : ,
392
ecuatia are o rlidlicinli dub1.1 x 1
""= -
27
J"l't E
-~ ,
7 -!)
(-
1) ~i (I,+ oo);
= -
.2_~i una simpiA

3
ecuatia are trei rlidlicini r{'a]e situate in inkrla-
~)
a) Trecind,
ecuatia admite o singurA roldlicinA t('alA in
rez.ultA lim S.
pentcu m
+ oo)
egalA cu l; pentru m E (-1,
dubh\
= x2
~ 4 ecuatia a.e
o rAdAcinA ln [ - oo, -
-f)
intef'/alul ( - oo,
b) Se obser
___, I) -Inn .l
9. Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange in cazul func(ici

X E
[1, 2],
X E
(2, 3],
rezulta a+l
pe intervalul [1. 3].
Rezolvare. Functia f este continuA pe intervalul [1, 3], deoarece /(2 - OJ = /(2) = _f(2 + OJ = 2.
Apoi a~em/;(2) = 1 ~i /1(2) = 1, astfel ca. functia este derivabilA pe intervalul (I, 3). Tcorcma este
deci aplica.U.i~. Du~ teorema lui Lagrange rezultli eli existii eel putin un punct c E (1, 3)-astfel ca
I , x E (I, 2],
j(3) - /( 1) =2/'(c) dt:ci/'(c)
..2..
Cum _f'(x) =
8
'c - -9
2'
, relatia de
mai inainte
implica
(2, 3)
X E
< (l
10. Pe curba care are ecuatiaj(x) = ..!_, x > 0, sa se determine un punct l'(a,
X
In care tangenta sa fie para!eHI ~u coarda ce unqte punctde A (I, I)
~i
B ( 2,
b),
mi'l.rginit, rezultl
12. Utilii
s:i se stabile~
Exercitiul aratA
!iii B. este /(Z) -/(I) =
Dcoa~ece ~
galitate pentru,
Jz-
A " E (0, I) lJ
rezu!tA c~ exisd
+)
- _!_, Deoa.reC('
2- I
2
tangent& in punctul P la gra.ficul functiei este paralelii cu accasta dreapta, rezultA cA are acee..'t.5i pant<'\.
1
urmare, o b!'mem ecua!.t a - I =-I ~~. d ect. a=
~~ dec1 /'( a ) ==- - . p nn
, as! f c I c..'
Reznlvare. Fanta dreptei ce trece prin punctelc A
(Jz~ J~J,
+;I )'+-.
Raolt,are.
f'
(2, J).
=-'
Acea5ta arat! C
interpretart: gcornetricl. a teorcmei lui Lagrang(.
11. Utilizind teorema cre~terilor finite, sa se arate cii: a) ~irul (S.), cu S. =

1 + ..!_ + ... + ..!_. este divergent; b) ~irul (a.). cu a.= 1 +..!_+ ... +_I_'~ In"
2
este convergent ~i limit a sa C este cuprins~ intre 0 ~i 1 (C se' nume~te constant a

lui Euler).
Rezolvare. Fie funcpa /{:x)
ln z, x
(n, n
1], n E N. Prin aplicarea teorcrnci lui Lagrange

I
acestei functii rezultA cA. existli eel putin un punct c E (n, n

I
I
1
I
Deoarece - - < - < rezultA - - n + l
c
n
n+l
lnegalitate pentru 1, 2, _.. , n, rezultA
-
.q In 2 -
In 1
<::;:
1,
- <
3
+ 1)
astfel tncit ln(n
1) - I n n = -
uode
Fie 0 < ot
<
In(n
1)- Inn<
2...,
V'nEN. ScFiind aceast:A ultimA
trecere la
limi~
Fie acum
I
I
In J- In 2 < -, ... , - 2
n+l
132
<
ln(n
1) - In
11
< -
n
A<;Iunind acestc inegalit~ti. obfinem inegalitatea
Sn-l-1- 1
<
ln{n
inlervaa) Trednd Ia limitll. in inegalitatea ln(n
1)
-<
1)
(9)
5~, 'in E N.
<
S", 'in EN, deoarece lim ln(n
1)""'
+ COi
00
reala.
in
rez.ultA lim .c.,,.
= +
1
.
-n este divcrgenta.
oc. Aceasta a.ratfl. c~ seria &rmonicA
II -. 00
h} Se observa ca. a 11
---f
1) -Inn= In ( 1
S,.- Inn ~i de-ci dupii inegalitatea (9) rezultii a 11
+ ~)
S,. -Inn)> ln('l
"""
Prin urmare-, a,. ,. 0, V n E N. A poi tot din inegalita,tea (!.)t
0.
l>
rezulti1 a~+l = 5,.+ 1 -tn(n

1) < 1
ln(n
1) - ln(n + 1} = I, de unde a+l < 1, Vn e NAce-ao;ta aratA ca 0 <a" < 1, 'in EN. Se poa.te arli.ta cii 9irul (a~) este ,descresc.A.tor. tntr-a.dcvb,
1
anm a, - a,.= Snt- 1 - ln(r. + 1)- S,. +Inn- - -- - !n
+
:E;; 0,
deoarece
avem
11
, < ( 1 + __!__)"-; 1
l;ii deci
I < (n
..!..) . Deoarece
,.1
m<lrginit, rezuWi. ,__a e::d,;l~ C-=- lim a 11 ~i C
ll
1) In 1 +
11
~irul
_!_)
n
(a,) este _ monoton descredt..-
fl
(0, 1).
n~~
12. Utilidnd teorema cre~tcrilor finite pentru functia j(x) o~ x 1 -, x E [n, ~>+ 1],
w
implicA
sa se stal>ilcasdi natura scrici annonice gencralizatc

Rtzult-m'c. Pl'ntru
C!
<0
n=t
u-a,
':1.
t: I.
sPria este divergent~. deoarece lim a 11 io 0. Yom con.sidera ln continua.re
" f(x) =xi- pc intervalul [n, n+l].

e~ ex E (0, 1) U (1. oc~) . .,\_plicind teorcma lui Lagrange funqiei
rt'Z~dl<'\. ctt exist;\ eel puiin un pUiict 11, n <' < n + 1, a.stfel incit (n + 1)1-" - nt- = (1- )r
~i
Dcoafece n<c<n+ 1
a:;...-0, rezultii n--o:S>-o:J>(n--t-- I)-a. Cum c .. D,=
((>~
)> - --
st: uliine iuegalitate-a n- 11
1-
tp-a -
n 1-a:}
>
{1t
1
-
1-~
((u+ tp--nl-11].,
1)-Cl:, \'n 12 N. Scriind a.cca.stl ine-
ga.litate pentru I, 2, ... , "1

t-IX
> __1_
(21- -
]1-J
> z-0!,
1-~
cA
; ' .. ',-a J>-
1
--[(n
1 - ~
~i sumind aceste incgalitJ.ti membru cu membru, rer.J.ltA
s.
1
:> - - [ ( n + 1p-- 1} ._ S,,_1 -
I, 'r/n E
(10)
N,
1-~
uadc
Fie 0
<
ot -4
t. ln 1-azo. inr-galitltii (10) rewltl
trecl're la limita obti..TJem lim S,.-
+ oo.
S~
l> - --
1-
Fie acum .:x i> 1. Din inegalitatea ( 10) N"Zultli. cA S+l

..
rleci lim 5"_,.
n--->w
~ 1-
[(u
+-
1)1-a- 1), VnEN,
fi
pria
Prin urmar~. st~ria este ditcrgentA fn acest caz.
n~~
;>T
<
+ -l-ex.
[(n
I p-er -
1).
VnEN.
Aceasta a.ratA cA ;;inll (S 11 ) are limilii !initli. ~ deci wria este conver-
1- a
133
Observ~m
13. Sa se demonstreze urmatoarele inegalitati :
<
arctg x. x > 0 : b) ln (I
a) - 1 + x1
RezolNr~. a) Consideriim functia f(x)
+ x) >
= ---
1 + x
a"'tg , -~
I+
> 0
arotg..-, ~0. Caloultnd deriva.ta sa, obtinem
/'(x) - -.ZXS( 1 + x 1 )-a ~ 0, Vx > 0, fapt ce aratA ol funcfia .f(x) este deseresa\toare pe [0, oo t
Prin urmare, /(x) < ((0), Vx > 0 .:;i cum/(0) """0, rezult<l c~/(x) .... 0, 't/}1 ._. 0, ceca ce demonstrca.zA
laeplita tea.
b) Deoarece x > 0, rezult.'l. ca. 1 + x !> 0 .:;i deci inegalitatea este echivalontli. eu urmAtoarea
+ x)lu(l + x) - arctg x 5> 0, '1/JI J> 0. Pentru a. demonstra. a.oea.stl1 din urm.'l. inega.
lita.te introducem functia f(x) = ( l + x)ln( 1 + x) - arotg ... 11 ~ 0. Deoareoe /'(x) - In( 1 + x) +
1
xa
+ I - - - = ln(l + x) + - -2 > 0, 'Vx l> 0, functia /{x) este oresdl.toare pe [0, oo) .:;i deot
l+x2
1+x
/(x) > /(0), Vx > 0. Cum /(0) = 0, rezult.'l. _f(x) ,. 0, V a:-- 0, oeen. oe demonstreazl inegalitatea.
(-1)'
_h_l{('
?
Se poatc demonstra
verificaOi. Pn"uJ>UU~
pentru k
+ 1:
ln~tJalitate: ( 1
14. Utilizind teorema lui Cauchy, sa se demonstreze inegalitatea ln (I
+ x) >
arctg x .'
I+
> O.
C!M!'t"a ce
deJnOtlS!neaz&
b) Deoarece /()
general pn}(x) = 2{-_
c) 1n acest caz v ~
utilizind metoda ind~
Rezolvctre. Considerllm functiile /(x) = (1 + z) In( I+ x) ~i g(x)- arctg., z E (~. yJ, y > 0,
care satisfao conditiile teoremei lni CauChy pe intervalul (0, y). Prin nrmare, exist-A eel putin ua
punct 1 e (0, y), a.stfel tnctt
/(y) - /(0)
F(c)
~--;,
g(y) - g(O)
g'(c)
de unde arctgy
Putem scrief(x) =
u~or
<--A h(l:)(z)
h(.fi
=ate~
(I+ y)ln(l + y)
I+ In( I+ I
arctg y
... ---~--'
1
(h~~
( + y)ln( + y)
<1: ( 1 + y)In(l
(I+ c')[1 +In( I+ c)J
+ y),
+ ,.
'1/y ;> 0, fapt ce demonstreazA iuo
galitatea.
15. Sa se arate cii :

a) j(x)
(a+ bx)e-'' verifica ecua(ia y" + 2ky' + k'y
= 01
b) j(x) =a cos(ln x) + b sin (In x} verifica ecua(ia x 2 y" + xy' +

= 0.
Rezoluare. a) Arem f'(x) = ( -kbx + b - ka)e-h fi f"(x) ... (k 1 bx- 2kb + k1 a)e-h astlel
/"'() + 2k/'(x) + k'/(x)
b} fn acest caz J'(x)

ti ded x 1/"(x)
- 0.
= - ~
+ xf'(x) + /(x)
+ ~co' (Ins)
sin(ln x)
~sin (In z)
i f"(z) -
><tfe!
-a
....
+
x-i
d) f(x)
~ 0.
2x2 -3x-5
1>) j(x)
2x
---1
l+:r
c) j(x) = e cos (bx +c) 1
re<ultA /'(x)
(-2)(
-+
2j'cosjcos3(J+l
Procedind simil"
{-1 (x-
f'(.l
demonstra prin meto

=-' ( + ~-2)-1/ll,
= arctg x.
c~ j"(x) -
Dcrivfnd acenst:l. u1tui
Rezalvare. a) Scricm/(x) sab forma/(x) =

.
(2 - ')(
2
1
1 {(
' _,
~=-, B = - - , a:;t!el di /(:r) = 1:r - - )
- f:r
[~
b cos (ln '"'
16. Sa se calculeze derivatcle de ordinu! n ale urmatoarelor func(ii:

a) j(x) =
j"(x)o.:;..."'.
~r- (-1)(x + Jr'
!)-}-
134
.,., - -
I)
t)-l
/"(z)
2.T - '
}
+ ---.
+ I
obtfDe!
Obtinem A -
. C.:ons.idccind f sub ncoasta forllla,
~ +{(-1)(-2) (x- ~r- ( - l j -
17. Scr se denj
'
n = 0. 1, ... ; '
a) verificil ecUJ
L) au toate rl
ca
ob,e,vAm
=
obfinem
fc-
t'''(J- :
(-IJ'~H-
+r-,. t)--J
+ tJ-HJ _
1J (-2J ... (- k)(x
1:
!''+"(-') ~
-i
(Jl'l(x))'- (-1)' k' { (-k- I) ( x -
~f:"a ce
j)-H -
(-1) +1 -
(x
(-k- l)(x
. (k+l)l{(x - s)-- -
ff._,- c-
Se poatc demonstra aceasta formuUi. prin inductie. lntr-adev~r, se vede C<1 pentru k o:::::z 1 formula este
verificatli. Presupuncm aceasti1 formulA. adevArati1 pentru k ~i si'i ar~tA.m cA. ea este adevolrata. p
pentru k
deot
l)(-2J . . . (-k)(x-
IJ-H -
demonstreazi'i. formula.
b) Deoa,ece /(x) - 2 - 2(1 + x)- 1, rezultl f'(x) = 2( 1 + xt'. J"(x) = 2( -1)2 I (1 + x)- ~~ In
general pnJ(,) = 2( -l)'Hl n 1(1 + x)--1. Ultima forruul<'i sc -poatc demonstra prin inducpe ca. mai liUS.
c) Yn acest caz vom folosi regula !ui Leibniz de de.rivare a. prodnsului (care se poate demoastra
utilizlnd metoda inductiei)
'Ill
""
Putf'nJ scrief(.c)
h(x}g(.x), unde h(x) = e ~j g(x)- co.s (bx -j- C). Cu metoda inductiei se poate ar4.t&
u{ior l-.1 h(li)(x) = ai:e"z
~i
gttl(x) -== b 1 cos ( b;
+" + k ~--)-
Folosiml aceste rczultate in fonnula.(ll),
obtinem
1
} "l(x)
e"" {a" cc' (bx l c)
d) Dacl /(;:)
C!a-1 b co' ( bx
+ c + ~)
i ...
-!-
b' co' ( bx
+ c + n ~)}.
I
arctg x, rezulta. x - tg1. Prin derivare,
1
J'(:r) = - --
1 + z2
1
1 + tg2 1
.-:::: cos 2 f sau J'(x) ""' cosf sin
(1 + "
J'
Apui prin deri?area ultimei relap.i obtinem

j'"(x)- [ -"inj sin ( f+
ast!el
di f"(:r) """j'(:r) sin
Derivfnd
==
f)+
cosjcos
(u + .:::_2 + ~)2 -
(1 + ; )]
(1 + ") =
J,
(1 + r.).
j"(x) - f"(x) co' ( 2j
f'(x) sin 2
2]
cos 2 f sin 2
+~
2
acenst~ llltirnA rclatic obtinemj(l)(x)- -2!' cosf sinj sin 2(1 -; ~ )+2f' cos 2 f cos 2(1+ ~ )-.
2j'cosfcos3{f
+;)
""'2 cos3 fcos
3(1+ ~~).
l'rocedind similar, uLtinem J(">(x)-= (n- l)[t cos" f .<-ir. n(j + n/2), formulA care se poate
rlernonstra prin metoda induc1iei, DacA inlocuirn fn arcast<'i fc1mt.li:i pc f(x)-= arctgx~ cos12
:;o-. ( 1 + x )-1/2,
obtinem
p~l(x)
""' {n- I) l (1
+ :r 1 )-n/2 sin n (arctg x + ;:-).
2/
17. S{t se dcmonstreze ca polinoamele lui Legendre P,.(x) = -
1-
2nnl
n=0,1, ... ,
a) verifici ccua(ia (I - x 2 )P~(x)- 2xP~(x)
l)P.(x) = 0;
L) au toate radacinile rea!e cuprinse in intervalul (--!, 1).
+ "(" +
135
f(x 2
l)"]tJ,
lluolvaY~. a) Fie f(x)- (x 1 - 1)". x E [-1, IJ, astfel oA fll(.r)- 2"n I P,(x). Deoaroce /'{x)==2ft..-(~ - 1)-1, rezulta. (x1 - 1)/'(x) =- 2n ..- /{~). DerivAm. aoeastA ultima. rela.tie pfn1! Ia ordinut
h
[(.t'1 -
l)j'(,t')J(Ht) ,. ln~x f(x)J'"+lJ- <::> (x 1 -
l).f<"'"ll{t')
+ 2C~~ 1 xj(1tti)(K) + 2C!+1JC">(x),. 2n(xf+tl(x) ~ C~_ 1 ,f(l(x)J,

echi....alent en relatia (x 2 - l)P~(x) + 2-t'P~(.t') - n(n_,.. l)P~(x) - 0.
~ oe este
b} Funofia /(x) =- (x1 - I)" ~tisface oonditlile teoremei lui Rc_lfle pe interva.lul (- J, lJ. Prin
urmare,...._ e:ri&tA eel putin un punct c0 E ( -1, 1), astfel fncit {'(o.) - 0. Dar f'(x) .. 2n x(x - 1)-1
fi deoi./'(-1) =/'(0) =-/'(1) = 0, astfel ca. funotiaf'(.r) satisface oonditiile teoremei lui RoUe pentrn
fieoare din interva.Jele (- 1, OJ ~i [0, 1). Apliclnd aoea..'itA. teoreml, re.tulti'1 di existA c1 E {- 1, 0)
~I .. e (0, I) a.tfe1 lucit f"(c,) - 0 ~~ f"(c,) - 0. Deoarece /"(- 1) - /"(o1 ) - f"(c,) ~ /"( 1) _ 0,
-.e pCI&te aplica. teorema lui Rolle pentru functia /"(..-) pe fiecare din iutervalele [ -1, c1J, [c 1, OJ,
[0, c:a]. r~. IJ. Cont~nni';lrl rationn.mentul, deduccm Mt<"-1)(~) 9e anulea?.A tn punctde
;~-1
E!! ( -1, 1). Deoarece fl-l)(- 1) - r(oo-1)(;,) - ... _, (-l) (;,._l) - fCII-tl( I) "'"' 0, ~ poatf'! a plica
teorcma Jui Rolle functiei ((~t-ll(.t') pe fiecare din interva.lele (- 1, ; 11. {~ 1 ~J, ... , (~. _1, I]. Prin
qnnare, existA eel putin cito un punct x 1 E (-1, ~ 1 ), x 1 E ( ; 1 ,
x,. E (;,._1 , 1) astfel C".a.
I
1
j'()(# 1) .,. 0, i = 1, 2, , .. , n. Cum P,.(x) = - - _f(tsJ{x), rezu1t.i ca. .r 1 E ~-1, 1), i =- 1, 2, ... , "
2~1
alnt rldlcini ale polinmnului P,.(.r). Dcoarece grad P,.(x)- n, rr:zultA ca aceste rArl.icini stnt singurele.
;Lo ; . : ...
;.J .... ,
~8. Sa se scrie formula lui \lac Laurin de ordinul 2u

arctg x, x e R.
Re:olva1'~.
Deoarece Jf>(.r) = ( " - I)! (I+
.fl(O) =- (,. -
I) I sin
n!:
.t"
1 )-"' 1
I, pcntru functiaf(x)
JR.()
siu n (arctgx +-;-}[ex. 16, d)J, rezult.1 c.1
!Jaca imtmnoem.~
~
2.
$i deci, dupA (3), aJem
x
r'
.t'&
x'.
xhI
a.rctgx=-----+-- --++(-!)"--1
3
5
V
2n + I
unde R.,(.r) =
xi"''
2n
19.
Sa
+2
(I
6!x1)-"-t sin r(2n
se dezvolte func(ia f(x) = e, x
+ 2)(arct~ O.t +
cu o precizie
~-
!?,.(-'"),
2)1
2
~
Rezolvare.
0 e (0, I)
R. Jup1 puterile binornului x
v,.
e--
e-1
[t + ~ +
i_x
1)1
+ ... +
2!
{x
cz
+ --1
11
/- _!__
2
--4
$i x =
5I
5!
iO
<- = -- .
+~A
( -.Y0.2-i,
23.
Sa se calcj
/(x)
+ _..!. + _..!. + ..!...e&,

Jr
i!
+ __,
II
f.irind x = 260, ob!
1, obtbem
0 E
,,__,
(0, f).
51
Jhin unnare, eroarea comisA p!"in aproxima.rea fAcutA este

<Z. ---
Rezolvare. Puteq
f onnula lui Taylor !
0 e (0, 1).
1+-+-+-+--
II
21
31
i I
Rez~var~. Scriind relatia (4) pentru " .,.
obpnem
+ (x-+- lj>Hl e~-1+0'-1-l'l,

(n + 1) l
I)]
"I
sa se evalueze eroarea cornisa in aproxhnarca
e =
Dac:'i impunern ~J.
comisrt.
11
':: 20.
pJ.
[-p,
'
+ I.
RzolrJa.r~. Pentru a ohtine dez-roltarea. functiei dtfpa. puterile bmo:nului vom folo ..:ri formula lui
Taylor pentru x. = -1. Oeoarece jik'l(x) =;o e.
e ~. -Iii j{ 11 1(- l) - e-1, dup.'\ formulele (l) ~i {2)
obtinem
E -
1 6
e :;;i deO<:aiC"\e 6 e (0, ,1) ~j e
5I
Oeci eroare.a este mai midi decft 0,0.2:-'.
l'rin nrmn.re, V 26(f

<C
J.
rezult~
< -7 (").:
,
2
'
24. Sa se ca:
136
21. Sa ;e !'fetermine,. e N, astfel ca polinomul Taylor T,.{x) in punctul x0 = 0,

.asocia t functici j(x) = VI + X, X E ( -1, oo ), sa difere de functie CU ID:I.i putin.
de-'- in intervalul [0. I].
16
Rezoli:are. ln conditiile problemei va trebui ~ dcterminli.m nE /1.', cit mai mic po!'li.bil,. t.stfel
I
Vz E [0, 1). fu acest scop, calcuHim p.tl(x). Obti:nem
incit lf(x) - T,(x) 1-! R,{x) 1 ~-
l6 t
j(x) .:: ( 1 + xpi. f'(x) - - 1 ( 1 + .trtla,
/"(x)
I
= --
l- - 'j (
I
1 + x)-sla, ... , j(&>(x) =
2
2
- IJ 5 :___12_>-__J)_ (I+ x )_,,._,,,, , L'ltim'a f urn1u 1a sc d emons t rea.ta' pnn
. me tod a 1n
. d ue~
(-I) ~
2'
'tieL Prin urmare,
!luccesi,
135 ... (2n- lJ(l
+ tlxj(:ln+J)/2 _ _x"+1
__
(u + I) l
nstfcl di., deoarece x E [0, 1], avem

1 . j. j ... (2fl -
IR,(x)l-
2'H 1(n
'.--_'___ <
1)
1) I
.
I 3 5 ... (2n - I)
l.Jaca tmpuncm.ca - - - - - - - zn+ l(n 4- 1) t
l 3 5 ... (2n -
+ a~-~{21Hl)j2
{1
I
2"-tl(n
1)
1)!
I J
deoarece pentru n = 2 avem - 23 . 3!
.EO;-,
16
1
c::::: - ,
16
rezultiL
"~ 2.
22. Sc ia" = 3 in formula lui Mac Laurin pcntru funqia.f(.\) =sin X; x e R,

Sa sc determine un interval de forma [ -p, p] pe care T 3 {x) sa aptoximeze functia
cu o precizie de 0,01.
Rezoluare. Trebuie
"?fx E ( -p,
A
R (.:~) """' --
pJ. D~oarece 8
Dad\. impunerc ca
If
[ -.Y0.24,
p4 ~
(!f"terminllm
sA
; :
-1
siu (6x
R+ astfel
incit
if{x) - Ta(.l) I
2n), {li I x I ~ p, nztJltA I H3{.1:} ! =
0,01, adicll. 0 <
:=s;;
tfo.z4,
avcm
R3(x) i ~
c::
I Ra(x) I
IS;
o.o~.
lx'"
P'
-'- I sin Ox I :E;;- ~
i l
41
0,01
pentru
orice
+ ~/O:i~J.
23. Sa se calculeze Ya~oarea aproximativa pcntru ~/260 ~i s:l se evalueze eroarea

cornisrt.
1).
Reznlvare. Putem scri~ 260 ""' ~ + "'. Considedl.m funqia /(.:r} = x 11 ' pe care o dezvoltRm dupl
formula lui Taylor de ordmul doi, de exemplu, in punctul .:r0 ="'I';
/(.') ~ 4
Fadnd x
x - -l 4 l
+ ----ll
v--
r--
Prin nrrnare, V 260 ~ 4
24.
<1- (I')-J 1
sa
2!
21
(.:r - 4")'
48
31
[4'
O(x-
i'W"'' e E
(0,1).
260, obtirwm
.....; 260""'"'
rezulti'i.
-'1 4 )1
(x -
i~
44
+ t ;
1
1
3
V
+-----+-("'I'+
43
24'
40)- 11 ' ' .
3 . .
.
7
- - ~~ eroarea corrusii este e = -- (4'
247
2
< ---
4'g
se caJcule.te
\f25iY
cu cinci zecirnale exactc.
137
E;-;
(0, 1).
+ 40)-
'~. Deoarece
6e (0, 1},
1
Rezolvan. Considedl.m fuuctia /(x) = x 15 .;ti folosim formula lui Taylor in pnnttul x = 3 3 = 2431
0
1/(x)..,. Tn(x) + Ra(x). Pentru a area o eroare mai mic4 decft 10-5 trebuie sA a'lem !R,.(250)j
:e:z w-,
.._,
27. Cum'
<:apacitate d
Rezol1111re.'
Deoa.rece 1.,">(x) = ( -J)n-1 149 ... (5n- 6) :r - - , -
5'
R,(250) I ~
1. 4. 9 ... (5n -
7"+1
(n-J--1)!
f3' ..
1)
5"~ 1
?6)-
0.:" < (2
5
adica
toarea sa, afa~
II
. 4. 9 ... (511 -
y;,, 4 (n
<
I Rn(ZSO) I
('I_)"
1 4 9 ... (5n -
1)
<
~1 . . .
1 4-
.
1 4 9 ... (5a - 1)
Daca rmpunem ca
.::;;; 10-5, rezulta ca. pentru
zn+t. JiiiH(tt
1) /
Pnn urmare,
s/-
V 250 z Tt(250) = 3
.
7
98
+ -- 5. 3'
jJ. Jll
\5u ___
1) r
2J_.
.
.
.
cu o eroare ma1 n11c.i. dcctt
eroarca
ecru ta..
w--.
In(l
t- 2x)- sin 2x
Rezolvan.
x~w
Rezolvare. a)
tiala sa.
Folosiud
formula
eroarea IIlllli
aproximativl
dA
ini
Mao
variajia
,11
+ x'
x
x--..Q
- 1
=llm
+ 2x)
+ __'<.; ): 3
"""' 2x- 2x 2
i- R (x) .;>i sin 2x -
= 2x - -
+ R;(.~).
R 3 L-r}
Tinind seama dL lim ---
x--..o
. ln(1+2x) -sin 2N
rezulta 1tm
x~o
[x-
o) Deoarece lim
:r_,.oo
r~
t +_...!._)]=lim
X
Y-+0 Y
2
x 1n { l
1 r"
Mac Laurin, ln( 1 + y) = y - -
+ R 2 (y),
+2xa =
__!_ ln(l
yl
x3
R!l.rl
lim --.-
x_,.o
l'
ca
-
Zx' - x
+ 3,~x
[-
+l
$i iu acnrd cu fonl":b lui
.
. este - 1
obtmem
dL 1'tmtta
2
+. +];
b) j(x) = 2 cos x
Rezolvare. a) Dt!riv-ab:t !'(-) = l2x'- 3x 3 se anuleaza pentru x

3
/"(0) = 0 .o;;i j( )(0) = -6 =F 0 ~i deci X = 0 nu este punct
-j-tlo [-
3 ctR
raze1 R este d
31. Porr
26. Sa se determine punctele de extrem pentru urmatoarde functii:

a) j(x)
Rezolvare:'
~=
0,
x3
4.
y)l
30. Cu Cl
volumul ei ~
.1
3
ariel~
Eroarea relati'\1
1
- +R,(x)]
-2- =--
[ 1
x--..1) 2 I
b) Dupa formuh lui .\lac L:-tnrin arern ln(1

1
Rezolvar1.l
'
tiva "A~'
obfincm
Laurin,
unde Ra(x) -. 0 cind x --., 0. Prin nrnw.re,
ltm
'
29. Prinj
r<JJ
(1
-!
+!
-0,131 ~ d/(1
se observA cil
_xl
X->0
c) lim[x- x 2 ln
+ 2x
28. sa ~
j(x0 +h):
' = 1 ~~ a};
=
Mil. h)~ i
25. Sa se calculeze cu ajutorul formulei lui Taylor unnitoarele limite:

b) lim
sfn t : raza cutil
<n~:m
+ -v .
- 2r.x 2
A"(x0 ) ~ 12<
zn+t. JhJ(n /I)~
J4"+3(n+ 1)/
15
l)
+x
2,
a) j(x) =
~ R.
0 :;;i x = 4;-lia. s,~ (JiJ~cna

d( cxtrcn. Deoarl'CC X -
'"u!UI. ca func!la nu ace nici un punct de extccm. Ociginca c.<tc puuct
de inflexiune.
32. sa s
a) j(x) =
_--~
b) Avem J'(x) = -2 sin x + 2x ~i deci f'(x) = 0 pentru x .- 0. Apoi f"(O) = 0, j1'3 l(O) ""' 0 $i
fi'l(O) - 2, ceea ce implidi fa.ptul cJ. x = 0 este un punct de minim penUu functia data.
138
c) j(x) =
c) j(x) '
27. Cum trebuie dimensionata o cutie cilindridi de conserve pentru ca Ia o

<:apacitate data sa se lntrebuinteze minimum de material pentru constructia ei l
Rezclvare. Fie V - oonst volumul autiei. Daci1 nott\m prin x raza cutiei cilindrice
atuncl. V
toarea sa,
+ .!.:,_.
X
- 2r.:x2
A"(x
12"
) -
unde 1 - -v-
- ,;:x1y. de
~i
Aria. total:l. a cilindrului este A (x) = 2nx
l~)
118
('lt'xi
A vern A'tx)- (1"Jts* - V)Jx'
~i prin1Y genem...
aceasta SP- anulcaza pcntru x 0
47t
+ nxy-
Deoarece
0, <ezu1ta cA o este un punet de minim pentru A (x). Prin u'ma<e, dimensiunile cutiei
)>
slnt : raza cutiei
;r1
-l~)111
Ji tnli.ltimea
-lTI
y1
....
~.
Tt"Xu
28. Sa se calculeze pentru functia j(x) = x 3 - 2x +

varia(ia L;.j(x0, h) =
= j(x + h) - j(x ) ~i diferentiala dj(x0 , h) ~i sc; sc compare aceste valori dadi
0
< = 01 ~i a) h = 1 i b) h = 0, 1 1 c) h = 0, 0 l.
3
0
Rezolt:are. A vern
llf(x
.II)-
(3x~- 2)b + 3x,h + 11 ~i

1
dj(x 0 , h)
(3x~- 2)h,
astfel
cl
M(1,h)~h+3h'+h' ~ dj(l,h)-A.Apoi: )~/(1; 1)~~~id/(1; 1)~1;L)t>f(110,1)

- 0,131 ~i df(ll 0,1) - 0,11 e) t>j(11 0,01) - 0,010301 ~i dj( 1; 0,0 l) ~ 0,0 l. Comparind rezu1tate1e,
1
se observ.li cA pentru variatii roici a.Je a.rgumentului se poatc aprpxima variatia functiei prin diferen~iala
sa.
29.
Prin masurarea directa s-a gasit ca diamctrul unui cere estc x = 5.2 em.
eroarea maxima fiind mai midi decit 0,05 em. Sa sc gaseasecr eroarca ma:xtma
aproximativa comisa In evaluarea ariei A a aecstui cere. s:r se aflc croarca rela-
d.4
.
I- dA
tr. va- - ~ cea procentua a - - 100.
A
Rezolvare. Deoareee Ids I

vMia\ia ariei
~A
A
~ 0,0-'
em este mie in
compar~q:ie
prin dilerenti1 dA. Deoarece A - r.x', emit:
Eronrca relativa este
~ dx- 0,019-4,
en x, rezultri.
ca
putem a;lroxima.
d.~ ~ :'::"2 <lx '' deci (dAI
<;0,41 em'
ia.r eroarea proccnhw.lil estc 1,9-l%.
30. Cu cP eroare rdativ5. se poate masura raza R a unci ::Jere, dac;1 se cere ca
volmnul ei s5. fie dcterminat cu exactitate de 1~~~) ?
2
Rezolvare. Volumul sferei este V- -47tJlSf3, astfel
d- V
\'
ca
dV
4TIR dR. Eroarea relativ;\ este
. u r mdR
I 1 - -1 . Deci l'roarea
3dR
- . Pnn
a r e ,1- dV
----R
R
3 V
3
100
300
razei R este d~C":
relativil in
mi'isurarea.
300
8.1.2. Problerw.e propuse sprc rezolvare
31. Pornind de Ia definitie, s<t se calcukzc dcrinta/' (x 0 ) pentru :

a) f(x) = V5x
+ 1,
x 0 = 3; b) f(x) =In (x
+ Sx),
c) f(.<) =sin (2x' :\- 1), x 0 = 2 1 d) f(x) = tg x. x,
x0
c.o
32. Sa se calculeze derivatele lateralc ale fnnctiei .f(x) in punctul x0 pentru:
=I x \. x0 =
a) j(x) = eix-11, x0 = I 1 b) j(x)
0;
d) j(x) = jsin x:
Xo =
larctg
139
x < 0, Xo = O,
x, x
0,
33. Sa se cercetezc derivabilitatea functiilor:

ln (x 2
a) j(x)
{i
+ 3x).
38.
 I
1 sin
a)
e) /(x)
= I cos'
x 1. 0 < x
g) J(x) =min (x' + 3x, x). x
"
4
-I
l v'[ (
3x sign x
<: 1t ;
f) f(x)
3")1'
4
max [I I - xI. 3 J x !]. x
h) /(>) =
R ;
X
-
2x+2). x >I.
0 <
X,
e,
X '(
ax+ b, x > c.
*' +
b)j(x)=VI +{/x 2
i) j(x) = x':
l+../1-x
j) f(x)
h) j(x) = arcctg
k) /(x) = x'';
x'';
m) f(x) = arctg (tg'x);
11
n) j(x) = (I
[X
3
--ctg
-;
a) f(x) =
Slll
X~
X E
+ x/':
a - 2x
2yax-x 1
, a> 01
pe [ 0,
, ]
4 2
+ 1n =
0, x
41. Sa se
functiilor :
~ J;
>
140
;.
dele~
b) /(x)
lJ"
'
-l
VI""'
I) f(x) = 2"' l
[
o) j(.x) = - ctg--
b) f(x)
= 1x
+ x' -
im
c) arcsm x
43. S:i se arat

, g(x)
,(I
+-;l )''
tindc ~atre infin
0; b) Zmx'
-~
b) arctgx+a:
1 J'. pe [0, 2].
37. Sii se discute, dupft valorile parametrulni m, radiicinile reate ale ecuatiilor :
a) x- x- In x
e) sin.<> x
a) arcsin
l
= arccos;;
1
p ) j(x) = x - 2_arctg 1+2tJ{~

,
1
..,3
,rJ
.::.J
"' ',
'
c) arcsin x > x'~
42. Sa se deni
36. Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru urrnatoarelc funq11:

Jcosx,xE[o .
a) tg X>
c)j(x)=e''"~;
'
X +:1
.
, f' .t . b'J"
.
sa 1e uenva 1 a pcntru once x > 0.
f) j(x)
g) f(x) = arctg
de~
40. Sa se
a) j(x) = In x.'l
35. Folosind rcgulilc rlederi,arc. sa se calculeze dcrintcle urmfttoarelor func(ii:
a)j(x)=V'-I:
-:~
34. Sa se determine coeficientii a. b E R. astfcl incit functia

f(x) -- (ln
b -sin
x < I,
= I,
ln (x 2
"
- - . XI>-,
f 2'~ 1
R;
3.
X=
39. Utilizind
sin3 x sig-n x.
c) f(x) =I In x - I L x > 0 ; d) j(x) =
sa se dete~~
'ljx + 1, x.
f(x) =
0 ~i
.X=
(x -- I)
<
= 0, x
R.
44. A plicind I
pentrn functia /(
pendent de val~
45. Sa se cak
care admite deri
a) h(x) = xs
38. Sii se determine abscisa c a unui punct. in care tangenta Ia curba de ecuatie
+ 1. x > -1. este paralel5. cu coarda 'te une~te punctele de abscisa
f(x) =
yx
0 ~i X= 3.
39. Utilizind teorema lui Lagrange. sa se demonstreze urmatoarele
X=
<tgb-tga<~.
cos* b
a) lsinb-sinai .;;ib-al: b) lb-a

cos2 a
inegalita~iJ
O<:;a<b<;:_
2
40. Sa se demonstreze urmiitoarele inegalitati :

a) t!( X> X
+ ~,
c) arcsin x > x
0.
+ : , x e
l; b) e" > 1
+X, X
'>' 0;
(0. 1) : d) x cos x > sin x, x ""
t~, 27tl:
. x > x - '
e) sm
- , x > 0.
3
41.
s;, se determine
valoarea c care intervine in teorema lui Cauchy in cazul
functiilor :
a) j(x)
= ln x, dx) = _.:_,
' - +
Il- +
x2
b) /(:c) =
x e [1, e) :
1,
...!_
X E
1, 3),
g(x) = x, x e [0, 3).

y;E
[0, 1),
42. Sa se demonstreze urmil.toarele egalitati:

a) arcsin
.
yi=X + arccos x =
b) arctg x
+ arctg
,
c) arcsin x
l-x
-- =
1 +X
+ 3 arccos
1:'
1t,
J:rt"
--:;
+ arcsin
e ( -1,
x e (-1, oo),
xe(-oo, -!);
2x
43. S:i se arate ci func\iaf(x) = ( 1 +

'g(x)
,J 1 + -:-r+l
.x
0) :
, 1 -2
vl
"
- x = C2 , x e
> 0, este descrescatoare
r r)
T,
:
x>O. este cresciitoare. iar functia
~i
ambele au
aceea~i
limita cind x
tindc dltre infinit.

44. Aplicind formula cre~terilor finite sub formaf(x + h) '-- f(x) = j'(x + 611)11,
pentru functia f(x) = a + bx
c e''". sa se calculeze a ~i sa se arate ca este inde-
pendent de valoarea lui x.

45. Sa se calculeze f"(x) ddl J(x) = g(h(<)). g fiind o fu:J.c\ie dnit't pe R,
care admite derivata de ordinul al doilea. iar II este una din functiile :
a) h(x) = x sin x : b) l1(x) = e' : c) h(x) = _!.
X
141
.46. Sa se arate di :
a) j(x) = (x
b) j(x)
+ l/x 2 1
' ~2x
1
-yeas
I)" vetrfica ecuatia (x 2
l)y"
+ xy'- "' y
= 0;
sa
+ y = 3)5 ;
>'" + 4y = 0;
verifica ecuatia y"

.
= e- cos x verifica ecuatia

2
d) j(x) = C,e- + C,e- ' , C1 ~i C2 fiind constante arbitrare, verifica ecuatia
;y" + 3y' + 2y = o.
c) j(x)
e) Se poate determina a ~i b astfe! ca functiaf(x) = (ax+ b)e 2' sa verifice ecuatia yf 4 ) ~ 2y 131 + 2y'- y = 9x e2z?
dernon~trezedipolinoameleluiCebi~evP,(x) = - 1verifid ecuatia (I - x 2)P;(x)- xP~(x) + n'P.(x) =--~0.
47. Sa se
u
N,
se calculeze
58. Sa se cali
sin x.....;.
a) lim----.
x-+a
X-
d) lim~
x-oO
i:
59. Sa se 'del
'
cos (.tare cos x).

a) j(x):=
{~
48. Sa se ,C<tlcu!eze derivatele de ordinul "pentru unnatoarele func(ii:

a) f(x)
d) f(x)
= e"'e" 1 b) j(x) = In (ax+

= cos
x;
h) f(x) = sin' x
e) f(x)
1
=[ " ;
+ cos' x.
b);
c) f(x)
= (x 2
1
, ;
1 -x
f) j(x) = -
3x
+ 2) -1;
g) j(x) = xc- 2 x;
49. Sa s~ scrie formula lui Mac Laurin de ordinul n pentru func!ia j(x)
x > -a, a> 0.
50. Sa se dezvolte polinomul j(x) = x3

binornului x - 2.
2x 2
+ 3x + 5
Ja +
x,
dupa puterile intregi
51. 0 coarda grea, suspendata, sub ac(iunea greutatii sale ia forma Lin!i~o
ruluiy -ach.:..
Sa
ca, pentru jxj mic, forma acestci coarde este data
a
s~arate
sa
a) sin x
se evalueze eroarea comisrl in urmatoarelc aproxim5.ri :

x'
,,x--,
6
ix
1
<;
~
b)
J-xx
I + x "' I +---,
2 . 8
66. Sa se ai
[0, 1].
53. Sii se determine n e N, astfel ca polinornul Taylor T.(x), in x = 0, asocia t

0
funcfieij(x) = e', X E R. Sa 0 aproximezc in intervalul [-I, 1] CU trei zecimale
exact e.
54. Se presupune ca in formula lui ~Iac Laurin pentru funcfia j(x) = cos X,
R, "= 5. Sa se determine un interval de forma [ -p, p], pe care T,(x) sa
aproximeze func(ia cu o precizie de 0,00005.
x
65. Un reze
8,2 m. Ce volu1
15 em?
aproximativ prin ecua(ia parabolei y ~- a+:

52.
c) j(x) = ~
60. Sa se 1DJ
61. Sa se ci
62. lntr-o ~
avind baza wf
63. Sa se c1
de grosime datl
minimum de n:
64. Cu cite~
diametrul exte
67. lntr-un
Cu clt variazl
a) raza R .J
b) unghiul
55. Sa se calculeze cu aproxirna(ie ~i sa se evalueze a poi eroarca comisa, pentru
a) ,:ho; b) ~je; c)
d) In (1, 2); e) j250: f) arcsin 0,45.
56. Sa sc arate ca in dezvoltarea lui Mac Laurin a func(iei j(x) = e", x E R.
restul R.(x) este inferior lui x>+'e , pentru x> 0. Sa se deducii a poi valoarea lui e2
(n + I) I
.
cu trei zecimale exacte.
Je;
142
D.erivate patj
fie (xo, Yo) Ull ~
in raport cu ~
ca restul R.(x) in formula lui Mac Laurin pentru functia f(x)
57. Sa se arate
= ln (1
.
1u1.
. f enor
' mod u1. m
x ) este, m
ll".,
I)( I
+ x)"+l
; pentru - 1 < x
< 0.
Sa se calculeze ln {0, 9) cu cinci zecimale exacte.

58. Sa se calculeze. cu ajutorul formulei "lui Taylor, urmatoarele limite:
tgx-sin~
l' e:e sin x - x( 1 + x)
c) lim
a} lim sinxsin a; b) liD
x-o
x-a
Ha
,x ....... (J
'
2
f) r!m ~-~ .
e) lim
d) lim
x-o
x'
x-o
x-o
59. Sa se determine punctele de extrem pentru urmiitoarele fnnctii :
cos x - e-"''1 1
10
a) j(xl:=
e-2z
X~
3,
x' +I'
{ ln (x
,.
e2"' -
I
l~
I sin x 1.
b) j(x) =
+ e- 3).
(x -
"
27t)'. e
[o. 2~]
3
{~;
27t];
c) j{x) =cos x e'n', x e R.

60. Sa se lnscrie lntr-o sferii de razii R un con, avlnd aria lateralii maxima.
61. Sa se circumscrie unei sfere un con. avind volumul minim.
62. lntr-o emisferii de razii R sii se inscrie un paralelipiped de volum maxim,
avind baza un piitrat.
63. Sa se construiasdi un vas cilindric deschis deasupra, cu peretii ~i fundul
de grosime data l >i de capacitate data V = "a', astfel incit sa se intrebuinteze
minimum de materiaL
64. Cu cit cre>te aria unui cere cu raza R = 98,5 m, daca raza sa cr~te cu 0.1 m ?
65. Un rezervor cilindric cu raza de 2, 7 m con tine lichid plna la inaltimea de
8,2 m. Ce volum de lichid trebuie scos pentru ca nivelul lichidului sa coboare cu
15 em?
1
' d
av1n
66. Sa se afle volumul unei sf ere, al carei perete are grosimea de -em8
diametrul exterior de 10 em.

67. lntr-un sector circular avem R = 100 em >i unghiul Ia centru
Cu cit variaza aria acestui sector, dadi :
"'= 60.
a) raza R se miire~te cu 1 em ?
b) unghiul " se miqoreaza cu 30' ?
8.2. Functii de mai multe variabile reale

D_erivate partiale. Diferentiale. Fie}: A C R2 -+ R o funcp.e rea.ll de douli. varia bile reale ~
fie (xo- Yo) UR punct interior multllnii A. Functia f(x, y) are in punctul c~ y,) derivatd partialA.
in raport cu va.riabila x (respectiv Y). dacl ex:ista :
Jim
z_.:r,
f(x, Yo) - /(o Yo)

X -
Ng
Jim f(x.. y) - f(x 0 , y,) )

( IJ--+U,
y - Yo
fi aoeasta este finitii; limita fusl~ se nunle~te derivata partialA. in raport cu x (respectiv y) a functie
~i
/(x, y) fn punctul (x0 , y 0 )
se noteazi\ J;{:x0 , y 0 ) sau
~~
(x0 , y 0 ) [respectiv
f~(x0 ,
y 0 ) san Of (,"0 , y
Oy
Functia f(x, y) este diferenfiabilli in punctul (x0 , y 0 ) E A, daca variatia sa D.j(x0 , Yo; h, k) =
- f(x 0 + h, Yo+ k) - f(x 0 , y 0 ) poate fi scrisA. sub forma tlf(x 0 , Yo; h, k) = [A 1 (x0 , y )-+ cr (x , Yo;
0
1
0
II, kJ]h
(A 8 {x0, Yo)
cr 3 (x 0 , Yo; h, k)]k, unde Aa(x0 , y 0 ). a= 1, 2, slnt dona numerc reate, iar
a 01 (x0 , y(j; h, k) satisface conditia
lim
cra{x0 , Yo; h, k) = 0, et: = 1, 2.
ox
(11, k)-o(O, 0)
Diferentiala functiei
1;
J are expresia dj = J;dx
Derivata dupll 0 1
~i 1 (cos
~
a., oos ~, cos

are vectorul direc"t1
+ J;dy.
Derivate par:tiale ~i diferenfiale de ordin superior. DacA existA. dt?rivatele partia1e ale functiiJor
ele >e nume'c decinte pactiale de occlinul a! doilea >i 'e noteazii "'tfel '
~i
Teorema lui E~
neee98.r~ ~i sufieietl.
J;,
atunci aceasta. se
.. _(!')'-!...
~a!)_
f x,,x- iN3
dx 'ax
Ox
1:;,
Criteriul lui Schwarz. Daca functia fare derivate partiale mixte de onlinul al doilea
~if;i
lntr-o veciniHate a punctului (x 0, y 0 ) E A ~i dacl:I.J;; ~;iJ;; sint continue in (x0 , y ), atnnci J~;(x , Yo)-=
0
- J;;(xo, Yo)
Diferentiala de ordinul n a functiei f este
d'f
~ (.!_
Cx
dx
+-a dy )''' f ~
Cy
. . .. +c:-1
I
Daci existl del:
-o'f (dx)'
Ox"
aJ
+ C! -~-
.,
Ox~- 1 Cy
+ c:- (dy)" .
Functii compuse. Derivate parfiale ~i diferenfiale. Fie A C RP ~i B C R"'. DacA u 1 (x , :r , .

x ,), ,
1
2
1
, um(x 1, x 2, . . . , x,) sint m functii reale de P 'iariabile, dt'"finite pe multimea A, difnenpatJile in
punctul x0 (xf, x~, ... , x~) astfel incit (u~, u~, , .. , u!) E JJ, u.~=udx~, xg, ... , x~). i = 1, 2, ... , n_1 ,
$i dacii functia 9 : B - R, <p(~. u 1 , , u 171 ) este o funqie rea Hi de tn varia bile, difcrcntiabilA in
, xp) = cp(u (x ,
punctul (u~, ui ... , u~). atunci functia compu;-;.l /(x1 , x 2 ,
x , , x ),
1 1
2
10
u 2 (xv xa, ... , xp), ... , U 111 (x 1 , x 2, . , xp)) este difercntiabiJA in (:~i. xg, ... , x~) E .4 ~i deritatele
sale partiale in raport cu variabilele x 1, j-= I, 2, ... , p, se calculcazc1 dupA legea
(2)
Formula lui Taylor. Presupunem ca functia f; A C RP .- R are derivate partiale continue

plni la ordinuln+ 1 inclusiv, in domeniul A C RP, Dac.1 (xr, .t~ . . . , x~) !?i (xr +- h , xg + ht.
1
. , .. , x~ + hp) sint doui'i. puncte din A, ce pot fi unite printr-un segment de dreaptii complet incius
In A, atunci are loc formula lui Taylor
I!
x;, .,
este pu net de maxi~
Dacl functia ~
punctului statiooa"
pA.tratica in cre~erii
(I)
ay~
I
o
+dj{x 1
= (x~.
negati, defiJtitA (ca(

poziti1_e !?i talori rMJ
irt
- " - . - dx(dy)"-1
iJxiJyll-1
E:xtr~mc loc21e:
xj
veciniHate V a lui
Xo
... , x~)
Dacl se not~
'
k
I, 2, ... ,
p, at
D, > 0, ... , DJI'i

D 1 > 0, 1J3 < 0, ~
In ca.zul unei fi
doi continue iD ~
10 = f';. (zo, Yo),~,~~
~ J;(x 0, y0 ) ~ 0 1
c) dad J;(xo, Yi~
pentru f.
~
Fie func~ia Jj
gmd f ~ u;. J~ r~
sa conside~
functiile scalare -~
dbergenta vect~
+ ... +
i
(J)
unde toate diferentialele sint calculate pentru cre~terile h1 , h 2 , . . . , hP ale variahilelor independ~nte.
Functii omogene. Functia f: A CRP-+ R sc nume~te omogena de gradul n, daca pentru orice
t I!: R are loc relatia
(i)
144
Se nume~te roto~
rot~
Dad functia f admite derivate partiale continue in A, at unci o conditie

1l este ca
Teorema lui Euler.
neeesa.rA ~i sufioienti pentru ca f sA. fie om0genii de gradul
(5)
Del'ivata dup3 o direcfie. Fie functiaf: A C R 3 --+ R, fie M 11 (x0 , y 0 , t 0 ) un punct interior multimli A
~i I (cos or:, oos j3, cosy) o directie d.'l.tA. Fie M(x, y, z) nn punct oarecn.re al drcptei (d) care trcce prin Mr.
l'i are vectornl director
1. DacA existi\ ~i este finitli Iimita

d.f (Mo)
dl
lim j(x, y,
atunc.i aceasta. se nume.c;.te derivata functiei
J;, 1; .,i J;
Dacl exist~ derivatele
Z~o Yo Zo)
.11-->.Ws
iM0 MI
dupt\ directia I.
.,i ac:estea sint continue, atunci
(6)
'
Extre-me locale pentru fuacfii de mai multe variabile reate. Fie functia f: A C R" - R ~i
Xo = {x~. :rg, .. ,
un punct di.A. Functiafare minim local in punctul Xodadi exist~ 0 intreag~
vecinatate F a lui x 0 astfel indt /(x) ~ /(x 0 ) pentru orice x = (x 1 , x 2 , . , xp) E r. Pnnctnl x 1
este puoct de- maxim local pentru functia. f rlaca _f(x) ~ /(x 0) pentru or ice x E V.
xz)
DacA functia I art." derivate pa.rtiale continue pinA la ordinul doi inclusiv, intr-o vecin[;tate a
punctului stationar. ::tq = (xt x~ . ... , x;), atunci
a) dac~ d 2l(x 0 ) este pozitiv dcfinita. (en forma
2
pa.traticA in rre~terile argumentelor), punctul x0 este un punct de minim pentru I; b) dacii rl l(x 0 ) este
negatb defil1itA (ca forma p8.tratic~). Xe este un punct de maxim pentru I; c) dacJ.. d~/(Xo) b l;>i valori
poziti,_e $i 'Jalori negative, x 0 nu este punct de extrcm.
au . . att
k = I, 2, ... , p, atunci conditia. ca x11 sa fie punct de minim este echivalenta cu condi.~iile D 1
D:. > 0,
. D_,.> 0.; conditia ca x0 sl fie punct de maxim este ecliivalenta cu conditiile D 1
>
<
0,
0,
>
0, 1J3 < 0, 1J4 > 0, ...

In cazul unei functii/ = /(x, y) de dou.'i. variabile, presupuse a avea derivatele partiale de ordinu1
doi continue in A C R'. a) dacl f~(x 0 , )'o) = /~(x 0 , y0 ) = 0 f,'ii ,., = J";.(x 0 , y 0 ) > 0, rif 0 - s5 > 0,
t = /~ (xl'l, ; ), s0 = ;;~(x 6 , y 6 ), pnnctul (x 0 , y 0 ) realizeazA un minim pentru f; b) dad J;(x 0 , y 0 ) =
0
0
= j~(x , y ) = 0 ;;i r 0
0, r0 t 0 - s~ > 0, puiiftul (x0 , y0 ) realizeazA un maxim per1tru J:
6 0
c) dac~ J;(x , y 0) = f~(x 0 , )"o) = 0 ~i r 0 t 0 - s~
0, pnnctul (x 0, y 0) nu este punct de extrem
D1
<
<
.I
pentru f.
Fie functia
grad 1 =
f:
R3
--+
R presupusa difercntiabilA in A. Asociem functiei scalare
u;. ;~. J;) numit gractientul functiei J in punctul (x, y, z).
Jectorul
Sa considerftm acum functia vectoriala v(x, y, z) = (v 1 (.x, y. z), v 2 (x, y, .:-), v3(x, y, z)), unde.
functiile seal are v,(x, y, z), i = 1, 2, 3,' sint presupuse diferentiabile pe multimea A. Se nume~te.
dbergenta vectorului v scalarul

di"l v
2v,
Cv~
Ex
Cy
= -- + --
+ -Cv, .
Cz
Se numef,'ite rotorul vectorului v vcctorul

I
rot v
a
ax
"
..!!_
l k0
ay i!z
":
l2Va _ i"t'z ) I+ ( ov\ -iv- J+ (cv, - ~;) k.

ax
oz ax}
ay
,, J
3 )
"~
145
10 - Probleme de matema.ticl super.loare - cd. 232

1. Pornind de la definitie, sa se calculeze :
a)t;(;. oJ ~if;(:':) dad\j(x, -:J=}sin

b)J;(J. ~) ~iJ;(l.
c)
+J
x'
x+sin2y;
= e''""';
0), dadj(x, ;)
};,(t !), dadi f(x, J)
= xy In x, x #
d) j;~(J, 1) >iJ~~(J, 1), dadi f(x, y)
2. Sa se arat;
0.
In origine.
Rezolvare. a) In baza definifiei avem
f(x,
1; (_::_i : o) =
lim
0) - f (.2:.,
0)
4
.
Slll X -
1':
%-+-
X--
{2 1
n---,-- ""'2
lim
l't"
X-+4
X-
dar~
Rezolvare. C~
1t
Slll -
A poi
'
;1o.
'("")I'
!.II
-4 ' 4
n:
rr
y--
4
.
' 3. 1>ornind ~
diferentiabiH\ I~
T.
smy- siulim
4
.j2
y .....
Calt1
ll.j(l, 1;1
Rezolvare.
y -4
~i,
b) Procedind ca mai sus, obfinem
sin~x
t;(t. 2'-)=
lime
2
X-+1
-e
X -
~t
x-1
" -
sin..:::_x- 1
2
_,
t;(l,
c) Avem
elim
/;~(1,
I) =
(/;)~(1,
I) =lim
Y-+1
. .Jx +Y'- JII +Y' =
fx(l,y) =hm
x~t
;;i similar /~( 1, 1)
X -
= ...,If
y) y -
este continu1i In
.j
Presupun~nl :~
x'-
hm
-~
+ y' + .jl + y')
unde
lim
(11, k)->{0, 0)
.fl+ii-$
y- I
-<1
ll
J;(l, I) . Dar
_, (x- l)(.jx'
1} = lim
u-1
Rezt'Jlvare.n;
Prin urmare,
J;'11 ( 1,
0J
eo- eo
OJ ~ lim - - = 0.
/;(1,
:1
''
tnua ,i admitej
punct.
x-1
u..... o
lim
(h,k)-+(~
~
4. Sa se a~
evident,
rentiabil5. in pun~
sin2:.x- 1
2
sin 2. x - sin _.::.

sin .::::_ (x - 1) cos 2:.. (x + 1)
2
2 = Zelim __i.:___ _ _..,-..:.-1_ _ _
elim
x~t
Acest exemplu ne
ordinul unu in rap~
lfi
u~-
O)
I
2,/
Deoarece
aJ
.,
'
. x In- x
,
)
. xy In x
ln x
. ,
.
d) Deoarece/%{1, y = 11 m - - - - y 1un - - = y .,I 1z( 1, 1) """hm--- = 1,
:r-ol
X -
X-+1 X- 1
x-ol
rezulHI. eel
X -
J;;,(l, I)= lim J;(l, y)- J;(l, I) = l i m y - l = l .

y -
y-ol
y-o1 y -
"Similar, J~;(t, 1) = 1, deoa.rece
'(
! U x,
I) _ I" xy Jn x - x ln.~
- 1m
y..... t
y - 1
In
,
j 11 ( 1, ~)
X 1
0.
. j(
)
{ l, dadi. . x ~ 0 ~i y ~ 0,
2. S a- se arate ca_ f unct1a
x, y =
0, daca x = 0 sau ) = 0,
In origine, dar admite derivate partia!e In origine.
.
nu este contmua
Rezolvare. Constatam u~or c~ functia nu este continua in origine deoarece lim j(x, }')= 1~/(0, 0);.
x-o
u-mx
A poi
:r
(0 0) -- I II'
{(x, 0) - {(0, 0)
11
:r-o
. /'(0 , 0) =lim f(O, y) - /(O, O) = 0.
~1
11
u-O
Acest exemplu nc pennite sl tragem conclnzia ca nu orice functie care admite dcritate partiale de
ordinul unu in raport cu toate variabilele intr-un punct este continua in acel punct.
3. !'ornind de Ia ddinitie, '" se a rate d func(ia j(x, ) ) = x3

diferentiabila in punctul Af, (!,' 1).
+ xy + ''
cste
Re'zolua-re. Calculind variatia functiei j, obtinem
l!./(1, I; h, k) =f(l + h, I+ k) -f(l, I)= 4h + 3k + (3h + h2 )h + (h + k)k

~i. evident,
lim
(3h
+ h2 )
+ k) =
0. Aceas1a arat<l di functia j
este
di!e-
(1!, 1<)-+(0, 0)
rentiabilit in punctul (1, 1)
(h
lim
{ll, 1.:)---'>(0, 0)
.<;>i
diferen1iala sa e.ste d/(1, 1)
lxy(x 2
-4 dx -f 3dy.
+ y 2 ) -112,
(x, ) ) ,c (0. 0).
4. Sa se aratc ca func\Ia J(x, .}) =

estc con
.
0
, (x, ;)=(0, 0),
tnua ~~ ad1nite deriYate partiale in origine. dar nu este diferentiabil5. in accst
punct.
(xyl
= 1--rl, rezuWi.
lim
f(x, y)=O ~i deci functiaj
Rezf!)lvare. Deoarece 0 ~ --,!-"o~=
.rx
+ ;..2
(x, y)-+(0, 0)
este continua in origine. Apoi,

J;(O, OJ!= lim /(x,
~I
X->()
unde
1im
u;ro.
~i /~(0,
0) = 0.
Presupunem prin reducere la absurd d
l!./(0, 0; h. k) =
- /(O, O) = 0
0)
ar fi diferentiabilA in origine. Atunci ar trebui ca
+ a,(h,
k)lh
+ u;(o,
0)
+ a,(h,
k)]k,
a~X(h, k) = 0. Cum f.~(O, 0) = 1;(0, 0) = 0, egalitatea de mai sus se poate scrie
{lt, k)-(0, 0)
hk
1 :;;i
lim
(h,k)-+(0, 0)
147
aa.(h, k) = 0, a;
1, 2, ar trebui, din
ega.litatea precedenta prin trecere Ia HmitA., sA avem
__!!!!__ =
lim
(h, k)-(0, 0) Jal
tleoarecc lim
JI....,.O
k-mli
hk
0, ceea. ce nu se poate,
Je8
=f. 0 pentru m =F 0.
--~ ~ --~
h2
k~
I
m2
!~
5. Si se calculeze derivatele partiale de ordinul unu pentru urmatoarele functii 1
a) j(x. y)
~-v ; b) j(x, y)
(x 2
+)
2)
arctg ~, y # 0;
Rezolvare. a) PAstrind y fixat, obpnem
J; """' e:.-r~;
b) Procedlnd similar, obpnem

;f
;
j z = 2xarctg-
+y
p.1strfnd
:f
u=mr
> 0, y > 0, z > 0.
fixat) obtinem
1; =
9. Sa sc cal1
-lyo-- 1
Rezolvare. a) J
ea admi.te diferenfij
;f
J; = 2x sin' z e 2H 2 ; .f, = 2y sin' z e.:.: +tt~; J; = 2 iin z COli z e-'H"\

1
d) Putem scrie /(x, y, z)
=y
In x
+ z lny + x In z,
f.'
,y
fz =-+In z, -
X
lnx
i! .....,
astfel cl
1
X
+ -yZ! p. fz=lny+-.
Z
7. Sa se calculeze valoarea aproximotiva pentru 1,02'.

Re:Jolvare. Consideram functia /(x, y) -= ~, ~ aleg&m. ;r . . 1, y""" 3 p h
oarece variatiile a.rgumentelor sint mici, putem aproxi.ma variafia. funcpei
Prin unnare, /( 1 + 0,02; 3
+ 0,0 1)
= 1,021,01
{_y'ln(l
.
y'x').y ,<0,
_
't
t'
deoarece
...
' ) - 0,
Rezolvare. Deoarece ln a. <ex pentru
~i
'
Q,ll. D&prin d.ifere11:~i&la sa 1
2yJx
lim
+ y ::= 0,
1
(:r, y) ..... (x,,. 0)
>.
a <l
1, rezulti ca
rezultlL c.1
lillll
J(x,
u~1
. v-----;;
+
2y1
In
'
y) ~
x2
Y'x ,
+ y'
0 . '
$i acestea, se observa.,
ca
y <F 0,
~ J.(x, y) =
/2yln ( l
2xdydz
+2yctJ
P~
N;
+~
a;
Hezolvare. /~~
yS ~
],"(
2y1
)
0, 0 .
l)
axz
as~le~ .~
'
~
-J
= --;
-.:
l'riu urmare, J.~
v-----;;
+
1
c'f
Se vede
y9
12. Sa
y) Jt:af(xo- 0) .Ji deei. fuuc:tia este
+ _.A)~ _U'y
y'
x'
+ y"
8
tiile:
scrie sub fon:aa..:;
y = 0,
,.[
Rezoloarf. F'~
, Y,. 0,
slnt continue ta tot plannl.
148
'
se~
a) f(u, v)"
y - 0,
~i ~~~ ~
continua in tot plannl. Funcpa admite derivatele partia.le
J;(x,
l!.Sase~
(x, y)-(x_, 0)
t~:
~~
J.ln 10,0 1 - 0,06.
.,, (0 0)
c=
~ a"b"~~-kj, k E
1 + 0,06 = 1,06.
nu sm con mue m ongme ~~ to
,.
J;.;
Re:olutire.
:=
8, Sa se arate di derivatele partiale de ordinul doi mixte ale functici j(x, y)
d"j = [
= 1,02, k
3 I' 0,02
'.
!=~
10. Sa sec~
f(x. y) = e'"'~
+ x' In x k ~
j Ap!Ji~
(2)
b) Avern
c) ~/ = 0,050101 .:si df = 0,05. Se observa. cli. pentru variatii mici ale a.rgumentelor se poate
&proxima variatia functiei prin diferentiala sa totata.
yx-lh
dy)
+ -.cy.
Rezolvare. Variatia totala a funcp.ei este 6.j(l, z; h, h) "'"" -fh + k + 2h 1 + 2hk + h!k, iar dife-.
'en(iala sa este dj(l, 2; h, k) - 4h
k. Apoi: a) t!.j- li ~i dj- 6; b) !;j ~ 0,662 ~i dj ~ 0,6J
5in y dy).
6. Sa se calculcze variatia totaHl ~i diferentiala to tala in p'unctul ( 1, 2) a functiei j(x, y) = x 2y. Sa se compare acestea pentru: a) h = I, k = 2; b) h = 0,1,
/1 = 0,2; c) h = 0,01, k = 0,01.
t.f( I, J ; 0,02 ; 0,0 1) ;, dj( 1,3 ; 0,02 ; 0,01)
j(x, >) ==
a)
= 2y arctg-- x.
.:si j 11
"''
.oarccc lim - - .
1
X-->U (x +)
c) f(x, y, z) = e'+v' sin' z; u; f(x, y. z) =In x"y'z', x
c)
f~'1;(x, y) =f~~(x,yl
J)eriratclc partiale mixtc siut

4x3y
"
J,,(x,
yl
+ Y~~
I
(.,a
.f~~(x,
y)
= f~~(x,
ix0y
y ""0,
Y
~i f~~(x, y)
=
{
= o,
+ yz)~
(x2
ao
y, ""0,
o.
Y =
y). Se obser.r.l ci\. aceste derivate pa.qiale mixte nu sint continue in origine, doim
=
=f. 0 pentru m =I= 0.
( 1 + m2fl
4x3y
oarccc lim - - ;r->IJ (xJ + y')t:
!/=niX
9. S:t se calculeze difcrentialelc de ordinul !ntli
~i al doilea pentru li.ll1c\iile:
b) j(x, ). z) = .~yz.
a) j(x, )) = e' cos) ;
Rezolvat'e. a) Oeoa.rece functia admite derivate partiaJ.e de orice ordin, contiB.ue In tot planul,
ea ad mite diferentiale de oriee ordin. Dar f~ = e" eosy !pi/; :o= -s sin y, tfel cA. d/ = es(cos y dx -
~ ApGi J~: = e"' cosy, (~ = -e-r sin y $i J;;-= -e.:r cosy, astfcl ca. ctj = ( :x dx +
+ ..!'_ ct;j'') 1 ~ /~;(ctl' + zr;, dxdy + ~~~(dyJ' - e'[cosy(dxl'- 2 .u. y ctxdy - cos y(dyJ'J.
- siny.dy).
cy
b) Avern
-=
1;; =
2x dydz
J; = yz, 1; =
J; = xy, astfel
J;~ = y, rezult~
:n $i
~i ~~~ = z, 1;:, = x,
yzd:~ + x.zdy + :~ydr. Deoarese 1;; = 1~: I~

dx + _.!._ dy + _!_ w)(~ !_"""' 2: dxdy +
Ox
Oy
iz
cA. dj """
df/.j =
+ 2y dxdz.
10. Sa se calculeze derivatele partiale ~i diferentiala de ordinul n pentru functia

/(-1", )') =
eaZ+bU.
at
ox
Rezolvllre. Putem !;erie f(x, -'') = eaxe!Jy, astfel ca. - - =-aJ:e%e&r

"""' alcbn-kj, k
d 4f
fi.
i"/
axa,.- akbn-kea.reb~'""'
S. 1nlocuind in formula ( 1), avem
~-= [a 11 (d.)"'
+ C~a-lb (dx)n-ldy + ... + c;b"(dy)"]J =
11
e :r+&(a dx
+ b dy)".
1!. Sa se a rate di functia j(x, J) verifidi. ecuatia lui Laplace ! = 0, uncle

:-.) ,~ o'! + c'l . $hind ca: a) j(x, ;) = ln(x 2 + :;'); b) j(x, y) = arctgL
Cx2
oys
,
Rezolvarr. a) A;(_>m fx
2x
= ---,
xZ
+ )'2
,
/z
2(y' -
(x'
. d .
.
'I . d .m mottve
e siml'!tne
+ y2)2
!;Jl
j"
w~
X
2(>' - Y'l
=
(xa + ya)a
Se verle astfel c\ L:::..j = 0.

h)
.
fx
--~ ,
x:!
l'rin urmare. ~;
...!-
yll
!' _ __
x_.
- 11 -
.x2
+ )'2 '
J
j"
astfe di .l:"
ux
. 1 ..
+ y2)2 ~~ II,
2xy
(xll
= -
__:2::"-Y(x2
+ y2)t
0.
12. S!t se calculeze .'!!._ stiind dt f

tiile:
a) j(11, v)
11'; b) .i(tt, v) = Ju
= j (u,
v)
~i u = u(x). v = v(x), pentru func-
+ v2 ; c) j(u,
v) = arctg
~.
RezoJoore. Folosim regula de derivare a fuuctiilor compuse (2), care petrw otUUl de fatl se
scrie sub forma
d/
Of
du
Of
<I
dx
au
dx
..
.a
-~---+--
a) Deoa.rece f~
1; -
- vu.,_l
u" In u, rezulta ca. dj = vu-tu' + uln u v'. Se redescopera a:otfel
dx
lermula de derivare a expresiei (u{x))t'\&:) de la functii de o variabill realA.
+ v2)-I/Z, astfel cA dupA (V)
b) fn acest caz j~- u(u 1 + v2)-t/z lli J;., v(ua
+ v)-ll(uu' + vv').
c) df - (u' + v)-l(vu'
dj
objinem dx
(u 1
tiilor compuse sub J
- uv').
dx
13. Sa se calculeze j; ~i j~ pentru functiile :

= In (u2 v), uncle u = e"' ~i v = x 2
a) j(u, v)
Pcntru calculul;
puse sub forma (8),:
+y J
b) j(u, v) = arctg.!: /uncle u = x sin) ~i v = x cosy.
v -
deei
Rezolvare. In acest caz regula (2) de derivare a funclii1or compuse se scrie
i!f
of
Ox
Ou ax
au
aj
av
-=--+--.
,
a) Deoarece / 0
2u
u +v
Of
i;x
A poi u~
2ye"'+1'
'
- - , J(!
1
= -2-l - ~~.
u +v
= ~
2
2yu ~i v;
fu
= - v- ,
u.z+v'
,
ux
of
i!v
(S)
Ow Oy
lnlocuind aceste ~
'
,~
+ --1u +v
cx+v'
au
ex ' , v.z = 2x, dupi1 (8) rezultl
2x
+v
1, astfel cf:i, dupa (8),
= - -2-
+ 11
ull
+ z).
(u 1
,.
J(!
+v
+ -2 - ~ - - (4u 2y +
u +v
u2 + v
= - - -u - ,
u2+v2
UX
Sln
Ox
14.
s;,
v ~:.;i
y,
'
VX
1).
'
COSy, 111! =X COSf
~~
'
11
-X
~ltl y.
li'entru calculul ~
.,i
~stfel cA . ~
t;.
v - smy.
u
I (cosy smy.
.
i!f - I .
----cosy=stny
cosy) """' O, u 1 +v1
n 1 +v 2
x
Oy
sc arate
a) f(x, y)
~f.'l
Procediod
astfel eli
-i1
!, -
<au
Z< -
Oy
A'Tem
o}
Ou Oy
Of
2u
~ -~ 2yu
2
b)
of
Oy
-~--+--.
av ax
ca
functii!e urmatoare verifica ecuatii!e indicate:
<p( ~) verifica ecuatia xj;
b) j(x, y, z) = <p(xy, x 2
+y
+ J!~ =
0;
Folosind aceste
z 2) vcrifica ecuatiaxzj;- yzf~ + (x 2
Rezolvare. a) Pentru calculul de-rivatelor partiale
J;
~i
1;
y 2 )j; 0.
introduccm funcfia u(x, y) =
folosim legca de derivare a functiilor compuse. Astfel f(z, y) = tp(u(x, y)) ~i
au
Z
'
~i
'
J;.~y (!~
Similar obtin,
'
'
-~-<j>.
by
Prin urmare,
b) Dadi introducem functiile u(x, y, z)
""' ip(u(;, ,Y. z): ~(x, y, z)), ~i deci
= tp~u~
f. = ?r~Uz + ~'f't..Vz = - 2z'tl"
Astfel
f;
xzf; - yzf;
+ y 1, - z1,
+ 2xq:>;. f~ = !p~u~+
xy ~i v(x, y, z) = x
+ .tp~v~ =
+ (x 1 - yi)J; = xz(yrp~ + 2xtp~}
ytp~
yz(x<p~
+ 2y!p;)
atunci /(x, )', .:) ...
rp~v; = xtp~
- 2z(x - y)!p; = 0.
15. Fief =f(u, v), uncle u = xy ~i v =..':..Sa se calculezej;;,j;~ ~iJ;;.

y
150
'
re~
+ ~)'<p;,
Rezolvare.
- <j>(u(x, y))
Rezolvarc. Dcoarece
y,
Uz=
Vz = -
~1 u 11 =x, v11
= - - , dup5. regula. de derivare a
funC
y'
tiilor compuse sub forma (8), avem
,
, ,
, ,
,
1 , ,
, ,
j' .
,
X
,
fx=fuux+fvvz=Yfu+ -fv, f'JJ=fvuv+ v'VJI=xfu- -fv,
y
y'
' ' ~
fx," ~ Uxlx
( YJu
.<'
+-1 J'j'
}'
' ' +-1 (j',),.'
~ }'(iulx
)'
Pentru C'tlculul deriYa.tdor (/~)~ -?i (!;)~ vom folosi din nou legea de derivarc a funr:.ti.ilor com
f,
puse sub forma (8), inlocuind in aceast:i. formula functia
(/~)~
(/~)~ u~
pe rind, prin
+ (!~)~ v~. u:,)~ = u;J~ u~ + u:.)~
f~ ~i J;:
v:.
deci
,,
.F"
(!.u')':t = Ylus
+- - 1 j"
uv (! vL~
(8)
tnlocuind aceste expresii in
J;:,
fx1
uj"
= -
1,
+ -y
fvs
se deduce
1 uv
..
(Ylus+-y
.,..
-x=Y
f
1 ..
san
,
Yfuv
l+-- r ,, j"l ,..
1 Y.!uv+1 v =YJas+ 21u'll+,

I 1""
..
y '
,...
..
+ 2fuv, + -v 1va
v
"
Procediad similar, obtinem
- j
,.,
lXfJ = (
j'xlu, ~ {YJu
,.
I?entru calculul dcrivatelor
'i
J;,
1 j')'
+v
y
(!~)~ ~i u;J~
Y(
j' ,
ulu
I j' ,
,.
I ,,
+ -(
vlv + Ju-J,
y'
folosim formula (8) in care inlocuim pe dnd pe
f prinf~
astfel cit
Folosind aceste rczultate, obtincrn
0.
-=
( j"
j") .
fxiJ=Y ,'\'" u , -X- ttv

y2
"l ,
( xfuv--,,
,.
.X fv. +fu--fv=U
I ,
f"
v
"
'
V
,
ua--f.~+f.--fw
y
T
y2
t4
u
1
1--
Similar obtincrn
( f"
'IX
u'- --:;-fur
,
Y
X
"
x
"
+ -/,_.,
-,--,
y4
X
-~
y-
lx .
- f ,1
y:~
(.
"
,t)1H'- - .
y~
fv," )
2x' " +
+ -fv- X f - --f.'P
y2
2X
y3
, _
'
"
.
=:.:
"
v3 "
2v ,
2 r''
uvfu,- 2v:Jup
+ -fv
1 + - - f.
u
u
16. S:i se arate c3. func\ia f(x, y) = rp(x- ay) + ti;(x + ay), unde func(.iile
~ ~i Yadmit derivate de onlinul doi, satisface ecuajia coardei vibrante J;; = a:t~:.
Rezolvarc. Introducem functiile u(x, y) = x - ay ~i v(x, y) = x-+ ay, astfel ca f(x, y) ..
- <p(u(x, y))
+ ~(v(x, y)). Deoar~ce u~ = 1, v~ = 1, u~ = -a ~i v~ = a, rezulta

J; = cp;u~~+ o/~tl~ = ({'~ + o/~. 1; = cp~u~ + tY~v~ =- - acp~ + ~~
dupi1 (8}
151
'
Prin urmare.
J;- (!;,~-
(tp~)~ + (IF;)~= (f~)~u~ + (~;)~~ = .~.
.r,:- v;J;.- [-(<p~)~u~ +
17. Sa se scrie formula lui Taylor pentru functia j(x, y)

il"/
-'
A vem""
R Urn'fHire.
urm&re, d'"/(1,
as&ar&
- l ) - (i + A)
formula (3), ol>finem pentru 8

/(I
I ;> k) -
h, -
+ Oh,
fi d"+lj(l
(0, I)
I
+ --
1!
+
(n
(h
1 + 6k) = (h
+ --
k)
2!
(h
+ 1)1
(h
e+ in punctul ( 1, -I).
-= e + , k = I , 2 , ... , n, asti e I cA
+ o/~:.
(o/;);v;J = '('P~;+ o~-;;J,
.-j
( I , - I)
ex~~,..-
+ k)IH 1 el<h+.t),
+ k)' + ... + - 1-
(h
n!
l.
Tiniud se;mm
l'r1n
de
k)"
+ k)"+l efl(h+.t).
18. Folosind formula lui Taylor de ordinul doi, sa se calculeze valoarea apoxmativa pentru J!,03y0,98.
RezolV4re. Se conside~ f~ncfia. /(x, y) = xll 2y 11a, pe care o dezvolti.m. dup& formula lui Taylor
fn punctul (1,1), peutru Ia = 0,03 $1. k = -0,02:
J l,o3 Vo.9s = t< 1 + h,

+ - 1- u;;(l,
l)h'
21
2f;,( I, l)hk
+ - 12!
ca
astfel
(-
~ /(1,
1 + k)
+ 1;;(1,
_I_ 0,0009
+ - 1- u;(l.
R,
~ 0,0006
l)k'J
IJ
IJh
I!
~ I + _I_ (..!_.0,03
I!
+ f,<J.
2
IJkJ
-
_I_.
3
o.oz) +
~ O,OOOi}+ R,,
9
J 1,03 .va,gs : : 1,0081.
19. Considerind I xI. I y I ~i I z I suficient de m1c1, sa se aproximeze functia
j('X, y, z) = (I
+ x)''(J + y)-t/2(1 + z)-"'.
13
RezoltHJre. Folosi.m formula lui Taylor de ordin unu ln punctul (0, 0, 0).' Deoa.rece J;(o, 0, 0)
t;(o,
0, 0,)
_I_ 'if.
2
(0, 0, 0)
- ..'., rezulta /(>, y, :) "' I
+ ( -' y
20. Folosind definitia ~i teorema lui Euler, sa se arate
=-
(x
= .:._ ,
2
JL
ca
- z)J2.
functia f(x, y, z)
_;_
+ y)e" + (y + z)e' + (z + x)e'
este omogena.
Rezolva.re. Folosim mai intii definifia sub forma (4). Deo..<trece f(tx, ty, tz) ""'tj(x, y, z). n7;dta
c3 functia j este omogenA de gradul 1.
Apliclnd teorema Euler, avem
I"'' + [I - ;, + J
(x + Iei + [I + + + z)] e'''
11 - :. + I + jt + ~ +
[I + ;
j~ ~ [I - ;
1; =
1; =
e,..-,~1 ~
s.J; + yf; + zf. = f
(x
+ y)
(z
(y
z)
11i deci funcfia
x)
el,
(y
y)
e'''
(z
x)] ei,
este omogenA de gr~ul L
152
tz . Ap01.
=df
68
dl
13
t''Z'
l;\. ~
25. Sa se
')
intr-un punct
.l
Ruolvart.1
Oeoaroce igrad /ij
.j
--H- ~~
25. Fie fu~

div [j(r)r] ~i ~
'
de
21. Srt se arate dl. dadi f(x, y, z) admite derivate parpale ~i este omogena de
n.
atunci
derivatele
partiale
de
ordinul
unu
slnt
functii
omogene
gradul
1
graJul !1-1.
Rezolvare. I a ba.za definitiei f(tx, ty, tz) """tJ(x, y, z). Derivfnd acea.stA idetttitate Ia raport
ou x, ob~inem tf~(tx, ty, lz) ,_ tf~(:e, y, z) sau J;(tx, ty, tz) = t-l J;(x, y, z), fapt ce arata. ci. ~ este
omogtna. de gradul n - 1. Similar ~ a.ratA cA ::;i
;;i
stnt omogene de gradul n - 1.
t;
J;
22. Sa se arate ca, dadi f(x, y. z) admite derivate parpale de ordinul doi ~i
-este omogena de gradul n, atunci
a
( x()x
+ yOy-a + z -Oza )<> f
= n(n - !)f.
}(e:;.~vare. Deoaroce/ este omogenli de gradul n, dupli teorema.lui Euler, avem.

Derivind a.cea.stA re1atie ht raport cu x, apoi cu y $i z, obtinem
xf~~ + yJ;~ + zfz~ ~
+ zf~~ =
+ yf, +zf;
""" nf.
l)J;. xh~ + yf.;. + zr.: =- (n - lJ_t;.

tnrnlllfind a.ceste relatii prin x, y ::;i respectiv z ~i tintnd seama de relafia uterioarl., obiium
xf.; + y'f;; + zf.; + 2xy/';. + 2n/~~ + 2yzf;; = ( - l)(xf, + yJ, + zf,) - ( - l)n/.
23. Sa se calculeze derivata functiei f(x, y) = x- y 2 + xy, (x, y) e R'.
in pnnctul M (2, 2). dnpii directia I, care face cu directia pozitiva a axei Ox un
(n -
l)f~, xf~~ + yf~~
x~
(n -
unghi de 30".
Re:zolvare.
C~inusurile directoare ale directiei 1 sint cos a. =
Deo.anceh(2, 2) """6 !Jif:J2, 2)

ob1inem d/
dl
= 6 .__!_
2
-2
.J!.2 =
cos 30 ..,.
! fl.
cos f3, = t:05 60 _,
f.
-2, dupA formula (6) (ada.ptat1 peatru functii de dod varia.bile),
Ji
3 -
24. Set sc calculeze dcrivata functiei f(x, , z)
+ yt + zx,
xy
in punctul
Jf (2. I, 3), dupa directia 2\,JN, unde N (5, 5, 15).

__....
3
Rezolvare. Cosinusurile directoare ale directiei MN sfnt cos =--
13
~ ~ . Apoi f~(l, I, 3) - i,
t;(z,
I, 3)
= ' 1;(2.
l3
COfl
-t
.
= fl cos y 13 .
I, 3) = 3, astlel cil, dupl formula {~). oblJnom
IJ
rtf
68
-=-.
dl
13
25. Sot se
calculc~e derivata functieif(x, y, z)
~, r # 0, r =xi+ yj + zk .
intr-un punct .lf(x. y, z), dupa directia gradientului siiu.

I
Rzolvare. Putem scrie f(x, y, z)
Oeoaroce j grad /I
=- ,
...
rezultA co~ a.
(x11
+y
+ .r ) - .
= - - ,
'
11
astfel cl pad
y
cos ~ .... - -
- -~(- ~)-~(- ;)-~(- :,)= :: .~.
'
COli
' -Ue' f.f' f.)=

,.1 r ..
f =
y = - -
z
r
d/
. Pnn unnare, -
dl
26. Fie functia g(x. y. z) =J(r). r =xi+ yj + zk. Sa se calculeze grad g,

div U(r)r] oi rot [f(r)r].
' : : rd{
'1'
yj'
.
'!' (r), utfel c1 g~ g=
Rn.oltlare.ATem g
= -,,
.-= (r), g11. = {f'"),_g,=-
dr
= ~f'(r) r. UacA notAm v
ax
(11 ,
1
v 2 v 3 ) s:/(r)r, rezultli. v1 = Mj(r), v1 = y/(r) 'i u3
!53
:/{r), a.st,f"l
c-1
- av +
div lf(r)<J = ~
ex
I
mt(f(r)cJ
Rezohind aces!
;
~~~ =- sin 2(x
ii
= (': !' _
cz
iix
y/
xf
:z !} _(z: !' _
:z !} + ( yrx /' _ x: !')
M,"'
k
O.
zf
Tn cazul1
27. Sa se giiseasca punctelc de cxtrcm local pentru functiilc:

a) j(x, y) = x 3 + y3- 3xy, (x, ) ) <= R 2 ; b) j(x, _1) = 3x; 2 - x 3 - 15x- 36;
"
(x, y) E R 2 ;
4
3
2
3
2
c) j(x, ;) = y - 8y
18; - 8y + x - 3x - 3x, (x, y) E R';
d) j(x, y) =sin x siny sin (x
0 < x < 2rr, 0 < y <h.
+ 9,
sider<lm in f~
tinem d 3/(MJ.~
unnarr, pu~
2s. s(~
+ )),
f(x,'.,
f(x; ~
a)
Re:olvare, a) DeterminAm mai intii pluJclc>le "tationare ca solutii ale sistcmului f.~
2
3y= 0, 1; = 3y - 3x = 0. Obtinem M 1 (0, 0) '-'i ll,f~( 1, 1). Avoi 1;; = 6x, J;~ = - 3 j>i f~;- 6y. DiscutAm pentru fiecare punct in parte:
-
b)
Jx2 -
,"1._1!(0, 0)=>1'0 tu- s~ = - 9

.M2 (1, l).:::;:.Y0t 0 -
s5 =
27
<
>
f'-2-6
0, nu c::.ll' punct de extrem;
0, r 0 = 6
>
J;
s6 =
.i\!2 (-2, -3) =:>
Y 0t6 -
- 468 < 0, nu
s~ = - 468 < 0,
c:::
J;:
6xy - Jfi = 0. Prin

6x,
= 6y ~i
= -
1;;
3x 2
6x - 3 -= 0,
1; -= 4y
6x- 6, 1~;
(1 + j2, 2)
M1
=:>rrio-
s~
0 ~;i J;~ = 12y 2
=-
nJ2 < 0,
4Sy
+ 36 =
12(y!- -fy
0 0 -
+ 3),
11
0t
d) fn acest caz, punctele stationare satisfac sistemul
cos x sin y s1n(~
sin y sin (2x
1; =
sin x
sin x siu (.:r
+ y) + sin x sin y cos(x + y) =

cosy sin(x + y) + sin x sin y cos.(x + y) =
!54
Presupu
o mul\illi,,
gilsim
f
_r; =
!:_,,} ~
de prelu3.'
nu este punct de e:xtrem1
::::>
.,"
doi in .M, ~
1 -
29, ,\{~
avem:
0 0 -
Jl
Se obscrvl ~
de definifie. ~
JZ, 2 + jJ} ~ r t s~ 14-:tJZ > 0, r = 6J2 I> 0, cste punct de minim

}\I~( 1 + J2, 2 - J3) =:> r t s~ = 144j2 > 0, r = 6J2 .t> 0, este punct de minim 1
M,( 1- J2, 2) ~r 9 t 9 - s~ = nJ2 > 0, r = - 6J2 < 0, este punct de ma::o.:im J
Mi( 1 - J2, 2 + J3) =:> 1' 0 - s~ = - 14.-tJi < 0, nu este punct de extrem J
l\.fd{ 1 - JZ. 2 - J3)
1'0 0 - s~ = - H<!.J2 < 0, nu este punct de ~:xtrem.
111 2 ( 1 +
f' ... -cos"-:1i
J2, 2), M,(l + J2, 2 + J3), M,(l + J2, 2- J3), M,(l- Jz. 2),
M,(t- J2, 2 + J3), M,(l- J2, 2- J3).
J;; =
= 2(~~
b)S~
-O,deu4
nu este punct de ext rem.
J; =
Deoarecc
1;
este punct de e:xtrem J
Prin urmare, functia nu admite extreme.

c) Punctele sta}ionare sint date de solutiile si.'>temului
- 24y' + 3Gy - 8 = 0.
Prin rozolvarea acestui sistem obtinem urmatoarcle puncte:
M,( I+
;'/(M)
0, cste punct de minim 1
b) Punctele stationare satisfac sistc-mul

= Jy2 - 3x 2 15 = 0,
ummre, ob}inem punctele stationare .i\1"1 (2, 3) ~i M 2 ( -2, -3). Deoarece
:/;: '""" fix, rezul Hi discutia :
lvf1 (2, 3) =:> Y0t 0 -
X (0,
1t) i..
Ruolva
+ y) = 0
+ 2y) """ 0.
tr1
'
In ge~'
nu are sol
+ c,z- ~
Rezobind acest sistem, obtinem punctele M 1 ('It', 1t'), M 3

f~~
=-
sin 2(x
+ y)
M 1 (1t, 1t}
r.; -
=- r t
8 1
2 sin x cos (x
s~
E:l
+ 2y),
.3
Deoareee (.:- 2 sin y oos(2x
+ 1')
rezul~
0, " = 0, nu ~ poate spune nimic 1
M,(~ ~)~r,t,-si=!.>o.
3
(2:, ~).
r0 = -J3<(0,
este punct de maxim.
fn cazul punctului M 1, deoarece diferen~ialele de ordin unu ~i doi s1nt nule, trebuie sa con
siderl'lm in formula lui Taylor termenii de ordin superior. -Calcultnd diferentiala. de ordin trei, obtinem d 3/(.''\1 1 ) = 6hk(h + k) 0. Se observa ca. aceasta ia ~i valori pozitive ~i valori negative l pria
urmare, punctul M 1 nu este punct de extrem.
28. Sa se determine punctele de extrem ale functiilor :

a) f(x. y. z) = x' + y 2 + z' + 2x + 4y- 6z. (x, y, z) e R 1
L>) f(x. y, z) =sin x + siny +sin z - sin (x + y + z), (x, y, z) e (0, 7t) X
X (0. n) X (0, 7t).
1;
Rnolvare. a.) Pnnctele sta.tietnare !Sfnt solutii ale sistemului

= 2x + 2 = 0,
= 2y + -1 - 0,
2z - 6 = 0, ObP,nem un' singur punct stationar At( -1, -2, 3); Diferentiala de ordin doi
dlj(M) = 2(hlll + klll + 13 ) este pozitiv definita Ii-i deci punctul M este un punct de minim.
h) Sistemul care determin11 punctele stationare este
1; =
j~ """ cos x - cos(x .+ y
+ ..r) =
0, f~
cosy - cos(x
+ y + z)
= 0,
1; =
cos z -cos(x
+ y + ..r) =- 0.
Se obscrvA cA a vern oos x =- cosy = cos z = cos(x + y + z). Aceasta implicll x ... y """ z in inter-1alul
de definitie. fnlocuind aceastA relafie in una din ecuatii, obtinem cosx =-cos 3x sau -2 sin x sin 2x """
- 0, de unde x ...
M,
doi ;n
e10
2.3 /
1}
~ 1 deci avem un singur punct sta.tionar M

2
d'/(M)-
-2(h'+k'+l'+U+hl+kl)~
(.::_, ~, ~).
2
2
2
Diferentiala de ordinul
-2{(h+fk+ ~l)'+~(k+~l)'-1>
este aegativ definitA Ii-i deci punctul M este un punct de maxim.

.
29. JI etoda ctlor mai mici piitrate. Se nume~te astfel o metoda foarte raspindita
de prelucrare a nnor masurari. Vom expune aceasta metoda pe urmatorul model.
Presupunem ca prin anumite experiente se determina pentru marimile a, b, 'c ~i d
o mulfime de date {(a,, b,, c,, d,), i = I, 2, ... , n}, n > 3, n fiind fixat. Se cere sa
gisin1 trei tnarinli x, y, z astfel incit
a,x
+ b,y + c,z =
d,, i
I, 2.... n.
(9)
1n general sistemul de ecuafii (9) este incompatibil ~i deci problema astfel pusa
nu are solufie. Se modifidl problema in felul urmiitor. Cu notatia 3, = a,x + b,y +
+ c,z - d, cerem sii se determine (x, y, z) astfel incit functia eroare
f(x, y. z)
i=l
i-1
= L 31 = L (a,x
+ b,y + c,zd,) 2
.
( 10)
sZ1 fie minima. De aici ~i denumirea metodei. Vom ar5.ta ulterior c3. ultima problema
admitc solutie. Aceastii solu(ie va satisface sistemul de ecua(ii (9) numai aproximatiY.
\'om prcsupune
ca
datele experimentale sint astfel inclt rangul sistcmului de

ecuatii (9) este ega! cu trei.
155
'

35. Sc
Sistemul de ecuatii ee determin.l punctele sta"tionare ale functiei /(x, y, z) esle

n
J; ::=2 L
a 1(a 1x
+ by +cz
b,(a 1x
1; = 2 L
b1y
+ c,z
(x, y) of (0, 0).
- d 1) = 0,
i=l
- d 1)
0,
0.
In orice punct
tinuc In origine.
36. Sa se.
i=l
J; = 2 L
c,(a 1x
+ by +ct
1
d 1)
de!Itn~
i=l
L ai = r;a, aJ, L a b =
Folosind notatiile lui Gauss
[, J +
=
~a. b] etc., sistcmul se scrie
[a, b]y +[a, c]z- [a, dJ ~ 0, [a, bJx c- [b, b]y
[a, cJx
Deoarece J;~
1 1
i=t
i-1
2[a, a],
rezultA do/= 2{[a, Jh
[b, cJy
[c, c]t - [c, d]
+ [b,
c]z -
[b, dJ ~ 0,
(II)
cu
0.
1;; = 2[b, b), 1;; = 2[c, c], fx'11 = 2[e~, b], 1; = 2[b, c]
+ [b, b]k 2 + [c, c]l 2 + 2[a, b]hk + 2[b, c]kl + 2[a, c]hl} =
~i f;~
2[a, c].
" (o,ll + b 1k
2 ~
,_,
+ c/) Aceasta ultimA expresie aral.cl u1 d 2/ > 0 pentru (h, k, 1) =F (0, 0, 0) ~i d 2/ = 0 numa1
d.accl (h, k, l) = (0, 0, 0). Prin urmare, d2j este\ o forma p.ltraticA pozitiv definita. Cun1 di;,( 'iunnanhll formei p.ltratice d 1/ coincide cu determinantul sistemului (11) ;;i do/ este po7itiv ddillilti,
rezultA ca sistemul (11) eite un sistem Cramer. Ded sistemul ( 11) admite o y)}utie unica (xCJ, y , ! ).
0
0
2
Deoarece d /(x0, y 0 , z0 ) este poziti<r definita, rezult~ eli. (x0 , )'o z0 ) e~te ll!J punct dc minim !',ntru
func~a /(x, )', z) datA de (10).
1
40. Masur-ln4~~
0,1
ID,)
vollun:t~
calculat
8.2.2. Probleme propuse spre rczolvare
311. Pornind de Ia defini(ie. sa se calculcze:

a) J:(t. 1) ~i J;(l, 1), daca j(x, y) ~In(!+ x
+)
2);
3'b) J:(-2, 2), J;(-2, 2) ~i j;~(-2, 2), <lata f(x, _;) -~ .:Jx'J;
c)}~(~,
oJ. daca f(x,
31. SiJ. se arate
ca
y) = x sin (x
+ ;).
2
func\iaj(x,)) =
.
(x'
'Y
+ >'')
(x, y) r .,(0, 0) ~i j(O, OJ~ 0,
admite derivatele partiale}; f?i}~ in origine, dar cstc discontinua ln acel pm1c1
32. Sa se calculeze derivatele par\iale de or<linul lntli ~i a! doilea pen tru
toarele func\ii :
a) f(x.
J<l = x' sin' y; b) j(x,
urm:,
y) = x'; c) f(x, y)
face ecuapa
d) f(x, y) = arctg x + Y ; e) f(x, y) = arctg (xy) ;

1-
~y
f) f(x, y) =In (x +y'); g) f(x y, z) =;'; h) j(x, y, z)

i) f(x, )', z) =e.. sin z.
y
= arctg-;
_,,
33. Pornind de Ia definitie, sa se arate ca funqia f(x.}) = 27x3

8;' este diferen\iabilii pe R'.
+ 36xy 2 -
--
5; r'y
34. Sa se calculeze dj(1, 1) :;i d 2j(l, 1) pentru urmatoarele funqii:

a) f(x, y) = x- xy
+ Zy'+
3x-5y+ 7; b) j(x, ;)=e"; c)f(x, y) =In xy.
156
a) <;>(u. v)
b) '!'(, v)
c) '!'(". v)
~i
= ?(x).
'
xlll- y'
35. Sc define~te o aplicatie j: R 2 ~ R prin j(O. 0) = 0, j(x. >) = xy xt +-)''.
caj este diferentiabila pe R 2 Sii se arate caj admite

In orice punct derivate partiale de ordinul doi. Sa se arate caj;~ ~ij~~ nu sin! continue in origine.
(x. y) {0. 0). Sa se arate
36. Srt se calculcze dj{3, 4, 5). dac;'\ j{x. y, z) = ,_1:1 '+
( ll)
y2
37. Sa se calculeze cl'/. dadi :

2
a) j(x. y, z) = x;r; b) j(x. y. z) = Jx' + y' + z .
38. fnlocuind variatia unei functii prin difcrentiala accstcia, sa sc calculeze
cu aproximatic:
a) v'/-1,02 3 + 1,97 3 : b) 1,0022,003 2 3,004 3 ; c) sin29lg~6.
39. Cu cit Yariaz5. volumul ~i ana totala a unri cutii de conserve, de formt1
cilindrica. de dimensiuni: raza x = 12 em ~i inJ.ltirnea y = 6 em. daca se mic~o
reazri x cu 5 nun. iar y se mrue;;te cu 2 mm ?
40. ~[J.surindraza bazeix;;i ln5.ltin1cay a unuicilindru. s-aobtinut: x = 2,5 m

0,1 m,) = 4,0 m 0,2 m. Cu cc croarc absoluta :;i cu cc eroa~c relativa poatc fi
calculat volumul acestui cilindru ?

41. 0 cutic paralelipipedic{t inchisa <ire dimensiunile exterioare x = 10 em.
y = 8 em ~i z = 6 em ~i grosimea perctelui este de 2 nun. Sa se determine aproximativ Yolumul materialului necesar construirii acestci cutJi.
42. Fie func(iaj(x. y, z) = e"'+'"'. (x. y, z) E R'. Sa sc ca!culezc dcrivatele
par(iale de ordinul n ~i difcrcntiala de ordinul n.
43. Sa se calculeze derivatele par\ialc de ordinul" pcntru flmc\iilc :a) f(x. y) =
(x'+ ,~ 2 ) c'''. (x, y) eR 2 ; b)j(x, ;)
x ,; -1. y 0; d) j(x. ;) =In (x

.
44. Daca .cl
= x
c 2 ' ' ' " , (x, ;) eR 2
+ y), x + y
= - +estc opcratoruJ,lui
Cy!
ii'
if'
(lx1
a) j(x, ))=In .j
1
(~ -
a) 11
+ ty -
c) j(x, y)
= -- .
y(!+x)
> 0.
Laplace. sii sc calculczc
/V.
pentru
1
-- (x,;)f(a,b); b)j(x.y)=-e'(xsin)1
1
b) 1
- y cos;). (.<, y) # {0, Ol; c) j(x, .})
45. Sft se verifice dl funcjia j(x, y. zl

face ecuatia lui Laplace D.f
+y
e'[(x'- >')cos~ - 2xy siny].

1
= ..,1x. ... + )'2 +
=j~; + ;;; + ;;; =
z!
(x. y, z) 1 (0. 0. 0) satis-
0.
46. Sft se calculeze d/ , dadl j(x) = :;>(u{x). v(x)). pen lin :

.
dx
a) ?(fl. v) = u
uv . 11(x) =cos x, v(x) =sin.<;
b) 1J{<t, v) = e"-20 , u(x) = x'. v(x) = x 2 - 2;
c) '?(". v) = u', u(x) =sin x, v(x) =cos x.
47. Sa secalculezc !!._ >i d/. daca a) j(x. y) =arctgY- 0iy=x'; b)j(x,;;)=x'
ax
~i
dX
<t(x).
1~7
48. Sa se calculeze
.:!L.
daca l(x) = p(u(x), v(x), w(x)). pe'ntru
dx
a) <p(u, v, w) = uvw, u(x) = x'

b) <p(u. v, w) =
+ I,
v(x) =In x, w(x) = tg x 1
a) j(x. y. z}J
~
, u(x) = R cos x, v(x) = R sin x, w(x) = h.
ul+v2
(x,y,z)1
b) j(x, y, z)l
49, 51 Se calcuJote (; ~j ~~ petl(ru ((x, y) = 'Jl(U(X, y), v(x, y)). Utlde

a) I= <p(u, v). u(x, y)
b) I= <p(!t, v), u(x. y)
= x + y, v(x, y) = x 2 + y' 1 !I
= x'- y 2,jv(x, ;) = e'.
50. S:i se calculeze dl~i d'l. daca: a)l(x. y) = 9(;.

x - y) ; c) j(x, y, z) = <p(x + y + z, x' +; 2 + z').
-1(
51. Sa se arate ca:
b) j(x, y) = xy
+ X<J> (-;)
=C'<plye;;.)
d)j(x. ;)
e) j(x, y)
:e
+ )j~ =
1;
xy
;'J;; =
64. Dadl~
sa se arate caf11J!
65. Sa se .:J
j
M(2, 1), dup~
.f
66. Sa se
M(l, l, 0).
+A
54. Sa se calculeze
d/.
dx
daci'i f
N(4, -2, B).
67. Sa se
0. dacaj(x. y) = <p(xy,:)?
53. Sa se calculeze expresia E = };;

undc u(x, ;) =X) ~i v(x, y) = x 2 - ; ' .
+ J:;. + 1~:.
dad!. j(u, v)
In (u'
<p(x, u, v). unde u = o/ 1 (x), v

.
55. Sa se calculeze );;, };~ ~i ;;;.. tiacii j

v(x, )) = xy.
= <p(xtji~ +Yo/_~.
verifica ecua(ia (x' -y2 )j;
devine ecuatia x'j;,;-
62. Se dii
variabilele x ~i
= mu~~
nv ,
63. Dadi f .
oarecare) sa ~
+ xyl~ = x;ls.
?(xy)+Jxy<f(:) verifica ecuatia x'j;; -;:t;: = 01
xy:p(x'- y 2 ) verifica ecuatia x;'J~ + x';l~ = (x' + y')f.
c) j(x, ))
52.
y2
verifica ccua(ia xl;
c) j(x, y) ='
xy); b) f(x, y)=<J>(x+y,
a) l(x, ;) = Y?(x'- ;') verifica ecua!ia __:. 1; +__:.I~= - 1

.X
'
<p(u, v). uncle u(x, y)
v'),
o/ 2 (x, u).
x'
+ y' ~i
M(x. y, z),
68. Sa se
(x, y, z\ #
M(l. l. !);
56. Sii se scrie formula lui Taylor, pentru :
a) f(x. y)
-x'
b) j(x, y. z) = x
+ 2xy + 3y 6x- 2y- 4, in punctul ( -2, I) ;

+ >' + z + 2xy- yz- 4x- 3y- z + 4, in punctul
2
(I, I, I).
57. Sa se dezvolte j(x + h.> + k, z + !) dupii puterile intregi ale ltti II, k ~i l,
dad j(x, y, z) = x 2
y'
z'- 2x; - 2xz - 2;.z.
+ +
58. Folosind formula lui Taylor de ordinul doi, sa sc calculeze valoarea aproximativot pentru a) (0,95) 20 1; b) 1,02 2.0I 2 3.038
59. Sii se scric formula lui Taylor de ordinul !rei pentru func(iaj(x, y)
in origine.
e' siny,
60. Considerind cii I x I. j y I ~i I z I sint suficient de mici astfel inc it puterile

de~ordin superior lui unu sa poata fi neglijate, sa se aproximeze func(ial(->, ), z) =
= (1 + x)ll'(l + y + z)-''
186
71. Sa se
I
I )
_.M24~~
(
72. Daca
grad r 2 ~i
73. Daca
tlitile :
a) div
c) div
61. Folosind definitia
~i
teorema lui Euler, sa se arate di urmatoarele functii
sin\ omogene :
2
a) j(x. y, z) = (x' + y') arctg ~ + (y 2 + z') arctg Z. + (z + x') arctg .:_,
V
'
(x,y,z)cf-(0,0,0);b) j(x, y, z) =
(ax+ by+ GZ)
-J
- , (x, y, z)
x2+y2+z2
c) j(x, y) = x"q> (:)
+ ;'<)! ( ~) ,
(0, 0, 0) ;
cf-
x cf- 0, n
Z.
62. Se da functia compusa j(x, y) = q>(", v, w), unde It, v, w sin\ functii de
variabilele x ~i y, omogene de gradul m. 11 ~i p, respectiv. Sa sc arate ca xj; + yj~ 7"
+ nv:p~ + pwq>~.
63. Dadt functia q>(x. y) es\c omogen!t de gradul " iar <jl(x, y) es\e o func\ie
oarecarc, sa se ara\e di func\iaf(x, y) = <p(x, y)tj!(x, y) verifica rela\ia xj; + )']~ =
= mu'l'~
= q>(x<jl~
+ Jh + ny).
64. Daca q>(X, )') "i y(x, y) sin\ func\ii omogenc de gradele m ~i n. rcspoctiv,
sa se aratc difunctia}(;t.)') = 7(x, ) ) eO{x. u) verifidi relatia xj; + yj~ = 'l'e"(m + 11'}).
2
65. Sa se calculeze dcrivata func\ici j(x, y) = 5x - 3x - y - 1 in punctul
M(2, 1), dupa direc(ia MN, undc S(S, 5).

2
3
66. Sa se calculeze derivata functiei j(x, y, z) = 2x - 3y + 6xyz in punctul
M(l, I. 0), dupa dircc\iile axelor de coordonate, apoi dupa directia MS.
N(4, -2, 3).
67. Sa se calculeze derivata func\iei j(x. y, z) =
~+
all
.t_
punctul
b2 +_:"_in
ell
M(x, y, z), dupa directia vectorului de pozi\ie r al acestui punct.

68. Sa sc gaseasca con"ditia ca derivata func\iei j(x,), z) = 2., r =
Jx
+ ) + z',
(x, y, z) ,c (0, 0, 0), dupa directia !(cos a. cos [3, cosy), sa fie cgala cu zero.
69. Sa . se calculeze derivata functici j(x, y. z) =arcsin
R ,
~+~
in punctul
M(l, 1, I), dupa directia MN, ~tiind di. N (2, 3, -2).

2
70. Sa se calculeze derivata functiei j(x, ) , z) = x' + y + z', in punctul
M(l, I, 1). dupa directia 1 (1, I. 1).
71. Sa se calculeze unghiul gradicntilor lunctiei j(x. y) = ln LX in punctcle
(2.,
2
_l_j' ji N(l, 1).

4
72. Dad\ r = xi + yj + zk, sa se calculeze:

a) grad (ir); b) divr ~i div(:
c) rotr, rot (ixr)
)t
~i rot(f(rl~):
d) gradr,
grad r' ji grad_!_

y
73. Daca f, g ji v sin\ func\ii de variabilde x, y, z, sa se demonstreze identitatile
a) :div (gradj) = llj; b) !l(jg) = gllf+ jllg + 2gradjgradg;
c) div (rot v) = 0 i d) rot (grad f) = G, !l fiind operatorul lui Laplace.
159
74. Sa se determine punctele de extrem local pentru fuJ>cfiile :

a) J(x, y) = -2x2 + Zxy- 5y 2 + 6x + liy, (x, y) e R';
b) f(x, y) = (x + l)() + l)(x + y). (x, y) E R';
c) f(x, J) = x' + J.'- 2x 2 + 4xy- 2.) 2 , (x, y) e; R 2 ;
d) j(x, y) = x' + 3xy 2 - l5x- l~y. (x, y) E R';
e) f(x. y) = ax 2 + Zbxy +C) 2 - ex - h, (x, ) ) eo R';
() f(x, ;) = X 3J 2 (a- x - y). x > 0. y > 0, a> 0;
g) j(x, ;) = x;e-. x < 0;
h) j(x. y)
= xy ( l
~1 -
_t_)ll',
b3
i) j(x. y) = e'-'+>< (x 2
j) j(x, ) )
k) j(x, y) =
+ y 2),
50
+ ~,
y
xy ln (x' + y
+
xy
> 0, II > 0, ~
a1
+ ~ .;
x 2, ,
/'~CR' ',
b) F(x1, x
partia.le de.,
l;
b2
.j
_,.,
0;
),
(x, y)
R'"'- {(0, ll)};
I) j(x.yJ~~sinx+siny+sin(x+y), x
s(o.
~] Y"'[o.~J
Teor
k = 1, 2,.(
Y1- b < J'
75. Sa se determine punctele de extrcn pentru funcjiile:

a) j(x. y, z) = x' +) 2
z 2 - xy
x - 2z, (x, J, z) E R;
+
+
y
2
z) = x +- +- +-. x >
1x
y
z
9
b) j(x. ),
x,.;,
conditii e
x ;. 0, y ;. 0;
x > 0, y >
Teor~
2,
= 1,
21
0, y
>
0, z
>
k- l, 2,d
par~iale de..:'
0;
c) j(x.y, z) =x'+ (x- l)' + (x+ l)'+ y' + (y- 2J'+(y+2l'+z'+ (z- 3)'+
+ (z + 3) 2, (x. y, z) E R';
z
+-y +-y +-,
x > 0, y
16
ax 2 - b.<y + .xz + yz, (x, y,
I
cl) j(x, J. z) =
e) J(x, v. z) =
76. Fiind dat:t capacitatea V =
> 0, .z >
in puoctul,
<tX,<!.I'~
avind
~i si.ut
0;
proP.4
z) e R 3
-'=-- pcntru un bazin paralelipipedic,

2
Coat!
si\ se de-
F,(xJ
tcnninc: dimensiunile sale astfel inc.it sa se intrebuinfeze minim de material (suprafa!;, minima) pentru constructia sa.
'
,,~
culeaz!l p
de m
77. Set se inscrie intr-un con circular rlrept un paralelipiped drep!Tmghic de

,oium maxim.
78. Sa se determine un punct M (x, y, z) pentru care suma pitratelor distantelor sale Ia " puncte fixe Jl,(a 1 , b,, c1 ). i = l, 2, ... , " este minima.
79. Sa se detcnnine cxtremele functiei a) j(.<, y, z) = X.}'z"(7- x - 2y- 3i),
X\'? 'I 0; b)j(x, y, z) = xa
.Jo' + z'
lhy
2z. (x, y, z) e R; c)j(x, y, r) =
~~ (x
z2 ) e()'"+Z'+l,, (;r, y, z) E R3 .
8.3. Functii definite implicit.

Schimbiiri de variabilii
Functii definite implicit. Teorema l. Fie functia F; D C R8- R, und~ D este dreptuu.rhiul
,ro- !1 < .:r < X0 + 11, Yo- b < y <Yo+ b, astfel c.'i F(xo., Yo) = 0. Presapuuem cA. fnnctia F(x, y)
admite derivate pa.rtiale continue in D ~i c.4 F~(x0 , y 0 ) '# 0. In acM.te oondip.i exi:rt.A. Ui.l interval
160
r
1
j
I'
f
Dep
definite ~ .
intro sub~
. ;
,.tisf!.cutA ~
valorile lor~
Relalia (1)~
a lui D nul
Pentrul
lui Jacobi.':
'
(x - h, .r + h) ~i o func~ie unicl f: (r0 - h, x 0 + h) -+ R cu proprie~tile: a) f(x0) = y0 ~i f este

0
0
continu~ rn (x0 - h, x 0 +h); b) F(x, f(x)) = 0, VxE(.r0 - h, .r0 +h): c) f e&te derivabiHi in in
tervalul (.r0
h, .r0
+ h)
~i
f'(x)-
F;(x, f(x))
F;(x, /(x))
Vx e (.r 0
It, .r0
+ k).
I 1)
Teorema 2. Fie functia F: DCRP-1-1-+ R, unde D este paralelipipedul x1- a<! :r 1 < x~ +a,
i = l, 2, ... , p, Yo- b < y 4 Yo+ b ~i fie F(x?, xg, .. . , x~; y 0 ) = 0. Presupunem ca. functia F(x 1,
x 2, , x,.; y) admite derivate partiale continue in D :;;i ca. F~(.~~. x~ ... . , x~; y 0) =1= 0. In aceste
conditii exist.'i un paralelipiped n: .r~ - h < x1 < x? + h, i = t, 2, ... , p, ~i o functie unica.
f: rrC W' - R, avind proprietatile: a) J(.r?,
.r~) = y 0 ~if este continua in paralelipipedul 7t J
b) F{x1 , .r:a , x,; f(x 1 , X:a , xp)) = 0, \f(.r 1, x 2,., ., x,.) E r.; c) functia f admite derivate
partiale de ordinul lotH continue in n t~i
xg, ... ,
= I, 2, .. , ;.
(2)
Teorema 3. Pre!!!upunem ca este dat sistemul de functii F II = F ll(xl, .r,, ... XI'; Yv Ya ... y.).
= l, 2, .. ,, m, definite in paralelipipedu} DCRP+m, X~- a <XI< X~+ a, i = 1, 2,, .. ,'' fJ,
y~-b<y <ly~+b, j=l, 2, ... , m, astfel c~ Ft(x~. x~, . . . , x:: y~,y~.. ,y~)-=0,
k
ca. functii1e F ~ k = 1, 2, ... , m, au toate derivatele

par~iale de ordinul intii continue In D ~i ca. determinaotul func~ional (ja.cobi.anul)
k ,.,.
1. 2, ... , m. Presupunem de asemenea
,._
(Fl)~, (F1 );, (F1 )~ 111
D(F1, F,, ...-Fm)''
(F.);, {F 111 )~.
D(Y1 Y:v y.)
,.o
(F.);m
in puoctul (x?, x~, ... , x:; y~. y~... , y~). ln aceste conditii existll un paralelipiped r.: x~ - h <l
<1. x, <! x~ + h, i .,. 1, 2, ... , p, :;;i un sistem de m functii / 11 : nCR_. - R, k ,.. I, 2, ... , m, unic,
avind proprietAtile : a) functiile implicite f.t satisfac conditiile fk(z~. x~. .. , x~) =
k = 1, 2, ... , m,
~~ sint continue in paralelipipedul 1t"; b) functiile implicite satis[a.c condi~iile
yz,
c) functiile implicite admit derivate partiale de ordinul intii continue in j': ~i acestea se ca.lculeazi\ prin derivarea in raport cu x" i = 1, 2, ... , p, a identiUtilor (3). Se obtine astfel un sistem
de m ecuatii liniare i~ necunoscutele (11 )~ , j = l, 2, ... , m, al ciirui determinant eSte J.
'
Depenilenf:.l. runc~ional:.l.. S.l consider~m sistemul
de functiiY.t = f.t(x 1 , .:!, , Xp), k """ 1, 2, .... , m,
definite ~i continue impreuni:i. cu derivatele lor in mulfimea deschisi:i. D C R". Dacli in D sau
intr-a submultime a sa are loc o relatie de forma
Ys
= tp(Yl >'2
Yl-1 Yl+l y,...),
(i)
satisf.icut3. identic relativ la (x 1 , x 2 , , X.p) atunci cind functiile y 1, i = 1, 2, ... , m, se inlocuie~c prin
valorile lor, spunem ca. functiile y 1 sint functional dependente in multimea in care relatia. ("4) are lac.
Relatia (4) poate fi mai generala, de forma <l>(y1 , y 2 , , Ym)=O. In ca.zul cind in nici o submultime .
a lui D nu a.vem o astfel de relatie, cele m functii se numesc functional independente.
Pcntru studiul dependenfei functionale a sistemului de functii considerat sc introduce matricea
lui Jacobi
(y,)~, (yl)~ ... (y.)~,
(y2):r, (y,)~ ... (y,)~,

{y.)~l
/
161
11 - Probleme 4e ma\ematlc1 supelioare -
cd. 222
Da-~.1 rangul matricei lui Jacobi este r ~ 1 in punctul A/0 {x?. xg, .. . , x~). atunci exi~ta o vecinA
tate V a punctu1ui M 0 astfel fncit r funcfii din cele m sint independente .functional in V, cele
lalte fiind dcpendente de acestea..
Extreme cu lcgii.turi. Daca se cere sA. se determine extrcmele funcpei y
care variabilele x 1, x 2 , , x,. sint supuse unor legaturi de forma
q < p, se
~onstruie~te
= f(x 1 ,
x 2 , . . , xl'), in
functia.lui Lagrange
unde ), 1 , >- 2 , , A0 sint multiplicatorii lui Lagrange-.. Se formeaza apoi sistemul de
p+
q ecuatii
xP, A1 , 'Az, . , A,.

0 conditie suficienta de extrem este ca d 2L(x 1, x 2,, .. , x 1,) sa pa!itreze semn constant. DacA d~L
este po;itiv liefinit.:l, atunci functia J are un punct de minim, iar dadl d 21. este negativ de!i!Jltti,
functia f are un punct de maxim conditionat.
cu
p -i q nccunoscute x 1 , x 2 , .. ,

1. Stt se calculezc.f'(l) ~if"(!) pentru func(ia impliclta y =f(x). dcfinitft prin
ecuatia (x 2 + y 2) 3 - 3(x 2 + y') - 2 = 0, satisfacind condi1ia j(l) = I.
Re::olva,e. Conditiile teorcmei 1 sint indeplinite. Aplicind aceasta. teorcmii,. dupil furmula (I)
obtiuem
6x(x2
+ y 2 )2
6x
6y(x 1
+ y 2}2 -
6y
astfel ca f'(l)..., - 1. Pentru determinarea lui /"(1) derivam rclatia de mai inai!lte inra a dat{t i,
raport cu x, considcrind ca y = f(x). Obfinem
!'
(x)
~ (/'(x));-
- (-;
r-
y - xy'
y'
lniocuiJd aid. pe y' obtinut anterior, gAsim
f ' ' (x)

astfcl ctt _/"(I)
~ -
- I
y'
(y
+ x -x ,\ ~
y
= -2.
2. Sl' considera functiay = f(x). definitii implicit prin rela1ia x'

a> I. Stt se arate di j"(x) ~ 0 ~i sa se justifice rezultatul.
+)' +
2axy ~
o:
Re.zol;;are, Pentru calculul lui)'(x) se poate aplica formula (1). Aid vom aplica insA alt.i me
todA. Deoarece y =f(x) trebuie sa. verifice relafia z:il +y2 + 2axy ='0, rezultil c;l x 2 +f'(x) +
2axf(x) = 0. Derivind aceastA ultimA identitate, obtinem 2x + 2f(x)J'(x) + 2af(x) + 2axf'(x) = 0,
de unde deducem
f'(x)
+ af(x)
ax+ /(x)
162
D~rbind aceast~
~;i
ultim.1i felatie incA. o data
I ,'(x) ~
+ f'(x)J[ax + ((x)] - [a+ f'r-'i][x + af(x)]

- [1
~-~~~-~~-:"-7~~~-~"-'.
[ax +f(x)] 2
f(x) - xf'(x)
l)
[ax
/(x)J'
""" (a
inlocuind ./'(x}, obfinem
linind seama de id('ntitatea x
a2 -
[<LY
+ f2(x) + 2a_tf(:r)
+ f(x)J'
=
[x 2
+ F(t:) + 2axf(x)].
0, rezulti'i f"(x)
0. Si'i jnstdicdrn acum acest
'''"iL1t. Rezolmld cela(ia de defini(ie in pci,in(a lni y, ob(inem solntia y

f('C:I ce ar~1t.i cil y" = 0.
x(-a oL
Ja-
1),
3.prin
S?i se
nit;l: determine puncte)e de extrcrn ale func}iei implicitc y = f(x), dcfia) x' -- Lt)
+ 5)
Zx
+ 4y +
= 0; b)
x" -t- )
3 -
3x2y - 3
= 0.
rezult;'1 ca. punctde stationare ale

F; = Zx
Zy - 2 F;
-2x
lOy+ 4 '
funqie,i !(x) sint solufii ale sistemului 2x- 2y- 2 = 0,
2xy + 5y2- 2x + 4y + l = 0.
Retal!ltlYe. a) Deoarcce ('(x)
= -
~~.
f"'(x) ~ (f"(x))' ~ _ [1 - J'(x)j[- x
5f(x)
'
A
7o,nnu
acest sistem, obtinem x = I , y
~=
2
(-
rczrdtii c.1 !"( 1) = - 1
< 0 ~i d~ci
x~-
+-,
Re~
I
y = - -.
Dcoarece
2
+ 2] - [x- [(x)
x + 5/(x) + 2)'
I] r- I
+ 5f"lxYJ
punctul x = 1 cste un punct de maxim.
Dcoarece _f" (;) = 1 1:> 0
n1:ulUi {;a x = - esfe un pnnct de minim.
b) In acest c"'.f'(x)
~i :r +
Jx2y - 3 = 0.
Ca!cu!ind f"(x), obtin~m
3
_1:
3x3 - 6xy
"
. "'tfd ca pnnctele stajionace '"tisfac ecua(iile Jx'- 6xy- 0
.1rJx2
~-
Solutiiie acestui sistem sint x = 0, y(O) =
--
/'"(x) ~ 2y'
+ 2.r2y
VJ i
x-= - 2, y( -2)
= -
l.
2
- -? ')' + 2x(xy - x2 - ';z'!...,'
"
(x2 _ y2J2
de
p,."MCCC
2
~ z;'13-;. o.
f""(O)
-.l < n,
X~ 0
cezultii ca puuctul
C<te un punct de min'm. Apoi /"'(-2)-
as!fel cil. x = - 2 este un punct de maxim .
4. s.-, sc calculczef;(I. 0) ~i/~(1. 0) pcntru funqia" -~ f(x. y), ddinita implicit

p:in :r cusy
y cos z
z cos x - 1 c~ 0, s.,tisfilcind conditia f(i, 0) ~= 0.
R::zci;_,lre. Sint indeplinitc conditiilc teoremei 2. ln acest cnz relafiile (2) se scriu
(.l)
Fofosind acP-:.;t.~ relatii, ohtincrn
J;(x. y)
a3tfel c:i _t~( 1,
o;
- __
I- ,
cos 1
f.'
cosy- z..;lnx
- y sm z
f~(1.
0)
-xsiny-Lcosz
- . ,(x, y) = - - - - - - - - -
+ cos x
- y siu ::
+ cos .t
=
cos I
5. S:i se aratc c;\ <hca func(ia;: = /(.>:, y) este definita implicit prin (1
z) "" z - ) (x + z) = 0, atunci este scttisfacut{L ecuatia z sin;: z; - y 2 z;. ,.o 0.
163
Rezolvan: :iroiesind relatiile (5), obfinem
~-
y
(y
~-
+z-
sin z)J
+ z) cos z + sin z
+ z)
(y
+z-
s.in z
cos z
+ sin z
- y
astfcl ca.
~ z z , - y 1 z , = y[z ~in z- y(x

z stn
11
(y
fn baza
relati~i
+ z) cos z +
z =/(x,
de definitie a funefiei
y[(y + z) sin z - y(x + z)] __

"-0.~,---~--~~-~
(y
sin z - y
+ z) cos z + sin z
- y
y).
6. Sa se calculeze dz ~i d z in punctul M, (2, 0, J) pentru funcjia z

definita implicit prin 2x' + 2; 2 + z'- 8xz- z + 8 = 0~
2
= j(x.
y),
Rtzo/VID'e. Tinind seama c!{ dz = z;dx + z;dy ~i d 2z = z~.(d.t)2 + 2z~ dx dy + z;,(dJ) 2, rczultii
cK este suficient ~ calcuHim derivatele partiaie de ordinul unu ~i doi ale functiei. fn })ala r~la
tiei (5), o.,iiaem
Z :r.
8z- ix
= -:----,-;:---,2z__:.8x-
Deriviud a.ceste relatii in rapl')rt cu x
J6z
+i
~i
z 11 = -:---:-~-:2z-8x-
y $i tiniiid seama
+ B)z;
- (56x
-iy
112(z2
(2z- 8x- I)'
z~r """ _ _c8Y,_,_(z"-;--_~")-:

(2z -
=-,
15
Sx - I)'
32y(7x
(2z -'- 8x -
i
astfel <>ll o!!z(M0 ) - - [(dx)'
15
= f(:r, y), deducem
cA z
+ 2x 2
Bxz- z) -
(2z - Bx -
I)
"
zll.
1) 3
'~
(-8z
"1
1) 3
+ 32x + i)(2z-
Sx- I)- 32y1
(2z - 8. -
IJ 3
+ (dy)'J.
'
Problema paate ti re~:dlvatl m&i simplu astfel. Considerind ca. z -. f(x, y), prin diferentierea
rela tiei de defiitie ehtinem
ixdx
+ 4ydy + 2zdz
.U =
- Bxdz - Bzdx - dz = 0,
(6)
(8z - ix)dx - ~ydy ,
'
~i J
cal
2z-8x~l
fn punctul M, a.vem dz(M,) = 0. Diferentiind relatia (6) fnca o datl, observind cA dx ;;i dy
sint constante ~li dz este o funcfie, obfinem
i(dx)'
+ i(dy)' + 2(dz)' + 2zd'z
- 8dxdz - Bxd'z - Bdzdx - d'z -
0~
D&i
Din aceasta relatie deducem
de i
du,
d'z- 2z-8x-1 [16 dxdz- i(dz)'- i(dy)' - 2(dz) 1],
i
astfel cA in punetui :Af, avem ctt.:(Me} = [{dx)Z
~
15
+ (dy)2].
ind
7. Func!iile u = 'f'(X, )'), v = <jl(x, y) sint definite impticit prin relatiilc u

x + y, xu + yv = L Sa se calculeze u;, u;, v; ~i v;~
v=
Rezolvarf. Derivbtd cele dou~ relapi in raport cu x, obtinem sisternuJ u; + v~ - l, xu~ +

u+x
'f- Y"z, =-- t, cu_necuJJoscuteJe us, ~i v;. Rezolvfnd acest sistem, obfinem ulr, = u+y
- - vz, = -
y-x
164
x-y
Derivind a.cum cele douA. relatii de definitie in raport cu y, obtincm sis1emul u;

= - v, care determina
+yv;
v+y
1111=---,
y-
+ v~ =
J,
xu~+
V +X
v u = - .
x-y
Pentru determinarea acestor derivate partiale putem folosi $i urmatoarea metodA. Prin dikrentierea: relatiilor de definitie obtinem sistemul_ du + dv = dx + dy, xdu + ydv = - udx- vdy,
care, rezohat in raport cu du $i dv, d<'i.
tt+y
v+y
u+x
du = - - d x + - - - d y .
~~ dv = - - - dx
y-x
y-x
x-y
rezultA
Deoarece du = u;dx + u;dy $i dv = v;dx

finem e_xpresiile pentru
u~, v~ ~i
u;,
v;.
+ v;dy,
r1+x
+ --dy.
x-y
prin idcntificarea cu rt:latiile de mai su.s, (1,-
8. Func(iile. y = f(x) ~i z = g(x) sint definite implicit prin relajiile xyz

b. Sa se calculeze dy, dz, d'y ~i d'z.
+> + z =
~-
a.
Rezolvare. Prin diferentierea rclatiilor de definitie, $1iind ca x este variabilA independentA, iar _v
sfnt funqii de x, obtinem yzdx + xzdj + xydz = 0, dx + dy + d.: = 0. Rezohdnd aceste ectn11 ii
in privinta necunoscutelor dy ~i dz, obtinem
$i
(6)
I
I
I
y{x- t) d
dy
X,
x(' - y)
Diferentiind aceste ultime relatii
= --::----:- {x{z
~~-~
- y)[{x - z)dy
--:--d_x_.,. {yz(z- y)dx

x*(.z- - y)2
'{x- y)
dx.
x(y- ')
~i tinlnd seam~ ca. d(dx) = 0, ohtincm
dx
d'y
dz
+ xz(x
t.t
+ y(dx
- z)dy
- dz)]- y(x - z)[(z - y)d.,
+ xy(y- x)dz) =
(x - yf}(dx) 2 -5i d 2z
= -
yz
x2(z - y)a
+ x(dz
{(' -- y) 2
- dy)])
(x - z)' !
d 2y.
9. Fie functia compusa z = j(x, .l') dcfiniUt de z = u 3

implicit prin rela!iilc u + v' = x
~i v(x. y) fiind definite

calculcze z~ ~i z;.
+v
~i
3,
"'
functiile u(x. v)
+ v' = y. S:, >e
Rezolvare. Folosind regulile de derivare a funqiilor campus(, a1em
2~
~i
u~,
u; ~i
v~
2
2
Dar
= 3u
z; = Jv . Pentru calculul derivatelor partic.de
I';,
diferentiem rel;qJJiv
de definitie. Obtiilem sistemul du + 2vdv = dx, 2udu + 2vdv = dy, carP rezolvat conduce Ia sn!t.ti.l
1
u
1
du = - - - (dx - dy) ~i dv = dx + -:--:-:--,.-.,- dy. A~tfel avcm
1 - 2u
v( 1 - 2u)
2v( I - 2u)
U;r=---, U~=
1- 7
in cit
. :~ =
}0.
sa
1
1- 2u
3u(u- v)
J
( - u1 +
" -) I
Zu=---_
1- 2u
2
1- 2u
SC Calcu}eze dz, dadi
Rezolvare. Avem dz = d(uv) = vdu
~~ t~(x, y), obfinem dx = (du
v(l- 2u)
UV, X=
+ udv.
+ dv}eu+",
dy
C1Htl
iij )' =
Diferenfiind relatiile
= (du - dv)e"-' sau
e" -r.
care definesc functiiie u(.r, _l)
1
du + dv = - dx, du - d ,
X
165
-==
_!_ dy.
}'
Deci r!u =
u ( I
_!_[ _!_ dx +- _!_(ly) ... dv
2lx
-f ~ - dx - - d.y
y
}
2 x
=_!__(_I_ rl..
+ u)dx + - I
(v
2x
(v -
..!...;y)
y
ca
astfel
dz
"I'
-
2\x
dx
+-1 riy ) +
y
u)!ly.
2y
14.
11. Fie functia z =:-o j(x. _\) cldinittt implicit prin z

, , , J ~
(x I c)
etd.~zc 1l.r ~1 11 11 < aca 1t = - - _- ,
x ex+)' c".
S~1
se cal-
:+!
-r
c)'
(y ' c)'
+ [ -(x
D(oarf'CC du
=;=
-1
z)
{[ry -'i
+ (y
(y - x) x
c' '
y -1..'- l
x) -
+ .::)dx
(x
+ z)dy
r z]
--!- { ~ x) y -+- I
.
z + I
12. Fie func(iile f(x. J, :) + p) definite pe R 3

functii.
0
"
:-;,-,
+ 1 er-<:"] d. +
+ I
." '"' ' ]

hnta a t
LegA.tura.
15.
fiin:,:~~
] dy } .
- (2x - ' ,
x + 1 c - . , "v
(y - x} :: + l
4(xy
'.I
11~ dx -+ 11~ dy, prin idf'11tificare ohtizwm
Jacobi.sl)
(y +c)'
(y
pendent,
z+l
(r
~ ----'-(y + z)'
[ - (x
+ z) +
'2y- 1 +
-I
diL (
cll-Z],
2~
+ y + :,
g(x, y, :) = x - y
z ~i h(x. y, z) =
se cerceleze depenclenta functionaltl a accstor
flezulvnre. :\Iatricea funcjional;l a lui Jacobi

I,
. g_r
~~~
.'
"'
l!'
'
~:)
h~
I
o
( II
4y
-I
4(x -!- :)
ar'' rangul c~al cu doi. Prin urmarc, cele trd f\lnctii sint dependente functional in R 3 Dou1 dintre
fnaqii sint iadepcnclente functional, _( ~i r:. a tnia, h, fiind dependeuta functional de acestea. Se
'l<'rifidl. u~or c[L h(:r, y, ::) = P(.r, y, :) - g 2 (x, y, ::).
+ :)',
functiile f(x, v, :) ~ (x + v
g(x, _\, z)=Zx.+y-b ,,
+ 2n- 1hz- IS'). definite pc R 3 Srt se arate c;'i: a) functiik /, g, h nu sint indl'pcndl'nte in origine: b) cxisUt o vecinatatc a punctului
M,( -I, 0, I) pe care/ dcpinde de g 0i h.
13. Fie
lr(x, _v, :-) ~ 3x 2
Rc::uluare.
~Iatricca lui
Jacobi 0sle
2(x -e y
(
'
+ c)
2(.r
)' -! .::}
6x !- 2y -
2(x
+y +
z))
-2
12.:
2x- Iz.;z
'
-12x- l8y
a} In origine rangul acestei mat rice este unu. Deoarece funcfiilc j, g ~i h admit rle-rhate
paqiale continue, rczulta ci'l. t:;xistJ. o vccinatate a originii, in care functiilc f -5i h sint depcndente
de g. Dcci functiilc f, g, h sint dependente in origine.
1 ()(i
SJ
'
X1~
Rezolr,
Rezolvare. Diferentiind r('latia de ddini~ic a funqici implicite z = /(x, y) nbtinern (.:

l)etdzX + I
1'-Z
y
1
y
z
11
I = - - - c
= (r + l)e''dx 1- (y + 1Jc d_v, de um$' (:::
dx + ---- e - dy. A poi, folosind aceastA
(1.::
J'a =
'l
(y ---
)'-X
liniir
functia J ~
(~
In
h)
punctul ,\I
rangul matricci lni Jacobi este doi. t.:Itimelc douii
lini&r independente in acest punct. Aceasta arat;_\ cfl.
functia
depinde de g :;;i h.
14. Stt sc aratc c{t functiilc y 1 = x 1 +

X X~ + X 1X:J + ... + x 1Xp + .r2 x 3 -+3
pendcntc functional pe R 1'.
Reznlvare. Pentru ca. fnnctiile y 1 , )'~ ~i )':1 ~a
X2
exi~-;ta
o vecinatate a
+ .. +
+
X 1n
X 1,_ 1 X 1n
linii ale matricei -,inti

punctu!ui ,1\;/0 , iu
y 2 ~ x~ + x~ +
+ .Yf1
definite pe RP. sint ckmatricr~t
fie dqH'ndcniE' funqional, 1rd,nie ca
lui
Jacobi s;l aib;'i. rangul mai mic dcrit 11\'i. :\ta:rirea lui JacoiH
2.rp
+ x, __ ,
~2
are liniill' liniar depcndente (linia intii c::.tc pn,poqiunal:t cu s11111a (liutre
dinliuia a d(Ju;t -:;i
linia a trei<J). Df'ci rangul nu poale fi trci, a-;tf(') c[t cek \r{'i funqii sint dl'pcndentc funqH.'llotl.
LeglHura chntre funqii estc y 2
y~ - 2J'a
..X
15. S:t sc determine extrcmek functiei j(x, _$

hind legate prin conditia x + )' . :_. , I.
Rezolvare. Functia lui Lagrange estc /.(x, y) =
-== (2x - I -t- i,)tlx t (2y - l +/.)d)'. Auutlm dtfer('ntiala
2y -
t-
0, x -t- y -
.1
~i
j-
y~ -- y - x
+ i.(x
\"J.riahikle
1- y - I) $i df
tinent st'ama de legZttur;l, 2x -- I+ i.e .. 0,
0. Hczobind acest "istcm, obtincm ).
0 ~~ x
J)eoare
(~
(+, +)
rca\izeazfl n,i:ti
- I
d 1 L j-,
-1 ) = 2(dx)~ : 2(dJ)' <:~te poziti, ddinitl, n;u]t;\ c{t ptlltttul
I 2
2
este punct de minim comhjionat pentru functia f(x, y)~

. . L(x, .r). Deci puuctul ( I
I
Ol\ll functtct
2, 2
16. S~t se determine valoarea maximZI, sup f(x. _\). ~i \aloarea minimrt. inf f(x. -'),
pentru func(ia f(x. y) ~ x'
J)
+ )''- 3x- 2) +
I, undc l!: x'
+ -''' ,;;
I.
Rezulvare. Functia f(x, y) fiiml continua pe multinwa inchisa .<;>i ntZLrgir1ilii. x + y ~ 1, nz::lt;\
2
cA ea i~i a tinge margiuilc. Vom determina extremde fnuqici situate in interiorul cercului x + y~ ~ I
~i apoi extremC'IC functiei situate pe fmntiera ccrcului .;;i vnm cmnpara nlorilc p:xtreme ale functw1.
Sa dderminam extremele fuwtiei situate in intcriorul ccrcului. Deoance /~. = 2x - J = 0,
2
~~
2y -
cului ( x~
3
0 implidi x 0 = - , Yo
+ y~
1) Prin urman:,
~f >
se vede c;\ extrenwle fuuqifi nu pot fi in iuteriorul ur-
I,
cu siguran1fi. punctele de ext rem ;tie fnnctiei sc
VCll
g ....:j
pe fruntiera x2 + y 2 = 1. A'1em decide calculat extremelc functit>i f(x, y) = x~ + y - Jx - 2y + I

2
2
cu conditia x2 -t- y 2 - 1 = 0. F~~qia lui Lagrange este l.(x, y) = x2 ! y - 3x- 2y + l + ),(,t 2 +
I) ~~ Jed avem de rezolvat sistemul dL = (2x - J + 2/. x)dx -+ (2y - 2 -t- 2Ay)(1y = 0, x +
2
2
2
2 = 0, x + y = l sint 1 1 =
1 - 1 = 0. Sulutiile sistemnlui 2x( l -t- /,) - 3 = 0, 2y( l + ). )
2
+ }'
+ )'
I)
V
1-
-,
Deo:~.rece
Ptntru ).
xl =
3
'1113
~ ~. )'1 ~""' -
d 2L = 2(1
+ A)[(dx) 2 +
13
~,
de maxim pentru fumtia
--, -=2
r
,u
.j13
V dat~.
,
2
.
-=:;;t
-Jl3
(dyrlJ,
_ d
d L eslc negati'l
Pentru ),,
-1 -+-
}.2 =
VI)
-.
'l
J
2
X~ ~c ~' Y2 = --;-_:::-.
...,.13
se vede ca aceasta este o forma
_ _
e 1nnt?t
estr un punct de minim pcntru
I+
f.
167
~~.
dcci punctul
V,
.1
- --;:::::::::-:, \' lJ
, . 1.1
patratica ddinittl.
2 )
~
~ste
\' l.l
d'L e,te. po>.itiv definita
~i
ull IuEd
ded pumtu1
17. Sa sc determine
extrcme!c
functiei f(x. y. z) cu legaturile indicate :
3
3
3
a) f(x. y. z) = x + y + z , variabildc fiind legate prin conditia x 2 + y 2 + z =
2
c
3, x > 0. y > 0, z > 0; b) f(x. y, z) = x;z. variabile!e fiind legate prin conditiilex + y + z- 5 = O~ixy + yz + zx- 8 = 0.
dL
Rezolvare. a) Functia lui Lagrange e<;te L(x, y, z) = x 3

ys + z3 + ),(x2
y2
z2 3) .:;i deci
(Jx'
21-x)dx
(ly'
2),y)dy + (3:' + 2")Jz = 0, x' + y' + z' - 3 = 0
implicA x(3x
2A) = 0, y(Jy
2A) = 0, z(Jz + 2).) = 0
x2
y3
z2 - J = 0, x > 0, y > 0, z > 0,
Hezol-
~i
viod acest sistcm.
g,bim
).
= - -2
'i M( I,
1,
lleoacece d'L
1).
+ (Jy) +
= (6x + 2J.)(dx)' + (6y +
(dz) 2] este pozitiv definita,
+ J.,(x + y + z - 5) + J- (xy
2
dL = yz dx + xz dy
xv dz
1-,(ch + dy
dz) + ).,[(y
z)dx
(x + z)dy
+ A1 + A3 (y + z)]dx + [xz-+- A1 + A2 (x + z)]dy + [xy + A1 + A2(x + y)]dz.
Coudifiile necesare de extrern sint
b) Construim functia lui Lagmngc L(x, y, :) = .ryz
A poi
yz
~yz
+ 1-, + 1-,(y + z) =
+ J., + ).,(x i-
z.r
0,
xy
+-
z) = 0, xy
y::
+ zx
+ 2A)(dy)
(6z
2A)(dz)2 .o;;i d /.(:UJ = JL(dx) 2
;ll C!-ite un punct de minim pentr? functia f.
y'-
+ 1-, + A,(x + y) =
0,
rezult<'!.
cA
!n1
+ yz + zx - 8).
+ (x + y)dz] ~
b
+y + z
- 5 = D,
- 8 :=! 0.
HPn;bind ace.st sistcrn, g.'lsim solutii!e
16
"t=9
!_), M,(~, }_._!_I M,(.2,

3
Calculam (FL ca
.o;;i
.J
_ astlel
i
cum 'larinbilele ar fi independente:
d'L
2(z
),)dx dy
+ 2(x + A,)dy dz + 2(y + !.2 )dx dz.
In accasta expresie variatiile dx, dy si ;j, nu slnt independente. Diferen(iind legaturi1e, ob(inem <A
av!stea si'nt legate prin dx + dy
dz = 0, (y + z)dx
(z
x)dy
(x
y)dz = 0.
Pcntru A1 =
).~ = - - 3
+ +
+ +
$1 punclul
d!L(.l/tJ = 2dx dy $i dx
,lf,, a'.rcm
+ rly + dz
= 0, - 11 dx
11 dy +8 dz =
+-
0.
.),
lln ultimele dona ecw.ctii ohtiucm dy = -d.r si dz = o. astfel c! d'L(M,) = -2(dx)' < 0 si deci
J uuctu1 f.M, este on punct de maxim. Similar se arati\ ca puucte1c M, si M, slnt puncte de mnxim pentru
functia
'Pcntru A1 = 4',
'-~ =
-2
-~i
punchll
d L(M~) =
-2Ux dy
~i
A!~(2,
dx
2, 1), avem
+ dy + dz =
0, 3dx
+ Jdy + idz
= 0.
Din ultimcle doua ecuatii gclsim dy = -dx. dz = 0, astfe1 ca d'L(M,} = 2(dx) 2 > 0. Prln urmare,
jJIHICtul .U, este un puuct de minim pentru funcfiaj. Similar, punctele M $i M siut puncte de minim.
5
18. Ce devin ccua(iile urm:ltoare, daca se fac schimbarile de variabila indicate I

2
b) (I - x )y"- xy'
+wy
2
= 0.
X:=
cost
1
'
Rezo/vare. a) Functia y = !(x) devine o functie
compu!Oi<'i de- I, y = f(x(t)).
~. Difecen(iind suhstitu(ia, g~sim dx =
y' = dy = dy
dx
dt
dx
obfinem
, dy'
("v -) =d- (.dy

- e-}
Y = - - =d- - e
d~
dx
dt
dt
dt
e 1dl,
astfd
c~ y' =
dy e- 1
dt
Prin urmare,
Apoi
simiiac
dy)
dt = e
... , (d'y
----,
d t"
dt2
dt
fnlocuind acestea in ecuatic, aceasta devine

dy
J - - )"
dt
0.
h) fn acest caz dx = -sin t dt ~i deci
dy
dt
dy "
y' = - - = - - - - , y
dt d.-r
11in t dt
d'y
astlel cii fliCuafia cap~H.i forma --dt'
cv 2y = 0.
c) Trebuie sii inlocuim variabilele x ~d y cu noile variahile 11 ~i v, precnm ~d derivatele functiei z

fn raport cu x ~i y cu derivatele functici compose z = /(u, v) in raport cu u !}i v, considerate ca
independente. Folosind regula de derhare a functiilor compuse, obtinem
'
Apliclnd din nou regula de derivare a funcfiilor compusc, a vern
(z~)~ = (z~); u~ + (z~); v~ = -az~: + az~'v (z;); =
-az;;r
(z;)~ = z~~
Prin urmare,
+ az~;. (z~)~ = (z~}~ u~ + (z:J;
v;,.
z~. + z~~
+ z~:.
care inlocuite in ecuafie conduc la urmiitoarea formi1 a acesteia:
z~~
= 0.
19, Sa se transfonne ecuatia x 2z~ + )h~ = z'. luind ca noi variabile indepmd ente u = x, v = I -1~~
. ca noua
' funct1e
. w = -I - -1.
y
Rezolvare. Din relatia de dcfinitie a noii functii avem
We
o:::;-
zlz .
1
+xll
1 W'll
= 2
1,
z2 z11 ,
ast el Cii Z-:e
w;
2{;
1)
= -z (Wz- -x2-
'
!ji ;;
11
= -zllw
~nlocuind
'.
.
11
ecuatie, aceasta cap~l.ta forma x w~ + y

= 0, in care iutroducem noile variabile u
regula de derivare a funcfiilor compuse avem
aetfeJ
ca
1 '
-wv,
y'
ecuatia devine w~ = .. o.
169
_,i v.
in
Dupe'\
20. Sa se transformc ecua(ia _,, .. - xy' 3

fndqwndcnHi ~i x ca functie' de }-'
c y' = 0, considerind y ca \'ariabila
Uao/vare . .-\;em
y' = dy
=_.!._= __
I
d:r
dx
x'
~i
y" =
_:!.._ y'
dx
~ (-!-)
dx
~ (__!_) ~~
dy
x'
x'
= __!__ (-
dx
x'
~)
= _
x' 2
~.
x' 3
dy
a) dadi.
b) dadi
c) dadi
= bx~
d) daca
30. Pcnt4
-z2=1,x~
- ~
, = l.
31. Sa s~
J = f(x) ~i~---
8 . .1.2. l'roblcme propuse spre rezolvare
21. Pcntru func(ia y

a) ('(I) ~i /"(1), dactt
b) /'(0) ~i ("(0), dac:t
c) j'(l) )i /"(1}, rlac:t
22. S;t St' caJculczc )'

Ullll<-ttoarcle ecuatii:
~ f(x},
/(I}~
((0) ~
/(I)-~
sl sc calculczc:
I ~~ x 3 --ley+ _1 3 + x + v - 2 = 0;
I ~~ x' - ry + 2; 3 + x - y - 1 = 0;
I o' x 3 + _1 3 -- x
2 ~ 0.
a) x'
__:_ zZ .
+-"-
~I y" p<:ntru functiilc
= f(x), definite implicit pnn
33. Fun'
a))'~-y x+ lnr; b) v -~I +r'; c) x +.1

2axy+ I= 0; d) lnJx
~ '"ctg-; c) c - e +XI'--~ 0; f) I
XJ -In (c" + c"J ~ 0.
2
3 -
'
+ y'=
sa
24.
a) x -= y = 2 >i z = 0. dacft z = j(x, y) cstc dcfinit:1 prin (x

y) c'- xy- z = 01
b) x = y = 0 )i z = 0. dad z = j(x, y) satisfacc ccuatia z 2 - xc- ;c'- ze' = 0.
25. S:i sc calculezc ;~ ~i 7~ pcntru func(ia z = f(x, y}, ddinit:\ implicit prin:
2
a) .r' -- 2) + 3z' -- JZ + y = 0 ; b) x 3 +) 3 + z' - 3x;z = 0 ;
c) x In y +yIn z + z In x- 3 = 0; d) x 3 + 2y 3 + z3 - 3xyz- 2y + 3 = 0.
26. S.'i sc calculczc dcrivatclc par(ialc de ordinul lntli ~i doi ale func(iei implicitc z ~ f(x, y), definite pcin:
')/~
a) a~
:_ ..L
'
b~
":?
c_
c~
I ~ 0 ; b) x 2
+ ~v 2 + z 2 -
=c 0.
s,
28.
+ +
sc ddcr:ninc cxtrcmcle functiei z
+y + 2 2
x +) + ;
a) x
c)
= j(x. y). definWi implicit prin:
2x
4y- 6z- 11 = 0; b) x'- y'- 3x
.rz - yz
2x
2 y + 2z - 2 = 0.
-
170 .
= u'
dad z
~acos6olj
'
36.
"
sa ~
'= j(x, ;), ,
37. Sa sj
= XJ(x+ YJ
este relati_~
38.
2 -l).'
sa 1
- (x
dependent~ .
39. Sa
27. Sa sc calcukzc dz ji d'z pcntru functia implicita z = f(<, y), dcfinita prin:
\
2
a) x'
y + z 2 = a 2 ; b) 2.- In 2. =o; c) In z = x
y
z - 1.
34.' Sa
35. Sa
se calculezc ::~ ~i :;~ pentru :
-~
\ialele de o,
a) u+
c) x
23. S::-t se ddermiiw t'Xtrcmclc fnnctici implicitf' .Y c--:::_/(r). d{'finite prin:

3
2
a) )' + 2yx 4x .\ c. 0; b) \' 3
X2 X) -- Jx-.)
4 = 0;
2
2
2
2
c) (x
) ' a (x' -- J ).
+)
Fu1
32.
uv = .. sa.
functi1 in , _
+ 4y + z' + z -
a) y,
=~
defi~it~ 1 pel
c)
8 = 0
d)
""':~
y,i
y,
29. Sa se arate d1
+ z)- (y + z)j(z) = 0. atunci z(x + z)z~- ;(y-/- z)z~ = 0:
b) dad x 2 -/-y 2 -2xz-2;j(z)= O,atunci() 2 - x 2 + Zxz)z~ + Zy(z-x)z~= OJ
c) daca x' + ; 2 + z 2 = 9(ax +b) -1 c:). atunci (cv -- /;z)z~ + (ao- cx)z; =
= bx- ay:
'
d) dad F(x- az. y - bo) c~ 0. atunci az~ + /;z; cc I.
a) dad y(x
30. Pcntru fnnctiile implicitc y = f(x) ~i z ~= g(_~.-), definite de sistcmul x 2 + :r 2 - z 2 -= I. x 2 -t- 2_y 2
3z 2 = 6, s:t :-c calcttlc.:c _:r', :::' ~i _t-". z" pcntru x = 1, _'V '---'-_ I,
I.
31. S:l SC Calculezc dif~rcati;lleJe de Onlinul iJ"ifii

f(.r) ~i z cc g(x), definite de sistcmul :
a) x 2 + _y 2
z:.l -- 1 ==--= 0, xt
_Y --~::: == 0; b) x 2
- z 2 -= 0.
) =
~j
al doilca pentru funqLle

'"1' 2
+ .3z
~~ I,
x2
+ }- 2
32. Functiilc tt(x, ) ) ~i v(x, _v) sint definite impli:-it prin sistemul tt = x ~- _V;
uv = ) Si se calculcze deri\atele partiale de ordinul intii ~i al doilea ale acestur
functii in punctul x = 0, y ,~, I.
33. Functiile a(x. y) ~i Z'(t, _:v) sint ddiniic irnplicit. S:i sc caknlczc difcrcntialdc de ordinul lntii ~i al doilca, dac{t:
a) zt + v = x, 1t - ) v = 0 ; b) x + _v
n + v .:_:~ 1t, x:J + _\ 3 -+- u 3
v3 :___--: l! t
2
c) x -t- _V + 1t
v- 1 ~ 0. x' + ;' + 1t -t-v'-- 1 -, 0.
34. S;t sc calculeze: a)

dacJ. z
UV, X= 1t
z~ ~i _:-~
chci\_
+ v, J-=-- 1!- ~-
11;
rv,
.'t ;:..__::
:_c..;
1t
cos ;_:, y
c) cl::: ~i \.F:, dadt:::
c~ It
~~,
sm
X:.::=
t';
b)
z~ ~i ::~
e" ", y-=l~"
'
35. S{l se calculeze Z~ ~i :-;, Cl)llSi(L'flnJ z ca ftinqic de X ~i y, :;.tiind c{t
=-= a cos 0 co:-; C?- y = b sin 0 cos'-? ~i z "~-= C sin ~p. u, b, c fiind constante.
-Z=
Of
pnn:
'
36. S;l. se cakuleze diferentialelc de onlinul intli ~i al doilea pentru fur:ctia

~ j(x, ;), ddinita implicit prin F(x
z, y-+- z) o~ 0.
37. S:t se aratc ca. functii1r )' 1 =

y 2 = x 3 +- }::; + z3 + 6xyz. '\.., ___. ,
~ xy(x
y)
_F(Y
z)
zx(z
x) sint dcpcndcnte fnnc(ional pe R 3 -Cone
estcc rcla!ia de dependcnp '
+ +
impli-
+
x + y + :::,
+ +
38. Sft se arate ca func\iilc"_v, ~ xy- z, _1, ~~ xz f- y. -"" cc (x' + l)(y 2

z2 ) - (x'- 1 )yz- x(_y'- z2 ) slnt depcnclente lunc(ional P" R 3 Care este rela!ia de
dependcn!f func(ionala ?
39. 55_ Se cerccteze dcpcndcnta fnnqio:I<-tl:l a functiilor :

a) )' =
ox
Vo =
by . , definite j1C i{h r10, OJ}
.jxz.+'Y"~J~
Jx2+y2
".L
b) y 1 = x+ y+ z, y 2 = x 2 +) 2 +z 2
definite pc R 3 ;
prin:
-8=0
e)
Y1
~y,=
l
(x- y)(x- z)
.
(x- y)(x- z)
, ),
.~=
xy -
)Z-
zx,
'
)3
=- x'
(y- z)(y- x)
~
(y - z)(y- x)
..
, ), "" - - - - - ,
(z- x)(z- y)
,~=
171
(z - x)(z - y)
'
+ y3 + z3 -
X/)"ofz;
X -~~ )'
j-
z.
3xyz,
40. Sa se determine extremele functici f(x, y) = - I + -I , variabilele fiind

I
.
I ~~gate pn.n
-
x2
I
I
+=-,
yll
all
41. Sa se determine extremele functiei f(x. J) cu legiiturile indicate:
aJ f(x, y)
x' + )
2
, ;
+ y
c) f(x. _v) = xy, x
+
=
f- I = 0 : b) f(x. y) = (x- 1)
I ; d) f(x. y) = x + 2y, x 2 + y 2
+ ;
2,
x' - y' = I ;
c) f(x, y. z) = x
d) f(x, y, z)
e) f(x, J, z)
+ y2
x:a
y2
z2
b'Z
c2
pentru x 2 + ;
+ z2
x + y + z pentru x - y + z = 2, x 2 + y 2 + z' = 4;
= xyz pcntru x' + y' + z2 = I, x + y + z = 0.
bJ f(x, y) = x'
c) f(x,
)J
+)
x'-
_1 2
In D : (x - J2) + (yin D: x'.+ y 2 ,;;; I;

2
J2)' ,;;;
~i inf f, pentru
9;
0, x
I
=-:
b) y." sin x + y'(cos x + 2) sin x + ay = 0, t = tg
~, x
(0, tt).
45. Sa sc transforme ecuajiile urmatoare, schimbind rolurile variabilelor indeJlenclente ~i dependente intre ele :
a) X)"+(;')'- y' = 0: b) y"
+ 2y(y') 2 =
0; c)
y'y3l - 3(y")' = 0.
46. Sa se transforme urmatoarele ecuatii, folosind noile variabile u

a) y:~- xz; = 0, daca u = x, v = x 2 + y';
b) xz~
+ yz~ -
0. claca u
~i v:
= x, v = 2'. ;
X
C)
2"
""
0
XZzi-Y"ZJI,=,
d) z~;- 4z;,
+ 3z~; =
claca U=xy,.
v
V=..::.....;
X
0, daca " = 3x + y, v
e) xyz~~ + y 2z~; + xz~ + 2;z~ = 0, daca
"= x,
x + y J
v
= 2'. J
~
f) xz;, + 2xyz~~ + y 2z~; + xz~ + yz;, - k 2z = 0, daca u = L v = y .
172
'
2.
2'Ai
t1
48. Sa se
tele polare .:(
1~ coordonatelj
50. Sa sed
52. Sa se
44. Sa sc transforme ccuatiile urmitoare. folosind schimbarile de variabilii

inUicate:
+ 2xy' + -x'a'y =
"
Z:r;,-
= rsin6cos
z
2
"+ 2"'
.%.fli
51. Sa se.
d) f(x. )) =sin x +sin y +sin (x + y) In D: 0 ,;;; x ,;;; ..":, 0 ,;;; y ,;;; ..":.
a) x y"
Zz,
49. Sa se
43. Sa se determine valoarea maxima ~i minim:\. sup f

a) f(x, )) = 5x 2 + 3xy + J' In D: x 2 + ; 2 ,;;; I ;
C)
f)
16;
e) z(xz~+j
.,
!
+ z' pentru - 2 + - + - = I ; a > b > c > 0;
+ 2;- 2z
z,+2Yl
d) (xy+z)~
= 5.
42. Sa se determine extremele legate pentru functiile:

a) f(x, y, z) = x - 2y + 2z pentru x 2 + _v 2 + z 2 = 9;
b) f(x. )', z) = x'
b)
xyzt- c, =
sa_
47. Considerind pe tt ~i v ca noi variabile independente ~i pew ca o nouii functie,

transforme urmiitoarele ecuatii:
a) )Z~- xo;'= (y- x)z. daca u = x + ) 2 , v =...!. +...!. 0i 111 =In z- (x + y);
5C
+ -2
l daca
"
yz,~ = -
h) z11' ! "
X
zz;. z;,=
= -x ,
y
~~
w = xz - y ;
c) z;;, +
+
0, daca u = x + y, v = x- y 0i w = xy- z;
d) (xy + z)z~ + ( 1 - ) 2 )z; = x + yz, dadl tt = yz- x, v = xz - ) ~i w =X)
c) z(xz~.+ )z;) + x 2 + ) 2 = 0, dadi u = 1'., v = x 2 + y' 0i 1JI = z';
f)
"
Zx-
2ZzJI
"
+ Z11" =
0 , d aca-
U =X
+ y,
z;
y !]1. 11!
V =X
z
= -.
X
48. Sa se transforme ecuatia lui Laplace LV=];;+ J;; = 0, trecind Ia coordonatele polare x = r cos 6. y = r sin 6.
=];;
49. Sa se transforme ecuatia lui Laplace Aj

+ J;; + j;; = 0, trecind
Ia coordonatele sferice x = r cos 6 cos cp, y = r sin 6 cos cp, z = r sin cp.
50. Sa se calculeze jacobianul] = D(x, Yl , daca x = r cos e. y = r sin 0.
.
D(r, 6)
.
b.1anuI j -51 . Sa se ca1cuIeze 1aco
- r sin 6 cos cp, z, = r sin
D(x, y, :) ,
D(r, J), <p)
d aca x = r cos...,n cos
qJ,
<p.
52. Sa se determine extremele funclieij(x, y, z, t) = x + y + z + t cu conditia

xyzt - c4 = 0, x > 0, y > 0, z > 0, t > 0, c > 0':
unghiul de ceo~
in toe ccle douf,~
9.
GEOMETRIA ANALITICA $1 DIFEREN'fiALA

A CURBELOR $I SUPRAFE'fELOR
In "/crsa curbu
9.1. Geometria diferenfialii a curbelor in spafiu

Se nume$te arc de curbd. rcgula't o multhne de puncte din spatiu, ale cihor coonlonate .x, y, z
verific~ umll din unnatoarele sisteme de ecuarii:
F(x, y, z) = 0, G(x, y, z) = 0, (x, y, z)
Z-=}(x, y), z = g(x, y), (x, y) ED
DC R: 3 (reprezentarea irnplicit;l);
}{.ll
puncte.
I 1J
(reprezentarea explicitcl);
Raza
(2)
x = IJ(t), y
f;t.(t), z = ] 3 (t), t
Formulei,
(a, b) (reprezentarea parametricil),
{3)
unde functiile F, G, /, g, / 1 , Is,. / 3 satisfac urmatoarele conditii de regularitate: a) .sint funqii
reale t>i. continue; b) functiile / 1 , / 2, fa sta!Jilesc o corespondenta biunivoc.l ;;i bicontinu.t intre punctele curbei
iutcrvalul (a, b) ; c) admit dcriratc de ordinul intii, nu to'ate Iluie; d) eel putin unul
~i
D,II~!'-l_, ~L
din dctcrminantii functivmii
$i
D(z, X)
D(y, Z)
D(F, G)
D(x, y)
este diferit de zer"'.
Vect'l>ial u curhl estf'" dat:i, prin
(4)
'
--- X-
undeeste
t cste astfel c.'l x 1
M
0
y(t~.l
r(tll), Yo =
.o;>i
Y - 'Yo
::: - Zo
---- = -.
z0 = :::(!0 ); ecua}ia planului .Qormal la curba iu
puu~<>tul
Dac.l curOO. cste data sub forma irnplicit;1 ( 1), at unci ecuatiile tangentei in A1 siJ1.t
X -
Xo = Y -Yo
z -
Zo
~B=-c-,
sint calculate in .')..[1
unde A
D(y, z)
D(F, G)
D(z, x)
'
C -
. d ru 1ut. 1tu. Frenct stnt:

.
ersoru.. tne
B(y- y 0 )
+ C(z-
D(F, G)
D(x, y)
ecuatia planului normal este

A(x- ,,,)
= __!l.i!_,~)_
(7)
z,) ~ 0.
i , ver.soru I t angcn t et;

. ,. - r X r , versoru 1 Luinonn;tlt'l
'
.
=-
! r xi I
re~ulat.
Ji v = fJ Y. r, versorul nonnalei principale. Axele triedrulni lui Frenet in pnnctul

111 al
unei curbe sint; ta.nro.nta in i1f0 Ia curba, bin(lrmala la curbi1 in M (dreapta ce trcce prin 0 Jl!
0
~i are dirccpa P) ~i ormala principalA la cur btl. fn .M0 (dreapta ce treco
prin 111 ~i aoe di.recfia V}.
0
174
Planele triedrului lui Frenet sint : pia nul mculator (planul ce trece prin MB ~i este paralel cu directiile
T ~i v) ; planul normal (planul ce trece prin /1.!0 $i este paralel cu directiile p 9i \1) ; pla.nul rettificant
(planul ce trece prin M 0 ~i este paralcl cu directiile 1: ~i Jl).
I I
lim
!'.~ unde j,9 este
ds--.o ~s
unghiul de ct"Jntingenta intre directii!e tangentelor in doua puncte apropiate, iar ~s este arcul de curba.
intre ccle douil p)-lnCte. Dac.l curba are reprezentarea (4), atunci
Curbura fntr-un punct regulat Ia o curbll. este daUi prin expresia. K
(9)
In,crsa curburii se
nume~te
razi'i de curhur.1 R
= - -
)(
Torsiunea fntr-un punct regulat Ia o curb<'i. este data. prin expresia.- = lim A+ , unde ~~
T
.6.~ ... o ~s
este unghinl a doua binormale in dou:1 puncte apropiate, iar ~s este arcul de curbl. intre ccle dou:l.
puncte. Torsinrwa curbei intr-un punct al siiu este data de
r, r>
(i.
Ii
(IJ
X i'
( 10)
I'
Raza de torsiune este T.

(2)
Fonnulele lui Frenet sint:
PJ
<It
ds
funqii
dv
/{v, -
Exprcsia elementnlui de arc este ds
J_\-
+-I Jl,
Nt
ds
dP
I
--v.
ds
( 11)
+ lj + Z2 dt.
2

(1)
1. Sa se scrie ecuatiilc tangentei ~~ ecuatia planului normal la o curba intr-un

punct dat. pentru :
a) x = et cos 3!, y = et sin 3t. ;: = e- 2t in t = 0
I
b))'= x 2, z = - . in punctul JI,(l. 1. 1);

x'
iu puorotul
c) x 3
+ z + 6 = 0, x- )' '+ z + 6 = 0. in punctul

2cos t i + 2sin t j + 4/k. in punctul M (to= :)
y2
d) r =
llf,(-1; -
2,-1)
Rezoivare. a) Deoarece x(O)

rezulta dnp'.i relatiile (5)
normal e.c;te l(x -
(8J
1)
~i
1, :v(O) =~ 0 9i z(O) -
I, iar .i(O) = 1, jr(O) = 3 -?i );I (I)= -l,
(6) d ccuatiile taugcntei sfnt x -
3 (y - 0) - 2(z -
I)
0 sau x
1=
3
Jy - 2z
~,
iar ecn<t}i:t planul ui
-2
1-
0.
b) Reprezentarea curbei poate fi scris;l sub forma para.111:etric<'i., luind ca p3.r:undru pe x=t. x~t 1
I
. .
.
.
2
y """ t , z = ~i _in ,H0 a'ICJU t 0 = I. Deoarece x( 1) - 1, y( I) == 2, z(l) = -3, rczulta d\. c~tntiile
,,
x - 1
t angentet. smt
1
'
y - I ~ z - -I , .tar ecua t"ta p I ann I ut. normaI es t e x

2
-J
?
+ -Y
- .n
=-;
0.'
'
c) Vom reface rationamentnl tcnretic care a fost utilizat fn deducerea rehttiilor (7) ~i (.~). Cnn~
siderind ca functiile implicite x(t), y(t) ~i z(t) sint definite prin x 3 - yl + z ,n-. 6 = 0 ~i r - _,.,2+
z3 + 6 = 0, prin deri'rare in raport en t obtinem Jx1 X - 2y
Z cc 0, X - 2y ) + l.;2 i = 0
Y+
173
In punctul M 8 aeost sistem devine J.i
--*- =
Y+2
- ---=8
d)
~u
= --'-
:Y
-/ill
1!~1
U~l
+ "fj, + Z ~ o; X + <4Y + 3; -
.i -=
-8
..., !_.
Prin urmare, ecnatiiie tangentei sint .!____!. =
z+l
= -8 - iar ecuatia .rlanului JJ(;Jn;aJ es1e
+ 2 C0!5Jj +
= -2 sin /i
+ y r.:2 j + r.k,
r (:) =
ik, iar
0.
v'2t + ~2j + 4k,
rezuita. ell ccuatiile tangentei sint
-J2: + J2.y + it -
- -v'2
in -= 0.
+z =
x - y
- '2
---'~-
planului normal este
0. Solutia acestui sistem este
Deoarecer(to)-
y - ..;2 = -, iar
-~-~-
./2
Jit +
ecuafia
4.
sa i
+ (2t'- i
+ 2=0~
Rezoltil4~
I
2. Se considera curba x = e', y = e-, z =

~i punctul ,110 (1 = 0). a) Sa
0
se calculeze versorii bai'ei triedrului lui Frenet. b) Sa se scrie ecuatiile axelor ~i
planelor triedrului lui F1 en ct.
.Jl.t
I
punct cu,_,
')
1 ,_J i
__
t
i(O)
Rezolvare, a) A~em r(O) = i + j .. Dcoa.rc<;:e i- =- eti - e-tj

i - j + j2k ;;i i-'(0) = i + j.-Prin urmare,
+ j:t.'k ~i
r = e 1i
+ e-'j,
rczult:i.
a! clrui
c;
t(O)
i(OJ
=- = -1
r(OJ
astle1 ca v(OJ
i -- j
P(OJ x t(OJ
+ -.J2 k ~I~
2
x r
1
P(O) = - - = - - i
1; x r! 1-o
2
+ -1 J + -../2
z
k,
Prin u
12 (i + J)~
= -'2
b) Tinind seama de rezultatele de mni sus, putern afirma c4 ecuafille tangentei siut z-1
--
I
y-1
2
b~
I~
- - - = ---::::: ; ecuaftile wonna et
~- 1 y - 1
z
.
~~~~
~ ~ ~ I
-1
.../2
::.Jnt - - - = - - ""' 1_ ~ ecua u e norma1et pnnc1pa e
-1
1
y2
x-1
y-1
z
sfnt - - - = - - - -
1
1
0
este
Ecuatia planului oscula tor este aceea a planului determinat de punctul1lf .:;i al ca.rui vector normal
P:
- - (x -
1)
Ecuafia planului normal

-
+ -2I
~ste
( -
(y -
1)
+ -../2
-z
2
accea a planului ce trece prin M
1
1) - ' - (y -
1)
+ -../2
-z
2
= 0 sau - y
Etuatia planului rectificant este aceea a planului ce trece prin M
../2
- - (x -
I)
../2
+ -(y
2
1) - 0 sau z
de vector normal
,
0
+y
"'x + Y'j
bJ to':J
+ y + ..;2 z = 0~
- 0 sau -x
Rtzol~'
~
,. .... --y~
y(t),
raportz(t)cu .
1: :
+ ..;-2 z = 0~
~i
1J
de vector normnl v;
7.
- 2 = 0.
3. Sii se calculeze versorii bazei triedrului lui Frenet ,In punctul M ( -2,
0
Ia curba x' - ) 2 - z = 0, x 2 - y = 0 .
~.
-IZ)
Rezolvare. Vom considera pentru curM ca. reprezentare x - t, y """y(t), z ,_ z(t), funcfiiJe y(t)
1
fi z{t) fiind definite implicit prin x - y 1 - z =- 0. -"' - y -= 0. Derivfnd aceste relafii de douA. ori
In raport cu t, objinem 2x - 2y Y - Z - 0, 2x - j ..., 0 l'i 2 - 2y Y - 2j..2 - 'i .. 0, 2 - Y= 0.
t11 punctul J.f0 acest sistem devine - i - sy- .i = o, - 4 - y-o. 2- 3 j - 2;.:1 -i"""' o.
178
lied
r )( r - ',
Y=
2 -
sint~ =
0. Rezolvind acest sistem, obtinem i(M0 )
ji (M0 ) = 2, 'i (M0 ) = -46. Prin urrnare; avem T(.\1"0 )
r X rLu.
= 2(6ii
23j
iar v(M0) =_P(M0) Xt(M0).
k). Deci""t(.'li,) ~ (i- ij
1, ,Y(M0 ) = --1, z(M0 ) = 28 ~i X(M ) = 0,.

0
4j 28k ~i C(M0 ) = 2j - 46k, astfel cl..
.,.
= i -
+ 28k)JJsol.
P(M,) =
(6ii+ 23j + k)JJi 626,
+ tj +
l)k in care tangenta !a curbct este perpendiculara pe dreapta -3x - y +
4. Sa se gaseasca vectorii de pozitie ai punctelor de pe curba r = ~ i
+ (21
+2=
2
iar
ecuatia
0.
X -
Z -
8 = 0.
~~-3
Raolvare. Directia dreptei e.ste u =
r=
punct curent este
axelor
~i
- -
I'
- 3
+ 41 =
+ j + 4tk.
- __!._ i
I'
0 san tt
3t
al cArui vector de pozitie este r(l) = i
~~
_{
= j - 3j
+ k.
Direcpa tangentei tntr-un
-1
Cele doul directii fiin:.l per pendiculare, rezulta u r = ()
0, de unde t
1. Prin urmare, exista un singur punct,
+ j + k.
rczuJtA
5. Sa se calcnleze curbura ~i torsiunea cnrbei x
= t, y = 12 , z = -21'
3
Rezolvare. Avem i-(t) = i+2tj +2t 2k, r(l) =tj+4tk ~ ~(t)=4k, astfel dl 1 i-x r1 = 2{2t2+ t.,.
Prin urmare,
2
2(21 + I)
(21' + 1) 3 12
/( =
X-I
sJnt - - =-==
= 2 (2l'
l)"l ~i T = [2(21'
I)]'
(21 2
1) 2
6. Sa se a fie elcmentul de arc ds a] curbei datil de:
a) x
x
= a ch t cost. y = a ch t sin t. z = at; b) 2x2 + 3y 2 + z2
+ 2y 2 -
R(zolvare. a) Avem X(t) = a{sh I cost- ch t sin t), }'(t) = a(sh t sin t
c.1 X'
+Y +
2
a (sh t
4z = 0,
0.
ch t
l) = 2a
ch 2
+ ch t cost), Z(t)
=a, astfe}
t. Deci ds = aJi(ch t)dt.
b) In acest caz lu.lm pcntru curb;l reprezentarea x c:: t, y = y{t) ~i .z = z(t), functiil~ implicitey(t), z(t) fiind definite prin 2x 2 + 3y2 + z2 - 4z = 0, x2 + 2y2 - z = 0. Derivind aceste relatii 1n
raport cu x = t, obpnem 4x + 6y Y + 2z Z - -t.i = 0, 2x + 4y Y - Z -= 0, de unde g3.sim X .,.,. 1~
x2:-2
--z
y 1z-5'
y -
2x,
.
Cu aceste rczu1tate se obttne
4z-5
= - ---.
ds
x2
(2z -
2) 2
1 + -y' -(;-,_--,,12'
7. Sa 'e afle raza de curburrt a curbei x
:h2
+ ---.,- dx.
"
(1; -
5)'
= t - sin 1.) = I -cost, z = 4 sin-'-2
Rezolvare. Avern
,t
r )( r""" -2 cos -
functiile y(t)
de doua. ori
2- Y= o.
2,Y- 'i = o.
i-(t) = ( l - cos 1) i
+ 2 sin -
t(
+ sin t j + 2 cos !_ k,
+ cos2-I) j
2
177
r {t) = sin t i
2:12
.. v
- 2 sin2- k ~ I r X r. I = 2
Prin urmare,
12 - Probleme de matema.ticl super.toare - eel.
cost l
- sin_!_
2
1 + sin 2 I
k,.
8. Sa ise torsiunea
arate cii pentru
elicea cilindrica x
~Curbura
s:int constante.
Rm!vare, Deoarece
~ezultti i- = ~a2 + b 2,
-astfel d1 avem
r=
f
a cost. y
= a sin I, z = bt, a>
O,
-a sin U +a cos I j+ bk, r = -a cos/;- a sin I j si ;=a sin I i - acos I j,

rj =
-5i (i, i-',
= a b,
aj~
~)
aJa + 6
~../:C(a=.;:,=+:=;:b;;:')i'a
'=
~'
7.
(a .../a 2
=
b 2) 2
a2b
a 2 + b2
= ---,;-.
9. Sa sea rate cii curba x = a sin' 1, y = a sin 2 I, z = a cos' I este o curb;"! plana.
se gaseascl ccuatia planului ce contine_accastl curba.
sa
Rnolvare. Condi(in ncccsara si sufidenta ca o curbil sa fie situatii intrun plan este ca...!. = D.
dP = D, de un<ie
= c (constant) si cum <P
d.<
adidl. i-c = 0, rc = consot., relatie ce reprezint;'i un plan.
Intradevar, din (II), rwdta
= D,
T
rezulta <c
= 0,
r =a sin21i + Za cos 2/j- a sin 2tk, r = 2a cos 2d ~ <a sin Ztj- 2a cos 2ll< si r =
. .. ...
I
ia sin 2ti - Sa cos 2tj + <a sin 21k, rczult<l (r, r, r) = 0 si deci- = D. Pdn urmare, O>rba
Deoarece
= -
estc con(inutii intr-un plan, planul O'Culator, dcoacccc P este on vector constant. llcoarece
= - (i + k)fji, rer.uW!. ca ectlatia planului osculntor Pstc x + z =a.
p=

10. Sar.sepenlru
scrie ecuatiilc
tangentei .ji ecua}ia planului normal in punctul J/
la curba
:
a) (I') x
a.cos t, y = a sin t cost, z = a sin 1, .V,
(to= f);
b) (I') Z=x'+; 2 , x=;. M 0 (1, 1, 2);

2
+y +z
2
+z =
5, M (2, 2)3, 3) ;
0
d) (I') x'+z'-4=0, x'+y'-4=0, il! (J3, 1, I)
2
0
2
e) (1') x' + y + z = 6, x 2 - ; 2 + z 2 = 4, M ( I, I, 2).
c) (I') x
25, x
II.. Sa se determine versorii triedrului lui Frenet in punctul iV a! curbei I',

daca:
0
a) (I') x = 1 - cost, y = sin t, z = t, M ( 1 = ; ) ;

0 0
b) (I') y = x 2, z = 2x, A!0 (2, 4, 4) ;
2
c) (I') ; = x, x 2 = z, Jf0 (1, I, 1);
2
d) (I') x'
+; + z
2
-
o, " + y + z -
14 =
= o.
M (2. I, 3).
~i ale pfanclor tricdrului lui Frcnct in punctul M

0
r.
12. Sii se pen

scrie
axelor
la curba
truccua}iile
:
a) (I') x
2
b) (I') x
2
c) (I') x
d) (I')
{!
2
, )
t"
= 32t~ , z = 2'
,lf, 2 . 32 . :__21).
+ y' + z
= 4y, x 3
(1
= 9, x 2 - y 2 = 3, M (2. I, 2) ;
= 24z, M (6, 9, 9) ; 0
x =I, y = -1, z '~
,,
z.
0
(/
0
=.2).
178
26.
13. Sa se a.flc elementul de arc ds a! curbei r. pei_ltru :

a) (r) x = 14 / 4 , y = 13 / 3 z = 12/ 2 ; b) (r) r = cos't i + j
c) (I') r = ti
+..!.t
2
-j
+2t
6
+ sin
t k;
k.
14. Fie curba (!') x = sin t ~ t cost. y = t sin t + cost. z = t + 1. Sa se afle

ecuatiilc tangentei ~i binormalei !a cnrba I' in punctul M 0 (t 0 = 0).
.ocurh:i plana.
15. Fie curba (I') 2px ~ y 2 = 0, x 2 + z 2 ~ a2 = 0. Sii. se g{tseascii ecuatia planu1ui normal ~i a planu1ui oscula tor !a aceastii curb:J. in punctul de abscis{t x = pj2.
16. s;, sc scric ecuatia planului oscula tor ~i rectificant !a curba x ~) 2 = 0,
x = z' in punctul M'0 (1, I, 1).
curba
P=
17. Se da curba x = t cost, y = sin t, z = ~t 2 Se cere:

a) sa se determine versorii tangentei ~i normalei principale ln punctul t = 0;
lJ) sa se scrie ecuatiile tangentei ,in acela~i punct ~i sa se afle inter~ectia ei cu planul
X= J.
18. sa sc arate di tangenta, normala principal1 :;;i binorrnala in orice punct al
curbei r -= c1 (sin t i + cost j + k) formeaz5. fiecare dte un unghi constant cu a:xa Oz.
19.
s;,
sc determine punctele de pe cnrba r =
principalct este paralela cu planul Sx
2i
I
+ ln tj + tk.
+ 2y '- Sz ~ 4 =
0.
20. Sa se calculeze curbnra intr-un punct a! curbei r :

a) x = e', y = e-. z = tJ2; b) x = c' sin t, y = e' cost. z
21. Se da curba r = t i
uncle normala
c'.
+ (1 ~ t )j +
2-3 t k. .a) Sa se calculeze versorii tricdrului
.
3
lui Frcnct in punctul t = 1 ; b) sa se scrie ecua\iile normalei principale ~i ecua(ia

planului osculat9r in t = 1 ; c) sa se calculeze torsiunea in punctul t = 1.
22 ..sa se calculeze raza de curbura a elicci conice x = t cost. y = t sin t, z
at
in ongme.
curbei
r.
23. Sa se arate ca curbele de-a lungul clrora curbura este nul{t sint drepte.
24. Sa se arate c:\ curba x = 213 + 12 , y = 12 ~ 21,
tinuta intr-un plan. sa se scrie ecuatia acestui plan.
25.
sa
+t~
= 13
se calculeze raza de curbud1 ~i raza de torsiune pentru elicea circulara
= a cost, y
= a sin t, z
bt.
26. Sa se calculeze cmbura si

. torsiunca pentru curba r = t i
27.
1 este con-
Sa ee determine raza de curbura 0i torsiunea curbeiy =
+ 22 tj] + 26 I". k.
x2 , 3z
2x
28. Sa se gaseasca punctele curbei r = (2t ~ l)i + t 3 j +(I ~ 12 )k, in care

planul oscula tor la_ curb{t este perpendicular pe planul 7x ~ 12)' + Sz = 0.
29. Sa ee determine punctele curbei r
mala eetc perpendiculara pe dreapta x
+y
179
2; + tj + (21' ~
= 0,' ~ 4x.
l)k in care binor-.
9.2. Studiul conicelor pe ecuafia generala

Se nume1te
conicA
o mul!ime
de puncte din plan. ale
carte.r:ian
ortononnal
verifica
ecuapa
cu
ai1 + a]2 + a 2 ~
c~ror coordonate In
raport cu un reper
( l)
=1: 0. In.rariantii conicei (1) sint:
a,
aza '
I = au
sa
+ a22
(2)
aaal
iar ecuatia caf.acteristici1
are r.1d.1cinile reale 5 1 ~i 5
a)
c) 9x'
s- Is+ a= o.
.
(3)
DacA d "' 0, conica se nume$te nedegenerata, iar daca d = 0 conica se nume1te degenerata.
Daca. 8 =;{: 0, conica este cu centru, coordonatele centrului fiind date de sistemul
dacl 8
Dacii
(i)
0, conica este f.lnl centru.
=1: 0, atunci: a) pentru conice cu centru, 8 #: 0, ecuatia canonica este
(5)
$i aceasta reprezintil pentru 8 > 0 elipse reale dacaltl <t 0 $i elipse imaginare daca Ill> 0; pcntru
8 <l 0, avem.
hiperbole;
b) pentru conice larA centru,
= 0. conica reprezintA paratiole a caror
ecuatie
canonicii
este
yz=
A ) 112 X.
-p
(6)
prin (X.
Daca A = 0, atunci: a) pentru conice cu centru, 8 > 0 arata ca avem drepte secante imaginare, iar 8 <t 0 aratil ca avem drepte secante reale; b) pentru conice lara centru, 8 = 0, conica se
reduce Ia. dou.1 drepte paralele sau confundate.
Daci'i
=1: 0, atunci din ecuatia
se determina
rului
initial. unghiul pe care il face una dintre axele de simetrie ale conicei cu semiaxa
o~
(7)
a repe-
grupul
termenilor de gradul a! doilea din ecuatia (I) formeaza patratul unui binom
HniarDacil
in x 8$i= y.0, iar
ecuatia.
tg~
0'(- ~.
determin4 directia axei conkei. Pentcu a !rasa graficul pacabolei, se scde ecua(ia coni<ei sub forma
11
~)
(a11 x + a ,y + ")'- 2p,/ai1 + 2 ( -a12 x + a11y +

= 0, dctcrminlndu-se astfel
a x + a 1a.Y +a = 0 {li tangenta in virfui parabolei -a x + a y + /3 = 0.
ai
12
180
11
axa
parabolei
in cazul c,)nicci degenerate intr-o percche de drepte, pentru determinarea ecuatillor acestora so
procedeaz~ astfet: a) pentru cazul dreptelor ~cante se descompune ecuatia (1) in produs de ractorl
ljniari: b) pentru cazul dreptelor paralele se scrie ecuatia (1) sub forma {a 11x
+any)
+ a 11a 33 =
0, din care se deduce a 11 x
( 1)
+ a12y =
-au
Ja~3
+ a 12y) 2 + 2a13 (a11x +
a 11 a 33 .

1. Utilizind rationamentul teoretic_general. sa se scrie sub forma canonidi
s5. se reprezinte grafic conicele urm5.to:ire:
(2)
a) x' -
c) 9x 2
3xy
S f - 4x
6y
1 = 0; b) x 2
24xy + 16y 2 - 20x- lOy+ S = 0.
(3)
rului in punctul O'(x0 ,
)'0 ),
4xy
+ y + 3x- 3y + 2 = 0 1
2
J
Rezolvare. a) Deoarcce 8
~i
-1l - 0, vom efect ua

i
. . . o transI
' a repemat. mtu
atte
2
ddinita prin x=x0 +X, Y=Yo+Y Ecuatia conicei devine
(i)
(5)
Pentru ca 0' sft fie ccntru de sirnetrie al conicei trebuie ca ecuatia de mai inainte sa fie neschimbat.i1
cind inlocuim punctul (.X', ji) prin (-.i', -ji). Aceasta are loc daca 2x1 - 3y0 - 4 = 0 ~i -3x0 +
+ l0y0 + 6 = 0, adidi 0'(2, 0). Fati'i. de noul reper ecuatia conicei este .xa - 3Xj + 5?- 3 = 0.
Hotim acum axele in jur-ul noii origini 0' cu un unghi cp. Cu formulele .i' = X cos cp - Y sin q>,
ji = X sin cp + Y cos cp ccuatia devine
X 2 (cos 2 cp - J sin q> cos cp
+
(6)
+ 5 sinll qJ) + XY( -sin 2cp - 3 cos 2cp +

+ 3 sin o:p cos cp + 5 cos2 qJ)- 3 = 0.
5 sin 2q;.)
Y2(sinll q>
Alcgem unghiul qJ astfel ca axele O'X ~i O'Y s1i. fie axe de simetrie. Prin urmare, alegem unghiul f
astfcl ca ecuatia de mai inainte s/1 fie neschimbata atunci cfnd !nlocuim (X, Y) prin (-X, Y) sau
3
prin (X, - Y). Aceasta se' intimpll:i. cind 'I sin 2 cp - 3cos 2q> = 0 sau tg 2cp = -
-1
2 tg 9
1-tgllcp
-:t" ,
de unde
tg~ ~
I
- . sin cp =
Cu aceastl alegerc a lui ? ccuajia conicei devine
(7)
semiaxe
J6 ~i
II
X1
11
.jw .
-+-2-
. Axele de simetrie a.u ecuatiile X= 0
~i
3
cosq;.---
../Iii
1 = 0. Conica este o elips.!i do.
Y = 0,: deci X cos
q>
+ y sin cp =- 0
~i -.i' sin q> + Y cos q> = 0 sau (x- x 0 ) cos cp + (y-y0 ) sin cp=O ~i -(x- x 0 ) sin q> + (y- y 0 ) cos cp:.. 0.
de unde 3x + y - 6 = 0 ~i -x + 3y + 2 = 0. Tinind seama ~i de intersecjiile conicei cu axele
Ox ~i Oy, obtinem reprezentarea din figura 8.
b) !n acest caz 0 =
o(-...!.,
. .!.) ~i
2 2
1
-2
, = -3
0.
Procedind ca. la exercijiul anterior, obtinem
ecuatia conicei fat' de reperul XO'j este
"
.x:s-
-4Xj
+ ji 11 + ..!_ =U.
2
de rota.tie glsim valoarea cp ~ - ~i ecuatia canonicl are forma 2X1 - 6Y1 -1

hipe<boiA (fig. 9) .
181
Pentru unghiul
1 = 0. Conica estD o
Ir
Fig. 8
Fig, 9
9
c) l>eoarece 8 = / -12
2
- l16 / = 0, vom face rnai intii o rota tie de ungl1i q;.: x = .f cos 9 -
~ + ji cos 9 Fata de non] cepec ecuatia conicei este x'(9 cos'~ - 21 sin 9 ""? ~
+ 16 sin' 9) + xji(7 sin 29 - 24 cos 29) + ji'(9 siu' 9 + 24 sin ~cos 9 + 16 cos' tl + x( -20 ens 9 10 sin
9) sa
+ ji(20
gradul
doi
se sin 9 - 10 cos 9) + 5 = 0. Alcgcm unghiu1 ~ astfe! ca gmpul tcnocudoc de
reduca numai 1a P.
- ji sin 9. Y=x sio
- 2-i cos2fl = 0.
Obtinem tg 11 =
deci 9 cos 9 - 21 sin rp cos I!'
.2.. ~i
4
capata focma 25f'- 22x

dupa
care
Detcrminam
0
;'
= -
ecuatia
x,, J,.
deci sm 9 =
+ iji + 5 =
conicei
devine
astfel ca 50
225 , Fata de reperul
0.
2,
5
cos 1>
Acum elcctuiim
=...!.
5
16 sin 2
Cu
tcans1a!ia
0,
25Ji -
22x,
~- x, +X,
+ i) + 25yg+ iy, + 5 = 0,
XVY, V(x,, ji0 ), ecuatia couicei estc Y' =
E.
X.
25
este odin
pacabo!a
tarea
figura en
10, vfclu! V. lltilizind intersectia parabo!ei cu axe]e Ox
0 i 7 siu 2
9
aceasta alegere ecuatia
25Y'- 22. + Y(50y,
Yo+
~=
22,~, +
dt
1~i
in figura
b) !n
ri:i.d8.cinile S ,
-canonica- ~
-h+y+t
tg
qJ
''"
2.
"
y = ;', +
Y,
'
c) Ave~
i;', + .l
0.
+.lOy- 0, ~
aslfe! Ca .f,
~ --II
.')0
Priu unnare, conic a
~i Oy,
de' rota~ie
ob(inem r.pnzcu-
obtinem
6Si
= -1. Prill
-ix+Jy-~
ectiile.pa.rabD1
'
d) Averrt
;
'
'
----1
Fig, lQ
'
'
182
'-'-'
- ___ _.._ .
2. Sa se scrie sub forma canonidl ~i srt se

rcprezinte grafic conicele :
a) 6x 2 - 4xy+ 9y 2 - 4x- 32y- 6=0 1
b) 7x 2 - Sxy
y 2 - 6x
6y
I = 0;
c) 9x 2
24xy
16y 2 - 40x
30y = 0 1
d) 4x2
2xy
y 2 - 2x
y
3 = 0;
2
e) 2x
3xy
y'- x - I = 0;
f) x'- 4xy
4y 2
2x- 4y- 3 = 0.
Rezolvare. a) A vern 8 =50, 6. = -2 000, I = U,
+
+
+
+
+
+
+
+ +
+
+
+ +
ecuatia caracteristica 5 2 - 155 + 50 = 0 are d\.(la.cinilo

5 1 = 5, 5 2 = 10. Dcoarece 8 > 0, 6. 0, ILl < 0,
conica cste. o elips& reaHi, a
Fig. 11
5X 2
101 - "10
0 sau -
ciirei ecu.itic red us& este
x2
y2
+-
1 = 0. Coordo-
9y- lG = 0, astfcl ca. 0'(1, 2). Unghiul

natc!e r:entrului satisfac sistcrnul 3x- y - t.-o.""-Zx
4
~
I
tg
21(
=
,
clc
unde
tg
.:p
=
- , H.eprezentarca grafica cste datli
de rotatie este dat de ecuatia
i11
f-
fig-ura
11.
-9, j, = -9, I= 8, iar ecuatia caracteristidl. S 2 - 85 - 9 = 0 are

rd.ditcinilc S 1 = 9, 5 2 = -l. Deoarece 8 < 0, Ll :f. 0, conica este o hiperboi<'i (fig. 12) a ti:irci ecuatie
canonic<\ este 9X 2 - y2 - 1 = 0. Coordonatcle centrului sint date de sistemul 7x - "ly - 3 = 0,
b) tn accst caz, 8
de
- "lx -!- y
+3=
0, adic<l 0'( 1, 1). Directia axclor este determinata de
ecu~tia tg 2cp =
-1 , de und6
tg? = 2.
c) A-Fern 8 = 0, 8 =fi 0; conica cste o parabol<l. P4tem scrie ecuatia sub forma (Jx
+ 4y)2 + +
i;lx
0. Scriind aceasU. ecuatie sub forma (3."t"

4.y
tx) 2 - zpJ 3 2
"1 2 ( -"lx
.1y
~) = 0,
obtincm 6tx
40p = -"10, Set- JOp = 30, tx!- lOp~= 0. Aceasta arat<l cii tx = 0, ~ = 0 ~i
p = - l. Prin urmare, axa parabolei este dreapta Jx
4y = 0, iar tangenta in virful parabolei este
-4x
Jy = 0. Se observii c<l virful parabolei este V(O, 0). Ecuatia canonicii este Y 2 =X. Inter--
+ JOy =
9,
punctele (0,0) ~1. ( 40

cqii\e.p::t.rab0lei (fig. lJ) cu axele de coordonate smt
re-prt:zcn-
d) Averil 8
3, Ll
6, I
5 ~i [..).
30
>
0 ) , ( 0, -
0. Conica! este o e-lipsa. imaginarii.
y
y
Fig. 13
Fig.12
183
815 ) .
~i
e) Avem 8 - -1/i < 0, Ll. = 0 'deci ecua(ia data caractetizeaza o perecbe de drepte secaute
realeo Pentru a gasi ecua(iile celor doua drepte, consideril.m ttinomul y' + 3xy + 2x' - x - I - 0
~i
~i
care rezo]vat day = -x + I

y = -2x - I. Ptin urmareo ecuatme oelor doua drepte concurente
slot x + y - I
0 2x + y + I
00 Reprezentarea acestor doua drepte este simpliio
~i
f) Deoarece 8 = 0
Ll. = 0, cooica este degenerata In doua drepte paralele san confundateo
Ecua(ia conicei se poate sene (x - 2y)' + 2(x - 2y) -3 = 0. Rezobind aceasta ecua(ie In x - 2y,
ob(inem ecua(H!e a doua drepte paralele x - 2y - 1 = 0
x - 2y + J = 0.
~i
30 Sa se determine parametrii m $in astfeJ ca ecua(ia 2x 2 + mxy + 2) -- 7x +

+ ny
+ 3 = 0 sii reprezinte doua drepte paraJeJco
2
0
~i
~i
Rezolvareo Conica trebuie sa fie degenemtii in doua drepte paralcle. Aceasta este echivalent en
= 0 ll = 00 Punind aceste condi(iio oLjinem solu(iile m = i, n = -7 m = - i,
nfaptul
==- 7. ell. 8
9o2o2o
este diferit dl
Un punc1
mc.:;te punct ~
satisflcut1
to:
Vectoriai1
Sc num<l!
4o Sa2 se scrie ecua(ia canonica $i sa se construiascii conica, dat:t prin ecua(ia:

a) 5x
4xy By32x- 56y
80 = 0; b) 8y 2 6xy-12x-26y
J J = 0;
2
2
c) 3"-7xy+2y
-4x+3y+ l=O; d) x 2 -4xy+4y 2 +2x+2y-l=O;
e) 3x
4xy
8y- 16 = 0; f) 4x 2 - 4xy
y 2 - Sx- 8y
4 = 0;
2
2
g) x
3;
4xy- 2y
1 = 0; h) x 2 - 2xy
4x5y
3 = 00
2
So Sa
2 se, discute, dupa valoriJe parametruJui real A, natura conicei :
2
a) x - 2xy
A)' - 4x- 5y
3 = 0; b) x'
2xy
y2
Ax+ 2y- 3 = 0.
2
60 Ce Constanta trebuie adaugatii memhruJui sting al ecuatiei 2x + 5xy 2
- 3y
3x
16y = 00 pentru ca noua ccuajic sa reprezinte o pcreche de drepte?
70 Pentru ce valori ale parametrilor reali m
n ecuatia x / 4XJ
nt)' - 3x + 2ny = 0 reprezinta o percche de drepte paraJele ? 2
+ +
+ +
+ +
+
+)
+ 2Hy + ''-'-
3)y
+
2
scrie4)0ecuajia conicei care trece prin punctcJe A(20 0), /J(J,

D(o,llo4) Sa
9i se
E(5,
c u rbele
coord
Ia curbele f~
j.
oriee punct
Uhn vee,
rntr-un punet
0 curbl F
+ io.y'- 2x + 2y.+
+ 4xy + (i,-
l'
Bo Sa Ee determine parametrii m, " q din ecuatia x 2 - 2mxy

- 2my + q = 0, astfeJ ca aceasta oil reprezinte o dreaptil dubJa.
lOo Sa
sc cerccteze
A fiind
un parametru
real.natura conicei i,x
unde u este Yj
curbl1 coordo~
~i
90 Sa sereal
discute
natura conicei Ax2- 2xJ
parametrul
),0
es~
vcctoiiata.
(ormcle:
3 = 0 dupa
lOx+ 3
OJ,
~.
C(Oo
Ecuafiile:
o.
Mo{u..., "o
!H
lJO
unde N(A';-
9.30 Geometria difcrentialii a suprafeteloi
Ecuafia
!
pla.n~
nume~te
:i
Se
portiune rcgulata de supcafata o mu!(ime de puncte din 'Pn(iu <le <'Amc <"O<><donat,.
fa(A de un reper cactezian ortonormat satiofac una din u<miitoardc ecuapi
A(~
F 1 (x, y, z) = 0, (reprezentarca implicita),
= /(xo
y), (xo y) E ll C R 2, (<eprezentarea explicita)o
x = fr(u, v), y = J,(uo v)o z = fr(u, v)o (u, v) E ll C R, (repmeoturea pu<amct,icli)o

1
BJ
Dad!.
(I)
(2)
in punctul
su~
re~
. t.~
(J)
~i
unde func(iile F , f. / , / , J, satisfac urmatoace!e conditii de regularitate a) slnt funcfii_ reale con1
tinue; b) fuoc(H!e / , f,o fa stabilesc o corespondentA biunhocil.
bicontinua lntre punctele porjlunii
184
.I
de suprafata. ~i perechile ordonate (u, v) E ~ ; c) functiile F 1, f. fl' / 2, / 3 admit derivate de ordinul

inti! ~ontinue, nu tqate nule ; d) eel putin unul din determinantii functionali
D(/,, (,)
D(j,, j,)
D(j,, j,)
D(u, v)
D(tt, v)
D(u, v)
este difcrit de zero.
Un puuct M 0 al unci suprafefc, iu care conditiile de regularitate a) -d) sint satisf.!icute, se nu

me~te
punct rcgulat pcntru .suprafa1a Uati'i.. Dacii eel putin una din conditiile de regularitate nu este
-;atisf!lcut5. iu 11! 0 atunci I\1 0 se nume~te punct singular pentru suprafata datiL
Vectorial o suprafata este dat5. prin
r = r(u, v), unde r{u, v)
Sc nume~te curb5. COI)tJonat<!' de tipul
j 1 (u, v)i
(u) 0 curba.
+ f 2 (u,
v)j
+ /3 (u,
v)k.
(4)
r .. trasata pe suprafata ~. r. c L, a cll.rci ecuatie
vectoiiala este
(5)
unde u cstc v.J.riabil -'i v0 cste constant, suprafata ~ fiind data prin ecuatia vectorial.i (4). Se nume~to
curW. coordonatl'l. de tipul (v) o curbii r., trasata pe suprafata ~. T,CL. a c.irei ecuatie este
(6)
Curhele coordonafc sau parametrice ale unci suprafete formeaza o retea de curbe, vectorii tangenti
Lt curbele ficdreia din familii fiind r~ = x~i + y~j + z~k _,i r; = x~i + y;j
z~, respectiv. Prin
orice punct r<'gulat al suprafctei :E tfccc cite o singurii curba. din fiecare familie.
2x2 + 5xy __
de dreptc?
4~
+my'_
Uhn vector norma! Ia suprafata :E, intr-un punct rcgulat al siiu este
(7)
lntr-un punct singular r~

0 curb:'i pe suprafata
formcle:
h(u, v)
X r~
~
0.
se dcfine$te printr-o relatie intre coordonatele curbilinii u

0. sau u = ~(v), san v = tJ;(tt) sau u
~i
v sub uila din
u(t), v = v(t).
(8)
Ecuatiilc nonnalci la suprafata :E, data. sub forma (4), intr-un punct regulat Jl.f0 (x11 , y 0 , z11 ) (sau
= v0 )] sint
M 0 (u = u0 , v
unde N( 4, B, C), A
=-
_!)(y~,
(9)
IJ
B = D(.::, x)_, C = D(x, J') sint calculati pentru u
D(H, v)
D(u, v)
'lo
v,.
D(u, v)
Ecuatin. pla.nului tangent la suprafati'i. in punctul .M 0 e"ste
.4 (x - x0 )
B(y - y 0 )
+ C(z
- ::0 )
0 sau
cnmdonak
I I)
Y -Yo
y~(M,)
y;(M,)
x;(M0 )
z - z0
z~(M0 )
z~(1~!0 )
=Lt .
(10)
Dad suprafata L este daUl prin rcprezentarea implicitli ( 1), atunci ecuafiile normalei Ia l:
in punctul rcgulat .i'l10 (x0 , y 0 , z") sint
(~)
X
(J)
x - Xo
x~(.lf0 )
Xn
l'~(M,)
Y -Yo =
Z -
F;(M,)
F;(M0 )
iar ecuafia planului tangent la suprafat5. fn Jl.0
este
Zo
(II)
este Daca suprafata
~ este datA prin ecuatia (3) sau(4J, alunci expresia primci fonne fu~damcntale ds''
ds
unde
= .E(du) 2 +
2F du dv
+ G(dv)2,
sau
( 13)-
(<)2
+ (y~r:J + (:~)2,
(-<J2
G = (r ~;2
F = r~ r'v = <x~ + y~y~

= (x~J2 + (y~-)2 + (z;p1,
r, ~i r,
Dad pciutc-uu puuct regulat M, al suprafetci Ieee douA curbe

unghiul 0 format Uc tangcllt(']c in ilf0 }a aceste doua cur be este dat de
cos()=
+ F(du 8v + dv 8u) + G dv 8v
+ G(dv) 2 j11 2 (E(Ott)2 + 2F iJ~u Ov
E du Ou
(E(Juj2-!- 2F du dv
+ z~:~.
situate pc suprafatA.
-T G(Ov) 2jlf2
( 14)
rl
.o;;i
r2
c) Cucba .lj
ohtincm x + Y ~
x +y -2z=O.:j
3. Se consl
sorul nofmale"~
planului taDgj
cosO=~
Condifia de ortogonalitatc a Curbclor
,ll::G
( 15)-
estc
=
+ dv Ou) + G dv Ov
E du 8u
F(du 8v
far in cazul cur bel or coordonatc cste F = 0.
Elemcntul de aric pe suprafata
Daca n estc '/Crsorul
a ~uprafatl\ inp.l
~
-8(y- 2) -
{rl
F2 du dv.
vcctorului normal la suprafa!a ~. u = - N I
( 17)
n d r = L(duf
k
nume~te
:It- k~
h) Folosim~
(16)
= ..,.,/Ec
J?ezolvare. .a~
4u( 1 + v)e-'ffi
~ (21-
= 0,
are cxprcsia
da
X-
L'nghiul curbelor coordonate pc :S cste dat de
.
pe
in planul
_
1
yEG- F 2
N,
,
exprcsia
4, Set se S!
in punctul M
+ 2.\1 du dv + N(dv)2
forma a dona fundamentali'i., Aici, am fulosit notatia
( IR)
a)
(~)
h)
(~) X
x =I
=i~
c) (~) -'' ~
. d) (~) z
9,3,1. Probleme rezolvate
1'
Re::olvare.
I. Se considera ouprafata (L:) : x = u-+ v, J = u- v. z....: ttv, a) Sa St' aflc

coordonatele carteziene ale punctelor Jf,(u = 2, v = I) ~i M (u = I, 11 = 2), b) Sii
2
suprafetci, c) 5;1 sc
se \'Crifice dacii punctele M,(4. 2, 3) ~i M,(l. 4, -2) aparjin
afle reprezentarea implicit5. a suprafetci.
~ ~i
R"oh-a,., a) fnlocuind coordonatele cucbiliuii u

2
3, y
I, '
: x
ale punctului M 1
,.coordouatcle
""" - 1, z = cartezieuc
2.
v = 1 in ecuatiile suprafetei, ob(inem

pcutcu M, : x = J.
~ 2, Similar se obtine
b) Punclul M, apartiue suprafe(ei dacA sistemul u + v = -1, u - v = 2, uv = 3 este compatibil,

fntr-adevac, sistemul anterior este compatibil detcnninat cu solutia u = 3, v = 1. Prio """'"''
8
M E
Procedind similar pentru punctul J..f , se constata ca. M, . 1:.
~.
c)
y:l Elimiulnd
- -tz = 0. u
~i v in tee ecuatiilc parametrice ale suprafe(ei, obtinem ecuatia implicitA a ace>teia

2
2. Fie suprafata (L:)x = u + v, J = u - v. z = ttv, Sa se arate ca : a) curbele

coordonate r,. pe su,prafata. sint drepte; b) curbele coordonate r. sint cur be
plane; c) curba (r) u = v. pe suprafata L:. este o curba plana.
2
186
a~'
iu puactul M 0 (3,-'j
X- J
J
sint - - =
ptwct11l Af 0 ave/
plan tangent .:;i
c) Folosim
~'
"" 10;
1- 2)1 + (lfl
+ 4j-
2k1
sint, respectiv,
v,
' d) Ecuatia. ~
= 1,
~i ,\/0 (u
nor maid $i ecua.titJ
Dac.\ ecuafia. suJ

la punctul prec~
'i
Re.zolvare. a) Ecuatiile parametrice ale unei curbe
r"
= v
sint x
+ u~.
y =
-v
+ u~.
z =
ttGfJ
u,' = ..!._, care reprczinUi ecuatiile canonice ale unei drepte.

- 1
"'
.
b) Ecuatiilc parametrice ale unci curbe oarecare de tip r u sint x = tt 2 + v0 , y = u 2 - v0 , z = v0 u.
E!iminind paramet~ul u i'ntre aceste ecuatii, obtinem reprezentarea implicitii a curbei r" considerate
y -
( 13)
; - y - 2v0
pe suprafatA.
(HJ.
in plannl x
0, x = :_
v~
=
y - 2v0
+ v0 .
Aceasta din urmi'i rcprczentare aratii di curba
r"
este continut1
0.
c) Cnrha rare ecu:ttiile parametrice X= u 2 + It, y = tt 2 - u, z

obtinem x + y - 2.:: = 0, (x - y) 3 = 4.:, fapt ce arCLt5. ca. curba
x + y - 2z = 0.
u 2 Eliminind paramctrul u,
cste con tin uta in planul
3. Sc consider:J. suprafata (~) x ~ u e". y ~ u e~v. z ~ 4uv. Se cere: a) vcr~ in punctul il10 (tt = 2, v = 0) ; b) ecuatiile normalei ~i ecuatia
planului tangent la suprafa}5. in punctul Jf0
Rezolvare. a) Dcoarece r~ = cVi + c-Vj + 4v k ~i r; = u e1"i - u c-t'j + "lu k, rczulUi. N = r~ ">( r~=
= 4u(! + v)e-t"i - 4u{ 1 - v)erj - 2tt k, in punctul ]1,/0 arcm N = Si - 8j - "':lk, astfel cii n =
sorul ncn:malci Ia
( 15)
(2i-
~-
k)/3.
b) Folosim cc:uatiile (9) .;;i ( 10). Deoarecc x(2, 0)
(16)
a ;,uprafapi. in punctul /1.!0 sint x

- -- 2
8
-S(y -- 2) -
( 17)
4.:-
( 18)
b)
d)
s.-,
!I
(~)
V,
" -
2, y(2, 0)
2, z(2, OJ
z
2
EctH_t\ia planului tangent este S(x- 2) -
~l
c~
ecuatia planului tangent la suprafata :E.

~ 2,
uv. Mu(1t
1)
0, ecnatiile normalei
0.
V,
+ v, y ~ u + v z = u' + v M (2. 2, 2)
x + 2xy + y + 4xz + : + 2x + 4y- 6z + 8 = 0.
z = 5x + 4y- 3, ;1! (1, 0. 2).
(~) X
c) (~)
2y - z
4. S:\ sc scric ccuatiile normalci

in punctul i.U0 . pentru
o) (~) x
, . a) S;i S<' a fie

2). b)
c) S;i se
0 sau 2x -
y-2=-'_
_
M 0 (0, 0. 2)
R.:::olvare. a) Yectorul normal la suprafata este N = r~ xr; = (u + v)i -(u- v)j- 2k, iar
ia punctul ,lf0 (.1, l, 2) avcm N = Ji - j - 2k. Prin urmare, ccuatiile nonnalei in punctul Af1
t-)
y-1
z-7
sint --~-:...
-- - - , iar ecuatia planului tangent este 3x- y - 2z - 4 = 0.
-1
-2
caz N = r~ x r~ = Ouv(v - u)i + .1(u 2 - v2 )j + 2(v - u)k. Pentru punctul M 1
2, u 2
v 2 = 2, u 3 + v3 = 2 rl;\ coonionatcle curbilinii u = v = L Deoarece in
J.H!ll<:lq] Jfn cocm :-.J = r~ x r~ = 0, rezultf cfL J/0 cste un punct singular pentru suprafata ~ :;;i n11 cxisti\
plan tangent .;>i normala la 1: in accst punct.
b)
sisti:rn~d
tn
accst
+v =
c) Folo-.;im ccuatiilc suh forma ( ll) :;;i ( 12). A:rcm N = grad F = F~i + F~j + F~k = (2x + 2y+
1- 2)i + (2x + 2y f- 4)j + (4x
2z - 6)k, astfel ca. in punctul Af0 obtinem N = grad F =
!Oi + -tj - 2!c Prin urmare, ecuatiile normalei ~i ecuatia planului tangent la suprafatii in punctnl M 1
_J_ ~-
Slllt,
'
-x
respcct1r,
10
v
.:.._
z-- .;;
=-2
10 -
+ 4y
- 2 ::
+ ,~
= 0.
d) Ecuatia suprafetei este data sub forma explicit;l P>tnind x

~i .l! 0 (u = 1, v = 0). Vcctorul normal In ,'\10 cstc N = r~ xr~ =
: a) curbcle
sint curbe

.
1
1 .
"[
X }
normalct .o;; ecuat1a p anu UI tangent 111 .. 0 smt - -10
-y
-4
Dac?t ecuatia suprafetei se scrie stib forma implicitii. z - 5x 2

Ia punctul precedent.
187
~
-
=
-
+ iv - 3
IOi- 4j-f-k. Prin nrmarc, eCtlatiile
u, y
v, rezulti1 z = 5u 11
2 ~~ - 1Qx - ,y
~ + z + o = Q.
-1
4y
J = 0, atunci se proccdl"'azii ca
A! -
<)
'
se scrie ecua}ia
pJanului tangent
rent5.aJSasuprafetei
!: :
a) x
,..
u cos v, y
+J + z
2
b) (x
u sin v, z
)2- a'(x 2
av;
+z
-) 2
~i ecuatiile normaJci intr-un punct cu-
2)
0 ;
c) z = - -
r~
(xy)
R<zolvare. a) Deoacece
= coo vi + oin v j, r; = - u sin vi + u c<, v j + ak, rezulta !II=
a cos v J + uk, astfel ca ecuatia plano lui tangent cste a sin v (x - u. coo v) - a cos
- u v oin
-av r)= =!....:::....!!:
0 sau .ax oin v - ay cos v + uz - auv = 0. EcuatWc nommlei
sfnt
x - v(y
u cos
= v)y +
- u(z
u sin
a sin v
~ a sin vi -
-a cos v
b)
Dcoarece
+ Yi + zi
N= gcad F =
+')
i [
x (xg + yg + zg 0
+a')
k Jin punctul M 0 (x0 , y 0, : 0 ), rozulta
ca
Yo~ xg + Yi + zg + ~ a'; j + 'o(xg +
ecua(ia planului tangent in M
x, {xi+ ;g + z8- -fa') (x- x,) +Yo {xi+ Y8 + zg + +') (y- Yo)+
+a+ .18 + zg
"'
0
.~
{r .. ) v = v,, ~
Folosind acestt~
~ "'J
) = 0 sau
- a2(x~ - yg + z~) /2 = 0.
Ecuatiile tangentei sint
Pentru aplicatiJ
este
x(xi+Yi-;zg - {')x +Yo ( xg-;yg-;:8+{ a') + z~ (xg-;yg + zg J{ a') z-
(z- z
0
1i
inte~
Oar din
F= -v0 (1+l
.,
y -yo
2 -
c) A vern ouprala(a xyz- I = 0. Deoarece N = gcad F = y z i

0
rezulta ca ecua(ia planului tangent Cote y 0 r0 (x - x 0 ) + x : (y - 0 y,)
+x
0 0
+x z j +x y k
0 0
+ x,y z
- 3 = 0.
= Yo(Y -Yo) = Zu(z - Z ).
r y
Ecua(iile
0 0 (z
+ x,y
- 0 z0 )
sint ' - x, = y - )'o
tangentei
Pentru aplica~
::0
= ' -
Similar 8~'
in M (x , y,, z,),
= 0 sau
y : x +
0 0
0
20
""'
0 0
r~
+ ' -
r;
R<zolvare. A vern
= 3[( l
u )i
2uv j + 2uk] 1i
= 3[2uv i + ( l + u'- v )j - 2v k).
1
a) Prin ucmare, dupa focmula ( 13), ob(inem E = G = 9( I + u' + r'J' 1i F = 0,2 astfcl co
ds = 9( I + u'
v')'[(du)'
(dv)'J, de unde deducem valoarea raportului eerut.
M Eb) 1:fneste
z = 0. M (0, 0, OJ a vern N =
punctul
r; X r; =
k $i deci ccuafia plannlui tangeut in punctul
r~+=2uvdu
i + v~,
= j +u')(dv)'.
uk, Deci E =
dv r;+(I+
2 a) 2
Rmlvare,
(I+ v )(du)
I + v',
= I+
u' $i F
fel cA =::. t
+P'=
ds
1
(1 + - -)
[(dxJ'
9z 1
I
1+-.
188
Dec1. (-3z')
Rezo/vare. ~
unde A =
(1
-
r,
+ u'. riea1
~
deoai
(-3z')
deci
B=
fn punetl\11
Dupl formula
(9z 1 )
(dy)'J
+ ,.!_ dx dy.9z'
v~J
uv. Prin urmare,
I - , F = -I - . G=
1+(9z'J
(9z1)
sin v, z =
bJ Putem scrie ecua(ia suprafe(ei sub forma z = /(x, y), unde func(ia z = /(x, y) este definita
1
,.
a
O p
,
I
,
I
mp ><>t pnn ecua,>a x + y - z
rm unnare, p
x = - - , q = z = - - , aot.
= .
seJ
fn punctu~
astfe1 cl ~upi
~x=~y=~z=uv;~x+)=~
1
9, Sa
(r,J u "= o;1
este
7. Sa se scrie prima forma fundamcntaJa pentru suprafata 2: :
d>
aplica~
Pentru
3
2
6,
Se considerii
suprafa}'} (!:) r(u, v) = (3u + 3uv 2 - u')i -+ (3v + 3u''-' -- v )j + 3(u - v')k. Sa se determine: a) raportuJ ds 2 /[(dtt)' + (drr)'J; b) ecuatia
planului tangent Ja suprafata in punctuJ ivl (u = v = 0).
'
x,(x _ <v) =
-:
astfel cl
C-
10. Sit se gaseasci'l traiectoriile
= uv, ortogonale cur;belor: a)
(ru)v
+ v'.
pc suprafa(a (2;)x = u'

= "a; b) (r,)u ="a
_y = u' - v
,
2
R"olva". Tcehuie >a detem,inam ccuatia g(u, v) = 0, a unei cuche r. cace >a fie octogona1a
1a cucbele 2 ddc pe supcafata. A ''em
= 2ui + 2uj + vk, c; = 2vi - 2vj + uk, a>tfc1 c E =
= .Su! + v , F = uv, G =--= u'l + Sv 2 Conditia de ortogonalitatc ( 16) se scric
'~
,..
(8u~ + v~)du Ou + uv(du Ov + dv Ou) + (u2 + Sv 2)dv 8v
= 0.
co C>ube1e rr,;v = v,. a,em Sv = 0 si condijia de Octogona1itatc" secie 3uC(8u' + v')Ju +

+ uva)dv]Pent
= 0.
Curn 8u e~tc arbitrar, rezultii
Pcin unnace, u (4u'
+ '') =
in
comt repcc<inta ccna[ia tmicctociiloc octogonalc 1a r,.

+ 4v 2) = canst-.
b) Procedind simi.ar, o!Jtinem ecuatia r 2 (u 2
a)
b)
d)
e)
~ +
~
11. Sc dii suprafata elicoida!a (2;) x = 1t cos v, _v '= u sin v, z

u
v.. Se cere:
ccua(ia planului tangent $i ecua(iilc normalei ln punctu] Jfa (u
I, v = r:) ;
prima forma fundamentala a suprafc(ei; c) unghiul curbelor coordonate;
sa sc determine curbele de pe suprafa(a, ortogonalc curbclor paramctricc;
l'!cmentu] de aric a] suprafe(ei; f) a dona form;, func!amcnta];l.
llczolvare. A-'Cm <=CO> vi +>in vj

<:osv)i- (cosv
usinv)J + ulc
,; = -u sin vi+ u co, vj + k
~i
N = (<in v - u
~)
I a) in pnnctul M ( - 1, 0, 1 +
a?em N = i + j + k, .,tfd ci! ecna(ia plannlni tangent C>te
. ecuatu"1 c norrna 1e1. smt
-1- .z - r. = 0 , 1ar
" X-+-1 = -y = z - I - 1':' .
0
+ k,
+y
h) Deoacccc E = 2, F =
1, G = 1
1
f
i
cczulti! ds 2 = 2(duJ' + 2du dv
+ u 0,
+ (1 +
u )(dv)'.
c) Unghiul curbe!or coordonafe estc dat de cos 0 =--.::::::=:= --F

1 -
~i
,JEG
(2+2u2)1f2
d) Pcntcu (r.,)v = v,
deci 8v = 0, "'tfe1 ca conditia de octogooalitatc cste 2d" + dv = 0 .<an
d(2u + v) = 0, de node 2u + v = con>t. Pcntru curbe1e (r,)n = n , astfe1 cii 8u = 0. Condijia de
+ (1 +
O<'!ogonalitate se <ccie du
-arctg u
+v=
u')dv
0, l
canst.
e) FolosiiH1 form da ( 17), obti tern da = (1

f) Avem
,~; =
0, ,;,;
' + d" = 0,
dn
+u
+ 2u2)li!J" dv.
d(arctg n
+ v) =
0,
de
undc
~i
-sH> vi +cos vj, .;; = -n cos vi - u sin vj

)N! = (I + 2u J'" Pcin
2
2
1
)-1 2, .1.'11 = u 2 (l + 2u2)-1 12, astfcl eft a doua forrn;i fun-f- u 2 dv).
u~mare, obtinem L = 0, 1\1 = -(1 + 2u

damcnta1.1 cste n -,Fr = ( 1 + 2u~) Il\!v( -2du
9.3.2. Probleme propnse sprc rczolvare
12. S;t se vcrdice c:t ccuatiilc

r-= -- (ui
,
u 2 +v~
2
n k rcprezint:i aceca~i suprafapi.
---1--
cj-+1\) )i r
~--=
u cos d
+ u sin r:j +-
13. Sii sc determine

rcprczentarea implicitrt pcntru suprafa(a: a} r = u i
2
2
b) x = 1t
sin v; y = 11
cos v. z '= 1t + a.
+ ttvj + (att + v )k ;
+
+v+
14. Fie supra lata x = tt

I. y = u 2 --- v
J. z = 2/V
2. Sit se a rate
c;1 curbclc coordonatc !',. slnt drcptc, iar curhcle coorclonatc l'u sint curbe plane.
15. Srt sc ara te c1 curhcle coOIdonatc ale suprafctci
r'
j
1
I
'f,
'.
a
x = -(11
b
I
v),y = (u - v). z =-lie'
slnt cJ reptc.
190
r,.
16. Sa sc aratc cCt cxtrcmitatea vectorului r
+f
(11-
v) 2 i
+ (zt 2 -
3v2)j
v(u- 2v)k dcscrie un plan. S:t se scric ccuatia accstui plan. Sa sc scric ecuati.:r
planului tangent Ia suprafaF~ lntr-un punct curent al s:tu.
17. Stt sc scrie ecuatiilc normalei ~i ccuatia planului tangent la suprafata L .
In punctul .110 pentru

a) (~) x =
1t-/- v, y ~ u'
b) (~) r = (1
uv)i
c)(~) r = (u 2 -t-v
-t-
+ v'.
-f-
(u
-t-
1)i
z=
tt'v)j
+v
11 3
(u'- v
(u'
-t-
.\10 (u = I. v = 2);
3,
u 3 v)k, JJ 0 (3. 3. 31;
-t-
1)j
-t-
(tt<.'
2)k, Jfju ~I, v = -1);
+ _\ Jl (1, -2, 5); e) (L:) z = x + )

(l.)- +- -- = 0. JJ,(4. 3, 4);
16
9
8
.
(L:) x + y' -t- z' = 2/lz, Jl,(R cos~. R sin" R) ;
d)(~)
z = x'
x'
f)
y~
3,
:1!0 (1, 2, 9);
;;2
g)
h) (L)
X= 1t COS V, )' =
1t
sin
tt 2 ,
V, Z =
Jf0 (l, 0, 1).
18. sa se scric ccuatia planului tangent ~i ccuatiilc normilci b suprafata ~

intr-un punct curent al sau :
a) r = (u
+ v)i -t- twj + (" 3 +
v3 )k: \,) xy
-t-
)Z
zx
= 0.
19~ S:t sc demonstrezc ctt sum a p:ttratclor segnwntelor L'iiatf pc axde de coorUonate de planul tangent la suprafata x~i:l
~V~' 3
z~1 3 = a:!.":J este constant:1.
+
+
++ -I
b2
a2
y2
x2
20. I n care punct al clipsoidului -
a2
;;2
nonnala
fornwaz:~
unghiuri cgale cu axel c de coonlona te ? .

21. S:1 se demonstrczc C:t punctulln care normala la suprafa!a x 2
~ xf(~)
intcrscctcaz{t pia nul
+ y2 + z 2 =
xOy se afl{t Ia egal:r distan(;\ de originc ~ide punctul
... unde normala intilnc~tc suprafata.
22. Stl SC calcu}ezc lungimca L'}cmcntu}ui de arc

I'rin
fun.
I'
-~
= u
+ v2'
pe Snprafata : a)
cl5
+ v ' b) z ~ xy 2 , c) :__ +b +c aratc ca suprafe\cle xyz ~0 a 3 ~i 2z 2 =
z =
11
1.2
y2
22
a~
23. s;, se
ortogonalc (planclc tangcntc slnt ortogonalc).
X =
tt 2
V,
I = 0.
x2
+ y 2 + J(x
2 -
z2 ) sint
24. Fie suprafa(a r ~ 0 ui

vj
sin (u -t- v)k. S:r se determine unghiul dintre
curbcle (r 1 ) u + v = 0 ~i (r,) u - v = 0 pe suprafa(rt.
25. Sa sc calculcze unghiul curbclor (r 1 ) v = u

prafa(a r = 11 C8S vi -t- u sin vj
u 2k.
26. Fiind dat elcmcntul de arc pc o suprafa({t

1'1 :;;i r,. pentru :
+ (dvl'~ (!'!) v c~ 2u. (!',) v =

(du)' -t- (u' + a')(dvy (r 1 ) " + v =
a) d, 2 = (du)'
b) d''
27.
sa
tt
+v
sa
I ~i (1' 2 ) v
=.
3 - u pe su-
sc calculcze unghiul curbdor
- 2u;
0~ (r,) u - v
= o,
se aflc unghiurilc triunghiului curbilini'u, dcterminat de curbele

-t- I = 0: (r,) u- v = 0 pc suprafa\a x = u. y = u v~
(1' 1) u- I = 0, (1'2 ) v
191
28. Sa se :alculeze unghiurile patrulaterului curbiliniu, detcrminat de curbele
z =)"
av.= 0, (r,) u = a, (P,) v = 0, (P,) v = n pe suprafa(a x = "cos v, y = u sin v,
{P
,..
Sa
a]
29. Se dii torul: t = (a + b cos u) cos v, y = (a + b cos tt) sin v, z = b sin u.

se arate ca curbc!e coordonate slnt ortogonale. Sa sc calculeze elementul dearie
torului.
30. Se da supralata x = u cos v, y = u sin v, z = u. a) Sa se determine unghiul

curbelor
b) S;l :<0 determine curbelc de pe suprafa[a, ortogona]e curbelor
u- v = coordonate.
const.
31. Fiind data sfera x = a cos tt cos v, y = a cos u sin v, z = a sin u, sa se
arate ea curbele coordonatc slnt
Sa sc calculcze prima a doua forma
fundamentala.
orto:~onale.
~i
32. Sa se scrie a doua forma fundamentala a suprafe(ei :
a) x = u cos v, y = u sin v, z = u'
+v
2 ;
b) x = u 2 , y = v2 , z = u
+ v.
33. Fie suprafata x = u cos v, y = u sin v, z = u + v. a) Sa se determine

unghiul curbelor (r,) u- e = 0 ~i (r2 ) u 2 - u + 1 - e- = 0. b) Sii se calculeze unghiul
Sa se determine curba u = " care taie toate
curbele
v = vcurbelor
sub uncoordonate.
unghi de 60'.
0
~i
34. Fie suprafata x = u cos v, y = u sin v, z = av. a) Sa se afle unghiurile

triunghiului
2
curbiliniu detenuinat de curbele (P,) v = 1, (P ) u = av'/2
(P,)
2
u = -av /2 pe suprafata. b) Sa se determine traicctoriile ortogonale
ale famiCe', C =cons!, trasate pe suprafap. c) Sa se scrie a doua forma
lici de curbe u a= suprafe[ei.
fundamentalii
35. Fiind data suprafata r = u cos vi+ "sin 11j + avk, sa se determine a E R,
astfel ca unghiul curbelor u+v = 0
" - v = 0 sa fie : a) 90'; b) 30'; c) 60'.
~i
9.4. Suprafete riglate ~i de rotatie

0 supmfap genccatA prin deplasarea unei drepte in spatiu se nume,te supralatr ,iglatii.
0 suprafa!a cilindrica este generata de o dreapta, generatoa.-ea, care se depl"'e"'ii in spa(iu
rAminind paralela cu o direc(ie fixa, sprijinindu-se pe o curbii fix!\. numita curba directoare.
Suprafa(a conica este o suprafata generata de o dreapta cace trece printr-un punct fix, numit
virf, sprijtnindu-se pe o curbi1 fixa., numita curb.l directoare.
nume~te
Se
supcafata coooida cu plan director supcafata generata de o dreapta c"'e se deplaseaza d in{'i spajiu,
raminind
-daHl
pe o curba.
fixa C.pacalela cu un plan dat P, numit plan di,ector, se sprijina pe o dreapta
rote~te,
Se- nume,te suprala(a de rota(ie snprala(a genecata de o curbii C cace se

tara alunecare,
in jurul unei axe fixe d. ln accasta rota tic, un puncta! curbei C descrie un cere cu ccntrul pe axa de
rota(ie d
planul cercului perpendicular pe axa. Pdn urmare, suprafata de rota tie poate fi generata
de un cere vaciabil
cu centrul pe axa de rota tied, planul ceccului perpendicular pe axa sprijinin.
du-se pe curba data C. Cercul generator se numete paralel.
~i
~i
r.
1. Sa se scric ecuatia suprafetei cilindrice ale eilrei generatoare sint paralele

cu dreapta d $i care are curba directoare C, pentru:
a) (d) x
+y +t
= 0, x
+ 2y + 3z =
192
~i
(C) x'
+y + z
2
2 -
2 = 0, y = 0;
b) (d) f~
c)
- 25
f ~ f ~i (C) 2x
+y
2r ~
o,
+z -
(d) care are directia u(2, 3, i) ~i (C) (-~- 1) 2

~ 0, X
J - Z
2 ~ 0.
i ~ 0;
+ (y + 3) + (z 2
2) 2
R(::rolvare. a) Generatoarelc, fiind paralele cu d, au aceea~i directie cu d ~i deci au ecuatille (G)

x + y + z = A, x, + 2y + 3::: = [J., A. [l E R. Pun em conditia e. generatoarea Gsa se sprijine pe curba C.
Pria urmare, sistemul format en ecuaP,ile celor dona. curbe C :;;i G trehuie sa fie compatibil determinat. Deci, arem sistemul x + y + z = ),, x + 2y + 3::: = !J., x 2 + J' 2 + z 2 - 2 = 0, y = 0, Scotiad
i, y, z din primele doua ecuatii ~i a patra, obtinem x = (3), - tL)/2, y = 0, z = {!L- A)/2. lalocuind acestea in cca de-a treia ecuatie a sistemului, obtinem relatia de compatibilitate 5A2 -<iA!L+tL'--4=
= 0. Ecuatia suprafetei se obtine eliminind pe A, fl. intre ecuatiile gent"ratoarei ~i relatia de compatibilitate: x + y + z = A, x + 2y + z = [l, 5A~ - iA[L + IJ.2 - i = 0. 1nlocuind pe_ A = x + y + z
1.1. = x + 2y + z in ecuatia a treia, obtinem 2x 2 + y 2 + 2z2 + 2xy + <ix::r + 2yz - -1. = 0.
b) Putcm scrie ecuatiile <freptei d sub forma.2x - 3y = 0, x - Jz = 0 $i vom proceda mai departe
ca la punctul anterior. Ecuatiile generatoarei sint (G) 2x - Jy = A, x - 3::: = [.L. Sistemul de ecuafii
2x - 3y = A, x - 3z
[.L, 2.-r 2 + J' 2 - 2.: = 0, x + z - -1. = 0 trelmie s<l fie compatihil deterruinat.
Eliminirhl x, )', z din acest sistem, obtinem reiatia de compatihilitate 9( 12 + (1.)2 + 2( 12 + IJ. -2).)1 -J6(i - IL) ~ 0.
Eliminind acum parametrii A ~i fl. intre ccuatiile gencratoarei :;;i relatia de compatibilitate, obtinem,
ecuatia suprafetei sub forma. 9( 12 + x - 3:) 2 + 2( 12 - Jx + .6Y - 3=)1 - 36(-1. - x + 3z) = 0.
c) Gencratoarelc au directia u(2, 3, 1) astfcl ca ecuatiile lor Sittt
~=
2
y-
f3 = z -
y sau J.r - 2y =
J.x - 2~::::: ).,
2x - :
2x - y ::::: !J..
Mai departe se proccdeaza ca la punctele anterioare. Sistemul de ecuatii 3x - 2y = ;>.,

Zx - z = fl., (x - 1)2 + (y
3) 2
2) 2 - 25 = 0, X + y - z
2 = 0 trebuie sa fie compa#hil
determinat. Eliminind x, y, z din acest sistem, obtinem relatia de compatibilitate (A - 2t.L - 5)1
+(A - 3!J. - 3f
(2A - 5[L - 10) 2 - 2.5 = 0. Eliminind acum para.metrii ). ~i fl. intrc ecua~iilo
generatoarei ~i relafia de compatibilitate, obtinem ecuatia suprafetei ( -x- 2y
2z - 5) 3
-3x - 2y
3o - 3)'
-ix - iy
5z - 10)' - 25 ~ 0.
+ (.:- -
+,
+(
+(
2. Sa se scrie ecuatia cilindrului circumscris sferei x 2

y' z 2 ~ I,
generatoarelc sale formeaz{l. unghiuri egale. cu axele de coordonate.
~tiind
di.
Rr::dvare .. Deoarece generatoarcle Iormeazl unghiuri egale cu axele de coordonate, rezulta. c~

directia lor este (coso:, cos [3, cosy) = cos x ( 1, 1, 1). Ecuatiile generatoarei pot fi scrise sub forma
X - x,
y - 'Yo
Z - Zn
- - - ~ - - - ~ - - - sau x - y = x - Yt = ),, x - :: = x - .c. := [L. lntersectam generatoarele

1
l
1
cu sfera: ~i punem conditia ca intersectia sa fie un siugur pnnct. Deci sistemul de ecuatii x - y = A,
x-z=p. x 2 + Y'+z 2 -1 = 0 trebuic sa aib5. o singuri'i solutie. fnlocuind y ~i z din primele ecuatii ia
a treia, ohtinem 3x2 - 2(). + ~-t-)x + A2 + fl..a - 1 = 0, Pentru ca aceasta. ecua.tie sa a.iba. o singurll
r5.diicinii trehuie ca 2(A1 + !J-2 - A!L) - 3 = 0, Eliminiud A .:;>i f.L intre acea.stcl relatie de compatibilitate
~i ecuatiile gcneratoarei, obtinem ecuatia cilindrului (x - y) 2 + (x - .:JI - (x - y)(x - z) - 3/2 - 0.
3. Srt se scrie ccuatia suprafe\ei conice cu vlrful in punctul V(O, 0, O) ~i curba

directoare (C) x 2 y 2
z 2 - 4 ~ 0, x'- y' - I ~ 0.
+ +
= z. Punind co~tditia. ca acestea sa se sprijine

!L
pe curba. C, va trebui ca sist'emul de ccuatii x = Az, y = !J.z, x 3
y 2 + z:!:- i = 0, x:l - y2- 1 = 0
sa fie compatihil determinat. Eliminind x, y, z din acest sistem, obtinem conditia de compa.tibilitate
..:... 3A1
5;-til
1 = 0. Elimininrl p::..rametrii A ~i fl. intre aceasta relatie de coapatibilitate ~i ecuatiile
generatoarci, obtin~m ecuatia suprafetei - 3x~
5y3
z2 = 0.
, Rezolvare. Ecuatiile gcneratoarei sint _..::.
= L
).
0;
1'93
13 -
Probleme de matelllatief superioa.re -
cd. 2:12
4. Sa se gaseasca Iocul geometric a! tangentelor duse din punctul V(o. 0. 0)

Ia sfera (x- 5)
(y
1) 2
z- 16 = o.
+ +
Rezolvare, Ecuatia 1mei drepte oarecare prin
v este~
= z. Pun('m condifia ca aceastA
dreapta. sa intersecteze sfera numai intr-un punct. Deci ecuatia p,1 + fL 2 + 1)z 2 + 2(!J. - .5A)z + 10 = 0
trebuie sa aiM o singura solutie. Obfinem astfel ~elatia de compatibilitate 15)..2 - 9EJ.2 - lOA!J.- 10=0.
Eliminind parametrii
A $i fl. intre aceast,a relatie de compatibilitate $i ec1mtiiie tangentci, obfiuem ecuatia
conului 15x2 - 9y2 - 10z2 - 18xy = 0.
5. Sa se scrie ecuatia suprafetei conoide generate de o dreapti'i care se sprijina

cu planul xOy ~i se sprijinii pe dreapta (d) x - z = 0,
pe axa
Oz. ramlne paralelii
x+
2y3 = 0.
Rezolvare, Generatoarea G poate fi imaginatA ca intersectia a douli. plane: um1l paralel cu xOy~
z = A, $i unul fikind parte din fascicului de plane ce contin axa Oz, x + !lY = 0. Deci (G) z = A,
x + ILY = 0. Punind condifia ca Gsa se sprijine pe d, obtinem sistemutl'z = ),, x +fLY= 0, x-z=O,
x + 2y - 3 = 0. Eliminind x, y, z din acest sistem, obtinem condifia
compatibilitate
2). + !J-(3 - A) = 0. Eliminind A
(.L intre aceasti1 ecuatie
ecuatiile generatoarci, obtinem ecuatia
suprafctei 2z - ...::.. (3 - z) = 0,
~i
~c
~i
6. Sa se scrie ecuatia suprafctci generate de o dreaptii care se sprijinii pe dreapta

(d)
= : = ; , ramine parale!ct cu planul (P) x 2y- z = 0 se sprijina pe
curba (C) y - 2z + I = 0, x- 2r - I = 0.
~i
Rezolvare, Deoarece ecuatiile lui .i se pot scrie x - 2y = 0, z - 2y = 0, ecuatia unui plan

din fascicnlul de plane ce Contine dreapta d estc x - 2y + A(z - 2y) = 0. Prin urmare, ecuatiile generatoarei sint (G) x - 2y + A(z - 2y) = 0, x - 2y - z = fL. Punind conditia ca G sa se sprijine pe
curba C, rczulta ca sistemul de ecuatii :r - 2y + A(z - 2y) = 0, x - 2y - z = (.L, y - 2z + 1 = 0.,
x - 2z - 1 = 0 trebuie sa fie compatihil determinat. Obtinem astfel relatia de compatibilitate
3 + 2!J- + 3/,(!J- - 1) = 0. Eliminind A (.L intre aceasta relatie de compatibilitate
ecuatiile gmeratoarei,, obti,nem 'ec~mtia suprafelei (2x - 4y - 2z + 3)(z - 2y) + 3(2y - x)(x - 2y - z - 1) = 0.
~i
~i
7. Sa se 'deicrminc ecuatia suprafetei ce sc obtinc prin rotirca curbci (C) z =
= 0, a~2 -"'--I = 0 in jurul axci

b1
Ox.
Rezolt~ar~.
~i
Cercul paralcl r are ceutrul pe axa Ox, raza variabiia

planul sclu este perpendicular
pe Ox. Cercul r poate fi imaginat ca intcrsectia unei sfere de raza variabiHi, en centrul intr-un punct
de pe2 axa3 Ox 2
un plan perpendicular pe Ox. Luind origitwa. ca punct al lui Ox, rezulta.
2
(r) x + y + z = A , x = [.L. Din conditia ca r s<'i. se sprijinc pe curha C obtinem sistemul
~i
, .
xz
+y + z =
Eliminind A
2
cuind A = x
~i
),2,
x = !J-, z
0, aZ
~b2
1'2
1 = 0,
care
trelmie 1-iA
fie
2 !J. din acest sistem, obtinf'm relatia de compatibilitate !:.._
+ y + :.- ~i !J- =
2
a2
compatibil
~2 -
)2
11 = 0.
b2
2
x in ac('ast<'i ecuatie, ol>tinem ecuatia suprafetei -:_,
"
determinat.
y 2 -,f-
22
fnJo-
1 = 0.
8. Sii se determine ccuatia suprafetei cc se obtinc prin rotirca dreptei (C)

= 2, y = 0 in juru! dreptei (d) X - 2 c.~ 0, y - 2 = 0.
X+ Z
.):
Rezolvare. Un punct al <lreptei d poate fi luat AI0 (2, 2, 0), iar dircctia sa cste u(O, 0, 1). Prin
urmare, cercul paralel este (T') (x - 2) 2 + (y - 2) 2 + .= 2 = ),2, :: =fL. Elimiuind x, y, :: din sistemul
(# - 2)" + (y - 2)2 + ;;2 = A2, z = [.L, x + z = 2, y = 0,
/,2 - 2[.L2 = 0. lnJocuind in
2
aceastil ultima. relatie A = (x - 2)2 + (y - 2)2 + .-= 2 ~i /L =;; din ecuatiile cercului paraleJ, ohtinem
ecuafia s11prafetei (x -. 2) 2 +- (y - 2? - z 2 - ~ = 0.
ohtiu~m
194
usc din p unctul T'(O. 0, 0)

9. Xumim cilind ru p roiectant (d e proiectie) al u nei curbe C pe un pla n P suprafa.Ja cilind rica ad nd gcncratoarele paralcle cu d irec tia normalci la p la n ~ i drep t
curba di rcc toarc curha C . Curba ob tin uU p ri n intersectia c ilindrulu i d e p roicctie
a! cnrbci C cu p lan ul P sc n umc~te proicctie a cUIbei C p e pla nul J>. Srt sc d et ermint cilindrul proicc tan t $i cur ba proiectic p e nt r u curha (C))'~ + z~ = x , x
2y :
0, pe pla nul xOJ;.
= :. Pu mm coneI'11Ja
ca aceasta
~z ~ 1).2 2(/~ - 5J.)z

10 = 0
tate" 151.~ _ 9f.l2 _ !OJ. _ lO=O
f"
fl.
. nle 1a ngtJJ 1ti, ohj iuttn ecualia
R.eo/varc. Gcncr;tloarclc cilindrnlui prnicctant ~int paral~lc en a'<:a 0::, J cci au ('Cua~iile
(G) x = i~ )' = IL. l'rin el im i nar<a l ui x, y ~i:: din sistcmnl x = /,, y = (L, y" ..!. ::2 - x, x + 2y - Z=
= 0, oh( incrn rda j ia dC' com patibilitalc fl.~ -r (i, 1- 2!~) 2 - ), = 0. Inlocu i ncl in aceasla rclatie
I.= .r ~i (I.= y din ecua~ii lc geJwratoarti, oh( inem C'cua(ia cilind r ului proi<clan l ;2 + (x .1.. 2y)" - x = O.
Ecu.,(tile curhei proicqic s i nt y~ .J- (r - 2y)" - x = 0, .:: = 0.
urcaptii care sc sprijinfi.

e drcap ta (cl) .1: _ :: =
0
plant": unul paralC"l cu -" Oy,

0. D ect. (G ) .;; = ),,
X ..!. ~; --
Z = )., x -,. f.IY = 0, X-.< =0

Condi (ia de compati!Jilitat~
n<:ratoard, "uJincm ccuafJa
10. Fie curha (C) F(r, y, :-) - 0, G(x. y, :) = 0. S:'t se arate crt gasirea ecuatiei
cilinJrulu i proiectant al c urbe i pe pla nu l xO)' re, i ne la a dimina Yariabila :: din
sistcmul format cu ecuatiilc curbci.
' sc sprijinrt pe circapta
~"temul .v = ),, y = p., F(.r, )', ::) = 0 , G(x, y, ::) = 0 se rC'duC'e Ia a <'limiua :: din ccuapile
F(i. IL ::) = 0, G(),, [l, ::) = 0. lkci relaj ia de compatibi!i talc cstc obti nula prin c lim i narea lui z 1n tre
Re o!uarc. G<neraloanl< cilindru l ui proieclaut !>int (C)x
: - 0 ~i sc sprij ina pe
-'>y
. -- 0' <cna !'1a unui plan
!'Cua~iile gt:'neca G sa sc spnjine pe
- z = :~. y - 2.:: - 1 = 0,
tl comparihil itate
Lilnate ~i <'C natiilc !?< nera(x- 2y-.::- I) = 0.
= /,, y =
p.. E limiuarea lui .1:, y, z din
<'Cua(iik F(i., fL, ~)

0, G(i" IL, -) = 0. Fie accasta r!"lapc lf()., fL) = 0. 1ulocuincl aici ). = x, f.1. = y
d1n ccuajii lc lui G ob(i11<'11l ff(Y, y) = 0 penlrn ec uajia cili nd rul ui proicctanl. TiniuJ seama de modul
cum a fc>'l obP~~td[t rdatia Jl(i.. f.!.) = 0. rl'wll<"L a, ccua(ia cilindrului proicclant al curbci C p e
planul ~Dy se oh(itJ<' priu C'litninana lui:: inlrC' ecua!iilt: cu rbt'i .
Pnn u rmarc,
rca curhci (r) z =
>iiu <'sfc P<'rp<'nthcular

en Ctntrn! iutr-un pnnct
net a l lui O.r, rezulta
"' C olqiJWm sJ,tcmul
9.4.2. Problc me propuse spre rezolvare

11. Sa sc sene cnta ~ia su pt a f('~ei cilindricc a le dtrci gc neraloare sint paralde
cu dn.:apta d ~i care are curba dircctoa rc C, pentru :
a) (d) .r
0, X- y +:: - 0 ~i (C) X~ + y~ = r~,
- 0;
3 1' (d) arc di rcctia u (6, 3, 1) ~ i (C) :\3
l = 0, ::- 0;
c\ (d) arc di rect ia u ( I, 2. - I ) $i (C) x
y
= 0, x 2
J, 2
z2 = 4 ;
ell (d) X - y --; ~j (C) X~ f- )~ - 4 "' 0, ::: = 0;
+ )"
+)
+ + :-
,,
.1
I'~
.J'"
c) (d) - = - ~- -
;;i (C) - - - -
f) (d) 0:: ~i (C) x 2
+ ."
'
3x
IG
+ +
I = 0, :- = 0 :
+ 2y -
0, z
0.
12. S?'t sc determine ecua t ia s uprafetci c ilindr ic e a carc i c urbrt directoa re este (C)
,t:, :t: = 2:r !5i a le d trc i gc nn atoarc sint p ..: rp cndic ularc p e planul curbei
diredoarc.
y 2 + -: 2 =
rotina drcpt i (C)

estc u (O, O, J). Ptin
.r, y, diu 'istcmul
-i - fl. i n locuiucl fu
ui par;1lcl, oblinem
13. Sa scgrtseascrt ecuatia c!lindrului care a rc ca dircctoarc cu rba (C) x~ - ) ~ = z,

0, genera toarcle fiind pcrpenclicula rc pe p la nu l directoare i.
+y + z=
14. Sa sc scr ie ecuatia cilindrului c irc umscris sferei (.~- 1)2

(r- 3) 2 = 1, cu ge ne ratoarcle paralcle c u d irectia u ( I, 1. 1) .
+ (y- 2) 2 +,
15. Sft se scr ie ecuap a ci lindrului circumscris sferclor (x - 2) 2

2
25 ~i x~
r2
25.
+ (y - lP +
+ zt =
+ ;. +
16. Sfcra x 2 + y 2 + ::~ - 2:- - 0 estc luminatft fie un fascic ul d e raze p aralele
cu dreapta x = _-. -= 'L S~t se grtseasca. f orma umbrei a runcat e d e s ferrt p e planul xOy .
195
8. Se considera suprafa\a (l:)r = ui + vj + u(J

v)k. Sa se calculeze unghiul
dintre curbele coordonate ~i unghiul pe care il face curba (r) u + v = 0 cu curbele
coordonatepesuprafa\a. Aplicatie: (r.)v= -1, (r,)u= +I.
Rezolvare. A vern r~ = i + (1 + v)k, r~ = j + uk. astfel ca. E = 1 + (1 + v)2, F c: u(l + v).
G =- 1
+ u 21
Prin urmare, unghiul curbelor coordonate este dat de
ak, reznlta N =
v'(x- U cos v) _
cosO=__!____
.J"ic
Ecuatiile normalej
Pentru aplic.tie a vern 0 =

l
'
sa
determinim unghiul 81 intre cu rbele
~) v = v0 , rezulta dv = 0 ~i du este arhitrar. Din ecuatia curbci

Folosind aceste rezultate in formula ( 14), ohtincm
(i'
-a2 j+z(x'+
2
r: .
"
cos 01
-Edu8v+Fdu8v
J.:.'l/2
COS
= -
.:;i
pe :E. Deoarece
prin diferentiere g&sim Bu
-8v.
+ G)]' I'
[E(E - 2F
v0 , u
-v
-v0 , astfd ca E = 1+ ( 1+ t0 ) 2 ,
+ J10 + 2v!)
+ v~)(3 + 4v0 + 4v!)jlJ:l
- (2
0I =
[(2
61
II
F-E
+ G)l/2 Ov
du(J: - 2F
Dar din intersectn ecuatiilor cclor doua curb~ giisim v

F = -v1 (1 + v11 ) :ji' (; = 1 + v~. Deci
Pentru aplicatie rezulta cos
.!__,
2t0
dcci
61 = arccos {- -
1
,J
Similar gAsim pentru unghiul 02 al curbelor
r., ::;i
-J.
l .ff
T relatia
-u0 + 2u~ + 1
cos 0., =
[(I+ u~)(3- 'lu 0 + 4u~)Jlf2

Pentru aplicatie gAsim valoarca 02 =areca!'
V}
9. Sa se determine unghiurik triunghiului curbiliniu dcterminat de curbele

(r,) tt + v = I, pe suprafata (l:) x = u cos v, y=u
(r 1) " = o; (r,J v = o.
sin v, z
- vf)j - 2v kJ,
0, a_<;tf eJ c.'l
a::
in punctuJ
v.
Rezolvare. Virfurile triunghiului sint punctele A (u = 0, v '= OJ, B(u = 1, u = OJ, C(u = o, v = 1).
unde A = T 1
T 3 ::;i C = T 1
T 3 Pentru suprafata :E avem E = 1, F = 0, G =
2, B = T 2
= 1 + u 2 Deoarece F = O,_rezuiU'i eel curbcle coord011ate sfnt ortogonale. Pri11 urmare, unghiul din A
nr
este .2:._. deoarcce rl ::;i r2 sint curtw' coordonate.

2
In punctu D(u = I, t = 0) avu11 F.= 1, F = 0, G
astfel dt dup5. formula { 11) obtiJJun
cos
!J = _.:,-_:E~',::d.::u:_:Sc:v:._+:'..._F:__:dc:':.'~~v::._
L 1 1~
deci
= arccos (-
du(E- 2F
+ G)lJ2 Ov
F-E
[E(E - 2F
astfel c~
+ G)]lfO
~)
In punctul C{Z! = 0, v = 1) avem E., 1, F ~ 0, G-=

Dupa formula (11) obfinem
cos
2 ~i pe T 2 , dv .... 0, iar re T 3 , Su = -Ov
-F
dv8v
Gdv8v
= __
_:_.::::.:::2..:::...:::_.:::::.__
[G(E - 2F +G)]' I' dv Sv
"
189
::;i pe
r 1,
du-= 0, pe
c..:.F
[G( E - 2F
+ G)]' I' =
,ji'
r,,
8u =- -8w.
17.C:Sa se scrie ecuafia suprafetei

conice;cu virful ln punctul V
toare
~i
a) V(O, 0, 0)
,.
~i
~i
b) V(1, 1, 1)
c) V(2, 2, 2)
d) V(-2, 0, 0)
e) V(O, -a, 0)
f) V(O, 0, 0)
18. Se
+ (zb)
'
~i
~i
~i
(C)
(C)
(C)
3x
~i
+ 6y z = 0, x + y + z + z' = 1, y + z = 2;
(C)
(C)
x2 + y 2
(C)
2 -
a cost, y
a sin t, z
are ca
27. Sa se
reprezinta o
0;
bt.
cere2 ecuatia conului cu virful V(O, a, 0) circumscris sferoi x 2
direc-
z = a, y 2 = ax;
z = 0, x' + y 2 - 1 = 0;
y 2 - 'lx + 1 = 0, z = o;
+ y' +
Se
19. Sa se scrie ecuatia conului cu virfulin V(3, 0, -I)

x2
yz
~2
sint tangente elipsoidu!ui - +- + --- I = 0.
~i curba
~i ale dirui generatoare
20. Sii se scrie ecuatia conului cu virfulin punctul V(5, 0, O)

ratoare sint tangente Ja sfera x' _v 2
z 2 - 9 = 0.
+ +
~i ale ciirui
nume~.
Se. nume;rte ,
gene-
21. Sa se scrie ecuatia suprafetei conoide, generate de o dreaptii cc se sprijina

pe dreapta d, este paralela cu planu] P ~i se sprijinii pe curba C, dadi:
a) (d) x
2, y
'
.x2
~2
0, (P) xOy, (C) - - - -
b) (d) 2x
z - 1 = 0, 3y- 2z- 2 = 0, (P) x
(C) x- 2z = 0, 2y- 3z
4 = 0;
c) (d) Oz, (I') xOy, (C) x = t, y = t 2 , z = ta;
X
d) (d)
e) (d)
0, y
+ 3y -
=
z
2;
+ II =
0,
Se numepe
2 =I= ; ' (P) X+)'+ z = 0, (C) X~ 1 =

x - I = 0, z = 0, (P) x + y + z = 0, (C) Oz.
0, z"" 0;
22. Sa sc scrie ecua!ia suprafetei de rota tie, obtinute prin rotatia curbei C
in jurul dreptei d, pentru :
a) (C) y = 0, (x- a)'+ z 2 = b2, (d) Oz;
b) (C) x- I = 0, 2y - z = 0, (tl) Oz;
c) (C) z = 0, y 2 - 2px = 0, (d) Ox;
.,
z2
d) (C) z = 0, -a 2
e) (C) Ox, (d) x
Se
nume~
y2
+-- 1 =
b2
0, (d) Ox sau Oy;
= y = z;
+)
2
f) (C) z = 0, (x
) ' - a 2 (x 2 - J') = 0, (d) Oy;
g) (C) z = 0, xa - x 2 - J' = 0, (d) Ox.
.s'
23.yaSa se2 giiseascii ecuajiiJe proiecjiei curbei de intersectie dintre suprafata

I = 0 cu planu] x + 'lz - 4 = 0, pe planul xOv.
-
-16 +i + z
2
24. 2Sa se demonstreze ca proiecfia curbei lui Viviani x 2

11x = 0 pe 'pJanul xOz este o parabola.
+y
25. Sa se ~aseasca ecuatiiJe proiectiilor curbei : '

12z - 6 = 0 pe pJane]e de coordonate.
196
+ -~' .-
+ y + z' 2
a = 0,
2
z2 - I = 0, 'lx- 3y-
1. Fiin.d
al pul\ctelor .
fixe este
~i
26. Sa se scrie ecuatia.unui cilindru derotaiie ce trece prin punctul M 0 ( -I, I, I)
+ I, y = 31 + I, = t - 2 I.
2
(u + v)i + (11 + v- l)j + (-u + v + l)k
are ca axa de rotatic drcapta (d) x
27. Sa se arate ca suprafata r =
r~prezinta o suprafatit cilindridL
9.5. Cuadrice pe ecuatiile lor canonice

Se nume~te elipsoid suprafata a carci ecuatie este
( 1)
Se
nume~te
hiperboloiU cu o pinzll suprafata a ca.rei ecuatie este

x2
az
dirui gene-
yll
22
b'l.
c2
(2)
+ -- - - -
1 = 0.
Hiperboloidul cu c pin:t.a poseda. doua familii de generatoare rectilinii :
sprijina
y)
-X + -Z = A (' I + - , -X - -Z = -1
ac
( 1 - -y ) , A
bach
Se
nume~te
R,
R.
:_+.:_ =1-'(1-2'..), .:_ _.:_ =...!_(1+

ac
(3)
E
bactJ.
!..).!-'
(1)
hiperboloid cu doua. pinze suprafata a cli.rei ecuatie este
(5)
Se
n.ume~te
paraboloid eliptic supralata a carci ecuatie este
(6)
curbei C
Se
nume~te
paraboloid hiperbolio suprafata a dl.rei ecuatie este

x2
(7)
y2
---=2Z.
a2
b2
Paraboloidul hipcrbo1ic arc doua. familii de generatoare rectilinii :
..
-:t + -y
a
:t
=- 2 ).z,
- - - = 2 f'Z,
suprafata
- a2 = 0,
-- -
a
X
1
= - , ).
).
+ - = - 1-'
b
(8)
E
R,
(9)
tJ.
R.
1. Fiind date punctelc fixe F'(O, 0, -c) ~i F(O., 0, c), se cere locul geometric
al puQctelor M(x, y, z) din spatiu, a caror suma a distantelor la cele doua puncte
fixe estc constanta ~i egaHi cu 2a, a> c.
197
,..
ob(iuem /MF'!' = 1a'

-
---.
rezult~ /MF'i
= 2a -
- - p~tcat,
---..
Ruolvare. Deoacece iMP!
---..
/MFr = 2a,
/MFi'- 1af:l!Fi, x'
+ y' + (z
/MFi = a - - z. Hidkind din uon In

x!+T2
a z2
a2
-~ + -
2
sau a
c2
---..
/MFl
~i
ot>(incm
priQ ridicare Ia piihat
+ x' + y' + (z- c)'- ia!MFJ,

,,
x' + y' + (z - c)'= a' + - z! - 2cz
+c)'= ia'
I = 0. Locnt geonwtdc O>te un elip,oid de rota tic in jnn>l axei Oz.
~i planul (P) z - :::._ =
2. Fie punctul F(O, 0, c)
0. Se cere locul geometric al
~i
punctelor din spa!iu, astfel ca raportul distantclor lor la punctul F

sa fie constant ~i cga1 cu .l._. c > a.
a
planul P
un hiJ>ert""''
6.
R"Zo/vare. Trcbuic oil dctcnuiuam pnnctclc M(.r, y, z) diu opa(in. pcutm ca.-e JMFi =.::_d(M, P),
d(M, P) fiind distnnta de Ia pnnctul At la piauul P.
Dfci 'MF!.
x!
+ y2 + (..; -
c) = -
c' ( a')
c
z - -
a'
san
,
!._ d~(ilf,
a
P), astfel cii.
aj
:r~ -,1-1'2
sa
ale par<'001''t
;;~
~--+
1=0.
c2 - a 2
a2
Prin urmare, locuf geometric e>tc un hiperuoloid en dona pinec, de mta(ic io jnn>l axei Oz.
3. Sii se giiseascii proicctia pe planul xOy a curbci d, intcrscc[ic a clipsoidultii

~9
~1
l
+
+-I
=
0
en
planul
x
+
.Y
+
z
I
0
""
i
sc
c
ctcrmine ccntrul
x
de simetrie.
o~ ~i
Rcsolvare. Pdn ehminarea lui z intrc ecua(iile cnchei >t<- intcscq;,. (C) x'
-~
-,l.~y
+ -,,! -f-
_;:2
I= 0,
x + y + z- 1 = 0 ob(incm ecnatia ci!indrulni pcok-ctaut 15x' + l8.ry

lly' - IS,,, - IXy1 - 27 = 0.
Dcci15 ccuapile
9
proieqici sint z = 0, i5.r' 1- l8xy + IJy'- 18x
- 27 = 0. llecxuc.cc 8 =
9 lJ I
/ > 0 $i 1\
= /
0, rezutta Ci\ proiectia Cote o c!ip.,ii. Coonlouateh ccutn>lni satisf<w sioternul
45x
+ 9y -
9 = 0, 9x
1.1y -
9 = 0
~i deci x =-.
y
I
14
14
x2
4. Sc dii hiperholoidu] cu o pinzi"t -
25
= -9 .
y2
z:!
16
'f
r - - - - - - I= 0
~i planu] (J>) 1x-
-5y - lOz- 20 = 0. a) S;1 sc scric generatoarcle rcctilinii care tree prin punctul
Mo( -5, 1, 2). b) Sa se arate cii planul P intcrscctea"a hipcrholoidu] dat dupii
douii generatoarc rcctilinii ale ci'tror ecuatii se ccr a fi determinate.
Rezo!va'C. Cc!e douii familii de gcnemtoare sint, dnpii (l) $i (4), <lcdc de
/l.E}(,
a) Pentcu detcrminacca generatoarelor rectilinu Cccute vom l'<lDe condi!ia ca x = -5, y = 1,

2
sa=vcrifice
de mai sus. Ob(incm ), = 0 $1 f' = 0, astfcl cit geuc.atoarc!e cerute sint
2x+ 5::
0, y = ecua(iile
.oJ. ~i 2X + 5z = 0, y = - i.
cu
1-
b) Pentru ca planut' P sa intersectezc hiperl>oloidul cu o piuza dupii dona geueratoace cectilinii

rebuie sa existc ),, I" E; R astfel incit Gi< $i G" sa fie coutiuute in P. Pcutru ca I' sa coutind Gl.
198
12. Sli.
In pm"c ""!I
este necesar ~i
+ 5y - lOAz din generatoare
este neccsar {>i
- 5y - lO!J.z -
suficient ca:, sistemul -ix - 5y - 10z - 20 = 0,

20 = 0 sa fi~ compai.ibil simplu ncdeterminat.
este -tx - 5y + lOz - 20 = 0, 1x + 5y - lOz suficient ca sistemul -lx - 5y - 10z - 20 = 0,
20 = 0 sa fie compatibil simplu nedeterminat.
laW:i. gencratoare este 4.x
+ .5y +
10z - 20
0, 4x -
-4x - 5Ay + lOz - ZOA = 0, 1).x +

Aceasta implica A = 1 ~i deci una
20 = 0. Pentru ca P sA contin8. G11
4x + 5!1-Y + lOz - 20!-1 = 0, -l!J.x Aceasta arata. ca. !J. = 1 ~i deci cea-
10: - 20 = 0.
5y -
5. Srtsedetermineloculgeometricgeneratdedreptele2x- 3oy
lax+ 3y - 6ocz- 6 = 0, rx. E R.
a!
~ + "'\'
Rezoltare. Eliminind pe oc din ce1e doua. ecuatii, g8.sim
6z- 6oc
0,
.:-
1 = 0, ce reprezint!\
nn hiperboloid cu o pinzi.\.
6. Sa sc scrie ecuatiile generatoarelor rectilinii ce tree prin punctul M 0 (1, B, -I)

apartinind paraboloidului hiperbolic 4x 2 - z 2 = y.
Rezolvau. Folosind formule similare cu (8) .$i (9), rezultii ca: ccle doua familii de generatoare
ale paraboloidului dat s.int
2x
+z
I
= Ay, 2x - z = -
). E
R,
t.L
n.
).
2x - z = llY. 2x
+ z =-.
fL
centrul
Punind conditia ca accstc gencratoare
sa treadl.
cele douii generatoare rcctilinii sint 6x
+ 3z
prin punctul M 0 , gasim A=__!:_

3
~i fl= 1. Prin urmare,
- y = 0, 2x - z - 3 = 0 ~i 2x - z - y = 0, 2x
+z
- 1-0.

7. Fiind date punctelc fixe.F(O, 0, c) ~i F'(O, 0, -c), se cere locul geometric
a! punctelor din spatiu. a diror diferenta a distantelor Ia cele doua puncte fixe este
constantrt ~i egaHi cu 2a, c > a.
8. Fie punctul F(O, 0, c) ~i planul (P) z - ~ = 0. Se cere locul geometric a!
c
punctclor din spatiu, astfel ca raportul distantelor lor Ia punctul F ~i planul P sa

fie constant ~i ega! cu .:_, c < a.
a
9. Fie punctul
F(o. 0, -~) ~i planul (P):z + ~ = 0.
Sc cere locul geometric
al punctclor din spajiu, ale caror distante Ia punctul F ~i planul P sint egale.
.
10. Sa .se gaseasca punctcle de intersectie ale elipsoidului
.r
..::..._+-+-'--I
=0
~
u
4
cu dreapta x = 4 + 2t, y = -6 - 3t, z = - 2 - 2t.

11. s;, se determine curbelc de intersccjie ale elipsoidu1ui.=:.
+ L9 + _::I=
16
cu plancle de coordonate.
xz
12. Sa se scrie ecuatia planului tangent Ia elipsoidul4
++3
9
in punctele lui de intersecjie cu dreapta x

199
= y =
z.
yz
0
0
13. Sa se gaseasca proiectiile pe planele de cootdonate ale curbei de intersectie

a e!ipsoidului 12 + Z:..
1 + ..::._
J - I = 0 cu planul Zx - 3 y + 4z - II = 0. Sa se
determine centru] fiecareia din proiectii.
,'
14. Sa se giiseascil punctele de intersectie ale dreptei x - 3

hiperboloidui ;
.x:!l
a) - 4
z!
+ y 2 - -9 - 1 =
x!
0; b) -
+y
= y - I =: ~ 6
cu
2..::2
-+ I = 0.
9
15. Sa se determine proicctia pe plannl xO= a curhei de interscctie a hiperbo~

~
~
~
loidu!ui; a) - 1 - -+ z 2 - I = 0 ;. b)-
-+ z2 + 1 = 0, cu planul Zx + y 3
i
J
- z +I= 0.
16. Sa se scric ecuatiile dreptelor
care tree prin punctu] il1,(6, 2, 8)
pe hiperbo!oidu! 16x
36) 2 - 9z 2 ~ 144 = 0.
17. Siisedetermineloculgeomctricgeneratdedrcptelc2x
2otx - 3y - 6otz - 6 = 0, o: E R.
~i
se aflii
+ 3xy + 6z- 6ot =
0,
a tuR.cpe,,
Reciproc,
xi
18.yaSa sezllscrie ecuatiilc gcneratoarelor rectilinii

, ale hipcrhoioidu!ui cu o pinzii
I = 0, paralcle cu planul 6x + 1r
3= - 17 = 0.
-i +9 -16 -
19. Sa se giiseascil punctele de interscctic ale drcptei ~
=.
loidul eliptic
~+L
!
2~ ;
Z
3
= :'.. cu:
1
..
!. lnh'Cllll"!!l
20. Sa se scrie ecuatia planelor tangcnte in punctele de intcrscc(ic ale dreptei

x = y = z cu : a) parabo!oidui eliptic ..::._ + ,., = 9::: b) parahoioidu] hiperbolic
2
4
.
x'
y3
---=9z.
2
21.
Sa se scrie ecuatiilc generatoarclor rectilinii ale JJaraholoidului ....::__:!: - ' L = z.
16
4
care sint parale!e cu planul
3x + 2y- 4z = 0.
j
22. Sa
ccuatiile gencratoarelor rcctilinii ale paraboloiclului hiper2 se determine
2
bo!ic 4x - 9y = 36o, cc tree prin punctul .11 (3. 0, I).
0
.<
23. Sa se~calculeze
unghiul
format de generatoarc!c rcctilinii ale hipcrboloiclului
~
~
cu o pinza+---I = 0, care smt paralcle cu planul x .+ 2;
+ z- 4 = 0.
9
1
16
,,
Sf(J"'li
a) parabo-:
h) paraholoidul hipcrho!ic ~ - .'::.. = b.

2
Se """"''~'1
team
Sa se
cu
10.
INTEGRAREA FUNC'fiiLOR
10.1. Primitive
- 6oc
= 0,
plnza
Fie f o functie reaJa definita pe un interval I. Se nume~te primitiva a functiei J pe I orice

functie F definiHi !]i derivabiHi pe I astfel ca F'(x) = /(x) pentru orice x E I. Daca F este o primitivl
a fuR.ctieifpe I, atunciF + C este o primiti.di a functieifpe intervalu~ I, oricare ar fi constanta. C.
c:
Reciproc, orice primitiva. a lui f este de forma F +

Se nume!}te integra13 nede1initl'i. a functiei f multimea tuturor
teaza
J f(x)dx.
primitive~or
functiei
Avem
J af(x)dx = a J f(x)dx ~i J U(x) + g(x)]dx = Jf(x)dx + J g(x)dx.

PrezcnUim citeva mctocle de calcul al primitivelor.
1. Integrarea directa. Principalele tipuri de integrate :
1)
Cx"dx
= - --x"+l
2)
3)
~)
d.X
.x 2
=-
+ az
arctg-
dx
-Jx2
a
6) ( a"Jx
)
arcctg -
I xI+ C;
+ C,
1
- a"
In a
10) (
+ C,
C~ =
~=
)cosx
~ sh xdx :~
a=/=- 0;
~sin xdx =
- dx
-cos2 :~>
+ J x 2 +a I + C,
=arcsin.~ ~t- C = -arccos~+ C,
cos x
tg X
I
I
-t-
ln tg
)smx
11)
+C=
)x
ln I x
5) (
rlx
) y'ai-:ta
9)
1; ( dx =In
a +C,a#O;
-dx
- = -I I nx-x2- a2
2a
x +a
8)
n =I= -
7)
+ C,
n+l
In
chx
>
e"
2.
C;
>
0;
+ C;
C ;
-t-
In I cosec x - ctg x \ t- C;
+ .:C.) + C =
4
+ C;
= sin x
C ; ~dx
- - - = - ctg
2
sin ;~
~I +
0; ( e"cit-
+ C; ~cos xJx
tg (.:'_
2
~ ch xdx =
In I tg .
shx
+ oec x I + C ;
+ C;
201
!}i
no--
12) ( Jx
adx
='~~+_':.In
2
2
jx +
Jx
+a
1.+ C,
a,;,
0;
13) ( Ja'!.- x2dx=_.::_Jae -x2

)
2
+~arcsin..::..
2
a> 0,
2. CaJculul primitive lor cu ajutorul schimb:lrii de variabih'i. Fie functiile u: I --.. J ~if: J
Presupunem ca. u are deri1ata continua pe I i ca. j cste couthma pe J. Daci1 f f(t)dt = F(t)
atunci /(u(xl)u'(x)dx ~ F(u(x)) +C.
R.
+ C,
3. Metoda integnirii prin parti. Fief ~i g dona functii definite pe intervalul I. Dadl f ~i g au
deri-rate continue pc I, atunci se poate aplica formula de integrate prin plirti
f fg'dx
~ fg - f,gf'dx.
.
"1. Primitivele funcfiilor ra"tionale in x. F1e R(x)
P(x)
= -,
cu grad P(x) <grad Q(x). Dacl
Q(x)
CJ(x) = (x- x 1 f".ct . (x- x.,)a:t, unde xj, j = 1, 2, ... k, sint riid.iicinile reale distincte ale polino-mului Q(x) ~i r:x 1 E N, j = 1, 2, ... , k, este ordinul de multiplicitate al riidiicinii X;. atunci descompunerea in fractii simple a lui R(x) este
functic
(I)
Daca polinomul Q(x) are radacini coinplcxe de forma a
atunci in descompunerea ( l) apar fractii simple de forma
+ B1
d
- --'.A'-""-x'---'-;-'B=-""'-::+ px -i- q + ... + (x' + px + q)" . un e
A 1x
,\'2
Daca gcad P(x) ;;, g.-ad Q(x), atunci sc face
x,
ib de ordin de multiplicitate m,
+ px + q =
(x -a - ib) (x -a
astfel
ca.
b)' I'']
dx,
(2)
Pl(x) , cu
Q(x)
grad P 1 (x) < gcad Q(x) ji C(x) un polinom in x. Reducem astfel problema la. ca.zul trata.t mai sus
5. lntegrarea anumitor functii irafionale. a) Integrate de tipul
.,
ax+
(ex+
-t
b)',/',
impArtirea,
, ... ,
(ax+
ex+ d
R(x)
C(x)
+ ib).
(3)
unde R estc o functie rationali'i. ~i p1 , q1, . . . , Pn 1r sint numcrc intregi.

Da.ca. ~~ = c.m.m.m.c. (q 1 , . . . , q~), cu schimbarea de variabilil
ax+b=t'*
ex+ d
.I
(-I)
integrala (3) Sl' reduce Ia o iutegral.i a unci functii rationale .

b) Integrale de tipul
p m(x)
dx, P m(X) fiind -polinom de grad m,
./ax 2 i- bx --1 c
(5)
Se sr::ric
dx ~ Qm-t (x)J ax' + bx + c + A ( l=;;=crl=x;=c=~

) ,/ax2
+ bx + c
(6)
unde Qm~ 1 (x) e:-;te un polinom de grad m - 1 cu cocficienti nedcterminati, iar A este un parametru
real. Se deterrnina polinomul Qm ..1 (x) ~i numilrnl A prin tlerivarea identitiitii (6).
c) Integrate de .tiput
202
Cu aj.ntorul suPstitutiei
(8)
aceasta se reduce la tipul precedent.

d) Integrale ~itlome
(9)
Calculnl primitbclor functiilor binomiale se reduce la calculul primitivelo.r functiilor rationale numai
in urmatoarele cazuri stabilitc de Cebi~cv:
1) p EZ. Se face substitutia. x
2) m
3) m
"+ 1 +P
. Dadl
zr, under este multiplu comun al numitorului lui m ~ n.
+b=
Z. Se Iace su b shtutm
.
. ax '
E
z.
.
I ui
z ' , un d c s este numttorul
p.
Se face suhstitutia a+ b.~-"=t~
"
6. Primitivele func!iilor rationale in ginx ~i cosx: fR{sinX, cosx)dx, unde R{u, v) este o
functic rationalii. Substitu1ia tg ....:....
2
Se tine srama di.
2t
SlllX
(I)
(2)
cu
t conduce la calculul primitb!M unci functii rationale in t.
=---,
1 -f- t 2
1-
(l
= --I+ t' '
COSX
flz
2
- -ctt.
1 + t2
(10)
Calculnl primitbei date poate fi sim"plificat in urm.itoarele cazuri:

a) R(sinx, cosx) = - R(- sinx, cosx) ~ cosx = t;
b) R(sin ;r, cos x)
- R(sin x, - cos x) ~sin x = t;
c) R(sinx, cosx)=R(..:....sinx, -cosx)~tgx=t.
7. Integrate algebrice JR(x,

ax 2 + bx + c) dx, unde R(u, 11) cste o functie rational~. Calculul
integralelor algchrice se rc(lucc la calculul primitivelor functiei rationale astfel :
a) dad\ ecuatia ax 2 + bx + c = 0 are radacinile reale x 1 J?i x 2 , se face substitutia
sus
Jax'
+ bx + c ~
t(x- x1 )
{sau
t(x- x,));
(II)
b) da.d'i. a"> 0, at unci sc face substitutia

(3)
(12)
\
c) dac<l c
>
0, atnnci sc face substitutia
J~x 2
(i)
-:-
b.'f
+c=
J-; + tx.
( 13)
'
(5)
(6)
1. Folosind substitu(ii trigonomctrice, srt se calculcze:

a)
x'dx
: b) ( .j~ dx: c)
dx
)-Jt-~"
)
x
)x.Jx2Rezol~are. a) Substitutia x = sin t conduce la
sin 2 tcost tl=

I
~ 1- ens 2t Ut=-t--sin2t
1
l
cost
2
2
i
I arcsin x- ~x
I
=2
.
2
203
J-1 - x +C.
2
j~
X=
~ ./7+'1
-
f=>
I I
dx =
J-
I + l n t g -t + C = x 2 + t - l n
= coot
-2
I
sin!
--~dx=-2
c) x =
cost
dt
c05 t
-~
II + .j;i'TII
x
dx
=
1
x-yx2-1
.jit
~sin' I+
dt =
sintcos't
cos' t dt=
sintcos1 t
+C.
~ dt= t+
}'dt
-dt+
t
~ -sial
cos!
--~
sia I
I
C= arccos-+
C.
x
2. Folosind substitu(ii hiperbolice, sii se calculeze:

a)
f Jx-
2x
+ 2 dx;
Rezolvare. a) Scriem x
~Jx _
2x +
x-
2-
+2=
2x
dx = cht dt deci
J x + 2x dx;
b) j
(x-
1) 21
b) x
2x
(x
1
-L
= x
4- {x
+ 1(3 =
Deci
e-
1)2
=
= (-'-2
+ tr~-
=;=
(3
2x
= x)-312dx.
2dx~-~J~chtdt~ ~ ch'tdt~ +sht chi+ : t+ C=

I J
I
J x' 2x + 2J + C.
x'- 2x + 2 + z In/ x- 1 +
Ish!
+2
-1.- (x
1)
_!_In / x
2
Efectuam
este x
1-
= - - -1
e
l)dl
-~.
;fr:
=..!.. (x +
,,
1)(3- 2x- x 2)-1 / 2
+ C,
2 dx = - ch1 t
1.= 2tht;
2
- d t = _!_ ( ch tdt = _!_sht
ch2t
4)
.
4
deoarece shtt =. chzt- 1
(t
C =
-~
Rezol vare. a)
~i
g{x)
,Jl-.x!
- ..j l
(xz+a2rn
Fie
j(x) = earcsln
:r,
g'(x)
./1-x'
astfel
ca f'(J
4. Sa se i
a) ( xtl
) ~.
+ K)!
3-~-~
3. U tilizind metoda integrarii prin parti, sa se calculeze :
a) f
x
earn-in x dx; b) \ex cos X dx; c).
dx
, n E N.
4
'
l,=xf>'+~
de unde se o~
21
d)
~ ,.. ~
Rezolvare.
!nmuljind -~
fa.cem x = 1 :~
/(~J = eareatn :.
./1-x'
.__,=x=~earcSin x
) ./1-x'
earcstri. x _ (
204
dx
earcsin :r _ I.
~ _.,_,_1. '
>+ 3
Ultima_integrala se calculeaza folosind diD. nou formula. de integrare prin p<lrti. Lu.l.m
I
. x :ji g(x) = x. Deci
~i g ' (x) = 1, astfel ca. j'(x)
earcsm
~.1
''
=-./-=I~-~~=- e3-rcsin:.
- x 2 Integriud prin pi1rti, ob}inem
( earcsin x dx
(~
-fshlchl- -ft+C=
ch2 t-sh 2 t
4
4(1.- th'IJ ~ 4--"''-'--=-..:.. ~ - ch2 t
ch2 t
( (3- 2x- x:!)-a/2 dx = (

)t'ch2t
)
/()-
I= ch t cu dx = sbt dt. Decl
(~-)- 312 -
.,f
,,;
!ritocuind mai ,
c-
2.
+ 1 + .Jx + 2x j + C.
substitutia
r;
e) Fie I. i
ul~ ~sh'l dt~ ~+ )ch21-
.Jx" + 2x -
;i
Alegem acurn /{~
1;
(ch 2t + 1); x - 1 = sht
1. Substitutia convenabil.'i
~Jx'+ 2xdx= ~Jch'tc) 3 - 2x- xz
1 i facem suiJsti.tuf:i& x- 1 = sbt. astfcl c1
In calculele anterioare am folosit relatiile ch2t- sh2t
ch'l
c)
b)
forma
lUdlc:ii
lalocuin.d m.ai sus, deducem.

1
::s
2. ( _ J-r::-;;, f
X) ea.rcsla J:
C.
2
'o) Pracedam ca Ia punctul precedent. Fie /() = e. f'() = cosx. ast!el cf. !'() - e
- sin x. Obtinem
I=
Alegem acum j(x)
f e* cosxdx =
t() -
f ej; sia xcix.
e"'sia x -
ca.
e"' cos x +
e*, :'(x) = sia x, j'(x) = e, g(x) = - cos .r, asUel
:=
f e sia .rdx =
cf.
+ J e% cos xdx """
- e cos x
I.
lrilocuind mai sus, obtinem

.
f (x~ + a 1 )-dx.
e) Fie I =
= sht dt. Deci
+ cos x) + C.
Integrlnt prin pll.rti, luind
+ a~)-, g'(x) = l ~i deci f'(x) = - 2nx(x1 + at)-n-1, :(x) = x. Obtiaea

1
2
x{x' + a 1 )- + 2n J x 1 (x1 + a 2 )--ldx = x(x 2 + a 2)_,. + 2n J [(x + a ) - a~](x' -P- a!)-~-lb,
2
I = x(x' + a'r + 2n f (x2 +.a11 )'-ndx- 2na J (,'\"! + a!)-n-ldx,
2
I,.=- x(x1 + a 2 )- + 2nl,.- 2na !,.11 ,
J(x)
r. =
e
I = (si x
2
=z
(x'
11
de unde se obtine urm1toarea. formula de recurenta. :

X
(s
a-n
1,.+1=--.x+a)
2n a 1
Deoarece 1 = (
1
)x+a'
_!_ a.rctg!....
tsa
a) C +
) x3
d)
dx;
b) ( x'- 3x
2n-1
_
2nas
I,.,n= I ,2, ...
+ C, din relatia de recure11.tl pute111. obtiB.e succesiv 11 ,

+ 2 dx;
)x3+2x1 +x
)~ 2x
; f)
+1
-=-'-'-dx ;
(' + ""'+ 5)'
, ....
d X.
x+1
1
..
+3x+2'
2x3
--1.x+l
dx.
Rezolvare. a) Descornpunerea. tn fractii simple este
x+3
A
B
-~~.::..-- = - + - x(> - l){x + I)
x
x - 1
e8-rcsio ~
!nmultind aceastl!.
relati~ cu x ~i apoi f!clnd x =
d
+
3x =
x3 -
~( - -3 +2- + X
X~
= 1.
~i apoi
+ 21alx -
11
+ h>.lx + 11 +9
'
-
1. Dcscompuaere !a fractii simple are
forma.
x'+Zx'+
b) Rldllcinile nnmitorului sint x1 = 0. x, = x, =
x3 -3x+2
Deci
) dx = - 3lnll
0, obtinem A = - 3. !amulpm cu x -
fa.cem x = 1 ; rezultli. B = 2. Similar, ob1inem C

\
+ -C- .
B .
=-+__.,..,..-+
>
X+ 1
205
-~C.::__
(x
1)
Aduclnd la acela$i :aumitor .,i ~gaJind coeficientii termenilor de acela$i grad, o~fihem A
fi C= -6. Deci
(x
' ~i '
,,:
c)
Numitoml are radacini complexe
1 .
deci
] dx = 21n )xi - In)x
I)'
2.x
3x
2, B = -
+ IJ+ - 6-+c.
X+
z(x +~X+
+ 2 =
==
I)=
z[(x
;r
7
+-.DeCl
lfi
[~
x-L[
'
dx = 2
2x +3x+2
4
J(x + ~r+
dx
I \
+S
dx
+ -i[~ ---
- - = -~l
2x2 +3x+2
1>+3
dx
2x 2 -r-3x+2
176
~x
-4
ln(2x'
+ 3x + 2) +
hl (2x 2
a;ctg ~
+ 3x + 2) + g ..ji
+ C.
' d) Numitorul are didiicini complexe ~i deci se poate scrie ca sumcl. de patrate : x2
-ix
5
2
"""' (x + 2) + 1. Mni intii facem sa apara. Ia nnm&riitor derivata parantczei de Ja numitor:
(
)
(,
dx=_.!..(
x+l
(x
+ -ix + 5) 2
-ix
-)-
dx-(
+2 =z
+ 5f11
-x--:,-_,.._~-,-x-+--,:-5 - ~
In ultima integrala notirn x
2.v+i
(x 2
2 )
"
[(x + ~~-: +
dx
(x2
+ -ix
+ 5)2
;]2
~i obtinem
Tinind ~ama de exercitiul 3, c) (in care se ia n = 1), obTinem

12
=-
(z
l)-
+-1 arctg z + C =
x+2
-:-:-:--...,.--~2(x'
+ ix + 5)
+-
arctg(x
+ 2) +
C,
astfel di
(
e) (x
1)2
-f- 1
(x 11
+ 1x +
5) 2
(x- 1) 2 (x2
+x
dx = -
+3
+ 1x +
.'f"
--::----'---c- - arctg{x
2
2(x
:5)
+ 1) + C.
-!- fJ2. Descompu&rea ia fractii .s,irnple este

Ex+ F
X -
Prin identificare se obtine _-f
+--'--(x2 + x _, ))2
2
9
l
2
B = - . c~~--. D
9
9
+J
+x +
2x
x2
1-
+ ,..,3
r;
a.ct~
206
2x+l
--,=- ;
"-v3
A poi
+ =
'
+-~3 )' +
In
---=---+ 2-l~ ---=---+x+l

6
3
x +x'+
x2
final obtinem
x
1
x 2 +x+l
2
2x+l
---"--+ -ln
.c:___:_.::.__:.__ + -1 -. arctg - - - - +
2
3(x' -
l)
impi1rtirea.
dx
zxz--tx+l
~ .:=_ + x + _!. ~
4
(x -
x'3
2x2 --1x+l
f) Efectua.m mai intii
- '-
1)
= _.:..
2
7x- 2
2-2 x 1,1
x
2
+ 1 ~- ~
'22x
dx=x:
5.
sa.
a)
ca
-ix+
ll2x-2 1 dx+
+x+: \
Jx-2x+z
sc calculezc :
dx
; b)
J-; + ;;-;
xsJ;;:-::j
~ Jzx- Vzx- ~
1-
l~v~+v-;
J
dx
dx
, C
x J x + 4 dx;
v,~.,1+
xl
f)~
X,
c) ~
= t\
Rezolvare. a) Pentru eliminarea. radiC<\lilor se face substitutia x
)t+l
1:
b) Procedam similar, punind 2x -
12x-1(2x -
+C
aducind Ia
+C
= 2x1 ' 2
)t
1)1' 2
t+l
+ 6x 1 ' '
113
3x
6ln~xlfG +
1 = t', astfel incit
~ (2:- dt ~ 2\
__:_ dx
)Jzx-1-
ca.
astfel
~~~dt~6c___::_dt~61(t'-t+ 1-~)dt=
dx 3
)Jx+:./x )t'+''
= 2t 3 - 3t2 + 6t - 6ln\t +
astfel
7x- 2
x./2- 1 -.J2
x../2 + l-../2
d)
C.
.j3
3'1 3
-t
(t +
+-
1
-)
dt ~
t' +
t-1
+ 2(2x
1)1''
+ ln~(2x
1)11~
1]
21
1\
+ C.
+ ln(t -
I)'
+ C.
acela~i numitor ~i ideoti!icind coeficien\li puterilor lui x, gasim o ~ _!._,

-1 a, ~ 0. a,
1
0 ~i '). = -
2. Prin urmare:.
f.J x' + -!dx ~ _!._ (x
-1
+ 2x) J-;s+i- 2\o

.
207
(x
+ J;;-:;:1) + C.
_!._
2 ,
d) Efectulim mai il:il.tii substitujia x = -
~i obtiteJJl
d)
dl
,; 1 - ,,
~i
:priD derivare ! raport cu t obtiaem

e) sin
).
..,/l-t2
~,
Prin identificare obtinem a 1 =
0, a: 3
= ~ a4
= 0, A =
+ .jl::ti
astfel ca.
f) cos
- 1 (2t ' + Jt) J-1--2
- t -
I
8x 4
~ - - {2
+ 3x~) J-.x~ - 1 -
substitutia 1 + :r 1 ' '
t 3 , astfel col x = (t3 -
~ x-t11( 1 + x 11')''l d.r=
stitutia 1 + x- = t'. Deci x
11+11
1-1
= - 1 In - i
l)t, dx
12 ~ (t'-
)t
- - 1 arctg t
astf-el cA.
C.
1
=-.
m+l
Deoarece - - = 2eZ, se face
3
n
l2t 2 {t 3 -lpdt. Deci
t~) dl =
1
: t7 - Jt
3( 1 + x'l)H3
C;:::::
+ c.
p=
[ _ ' ' - dt
4
+C=
1
m+ 1
- - . Deoarece - - + p = OEZ, se efectueaza
~
n
1)-''' ~i dx = - t~(tl - 1)-~ 1 ' dt, a;;tfel .incit
{'t
= (t' -
f) In acest caz, m = 0, n = -1.
dx
n =-, p
~ ( 1 + x'''F'3 -
((I+ xj-d
)
--,
3
. 1
- arcsta 8
x
e) Este o mtl'"grala bmoma cu m
. t
-J arcsm
-l
sub~
f[_.!. ( -1-, - - 1- ) - _!._I_] dt ~

J
4
t-1
t+1
t2
+1
+ C = -I In
i
a) (
dx
; b)
>;n X
<IX; C)
dx
) 1 +sin x + cos .x
) 1 + siaz x
) (sin x + cosx) 2
d)
~sin 3x cos 5x dx;
Racivar~.
e)
a) Notam tg ...:_
~sin
=t
d-"
) 1 + siu x + cos x
dx
dt
~ J~ ~
~cos Zx cos 4x cos 5x'dx.
sau x = 2 arctgt. Deci, dupa rPlatiile (10) obtinem
~ (_<l_t_ ~
h) Deoarl'"ce R(- sin x, r.os x)
Jr 1 +,;.s;nx x
lOx sin 8x dx; I)
) 1
= l
+t
ln'l i
If+
~In ltg .:'. -~ II

2
f-
c.
R(sin x--, cos :r), efectuiim substitutia cos x = t, astfcl "di
I,_rzl
2,/2- n :-,+-./'::2:-
208
cos x -
,;z:l + C.
+ C ~ -2../z-2-ln cos x + ,jz
c) Punem tg x = t, astfel ca.

I
----'---+c.
tg X+ 1
---+C~
1
d) Deoarece sia Jx cos 5x = - (sia Sx - siD 2x), rezulta
2
_.!:._ cos 8x + _!:_cos 2x
+ C.
1
( si11. lOx sia 8x dx = __!_ sia 2x - - - sia tax
).
-!
Ji
+ C.
( sin Jx cos 5x dx = )
e) sin lOx si118x
-!
1ti
(cos 2x -cos llx)/2 !ji
f) cos 2x cos .ofx cos 5x
I
-(cos
6x
2
+ cos
2x) cos 5x = (cos llx + cos x
+ cos
+ cos
7x
3x)J4,
astfel ca.
1
(cos 2x cos .ofx cos 5x dx = _.!._ (-- .!in lb
)
-!
II
7. Sa se calculezc :
2ez, se face
~[
-~C
)(x-l)../x'-3.r+2'
Rezolva7e. a) x2
Jx
3x
Jx
t2
J
2
~---.
2 -2t
x2
-1
(x
21
_ _::;__
dt $i
astfel di.
x -
C.
2x
,.
+ J .x 2 + 2x + 2 = --"---.
2(1 -
~ ( (~
)fl.
1)
+ J x' +
implica
t2-2t+2 dt
12( I -
I)'
(t' -
- -
1
- ) dl
t-1
+ 2) +In (x + I+
Deci
I)
I(
-lull -
+C ~
J x' + 2x + 2) + C.
c) Folosim substitutia
1 - 2t
x~---,
t2-1
2)'''
~ 2 (.:..-=2) 'i' +
%
- ( X-
(2 - 21)'
+ 2x + 2
C.
)(x+ 1)../x'++ 1
~ 2 Cit ~ 21 + C
+2
dx= - ---=2':..'_-:_l_:ic.l_-_:i_ dt !ji 1
~ - - 1X+
ca
t~
-3x+2=---,
t2 - 1
~~
l)(x - 2). Efectuam. substitutia
+ 2x + 2 = x + t
rlx
) 1 + ...}~ 2
-~C
P-2
.j dx
) (x- 1) x2- 3x
b) Substitutia
t(x- 1). Obtinem x = -2 - - , dx

t - 1
+_!_sin Jx)
3
J 1+../'+2+2'
2 = (x -
+2=
3x
2 -
+ sill x + _!:_ sia Vx
J x~ +
Jx
x +
+x+l=
~ - 2
dx
{x+l)"'x 2 -!-x-t-1
1= 1
-t
+ tx
!;!i deci
+ t - 1 ,dx= Z{tz - t + l) dt. Obtiuem

(1' - I)'
t"-1
~ -dl t 2 -2t
~(- I
t
- -I- ) dl ~ ln(l 1,
ln!l -
1-2
~In IJ x' + x + I - 1j - In JJ x + x + I - I - zx! +

209
14 - P.robleme de rn.atern.a.tlcl supetioare- cd. 222
c:
21
+C
.,'I
10.1.2. Probleme propose spre rezolvare

I
8. Folosind substitutiile indicate, sa se ca,lculezc:

a) ( ~, x ~ -In t; b) ( x(5x 2 - 3)' dx, 5x'- 3 ~ t;
',
+1
) ez
j'ih~
"
~~ l'i'''
.
~ J~~"
c)
e) (
d)
= t';
, X+ I
x dx
J ,Jx +
~ c';
dx, x
1
-x Jx
dx,
X=
t';
f) ( 1n 2x . ~, X~ c' .
) In 4x
9. Folosind substitu}ii trigonometrice convenabile, sa sc calculeze:
r J~ dx;
a)
e) (
x'dx
J .j2 ~ x2
( (I + x')3 1'
)
dx ; f)
)'\fl-x2
b)
x2
rJI- x'dx:
J
:c)
d) [ _ _d_x_ _ ;
.,Jx( I
x)
dx.
10. Utilizind substitutii hiperbolicc convcnabile, sa sc calculeze:

a)
~ J a' + x' dx, a
d)
~(I-
;-
' ..
~
7' 0 ; b) (
dx, a
J "/<t2- aa
of
0 ; c)
2x- x 2) -3 "dx.
11. Folosind metoda substitutiei, sa se calculeze :

2" dx
; b) ( ~; c) ( x + (uccos 3x)' dx; d) (
a) (
} J1 -
'
) e"
+1
J1 -
r -
dx;
e"
} , 1e
Yx'
dX , f) (
COS 2x
dx ; g)
dx '
'
J 4 + ros22x
) ..)x cos 2 ..;x
12. Sa se calculeze prin metoda intcgrarii prin parti :
e) (
)
1 -"- X
1 + ,Jx
p)
a) (In x dx b) ( x e dx c) ( xa" dx d) (
x
e"" xdx
)
. '
}
'
)
'
}(1+x'J3 1'
'
e)
~ x:
h)
~ x e" sin x dx :
~ eax cos bx dx,
ln3 x dx; f)
2
of
0, b
of
19.
~ x 2 e' sin x dx;
0; g)
~ x 2 e2 dx.
i)
~sin
sr.
a)
~---;=:'11
d)
~-==-
13. Sa se determine o rela}ie de recurentil pentru calculul integralelor :

a)
r.~~x"e"d,;,
"EN; b)
a7' 0,
~ f (a'- x') - dx,
r.~~ln"xdx,
n
la=
~ f sin"x dx; " e:N l e) I. ~
N: d) I.
n EN; c)
=fsin-"xdx, n EN; f) I,~ftg"xdx, n eN; g) I;=fe"cos"xdx,
a of 0, n
E N.
2x + 3
)r3+x 2 -2x
x' - 5x + 9
)-x2 -5x+6
dx; b) (
a) (
d) (
,
} (x
dx
l)(x
+ 2)(x + 3)
g) ( __'_ d,;. h) (
) xt- 1
j) (
)
(x
'
dx
l)(xt + x
(x 2
1) 2
dx; c) (
)
; e) (
x' i- x + 1
x 3 +x
dx
) (x'- 4x
+ 3)(x2 + 4x + 5)
3x + 5
dx.
+ 2x + 2)2
'
i) \
; f) ( x' + 6x- I
) (x - J)'(x - I)
x'dx
J (x + 2) 2 (x + 4) 2
3
6x + 12x' + 6 dx ; !) (
; k) ( x' J x3 - 6x2
+ l2x
dx;
- 8
'
dx
) x' + xs
a iat'""'''"''"ql
= max 3,.
tE;i~n
210
dx l
'
3 ~.-;
a) (
dx; b)
) zJx + :./x
J;-
d) (
( ~J+x- 1 dx :
+ 1)
Jx-1
dx: e) ( ('
J ;;; + 1
c)
)"l+x+l
113
dx; f) (
(~)"' ~.
x
Jt+x
16. Sa se calculcze :
(
x'<lx
a) ) .jx- x +
~x(:~:)'''dx;
x'
d . d) (
x'
b) ) . j l - x' dx; c) ) ,jl +'
I ;
17. Srt se calculczc :

a) ( x3 ( l + 2x2) -a/o dx i b)' (
~ 1 c) ( x-'(2
"),. 1+~
)
d) (
1 e) fx-2( l
dx
+ x')-312 dx;
J ,lx Vl+ {lxa

J
( J x ,\x . : h) ( x' ~ ( l + x')' dx;
J l+~x2
J
+ -~')-&Is dx :
( x'( l + x 2) -112 dx;
f)
g)
dx
1] 3 ,/x'+ 2x'
)(x+
X'
i) (
:;j + Vfx_ dx.

..}x
18. Srt sc calculczc :

a) (
b) (
<1x
d.<
c) (
) sin x + cos.': ~
cos x
d)(
dx
c ) ( sinx-cosx
) sinx(2-f-cosx-sinx)'
) sinx+2cosx
3 t- 5 cos.
g)
c) ~
dx : h) c
cos
sin
2x
k) (
p)
dx
sin x cos 2 x
'
i)
dx
4
x cos" x
dx
'
sinx
3
) (1-cosx)
dx.f)(
,
c~
dx; j) r
cos
sin
3
r ~ ; m) (cos~ cos~ dx;
1)
) sin" x
~sinxsin2xsin3xdx;
q)
+ 2 sin x + 3
n)
~sinxsin ~sin:
dx
x cos3 x
dx;
;
r sin ~cos ~ dx ;
)
dx.
19. Sa se calculezc, folosind substitutiile lui Enler, integralele :

a) C
dx
b) C
x dx
c) (
dx
) x.j x' + 5x - 6
) (x - 1),/ I + x - x 2 '
'
) ,j l - 2x - x'
d)~ 2"1- x~x+ I- x'
e)
~(I +:')'1''
20. Srt sc calculcze :

a) ~(x'+ 1) 2e2 'dx; b)~ xsinxcos2xdx;
d)
l e) I.=
cos" x dx.,.
dx
) ..je2 ' + e"

(
g) )
; e) ( (x213
---t- 1
+ xll3)-2 dx;
c)~e2 'sin2 xdx;

f)
r
)
dx
x.Jx2 --r x +
.
'
dx
(x -1- 2) 2 (x
3) 2
10.2. Integrala definitii

Fie J o functie definiHl ~i mii.rginiHi. pe [a, b]. Fie A: a =
< x 1 < ... < x. = i o diviziune
a iatervalului [a, b] ~i 8 = x - x 1_ 1 , i = 1, 2, ... , n. Norma diviziuaii 6. este llUr81irul u(A} =
x,
ma.:x 3,.
1~i~n
211
ata~tl
Su.a Jtie-llll
fuactiei f. corespuoza.toare diviz\uaii <1.. este deliaitl prin .

n
aA(f) = };/(~,)8,, 1;, E_[x,_1, x.].

i=l
(I)
i'uacfia f este integra.bilcl pe [11, b], j E 9"([a, h]), dacit existcl. un numar I E R cu proprietatea cl.
peatru orice ~ir de diviziuni (o::l,.) cu u(A,.) -+ 0 av-em a,.,.{!) ~ I,oricare ar fi puactele intenaediarc
,;, e (x,_1 , x,J. Numiirul I se nume!jte integrala. lui f pe [a, b]

Functia
f este integrabila pe
Vc
.,
~i
se oteaza I=
[a, b], j E 9"([a, b]), dacl. !ji aumai daci1
> 0, 38, > Oiu(L'.)
<i
J/(x)dx .
8,~ia4 (/) -I! < c, 't'i;,.
(2)
~i
Fie m,""" inf f(x), M =sup f(x), pentru x e [x171 , xt]. Sumele Darboux: superioara SA(/)
inferioar.l. s4 (1) se defiaesc pria
;.
SJ/)
= };
i=I
M,8,, s4 (/)
= };
m,8,.
i=l
1. Criterlul lui Darboux. Functia f este iutegrabil<\ pe [a, b] dadi.
2. Clase de
func~.ii
~i
(3)
num.a.i dad,
integrabile. a) Orice functie continua pe [a, b] este
integrabil~
(i)
pe [a, b].
b) Orice
integrabi!A
pe functie
[a, b]. ml1rginita care are un num.ltr finit de Puncte de discontinuitate pe [a, b] este
c} Orice functie monotona. pe [a, b] este integrabiHi pe [a, b].
3. Proprietifi ale integralei defiO.ite 'i ale funefiilor integrabile. a) Orice funcfie integrabill
pe [a, b] este rnArginit.i pe [a, b]. Reciproca .nu este, in general, adevarau.
,.
b) DatA
f.
g E '7([a. b])
~i
R, atunci
/ +
~g
:T([a, b])
~i
~ (/ + ~g)dx = ~!dx + ~ ~ gdx.

c) l!dx = - ~>dx, ~>dx = 0.
d) DacA
f.
K E
:r
([a, b]). atunci fg E '7([a, b]).
e) DacAf. g E :T([a, b])
daca
rn
g(x) l> 0, atunci
f) Daca
general.
~if(x) "'g(x),
Vx E [a, b], atunci
~: tdx > 0.
9"([a; b]), atunci
If/
9"([a, b]) $i
~/dx "'~: gdx. r.
~~: f dx/ ~ ~ //[dx.
particular,
Reciproca nu este adeva.ratl1
g) DacA /E :T([a, b]) 1i m ,;;f(x),;; M, atunci
existl ~. cu m ~ ~ ~ M astfel eel
~:jdx = ~(b- a)
V. Metc.WJ
derivabiiA
(prima: formula de medie).
h) Daca j estc continu-a pe [a, b], atunci e:x:ist:l. un punct c E [a, b], astlel
~!dx = (b- a)f(c)

'_.;
(a dona
212
lonnul~ de medie).
~nCit
(6)
(7) .
&a.tl. prin
po
i) Daca
e 9'([. b)) a <1< <l b, atunci
~>dx- ~>dx + ~>dx.
(I)
j) Da.ca.
E 9' ([a, b]), ~i F(x) este o primitiva a lui
t.eiblli.z-Newton
c f dx)a
(2)
k) Dad.
f E 9'
1) Daca
([a, b]), a..tunci functia F(x) =
[a, b].
b] es.te
~f(t)dt
fi
[4, b], atuaci are loc formula
(9)
este continua pe [a, lt];
~ ~/(t)dt.este deriv~biUi. pe
[a, b]
f ~ g siut functii cu deri vatll con tin~ pe [t~, b), atunci
~>(x)g'(x)dx- f(x)g(x)
(3)
f pe
F(xd.
este continu1 pe [4, b], atunci functia. F(x)
F(x) -f(x).
4. Metoda integririi prin pirtf. Dadi
(i)
F(b) - F() -
(I)
1:- ~f'(x)g(x)dx.
(10)
' Metoda schimb3.rii variabilei. a} Prim4 JormUU de schimbare a variabilei. Fie u: (a, II] - ]
/ : J - R . Daca. u are derivatii continua. pe [a, b] ~if este contiuul pe ], atuci
(" f(u(x))u'(x)dx
)a
("(b) /(l)dl.
( 11)
)u(a)
b) A doua formul4 de schimbare a variabilci. Fie u : [a, b] - ] !]if: ] - R. Da.cll: l) u este

-strict monotona pe [a, b], 2) functia invers3. v = u-1 are derivata. con.tinuit pe J, 3) f este con
tinua pe
J,
atunci
/(u(x))dx
<>
\
(a)
( 12)
/(l)v'(l)dl.
fi. Aplicatii ale integralei definite. Fief o !unctie continua pe [a, b]. Aria rtl a suprafetei mlrgi
a.ite de graficul functiei /, axa Ox ~i dreptele de ecuatii x = a ~i x = b, e-ste datil de
.OJ! -
~: 1/(x)ldx.
( 13)
Volumul corpului .obtinut prin rotirea gra.ficului funcfiei fin jurul axei Ox este da.t de
V = r.
particular,
Da.ca. functia
~f'(x)dx.
( 11)
are derivata continua, lungimea 12 a. arcului de curbit C, ca.re are ecuatia
y ,... f(x), a ~ x ~ b, este dat~ de

; -
Dacll. f(.x)
> 0
~: J I + f''(x)dx.
. (I~)
este continua pe [a, b], coordonatele centrului de greutate al figurii mitrgiaito
de graficul functiei j, dreptele x
~b
a, x
xa = -Ixf(x)dx, Ya
M1 a
b ~i axa Ox sint
= -I- ~ J2(x)dx.
2Ml
uade M 1 =
~a f(x)dx.
(lfi)
V. Metode de calcul aproximativ al integralei defiaite. a) Metoda dreptunghiurilor. Fief: [a,b] -R.
derivabi.Ia. pe [a, b] cu derivata. m.a.rginita. pe [a, b] ~i 6. o diviziune a. interTalului [a, b] rea.li(6)
.
za.tll pnn
punc t eIe ec h"d"

t ts t an t e x 1 =a
~>(x)dx
- h[f(a)
+ l"h ,
(ba), z. = 0 , I , ... , n. A tunct.

n' = -n
+ /(x1 ) + ... + /(x,_1)] +
IR,(/)1 .;; hM'(b- a), M' = supl/'()1.

(7) '
[Ill, 6]
213
R,(f),
( 17)
b) Metoda traj>eulor. Daca. f: [, b]
-+
R are derivata /" mclrginita pe [a, b], atunci
~f(x)dx = f {!(a) +/(b) + 2{f(x
1)
h'
/R.(f)/ .;; -
[(1, h]
+~h.
-+
R are derivata j( 4 ) miirginitcl pe [a, b] :i A este
- 0,
It = (b -a), i = 0, 1, ... , 2n, atunci
(2n)
.. j
rea.Jizata prin punctele xt
;:i:ij1: ~, ~
(18)
M"(b -a), M" = 'up if"(x)/.
12
c) Formula lui-Simpson, Daca f: [a, b]
;.; ~-~ .'.'
+ ... + /(x._1 JJ) + R,.(f),
!'...
).., f(x)dx = 3 (b' a)'{f(a) +/(b)
+ i{f(x,J + f(x,J + ... + /(x,,._,J] +
+ 2[J(x2 ) + f(x,) + ... + f(x 2 ,._2 JJJ + R,.(j),

h'
/R.(f) .;; - - (b - a)M<'>, M<'J =sup lf''l(xJ! .
2~80
[a,b)
~'
(19)
2. Sa se

1. Cu ajutorul sumelor
integrale, s;l se calcuieze integralele definite :
10
aJ C"x,clx; bJ r 2"dx; cJ c~sinxdx.
Jt
)o
Rezolvare.
})
5J~
Rezolvare. a) Deoarcce /(x) = x estc continua pe [1, 5], rczulta ca. este integrabilcl pe [1,
Pentru calculul intcgralei este de ajuns sa C..'llcuHim Jimita ol'irului
pcniru o aJegere comrenabiJ&
a diviziunii
i
~tJ.(/)
~;i
a punctelor intermediate. Consider<lm diviziunca .:l: xt
= ,
H
'=
0, 1, ... , n .:;i /; 1
a.,.(f) =
=
.L_;
i=I
x!h
~: x3dx =
=.!.
u
x 1,
+.!.
n
+ _4_S .
n2
+-f+ 8 (n
=i [ 1 + 6n ,l
;)'=.!.
n
~(1 +.E,i
+
L...J
n
i=l
Alegem ~i
x, i
h=
5l =
1)(2"
nll
=-
I)
(n
+
n2
10
n"
n2
u 3 (n
1)21 =
of
n3
+ 16
3. Se
grabilii
~i' ~i') ~
l)'
1-
156.
n ..... oo
b) Functia. este continu<l pe LO, 10] .5i estc deci integrabilc'i pe accst inter,raJ.
.
+ ik,
-"~(_n+_f~)~(2_,._+_1) + ~.
156,
i = 0, 1, ... , "' !!il h
1, 2, .. , n. Atunci
~(1
L;
i=l
~ [n + ~ . -"~(_n_~_:_1~)
n
Deci
- b -a.
mita sumelor
pe [a, b].
a)
a.=
Consideram x, = iM.,
n
1, 2, ... , n, ~i deci
/(~)=~.X
10
'
l
=-2----n
2h - 1
')H"
Ileci
('"
)o- 2"'dx
10
2 111
o) Avom
In 2
21'-
unde/(x)-
In 2
214
c) Func\ia este integcabila pe [0, 1t]. Conside<am diviziunea pfin punctele echidistante x, = i
- 0, 1, ... , n, ~i alegem
ty oil
(!)
41 =
x,, i = 1, 2, ... , n:
i")"
"["n + .
n n
~
n
-~,
(
Slll-
= -
i=l
+ .. , + sin
Slll - 21t.
Slil-
rr
stn-
__2_~z ~i
"
=-
(tt sin xdx

)u
deci
1t
stn2n
(19)
= 2.
2. Sa se cerceteze integr~bilitatea functiei
I, daca x este rational,

-1, daca x este irational, dcfinitrt pe [a,
j(x) =
~:
Rezolvare. Pentru diFiziunea
a= x 0
< X1 <l ... <:1 x,. = b,
bl.
arem CitJ.(f) =
"
1':
i=l
J(;t){x, - x,_1).
Dacl. alegem ;, E [x,_ , x,] numiir rational, atunci a6.(/) =!: (x,- x,_1) = b -a ~i deci all.(/)1
i=l
- b - a. Daca alegem ;f numiir irational, atunci /(;,) = - 1 ~i deci atJ.(f) =a - b-+ a -b. Li
mita sumelor integrale depinzind de alcgerea punctelor ;,, rezultii dt functia. nu este integrabila
pe [a, b].
3. Se poate ca suma a dona functii care nu sint integrabile pe [a, b] sa fie integrabila pe [a, b] ? Dar produsul?
Rezolvare. Riispunsul este afirmati'f. Consicteriim functiile
/,(x)
. \-1,
11i care nu sint" integrabile.

-
{x) /2 {x) = -
I, x E Q,. /,(x)
X E
[,
Totu~i
r-1,
X E
I,
E Q,
definite pe [a, b]
[,
= ! 1 {x)
functia suma. s(x)
+fAx) = o, ca
~i
produsul p(x) ""'"
1, este integrabila pe [a, b].
4. Folosind notiunea de intcgrala definit5., sa se calculeze limitele

a) a,. =
~ + 2.
n2
n2
+ ... + " -
b) a. = -
n2
(l"
nPl
~irurilor:
+ 2" + ... + n"). P >
0.
1(1
2
n-1)
Putemscriea 11 = - -+-++-Rezolvare. a)
n n
n
n
f(x) = x, x
[0, 1],
~:
x1 =
..!.._,
= 0, 1, ... , n
~~
.<?i
n
lim a,.=
n
lim
a~(f)
v(a)-O
= x 1_ 1, i
l
=-
n
~i-1
---=GtJf),
i=l
unde
1, 2, ... , n. Deci
= (1 xdx = _!.._.
)o
2
r :n ~ ~ ~ (:r ~
n
b) Mem
a.~ : [(~)' + (~
undef(x) = x",
xE
[0, 1] .<?i 6.:
x, =
+ .. -+ (
at.(fl,
I ~1
..
.i_,
i = 0,
lim a,.
n
1~.,;. .. ,
x~'dx
215
n, iar
I
41 =
= --- .
p+ t
x 1, i = 1, 2, ... , n. Prin urmare,
5. Sa se calculeze o primitivii pentru functia :

a) f(x) =max ft. x 2], definita pe [0, 2];
b) j(x) =
1 + cos x, definita pe [0, 2n:].
Rezolwar_e. a) Functiaf(x) este continua pe [0, 2], deci o primitiv~ este functia F(x)-= ~:f(t)dl.
Dacli. x e [0, 1], atunci -F(x) =
F(x)
l, 2], atunci
= (" /(l)dl = (' ldt + (" t 2dt = _.::_ + .2._ .
).
', ii'
ldt = x. Daca x
Jo
)t
= ~:f(t)dt.
b) Fuuctia f(x) este contimuii pe [0,2 tr] $i deci primitiva este F(x)
J2lcos~~,
rezuWi. cii dacii x
Dadi. x
pr,
f dt =
= XJ2 cos-
f(t)dt =
)-n/2
b)
J-2 sin -X.
~Jt dt = -i J2 cos2 -
~ nJ-
t dt 2 cos2
2
2tt], atunci
F(x) =
a) (n/
[0, r.], atnnci
F(x)
{;:'. r
Deoarecef(x)"""" ,
j(x) sin x dx, unde j(x) =max [sin x, sin3 x], x
t/(x) dx,
Yj;
jlnde j(x) = maxrr+r
J-2 sin -x .
2
R;
R.
Rezolvare. Foiosim aditivitatea integra1ei ca functie de interval. a) Deoarece f(x) = sinl x..
1t
~ 0 ~i /(x) = sin x, x > 6, obtinem
~n/2
f(x) sin x dx =
-n/2
~0
Deci ..
+ ~n/2 sin2 x
sin' x dx
-n/2
+ (n/2
)o
+ ..!_
1 - cos 2x
2
(x _
~1
f(x)dx
-1
=~
= ~0
dx
::o:;:;
I
'--[
rt/2-i
0 ~i _f(x) -
.
3~zdx
+ ~~
Js,
J.tdx
-n/'1
oin 2x Jln/2 = (.::_ _ ,;n 2x

2
0
-1:
-1:
b) In acest caz /(x) = 3-~. x
dx
1- cos2x
coo2x
- - - - + - (1 + cos 4x)
+ .::_
-1- oin
8
.Y
>
ix )I"
32
-n/2
.
dx
+ " ~
-1:
_7rr_.
16
0, astfel di
J->
= - --,
)' dx
I"
In.> -1
v I'
+ --
In 3 !O
]n
7. Fara a calcnla integralele, sa se demonstrezc urmatoarcle incgalit5.ti:

2
a) - 16 <;; ~i -x - dx <;; 9 ; b) I <;; ~~ e x' d x "' e.
3
tx+2
Rezolvare. a) Functia f(x)
=
!}i .M
. 3
x'
= --
(x
=
/(6)
=..!..
2
+ 2)
este ~trict cresditoare pc [4, 6J, astfel dl. m
Dupi'i relatia (.5)
rc:wlt~
= /(4)
inegalitatea. ceruta..
b) ln acest caz, f(x) = e"' este strict crescli.toare pe [0, l] ~i 1 ~ e"'1 ~ e, "'."C E [0, 1]. Aplicind
in6galitatea (5), obtinem inegalitatea cerntlL
2
216
8. Fara a calcula integralele sa se cerceteze care dintre ele are valoarea mai
mare:
(10
(10
a) I,=) x arctg x dx. I,=) In (I +x')dx;
b) I 1
~~ cx'dx,
I2
~: c' dx.
>
Re::olvare. a) Vom arata c<l xarctg x
ln(l
+ xz),
[2, 10]. ConsiderAm functia .k{~) =
R. Deoarece h'(x) = arctg x - _ _

x_, rezultii k"(x) =
Zx~
;:?!: 0
'
1 -i- x~
{ 1 + x2fl.
= 0, rezulta ell pentru x > 0 avem .h'(x) > h'(O) =0
~i deci h(x} este cresc;ltoare pentru x ~ 0. Cum h(O) = 0, rezulta cii pentrn x > 0 a-tem h(x} >
.I> h(O) = 0. Aceasta arata c:l "' r.rctg x > ln( 1 + x 2 ), x e (2, 10] ~i deci 1 1 > Iz.
., x arctg x - lu( 1 +
x 2 ), xE
~i deci h'(x) este crescatoare peR. Deoarece h'(O)
b) Deoarece ex~ e:r pentru x E [1, 2], rezulta di /
>I~.
9. Sa se cvalueze integr<!lele :
a) (1
dx
b) pt/2 sin x dx.
)o .Jz + x
x2
)7t;l
+x
Rnolvan:. a) Fie f(x) """"" (2
,...... x.l)-3/ll = 0 pcntru x
= /(0) = .j~ .
Apoi M
+,
x~)-ll:,
x E [0, 1]. Deoarece f'(x) = - __!._ ( 1 - 2x)(2 +x -
ca.rc estc punct 1le minim pentru f(x), rezuWi ca. m
, ~~
dx
Gt~~="'i,,
O'\o2+x
....
= sin' x.
=f
(2)
2
2_
7t
(2) = z.j2 .
~f = j
si
rr/i
sa sc calculczc intcgrala J m =
(Tt"/:!
)o
I m = - sin m-Ix cos x r./2
n/2
sin"'
=
dx' m
+ (m
Priu unnare,
mai inainte obtincm

pentru m = 2n :
-
pentru m = bt
m-1
= - - - j -!!
1:
Vm
..
....
(1n -1) sin-2x cosx.
1) ~/2 sin'"
(m- 1)]m .. 2 - (m- 1)/m,
;?!;
2. Deoaren~ I~
'
J,..
N.
0
,
sin"'-lx, g'(x) =sin x, f'(x)
sin"'"-~x(l- sin"'x)dx
0 pe acest interval.
=(m- 1)
<
.j2
--dx<--
Re::olvare, Fo]osim integ1arca priu pJ.rti: f(x)

g(x} = -cos x. Dcci
> l.
~n/'2 sin x
I
2
pentru m
Dupi:i. rclatia. (5) ohtinem evaluarea
1t"
-<
10.
< '1/'z-
b) Functia /(x) = 'inx

- estc dc~cresditoarc pe [-" , -" ] , deoarccc f'(x)
X
i
2
Deci m
1(+}
Dupa relatia (5) avcm
-3 <
f(x)
_ (2n-1)(2n-3) ... 31
2n(2n- 2) ... 4 2
-~2~~1~2=--~2~1~~-~-4~~2~(2n+ I)(Zn-1) ... 31
217
rr
=-
$i ]
= 1, din relatia de
11. Sa se stabileasca egalitatea

dx = _.!_ (/2 - ' - dt.
(' "'ctg x
x
Jo
2)n
sint
~i
dreptele
Rtzolvarc. Folosim substitutia x = tg- in prima integral:l.

2
12, Srt
"e [ - 2:.,
i
n/1
calcuJeze
SC
oj,
It( X) dx, dadi. tt(x)
.j; J
;;i u- 1 (x) = x, x
0,
"' tt(x) = "
en ajutorul substitutiei
u(x) = t.
. '
Rezolvare. Functia u(x) este strict monotonol pe

11 E
= sin X,
-n/i
[- :
I- :,:J
!j;i
in versa sa este u-1 (x) = arcsia 11,.
0). Functia inversii arc dcrbata continuA. Dupa fat-
mula (12), avem
astfel ell
u(.-r)dx = (n
t dt + (Y:T; 2
~-n:/'1
)-n/ l
)o
...j 1 13. Sa se calculcze iv.tegralele :
('lt"!i
a)
~:/4
. b) (3
'
)2 (x
dx
cosx
+ cos3 x
dt
t2
= -'+
32
I -
.jz .
16.
dx
cn:/4
l).j.-r 2
Aceastl
(Y'i12
(V2!2 ( I
~ )u
2.
dt
7+1'- 2. t - I +
+ ~. _ 1___ ~. -'--=) dt~_!_[ln(2 + Jz) -ln(z- Jz) -~In 3}
z.jz
+ cos
cos x
'-.Jz
~ )n
z.jz
b) Efectuiim suhstitutia
( I - 1')(2- t')
+Jz
J x-
2 -
= t(x-
1), t
, .c I
= (_._,_
)'!'
../2
sau
X -
x~
t2 + 1
- - - . Deci
t2 - 1
(: _ __:d:.,x==~
(.> + IJJx'- I
obpnem
14. Sa se demonstreze identita!ile:

a)
j(x) dx ~ }(a+ b- x) dx; b)
c)a
J,
(2a
c) )o f(x) dx
("
= )o
[f(x)
+ j(2a
c)o j(x) dx =
,. f(b- x) dx;
)u
- x)] dx.
Rezolvart:. a) In integrala din nwmUrul dr('pt d('Ch1ilm suUstiiutia u(x)
c)a
f(a
+b
- x)dx
- (" f(u)du
)b.
a+ b - x, du -= - dl' r
r f(x)dx.
)u
b) Se ia a = 0 in relatia de la punctul a).

c) Cu substiiuti..'- u = 2a - x, obtincm
~a
f(2a - x)<h ~ -
astfe1 ca.
~a
f(x)dx
'
+ ~a f(2a
0
sa.
dx
Rezolvare. a) Efectuam substitutia sin x = t, deoarccc functia este impanl in cos x. Obp.nem
)o
r,
- x)dx ~
2ll
f(u)du ~
~2a f(x)dx,
l
~0 f(x)d.Y + ~"'' /(x)dx ~ \"' f(x)dx.

fl
..
218
'
~i
15. Sa se calculeze aria mrtrginita de graficul functici f(x)

drepteJe X = 0 oi X = 2Jt.
c-. sin x. axa Ox
Rnolvare. Avem
,<rl
=~~'It i/{x)jdx = ~n- e-l'isin x;dx
~::rt e_., sin x dx
= -e-x cos x ITt - (tt e-z cos x

o Jo
e-re+ 1 -
se calculeze lungimea curbei care are ecuatia f(x)
2 In x.
1
x'-+
4 . Prin urmare E
Rezolvare. J'(x) = 2- ~i 1 + j' (x) = .-
.c~2
Sa
dt
/:1
\ 11 sin t cos~ t
~2
~Tt"n sin 2 t +cos:! t
dt~2
sin t cos:! t
Tt/ 1
~'"nt:~
\tg
cost
n/:1.
x e [ 2.2J3].
dt
~-+2
:r:/ 1 sin t
2(In .!_I+ ~'-Jint:l ~ 2(ln tg~ -In
+ I a.
= ~n
- ' - 1 V ~-x 2 + ~dx.
x2
Aceast8. integrala se ca.lculcaza utilizind substitntia x = 2 tg t:
X
17.
I1
)o
Sa
~ c-z sin x dx
dx
Dar / 1 = (n e-x sin xdx
16.
tg .'::.
8
~n:/:1 sin t
~-dt~
1t/-t cos3 t
2- Jz).
se calculeze coordonatele centrului de grcutate a! suprafetei marginite
Ox ~i dreptele x = 0, x = ,JT .
x , axa
de curba de ccuatie j( c) =
,/1
-x'
Rezolvare. Conform formulei { 16), vom calcula mai iutii nnrn.itorul _A,f1 . Cu substitutia. x = sia t.
obfinem
1 ~n/l
=" ( 1-2co;;2t+ l+cos4t)dt= Jrr _ ___!_,
4 0
Cu
&ceea~i
32
substitutic calculi'im
V:l/2 -;===
x'
d:r = ~11 siu:t dt
,Jt-x:J
1 cos,
-cost-5
'
2 cost
t+-
~I'
'' ( 1- cossl):t sin t dt
)1""
lo
X
~-
15
43 --60,/2- .
'f"t'
r + 1).
--p(x)dx= ~F,{
_,_ - x ' - x ' - x ! - 1 - - 1- - ) d x = - -10.11
- - - + l n(y 2
0
x'- 1
8i0,/2
Coord.onatele centrului de grcutate sint

''G
~ 8(32,/2-
43)' Ya
15,/Z(Jtc - S)
~ [-
03~ + lu
s<.o,jz
219
'
(Jz + 1 )]~.
.1"- 8
18. Sa se determine volumul corpului obtinut prin rotirea curbei de ecuatie

y = sin x, x e [0, 1t] ln j urul axei Ox.
Ruo/var~.
Dupa formula (H) avem

V
;r
(n 2
)o. sin xdx
pr 1 - cos 2x
1t"
)o
dx =
Z1tz .
19. Sa se calculcze valoarea aproximativa a numarului n:, pornind de Ia .iden.

~1 - I- d x = " .
tttatea
o 1 +x 2
.of
Rezolvare, L11am f(x)
f'(x) ~ - 2x( I
4
j< >(x) = 2-1(5x'
(I+ x')
x E [0, 1] ~i
+ x')-, /"(x) ~ (6x3 - 10x2 + 1)( 1 + x 2 )-~,
a) },fetoda traptzelor. Deoarece f'"(l)
2)( I
e)
a)
+ x')-',
J"'(x) ~ 2i(x - x')( I
j<~>(x) = 2-1:0(- Jx~
lOx~
3;t')( 1
+ x)-,
+x
2 )-.
0 schimbindu!?i semnul de la plus Ia minus, rezultl
dL j"(x) are valoare maxima in x = 1 {ii deci .:U"

.
sup,I/"(X)) =f"(l) =
[0, 11
_!_,
2
Prin urmare, luind in formula trapezclor, de excmplu, n = 10, eroarea ma.li::ima va fi

h2
k!"
1
-M"(b- a)~--~--~ 0,0001166.
12
J2n 2
2 iOO
Efectuind calculele, obtinem :
x0
0; f{x 0 ) = 1;
x, ~ 0,6; j(x,) ~ 0, 73529-1;
x 1 = 0,1; f(x 1 ) = 0,990099;
x,
0,7; j(x,)
0,671HO;
0,8; /(z 3)
0,609756;
x,
0,2; j(x,)
0,961538;
x3
0,.1; f(x3 )
0,917-131;
XB
x,
O,i; f(x,)
0,862068;
x, ~ 0,9; f(x,) ~ 0,552486;
;, ~ 0,5; f(x5 ) ~ 0,800000 ;
xlt =
1; /(x10 ) = 0,5.
a)
Aplicam formula trapezelor ~i deducem
Prill urmare, r.
dx
- - "' 0,05( 1,5
1 +.'f2
H,l9962i)
0,7819812,
3, 13992'!8,
b) Formula lui Simpson. Deoarcccj<6 >(x) ~ 0 pe [0, 1], rezulta cii;a]oarea maxima a lui j<c>(x}
este M(~) = J(>(O) = 2'!, Luind 2n = 10 in formula lui Simpson, gasim eroarea
IR,.If)l .;
2i
~so
.:;t.
~ 0,0000008,
Apliclnd formula (19), dcducem

('
dx
)o l+r
astfel ci1
1t ~
0 I
"'_._ {1,5
3
+ -13,931156 + 23,168656) ~
0,7853978
3, H 1.'592:
2x
c) ll.etoda dr,~ptungkiurilor. Deoarece !f'(.-r)j = - - - - ~ 1, rezulta ca. 111' ~ 1 ~j Iuind "= 10,
(I+ x 2) 2
Jn formula dreptungh,iurilor, avem ]R,U)J ~ 0,1. Aplicind formula_ dreptunghiurilor, obtinem
1
dx
- - ; : : ; 0,18,099812 ;=,0,8099812, deci
. e 1 + za
.
.
220
1r ~
3,23992-18.
c)

20. Cu ajutorul sumelor integrale
a} (' x 2 dx: b) ('" (1
)t
)-2
iden-
+ x) dx:
c)o x
e) (' ~. 0 < a < b: f)
.).x
sa se calculeze urmatoarele
6
3
c) C
)-t
x"" dx: d) ('
).
integrale definite:
Jx dx:
dx, a > 0.
21. Folosind integrala definita, sa se calculeze lim a. pentru:

1
n+l
a} a.= -
t'.
n2
+ 22
c) a.
1
1
- + ... + - - ; b) a.
+n+2
n+n
+ ... + n
n' + u
+ 2 + ... + _ _:2:......_
2
'
2n+l
2n+3
d) a. =
4n-1
+ .JzI + + .;;I ) :
I
a. = .
+ ..ju'J. I+ 2n + ... + --vn2
- -=~n2 + n_
+n
e)
jn
I
.JT
f) a,=.-!..(1 4 -f-24 -f- ... -f-n').

n'
22. Sa se cerceteze integrabilitatea functiei

.
'
f( x) =, {
X, X E
-X, X E
Q, d ef"nu"t"a pe [0, 1].
J,
23. Sa se calculeze o primitiva pentru :

a) f(x) = min[3', 3-"l, definita pe [-1. 1]:
b) j(x) =I x- II'. definitct pe [ -1, 2].
24. Frtra a calcula integralele, srt se demonstreze urinatoarele
inegalitati:
c)
JTii,;;; (-"
Jx +I dx,;;; JT7; b) 0,;;; (")-t/2 xln (1- x dx,;;; ..!.1n~;
J-4
4
3
12
12
( 2 ln (l + x) dx > (2 - ' - dx; d) (" sin" x dx < (" sin-+~ x dx;
.
e)
~: x
a)
)t
)t
sin x dx
2
)o
1 +X
< ~: x sin
x dx: f)
~: J 1 + 'x
25. Sa sc evaluczc integralelc :
J 4 + x dx:
a) ('
)o
d)
b)
~:12 V1 + ~ sin
f""
)o
c) (14
)o x
dx
+ 3cosx
)o
dx
>
~: x dx.
Jtg x dx;
x dx.
26. Sa se calculezc ("
12
).
'
10
"
cosm x dx, m EN.
27. Sa se calculeze integralele :

a} ('
dxl
; b) (I 2 e" - I dx; c) (" __ol:::x:___
. )u ~ 1 --t-, x
)o
)o 3 + 2 cos x
d) (12
)0
e) (' _
JY212
dx
+ a 2 siiJ 2 x
-1
xs
JI -
a>
0 ;
2
x 2 dx ; f) ( !._
)t x
Jx
2 -
221
I dx; g) (
5
d.T
)e 2x +.J3x + 1
h) ('1
dx
; i) ('
) 1 x~x 3 +5.v+ 1
c~ e' sin X dx;
I)
p)
; g)
+ cos4 x
-1
dx ;
3
(2x' ,: 1)./x
~; ( l - x 2 )-2 dx;
o)
+1
arccos--dx.
+ x'
~V
se calculeze :
I.=~: x sin x dx,
a)
COS X
)0
1-~
dt
t,lt 3
sr,
k) ( ''/O X
5- Jcosx
dx
.o
~0
28. Sa sc rezolw ecuatia

29.
'"V:l
).
~.
si.n x
n)
j) ( ~ _ _d.:::___
+ x~) 3
m) (' x 3 e2X dx
Jo
_.:_:cl:_x-
J-1 (1
-1t'-
1 -
12
~:12 x
n eN; h) I.=
(cos x
+ sin xl dx,
" e N.
30. Fara a calcula integralele, srt se arate dl
(' .J- x' +
8x- 7 dx
Jt
31. Fie
~irul
s. =('(I
Jo
= (
l-t
.J -x +
2
ca
- x 2 )" dx. sr, sc arate
4x
lim
s. =C.
5 dx.
32. sr, sc calculczc :

a)
~~ c'j(x) dx,
uncle f(x) =max fl, x 2 ], x
h) ('' 1sin x- cos xi dx; c) (

e)
Jo
c~._min [I
J-2
1/, I
X-
X+
lx'- lj d.t; d) ("Jin x-
Jt
I i] dx; f) (" max [tg3
g)
3
1
dx
1
, a e
33 . S a sc ca Icu Icze ~/'2
sin% x - ~in x c~>s x _1 .

I
_
.
~
.
..,
,
.
1
ux, uh1tztnu1 n1ctoua
tntcgrarn pnn partt.
+ sin 2x
35. Sa se calculeze aria m{trginita de :

-1 )"' ,
= (-
Ox, x
b ) f(x.) =
cosx
l+cosx
c) f(x) =
~~~
,
X+ 1
X+
e'- 1, x e [0, 1],
~i
!t(x)
= tg x,
o), en ajutorul substitu\iei u(x) =I. Si't se vcrificc apoi rczultatul prin
calcul direct.
d) j(x)
tg x] dx;
C'
21(x) dx pentru 21(x) =
)_rr/!
34. Set se calculeze
a) j(x)
X,
1: dx;
J-rr/t
Jx- aJ +
. x e [- : ,
e R;
1
(x
+ x')
, Ox,
= 0
Ox, x = 0
I ~~. x
.
'il
~i
3n
i
= -
= 2;
Ox, x = I 'ii x
2.
222
2;
36. s;, se calcu!eze aria domeniului !imitat de curbele :

a) y = 2 - x 2 ~i y = x 2 ; b) y = 2x- x 2 ~i y = -X;
c) ) = x', y = -x' !;ii ) = 2x : d) y = In x o;i y = In' x.
2
37. Sa se ca!culcze lungimile curbelor :

a) y = x31 2, 0 ~ x ~ 4 : b) y = arcsin e-x:o 0
c) x =
i-' 2 --zlny,l,;; y-,;; e:
d) y = lnx,
~ x ~ 1;
J-3,;; x,;; vto8.
38. Sa se ca!culeze coordonatele centrului de greutate a! figurii marginite de

curba y = sin x, 0 ~ x ~ ot ~i axa Ox.
39.
sr,
se ca!culeze volumul corpului obtinut prin rotirea curbei :
a) y = x In x. I ,;; x ,;; e, in jurul axei Ox :

b) y =sin x, 0 ,;; x ,;; r., in jurul axei Oy.
40. Aplicind metoda dreptunghiurilor (11 = 12), sa se calculeze valoarea aproximativa a integralei
~:rc x sin x dx $i sa se cmnpare rezultatul objinut en va~oarea
exacta.
41. Pornind de Ia integrala 4(' 1 - x' dx = "sa se calculeze valoarea aproxi)o

.
mativa a nun1arului n ~i apoi st1 se evalueze eror~le.
42. Folosind metoda trapezclor, sit se ca!culeze valoarea aproximativit 'ii erorile
pentrp unnrltoarelc integralc :
a) ('
~,
)ol+x'
"=
12; b) C"
)1
Jx dx, " = 4.
43. Cu ajutorul formulei lui Simpson sa se ca!culeze valoarea aproximativa a

urmatoarelor integrale:
f9J-x dx, ''

~t
a) 1
44.
sa
4;
b) ~n12_sinx dx.
.
('
se ~alculczc Jo e
dx cu
aproximatiy. de
w-.
10.3. Integrale improprii

1. Integrale pe intervale infinite. Fief definiti'i pc [a, oo) !ji integrabilA pe [a, b],
lim
b-+oo
(b j(x)dx,
)a
00
:finita sau infinita, se noteaza (
Y b >a. Limita
j(x)dx. Daca limita este fin ita, integrala este
)a
conver~
genta &'l.u j(x) estc intcgrabiHi. pe [a, oo). Daca Jimita este infinita sau nu ex:c;ta, integrala este
divergen\:1..
Analog se introduc integralele :
ji
~ +oo
-oo
223
f(x)dx -
lim
a-+-oo
b-+QO
~ f(x)dx.
a
Da.ci /(x) adaite pd1aitba F(x) pe [a, oo), atuaci
\~ f(x)dx ~ F(oo)
- F(o)
L Dacil 0 ::;;;j(x)
~ g(x),
uade F(oo)
lim F(x).
.:t.....,.oa
este dbergenta, .:>i
~~ g(x)dx
[a, oo), atunci: a) daca.
~~ !(x)dx
este convergent;\: b) daca
~ F(x),.,
este coa.re-rgenta,
~i ~~
f(x)dx
g(xJdx estc di'lergeutii.
2) Daca exista.
f(x)
}' 0
. U
!U
--= \,.
g(x)
~00,
(!)
x---H)Q
atulJ.Ci a) pentru K
PI
,-
>0
~:i
<
r- g(x)dx convergenta rczulta ca. ).roo f(x)dx este COU7Crgent.'i; b) pentru

.
+ 00 ~i
J.
g(x)dx divergentii rezulta ca.
~~ f(x)dx este
de ubde
di'J'ergenta.
3. Daca exi<;tl
lim xA f(x)
~~ f<lx e>te convergenta
atunci pentru A > !,

Daca
J(, 0 <I(< oo.
(2(
1i penhu A <; 1,
~~ f(x)dx este ahsolut
Jf(x)ldx este coavergenHi, atunci
jdx e>te di vngenta.

convergcnt<1
~i J estc absolut
intcgrabila pe [a, oo). Orice functie absolut integrabil:l pe [a, oo) este integrahili'i. pe [a, oo].
4. Criteriul lui Dirichlet. Daca a)
E. 9"([a, b]), 'Jb >a,
~i ~~:
/(x)dxl
Io.", lJ) g(x) tindo mo-
(oo
noton cli.tre zero cind x - oo. atunci ). f(x)g(x)dx cste corwergenta.
5. Criteriul lui Abel. DJ.cli a) j(x) este integrabila. pe [a, 00), b) g(x) e;.;te mouot-oulli milrginita
pe [a, co), atuuci
..
reo f(x)g(x)dx
int~grala
3.
cste convergenta.
II. late,rale improprii din funcfii nem:hginite. Fie bun punct singula.r pentru funcpa f, definit5.
~i ixtegra.bil<l pe orice interval [a, b -e), e > 0. Prin defini1i{', ~e pune
~b
f(x)dx ~ lim
->0
~-, f(x)dx.
a:
Da.ca.j(x) admite. prin.itita. F(x) pc [a, b-e] ~i dacil exishi 'timita. F(h) =Jim F(b- e), atunci
,...
(' f(x) dx
).
Dac~ exi<>hllha (b -
x)'J(x)
x-b
gewta; pentru A ;, 1
~i
>
~ F(b)
- F(a)
.
~ F(x)
K, atunci pentru A < 1 {>i K
~: '_r(x)d.x
!'
t-o
<
oo integrala
~: f(x)dx este CQU'Ier-
eote dhergenta .
. 10.3.1. Probleme rezolvate

1. Folosind definitia,
sa
se cerceteze convergcnta integralelor :

a) ("~; b) r~ e-ox sin; dx, "> 0; c) (+oo _x_ dx.
Jo
1+
x
1
J-li!) 1 + x
)8
224
Rezolvar~.
~i ~~
f(x)dx
c~ ~
)o 1 + x2
a) Avem
~=
= lim (b
b-+~ )o 1 + x3
(I)
~: e-u sin
1-
= -e-az cos
dx
a [e-u sin x
deci este ceaYorceati..
roo e-
11
Jo
sin
"'
e-""' cos
= -e- ces i
dx
dx
de uncle I = - - - [c-ab( -cos b -a sin b)

1 + a3
este convergent.i $i
x1: -a~:
'1,
1]. Deoarece hm I = - - - , rezulU. ci1 ia tegra tl

b-+oe
-.-~-.. ,
+ a2
1,-a-
I lim arctg b3
c)., ~+oo - -, - dx = lim ~b -x- dx + lim ~0 -x- dx=-oo 1 + x 4
h-H)o
0 1+ x 4
a-->-o;, a I+ x 4
2 b-->CXJ
ln:
ln
o
'
=- - - - - =
~~ dec1 cste cowrcrgcnt.i.
2
1: +a~: e-u: sin x dx]= e-ab(-cos b- asia i) + 1 -
(2(
= ..:::.. .
h) Utilizind integrarea. priu. p_a.rti, deducem
; b) pentru
lim arctg b
b-.oe
I
2
--
2. Sa se studieze comcrgenta integralei probabilitatilor ~: e-"'dx.

>
Rezolvare. Deoarece pentru x
tindo mo-
convergent a.,
+ ~~ e-~dx
~~ e-"
tf'zult-.i cii integrala
~~
rNultii cii
c __ ,a
(~X
1, a,em 0
1
<
e-"
e~t~
dx
<
e-"' $i
~~
con.,ergenUi.
c-"' dx
Cum
= -e-"'1~
~~ e-"
dx
= ~
e-1
este
e-z dx.
cste con'Fcrgenta.
3. Pornind de Ia defini!ie, sa se studiezc convergenta integralelor :
a)~~~
..,/ldx
x~
b) r-1!'
)_,
.
dx
.
x..j3x 2 - 2x- l '
c) (1/2 ~.
)o
x!n2 x
Rezolvare. a) _f(x) = ( l - x 2 )- 1 / 2 cste nemiirginit<1 in punctul x

("
-='dC:x=~
=
1
2
)-t\1 1 - x
lim (
d.r
:::~oJ:-1+:::,/l-."t" 2
lim arcsin x
e--->0
-1+&
= -1.
Avem
- lim arcsin (- 1
&--->0
+ e)
2:.
2
Prln urmotre, inlcgrala cste conrcrgenti\ la
2
b) .Funqi.a f(x) =
este nemi'irginita. in punctul x
x(Jx 2
-1/.J
-J
dx
x ./3x 2
= lim
2x -
~-1!3-e
~ ... o -1
= - -x
In~
1!2
lim
c:-->0 e
dx
= _:_ ~i
integrala estc convergentl:i..
0. Deoarece
.
I ~t/2 =hm
. ( I
-hm-e-->0 ln x s
_c-.o ln 2
1 )
--+--
integrala este conFergenta.
225
15 -:. Probleme rik!: l'natematicl
superio~r~
.
. x
1 ~-1/3-e
lim - arcsm - - =
c:--->0
2x
-1
este nem[rginiti1 tn
dx
--x In! x
x,J3x'A- 2x -
2
-lim arcsin Je c:.-.o
6~
z
nr)
2x- 1) 1 / 2
~~- ~~
In e
~--
ln 2
+'
4. Sa se studieze convergenta integra!ei eliptice (' ---c= dx

,
)o \1' 1 - x"
Re.:olvare. Functia /(x)
--c==~ ;>
/1 -
este
Itemarginitfi.
+ x)-1/2(1 + x 2 )
11:!
elip~
'
= - ' pen!ru A =~-
Xi" 1
grala
. = 1.
punctul
Deoarecfl
x"
lim (1- x)'-j(x) =lim (1- .t-)"1/2(1

:t J'l
< 1, ri"Zn!ti:i.' ca
inte~
este convergentiL
5. Sa se studieze convergPnta integraklur :

a)(~~; b) (oo
)o
+ x"
a:,
)t
arct"
~
_'2....d.r
d)
[c
ctg x dx
Ju
e)
~.: -x-,-_-"-'-_,-x,-
Prin urmare,
f) (l!lO
dx
. g) \I -,-;cd=x=
)o ~x+2-'x+~-"
.. u-\Yl_:x 4
Rezolvare. a) Det>arcce lim x 1f(x)
1, p(ntru A = 4
>
1, intcgrala cste cmncrgcnUi.
> 1, iutegrala e-stc
Rezolvare.
cutt"ltrgent<l.
T--->00
b) lim x"'J(x) = 1, pcntru ). = 2
lntegrind
x~oo
c) lim x"f(x) =
2::..,
pentru A = I, integrala este dbt>rgent<'i.
X--->00
d) lim x"Af(x) =lim _x__ cos x

:"'0
x--.0 sin x
e) lim x'-(x 3
5x!)-1
_..!.. , A = 2
~0
Integrala
1, pentru ). = 1; dbergcntll,
> 1;
dit<-'rgenta.
f) lim xAJ(x) = 1, A = _!.._

~0
Deci intcgrala
< 1;
con;ergenta.
). - _!_
g) lim ( l - xJ"f(x)
xJl
8. Sa se
lim (I - x)
:-1 [( 1
+ x) ( 1 + x2)J-th
2-2/a,
~i
A=~<
I,
Rczolvare.
x~l
integrala este convergcnta.
6.
sa
se calculeze
d
Iroo __...:.:..~==.
1;
.,0 (x
lh'lx~-
li
aratlnJn-sc 1nai intii
crt
are sens .
Rezolvare. Se observa ca iutegrandul este n!>mrug-init intr-o vecintitatc a pnnctului x =
(oo
)o
(x+
1. Scriem
dx
('
l)~lx'- I;~ )o
Integrala 1 1 este cow..-ergenti'l, d('oarece

lim (1- x) 1---===
xJl
(x
lh/1- x 2
=~<I.
,_
2 ''
Int,egrala 12 este improprie de arnbele tipuri. Dar

lim (x -
x~!
I) A _ _.,..:'=='=~
(x + l)~x1 lim
(x+l)~x'-
z.,/2 '
pentru ),
1, pentru i.
226
o--=
>
<
1,
~i
I,
g(x)
astfc\ eft / 2 este con?crgenUL RezuWt deci c~ iO.tegrala initiata este conv-ergeatl. In i.ategra.la 11
1
facern schimbarea de variaDil.i x = - !')li obtinem
)'
Deoarec~
+ y).jy'variabiUi x + l ==:
(1
Prntru calculul integralei ! 2 facem schimbarea de

Jv 2 _c!_l
,l 1 - 2t
J 2 -- - ("
-
d.r
_.!... dt
I'
J 1 - 21 1."2 ~ 1.
_..!._, dx =
Prin nrmarc, integrala are .raloarea 2.
7. SJ. Se studicze C011\Trgenta intcgra}ci
Jt,
Rezolvare. Efectuind schimharca de 1ariabiHi x =
oo
obtincm
1 '"oo cos t
- \.
r~ dt.
2)tvt
cos x 2 d.t"
~~COS x 2 dx.
_t
lntegrind prin pilqi, nhtinC'm
(o'
~~ co~. x
Integrala ! 1
co
_-,in t lao
dx
t
~in
z,Jf
- - rlt e~te
+-
1 roo sin t
4 ~~ - 1,-1,- dl
--sin 1
+-4_~~~s.intd
- - t.
1 t8fl
abso!ut con'!ergcnUi., deoarece
(lJ2
,;nI
-
<~
t'Jf2
t3f2
Deci intcgrala cstc COil'lergenU'i.
8.
~~
sa
sc ddcrminc aria tnirginit:t clc graficul functici j(x)
drcptcle x -
l ~i x = 2.
Rczt>lmrc. DcoMcce /(x)
> 0, x
('' ( ' I 1''
ci
~~
1 )1/2~ axa 0 :.
+
-( - 1
=l )'-
clx.
1, 2], rczultA
X->-' -J )l/2 ,
(-x-1
Faccm substitutia t =
12 i
1
x = --t2 - l
~i
rLr
4t
_ ___:.:___
(t 2
de unde obtinem
dt. J)cci
1):.1
1 -d
} l+-(1 + I)'
~{In..'...=__.!._ - ~} 1
00
t -;- 1
t2 -
YJ
~ In
.
Je1,
CC?nvcrgcnta mtegra
9. Sft sc (letcraune
"
.j'f + l
,I J-- l
~o., sin x
--,-
<t
'-
J3_
d x, a > 0, "'> 0.
1
Hf'::olv.'l;c. Aplid.m critcriul lui Dirichlet. Considcr.lm f(x) = sin x, g(x)=-;;: Deoareo.e
I~: sin x
.~i g(x) =~
:~:
dx
1=-
J cos a - cos b J ::s;; 2,
dcscrq;tc rnOnoton la zero cfnd ;; -
'
co;J,c-r g-~nt 1'\.
227
00, dupi:i. criteriul lui Dirichlet, integral& ede
!a particular, pe&tru a.
~~ sin x
. - - dx este convergenta. Se poate adita
a
x
_
1, rezulta. cl1. mtegrala

.
cl aceaSta nu este insli absolut convergenta, adica
integrala
co
!sin xl
.
- - dx este dr,ergentl'i.
llltr-&liev&r, daca. aceasta integrala ar fi convergentA, dcoarccP sin~ x ~ ] sin x ' ar n;mlta
00
cenverceatii. ~i iutegrala (
sinB x dx. Cu alte cutintr-, ar fi con;ergent;l inte!rala
.la
I \" 1 - cos 2x d
I \~ 1
(c.o cos 2x
x = - dx - '
- - dx.
2
x
2 .. u .r
.,.a
2x
a)
co
cos 2x
Dar cum sc poate ariita ca.

- - - dx este convergcut.l (criteriul Iui Dirichlet}, ar rezulta ca
a
2x
c~ <lx
)a --:;- ar fi convergenta. Ceca ce 11u este adeYiirat.
c)

a)
10. Pleclnd de Ia definijie, sa se cerceteze convergenta integralelor :
a)
dx
r ,.
-vx
b) ~1/2 ~.
.
, c) \~ ~ , a > 1 ,. d) ~+oo
e) c~ acctg
)o
+ x~
xlnx
.. u
dX; f) c~
e-kx
)o
xlnx
dX, k
-oo x:
> 0;
g) ( 2
)~1
d.T
-fx
c)
+9
dx
18.
11xl .
'\1
11. Pe baza criteriilor pentru functii pozitive, sa se studieze convergenta integralelor:
a)
e)
i)
~~-2,-+-~=x"x~l.=l~-5;
r
r
.jl-x'
---dx
x' 4
j)
l+x
~:1 -x-,--"~"'-~~=,=~=-=
.:.._ d , g)
f) ~ arcsiu
--X,
dx
-1 ~-xz
b)
'
../:x! (x2
; c)
dx
oVti-x 4
h)
r
o
+x
dx.
I}
12.' Sa se arate di integrala lui Euler de speta a doua l'(p) ~ \~

.o
este convergenta pentru p > 0.
13. Sa se arate ca integrala lui Euler de speta intii B(p, q)
este convergenta pentru
sa
dx ;
.T"i'
= ~~ xP-(1
xP-l e-x
dx
x)- dx
p > 0, q > 0.
14. Sa se arate ca functia j(x)

'
(l+x 2)-Jl-:t4
pe (0, 1] ~i sa se calculeze I = ~j(x) dx.
228
, xe(-1.:1), este intcgrabili.i
15. Sa se arate di urmiitoarele inte,rale existii ~i sa se ca!cuieze :

a) c~,
)
e)
. b) c+~
.a..
:r~..
xdx
a 
0.
Hi. Sa se studieze natura ~i. In caz de convergent"-. sa se calcu!eze ~i valoarea

urmatoare!or integrale:
a)
~ e- sin
c)
coo
)o
e) c~
)a
bx dx, a> 0; b) \' e-"' cos ix dx,
dx
(x'
'
+ 42)"
a # 0, n
N ; d)
t<
> 0;
c)-a .Jt..- zl dx, "> . n
Nl
dx.
xlnx
(l-x 2 fi1
17. Sa se stabi!easdi convergenta integralelor:

a)
c)
---smaxdx, a> 0, k>O; b)

~+..
"
~oo
sin2x
e 1"'--.-dx, oc> 0;
8
sm (x
+ x') dx,
"> 0; d)
~oo
o
sin ,;;-
;[;(
+ x)
18. Sa se studiezc convergenta integralei Fresnel
x, "
> 0
~sin x 2 dx.
a)
sa
ex
dx
;
5- -4cosx
)t
b)
dx
(2
, c) (2
-1.-Jtosx..
)o
)o
dx
,
cosx+2'
d) ("
dx
.
)ol+coszx
20. Aplidnd metoda schimbarii de variabiHi ~i metoda integrarii prin parti

se demonstreze di :
a) B(j, q)
B(q, p); b) B(j>, q) = (oo
)o
c) B(j>, I - p) =
d) B(p, q)
e) l'(p
q-
00
y,__l
- - dy, I
o I+ y
p+q-1
+ I) =
pr{p),
< p<
B(p, q- I}
p>
y'-'
(I+ y)'"
dy ,
'
I;
p- 1 B(p- I, q). p
?+t-1
>
I, q > I ;
1,
unde B(p, q) ~i r(p) slnt integralele lui Euler, definite in exercitiile 12 ~i 13.
21. Sa se redudi Ia intcgrale Euler ~ide aici sii se deduca natura urmiitoarelor
integrale:
a)
[0"
12
sinmx cosx dx,
111,
R ; b) ('
dx
)eV"l-x
22~
m > 0, n
Nl
- d x. .rn,
C)~ -:-:-"--:-::(1 + .,.
e) (oo
V'X
)v (1+1'
"
d)~ xP c-"" dx,
R;
a> 0,
e R;
dx; f) ~~ ,- dx, m, " e R; g) Coo x 2 " e-' dx, n e N.

)o 1+x"
},
10.4. Integrale care depind de un parametru

Si\ considerclm funcpa f(x, y) defiaitii pe dreptunghiul (c&, bJ X [c, dJ. Sa presupunem c3
fiecare y e (c:, d] funcpa. /(x, y) este iatftgrabill. pe [a, b] in ens propriu sau impropriu. Da.cl
o:(y) i fj(y) sint doul functii rea.le definite po [c, d] i cu vahtri in intervalul [a, b], atunci are senJ
functia F : [c, d] - R, definiti\ prin
(y)
f(x, y)dx.
F(y) -
(U)
Funcfia. f(x, y) tinde uniform, in punctul Yo E [c, d], catre functia

Vo !> 0, 3B,
> 0 II y - y,l ""
a,=> I /(.
q~{x)
y) - ~() I < <, V
: [4, lt] - R, dad.

E
(a, b].
1. Daca existi\ limitele

lim (Y) - 0 , ,Jim ~(y) -
lim /(x, y) = ~(x),
11:-+Yo
ultima limiti\ fiind uniformi\ in raport cu x, atun.ci fnnctia f(x) este integrabil1 pe [t:S, b] :;;i
lim
y-.uo
> f(x,
y) dx -
(y)
~B. ~(x)dx.
(i)
Gto
&. Dac1 funcpaj este comtiaua. pe [a, b] x [c,

funcfia F(y) este oontiaul pe intervnlul [c, tl].
J. iar ful'lctiile o:.
~i ~
stnt continue pe [c, d], atunci
3. DatA funcpaf, continuA. pe [a, b]x[c, d], admite'fierivata. parp.al.a. in raport cu y, continul
pe (a, b] a[c, 4], iar functllle ;;i f) sint derivabile pe [c, dJ, atu.n.ci F(y) este derivabil~ pe [c, 4]
fi are loc relatia
F'(y) -
P
(17)
a1 (x,
ily
y)d>
+ /(~(y),
y)W(y) - /(~(y), y. )ot'(y),
aumitA. formula lui Leibniz.
<f. DacA. funcpa f este contimta. pe (a, b] Xi [c, d], a.tunci are loc. relatia
10.4.1. Probleme rezelvate
1. Fie functia f(x. v) ,,~ e'lu' . ..!... definita pe [0. I] X (0. oo). Sa se arate dl
~
yz
lim C't(x, y) dx # ('limf(x. y) dx.

y-.o )o
)o y-+O
236
Rezolvare. Deoarece
1
~r
-X
F(y)
.,
e-~ ~
. Apoi Jimf(x, y) = Iiril.
,,_.o
y-.o
dx = -
e-~/ 11 ' ~ =
'
I e ---.
Y
2
ca.
0, astfel
+ ~I
z
ca.
rezulta.
. ~1 - X e-a., dx .... - I
lim
.
2
u... o ,.
(l lim/{x, y) dx =[I I llix =- &
)o u-o
)o
ee
~i
e:alit&tea nu
adev.iratl'i. sa observ:lm ca. nu sint indeplim.ite cend.itille

valabilitate a relatiei ("'f). Fuacfia. f(x, ,.)
DU tind~, in p1UnCtuJ )' = 0, uniform citre funcfia tfi{X)
0. f.tr-ad.ev~r, daCJ. aa:l prcsupune aC$S.
Jucru, ar in~emna cA pentru orice t> 0 sl. existe llc > 0 astfel incit 1/(x, y) / <:; c, ltlatl ce y <;( lla
iar x este arbitrar in [0, 1]. Luind in particular x = y < TJs avem
f(x, y) = e- 1 _..!:.. ....,.

atunci are semil
2. Fie func!ia F(y) =

(I)
+ 00
atunci ctnd y ....,. 0.
(_i!_ lnj x 2 + y')
cii F'(O) >' ('
)o + o
- R, daca.
~ ln)x 2
Oy
+y
dx, y > 0,
~~ F(O)
dx.
u-o
Sa se arate
-I.
Re::olvare. Fie y l> 0. Integrind prin p.11.rti, obtinem

(2)
F(y)
~ J- +
ln
!loci
x1
yl
(3)
F'(OJ
dx
x In
o:::
ay u-o
Y-+0
= 0
~i
J-I l
1 + ya + arctg- =- -
rr
deci
~ +a ('"ey J-) y-o

x 1 i- y 1
---- In
atunci
...
.
F(y) - F(O)
. ( I
hm
= hm - I n
Je de aHa parte, avem i3j
I
l+yarctg-
;rl
y-+0
(i)
J-/1
+ y2 7 \ -'
- - dx = In J
1 +y x2 + y2
dx = 0.
SA observihn cA nu sint satisfacute conditille de valabilitate ale relajiei (5}. lntr~adevAr, funcfia
continua
_!_
b
lnJ:J 1
+ y1 =
__
Y _ nu este continua uniform pe [I,
LDe .aceea
1] x [0, 1].
~+~
relatia (.5) nu.
.c aphca.
(J)
3. Fiind data funclia j(x, y) =
[_!_Jn(l+xy), XE(O, OO),fYE(O,ao).
lx
l
calculeze dcrivata {unc(ici F(y)

Rezolvare. Deoare ~e
lim
y,
~j(x, y) dx, !Y
f(x, y) """
(x, y)-(0, y.)

7
lim
:<.-r. y)-(0, yo)

'
[0, oo).
0, Y E (0, 00),
In( I+ xy)
.
xy
sa se
- y 0 = f(O, Ye), re&ulta.
1;
cl.
F 0 ~i
= 1, x """ 0. deci J;(x. y)
(l+xy)
este continua pe [0, oo} x [0, oo). De asemenea, func?lle a.(y) - 0, (j(y) - y au derivate continue pe
{0, oo) x (0, oo), deci functia F este derivabili:i .;>i dupa reJapa (5) avem
f(x. y) este continua pe [0, oo) x [0, oo ). Apvi !"II =
F'(y)_ ~
J;(x, y)dx
+ j(y,
y)-
']
--<I..+
1 + :JY
231
I
y
-lu(l
+ ~)
2
y
--In(!+ y').
4.
~tiind
-~
di peatru
# o avem
-" - , S"-
211!1
dx
se calculeze ~/2 ----='--3
3
3
(a cos x
inte~rale
folosind posibilitatea derivarii primei
+ b" sia
x)a'
ca funi:tie de parametri.
Dar
Rezolvare. Fie a,b, !> 0. Itro vecinittate [, - e:, + e:J a punctului a0 , unde ai, >I, functia
/(a, b) ;= (a' cos x + 1J1 sin11 x)-1 are derivata f~ = -2 cost x(a 1 cosll x + bl sinI x)-Z cetinu~ pe
I-. - e:, a0 + e:] uniform fa~ de x. Se poate aplica ieci relatia. {5), astfcl ca
'
l
"
~, . E
[a 0
e:, a 0
7.
~i
b = b1
~i
adunind relatiile de ma.i sus, avem
.
fa cazul general, obt1nem
valoarea -1t- ( - l
ilab
a'
~).
5. Folosind posibilitatea de derivare in raport cu parametrut sa se calculeze

integrala
F(y)
12
tgx
arctg (J' tg x) dx, y ;. 0.
1
Ruolvare. i'ie f(x, y) = - - arctg(y tg x) pentru x;fO, /(0, y)
tgx
K,
y) este deri-rabi11 in raport cu
J;(O, y) -
. ;ri.
~E
0,
1,
f. (; , y) =
~].
pentru orice -x
=y
[o. :!:...)
~i 1;
2
!]i
1(!:.,2 y)
1
= 0. Fun ctia
pen.tru x:0,.
(l+y"tg'x)
0. Derivata este ceatiaua ia raport cu ambele variabile peatru
Aplictnci rela~ia {5), o8fiaem {cu su.stitutia tg x
Prin integrare, obfinem F(y) = ~ Ia (y
1) +c. Fklnci pe y
-+
y#= 0
t) :
0, obFn.eiD: F(O) = C ~i. cum din
relafia de definifie F(O) =- 0, rezulU. C = 0. Pri.a uraare, F{y) = ~ ln{y

2
+ 1).
6. Folosind posibilitatea permutarii integralelor depinzlnd de un parametru,

~ se calculeze ~: p(x) dx, unde
I
p(x) = - (x- x), x #'0, a, b > 0 ~~ rp(O) = 0.

lnx
232
+ e:J .
Similar se obtine,
Fli.c,ind a = a 0
F(y) =
..
~tiind
Rtz~-~~~re. s~ qbservam ta !p~X) = ~: x'"lly,

Ca.Siderind integrala cu
para~etru
~~
1].
~ x 11 tlx,
F(y) =
observam ca. fuc1ia f(x, y)=x este
con~
tinuA pe [Q, 1] X [a, b]. Se poate aplica deci rela,tia (.). astfel d.
F(y) =
I'
x~'dx = -I- x 11 +1 = -I- ~i deci

y+l
o
y+!
~ ('{l(x)dx
.
= ~ -I - dy =
Y+l
+I
ID -
a+!
10.4.2. Problee propue spre rezolvare

7. $tiind dl
c)o!+xy,
~f= ~In
(!+b)).
y
8 .. $tiind ca.
c.)xa+y2
dx
= ~ arctg ~. sa se arate
dx
(x2
b>O. y> 0, sa se calculeze
+ y!}S
y.
&
=-
ca
c.Jo (l+xy)' dx.

X
[5y'+ 3o' +-arctg3

.
Jyl
(yll
j,y
j,ll)Z
9. Sii. se calculeze derivata int1i, folosind formula lui Leibniz, pentru functiile:
a) F(y) =
calculeze
b) F(y) =
c+Y f(x:
1+Y
y) dx, nnde f(x, y)
siuy X
X
# 0 ~i j(O, y) = y ;
~:j(x + y, x- )')[dx, unde f este o functie diferentiabila pe R'.
Hl. Prin derivarea(ln raport cu parametrul y sa se calculeze integralele :

a) (ni2_!_1n !+ycosx dx, Y
).
b)
(-
1, 1);
1-ycosx
CQS:f
C'' '' ~l J y 1 <:: 1 ; c) ('' ~'l dx, I y I < 1;
Je
)o
:xa.Jt-xll
d) (" J(x, y) dx, unde j(x, y) =
)o
e) \J(x, y) dx, unde j(x, y) =
1-xz
arctg xy ,
x(l+x')
x # 0 ~i J(O, y) = y;
:;:g.:~.
x # 0 ~i j(O, y) = y.
11. Folosind posibilitatea inversarii ordinii de integrare In integralele depinzlnd de un parametru, sa se calculeze :
a)
cum din
C')e <p(x) dx,

<p(O)
unde <p(x) =
<p(1)
= 0,
t(O) = 0 ~i '!'(1)
lux
" b > 0;
b)(' f(X) dx, unde ,(x) =

,).
~ sin(ln x), x # 0 ~i x # 1 9i
~
cos(ln.!..),
lx
x.
= - " " ; > 0;
c)
~ ~ e-"'(c&s h - cos ex) dx, a>
d)
c~..!.. e-(;in 9x
)o
- sin ex) dx, a
0, b, e
> 0,
b, c
R;
R.
12. Dadl. functia f este contirwa pe [0, a], sa se demonstrew di

F(x, y, z) . ~j(t)[(x- 1) 2 + y 2 + z2]-11 2 dt verifica ecuatia lui Laplace
+ F,;. + F;: =
ar fi t
0, pentru orice (x, y, z)
J.
[8,
R 3 cu (x- 1) 2
+ y' + z'
# 0,
nriiro:re!
13. Dadi functia g este derivabi!rt pe R, iar f este de doua ori derivabilii pe
arate ca functia
.
s:rse
1 ~:t"+l!jl
F(x, y) =-[j(x-ay) +f(x+ay)J+~
verific5. ecuatia coardei vibrante F~.
~q
g(z) dz
a 2F~'.
14. Sa sc calculeze unnatoarele integrate. folosind dcrivarea sub integralii

a)
~ ln
12
c) ("
12
)o
(cos 2 x
+ :;'sin' x) dx,
y > 0: b)
t2l
-!n (I+ y cosx) dx, j y j <I: d)
cos x
1
11
+ ysinx
1 - y sin x
(n:/2arctg:ysinx)
)o
dx
--
sin x
ly! < 11
dx.
Sill X
10.5. Integrale curbilinii

I. Integrale curbiHnii de prima spet:i. Fie j(x, y) o functi.e continuli. pe un dorueniu
domeniu ce contine arcul de curba. regulat'
(C)
y -
Alegind un sistem de puncte, llf 1(x 1, y;), i
~(x),
x E [a, b].
0, 1,
n, care
irnp~arte
DC R1
curba C in arcele eJe,oJ<nt,....,
M 1_ 1 .Y1 , de luu'gime 6.s 1, formJ.m sumele integrate
"
S,. = 2:/(;,
1) 1)ds,,
(;,.
7) 1) E
i=l
Umita acestor sume pentru n . . . .,. oo ~i max ds 1

spetA
.i: /(f.~o 7),).\s, rJc
lim
n---..-.. i"'-1
~i
M 1_ 1 M
(2)
0 este, prin definitie, integrala curbilinie <;J.e prima
/(x, y)ds,
'v'(~ ..
'!')f) E
1\.Jf-lLI\fh
(3)
se calculeaza dupa formula
~/(x,
y)ds
~ ~f(x,
?(x))j I
+ (?'(x))' dx.
(i)
Dadi curba. C este data sub forma parametrica.

X ~ ,y1 (t),
J' = y 1 (t), t
[,
~],
(5)
atunci
\/(x, y)ds
~ ~:/(x(l), y(t))j(x'(t))' + (y'(t))'dt.

23-l
(6)
Dacil. C este o curba regulat~. in spa.tiu, da.t~ de
(f)
x ~ x,(t), y - y,(t), z = z1(1), 1 E [a; ~].

iar j = j(x, y, .:}, atunc.i
~/(>, y,
F;.
Dacaj(x, y, z}
}>
z)do = \f(x(l), y(t), z(l)) J(x'(t))'
(S)
+ (y'(t))' + (z'(l))' dl.
0 reprezinta densitatea de masa in punctul (x, y, z)
C, atunci masa M
~i coordou
tele centrului de greutate G al firuh1i, sint (\.ate de
one are
M =
~ f(x,
YG-
_I_'.,.,c ,,
peR,
y, z) do,
>c :_
~ ~c x f(x,
ds,
Za = - - \
j(x, y, Z)
Lungimea unui arc de curba C este
.. = ~C ds.
)c
y, z)do,
(9)
zj(x, y, z) ds.
Integrala curbilinie de speta. tutti este indepen-
dentli de sensu! de parcurs pe drumul de intogra.re.

,l! Iutesrale curbUJpi' de sp~ta a dpua. Dacll funcPile P(x, j) ~i Q(x, y) sint continue tn D ~
curba regulata C este data prin reprezentarea ( 1), seasul de parcurs fiind astfel tnctt x variaza. de la
, ly I< I 1
a la b, atund, integrala curbilinie de speta a dona se exprim& prin
~C P(x,
y)dx
+ Q(x,
y)dy
~ ~: [P(x, ~(x)) + Q(x,
Mai general, dacli. (C) este data sub ferma {5), t variind de Ia Ia
P(x, y)dx
+ Q(x,
y)dy -
[P(.>(t), y(t))x'(t)
( 10)
9(x))<p'(x)] dx.
~. atunci
+ Q(x(l),
(II)
y(t))y'(t)] dt.
DC R'.
In ca:r:ul spatial, eurba C fiind dat{ sub forma {7), formula (11) capi1t.1 forma
~C P(x,
( 1) .
y, z)dx
+ Q(x,
+ Q(x(t),
(2)
y, z)dy
+ R(x,
y(t), z(t))y'(t)
y, z)dz - \
+ R(x(t),
[P(x(t), y(t), z(t))x'(l)
y(t), z(t))z'(t)]dl.
+
(12)
Teorc:ma 1. Fie P, Q, R :functii continue pe un domeniu spatial D. Conditia necesarl ~i sufi..

cientK pentru ca integrala curDilinie {12) ~ fie independent! de drum in D este ca ~ e-xiste Q
functie V(x, y, z) diferen-pa.bill tn D, a clrei diferenpa.lll total! este
dV- P dx
(3)
Teorema 2. Fie P, Q
Condi1ia neeesa.rlL
tial D.
(5)
(13)
R dx.
Functia V(x, y, .r) este data de :formula

V(x, y, z) -
(4)
+ Q dy +
~i R
oi
P(t, y0 , z0 )dt
,,
g,
Q(x, t, z,)dt
['
+\
.z.
R(x, y, t)dl,
(H)
funcp.i continue !;d en derivate partiale continue in domeniul spasuficientl pentru ca integrala curbilinie ( 12) sA fie independent3. de
drum in D este
oR
i!P
-----
In cazul plan, fuu.cpa. Y(x, y) iia teorema 1 este dahl. fie
. Y(x, y) = ( P(l, y 0)<it
ll:o
+ (Y
)y.
!J(x, t)dt,
( 16)
iar conditia (15) se reduce la
Am fo1osit sul>stitul
( 17)
11.5.1. Preltle..e rezelvate
sa
1.
3. Sa se
reprezentarile
a) (C) x'.
se calculeze urmatoan~le integrale curbilinii de speta intii:
~c xy
a) I=
ds, uncle (C) y = x 2, x e [-I, I];
b)
I~ ( >' ds, uncle (C) x ~ y 4 }4, y
c)
I=~ J)(2- y) ds,
)c
Rezolvare, a) Deoarece ds
b) (C) y
e fO, 2] 1
~ .:
unde (C) x = t - sin t, y = I - cost,
~ x 2y' d:,, uncle (C)
d) I.=
b) Deoarec<' ~
a ces3 t,
11
[ :] ;
sin' t, t e [0, 2r.].
J 1 + b3 ch, rez.l.a. [ = (l)-1 x (1+1x11)1/

1
dx=l, faac'tia de inte-
grat fiind impar-1.

b) ln acest caz ds
I=
~ y'(l-f-
c) x'{t) == 1
d) A vern x'
("12
1
y'jl/ 2d_,_, = -
~2 (1 + y'Jl'' lliy' = -1
6o
, I
; sin t 1 sin 2
= -
3a cos 2 t.sin t, y'
)o
ca
1'dy, astfel
)8
2 (1
--
J< 1
C..!il
c'2
,
= -1 .). ~sii 2 2
dt
t) 1
+ yaph12 = -1 ('jl/!o
+ sin1 t dt =
,
cosz d!;
zj sin ~
38 sin 2,
.,2
10
1).
dt;
i
J,.JZ
3& !!lia2 Ices t, astfel ci ds = 3a J sin t CGS t
lit,
e~oi
2 a 4 sinstcost-3a)sintcost)fit=--
3
~2 /sin2tj?dt=
.u
\
-"-a) [(rr:/
128
cost, y'(t) = sin t $i ds =
1=
Jy'
(sin 2t)'dt -
'
(tt
121
(siA 21)1 it+
~/2
\31;/2 (sin 2tF dt w1t
2
( tt (sin 2t)7
)Jrr:/2
it] =
'1
c)
Doo-
(1-u3 ) 3 111u=--
:J.o'
6i .-1
7Q
= :J.o'
--
2. Sa sc calculeze :
a) I
= ~
b) I =
we
z(x2
+y
am folo.sit
ds. (C) x
~ (x 2 + y 2 + ;2) -1 ds,
Ices t, y
(C)
= t sia t,
z =
t, t e [0, 1] ;
Y~=:.eos t, yt= 01 sin),jz =

23i
bt, tje:fO, ":hJ.
Rezolva,...e. a.) Avemx' =cost- tsint, y' = sint

( 16)
z'
= l~ids=
I~ ~1'(2 + t')''' dt ~ { ~ u(2 + u)''' du ~ ~~~ v'(v' v = (2 + u)11

lJ2) 11 dt, rezultli.
Am folosit substitupile u =
( 17)
+ tcCJst,
b) Deoarece ds = (a2
I= (a'+ 1iJ-)lls
t2,
2n
dt
all
2) dv
J2+tl.&t, astiel c.li.
.J[ + 'f[
11
1
btl2n
I
2
io
+ b2 )112 arctg= - ( + i> jl/ arctc- 2'1't.
= -'- (a2
trt'A
ab
ab
3, Sa sc calculeze masa M ~i centrul de greutate G ale tirelor materiale care au

rcprezentarile ~i densiUltile de masii urmiitoare :
2
a) (C) x'
y' = a2, y > 0, j(x, y) = b ;
b) (C) y = a ch ..:_, x e [0, a], f(x. y) = y;

a
c) (Cj x = (1t 2
f];
12)''' cost, y = (1t3
Rezolvare. Folosim relatllle (9). a) 0
i,
b) fn acest caz, ds
M=
( + X)'''
sh2 : ;
a ach-ch-dx=a
x x
\
o
2 113
1)
~eprezentarc parametridi a curbei oste (C) x =a. cost,
dx
X dx.
= ch;
0 ;
Deci
a.~( l + c h2x)
a(x + - s b2xll"
- dx=.~
c:h2 - d x = a
2
a(a+-
"
I"-
ch2~a dx = ~Ca
("+X ch ~) dx = _!!_{~.Ia + !:_ x sa .;2M .)o
a
2M
2 1
2
a ~ s h2x
-- dx }
2
a sh 2 -a'
~ -- ( -a'- +- ch 2
2M
~ a-' ch3-a d.:r =Mo

a- ~a ( 1 + sh2 Mo
a
= -1
+ sh 2)
a sh 2 ) =a'
- (2
2
i
=2
xo = - 1- (ax
M )ft
YG
(r.
fl, 1t}. Deoarece ds =a dt, rezulHI.
n bll(f, dt = 1tab 2 ; xc = -1- ~n b2 a 2 cos t dt

o
:rralJ2 0
112
[-7t, 1t], j(x, y, z) = l.
y =a sin
12) 112 sin I. z = (4r:'- l)
c) Deoareae ds = (1t"2
+ l')(n'
am folosit su'batitutia. I =
7t
l(
{sh 1 +
a' (3
~ --
a )
+i
+ 2 sh 2 - ck 2);
8M
X ) = -a
d sh-
aM
X
sh-
+ -I
sh
-X )
r.
at
~ sh3 1)
- t.2)-1/2i dt, rezulta
cos u. Apoi
x 0 = -2-~- ("Jt' + t 3 ) costdt. =

~ -
-8- ;
3~
YG = -2- ~n (1t 2
3,_3 -n
+ I') !lia I dt =
0;
4. Sa se calculeze lungimea perimetrului C a! triunghiului A,A 2 A 3 , uncle
A,(-1, -1), A 2 (1, -1), A,(t 1).

Rez&lvare. Fie C1
::::::::
A 1A 2 , C 2
;s
J! = \
A 2 A 3 , C 3 o=A 3A 1 krem
~C
- 11 +It.+ Ia.
Pentru latura A 1A 2 atem x
(1.
1,1 =
J-1
Jl
__1 , Jlctt
,. \
t, y
-1, t
A 2A:~
d!
2; pentru A 3 A 1 avem x
2; peptru
L, /2 dt ~ z/2.
Jc,
ds
ds-!- \
.;C,
{OA) y
+(
)r,,
d$.=
.:.t,..stfel
-1, 1] ast!el ci:i
av-em x
~ .r'
ds
Deci
1, y
!,
-t, y
-t, t
J2 ~
+ 2J2.
[-
1,
-1, 1]
~i
13
5. Sa se calculeze urmatoarele ,integrale curbilinii de speta a doua:

a) I = \ xy dx- y 2 dy, (C) x
b) I=
f /IJc
c) I=
C x dx
~c
= 12 ,
t 3
[0, 1];
+ x dy, (C) x + .!.'_

=
4
dy + xyz dz, (C) x = e'.
x 2 dx
+ xy
1, x ;;, 0, parcurs in sens dire' II
y = e- 1 , z = /2 I, t "' [0. I I ;
d) I= ( ~ - ___cl!._ , C fiind portiunea din cercul x 2
)c2a+y
a+x
pentru care x + y ;;, 0 >i extremitatea in punctul A (a, -a).
+ y' +:2ay ~
u
Dcoareee ~
RezolvtJre. a.) Dupa. rela}ia (11), avem

/=
b) P(x, y)
(2t0-3t8 )dt=
=-
21
b) 0 reprezentare parametricli a curbei este x = cost, y = 2sin t, t

I ""'
n/2
{-
J1-
+ 2cos1 t)
cos 1 t sin t
-n/2
tt/2
c) Avem
(e 2 '
1 = \
d) Pute.m scrie x=
- a sin I, atunci t e
_ ("12[' _
)0
=
e-t
+ a sin t
C'(
)o
(u
+2
. t dt
t I Sin
-n/2
+ 2t) dt = ( ~
_..ca:..c:::o:::s.:.t_
1)1 .,......
+ 2 ~tt/2
V(x, y)
cosll t dt =
-n:/2
az, astfel
'c)
)o
u2
2
+
~ + e-1
ca.
dad!. pun~m x ~ a cost, y
l)~(u 2
I)
+ _1_-_,._'] du
1 + u
du = 2 - n, u
tg
'). dt ~ _ (1 [
+ a cost ,
z
u + 1 + 1 -
4u
(u
+ y) dx- (x- y) dy,
+
~
2-.
uncle C <tsie pcrim<
triunghla.l.ui cu virfurile 0(0, 0). A(l, 1), B(O, 2). parcurs in sens tlir-.;t.
238
Deci I= V(3,
R~ =
t) 1: =
+ e-t +
e2t
6. Sa se calculeze I= ~c (x
r. ]2]. Deci
(I+ cos21) dl ~ "
+ y 11 + 2ay = x 1 + (y + a) 2
[ 0, ~] . Deci
..ca:..c"=n::..:...t_
1 sin
[ :._;:: /2,
-n/2
-0 +
= - ~tt/2
dt
ttJ>}
z=
'Y
astfel ca; I
-=
Rerolvare. Descorflpunem curba C in trei curbe simple:
~OA)
y-
x E (0, I]: '(AB)
X,
Astfel
X=
2 - y, y E [I, 2];
(BO)
0, y
X=
2 - I, IE [3, 2).
=('zxc~x+l 2 (-2-2+2y)dy+\ (-2+'1ct=-2.

2
r-C
+(
+C
)oA ltB )no )a

)t
wO
7. Constatind in prealabil dl sint indcpendcnte de drum, sa sc calculeze urmatoarcle integr_ale curbilinii, in care s-au specificat numai capetele curbei de integrarc :
a)
I=
C_ydx+
l-tR
xdy, A(2, 1), B(1, 3):
~-
luaUl_ pc o curb:\ cc leaga puncte_ le A ( -3I

y dx '\- x <ly
Ah
1 +X)'
B(3, 3) ~i nu intersccteaza hiperbola xy = -1
b)
=
_c
2) ~~
I~"(_ yzdx+ xzdy+xydz, A(!, I, 0), B(2, 3, 1).
c)
)AB
'
Rczolvare. a) Deoarece P(x, y) = y,
. 12P
x eyt - -
Q(x, )'}
oY .
?Q
= --
ex
1, rezult!l di (17) este vert
(ica.ta. Dup.l ( 16) rezultil
V(x, y) =
I dl
+ \.''Y x dt =
)1 ~
Deoarece I = V(B), rezulta. I = V(l, 3)

J
1 + xy
1 + xy
b) P(x, y) = - - , Q(x, y) = - !'
Rcla~i.:t
\x2 + xt \"1 = xy -
2.
13- 2 = 1.
~
~
-=~-=(I+
Oy
'
xy)-.
ox
( 16) se poate a plica, deoarece drumul considerat nu intersecteaz5. xy = -1
V(x. y) =
~i
deci
~I I +
ex
_z_ dl + (Y - - dl = In I I + 21 I IX + In (I+ xt I\" =In

)v31+2t
}:!1-t-xt
1/~
2
5
f)eci I = V(3, 3) =In 6,

'c) Qeoarecc P(x, y, z) = yz, Q(x, y, z)
= xz, R(x, y,
z) =
.R~ = P~ = y, integrala este independenta. de drum. Deci

V(>, y, z) =
~x
~1
0 dt +
~y
J;>i
P~ = Q~
~1 0 dt + r\,.,0 xy dt = xyt \'0 =
= z,
xy (.
Q~ = R~
=<
xyz,
-J.stfel dl I = V(2, 3, 1) = 6.
8. Sa se calculeze Jucrul mccanic a! fortei F(-kx(.<
+ y 2)- 112{x + y + z')-
-ky(x'+y 2)-112 (x'+y'+z'}-112 , O}, k>O, de-a lungul curbei (C) x =
y--
sin t
cost+ sin t '
z-
Rezolvare. Deoarece x2
.,J-;;;;;ii
cos l
+ sin t
+i5 =
(cos l
t
'
+ sin
:c,
11
,
e&l!lt+si.a.l
cost
lo "1
'
t)- 21
~i x + y + z
1
11
= 1, iar :c'{l) = -(cost
11
y'(t) =--(cost+ si11tt , reznlta.

n
[
cost - sin t
(R{-l d(cos t + sln t)
-"F = \~c Fd'- k ,~o (cost+sint) 2 dt =k\..1U
(cost+siutf~
,.,..{4
239
J-
+ sin t}-2.
k
~2
( 2- 1).
I-,\
+y
(x'
JC
2) 2
ds,
unde C este arcul spiralei logaritmice r ~ a erne (m > 0) cuprins !ntre punctele
.A(r ~ , 6 ~ 0) ~i Q(r ~ 0, 6 ~ - oo),
Tluolvaro. Tin!nd seama ca x ~ r cos~. y ~ r sin 6, rezulta x'(t) ~ r'(tY cos 6 - 6'(t)r sin 6 ~
y'(t) ~ r'(t) silo + 6'(t)r cos 6, -~stfel ca
ds
in cazul probleraei t
6 i
j(x'(t))'
r =
Apei
xll
y2
y2 = a 2ell"'6 i
j(r'(t))'
+ r'(6'(t))' dt.
astfel ca
aern6,
ds =
+ (y'(l))' dt ~
a'l.m 2c 2"'6
+ a 2e 2 m6 d6 =
aemfJ,J m 2
1 d6.
deci
"
cu
10.5.2. Probleme propuse -spre rezolvare

10, Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta intii :
a)
~c xy ds,
b)
~x-ds, (C) y ~ Inx, x
(C) I xI
+ IJ
~ a, a>
0;
e [1, 2];
c) ~y-lds,(C) x~ fy',y e [1, 2];

d)
~c xy ds,
e)
~yds,
(C)
f)
~cy ds,
(C) x
g)
~ xy ds,
(C) x
~ cos t, y ~ cost, t
e [0, 27t] :
x~acos't._y~asin't,te[o. ~]:
~ a(t- sin t),
xll
(C) -
a2
y2
+-b
a( I -
cost), t
[0, 21t];
,..
.'
I ~ 0, x ;;. 0, y ;;. 0;
h) \c(x-y)ds, (C) r 2
' .....;
~a'cos 2
6,
6 e
[o. :]
11. Sa se calculeze urmatoarele integrale de speta lntli :

a)
~c (x + y
b)~ (x'
+ z) ds,
(C) x
+ y') In z ds,
~ a cost,
(C) x
~cx'y'z'~ds, (C~ x' + >' + z' =
4i)
~ ../2Ji 2 + z' ds.
(C) x'
y = a sin t. z
e 1 cost, y = e' sin t, z
c)
.r'
.-.~
1, x
+ y' + z' =
+y =
2
& ,
0;
= )'.
bt,
t e [ 0, ~];
~ :'' t
[O.!lf;
~i
A(R,
!'..
+ L' -
z = ae', cuprins !ntre punctele 0(0, 0, 0)

13. Sa se determine masa firului eliptic
._2
1 = 0, 0 tiind ca densitatea
'
de masa a punctului M(x, y) este I y \.

14. Sa se calculezc masa firului cu densitatea j indicaUi :
= z,
a) (C) y
b) (C)
3
X= t;
(0, 1] ; j(x, y)
X E
t', y = l I t8,
+ X;
= l
= -,JTI
-t, t
3
(0, 1]; j(x, y, z) = (2_y)ll4;
c) (C) x = ch t, y = sh t, z = t, I e [0, ln 21; f(x, y, z) = x;
d) (C) x =a cost, y =a sin t, z = bt, t e [0, 2rt]; j(x, y, z) = (x'
+ y + z
15. Sa se calculeze coordonatele centrului de greutate G al firului material C;

cu densitatea f, daca :
a) (C) x = a(t- sin t), y = a(1- cost). t e [0, rt], j(x, y) = 1;
b) (C) x = a(t- siri t), y = a(1 -cos!), t e [0, 2rt], j(x, y) = y''';
c) (C) x = a cos3 t, y = a sin t, t
d) (C)
X=
415 , y =
Jis t,.
e ( 0,
= 21 3 , t
~] , j(x, y)
[
= 1;
-1, 1], j(x, y, z) =.!....,

2
16. Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta a doua
~c (I
a)
+ y) dx +X dy,
(C)
X=
(Ji
+ 1)112 ,
(0, 1];
b) \ x dy, (C) y =In (1

x), x e [1, 2];
.c
c) ~eX) dx+ dy, (C) x= 9cost, y= 9sint, t e [0, 2rt];
d)
~c x dy + y
dx, (C) x = 2a cos I, y = a sin 21, t
e) \(x'+2xy)dy, (C) x=2cosl, y=3sint, t
(0, rt] ;
e[o. ~):.
f) \ (2a- J) dx + xdy, (C) x= a(t- sinl), y = a(1- cost), t e (0, 2?t]:.

,c
2
2
17. Sa se calculezc ( I + y)dx - <~ - ,.)dl' , luata pe cercul x
= a in sensul!
~c
_.2 + y'
invers acdor de ceasomic.
18. Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta a doua :
+)
a) \ (y - z) dx
'
+ (z- x) dy + (x- y) do,
t e (0, 2rt] ;
z dy
b) \c y dx
+ x dz,
(Cl x =
(C) x = a cost,
cos~ cost,
t-e[8,27i];
l& - Probleme de ~tlcl superloue - d.. 3G
y =
ot:
y = a sin t, z = bt
cos i sin t, z = tpinb.
c)
~c x dx +
y dy + z dz, (C) x =a cost, y = b sin t, z
d)
~cy dx-
x dy
+ (x' +
+ cos I, z .= t + 1, t
+ z') dz. (C) x = -t cost
ct, t
+ sin t,
[o.
~ J;
y = t sin t +
[0, 1t],
19. Verificind mai intii ca sint independente de drum, sa se calculeze urmai:oarele integrale cnrbilinii, in care s-au speCJficat numai capetele curbei de mtegrare:
a) ~~x(1 +x)dx-;(1 +y)cly, A(--1, 1). 13(2, -I);
)AB
b) ( ~Y' e' dx
)AB
c)
+ 2y e' dy,
(~.!:_dx-~dy, A(l,
yll
l1.Jj. )'
A(O, 2), 13(2, 0);

2), B(2, 1), luata pe undrumce nu taieax" Ox;
(~_>"_dx-
' dy, A(l, 2), 8(-3, -2), luata pe o curb5 ce nu

)An (x - y)'
(x - y) 1
intersecteaza. prima bisectoare ;
d)
e) C~Ld.<+~dy-'Ydz,A(-1,3, I), B(2, 6, 3). luaU pe

2
)AB
curua ce nu
intersecteaza planul z = 0 :
f) ( ~ xdx + ydy
)AB (.x!
+ zdz.,
+ y2 + z2)3fl
A(1. -2, 2), B(O, 3,
~). !nata pe o curbzt ce nu trece
prin origine :
g)
..-...
AiH
yzdx
+ zxdy +
xyz
xyW
. A(l, I, 1), M ( x, y,
.~ } !nata pe o curui situata
in primul octant.
20. Sa se determine lucrul mecanic a! unei forte elastice indr eptate .ocHre oligine ~i proportionalil c11 clistanta punctului de aplicatie Ia origine, ~tiind c.i punctul
x::
de aplicatie a fortei descrie, in sens direct, sfertul de elips5. -
.2
X> 0, y > 0.
y~
+ -- -
I = 0,
b2
dumeniu111i
21. Sa se determine funciia potential V(x, y, z) {dV =Pd.<+ Q dy + R dz}

a! fortei F(P, Q. R) 0i apoi lucrulmecanir al fortei F pe drnmul indica t:
a) F(O, 0, -m~) 0i punctul descrie AB, eu A(x1 , y 1 , z 1), B(x,. y,. z2 )
b) F = -k _:_.
r = I r I. punctul pleaca din A(a, b, c) Ia inliuit ;
,a
c) F = -k'r. punctul plead. de pe sfera
x' y'
z 2 = b2 , b < a.
+ +
242
;y 2
+ y' + z2 = a 2 0i ajunge re sfera
10 6. Integrala dubHi. Formula lui Green

1. Integrala rluhl:l "\lodul de calcul. Fie j(x, y) $ functie mfu-ginWi ~i definWi. pe domeniul.
marginit DCR2. Se cousidedi o partitie a pla.nului in intervale bidimensionale, din care retinem pe
acelea ce contin punr.tt- din D, Notam prin Mt, k = 1, 2, ... , n, intervalele Qidimensionale retinnte,
numerota.te intr-a fl)rdine oarecarc. Fie diviziunea 6. multimea acestor intervale. Norma diviziunll D.,
notata. v(6.), este cea mai. mare dintre dimensiunile -intervalelor Wt k = 1, 2, ... , n.
Suma Ricmam1 ata~at: functiei/(x, y), corespunzatoare diviziuniiA a domcninlui D, este
n
~~If)~ _l; !(~,,~I
(~,. ~.)
aria "'
(11
E
"'
1;=1
Integrala dub!~ a iunctiei /(:r, y} extinsa. la dormeniul D este

{2)
'
limita fiind at!ea.?i pcutru oricc alegere a punctelor intermedia.re
(~.t
1'Jt).
Pentru calculul intcgrahi duble se disting urm:i.toarele doua. tipuri fundamentale de domenii.
de integrare :
a) Domeniul
D~
c"'te simplu in
rr~port
cu &xa Oy daci\. este definit de inegalita_tihI l)
a ~ x ~ b, oc{x) ~ y ~ ~{x),
undf' oc
~i. ~
sint functii nmtin.ue pe [a, b]. Daca f(x, y) este contlnu:l pe Dfl, atnnci
(\
j ~ Dy
f{x, y) dx dy
r dx (B(x) f(x, y) dy.

)a
{i)
1x{x)
b) Oomeniul L\r: cste simplu in raport em a"a Ox dadl este dt:finit de inegalita.tile
y ,;; d, y{.1) ,;;
G ,;;
unde y
~i.
8 slnt functti continue pe (o,

'(
\\
Jl. Dac:i. /()1,
inte~rala
(5)
8{y),
y) este continua pe Da, atunci
j(x, y) dx dy ~ ~- dy \'B(U) ji;<. y) dx.
J.. v,.
Daca tn
X ,;;
(6)
.,y(yJ
duhl<'i estc nevoie sA se treacA. de la coord011.atele x, y Ia coordonatele u, v leRate
de x, y prin functiile continue ::;i diferentiabile
realizind o coresponden1a "Li uui vocll
~i bicontU..ul. tntre pun.ctele li.omeniului liJ din planul :xQy ~i puncteJ~

~
D(u v)
domeniulll D' din plam:l uO'v $i jacobianul ] """
~~j(x,
1'1
y) dX
cazul transfom1llrii de Ia
X=
r Cs>S0, y
cty =~~I> /(,(.
COOf'h
ltitele
=';~a 1
).
pt<Jl&i"~" ~i
t?,: 0.
#< 0 tn D, atunci
<i(,
{3)
ll I} I du dv.
0 la eoord1nat61('; cartezienl:
6 E [0, 2<t)
S<t!.l
:::;::;:o
(-r;,
(9
Jt1,
&vf!m)Er~i
{l(})
243
'
2. Formula lui Green, Da.c. domeaiul D este ttti1rginit de curba inchiS<l regula.tA {C) ~i f!lnctiile
y) stat continue fa DUC ;Ji cu deri,rate pa.rtia.Ie continue in IJ, atua.ai are lcac formula
~P(x,
y) Ji Q(x,
lui Green '
/, .-.u- + !f<iy ~
J
( iiQ _ iiP) dx dy.
((
))n '"'
( 1 1)
ay
, nape sensu! de parcurs pe cu.fba (C) este seasul direct,

3. Aplicatii. Pe lfngi calcubd 'ariilor 41os:aeniilor pla.ne
.ale integralei duble.
~i
al velurnelor, ditn urrnltoo.tele aplicatii
aa) Masa unei piAci plaae JiJ, 41e liieai!itate p(x, y) > I, este
M =
-..stat
~~Dp(x.
y) dx <iy.
( 12)
b 8 ) Coordou.tele eentrulai e cren1ateG .t uaeipl1ci pla.ae JJ, cu d.ensit&tea. 41e . .sa p(x, y) > 0,
~ ~~Dxp(x. :f),<ix dy. Yo = ~ ~~Dyp(x. y) dx dy.
' =
<;) Momentelo tile U.ertie ale placii fa raport cu a.:z:ele de coontonJ.te Ox

I. =
1t!Gmentul de iaortie aJ pl~ii
~~D y'p(x. :1)4..-ay.
( 13)
~i tJy slat roiipcctiY
r. ra.port o riciaea cste I,
= [,..
Daci
~i
~). x'p(x. y) dx oy.
I, =
.,
(H)
+ ~y
10.6.1. Problenoe rezolvate
1. Sa se calculeze I= ~~Din (x
+ y) dx dy.
Rezolvare. FIU:t.ctiaf(x, Y) = la (x + y} e8te

....esto simplu In raport ~u am~le axe. ATea
I =
unde D este
{~
l)la (>-
y]/:
'
+ I) -I] 4..- ~ -1
3 -
2. Sa se transforrne integral& dub!a I=

:pentru urmatoare!e domenii D:
+ y
1
.;; -2:<; b) ,....+ _, ... 4. ,. + -;->
c) x
+y
.;;
2. " "'y,
:1 ;;.
<=
[1. 2].
Doll':elliul D
ax~ ~: [( + 2)Ia(x + 2) -
~ 1 2 - -3
2
~~.f(x. y)
a) x 2
1]. y
aotiau~ ia ~ ~i deci OAOte itegrailil<l pe D.
~: dx ~: 1o {x -t y)4:f ~ ~:[(x -f' :f) Ia'-' + y) -
x.; [0.
;.
I.
dx dy In integra!e iterate
1: ;.
0;
-:~. y "' 0.
Rezolvart!. a.~ Dotae11.hal e3te ..irgiit de eereul

+ 7 1 2z = 0 (x + 1)1 + 1 = 1 _,i
,.wte slmplu rn :mport en &.r:abele Ue' (fir. H). Da.el folosim tor~- (-4}. &Yem, Jl = """ -2, X = ~ 0'
.'-Y= :1
- ../ - b - ,. . fi ciooi
*l
J -z..
_..,
~ ~IMI
I_
c)-.sc~.orr-~~.
J-r-.-..,.
:1J
.~.
~D.
(!!)
X
X
-2
( 12)
x=k
FiJ. 15
Fig. 14
( 13)
0;1ca foloo;;im formula. (6), atunci c
-1,
d =-
1, y(y} =- - 1 - J 1- yl, jl(yl = -1
+ J 1- ys
(1 dy ~-1+1-u' j(x, y) tx.

- 1
-1- Y1-u'
I ~ )
(I 1)
b) Domeniul D cstc marginit de cercul cu centrul in origine, de ra.zl2 ti elipacu ceatrulla eriPae
.de semiaxe 1 ~i 2, situat in semiplanul x ~ 0. Deoa~ece o dret>.ptl. N = le, leE (1, 1), iatersec~
domeniul dupa o multi-me ce nu este interval, rezulti1 cA D nu este simplu ln n.port cu (,)y (til;'. 15).
Pentru a putea aplica formula (-1) descompunem domeniul D ia d.omeaiilc 1 ~ Jt1 pria drea.pta
y
0. A'lem atunci
I~ ~~v:dxdy + ~~n:dx<ly ~ I 1 + I 1
~ a = 0, io = 2, oc(x) = zJ 1 2J, ia.r ~(x) = J~ pentru x E (0, 2]. Deci'
.S, poatra
Pentru calculul lui 1 tinem sea.ma

1
a(x)
0, pentru x
[ 1,
1 dx ~4-x'
_f(x,
0
y) dy
dx
\
Prin urmare, avem
-Y<t-x
~-2Yt=X
:p
-J-;;-::;;, xe(O, 2]
'i J{S')
= -'!J~
xE [0, 1] ,; ~(x) ~ 0, pentru xE [1, 2]. obtwem
I,=
1].
+ ~2dx \<=X /(x, y) iy.
2Y1-x
Simila.r, deoarece a= 0, b = 2, o:(x) =
;~filii',
_f(x, y) dy
+ ~2dx ~ _f(Jt,
t
-Y-4:-a:'
1!fy.
peatru
DacA. Jorim sa -folosim fo~mula (6), observa.m c.1 domeniul D este l:iimplu in raport ~u axa Ox~
deoarece o dreapta.y. = k, ke ( -2, 2), intersecteaza pe D dupii. un interval. in acest caz, c; = -2, d = 2,
y(y) -
J4 -
y'f2,
~(y)
J4 -
y', y
[ -2,
I =
"
-2
2]
~i
deci
dy ~V-l'
__f(x, y) dx.
1
2 Y4--u
c) Domeniul D este cuprins intre

+ y 2 = 2 ~i parabolele :t = y 2 :;;i x = -y2 ~i este c,uprins.
fn semiplanul y ::::;;: 0. Cum se vede din figura 16, el este simplu, in raport cu ambele axe. l>upa
cercul.x 2
formula (4), unde a= -1, b =
xE [ -1, 1], ~(z) =

xE [0, lJ, obtinem
I-(
J.. . 1
-J~.
ct.c-V-x !1.
)
-V::!-x~
l .;;i :x(x)
xE [ -1, OJ
-Jz - x
~i ~(x)= -J;,
y)cty+rct.,-vx-
Ji yJ cty.
-Y2-x
Dupi:i. formula (6), unde c =
=J2-
-J2,
d = 0, y(y) =
-,/2. -
-v/2- yl!l ~i ~(y)

y 2 , pentru yE [
l}'
~i y(y) = -y1 , O(y) = yl!l, pentru yE [ -1, OJ, oLltiucm
= -1 _ dy ~VO:.u
- __f(x,
-Y2
-Y2-u'
y) dx
dy ~u f(x, y)
)_1
-y'
+ l.o
dx.
3. sa se transforme in intcgral~t dubla

integrala iterata I' dy (" j(x. y) dx.
)o
)-u
caleuleaz! integrala dubl~ este dat de inegalitatile 0 ~ :, ~ t
FiJ, 16
RuoltH~t'' Domeniul D pe ca.re !'!e
-r ~X~ y, deci este cuprins intre drepteley
1, y =
:f
~i parabola x = -;
(fig. 17).
4. Sa se schimbe ordinea de integrare in integrala iterata
I ~
13
)_1
dx ("
)(x 1 +2x-:~)l1
j(x. y) dy.
Rol.ar. Transforrruim integrala iteraU. lntro integrata. dublli. Domeniul D e!>ie dat de inegalitltlle (fig. 1~).
-1
.:E;:
~i ~(~I+
~
2.-; -
3) ::::;;: y
Fig. 18
Fig. 17
246
~i deci este cuprins intre dreapta y = x ~i parabola y
(x1 + 2x - 3}/<f..- Transformlm integral.:&

dubUi. pe D tn integrate iterate, ordinea Hind inversA aceleia din enunt. Dupli fonnula (6}, In care
"'
-I,
d~ 3, y(y) -
ji
8(y)
-1
+ 2j 1 + y,
I~
~i
este C,llprins.
axe. J)upa
-J2- ;x2,
ji ~(xJ~
-v x,
[ -1,
3), obtinem
c-t+2Vt+u
dy'
/(x, y) dx.
-1
5. S'r1 sc calculcze unn{ltoarele integrale Juble:
a) I=((' X) dx dy, D fiind limitat de parabola y = x!;i de-dreaptay = 2x-\;ll

))n
.
b) I= ((
:'
dxdy, D fiind limitat dex = 0, y= 1, y ={/Z ~i y ~XI
1
1
))n \'x-+i
c) I= ~~n arcsin
+) dx d), D fiind limitat de + y = 0, :x + y- l.
Jx
) =~I '?i y =
d) I=
1
0
1:
(arcsin
dy'
Y!J
~.~-
.IHrcsin y
5111 x
dx.
Rezolvarc. a) Cum se vede din figura 19, domeniu1 D este simplu in rapact cu amQele axe. Este
mai convenabil sa. integr<lm in ordinea y, x, din cauza fonnei domeniului, func~f(~. y) """7 llilt
simetrica fn x ~i y. Folosind deci formula (4), fn care a= -1, b = 3, cr:{x) = '*'' ~(x) ""'"2..3[1
dub Ia
x E [- 1, 31, obtinem
X
X
Fig. 20
Fig. 19
b) Domeniul D este simplu in ra.port cu ambele a.xe (fig. 20). Este convena.bil sl integt"am Ja
ordinea x, y, deoarece iu acest caz avem numai o inte~raHi. ~i expresia ce rezultA pri11 intogra.rc In rapt
Dup~
-cu x pare mai simp11L

X
hrmula (6), undc c = 1, d =
~i,
obtinem
y(yl = 0, 3{yf=-y, ye[t.

'
I~ (tf2dy\"
)
""0
x' , dx ~ )(tf2[:~ xJx +Y'- _!_y

\'x4 y
1
f/2 ~
1 y'[
1
ln (..
+ J ..+
l''l]l"
J-2 -In (I+ J-2)] dy ~ ~1 [y{;;"2 -Ia( I+ J-2)].
247
()
dy-
,Y21.
~I
c) Domhiul D este simplit fn raport cu am'S'ele ~~ (f~g.. 21). Eoste 'convenabil de integiat 1n
ordinea x, y; -tl atorit~ limitelor de iategrare. Dupa fnmu1a (6), cu li = ..:... t, d = 1, y(y) ::= -y~
l(y) = 1 - y, ye -1. 1), rezult~
I=
unde lt(Y)
J-
x + y dx = ~1
-y
I,(y) dy.
-1
J. J-u du = "- .
x + y dx = \ arc::.m
.
= 1-y arcst.:
1 .dy ~1-y a.rcsin

-1
-y
.
Dt-nl
= ~1r.
-dy = "-
-1 4
2
'
y
y
_,
b)
ln
Fig. 21
Fill. 22
~E[O,
d.) l'Jeea.reee.funtjia - . - nu admit!": o primitivi1 exprimabi1& cu ajutorul unei combinajii finiteSin x
de luac:pi eleaentare, vom schimba ordiaea de
~i y
fieelf't b.a::tiiler y = sin x
~].
.... sia 1 x (x) = si:a x, xe ( 0,
n/2
.U
t
\in
in .z
~e
-== sin x,
x
- . - dy
int~grare.
Dl)meniul D {fig. 22) este cuprins intre gra.
~). Dup~
[ 0,
formufll (4), r.u a
0, b =
~,
a:{x} =
aveJa
\12 -.x
sm
SliL X
Ilsinsin z
1
:c
dx
= ~nl2x(l
- sin x) dx
= "2
-;- -
I.
6. Sa se efectueze schimbarea de variabile de Ia coordonatele carteziene "Ia

coordonahle polare in integrala dubla I= ~~Dj(x, y)dx dy ~i apoi integrala obtinuta sa se transforme in integrale iterate, pentru urmatoarele domenii D :
a) ' .;; x'
+ y'"'
b2, y ;. x; b) a' "' x'
+ y2
.;;
b2 , x .;; a.
Ru1lu.re. a) Domeniul D estem.!lrginit dedreapta.y =:~ide cercurilex1 + y 1 - a~ ~ + y2 = b,

TaaW la aeordonate polare, obfinem :E; r < b, sin 6 ~ cos 6 deci domeniul transformat este
'cbeptuaclliw [, b] x{2:.,
~
.PA
57<]
m
.j
plaaul r6 (fig. 23).
fermula ( 10}, ob1:i.nea

I = ({
)JD'
!(1- 8,
2x].
1!;;..,...,..,....,..,..,...,~..,..~~"'1['- -
2
X
~
,...
{
I
511
11
-;;
-r
Fig. 23
b) in acest caz, dorneniul D (fig. 24) este mi1rginit de dreapta x =
~i x2 + yz =
a..~ r ~ b ~i
~i
b1 lntocuind x = r cos 6
r cos 6
::s;;:
'{)E [0, 2n]. Imaginea
~ a/ coi 6,
cerculu~ xl :+- y 2 - =
definita pentru 6 E
b2
)
1
+ yl =
6 =arccos~,
~) U l ~,
rE
~
r =a,
2rt - arccos.!.. Imaginea dreptei x = a este
1- deoacece
0,
a*
este segmentul r,.., b, 6 E [0, 2rt], iar imagiaea a.rCului BD
21t
(A B
de cercurile xz
a. Imaginea. cercului x 11 + y 9 = a 2 este segmentul de drea.pti:l A 1 A
de pe accst cere este B C : r = b, arccos !!.... :E;; 6

1 1
b
~ ~i
y = r sin 6, in relatiile ce definesc domeniul D o'btinem
(A C
[a, b] ;
> 0. Arcele au ecuajlile :
Zrr - arCcos:!!__, r e [.s, b].

y
,
r
y
1a
a
b
A,
oJ.oE.
~
u
u
;:;
31T o\~
2~
..
Prin urmare, clup11 formula ( 10) rezulta.
r sin 6)r dr d6 =
r~2n:-arccos..!..
r sin 6)r cir dl.
r f(r cos 6,
uccos ..!..
dr
249
7. Sa se calculeze in coordonate polare urmatoarde integrale <luble :
+ y')"' dx dv.
"
a) I= CC arcsin~ (x2
))n
21t
l=cc))nx~dxdy. unde (D)
b)
unde (D) "'.; x 2
+y
(27t) i
.;
1.; x'+y'.; 2x.
Raolvat'e. a) Domeniul D este coroaua circuladi. cuprin&i. intre ccrcnrile x 1 + y ~= 1t i;.

{2r.):a:. Domeniul D' corespunzator cste drcptunghiul r. ;:;;;r ~ 2r., 0 ~ 6:;;;; 2x. Prin urm.tre.
1
.. + 7' -
dupl formula ( 10), obtinem

I """'
~''n
"Cl6
~2n ( arcsinr )r
dr = 2n
~2n ( arcsinr ) r dr
21t
n:
2r.
Tl"
8;rll ~I u arcsin udu =

.
11'2
9.
b) Domeniul D este porfiunea din extcriorul cercului xll + yll = 1, care se ana in interiorul ceroulni (x - 1)1 + yZ """ 1. lmaginea domeniului D este domeniul D' limitat de imaginile cclor doua
.,.._,ri (fig. 25). Deci, domeniul D' este definit prin 1
.:s:;;
1'
~i r ~ 2 cos 6,
6 E [- ; ,
~]. Dup~
fonnt>la (lO), rezulta
I=
n/3
-rr/3
d6
~2c"' 6
,. tg1 6 dr = -
~nl3
. (-1 cos 6 -n/3
l)tg1 0 d6
3
=
,j3
1t- - -
functiei .
-lT
Fig. 25
8. Folosind o schimbare de variabila a<lccvata, sa se calculeze integrala dubH1

I = (( x dx dy, unde (D) I <; xy <; 2, I ,; !_ .; 2, x > 0.
)Jn
R.zolwn. Domeniul D este mArginit de hiperbolele echilatere xy = 1 ~ :ry = 2 ~i de dreptele
'1 =-
1r
y -= zx. Forma domeniului D (fig. 26) indica translormarea T: u = :ry, v =
L,
X
care duce
pe D lu pltratul D': uE [1, 2], ve [1, 2]. Transformarea y-1 este x -= u112v-ll 2, y = uii2vll 1, iar
jaeobinu] transformarii este D(:r, y) =
D(u, v)
_..!.._
v-1 .Y. 0. Dupa formula de schimbare (8), rezult3.
.,
~-_t;! ~
Fig. 26
9. Folosind o schimbare de variabilii adecvata.
se transforme integrala dubla
s{t
I=(( (x'+y')-"1(~)!('-Y_')
))v
xz + y2
xll + yz
,(D) !..2 <; x 2
+ y'
<; x, !.
:! <;
dxdy,
+v
<;
undc
lntr-o integrala simplrt. 0tiind ca j(t) este o functie continua, definita pe axa rea1a.
Rt';;olrare. Domeniul D este limitat de cerCurile
~i
Deoarece expresiile
x
y
apa.r atit in ecuatiile cercurilor cit
{xa + yz)
(xz + 'Yz)
functiei de integrat, este indicat sa. faccm transformarea
ljli
tn expJOSia
,.
(T) u
~ - - , v ~ -1
x1
+y3
+y1
sau (:<
care dnce domeniul D in p:1.tratul (D') u e [1, 2],
formiirii este
= - (t, 2
+ v 2t.
-
"- 1 y =
x=
1
u' + v'
1
)
fJ E
u +v
(1, 2] din planul uO'v. Jacobianul traMP
Dupli formula (8),
ob~inem
D(u, v)
~ ~~)(u)f(v)du dv ~s ctu ~~ J(u)f() d- (~:~(u)du )(~!()d)- (~:f(u)du)"
..+,..
.J_!___., dacii
10. S:i se vcrifice formula lui Green pentru func\iile P(x, y) =

(x, y) of (0, 0) 'ii P(O, 0)
pentru domeniul (D)
0 'ii Q(x, ) ) =
x' +) 2
,;;
.Jk, daca (x, yl ,e(O, 0) 'ii Q(O, 0).;.0,
~-
Rezvlvare. Functiile P ,;;i Q nu sint continue ln origine, deoarece

lim P(x, y)
x ..... o
y=UIX
~ lim
x--0
.Jx2 +m2 x2
~ 1 + m'
#- 0
~i lim Q(s, y) x..... o
,P 0
u=mS
pentru
m urmare,
=I= 0.
Prin
nu se poate a plica teorema de la. punctul 2, func"tille P l}i
nefiind continuo l:o D.
vedem acea.sta., observAm ca.

.aP
i!Q
(x, y) "' (0, 0) ~1- (0, 0) = (0, 0) - 0
ay
ay
Totu$i, fc.,rmula lui Green ( 11) este verificata. Ca.
i:JY
sa
"\/ 1 + m
Ox
251
ultima ecalitate fiiati stabil.iti<~u ajutorul definif.iei derivatei partial c., Deci OQ - iJP = 0 i D
~:.r
Oy
;;i lll.eq'hrul drept din fonnula lui Green (11) este egal cu zero.
P .. tru a a.ri.ta ca ~ primul membru al formulei ( 11) are toi valoarea zero, folosi.m pentra
3
eercu1 (C) :.r + y 2 = 1 reprezentarea :x = cost, y = sin t, t E [0, 27t]. Obtinem
Jc
""
~o
<a+ (} dy =
+ cost sin t)dt =
(-cost sin t
ve [c,. t]
obtinem
0.
Deci, fcrmula lui Green se verificA.
11. Sil. se calculeze cu ajutorul formulei lui Gree1i urmrttoarele integrale curbilinii :
a)
f c)
dx
+x
dy, (C) x 2
b) ,f, e'''"'( -y dx
J
+ x dy),
+y
~ I. y > 0 ~~ x ~ t. y = 0. t
(C) x 2
+y
[-I, I];
= I.
Ruolvare. a) Curba C mirgine.,te dorneniul (D) : x 2 + y 2 ~ l, y ~ 0, ~i este o curM regulata

1
fnchisa. Functiile P(:r, y) = y , Q:(x, y) =.x2 sint continue ~i cu derivate partiale continue in D ;;i
i(J __:
iJx
iJ~
Luind
= 2(x - y). Se poate deci aplica formula lui Green ( 11) :
.rfCy' dx + ' dy = 2 ~~D (> = 2
y) dx dy
= 2 ~ d6~ r 2 (cos 6
('
- sin 6)d6 Jo r 2 dr = -
)o (cos 6
- sin 6) dr
i
J.
Pe!ltru C&lculul integra.lei duble am folosit coordonattile polare.

Procedfnd similar, rezulta cl. se poate apJica formula lui Green. Pentru calculul integralei
curDiliaii se e'~servi.\ d.
>
wr e+u2 (-y dx
" .. r
+ x dy)...
= e"'
(-y dx + x dy),
J c
deoarece xl + y = 1 pe curba (C). Se aplica. acum formula lui Green pentru integrala curhilinie din
JIJelll ..ru1 tlrept ;;i se obpne valoarea 2ne.
12. Sa se calculeze ariile domcniilor

urmatoare:
a) D este limitat de dreptele x

2x
1, x = 2)
I ;
b) (D) ay
< x2 <
+ y = J.
by, ex <;y',;; dx.
Rezolvare. a) Domeniul D este triunghiul ABC:

din figura 27oi Deci
of.v
= (( dxdy = (O dy (~Y+l dx +
))D
)_1 ).2(y-1)
3 +-3)
3
+ (- .3 + -3) = -.
~
+ 1 dy -~1-y
1
0
I.
dx =
2 (y-1)
=Y
l2
Fie. 21
252
-1
(-
dy
dy
p~ntru
b) I>&m,eiul ZJ este Hmitat de parabolele x2
traa~fGraArii
indica folosirea
(T) u
'
vE [c,. li] din planul u0 1v.
:__,
Av~m
ay, x2 = l!y ~iy 2 =ex, y
(T-1) x = utlavtla: y
; c
tl~
ych
= (( dx dy ~i
))v
1
=2
f~ontiera. lui
2
= cost,
1 ~2 (ab cos:! t
~~~ xdy - ydx = -.
J
Prin
II]~-
urmare,.
D, avera
.
1 r
dw oln ~. - m zdy - ydx.
Luind pe:ntru elipsa reprezentarea patametrica (C) x

clD
0, folosind integrala curbilinie
Ruolvare. in baza formulei lui Green, da.di. C reprezinta

=
dx. Formadbmeniulut.:.
~i _D_(_z_,
_Y_)
D(u, v)
u11av21Z
de speta a doua.
xdy
v = - , ca.re traasforal pe D ta dreptua&hiul U e [a,
13. Sa se calculeze aria
tb
y = b_sint, tE [0, 2x], obtiaem'~
+ ab sin2 t)dt =
f.ab.
14. Sa se calculeze masa ~i coordonatele centrului de greutate G al pHicii omogene [densitatea este constanta, f(x, y) = k, definita prin (D) x'
_y' <:;a',
x'
y' ;;, ax, y ;;, 0. a> 0.
Re;;olvare. Folosim fonnultk ( 12) ~i ( 13). Deoarece expresiile ce definesc domeniul D con tin com-binatia. x 2 + y 2 , este cowJenabil sa folosim coordonatele polare pentru calculul integralelor duble.
02
3
Domeiliul D
limitat de cercurile z'.l + y 2 = a 2 , (x =
;;i drea.pta y = 0. Domeniul
(":;t~
~)
2
tmn,fonnat /)'(fig. 28) .,,. <lefinit pcin. cosO"''"'.,
+,...
ee[o. ;] ~i 0 <'"' . a E l~
a
Fie. Z8
Aplicind formula de schimba.re de variabile, obtinem
,~ ((
J)n
k dx dy
~i
~ -1 k
2
((
))D
r ell- dO - k ("
~/2'( 1 .-
12
)o
cos" 6)d9
d6 ("
+ -i ~
253
Y d
)a cos a
+ ken
d6 (' dY
1t.t2
a' d6 = -3 ka'"
/2
8
)o
."l:
19.
.A poi
cc)Jn
kx dx dy
.'l.s~feJ ca. x 0
('\~ ,_.!~OS e <.Ir d6 =
ln
a
= --.
6
le
(rt/
2
al
)o
1-
CGs 3
+ ~~~ \
OJ cos a:do
cos (-J
J't"
dO
3 .rr:/'2
ka rc
16
(' ,
a) )o dy
, .
.
Ha
Stmtlar se obtme Ya = -
(9rr)
15. Sa se calculeze momentele de inertie in raport cu axele de roordonate ~i

1n raport cu originea pentru placa (D) x + y ;;; I, x ;. 0. y ;;, 0, ~tiind ca densitatea de milsft este j(x, y) = xy.
Rezolvare. Domeniul D este triu.nghiul OA.B, cu A(l, 0), B(O, 1). Cu formulele (14). wem
I,
Iv
(\
ln
y'f(x, y) dx dy
= 'r
~ (' dy (l-y xy' <ix ~ ~ (l (I

)o
;r2f(x, y)dxdy
Jo
r'
1
= ~ dx ~~-xx3y dy = --'
(1
~
.. D
- yl'v'dy
)o
2 _.o
- x')x3 dx
_I_,
120
= -1,
120
l0 =l~+ly=-
60
16. Sa se cakulczc volumul corpului delirnitat de suprat~ta < = x'

. drul x 2 + y 2 -~ l ~i planul xO y.
Rezolvare. A vern V
~~D {x 2 + y2)dx dy,
unde (D) xt. -t- y 2
+ v'.
cilin-
e)
l. lofnsind coordonajele polaro
f)
'obtinem
17. Sa sc calculeze :
a) ((.
cosy
))n,l + sinx siny

b)
dx dy
~~D(l-x)(l-xy)dxdy
c) ((
yydx dy
))v _tx( l+xy)
d)
(D)
(D)
0 ;;;
0 ;;;
l ;;;
(D)
~~Dxy(l+x'+;')- 312 dx dy.
(D)
0 ;;;
::<
7t
()
~-
;;; 1,
;;; 3,
;;;
0 ;;; )'
()~
;;; l 0
,,
'
,,
~.:;;
\'
;;;
I;
I ;
18. Sa se transforme intcgrala dubla I-: C( j(x. y) dx dy in integrale iteral<'.
))n
. ;penh;u urmatoarele domenii :
a) D este triunghiul ABC, cu A(-1. 0), B(J, 0) ~i C(O, 1);

b) D este ,miirginit de parabola x = ;
2
>i de dreapta x ~ 4;
c) (D) x + y + 2x + 2y + l ;;; 0; d) (D) x' + y' ;;; 4, x 2 + y 2

e) D este limitat de dreptelc y = x, y = 2x, x
254
1 ~~ x ,, 2.
;;,
2x;
sa
19. sa~(_' ~chimbc onllnea'de integrare in unnrttoa~ele integralc iterate:

3
dO = _ ka tt
16
('
("' ,
a) )o dy ),/(X, y) dx;
(""'2
("" x
b) ) n/ dx )-! f(x, y) dy
2
c)~r" dx~cx'-1_f(x, y)dx;
sa
20.
~-
c) ~~D ~ dx dy,
~
h) '
~
f!l'.''
dy\
ye'dx; g)
1
!J'
!lin ,"
(~ (x 2
1n
dx;
2
,
x ;. 0:
x;. 0;
Jimitat de
(!Yi
+ )') tix dy,
0, y
=;;
oi y
~(lrcsin y'l~
dy
arC!>iny
=X
-,-dx;
SlilX
i) ~o d) ~-u'l~ ye'' dx;

-yl
Jimitat de
(IJ)
0
m)~~ (x 2 -v 2 ) 11 "dxch',
0
' 2
X=
~1
-l
I) ~~ :ry (I - v 2 )
2y, y .;; x
y <;; x, xy;. I, I.;; x <;; 2;
j) ~~D C"(IJ dx d\',
.;;
(lJ)
<ly ~u'/ y
k)
(D)
-L'
limitat de y = I, 0i y = x;
(JJ)
~~"(I+ y)- 2 dx dy,

1
+y
y;. x3, y.;; x
(D)
+ y) dx dy,
d)'~\,Jo~ x)
x'
(D)
b) )~~(xy)'i'dxdy,
f)
se calculezc urm{l toarclc integrale duble :
e)
a) ~~ (I - y) dx dy,
( 1-'1). wem
~1 dy ~Y''-y'
f(x,y)dx .
d)
.,_ft-x
.. - t
('
T (5nl2
),, 2 dx ),,,
/(x, y) dy L
dx dv,
n) ~~D (xy- y 2 )112 dx dy,
X=
y 2,
0 ~j y
X=
]imitat dey= .x ~j y
2
(ll) x 2
+y
.;;
I ;
=X;
I, x;.O, y;. 0;
(D)=:I!.OAB, A(l, -1), B(l, I);

(IJ) c=o !!.OAB, A(IO, 1), B(l, 1).
21. Src sc ctcctueze schimbarca de variabile de Ia coordonatele carteziene Ja.

coordonatclc polare in integrala dubEc
sa
C\)JDf(x,
y) dx dy
~i a poi integrala obfinuta
se transformc in intcgralc iterate, pentru urmrttoarele D :
+ y2
x2 + y2
a) x2
~ a2;
L) a2 ~ x2+ )_'2 ~ b2;
c~
~ a2, y ~ 0, x ~ -J3y;
d) y ~ 1, -y ~ x
< y.
22. Folosind coordonatclc polarc, s;, sc transfor::ne urmii.toarele integrale dub]e ..

in intcgralc simple :
a)~~
J(Jx 2 +
_v 2) dx dy,
(D)
x' + y 2
255
<;; 21!y, a> 0;
'b)
~~Dj(x' + _y 2)
c)
~~Df(~) dx dy,
dx dy,
x'
(D)
(D)
tt
+ y'
x2
'(
,;; "';
+ y'
'( i',
-X'( yJ<; x.
23. Utiliz!nd coordonatele polare, sa se cal~uleze:
a)
~~D )x2 + _y 2 dxdy,
h)
~~D ezu dx dy,
'C)
~~D (x 2 +
;')dx dy,
d)
~~D (a 2 -
x'- _y 2) dx dy,
e)
~~Dy dx dy,
f)
~~D J x 2
x2
(D)
+ _y'
'(
o{;
tt2;
x 2 + y 2 <::; Zax, a> 0;
(D)
(D)
x' + y',;;
(D)
(D)
x2
+y
2 ,;;
a 2 , _y ,;; 0;
+ y2
'( ttx,
(D)
ax <::; x 2 + y' <::; Zax, y ;;, 0.
y 2 dx dy,
)< - X ;
24. Cu ajutorul unor schimbari de variabile adecvate, sa se calculeze integralele

<duble:
a)
~~D(x+y)dxdy,
b) ((
))n
1 <::; x+y <::; 13. x,;; y,;; 5x;
(1 + -:C)"' dx dy,
x'
a2
c) (( (x
))n
d)
(D)
(D)
bll
+ y) dx dy,
y)
~~ f(- dxdy,
(D)
+ y'ba
,;; I ;
2
z
.v'
bj-3 <::;-v <::; -b
I<::;-+--;-<::;
9, - -
(D)
DX.
dig
bw
25. Sa se verifice formula lui Green pentru functiilc P >i Q, definite pc dome=-niul (D) ;:'
y' ,;; I, daca :
-a) P( x, y ) =
Q(x, J)
+ y 2) -t,
(x. y) of (0, 0).
0,
(x. y)
-y(x'
= {x(x
+ y 2)-1,
0,
b) P(x, y) = {x(x
+y
1
)- ,
0,
Q(x, _y) = {y(x'
+ y')0,
= (0,
0) ;
(x, _y) ~ (0, 0),.

(x, y) - (0, 0) .
(x, ,y) of (0, 0) ..

(x, )) .- (0, 0),
(x, y) of (0, 0),
(x. _y) = (0. 0) ..
256
26. Folosind formula lui Green. sa se calcnleze urmatparele integrale curbilinli 1

a)
r}c e'-.. (cos:!-xy dx +
b)
r}c ..:..xy dx + xy' dy,
sin 2xy dy),

(C)
(C)
+ y' =
x. + y =a' l
a;
c) rfic2(x'+y')dx+(x+y) 2 dy, C fiind perimetrUl triunghinlui ABC, en

A(l, 1), B(2, 2), C{l, 3);
d) r}c (x' + y 2)112 dx y[xy +In (x +
J x' + >'ll dy,
(C) (x- 1)
+ (y- 1)' = 1.
27. Sa se calculeze direct ~i en ajutorul formulei lui Green, urmatoarele integralo

curbilinii :
a)"f> c (x- y) dx + dy, C fiind frontiera lui (D) x
b)
r}
+ y'
~ 2x, y ;;. 0 l
(x"- 3x_> 2) dx + (3x'y- y') dy, C fiinti stertul de cere x
c en razele OA ' pe Ox ~i OB pe Oy ;
completat
+ y' =
1,
~
~
~
c)'!'(! (xy- y) dx + (xy + x) dy, (C) a + 1j = I.
28. Sa se calculeze ariile domeniilor urmatoare :

a) (D) !imitat de y
y2 =
de x =
b) (D) !imitat de
c) (D) !imitat
x2 ~i y
x;
2px, x' + y' ;., sp, p > 0 l

y, x = 2y, x + y = R, x + 3y =a, a> 0 J
d) (D) limitat de y' = lOx+ 25, y' = -6x + 9;

e) (D) !imitat de y = ax, y = bx, (0 < a < b\, y' = px, y' = qx, 0
x> 0, y>O.
29. Sa se calculcze volumele corpurilor marginite de snprafetele :
a) x
+y +z=
a, x
0, y = 0, z = 0 1 b) x -1' y
+3=
441, x
<p
< q,
+ y' = a',
z = 0.
30. Sa se calculeze masa pentru fiecare din pHlcile plane, de densitate de masi
J(x, y) data :
a) (D) '
+ i'
.,.
= I,
x ;. 0, y ;. 0; j(x, y) ~
b) D cste !imitat de x
+y
J a- x l
= 3, xy = 2 i f(x, y) = xy.
31. Sa se calculeze coordonatele centrelor de greutate ale placilor plane, de

densitate J(x, y),
a) (D) x' + y' ~ a 2 , y ;;. 0; f{x, y) = 1 ;
b) (D) .. +~
a'
.;
I, x ;. 0, y ;> 0; f(x, :;.) = 1;
b'
257
17 - Probl81M de t a'
wJ1el ~ -
.s.. ,.
= cos x,
c) (D) este limitat de y
d) D este limitat de y 2 ~' 4x
+y
e) D este limitat de x
"2
y = 0.
+ 4,
y2
~X
.; -"- i j(x, y) =
2
= -2x + 4 ; j(x,
y)
= k;
3, xy = 2, j(x, y) = xy.
32. Sa se calculeze momentcle de inertie ln raport cu axele de coordonate

pentni placile plane omogene, marginite de curbele :
a)
+y =
2,
X=
2, y = 2; b) J =
X 2, X= )' 2
uncle F(J', (J,
10. 7. Integrate de suprafatii. Formula lui Stokes

I. lntegrale de sup.rafata de prima speta. Fie
x = x(tt, v), y
y(u, v), z
L.
o suprafatll. regulata daHl. prin

z(u, v), (u, v} ED
R3,
(l)
Fie 6. = {s1, s,. ... , s,,} o diviziune a st1praietci 1:, realizata prin rcteaua curbelor coordonate,
~ l..,.. 1, 2, ... , n, fiind portiunilc elententare de suprafatii. Fie d 1 diarnctrul celei mai n1ici sfere
&e confine elementul de suprafatil s1 Norma diviziunii D. este numB.rul ~(6.) =max ;1 , Fie punctul
1
2. Masa
buit3 deotsit.ltliiill
t::;::;:i:~n
(~ 1 , 1),. ~~) E $ 1, ales arbitra.r,
Fie F(x, y, ;~) o functie continua pc L. Sc m1mc;;te integraJa de suprafata de prima spell nu~
atlcul real
(2)
3. MOitlOII~
Jimita fiind aceeal?i pentru orice alegere a punctclor intermediare. Valoarea integralei de su"prafatA
de pri..ma. ~-peta este independen18. de alegcrea fetei suprafetei de integrare.
lntegrala de suprafata de prima spetA sc calculea.za dup!l. formula
f(.
J.~
F(x, y, z)da -
~(
.Jn
F(x(u, v), y(u, v), z(u, 'V))
J EG -
unde E = (x~)2 + (y~)l1 + (<Jz, F = -<x; + y~y;, + z~z;, G = (x;)ll

reprezintl'i. coeficienpi primei forme fundomentale a suprafetci.
F' du dv,
(3)
+ (y;f + (z~)2
Da.ca suprafata rcgulatil L: este data ~ub forma explicita
/(x, y), (>', y) ED
H 2,
(i)
atuaci formula (3) capata forma
((
J~
F(x, y, z)da =
(f
;)n
F(x, y, f(x, y))
J 1 + P' +
q2
dx dy,
p-
z~, q = z~.
PI
II. Integrala de suprafati'i de spefa a doua. Fie fnnctiile P = P(x, y, z), Q = Q(x, y, 1~1
B. -= R(x, y, z) continue .in puncte1e s11prafetci I:. Fi~ 1':-r fata snpraic1ei regulate L, definit8. d~ ver~
aorul normalei n(coset:, cos f3, cosy). Integrnla de suprafata de speta a doua se reduce lao integrali1
4c suprafata. de spefa !utii
(~
1~+
P dy dz
+ Q d.: dx + Ji J.r ely =
(\ (P cos a
1~
258
+ Q cos~
+:R cos y)do.
(6)
pata
Formula lui Stokes. Fie 'Z o suprafat!l regulatl cu doua fete, care se sprijina pe oontunal
tnchis regulat C. Dacl funct.iile P(x, y, z), Q(x, y, z), R(-'!, y, .a) siut fnncti.i contiauc cu derivate
partietl~ continue intr-un domeniu V C Ra, care con tine suprafa.ta ~. atunci arc lac form;lla lui Stoke~
(/)r Pd.z
J C
, .= ;r
R aQ)
+ Qdy + R~dz
\~ (l'a-,---,,J)E
O)'
OZ
iP),~cosyjda
'
i'Q
+ ( -,---,-
coordonate
j '-'X
coset+
cos~+
Ox
C)Z
~:\
sau wr Fdr=
rc.tFndcr,
r;
J '
!;'}'
("P
an 1
-.- ---:--}
umlc F(P, Q, R), u e.ste versorul nonnalei la fata considerati'i a suprafctei, iar senst1l de parcurs P"
curL'i. C este eel asociat fetei corespunzitoare (curb~L C c:;te parcursii astfcl incit un observator ce se
mi~L--..1 pe C :;5, lase tot timpul la stinga fata con~--idcrd.tJ. a supraf~tei 2:}.
Aplica~ii. 1. Aria pori;iunli de suprafata }:: este
(8)
( 1)
2. Masa M ~i coordonatelc centrului de grcutn.tc G al porp.unii}.; de suprafata, pe cn.re este distrl

buitd densitatea de masa p(x, y, .:), sint date de
coordonate,
M
(\' p(x, y, z)da,
)..I:
x0
~ _I_ ((
Af ))E
xp(x, y, z)do,
zp(x, y, z)da.
,,
3. Momentul de i.nertie al pori;iunli :E de supraiatU., in rapo:t cu origiuea, se
ca.lculeaz~ cu formula
Yo~ _I_ ((
:M
))E
yp(x, y, z)da,
Z0
~_I_ ((
M
))~
'
{2)
(10)
de su}mUatl.

(3)
1. Sa se calculeze urmatoarele integrale de suprafata de prima spe\a :

a) I
(1)
= ~~I: (x
b) I = ~~" (x
+ y + z) dcr,
unde :::; estc suprafata x'
+ y + z) -1 dcr,
+y +z =
2
2
,
unde :::; este porfjm1ea din planul x + y
z ;;. 0 1
+z=
a,
decupatii de planele, de coordonate i

c) I=(\ z dcr, undc:::; estc por\itmea din p;traboloidul z
J.,E
(5)
palrl de cilindrul x 2
+ >' =
(x
+ y )/2.
2
decu-
8.
Rczolvare, a) Pcntru suprafata. :E consideri1m reprezentarea Z x=a cos() cos cp, y =a sill 0 cos
z ... a sia cp, {} e [0, 2;"t], 1 e [0, n/2). Prin caloul giisilu dcr = JEc - F 3 dO d'tl =a' j cos <pI d6 df.
D11p1i formula (3) obtinem
(6)
= ~rc d6 ~: 12 (a
cos 0 cos cp +a sin 0 cos q>
(t
259
sin cp)a 3
cos~ d!p
= 0
+0+
1
M
= r.a.
b) Suprafata ~ este ttiunghiul ABC, ou A(a, 0, 0), B(O, a, 0) C(O, 0, a) se pr<>iect.,.<l

I planul z = 0 dupl. triunghiul OA B. Deci ecuatia suprafetei- I: poate fi scri~ sub forma explicit!
- a- x-y, (x, y)et.OAB dinplanubOy. AplicAm formula (5),cu p = - t, q = -1, do~ jJdxdy
~ J3dZcty,;. ,.[3 ( dx(a-x dy = ~ ,fJ.

a Jo
)o .
2
I - ((
))M>AB.a
c) Supra.fata l; se proiecteazl tn planul xOy dupA. domeniul plan (D) x 1 + y! :s; 8. Deci I: z,..,
= (x y 2)f2. (x,
e D. Aplicltm formula (5); a vern p """X, q = )'. dcr
1 + x! + y!JII2 dx dy $i
I=
~~
0:::::
-1 (x' +,..HI 4- x'
+ y')"' dxdy =
-1
2
Dl
"L.!. (I+ r'J'" {5
~2 dO ~2 Y2r(l
o
Deoarece
+ r'J'" dr =
Dupa
_.!. ( 1 + r'J'ia] 12 Y2 = 596 "

3
2. Sa se calculeze unnatoarele integrale de suprafap. de spcta a doua:

a) I=
x'
~\ x dy dz + y
+ y + z
b)
dx dz
+ z dx dy,
unde 1; este fata exterioara a sferei
= a l
I=~\ (y
+ (z- x) dx dz + (x conului z = J x 2 + ; 0 <; z
- z) d) dz
exterioara !nchisa a
y) dx dy, unde 1; este
fa(a
..!.(-
= A
<:: h l
(..!... dy dz +..!.
dz dx +..!. dx dy). unde 1; este fata iuterioara a e!ipsoi
)):Ex""
y
z
dului .. +,.. + '"~-1 =0.'
c) I= ((
a~JStJa.
Rtltlolvare. a) Versornl normalei n
a~t fetei_ exterioarc a sferei cste n (~, .!. ,

a
ell, dupa fonnula (6), obtfnem
dOO&l'eC(. aria. sferei
!.._) ,
astfel
este ~~E - -41r41

b) Supra!afa. !; se compune din suprafetele !:1 - !afa. lateral<l a
eonului .,1 Y.s - secfiunea conului cu planul z = h (fig. 29). Deci
I =
~~>:, + ~~. -
I1
I 1
Deoarece lata exterioar~ a lui !:s are versorul normal n 1 {0, 0, 1),
dupA formula (6) obtinem
I1
y)da
~ ~~D (x -
y)dxdy,
unde (D) _.s

yl ~ h1, z -= 0, este proiectia lui 1:3 fn planul xOy.
Trectnd Ia coordonate polare, rezulttl
Fig, 29
~~>:, (x -
11
c2 )oc
}
d6
r!(cos 0 - sin 6)dr = 0.
260
'
Deci,
~-
Fie -z>(x, y, z) - z se proiectea.zA

forma explicita
'-1, ~cr""'
0 ecuatia suprafetei kl.. Un vector normal la
suprafa~a l1
este vectorul
J3dxdy r
grad ([J ( -
__,=x=~
.jx + :1
<
Deoa.rece versorul n 1 formeazA. unghi obtuz su Os, rezultA cos y

~rad 
igcad \!>I
~i dcci
.J'i: .J + y'
'
Dupa. formula {6) rezultA
Deci I -= 0.
c) Versorul r1ormaki intcrioare corespunzAtoare fetei h.deri.(-an dip;oidului esten, _.-grad 4>=
'
jgrnd \!>I
--'-(-2x
-A
,.,
2y
- bi.
2 '
_ _:_) unde
c'
Dcci, dupA. formula (6), avem
Lua.m p entrn elipsoid reprezentarea
'.
[-
~, ~]
2
Obtinem EG - P -
.. + l
- a 1 b'c 1 cos 9 -
a4
y'
,. )
+ _:.. ,
b'
'
- a cos 6 cos q>, y
1JI~
eos1
cos~ 9 +
b sln 0 cos q:, z """ c sin cp, 6 e (0, 21t.]

1
2
2
2
a c2 sin 0 cos' q>
a2b cost 9 sin cp -
(''
!?i deci dG - abt; I CO..'i q> I -
J''
+-
b._
+ :_ )1/2 dtldq>. Prin u.rma.re,

_,
c"'
3. So se caknleze I = J, ) dx
~ dy x dz, uncle C este cercul x
y' z = a ,
J c
x + y + z = 0, pa:curs ln sens invers sensului de mi~care a acclor de ceasorruc,
dad\ privirn din directia poz.itiva a axei Ox.

Re::olvarc. Se veri!i.c!'i u~or faptul d\. sint lndeplinite
StokC's. Luind drept suprafat3 :E porthme& din planul x
fn planul xOy.
-~~(cos+ cos~+ cosy)da ~ - J3 ~~do,

261
condiii:ie {;r ;,plicabilitate ale fonnulei lui

+ y + ~ = 0, dccupata de cereal C. dupl.
formula lui Stokes arem

I-
+ +
deoarece cos ex
em
cos ;3 .- cosy =
~
,fJ
sint cosiuusurile directoo.m ale normalei la iJ.ta 2:;, Dad
~te interioru] proiectioi cercului C pe planul xOy, atunci (prin

ecuatii ale lui C)
(lJ): x 3
+ xy + Y"
ft
a1
:;:;; - , z
eliruin:~.re:,.
b) I
:::..--=
(/~c.v dx
yo)
ux
-+- (y 2
+ z ely+
--
zxl
dou:.
0,
ir:.tl':;i;;~LL-~ curbilir!ii
4. sa sc transfonnc Cl! dutoru1 forn.mki lui St\Jkcs,

integr?..lc de suprafati:
2
ceJe
~i
a) I~,{,
(x
J c
L1i z iutre
J)
uy + (z 2 -- xy)
J:J
d:, C fii, .i o c:trbi inch is:!,
x d:;, (C) x -=a cos2 t, )'
-~_sin'2/,
.,
a sin~
f.
\'
Rezolvare. a) Aplicind formula lui Stokes, obtincm I
0.
b) Dadi .<le eliminJ. p:trametrul t, sc obtin ecnatiilc CcJrbci suJ funna.
+ z .=a.
Luind
C.1.
suprafatil. :S portiuuea din planul x
versorul nonnalei Ia. I: estc n
(-~~-,
,z
0,
_l_:),
12
+ z ~' a, decu~mta
+ .:
(C) .r 2 + y3
3 =at,
de cerc~ul C, :;:i dcnarece
ee
dup<l formula (7), obtinem
uade D este proiectia interiorului cercului C pe planul xOy :

(D)
2x11
+ y2
2ax ~ 0, z = 0.
5. Sa se calculeze aria portiunii din paraboloidul x 2

planul z = 2.
+ y' ~~ 2z,
R8zolvare. Proiectia portiunii de suprafati'i pe planul xOy este (D) : ~

9-y
I
ol = ((
))~
J.n (I+ x' + y')'"
dcr = ('
d.,dy T (
}o
"cto AI
\ r(l + r')"'dr =
+ y!
miirginita de
::;: 4. Deci, p .-
~':'3 (5/5-
~,
1).
6, Sa se calculeze aria por}iunii din sfera x 2 + y' "~

+ .: 2 = a2, decupaUi de cilindrul x:! + y 2 - ay '= 11
situat:t in semispatiul z -;. 0.
Rezolv:ne. Proiectia suprafetd in pluuul ::Oy se f.:tce pe dome
2
2
niul (D) x +y - ay~ 0, z = 0. Deonrec(~ {S):: = (a2- .o3 . - y~) 110 .
(x, y) E D, r~zult<l p = - :t'(a2- x~ _ yz~~ i/2, q = _ y(,;~ _
2
- xz - y )-11a ~i dcr = a(a' - x 2 - y 2 )-1f 2dnly, Priu urmare, :::uun
d) ~k
decupata
~~l:
e)
de planul
f)
g)
h)
=a'~: (1
262
fcos OJ) dO
'
(7t - 2 )a'.
Dad
z intre ccle dr.u;,
7. Sa sc calculcze coordonatele centrului de greutate al PPrtiunii de suprafatll

2
2
2)11 2 , decupata de suprafata x
omogenct (~) z = (x 2
y = ax.
+ _:,
Re:wlvare. Trebuif' sl1 calcu11im coordonatele centrului de grcuta.te aJ unci portiuni din suprafata
aui con, Gecupata de un cilindru, densitatea fiind Constanta (o Iuam egal1i cu unitatea.).
Suprafata se proiecteazl\. .in plannl xOy dupl\. domeniul

(D) x 3 + y!! ~ax, z = 0. A vern p = x(x 2 + y2)-112, q = y(x:
=~. ~~
..,.c.
M
ti similar Ya
x'
16
0,
= -
Za
~D
1 ~~
/'~j.,_x.0 ~
curbilin1 i: 1
J-2 ~~
r:<F
do=
E
I:
dx dy
== J-,
2 \ n/2
dO
... -n/2
..jz ~n/2
xda = -
+ y!!)-112
~a co' 0 rdr = _1:_

y- r.a:a,
0
--
(a<o,6/'i:l
2
-n/2
dO '
... o
~i
4
.. :
r cos 0 dr = -.
2
a.
8. Sa sc calculcze momentul de iner\ie, In raport en axa Oz. al portiunii sferice

2 =a'. x ;> 0, y ;> 0, z ;> 0, de densitate de rnasa p(x, y. z) =a.
+ )' + z
Rezolvare. :;\fom!'nld .:e incrtie in raport cu axa Oz este

, Z=
asiu:.>t.
~ ~~I:
I"
:] ,
+ y')?(X,
y, z)do
~ ~)~ (x' + y')zda.
~ cvn~:diCi;.-.15. avcm reprezen1area x- A-eos C cos
Ptntru suprcL\a
n '~ [ 0,
(x 2
-~]
0,
rr:/:2
fez'""""""\
~'0
rrr/2
J(J'
Deoan'ce do
<p, )'=a oin 0 cos cp, z .., a
~ a' cos~~ d6d~, rezulta
.~r.:/2
a5
i.l~COS::ifl.riSiU<('a~COS9llC(=--TC\
"
'
::~in IP
a5r.
COS~C(Slll~dcp=---:':
8
_'tJ

9. ~tt sc c;'l1cu1czc urm5toarde intcgrale de suprafaFt de prima speta:
a)
2z. margini U\ d,
p ....
~~~
+ y + z) ucr,::: fiincl suprafata cubului 0
(x
+y
+y
b) ~~ (x'
). "
.t'
c)
~~~ (x
2)
dcr,~ (1:) x 2
2) 112
+y + z
2
= a
<
<
1, 0
<)
<
1, 0.;; z
2
;
clcr, L ft;nd suprafata lalcralii a cvtmlui
~ + ~:
= ;:
,cuprinsa
!ntrc planclc z c~ 0 ~i z = b:
d) ~~~ (x~'
:,z I- ;;x) clcr, L fiind por\iunea e<tjnde\ci rcnJcc z = (x'
I)
<ll!
+ y 2)1'"
decupata de sc.1prafa\a~x2 + y 2 = 2ax;

2 12
c) \\, (x) ~f- ;:) llu, Z fiind. portiunca su}Jraie:!ci Lonkc;. = {;.;:; + y )1 , dccupata
de pla;,~;) z
l ;
f) \\ z 2 da,
JJ~
g) ~~ f:::_
J_,::::;
1..t"'
l'
p::)
.Y -....: 1f
i'_ + :.:..) 11 ~
L'1
"t
ccs v, y = u
dcr, (l:l -:"_
' a:l
sn1
v,
z = ku,
+ ~v:. + ;'c:>:_ .o~
11 co
[0, a].
t'
co [0, 2n]t
1 ;
\1 2. rk, (1:) z '~ (x' + _v 2)11 2, 0 <.z < ;~,

J)::::: z
10. s:i sc caknlezc nrm5to~~rcle integralc de suprafata
h)
a) ~~,X' dy dz+ y 2 dz
de speta a dona:
dx+z' dx dy, ~ fiind fat~ in\erioarct a sferei x'+y'+z'=a'l

263
b) \( yz dy.dz
Jll
+ xz dz'dx + xy dx dy,
limitat de plan.ele < = 0. y

c)
d)
xz
=:o.
I: fiind fata exterioara a. tetraedrulul
z = 0,.- x -f' y
,..
+ z =a;
x
I z dx dy, _:E fiind fata exterioarii a elipsoidului -
w)E
a1
~~l dy dz
+ y2 =
a2,
+ y dz d < + z d < d y,
-h
y
++ :__b
ol
I
:E fiind fat a exterioarii !nchisa a
I = 0j
cili~drului
z .: :,; h.
11. Utiliz!nd formula lui Stokes, sa se calculeze urmatoarele integrale curhilinii

(sensu! de parcurs fiind astfel incit domeniul interior sa fie lasat in st!nga) :
a)
c (y+z) dx + (z+x)dy + (x+y) dz, (C) x'+ y'+z' =a'. x+y+z = 0 l
Riemann
b) P (y-z)dr+ (z-x)dy+ (x-y)dz, (C) x 2 +y'= I, x+z= 11

C
r) ,{, xdx+ (x +y)dy + (x + y +z)dz, (C) x =a sint, y =a cost,

j
c
= a(sint +cost), t [0, 2r::];
d) )(,cy' dr + z2 dy + < 2 dz, C fiind. perimetrul ABDA a! triunghiului A B D,
cuA(a, 0, 0), B(O, a, 0), D(O. 0, a);
+ dy + z dz, (C) -<' + y' = a'. z = 0 1

f) ,b (y
z2 ) dx + (z' - x') ely + (x'- y 2 ) dz, C fiind couturul objlinut
c
intersectia cubului [0. a] X [0, a] X [0, a] cu planul x + y + z = 2. a.
e) y)
x'J' dx
2
ee proiecteazl
pnn
h.)
oArui intorsecf
jo-, 1) e D
Dac' f(x,.
llr 12. Sa se afle aria portiunii de suprafata sectionate de:

z
-al.._cilindrul x' + y' = a2 (x. y > .0) din paraboloidul hiperbolic z = xy i
b) cilindrul x' + y'- 2x = 0 din conn! x + y'- z = 0.
z')"'
c) cilindrui x' + y' = a 2 din conul x = (y'
13. Sa se calculeze aria portiunii de suprafata :E x = sin u cos v, y = sin u sin
= u, u e [0, 1t], v E [0, Zr.].
14. Sa se calculeze aria potj:i11nii conului 4(x + y') - ' = 0, cuprinsa intro
planele z = 0 ~i z = 2.
15. Sa se afle masa suprafetei materiale (:E) : z = (x'
y') /2, 0 ~ z ..; I, daca
densitatea de masa este p(x, y, z) = z.
16. Sa se cletermi'1e coorclonatele centrului de greutate a! poriiunii de supralata z = x y 2 , decupate de cilinclrul x y' - x = 0.
17. Sa se afle masa suprafetei unei sfere materiale, daoa dcnsitatea de masa.
tn fiecare punct al sfcrCi este egala cu :
a) clistanta de- Ia punct h cliametrul vertiral1
b) patratul distantci de Ia punctul a).
18. Sa se determine pentru snprafata conica omogena z = !!c. (x 2 + y'l"'
e.
pentru1 care
a,) sl~t
x= + v 2
~~~ z'p(x,
y, z) dcr, !, 0 ,
~~ x p(x,
2
264
y, z) do-, I wz
~~~ y'p(x,
In conili1!J
y, z) dcr.
~:~:J
p1
c1) det<4
a). p~zitia centrului de greutatc G;

.!
b) momentele de incrtie In raport cu planele de coordonate
1, 0 , =
tJsy;b,)
'i
a:]:
Schim"'
19. Sa se determine momentul de inertie in raport cu planu.l xOy al poJiiunii

de suprafat'i z = (x 2
y 2)'1 2 , 0 .;; ~ .;; 1, densitatea de masa fiind p(x. y, z) =
1 + xy.
10.8. Integrala triplli. Formula Gauss-Ostrogradski

1
1. Integra Ia triphi. Fie f(z, y, z) o funcpe mlrgi.nitA pe domenlnl mlhginit V C R Se oonsiderA

e partitic a spa.tiului in intervale tridimensionale, din care retinem pe acelea ce contin puncte din V.
J'ie diviziunea ~
{v , v ; .. , v,.}, "" i ... 1, 2, ... , n, fiind un astfel Je interval. Norma. divizi1
2
unii l:l., notat.\1 u (6.), este cea mai mare dintre dimensiunile intervale] or 1! 1, i = 1, 2, ... , " Suma
Riemann ata~at1l functiei f{x, 1 .r), corespunzMoare di-,izinnii :.-"'. a lui V, cste
1CII
a.,(fl-
:E /(~ .. ~" I;,) vol v,, (;,, ~'' ,,) c

,_,
(I)
v,.
Integrala tripl~ a functiei /(x, y, z) extinsA la domeni11l ~ cste

((( f(x. y, z)dv
)))v
~ lim "t. (/).
(2)
v(.'l)--->0
limita fiind acet>,a~i pentru orice alegere a punctelor intermediare (~,. 1J 1 , ~ 1 ).

De obicei calculul iutegralei triple se reduce la urmi.'l.toarelc douii cazuri:
R-t) Domeniul V este cuprins intre planele z - e !;>i z = d $i S<'Ctiunea en planul z = z1 , 11 ~ z, ~d.
te proiecteuz~ h~ planul ;;Oy dupA domeniul D . Atunci, dad f(x, )', z) e~te cnntinuA in V, a?em
~~~V f(x. y,~;)dv- ~:
d'
~~Dc /(x,
(3)
y. c)dxdy.
b ) Domeniul V este limita~ .de o suprafatA cilinprici'i cu generatoarele paralele cu axa Oz (a

1
eA.rui intersectie cu planul sOy tuchide domeniul DC R'!), de suprafata inferioarli z "'"" tp 1{x, )').
1) E D ~i de suprafa.ja superioar3. z- ~(x, y), (x, y)

Dac~ f(x, y, z) este continuA In V, atunci
f(x, y, z)dv -
(((
)))v
e.
daca
dxdy
))D
D.
r~Jx, y) f(x, y, z)dz. ~

)cp,(x, u)
(4)
Schimbarca de varlabllA fn lntegrala trtpl:l. Fie transformarca

(T)
intre
((
(5)
x - <p(u, v. w), y = <j.(u, v. w), c ~ J.(u, v. w),
pentru care functiile cp. tfl ~i X satisfaC conditille:

~) sint functii continue impreuna cu derivatele lor parti.:lc ;
~) stabilesc o corespondent.\! biunivodi. ~i bicontinua. intre punc:tele domeniuJui V din spajiul
Oxyz ::;i punctele domeniului V' din spatiul O'uvw 1

.
.
J c:: D(x, y, z) pc.streazi't
c ) determmantu1 1uncttonal
semn constant m V.
2
D{u, v, w)
ln conditiile asupra transformArii T, integrala tripU'i. se transform3. dupi'i formula
~~~V f(x,
y, z)dv-
~~~V/(<p(u,
~(u,
v, w).
In cazul coordonate1or. cilindrice ,., 6, z, cu x
v, w), z(u. v, w)])}!dv'.
r cos 0, y
r sine, z
(6)
z, formula (6) este
(V)
iar pentru coordonatele sferice ,., 6, cp. cu
z) dcr.
X o= ,.
cos
e cos q;.
~~~V' f(r cos 6 cos cp.,. sin 6 :os q:>,
265
r sin
e cos cp,
r sin 9)r cos 9 drdOdcp.
z = ,. sin IP avem
(8)
3. Formula Gaus~Ostrogradsld. Fie V nn dmneniu inchis, I"M.rginit de suprafa.ta ii1cllis;l. I: oe

admlte plan tangent in fiecare punct at situ. Daca. functiile P = P(r, y, .:), Q = Q(x, y, z},
R = R(x, y, i) sint continue ~i cu derivate partiale continue in V, atunci are loG formula GaussOstrogmdski
((
))E,
Pdydz
+ Qdodx +
Rdxdy = (((
)))v
( oP
ax
oQ
_iJ_f!_) d v
+-
ay
(9)
oo
a)
oau
b) I
(10)
unde l:;e este fata exterioara:a supraietei ~. iar n(coso:, cos [3, cosy) este vt.:rs~xul uorrnalei Ia ~,.
~.
~~~V
Aplicafii. a.._) Volumul corpului V este vol V =
r.
c) I
dv,
'
b) Masa unui corp V $1 coordonatele centrului de greutate Gal corpului V, p~ntru deu::;itatea
de masa p(x, y, z), slut
~~~V yp(x,
Yc =
y, z)dv, z0 =
~ ~~L zp(x,
y, z)dv.
(11)
o,) Momentele de inertie in raport cu planele $i a:x:ele de coordonate, au exprcsiile

!, 0 ,
~~)v z2 p(x,
I, 0~ = ~~~V y'p(x,
! 0, =
J', z)dv, I, 0 ,
y, z)dv, ! 0 , =
~~~V (~' + y'Jp(x,
~~L x 2 p(x,
y,
~~L (y + z Jp(x,
2
y, z) do, ! 0, -
z)do,
y, z)dv,
~~~V (x + y')p(x,
2
(12)
y, z)dv.
1. Sa se calculeze I= ~~~v xyz_dv, (V) : 0 .;;; x .;;; a. 0 .;;; ~ .;;; b, 0 .;;; z ,; a.

Rezoluare. Domeniul V fiind paralelipipedul [0, a] ):j [0, b] x [0, t::], vom utiliza pentru calculu1
lui I uaa din formulele (J) sau (4). DacA D = (0, b] X [0, c], atunci
I - ( dx ((
)o
))o
xyzdydz
= ("
)u
dx. (b dy (' xyzdz =_(a xdx (b ycly \' zdz
~~)u
Jo
)o
)o
... o
= _1. a'b'c'.
8
2. Sa se transforme integrala tripHl I= ~~~vf(x. y, z) dv in intcgrale iterate,

pentru urmatoarele domeuii:
a) V este tetraedrullimitat de x = 0, y = 0, z = 0 'li x + y + z = I J
b) V este cilindrul limitat de x2 + y2 = a 2, z = 0, z = ft.
RBzolvare. a} AplicAm formula (3) cu c = 0, d
I =
~:
dz
~~D, /ixdy = ~:
266
=r
dz
1 $i (Dz}X
+y
::;;; 1 - z, x ~ Q, y ~ 0
~:- dx ~-z-x /dy.
Aria.
+ y1
b) Ap:idtm fonnula (i), cu (D)x 1

I -
~~-
dxdy
~h
.,;
a 1 , <p,(x, y) ~ 0, <p 0 (x, y) ~ h :
jdz -
~a
dx
-a
~y;;o:;:o
:::.____
dy
- Ya-:t
~h fill.
o
3. Sa se calculeze unnitoarele integrale triple :

(9)
o)
I ~ \\.C . o dv, (V) : x'

.. ~)\
a"
+ .Y'b" + ::.._- 1 ,(
0,
2
(x 2
b) I~ ~~~Fz .Jv, V fiinc\ limitat de z = rr!"._
a-
(10)
'
c) I
~~~v (x
~i paraboloic\ului
+ y + z)
x + y' =
p 0:
c;"J
z= 0
y 2)
..!.
dv, V fiinc\ partca comunrt sferei x'
~~
z = h;
+ y + z'
2
.;; :>a
2az.
Re.zolvare. a) V e.o;.tc un semielipsoid. Este eonvenabil s3. foJosim fnnnula (3). Volumul. V
cnprins ic.trc pknele z =- 0 ~i .z ~ lar sccP,unea Dz cu plannl z =canst este elip!a.
+ --.-),_'-
, ~
l ,.,
z' .\
112
1, cu semia:xele a { 1 - !:_'1._.)
(II)
, Aria elip.o;ei D 1 este rr.:b ( 1 -
c2
1._
b't.l--t
~i
b) Yolumul V este litn.itat de pluneh: z """'0 ~i

(D,) ~~
+y
'
2 :::;: :!_____
h'
~)lJ'l.
cl
::-} !1i deci

(
0~
c~
zr<ab jl - ~) dz
(l2)
b ( 1-
este
Z-=
= -
i'abc
h, i..1.r sectiun('a cu planul z- const cste
z2. Dl\pi'\. (Ji a'reoru

aria
S!"'t fulot>im a::nr>:l :.;>i formula (-:!). Volumul V se proiccteaza (iig. 31) in planul xOy pe dome2
y~ ~ a', proiectia secfmnli (D,) .~t 1
y' ~ a , z = h. A poi,
Diu] (D) x2
calculul
/
iterate,
/:0
:'"--i-.
Fig. 32
Fig. 31
:!67
!!_ (x' + y'J''' 'q>,(x,
q>1 (x, y) =
y)- h
~i
ra- (a- r )rdr=
~ (:?:t ue
2a2 )o
)o
ded (1) imp1icA
a2h2
1t'
+ y* =
c) Cele dou.i suprafete se intersecteaza dupA cercul (C) x
uprins fntre planele

{Dz)
z = 0 ~i z = aJJ.
~s + y 2 ~ 2az, z E
Sectiunea cu planul
[0, a] $i x
+ y1 ~
z=
2a 1 , z =<a. Volumul este
const este
Jall-
z1, z E [a, aJJJ.
Deci
obfiuem
J'olosind. coordonatele polare pentru calcuTul integralelor duble, Glbtinem
(hu {r
I = ("
Jo [ 2rr )o""'
21t
'
~a

(awz~
+ az
("Vii[
+ z2)rdr 1 dz + )a
)dz
+ -1 ;;- ~" Y3 (9a

2
4.
sa
a)
I=~: dx~: dy~:., fdz;
b)
I=~
(Y3a'-' (r
21t' )o
z'Jdz = - 1
4 -
7t'a 5
( 18
+ zl.)rdr] dz =
J-3 -
-'J7 ) .
6
sc preclzeze domeniilc pc care sint considerate integralele :
dx
RezQ/vare. a)
~ ('- :: )""
-b(t-~)112
~' ('< - :: )"

-c
S~ scrie I= ~~D dxdy ~:+!1
f dz.
(1-~-L)l/2.
~
ul
b'
jdz, unde D estc triunghiul OAB, cu A(l, 0, 0),
Bfl, 1, 0). Deci volumul V este m.lrginit de pla.nele s .... 1, y
= 0,
ys +z2
+: :; ; 1.
x1
b) Proccdind similar, obtincm elipsoidul -
a'
y """,-, z - 0 ~i : - ;. 1-
c~::
h'
5. Folosind o schimbare convenabil,ii de variabile, sa se calculcze urmatoarele

integrale:
a)lJ =
~~~~(x2 + y2 + z 2)
dV. (V) x 2
b) I
= ((( (~
c) I
=i~\~!.'l1'[x 2 '+_J 2 + (z ~
J)Jv
a2
+ >'lJ2
~~--
+:~) dV,
c2.
+y + z
(V) x'1
+.
&~-
y'
b1
"'
a2 J
+~
"'
cs
1J
avem
I, ~1 "'z <; J.
~'::_ z,:_;,<-.:.~......; ~,..-.-----,.,;.;,_t:~.0" .- &.'.:.:~-,':-:..::'1
2) 2]-> 12 dV, (V) x 2
+y
2 "'
:1
... V:" -
Ruolvare. a) Deoarece domcniul de integrare .~d funopa de integrat con tin c0m t.Jina}ia x1 + y 1 4- r,
este convenabil 00 folosim coordonatele sferice. IntOGuind x = r cos 6 cos ql. y = r sin 0 cos <p ~~ z =
- r sin <p in inecuatia ce define.:;te V, ob}inem
Dup~
formula (8), obpnem
~n/2
n d6
I=
~a r4cos!pdt'=2re2---na.
a'
1
dtp
-'lt'/2
:J
b) Este convena.bil sli. folosim coordonatele sferice generalizate x=-ar cos 0 cos IP y=br sin I) cos Ill
z = cr sin cp. Domeniul V este tra.nsforma.t in
o .;; r
(V')
lar jacobianul
.;; 1, 0 .;; 6 "'
tra.nsfoim~rii este I =
abcr 1 cos q>. Dup.i fotmnla (6), obpnem
I = ( 2n dO (n/
)a
zrr, - -"2 .;; ~ .;; -"z ,
dcp (
l-n/2
a bert cos q> d1'
)o
"""i, 1t' abo.
c) Este convenabil sA folosim coori:Ionatele cilindrice. x =- r cos 0, 'Y - r sia f), z """'s, care due
cilindrul V tn paralelipipedul (V') 0 ~ r ~ 1, 0 ,.,;;; 6 :so; 27t', - 1 <~! i i 1 <!!!iii 1. Decl.. dupl formula (f),
obtinem
I
en
~ )o
= 2" ( 1
d6
C')-t dz C')o [r + (z 1
([(z - 2)'
)-t
C'
Z) 1 J-'''rdr = Z1t )-, [r
1J''' - (Z - z) }dz
(In
=n
.Jz-
./to- 3
+ (.z- 2) J''' \'0 dz 1
~ aJli - J2- s) .
6. Sa se calculeze cu ajutorul formulei Gauss-Ostrogradski unnil.toarele integrale

de suprafata :
I= ~~>: x' dyd2 + y' dzdx + z' dxdy,
a)
x2
+ y2 + z'l =
b)
:E fiind fata exterioara a sferei
a2;
I=~~), x3 dyd2 .+ yrudx + z3 dxdy, :E fiind fata exterioara a suprafetei
inchise x'
+ y' =
z2 z
-'
h.
Rezolvare. a) Conditille pentro aplicare& form.ulei '9) fiind lndeplinite, eta (Y) zl
-+ yl + :
2
.-;; IJ ,
abtinem
I =
~~~y (2x + Zy + Z.)dv:
Trecind Ia coordonate sferice, domeniul V este dus tn paralelipipedul (V') 0 ~ ,. < a, 0 < 0 ~ 2n,
- 2:.. ~ q> :::;; .2:., obtinem I = 2 ( 2n dO (n/ 2 dcp r3 cos ~ sin 8 cos <p sin q~)dr - 0.
2
2
)o
)-rc/2
,.,o
b) Domeniullimitat de~ este (V) x 3 + yB < z1 , 0 :::;; z <:b. Dupl. formula Gauss--OstrogradslD1,
\a
a.vem
I =
~~~V (.Jx-1 +
1
3y
+ 3z)dv.
Pentru calculul acestei integrale folosi.m coordonatele cilindrice. Domeniul transformat este {V'1
a~
< z~
[0,2 1t], z
l- 3
2n d6 \"rh dz ~'
oJoo
(0, h]. Deci
('
+ z')rdr -
61t ,"]<
\ ( -r
Joi
269
I'
+ -,.z"- )
Zo
dz - 91t
-
z'dz = -91t h'.
10
7. Sa se calculeze volumul paralelipipedu!ui strlmb marginit de urmiitoarele

h1 a2 x + b2y + c,z = h a x + b y+c z ~
2
~M plane: a1 x + b,y + c,z =

= h3 unde determinantul
al
D=
bl
Cl
a3
b2
c3
a1
b3
c3
este diferit de zero.
~~~V
R8zolvare. Volumul paralelipipedului dat este vol V =
a x
+ by +
pentru .
ha ~i -ha :::;; aax -i- bz.Y + cr :;;;: h , 'Penl:ru ~lculul h1te-gralei

3
triple efectuam schimbarea de variabile u = a 1 x
b:tJ' + ctz, u = a ,'Y + bv
c z, rv = "wt" +
2
3
+baY+ c z, care transforma paraleHpipedul strimb V fn paralelipipedul drept (V') 2-h ~ u ~ lz ,
+ S1Z.:::;; hl,
~
-h1 :::s;' v
-/t'J ::;;:;- a2x
k 2 , -h3
+ b2y + ~Z ~
dv, unde '[V): - h
~w ~
h 3 Jacobianul transformi'trii este J
=
t
.Aplieind formula (6),~~btinem

Tol_ V = [b,
du (h
rlv (ha'!
- 1- dw
= - 1-
D(x. y, z)
D(u, v, w)_
8/J h h
a) V este
b) V este.
12. Sa se.
1 1 3
)_h 1
)-h1
)-JtJ )DJ
)D)
8. Sa
2 sc afle rnasa ~i sa se determine ppzi(ia centrului de greutate a! ,f,rei
x2 + y
z2.:;:,;; 2az, dac3. densitatea in punctelc sferei cste-..{invers proportlon,dJ
cu clistan(a de Ia aceste puncte pina la origine.
k
-?7,=,=~=,==;;
Re.zolvare. Densitntea fn punctu1 M 0 (x, y, z)." ,este p(x, y, z) =

fonnula ( 11), avem
"V/x2
AI= k
xl
~~)V (x
+y +z
2
)-
1 2
1 dv, cu (V):
x2
+ )'2 + za
))n,
~" [ 2"(' +.z'Jl'~ /:"=-'] dz -
= k
~o
2krr
,.~o ~
{.,haz -
z )rlz
~~~v
c)
~~~v z2
~~~v
e)
~~~v
f)
~~~v
+ )2 + z2 ~ 2a:;,
Jo
b)
d)
Domeniul V este cuprins fntre planele z = 0 ~i z = 2a, iar .sccthnlea cu planul z = canst e.ste ( D,)
~ 2A.z - z2, Prin urmare, dup:i. formula (3), obtincm
2
2
2
2 dO (V 2a-' (' + zJ-'''dr
1
M
k \ " dz (( {x + y + z2)'"ll2dxdy
k \ " dz
.,.o
~~~v (x
. Deci, dupa
+ y2
a)
g)
krra.
~~~v
Procedfnd similar, _,se objine

19
_!_ (
,M
2
" dz ((
JG.
J)n,
>(x'
+ y' + z2)-1/2dxdy ~
Zk"
AI
r'" (Jzaz' 1' -
)o
z')dz
~_.:!.a,
5
x" = Yu
~ <J.
9. Sa se calculeze2 mornentul
de inertic, in raport cu originea, pentru por[iunea
2
de
sferii
(V)
x'
+
y
+
z
<;; a'. x ;;, 0, y ;;, 0, z ;;, 0, densitatea de rnasa fiind
p(x, y, z) = z.
0- ~~L {x' + y' + z 2)p(x, y, z)dv ~ ~)~V (x' + y' + z')zdv.
r, - 12 d6 ~n/2 dtp ~a r
(V~)
~ r ~ a,
270
~6
:s:;
~. 0 ~ !( ~ .2...
2
Tr4'
sin !p cos tp dr = -.
14.
a)
R~zolvare, 1\Iomentul de inertie fn raport cu originea este
rt>ccfnd la coordonate sfcrice, domeniul V este transformat in

Deei
'
24
~~~v

de urma toarele
. a,x + b,y +c,~
0~
10. Sa se calculeze urmatoarele integrale :

2
)o
)o
( 1 )'12 xdz.
a) Cldx(1 dyC 1 (x+y+z+ 1)-112dz; b) ( dx( VX d_:y('-2"'
)o
)o
)o
)o
~~~vj(x, y.
11. Sa se transforme integrala tripla I =
z) dv in integrale iterato
pentru unna toarele domenii :

calculul ~nbegralei
btY + c~.
tV
{V') -hl ~
1
a 3 .t"
.:;
+
II,
+ -= - limitat
1J2
c2
xzy3.z2
a ) V este conula2
b) V este limitat de
de z
0 ~i z = c;
suprafe~ele z = 1 - x'- y'. z = 0.
12. Sa se calculeze urmatoarele integrale triple :
al sL'rei
a)
~~~v (x +
b)
~~~v (x
c)
~~~v z2 dv,
(V) x2 + )
d)
~~~v (x2 +
y 2 + z2) dv, (V) y 2 + z2
e)
~~~v z' dv,
(V)
f)
~~~v (x2 + ;') dv,
proporticncdtt
Deci, dupa
y)z dv, (V) x + y + z ,;; I, x ;. 0, y ;. 0, z ;. 0 ;
+ y 2 ) 112 dv, (V) x + y'
x'
+ z2
x 2 dv, (V)
g) (((
(Vt x
~ + y'
< 2a ;
x + y' + z' .;; 2az;
< x2 , x2
+ y
+ z'
.;; a, x ;. 0 1
< z < 2;
+ y < 2z,
2
z ;. 0, x + y + z
< a2 ,
+ y' < h.
'
< a2 ,
<z ~
2:
+ ~ < I.
)))v
a2
b2
c!
13. Sa se precizeze domeniile pc care sint consid cate inte;;ralele tnple:
a)
Jf<i'=X>
~ ~
dx
- - d.t ~ _f(x, y, z) dz; b)
- Va-x
Yx+u"
~" dz ~" dx ~y;; f(x.

.
0
y. z) dy.
14. Folosind coordonatele sferice, sa se calculeze integralele urmatoare :

a)
~~~v (x2 + y 2 + z2 ) 112 dv,
(V) x'
+ ; 2 + z'
,;; z 1
b) ( 1 dx(Yt-x'dy(Y=-u z2 dz; c)(" dx(Ya=.:__dy(Ya-x'-g' (x' +y")d:l.

)o
)o
)y:1: +Y"
~-~~ )-Yat-x' )o
1
15. Folosind ooordonatele cilindrice, sa se calculeze integralele:

a)
~~~v (x' + y') dv,
b)
~~~v (x2 + y 2 ) 112 dv,
(V) : x
+) 2 -
(V) : x'
+ y'
2x
< 0,
<
Zz, x'
271
y ;. 0, 0
<z
+ y' + z <
.; I ;
S.
16. Printr-o schimbare de variabile convenabila sa se calculeze
[((
(t _ ax' _
)))v
y' _
ba
~~1/2 dv, (V) ~

c 1
aa
+ y' + ~ ._
c
ba
1.
17. Cu aj utorul formulei Gauss-Ostrogradski sa se calculeze urmiitoarele integ.rale de suprafa!ii :

a)
0 ~ y
b)
~~" x 2 dy dz +
~
a, 0
y dz dx +
dx dy,
:E fiind fata exterioara a cubului 0
" x,;; a,
z : :; ; a.J
~~" x dy dz'+ y
dz dx +
dx dy,
:E fiind fata exterioara a tetraedrului limitat
de planele x = 0, y = 0, z = 0, x + y + z = a;
,..
c)
~~"
(x 2 cos"' + y' cos 13 + z' cosy) dcr,
'lllC h.lSe -x'

CO!llCe
a
v'
+ ..::...._-b'"
a
1
= 0, 0
~ Z ~
:E fiind fata extcrioara a suprafetci

bj
d) ~~v x dy dz + x'y dz dx + x 2z dx dy, :E fiind fata exterioara a suprafetci

lnchise a cilindrului x 2 + ) 2 = a 2, 0 .;; z " b ;
3
omogen,
ale corpului I
e) .},;
\( xyz(x dy dz + y dz dx + zdx dy), :E fiind fata cxterioar{I a suprafctei lnchise x 2 + y 2 + z 2 = a 2, x ~ 0, y' ~ 0, z ~ ~0.
18. Sa se transforme, cu ajutornl formulei Gauss-Ostrogradski. intcgralele de
suprafata. :E limit1nd domeniul V:
a)
~~" (x 2 +
b)
~~E xclydz +
d)
~~"
y 2 + z 2 )\f2 (cos"'+ cos {3 +cosy) dcr;

y dzdx + zdxdy; c)
~~Eyzdy dz +
zxdzclx + xy dxdy;
(x + y + z')l'2 (x cos "' + y cos {3 + z cosy) dcr.
19. Cu ajutorul formulei Gauss-Ostrogradski. sa se demonstreze identiUtile:

((
df dcr, undc. !!.j = j;:. + J;. + ];:, iar
d/ = at cos ex +
))~ dn
dn
ax
cos 13 + of cosy este derivata dupii direc\ia normalei Ia :E ;
a) ((( A[ d;J =
+
~!
oy
)))v
t'z
z3
z=
yll
a) volumul corpului marginit de paraboloidul - + - = 4 - z ~~ de planul

a2
b3
0;
b) volumul corpului marginit de paraboloidul y 2 + z2

cilindrului x 2 + y 2 = 2ax ;
272
4ax ~i
de suprafata
.,
c) volumul limitat de suprafata (x2 + y' + z2) 2 = a'(x'

d) volumullimitat de suprafata (x' + y' + z2) 2 = a3ito
+ y' -
z2)
21. Sa se calculeze masa corpului V cu densitatea p(xo Yo z) dad\ :

0
a) (V)
b) (V)
~ +L
+ __::
.; 1, p(xo )'o
c
x 2 + y' + z' .; Zazo p(xo y,
at
lrl
z)
= kl z I :
z)
= k(x 2
+ y' + z)-lo
220 Sa se determine coordonatele centrului de greutate a! corpului V, cu den

sitatea de masa p(x, y z) :
0
~
~
+.; -,
0.; z .; c, p(x, y, z) = I ,
b2
x + y' .; Zaz, x + ; + z' .; 3a 2 ; p(x, y, z) = I ;
xl
Y'll
zll
- + - +-.; I, x ;:> 0, v ;;, 00 z ;;, 0, p(xo y, z)
a
~
~
a) (V) -~
aS
b) (V)
suprafetci
c) (V)
Gll
I.
23.. sa Sf' calculcze momentul de inertic in raport cu axa Oz a corpului material

omogeno limitat de suprafetele x2 + y' + z2 = 2, x 2 + y' = z 2 , z ;;, Oo
24. Srt se calculeze momentcle de incrjie in raport cu planele de coordonatc
' + 1'._' = ~' ~i z = c.

ale corpului material omogen, limitat de suprafetele .:..._
":a
b3
cw
suprafata
18 -
Probleme de matemllltic:l superioare -
cd. 22J.!
11. :;>IRURI :jil SEIUI DE FUNC'fll

11.1. f?iruri de functii
Fie ~irul / 1 , / 2 , _., / 11 , de fnnc-pi definite pe un acel~i interyaJ I cu 11alori real e. Siru! (/11)
de functii este simplu convergent in- intervalul I cAtre !unctia f: 1 - R, daOO.
Ve
>
0 Vx
$irul (in) de funcpi

v~
>
I, 3n.(x)
f.: I - R
Nl
Vn
>
1/,() - f{x)J <
>
<, \(n
Criteriul lui Cauchy. $irul {/11) de functii j,.! I - R

dad1
(I)
n,(x).
converge uniform in in.tervalul I cAtre fuaopa.
'-
0, 3n.E N
< e,
1/,{x) - /(xj(
I - R, dacA
n, 1i Vx E ].
converge unilorw. in I
(2)
cli.tre funcfia
/t I - R daca ;;i numai
(3)
Teorema 1. Fie (111} un 'i!ir uniform convergent Pe I dHre functia }. Dacii 'toat'! functiile /,.
si:nt continue in punctu] a E I, atunci ~i functia limitcl / este continul ia punctul a.
Teorema 2. Fie I un interval milrginit ~i (j,.) un ~ir de functii derivabile, definite pet I. Da.c:a.
{/,.) converge uniform catre f ;;i (/;) converge uniform pe I c3,tre g, atunci fun~~ia f este derivabil~
pe I ~i j'(x) = g(x), X E ].
Teorema 3. Da.c11 {/11) este un ~ir de functll continue, uui:forru convergent pe [.11, b] clitre
func~ia /, atunci
lim (' J,(x)dx

n-Hx>
)a
Teorema 4. Dacl e::dstA un ~ir (a,), t~
>
(' f(x)dx.
(ij
)11
0 ;Ji lim
IJ 11
= 0, astfel incit !f,.(x} -,f(.x)J
-c "
Vx e I, atunci ~irul (1,) con'rerge uniform pe I ciltre functia
f.
11.1.1. Probleme 1ezolvate
1. Sa se arate ca ~irul de functii (f.), f, : [0. I] ->- R. j.(x) = x"(l - .~"), este
convergent, ins5. nu uniform convergent ve
1].
Rezolvare. Fie 0 ::s;; x <! 1. Oeoarece lim ;;" = 0, rezult.i Jim f.,(.;-) = 0. Apui /,.( 1) """' 9 ~ de.Oi
ro.
Jim. /.(1} = 0. Deci lim J.(x) = 0; 'r/x E

n
n
dtlm
Y
65
ca.
rel!J.tia. (2} nu are loc.
to,
n
lj. ~iml nu Me uniform convergeut. Pealru aoea.st.&
I ntr-adevi:'!.r, lulnd
1t
< - ti x, =2.-' le (0,

4
N.. ~ deci inegalitatea. din relatia (2) nn este satisfAcutA pentru x =
274
X 11
1
1}, a.vom /,(x,.) =- -
f--2 Sa sc aratc di ~irul de functii (f.). j.: (!,. oo)

j,.(x)=V(n'+1)sin':
R,
-+
tJt!..A a-<.(_'
estc uniform convergent.

Rl'.zolva1e. A
v~m.
pen tnt x > 1,
'11
1 (a 2
\'
_,
dto:uece
s:in~ _;__ -<-- ~i (n2
n2
1;
+-
l)sin 2
.,..
(n'
1..--
n'
.2. >
1)-"-
l)si!l 2 :.:.. + nx+ -../nx
l)&i.n!
(!
_,
!:...
" --- <
-,---------(n2
P r~)-t{1t-)
+nx--Jnx.
0. Dcoarecc lim ';- =0, rezult~, du{lli teorema. 4, c~ /n(x)

n
11
""
hnc!e la zero, 1niiorm p0 (1, co).
, este
(I)
dacll
mdform c._-:;n\.::rgcJ,t ::;i E:nita sa est~ o functie continua pe R.
(2)
-~~~~: __+_2)_::_ + . _. +
f_t\
<
(3)
b] cUre
-~----~---
:- - - - - - - + ... + (;,
--+---
11 -:-
cos (n
(n+P)(n
(.'/. + l)(n +3)
;\:
...
.l
j-- ;b
+ p -:--
-----
;z -~ !
1
-~ 1\)(n
+P+ 1)
- - - ' - 1t
+p+1
+ p):.: I <l
+ p + 1)
n+l
n+-2
<----- +
I
< --- < '
dad\
tt
> ''a .,.
n+l
l.1npa t'!iteri1:\ lui C,_tuchy, :;;intl (/,.) estc uniform con'1ergent. Functiile fn fiind contim1e, ia.r
$in:,! fiind uniform cowH::-f;~nt, lirnita ~irnhi estc o functie continua.
n
(i)
4.
s;,
se arate c5.
~irul
clc fnnc'1ii (j.. ).j.. : (0, oo) -.;-R,j.. (x)-
~2'
sin
k=l
nu
c~te
uniform cnJ'lvc:-,r;-cnt.
Hnolt.:ZH'. Se rtpliciL criterittl lui Cauchy:

1/,+,.(.r) -
f~(x)l =
1
Jzn-t.tsin .--1
este
Alegern.
2
X = X n = - - - c::;
32n-1_1;;;
J'~11x
+ ... + U'+~'sin -3'*Px

-\
1
(0, -oo), astfel d.
>
.
Sln---=Slll
Luind
1
4
3".::. ~ ( -!)", ... , s i n - - - = sin

2
3'Hlxn
3'~+Pxn
JP-11-l ..:::.
( -l)~ll-1,
p ~ ~~--d~d~-;,em ca :J,.,(.} - /.,(>)1~12""(-1)" + ... + 22"(-1) 1 1= 2"+111- 2
+ 4 + ... 1>
+ (-l)'-'2"-'1> ~ .
2
Aceasta arata. cl!. relatia (-3) nu este verificat~. deci ~irul nu este uniform convergent.
275
,..,
.U..
~irul
5. Sa se arate d
de functii (f.)./.: R -.;. R, /.(x)
=..! arctg
uniform pe R, dar [limf.{x)l~- 1 oft limj~(l).

n
;arctg xj
c~itre functia. /(,~) = 0.
uniform peH.
n catre -
clio
~rul
vergent pe
de funotii converge
Deci f'(x) = 0 sau [lim / 11 (x)]' =- 0. Pedealti.partc,(.(l)"""

II
u.-1'a. se
..!_
2
II'
R;
< : ;. ____.. 0, rezulU
1.:(1) = .2_ Rezultatele difecl, dcoarec6 -rul deri..-atclor nu GQD.verge uniform
:;>i, prin unnarc, lim
pe
=I
Rezolvare. Dooarece lf,(x)l
x", converge
6. Sa se arate
~irul de functii (f.),
ca
J.:
a>
[Q, 1]-~ R, j. = ""' e""".. , converge,
o, sa
,.... dar
lim(' /.(x) dx oft P!im/.(x) dx.

n )o
)o n
Rezolvare. Evident, ' lim /,.(x)
0 l}i deci j(11) ;::::: 0, x
[0, 1),
A poi
(
f.(x)dx = (
)o
:;>i deci lim ( J.(x)dx
n)o
)o
nxe- 11-rdx = -
~e- 11 ~ 1
_!_- ~ e-
11
mulfimea de
!o22
1
(.2.
_!._ e-} = .2_ iar \ lim J.(x) dx
n 2
2
2
]en
lim
.ee nume!}te
= 0.
RP.zultatul se explic.A prin faptul clio ~irul nu este uniform convergent. In.tr~devlb. da41 se a.lego
I
~. = -- E [0. 1], rezult~ j 11 (X,.) = e-1/"_.- 1 ~i ded relafia (2) nu es:te verilica.ti.
este simplu
flrul (S,(x)) .
.--
7. Sa se aratc dl 0irul de iunctii (f.), j,: [0, oo)->- R, f,(x)

uniform dtre funcj:ia f(x) = 0, 'X E [0, co).
..ria
=.!. e-, converge
......
Pentcu a
1. Criteriul
8. Srt se ara te ca ~irul de functii (f.) este uniform convergent pe intervalul m

dicat, pcntru :
a) j,(x) =
x'
(n 2 7 x")
E [!, O!J); b) _f,,(X)
= - K- ,
(x +1t)
E (3, 4] J
,
c) /,"(x)~- __ _::_,X E [1, w); d) J,(x)= c~snx,

(1
9. S:i se arate
convergent :
.1:2B)"
ca
X E [0, ><].
n-+ 1
sirul de fuocj:ii (f.) converge simplu, dar n11 este ~.tnifonu
X
a) J,.(x) = - -, x
(.H-n)
10. Sa se a rate ca
(0, co); D) {,(7<)
~
= -----,
x
(1+''1
~rul de fnncFi (j,), j~ : [tl,
verge uniform pe ~a. ao).

276
e [0, !].
oo) __,. R, J,(x)
"
o~ ~~e.. , ml s<Jn-
:E !/,!
n-1
'
'
n!Sa se arate di ~irul de functii (j.), cu j.(x) = 2:::: ~
sin kx, x e R; este con-
k=l
vergcnt pe R, iar limita sa este o functie continua, cu derivata contitu1::1. pe R.
12.--ia se arate c5. ~irul de functii (-{.), cu j.(x) =

verge neuniform pe [0, 1],,
sa
+nxn"x3 )
<=
[0. I]. con-
darli:~~j,.(x) dx = ~li_;nf.(x)dx.
n!I'<iind dat 7irltl (f.), cu{.(x) = cosx + _!:. cos
a> 0,
{1
2; +
... +_!:.cos x, x
n
E[a. ~2'],
se calculeze limj.(x).
n
11.2. Serii de functii
Multimea. A a va.lorilor lui x pentru care seria de func-t;ii
nume~to
/ 11 (.:r) este convergenU. se
n-1
f:
mult;imea de convergenili a seriei, iar functia
A -
R astfel clL f(x) =lim

S 11 (x), S,.(x)
n
= i=l
~ _f,(.:r),
ae nume.,te suma seriei.
~
~
Scria
f dac~ ~irul sumelor pa.rtia.le (S,.(x))
f,. este simplu convergenti1 pe A clitre funcpa
n=l
este simplu convergent pe A clUre
f. Seria. ~ j,. este unilorm convergent~ pe
J, da.e1
A c3tre
n=l
~irul
(S,.(x)) <>.stc uniform convergent pe A dl.tre
seria
1: !f11 )
f.
Seria
~ J.
este absolut convergenta pe A, dadi.
n=l
00
c;;te simplu conv-ergcnt~t pe A.
n~1
Pentru a studia convergenta uniforml a seriilor de functii se
utilizea~
urnl.itoo.rele criterii 1
1. Criteriul general de convergent<l uniform:i. Seria
j,. este uniform couvergentA pe A, daoA
n~1
Ill-
.-til numni daca
(II
Vp
EN ~i Vx.E A.
~
-1,.,
2. Criteriul bi Weier~trass. n~.d1 !/,(x)j
Vx
A, 'r/n
N ~i
d,aLl
scria
2:
11,
n-... 1
a~!> 0,
,.-.;;tc:
crmtcrgcnLi, att:uci seria de
func~ii :E
1l
j,. este absolut :;;i uuiform canTergenti peA.
-1
00
Propdcta:L a) DP..ca. toa.tl.: fnnct~ilc /,j sint crontinuc pe A, iar serid.

Gt:ntA pe A clitre [, atnnci functia
b) Fie seria.
2'.:
00
j,. uniform
este uai!or':ll couver-
f e::;te c:ouEnu<i pc A.
convergent::~
:le A cli.tre
~.
Dacil. funcp.ile
n-1
00
L 'f.
n-1
.;eria ~ j~ este unlform convergenta. pe

n-1
A ca.tre g, atunci functia
277
J. sb.t deriva.'uile pe
~i
~te deriva.bi11. po A . f' = g.
c) Fie seria
l,:
fn uniform convergenta pe (a, b] ditre f. Dadi. functlile f.: sint integrabi!e pe
n-l
[a, bJ, atunci funcfia
sa obsenli.m
convergent1 este {l}
2."'!3a
este integrabilli pe [a, ?>] ~i
se
det~~
..
00
~>cx)dx ~ ~ ~>()dx.
(2)
ll=l
Sa sc determine
J 1.2.1. Probleme rezolvate
t:-"Sa se determine mul}im~a de convcrgcnta pcntru urmatoarelc scrii de functii:
a) E(l-!- ~l"(i.=-;:)". xeR"'{~};
b)~ (~J)"-1-(I-x')"
1
L_;
ln n
11=2
J\;
X E
. Se vede
00
E (2- x)(2- x
ca lim
S 11 (.r) ~
1 12)(2-
.,
Rezolvare. Folo~
n-1
c)
d. seria este uniform. i
x''') .. . (2- x'l"). x>O.
n=l
Rezo!t'flr~.
a) Aplicind criteriul r.J.diicinii pentru scria va~orilor absolute, obtinem
lim
n
~/IJ.(x)] ~ lim (I + _I) I 1 n
Ded seria este absolut conYergenU'i pen1ru

au
x E [o,
__!_) U ( ~ , ~-] ,
I!1--:Z.t
_!__- x-I <
deoorece )a. 11 )
-=
l 1-1__-::_::
I
l-2..r
==
!1-Zx!
11
x<
I,
lf,(x)!?
~i x > -~-
3
implidi lim an
Daci'i
"# 0 1
I-
--~
I3:
!,
1- 2xj
De aici se vede cA ~
2
.,2
3
J1
2
.
este divergenta. Deci, multimen de convergentl't este ( - :x;, 0) U (-;----, ooJ1
f.(x) atinge cea ami
,.l
L) Dupa criter:iul raport.ului avem

lim
1/".;,(x)l
lf~,{x)]
Deoarece, pentru x
-:f.
0,
-~
=lim
11 -1
.t 2
=___!_1~~
lnn
+ x2
ln(n
II- x'l < 1, re7.cllta

l
+X~
1)
-+-
x9
Se,ia numedtl!.'j
cil scri.cc data e.ste absolut convergenta. Pc11tru
4.~te posib~
form pe aceaslilj
deducem di, lnccpind de la un anumit rang n 0 , termcnH
Rezolvare. R!ispaj
l
L..t
11=2
:y; = 1 .o;;i x> 0,
~te absolut ~'
1
( -l)n - - Deci mnltimea de convergent a t'<;te R.
Inn
0 se obtine seria alternata convergenta "

c) Deoarcce Jim
functii
00
x -
"
seriei date vor avea acela~i semn, caci 2 -::/; > 0 pentru H ~ n 0 Uisintl la o parte primii nfl termeni, obtinem o t~erie cu termeni pozitivi. Aplicind ac~stci serii criteriul Raabe-Duhamel, ohtinem
f (x)
lim n ---"-- [ fn+ (x)
n
1
11.stfel d pentru In x > 1, aclic5. x

Pentru x = e, avem
>
x'l' 7' - 1
1] = lim n - - - = ln x,
n
2 - x1 111+1
Toti termeaii
e, seria data este convergenta, iar pentru x < e ea este diver-
&""'~
fn+l = 2 fn
el 1"+1
>
2 -
r + __!_) ~ -". dcoarece e

_1_
1
<:I
nuJ!i, care
1 + -;
1 )"" .
n-1
:;i
du~
~
l
criteriul al doilea aJ corttparatiei seria este divergenta.
278
ii
sa
observiim cli. pentru x = 2 seria este convergenta, deoarece fn(2)
convergent.l estc {2} U (e, oo).
2.~a.
~1
se determine multimea de convergenta
0. Deci multimea de
uniforn1 convergentit a seriei
00
x+""[--"-x
L...J l + n.Y f + (n -
(2)
l)x
o:s;x:(l.
'
n=l
sa
se determine smna scncl.

Rezolvare, Fulosind definitia, a.vcm
=X+
S
n
Se vede
ca lim
fx'(X
- - - - -X)
- + ... + [X
----
t1 --~-X
1
J+
+X
~1 + 2x
Sn(x} =f(x) = 0,
1 -t-
1+
1lX
1 + (.n-
1
ar fi xE [0, 1], JreZ.ultA
[0, lJ. Deoa.rece iSn(x)l '<1-. oricare
X E
d. seria este uniform convcrgeutl'l. pe [0, 1], C.:l.tre functia identic nula.
00
se stabileasdi convergenta seriei
L arctg
2x
x2 + n4o,
XE
R,
n=1
Rezolvare. Termenul general / 11 (.) a1 seriei are derivata.
Daca/ 1 -.l;,
!,
1 - .2xj
1 rezulta
di 3f:"da
De aici se vedC
ca func~ia /,.(z)
are va.Joarea
maxim~
pentru x,.,. n'. Cum lim
f.(z) atinge cea ma.i marc .raloo.re pentru x = n'1 ~i deci
arctg - Zx
-%2+ n
< - ! , 'tJx e
arctg - l
rezulU. d
R, Vn EN.
n2
n2
/,.(:r);::::~0,
;"
00
Seria numeric11
~
L-J
1
dupi1 cdteriul lui \Veierstra.ss rezulta cA seria de
- -. fiind conIcrgenta,
n2
11=1
{unctii este absolut 1}i uniform conYergenta.
4.4fste posibil ca o serie de functli continue pe o rnultime A srt convearga neuniform pc aceasta multime catre o functie continua ?
Rezclvare. IU1spunsul cstc afinnatir. Fie seria
rang n 0 , termrnii
o parte primii n,
(n 1
t('r~
l)x
(0, [],
, X E
(n-1) 2xll
, ohtinem
Toti termenii serici sint functii continue pc [0, 1]. Snma. partiala de rang n a ei este
S,(x)
:r
<!
~ _x_ +
1
e ea este diver-
x2
l_2:_ _-'-)
+ ... + [-'~ _
+
+
1+ 4x 2
. 2
n 2x 2
(n- l)x 2 2]
(n-1) x
nx
~1 + n 1x2
astfel ca lim S (x) = 0, Vx e [0, 1] 'i deci seria data converge simplu pe [0, 1] di.tre functia. identic
11
n
nulA, care este o functie, continu\ pe [0, 1], Sii

la zero. Intr-actevlir, Iuind
x.-=- e
n
[0, 1]
observ~m
clL seria nu converge uniform pe [0, 1]
rerultl. S.{# 11 )
gent' unilMml nu este vcrificata.
l1T9
.!.. _ _!_ ~i
2
deci relatta de. convu
s,-1;'a se arate di seria ~ (x - x'"- x-1 + x1"-2) converge neuniform pe [0,

n=l
~i, totu~i
~: [L (x- x-
x-1+ x 2
"->)] dx ~ ~ ~: (x- x'"- x-1 + x""-') dx.

n~t
n-t
Rezolvare. !;)irul sumelor partiale a acestei serii este S 11 (x) - ..- - N 111 Deoarece
= s.(l) = 0 $i pentru x e .(o, 1) avem 0 < S,.{x) < x", rezu1ta lim s .. (x) _, 0, Vx E (0,
n
seria este simplu convergentli pe [0, lJ cli.tre functia identic null, Convergenfa. nu este
)
.
1
1
cum se poate vedea alegtnd x 11 = 2-1/" E [0, 1] ~i S,a(.r,.) = - - - .
4
i
Deoarece suma seriei date este f(x) = 0, x
~o
+ x2n-n)dx =
(xn - x!n - x"-1
(- I- - - 1- - -1
n+l
2n+l
n
fl=l
A~ar,
-. 0. Apoi
-- - --- -
+ -I-
n+l
2n+l
2n-1
00
astfel cA seria
~: f(x)dx
[0, lJ, rezulta.
+ - -1 -
2n-1
este convergentA ~ are suma egali cu zero.
egalitatea din enunt este demonstrata.
6~s;, sc determine multimea de convergen!a pentru urmatoarele serii de func!ii:

00
a) ' \ ' ~ sin x.

L_;
fla.
00
R,
0: E
R; b) ' \ ' --Jn (J
X E
L.J
11=1
+ a),
a;;> 0,
X E
R'
n=l
termen
00
c)~
"'
(n
!)" , X
R ; d) """"'
2n
+5
+2
L.J 7n2 +
n"+:~:
11=1
Jn
n=l
(-x
)".X of
+
Zx
ro
e) "'"'
L.J
n=O
2n + 1
(n + I)Sx2" ,
x of 0; f) ' \ ' 2" sin x
L.J
ro
g)
L: co:.:x ,
n=O
3"
R;
11=0
ro
ro
R ; h)
~ :: ,
of 0 ; i)
~ nt:
, X# 0.
n-1
n=1
7.-{xista serii de functii definite pe toata dreapta, pentru care multimca de

'
.
convergenta este vida ? Sa se determine multimea de convergenta
pentru sena
1: (11 + x2)-, X E R, 0: E R.
n-1
280
tu!
s.1J tilizlnd criteriullui Weierstrass.

, sa se studieze convergenta seriilor de functii J
--,xe
ERJb)~[e-(1 + -nI}"] -cos""
n + 1
a)
~
L-1 (-1)"
'
+ ,.~..
n~l
n~l
c)
~-
oo
1
-.
~~+~
~,..sin -
R J d)
n-1
S,(O)lJ. Deci
RI
n-1
1
-.
x # 0, I a I <
~~
3.
9:-'Sa se demonstreze ca seriile urmatoare slnt convergente pe multimile indicate, iar sumele lor slnt functii continue pe aceste multimi:
sin(2n -
unifonna,
l)x
(2n - 1)1 m
c)
, x e R;
oo
I: :: , 0 .;; x < "" unde seria 2) a.

n-1
este absolut convergenta.
n-1
10:-'Este posibi!a derivarea termen cu ~men a seriilor:

[e ~:fl&
egall cu zero.
e-<"-1)%'], x E [0
- [I
. I] .
b) -ln(l +x')+~ -ln(I+n'x')

~
2n
2(n -I)
-
n-2
In(I+(n-l)'x') ,xe[O,I]?
ll~Este posibila integrarea termen cu termen a seriei
~ 2~HI e~'' - (n - 1) 2 e-<-t>'<'J,
t:Y. Sa
se arate dl seria
~; (x2n ~
t -
X E
[0, I] ?
1
x2ft - 1) poate fi integrata termen cu
tern> en pe (a, I).
11.3. Serii de puteri. Serii Taylor

N
0 serie de forma ~ a,.x, a,.
n-o
E!
R, n = 0, 1, 2, ... , se num~te serie de puteri.
00
l. Pentru oricr serie de puteri
'2:
a 11x 11 existl\ un numar p ?.= 0, astfel 00. : a.) seria este absolnt
n---0
converger,t:! pe ( -p. p); b)

vergenta a seriei, iar (-p,
Tearema I a lui Abel.
2. Suma. unei serti de
seria
&eria. e~-te divergenti1 pentru )x) > p. NumArul p se nnme~te raza de con
p) se nume~te interval de convergen~.
Pentru mice " 0 <r r < p seria. m;te uniform convergtmta pe ( -r, r].
puteri este o functiG ~.-ontinu~ in orice punct iaterior intenalulni ~e
c.onvergenta.
3. Teorema a H-a a lui Abel. Dac& seria de puteri este convergent& in punctu1 p (~u in pu nctul -p), cituuci sum.a. fa seriei este\u functic continua. in punctul p (san Ill punctul -p).
281
-4. Dacll ~ anxn estc o serie de puteri ~i p raza sa d.e con,rcrgenta, atunci: a) seria d<'rivatelo
n-o
de ordin n are aceca:;:i razii de convergentl'i p ; b) surua f :1 scriei cste indefinit derivabili
tervalul de convcrgentii ~i derhata sa de ordin n, /(~) estc~ egal<'l. cu suma seriei de:rivatelor
eniirml n.
5. Raza de convcrgenFi a unci serii de putcri cste data de:
njA= lim 'VIa,.) ::::- p=O, dadl.. A= +oo; p
dac1'i 0
<
A < oo;
:::;.p = 0, dadi. A=+ oo; p = -I , dadi. 0

A
<
"
. J a,
A= 11m ~
n
p=
6. Fie f; A -
= --,
).
oo, daca A= 0;
oc, di!ca A
<
oo ;
D.
R o functie indcfinit derivat.il:t pe A !;ii fie x" un puud interior lui A,

00
"
_!:_ J"l(x,)(x - x,)"
L_; n!
'
nc()
re numc:;;te seria Taylnr a funciiei f in puuctnl x 0 Fi0 IJ intcrvalul Ue convergenta al

Functia f este dezvoltabiHi. in seric T<lylor pe B daci.i f c~.te surna ~cdci (3) pe B.
F1mctia. f estc dczvoltabila In scrie Taylor pc intcr'l:l1nl n dac:'i. ~i :mmai dac,1 c~L estc
derivnbili'l. pc B ~;>i restul R,.(:r), din formula ini Taylor, tinde cTdre 7-:-ro cind
fi
B.
Dacli. x0 = 0, atunci seria (3) se numc~te seria !\Jac L.mrill a fnnctiei f.
. E
11.3.1. Problen1e rczolvate
1. sa sc determine nlultimca de convcrgcntrl )1 suma urmatoarclor sen!

puteri:
00
00
a) "(-l)n+l~; b)
L...J
II=' 1
"
Ia,..,, I=
00
x2n+l
(--l)n - - ; c) l ~~-"'~(a--
2n
n=O
+1
L.t
l) ... (a-n+ 1) Xn,

Ill
ll=l
I'1111 -" - =.I ~;>i th:ci p = 1. Atunci intervalul de conrcrgcnta

a 11
n n
1
f-1, 1). Pcntru x = 1 obtinem seria armonici:L aHen1atli ca;c csL con;crgr~nt5.. Pcntru x =--se obtine scria- armonic:l (inmu1tit:1 cu -]) care este clivergcn1:1.. Dcci
Rezolvarc.
a)
.
I 11c1
u
--
00
e.ste intervalul {-~1,
1]. Fie f(x) suma :;eriei. Derivind scria, obtilKm f'(x)
~ (-l)n-tlx"--
-.
ll=l
.
I
Dr:ctt'(x)= - - - , xE (--1, I~
(1-t-x)
ti prin intcgr:.tre obtinem ](x) = ln(l + x) +C. Fi1ciml iit :1l1ir~la rd11tie x =-"- 0, deducem d
a -= f(O) =' 0. Prin unnarc, /(x) = In{ 1 + x), X E ( -1, 1). D('C::t.nccc SCI i.'1 d:ttii e-,te {;{)ll"/(-rg<:,nt11
In x = 1, rezultii ci'i /(~) este continua .i:n punctul x = 1 :,;i dcci f( 1) = lim In( 1 + _.) = ln 2. De
x!!
aici rezultf1 ca. seria armonicl'i. alternata are suma ln 2.
1 - .x
+ z2- zs +
b) lim
n
In+'.l =
... +(-1) 11-lzn-t+ ... =
- - - , pcntru !xl< I.
(l+x)
1, p = 1; ( -1; 1) estc intervalul de comrergcnt.'t
282
00
Pcntru x
1
1, ohtinem seria ali"ernata convergent.i (criteriullui Leibniz) ' ' (- l)n - -L~..!
211 + 1
n=O
00
~ Pen~r n x
allern~Ui '\.----..._
1, obtin,~m se:la
= -
._;
( -- 1) 11 +1
mul-
care cste convergent.l. Deci,
- -- ,
2n
ll ~= (]
timt>:l de con,ergenP, este [-I, 1!.

Fie f snma sci'iei. PcJJ!ru dd' rm:narc1 lt;.i
prqced5.nl ca b
... + (--- l)"x~" + ...

(2)
= arctf,:'n=O
x +
C,
~i pu~Ji,1d
conF~rgenta in pu ncb.:lc x
0,
oo-.:
;_o
n~wll<\
~i x
~i
((.r)
1. Deci /(x) -
I
= arCt.~
x, x EO ( -1, 1).
J, rc:mlc:i f(- 1) = ctrctg(- 1)
ca
~-
_::::._
4
Dcoar~~cc
~ _f( 1) =
~i
am dderminat
seria. esto
arct g 1 =- _.::.
4
sn1n t sc-riei nn
'"""
l , (- l)" - -I - ,
me rice
..'---'
2n
n-=0
c) Proccdind en.
(3)
+1
+ ""_.!:..
1-J n!
,.
an:Jnlc _:.....
"1
mai sus,
al seriei(3).
<
(l+x~)
Dec\ f(x) = arctg x, x E [ --1, 1]. Esk inlcr...:sani de ,emarcat
interior lui A. Seria
Ob~inem
punctul precedent.
1
- -- , pentru Ixi
a(.'l- 1) .. . (u
g5.sim int'-'rvnlul (le con"TergenFi. ( -1, 1). Peutnt x = 1 se obpne seri&
~n+
1), care cste ahsolut cmrtergcrrl<l pentru
n=l
a~O
:;.1
:c;emicon1ergent~
00
pentrn - l <.! a
<
0. Pentru x
= -
1 se obtine scria 1
oricare a:r
+ "'""'_!_ {-a)( 1 L..tnl

n-~
a) ... (n - a -1), care
estc absolut c0ntergenta pcntru a ~ 0.

Prin urmare, dacJ. a > 0 ~i a f:. N, rnnltitnea. de convergenta este ( -1, 1]; dac.\ -1 <l a
multi mea de convergent a. cste (- l, 1]; daci'i a ~ - 1, obtiuem ( -1, 1) ; da.l..a a = 0 sau a
md~irue.:'l. de convergenti1 estc R Fie j(x) suma seriei pe ( -1, 1). Prin deri'tare, obtinom
'
scrii de
(x)
~a
a(a- I)
a(a- I) .. . (a-n+ I) __,

x
(n- 1)1
+ ----x + ... + II
+ .... 11 <
<II(
Ei
8,
N.
I.
ln.multind ac~asta rehtie cu x ~i adunind reznltatul Ia ['(x), obtincm

00
xj'(x)
+ j'(xi
"" a
n(a -
1}, . . (a - n)
--------- +
[
n!
a(a- !) ... (a-n+

(a- I) I
11=1
=a
- I
de conrergentc\
00
{-tjHlx,.l...,.
ll"'-'1
~---,xG(-1,
l}
(I +x)
x = 0, deduc~m
cA
._.. ,
00
tste
1+
a(a -
I)., .(a-n+ I)
---x
/...~-'.
,;1 /( )
=a.~.
pen1.ru \xi< l.
n!
11=1
Deci j'(x) = -~san lnlf(-~) I ,.,-o ala{ 1

x) + C, lxl < 1.
j(x)
I+ x
Luind x = U !?i ~inind seama C<l /(0) = 1, rczult.l C = 0 ~i deci /(x)
se.rid. dati'i. con:.rerge :;;i in pllnctelc -1 :;;i 1, atunci /{-1)
~i
= {1 + :r)", x "::; (- 1,
l).
.Da.aA
/(l) = 2.
2. S:t sc demonstrczc dl scria ' ' :~. es'lc convergcnt5. pcntru arlee x
L.Jn:::
n~l
iar suma
a ei vcrifici ccuatia
(t-x)j'(l-x)-x
j'(x)=ln~. x
X
283
s (0, !).
[--1, l),
Rezolvare. Se constatli. u~or eli. intervalul de convergentli al seriei este (- 1, 1) ;oi

sonvergentA este [ -1, IJ. Derivfnd tennen cu termen seria, obtinem
00
f'(x) =
~- x~~-l,
de unde xf'(x)
n=l
x.
n~l
00
fnlocuind pe- x cu -x in relatia ln(l
+ x) = ~ (-t;n+t ~ ,)xJ< 1, {exercifiul anterior),

L..J
"
00
In( I - x) !o
x~ ~
- xf'(x), jxj
<
I.
n~-1
Schimbin.d in aceasta ultima relatie pe x cu 1 - x, oLtinem
< 2.
lnx=- (1-x)j'(l-x), 0 <x

Din ultimelc douA relatii prin scadere rexultii relatia din cnnut.
3. sa~se determine 0 serie de puteri, convcrgcnt:l pentru

suma j a ei ,sri verifice ecuatia
xj"(x)
+ j'(x) + xf(x) =
0. 'tx
X E
R !?i astfel incit
R.
00
= ~
Rezolvare. Se cautA/(x) de fonna/(..tJ
a,.x"'. Derivfnd formal de doul. ori tennen cu tcrmen,:
n=O
oLtincm
00
J'(x)
= L
= 2;
1ta,.x-1, f"(x)
n-1
n(n -
l)a,.x-1 ,
11-2
care fnlocuite fn ecuatie conduc la identitatt>a

00
a1
~ (n 2a,
11=2
De aici rezulta c.! a 1
sa
"""
0, n 2a~
+ a,_:! =
+ a._2 )x.'-1
:;;::; 0, Vx e R.
0 pcutru n = 2, J, 1, ..... Acea.sta inseamw'!. cl
"
00
lu:"im ao = 1 $i s. an11Am cii seria
I+
'
-1'-) i'(kl)'
este coover&entti
f>e
R. Aceasta
k-1
este erident, deoe.rece
lim
k-..oo
I I=
ak+l
a,~;
4~(1t!)ll
lim
k_,oo .o:l.ttl[(k
+ 1)1]8
= 0.
4. Fie j: A-+ R o functie indefinit dcrivabiia pe intervalul A ~i x. m punct

interior lui A. Daca exista un uumiir M > 0, astft'! incH I j<!(x) I ..; AJ. Vx "A.
" = 0, I, 2, .... atunci func(ia J este dezvoltahi!a !n serie Taylor in A.
Re.olvare. Deoareoe
R.() = ( -x,)>+l jl+1l(..-,

(K + 1)1
284
6(x- x,)).
eE
(0, 1),
mullirnea
Dcoarece seria
1
I
- - - (Mix - x81)-+l este eonvergenta, rezutul d. - - (+ 1)1
(n+ 1)1
n-0
deci lim R 11 (x) _. 0, Yz e A.

n
5. Sa se arate di functiile: a) j(x) = sin x, x E R; b) g(x) = cos x. x E R 1

c) h(x) = e, x E R. slut dezvoltabile in serie de putcri pc R ~i st1 sc determine
seriile Mac Lo.urin corespunzatoare.
Re.zolm-re. Funcp.ile sfnt indeflnit darivabile . pe R fi J'"l(x) =sin ( x
= oos (
+ n ~) ~i
n<l(x)
e, pentn> n = 0, I, 2,..
Deoarece
n ; ) , g("l(x) ...,.
IJ<I(x)l <; I >i tg<> (x)l <; I,
Vx e R, n-= 0,1, 2, ... , functiile.f ~ 'g s1nt dezvoltabile tn scrie de puteri pe R. Pcntru functia h'
avem e., ~ e", pe oriCe interra.l compact [~a, a] :,;i d::.-ci h este dezvoltabil3. in serie de puteri in
inc it
oriee astfel de interval. De aici reiesc ca. II este dezvolta.biHi. pe R.

1
Deoarece pa>(O) = 0 ~i _t1llt+l)(O) = (-t)t, g(:U)(O) = (~l)k ~i g<u-+ )(0)
0 !iii
/i{"l(O) =I,
ubtinem d~olti.rile
.
smx=--
I!
cosx =
.%3
;t&
31
51
--+ -- ;- ... -1
:t
xU11
(-1) - - - - (2k
1)1
+ ... , x
R;
xl
x'
t _.u
1--+-+ ... -l(-1) -+
21
il
(2h)l
x2
II
21
"'
1+-+-+'+-+ ... ,sER.
e"' =
6. Sa se arate ca functiile urm~toarc slnt dczvoltabile in seric de puteri 0i so

se gaseasdl. dezvoltarea, precizindu-se intcrvalul in care este valabila :
a) j(x) =(I+ x), x > -I, a e R"'-{0, I, 2, ... } ;
b) J(x) = arcsinx, x e [-1, 1].
Rezl-e. a) Dc<>a.e<;e j11(~) = a(a- 1) ... (a-n+ 1)(1 + x)'- ~i JCl(O) = a(a- 1) ...
. . (4 - n
1), seria Yac Laurin corcspnn:W.toarc est.e

a
+ -.x +
a(a- 1)
11
Restul df' ordinul n al fuuctiei
f,
:X
+ ... +
a(a -
1) .. . (a - n
I)
%
Ml
+.
sub forma. lui Cauclry, este
R (z)- s(a- l) ... (a-n) (I+ 0.<)--'(1-0)"z'+t.~

0
n\
- c~_r'ru (I
~~ x, m punrl
.;M, 'h'"A,
in A.
+ u.r)~(1-0)
--- ,
1 +81':
11
(0,
I)
,
(a-l)(a~2) ... (a-n+
a" =
1)
n!
Deoarece seri& ~ a. x" este convt.>.rgcntit pentru j.'l'j < 1, (ex. 1, c)J, I ~zulta lim a.x" = 0, pen11
~1
n
trn l-"l ~ 1. Tilltad soama cl
1<>1(1- Jll-' <! jax(l + 6x)l- <taxi( I+ 11)'-',
<
(..!..::.!!.)"
<
1 +Ox
285
1,
rezulta
ca
<
lim R.(x) = 0, pentru !x!

n
(1
+ x)
~I
1) .. (<~- 11
+ -a x + -a(a.- - 1)- x' + ... ~f~ d(a1!
1, ,cste valabil.l d~noltarea
<
1. Priu unnar(.':, pentru j:rj
21
n!
+
~
1)
x"
+ ...
Fuuctia f(x) = { 1 + xt se nu'mc!jte functie Liuombl:t,

b) Dcoarece f'(x) = (1- x2J-l/2, pcntru J.rj < 1, reznltd ca f' este o functie hinnmidliL !nlocuind in dezv-oltarea. functiei binomia!e p(: x c~ -1~ .~i a= - 1/~. obti11:;l~
l'rin intcgrarea tcnnen cu termeu a accstcia pc ~0. .t"], cu )xj

.
arcstn x = x
1 x3
t J _,a
2 3
2 1
<
1, Jcc:uccm d\
135., ,(211- I) x~-'cl ,

"~ ------------- ------ -r- ..
+ - - + -- - +
5
240 ... (2':)
Cum aceasU serie este con-,..ergent.i ~i iu punctele .\'
135 ... (2n-1)
246 ... (2n)
2n+J
-:::-77=:::-:--' . ---- <..
1 :<;~i x
= 1
---;-::::~~..::____-::-:,
4(L.n-j-1J:s
-=
< --
2n+l
1, dc-oarece
II ~ I;
u3.!'
rez:ult:l c~ dezv-oltarea obtinuta este vaJa.bil.'t pe [ -1, 1].

Pentn1 x = 1, obtinem reprezentarca lui ::/2 sc-.h fmm{t de seri<!.
11.3.2. Problemc propnsc spre rezolvare

7. sa sc determine multimca de cmnergenFt ~i suma pentru urm:ttoarele serii
de pnteri :
00
~(It+
b)
l)x"; c)
~ (-1)"-'(ZH- l)x'"-2;
n=O
00
d)
00
~ (-I)"(n
+ I) x";
2
e) ~ {fl
n-o
8.
sa se determine multitnea de conver,:_~cn~(l pentru urmrttoarclc scrii de

00
~[I --
( -2)"].t" ; b) ~
n=l
x'
21l+~; c)
n-~1
I:'
n=!
"
n=O
d)
n=l
2: -;-;;:
x'
H~1
00
(J ;
nl
:;)
"f;
L.-,
. t- -
II=!
00
b) '\"'~x"
6(n!)11.'
n=l
00
kJ '\"'
W
n-1
~ n"(x + 3)";
n=l
ll=l
00
(x - 2)' .
1
(2n - 1)2n
1) '\"' ."!.. (x
L..t
1tn
+ 3)" ;
0'
m) )""""' - 1 (x "--' nfJN

n-1
1166
puteri:
00
x'
I;;~'
L;(t + - rl+n xn; f)~ Q:'.."l."_ '' a>

00
e)
f)
11=0
00
a)
+ I](H + 2)(n + 3)x";
1)'".
i )
-- -- 1 .l" ':
"J
d~noltarea
9 S
a se ara t e ca' sena
"'
!+"'"'
~
(-l)"x""
L-1 (2 3)(5 6) ... [(3n-1)3n]

n=l
cst c convergen t'a pc R.

, 1ar
+,
surna sa, j. vcriiica ccuatiaj"(x)

xj(x) ~~ 0, V x e R.
10. S:i se arate d functiilc mmatoarc sint dezvoltabilc in serie de puteri; sa
se determine dezvoltarea ~i intcrvalul pc care aceasta cste valabiHi:
a) j(x)
=_!_In~,
I X I<
2
1-x
1; b) j(x)
3
'
x!!.+5x+6
R"'{-2, -3} I
3
c) j(x) = cos' x, x e R ; d) j(x) = sin' x, x e R ; c) j(x) = x1 -4x+3

x-
11. Sa se determine seria de puteri. convcrgenta pentru x e R ~i astfel incit

suma j a ei set verifice ecuatia j"(,c)- j(x) = 0. Vx E R.
12. sa sc gascascrl seria de putcri COllYCl'gcntrt pe R~ a dirci suma f \erifidi.
ecuatia j"(x) - xj'(x)- j(x) = 0, x e R.
11.4. Serii Fourier

1. Functin _f(x) s..1.Hsfacc cond:tii!e ki Dirichlet in intervalul {a, b), dacli ill ace.st interval
functia j: a) este uniform margiuitii, !f(x) I ,:::; j'i,[, a < :x < b ; b) are un numa.r finit de discon
serii
tinuitiili rle spe-ta intii; c) are un mtm~.r finit d~ extreme stricte.

Teort"ma lui Dirichlet. Daca func1in j(:~) pC'rioUidi, cu perioada 21C', satisfacc condi1iile lui
Dirichlet in intcrvalul (-rr, ':":), atunci 'i:~ Ec~. :<lrC punct de continuHate x E (-rr, r:) functia f(x)
poate fi detwoltata in serie trigonomctric(l. Fourier
f(x) =
:!g_ +~(a~ cos nx +

~
( 1I
b., sin nx),"-i

~
Jl=1
ande cooli.denlii Fourier a 11 ~i b,. se ct.lculenz:l dupl'l. fonnulele

I ~n
a, = -;
.
.
b, = - 1
1T
Dadi x E (-':"r, r.)
f(:r) cos n;rdx,
Jl
0, 1, 2, ...
-r.
~r.
(2)
f(x) sin n.nlx, n
=---=
1, 2, . . . .
-TC
e~tc nu pnnct U0 di~cot!.imtitn.te pentru functia f(x), atunci suma S(x} a
teriei. Fourier ( 1), ata~aHi. func1iei f(x), cstc dat5. de

S(,o:)
ff(.t -0)
La extremitaii unm S(-TI) ~ 5(,-,) = [!(-<. + 0) +/("- 0)]/2.

2. a) Dad~ functia ftx) cste pJ.di., /( -.r) = /(.r), dnnci b, = 0,
I:
ro
j(x} =a,
-
a 5 cos nx, unde a,1 = - 2~J(x) cos nxdx,
n-1
287
(l)
+ f(x + 0))/2.
~i
seria Fourkr
n = 0, 1, .
(4)
l, 2, .. ,
b) Da.c4 luO:Cpa /(~) -este fm~, 1( -~) = -f(x), atunai

Fourier este
a.- n0,
0, 1, 2, ~i
00
f(x) =
~ b. siu nx,
n-t.
~ ~ /(.r} sm fWd.,
unde b.=
" .... 1, 2, ..
Re::olvare.
fn
3. Seria Fourier pentru o funcfie periodici cu perioada 21 . .Dac4 functia f{x} satisfa.ce coadip.i.lo
lui Dirichlet fn iutervalul (-/,!), atunci in punctele de CGntinuitate X E (-J,l) areloo der&voltarea
/(x)-
..
"")
(ft)
a.= ;i
n-1
unde
b, =
a,--1 ~
"
'
b" = - I
-l
f(x)cos-xd.o,
""
l
n- 0,
n
;~
1, .. l
'
~ 1 f(-*'} sin"" rdx,

I
1, 2, . . . .
'"
Deci, seria Fouri~
.~
P:ntcu de mat sus.
1. Sa se dezvolte in serie Fourier functia j(~e) = e... a .,._ 0,

( - l t , 1t).
In intervalul
DacA lu1m
cos nxdx
-n
1t
1
rr(a1
+ n')
(a cos. 7U'
.
_,.
+ n SIJl
n.T}e
Ruolvar1.
-rr
cocf!Ctcntilor F
.1
2a
= (- 1) - - - - dl r. :
r. aa +,.a
b~ =
1 [
-,
sinn.t'dx=
r. .. -n
n(al
~ (a~nz-
+ n-)
u ,.
nCOSH.I')e
-n
I
2n
= {- 1)"_1 __ - - - sh a;;, n"""' 1, 2, ...
rc a 1 +nl:
Priu urmare, pentn:t
. E
(-r., rr) vom <...'tea

00
2 sh an- { ~
1
e" = r.
2a
+ ~ -(--!)"- (a cos ru
ae +n':t.
. n)}
- n sm
n~t
;.,
~;i
fn punctcle x = - r. ~ x = ;r suma serici din. mem.b.n11. dropt e~~~te S( -;r) Sen') - (o......n + esn) f2
egalitatea de mai sus nu mai este valabila.
288
.i
3. Sa se
1~
Rezolvar~. Functia .'(.;-) =- e.. sati!daoe: evident conditiile lui Diric::hlet, utfel oA avem dezvoltarea (1). Conform cu formulele (2), obpnem
a,.. =- -
'
~(a.oos'"" x+t.sw.. -x,

+ _,
1
'
Conditiile
(r.
2: Sa se dezvolte In sorie Fourier functia j(x)
-I in intervalul (0, 2r:). Sa

2
(-w-
se dcduca apoi suma seriei ~ 2n-
n-1
Re::o!vare. in acest caz, coefioientii dez,olt:lrii in seria Fourier (1) sint:
a = __!._
0
aQ
(6)
rr - x
= -I ~-n --
1t'
-I
C2tt ~ dx = - 1-
rr )o
cos n:nlx
= -t
~2n -, -- -x sinnxdx=
2
7t
(nx -
__!-_
2"
tt
==
0,
(rr - x) '!'de
- -nx
-
21t
x2).\ 2n
\'2'rt + -I ~n sin Jtxd.~

0
2nr: .,
= 0,
1 (1't'- x) cos-nx
-- \2rt - -1- ~2n Cl"snxdx
2r.
n
o
2n;-; ,.,
I
= -,
n = 1, 2, ...
Dc-ci, seria Fourier corespun:dltoare este
00
, 0 <X< 2:-:.
~-~~
Pcntru x
de mai
.intecwlul
0 (!~a.t.t x
oc
"
n-1
27':") sum& seriei este S(l)
S(2:-:)
0 -5i nn mai are loc C"&litatr-.a
su>~ .
J):..cA. Julm x =
.2. in
egalitatea de mai lnainte, glsiln
2
(-I)H
2- 1
x:
3. S:\. se gaseasdl sena Fourier a functiei j(x) = :

In intervalul [ -n, n].
Rezolvar~. Deoarece /(x) este o functie parl:!., vom folnsi fonnulelc (-1) pentru detenninarro
(odicicntilor Fourier. Avem
a,. = -2 \" x cos nx dx = -2 (- ' siu nx

n:
n:
nxdx) ~ n:n2
~ [(-I)' n
I].
1, 2, ...
ConditJile lui Dirichlet Hind satisfA.cute, dup~ formula ("'} arem

00
11---"
4 ~
2
t1o.HeC'e S( -;c)
"
cos(2n (2n -
l)x
' -
n:
<
X <! 'it',
I)'
n-1
S(n:) =on, egalitatea are loc pe int~rvalul inchis ( -1!, ot].
4. Sa se dezvolte fundiile :
a) j,(x) =sin ax. dupa cosinusuri, In intervalul [0, r.J, a # 0
b) j (x) = cos ax, dupa sinusuri, in intcrvn.lul [0, rc].
2
289
1!) -
Prob!eme de mat.f!ltl&ticl auperd.oare -
od. 221
prin paritate in i.ntervalul (-r., 0), dupa '(4), rezu!U
Rezolvfl.re. a) Prelungind funcfia f(x)
- 0 ~i
a0
2 [n .
== - '
r. .
1 - cos ar.
stn axdx =
r. 0
"
+ n)x + sin(a
1t'
_ ,
1t'
I ~" [sin(a
cos nxdx=-
? ["
= .:::_'
sin ax
a 11
- n)x]dx-
}I"
- -1{1
--cos(a + n)x + --cos(
I
a - n)x
= -1{1
--cos an: cos u~ +
rr a+'l
a-n
o
7t
a+n
1
- - casar. cosnrr- - 1- - - 1- } = 2a __I_ (1 -(- 1) 11 cos a1't'], a = 1t.
a-n
a +n
a - n
7t a2 -nl
SA presupunem ca. a N. Atunci
2(1- cos ar.)
2a
ao"""
2a
-- , - - (1-cosan), au+I = a 2 -ik3
;r
alt " " ' 7t
I
-:---~--,--: (I
(2k
1) 2
a1
+ cos ar.).
aatfel ca.
.in ax
1- c"os arr
2a"'
~
(-.1 +
-',--o::_s_2c_kx'-:-) + 2a {1 +cos 41r) "

cos(2k + l)x '
L-.J a 2 - -l.k1
.,L_; a 2 - (2k+ 1)2
1t'
k=l
k=O
Daca a - 2m, atunc1 a2 k
0,
a2k.tl
8m
X E
(0, r.~.
--:------,--::- , k = 0, l, 2, .. , ~i
4m1
7t
(2k
I)1
Daca a - 2m
a0
~i
+
4
Deci
.
8"' ~ cos(2k + 1)x
, xE[,
stn 2 m.T=0 ~].
rr
4rn1 -(2k+ I)'
k=O
1, atunci
=
- , Oot
arr
~
4(2m+ I)
'
~--~
(2m
1)1 - "ik' '
au_ 1 =
0~ A- 1,~2, ... ,
determine
mWi\i. pe1ntr!ll
a)
a e R'\.N;
= sh ax. a e.
deci
s;n(2m + l)x
= _2_
rr
{..!.a + (2m +
b) In acest caz, se prelunge~te fnnctia / 2 (x} prln imparitate In intervalul (-f, 0) ~i se fol0se~k
Avem
nl&t"o f'l
b. = - Z~ cos ax sin nxdx =

1t'
Pentru
- I~.
(sin(a+ n)x
1t'
+ sin(n
valul (0.
- a)x]dx.
laJ ... n rezulta b. -= 0. Pentru JaJ #: n avem b.= Zn, --.,=--''--:,.- [ 1- (- t} cos aTtJ.
n1 -
Dac3. Jal N, atu:nci

b2 .t-t
2(2k- I)
-
n-[(2k -
1) 1
a']
+ cos art')
II'
o:i bu
a1
"ik
(1- cos em}. A e:. N,
r.(tk 3 -a.l)
aatfel cl1
~
... ax -
-2 ( 1 + cos ar.) ~
s. Sa
k-1
(2k- I)
.
stn(2k
(2k - 1) 2 -a*
.
l)x
+ - (1 -
-~
co~ arr)
1t
k-I
X E
(0, 1t].
290
2~
::-,::--~ sin 2k .. ,
~'ik 1 -
a'
10. Sa se
a)
b) 1Un~pa11
11. Sa se
a) j(x) =
b) j(x)
=.
Da.d'i.
, sin {2k -
i(2k- I)
a = z,n,
l)x, x
atunci b~.t-l
[0, rt"],
00
Bk
8~
k
Dac8.a=2m-1, aiunci b2 t_1 =0, bH= ---.C::..---~i cos(2m- l)x=
,[4k' - (2m - l)'l
r-:
4k'- (2m -I)'
k-1
[0, ;:J,
5. SJ. se deZ\oltc in serie Fourier functia j(x)
si.a 2kx, x E
= 10- x in intervalul (5, 15).
Re.zoluare, In a.cest caz folosim formula (6} in care ! = 5. krem

I ~15 (10- x)dx = 0;
a,=5 5
nttx
1
nTt'>t' 115
a.=-1 ~15 (10-x}cos'---dx=-(10-x)sin-5 5
"'i
mt
5 5
l ~:')
mtx
+sin--dx=O:
nl't
~15 (10-x)sin--dx=--(10-x)cos--nr:x
1
n1t'X 115
-=1
b
11
1 ~"15
-n1t'
"
n1t'
n1tx
10
11
cos--dx=(-1) - .
5
nn'
00
10 -
De'Ci
10~ ( -1} 11 -1s i nn1t'X

--,
"
n
5
X=-
(5, 15).
n=l

6. Sii se dezvolte in serie Fourier func\ia j(x) in intcrvalul ( -Tt. Tt) ~i sii sa
cktermine suma seriei corespunzatoare in punctele de discontinuitate ~i in extremita\i.
pentru:
a) f(x)
= x; b) f(x) = x 2 ; c) f(x) = cos ax, a E R'- N; d) j(x) = sin ax,
a E R'-.N; e) f(x) =a, JCE (-r.. 0) ,i f(x) = b, x E (0.
a. bE R; f)j(x) ~
= sh ax. a E R; g) j(x) = ch ax, a #' 0.
7. Sa se dezvolte in serie Fourier functia j(x) = x. in intervalul (0. 2Tt).
8. Sa se determine dezvoltarea in serie Fourier a fnnctiei j(x) = x, in inter-
r.).
00
valul (0.
27t). Si se calculeze apui sum a seriei "numerice"'

L...J (-I )" ..!..
n'
n=l
9. S:i se g~seasca seria Fourier de sinusuri a functieif(x)
= I, in intervalul {0, 1t)
00
sa
1
se calculeze sutna seriei nunlerice""
(
-l)n--1
-.
L.J
Zn - 1
n-1
10. Sa se dez,olte in seric Fourier :

o) functia j(x) =I xI. in intervalul (-1. I);
h) func\ia j(x) = e", in intervalul ( -l, l).
11. Sa se dezvolte in serie de cosinusuri. pe intcrvalul (0. 7t), func\iile:
(0, h) ~i j(x) = 0, X E (h, 7t)
b) j(x) =cos x, x
=-cos x,
a) j(x) = !,
X E
E(o. ~ 1~ij(x)
291
X'"(%. r.).
12.
a) Dacll
cJ -i
b) DacA
cJ i
ECUA'fll DIFEREN'fiALE ~I CU DERIVATE PAR'fiALE

c) Dac1
12.1. Ecuatii diferentiale de ordinul intii

rl'duce ecuatia
0 ecuatie de forma
F(x, y, y') ~ 0, (x, y, y')
II)
DCR',
1. Ecdatii~
unde y = y(x) cste o functie necunoscuti, se nume9te ecuatie diferentiaHi de ordinul in tiL Fumtia
y = <p(x), definita. 9i derivabill pe inter..,alnl l, care satisface F(x, ql(X), q:l'(x)) = 0, x E /, se rnHlle~te
solutie a ecuatiei d.iferentiale (1), Graficul functieiy = q>(x) se nume!jite curb<l integrnlii.
Solutia generaliS 01. ecuatiei ( l) po-.te fi scrisli. sub una din fonnele:
y = g(x, C) (explicit a}; (x, y, C)

x
0 (implicitii);
(2)
h (t, C), y = h2 (t, C) (paramctJicil), C fiind constn.nta rcala.
spunem
A integra ecuatia diferentiala ( 1) cu comlitia initialil

(3)
y(xo) =Yo
insea.mna a rczobta. problema lui Cauchy pentru ecuatia diferentiaJA de ordinul intii.
problema
I. Ecuatii diftorentiale de ordinul intti rezolvate in raport cu y'

0 ecuatie diferent}.all de ordinul iutii rezolvata in raport cu y' are forma
(<)
y' -f(x, y),

1
nude f(x, y) este o func"Pe data pP un domeniu DCR

Vom puue in e.,identil tipurile de ecuatii de forma (4) integrabile prin metolie df"lllt'ttlare.
1. Ecuatii diferenpale de ordinul intii. cu variabile separabile. Sint ecuatii de forma
y' ~f(x)g{y), {"w X 1(x)Y 1(y)dx
Se separa. variubiJele :' ~
+ X,(x)Y,(y)dy-
0), cu g(;)
-t
0.
f(x)dx -?i solutia generala este
g(y)
( ~
) &(Y)
( /(x)dx
)
C,
(6)
2. Ecuatii direrenfiale de ordinul intii omogene
P(x, y)
y' - - - sau P',x, y )d. x - Q(x, y)dy - 0,
(7)
Q(x, y)
unde func~iile P ~i Q stnt functii omogene de acela~i grad. Cu schimbarea de !unctie.
)' =
xu(x),
ecuatia (7) se rhiuce la o ccuatie <iferf'ntialA. cu variabile separabile.
292
(X)
v.
a) Daca. ci
+ ci _,
0, ecuatia (9) este o ccuatit> omogenA.
+ c~ #- 0 ~i
+ 0:;.)' + ct=
b) DacA ci
0, a x
2
0 =
01
a2
b2
i' 0,
0, prin schimbarca
(10)
= x0
de mriabilii ~~ de functie
)'=Yo+
U,
V,
'('Cuatia {Y) sf' n~dute Ia o (nwtie omogcni'i..

c) ])adi
ci
-j
c~
=f. 0 "i 0 = 0, schimbarea dl' fHndie
(II)
(I)
rt'duce ecuatia (9) Ia o etu<ltie cu variabile separabile.

1. Ecu:qii C":are provin din difcrt>n1ialt' totale. Factor intcgrant. Fie ccuatia
P(x, )')dx
Funr tia
+ Q(x,
(!'
(12}
= 0.
((,J .
(.y
(2)
y)dy
(1.1}
(-x
spunem c.'l ccua1ia ( 12) provine dintr-o diferentialA totali'i.. Solutia s.'l gcneralti este
l'(x, y) =C. unde T'(x, y) =
('I
"
I'(t, y 0 )dt
+ ,
J:o
Pi
(H)
Q(x, t)dt.
.r!/o
b) Dad. conditia (II) nu este satisfilcuti\., dar existi'i. un factor integrant m(x, y) astfel ca expr!'sia
mP ds + mQ dy este dJferf'Htiala totala a utlt'i functii, at unci intcgrarea ecnatiei (12) se reduce Ia
problema rezolvatA Ia punctul a). Se dctermina
1 ( -c!J
-- dad - -
(1}
dad. .
('}rmetttare.
-I
p
(X
u~or
factorul ll!tcgrant in urmiHoarcle dona caz11ri:
cr ) ~ h(x). atunci m = m(x) ~i

-~-
dnt
l)'
iQ
- - -(;P
- )'
~
~
g(y), atunci m
m(y)
h(x) dx 1'
g(y)dy.
(15)
dm
~i -
(10)
6. Ecuafii diferentiale liniare de ordinul intii. 0 ecuatie difcrenfiali\ de forma
forma
y'
(5)
de gradul uuu in y ;;-1)
se
IJuOJe~te
J 1'(l)d.r [C -+ f Q(x)cJ
P(r)d.r dx].
I IS)
ti) Ecua!ia lui Bernoulli. 0 ecuati{' de ordinul int ii, r\{' forma
y'
(7)
~ Qlx),
enm\i<' liniarfL Solu1ia generala a acesteia este dat1'i de
)' = e(6)
+ l'(x)y
tiC
Dume~te
P(x)y ~ Qlx)y", a E R" {0, 1 ),
119)
ecuatia lui Bernoulli. ActasH'i.ecuatic se reduce Ia o ecuatic liniar:i. cu ajutorul substitutiei

(20)
V. Ecuafla lui Riccati. 0 ecuafie diferl"ntiata de forma

(X)
y'
P(x)y'
+ Q(x)y +
293
R(x) ~ 0
(21}
se nume~te ecuatia lui Riccati. J)acli Yt(x) este o solutic particularlt a ecuafiei (21), atuacitschlmbarea
de funqie
y, - - , z
z
(221
z(x)
transiormi'i. ecuatia (21} intr-a ecnatie liniari'i..

Teorema de existent:\ ~i unicitatc. Fie ecuatia (4) cu condipa initial.l (J). Dadl sint satisfAoute
ipotezele :
ex} functia /{x, y) este continua in drept.unghiul (}) :
I x - x, I
~a,
Iy
- y1 ! ~ b I
functia /{x, y) Satisface o conditie Lipschitz 1/(x, y) -- /(x, .YJ 1~ 1( I y - Y 1. oricare ar fl

(x, y), (x, .Y) din dreptunghiul }, atunci problema lui Cauchy (4) :;;i (3) admite o singura solutio
f3)
y = 'i!(x), definitA pentru
I x - x0 )
h, unde h
min
(a. !!....._),
M = sup I f(r, y)
.iU
l\letoda aproximatiilor <;ucccsile arat5. ca. solutia y
!.
q:.(x) din teorema precedenta. este limita
:;;irului de funqii (Yn). dat de

Yn(r) =Yo
+ (x /(x, Yn~ 1 )dx,
x E [x0
)x,
h, x 0
+ h),
(2JI
n .,. 1, 2,
II. Ecuapi diferenfiale de ordinul inti:i, nerezolvabile in raport cu y',

int~grabile prin metode elementare
8. Ecuatii de ordinul intii, rezolvabHe in raport cu y sint de forma

g(x, y').
(211
p(x) ~i deci y ~ g(x, p).
(2.l)
Se face schimbarea de funqie

y'
Y. Ecuatii de ordinul intii, rezolvabile in rapOrt cu x, sint de forma x ""'k(y, y'). Acestea se reduc
Ia cazul precedent, daca. se inerseazii robl variabilclor. D:tcii se ia x ca variabil1i dependenta.. iaJ" y
ca variabilA independent5. ::;i deoarece x'
dx
dy
-+,
y
atunci x =
k(Y
-+)
-t(y, x') are forma (2-fJ.
10. Ecuatia lui Lagrange. Se nume~te ecuatia lui Lagrange ecuapa diferenpa.Ia.
y ~ <?(Y')
+ <);(y'),
(26)
?(y'j $ y'.
II. Ecuapa lui Clairaut are forma
y
Soh1~ia gem~rala.
xy'
+ ~(y').
a acestei ecuatii cste
y ~ xC
+ <j.(C),
(211
iar solutia singulad este data de

X~ .-j/(p), y ~
-PHP)
+ <j.(p).
(2'1
1. Sa sc determine suprafata de echilibru a unui lichid greu, turnat intr-un vas

cilindric, care se rote:;;te cu viteza unghiulara constanta w in jurul axci cilindrului,
considerate ca ax5. 0::.
Re::olvare. Fie C curha sectiune a sup.rafetei ci'i.utate 'cu phnul xOz. Asupra unei particule de licbid
de masA m, aflate pe C, ror ::v::ti.ona fortele: mg (greuta.tea. sa), moo1 x (forta centrifuga de inerfie) fl
294
active.
a.ctiunea celorlalte particule asupra particulei considerate (fig. 33).

Tn cazul ecbilibrului, R este dirijat dupA nonnala Ia curbl. ~i
v = u, astfel di tg v = tg u, adidl.
:mwll:te
=---
z'
w'x
sau dz- - - dz.
g
mg
Aceasta este ecuatia diferentl.ala a curbei seqiune C. Intew2x3
grind aceasta ecuatie, obtinem z = - -
Zg
satisfAoute
+ C.
Suprafata de
s~ obtine prin rotirea curbei
echilibru a lichidului
C in jurul
axei Oz. Se obtine ecua~ia
.,.
j !. oricare ar fl
li! singurA solutie
z= -
(x'
+ ;') +
C. -
2g
Fig. 33
2. Sa se afle rxprcsia matematidt a lcgii de dezintegrare a substan\elor radioeste limita
(2.ll
active.
Ruolvare. Legea de dezintegrare radioactiva afirmn. di viteza de transformare radioactiva, la un

aoment dat t, este proportionaH1 cu cantitatea de substantil existentn. la acel moment. Prin urmare,
de.clL m(t) este masa elementulu radioactiv existenta Ia momentul t ~i m(t) - dm(t) este masa la
momentul t
dt. atunci
'm.. - dm)
- m'
dm
=Am sao
+ dt
- t
).. fiind constanta de 'dezintegrare radioacnva.. Prin integro..re, legea de dezintegrare t:apli.tA exprcsia
matematicA
(251
3. Srl E-C intcgrezc ccua~iilc difcrcntialc:

a)
xJ 1 + y dx + y J 1 + x d y =
2
b) xdy-,)' dx = j1
+ x'dy+ J1 + y
Re:olva-re. a) Este o ecuatie cu

(26)
(2'1
0;
2
dx.
vari.abile separabile.
xdx
S""narindu-le,
obtinem
J1 +-.x -= - J1 +- + C.
I + y'
b) Ecuatm se 'cne sub forma (;+J"t+Y'Jdx + (-x + ~) dy = 0 oau
- .j ydy
- - ~i
d;
prin integrare retultA.
J-.1+ x
sau (
j'z
Jt+xs-x
dx
x)dx - (y - .....;r;-;-:::;
1 + y2)d)'
y+.JI+y'
(211
Prin urmare. 0btinem soJutia
~ + ~ ~JT+x' + ~ ln(x + J I + x') = L - ~ y J1+Y' - ,!..lnlY + J I + y') 'I' C.
(2'1
intr-u~ vas
cilindrului,
4. Sa se determine soluliilc parttcnlare ale ccua(iilor difcrenliale urmatoare,

verificind condiliile i~i(iale prccizatc:
a) (1 + e')yy' . e, y(O) = 1; b) (1 + y') + xyy' = 0, y(l} = 0.
.Rezolvar~. a} Puiind
y'-= dyfdx
~i sep~rind variabile]e, obtinem
e'
ydy-= - - d x sau
1 + e~
L'
2
295
= In( 1
+ e) +
C.
Facind x
0 ;;i y
1 in solutia general:!, obtmcm -
y2 - 1
particulara este - - =In( I
2
5.
+ J.'"
= In 1
+C
de unde C
= -.
Deci solutia
+ e'l
y dv
b) Proccdind similar, obtinem - - 1 + }'g
1
1
sau -In (1
2
= - - dx
X
=C. Folosiud conditia initial.'!, a.rc:n l =C
~i
+ y 2) =
-In I xI
solutia particular.l este x
InC,
j l +y
deci
1.
sa se integrcze ccuatiilc difcrcn!iale omogene :
a) y'
cr_ y'
+ x',
y( I) = 0; h) y dx
xy
+ (Zjxy
Rezolvare. a) Folnsind substit11ti.t y =xu, y'

xu'
+u
oUtinem succesiv;
t
I
u2
xu' = - , u dtt = - dx, = In I x
u
:t'
2
+-,
= u
11 f- xu',
- x) dy = 0.
y:a
+ C,
- - =In I X I
2x 3
+ C.
b)
fn
acest
Pu nind conditia initial<'l., O~J~incm C -"' 0 t>i solu,tia part~cular~ cerutil este y~ = 2x1 1n I x ).
b) Procedlm analog
1
1
2u3fz =.0, - 2u3 J"
(2tt /~
~i
y=
dad
l) du
xu, obtinen: u
_!_
dx,
lnl u
+ (2j-;;j-
x(zj;-
I xI+ C, In I y I+ (_:.)
=C.
1)(u'x
u- 1 / 2 =-In
+ u} =
0,
l)u'
111
6. S;t sc integrezc couatiilc diferentiale rcdnctibile la ecuatii omogene:

a) Zx -j, y ~ (4x- y)y';
C) (3x + 3 y - I} dx + (X
b) (Jx- 7y- .l)_v'

y + I) ;!b. ~c 0.
+ 7x- 3_v- 7 =
0;
c~utata
8.
Rezulvare. Er:uatil!e sint de forma (9).

a) Este.o
~cnatie
substitu~ia
omogenit. Cu
___
i_--"-,.--dlt-= ~~ rh sau (
(u - l)(u -- 2)
.r
)
y =xu, ob}inem
r~
u -
~)
l)~
(u -
ln ----"""'InC 1 t" I, (_v - 2x) 3

(u - 1)3
-71
= 10 # ()
-.1
y 0 = 0; Su!;stitutia x
du =In
u- 2
C(y - x)l.
Si:-;tclnnl Jx- 7y- .1 """' 0, 7x- 3y,- 7
I+ u, y
u implic'i dy
dx
I xI +InC,
0 are solutia
i>i"ecua}ia de.riue (Ju- 7v)v'
.t" 0
+ 7u-
=o !,
Jv
- ~Q (.!2_Ox
numai de x.
=
d1t
=0. Se face schimharca de functic v = u.:(u), ceca ce conrluce Ia solutia generaUl (.r-1) 1 (z+ 1) 1 u'=C
sau (v - u) 2 (v + u)~ = C sau (y - x + l) 2 (y + x - I)' '"='C.
c)
d.t
rn
+ dy
acest caz 8
=-~
1
]
1l
II
0.
Efectuiim
= du. EChatia cap<'l.ti. forma { h -
schimbarca
l~dr +
(u
+.
de functie
l)(du- dx)
+y
0 sau
""" u(x). astfel ca.
Deci
(I+ --
2
- ) du =
I
u -
= -2 dx. Deci
7.
sa
a) (xm
+ 2 In;
14
~ I I=
-2x
C sau 1x
+ y + In(x + y
1) 2
"""
Solutia. generall
C.
b)
se integreze ecnatiilc cu difercntialrt totala:
Zxy'
t- ~)dr
IJ) 2xy Jx- Zy 3 dx
[- (y" +h'y +;)dy
x'Jy-6xy'dv
= 0, v(l)
296
0,
1!1..:..
i!
m of
-1,
n of
-1
. Deci solufia
Re2olvare. a) Avem P-= x

= by -
+ 2xy2 +-
~i Q = yp
+ 2:r 2; + -,
4xy = 0. Conditia ( 13) este verificata !?i dc-d
[' (
V{x, y) ..,. '

t
..,:r..
+ 2y~t + -1) dt + ~'! ( W +. 2.t 2l + -I) d/

1
I"
+ (-"+
!1
x"Ht
(m +
/j
) 1ry.
n-+-
. )-'n
~1
2xy- 2y3 ~i Q = x 2
Pnn unuare, solutia generaiA este - - m t- 1
l I' +
y~t~ +In) t I .
.r0
v"+l
= - - - + I n : X_t'l
m + l
.l "', 1
- (2x - 6y 2 )
m-tl
+ --- + x 2 y'+l
x:'' +In! ~ 0)' 0 I + -;:''
" ")
----- - T, -'UYO
+ .t'"l~ +In
b) Tn acest caz avem P
,., +
(---
.lo
astfel
c:::
11
+ --- + x 2; 2
n + 1
t- In I xy
cP
- - - = 2x
t'ixy~, a:;tfel d'i
Cy
0. Prin urm.tre, avem
2y~!) l:r + (:t2t- 2xt3) \"
Uo
le
2xyl """ C. Din con<li1i.:c initial~i rezulU\ C = 0 l;ii dtci solutia particnl;!!ii.
S(,lutia gf'ncral:l. este x 8; cautatfi ~ste :t 1y - 2xy3 = 0.
8. Dctcrminind mai intii un factor integran.t, s~L se integrczc :

a) (x sin y
b) (1
+ y cosy)
d.t
+ (x cosy -
y sin y) dy = 0 ;
+ 3x siny)dx- xctgydy;_ 0;
+ (.r'y - x) ely= 0; cl) (x + y) d\-+
2
c) xy' clx
""Q
(_v- x)
dy
0.
Rezulvare. a).-'--...::.__= cosy- (xco~y +cosy -ysiny) = -(xcosy -ysiny),a,.tfeJca

i"J-'
ex
1,
I ( -eQ
.Q ex
numai de x.
i>P- )' =
--.
rlm
A.rern - -
sintem
;>i
"'
ecuatia
e"' l;ii ohtiuem
m -
in cazul
nIatici ( L'i). Se calltK factorul
integrant h1 rw{ie
cy
dx, astfel cit Jn) m
I=
x ~i dcci tn
e". 1umultim ecuatia inii-ial~; cu
cu difen~ntiala totalU
e"'(x siny
+ y cosy)dx + e(:t cosy
- y siuy) dy = 0.
Deci
V(x, y)
=exJt'o
et(t sin yo+ Yo COSJ'o) dt
+ \,"
-== e"(xsiny- siny +ycosy)- t:"'(x 0 siny0
Solutio. gcncrall este e""(x siny - sin .'Y + y cosy) = C.

iJQ . i!P
b) - - - - - = -ctgy - Jx1 wsy = -ctgy( 1
Ox
e"(x cos./- t sin t) dt
.y,
i)y
~iny 0
.
.
+ .h~, sJnyJ,
.
+ J'un'~Yul
a.o;;tfel
ca -
I ( CQ
-- ax
--J
CP '
i;y
-ctg y. Se cautA deci factorul integrant fuucti-e numai dey. Ecuatia pt":ntru determinarea acestui& este, dupli relatia ( 16),
dm
-ctgy dy, cu In I m)
-ln! siny L de uncle tn
297
= --
siu y
1
Inmultind ecuatia cu m = - - , obtinem ecua.tia cu diferenpa.IA totalll
siny
cosy
I
)
- . - +_3x 2 dx-x-.--dy=O.
( smy
.
"'tn2 y,.:
Deci
F(x, y) """
x ( - .I- -
COS I
X
3t 2 ) dt - ~y x -.
- - dl- - .
Yo
stn2 t
sm y
Sln Yo
x.
+ x
-.X-'_sin Yu
+ x~j
si solutia generaHi este - - + x3 = C.
;siny
c) Se cauta un factor integrant de forma m(x, y) ==- l'(xy). fnmultind ecuatia cu l'{-".1'). obtinom
~Y~fJ.(xy) dx + fJ(xy)(x"y- x) dy = 0. Pentru ca aceasta s3. fie o ecuatic cu difcrentiall\ 11otall: tre-
10. Sa
buie ca
~ (fL(xy)(x'y
Ox
= lxyf!
A~adar,
f<Jx
x))
In I J.L I'= In I u 1- 1 , !L =
(X--;)
~ ~ [xy' fL(xy)J,
deci (2xy - l)f'

iJy
'
f!'
- 1 d[J.
x 2y 2 f!', -XYf! - 1J. = 0, - - - - , 1-L
xy
1-L
-
+ Yi'(x'y d~t
-- , u -
sau 1.1. = CxyJ1 . Deci ccuatia. cu
u-l
x) -
X)'o
tolocuind to
diferential~
tolall are fa.ma
~i
dy = 0
V(x, y) =-
ex)x. Yo dt +r.C'Ju.'
..!.)t dt """'xy -
JX -
Solutia generalA este xy - In I y I
In I y I - {.l"oJ'o - In I Yo~D-
ast1el cA y - .; ( .
C.
d) Se CautA un factor integrant de forma. m(x, y) =o IJ.(x2 + y 2 ). ~a. notam u(x, y} = x 1 + 1'
!nmultind ecuatia data. cu m(x, y) .,. [J.(u(x, y)), obtincm [J.(u(x, y))[(x + 'Y) dx + (y - ) dy = 0.
Pentru ca acea.sta. ecuatie sa fie cu _diferentiaHi totala. trebuie ca.
a
-
[!'(Y - x)] -
~X
a
-
[f'(X
iJy
'
+ y)],
deci -IL
d!L
dt'
!L
+ (y -
x)fL' 2x ~ f'
- - - - , In I tJ.I = -In u, t.t
V(x, y)
,.,.(.c
)x6
t+Yo
t1
+ y:
aeralA. : - ext
c) y
+ -1"
r - -I z ....
- (Cx + 't'
= -
U
...:.......!.. dx + ..!.....=..:.._ dy =
x3 + ya~
x2 + r
Ecuatia. cu diferential.l total[ este
+ (x + Y)IL' 2y,
b)
0. Prin urmare,
dt+(Y ~dt:::::olnJx 2 +y 2 +arctg_:_-(ln.Jx~+Yo+ antr~)
+t
ln J~a + y 2 + arctg ..:._ =
)y.
-7i soiuf:ia generalA este
x2
y -
C.
EIident,
y,
ecuatia fiind omogen.l putea
fi
tratata prin metoda
corespunz~toare.
9. Sa se intcgreze ecuatiile diferentiale liniare:

a) xy'- y + x
c) y'
+ 2xy =
= 0; b) y' + -
xl -
x", y(O)=
1~
v = 2x+2. y(O)
-3;
b)
~.
2
Rezo!vare. a) Ecuatia se scrie sub forma nOrmalli. y' - ..!..y = -1. Dup.li. formula (lS), obpnem
X
y=e
)-; dx
(c
'
\
In 1 xI (c
J -ln 1xI d x) =(Cx - n
1 Ix)).
- ~e -~ : dxd xl=e
-e
298
clutatA este 1
b) Dup~ lortnula ( 18), obtinem
-)--dx
(2
[
x-t
C
- e
)---dx
(?
+~
(2x
+ 2)e
,._,
+ -I (C (x - 1)').
1 - -
1
'
la eonditis. initial.t\., deducem C - 2, astfel cl y
I
c) y = e-"' 1 (C + x'e"'1 dx) - ce-.: + - (x 2
2
']
dx = :
: [C
+ ~ 2(x +
x - I
] .
1)--dx
X+ l
*' -
parti.oulaffi clutat11. este y- (el-
+ ~ -
(xa -
2x
+ 3}{~ +
t)-1,
l){x -
1). Din conditia initia.H\ rezultli. C-e/2. Solu \ ia
1)/2.
se integrezc ecua\iilc difcrentiale Bernoulli :

b) y' -.!. )' ~ x J); c) xy' -1- y ~ -x')'. y(l) ~ 1.
I
I
a ) y , -f- y=-:
X
X
.t;Syl
10.
sa
Rezolvare. a) Yn acest caz a.- -2 $i st.Lhstitutia (20) este z =_fl. Dcciy=zlll

Ynlocuind fn ecuatie, obtiuem ecua.tia liniara ::'
-
:-e
I (
astfel c~ } ' - - C
X
b) a
t' - _!:_ z
X
- (Cx
......
::
-d:T
3X
(
+ :
ln
I \.
K 2)-1.
z'
::::>
y'~ 2zz',
dx
)
)
1(,
3'1
=--C+-x
j
:\3
2
J
3
Ecuatia transforrnaH'i. z' -
Deci sulutia genemla a ecu"\iei .,te y

=> f _,
conditiainitia!~
~z =
X
~ [ Cx
:_ are solntia ge
+ :
In
11)'-
y- 1 => y = z-1 ~i y' = -z- 2z'. Ecuatia transformata este
+ x2 .
are solutia generall'l z(x} """ Cx
Din
d .T
formula (18), rezultA.
y-= .-xy2 , oc-== 2
~l
~ -
C+ ~3
-e X
~..z
"""y 111 $i y-=
+ -1
\>1
+ -x1 1
2 I
= _!.. => z
aeralll z- Cx'
c) y
+ 2z'=
2x 2 . obupi't
x
~i y'""" _!_z-13z'.
3
Deci solutia
gen~.ral~
a ecuatiei es"*e )'
deducem C = 0, asHel cA solutia particular:1 clutatl este y-=
x-~.
11. Stt se integreze ecuatiilc diferentiale ale lui Riccati:
~)
a) y'
:lo
putea
fi
+y
= 1
+x
, ) 1 (x)
2 sin x
x;h)y +v'smx=--, Y1(x)

"'
cos:!:\"
--
COS X
_v(O) = -2.
Rezolvare. a) Substitutia. y-= x + z-1 implicl y' = 1 - z- 2z', astfe1 cl\. ecuatie- transfom1at~
este z' ~ 2xz = 1. ~.olutia acestei ecu<qii liniare este ;(.x) = e""(C + { t>_..,, d.1). D<x-.i solutia geu("rala
a eeuatiei este y
oo:o
b) Subo;titutia
+ e-.V(C + Je-.:r rl.:tr1 .

y-= -I- + z-1 conduce la
.t'
ecuatia 1iniara :' - 2 tg x z _.sin x. Solutia
cosx
ra.H\. a acestei ecuatii tiiferentiale liniare este z(x) =
_c__
- ~.
2
Co5
este ' ""' -1cosx
clutatll este 1 """
3cos2 x
3C- oos3
l
Dcci solutia genuala. a e<ua.tiei
Din conditia ini1iala re:mW\ cii C = 0
---
cos
:1
299
gene~
~i
deci solutia
particular~
12. Sa se afk cea de-a treia aproximatie pentru solutia ecuatiei diferentiale
3
y' ~ x' + _y 2, in dreptunghiull x I .; _!_. I y I <; cu conditia initiala. y(O) = 0.
2
2
Rczolvare. Deoarece f(x, y) = x 2 +
e9te un polinom in X ~i y, conditiile tcoremei de existeD fl.
~i unicitate sint indeplinite. Deci cxista o singuril curba. integrala. a ecuatici difcrentiale ce trece prin
3 .
originc. Deoarece lf(x, y) - /(x, .YJ I = / y2 - ?~I = I Y + Y I I y - Y I .,; 1 I y - jJ 1. pentru I y I <-
~i :
>' 1 ~ -.1 ,
- ~) a-rem }(
rewlti'i. di in rclat1a
~~
rleci h
2) = _..!...
min(...!.
2
5
p<' intenalnl
l I ZI ) . Dup~
y 1(x) =
y 0 (x) = 0;
y~(x} =
y(x)
3
Tinind
x~
x1
+63
cA eroarea
scama
5 rezultA cA M - -'
2
2
lf(x, y) I
:::o;; -
existenta i unicitatea solutici ecuatici este asigurat;\.
.
..
.
meto(l a aproxtmatulor
succest.re,
a vern pentru x E
(x j(.t:,
)o
x2 + -x) dx
')
\ (
~-
urmar~.
Prin
3. Deoarece
= (x xz dx = ~;
)o
3
y 0 (;)) dx
x" -+- --:-x' ;

3
()]
s) rx
y~(x) =
=-
2xll
' _!_)
( - _!_
2
2
x' + ~.
x' )'] dx ~
+ (--;,)
(I )
xlS
+~~+~-
59 5.)5
2 079
de
aproximatic
1 y(x)
este
- y,.(x)
:s;; M
K~
(u
J 6
1)1
x j'Hl
'
<(
0, IS.
1x - x 0 i :s;; h: rezuWi. d'i pcntru exercitiul considerat eroarea cste

x4
I y(x) - Y:J(x) I :s;;- 33
-. =
1)5
--
41;
48
x4,
Dcci eroarea maxima pc care o faccm inlocuind pe y(x) cu y 3 (x) cstc
(I+ y')
13. Sii se integreze ecua\ia
ax~ (j!
jx
I :s;;-
2
I y(x) - y 3 (x) I
135
48
26
.; ~ -
+ y' sin y-' xy)
dy.
Rezolvare. Se observi'i. c.i1 ecuatia este liniara in x :;;i dx. Schimhind rolullui x cu y, scriem ecuatia
in fllnctia x ca variabi!.1 dependenta
x'
_Y__ x
siu y
1+y'
x = e
./1+y'
~~
1:u' J!y
(c + (
sin y.
dy).
1:y' dy
)./l+y'
1
Deci x = -c==~ {C -cosy) rC'prczinta solutia gcnera!.l a ecuatiei .
./1 +Y'
14. sa se integreze ecuatiile :
..,
.,
a ) y=y"+
2y
bl
'
Re:w/vaN!. a) Notiud y
1
2
x2
+ 3p~ + C
'
.;;i y
p2
(2p
+ Gp'!.)
2y
y'
X=---~
y'
p{x), din ecuatic rezulL1 cil y
.,j tinind se::una de notana ra.cuti'i., obtinem p

v
'
obtinem x = 2p
y=.-.x_y+-y"~
p!
+ 2p 3.
dp sau d,t'
dx
(2
Dedvind aceasta. ecuajie
+ 6p) dp.
2p3
Prin unnare,
Solutia este ootinuta sub forma parametriclL

1
b) Ecuatia. este de forma (24). Fi'l.cind substitutia. y' =- p(x), obtinem y = ~ xp + - -p. Pria
2
x1
derivare rezu!U.
=
(x'
+ 4p)(x dp
- p dx) ~ 0.
Cit
Pcntru
x3
+ ~p =
~ -dx
. df>
f>
= 0,
x dp - p dx
Dac:\
atunct -
p=
~~.
general~
solutta.
y = -
este
I Cx 2
0 obtinem selutia singular1 x = ( -4p)tla, y = (2-f./3 - z-1/:J)/''/'JJ,
c) Ecuatia este de forma datlla punctul 9. Nota.m deci y' = p(y), astfel cl x = ytl2p-l - Zyp-1.
D{'ri,iud accasta ecuatie in ra.port cu y
~i tinind ~&ama cii ~

ely
= __!:..,
obtinem .x:uatia
diferenpala
en rariahilc s~pacabile
6,/y- I dy
-='---__c'-
,JY,
2,/y(2y -
,../:-;:(2JJ- 1)
J)cci
= Cp.
=d/>
- , cu u(Zu -
l) 2
Cp, cu u
j-y.
p
exprim~ ocu<~.tia, o\ltinem
!nlocuind p cu rclatia ce
f = {ytfz _ 2y)Cy-tf(zjY _ 1)-2 sau (x _ C)2
4x2y.
15. S:t sc integrcze ecuatiile diferen\iale:
+ y'
a) y .~ x y''
d) y
xv'
2 ;
j1
y'
b) y = x ( - 2
2] ;
+y'
c) y = xy'
y' 2
Reznlvare. Ecuatiile a) $i b) sint de tip Lagrange, iar ecuatiilc c)
a) Notind y'
xp + p!!.
p(x), rezulU y =
P'
f (2xp
+ 2p) ~, IP - P') -dp
b) y'
'if
- <1 0 ' IS .
y =
2/>
"
c) y'
y = Cx
)' =
dx
+ zp,
dp
2
p-1
2
1-p
---x~---
~ Y ~ _:::._CPc...'IP - 1)'
X
2p
!t_
-2.)
r~
<i<2P'
dp = W , p
~ xC ~i
deci
2
+ -
p(x) => y
+ C2,
~ xp + P' => f>
= 1>
dp (x
d.<
+ 2p)- ~ (x + Zp) ~
iar solutia singularl este :t = -2;, y
0. Solu\ia gencralA estc
dx
= -p2
x'
sau y = - - 4
~ p(x) y ~ xp + J I + f>' = p ~ p + (x + ,jl p+P' ) ~p

sau a?dx (x + , 1I?+P' l =
dx
wlutia general~ este y = :tC + j1 + C iar solutia si11gular~ este :t = .J~
I+ P'
d) _v'
Deci
_..:::c__ (P - 1)'
~ p(x), Y ~X (f._+ ~l, f> ~ !_ + }:_ +
-Cx~
~ 2px
dx
x =
~i d) de tip Claira.ut.
x, obtinem
Deri".dnd iu ia'part en
clx
p "
+ y'';
=>
san x 2
+ yl =
,/1+''
16. Fie yl<) = ,J
0.
1.
arcsm x. Sa se formeze ecuatia ciiiercn\iala liniara de
1- x 1
onlinul intii verificata de y 1 ~i sa se deduoa dezvoltarca in scrie de puteri a: func

2
tici y,, a poi a functiei z(x) = (arcsin x)
Rmh:""
-=:
Trel>uie sA determinltm o rela;ie intre func\ie
~i derivata sa.
Deoarecc
arcsin x, prin deri-1are obtinem
y'J 1 - .:r1
1
+ y1
_- : t
,/1-'
,/1-x'
301
sau (1 - :t )y1'
.:ryl = 1.
y 1 J~
l'lecly1 (x) este selntie particu!ara pentru ecuapa (I - N')y' - xy = I, cu conditia lnipal! y(O) = 0.
00
I:
Cl.utAm seluti.a acestei ecuatii de forma y(x) =
a,.x". la.Iocuind fn ocuafie, se obtfne
n-1
a1
'
~ [(n
l)a-"+1
nd 11 _Jx"
""' l.
a) y'
n~l
P.ri:n unnare, rezult.11 a 1 = 1, (n + l)a,.+l = na,._1 , n $!: 1. Deoarece a, -= 0, rezulUl c! a,. """ O,
246 ... 2k
2"(k!)'
.
.
=
=
, ~~ dec1
135 ... (2k +I)
(2k + !)/
+i
00
Y1 (X )
-L
arcsin x
./I-
2"(k!J'
(2k
k.=e
mpmea.
zl!k+l.
I)/
tie convergenta a acestei serii de puteri este ( -1, 1). lntegrlnd-o pe

obpnem
int~rvalul
{0,
~).
cu
e (-1, 1),
00
z(x) = (arc sin x) 2 = 2
2"(kl)'
(2k
k-ij
+ 2)1
zUtl, x E {-1, 1).

17. Sa se determine legea de variatie a presiunii atrnosferice cu inal(imea.
18. Sa se formeze
ecu~tiile
diferen(iale ale familiilor de curbe:
a) y = Cx 3 + x4 sin x; b) v = C sin 2x + sin3 x; c) y = zc
+ Jx'
2G+~
"
19. Sa se determine curba care trece prin punctul
},f (
1.
~), ~tiino cr. panta
tangentei Ia curba In punctul curent este de dona ori mai mare decit panta razei
vectoare a punctului de tangcnta.
20. Sa se integreze urmatoarele ecua(ii diferen(iale cu variabile separabiie :

dy
dx
1+y
l+x2
e!l:
a)-+ - - = 0; b) 2yy = - - . y(l) = 1;

2
e+l
c) (I+ 2 ) dy= J1- y 2 dx; d) y' = Jry, y(O) = 1;

e) tg .>sin' y dx
cos'.< ctg y dy = 0; f) xy' - y = )'';
g) Be'tgydx+ (1-t')sec 2 ydy=0; h) y'sinx=ylny,
y(~)=c;
i) (xy2 + x) dx + (x'y- y) dy = 0, y(O) = I; j) y' sin 2x +sin 2y "-~ 0;

k) xy' cosy+ sin y = 0; I) (y 2 + xy 2 ) dx + (x 2 - yx 2 ) dy = 0.
21. Sii se integreze urmi'itoarele ecuatii

a) y' =
+Y
x-y
h) y'
= L
+ e''";
dif~ren)iale o_:nofl'ene:
c) y' = L - 1; d) (x- y))' G!x- x' dy = 01

:4
f) 2xyy' = x'+3y 2 ; g) 2x 2 y'=~xy- y'. y(l)= 11

h) (3""-y')dy=2xydx, y(O)~l; i) 2xydx+(x'+y2 )dy=0; y(l)=Bl
e) xy'=y
+ Jy-
x2 ;
j) 2.x3 dy~(y 8 +x 2 y)dx; k) xy'-y=Jx+y';
1) (1
+ 2e'1') dx + 2e''' ( 1 -
; ) df= 0, y(O) = 1.
802

22. Sa se integreze ecuatiile diferentiale urm:l.toare, r-educindu-le mai !ntli Ia
ecua tii amogene :
x-y b),
l0x+8y
)
,
3x-~y+7
,
a) y = - - ;
y =; c y =
;
y
d) \ =
'
(x
g) y' =
+ 'Y
1x -; 5y + 11
+ 2y- 5. f) .>, = + 2y + 1
2x - y + 4 '
2x + ~y + 3
7x
2(y
+ 2) 2
+y
- 1) 2
Zx- Y
c) y' = -
'
+ I ; h) (2y +X+ l)y'- (2y +X- I)
'
0.
:c - 2y -
23. Set sc integrcze ecuatiile cu dierentialii tota!O :
+ y) dx + x dy =
0, y(O) = 0;
b) (y e"'- 4xy) dx + (xc"'- 2x2 ) dy=O;
c) (2x- y + 1) dx + (2y- x- I) dy = 0, y(1) = I;
a) (x
tl) (y'- 3.< 2) dx

e) (2y 2
0, y(O) = 1 ;
4y + x) dx + (4xy- 4x) dy = 0;
+ y + 2x) dx + 2xy tly =
f) (x 2
cu inaltimca.
+ 2xy dy =
0;
+ 2) dx- (3x y - y 2 ) dy
g)
(x3 -
3xy 2
h)
2x
y3
1
+y'
dx
(y
i) (x + e"'') dx +
= 0;
2
)
3x dy = 0;
exfy
(I- ~)dy = 0, y(O)
24. Dcterminind mai !nt!i un factor integrant,
panta razei
separablle :
2.
s[
se inte~reze eouatiile ciife-
rentialc :
2
a) 2xy dx
dy = 0; b) (1 - x 2 y) dx
x (y- x) dy = 0;
c) (x2 - 3y 2) dx + 2xy dy=O; d)-(cos x sin y + tg' x) d< +sin x c<>S y dy = 0 i
e) (x'y + y' + 2xy) dx + (x2 + x)(x
+ 2y) dy
= 0;
f) (x
5x + 6) dy ~
(3.<y- 8y +
dx = 0; g) (x
y + 2x) d< + 2y dy = 0;
2
h) y(1 + xy) dx- x dy = 0 1 i) Zxy dx + (3y 2 - x + 3) dy = 0;
2
x2)
j) L dx
+ (y'- In x) dy =
0; k) (x
+ y') dx -
Zxy dy
il .
25. Ciutind un factor integrant de forma m(x, y) = !J.(u(x, y)), sa se integreze

ecuatiile diferentiale urmatoare :
a) (y + x'y') dx + (x + x 2 y 3 ) dy = 0, u(x, y) = xy ;
C'y' y) dx + (x'y'- x) dy = 9, u(x; y) = xy;

c) (y' -- x 2 + 2xy) d.,+ (y 2 - x- 2xy) dy = 0, u(x, y) = x'
b)
+ y';
+ 3x'y + y'- y') dx + (2y + 3xy' + x - x ) dy = 0,

u(x, y) = x + y.
26. Sa se integreze urmiitoarele ecuatii diferentiale de ordinul intii liniare :
d) (2x'
a) y'- L = x; b) y'
d) y' -f- - 1 - y
~-1
+~ y
+ x,
x' 1 c) y' dx- (Zxy
y(O)
0 ; e) y' - y tg x
303
+ 3)
dy
0;
1
=
=- , y(O) =
0i
f) y'- y = -x'. y(O) = 2; g) (I -
h) !y'- y =-In x, x > 0; y(I) = I;

k) y' cos x
+y
+ 2xy = h, y(O) = 3;
i) y' + y = 2e'; j) y' + 3y =
x')y'
e2' ;
sin x = I ; I) y' - - ' - y = x.

x3
27. Sii. se integreze urmatoarele ecu,.tii diferentiale Bernoulli:
y'-.~y =
a)
~I;
-2xy 2 , y(I)
b) 2x'y'- 4xy
= y'.
y(I) = I ;
c) 2xy'- y =_.:._;d) y dx +(x- ~x>y)dy = 0;

2
e) Bx ely= y(I
g) y'-
~y=
+ x sin x- sin x) dx;

;; ; h) y' + 2y = 2xJY;
3y 3
+ xy)y' = I J
xyy'- y' + ax3 cos x =
f) (x2y 3
i)
a)
0.
c)
28. Si se integreze ecuatiile diferenjio.le Riccati:

n) y' = y'- x' +I, y 1 (x) =x; b) y' -+y'1
c) y'- y'+ y tgx- -
- = 0,
CO!';! X
d)
y'=.:':.y'-~y--.
2
x
zxa.
f) (1
+ :v')y'- 4xy'-
y 1 (x) = tg x;
y 1 (x)=....!..; e)
xl
2x(4x2
+ 3)y-
3~
= 0; y 1 (x) =
-~;
y'+y'-~y+2..=o.
y,(x)=~;.
x
x~
x
~x'(1 + x') = 0,
y 1 (x)
= -1- x'.
29. Ciutlnd solutii particulare de forma'indicat:. sa sc integreze urm:\toardc

ecuatii diferentiale :
a) y'+ y 2
b) (I
+..!.X y + .3,=
X
xiy- y
+ 2x y - x
d) y' +....!.. y
x'y- 2x = 0,
c) y'- xy'
x'
0. y 1 (x) =.!:..;
2x y -
x'
0,
y 1 (x) ="ax". n e N;
y 1 (x) 0~" ax+ b;
~-
0, y 1 (x) = ax.
3&. 55 se aflc cea de-a treia aproximatic pentru 'olu(ia ecua(iei diferentiale
ty' = "Y y(O) = I. pcntru I xI .:; ~. I y - 1 I .:; I.
2
31. Sa 5e inte~reze ccua(iile Clairaut:
a) y=xy'+ y' 3 ; b) y=xy' +-!;-:c) y = xy'- a(!+ y'');

y
d) y=xy'+..; l ay'
+ y'2 ; e) ~v = xy' +cosy'; f) y=xy'+ay'(I- y').
~- ~
a) y = (I
iuterroze ccuajiile La!range :
')x
+ y' 2;
b):y
= -;vy'- ~ y:;
c) )' =
-X+(::~
d ) ) ' = - - ' - e) y=2xy'-y''; f) v=-!..xy'+.....'L_

y'- 2
304
2y'
r;
33. Sa sc integrczc ecuatiile difcrenjiale

1
a) y = - _1_ (xy' + x 2 + y' 2); b) x = - y + y'; c) y = xy'' + 2xy';
y'
d) x =sin y' +In y'; c) y = (x'+ y' 2 )/4; f) x =In (y
+ y'
2
)-
In 2y'.
34. Aplicind metoda seriilor de putcri, sa se intcgreze ecuatiilc difercn!iale:

2
a) y' = x + y, y(O) = 1 ; b) y' = y + x , y(O) = -2;
c) y'
2y + x -
I, y( I)
= - ...!_; d) y' + y = e-". y(O) = 1.

4
35. Sa sc integrczc ecuatiile diferenjialc:
a) (x- y
cosL)
dx
X
+ x cosLdy =
X
0; b) y' =.!. + tg Y;
X
c) x dx- { ~ - ;') dy = 0; d) x'(y + 1) dx + (x

c) y'-
(2.- -
x2
y = 1 ; f) 2()'
+ 2)
dx- (x
+ y-
1)(y- 1) dy = 0;
2
1) dy
0;
g) y'(x+ siny)= 1; h) y'=.!.(1 + lny -lnx); i) yy' + y' = cosx;

X
j) y'(xcosy+asin2y)=1 k)xy(xy'+l)dy-dx=O;
2
I) (3x 2 + 2xy- y') dx + (x 2 - 2xy- 3y ) dy = 0;
3
m) tg x y' - y = a ; n) x dy - ydx = y' dx; o) y = y' + y' ~
p. y
urm:itoardc
=X)
'+ ---;;;:
a
y
q) y
.
'
= y '2 smy.
36. Sa se intcgreze prin metoda seriilor de puteri :

a) y=y' + (x- 1) 2 ; b) X 2) ' + (x- 1)y +I =0; c) (1-x))'=y, y(O)= I.
2
37. Func\ia y = tg x este solutie a ccuajiei diferentiale ) ' = I +) sr, se

calculcze, folosind metoda seriei Taylor, prirnii cinci coeficienti ncnuli ai dezvoltirii functiei tg x, duprt puterilc lui x. in vecinJ.tatea originii.
12.2. Ecuatii diferentialc de ordin superior

rczolvabile prin cuadraturi
L Se
numf'.~te
ecnatie
diferen~iall
de ordinul n o ecuatic de forma
F(x, y, y, . , ., )'( 11 )}
(I)
= 0,
cu F dat ~i definit tntr-un domeniu din R +2,

Problema. lui Cauchy pcntru ecuatia diferentiaUi. ( 1) de ordioul
11
11,
inseamna determinarea
~olu-
p.ei ei, y = g(x), ure verific~ conditiile initiate

(2)
2. Ecuatii diferentiale de forma
y(ll) =
f(x}. n
>
1. Se
detennin~ sulu~ia.
prio n
integrari
succesive. La o a!!tfel de ecuatie sc .reduce ~i ecuatia de tipul
F(x, y<l) - 0.
3Mi
20 - Probleme de rnatematicl .supertoare - cd.
l2a
(3)
Da.c<i se cunoa.,te o reprezentare parametrica a curbei F(u, v) = 0, de forma u =- ~:p(t), u ={3], unde 'il !.[; !lli IP' sint co?ttinue, at unci solutia generala. a ecuatiei (3) se obtine sub forma
metrica
t E
x =
(~.
~(I);
<j.(t)~'(l) dl
dyl-1) = yl) dx =
,.. yl-1) (1) = h1(t, C 1), ... , y(t) - h,(t, C , ... , C,).
1
3. Ecuafii diferenfiale de forma
Dacli. se cunoa.,te reprezentarea parametrica a curbei F(u, v)

min<l sub forma para.metricii
x =
'II)
~d4 + C;
<j.(t)
yW-lJ = ?(t); dyf-2> - 'tl(t) dx
r ~~
= )~ dl + c,.
0, atunci solufia generala se
~(t)~'(t)
<j;(t)
... , y =
.b)
dt ::::> y<n-2> (t) =-
~y' dx + C,.
4. Ecuatii diferentiale de forma
Dac~ se cunoa!ilte o reprezentare parametricli. pentru curba, F(u, v) =- 0,

fi yf 11 J = ~(t)
din
.,i
dy("-1) -- dy("-11)
y(ll)
rezultil. [y<-llj = 2
y(B-1)
<j.it)~'(t) dl
+ C1.
Problema sc reduce la cazul 3,
5. Ecuafii difercnfiale de forma
Prin scbimbarea de functiq
y'''(x) = z(x),
se obtine ecuatia F(x, z, :, ..
zC1I-.t))
0, de ordinul n - k.
6. Ecuafiile difereofiale de forma
se integreaza notind Y' ~ p !Ji I~in1 p drept variabilli. independenU.
V, EcuafiJie diferenfiale de for~a
F(y, Y', y", , . yCnl) = 0:
se integreazi noUnd y' =- p !iii Iutnd p drept functie .,i y ca. variabila independenl.....
8. Ecuafil dlferenfiale omogene in y, y', ... , yfn)
F(x, y, y', , , ., y(n)) = 0,
.admit miqorarea ordinului cu o unitate da.ca punem

z(.~) = -
y'
sau y = e J z(x) dx
306

1. Sa se integreze ecua\iilc diferentiale :
3
a) y" = x +sin x; b) y'" = -6 ' + !0 , y(O) =E._
5
(x
c) x
+ y"_ -
e""
2)
=!8 1~
y'(O) = 0, y"(O)
4 '
= 0.
Rezolvare. a) Integrl:i.m de doui.'L ori succesiv ~i obtinem
b) Procedtnd similar, dar tinind seama di
y "'
(6)
rezultA
Y" ~ 6(x
24
-~"--~ - 18(x
18
~-
(x
+ 2)'
+ 2)- + 6(x + 2)- + C1 ,

.Y ~ 3(x
'"
(x
+ 2)-
- 24(x
+ 2)-,
2) 5
y
+ 2)-2
-3(x
+ 2)-3 + <;x + c,,
2(x
+ 2)- + (x + 2)-' +-2 c,x' + c,x + c,.
Din conditiile initia.le obtinem C1 = 0, C3 = 1, Ca

y(x) ~ 3"(x
= 5,
astiel cli.
+ 2)-1 + (x + 2)- + x + 5.
c) Notind y" = t, aver::n reprezentarea parametricl1. x = et - t, y" = t. Deoarece y" - t, reznl~

I
[
I 3
.
dy'""" t d- """' t(et - 1) dt
deci y .. = - - t 21 + (t - l)e'
C1 A poi dy.., - - ' -t {t -l)e: +
2
2
~i
+ Cl](e'
- 1) dt ;;i deci
(8)
(9)
X=
e' - t,
~ e21 ( ~ I -
+l +
1
e (- +I' j- I
+ C1) +
2. Sit se integreze
a) y"' = - y'"; b) y"'""" - y- 3 . y(2) = I, y'(2)
~ t' -
C11 + C,.
I ; c) y""
+ y'" =
l.
Re::olvme. a} Puntnd y" -= t, obtinem reprezentare-..a y" -= t, y"' """ -1 Deoa.rece dy" - y"' d~
= -t- 2 dt $i X= r-1 + cl. A poi dy' """'y" dx-= -rl dt implicA. y' =
2
fi dy"-== dt, rezulti.'L dx

--tnt+ C1
(10)
Deoarece d)'' = y' dx, rezulti1 dy
a.stfel
c~
x(t) = -
(11)
b) Notind y
- - t 8 dy'
I= I+ C
1
(12)
= - (-ln~.t
dl
=-,
= t,
+ c,,
+ ~C2 )t-2 dJ ~i
1
1
y(l) = - -In I - -
rezulti1 ca. y" = -r- 3 ,
~i -deci y -
Din conGiliil(inipale
rezult~
2 =
1-1
=2
3
2
+ -,
J (r
:==- r +
~ ~i
r- dx ..a
1
y = t sa.u x = -y'~
SO'I
dJ
+ C~,
dy- y' dx. Deci dx-
C1 Din t:onclittile inipale rezulHi.
dx = I dl, de undo x
C1 = _..:: . Doei so1u.ti& Cl'!te

2
(13)
ln I - C,t-
C2
+ - t + C,.
3
Pcin unna...,, dy-
~2 + C ~
12
astfd cA. dy'"'"" -t-
de unde y' dy' = -1-3 dt. Apoi (y')
y'
C, = 0
deoi y
3
+-.
2
-!.,
+
2
C,.
c) Curba. de ecuatie ull + va = 1 are reprezentarea u =cos/, v =sin t. Deci

sin t .;;i d)'" = y"' dt', deci cost dt = cost dx :;;i X = t + cl. A poi dy' = y" d~.
y' """ -cos t + C 2 Deoar~ce dy = y' d.t', rer.ultA dy = (-cost + C2 )dt 'i
y''
x =
+ C 1,
+ C 2 t + C3
-sin t
3. Sa sc integrczc ccuatiile difcrentialc:

Rezolvare. a) Punind )'
so1utia y'(x)
b) NotAm y(x)
P" =
rezultA
sin~ X -
= C1
z(x), obtinem o ecuatie diferentiaHl. liniarA ::' - 2z Ct!- x = sin 1 x cu
z p = Z'Z
:-.in:
X COS X,
~ = ( 1 + p!),/' C1 , ~ = ( 1 + p~)"'' C 1 ,
dx
Y'
+ C2 )).
P = tg(arc sin (C 1 x
de unde )'
4.
sa
a) y"
1
-(1
cl
3p(p)
+ C3
+ y'' ~
c)
ln( 1 +
rl + In
C 1 d.t', iar sin (arctg p) = C1 x
cl.
g) xy"=y',
+ c,.
8. Sa se
{ii
-~-sin (arctg p)
ct
X=
p dx
..t_ (1 +P 2)- 3/ 1 dp,
c,
p+ 1
p-1
I+
condi~iile
.cA C1 = -In ( 1
$i y"
C 1 . A poi, din
ln
--I
2
initiate se obtine
+ J2),
y =
C2
1 - p2 Din
rela~ia
dy
= )'' d.r,
p2 I + C2 I. x
1-
p=
J2.
reh1~ia
cl
= -
dy
d) 2/ = y''(y
-~In I l - p' [,
i'i
b) NoUi.m y' = p(y) astfel di )'" =
dy
ctx
<
1-p'
astfel cc\
JZ)
= 0,
x(p
=-JZ)= 0,
astfel
=~In p + l I + ln{ l + .j2).

2
p- 1
Ecua~ia devine
+ C Jc,l arctg= x+ C
..[C,
1 ,---:-
0. DacS.
cl =
2,
+ C.
sau p
>
12.3~
0.
. . 2,-c,
pcntru C1
l
ly-J~, 1- 1 " '
:;;1
,y+.j-c,
-I
0 obtinem y{x) = - - . Dac! p = 0, atnnci )'
+ell
sa
sc integreze ecuatiile diferen\ialc:

2'
; c) y'"~lnx. x;. l, ;(!)
a) y" ~ ~: b) y"
X
'ti
2x .
y ,,I =sin
--,
sin"-x
+ y'.j
10. Sa se
(l+x')'
e) y" ~ -(l
+ tg
x). y(O)
308
I. Ecllatii
= c3.
1Jnde a,(s), s e
~rdinul n, omog.,,.
~)
p- l
care implic5.y(p =
5.
a) xyy"
IP+ll
- - + C,.
p dp = 2yp, de unde dp = 2y dy, deci p = y 2

dy
De aici oDtinem =- ya
= Pdp ,
~
si
l - P' .
0. Deci solutia diutatii este
Cz. pentru Ct
9. Sa se intl'grt
y" dx rezultli dx =
rezulta dy
lu
+ () ')' ~
a) l
_s_,
l, y(O) ~ 0. y'(O) ~ .jz; b) y" ~ 2yy'.
= p
x')y"
C".
se integreze ecuatiile :
d.eci x =_.!.In
2
-=X+
-3
de untie ln I z I =
+ p 3 )_ 3, 2 dp =
X+
a) (I
DacA acum notam p = z(p),
0.
Folosind rclatia ely= y dx, obtincm dy
p 2)-t/2
Rez()lvare. a) NoHI.m Y'
Din
+p
1,-p
2) -
~
= -dp,
2
. d
tlcct -
:;>1
= ~ (2x- Sill2X)- _.: sin~
y(x)
J)('ci
:;;i obtinem P"( I
t(x)
7. Sa se
+ y'')- 3y'y"' ~ 0.
a) y"- 2y' ctg x ~ sin3 x: b) y'"(l
y'(l) ~y"(l) ~01
0, y'(O) ~ 0.
L Dacll y,,
Cc. i -
t, 2,
6. S~ sc intcgreze ecuatiile difcrcntiale :

a) y'' = - J 1 - (y')'; b) y"' = J 1 + y'"'; c) y"
d) y" =
(y')' ; e) y" ya
1-
1, y
(+) = y' C) =
= :
y-t/2;
+ (y')
l ; f) y'( l
= a y".
7. S:i' se integreze ecuajiile difcrenjialc:
x')y" = 2xy'; b) xy"- ~ (y")'- y' = 0. y(O) = 0, y'(O) = - l l
a) (I
c) y"-
xy"'
+ (y')
e) l
deci
+ (y'") 3 =
0; d) xy'" - 3y"'- 4x = 0;
= 2yy", y(l)
g) xy"=y', y(O)=y'(O)
Deci
sr,
8.
= 2))"; b)
dx
~ __c!L
1- P'
sr,
y"-
~ (y') 2 - y)' =
2, y'(2)
0; c) y''- yy"
= y'y' l
+ y'' =
- I ; e) yy"
I, y(O}
+ x(y')'- yy' =
+ y'J y' + (y')'.
0; b) x'yy"
= (y-
X)')'; c) .>Y"
10. Sa sc intcgreze :
+ y'(y- I) = 0, y(O) = y'(O) = 2; b) y'
a} y"- (y') 2
y(O) = _y'(O)
astfel
y'(O) = l.
sc intcgrcze ecuatiile omogene in y, y', y" :
a) xyy"
~i
d) 2_y'' = y"(y -I), y(2)
9.
0; h) xy" = Jl
se intcgreze ccuatiile diferenjiale :
-f- () ')
a) I
+ y" = ;'', y(O) = y'(O) = I ;

2
+ (y') y(l) =0, y(e ) =I.
= y'(l) = I; f) yy"
d) 2y'
I; c) y"
+ y"[(y')
f) y' = xy"
2 -
+)" -
(y') 2
y,
+ (y'\
y(l) = - ~,
y'(l) = ~;
i
2
6x] = 0, y(2) =I, y'(2) = 2; e) (y

(y") 2
(y'\
g) y' = x(y")'
(y"\
131 2
)
2yy" = 0,
4y'~'
12.3. Ecuatii diferentiale liniare de ordin superior
'
I. Ecuatii diferenfiale liniare de ordinul n cu coeficieati variabili. Fie ..
{11
unde a,(x), x E [a, b], i """ 0, 1, ... , n, sint functii CQati.nue Ute. Ecuatia. diferentiaJA linian\ de
ordinul n, omogena., are forma
Ly = 0.
1. DacA. y
,
1
,
2
.. ,
{2)
Yn este un sistem fundamental de solutii pentru {2), atunoi

{3)
C~, i
1, 2, ... , n, fiind constante arbitrare, roprozinti. scMll1ia gonerall a. ecuatiei omegene (2).
309
Ecuafia omogenl, care admite sistemul fundamental de solufii y 1., y 2 ,
W(y1 , y 2 ,
y,
y~
..
..
y,)W(y,, Yo
nnde
. ,
yN, este
y,. y) - 0,
y,
Yn,
.. . y
)';
Ylt~-ll
. ,
J'~n-lJ
. .y~-u
reprezint4 wronskianul sistemului de funcpi y 1 , y 2 , , Yn

Dacli. se cun~te o solutie particularn. a ecuatiei omogene (2), fie
barea de functie
acea~ta
y 1 {x), atunci prin
y(x) - y,(x) z(x)
ee obtine o ecuape tn necunoscuta z, cu ordinul mic::;orat cu o unitate.

2. Solutia
general~
a ecuapei diferentiale neomogene

Ly = f(x), cu j(x) continua.,
oste
4.
U.Rde y 0 este solutia geinerali1 a ecuatiei omogene (2), iar j este o soluP,e pa.rticulan1 a ecuatiei
ogene (6).
Metoda varaJiei constantelor (metoda lui Lagrange) : dacil. se cunoa::;te un sistem fundamental de
soluf.ii y 1 , y 2 , , y,. al ecuafiei omogene (2), atunci o solutie particularn. a f':Cuatiei neomGgent> se
determinl dup3 formula
y(x)- ](1 (x)y,

u11.de functiile K 1(x),
1' """
+ H 2 (x)y2 + ... +H,(x)y,.
1, 2, .. , n, se deduc din sistcmul
+ K;_yz + ... + K:,Yn =

K~y; + K;_y~ + ... + )(~,~ =
K;yl
0
0
prin n ova.dra.tu.ri.
II. Ecuatii dife.renfiale liniare de ordinul n cu coeficienJi constanfi. 3. Pentru detPrmir:area
unui sistem fundam~ntal de solutii al ecuafiei diferenfiale liniare omogene de ordinul n cu coeficifn1ii aJ,
I - 0, 1, .. n, constanti
Ly
!le cant~
aoY(n)
+ a 1y(n-1)+ ... +any
o:::::
i 10)
solutii de forma y .., erx, ajungfndu-se astfel la ecuatia caracteristicil.

F(r) = a0rn
+ a 1t""-1 +, .. +an
&.) Dacl!. F(r) are r:idRdnUe rea1e ~i distincte 1"1 , r2 ,

pentru ecuafia ( 10) e~te
aetfel cli. solutia general!\ a ecuatiei omogene ( 10) e~te
, 1',.,
'E::
0.
(II)
a.tunci un sistem fundamental de solntii
.....
.t~i
b) Da.cli. printre rAd1cinile ecuatiei caracteristice exista

r.1dlcini complexe simple, do exemplu
,.. = ::bifl, atunci fiecl.rei perechi de r.1d3cini complexe conjugate ii corespurid dou:i solutii !inial
' independente :
y = e~ cos ~x. y 1 ==
1
schim-
erv;
(141
sin [h.
o) Da.cA printre rad.1cinile ecua.tiei caracteristice exisU ~i r8.d.1cini reale multiple (de exemplu rj
. este d.d3.cin8. multip13. de ordin p + 1). atunci fieca.rei astfel de rl.Mcini ii corespund solutii linial
iodependente (tu nurna.r egal cu ordinul de rO.ultiplicitate al r.1di1cinii) de forma.
(1'1
d) Dad. printre rc1.di:l.cinile ecuatiei caracteristice exista $i ra.<;lacini complexe multiple (de exemplu
I -'l
,, - r,- ... - '+'- ~ + i~, r1 - r,- ... - ;;,+1 - ~- i~).
,M~cini
atunci fieca,ei astfel de

II
orespunde un numa.r de solutii liniar independente egal cu dublul numi:l.rului ce indici1. ordinul de
multiplicitate :
ca
erz.z cos ~x. y =- xerx.:r; coS ~x ... , y,+l = xPea.:r; cos ~x.
(6)
y! =- e7.:r; sin !)x,
(f)
(16)
Yi =-
xer:~.z sin f3x, .. , Y;+l ,. xPer~;~ sin !)x.
of. Solutia gcneral:l a ecuatlei diferentiale liniare neornogene de ordinul n en oodicientii eonstantl
ne<>-
Lu - f(x), cu
functie continua.,
(17)
de
se
18)
-este
y = y'
(111
+ y.
unde y 0 este solutia. generala. a ecuaP.ei omogene {10), iar ji este o solutio particulara. a ecuatiei neoma ~
gene in
( 17).
multo situatii se alege solutia particulara. ji dupa. forma.luif(x). Se folose~te metoda coeficien-plol'
nedetermi~ati.
a ) Fie f{x) =- Pm(x), polinom de grad minx. Dadl.
19)
se cauta.
Y de
r =- 0 nu este ratncina. a ecua.tiei cara.cteristi.oo,
forma
y=
(19)
Q.().
unde Q (x) estc un polinom oarecare, de grad m. Dad\ r - 0 este raiacina. multiplll. de ordin li,
111
atunci se cauta solutia. pa.rticularl de forma.
ht) Fie f(x) -
ecx.:~~Pm{x'
Daol r -
ct
(20)
nu este ri1Mcial a ecua.iiai ca.ra.cteristioe, se cautl solutia
particularA. de forma
(211
(10}
l&r dad. r """ ct este r-.1<Ucin1L multipl.i de ordin k, se ia.
(2!)
I II)
~x
e!J Fie f{x) =- ecx.:II[Pm (x) cos + P:..(x) sill r;x] JJi fie
ma.x(nl]_, m2). Da.Gl r - ct
1
ute d.Mcinli a ecuap.ei cara.cteristice, atunci se ca.utl soluti& particularA. de form.&
{12)
ytar dae& r -
(13)
IX
"'=-
e..[Qm() cos~
+ ~:,(x) siB ~xJ,
d:li i~ este rldAcin& multipll de ordin k, se ia
Y :::::a
~~e~Wm(x) cos ~x
311
+ Q;'.(x) sin ~.1'J~.
~ i~
nu
(211
(l41
~) DacA /(~) = / 1(K) + }2 {x) + ... , unde fr(x)" au una din formele rnentionate, atunci
soi:Ujia. particulara j(x) = j 1 (.:r) + j 2 (x) + ... _. cu j,(x) corespunzAtor fonnei lui fd:r).
III. Ecuafiile luJ Euler sint ecuapi de forma
awnyfn)
+ alxn-Iy(11-IJ +,., + any = j(x),
unde A_. a , , a. stnt constante reale, iar f(x) este o funcfie continuA. Astfel de ecuatii
ecuatfi cu coeficienji constanp, prin schimbarca de variabilci
lx I= et.
St- obfine
1. Sa sc cerceteze dependen(a Jiniara a uriik'itoare!or sistemc de func(ii:

a) y 1 =sin X, y 2 =cos x,,J':
)'3 = 1, X E R.
=~ 1~
x e R; b) y 1 = sin 2 x, _v = cos 2 x,
2
c) Punenll
Ruol'llare. a) Relafia A1 y 1 + Azy11 + Aa)'a = 0 implicil A1 sin x + ). cos x + Aa = 0. Ikri'lind

2
aeeastA ultimA relatie de doui1 ori in raport cu x, rezultA ).1 cos x - ~ sin x = 0 ~i -/. sin x - )...~ cvs x'=
1
= 0. Din aceste trei ecuapi obpnem A1 =).2 = A3 = 0 $i deci sistemul este liniar independent.
OLtinem
ace~i
re.zultat calcuHnd wronskianul ata$at sistemului de functii W(y , y , Y:d = -1 # 0 .5i
si.!ltemul esto liniar independent.
1
2
1
YI
, y , y
+ b)Yll W{y
- yi = 0.
~i
= 0
sistemul este liniar dt:>pcndent.
Relatia de dcpendclltA liniara
2. Sa se formeze ecuafia diferenjialii liniara omogena >i sJ se scrie wlu(ia

generalii daca se cunoa~te sistemnl fundamental de solutii :
a) y 1 = x, y 2 = x
2
;
b) y 1 = e:t, y 2
= e~ sin x,
u~or
e' cos x.
Ru('/van. Se verific!
cA cele dou.1 sisteme de functii sint liniar independent e-. Pentrll a cllin:t'euatia corespunzAtoare trebuie ca orice alt.1 solutie y sa depindi1 Iiniar de functiilc si.sternului, <t')l(';"j
treOnie indeplinit.1 conditia (4).
a) ll'(y,, y,, y) = 0,
b) cos
W{y1,
x. y
C~e:r
11
y 3 , y)
II
x
2x
2
:. 1= o ..t y" _
2
2..ty
+ 2y =
0.
Y"
0, y""- 3y"
+ ':ly- 2y =
0. Solutia generaJA este y
C ~:r +
C''!f'
"i11 .t
.!. Fo!osind
solutia particular:\ indicata, sa se integreze urmatoarl'le tTua(ii
difeTcntia!e
:
)
a y"
+ -X2 y , + y
sinx ; b) xy " = 0, y 1 = X
y = e"; c) y"
y
,(")
(x
+ (tg x- 2 ctg x)y' + 2y ctg
[3 = '
312
+ !) y 2
2( x -
1)y
= 0,
= 0. y, = sin x.y
(f)= 0,
sin;;
Rezoluare. a) Folosim schimba.rea de functie (5), astlel cl.
~1.
.rc.osx-sinx
x2
.sinx
x
Y"
Z" - -
+ 2Z' (cosx
-- x
sinx)
+ z (-
-2
, sin
y = z - - . Deci
sinx
2sinx)
+ --x3
2cos.r
x'
-- - x
Ll.:
y-z--.,
~i
prin
!nlocnirca in e:cuatie obtinem succcsiv:
~= -~dx,
COS X
oin x
2c'
Sill X
Dec1 solutta gcncraL:J. cste y
xr~ -
b) A vern y
o solutie
= er.r,
1
2x
xr - r -
C'
, . +
y~ =
2 cos x
-C1 -X-
sin x
+ C, - X- ,
rcrx, y~' = r 2 crx, care inlocuite in ccuatie conduc Ia identitatea

0. Aceasta impliccl. faptul d\ ,.z - r - 2 = 0, - ' f + 2 = 0
.,. =- 2. Deci
2
y = e 2-r. Flcind schimbarea de functle y = ze x, obtinem ecuatia
+2 ~
p<~.rticular5.-cste
+ C11
z= -Ci ctg x
= --'-'
sin 2 x
Z'
d,~ ~ ( ~-
l)z' = 0, de uncle
(3x -
3) dx, z'
1
- - c,(3x
9
= z sin x,
c) f'unem y
-z"
J)eci y
deci
liniar;l
COS X
cl sitl! X+
Cs sin
C, = -2. Dcci 'solutia
c,xe-.
astfe1 cl
sin x dz'=- -
z'
~i
- -sin
- x- dx,
z'
y'
z = C 1 cosx, z= C 1 sinx
C1 .
COS X
= cl sin
2x
+ Cz cos X.
particular~ di.utat~ cste y
Din conditiile initiale rezulta.
~:f
sin X -
2 sin x.
4. Folosind solutiilc particulare indicate, sa se integreze urmatoarele ecuatii,
csfe
difercntiale liniarc neomogene :
sa
a) y"
b) (x3
=
+ (l
x'
- x)y' + y = l, y
+ 7x + 9)y"- 4(x
ax+ b. y(O)
= y'(O)
+ (1 -
x)u'
0.
Rezolvare. a) F!cind substitutia y
u"
2 -
l, y, = x :
z"
-=X-
2 -, M- =
--
Dl'' i
Zx- 16, y
+-
(x -
f (x
1 + z(x- 1) = l
~i
1)
0,
obtinem succesiv:
1 - -2- ) dx, z'

x-1
C 1 (x -
(z-1) 1
l)
+ C 1l~ -
e-,- dx + C
1)
+ C 1 (x
11
1)
~i
J (x
(x-1)'
2
1)- e_2_ dx.

1
tcuatii
u(x), obtinem ecuatia omogena in functia necunoscut:A u:

1
y 2 - y """ z - l.
z'
x-1
z'
2x
u = 0. Pentru aceash\ ecuatie cunoa!?tem solutia particularlt u 1 =
l'roce(lind ca la exGrcitiul precedent, punem u= zu 1 = z(x -
+ 4)y' + (6x- 6)y -
b) C'l.utind solutii de forma indicata, giisim y 1 = x. Cu schimbarea de functic y = y

H =- x
u,
obtinem eeuatia omogena (x3- x 2 + ?x
9)u" - "'(x2- x + 1)u'
6(x- 3 l)u = 20. Deoare<:e
cocficientii sint polinoame in x, ca.uta.m solutii ale acestei ecuatii de forma u = Ax +3 Bx + Cx + D

2
lnlncuind in ecuatie
ide.ntificind, obtinem in final solutiile u 1 = x + 3, u 11 = x + Jx - 8, care
{orme..u~ un sistem fundamental de solutii. Prin urmare, so1utia general3. a ecuatiei omogene este
u = C 11 + C u = C {,1: 2 + .3) + C (x3 + Jx - 8). Solutia general~ a ecuatiei initiale este deci
2
1
2 2
3
1 1
y = y + u = x + C 1 (x11 + .3) + C2 (x + .3x - 8).
~i'
Diu conditiile initiale rezultli C = 1
~,
9
C2 = -
313
2.,1 ~i solutia clutat~ este y
= -x (3x
+ 8)/9
5. Utiliz!nd metoda variatici constantelor, s:l se integreze urmatoarelc

difcrentiale liniare ncomogene :
2
a) x y " - xy' :- 3x3
ata$at~
Rezolvare. a) Ecu.:J.tia omogenll.
c) A-rem r 3
+ y' =
b) y'"
sec x.
=y -
%te
xy-= 0.
. dy"
dx
D cc1 - - = - cu y'
y'
Cautam solutia particulara y a ecuatiei neomogene de
2 (x)
1\; 2 + I\; =
X~ = 3, K~ =
- 2. ". astfcl ca avem

I
l\'1
0,
A';' =
Punind j-=
b) Ecuatia omogena asociata cstc Y"'

$i dy = y"dx implica
= Y'" dx
d "
clt
.>x, /(2 =
_l_ ,a
2
0. Puncm )"
. Dcoarccc dy
.jcl -
I
-..=.=dt
Jcl- t2
~y =
t2
:-r
-r
Jc---;;t + C
1 -
~i j
= ..
Dec i soluta get
X+]{~
$i ji -In/ tg (;
y
cl
-](~sin
+ :)
I-
+ c2 cos X + Ca sin X + In
Jc
tg (
0; b) y1 41
. --=I
= arc~tn
+ C~.
Jc1
..
r.) I
%cos
g)
+ sin~ Ill I (OS X'
+ 4y -= 0;
ym + 3y'G' + 3y1s' + yt4 = 0 l
12y141
"a -
Rewlvare. a) I
ntlc "t ~ -2, r:! ~
de forma 5' = 1\ t(x
~i d.:-<.t
1(,
b) Ecuafia caracteristicl!. ,A- .5r

1, r 4 = 2. Dupli ( 13) rczulta
+i
"" 0 are
3 14
-c.r
Solutta general.\ a
'>) v" +Y =
ticul<H'l. tie forma.
+/(~CJs~=tgr,
_ cos 'lui
tg(;
8. s:i sc inl
1\ y " - 5y'
I
+ 3).'
::t) )'"
y" = o;
Rezolvare.
a) Ecuatia caractcristicll. r 2 - 1 -= 0 are r!l.dacinile reale ~i distincce r - -I, , - 1.
0
1
1 e-r + C2
2
astfel cA y
C
e ... Din conditiilc initialc obtinem C1 -= C -= 1 ~i deci solufia particnlarll
2
c liutata este y 0 = e-z
e.r.
7. $5.. se inte
lelor:
Sy"
+ 2y' + y = 0, y(O) = 0, y'(O) = I ; d)

y'"- y" + y ' - y = 0; f) 64y' 8 ' + 48y 161 +
yC41 + 2y'31 + 3y" + 2y' + y = 0.
c) y"
e)
+ 2rJ +
rezulta
6. Sa se integrcze ccuatiilc diferentia1e liniare cu coeficicnti constanti :

a) y"- y = 0, y(O) = 2, y'(O)
)(
t 2
j. Solutia gencrala a ecuaf<"i neomog< II(: cs11
I -i + ; )1-
+ C,..t~ SID-.
~) r'
I(
+ sin x In I cos>
x cos x
j'
t $i deci Y"'- - 1, astfel ca dr
.Eliminind parametrul I ~i renotind con5tantclc corespunzAtor, oLtinem 50lutia gcncralil a ecuape

0
mogene sub forma y = {\ + c2 cos X+ Ca sin x. C<'!utam solutia particulara y a ecuatit'i neomogcne
1
tub forma ji = K (>) + R2 (~J cos x + H 3 (x) sin x. Metoda variafiei constantelor condun Ia ~~tcmul
I(; COS
sin X = 0,
r + ]{;COS X = 0, -](;COS X - ]\";Sill X = l'CC X, a5tftJ cA
.
ebtmem
H 1, =sec x, 1\2, = - 1. I\.3 =-sin
- - -x . Dec. K 1 = In tg - x +- , I< = -x, 1\' ~ In jcosz
2
COS X
2
1
3
b.~+
2
l.
= y dx,
$i ;r
+ -l8r'
f) f. ~~
l .
y" dy" ""'y'" dy'. y" dy" = - t ctt, y"
eci dy = y" dx arata ca dx =
--I~~
Ly"' = -L;
y"
dy =
+ Y' =
H (~J -+
~
Jx
= y 0 + y = -2 cl.l 2 + c. + x3.
ralll. este J'
1, obtinem cu metoda variatici constantelor

x2
Deci
aceea~i forma cu y 0
~ C1
este } 1 - c-.r. Y2 =
Ct = 1 ~i yo=
d) '7 +- Jr6 +
rlidacinile reale distincte r = -2, r, - -1,

1
y"(l) =
c)
II
-y
2,
g) y<l)
i) yll- 4]
k) y
II
- 2~
+ 2r + 1 = 0, ,.1 = r 11 = -1. Dupa ( 15) rezultl1 ca sistemul fundamental de solut:B

=e-x, y = xe-x, ast1e1 cit ~ = C1e-x + C2xe-x. Din conditiile initiate deducem C1 - 0 P
2
C1 = 1 ~i y 0 = xe-=.
d) r7 + Jr6 +}r5 +r4 = 0 :::::.,. 1 ==Ya =r3 =r 4 = 0, ,.5 =Y6 =r1 = -1. Deci
c) A'1em. r3
esto
)'t
y0 = C
c) r3 - r2
f) 6-trs
+r
1
1 =. 0
+ 48re +
1 , .
_,. =--l~ty
2
12r'
+ C 2x + c 3x2 + c 4x3 + C 5e-x + c 6 xe-x + .c 7."'2e-x.

.;::>
r1
1, r 2 = -i, ,.3 = i. Deci, duplt ( 14), a-rem

y 0 = C 1 e.r + C2 cos x + C3 sin x.
+ r 2 =- 0
>
r 2 i4r 2
1) 3 = 0
=:>
r1
r 2 = 0,
=C +C x+C3 cos--+C4 sin-+C5 xcos-+

2
1
2
2
2
+ C.xs sin .=._

2
astfel ca dy" =
--
>
6 x_sm-+
r.= r1
C7
>
cos-+
2
Caxe
==
_!..
2 i,
I
_..!...
2
r,-r,>r:::::~
J3
cos--
2
+ C 1x e
rf = r 5
I
. .f3
---t--.
2
2
J'i . ,
- - + 1 - - {>1 y""'
I
'a=
. .j3
sm--
2
7. 55. se integreze ecuatiile diferentiale urmatoare prin metoda variatiei constantelor :

a)/"
+ 3),' + 2y = 1 ~ e
b) y"
+y =
tg x.
Rezolvare. a) Ecuatia caracteristic:i. a ecuatiei offiogene ata~ate este rl + Jy + 2 = 0, cu rldlci

nile r = -2, r =- -1. Deci y 0 = C1e-2 .t: + CJ.e-x. Ci'i.utam solutia pa.rticulara a ecuatiei neomosene
1
de forma
= I< (x)e- 2 .t:

1
+ K 2 (x)e-.t:. Dupki. (9) obtinem

K~e-sz + K~e-;;; = 0, -2K~e-u- K~e-z
~i deci I<
este
= - ez + ln( 1
ex), K = ln( 1
e.t:), astiel
2
1
Solutia generala. a ecuatiei neomoge.ne este y = C 1 e- 2 .t:
(1
+ e.t:)-1
c~ Y = e- z[- ez + In( l + e.t:)] + e-41J.n( 1 -flo

+ C 2e-s- e-.t: + (e-2s + e-.t:)tn(l + e"").
2
e.,.
h) y" + y = 0 => Y2 + 1 = 0 => t't = -i, t'2 = i ~i Y0 = Cl COS X + C2 sin X. C3.ut~m so1upa P*r
ticular3. de forn\a Y = K (x) cos x + K\l(x) sin x. Obtinem K~ cos x + K; sin x = 0, -K~ sin"
+ K~cosx =
tgx, de unde K 1
-co> dn tg(
sinx- In \tg(:
~ + :) !-sin x coS%.
C 2 sin x - cos x ln tg(:
+ :) \
K2
=:.
-cosx. Deci
Y =-
Solu\io genecaUI. a ecua\iei neomogene este y
cosx sin-
~ C1 oo. . + .
+ :) \
8. Sa sc integrcze ecuatiile diferen\iale:

a) y"- 5y' + 6y = 6x'- !Ox+ 2; b) y'"- y" = x. y(!) = 1. y'(l) = 0.
4
y"(l) = -1 ; c) y"- 3y' + 2y = c(x' + x): d) yt 1 - yt3)- y' + y = e' i
e) y" - y = xe' + x + x3 e-; f) y" - 7 y' + 6y = sin x l
0
g) yt 4> + 2y" + y = sin x; b) y'" - 3y' - 2y = JO(sin x + x cos x) - 8x i
i) y"- 4y = e2 '(11 cos x- 7 sin x); j) y" + 2y' + 2y = xe- + e- cos x;
k) y" - 2y'. + 2y = 2e' cos x- 4x e' sin x.
315
RezfJ/vare. a) A vern y"- 5y' + 6y = 0, cu ,.: - 5r + (i = 0 ~i r = 2, 1 = 3,

2
3
1
1
2
y c:::: C e z + C2 e z. Deoafece r = 0 nu este radacinii a ecuatiei caracteristice, c:lutAm
Solutia
2
culara de forma y2 = Ax + Bx +C. Derin'im ~i inlocuim in ecuatie 2A - lDAx- 5B + 6Axl
+ 6Bx + 6C2 ::;:: 6x - lOx + 2. De aici rezultti A = l, JJ = C = 0 ~i deci y = x 2 Solutia
este y
C1 e
C2 eax
+ x2.
b) Ecuatia caracteristici1. r - r 2 = 0 are solutiile r 1 = r = 0 ~i r = 1, astfcl r:.1 y"

2
3
r = 0 este n'idi'i.cina dublii pentru ecuatia caracteristic.i, conform cu
3
C8 e:~:. Deoarece
~i
solutie particularii. de forma y = x (Ax + B). Derivind

inlocuind in ecna1ic, olAincnt A =
1
~i B = - -.
2 Dtci, solutia general<'l a ecuatiei nC'omogene este y ""' C + C x + C c""
2
Din conditiile initiale deducem C
_2..,
6
1
1
C-__.. = - , c 3 = -1. s o 1tJtta
CC'ruta2
e
= _!_,
t''ift:
este y = C 1ex
C~e 2 .r
2x
{.1 2 -
= 1.
j) Ecuatia
a ecuatiei
= xe-z ~if2 (x)
Se oLtine A
Dcci solut;a g<ncrala a ccuatiei neonwl?<n<
+ 2je3x/2.
d) Ecuatia carackristicA rt - r 3
~i
B = -I, C
+
I = 0 are nidJ.cinile r = r
1
deci
(C,
1
(eel
c) Solutia generala a ecua1iei ornogene este y 0 = C 1e"' + C c2"'. Dcoarece r = 3 uu este

2
a eruatiei caracteristice, conform cu {21), c.iut;:lm solutia particular;! de forma y = e~;T(Ax -1- !J.l: +C).
fnlocuind in ecuatie, deducem .i
---
.-(c,
C 2 e.t sin x.
= xe.t[(Ax
+'
gencrala e
3x'y"
c) (3.t +~
d) x'y"'.
e) x2y"
a)
Deoarece r = 1 este ril.di'i.cinJ. dublJ. pentru <'cuatia caractcristicA, dupa (22), se t:aut;i solutia parti
2
20
rularli de 0forma f = x Ae .kezultA A = 1{6
i = x 2 e:rj6, iar solutia gf'Heral5 a ceua1if'i n{'omogeneeste y = y + j.
~i
e) Ecuatia caracteristicA r - 1 = 0 are rAdAcinile r 1 = - 1, r = 1, a~t!t'l cA yu = C c-z + C e.

2
1
2
Sintem in cazul dt) en ](x) = / 1 (x)
= x 3 e-x.
St: cautA
2 (x) + j 3 (x), undf' / 1 (x) = xe", fAx) = x,
olutia de forma
f{x)
=
ft(x)
+
f
2 (x) + .Y.1 (x), cu .Y1 (x) = x(a x + bt)cx, ,Y (x) = a .t + b , .fa(x) ""
2
1
2
8
2
2
=
+
c8 x + d 3 )e-z. fulocuind pe ;-;(x) in ccuatia diferenfialii, o{otiwJll in final
.solutia'
2
x(a .t'~
b~x +
1
j(.t) = - x ( x - l)e'"- x - - 1 x(x 3
4
8
2
f) Ecuatia caracteristic<'i r
Sfntem in cazu1 c1 ) cu a: =0,
7r
~=
+
I
~i
+ 2x 2 +
Jx
J)e-x ~i y = y 0
= 0 are nid;'jcinile r 1 = I, r = 6 -\'i dt'ci y 0 = C e C eu,

2
1
2r""'
Pm 1 (x) = 0, P!,,(x)::;:: 1, a.stfel ca m = 0. IJeoareu
~;i
0 are r.id.'icinilc r ""' r = ~ i, r = 1 = i, ~i deoi

1
2
1
3
2
4
y" = (C + C x) cos x
+ C4x)sin x, Sinttm in cazul c 1 ) en a: = 0, (3 = l, P m,(x)
::: 0, P'!,,(x) s I
;;i m = 0. Deoarece r = i este riidi'icina dubl;l pentru ecuatia caracteristic<'l, dupi'i (24.), .se Ia.
j - x!(A .sin x + B cos x). Se obtine A = - 1/8, B = 0, astfe1 ca solufia gf'nerala a ecuatiei neonwgene
1 x 2 sin x.
este y -= (C1 + C2 x)co.s x + (C8
C4 x) sin x - g) Ecuatia caracteristicA r"
+ (C~
+ 2r! + I =
h) Ecuatia caract('risticcl ,.~ - 3r - 2 = 0 are

1
1
y - (C
C2 x)e-"' + C5 e z. Deoarece f(x) = f 1 (x)
1' = r = -I,
1
2
cu / (x) ""' IO(sin x
rcldclcinile
+ /2 (:r),
316
r = 2,
+ 3x
este
J'
-rz i(j = i nu este rAd<icinA a ccuatiei caract!'ristiee, dupA (23) se ia .V =A sin x + B cos.r.
folocuind in ecuatia neomogena, obtinem y = (5 sin x + 7 cos x)f74.
deci solu1ia .f:<'JJeral.'i a f'Cuatiei
oeomogene este y = C 1 e"'
C2 e6.t + (5 sin x
7 cos x)f74..
Rt::olvare.
f~{x)
+/
astfel
cos x),
ca.
j (.l) =
2
b) Fo1<>nj
ata~ta
mogcne este
= C 1 x + Cr
c) ...Ea,Cem
rezultA
Prin urmare,
ast!el
cAuti\m Solutia parti
lOAx- 5B + 6Axs
= x2. Solufia gneralA.
2,
'2
= 3,
~i
(5
~-
Solu~ia
)
obtincn, A
= _ _!_
6
(.r3
J:rJ)/6.
.;. -Sx', se cauta. solo\ia pacticolaca de fomm y(x)

J,(x) + y,(x), cu y,(x)
(ax+ b) sin x +
+(ex+ d) cos x
y,(x)
n" + Jx' + gx +h. inlocuiud in ecnatie, sc ob\ine, dupa identificace,
genera.l[l. cste
(C, \- C,")e-
~-
.t).
cos .r
+ ~ 7
+ C,e" + (~ -
l .
2x sin x -+- 4x
x cos x
l~ -
tSx
54x - 69.
-+
2x) sin x -j ix' -
!Sx'
cay' =
i) Ec,a\ia cacactccistidl ' - 4

0 ace ct;dCccinile r,
-2, r,
2, a>tkl
2 i nu cste d\diicina a ccoatici ca.-actccbticc, dopa (23), >e ia y
f)eo;nec<''
lnlm:uiml \u ecuatie, se obtine A

)'
o---
j) Ecuatia camctcnstica este
~ e'"(.4
54x - 69.
C,c- ' ' + C,e".

cos x + B sin x).
= J, astfcl di solutia gcneralf1 a ecua1K'i este

+
C~e:!.r + ~:~.r(Lo~ x + 3 sin x).
1
' ' + '' + 2 ~ 0 >i ace ciidCccinilc 'u ~ - I"' i. Solo\ia
1 :;;i B
C e- 2 "
gucecal~
a ecua\iei omogene estc y 0

C,e-' e<>S X T C,e- sin X, l)eOOfCCC j(x)
j,(x) + j,(x), CU j,(x) xc- ,;j,(x)
e- cu>X, sc ia _i(x)
y,(x) + .f,(x), cu y(x)
(Ax+ B)c- + xe-(C cos x + D sin x).
Se oUtine A = t, R = 0, C = 0, D = l/2. Prin urmare, solutia gencraH'I. a ecun1it>i neomogene este
r = 3 llll este solutie

= c3r(Ax2-+- llx
C).
llt"nmogen~
/T
..
~ ,- lc, "''-' + c, sin x + x-+- ~nin x)
generalii e ecuatiei. ucomogl'nC este y
c-t (C 1 cos x
C 2 sin x
+ ..t
cos x).
9. Srt sc intcgrczc unn5..toarelc ecuatii de tip Euler:
+ xy' + 7y ~ 0; b) x y"- 2xy' + 2y = x;

(3x + 2) _v" + 7(3x + 2)y' = -63x + 18;
x y'" + 3x y" + xy'- y = x, y(l) = y'(J) = y"(J)
2
a) 3x2y"
c)
tl)
caul{t solu1ia partia ecuatiei ne(mJogene
e) x 2 y"
0;
4.t)'
2y = cos x.
J.Y -
Ht::uh:nre. a.) Su\Jstitutia 1 xI =- e 1 ::;i rclatiile (27) (.onduc Ia ecuatia
. ca J'o = C~e~"' + C2e.

= x~e-". Sc cauta.
u~x
+ b2, J'a(x) "'"

in final solutici
C(>~
k) Ecuatia caracteristici'l. r 2 - 2r + 2 = 0, cu rihUicinile r 1. 2 = l i, implit:-1 y" = C e"

x +
C,e sin x. [)eoacece r
li cste cMacinii simpla pentcn ecna\ia cacactecis<w{;, dopa (24), se in
xe'[(A x + B) cos x -1- (Cx -1- JJ)sin x]. Se ob\ine A
1, B
C
D
0. I 'cin ocmacc, sdlu\ in
y~
--l--1.
2
ecu.c1.tia
caracteri~ticd. 3r
2 -
2r --1- 7 =--"'
I
0 cu dldiicirule r 1 .-., = J
este
(~?Ji
C x 1 I 3 cos 1
,/211
-J-
-In I xI
)+
2jr
+ 7y =
0, ca.re are
Prin urmare, solutia g:en{ralA
C2 x 1 I 3 sin
(Jlo
3
In I x 1
1
rd;qiilc (27), astfel d. obtinem
3) + 2y = e . Ecuatia ouwg:t>n&
21
ueoata:;;atii acestci ccuatii arc solulia gcnerala y 0 = C 1et + C 2 e iar solulia par1.iculari'i a.
mogene e>te y
-tc 1 lleci, solu(ia genccala a ecua\ici ncomogcne este y
C,cc + C,e'c - te'
\J) Folosin1 sub>-titutia. (26)
~~
Y-
C x + C11 x:l - x In i _. 1.
1
c) :Eaccm schimbacea de vaciabilii
'a """,.4
i,
= 0, r;,.
dupa
(2n:
$i deci
(xJ
a ecuatici ueomogene
"s ""' 2,
+X CO.'>
rezulta
I 3x
se -, ..
astfd d\.
x), j 2 (x) =
I Jx
+2
~ ec.
Deoacece dx
+ 2 I.Y' ~ 3y. (3x + 2)'y" ~ J'(y - y).

+ l2Y - -21 e 1 + 60. Solutia
capi'itol forma 9 }
Prin urm-are, ecu01.tia
'
3'
t"C11ati1~i
Solutia particularll a ecuatiei neomogene este
317
~ ~3 e' dt ~ ~3 !3x + 2: dr.

0
ecuatiei om ogene este )'
y""" -e'
c' + 5t ~ c, + c,(Jx + 21-'1' -
(3x
"~
+ 5t.
Dcci
+ 2) + 51n 1 3x + 2 J.
d) Substitufia (26) conduce la ecuafia.

y
11
= C 1 et
Y - y ""' et.
+ e-tf2 ( Cs cos ,J2J t + C3 sin .J"'[
t).
Solufia generalii a ecuafiei omogene
Solutia particulara se determinii sub forma j
- te /3. Prin urmare, solutia. gcneralii este
y(x)
cl.x
.j3 I X I) + 31 X
+ Ca"'-1''2 cos (.j3
-2- ln I X I) + C3x-II2. sin f-2-ln
Din conditiile initiale deduccm
cl
= -
1
3.
= 31
c2
~l
c3 = -9-.
.j3
In
I X f.
astfcl ca solllfia CCrllta
e) Cu scbimbarca de variabila (26), ecuafia omogen~i ata~ata ccuafiei considerate are

0 ;;i are solufia generalil y 0 = C1e- 2t + C2e-t = C1x-2 + C2x-l. Pentru de1:enllh"'"
unei solutii particularc a ecua}'ici neomogene initiate sc aplidi metoda variatiei constanteJor. Se
-solutia particularii de forma y = K 1(x)x-2 + K 2{x)x-l. Sc obtine sistemul K~x-2 + K;x-t c;o
2K' -a
K' -:a_ cosz
lx
2x - ---:;:;--- deci K 1 = -xsinx ,.- cosx, /( 2 = sinx ~i y = -x-:llcosx.
Y+ Jj.> + 2y =
-solutia generala a ecuatiei inifiaJe este y = C1x- 2
+ C2x-l
- z-2 cos x.
10. Sa se cercetcze dependenta \iniara a urmatoarelor sisteme de func(ii:

b) Yt = e, Y2 = e2x, Y:~ = e3x;
c) y 1 ~ x, y 2 ~ x + 1, y 3 = x + 2; d) y 1 ~ x 2 , y 2 = -2x 2
a) Yt = x, Y2 = x:!, Ya = x3;
11. sa se fonneze ccuatia diferential5. liniara omogen5. ~i sa se sene

jl"eneraHi, dadi se cunoa~te sistemul fundamental de solutii:
a) y 1 = sin x, y 2 = cos x; b) y 1 ~ e', y 2 ~ xc; c) y 1 ~ x, y 2 ~ x 2 , y,
d) y 1 = 1, _v 2 = c- 2 x cos x, y 3 = e-zx sin x.
12. Srt se intcgrczc ccuatiile difcrcntiale urm5.toare, cunoscind cite o .

particulara :
a) ( I - x 2 )y"- Zxy'
Zy ~ 0, y 1 = x;
+ (x- 2)y'- y ~ 0,
l)y"- (4x + l)y' + (4x
x')y" + (x'- 2)y' + 2(1 -
b) x(x- l)y"
c) (2x-
d) (2x-
2 -
y1
x-'(x- 1) 2
2.x + 2)y = 0, y 1
x)y ~ 0, y 1 ~ x 2
c;
13. S~i se intcgrczc ccuatiile diferentiale ncolnogcne, cunoscind

'ularc indicate:
a) (2x 2
3x)y"- (6
6x)y'
6y ~ 6, y 1 ~ I, y 2 ~ x
2;
b) (x-
+
l)y"- xy' + y
3, y 1
= 2x
+ 3, y
3x
+ 3.
14. Folosind metoda varia!iei constantelor, sii se integrczc ecuatiile diferenttiaL!e

1iniare:
a) (x- l)y"- y'
==
(x- 1) 2 ;
b) xy"'
318
+ y" =
+ x;
c) x 2y"
+ xy' =
15. Sa se integreze ccuajiile difcrcntiale cu coeficien\i constan\i:

a) y"- 5y' + 6y = 0; b) y"'- 2y"- y' + 2y = 0: c) y"- 9y = Oi
d) y"- y' = 0; e) y"- Sy'
f)
ceru ta este
y"
+ 3y' + Zy =
+ 4y =
0, y(O) = 5, y'(O)
= 8;
0, y(O) =I, y'(O) = - I .
16. Sa ;e intcgreze ccua\iile difercnjiale:

a) y" - 4y' + 4y = 0; b) y'"- 6y" + 12y'- 8y = 0;
c) y'"- 3ay" + 3a 2y'- a3 y = 0; d) y< 5>- 4y'" = 0;
e) y"'- y"- y' + y = 0; f) y'"- Sy" +Sy' -4y~cO, y(O)= y'(O)= y"(O) = 0.
17. Sa so intcgrczc ccuajiile difcrcnjialc:
are forma
determinarea
ROn<eJO<. Se cautlL
+ x;x-1 = 0,
a)y"+y=O.
y(~)= 1, y:l~l=O; b) y<'>+Sy"+4y=0;
c) y" + y' + y = 0: d) y'"- Sy" + 17y' - 13y = 0: c) y<'> + 2y" + y
= o;
f) y<'' -_11y< 4>+SOy"'- 94y" +)3y' +.J69y = 0; g) y< >+ 4y = 0;

hl y<'> + S'y" + 16y = o: il _,<> + c:,y<-> + qy-, + ... + c:.v = o.
18. Aplicind metoda Yariatici constantelor, sa se integreze ecuajiile diferenjiale;
a) y"- y = -
1- ;
b).>"+ y =-.-:c) y"+y=ctg x; d) y"-y= thx;

SlllX
COSX
e) y" - 2y' + y = ..'.. c"; f) y" + 2y' + y = x- 1 e- ; g) y"' + y' = tg x sec x;
h) y" - 6y' + 9y =
(9x 2 + 6x + 2) c3 " ;
~i) y"- 3y' + 2y = c(l + c )-r.

2
19. Sa se integrczc ccuajiilc diferentiale :

3
4
a) 3y"- 2y'- y = x'; b) y'" - y = x- 1 ; c) y1 J - 2y"' + y" = x ;
3
7
d) y< 4J - y = x3 + x, y(O) = y'(O) = y"(O) = y"'(O) = 0; e) y< >- y< >= 12x L
2
f) y" + y = xe-; g) y"- 4y = x 2e2' ; h) y"- Sy' + 6y = (x + l)c" + xe;
2
i) y" + 2y' = xe-" + 2x - 1 ; j) y" - 3y' + 2y = x e';
k) yl 5 >+ yi3> = x'e": I) y" + 2y'- 3y = zxe- + (x + l)e':
m) y<'>- 2y<'> + y" = e; n) y'" + y" = x' + 1 + 3xe';
o) y"' + y" + y' + y = xex.
20. Sa sc intcgrezc ecuajiile difercntiale:
2
a) y" + y ~~cos x; b) y" + y'- 2y = 8 sin 2x; c) y"- 4y = e " sin 2x;
d) y" + y'- Zy = (-3x2 - 23x + 12) cos 3x + (!lx 2 - Sx- 5) sin 3x;
e) y"- ~_y = e'[(4- 4x) cos x- (6x + 2) sin x]; f) y"- y = e' x sin x;
3
g) y" - 2)' + 2y = e(2 cos x - 4x sin x) ; h) ;< 4> + y< >= cos 4x.
diferentiale
21
a)
c)
e)
. Sc1 sc intcgreze ecuajiile diferenjiale :

3
y" - 4y' + 4y = sin x cos 2x; b) y'" - 4y' = cos x;
y< 4> - 3y" - 4y = x 2 + 1 + e3 ' + 4 cos x; d) y" + y = 2x cos x cos 2x 1
y"-2y'+y=sinx+shx; f) y"-2y'+5y=e'(xcos2x-x'sin2x) .
319
22. Sa se integreze ecuatiile diferentiale:

a) x 2y" +X)<'- y = 0; b) 12x3y'"- 25x 2y"
28xy'- 6y = 0;
2
2
c) x y"- 1xy'
6) = x: d) (x
1) ; " -- 3(x
l)y'
4y = (x
1) 3 ;
2
c) (x
l)'y"
3(x
1) y'
(x
i)y = 6ln (x
I):
f) x 2y'"
5xy"
4)' =In x: g) x 2y"- xy'
y = 2x, y(l) = O, y'(!)
+
+ +
+
+
+ +
+
+
+
1. Apliclnd
'diferentiale :
a)
,y,(O) = - .
23. Aplic!nd metoda scriilot de puteri, sft sc determine solu\ia pentru

din ccuatiile difercntialc :
a) xy" + y = 0, y(O) = 0, y'(O) = I: h))"+ xy = 0, y(O) = I, y'(O) =OJ
c) y
+ -2
+y
~ 0,
y(O)
I, y'(O) = 0; d) y"
+-l y' + y
y; = y,.
0,
y(O) = I, y'(O) ~ 0.
12.4. Sisteme de ccuatii difercntialc.

Sistcmc simetricc
0 solutic a. sistemului normal de ecuatii diferentia}e de ordinul intii
Y~
/1(x, Yt Y:! ... , )n)
l, 2, ... , n,
<Cu j 1 functii coutinne pe I x D, DC RN, este reprezentata de ll functii ordona.te Y = (yt(x), y 2 (x), . ,
.. , y,.(x)), derivabile pe I, care transforma. ccuatiile ( l) in identitAti, pentru orice x E I.
Problema lui Cauchy pentru sistemul { l) inseamn:i dctcrminarea acelei solutii a sistemului, care
verificft r;onditiile initiale
y;(.r 0)
I )' 1
= y~.
x 0 E /,
(2)
I, 2, ... , n.
DacA funqiile j 1 (x, y 1, y~,

., Yn) sint continue in para.lclipipedul inc his ]
yf! :::<;; .b 1, i = 1, 2,
. , n, ~i satisfac conditia Lipschitz
:I x - x 0 I
~a,
--
ll,(x,
/,(x, Y, . ... , .Y.II .;; L
y, ... , y,) -
" I Y1
2:
Y1 I.
i ~" I, 2, ... , "
care prio integraie1
(J)
j=l
pcntru (x, y 1,
Yn)
... ,
~i
(x. j
-definita pentru 1 x - x0 I ~ h
manta de ordinul
1,
.. j,)E], at unci exista o solutie unidi a problemei (l) {li (2),

'
b,
... , ~), A = max sup [/,(x, y 1 , , Yn) 1. Aproximin a,
A
J
A.
din ultimo,ledot>l-~1111
.:a
c,.
p a solutiei estc
y? 1(x) =
Y? + (x f
)x.
(t, yiP- 11 (1), ... , y;/'-l)(t))dt, i
I, 2, ... ,
H,
l, 2, . . .
(4)
Spunem ci't am int<-grat sbtemul de ecuatii difeJ:eutialc (1) scris sub forma sinH:tri,a
(l)
. :r").
dac.\ am dctcrminat n = l intcgra.Jc prime iudepemlcn1c ale sale.

Int<'grarea sistemelor de ecuatii diferentiale se face cu metoda aproximatiilor succesi'le, metoda
elimin.'lrii, metoOa. combina~iilor integrabilc etc.
Vom olJtinc o combinatic jgtevrqbili'l. daca vom g<lsi n functii fl-;(x 1 , x 2 , . , x.). i = I, 2, .. , n,
-astfel ca.
u
~
i~
fl-,X 1
1
0, iar
Z:
f.LJ dx 1 este diferentiu.la totu.l.'l a funqiei G(x 1 , x 2 ,
j=1
'{)integra Ia prima este G(x 1 , x2 ,
, x~)-
At unci
c)
arata cA. o
douA,
grale prime
sistemnlui.
.,
x~)
=C.
320
21 - Probteme.J

I. Aplicind metoda eliminarii. sa se integreze nrmatoarele sisteme de
I.
pentru fiecare
""' I, y'(O) ~ 0 I
+y =
CClld\ll
diferentiale :
a) y; = Yz y; = y,; b) y;- Yz + y,. y;
. y (0) = -l. ) 2 (0) = 1, y 3 (0) = 0.
~i
Rezolvare. a) Derivind prima ecuatie

tinind seama de-a doua ecuatie, obtinem ecua.tia. liaiarli.
ordinul doi
y -0. Solutia generala a aceoteia eote y 1 = C,e- + C,e.' Deoorece
= y;,
y; -
rczuWI. y 2 = - C 1e-z
y,
+ C 2ez.
~j
y~'
Y~
b) Dcrivind ultima ecuatie

tinind sea.ma de primele doua., obtinem
=
+ y; = Yt + y +
+ 2y,. Deci y;' - 2y = y, + y 2 = y; ;;' - y; - 2y3 = 0. Solutia gcneca!a a aceotei ecuatii este
3
y, = c,c + c,e. Sciidem
apoi ultimcle doua ecualii ,; jinem oeama de <ezultatul
precedent 1
2
obtinem y; + y = 3C e 2.:r:.- Soluti.a generala a acestei ccuatii este y 2 = C3 e-"' + C2 e "'. Din ultima. eeu2
2
atie a oistemului
deducem
y, = .. c,.- + c,e- c,.-. iar condiliile inijiale c, = 0, c, = 0
0,
~i
1. Solutia cl,utata este deci y 1 = -e-", Ya = e-"', Ys
I I)
a) ~
x1
x2
= __rl_..e-x1 + x2
0.
integrabile, sa sc integreze urm3.toareie
2. Aplic\nd metoda combina\iilor

sistcmc de ecuatii diferentiale
\
dx2
b)
dx,
+ y, + y,, y; = y, - ) + y,, y; = ) 1 + Yz - )3 i
d) y; + y = 2xy y; + y, = -2xy
e) y; = y~ + 3y,yi. y; = 2y~.
c) y; = -y,
care
(2)
~a,
1 ;
y; = 2.)b
dxJ
dt''!
Rezolvare. a) Lutnd primele doul'i rapoarte, obtinmp ecun:tia cu variabile separate - - = -x,- ,
care prin integrare da
~=
C 1 . Scriind apoi sistemul astfel :
x,
~ =
(J)
,,,,II,
prol>lemii ( l) ,; (2).
' Yn)
1.
2,
Apro:xi-
dx2 = __d_x_,''--
Xt
'
din ultimele dona rapoarte obtinem dx = d(x1

3
= C
+ Xz
+ x 2 ) ~i deci o a doua integraUi. prima este x3 -
1
-
~~ -
Deci solutia genera1<l a sistemului este
(4)
b) Sistcmul dat poate fi scris sub forma

0
(5)
De aici
sint
metoda
l, 2, ... , n,
x~)-
X1
rezult~
+ x 2 + x3) = 0 ~i x 1 dx 1 + x 2 dx2 + x3 dx3 = 0, ~i deci doua. integrale prime

:;;i xi + X~ + x; = Gil: Acestea dau solutia gcncraUl..
3
Aduna.m ecuatiile mcmbru cu mcmbnl ~i obtinem (y1 + Y2 + y 3 )' = Yt + Yz + Ys ceea ce
ca. o integrn.la. prima estc e-"'(y1 + y 2 + y 3 ) = C 1 Daca sciidem prima ecuatie din celelalte
cii d(x
+ Xz -t- x
= Cl
c)
arati\
doua, obtinem {y - y )'
1
2
grale prime e'"(y,
- y )
1
Atunci
=
=
~i
-2(y - y )
(y3 - y 1)' = -2{y3 - Jl). de unde Tezulta. alte douli. inte1
2
C , e2 '(y - y 1 ) = C,. Cele trei integrale prime dau
genera!Jl
2
oolu~ia
sistemului.
321
21 - Probleme. de matema.Ucl superioue - od. 2M
d) fnmuljim prima ecuatie cu y 1 , a doua cu y 2 :;;i adunAm rezuJtatele:
YlYt,
+ Yz.Yz = -
2
(Ytz + Y2l
sau - t d( Yt2
ecua~ie
Sli fnmuljim prima
+ Yz)2
(Ytz
+ Yz)2 d x
Y~
2:!... -
x 11
y,
IYt2 + Yz)e
2. 2z
=
ct
cu y 2 , a dona cu -y1 !}i adunam rezultatele:
san YadYt - .hdYa

ti deci arctg
sau
+ Yi
2 x dx
C2
e) Scriem sistemul sub forma simetricl
~-'--=
Y!
dyll
+ 3yJ.Y~
2y!
=~J
2yiJ.'3
"
Din primele dona rapoarte obtinem o ecuaP,e omogenA
(.!!..)'
+ ~ 2:!..:
Ya
Yz
~ _!_
dy,
dyll
ao;tfel cA. schimbarea de funcjie u = 1::!._ ,conduce Ia integrala prima y~y2 1 (yf
y,
+ y~)- 1 =
C 1 Apoi, din
oltimele douA. rapoarte obiinem ~
= dys san ~ = c2.

Ya
Ya
Ys
Cele dou3 integrale prime dau solujia genera1.1\. a sistemului.
dyll
c)
3. Sa se determine primele douii aproxima(ii pentru solutia sistemului

= x
+ y y,,
1
= x' - ;l cu condijiile inijiale) 1(0)
dy,
dx
R~ulvat'e, Deoarece
nem succe..<riv :
YiOJ
_,.~u(x)
l, y~OJ
y 1 , y 2) = x
+ Yt.Yt
~i / 2{x, y 1 , y 2 ) = x'! - Yi dupA. fonnula {of) ohti-
+ ~:
g)
i)
! 0) dl ~ !
xfl
+ -,
yj"(x) ~ 0
lt'-( + t~ r1
1
dt = -x -
(Z
+\
!-
y~2)(xJ
e)
I, y,(O) = 0.
0;
+ ~: (t +
f 1 (x,
dy, =
dx
.o
(1 1 -
.xa
!) dl ~ -
x4
x 11
2i
36
- x;
k)
3.
-+-
:a .
Zx;,,
a)
Zxy 1, definit pc domeniul -1 ~ x ~ 1, -1 ~ y 1 ~ 1, -1 ~ y 2 ~ 1, cu

condi(iile inijiale y 1 (0) = I, y 2 (0) = 2.
c)
4. Aplicind metoda aproxima}iilor succesive, sa se integreze sisterriul : '
dya =
dx
Rezolvare. Deoarecej1 (x, }'1 , y 2 ) = 2xy2 :?i/2 (x, y 1 , y 2 ) = 2xy1 satisfac condiliile (3) ~i Jf1 (x, y 1 , )'2 )1 =
) ~ 2, )j2 (x, y 1 , y 2 )1 = )2xy1 J :e;; 2, rezu1ta ca. exista o solulie unit1 a c;istemului definitti
)lxy2
pentru I xI
~ __!_.
rl.YII
= YJ-
'"' = b +
Aproximatiile solutiei sfnt:
yj>
YiOl
= ,f,
(l) -
Y1
y~O) =
1+
2;
~: 2t2dt =
+ 2x2,
y~U = 2
322
+ ('
Jo 2t dJ =
s. Sa
2
+ x2;
y\" = I +
1 + 2xa
y~21 ~ 2 + ~6 2)( I +
I
21
31
21') dl = 2 + '
'
+ _::__
21 .. :
1+2x1 +-x'+-'
1
+ (x
2t ( 1 + 2ta + - 21
)
:Y! 3 > = 2
y~U
I
21(2 + I') dl = I + 2,.S + -21
x',
+ _21
t')
+ -'
+
31
xt
Se obline solutia
+ _1 .. +
1
= 2 1 + -1
x4 +
-
2!
2!
+ xll + }:_
x + -31- x' ;
2!
y~4)
-xs,
4I
+ zl + _,_..
+
21
= 2
2
- ' + _ z8;
31
4I
1
'1
(1
-'+-xt2++2
- ' + - 1 ' + - xIt o +
4!
61
II
31
51
y,
1
dt
41
x 8 + . . .)+1
- x
II
+ -I
x'
31
1 xto + ... ,
+ __,....
51

= C1 . Apoi. din
sa
5.
a)
dy,
se intcgrcze urmatoarele sisteme simetrice :

dx,
b) dx, =~=
dx 11
dx
dx 2
dx 1
c)
X~
%~
dx
2x 1x2
X~
+ ,J X3 -
g)
=
Xt -
+1
1
m)
dxll
_.::::::;__
dx,
X
dxt
+ ,J3x3
~=
Xa,
dx
Xs -
dx
_-x2(x~ + x~) -
:t
dx
~X~
+ z; + X~
dx 3
xn
xl(x;- x!)
k) ~
dx1
2
1
_::...!!.--=- ~. h) -XtX~ = -x:xa = _Xs(X~
+
dx 2
f)
dx 3
2
dx 2 =
Xz
dx .,
----'-- -
i)
dx 3
2x 1x 3
~--=-:
dx,
c)
x 3(.x 1 - x 2 )
Xz(Xa- xl)
xl(xz- %3)
X~
+ 2x 2
.~ 1
x~(x! + x:)
I)
dx,
-
dx 2
-
dx
---"--
2X1X3
'
= ~:
xa
n)
~= ~=
x2
x 2x3
_:::dx::.'!.-.-x: -
6. Sa se integreze sistemele :
a)~= 1 - 1 dy, = -1- ; b) (y 2-y,) 2dy,=y 2dx. (y,-y,)'dy,=y, ,J,;
d~
y2
dy
--;;:;-=- y, + y,.
c)
y1 -x
dx
dv2
~x
=- 2 y,.
dyl
7. Sa se afle primcle douaaproximatii pentru solutia sistemului
-=Y +Yo>
dx
01
<ly, =
y,- y,. luind drept aproximatii de ordinul zero functiile y\ =
yidx01 -~
+ ax
2
0i conditiile initiale y 1 (0) = a, y (0) = b.
8. Sa seintegreze prinmetoda eliminiirii (se vor elimina x 0iy) sistemul
dz
bx,
~=
~
=
dt
=-=-
'Jz- 6y
323
12.5. Sisteme de ecuafii diferentiale liniare

1. Sisteae de ecnatii difel'enfiale liniare cu coeficienti variabili. Un astfei de sistem are
dy,olx
"
~a (x)y +Jt(.~).
L_; 11 1
i= 1, 2, ... , n, sau Y'=A(x)Y+F(x),
l-1
undo a 11 (x) ~j1 (x) sfnt functii continue cunoscute, iar Y -~ (y1 , y 2 , , y,)t, F(x) = {f (x), j (x), ... ,
1
2
1
/ 111 (x))
;;i A(x) = {a 11 (x)). Daci1 j 1(x) = 0, i = 1, 2, ... , n, sau F(x) = 0, sistemul (1) devine
n
~ a,J(x)y1,
i = 1, 2, ... , n, sau Y' =A (x) Y,
j=l
fi se
num~te
sistemul omogen asociat sistemului (I).
Solutia genera1a a sistcmului omogcn (2) este
nnde C,, i = 1, 2, , .. , fl, sint constantc arbitrare, iar Y 1 = (Yn y 12 , , y 1,.)t, i = 1, 2, ... , n
reprezinta un sistcm fundamental de solutii al sistemului [adicii un sistem den vectori solutie pentru (2),
liniar independent]. Pentru ca n vectori solu~ie Y 1 = (y,1 , )'; 2, , y 111 )t, i = I, 2, ... , n, sA. repre~inte n solutii liniar independfmte este necesar ~i suficient ca determinantullui Wronski W(Y 1, Y! .
. . , Y.,) = det(y11 ) sA. fie diferit de zero eel putin intrun punct din I, intervalul de continuitate a!
functiilor a,1(x).
Solutia. genera.IA. a sistem11lui neomogen ( 1) cste
Y =yo+ Y,
(i)
u.ade ~ este solutia general!\ a sistemului omogen asociat, data de (3), iar
este o solutie pacticulan\
sistemului neomogen ( 1).

Daca se cunoa~te sistemul fundamental de solutii Yv Y 2 , , Y.,, atunci solutia particularil. Y
ae poate determina cu ajutorul metodci 'lariatici constantclor. Se cauta solutia particulara de lonna
(5)
unde funcfiile Kt(x), = 1, 2, ... , n, sc detcnniu.l din sistemul
"
~ Kj(x)y, 1 ~ j,(x), i ~ I, 2,
n.
(6)
i=l
Dacl. se cunoa~te un sistem fundamental de solutii, Y 1 , Y 2 ,

11 , atunci sistemul de ecuafti
di:ferentiale (liniare ~i omogenc) care admite accst s~;tem fundamental de solutii este
Y~ Y~1 Y;-2 .y;~

Yt Yu Yu Ytn
= 0, k
I, 2, ...
fl.
12. Sisteme de ecuafii diferentiale liniare cu coeficienfi constanfi. Sint sisteme de forma (1)
pentcu care af!(x) =canst. Pentru astf{'t de sisteme se poate delermina un sistem fundamental de solufii,
d.utfnd solutii ale sistemului omogen de ecuatii (2), de forina
(8)
324
mental
tnlocnind fn sistemul (2); se obtiu.e

n
~ {4'0
(~
r81J)A 1 = 0.
i-1
Din conditla ca sistemul de ecuatii algebrice (9)
~ admitA solutii nebalV'le rezulta ecuatia caracteristiQ

(101
n) Dacd. ecua.tia caracteris'ticli. are cele n rAdllcini reale !;ii distincte, lor le corespund vectorii
proprii A', i = l, 2, ... , n, respectiv n solutli de forma {9), ce constituie un sistem fundamental
de !WOlu'f,ji. Solutia general<\ {J) se scrie imedia.t.
b) Dacli. ecuatia caracteristicii are, de pildii, rlldAcina r 1 multiplii de ordinul k, atunci partea din
.110lutia ge':le::-aU corespunzAtoare ei are, in general. forma.
c) Cazul r~dScinilor complexe se trate-.azii similar.

... , n
solufie pcntru {2),
., n, s~ repreW(Y1,
Y,, ..
continuitate al
1. 0 >ubstanta A se descompnne in altc dour, snbstantc Ji ~i C. Viteza de forrr1arc a fiec~reia din acestea este proportionaHi cu c2.ntitatca de substanta nedescompusrt. sa se detenn~ne variatia cantitatilor ce sc rorn1caza. y 1 ~i )' 2 , in functie
de timpul x. La momcntul initial x = 0 cantitatca de snbstanta este a. Cantitatile
de substant'\ B ~j C formate dupa trrcerca unci ore s1nt a/S ~i 3aj8.
Re:tolvare. La momentul x cantitaten de substantA A este a - y 1
(i)
particular5.
Y!
\'itP?.ele de formare ale substan1elor B ~i C vor fi
jartlcullara de forma
(5)
1Yz
" y 1
C 1 . Dcoarece .Yz (OJ ""' }' 1 (0) = 0
. rc 1e d ou~ ecuatu
.. ob tmem
.
)m
- = -k2 ;;t. d ec1. }'2 = -=1
dyl
kt
"
6 1
1 1
retulta c1i. C = 0
dPci y., = ..!!.!_ y 1 lnlocuind pe y 2 in prima ecuatie, obtinem " + (h 1
k )y -
~i
= kla.
(6)
lnt('~rJnd
n.ceastfL
[Jiu conditia initiall'i.
j'
f'Cuatie
difcren1ia}A, Jiniara,
~- [1k
(0) = 0 rezulUl C 2 = -k 1a(k 1
)'t(:r) ...
lrnpuninfl
+ kz
1
obtinem .:>"J(X)
e-(k,-+lr.J:r], ''ll)
y~(l)
~,
8
C,e-(
"1 "1
+ ):1'.
k2 )- :;;i <kci
= ~ [1k1
cond!1;iile y 1 ( 1) = a
k 1a
=-- +
kl + k,
+ h2.
dcducem k1 =
c-(l.:,+ki)J].
_!_ Jn 2
~
~i
k2
=~In 2.
All;IRdar,
,;..olutia proLler.wi este
de forma ( 1)
ldanett!al de solupi,
(8)
2. Srt se constrniat:c3. sistemul de ('Ctm!ii diferentiale cc admitr ca sislern funda

1
1
mental de solntii Y,=(
1/2
-1
)e-<, Y,=( )e-7.

325
3
--e-ns o:ft 0, rezuWi ca sistemul de solufii este liniar inde. 2
.
pendent pe R. Oupa ecuatiile (7) sistemul de ecuatii difierentiale este
Rezolvare. Deoarece W(Y 1 , Y 2 )
y,
-ie-""
-7e-7"'
y,
e-tz
e-7r
y,
_!_e-u
=
-e-1z
2
-y~
sau
y;
0,
-5yl
+ 2y2,
7c- 1 >e
y,
-2e-""
y,
t:~:
e-7s
,.
-'
_!__c--z
-e-u
y,
~o
2
= Yt -
6y2.
3. Se considera sistemul de ecua\ii diferenjiale y~ = -9y 1 - 12y 2

Sy 1 + 6y, + 3y3 , y; = y, + 4y 2 + y,. S:t sc aratc ca solujiilc
Sy 3 ,
yI
fonneaza un sistem fundamental pe R.
sa
se scrie solutia g{'nCral:i a sistemului.
Rezolvare. Se verifica. Ul;>Ot cA Y 1 , Y 2 .;;i Y 3 sint solutii ale sistemului de ecuatii. Dt'oarece
W(Y 1 , Y 2 , Y8 ) = -4e-!z oF 0, Vx E R, cele trei solutii fonneaza sistemul fundamental de solu~U.
Sistemnl de ecuatii fiind omogen, rezult.l c<1 solutia sa genera1.1 este datA de formula (J}, dcci
y1
2C1 e 2
jl
(2x
l)C2 e- 2" ' -
}'s = -2C1e 2"'
C~e-:u,
+ (2.x +
y2
-C 1 e 2 "
l)C2 e;- 2 "'
2xC2 e-
+ C e--,
11
C11e-1 ".
4. Sa se integreze sistemul de ecuatii difercntialc y;

-2y, + x 2 ln x.
= - y, + I.
x'y; =
Rezolvare. AplicAm metoda eliminarii. Deriv&m prima ecua.tie ~i obtinem y~- -y;'. fnlocui.nd
fn cea de-a doua. ecua.tie, obtinem ecuafia de tip Euler x 2y~' - 2y1 = -x1 ln Jf. Rezolvind aC'eastA
ecua~ie,
obtiuem y 1
I + C 1 x- - 2C2 x
C1 x-l
+ (C 2 - ~
+ !__ ln 2x +
3
x + ~ In x) ..,.~_
Ina
Din prima ecuatie
re~ult-1
Ya =
1-y~-
..::._In x - _:_ 9
9
5. Sa se determine solujia generala a sistemului :
a)y;
b) y;
c) y;
d) y;
=
=
3y,-y,+y,.y;=-y1 +5y,-y,.y;
y,-- y, + 3y,;
y, + y,. y~ = y, + Y1 y; = y, + y,:
- y, + y 2 , y~ = - y, + 4y,. y; = y 1 - 4y3 i
~ly,- y, -- 2y,.
-2y, + 2y, + 2y,. y; = -toy,+ 6y, + 8y,. y;
Rezolvau. a) Ecuatia ca.ractcristica a sistcmului cste

;_,
-1
1
1
-1
5-r
-1
- 1
3- t'
0 cu r 1
2, r 2
3, "a ~ ~-
Pentru r 1 = 2 sistemul algebric (9) are forma A 1 - A 2

A 8 = U,
--A 1 -t- JA 1 - A 11 = 0,
A 1 - .4 8
A 8 = 0 ~i are solu}ia. A 1 = 1, A 3 = 0, A 3 = -l. Deci o solu~i~ a !.l:>temului coosiderat
este Y 1
L}'326
Pentm '
~ 3 sistemul algeb<ic (9) devine -A,+ A,- 0,
ace ,oln\ia A 1 =A,=

Penton
c
0
~6
A,~
,;,tenml
~i
~ l\}.
1; deci Y,
algeu<ic
-A 1
(9)
"''
-3A 1
~ A,~ A,~
A,+
+ 2A,- A,= 0,
A,~ 0,
A,- A,=
-A
-~}"
A,=
0,
- A,- 3A, = 0
ace solutia A 1
1,
-2,
I. Deci Y, = (
Deoacece cele
1
tcei ci'ulacini sint dis,.,,ctc, nwlta ca ccle hei snlu\ii focmeazll sistem fundamental
solu\ia gcne<a!A
2
2
, sistcmnlui "''' Y
C Y i- C,Y,
C,Y, .au y 1
C 1e
C,e.
C,e'' y, = C e''- 2G,e'",
1 1
y,-= -C 1 c 2 .t + C 2 e 3 "'
C 3ces.
h) 1n acrst ca.z ecua.tia cara.cteristicll. este
~i
:\=
_,
_,
0, de unde r 1
2, r 2
'1' 3
- 1.
A,~
A,~
Pentm r "o 2 sistemul algcbcic (3) este 2A 1 - A,0, -A 1 + 2A,0, -A - A,+

+ 2A, oc1 0 si ace soln\ia A o
I. Pentm cMll.cina dublll r, = - I sistemul (3) se ceduce
1
Ia o singuca ecuatie distincta A +A,+
0
sistemul de solujii a! sistemului de ecua\ii alge-
A,~ A,~
A,~ ~i
1
sistemului.
Ikoarece
bcice (3) "''' fonnat din snln\hk .4 1
~ I, A,~
-1, 'A,= 0
~i
A1
~ I, A,~ 0,
A,= -I. Avem
deci ~nlutiile 1iniar intkpendt'nte
dcci
Solntia gcncralli
c~te
C 1 c 2 "'
'+
+ C3 e-"',
C2 e-__ ,.
y 2 = C 1e
1
:t:-
C2e-"', }'
c) Ecua1ia ca.ractM"istica este
' Yt'
_,' _, \ ~ 0,
0
-1-r
fnlocuind
Pentn1
r
1
A,-
1,
A,=
~0
i,
0
ob\inem
A,-
I,
lgeucic (3) ace forma 2.4

1
-A 1
sistcmul
a~tfd
+A,~ 0,
+A,=
~G).
2A,
0, -A,+ i-4 1
r~d~cina
Penton
+ iA, =
0, A 1 -
A,-: 0.
1, B,
adic~
.4' 8 = U,
considcra t
''
<A,~ 0 ~i
~ ' ~ -3
~"
I, A
+ C 2 e- :r + C 3xe_
3
,.,
ca.ra.cteristicil e.'i\e
d) cuatia
2
-2-.
_,
6
-10
-I
2
8
-2
'\
0, cu r 1
327
0, r 2
deci
sistemul
numai o solutic indopen-
-2, B,
+ JA 1
1n acest fel solu~ii.le sint
Soht1ia general:\. a. f;istemului de ecuatii este y 1 = 1C1

y = -1C - C:;,e-li"- 2C3xe-:F. Ya = C 1 + C3xe-sz.
1
dubla
A,~ 0 ~i ace
dentli. Yo acest caz, cAuH\m penhu sistcmul dat solutii de forma (11),
Dad le lnlocuim in sistemul <lat, ob\inem va1orile B 1
~ 0,
+ i,
'I';~
1 - i.
1,_ B
-I,
Pentru ' - 0 objinem solujia Y 1
=ex
(-
-co" -
Pentcu '- I i, objinem
sin')
-2~osx
ie"'
(coox -
x)
sin
-2sinx
-Sill X
.
1
COS X
,,
,,
Solutia generalA a sistemului de ec~mtii estc YJ = C1 + C2 e"'( -cos x - :-;.i:1 x)

Y.a = -Cl - 2C2 ez cos X - 2C3 e"' sin x, Ya = 2Cl - c2 ex sin X +- Ca e'" Co,.., X.
+ C8 e"'(cos x
- sin \.
6. sa se integreze prin metoda variatiei constantclor sistemn1 de ecuatii di_(e-.

rentiale y; = y 2 , y; = y 1 + c' + e-x.
Re::olvare. Procedinrt ca la exercitiul anterior, obtinern s0Iutia geueralii a <;islcmului omtJgen
asociat
= y 2, = y 1 sub forma Y1 = C1e + C2 e-:~~, Y~ = C 1c.r- C2e-"'. C[~ut.:lm solutia particular<\
a sistemului neomogen de forma .P1 = I< 1 (x)e.t: + K 2 (x)e-z, ji2 = K 1 (x)e- J(2 (<:)c.:.". iu care funqhle
K 1(x) !li J(~(x) 'terific5. ccuatiile /(~ e"' + K~ e-x = 0,
c"' - [(~ c-z = ez + c-". Obtinem
;v;
;v;
8. Sa se
siste1ne fundanlel'l
a)
!{;
1<1 = 2
+ ~I
,
I
I
e- 2 ~. K 2 = - - - -e-2-r, astfel d'i. avem
2
2
2
x
1 2,
---e
K 0 (x)-
. _
!}ty1
1 (
I
=-e-x--
Ded solutia generalA
k
1
c) Y, =
(x) =--_('-a"'.
2
4
J --e
I - [x+.....:...,y
r
1 I _, =-c
I , { x+-l) +-e
I -( x 2
11
2)
e!'ite
a)
c)
e)
7. Sa se integreze sistemul de ecuajii diferentiale
y; - ly1
y;
= 4y,
+ 3.oty~_ ~42 y 3 + 2e''.
+ !Oy
2 -
lOy,
) ; = -;:;. -
f)
+ 6y 1 + 5e7 ' ,
y; = y,
y; = 2y,
y; = 2y 1
y; = 3y,
g)
l8y,--!- Se'"'
h)
Rezolvare. Sistemul omogen asociat are solutia general;\
i)
y;
y;
= y,
=
y,
11. Aplicind .
diferenjiale :
Cl.utitm o solutie partic~1hrA a sistemullli neomo<jen in:tial de fornn "0 1 - ,.Je4~ + Be1
Ce1.. ,
Ee7:JJ + F~)O:z:, _F1 =- G~t..- +Hen+ [etoz. fnlor:uind ~n sistr":mlll df: e<'u~1.tU, prin identif.icare
; 1 ,_ Def.~
a)
)i = -
obtinem
A
31
D- 215
70
247
15
F=-,
143
159
C=
143
c=_3_~.
D=-,
280
H- 6S.
280
328
247
l~
84
= ---,
247
y =
47
f)
286
g))~=
--
Prin unnare. solutia generalA este
y -= 2C 1e-u
8
C e- 6 ~
ll
C3e- 12x
23
68
47
+ -280
etx + e"'" + elOZ,
247
286

dicoruogen
particul:i.r;~
8. Sa se construiasdi sistemele de ecua)ii diferen}ialc ce admit urmatoarele

si>ieme fundamenlale de solu)ii:
2x)
2x).
a) y _ (cos
y 2 __ (-sin
b) Y,
1 -sin 2x '
cos 2x
X+
-X+
= (
I)I . y
= (
x + 2x) 1
-x + 2x
2
9. Aplicind metoda eliminarii, sft se integreze sistemul de ecuatii diferen}iale

4y 2 , dupa cc mai intii se face schiml!area de va-
xy; = - y --~ 2y 2 , x'y; = 3y 1

1
. b'l'
na
1a x=---
j
10.
sa
se intc:greze urm5.toarele sistemc de ecuatii difcrentiale omogene:
+ y b) y; = -3y, - y y; = y, - y,;
c) yi = 2;
y y; = y + 2) d) y; = -2y + y y; = -4y + 3y
e) y; = 2y + y
y; = y + 2y 2 ; y 1 (0) = 1 ; y 2 (0) = 3;
f) y; = 3y
8) + 4y
= -y + 5y
2y,. y; = -3y + 14y
6y
g) y; = - 2y + y 2 - 2y 2 , y; = y,- 2y 2 + 2y3 y; = 3y 1 - By,+ 5y 3 t
1
h) y; = y, - y, + y,, y; = y, + y, - y,, y; = - y, + 2y,;
a) y; = y 1
+ 4y
1
y;
y1
2 ;
2 ;
2,
2 ;
2,
2 , )';
2 -
2 -
i) y; = y, - Y y; = y,, y; = Yr - y,.
11. Aplidnd metoda eliminarii, sa se integreze urmatoarele sisteme de ecuatii
+ Be?"+ Ceta..,
prin idcntif.icare
diferen)iale :
a) J1 = - .iy 1
c)
>;
!J~.,
y 2,
12y 2
;;
-
y 3 , y;
d) y, = y, -t y 3 y; = .h
e) y~ =" 4'., tf) y
)z-
y,- y 2 ; b);;= 4y 1
+ ;,. y; =
36x, y;
- ,, -- 2.)'~
= ;, -
-2.y 1
3y 2
y 3 , y; = - 4y 1
+ 4y 2 l 1
+ 12y,_ + 3y,J]
3y 2 , y; = 3y1
y,
+ y,,
y 1 (0) = 1, y,(O) = 1, y,(O) =OJ
y2
2c" :':
+ LC~- x + sit,x+ e-:t,

329
y~
2y 1
-:.)'2 -
cosx+ sin xi
12. Apliclnd metoda variatiei constantelor. s:i se integrezc urmatoarelc sistemo

de ecuatii diferentiale :
11y 1 -j- 16y
+I
-j- X,
y; = y, -j- x, y; =
y1
+ c',
a) y;
b)
y;
-2y 1
y2
y 1 (0) '--1, y 2 (0)
I ;
X+
0.
13. Cautind o soln!ie particularii prin metoda coeficientilor ncdetcrminati,

sa se integreze sistemde de ccua\ii diferen!iale :
h)
+ 3x 2 , y; ~ -4y 1 - 2y 2 -j- 8x -j- 2;

y; = -5x -j- 2y 2 + e", y; = y,- 6y2 -j- e 2 ' ;
c)
y; =
a) y; = y 1 -.Yz
-2y 1
y 2 -j- sin x,
y; =
4y 1
2y 2 +cos x.
14. Cu ajutorul seriilor de puteri sii se integreze sistemelc de ecuatii difcrentiale
= .xy 1
a) y;
+ (1
b) y' = _x_ )' -j1
+ xz
x 2)y 2 , y;
y1
_ I _ \'
)'; =
l + xz ~ 2,
xy,, y,(O)
-j- _,_.-
+ x2 -
1, y 2 (0)
+ xll
0;
V
v
2"
12.6. Ecuatii cu derivate partiale de Iordinul intii
, liniare
~i
cvasiliniare
Se nume!?te ewatie cu derivate partiale de ordinul intli linia.rj, ~i omogenA o ~cuatie de forma
X
ou ... +...,.nxt,Xz,
"(
x ,x , .. , xl, -ou- + X'(
... , x JiJu
- - -0,
1
2 x1,x., ... ,x,.--+
1I 1
axl
ax ..
c3x2
(II
unde u este functia nccunoscuta, iar functiile reale X,, i = 1, 2, ... , n, sint continue~ _cu derh,aht
partiale continue pe un domeniu DC R" ~i nu sint toate identic m:le.
Sistemul caracteristic atru}at -ecuatiei ( 1} este
= dx,.
X,
Solutia generaUi. a
ecUa.tiei cu
-dc~rivate partiale ( 1) are forma
PI
\
unrl<' (_[) este o Iunctie rcalA cu derivate partiale continue pe un domeniu din R"-1, iar F 1, F 2 , F._ 1
siot n - 1 iutegrale prime, indcpendente functional, ale sistemului caracteri...:tiC (2).
Problema lui Cauchy pentru ecuatia cu derivate partiale (1) inseamni\. de1ermi.uan;<t acelei solutil
a ceuatiei ( l) care verifkA conditia
(41
functia cp Iiind GOnti.nui'i ~i cu derivate partiale contiDue.
0 ? t i e cu derivate par-pale de ordinul intii c-rasiliniar~ este o ccuatie de forma
i)u
x 21 ,
x u ) - -
Solutia gt'neraH'l a acestei ecuatii esfe data implicit prin

(6)
sistema.
F. sint n integrale prime independente functional ale sistemului simetric
dx 1
= dx,.=~
dx 2
X1
...Y,.~ 0
X,.
Xa
ncdctcrminati.
1. S:t se integreze urm3.toarel.e ecuatii cu deri\'atc partialc :
a) x 2
difcrentiale
bu
x,~=O;
{fu
-.-
oxl
cu
... + x,-=
+ x,-+
ox,
ox,
{)Jt
(iu
Rt-Eolvare. a) S istemul
. d:r 1
caracteristtc
x,
= (xi x~). . dx 1
dx~
b) Sistemul caractens\LC - ~ --x1
-2x2
sohttia generala. estc u
1-t!x,=l -
X1 -
rlx 2
__
. dx 1
c) Sistemul caractenstJc- T
x
Cw-t functional independent c.
<l>(x 1J~.
x 1 x 3 ).
.
.
x1
are mtegralelc pnme -
pe
cl
:;;i
+ J~
c2
(31
u)
j;-
cu expresiik
11
--
'
xl-
Xs
x~lt
prime distincte
1x,- 1
lur initiale,
deducem solutia
diutat:'i
= (1 +
J~ - J~) 1
(l
'"'
x 1u
X_!.-
cl
!iii u!
= 2x, + c2.
X,._1
X 11
"2.. x,
ff)
-;
<=l
C 1,
Xn-1
-=
x,.
x 2u
~
~i
x1
Solutia generaH'i a ecuatiei este 
dx1
. . ( )
n acest caz ststemu1 caractensttc 7 este I
x1
- -
~~)
:1.,
... , ~~I
X
X~
b)
ax,
se integreze urmatoarele ecuatii cu derivate partiale cvasiliniare:
prime distincte
ou
dx3
Rezolvare. a) Sistemul caracteristic (7) are in acest caz forma dxl = dx
forma
X 11
= - are integralele prime distincte J- J- = c.~

:r;12
"'hi"\ia genera1a a ecuatiei e>te u ~ <D(j-;, - J-;,, J;;.- J;,J.
dx 2
a) x 11t
(11
(x
x~
- J-;s)z.
sa
2.
acelei so:ujil
C1 ,
(!>
.. - X n~t
=
x,.
2
x = 1 obtinem
l ~"'' C 1 , J~- 1 = C 2 , de unde x 1 = (1 + C 1 ) , x 2 = (1 t- C )
2
1
2
3
2
1
lnlocuind acestea in exprt'sia u 1" _ = x 1 - x 2 , obtinem u ={I+ C ) - (1 + C ) inlocuind aid
Pentru
(21
deci
prime
xi~~
Pdn unnae.
= -Xn-
o.
~
Deci solutia genera!a. a ccuatiei este u. =
'
. . tlx
. d) Sistemul ("aracttn,;t\C - 1
J;;, - J;;, ~ c,.
~
=
x
2
(II
dx,.
bl
ox,
are integrala
dx 3
.
- - arc mtegralele
-x3
dx 2
J-x,
X2
functional independcnte. lkci solutia generala este u =

forma
0;
==
(!x2
dx 11
-
x2
... =
dx 11
x,.
are
I:1.'
~
du
ktt
~n
.
11
are mtegra e e
C -t -U; = C . Solutia generali1 a ecuattet

. . este
11
x,.
integralele
ffi ( x,
'!--'
- ,
x.
0.
X~a
331
. so1ut1a
. ecuat1e1
.. x 1 - ~.
3. Sa se d eterm1ne
Qx
rdefinita de ec~atiile x~
x~ =
1, ~t
t . . dx1
I
.
R ezol vare. S tstemu camo enshc.; x 1
'9i
deci
solu~ia
x2
Vi obtiaem solutia cd.utata u 3
c~c~ + c~
1(x~
"" =
care trece prin curba
~e.
Ox 2
1
1
dtt
.
al e! e pnme
.
d'1stmc
. t ex-are 1utegr
= C1, >u
x2
u
= dx
- 2=
x,
x,
2-
2.
general:1 a ecuatiei eSte <> ('ll"t , x 1
u """ 2, x 1 =- C1 , ~ = C2 , obtinCm
+x
= 0.
= _.!:_
Elimiuind x 1 ,
c~.
= ...~,
x2 ~i u din ecuatiile xi+--t:= L,
l:nlocuim aici
cl ~i c2
cu
expresiilu lor
+ x~).

4.~Sa se integreze unnatoarele ecuatii cu derivate partiale liniarc :
a) (1
+ x,')
c) x 1 (x2
-Ou
Cx 1
+ x. x.
1 2-
x3)au
-
axl
Ou
Ox 2
= 0,
+ x (x3 2
x1 )au
axs
+ x3 (x
1 -
x2 )au
-
ax,
0.
5. Sa se integreze urmatoarele ecuatii cu derivate partiale- cvasiliniare :
a) x 1 -au
Ox 1
+ x Cxau
2
c) u!!!.. - u!!!..
axl
iJXz
i !+
u(,;.2
e) u ~
J+2
x;
x,;
au
b) x,u-
Ox1
= x2
x1 ;
d) (1
au
xi)-=
-x1
~
+ x uOxau- =
+ Ju -
f)au
x,~
-x 1 x 2
1.2.
x1
x 2 ) !!!..
axl
+ x21 <au- =
~
au
2;
Cxs
2.
2
- 1
-".
6. Sa se rezolvc problema lui Cauchy pentru unnatoarele ccuatii cu derivate

partiale:
2.1.
u;
- 4:ntJn:
+aua.....,<il
(1, 4, 2,
(2, 1, 4:,
(4, I, 2,
+au'........
==>i
= 2,
INDICA'fll ~I RASPUNSURI
1. Mulfimi. Relafii. Structuri

1.1. Multimi
5. c Cc. c ~f. cC b, bC s,
E ~{a, 0 b. c, d, e, j, g, h). 16. a)
(I, c, y), (2, a, x), (2, b, x), (2, c,
(1, b, a), (I, c, a), (I, a, b), (I, b,
mC s. 12. X~ {a. b, c, g. h, k). 13. A A xBxC ~ {(1, a, x), (1, b, x), (1, c, x),
x), (2, a, y), (2, b, y), (2, c, y)} l b) A X
b), (I, c, b), (I, a, c), (I, b, c), (I, c, c), (2,
{c. J). B ~ {a, }.

(1, y), fl, y),
B X 8 ~ {(1, ),
), (2, b, a), (2, c, a)
(2, a, b), (2, b, b), (2, c, b), (2, a, c), (2, b, c), (2, c, c)).
1.2. Rela\ii
4. (4, 4) p. 5. Clasele de echivalentA. sint clasele de resturi module m. 8. (4. b)
(b, c)
p, dar (a, o) p, deci nu este tranzitiv!.
2. Elemente de algebra liniarli

2.1. Determinanti
12. a) 6: b) 5: c) 8: d) 21: e) II: f) 16: g) 7, 13. a) rp, ~{(I, 2), (2, 1)}, D, ~ .,.., 2), (2, I, 3), (1, 3, 2), (3, 2, !)}, D, ~
+
a 13a 22a 31 ;
c) 1)4 = {(1, l, 3, ~). (1, 3, .of, l).
2), (2, 1, 3, i), (2, 3. 4, 1), (2, i, I. 3), \2. 3, I, 1),
1), (3, 4, 1, 2), (3, 2, I, 4), (3, l, i, 2), (3, i, 2, 1),
(4, I, 2, 3), (4, 2, 3. 1), (4, 3, I, 2), (4. 2, I, 3), (4, 1, 3, 2), (i, 3, 2, 1)}, D, ~ a.,a,. .......
+ a a:1.3a a + a a a a - a 11a 23a 32a 44 - a 11a 22a 34a 43 - a 11a 114a 33au - a 13a:naua" - a-ma~3 (1:w441
u,.._
- a"a ; b) tp, = {(1, 2, 3), (2, 3, 1), (3, I,

+ a a21a + a za a 32 - a 11a 21a 33 - a 11a 23a 32 1 21
12 23 31
(1, 4,
2, 3), (1, 3, 2, 4), (1, 2, 4, 3), (I, 4, 3,
(2, I, i, 3), (2, i, 3, 1), (3, I, 2, 4), (3, 2, 4,
11
34 42
- auaz4a31a43
11 24 32 43
+ atza23astau + auauas4a43 + atzaz4asaau + aua:naa2a.w +
- a a a a" - a a a a
13 21 34 42
13 22 31
aua a a
21 33 42
::::::;.. i
aaa~a3:za41
2, j = 3 -?i i
2 41
31+
3, j
13
14.
aua 21a32a43
a) -61
b)
2. DMi +a12c. 23a 31
392;
aua 22a 33a,n c), -260.
a 13a 22aat 16. P
a13a21llaua.u
l.
1 2
1
j\ f.
15. P
3
j
altl2c'lsta.u: -
+ a 11 a~ 1;':;t: 43 +
auaiea11au
')
It
J1!1 E.':: fJJ

3 =>
.
E fj)4
~ ~(P)
= + 1 => a a:na:~ a + a a 21a 34a 43 + a 14a 21a 33a 42 17. a 111a 212a 3 , 3a 4, 4a 616 = 0, dcoorece eel put,m
12
unul din ei cinci factori este zero. 18. a) o: 11 = -28, a:12 = 4, a:13 = ~4. o: 21 = 112, 'X211: = -32.
a: = -16, o: = 0, a: = 48, o:33 = - 32 ; b) IXu = -~2, a: 12 = -56, rt. 13 = 14, a:14 = 84, Olzt = 82~
32
IX~23 = 16, a 31= 178, s.t
= -136, et
= -22, eta2 = 120, a:33 = -86, et:w. - -<{0, et,u = 50, ~ = 41
31
23
t:t =-54, cx
= -16; c) a: = 30, cx 13 = -60, oc13 = 90, et 14 = 120, a:n = 60, et 22 = 30, o:.,l:) =-tze,
11
~43 = 90, ~;~; 41= 90, et82 = -120, sa= -30, s4 = -60, cx41 = 120, .u == 90, txn = 60, IX'"= -30.
19. 2a- Sb
c
5d. U. a) 4; b) -120; c) 52; d) -330; e) uvxyz. 22. >) 392; b) 0; <) -433.
23. Se scoo.te -1 :a.-tor de pe fiecare linie ~i se utilizea.za. proprietatea. legatil de tra:nspuuere.
2
4
13
a a 2<la 32a 41
333
24. wJ= -ro-1, wz= 1:::::;. D = -3(1). 25. a) Se scoa.te -1 factor de pe linia a doua ~i coloana a
doua. b) Se scot factorii a, b. c de pe cele trei coloane. c) Se aduna toate liniile la prima. d) Se scot
factrii c, b, c de pe coloanele 2, 3 ~i .of ~i apoi se inn:mlf:e~te linia a 2-a, a 3-a ~i a 4-a cu be, m ~?i ab
rpectiv-. o) Se descompune determinantul din membrul doi in suma. de detenninanti. f) Se inmultC-llte
prima coloanl cu abc ~?i a poi se scot factori de pe linii a, b, c. 26. Se aplidi. aceea!jli metodA. de rezolvare ea. In ex. 6, pentru determinantul Vandermonde. Se obtine relatia de recurenta, v:(a 1 , Oz, ... ,
... , a1ll) = (111 - 4t) (a3 - a 1) . , (a1:11 - a 1) {V~_1 (a 2 , a 3, .. , 11 ) + a 1V._1(a 2, a 3, . , a 11)}, de unde
V~( 1 AJ .. , .) = {a 1
a2 + ... a 11 ). V.(a 1, a2 , , a: 71 ). 27. a) De exemplu, se folosesc primeJe delll liii: 9. b) 665. c) Dupli. primele trei linii: 128. d) Dupa. ultimele d&uA. linii: 1 000,
1 0 0 0
6a + cs
4b
e
0 1 0 0
b)
29. a)
ct +as
be
0 0 1 9
+all
be
0 0 0 1
0
0
0
a!+ba+c3+f11
II
+b3+cl+flll
c) lJlll' ~
15. Hangul
rong A = 3,
a +, blil
c2
+ az
a!
+ b2
+ cz
+ da
i3f.
~~
ddA
--~
A poi se scade prima ~
. .~
2.3. Sisteme
5. a)
2.:l. Matrice
11
d01.1:l
~). 8. Fie A = (a 11 ), B =
+ C::::. a 0 = b 11 + c 11 1;>i ded aH =
Y = (
Atuaci A = B
-c".
rela~
Qbp.nem bu
-~
~ (a 0 + a H),
b) en at + be = 1sau X
D- -C. 12. a)
1 P);b) (c~spx
(0 1
smpx
c11
(1 0)
CJI-1
p-I
ol
e)
(~
-2
-~(=::
16
cP-1
cP-1
p
n+p-3
10
-2
: -~ =:)
-1
-1
-~
-1:
...
-12
zP-1
(b - a)(e - a)(c- b)
-2
+ c 1t
b 11
b0 -
C = (c,,) cu
cu.
Din ultimele
~ J ~i
= (:
9. d) X
~i
b11
X2 =
(-1 ~}. c~ (=~

0
(~ ~ ~)
3 1
1
) ; b) - -
(b:;e
-3
1L
-10
( -2
a- e
c -b
-:).v~( ~~
5 1 -5
ac(a- c)
~ e:)
-10
d) 3P-1
=>
-~)
11.
3 -6
X~
{bu) cu bil
11 -5 2 8
6 1
14. a)
san X=
13. a) -
... c~=i
2~) ;d)
a H)
(a 11 -
-sinpx); c}
cospx
C:=l c~- 1 c~+l- ..c~~-z)

e)
'
Incompalj.~
x, = ,
6. a)
= 3, x1 -..
c)
x1
~}
~ (~) .a.j
minat cu soluti& -*'1 ~

minat. D~ A""",..,
l<>ia=b=~~.
v
I~
-~
tibil. 10. a) m =
}
II. a) 1)
~ (ll~
ncdeterrninat; b)
;
d4'
+ 5y) /6.
A""-=
-1)
~~
z!
-13
-31
9 ~
20. Se S{;rie det A ccj
;
de forma bit=
+ a~ --tv-2 + ... +t-*' + ao,
-~-1::
18. a)
~),
c) A)
- - - p,p,. 21. l.l
31. a.),~). c), d): liniar independente; e) liniar dependente; f) pentru ).,ER~ {-.3, 1} sint
liniar iadependente, iar pentru A = -3 san A = 1 sint liniare dependente.
32. a.j Dezvoltind dupli. prima coloanJI,, obtinem D 11 = 2"-1 + Dn-l Dei:lucem D,. = z- 1
+ 211-z +., .+ 2 + 1 = 2"- 1. b) Similar obtinem P" = I'J 11x"- 1 + P,_1, de unde P 11 = a,.x"-- 1 +
7. X= ( - ~
pe!
ia.r
~rang A= 2;
..
j
este: a) 2; i!
i..
'
-~
x 3 =a, a E R; o)
a))
ab(baa - bl
b-a
X1
= 2a,
b, a, b e
X1
l
l
R.'~~
;;
= -~~
~
)
Ulliar l
2.4. SpatH
-6
_:).b)X~( -31Z4 -1813).' .
1 -10
12. a)
independent ; f) JJ,t
+A,~ 0. 14. aj~
pendenti : l7(">
-l
334
'
15. Rangu1 este: a) 2; b) 2; c) 2; d) 2; e) 4 ; I) 3 ; g) 4 ; h) 4: 16. a) Pentru ).
mngA~3,
v:(al, a2, .. .
de unde
folosesc prilinii : 1 000.
, 8 11 ) },
iar
rang A = 2 ;
=:.
'
l
-~
18. a)
).E.R"'-{- ~
pentru
c) ). :p Z =>
ran~ A
- : : : ) ; b)
4 2 1
~ ~3 sau 1. =
~l
~} rangA~4;b)1.<3=>rnngA~4;1.-3=
= 3 ; A = 2 => rang A =
l :~~ ~ ~)
2.
17.
(
\
~~
- 1:
-11
10
-~ a 11 b 1t
=Bu.
. c) ( - :
=: -
18
-6
14
6
:o6) .
-8'
~).
19 . .P(A):.. 0.
-3
-98
-3
1
3
17 2 1
-1
9
5
3
-75
1
-31
20. Se scrie detA ca. o sumA de determinanti. Pentru determinarea lui A- = {b 11 ) se cautl bu
-13
Pt
- _l_ p
+ yp 1Pt
.Deoarece A A- 1 = E =>
j=l
21. a) in det C se adun.i mai. intii toate liniile la prima
~~
d~ucem
se
scoa.~
bit
::::ca
811: -
fa.ctr s+ny.
d'
sint
D.= 2"--t
P,.
b1t = x8 t
1
forma
de
= a 71 x 11 - l
ndet A
Apoi se scade prima coloana din toate celelalte, b) Se ara.ta ca ~ a 0 bJI; = 3u,.
i""' 1
+
+
2.3. Sisteme de ecuatii aigebrice liniare

5. a) Incompa.tibil; b) x = -2, x2 = 2, x3 = -3, " = 3; c) x 1 = (2 + y)/3, Xa=(1+3cr.-~+
1
x =IX, x, = ~ . x = y; d) x 1 = 19/2, l<'2 = 26, x3 = -3, x 1 = 0, x 5 = 5; e) IncospariD.
+ jy)/6,
~ ~ ~ ~)
6
3, x,
6 a) x
1
Din ultimele
= (
c) X
-3)
5
3 -6
-l)
_:~
:)
~) .
6, x
8. x,
-I;
= 1,
x,
x 1 = 1, x, = 2. x, = I. 7. a)
3. 9. a) rang A
=
3
a))
b-a
b) X= (
~)
rang A-3, incompatibil. I>) Cempatillit clet..-
'i
~i
[3 i= 1; 2)
IX= - -
-=
~i ~
= 1; sistemul este
compa.tibiJ.
!Jimptu
3_
!li solutia x1 = {8 - lja)/5, x 1 = ( l-4 - lCk)/l.

5
a, a E R ; c) oc = 2, {3, = -12, m = -2 ;;i solutia x1 = 2b - 2a, x 11 = ( 1 - b)./'3, x 3 = ,
17
1J
39
b, a, bE R. 12. m = -5 ~i x 1 = --a, x 2 =a, x 3 =-a, x 4 = - a, e- e R; m = 2 ~i
12
12
24
nedeterminat; b) a: = -7, fj = -1, m
ab(ba2-bl
~ ~}
minat cu solutia x = 3, x = 2, x = 1. c) Pentru). e R""'{ -3, 1} sisteroul este compatHil dete:r3

2
1
minat. Daca ).. = -3
b + c + d +a= 0, sistcmul este compatibil simplu nedeterminat. Daoi
A -= 1 ~i a = b = c = d, sistemul este compatibil triplu nedeterminat. 1n rest sistemul e~te iJteompa..
4
7
tibil. 10. a) m = -1 ~i m = 1; b) m = 3; c) m = Z, n = l.p m = - , n = - :d) 8n + 61j m= 70.
3
3
11. a) 1) oc = (13[3- 34.)/1-4
~2,
X=
2a, x 2 = -a, x 3
= 3a, x 1
1-4, n =
= a, a e R.
2.4. SpatH vectoriale

12. a.) Unia.r independent; b) liniar dependent: 8v1 - 7v2 + 5v3 = 0; c) - d). -. e) liniu
1
independent; f) lini.a.r dependent: -A 1 + 2A 2 - 3A 3 = 0. 13. A= 11, !i = 3 ~ -2..4 1 + 3.4 +
+ A = 0. 14. a.) b) liniar indepenrienti; c) liniar dependenti: Vt - 3v1 + 111 = t; d) tmiar de-1
11
3
pendenfi:
17('V + ") = v 15. a) .Da: v = -4v1 + 2v 2 _+ v3 ; b) Nu; c) Da.: = -111
11 + 2o
1
335
16. a) x = v1 + 10v1 - 6v1 , y = 6v 1 - 5v11

v 3 ; b) v = (2v 1 + v 2 - 4v8 + Jv4 ) /6. 17. a) Liniar depe.ndenti : -llv1 + Jv1 + -1v3 + <iv4 = 0 ; 11 1, 112 , v3 ; b) linia.r dependenti : v3 = 7v2 - 2v1 ; v1, v1 1
c) lini:M' independenti; 'deci formeatil. baza; d) liniar independenti; formeazii bazli.. 18. Dimensiunea
este trei; bazA. v 1 , 111 , v4 ; 113 = -2v2 + -iv4 - vl> v5 = ( l2v~ - 10v 1)/5. 19. a) Da. b) Da. c) Nul
d) Da. 20. a) v = 5v1 - 8v2 + 5v3 ; b) v = - v1 /2; c) v = -3v1 + 5v 3 ; d) v = 2v1 + 2v2
v3 . 21.
a) u 1 = v8 , u 1 = 11 1 , u 1 = 4111 - 4v2 + -fv4 , u 4 = -v1 + 111 + v, - v4 , u 5 = 2v1 - v2 - v1 + v 1 , u, =
= v - v ; b) u 1 = -v2 , Us= -(3111 + ~2 )/5. u 1 = v1 + 2v 2 , u 4 = -2v1 - 112, u 6 = -3v 1 - 2v 2
22.
v, -
De eo<emplu : a)
-:
b<L~ -~);c)(:
-3
x~)/2, Yz
(-I, 2) ;
b) v3
(0, 0, I) ; c)
-~);d)(~_:
I
v, =
:);e)(=:
~ ~ -~};
I; d) v3 = I. 23. a)
-~
-2
:).24.
x3 -
= (xl -
Xa
+ Xa- x,)/2,
I
25. a) 9; b) 8. 26.
_ (3, I, 2, I);
1
Ya = (.xt- .xa - Xa
+ .xf.)/2,
Yt-(xt+x,-
I 0
y, = ( -.x1
-3
v,
30. (Q. I. I,
0)/jZ,
(-4,
5, -5, 2)jj'iii.
31. a) (1, 0,
l)fjZ;
0)
b) (-4, -I,
l)!jls;
+ y,) tJ2. :. tri

(2y, - JzyJ,
x, -
X1 =Ys x,;:;;~
+Y,lf/5. ,,,;,l
g)
x,- (- Ji,t +~
Yi + 31, +;
f(y) -
3. Algebrl:
.'
)
CA. AB.
in
tl'icea u vectorii linie u 1 , u 2 , u 8
b)
rJ3' = {u 1
= ( -13, 1, 5),
u 2 = ( -2
+ 2 J3,
- 1- J3, 2)1
= (-2- 2jJ. - I + jJ. 2)}; At-:>. A,- I - jJ. A,- I+ j3; c) Ql'={u, =(I, -2),
u, =(I, I)}; A'= 0, A,= 3; d) Ql' = {ut- (-2, I, 0), u 2 - (0, 0, 1), u,- (-1, I, I)); At=
u,
BB'
+ GM;
--
= IC\
+ 0......
1 B-~
l
->-
= 210 2 38. a)~
b) coliniare; c};
v1
+ v2 + Va-='
43. Suma pA.~
44.
v 1 V2
-+,
BB - -
--
Ya=Xa+(x.,7'Xr.Jf4,
+ 6-- y 52., p = 5,
_.3,4,5,
Y4=x.+xll 15 Y6=x6=:> f (y)=.:rl+-Y2+-Ys+-Y4+

4
6
8
5; pozitiv definita l
e)
y1
= x1 + (3 + x3 + ... +x 11 )/2,
10
336
Yz
x2
+ (x3 +
1."
-''
,:_ ; 1.
,87
I BB' 1.
yr
-~
;
= arccos 1- .~
\' 21 ~
arccos -
4. -2. 5. a)- Liniar dependent : ! 1 +fa - / 3 - ! 4 = 0 ; b) liniar dependent : - /1 - 3/2 + / 3 = 0

-2/ + j 8 + / 4 = 0; c) liniar dependent -2fi + ! 2 +fa = 0. 6. a) .Y1 = X1 + x 2, Y 2 = x 2 + 2x3,
1
y = x ::;. f(y) = Yi + Yi + Yi; p = J, a = 3; pozitiv definita; b) y 1 = x1 - 2x2 + x3, y 2 =
3
3
= O,-'(x + xs). y = 0,5{x 2 - x 1 ) ::;. /(y) =
+ 4y~ - 4yi; p = 2, a= 1 ; nedegeneratil, ncdeiinitll.;
3
2
c) y = x1 + 0,5x 2 , y 2 = x 2 , y 3 = 0,5(x8 -x4 ), y 4 = 0,5(x3 + x 4 ) =>f(y) = Yi- 0,25y~- y~ +Y!;
1
p = 2, a= 0; nedegenerata, nedeiinita; d) y 1 = x 1 + {x8 + X 3 + .r4 + x 5)/2, y 2 = x 2 + (x:J+x4 +
Q,
-2.
2.6. Forme liniare. Forme pitratice
+xs)/3,
t.Mj
proicctiile lui 0
'
34.u=~"'i)
+ _':_
All =
y, - 2y,) /3.
x 2 = (-2Yl + Ys -
')-+
8. a) Nu. b) Da. c) Da. d) Nu. e) Da. 9. Nu sint izomorfisme. 10. a) (goj) {xv x 2, x 3) =
- (xt - x1 + x 0 -x,, Xt + x3 ) ; (fog) (Yt y,) - (2y2 , Yt + y,) ; b) (fog) (xt x 2 , x3) - (2xt, Jx, +
+ 2:1 , 4x1 - x 3 , x 2 ); c) (go/) {ai + a1t) = -a1 - 6acf 3 12. a) j- 1 (u, v) = { -u-2v, -u-v) 1
b) J-l(u + tJt + wt!) = ( -v - w, v, u + v + w) ; c) J-l(u, v) = v - u + (Ju - 2v)t; d) Nu este
in7erea.bil; e) j-1(u, v, w) = ( -3u + 2v- 2w, 6u - 3v + iw, -2u + v - w). 13. Nu. 14. f(u 1) =
= {7, ~. -3) ~i/(u ) = (-5, -3, 2) sint liniar independe~ti. 15. u 1 , ~. u 3 sint liniar depcndenfi:
-u, u, - 3u1 - 0; f(u,) - ( -:i, 5), /(u,) - (I, 14), f(u,) - (2. 3) sin! liniar dependenji:
-/(u,)
/(u1 ) - 3f(u3 ) = 0. 17. a) Da. b) Nu. c) Da. d) Da. e) Nu. 18. a) !JJ' - {ut- (I, 1, 0), "= (-1, 1, -1), u = { -1, 1, 2)}; A1 = 0, Az = 4, Aa = -2; matricea schimbilrii bazei cste ma~
1.
c) (-3,
2.6. Operatori liniari
=As =
(jZy, - zy,Jj
x, -
6. -2)/7. 32. a) I; b) 0; c) 9; d) -14.
p - n, a - ; pOll
+ y,Jt/6. =:
+ Xz + Xa +x,)f2.
I
r.;; (2, I, -1, 2); _ (-2, 3, -5, -1). 27.vt, v,, v,~
1
" 15
" 10
" 39
I
I
(-2
I
2
- r:~ (-I, I, 0, 0),
= _ ( -2, -2, 3, 1). 28.
. 29. Fte A - (a.,)
1
v2
viS
5 -34 -6 13 9
matricea. Dtemului. Vectorii linie din A apartin lui R". A rezolva s:istemul liniar ~i omogen insearrlM ,
a detennina to~i vectorii din R 11 care stnt ortogona.li vectorilor linie din matricea. A. Sistemul f unda
mental de aolulii reprezinta. o baz~ a subspatiului generat de multimea solutiilor sistcmului.
-
+ x~ + ... +x.)/J;:
53.1.
..
3; dt..!~
= 7(3i.,..
2)).~
<1
59. (v 1 X vr) 'Y1.i
pla~ari : "s -~1
nan: v1 +vi,
-4v1 -9v.,;~
~,,
17. a} Liniar de7v, - 2v1 ; v1, V_e I

18. Dimen-siunea
Da. b) Da. c) Nu 1
2v1 + 2v 3
v3 21.
"a - " + v4 , u 11 =u, = - Jvl - 2v2.

I. 23. a)
.\
P - 5 ):
12
+ + ... +,)f3,
... , y,_,
1
= >,_, + n-
? = n, a = n; pozitiv defioita. 7.
a) x, =
y,
A = {au)
c) 1-3,
.3
4 2
n+l.
+ -6 Ya + + -2n- y,,l
IJ3y,- J'iy,- y,)JJ6. x,=IJ3y,+J'iY,+YslfJ6,

1
1
-2y~-
1/~,
1
J2y,)/J6, x =
+ y,+J2y,)/J6;J(y)= -4yj+6Yi; f) x =(-J3y,-Jzy, +
3
+ ,,>t/6.
= ,J:z,, + zy,>JJ6. x, = <J3,,- J2,, + ,,>/ J6,
ttY> = 4yl + 5ri + sy~,
g) x, = y,. x, = (y + 2y )/J5, x = ( -2y1 + y,)JJ5; f(y)= -Yl + ri + 41,; h) x, = (-Zy, +
3
3
1
+ y,Jl fi x, = (y, + zy,
s : y,, f!y)
-Zrl + ri+
:_ i) 1 =
= (y, + J3r,lf?::
3
x - ( - J3y, + y,)/2, f(y)- -Zy + 2y3 , J) x 1 = (y1 - y 3 )fJ2, x 3 = y,, x, = (y, + y )/.j2 I
1
x, = (2y,-
omogen inseamnA
A. Sistemul funda-
y, + -oi. Yz
6y~ 9y~;
f(y) =
Ji
~fly) =
x, = 1J'iy,- 2y )/J6 =fly)= -2Yl + 3yi + 6yi; b) x 1 = (-2y,- Zy, + y,)f3, x = 0l-2y3 +
3 = (y,- 2y,- 2y )/3 =f(y) = 3J'i +
+ y,- 2y,)f3, x,
+
c) x 1 = 1-2y,- 2y + y )f3,
3
x, = (-2y, + y,- 2y )f3, x, = (y,- 2y3 - 2y,)/3 =flY)= -9yj + 91, + !Syi; d) x,= (-y, +
3
+ y,)tJi. x, = (y, + y,)tJ2. x, = Ys = f(y) =
Yi+Zri; e) >,= tJ3y,-y,-J2y,)fJ6,
Ji
29. Fie
= x,
Sy~
r~
r. + 3r, + 3y;.
3. Algebra vectorialli
34. u = 5i- 6j + 62k, v = llj + 7Rk. 36. v 1

v,. 36. Fie A', B', C' mijloacele laturilor BC
~
_ _____.
2~ ~
~ z-+-+__,..
CA, AR. Jn D.MAG MA-"- AA' + GM = 0. Similar, MC + -- CC' + GM = 0 'i .lfR +
2__,..
_,...
RB' + G1>I
+ -
~ 0.
_.....,..
---+"
Aduuam accstea si )incm seama eli AA' + BB' + CC' = 0. 37. Fie 0 si 0,
-~__,..
~~~~-+-
~i
pwicc(iile lui 0 pe AB si CD, respectiv. Avcm IA = O,A + IO, = 2 HA + IO + 0 1

=
(goj) (x,. x,, x,) ==
x3 ) = (2x 1 3x~ +
(-u-2v, -u-v) J
2v)t; d) Nu cste
13. Nu. 14. f(u,) =
liniar depcndenfi :
liniar dependenti :
= (1, 1, 0), tl2 =
bazei estc ma-
z/3, -1-/3. 2):

12!'={u, = (1, -2),
(-1, 1, 1)}; ),, =
~
I0
--+
o,n = -
_,..
~ 2!0
-~
~
AH + JO
__,..
UJ
si dcci
-+
!.A+
__,..
IB
-+
---+ ........
IB = 2IO + 20,1. Similar obtinem IC + ID =
---+
38. a) }. =
1, l' = 0 ""''' = -v,; b) }. = 3, f' = 1
v1 = v2 39. a) Coliniare;
b) colinia.re;
2
c) neco!iniare. 40. a) Coplanari' 2v, + v, - v 8 = 0 ; b) necoplanari; c) coplanari'
.
2
4 1
2
1
v, + v + v, = 0. 41. ). = 1 ""' v = ~ v2 = v3 ;), = -2 ""' v1 = - v2 - v8 . 42. v= v - - 3 v - - 3 v .
1
.
43. Suma patratelor diagonalelor unui paralelogram este
ega!~
cu suma patratelm hturilor sale.

2
b) rJ. =
44. v,-v, = 0. 45. -(a2 + b' + c')f2. 46. a) 4 si J52; b) arccos
.j 52 ) . 47.
.jS<J
J-
~~~;
1 . 48.
arccos - 2___ , y = arccos
37. 49. 60. 50. AA'""" c - -1 (a c)a,
,21
.jzl
a'
1
~
1
---+
1
35
1
BB' =a- - (ab)b, cc' = b- - (bc)c. 51. a) 4; b) 1_ ; c) --p= (81 + 5j + llk). 52. a)
b~
c2
v41
'\1210
arccos
It
, (?.
,zl
.j:? ;
arccos -
b)
J !94+Jzg+J75. c) Di~ exerci(iul50, BE' =i-k, deci 1BE' )=,j Z: d) 0,5)AC)

3.54.v2 -9i-3j-3k,pr,,v 1 ~ .jTI'
5 55. dl..(v,.v,)-
)BB').
53. a) 5J3;b)3 J!O;c)5J6;d)42 J-
-!,- 3/, +!,=a.

+ Xz Yz = X2 + 2x3
lc'1 - 2x2 + z 3 , y 2 =
, nedeii niHi. ;
- 0,25y~ - Yi +Yi;
Y2 = X2 + (x 3 +x4 +
-1
+ -y, + - 'l+
6
8 .
Yz =
X2
+ (x3 +
1;
dtv,,'v,)=2; cJt(v,. v,)=.JZ/6. 56. v,><v 2 = -11(3i- Zj); v 1 X v3 =-13(3i -2j); v X v =
= 7(3i- 2j). 57.
_2.2
j10.
5M.)v, + v,J'= 328-36/J; )v 1 -v2 )=244-1ZOjJ; )v XVo)=39.

"
59. ('' X v,) v, = 4la X b) c. 60. a) 12; b) 25; c) 4. 61. a) J2; b) 0. 62. a) (v , v , v ) = 0, co
3 = tJ; c) copla
plaari' v = -v + 2v,; b) coplanari: (-2y
+ (3y- .SJv. + (2nari' v, +3 v + v1 = 0; d) coplanari: -5v 1 + 4v3 - v3 = 0; o) neoop1anari; l) cop1anari'
+5~)v1
-4v
2
9v + v = 0. 63.). =25
- , -11v
1
3
1
2
3~)v
2v 2 + 8v3 = 0. 64. a) 0 ;db) (v1 , a v
337
22 - Probleme de matem.atici superioare - ed. 22Z
\;
c) 2lv
v;). 65. a) 72; b) 0. 69. a) 7; b) v; ~ (51 I 6j- .lk)/'.

+ k)/7; c) lf7; d) ,., X (v2 X v,) ~ - 91 + j - 17 k,
v- 5i- 6j + 7k~ 71. a)~j2; b) --.!.J6t. n.a)h = 3_5_;
v,. v,); d) (v,, v,, v 8 )f4; e) i(v,, v,,

v; ~ (- i + ij + 2k)/7, v;- (3i- 5j
(v 1 Xv 2)Xvi ='-9i- 6j- Jk. 70,
./61
J-21, hb=-6 J1 J2 J
- h/J= J-17,
91, hf=.....:.__
70; c) h
1190,
13
5
"
H
2 J1 .
3 .;w J- .;r,
646. 73. a) z, b) 9. 74. - - ,
J, l ' 3. 75. )., ~ 3 =oo M,(l, i5{4, J); )., ~-2,._
35
1_ .
"/)=
2
h.=5; b) 11 4 = -
~~
h, ~
=-
19
=> M 3 (6, 5, 1). 76. cos a.:
cos~=- ..JM
, cosy
.j3
= -,
cos fj = - , cosy= 0. 77.

2
2
8
l
..jMg . 79. a) m = l ~i m
=?
(14,
lJ,
-5). 78. cos:x= ____!l

,
./669
b) m = -2. 80.
1 + x', y """
= -
"""-4 + y', z = -10 + z' ~

y' + 2y'x'- x'z' + 18 = 0. 81. x'2 +5y' 8-1=0. 82. x'y'- 2 = 0. 83. x = 1
x', y = 1 + y 1 => x'2 + 2x' y' + y'2 - 8 = 0 ; x' = x" coset - y" sin .x,
y' = x" sin a + y" cos a, a = 15, x" 2 - 4 = 0; IX = 135,y"2- 4 = 0. 84. Deoarece x 1 = x~ COfi o:.- y~ sin a., y 1 = x~ sin ex+ y~ cos a.: ~i x 2 =
cos a.: - y~ sin :x., y 2 =
sin a.:
y; cos a.:,
rezulta.
x' 2 -
x;
XtY1 -
XaY1
x~y;- y~x~.
85. x =
.j6
z b ...!.. + /- (Zx' + J2,') =oo J3x'' ~
(x' -
x;
J2y + j3z), y= _!_ + }-3
~ 0.
~6
.jz),- .j"J.),
(x'-
Nk=O ~i
uj = 0
=:::;.
+ l :Y -2 .z:
50. x_ _ = -=41
1
-1
'
-
tl . J
$1 ~
trece prin dreapta
Ecuatiile drt'!ptei
+l
M(-3, 5, -3).
Ec~
+ lly+9z-~~
-x + 6y + 7z ~ 0. 5;j
~i u ut: = g rczultA ~{~
-8x
~i este paralel cu di~

~i
.h-~
-,j
3). Lu~
u. OLtinem
3x+4y-5z-1t~O,
~i u2(8,
- .1,
C'are trece prin M1
~~
Distanta de la punct1fi
reprezintl!. iaa.IP.mea
--+
pe vcctcrii M 1Ms, U~i
4. Planul
28. a) -4%
~i
+y +
dreapta in spafiu
liz= 0; b) Jx- y
9
3z ~ 0. 32. a)- x- - y
11
ll
0. 29. Nu slntcopla.nare. 30. -x

6
0. 31. x
+- z -
.!._
2
7
+ !_
3
2 ~ 0; b) - - x + -r+ - z - J~O.
ll
11
II
x-2
y-6
z-l
33. a) 4; b) 10. 34. a) 90; 1) 0. 35. a) Coliniarc; se afl5. pe drcapta - - ~ - - - ~ - - .
-I~
+y +
+ 2z- 6 =
2
-1
-1
a) x = t, y = - 7t + 7, z = - 19t + 17; b) ~ = t, y = ~3t + 5, ;; = -5t + "1. 40. a) 7x- 5y +

+ z - 3 = 0; b) - Wx - y + Sz - 49 = e; c) x - y = 0; d) -2x + y ~ 3z = 0. 41. P!auul tre<:e
~
prin M
~i
are normal& OM:3x-6y+Z.r-"19=6. 4:?. (M1 MaM 3 )-x+3y+z-2=0J

(M1 M 3 M 4 ) - x + 'iy + z- 2 = 0; (M1 :\f3 ,l(1 )2x- 8y- 3; + 6 = 0; {M 2 M 3 M 4 }2x- Uy- 3z +
+ 9 = 0., 43. x = l, y= 2, z = 3. 44. Sistemul de ocua.ti~ este compa.tibil det.ermiaat, cu solutia
x = 1, y = 1, z = 1. _45. Sistemul fof'lllla.t cu eelc trei ecua.tii onte contpatibil, simplu nedetlermiHa.t.
Ohfinem A :::::o 3 ~i ecua?ile drepte.i de. iate.csectie x = -1 + t, y = -1 + 2t, z = t. 46. a.) Sbt:t con
curente in punctul (3, -1, 0). b) Prinaul !;li al tl~i.lea plau s;1at p1r.a.lcle. Primelc dou5. pla:tte, ca o1i
ultimele douli. plane, se intcrscctea.zR du:pi. o cireapti\. c) Pla.ttele se iater-soctead. dupii a.oe.a~ f'lreap1A
deecuaP,i2x- y
+ 5..J- -'I= 0, Jy-
17.z
+ l2-0.
47. a) CiaMurette itt punctul (--
!_, - ~, ~J';
11
ll 11
laktll puMt eo nu apa.rtiae ceii de.-&1 palrulca. 48 . .DeetaNte
planul trece pri~ origi.u.rJ, o1!.atam ~-1& n.b Auaa A..# + 1Jy
Cz = 0. Fie N(A, IJ, C}, ......_ c8
b) Trei di.atre plane se
intex~
u 1 (3,
13; d) M,(1,
_ 2x
4, 2) ~i M1{2',:i
paralelogramului
ll
x-1
y-1
z-3
U
9
b) Coliniare; ~e aflA pe dreapta - - ~ --~--.c) Nccoliniare. 36. a) cos =--,cos /3= -,
- 1
I
- 1
25
25
4
6
7
cosy = -; b) Vectorul director al dr@ptei oste u(6, 7, 6), aotfe 1 c6. cos or;=-, cos~=-,
j
11
11
6
72
~
cosy = - . 37. a) arccos-; b) u 1 ( lD, 2, It) ~ u 2 (3, 12, 4) implicA 1:: (u 1 , uo) = arccos- .
11
77
195
~- 2
y- 3
z+5
.
:Ill. - - ~ - - ~ - - . 39. R.ezolvi'im aele doui. S'l.steme de ecuatu in raport cu y :n z, de exemplu,
-4
1
J
dicularei comune est4
lOy
c1
+ 13z ~
' J
d ~ 25 ; 63<
+ 109j
batAh-Y+~.r~
+ ),(x + 5y -.z +l_j

j1
c) }. =
+,'0
-J
-3), "J
c 21<
N(- t, -I,
63. Fasdculul de "'
planul
=
t~ece prln ~
0 cste
perpcn~
secteaz8. pla.nul
nut1'1. in plan. 66. ~

sint
M,l1.
0, l):J
68. M'(2, 9, 6).
M,(l, l, 1), N(l~j

C(O, 0, 4).
Nk = 0 ;i
:>
uj = 0
<: (N,
~i
-J'J implicil
N )=60, N (2, I,
1
Jx- y = 0 sau x + 3y =0. 49.

u(l,y m, n)=<>
X
Z
1 =0 =-3
uu = 0, u (3, -2, 1). Deci u(l, 0, -3) ;i ecua(iile d;eptei sint-'
1
50. - - = = - . 51. D;eapla dlutato este con)inuti

x+l
y-2
z-1
in planul P ;i in planul 1' ce
1
3
-1
I
tcece p<in
<)reapta
d ;i este perpendicular pc p1anul P. Ecua(ia planului P este - + 2y- z = 0.
Ecua(iile d.eptei x + y + z- 3 = 0, -X+ 2y- z = 0. 52. Dreptele sint concurente in punctul
M(-3, 5,
./669 '
_-
.
SUI
a:,
l - ;t"l C06ct-
'
y2 cos 0:
0. 54. a) Fie u (1, 2, -1), u 2 ( - 7, 2, 3) ;i u(l, m, n).

1
cilutat~ .,te continutO in p1anu1 P
Din condi(iile uu = 0
1
ce trece prin M (7, 3, 9)
ji este pa<a1el cu dicec\iile u ;i u ;i in p1anul P, ce trece p<in M 1 (3, 1, 1) ;i este para1e1 cu direc(iile
1=0. 82. x'y';t
-x + 6y + 7z
ji uu, = Q rezultli u(2, 1, i). Dreapta
+x' .y
COSet
este 9x + lOy- 7z- 44 = 0. 53. a) 2x- y + 3z- 4 = 0,
planului
-8< + lly + 9z - 26 = 0; b) 2x 3y + 4z + 9 = 0, 25< + 18y + z - 5 = 0; c) 4x + 3y -2z=0,
11
-*"= - l
-3). Ecua(ia
rezultA
- ji), - jJ;),
u.
1
;i u. OUjinem 3x-2y-z-6=0,
5x+34y-11z-38=0. b) Direc(ia dreptei ciutate esteu(7, 1, 5):
3x+4y-5z-1~=0,
-26x-j-7y+35z-13=0. 55. a) M 1 (-3, 6, 3) ;iu1 (i, -3, 2) ;iM;(4, -1, -7)
ega!~ eu distan\a de 1a punctul M, la planul
;i u (8, .. 3, 3). I.ungimea perpcndicularei comune este
care2 trece prin M ;i estc paralcl cu direc(iile u 1 ;i u,. Ecua(ia planului este -3x + 4y + 12z- 69 = 0.
1
Distan(a de Ia punctul
M, Ia aces! plan cote 13. Se ponte observa ca1ungimea pe;pendicularei comune
reprezinta inaljimea e<eespunrlitoarc bazei construite pe vectorii u 1 'i u 2 , in pacalelipipedul construit
pe veclcrii M,M,, u ;i u,. b) M (0, 0, 0,) u 1 ( I, 1, l) ;i M,( 1, 2, 0), u,(O, 0, 1); lungimea pe;pen
~\.c) M
dicularei comune es\e

d
-x
+ -+Y
z
2
7
ilz~
3=0.
z-j
=12
-1
= - , c os,...=-,
(.;;
9
2
25
II'
25
cos~= !_
(-1, -4, -3), u,(3, 4, -2) ;i M 0 (21,
195
de exC'.mpJu
7x _ 5)' +
P?anul trece
+-2=01
(6, -4, -I);
13; d) M,(l, I, 1), u (0, -1, -1) si M,(O, 0, -2), u 2 (6, -3, 0); d
1. 56. M (7, 1, 3),
u (3, 4. 2) ;i M (2, - 1, 0), u, = u,. Dreptelc sint paralele. Distan\a intre drept.e este inaljimea
2
. Obtinem d = 3. 57.
1
para!elogramului con>truit pe vectoeii M 1 M, si u 1 , corespun,atoaee bazei u . 5, 9), u,(3, -1, 4) ;

2
27
17
1Gy + 13z- 31=0. 58. M 1
0 , u,(3, -1, 4) 51 M (-7,
~2x+
d = 25 ; 63x + 109y -
l2
. _2 ,
20z + 76 = 0. 59. P1anul cautat face parte din fasciculul de plane cu p1anele
bazil4x -Y + 3z- 1 = Osi> -j-5y- z + 2 =0. Ecua(iafasdcu1uluideplaneesteix -Y + 3z-l+

+ ).(x + 5y- z + 2) = 0. a) ).=
2..,
9x + 3y + 5z = 0; b) A=- 5{1. 23x- 32y + 2Gz- 11 =0;
u'
=arCcos~
-5, 2),
c) ), = -,
1
21x + liz- .3 = 0; d) ). = 3,
N( -1, -5 1, - 3),
x + y + .>.z - 7 = 0.
7x + 14y + 5 = 0.
60.
62. a) - - y + 3z - 4
63. Fasdcu1ul de plane co tcece pdn (d) are ecuajia 2x - y + z -
planul trecc pdn M
,
0
objincm ),
~ - -3 ;i dcci x -
x + 20y + 7z- 12 = 0.
~ 0; b)
-x
+y
- z
+2
61.
= 01
1 + ),(x + y - z) = 0. Deoarece
'
1 + 'A(x + 2y - z -1)
5y + Sz - 2 = 0. 64. x -
0 e>tc perpendicular pe x + y + z = 0, implidi. A= -0,5 ;i deci -x+Zy-z+ 1=0. 65, a) Inter
sectcazii. planul in punctul M(O, 0, -2). b) Dreapta estc para1ela cu planul. c) Dreapta este con\i-
' cu soluf:ia
nutli in plan. 66. Proiec(ia punctu1ui are coordonatcle x = 5, y = - 1, z = 0. 67. Puncte1e de intersccjie
- lly
'
Ji:
nedete.rmhtat.
a) S'btt con.
Pl.l.zte, ca ~
<inapt;)
5
. -li.
13'
11)'
48. . 0 . t : j , - oil
141
,
(' O )
(19
79
stnt
M, ' , 3, M, - 9 , -9 , - 3
.,
, astfel cu ccua(itle drepte> smt
y
3
- -174 = -79
= z
- 15 .
X -
68. M'(2, 9, 6). 69. 5x + 7y + 9z- 44 = 0. 70. M;(3, 15, -3); 23x- 15y- 19z + 99 = 0. 71.
M (1, 1, 1), N(1, 1, 2); x + y + 2z-4=0. 72. ),=2, M(-5, 2, -24 73. A(8, 0, 0), B(O, -6, 0),
0
C(O, 0, 4).
339
~iruri
5.
de numere real!'
23.a)Ja~~-_2..1=
'
3
3(3n'+
<e: c.laca '>(l- e:)IIl!l deci. ns=Er~-l-Je:J' 1 ']: b) la,.l""

9e
9e
1
1
1
dac! u > - - , deci "a: = E (--) ; c) J a 11 - _..!__ =
< - 1- <1
1
~
< ~=
3
+1
2n 3
e daca n
>
2n
<
n = 2k
1
-
1
1
-<
2n
2e:
, deci nt = E (
y2e
a 2 .t+l = 0
1,
e:
I)
-->
0.
2e:
~).
,fz,
"""
a 2 .~:
24. a) Pentru n = 2k,
Deoarece cele dam& sub$iruri au
nu este convergent. b) Similar: a 2 1:
I
2
1 _,. 1 :;ri
= 2
___!:!!._
2k
l)
-o
2n2
2; pentru
I
rezulUi.
diferitc,
limite
a~H+l = - _l:!!__--+ -1.
ca
25. u = 0-+ 0, a
+2
2k
2(n2
(a~)
.t+l=
ceoo. ce a.ratt. ci1. (a 11 ) nu ace lhni.Ui.. Pentru orice MER, exista kEN ~a. ca
1
a4 .t+l = (4k + 1)3 > M, oeea oe a.ratl oa. ~irul (4 0 ) oote nern3rginit. 26. a) a,.= " + -o __.!. ; b) a 11 =
4n
2
{n+ l)(2n+ I)_..!_,
a,~ {n+ I)'_..!_, d) a,~z[l-(_!_j+>] -2,
fa,)<;
6n2
3
in 2
1
2
= ('1k
1)
cx:l,
c)
n
"' --+
2
+ I
---+
"
+ 1)(3n + I)
(w
1 . 2a . . .
~i
e;
deci a,. -
< a,. = -
b) 0
nl -
1 .
3
a
. nl
n2
n
< ____::.._
__
2
nl -
1 .
. 1nduot1e
.
. se ara..x
. d eel. a, - G ; d) Pnn
...... oa a 11 = 2n
- --1 . :IDect. a,. - 2 . 28. a)
"'
..
Treclnd Ia
limi~.
obtinem
lim
&1 11
1;
b) a.
-vn
(a )"-s+t
nl
"
,J;
l. Atunci
./n' + I .
Fie ff.t"""' E(a)
l.i 11 -+ ();
1a . 2a . . .
<
1 ... -;
l)jn - l)
n(n -
n!
-J
222
<a,.=--... -2 <2 (2-2 -0-+
~a,.-+ Q; o) 0
e<
27. a)
+ 1+
.j
-yn*+n
I
- - ;
- 0
~ a,. ~
e) a 11 ""'
------"------- -o: d) .~
;>;C~n+! + ;o/n=l)
-~:e) ,=
;o/{n + If'+ ;o/ n{n + I) + ;o/ n'
;o/(n + If' + ;o/n' - I + ;o/{n-1)' 3
~[( ~ + 1] ' [ 3 '( ~ +
f) Daol < ~. atunci
= ~ ; da<l6 o
~. atunci
lim
It
r f- ;.
a,.= 2; daca.or. = ~. atuaci

IX
= 0 ; daca a. = 1, a 11 =
+ ( - -1 )"] --. 6;
i)
___!:!!._ ;;i
2k
>
11 11
=
1%-
+ z- + 1
z-'+3(~f+2
-+-.
~i a 2 4"+l =
Zk
a,.~
a,
~+2
0, Vn E N; - - = - n
+ 0:
11
; dacii. 01 <
<
~i. ~irul
adioB. I = 0 . 'u} a,.
a.stfel cG. lim a,. = 1

n
~i
1, 'tin ;.:::: a. Astfel (a 11 )
an+t
> 0; - ~ 5-+
-2n
-
a11
ton descrcs!Ji\tor
.,i lll<'irginit inferior,
Mbe
.=
_!_) [ 3 +
h) a,. = (2 -
2"
~irul
(an) este conver

.
ete monoton descrescM.tor ~
dcci
= -n
+1
a,., rexult,l prin
.
~ I , 'r/n E N. ~1rul
tund
m.tila.0-
i+3n
OOflvergent~ Fie l>=lim an. I>ooa.ceoe a,+l = 5 +~~a,, prin

n
e&te convergent. b) :Pentru aa = -1 se
= 0 I,
1, atunci lim
.
29. a) Pentru " = 0, se aratra. prin inducfie
m.lirginit inferior !]i deci este couvergeut. Fie 1 = lim a,.. Deoo.rece an +I
. . I
trecere la hmtUI.
<
a 2 ~;
11
atuaoi lim 11 = 0 ;
n
tlaca a: !> 1,
a2 .t+l = 1. Pri:a urmare, lim a, = 1
arata. prin inductie ca.

gent. 30. a) a,.
g)
IX
3-
a,.=
2
M au =
a. = _!..;
Jl
....!:_ ;
_..!._ -
lim
l::u
trecere la Hmita, rezul~ 1 =...::. 1. .Deei 1 = \l Ji "- 9. G) Deoa.rooe a 0

3
+ ~n
> 0, rezulta " > 1,
VnEN
fapt ce """'" ca1
-":!.t>o
~ia.=l+
"+' -
!apt ce amla ca
b)
1.1-
,...-"--- < -'2n2
<l
< 1 + 2.
accla~i
a, are
scmn cu a, - a,_,. Deoarece a2
~i deci (a,.) este crescator. Cum I <a,. < 3, exista z, ~lim,, a,.. Deoarece a, - a <t 0,
k a,..,
rewlta ca ""+' - a,._, < 0 ~i deci ("+') este descrescator. Cum I < a,.+, < 3, exista z, ~ lim
1
I + -2
5'. 1
I+-,
2
de unde (1 2
.
~ I + 2/1 ll implica I ~ 0,12 imposibil),
1
21.
a)
I a, I .;;
Atunci
+ -2- ~i
Cls
l,
::3
""+'-
a0 > 0, rezulta ca
- a,, > 0
pentru
k E N . ca
I
- -2. b
) a,
---~---
Deci l<a 11 <3, 'rJnEN. Apoi a,+l- a 11 =
11 ) (1 11,- 2) = 0. Deoarece 1112
+~ ,
a 2 r+l =
obpneut
auH
'# 2 (in acest caz
~1
rezultll. ca 11 = 12 Prin urmare, : existA lim

n a,= l
= 1
I ~ I+ 2/l""l ~ 2; d) a,+ - a,< 1 => (a,.} mArginit. Deci existA

(2n + 1)(2n + 2)
n +n
n + I
lim " = l. Deoa.rece an = -I (- I
+ - I + ... + --1 \ reprezintA suma Riemann pentru
n
u. I+1
2
n
I+I+1
Pentm a determina l trocem Ia limita in rela\ia de defini\ie:

I
> 0 => (an) cresOO.tor; - n < a" < - n
~-
func\ia /(x)
, x
[0, I], corespunmtoare div1ziunii prin puncte echidistante
1 +X
~i f
este >n-
~i
0
dx
1
a +
a + 2b
1
0
- - = ln 2 ; e) a 1 = - - - > a , b =
 b > ... > b, !> . ,
...
lim a, 1,
lim b,. Trec!nd Ia !imitA in rela\i!le de
1 > a, > > a,. Prin urmare, exisua 11
.
tegrab1Hi. pc [0, 1], rezulU. cll l =
la
definitie, deducem l = 1 31. a)

2
--;e)all=
+ , .. +
_!_)
2l'-1
~ (t- ..!..) < _.!:._ <

2~'
211
(a,) este convergent. b) a,
I ) . AtunCl.
-I+
3n
-4
E:
~ _.!:__ + -
dadl n
zn+2
-
zn+l
> ne =
21HP = z+l
+ ... + _.!..._
t- ~),
ln 2
+ -1 - -7 + ... + 1 +
II~-31( I + 3n
I+
I
3n
3p
{1
+ _!_2 +
'riPEN. Aceasta a.ratii. c'
3(n -
- -I + 3n
I)
I <-13 I +1 <-I <<,

3n
I{
= -3
I -
pentruorice
l) ~' once
p N Dec> I este convergent. c) a, ~-3
1 (I
1 + -I - -I + -I -2
- -5
364
E(
-~ +~- ~ + .. + _t
__ -~-+~ __I_ +~--~-i = ~ l~+~+~n-1
n+2
n
n+3
n+1
n+1
n > n !!:
prin inductie
211
~ - 3It I -
Ia,.,- a,
a 11
11 +P-
~i ~
b0
, -e
\"fU
Ill
58
32
3
4
1
I
1
)
1
I
1
.
- - - - - - - - =>\a,+P-a,!<-- + - + - - \ < -<E:, 'rJn>nen+2
n+3
11.+4
3 n+2
n+3
n+4
n
1 .
.
1
I
= E -<) , Vp EN
dcci (a,) este cornergent; d) a,.= 1- \
u,.H,a, I =
-- n+~
.,+1
~~
--~~--
< -1 - < _!_ <
e:, Vn
> ne =
n+P+
n+l
n12 + n
11 + n
32. a) a,.+P - a,. = +
--2tz
3
2n
5
prin
-a, 1 >
3n(l0+4)
51t + 1
>
+
.
1
1
..;n+P
~~ <
n
p
1
..;n+P
<(I+
>
+ + ... +
Vp
10
+e n + P
2n
+ 2p +
N ;=;i
-t ~2n
rezulta n1n(l
oo
ji deci
+~)<I<
n
341
(K
deci
2n
(a,)
(a,.)
Pl
+ zp +
P( 10
:;.>
. d1vergcnt;
.
I 1'. dec. (a,) este
b) a,+,-
.,_ I a,. - a, I >
~~+1,
l~)
a,~
~~ .,.., <
n
d
,
convergent.
d
e un e I a.,. -
I
1I= +
-vn+ 1 ..;n+2
este divergoot.
+I) 1n(1 +
este
33.
Dooocece
1
ln(n
.+
1) - Inn
..,.. +
~>
ln(n
1
-_, Vn
n+l
> -
1) - ln n
N. Din ultima inegalitate scrisi'i Jlentru 1, 2, ... , n
1 1
. 1+-+
1 ... + -1-
obP.,em 1+-+ ... +->ln(n+l)>-+-+ ... + - - . Den

- In n :;:::. ln{n
- ln(n
1) - ln n
1
1) -Inn- - -
>
n+l
pentru
.0
a"+ 1 =
I 1tma,.=OO;a>,1 1Ima11 = 0.35. I'nn
a1
<~,
,,
lim
= !.
a2t
Deoa~
tim a2.t. A1em
au~
0,5772. 34. a) 0 ~
Da.ca. tinem searna "(
.
[ln(n J_ t) :!
hm - - - - - -
n (n
1)"- n"
prin inductie c11. a <

~ a.rata prin indue~
Fie l 1 = lim a., It ._;:
1)
a;ll I(n +- l) a;-~}
'
1tm-__:
+ a 2 +.+a,. =
an
k.
> 0 =>(a,.) este descrescA.tor. Prin urmare, ~irul (a,.) este convPt~r-nl~
n
1
Se note&Zi C =lim an Limita C a $irului- se nume$te Constanta lui Eule-r, C
n
1
1
.
1 .
2P
.
b) 0; c) 2; d) 0; e)-; f ) - ; g) 0; h ) - - ; t) - ; J) - - ; k) hm """
6
c
(P
1)
2
(P
1)
n
2
-lim
n-l
lim {[ln(n+ l)Jllnl-} = _..!.._lim f__c:_)t-alim{--[In(n +
n (n
t) - n n
a n n+ 1
n a - 1
> 0. Ace.asta arat~ cl!. {an) este m.lrginit inferior. Apoi aR
0 ~i a 8
+
----
2k+1 Zk+Z ..
0
:c""cC!c>_
a,.+ 1 - a,.
- - ' - . 36. Se aplicA criteriul lui Stolz. 37. Se apliccl rczultatul de la ixercitiul rezobat.
:1.- I
17.:
&j 00 ; b) e-1; c) 1; d) 1; e) -1e- 1 ; f) 1; g) 1 ; h) 1/32. 38. a, > 0 ~i a,.+l = cos _a_ < l '* (a.?
2"-+I
an
a
Stn-2 11 - 2
Stn-a
zn-l
t:J
a
eonvecgent. Apoi cos-= _ _.:::___=> cos-- .cos-= _ _.:::___, . . . ,
2"
2 sin~
2"-1
2"
2 2 sin.!!:...._
2"
sin 2a
a,=-..:::.:~=--
6.
2"+1 sin..!!__
2"
2"
20. a)
2"
sin 2a
----.-----.
2a
. a
39. Fie b11
=SID-
n'
Sln-
5111-
n2
-cos--
2n- 1
3
3
5
cos- + c o s - - cos-+
+cos--- 2n2
2n3
2n11
2n 2
2n 2
.
n
+
I
.
I
R
It'
I"
b
I
2 - - - s m - . ezu <:1. 1m ,=-~I. in
2n'
2n
n
2
Cfiind
constanta
lui Eule<. 40. a) a.~(l-
ba~a
I-
..!_ ;
b) a.
2n
L._;
+
Vn' + 2 + n + Vn2 ; n + n )
-~;c)a.~
L(k-\
211+ 1
cos- -cos---"2n~
2n2
2tl2
obtinem
n)
~ ..!_ ~
n
n 2
~ ..!_
+k+n
~ _2_i_V,;;::o,+~+~:,n_+_n_)
~ 1- --..1;d)a,=
n!
I
- ' \ ' :,
1
f.:(
n - 2 n - 1 n +n + 1
-n- n + 1 2
2+ 1
lim a~
-1 5
nl
(n
; 0
1}"
Fie I= lim a 11
n
lim
n
< a, <
1 ; a,+l
a,.
= (" +
n
)"+1 <
+2
n2 +n+
n(n
r Vn~ + 1 + n
+ I
+ 1 + n)
zn n
= ("
11
..!_ + ..!_ - ..!_ + . . - - - ~

1
1
- ( - -- - _I_)--~-< I;
Ml- 2
2k- I
2k
1.n
s'
~'-lni
are a.cee.o"l..?i nat~
=>lim a ...
n
~i
+ I)
(2-1)(2'+2+ 1)
{n -l)(n~+ n
(2+ 1)(2'-2+ 1)
(n+ l)(n!)-u +I)
I)
-+-;c) a 11
1 => (a,.) descresciHor
Trecind la Hmita. in relatia a,.+l
0 ; f) a,, = I -
a+
2C
+ 1)"+1
+2
I -
a,..
~i
2k
342
l = le-1 <=;..[ = 0
obtinem
f.!. - _!.j , 2
3 .
1
n+l
deci (a,.) este corr.rl'rg(nt.
1
a,.~ (1-2) + ... + f-----)> 0.
2
,2k-l
2k
4
n+ I
pep
B
.,
n n-1
= -n+ I
1livergent1
allui Cauchy, se"j
k=l
1 2 J
~---;d)
~)(I+~)~~~ ~)(I++) (1-+,)(1++,)~

~1
~- 3)
1
+1
cos - - - =
2n
k~l
(J n' + k -
'\'
n
n'
exercitiului 33.
- "+
Sl!l-.
(..!_ - __1_) - ... 4
Apoi
a,.,.=a, +
'
supunem apoi ~
.... n.
.. --f--n
A poi a 11 - anq =
(a,.) este
convrq{~'nt.
+ -
~iml
> a,., astfcl ca
2ktl
2kt2
lim a,.
I. Deoaccc a,.+, = a,. + k
.
lim
k a
t
2
Zk
:\1em a
(a.,,) este cn,scator 1i margioit superior.
, rezulta lim a,.H = I. Este deci de ajuos sa calculAm

1
= 1 +-+---+-2
2
2k
ll
1)
-+
-+
... +2
4
2k
lim
[ln{n
-1.
1) :2
(n +I)'"_ n'"
1l
- 1]
1)2 jlnt-1) ;au

n
-'-=
-1
a,.+t - a,.
rezol1at.
17..
=-1 +
-2 +---+k +
k +
2k
Daca tinem seama de exercitiul 30, d), rezulta ca lim a,. = In 2, iar lim a, = In 2. 41. Se a ratA
n
34. a) ();.
Deci existA
pcin induc\ie ca a < a, < b, a < b, < b, astfe1 ca cele doua siruri s!nt marginitc. De asemenea.
se '""'" pcin inductie ca (a,) este ccescator, (b,) este descresciltor. Deci, sirurile slot convergente.
1
1
]';<, 1 =lim a., 1, =limb,. Pcin trccere Ia limita In re1atia a,= (a,_1 + b,_ )/2 obtinem 1 = 1,.
1
!-'~=sup a.,.
a,
42. a) 1/2;n 1; b) 0; n1/2; c) -1; 1; d) -1/2; 3/2; e) 0; I. 43. Fie f'= sup
si
A,em situa\iile' nu cxista nici un termcn al siru1ui (a,) cu
si atunci
= 1-'; exista termeni ai sirului (a,) mai mari ca
atunci 1-'> >
Similar se procedea<a pcntru ma<ginea inferi-
!-'~ ~i
oara. 44. a) e, e 1
00 ; c) lim
sin 2a
a~
!-'~
lim a, =
b) -1, 0, 1. 45. a) lim 'a, = -1/2.
1/2 , lim a.
a,>!-'~
!-'~
/2 1'
. d ) 11m an = -e ; 1m a,.
b) lim a, = 0,
3/2;
= -2
_!_3
(1 -
_!_4
_!__!_
2
5
_!_-n+3
-)
n
+ ... +
_!_3
(t
a, -
+ 1.
6. Serii numerice
20. a) S, =
lim
!_
2
_!_- 3
n+1
__!_
n+2 -
1 ) ~ls;b)S,=Bl_J_Zn+1+2n+J
II
t l1
t
t
I
) ~U;c)S,=;;-:;t-a+n+lt
t
I
-:+J
~-
_!, __
-~C
II
(t -_I,-)~_!_; e) a,= [1n(n + t) -Inn] -[Inn -In (n- l)l = S,-
= _!_
.j2n +
t - J2n
+ ... +
" )
- l
.J~ ) ;-, .J~ (I + ~ +
i-
1
2n+1
I; c) a,
este
1
.J---'-->
2n-+1
~ 1/3;
d) a,
1.
e) S, =
21. a) a,-
)w
(I
dimgentA. 22. Serio
(ln 2)P
n=2
5i deei este convergentA peutru p
)lo-
nP
n=2
di,ergcntA pentru p ,-; I. 23. Se aplica mdoda induc\iei. Pentrn p = t, dupa criteriul de condensa.e
00
Jz=q
1 _.,
converg(~nt..
~ 1;
22
1
a\ lui Cauchy, seria " . - -- are acr:ea5i natura en seria
Wnl"n
0
n+ 1 ' 'n+
Sn = 1 -
00
, - I
(ln 2")1'
:::::>
~ ) = S, ~ oo ~i deci "'ria este
.. +
00
arc a.ceea-';>i natura cu seria
~i
- .J
H + 1
a,.=__,._-->
~---'--~- ~ 00 ; b)
{t-f,){t+f,)
-~ -,v=~n~+ 1 + n
- ; d) S,
a+ 1
2
2n + 1
2
n+l
1
= J.n - - ln 2--> -In 2; f) a,.= .J
112-n-1
211~
lim a~
00
supuncm apoi di. s.eria
'V-___:_...L.J
n(lg n) .. . (lglPtl) n)
n=q
n=q
este divergent-A. Dupl critcriul de condenmre seria
1....-J
""""
00
!?i deci este divergentA.. P1 e
~
LJ
tl(lg 11-) .. (lp;lPJ n)
are aceea..<;;i natura cu seria
00
~
L.J -~~--=lg2111 Jg(~~~
2"
Deoorece l~~l
n=q
= lg'"'' (n tg 2) = lg<Hl (lg n + tgtg 2) <llg1" ' ' n, dupa criteriul I at compara\iei -1
este divergeuta
z -
p+l)
~i deci proprietatea inductiv& et>te a.devlra:ti. pentru p + 1. 24. a.) a. ~ -rll"- , eonvetserie
genta; b) a,. ~ - , divergenta; c) a" ~

2n
I
.~
conJergenta; d) ln n ~ n :::::;.. a,
n 3 /~
-+
vn
1, rezultA cA este divergenta; e) a, ~ - , diEergenta; f) pentru a

n
geatA; pentru
I:>
111
convergentA; pentru a
g 1ntA. pentrtl b
I,
gentA. p) Fie b
1-a
1-a
----;>--,
n(l-a"~ 1 )
n
(0, 1), an
:::::-a~
.,,
tici scria este ~
di?l~r
1
gcmta; g) a> 1 =;:.a,.
- , convergen.t<l; a = 1
di-.rergentrt; a E [0, 1),
11
a
n -;- 1
genU, dopA criteriul III at comparatiei; h) a< 1 ::::::.. a 11 ~ a", cotncrgenU'L; a = 1, lim a oft 0, diter
32. a) I .I <; ~
.; -
geatA: a!> 1:
divergent;\; k)
"
y;r =::;; y;;;. = n::::::. a.,;;;;.~-+ oo, dhrergenta;

a,~ a (
f r
convergenta; I) bn
i) au ........ 1, divergenti'i; j)
a,.~___..:._,
n
,.
11
'1
, absolut ~
este seffiiconver8']
>
. 1, lima
11
0,;
#:-
$i dupa. criteriul III al CO!l';>aratiei scria este
folose~te
~.
0 :;::;.a = - __!__ Se
a poi criteriul III al comparatiei $i se obtiue b =
3
IS
26. a) Divergent<l; b)-g) convergentA; h) a< 1, convcrgent.i; a> 1, divergentii; a= 1, lim a , :F 0
dtvergentc'L 25. a,
-+
divergentii. 27. a) -c) convcrgentil; d) a
<
fl
> 1, U.ivcrgentfi; a
1, convergentii; a
l, lim an # 0,
divergentil; e)- g) convergenUl. 28. a) Di?ergenta; b) dhtcrgenUt; c) a < e, conrergenti'i; a ~ e,

divergenti'i; d) a > 2, convergeut.i; a < 2, dircrgenUi ; a = 2, seria armonidi, divergenti'i;
e) a ~ 0, convergenta; a < 0, di;(rgcntA; I) a > e-I, di;ergcnta; a < e-1, COJI'Iergenta; a =
"
H-j-l
s,ria este
~~ dup{t critcriul II al comparatiei "cria este
e) lima" 'I= 0,
"
con?ergent.:i;
~riei depinzind de modul in care a, tin de la a; j) a ~ 2, dillrgenta; a

oonvergenta; b) Inn
convergentii; e)
<
n ::::;. a 11
<
a11
gw1Hi; a = e:
a,.+l
2 conrvr-;:cnttt. 29. a) a,,
conrergentil.; c)
n'
0, con?crgcnti'i; f)
a,.+l -
>
a"+l
a,.
--~e_ _ >
C{)Jl'Jcrgenl<'i'; d) a,
-+ -=:.e . .:::::> :
< e, cnnvergC"nti't;
i)
> e, direr-
"
gentt.; a = c, lim a of.: 0, divergentii. h} Criteriul raportului: a

110
<
e, divergent;l; a
>
e-, corncrgema.
\1 ;;n--+ 0, conrergent'l.. j) Criteriul

convergcnta. Pcntru a= eni _.!!_::__ -- 1) n( e 11+1 1 - 1 I
Pentru a = e, criteriul lui Raabe a rata di seria este direrqeut.i; i)
a<
e-1,
De...arece e < { 1 +
k)
n1
a+ 1
divergentii;
-;;IJ+I, rezult5.
V '. - - - ::::;. a <

2
a> e-
1 .::::::::>
1<
~ $i deci n({ ~-- n
y,;:-+ 0,
<
1 $i seria este di,rergeulJ.;
1, 1un a, 7" 0, di.vergent.i. l) Critcriul

n
conrergentU. n) Criteriul lui HaaLe:
3
p <-,
divergenta l
-2 , oonvergentA ; o) x
1;
a,~ 1
1, convergentli. ; a > 1, ditcrgeni<l; a
!ui Raal,;e; convergent;\; m)
'a,-;- I
en+ 1
<
1, convergentft ; x
>
1, dLrcrgent.i ; x = 1 : pentru b
344
v~
,sblj
~eria
t1
n-1
in baza crite1
l, lim a,# 0, <.li'.rergent.i; g) a< c, COJ1'1crgent.i; a> c, diJcr-
(1+~]"
mono::: d-1
2"
a
oo
Seria
~
'I
II
divl'!rgenUi; g) ex< a, divergent a; a> a,

h) r < D!(b- a), con;crgent.l; r > ct.(b -a),
divergenta; i) a < x, divergent<).; a > x, couvergentil; a = x - nu se pnatc afirma nimic, natura
lui Rs.be :
.J
c~nv~
>
+ a,
coruer-
e!'tc semiconve;
1 '
" ... +rJ_
"""
,j
..
+ a,
gentli. p) Fie b,
[0, 1),
di.,~~r-
0, cli'ter-
tt
E(e"'- I);
a)
b)
49.
31. Se
~i deci
32. a) I a, I <; __1_ , absolut convergenta; b) lim a, nu existil
~
e~ten'seri'1iconvergentll. (criteriul lui Leibniz).
Pentrri et
I a" 1
ac::: R"-{ 1}, absolut convergenta; g) - - -
lJuichlet : u,
n(n
c; 1
2
. nx~ s=SID
. X+
K
~ -~
~X(b-
a).
e,
dber-
f) a
X;, ..
Slll nX==:>
2''5
Slll-
I, lim a, # 0, di<ergentll I
n
2.n+l
Slll - - . %
2
1
e) lim
a~
"
I''" ~ \
+ -+---+scria este convergentA l
= -------'-n
~i
v. eote convergenta dupli criteriul lui Leibnil.; "- 1
00
i) Seria
s n \ , : :;l; ; -
.n
sm- X:::>\
2
nr
(-1)"
Abel: u" = V n, v,. = - .

In n
::/; 0, di.,cJgcntli; f) lim au ::/; 0, divcrgentll.. g) Criteriul lui
"~
So;ria
deci este marginit; " O'!e
ja,. 1 ~ - 1- , serie absolut convergenU..
2,:;
estc convergentA.
nata
h)
ccsn este convergen t

d., d upa.
cntenu
' I I ut D'tnch
1et. I~n l nd ,.
= cos-~~
v,.
+fl
1
~i b). a) Seria
1.1
(li vcrgent1L b)
-! - 1
dhrergcnt<i.;
-;-=-r~===
2
S(ria
tu
(- lJ"" i_1_
2,:;
\1
o.cest caz en =
+ ... +-j
1\
>
JiJn-k+l
Deo'arece I Cq I
--+
en este cnnrergent5.
#= 0, deei scria.
"a,.
este
11~1
0 (criteri11l llli Stolz)
(crit~riul
c,.
00Jn-l
~~~ + _1_2 n-1

~+ ... + ~n . ~)1 ~ <- 11"" -n+l- ( 1 -~'
"
00
_..!:.. , ret.ultll cl'i. lim
-cos n,
e~tc semiconvergentli. A poi en= a a,. + a::~an-1+ .+a,.a, = ( -1) t . /T -"J~ + ~2

1 . De(1arece
. + .J1n . .JT
11
n=l
in hoza crite.-inlui
lui _,bel, ,cria eote couvergcnta. 34. Da, rum,. vede din exemplele a)
l>
00
>
<;
a.bsolut convergenta. 33. a) Cciteriul lui
11=2
l a\
0, seria este divergentl1.; e)
'2.'
Slll
monoton descrescll.tor. Deci seria.
2"
I a, I
722 '
Stria cste convergenti. d) Ca la excrciti.nl anterior, cu v,.
>
Leibniz.
seria este divergeata; c)
~.0. limn an 'I
+ [j) """
11
lmerJ<evl' ; a ~ e,
divergcnt<'i. ;
'*"''moenta ; a ~
; r
lui
=Sill
seria c.,;te
c<ileriul
~ ,inn cos n ~ ~2 ['in (n+n')+ ,in (n-n2)] ""'5, ~ u 1+He+ ... +, ~~sin
(n+n') <;
2
v, ~ ~, convergenta; b) lim a, # 0, divergcn!A; c) Critednl lui Dirichlet: v, ~ ~ si u, -
J.~
aplica
n
-1 , absolut con<ergenta. d) Pentru a> I 'eria este absolut convergenta. Pentru a E (0, 1] sed&
cste
#0
III a! compa<3-
3"
> 1, lim a, # 0, di,crgenta; 1a 1 < 1, absolnt con,ergenta;
"
diver-
b#
30.
2,:;
1 se obtine seria
~ ~. Cu ajuto;ul cdterinlui lui Stolz, lim~~ I ~i dopa criterlnl
tid ,;e;ia e,te dive;genta.

di.rer-
divergenU.. Pcntru x "= 1. b
lui Lcibniz).
~i
(I c,. l)
- - .....
3 o.~ -Ianni
este dcscrt.s::Atur, rezult:i 00
0, ab sol ut convNgenta.
Fie S{x)-
Ja,. I
1) Criteriul
n=l
divcrgcnta;
1 + a, corner-
2.:
n-6
~'
00
x"
111
~i
S(y)
2.:
_y_:_
n!
At unci S(x) S(y)
2.:'"
n~O
n=O
345
llnde
e,. = .-..
1 ( y"+--Yn-tx+
"
nl
11
' x" )
+ __:_
+ y)".
-= - I (x
11
n!
Deci S(x). S(y) = S(x
+ y).
36. Fie
n=O
00
- a"(n
'
i La")'= L
I y I < 8, => 1/(,
c,;
n=O
""(lxi+IYIJ(Ij
00
1). Deoarece seria L,a" este al>solut conrcrgcnta, seriaL c,. este convergenta :;;i egali
n=O
n~o
""-I y I< -3, ~
00
tatea are Joe. 37. a)
__!__ este
L....!
ahsolut
~i
convergent<l
nl
n-o
arc
suma
e.
(2: ~!d'
!J"'
22. a) lim lim/(l'.j

% .... 0
n-o
..
00
.., ""'c,.::;::. c,.

LJ
2"
L.J
n!
n-o
J'-0
!}-0
2"
~~ ~ ~-
= - . Egahtatea are Joe
y-+0
lim lim/(x, y) ""'j
= e 2 ; b) Cele doua serii sint aLsolut convcrgente
nl
n=U
$i deci seria prod us arc_ suma egala. cu produsul sumelor celor dou,t!, serii. 38. a)
c) i(I-In2)'; u)
J-2 -
3I
39. a) - ; b)
(I -a)'
I ; c) C
l ; L)
-;
9
2e2 + 1
I
0.5777; d) - - ; e) In 2 - - ; f) I.
e
2
'
d) ContinttA pe
lf.
'
-1
7. Limite
~i
f(I) ~"-. I6. a}

2
_,
continuitate pentru funcfii
..;,1
continua in x
7.1. Limite pentru functii
s, =>I /(x)
a:>
n,
- I I = I 2(x - I) + 3(x - II' + (x - I)' I ""

+ 38! +
.
e
1
1
1
1
68 1 < t:, da.cll alegem 8 1 < 1 ~1 0 < l\ < -:--;b) x > - =;:. Jf(x)) = - - < - <- < 8, < e,
2
6
8e
I +x
x:a
x
2
dadi.a1egem0<8 1 <e;c))x-l/<8~~:z::::;.f(x)<
<-~<-e. dadl D<B,<V};_
12. a) I X - I I <
<
(x -
13. a} -*'
=;.
= - - .....
z,,
/(x,.) -= 0
-+
0 ~f(x.)-= 0--.0; x.
0; x,.
(.of"+ 3) _.::_ .....
CO
(in
=> /(xn)
1)!!....-+
--o
0; d)
.q
--o
I
0. 14. a) x 1 = - - , x 2
2n;r
a.::::;> )j(xt)
-f(x2))
l<~
.:::;:.
+ l)n
= __
)xl_~- ~
)x 1
15. a) 1. nu e.xis1a,
(2n
(in+ I)~
1) )x2
.,_ 0; b) l.
--->
+
la
1)
IJ(x1 )
)XI- J)
)x1
S1
0 .:::::;:.f(xn)
1;
=_I_ ..... 0 => f(x,.)

Zn:-:
X 11
-+
:.!
- 0
= _ __.::;__
=> /(z 11 ) =
00
1) 2
c) xn
--o
J17t -o
00; x 11
)X2- }j
1) :x 2
1)
0; c) 1,, la nu exista.
00 => f(x,.) ...... 00 ;
=
(Zf,
f{x 2 ) I = I; b) I x 1
I; b) ~.""" nr:: --ooo .::;:.
--o
~ 281: <
16. a)
+ I)rt
lj
< 8t,
dad\.
E,
_1_;
; f) e-. I7. a
3, ~ -
p=
-4. y - -4.
11
~ f(x_)
I x1
1)2
22. a) x 1, Xs
~ 28t =
~
8,.
h)
11 <r
< 8. < ~2
t,
Xt.l't
x:x:
Alegem
,.,
"""""'
(i)
.2':.;
h)
-J2:
i) e 3 ; j) e
et ; k) a 4 "a 4 (ln a) 2
1) a"' .. a" (In a) (ln
a-+-
- 8 I- l(x- 2) (y- 3)
bJ
+ 2(y- 3) + .1(x
J - I I <! S,. I y - 2 I < 8,
=>
&; + 58, < G8, < ' da<il o < 8, < min (I. ~-);
-_!_I
< 2 8, < ' dac~ 0 < S, < 2.:_: c) 11 < ~ .
2
2
3
- 2)
1/(x, y)
I<
.;i
3._1
*'tJ
.<
Uniform
~ __I_ -o.
I)
I9. a) R'; b) x' + y' "" I; c) x e R. y e [-I, I]; d) x e (- oo, -2] U [2. oo), y E [ -2. 21;'
c) ~ ~ 0, y ~ 0, z ;>- 0; f) x 21 + y 2 + z 1 o:>;; 1. 20. a) I x - 2) < 8e, ) y - J I< 8t: ::::> if(x, y)-
[(.ofn + 3)...;o~
n
e) - i In 2; f) a"(ln a- 1); g)
deci-
~"(2 +;H
--;d)~;
J
; c) k; d) - :
e.1
8,ooJJ:bl~l>~
12
n{n + I) _
n 2 (n
2. 18. a) - - - - - b)
2
b) 6; c)
e) e
--+
!<'.._{-I, I}; /o~

conbnu:\ peR, b)J
V<" [I. 2] =>f(x)"l
iar
+ I)~.J
x 2 = (n:-t)lfJ, ~
continua pe
'R.]
" [(2n +I)~

in
n.2 .
c) Con~
"'"'. {(0, O)],
346
.-J
(2n
'
~J
sl
rezultA c,. ""'
I xI <8<
I vI < 8, =oo 1/(x, y) I <:;-I
- < ' dacll. 0 < 8, < 2<; d)ll < 8,, I y I < 8,"" lf(x, y) I .:;
<:; I I x I + I Y II ( 1 + ~) < 38, < ' dacll. 0 < 8, < ~; e ) I x I < 8,, I Y I < 8, ""I f(x, y) I "'
~+~
3
I
1
l+m
1-m
...-; - I y I < - 8', < e:, dacl 0 < 8e: < 2 e:. 21. a) lim f(x, y) = - - - , m :f 1; b) lim f(x, y} ::::~~-1 .
2
x-+0
y=mx
YJ
22. a.) lim lim/(x,
~~~~r
n-o
=lim limj(x, y)
x-o y .... o
lim
fJ ,o J ..... ()
te
1+m
(x, y)-+(0, 0)
:c->0 y ..... o
f(x, y) nu exista.; c) lim lim f(x, y) nu eX.istA, lim lim/(x, y) =-
(X., U)-o(O, ll)
X-+0 y->0
y->0 X-+0
j(x, y) nu exist.A; 23. a) 0. b) Nu exista. c) et. d) 0, e) Nu exist:A.
lim
1;
x-+0
u-mx
j(x, y) nu existll; b) lim lim J(x, y) ""'" 1,
lim
y-+0 x-+0
lim lim/(x, y) = - 1 ;
~.:onvcrge!l
0;
1-m
(.1", !JJ-(0. 0)
7 .2. Functii continue

13. a) ContinuA pe R'-,_ {
f) L
~2}.
d) Continua. pe H.'-,_ {0}. e) Continua pe R, f) Continua. pe R'-,_{0}.' 14. /(0)
+.18!+8!>
I
-<a.<
X
0< B,
<
e,
v-:-.
!.2. a) x
8,
-o
,
1
,J3; l>) x
[0, 2),
x,E R, I
dect
X X
< S~ _.!:_.!.
~
~.>o
Oe;
h) A legem x
In ( 2
]x 1
= -,
n
.Xz
Xt,
a.. =
1.
00 ),
~f
+ 3) ~r =
Uniform
/(z 2) I - 2 ,in
1Xt
x.
I<
nu estc unifocm
A legem
e)
8,
-- =
.
,
.[3
dec
x, ~ x, II cos": x, -sin x,: "1--
a, ==>I f{xl)
x2 I
continu~
I x, - x, I - o, lac I /(x 1)
continua..
x, - x, I
./2x1 + 3 +,/2x, + 3 <

- f(xz) I =
lxt - Xsllxt.xs - 21
(z:
<
+ 2)(X: + 2)
e:. 23. a) j continua pe [e:, e) =:- j este uniform continua pe [e. e],
t:.)
21
f (x2) 1 =
1
x 2 = - - e (0, e] =>I x 1
Zn + 1
c)- -;d)e;
12
1f {x1 )
1) -
e:
+ ,: ) ;> In 2
' '"" [ 14"
=:>
= -2 ;. c)
I < 8',
x2
x-z, I<S,~I /(z
Sit = e:, deci
x:x~
< 81!. < ~

2 .
~i
1. 15. j(O) = 0
fl I) ~- - 1 . 16. a) - -1 ; o) -4 ; c) 0. 17. f{x) ~ I, x > 0 ; /10) ~ 0; f(x) ~ - 1, x < 0. Nu esto

2
3 5
conlinuii. in x = 0. 18. Continua. pe (0, C()j'-,_{J;, n = 1, 2, ... }. 19. j(x). = g(x) continuA. pe
U'-, {- 1, 1}; fog continua pe R 20. a} X(x} este discontiuua. in orice punct; (XoX) (x) -= 0 este
continuil. peR, b) Continua. numai in punctul x = 0. c) Discontinua in orice punct. 21. f(x) continuA
pt [ 1, 2] ::;. f(x) are proprietatea lui Darboux. Cum/( 1) J(2) < 0, rezulta ca. exista.; E {1, 2) 1/(!;) ::=a 0.
~ 28 =
~) U ( ~ , it].
b) Continua. pe R""""' {0}. c) ContinuA pe [ 0,
n+l
n(2n
1)
0,
iar
pe (0, e]. c) A1egem x 1
f{x,) I
I
= -1 +-
x 11
~ 2 ""t
= -1
nu
+-2
este
(-
If{x 1}
f{x 1 )
I-
~ [(in + I) ~ 1"'
unilocm
continuA.
1, oo) => lx1
x1 I -
1
; c) k; d) _:1_ J
2
"""' __1_ ___.(),

n
~--2--
<
l
m;n(l.
-n
cJ I xI <
~~
'-'2
) -
f(x
-+
C()
=> /
nu
este uniform continua;
f)
Alegem x 1
= - -.
n~
x1
[{21~ + 2:..1
111
;
E (0, 1) =>I x - x 1 .....,. 0, iar I /{xd - /(x 2 ) I
1. 24. Alegind x 1 =
1)
2
1
l):t
'
.
2
(n:-:) 1111 , conchidem di ] ~i / 3 nu sint uniform continue. Functia (/1 + /2 )(-~) = x este unifOI'nt
(2n
Y E [ -2, 2);'
8, =oo i /(x, y) ~-
iar I f(x
continua pe R. Functia j
[ 12
+ I)~
I"'
~i
in n.:t. c) Continua iu
1{2"" {(0,
f2
nu este uniform continu:\. pc R, cum
:;;e
poa.te vedea a.legtnd
x1 -
x, ~ ( "; )"'- 25. Nu' este continua. 27. a) Contino~ in R''-.,.{(0, 0) ). b) Continna
R:~.
d.) Continua pe multimea de d.efinitie. e) ContinuA Jn H
f) Continua. tn
0) }. g) ContinuA in R 3. h) Continua in R2. 28. Uniform continuA pe ( 1, 2) X ( 1, 2).
347
(-<X>, -I).
Z E
8. Teoria diferentialli a functiilor
c) f(x) ~ arcoio~
B.L FUn.ctii de o variabilA realA
g'(x)
5
7
.
31. a)-: b)-: c) 8cos9: d) 2. 32. a) /.(1) =-I,
/~(1)
J; (0) =-I, /~(0)
<0
1i g()
= IJ
""" lim/(x}- e. ~
c) f.(O) = -I, f.(O) = 0; d) /,(0) = j~(O) = I. 33. a) Derivabilll pe (0, oo). b) Dedvabilll pe R.
e) Derivabilli pe (0, e) U (e, co). d) Derivabila pe R. e) DerivabiHi. pe (0, n). f) DerivabiH\. pe
b) f"(x) ~ 'e"'
R'-{-
~ ,
= 1: b)
!},
35. a) 2x(xll -
g) Dedvabilll. pe R'-{ -2, 0). h) Derivabilll pe R. 34. a = Je-1,
J)-tlll(l
+ x2)a/a;
f) 1
- x-1I 2(x - 1)-11z; g) - I ( 1 - .xZ)-t/z;
2
2
1
1
1
1
ln x + - -) ; k) x ' x ( - -2- I n x + - - tg x):
.
cos .x
x
x2 + l
b) (ax - x 11 )-1!2; i) x:r:( 1 + ln x) ; j) .x:r::r:x"' fln2 x

I
1) 2zl"x.:( l+ln x)ln 2; m) 2tg x ; n) __!_ x-tlap + x2 )-t+YX [( 1+ xil)ln( 1+x') + "f.x:il] ; o) :!_ (ctg4 ..::._ 2
4
2
p) tgx(l
+ tg2x)-1.
tg.:J"
c) f(x) =(x-2)'
2
1
1 sin_!
11
b) - x-lh( 1 + z213)-2/3; c) - -cos- e x ; d) 6(1n 2) [x tg1x ( 1+
9
x'
X
.a+1
x2 - 1
e) - - - I n
.x2
x'+l
+ tgl xz]ztg' .:z:l;
b = -2.
- In ): f)
g)
1l_ :
/~
!'"'() = ,.
3 '
36. a) Nu este aplicabilli: f nu este dcrivabiUi. in punctul x = -

<:
.h) f(x)
=4
b) Este aplicahilli: c = 1. 37. a)J'(x) = 0- x = 1. $irullui H(~lle: + 00, m, + 00. Pentru m E { -oo, 0)
ecuafia are douli rAdlicini reale: x E (0, 1) r;;i z 2 E (1, cc). Pentru m = .0 ecuatia are d'i.rlll.cina dub!A
+~
~ """1. Pentru mE (0, .oo), ccuatia nu are nici o rtlcUicinii rt'alA. h) f'(z) = 04x = 0 ~i
50. j(x) ~ II'
Pentru m
<0
ecuatia are o singura. rlidti.cina realii x
rliMcina dubUi. x
e ( - - 1- ,
(3m)
'i x
oJ.
0, Pentru mE
t- -
(3m)
l /'(c) I
I cost
tgx - x -
I ::e:;: l.
m =0 ecuatia are
b) f{x)
; , x e ( 0,
c::
tg x, x
(o.
2:.)
(o.
~) = f"(.')
=
:::::-/'(x) >f'(O)
2)
(0,
+ (e-
1)-1; b) 1
>
+ __!.._ JS.
0. e) j(x)
=> j'(x) = 0 :::::- f{x) = con st., x E (- 1, 0) :::>

a.rotg:r
+ arctg
.~
=-,4=,
3
crcsci\to.ve pe ( 0,
1-
1t
I+
sm x -
in3.inte.
1(- +) "'" '
xe(-l,oo)
348
r;;i
d) f(x)
~ j = j"(x) >
pc (-o. 2:.) : ;.-;.
2
x cos% -
siu x,
+ -J,
x' x > 0 ""'j(x) > j(O + 0) ~
1t,
canst. :=> const. = 0 :
f{x)
arctg x
=ln(l+oJ:
42. a) f(x) = arcsinJ 1- x 2 + arccosx -
c::=:
a = 3' => /(30
0 =>f(x} cresdHo..'l.re
1) r;;i se procedeazli ca mai
= (.) ;, (3")
=
2
2,
41. a) 1
'
I~~
c) Ca in m
=f(x) >f(O) = 0: b) f(x) = c ' - I - x, x E R"--{0} =>f'(x) > 0, x E (0, oo) ~i f'(x) < 0,
z e (-oo, O)'Pf(x)>f(O+O) =O,x e (0, oo) ji/(x) >f(O- OJ= O,x <= (-oo, 0). c) Seiaf(x)~=
x
n = 2' /()
[a, b] ~i se tine S('<Jma ca
[a, b]. Se tine seama di cos a> cos c,.. cos2 b. 40. a) j(z)
~) = J'"(x) > 0, x
f"(O) = 0 :::::-/'{x) cresditoare pe
-arcsin x - x - -x'- .
6
< E
Jr.
2r. ]
f
[
k""2
(36- 1 / 8 , oo), ecuatia. are numai o rlidlicinA reall in intervalul (0, 00)
= ~in x,
(-1)''
=I R,(x)
- -(Jni)
-):
-~
5 39. a) Sc aplicA teorema lui Lagrange peniru f(:r)

c =-.
~
+ 00 J. Pentru
(o, 36-+)e-euatia. are trei didacini rcale x1E(-oo,
S8.
1
-
(.lm)
(0, oo). Pentru m=36-t/a ecuatia arc didacina dubli:i x 1 -= x 3 -=.

'
13m)
(0, oo). Pentru m
I
x =- - -
+ a.rctg
.s~
1-x
=~(1,
<
Tayloe; /(2.ll
Se folose~
<! (180'+72
9 . 2 ~+1.~
(n + 1)1.
29
21.
+-+91
101
<
0.
x E { -1, 0) ::::::>
b)
);
Lul'i.m
X=
ia j(:K) =
.lrr
58. a) cos<(
~/'(s)
E (-00, -I)
e) f(x)
arcsin x
< 0 ~i
g'(x)
/~(0) = I 1
:z:c
g(x)
= 0,
+ 3 areee~~
(1
X"'
- I =>f(x) = C 1, X E (-1, 00)
uJ 1 -
x +arcsin
+ ~-l/(x)
~f(x)
X
~;
x -
/(>) = C,, X E (-CO, -I);
ji
se prooedea.za oa mai sus. 4.3. f'(x) r:> 0,
penh~
crescS.too.re; g{x) descnscAtwre
~i
xi> 0
lim g(x}-
~oo
= limf(x) ""' e. -'4. 0 = - 1-ln & - 1 . 45. a) f"(x) = (sin x + x cos x} g" + (2cos x - x sin x)g' I
x-c:o
h
a..h
b) f"(x) = 'lx'c"'~" + (2 + h')e'g; c) f"(x) = _2_ g" + l:_ '. 46. e) a= 3, b= -10. 48. Se aplicll.
1
=<>!'"'()
c) f(x) = (x- 2)-1 - (x- 1)-1
x3
+ b}"e(&H)"; b}j<,.>(x) = ( -1)
11
1) I a"(ax+ b)-l
I
1
= ( -l)'n'[(- 2)_,_, - (x -1)-H]; d) /(x) = +
-cos2>=>
2
2
metoda inductiei. a)/(x) = e{-+tJz => f"l(x) = (-
-l(n -
=<>I''' I) - In x : f)
)
2- cos ( 2x
/(xi = - 1
+"'
++
+
L....J
(-1)'-l
k=2
( -00, ZJ
-=
(J~)
);
I
.:ta ""' - - fJm)
fJ
~) "~
= {-
4~
cos
2)"-r;e-2''[- 32x6
=> f'"'(x)
iH cos ( 4.,
~[2k-~ l~)' !
k!
+ 90C~x~
= n.
~)
(n
2a
240C!.t 11 -
+ (I - x)-H] 1
240C!x
C!11
49. /() = a''' (I + ~ +

' x )_,_,,,, .
I- )"+! (1.,.e-
13 ... (2n- l)
(-1)"
c) Ca
in
=
=
+ x), x =
ln (1
exetcitiul
0,2. Se
(O,Z)4. ( 1 + 0,20)-4.
<
_!___
,\
--1-
_.!._
IS
folose~tc
l2a
1)1
9
2163
.1_ - 16
lfl2
:;:;;. E
~;
R,
(_I_3 'j I= _I_

4!34
+ - 48- + __
I_
381
o:.:>
e;
<
formula lui Mac Laurin: /(0,2) c.::: 0,182
(O,Z)' = O,OOOi; e) f(::r)
J25o ~ 16 -
+ _I_
J;;;:::; 1 + -~
+ -812
Taylor; f{2JO) =
foh1~c~te
anterior:
x 1 12, x
E "'"'
=-~ 250, a
I R 2 (250) I
<
fonnula lni :Mac Laurin; }(0,45) = arc..-;in 0,45 ;:::::

z"+l
+ O)
~~--
(2::-+
,_, -
+ 7(x- 2) +
Sc
>/(0
160C~x
1-1)'--- nl
nl( -1)'[( I+
- _I_' a = 0 => J (-1 )J = et/3 :::;: 1
=<> J"(x) >
pe ( 0,
= -
~-
lntervalul (0, co)
0,
!'"'()
[(I + x)-1 + ( 1 - x)>] =<>
4(x- 2) 2 + (x- 2) 3 51. Sc foloset;;te formula lui Mac Laurin pentru

6
1 x2
x8
\x 1
1
n = 2: /(>)=a+--+ R 3 (x) =>f(x) ;,; y ~a+-. 52. a) ' , ; - - < -5 - ; b) <a 2!
2a
51
2 51
I
-1 R (x) I =x'
-
< -I . 53. n = 6. 54. [-0, .57, 0, 57]. 55. a) /(x) = ''' x = 30,
2
16
(I + 6x)'l 2
IG
,
a= J' =>/(30) = VJo:::;: 3 + - 1- - _..!._ => 1': = 1 1?2 (30) 1 =
{311 + 30)-s/a <
b) f(x) =
=
~
y
3
~
50. f(x) = 11
m=O ecuatia are
Ulll"'
e)
g) Jl")(x) """ (x&e-11"")(n)

b) /() =
~ );
+n
1
= ( " : )'"' =<> !'"'11 =
16 2 Se
~'!__ .
e~. ~
eOis
~;
5!2a
<
d)
~ e: = \ R 3 (0,
folose~te
_I_ ;
-4!J3
f(x) =-
2) j =
formula lui
f) f(x) =arcsin x, x=0,-15.
215"
_2._
+
20
x><+l
-~,
16 000
= I R 4(0,45) I
<l
zn+l
4 (ISO'+ 72 9' 20 2 + 24 97) 17- 9 56. R,(x) - - - - - - e6' <

e': I R,(2) I <
e' <I
(n + 1)!
(n + I)!
(" + 1)1
92"+1
1
2
)2
23
z4
zo
zs
z7
zs
< ...::..-=-- < - - daca. n;?: 11. Deci. e 2 ;::::: 1 + - + :-_ + - + ~ +- +- +- +- +
(n + 1)!
1 000
ll
21
31
41
5!
61
71
1 81
2
210
1x 1"+1
n!
I x 1"+1
I x 1"+
1
+ -91 +-.
57. I R,(x) I =
< (n + 1)( 1 + 6-tf+l < --'-'--'--10!
(n + 1)1
( 1 + Ox)'''' 1
(n + 1)( 1 + x)fl+
I _ _ < w- 5 daca n ~ 1. Deci ln (0,9) : : : .: -0,1043.
LuMn X= -0,1 =:> I Rll( -0, 1) I < ___c..
(n+ 1)9''"' 1
1 . 59. a) i'o punctele x = -1 iji
1
1
I
e ) 1 f) 58. a) oos a ; b) - : c) - ; d) - -12
'
3
3
2
349
= 3
1 are n~&xim. h) Yll punctul x = 1t fuuctia. are miaim, iar in puncfele

1
2 2
.
60 . R aza coul ut. r = - ./II !nl.l"
t~mea, conul ut este J R .
x = T" 111. x = ;m are maxtme.
3
2
2
61. Raza conu.lui este
volumul conului este dublul volumului sferei. 6.?.
= y = - - R, :: =functia are miRime, iar iu. x
rJ2:
~R.
R raza sferet. Volumul paralehptpedului este
./3
.JT
R'. 63. Fie x raza. cthndruku intenor
3./3
~i y inal}imea. acestuia. Atunci na 3 = r.x 2y => Xmtn =a, y 110, 111 =a. 6". 19,7 1tm~. 65.
66. 39,2 cm3. 67. a) + 10i,6 cmZ; b) "13,6 cm 2.
1,0935 nm*.
Cx"iJy"'
44. a) 0 ; b) 0 ; c) 0..~
8.2. Functii de mai multe vatiabile
'
.l
(co!...t x- sm1 x In SID~

'1
,'
! )2
30. a) fx(1,
l) ~/
-,
(!,
~-;
3
3
!'x(-2,
2,
.. (-2, 2) ~
f.(-2, 2) ~ -1, f ..
3
3
2
- -l ; c) j"
zv ("
- , 0 ) = -2 ( l - fn ongme.
") . 31 . 1'tm f (.l', y) = - '"- ~ f nu este conbnuii
9
i
2
4
x-.o
I + m2
y=mx
J;(o. O) = J;(o, 0) = 0. 32. a} = 2x sin 2 y, 1; = x 1 :.-in 2), 1;; = 2 sin 9 y, J;'11 = 2x sin 2y, 1;; =
= 2x2 cos 2y; b) /~ = y2xll"-l,
= 2yxu' In x, ;~; = y2(y2 _ l)x"-1, ~~11 :..::: 2y _.u'-l(l+yBJn z), ~=
= zxu' In .x( l + 2y2In x) ; c) f~ = y3(x2 + ys)-alz, f~ = x3(x* + _y3)-als, f~; = - 3xf'(x + y')-6/t,
= J_y2xZ (x2 + y2j-~12,
= _ 3yx3(x2 + yll)-6/~; d) = (l + xl)-1,,
= (1 + y2)-1,
=
b)
2) ~
J;
1;
J;;,
= -
1;;
2x( 1 + x::)-1,
+ xllyll)-ll, ~~~
+ y2)-l, ~~: =
J;
J;
J';JJ = o, j~.; =
J;:
1; = y( 1 + xzyz)-t, 1; = _:_ J;, J;;. = -2.\'ya(l +

y
'
-2yx3(1 + z'!y!)-!; f) 1; = (x + yz)-t, 1; = 2y(x +
-2y( 1 + i~r. 1 e)
+ xzyz)-2, ;;~ =
-(X+ y2j-2,
= -2y(x + y2)~2,
= 2{% _ yll)(x + yii~)-Z; g) = z~-lyz"Jny,
= x 2y:t 2 - 1 ,
= xzy:tz ln x In y,
= zxH'!Oyz 1(z - 1 + .zx: In y) In y. J;,: = x'(xz - 1)y~-s. J;; =
~-= x'yzt ( l + x 1 1n y)In2 X In y. ~~~ = zxz-ty::z::-1( 1 + x' lny), t;~=x 1 - 1 ( 1 z In X+ z r In X In y)y.s" lny,
= xz( 1 + x' In y)y.l:z-tln x; h)
= -yz(y' + x2z!J-1, = xz(y1 + x 2z1)-1, = -yx{y1 + .:~ 1z 2 )-l,
J;; = 2xyz3(y2 + ,xll.;Sj-2,
= -2xyz(y2 + x2z2)-s, J;; = 2x3yz(yz xlz!)-z, ~~~ = z(.y! - .xll,;l) (y*
+ x2z2)-z, 1;~ = -y(yB-x2z2){yz + x2z2)-z, ~~~ = x{yz _ x2zZ)(Y + .x*zll)-2; i)
= y e~ sinz,
=
= x ex sin z,
= e"' 11 cos z,
= y 9 e"" sin z,
= xfle"' sin z, J~: = -e""u sinz,
= es( 1 +
+ xy) sin z, J;~ = y e"'11 cosz,
= xe"'lf cos z. 33. Fie (x0 , y 0 ) E R*: tl./(x 0 , Yo; h, k) = [(8lx~ - 108xo.Yo + 36y~}h + ( -5ix~ + 72x 0 y 0 - 2'4y~)k] + (8lx0 - 54y0 )h1 + (-108x0 + 72y0 )hh + (36x0 ~ 24y0)k2 + 27h3 - 54h~k + 36hk2 - 8k 3 =::. df(.t" 0, _y0 ; h, k) = (8Ix5 - 108xoY0 + 36y~)la
-54x~ +
+ 72x,y0 - 24y!)k. 34. a) dj( l, 1) ~ 4dx - 2dy, d 2/ ~ 2dx' - 2dx dy + 4dy'; b) df(l, I) ~
- e(J.< + dy), d'/(1, 1) ~ e(dx' + 4dx dy + dy 2 ); c) df(l, 1) ~ dx + Jy, d 2f(1, l) ~ -(d' + dy').
33. J;(x, y) ~ (x'y - y' + 4x'y')(x' + y')- 2 , (<, y) 'fo (0, 0), J;(o, 0) ~ 0 ~i f~(x, y) "" (.r' - x:Y'3
- ix3y2J(x2 + y2)-2, (x, y) =F (0, 0), J;(o, 0) = 0,
sint functii continue pe R
~i deci
2
functia f este diferentiabil:l pe R2. A poi' ~~~(:x, y) = 4xy3(Jy2 . :. . . x )(x2 + y2)~a. (x, y) "# (0, 0)
'i J;;(o, 0) ~ 0; f~;(x, y) ~ 4x'y(y' - 3x3 ) (x' + y'r 3 , (x, y) ,c (0, 0) 'i f~;(o, 0) ~. 0 ;f,~(x, y) =
= J;~{x, y) = (xo + 9xtyz- 9xtyt - ya) (xB + Yr3, (x, y) ,p (0, 0) ~if;JJ(O, 0) = -1 ~i J~~(O, 0) "---"
= 1. Se observa. ca. ~~~(x, y) ~i J;~(x, y) :m sint continue in origine, fapt ce expliU
2
l'eZultatui /';'11(0, 0) =F J;~(O, 0). 36. df{3, 4, 5) = ~0,0-1(.1dx + 4dy- 5dz). 37. a) d j = 2(z dx ely+
2
2
2
2
2
2
2
2
+ y Jx dz + x dy d.z) ; b) d 2j = (x +- y + z )~a/ [(y -t z )dx t (z + x:.:)d_yZ + (x1il + y 2)dz2 - Zxy dx dy- 2.t"Z dx dz- 2yz Uy d.z]. 38. a) j(x, y) = (x3 -r- y3jll 2, x 0 = I, Yo= 2, h = 0,02 ,o;;i h =
""" -0,03 ~if(x + h, y 0 + k) - f(x 0, y 0 ) = 6.f(x0, y 0 ; h, k) ;;:;: flj'(x 0 , Yo; h, k) ~.t( 1, 02 ; 1,97) ;:;:;; 2,95F;
b) f(x, y, z) = xy2z 8, x 0 = I, Yo = 2, z 0 = .1, h = 0,002, k = 0,003, l = 0,004 ~i f(x0 + h. Yo+ k,
z +I) "'f(x , y 0 , z0 ) + df(x,, y,, z0 ; h, k, I) =<>/(1,002; 2,003; 3,004)"' !C8,972; c) f(x, y) ~
0
0
=Sinxtgy, x 0 =30, Yo.=':l5, h= -k=...c --1"= ~-:t/l.S0~/(29, 46")=0,5024. 39. V=
""'"n:x2y6.V ;::: dV = -135,6 crn3, deci V scade cu L35,6 cm8 40. V = 1tx2 y, x 0 = 2,5 m, Yo= i m,
I hI = 0,1 m, ! k ! = 0,2 m :=:;!o! .6.V ! ;::;: ! ..!V I -:<; 10,2 m:1 ; Er = ! dV lfV = 0, 13. 41. V = xyz, x 0 =
2
- 10 em, y(' = 8 em, z0 = 6 em ~i h = k = l = -0,2 em=:- j!J.V! ;::;: I dV I = 37,6 cm 42. Se
J;
= (1 _ x2y2)(1
f:U
J;
.r;;
J;..
1;;
1;;
J;
1;
J;
J;;,
J;
1;;.
1;;
J;
J;
1;;
+{
1;
2.1
+ 2.xcp~. 1; = cp~ + 2~
+ (j)'x41Inx.
48. a)
~ (__!_ dx -
df
dy')
.:_ct,U
-yl 'l
~~. + (y'~
=x+y,v=x-y~
(dx - dy)'~;;; c)~.1
+ 2( dx + y dy +
+
4(x dx
+ ydy + i.
- -2y'~'
+ ~; b).~
.
J; =
e"-
(:Iud.t"dX)
.,.. + /,')'
Yhu
,. j
- ( + 2)' + 2(.+4
"
f.,~
- l) (y - l) - (y,
+Y -z)k + (-z
h = - O,Qj, k = l
':j
o.oz.
h ~
k = o,e~
'4
24
--y'+-ix'&ill
<
:J
iJ"f
a.plici metoda. inductiei :
= a" b8 c' f,
Ox' iJy' Oz 1
43. a) Se
1
este
R.
y = .jJ R, z-
folosc~te formula lui Leihniz de derivare a
al;r
O):ltinem - - = (x 2
oxt
+ m
- k
+ y 2 + 2h + k2
m)~z-u,
+ 1n
n;
k)e(z-t rl
h) Se
+ bdy + cdz)"/.
111
produsului (Qh)ctl = gfJ.:lh+C~gct-llh' + ... +gh(
1
~i a poi --n1- = (.t 11 T y2 + 2kx + 2my + k r
+s+t =
rjj = (adx
:;;i
axtaym
ca Ia
procedea7.1i
punctul
at( =
az
anterior
(2J:x
+ z.t-lk)c!r-<~Y;
'65. 1,0935 rrm1
O"f
= zt-J_;m(zx + k)e:az+::111, k + m = n; c) Prin metoda inductiei se obtine
Ox"Cym
-"-- = ( -l)"k! m !'(I x)-t-Iy-"'- 1, k + m = n; d) - - - = ( -1)-l(n - 1) ! (x + y)-.
oxtiJy"'
axliJy"'
'
dj
.
d_f
2
'H.
dj
.
cos
44. a) 0; b) 0; c) 6. 46. a ) - = -sill x + ros2x; b) = - x e-"'
; c) = (stn x)
z-1.
dx
dx
dx
.
.
of
y
d/
1 . b) iJf
,_, df
-I
(cos'x-sm2xJusmx). 4 7 . a ) - = - -
--=yx ,-=?x
Ox
x 2 + y2
dx
1 + x1
Ox
dx
-~
"
-=-
/~(-2, 2) =
+ q:>'x"ln x.
+ 2x~~ 1; = cp~ + 2y~~;

2x sin 2y, 1;; =
In z), f.;=
-3xjl(x + yB)-6/1,
11 + rn
t~: =
= -2ry'(1
I
y')-1
1; = 2y(z +
/~ = z.;-1-ly:~<'"ln
In
y,
J;; """'
- 1)y~-.
In y}y~ ln ,,
-yx(y:!ll
+ xlzl)-1,
z[y" - z"z') (y' +

=yeqsinz, f.;=
"
= e"'(l +
= [(Bt.g-
J~
A, k)
+ (36z0 +(-51..~+
b) d/(1. I) =
= -(Jx' + dy').
Y) = (.<' - Y' R' :;i deci
, (z, y) # (0, 0)
0) = 0 ;t;~(. y) =
. -1 ji 1~,(0, 0) ~
. fapt cc explid.
d'/ = 2(z dx dy +
72y0 )hk
{x1
+y
)dz
2. h = 0,02 ~i k =
02; 1,97) "' 2,95.;
/(x0 + h, Yo + k,
; c) f(x. y) =
39.
l +-+ yv~~- +1;-= --2ytp~ ++

x
tg x
"
~.,
(x
cos 2
dx
)'2
I) In x;
b) 0.
=~fl.+
49. a) fz
b) ;; = 2x9:
dx - - dy
y2
dr
-)
--
' ) '~'
' + (y dx + xd)')9v' "
d J(
= I
-
('-
d/ =
48. a.) 2x In x tg x
I ,
xv
2x
cp~.
dx dy
}.3
~.
y v
50. a) Fie u =
+ -x'
y ..
xy.
jtp,
dy' \ "
+I
2ldx' -
+ (y:I dz 2 + 2xy dx dy + x.. dy 2)~,". + - 2 (-y ~ + x dy dy~. + 2 dz dy~,; b) u =

.
~
x - y = d/ ~ (dx + dyh~ + (dx - dy)~;; d'/- (dx + dy)'~~. + 2(dz' - dy')~:, +
..l..
z + y, v =
(dx - dy)stp;,:; c) u = x + y + z, ti ~= x 2 + y 2 + z2 ~ rlj =
du + 9~ dv = (~ = 2xy!p', J.'u~=
9;.
J;
y
f'
'Y
,
b) u = - = > :r=x+q;.-~cp',f
11
--2y1q;.'+rp;
x'
J; =
ercp
tp
x-al2yll~
_ _.!:...
e) u
x: ;eY. e211 ' rp';
+ (1 -
.x2 -
q~{u,
y'
+ x-!>l:lysls~ + x-1hy~12tj;" ; 1~; =
~ 'll =
rp(U)
"
! :3'
=>f.~= Y?
1
-2ucp~, + 9;
+ 4.ty{x4 + y'
- .:fx2y2)] (x"
au
dx
rlx
+
I>
"
= y !flu -
ecuatia devine
-f 092. du => rl/
o:::::
y2
"
--;- rp 11 ,
Cv
Ox
1; =xcp
+ 4y2
"
<p,1
+ rp
- xllyZ)-2. 54.
= ~ + ~ . ~_:! +(~~+
Ox
{ = $(v) =>
Ou
- 2xy cp'.
y
' .
+ ?----;
tp,.
= ~(u). 53.
iy
- = +
dx
i::x
rl/
(}v
id~.!.
(;u dx
52. Fie
j"
I ''
u = x cp.,
x-altylllt}" 1
xy,
v =
LX
"
+ 2<Pu.tt
+ 9X1 cp,_,.,,
.;;i
;;i
= [-6{x - 2x"yl - 2x'yt + y') +

.G:r.p
dt!
{tp
dv . dv
a~
.+ .~- - - ' +
11
Cu
55.
dx
dx
iv
dx
Cx
J;; = 1 x'~f~~ + -1xyj~', + y'J;/. + 2/~;
+ J;:) + 2(z' + y')f~~ + J;; J~; = 4y'/~; + 4zy

+ xJ;;+ 2/~. 56. a) /(x, y) = I (z + 2)' + 2(x + 2) (y - I) + 3(y- 1) 3 ; b) j(x. y, I = (x - I)' + (y - I)' + (z - 1)' + 2(< 1) (y- 1) - (y- I) (z- 1). 57. j(x + h, y + 1. z + l) =f(x, y, z) + 2[(x- y - z)h + (-> +
y- z)k + (-z - y + z)l] + h' + k' + l ' - 2hk- 2hl - 2kl. 58. a) f(x, y) = x', z 0 = l,y0 = 2,
= - 0,05, k = 0,0 I;;. /(0,95; 2,0 I) "' 0,902; b) /(z, y, z) = xy'' z 0 - 1, y 0 - 2, z0 = 3,
h = 0.02,
0,01, I
0,03
=/(
1:;.
1, 02; 2.01; 3,03) "' 114,6159. 59. f(x, y)
=y
=
-
2y
O!p b.h
1;. =YIP" -
_2_ xtlsy-sls~ + .l.-1/Sy-lll:ljJ' +

4
0 <-:> -2uq;,:
+ yt
~(u),
=> tp =
x2q;." _
t 2x 2ycp',
'
v). Atunci
J~; = xy(1/~;
u = xy, v:
d)
?if
=x+~?'; c) u=ye- =>/z=-ercp'e
..:_ y3
+...!:...
(xt sin 6y
+ 4x3y cos 6y- 6x y
2 11
sin 6y-
21
351
4x)'.3
cos 0)'
+ y 4 sin S,)eo~.
+ xy + .!..xy
2
Oe (0, 1). 60. Folo.
--~
sim formula lui Tayler de ordin 1, i11 origine f(x, y, z) ,::::: 1 + (x - y - z)/2. 61. a.) f(tx, ty, tz)""'"
= t2f(x, y, z); x~f~
+ y fv + z J;
= 2j; om.oge:rul. de gmd 2; b) amogena cle gt"&d zero 1 c) omo-
22. a) y' = y(y- 1)-1,

+Zy"'-1(1-xy-i)lnyl
- (x + y) (x - y)-1;. .
3
..
'
d/
i7
goetill. de grad n. 65. coset.=-, cos[)=-; J";(M) = 17, /._(M) = - 1 ~66. cos ex=
5
5
J.l
:)
1
d{ .
X
~ -cos~=Cosy= _, J;(.\f) =6, J;(iff) = -6, J;(M) =6~-::=6 .1. 67. cos=-,
.-.;3
~
dl
r
1
y
z
I
d/
2
,ctf
1
cos~=-, cosy=-, r = (xll + y2 + zw)ll!l::::;.- =-f. 68.,- = 0 <=>-- (x cosrt.+ y cos~+
r
r
dl
r
~dl
..a
=-.
J-
+ zcosy) =
\'t(
0-'> rl
= 0; mt(i X z)
0.
69.
arocos
-1, 1) => 1:: r(vl, v2)
_ 9YH
n. a)
_3-::.
Jio
~;
2i ; cot (/() : ) = 0; d) grad r =
--~-,
punct de maxim; b) M {-
(1, 0, 0); b) di., r
3; di'l ( : ) =
.~, l
rot r
:::a
- Jij -
+ 2by0
..
munm;
a
<0
c'
celelalte
1
(
a JMal-J
3,
0, 2bx0
= 0;
- e
functia
J-)3 -
>0
==> 1\1 -
nu
are
punct de minim; a
extreme
..
mumn;
punct de
11.13
punct de maxim; I)
de minim; b) M (
, 1, 1) -
2.) -
Af (!!...,
3
0 ::::> AJ -
locale. f) ftf ( ; ,
J-
punct de
acestllla. Atunc1 xp
maxim l
punct de minim k) .M1 (2e)-lft.
d~ ma.x:im. 75.. a)
M 4{-{(le)-tl
-(Ze)-1/-e),
1) -
punef:
punct de mi.nim; c) NI(O, 0, 0} - punct de minim; d' (2, "i, 8) -
pu~ot
puact
J.{ ( -
a3
= -; ~i suprafata
este S
= 2xz + 2yz
a.re un minim pentru x = y =a. Deci dimensi.unilc sint x
+ xy
a:>
2_., - _.!_,
= ~y
as
+ -X + xy.
y =a, z =
~.
2
jx2 + y2)
esle maxim pentrn x = y = 2 '{ r.

3
estehf3. 78. D(x, y, z} = ~ [(x- a 1)2
+ ... + a,)fn, y
i=l
= (h1
+ b, + ... +
de maxim; b) _M{24, --144, - l) -
+ {y-
bd:!
+ (z-
b,)fn, z ~ (c,
Funcpa. Sfx, y)
71. Fie r raza
~i
Cz
InAltirnea paralelipipedutui
c 1) 2) e:.te m<ntmi p0ntxu x = ('1' 1
+ + ... + c,)fn.
+ aJ +
79. a) M(1, 1, 1) - punct
p~mct de minim; c) M( -1, O. 0) - punct de minim.
352
[(2.
28. a)
M 1(1, -2.
dy :._I
tine seama de
+ yfT1 c) Fie u
z~ = (b?' - 2y)
u(x, y) = xp' (1- a z~) -
. dz
'
--;;
x(2y - 1) (Y,
ln311imea
unni cilindru circular drept insGris in conul rla.t. Fie x, y dimcnsiuniJe L>azei. Volumul paraleEpi.pe-
.!!_ xy(2r -
+ z)-1
30. y'(l)
in.l:ttimea conului. Vreptunghiurile Jc bazA ale para.lelipipedului sfnt tnscrise in cercnrile de baza. ale
dului V =
"
~ jJ. - ~
M 3 {(2e)-1 / 2 ,
_d'z = -z-8 [{z11
punct de maaim.
de minim; e) Nu admite puncte de cxtrc:n. 76. Fie x, y, z dimensiunile ba.zinului, z
'
.J3),
(aJ J-3,3b J-)J , M" (-Ja J-J,--3b J"')
punct de maxim; h) M 1
-(2e)_ 1 , 2 ) - punct de minim;
<
"
z = - - ; Zx =
tl
.
X
punct de
- puuct de maxim.; i) iVI(O, 0) - punct de minim; j) M{5, 2) (Ze}- 1 / 2 ), M (-(2eJ-11 2,

(Ze)- 1' 2)
a> 0 ==> IVI8
= 0;
punc_t de minim; Af 2 (oc, 0), o:<O -
+ 2cy0
cazuri,
g) 1\! ( -1,2) -
--;z:r:=
b z
0
.
e ==> I arc punct d e extrem:
punct de ma.xtm;
ac - b~ = 0"
~~ - =" -b = -
+ 2b[3
M(o:, [3), 2acx

In
==> M
-,
_!_)- punct dPminim; c) M 1{ -J2. JiJ, AI2{j2.
de maxim, [d 2/(.1f3 ) = -4(h- k)!l < 0] l

punct de minim;
3
d) M ( -2, - 1) - punct de rn._'txim; Jlf 2 (2, l) - punct de minim; e) ac - b2 > 0 ==>fare un punct
de extrem .i\I0 (x0 , 'y0 ) cu 2a-'-'o
z; =
1. _25. a)
z~ = (xz - y )(z11
-;, . 7.4. a)
'
3
3
2Vl (0, 0) _- punct
M(2, 1) -
J-6, y=-a .
4
'
~ - !!... J2. pun<ote dj
4
a
grad;~
gmd r' = Zr;
c)
=--
X=-
4),
zji
70.
23. a) x
= -y-a(xz
u~1 (0, 1)
+ y)-1(y dx 4 v
= (u2 _ v2)-l[(vs,
- d 2 v = -2(u 2
dv = - (u-
~ -I, f"(l), =
21. a) f'(l)
~ 0, j"(O) ='
-8; b) j'(Q)
_l:,;
3
-..!..,
2
c) f'(l) =
~I
/"(I) = 3
22. a) y' =Y(Y- 1)-1, y" = -y(y - 1)-3 ; b) y' = (I - xy>->)-'Y' In y; y" = [y"( I - xy'"7
3 )1n' y +
1
+Zy'-"-(1-xy-i)lny] ( 1 - xy->)-3 ; ,c) y'
(ay - x). (y - ax)- ; y" = (I - 1 a') (y - 'ax)- ; d) y'=
= (x + y) (x - y)-1; y" = Z(x' + y') (x - y)-3; e) y'
(e" - y) (e' + x)- ; y" = [e"+" + 2(x +
l)e+> + 2y e' - 2x e" + Zxy - e'z+' + x3 e" - y 3 e'] (e' + x)-a; f) y' =
+ y -
-.!..;
y"
x
~.
x
1
J-6, y ~-j-2 ~i
~-2I - punct de maxim; b\. x ~ -58 - punct
de maxim; c) x ~ - '
4
4
~4 j6. y ~ ~4 j'i. puncte de maxim; x ~ - ~1 j6. y ~ - !'._4 j2 ~i x ~ -"-4 .J6: Y -
23. a) x
x =
a
"" - 4
J-2; puncte de minim.

~
- I. 25. a) z;
'
z~ =
- 2x(6z- y)-1 ;
z, = (xz - y')(z' - xy)-1;
) z:,
(4y + z -
I
, 0
2, 0) = - ; b) Zx( , 0, 0)
= z11 (2,
24. a) Zz(2, 2, 0)
I) (6z - y)- ;
(x In y + z) (y + z 1n x)- ;
X,
'
12
1
+zlnx)- 1 ; d) zz=(yz-x:)
(z 2 -xy)- ; z =)(zS-xy)-.
3 (2+3xz-6y
11
c
= -.-4
..
-1 - ; Zx
z,,
JJ).
J3.-: J3)
-~
k) M 1 (2eJ-'''
M,(- ((:re)-11,
dy-
:dz)
.
punet
"1, 8) - punct
c4
..
- - - xyz- ;. z 11 = - - (x
aZbZ
a"ll'
-xyz-,
dz- ;, dy'1;
" = (xs z,
+ y 2)dy2];
b) d.z
r raza
.,i
z~ ~ (yz - x (z'- xy)-1 1'

k
z, ~ - - (x +yIn z) (y +
y
)
cz X
11
'
26. a) Zx = - as -z ; z = -
2
-
a )z-a;
b)
Zz =
27. a) dz = - ,-(x dx + y dy)l

1
zy-l(x + z)- {y dx + z dy) ; d"z = z(x -f-
l)z-
d'z = z(l - z)- (dx
c) dz.; z(l- z)-l(dx + dy);
Al (1, -2, -2) 1

- punctdemaxim; M,(-1,2, I ) - punct de minim; c) M 1(-3
+ dy)'.
+ J6.
j6.
J6) -
~J6. - 3 - j6. -4 -2J6Jz~
-, punct de minim; M,(-3 +

-3
-4 + 2
punct de maxim. 29. a)
=
= -y[y- f -(y + z)f'l-1 ;
= -(x + z- f) [y- f- (y + z)f'r'. Se' in1ocuiesc in ecuatie
se
tine seama de re1a\ia de defini\ie a functiei imp1icite; b)
= (x - z) (x + yfY' ;
(y
(x +
- 2x) (2z - c<p')-
+ yj')-. c) Fie " = ax + by + cz, astfcl ca = <p(u). Rezulta ca =
- Zy) (2z - c9T' d) Func\ia z(x, y) e,te definita implicit de rclatia F(u, v) =,0, unde
u(x, y) = x - az, v(x, y) = y - bz. Prin 'derivarea rela(iei F(u, v) = 0 in raport cu x ob\inem
1
-a
- bF; ,: = 0
=
+ bF;)-1. Similar ,. ob\ine
= F;(a + b F;)- .
z~
F~(l
z~
z~ ~ (b~'
z~)
z~
(a~
= z~ F~(aF~
~-;
z~ ~
z~
~f)
~i
~i
F~
4 ; z'(l)
1 y"(l) "= - 36; z"(l) = 4/25. 31. a) dy = -x(Zz + I) (y + z)-1 dx 1
-5
5
25
3
0
dz = x{Zy- I) (y + z)-l dx; d'y
-(y + z)-. [(2z + I) (y + z)' + x'(Zz + 1) + x (2y- IJ"Jdx'l
30. y'(l)
d'z = (y + z)-'[(2y- I) (y + z)'- '(2z +I)'- x'(2y- 1) ]dx'; b) dy
u~(O,
u~
v~(O,
.::_dx;
dz=O; d y y
v~(O,
= -y-'(x' + y 8 )dx'; d'z = 0. 32.

I) =
(0, I) = 1;
I) = -I,
1) = 0 J
. u;;.(o, J)
I)
u;,(o, 1) = 0
v;,(o, I) = 2, v;,(o, J)
t, v;,(o, I) 0. 33. a) du (1 +
+ y)-'{y dx 4- v dy), dv = (I + y)-l(dx - v dy), d'u
-d3v = 2( I + y)-'{dx - v dy)dy;
b) du 2
2
=. (u - v )-l[(v2- x 2)d:e +
y 2)dy], dv = -(ul
vZ)-l[(u'- x )dx + (u'- y )dy]; d'u = 2
1
2
(u - x)dx + (v - y)dy],
- d'v = -2(u' - v') [x dx' + y dy' + u du' + v dv'J;' c) d"
0
dv = - (u - v)-'[(u - x)dx + (u - y)dy];
, d 2 u = - d'v = - (u - v)-1 (dx + dy' +du' + dv').
,
,
c .
cy
.
,
c
ex
,
,
,
4. a) zz = CVx = - - sm v = z 11 = ov,. ==-cos V =.
; b) Zz =
+ Vs =u
xz+ys
v
x2+yl
3
~ u;~(O, ~
=-
z - ln.111imea
z 11 (0, 0, 0)
.
punct de minim; M 2 (1, -2, 8) - punct de maxim; b) M 1( -I, 2, -2) -
28. a)
rrt<Wm 1
" =
z,,
(y'- l)z-;
X [(z2 + x!l)d-: + 2xy dx dy + (z2

-z2
3
+ z)-1 [( ~
d~
..
Zzll =
allbll
', = .-z
- ;" =
d'z
(yZ - b2)z-3;
=
3
b)
1
'
- -
~i
~
~
(~2-
v)~ [(v
vu~
c:o
,!_
2
z~ vu~ + uv~ =
=
'
1- ; c)
dz
2 ('-
_!.
ln y dx
X
~
353
23 - Probleme de ma.tematlcl superloare -
+ _!.In x
cd.. 221
dy) (ln x -
ln y)-
~ d z ;,. (ln x 1
lny(lnx -lny
:e
+ 2)dx 1 .:..: _
dy ......
>Y
, = - ell_ y .
. U= x
- . 36. Fte
y'
+ z, astfel cA F(u~ v} = 0. A vern du = dx + d:,a1z,

b2 z
_
2
dv = c:\Y + dz !;>i F~du + F~dv = 0. Deci dz = - (F~ + F~)-l(F~ dx + F;,dy). Similar, obtinem d u =
~ ~z, d'v = d2z !;li (F~,du + F~dv)d14 + F~d2u + (F~vdu + F;:dv) dv + F;, d2v = 0 as1.fel ca dllz =
= -~~ + F~)-a [F~,(F~)2 - 2F~t!F~F; + F~:(F~) 2 ] (dx- dJf 37. y~ = y 2 + 3y3 38. y 3 = Yi .....
- y,y, + Yi 39. a) (J~ + l~ ~ I ; p) y, ~ J',J'e; c) y, + y, + J', ~ 0; d) y, + y 2 + y,~ ,
et
- - , 3JI
+ z,
)'
J- -J-
J- J-
2(-a 2, -a
"""l. 40. ). = - -a./2
- , .M 1(a 2, a 2)- :r.unct de max1m; ),.2 = -a./2
2)2- , 1\.f
1
2
2
2 2
2
- punct de minim. 41. a) A = -2a2JI (2 + Jtll)-1 => x = abl(a2 + -b2)-1, y = a b(a + b )-1 - punct
1
.
1.
dt! rilinim; b) A = 0 => x = 1, y = Q - punct de minim; c) .A = - -2 :::;:>
x = y = -2 - punct de
maxim; d) A1 = - _.!:_ => x = 1, y
'
I
punct de maxim; l-2 = - => x
2 -
2
y = 2, z = -2 - punct de minim; b) A1 = -a 2
=
-c2 ;::::>
::;.
1, y
de minim. 42. a) A1 = - _.!:_ => x = 1, y = - 2, z.= 2 -punct de
).
= -
-2 ...;._ punct
I
.2
maxlm;), 2 =-~x==-,
x = a, y = z = 0 - puncte de maxim;
3
x = y = 0, z = c - puncte de minim; c) ).1
= - - => x
=- ~ y
=-, z
8
3
3
d
.
3
4
8
8
.
.
8
- - - punct e maxtm; ).1 = -::;.x = - - , y = - - , z =-- punct de nnmm; d)-)..1 =
3
8
3
'3
3
.
I
I
4
2
4
.
I
,
= - , tt = - - => X = - , y = __. , z = - - punct de maxtm ; Az = - t 11-2 = - => x = z = 0,
1
3
2
3
3
3
.
2
1
..f6
,y = - 2 - punct de minim c) )..1 = = -:z:>x = Y =
z =
x = z ='
12
6
6
3
6
.._f6
..[6
.j6
..
..[6
I
.j6
y = T ~1 y
z = , x = T - puncte de maxtm; Az = Tz, {.!2 = 6 => x = y = 6 , z =
2
r~llt
= -
.3
..[6 ~1.
X'=
z =
6
..[6
6,
Y =
.j6
3 ~1
Y = z=
-~.
..[6 .x
6,
.j6
T-
= -
r
~.
~~i
. .
puncte de n~num. 43. a) Flinc-
+ y 1 E;; 1, i~i atinge margini1e. in intcriorul cercului

fiind zero. Pc cere functia are minime in punctcle x =
tia fiind continua pe domeniul inchis x 2

funcpa are minim in origine, vaJoarea
1 ,,y = =F
=--=,
.jw
inf / = 0
~i
sa
3l'1ri, y =
11
D ect,.
-- _I ~i valoarea maximului este-.
-v!O
-viO
.jw2
s.P,p j = 1 1/2. b) Procedind ca la punctul anterior se obtine iuf J = 0, sup f := 25 :
3
tTn
~1 maxune m x =
'
3J-3.44.a)-+a
~
y=0;
2
c) infj=-l.supf=l;d)inff=O, supf=,
dt 2
b)t
~ +3t-+ay=
~
--
dt:l
{!)
dt
' ~ dx !i y" ~ ~ y' ~ ~

~~
~ ~ _I_2 x" . ~
_ x' -~
dy
dx
dx x'
dy I x' dx
(x')
dx
x'
= -(x')-sx" => xx" + (x')2 - 1 = Q} b) Se procedeaza ca la punctul anterior: x"- z;,x' = 0;
c) yCa> = - (x')-4x(3J + 3(x')-t.(xl2l)2::;;;. x<sl = 0. 46. a) z~ = 0; L) uz~ - z = 0: c) 2tt2~tJ- z~ = 0;
d)
= 0; e) vz~'v + z~ = 0; f) utz~ - 2uz~ + vz; - k 2z = 0. 47~ a) w~ = 0; bl u.;~~ = 0;
c) 2w~; = l. d) Din z = xy - W rczulta z~ = y - w~. i~ = x - w~ ~i ecuatia devine (2xy - rv)
{y-; w~) + (1- y2)~x- w~) = ~ + x~,2- yw. Deoarece .~ = yz- x: v = -:z- y, ~zuWL c~ ~ =
c:;::: yz:z- 1 = y2- yw;r- 1,
u, = yz + z = 2xy- yw 11 - w,
vz. = xzz + z = 2xy- ~wr- w,
11
fJ~ =-xz~- 1 = x 2 - xw~- L fn]O('J.lind acestea in relatiile w~ = w~u~ + tv~v~ ~i w~ = w~u~ + w~v~,
obfinem W~= [(yZ- 1)w~ + (2xy- w)w;]{l + ;rw~
xw~)-J, w~ = [(2xy- w)w~ + (.1-2- l)w~](l +
+ y w~ + xw;)-1. Acestea inlocuite in ecuatie conduc Ja forma u~ = 0; e) W~ = -1. f) w~. = 0.
= 0. 45. a) y'
{_I_)
~ dy ~ ...!.. , cu
_I_
.z;.,
, 48. Din relap_ile
t' COS
0,
y~ =
1'
sin 0 obtinem
354
t'~
COS
0,
0~ = -~sin 8
'
:;;i_
r~
= sin 0,
6~
-. D~i-f~ =J;costf- -!~~ill{} ~i
'1
a /0'.+-sui
.. 1 . za e+-sm
J.'
1 . ' a ' .!.1 ~1;11,=-rSlll
. ,.. !" . ' a +-sin2
I
a '!"
I
r6+-
,.'2;
r
r
. ,.a
..
t
'
--.sin20/rlJ+-sin
,.
,.z
1 sm
. 2 J.'
.cos'! 6 ! .. - ~
61
+ -1 co~2 0 J,,.
tierea retatiilor intre coordonate se ohtine dr

- - -1-
(-sinOdx+c-osOdy)
~i
1 6,
.. + -1 fr. = 0. 49. Pnn
. diferen+ ,..-;1
r
= cos 0 cos q~ dx + sin 0 cos 9' dy + sin Q dz, ,dO =
astfel cA
A
uf
:::::; /,...
dc.p=_!_(-cos-Osincpdx-sinOsinf{ldY+coscpdz). oi'n-in
j~dx + J;dy + J;dz
t'CQS'
varianta form.ei primei diferentiale d/ =

1
J.' sin 0 __ -1 !'~cos
= r. cos cos cp - rcosc.p 6
r
f
1
1 .
stn Sln...Cfl.iz=frsintp+-f costp. 1
. a.
a sm
. cp,
11 =
= J;dr +/~dO + f~ dcp se deduce /; =

J', sm
. ocos c;> + - 1 !'6 cos a - 1 J~.
rcooc;tp
..
nfihal,w.]~ 1r+
= r. 51. J = r2 cos cp. 52. ). =,-a=> x

~ -c-a => x = y = z = t = c - punct de minim.
= 0.
f.
50. ]
..
1 1 ..
2 1.
1
.
2
J0,+2 q;.z+- r--tgtpft:;-=
y2 cos 2 cp
r
r
r
= y = t = z = -c - punct de maxim; ). =
9. Geometria analitica ~i diferentia!a a curbelor ~i suprafetelor

9.1. Geometria diferentialii a curbelor in spatiu
2y- a
2x- a
1
2:::::>x=z=0,
=z=-,(6
6'
-./6
=Y=6,Z=
2z-
10. a) - - = - - =
-2
0
a..J2.
= y -
z .,.- 2
= - - ; x+y+
,J2
J3x
J3z
x- J3
2
; 2
+y - 2
= 0; d)
~
+ 1z - 10 = 0 ; c) x
= y - 2
=
:._
2./3
-2 .j3
_ z-l
yz-2
= y-1 =-----p:
x - 3y3z+
3=0; e xLl
)--=
-l = - ; 2x-z=0.
-vJ
3
,
2
o
.
-1
17 11
1_(1-k),v=-i:
ll.a).t=
P=
1
,2
.
,2
"21
.
,51
1
V =
1 (-41 + 5j- 8k); c) < =
(21 + j + 4k),
(GI-8j-k), v=
(-3li."105
,21
.j1rH
.j2121.
1
-!
J3
J- J- J-
1~(1+k).P=
- 26j + 22k); d) < =
-J~ (I- 2j +
b)<~ 1~(;+1j.+2k),
r!.
1~(-21+").
p;;
j3
k), P =
(I+ j'+ k), v =
.j~ (I- k).
12. a)
Ta~genta (T}
2x
- 1= 3y--- 2 = 2z - -1,. binormala (B) 2x
2z - -1; . normala principa-Ja (.V)
~
- -- - 1 = 3y - 2 = 2
4
1
6
2xJy2=
2z1 planul normal (PN) x + 2y + 2z - 17 = 0; planul osculator (PO)
- -1 = --;
1
3
-4
6
I
2
2x - 2y + z - - = 0; planul rectUicator (P R) 2x + y - 2z = 0;
b) (T) X ..,.. 2
6
3
----:6
dy
+ 31-+ay=
dt
0;
2uz~v,- z~ = 0;
b)
= 0;
u;;,
(2xy- w).
cA u~ =
- xw~- w.
= w~u~ + w~v~.
('- 1)w~](l +
-1. f)
= 0.
w;.
=sin 0, 6~
1
2 = j - 1 = z - 2: (N) x- 2 = 0, y - z+ 1 = 0: (PN) x+2y 2
-2
4
-1
.x-6
y-9
z-9
(T) - - = - - = - - ;
- 2z = 0; (PO) 4x - y + z - 9 = 0: (PR) y + z- 3 = 0; c)
2
6
6
y -1 =
Z .- 2: (B) -X
=
x'
x" -2yx'
(ll)
~ = ~ = ~;
9
~6
(N)
(PO) 9x - 6y + 2z- !8 = 0;
= y .
7
~
-6
(PR) 6x + 7y- 6z - 45 = 0:
(B) x - y - 4 = 0, z = 2; (N) -x
y--+-2
z-2
d) (T) x - 2 =--'--1 = - 2 ;
+ 2 ~ z - 2; (PN)
It I (t' + 12 + 1)''' dt; b)
+2
(PR) -x + y + z + 2 = 0. 13. a) ds =
; (l'N) 2x + 6y + 9z - 117 = 0
= y
=
355
x-y-i.Zz-8=0; (PO) x+y=D;

1
ds, =- 1 sin 21 I (4 +9 sin't)''' dl
2
'
= 0:
2}ilt. 14. (T} x

l)x 'f 2a 2y
+ z-
I= 0. 17. a}
acccos
.j'f, 'i: (p.
(ia 2
p
I
= ,;- (i
k)
i.
y,;, j; (BJ y = I, z=
p'J'''z + a'p
+ j},
0. 16. (PO) y- z
~12.
.j: (v. I<) =
+ 2k)f3, p =
+ 2j + 1<)/.l,
-(2i
+ 6y + 3t- 8 = 0; c) .T =
= r 0 + tu, atuitci i = u ~~ r = 0,
(PO) 6x
r
.F
I
dt
formu Ia a hu renet rezu tli
---L.-.
0; (PR)
12 = I,
b)_jze- f3.
+ W':
+ j + 2k)/3;
v = h2i
= JzI
6
-2
. . d
0. DeC! 't
0 .
~~
t' =
este o:dreapUi.. 24. -
I
=
C '
const. um
21.a)t-
~= ~
b) (N)
-9/2. 22. R = - {1 + a 2 ). 23. Dad curba

2
astfel ca avem 9K = 0. Invers, daci\. a vern K
ili
=us.+ r 0 , ce<;a ce arata: di
19. 11 = l/2,
M 1 (2; -ln2, 1/2), M 2 (1, 0, 1), M,(l/2, ln2, 2). 20. a) jze"(e"
= ( i - Zj
y 'f p(ia 2-p2)-ll2z-p=0 1.
v = -k; b) fT) x-y=O, z=O; M(l, I, 0). 18.
.J;),
a:ccos ( -
2a2
- -
15. (PN}x
este dreapta
0, din prima
d
= = u, obtinem r=ili
0 arata di. avem o curhll planA, conP,~
uuU. in planul osculator. Deci ecuatia planului este x - y - 2z - 2 = 0. 25. R = (as + b8 )Ja,
I
I
I
T = (a'+ b'}/b. 26. I < = - = 4(1 2 + 2)-'. 27. = - = 2(2x 2 + 1}-2 28. 11 = -2 ~ M 1(-',
T
R
T
4
( 1
64
3J \ 29.t = -l=-1lf (-1,-1, l};t 2 =2=>AJ8 ( - I , z
)
-8, -3); t 8 = -~M
-,
.. 7,
1
1
2 -7 , -343
2
7
49
-J
9.2. Studiul conicelor pe ecuatta generala

X"
4. a) Ecuatia canonidl. 9
axa Oy in punctcle 1\f 1 (0,
If!
2)"~i
ys
+-
0; centrul C(2, 3) ; ip = arctg 2; conica intersecteaz.l
canonic~ X 3
1\.J:j(O, 5). b) Ecuatia
arctg. 3; conica intersectcaz:'i. axa Ox i_n punctul A! 1
~~
--:
ya 9
0) !?i
0; cenhul C( -1, 2) 1
1
a~a Oy in punctele M 3 ( 0, ~
'~i .\[3,(0. +).c) ConicU. dcgencrata. in rJreptcle reale x - 2y'- 1 = 0 !?i 3x- y-:- 1 = 0. d). Ecuajia
= ~
cauonica y2
Ox in
M
~ 0
Conica
5~5
X; axa parabolei 5x -
punct~le M~1 ( -1 -J2.
,-) (
0)
~i M
2(
-1
+ J2.
0)
Y'
4
~i axa Oy
intersecteaz~
axa Ox in punctele M 1 { -4/jJ. 0)
Ecuatia canonica X
2 -
tangenta in .lirful parabolei 2x

M 1 (2, OJ :';li M!(O, 2).
arctg
+ .j"j
2
5b
+ 4y +-7 =
5
.
.
g) Ecuat1a canomcA
. h) Ecuatia ca.nonicA
Cj)
..!._,
Conica intersectead. axa
2
in punctele M 3 ( 0, - l
.
1 = 0; centrul C( -2, 3) ; q;
e)
0; <;> = arctg
- 1 + V5
12
.M (0, 2). f) Ecuatia canonidi Y 3 = -----=X;
3
lOy -
~i
M 2 (4.JjJ. OJ
:r;Ji
~ .J5")
,t.
I
arctg -.
2
axa Oy in. punctul

~
arctg 2; axa parabolei 4x- 2y - - = 01

5
0, Parabola intersecteazA axele Ox :';li Oy in punctelo
xs
2(v5 + 2}
./7
Y'
1 -2)
2(,5
I = 0. Centul C(2, -I) 1

.
rp = 4-'0 ; axa
pflrabolei
" - y
~7
.
tangenb in vir!ul parabolei x+y -
-4
12
0. 5. a)),
77
(
77.
-iJU
-4,
E_ --:CO,
}
I.
77
= -,
doua drepte rcalc; A= l, parabola: ), E (1, oo), elipsa rcala; b) ). .;. 2,

4
parabol-1; ). = 2, dreptele paralele x
y
3 = 0 ~i x + y -; .t = 0. 6. Se ada~gfl. constant a
). = -..) ~o>i SC obtitl drepte}e 2x - )' + 5 = Q" lo'i X'+ 3y - 1 = Q, 7. 111 = -f., n = - J => X + 2y = ()
t~i x + Zy- 3 = 0. s. m = tt = q = 0 :=::- x = 0; m = -2, n = 2, q = l => x + 2y
1 = 0;
m = 2, n = 2, q = 1 => x - 2y + 1 = 0. 9. A E ( - cc, - l), elipsa reala; A = -I, paraboh'i. ;
hiperbo18.;).
+ +
~1U (- __!_,
1 E ( - l, -
paralele;).
t),
hiperbo!a ; ). =
3J
3
(1, oo), elipse imaginare. 10.). E
). ='I, parabolii; A E ( -1,
2)3 U r..;,
4),
,)
'
drepte imaginarc cu interscctie realii; A
15y
~ , dn~pte reale concurcnte; )., = I, dr.cpte

,l
(-00, -lJU (4, 9); el-ipsti realA; ), = ....:..1 san
~,
hiperbol5.; ), =
(9,
+ cc ), =
_clrl'pte rcale concurente; ).
eliJ?SC imaginare.
11. 2.t
+ 3y
2
-
9,
lOx -
12 = 0.
9.3. Geometria diferentiaHi a suprafctelor

12.- -l'2
(r.)
u~, -
x ..:...
1 =>
+ y2
_!_ =
13. a) (:rz- y 2) 2 - a 2 x 3 = 0; b) {x- z

Y ..:... u! - 1 = z - ~ ; (r u) x = u 2 + t0 + 1,
-1
H0
0.
0, torsiunea: este nuHL Altfcl: se eli min;\
implicite ale curbei x - y - 2v0
I n pIanul x - y - 2 V0 = 0 . I 5. (r u)
intre. ('t\Jatiile lui
1
0, x - - - (z- 2) 2 - v0
v~ ,
2x - av0
2y + btn
""''~ 16. Vectorul nonnal la suprafatil. N
r~ X r~
+ a) 2 + (y- z 4- a)2 = 1. 14.

y = u 2 - v0 + l, z = v0 u +
~i
II ...
se obtin ecuatiile
r"
r:nd
0. Aceasta araHI. c1'1.

se
.
2z : (r ) 2x - au 0
2y - bu 0
-' v
=
v0
a
-b
(u 2
4uv
Jv
(i -
u,
'
+ 4k) este coi - j + 4k. Prin

j
liniar cu vectorul c~nstant i .__ j+ 4k. Deci' suprafata este un plan de normal<l
eliminarea parametriiOr u ~i v din ccuatiile suprafetei obtinem ecuatia acestui plan x - y+4z =.0.
x - 3 y- .5 z- 9
Ecuatia planului tangent este aceea~i cu ecuatia. suprafetci, 17. a) {N) - - ~ - - = - - l
12
-9
2
(PT) 12x - 9y
+ 2z
-3
-2
y-3 z.-1
= - - ~ - - ; (PT) x - 3y- 4z
-3
-4
x-1
+ z + 5 ~ 0;
- 9 ~ 0; b( (N) x - 3 .~ Y_ _ ~ z - 3; (PT) x - 2y
+z
.
~ 0; c) (N) x -
I ,;.
x-l
y+2
12 ~ 0; d) (N) - - ~ - - ~ z - 5; (PT) ~2x+4y+
.
-2
4
.
y-2
x-4
+ +
e) (N) - - = - - ~ z ~ 9; (PT) - 3x - 12y

z
18 ~ 0; f) (N) - - ~
-3
-12
3
z- R
'Y - R sin a
y-3
z-4
x-Rcoscr:
~ - - ~ - - ; (PT) 3x
4y- 6z ~ 0; g) (N) --'-'-0
sin a.
4
-6
co::;a;
X- l
y
.
(PT) x cos a+ y sin a-. R ~ 0; h) (N) - - ~.- ~'-1; (PT)-2<+z+ 1=0. 18. a) (PT) 3(v'-
-2
- u 3 ) (x - u _: v)
z-ua-vs
;;_~'---'-u -
(x , y , z
0
) E
~+
.-~Pall/3
-+- b' +
+ 3(u 11 -
Vl)(y - uv)
; b) (PT) (y0
+ {u
- v)( z - us -
_Y
__
+--'- -1 =
6~1~ailJ8
=ttl bl(a
= 0; (N) x -
3(v3
+ z0 )x + (z0 + x 0 )y + (x0 + y 0 )z ~
:E. 19. Fie M 0(x&> y 0 , z0 ) e ::E: x~lll
y!'sa213
c)-1/2, y
v3)
0. Deci
+ ygls + z~!3 =
0 ; (N) -=-.!'.
Yo
zo
z =
et(a'
3i7
b'
u9)
Y - uv =
J(u2 -v~)
~~~ ~ ,
zo+Xo
xo+Yo
a~l3. Ecuaiia planului tangent este
[x~J3a~3Jil + [y~f3a2k]a + [z~13aa13'f =
+ b" + c)-11t,
u - v =
-
+ c2)-l7Z.
all. 20. X =
all(a'+
21. Fie il\10(.x0, y 0 , z0) e_ l:::
'
,.
x~ + y~ + z~ - xJ (:: )=
z- z0
~--
Punctul de intersecFe dintre normaU
2z0
~r.o). Se verifica. u~or

+ (2 + ttvS)dv2]t/2.; . b) ds =
__.::_-......:':!'.'-- _ "--Yo _
1
2y,-f'
- f + y,x;- / '
Ecuatiile normalei in punctul M 0 sint2x0
0.
ca lOAf 1 1 = IM0 M 1 1. 22.
~i
M1 l_!_2 f + 2._2 y,xf) /'.
planul z = 0 "este
a)' ds ~ [(2 + iu2 Jdu' + 2(2u + 2v + l)dudv -1>
ds~ [( 1 + at~ ~)
z2 <b+ .
112
+ 2 -'-'- "Y. dxdy + (1 + ~ L)dy') . 23. Grad F 1 = yz i + xz j + xy k, grad F = (2~ +
a2b2
z
.
22
,
+ 2x/')i + 2yj .- {4z + 2zf.::)k ~i grad F grad. F 2 = 0. 24. 90". 25. arccos(- ~) 26. a)
arccos(- 2.); b) arccos at- l 27. 1:: {r r 2) ='arccos(-~); ~(r 1 , r =arccos 1g I
:;
a'+ I
.jl:i
v70
.
F
~ (r T = arcco~ -j-. 28. Deoarece sin,t cprl::ie corodonate pe supra,fata ~i F = 0, rezulU. eli
[( 1
+ y 4 )dx2 + ixy3dxdy+ ( 1 ~4x2y2 )dy2]1/2 ;
c)
b~
3)
1,
toate unghiurile patrulaterului sint de 90". 29. F = 0; da=b\a+bcosujdudv. 30. a) 90". b)

2
(
2
)
ditia de _ortogonalitate este 28u + u 21 8v = 0 <=> -u 2 8u + av = 0 <=> 8 - -u + v = 0 <=> 2
+ v = canst. 31. ds2 = a 2duil + a2 cos2 u dv 2 ; n d2r = a du2 + a cos2 u dv2. 32. a) n d r =
+ fv2 + "::u4)-tla.[2u du2

+ u dv2 ). 33. a) 9'6";
metric este
+ 2(u + u3)dv2] ; b) n d2r = - 2(u2" + v 2

0 = [2(1 + u 2)]- 1' 2 ; U = 1. 34. a) 1:: (r 1 , r 2 ) .=
(u
de rotatie
arccos3 ;
~ ~)' 1: (r,. r,) ~ 0; b) Condi\ia de ortogonalitate este u8u + (u' +

2 1 2
2
+ a 2 )3v = 0 <=> 8{ln(u 2 + a2) + 2v) ~ 0 <=> ln(u2 + a 2) + 2v=const; c) nd2 r= -2a(a +u )_ , dudv.
35. a) a ~ I; b) d ~ tJ3 + 2) ; c) a ~ J3.
1:
(r , r,) ~
cos
-u
+
2 2
+' 4u v j:'t/2 (v dul2 +
- 4v dudv
b)
Con2'
acccos (
9.4. Suprafete riglate ~i de rota1ie

2
II. aj (x + y)' + (x- y + z)' ~ 2r2 ; b) (x- 6zJ 3 +(y-3zJ'~ I; c) 2(y-2x) +8(y-2x)(x+zJ+
2
2
+ H(x + z)'- 16 ~ 0; d) ( - z) 2 + (y_- z) 2 - i ~ 0; e) .!6(z- 3x) - 9(3y- 2z) - 1296~
= 0 ; f) x3
+ y2
+ 2y - 1 =
z + 2x = p..
0
0
- 3x
0.
x~x
y-y
z-z0
12: Ecuatiile generatoarei - - !- .~ - -0- = - -2
- - ~ y =-
= y = )., z
2x =
Se obtine (2x + zl) 2 + 25y2 - 20x - 10z ~ 0. 13. Gen6ratoarele
2
0
, au directia (!, 1, 1). Obtinem (x- y + 1)(x + y - 2z) = 0. 14. - 2x - 2ya- 2z2 + 2xy + 2yz +
_+ Zxz - 6x + 6z - 3 = 0. 15. Generatoarele sint paralele cu linia centrelor sferelor, C1C2 (2, 1, 0)
~i -deci au ecuatiile x - 2y = ).., z = J.L. Punind conditia ca acestea sa 'intersecteze sferele intt-un
singur punct, obtinem conditia i. 2 + 5t.t2 ~ 125 = 0. Ecuatia cilindrului este (x - 2y)2 + 5zl -
- 125 = 0. 16. Ecuatia cili!tdrului proiectant este - 2x2 - 2y2 - 2z + 2xy + 2yz + 2xz -, 2x - 2y + 4z + 1 = 0. Forma umbrei este interiorul curbei de intersectie a cilindrului 'proiectant- cu
8
planul z = 0, anume: z = 0, - 2x 2 - 2y2 + 2xy- 2x- 2y + 1 = 0. 17. a) y2- xz = 0; b) x +
+ y2 - 2z2 - lxz - 2yz + Bz - ":: = 0 ; c) 4y2 ..... Jz3 + Sxz - 8yz - 16x + 12z + 4 = 0 ; d) xl +
+ 22y2 + 3z2- 4xy- 5xz + 7yz + 4x- Sy- IOz + 4 = 0; e) (2 + a)xz- 4z(y +a)+ 2az' = 0 J
2
+ yz,-1/2 = cos ~ z(x2 + y2)-t/21

2abz(y - a) ~ 0. 19. 4x 3 - 15y 3 - 6z2 -
f) x(x2
18. (r2 - b2)(y ,;_ a)l
+ (r2 -
as - b2)xZ
(rl - al)zl -
12xz - 36x + 2iz + 66 ~ 0. 20. 9(x - :iJ' ~ 16{Y+'I

21. a) 9(2 - x)' - 18y(2 - x) - z'y'
b; b) !Ox' - 90y'- 2:iz' + 105yz + l:ixz - 116x - 48y - 26z + 264 = 0; c) x'z .:_,y' ~ 0'; d) - 2(> + y + z)(x- z)
2x + 2y- 3z = 0; e) x(x
+ y + z) - x - y = 0. 22. a) (x 2 + y2 + z2 ..:. a2 - t2)ll: = "::a2(b2 - .r22) ; b) 4(xlil + y!) ~ zs - 4 ,_
x2
y2+z'
x
= 0; c) y' + z' - 2px ~ 0; d) (Ox)- + - 2- - I ~ 0; (Oy) - - + - 1 -1~0; e) xy -1>
a2
b
a'
b
+zS- r
358
+ yz +
zx = 0 ; !) (x' + y' + z')' - a'(x' + z' - y') = 0 ; g) ' + y' + z' - ' = li. 23. A st
2
vedea exercitiile rezolvate 9
10. Cilindrul proiectant este 2y! + x - -4x = 0. Ecua1filc proiec:p.ei,
curbei sint 2y2 + x2 - -'l.x = 0, z = 0.So procedeazll ca. la exercitiul anterior.
proiecttei
2
sint y = .0, z2.
ax - a2 = 0. 25. In planul x6y: 9y
Sxy
16x - 12y2 - 602 = 0, z = 0; in
planul yOz: .:f5y2 + 12yz + 36y + 1Hz- 108 = 0, x = 0; in planul zOx: .Sx + 27z - 24xz- 12x +
+ 36z = 0 ; y = D. 26. Cilindrul este obtinut prin rotirea dreptei ce trece prin M 0 este pa.raleli
~i
24~
+,
Ecua~le
.~i
1:::::t' t, in jurul dreptei. d. Deci curba. directoare este

= y-1
-- = z
-.
I
3
I
1 = Y - 1 = ~. Se dbtin~ jx3 + y2 + .5z2 - 3xy - xz - 3yz - 8x - 2y + 14:.- 32 = 0.
cu dreapta {d) x-1

X
3 -u
27.1 Eliminind
+ 2) = 0 -F(P
~i
,
1v, obtinem
'
ecuatia suprafetei sub forma implicitli. (2x- y- z) ;..... 2(y- z
P,) = 0, unde P s 2x- y --z, P, s y - z + 2
F(u, v) = u}- 2v. Aceasta
~i
arat5. ca suprafata estc o suprafata. cilindricl\.
9.5. cuadrice p~ ecuatiile lor canonice

"
x+ys - zl
7. Locul geometric este hiperboloidul cu doul1. pmze c2-a2
- - - - - aa + 1 = 0. 8. Locul geo-x2+y2
z2
,
metric este elipsoidul de rotatie - - - + - 1 = 0. 9. Locu1
geometric este paraboloidul eliptio
a2 - cz
all
.
'
. y'
de rota tie x2.. + y 2 = 2pz. 10. 2\-! 1 (2, -3, 0)
M 3 (0_. 0, 2). 11. Elipsele: z = 0, ....:..._
4
9
~i
z2
z2
1 = 0; y = 0, +
416
0; x
0, -
+- -
+ -za -
y2
1 = 0. 12. Punctele de intersectie sint
916
M {-~ -~. -~) ~i Af 2 (~ ~. 2-). Planeletangentesint(P1 ) 9x+ 12y+4z+30=0

55
5
555
.
'
~i (P ) 9x + 12y + 4z - 30 = 0. 13. Proiectia in planul xOy: z = 0, 8x2 + 2 ty2 .-: 12xy + 66y 2 + 73 = 0 are cenlrul (2, -1, 0) ; proiectia. ln planul yOz: x = 0, 2Iy2 - 21yz+ J2z2 +
...:... 4':1x
+ 66y ....: 88z + 73 = 0 are centrul (0, - 1, 1) ; proiectia in planul xOz: y = 0, ?x2 + 16xz +
+ 28z'- Hx- 88z + 85 = 0 are centrul(2, 0, 1). 14. a) x = 4 2JZ. y=22J2. z=96JZJ
b). x = ~4. y = 2, z = 9. 15. a) - 1lx2 + l6:rz + 8z2 + Sz - l6x - 16 = 0, y = 0 ; b) - 13x2 +
+ _!6xz + 8z' + Sz - 16x + 8 = 0. 16. 4x + 3y - 3z - 6 = 0, 4x - 12y + 3z - 24 = 0 ~i 4 9
.- 3z = 0, y = 2. 17. Hiperboloidul cu o pi~za -'l.x2 + 9y2- 36z - 36 = 0. 18. 6x- 4y- Jz
+ 12 = 0, 6x + 4y + 3z + 12 = 0 ~i 6x- 4y- 3z- 12=0, 6x+4y+3z-12=0. 19. a) M 1 (0, 0, 0)
~i M,(2, 3, I); b) M(O, 0, 0). 20. a) M 1 (0, 0, 0) ~ z = 0; M,(12, 12. 12) ~ 4x+2y-3z-36=0 J
b) M,(O, 0, 0)
z = 0; M,(36, 36, 36)
4x- 2y- z - 36 = 0. 21. x -1y- 4z = 0, x +
+ 2y - 4 = 0 ~i x.- 2y - 8 = 0. x + 2y - 2z = 0. 22. 2x - 3y - 6z ,= 0, 2x + 3y - 6 = 0 ~i
.
3
107
.
2x - 3y - 6 = 0, 2x + 3y - 6z = 0. 2 . arccos
'
5 769
Gensratoarele
2xy
2yz
c,c,(z.
1,
o)
sferele inttnn
Zy)' + 5z'-
J--
prciec1;ant cu
0; b) +
0; d)
+
) + 2az' = 01
10. Integrarea functiilor
10.1. Primitive
.
= 16(y'+z').
116x- 48y0; e) x(x +
y')~z'-4-
.1=0; e) xy -1>
e)
I
8. a) -In( I+ e-') + C; b) (5x'- 3)'
80
~ (x +
- 2. J
+
1)1 _;_ 2(x +
I)''' +
C; f) In
11 -
+ C;
2
. 12 . 4 (
c) - (lnx)' + C; d) - - I 3
~
3
ln 2lnlln ixl + C. 9. a) = tg I; In J x +
J-) 1
x
'+ C 1
J ' + 1J -
2. (xJ~
J~
2.
' + I + C; b) = Jz sin I; (x' + i)J 2 - x' + C ; c) x = sin t ;

-1>
3
2
arcsiqxl + C; d) x = sin1 (; 2arcsinJ; + C; e) x =sin I; arcsinx+ C; f):.= tgll
359
z(l+-1)-1/S+C: 10. a) x=ashiJ
J x -"a + ~ In Ix,;+ J x
2
Jl
""'J2tht;
....!.(x+
+ c;
c) x = sht; ln! xI -In ( 1 +

1
- -
11. a)
Jx
arcsin z:c+C;
~2
+ (ar(jCOS 3x) 3 ] + C;
d)
2...
~
3. (e- 2) vr
T ' + C;
e)
+ t) + C;
b)
~
3
17. a ) - (I+
11.
b) x.p=acht;
d) x
+ 1=
r.
x 312
I,~ x;
c)
+ C; f)
l~tl = _!..2 [-1a
-"-J-1,11 =-cos
n+l
= -
2n
x(a2-x9)-"+ Zn 2n
x; e)
'
J,].
1
IJ. = - -ln
2a
J~+l = - _!_[cosxsin-'"x -(nn
tg"~ - I ,_ 1 , 1 1 = -In Ieos xi
+ C;
g) I, =
lx+al;
d) 1~+1
x-a
l)ln_J, 1 1 =
= - --
lnl tg_.::._2
sin" x cosx+
.
I;
n+l
f)
6xl-
+ n(n -
3 In II+ x'l'l + 6 arctg xiiO + C; e) _!_ln(t' + t + I)- ~In 11- II+

'
3
3
.
21+ I + - 21 - + C, cu I~ ("
l
r,
arctg----p=:-
""3
-v3
+ -.J3 a><:t(2l' ~
t3-l
I+ C, cu t
+ I
::.-1
X
)'/'.' f) In 113
.
1
I - x )' '. 16. a) ...!._
I+ X
.
4
(Z.. + 3)
II- - I In (11 + 1 + I)+

2
.
.J'- x +.I -
-vl
--~
I
(
+l.J.. -x+l)+C; b ) - - - (3x 1 +4x'+8J.Jl-.r'+C; c)
15
.
.
1
).Jl + .. - :l_. ln{x + .Jl+ x) + Cl d)
.Jx + 2x _
6
.
16
,
2(x + I)'
.!_In
8
{z.. . .:_
5
5
--x--.16
24
+ ...!... ..
360
+Zcosx!+C;
3(1I
_!_arcsin 2
x
1+
x"+
.
+I
+C.
1
-
+l ++
-+ln(l+
21'
.
3 .
+C;m)-.sm
5
I
..
[(a cos~+ n sin x)cu- cos"- x

1
~+~
1~+1 =
3
5
I
- 1)1_,]. 14. a) - - I n I> I+ - I n I x - II - - I n lx+21 +C; b) x+31nlx-31-31nlx-2~+C
2
3
6
.
1
I
I
I
c) x + lnlxl - -In( I + x') + C; d) -In I>+ II + -!nix+ 31 -!nix+ 21 + C; e) - 1n I- 31 2
2
2
52
.
I
I
7
3
I
13
- -lnl>- 11 + -ln(x' + 4x + 5) + -arctg(x + 2) + C; f) -lnlx-11--lnlx-31 - - + C;
20
65
130
2
2
x-3
I
I
I
Z..-1
g) In lx - II - In lx + II + arctg + C; h)
+ arctg (x + 1) + C I
i
.
4
2
2(x' + Z.. + 2)
5x+l2
.
I
I
x+2
i) 21nlx+41-21nlx+21~
+C; j) lnlx+ 11--ln(x'+x+ 1)+- 2. .
+
2
x + 6x + 8
2
3 x +x+ 1
5
2x+l
I
II
'8
I
I
.
+--arctg~+C;k)-x 3 - - - + C ; 1) -ln(x 2 +x+l)--ln(x'3,[3
,[3
2
(> - 2)'
X L 2
4
4
I .
~-I
9
3
9
9
9
II
- x + 1) + ---=- arctg ----- + C. 15. a) - x213 - xl/Z + xlla - ::.1/G + ln - +
2.j3
x.j3
4
2
~
8
16
2
I
I
I 4
I
I
I
)
2
+xliei+C; b) 6 - t 1 - - t 6 - - t +-t'+-t2-t+arctg.t'--lnl1+t 1 +C. cut""'"
(7
.)
4
3
2
'
2.
I
I .
..;-.
6
3
=(I+ x)'l': c) - (x- 2)(x'- 1)1 +-In J x +
x' - 1\ + C; d) -6 x*-xl- -xl
+
2
2
7
5
2
+ 3;/a + z.l\
= {1 + x5) 113 ;
+ -ut/s-
cu t
In{l+e"")+C.I
;.In l.jj +_ sin Z..l + C; g) 2 tg./j;; + C. 12. a) x(ln x - 1) + C 1

4y5
.j5- sin 2x
1
1
lx-1
1
b) -(ax- lJe.":c + C; c) - - (x Ina- l)a"' + C; d) --=earctcx + C; e) - - (in3x +
all
ln 2 a
\.
2 ,J 1 + x2
x
1
.
.
1
+ J ln2x + 6lnx + 6) + C; f) - -2 (b sin bx + a cos bx)eu + C; g) - [(x2 - 1) sin x - (x as+ b
2
1
1
- 1)2 cos x]ez + C; h) (-- (x - 1) - - - x(cos 2x + 2 sin 2x) (4 sin 2.x - J cos2x)] ez
Cj
2
10'
50
.
1
.
t) - (2x:- 2x + 1)e2"' +C. 13. a) I,= x"e""- n 1,_1 ; / 0 = e""; b) 1,.+1 = x 1n"+ 1x - (n + 1) I,.,
- 41n (I +
.J;)
a2
1)(1-2x-x2)-l/a+c.
c) - - 91- (.Jt- 9x 11
2 -
11 +xa)+C;
!_xJ~a+xs+~In(x+Ja
2
2 .
19. a)
-v
I (J,
c)x)
2
112
I~-;
e) /1:
'
f) - . 21. a) /()
4
.
1
~=In
)o 1 + x
-= (
d)
I~ a,.=~
..!.II (I +
17. a)
cut~ (I+ x')'''; c)
- - 1-
'''>'''
tg
+I
I
3
;_ (x'- 2) +(I+
f)
x')'''
x')''' +
I
-,-(I+
5
+,21- In tg : - 2
1
2 '
x')'''
~)+_I_
(t'- _I_)+
C;
t
3
t
i) sin x
2f'
. 5x
+, C; m) -3 stn5
6
1
~7
t-1
2v2
'
+C;e) --x--In)sinx+
5
5
In \1+./'ft\ + C ; h) tg x
1- ./2<
1
+'!:; j) cos x
-4
l+t
~ t; _I21-t'
_ ___!_ +--ln~~~
1)-
_!:.
t;
~ t;
~- ~~
+ ~lnltg!:l+
8 sinzx
8
2
4 sin"x
1
1
1
-cos x + C; p) -cos 6 x - - cos 4x 6
2
3
2
24
' I6
3 .
x
3
5x
3
7x
3
1lx
- c o s - - - - c o s - - - - - c o s - - + - - cos - - + C .
2
6
10
6
14
6
22
6
19. a) -VIarctgv 2 (}- x) +

' 3
3(" - 2)
C;
b) J I
+X- x'
'
c) .!.(3-x)JI-2x-'x'+2a;csin x;;.I+C; d)
2
,3
-I+ x' ~ t + x ::>
'''>'''
I
~ t ; --p=
C; k) - 1 -
q)
g)
l>arctg 1_
3,2
,2
C;
cos.~ + Inltg .=._\+
2
.. X
3
X
+ 3 sm+ C;
n) - c o s - -
cos2.~+C;
(I+
e) - --
3
(I+ x'''l'''- 2(I +
+
5
3 . .
+ C; i)
(1x''' + x'''- 3)(1 + x'''l'''+ C ..
C;
I
'
+ C ; g) sm
2(1- cosx) 3
.:2_ + tn (1 + t!)l/2 +
C.
\l + C; b) .j~ In Itg (: + ~)I + C; c) mctg ( tg
+ 2 cos x I + C ; f) 3(1-
~
+
./3
x
+C;d)tg-~t;-ln)/ 3 -21+3<1+
X
arctg
(1 + 3x3 )(2 + x')_,,, + C; d) -2(I + ,-sljl + C;
I
+ C; h) -(I+
8
+H ~
18. a)
.J3
5
Sx
'
+ 2x')(I + x')-1/2 + C;
+ 3(1 +
1
2
II - - - In(/ + t + I) +
IO
x')( I+ 2x2 )_,,, + C; b) .!. In )t r

5
x
~+ xz
~I+ tx :;>In\_:__\- 2
+2
'
arctg t+
.
1
J~~t(l-x):> ~3;_arct/'+.
./3
t
c,
+C;
+C. 20. a) - I (2x-1x'+ I0x3 -!0x+ 7)e'"+C; b) - -Ix cos3x+

4
6
,'
1 12
I.
c1
2
2)'
'
1
sm 3x + -1 x cos x- - sm x + ; c - sm x - cos x e + C; d) x - 1n(2 + e2l +
I8
2
2
8
+2.Je+e"+l)+C; e) -3(x'''+I)-1 +C; f) In)x)-In\2+x+2.Jx+x+I\+Cl
e)
'I/ 1
~'
+-
-x+2
-.--+
x2 +x+ 1
I
""':"-In (x 2 . 1
.9
I
_:....In-+
.16
2
g)
2In~~
~-~---,
x+2
x+l
x+3
10.2. Integrala dellnitA
ID c) -W- ; d) 6. : x,
20. a) 3; b)--:
4 q~ 1 ,
l =
0, 1,, .. , n, cu q = 2 1n;
-~i = X~o i =
1, 2, . . ., n 1
In 3
112
b
I=- ; e) 6.:
=a ql,' i'= 0, 1, ... , n, cu q = -b )''' ; C:, =
i = 1, 2, ... , n =>In-;
3
a
~
I
.
.
~~
~
2
f)-.2l.a)f(x)=-
tim a,4
1+x
n
~
.. o l+x
4, '
"
1
1 dx
'
i
.
.
2 -1
.
- - =In 2 cu alegerea. 6.: x, =-, ' = 0, 1,.. .. n
C: = - - , ' = 1, 2, . . n l
ot+.x
n
n
d) lim
= 2; e) lim a,= (1 .
= z(.J2- 1); f) _!.. 22. Nu este integrabila.
1
n
)o,[i
n
)o~l+.
5
a) DacA E [-1, OJ, F(x) =
(3- J-l); dacl!. x E (0, I], F(x)
J-)"l
~3
~3
3
.
.~ 1
X~o
xe[O,I]::>hma,~ln2; b)hma,~
-~-;c)
~1
a,~ tt ~
113~
b) Pentru
'
N E
.~
[-1, I], F() = 4- - 1- (I- x)', iar pentru

4
~,_I_(~_
X E
(I, 2], F(x)
~ 4 + _!_.4 (x- 1)
-';
2tt
21t'
n-2
Tt
b) <I <-; c) 0 < I < - , 0 "' tg x "' 1; d) .0 "'sin' x "' 1 ~- <
13
7
32
.
2
.
. {2n -1) ... 31_ "
j
2 ... 42
27
) '
2J
3
1 n
< [. <.26. ] 2 ,. =
- , 2n+l =
.
. a
,
2
2
2n ... 42
2
(2 + 1) ... 31
7t
"
r.
1
n
r.
1
1(
b) 2 - - ; c) ~; d) - ( 1 + a)-10 ; e) 1 - - ; f)
3 - - ; g) -In 112; h) In- 7 + 2 7 :
2
2
i
3
1
n
1t
7t'
.1
3rr
,i) +-;
j) - ; k) - - 1; 1) (e" + 1)/2; m) (e'
3)/8; n) acctg - - ; o ) - ; p) 2rr 2:
25. a) 2 < I <

.
" ( 3 I
-J .
J-
.J5
~q)
'
1t
- -ln 2. 28. x = 2. 29. a) Substitutia. u =

2
~pentru
J.
)o
-=- S
]o
13 ... (!n
sm x dx
o'
=
r.
= - J n
'2
un e
Se tine seama de inegalitatea
1)
13 .. .2n- 1
2.Jn
24 ... 2n
b) Se face suhstitutia u
---~2~~4~-~-~-2~~-
--<
obtinem J n =
~ 1 n-2-;
2
it'~n:
:!:.._ - X ~i se obtine
n
L
2
cos"x)dx. Ultima integrala se calculeazll. ca in exercitiul 10. 31. X = sine :::;.
en: sin"' X dx
.I. = .::. (1t12 (sin"x
x conduce la In::::;:2
1t'-
J-)
J-
1
< -===2
= 0. 32. a) 2e' - 1 ; b)
a:E; 1; lna(4-a), daca
.Jzn +' 1
(J
Z-
2,J-;;
de unde,
2n +
[a . se vedea cap.
> sll >

1
1}; c) 4; d) 2(e In 2 -
.J2n. +
~. relatia (7)] :
~i deci lim s,. =
. 4-
1); e) 2; f) 1n 2 - - ; g) I n - - ,
2
2- a
dac~
'
. a
r.
1
.
(1, 3); ln--,dacaa;;:::3. 33.1--. 34. --tn2+e-2.
a-2
4
2
3rr
rr
16 '
1
8
32
9
.35. a) In 23) +
3; b) - 2 + t g - + - ; c) 1n --; d) -.In-. 36. a) - ; b) - ;
I
8
4
9
2
5
. . 15
2
1
1
- In
.c) 4; d) 3 _:e. J7. a) _!_ (10'1'- 1); b) In (e
Je- 1); c) - - (e- 1)'; d) 1
27
2e
2
2
( J
aE
- J-
" , Yc ~-.
rr
.38. x 0 ~ 39. a) -" (5e3
2
I
8
27
+-
2..,
2) ; b) 2"'
10.3. Integrale improprii

10. a) Convergenta: 2; b), divergenU; c)" divergentli.; d) con,vergenta:
~'fl:f;
e)
convergen~a:
--~; f) convergenta : ..!... ; g) convergenta : 2( 1 +
J2} 11. a) divergenb1; b) convergent~ ; c) con
k
.
.-vergentl; d) divergenta; e) convergent~; f) convergentli. ; -g) convergenta ; h) divergentt! ; i) con
1
r..
2'Tt'
1
1
vergenU; j) convergenta. 14. - . 15. a) --; b) r.; c) -.J-- ; d) (" + 2) ; e ) - tr(a + b) 1
2
2
33
4
'
2
.
.J~ + 1
b
. a
135 .. ,(2n- 3) _,.+> "
f) 2 I g) 1n
' 16 . a) ~; b) ' + b'; c) 246 ... (2"- 2)

. 2' d) I,._,~o,_
J- . . .
rt' .
18 x =
u = 135 ... (2k- 1) . a.. 7t; e ) d"tvergenl.d..
t ~1 ap01 se mtegread. pnn ~rtt. Cgnver
'246 .. 2k
\
.gentll. 19. a} tg _:_ = t; _..!:- . b) Se descompune pe [0, r.] ~i [r., 21t] !}i a poi se pune tg x = t J
2
3
. . .
. c)
~~
d) Se descompune pe[o.
~] ~i[ ~
, "]
1i se pune tg x
~ t;
fx .
20. a) Se face
-wbstitutia t = 1- x. b) Se face substit-utia ~ = ___

'Y __ : c) Se ia la punctul precedent q = 1 - p.
(1 + y)
1
lm+1
11
.d) Se integreaz~ p~in plrti. e) Se integreaz~ prin p~rti. 21. a) sin x = t 2 =>I = 2 B -2-,
f':
,
1 ) !i 1 este conrergenU pentru m
> - 1, n > - 1; b) x
~ tl =i> I~ ~ B ( ~ , -;- + 1},.
=> I conv:-eogenta pentru m

.n
>
.
m
> 0; d)
>; 0,
n > 1 ; c)
I
.
ax= t =>I= --T(p
alHl
('2, ~~
= B
'i
con,ergenta: f) x = t 1 111
.:g) xll = t :::;. I
r (n +"-~),
::::::;.
c::o
l+x
=> I = B(n - m, m)
1) convergent~ pentru p
I=...!... B
(~
n-m)
> - 1;
convergentli.
pentru
'
1-'
e) x = - - = > I -
'
- , . - , convergenta pentru 0
<m<
nJ
convergtmta..
10.4. Integrate care depind de un parametru

7. __!__In ( l + xy)
. 9. a) F'(y) =
y'
y( l +'by)
b) F'(y)
= 2 (hU
).,/~ (x
rela(ia (7)] .:
= f(u, v).
;0, a)
~ 0 si'
dac.1 y
2
I
3
1+-ln-,
2
e)
b)
!lv&rgentll.; i) con'
.
+ b' ; d) arctg
+ c2
2
..::.._In (y + J 1 + Y }
a2
d)
(b - c)a
a2
be
14. a) "'In y +
2
fJ
1!
l2. a
.j2 cost,
2
y =a
.j2 cost,
--y
J3: 13. 2b2 + 2a~b(aa- bspla arcsin2-(aab2)1ba.

a
11 ln ll; c)
I0 0
b)++
J as + 4 Ttsbs)].
Yc
15. a)
68
"j=.
16. a) 2
7~
J-2 -
15
.jz (E.+In2):
2
xG
16
; b) "'arcsin Y I
~
=
3
Ya; b)
14. a}
. t, t e\.[0, Zlt]; zrraa.

z =a sm
_!_(7J2- z) + 2.In{t+J2)-J
6
x0
1t'a,
Yo
~;
2
c)
tl#o
=Yo =
~;
5
I; b) I +In -2 ; c) 0; d) 0; e) 20; f) - 2 "a.

. .
3
.
-
d)
x 0 =Zc=0,
17. x =a cost,
(4b2
+ 7tac;s -
41JI) 1
31
3
.
2
k
d)"'' +"''+2". 19. a ) - ; b) -4; c)-: d) 4; e) 7; f ) - : g) 0. 20. F= -kr; -(b'-a').
6
2
.
15
2
k
.
~
21. a) V = -mgz, , = mg(z1 - z,); b) V = r , , ~ -k(a' + b' + c'J-''':
' c) V ~-2 'x'-1"
\:
"
d)(a'+b'J'''[tr(a'+4"'b'J'''+~In-(2~tbf'
2b
a
a) Se face
I)
'J' = a sin t,_ t e [0, 27t]; - 27t, 18. a) - 21t p(li~ +~b) ; b) - na2 cos s b; c) -
a - b
(a+
l)(b +
y)
;cJ-}(Ji7-Jz+ln+(J17-I}{Jz+1)): d) OJ
t E [, 0rr.
2 e]obtmc
5."
Tz. d) {C) :r =a
pArp. Canver
.-~-+1}=>
f=
'J
=.!..B(m+l,
- >'), cu
J l - y') ; d)..::.._2 ln (I +
< 0; e) _::_In
&+J l+y2 ). 11. a) arctg I+
2
e) -tr(a +b) 1
. 2
.
c) "In__!__ ( l +
2
+ y, ay
3 ~~ ; f) 3~ 'a'; g) (a a~ b) (a' + ab + b'); h) a(Jz- 1). II. a) ( 2a + : "')<a'+ b'J''' J

3
.JJ
.
.
_
.
,;2
..;r
- - (zca + 1). -c) Se ta reprezentarea cerculm :r = - - - cost, y = - - cos t, z = sin t,
convergenta:
; c) con
t};
-(a--; 1)/(ay
10.5._. Jntegrale curbiHnii
IO.a) 0; b)
~vergentil
-.y' -
1 ; c) - _l [n a'
15
+
+
-_I_ (arCcos y) 2
32
9
-.;b)-;
tr(J l
- -2:._ ln ( l - y), daca. y
b~- y)
x -y) dx + (b- 1)/(by +Y
"'accsin y; b)
b) _I_ [n (b + 11'
{a + If~
c) "
+ y,
1
[.!..y + -b +1-)
sin y(b'+y)- (~ + - -) sin y(a +y) ;
y
y
a+ I
+ >" + z').
k'
E, = -
(' -
b').
(163
10.6. Integrala dubla. Formula lui Green 17. a)
r.' ;
b) - 5-; c) 2 -
b)
(2 dy [ fdx;
J-2
)u
+ (2 dx
. c) -
<1x
)-2
v3
d)
(-t+.V-2x-x' ldy;
)-t-Y-2x-x,
C'
f(x. y)dx; d)
dx
)o
(Vx
<1x
)-2
)a:
)1
zft- J3-
dJ (
jdy; ) ( 2 dx ( 2" jdy. 19. a) -
)+Y2x-x
dy (-Yt+u
)-t
J-Yt-u~
;,. - .2'_;
c) ( 0
( +V<-x'
)o
c)
12
rx:'
dx
dy ('-U }dxl
)u-t
(Y<-x' .fdy + f2 <1x (-V2x-x'

)-Y4-:&
)o
)_V,t-x~
C' dx
)u )x
+ ~V2
jdy
r'Jo
18. a)
1.
jdy; b) ('
uy ("r.+a.-c in u jdx I
J-1
!.
fdy
)arc sin y
2
1
20. a) - - ; b) - - I
15
135
(V 2-x' jdy.
)o
J1
)o
2
r.
I.
I(
.
(e - 2); g) - - - - ; h) I+ 3 "n l - 6 co' I) 1
16.
8
2
2
2
I)_.!..; m) .2:.-; n) 6. 21. a) { ." dO (" ,rjdr; b) ( " dO (' rf ur:
6
6
)o
)o
)o
4.
3
l
d) - 2 ; e) I - 2 I n - ; f) 5
2
4
i)..!. (e- 2); j)..!.; k) .E._;

i
4
140
c) (STI'/6 dO
)o
ba - al
e) - - 2
(a rf dr;
4 d6 (sin-lo rt dr.
en/
)n/
)o
22. a)
16
j(tg O)dO. 23. a) - - " ; b) r.(e' -7t/4.

3
24. a) 244; b)
..!_ ab(2J2- 1) In 6;
verific~.
b) Se
d)
)o
~n! 4
(:!a 1'
)o
? a;csin
(" -
Jt
.!_.l-f(r)dr; b) . ~"'a rf(r!)dr I
2a
)o
'
3
, 1
a
H
1) ; c) r.a; d) - r.a; e) ; f) a.
2
3
48
9
c) 0; d) 4 ab ("'' j
' )-n/3
(~ tg
a
o)
dO.
a)
b)
se vecifid.
:-.ru
.C:.;
2
26. a) 0; b) "'/2; c) - 4/3; d). 5rrf4. 27. a)
25.
c) z-;;ab. 28. a) - 1
6
4 )
7
. 16
-15; e) - I (q' - P'l (a- - b-'J. 29. a) - I .'; b) 4"'
b) zr. +- P'; c) - - '; d) - (
3
120
3
6
6
2
1
ia
4a
4b
30. a) - a2 b; b) - (13- 16ln2). 31. a} xG = 0, Ya = - ; b ) x0 = - , YG = -~ c) xG = 0,
37t
3;;
.
3;t
8
3
2
14
YG = 0; .e) Xa =
= YG 32. a) I~= 4 ~ I 11 : b) Iw""'
'Yo = !:. ; d) Xa =-,
5
5(13- 16ln2)
3
=-=lv
35
10.7. Integrate de suprafa\li. Formula lui Stokes

8
9. a) 9; b) :....- na 4 ;
3
g)
~
3
r.abc(a- 2
'
2
.
c) - r.a2(all + b2)l/3; d)
3
+ b- 2 + c- 2) ; h)
2r.a
J2. 10. a) -
-,,_
~a';
1ta4 ; b) 0 ; c)
r.
13. 2r. (
Jz +In (I + Jz)].
14. r.
J5.
15.
6<
2_
u
J-2;
f) 2
.:!_
b) 4to; c) - r.a'; d) -a'; e) - - ; I) - - 12. a) _:.[(I+

8
2 .
-7t
r.abc ;
d)
9a
rca 11
e)
15
r.( I+
6J3).
'I''' ...L' I];.

16.
Xa
rJ~ 2a
2
3r.a h.
.
b) r.
~ Yu ~ 0.
(l+h!!)l/3;
11.
a)
0;
J-2; c)-"' ~z ,.,..

2
zu
~~
u
luo~
17.
lws.,.
2n1t'+
(2. oo):
1.0.8. Integrala trlpl3. Formula Gauss~oStrogradski

10. a)..!.. (31
12Jf- 27 J3J;
b)~
3
r.JZ.
11. a)
I~
("
~,(!... +!L)
, -
, ;
I~
f(x, y, z)dz; b)(
dx
)-t
I>~
59
'
I
c) ---;-:a
5 ; d) -r.a 5 (2480
5
(Yt-z' dy(Yt
)-Y 1 - x )o
J-2); e) 81t;. f) -161 . ;

_
b) Vlimitatde,z=O, z=a,y2=ax, y=O,
descomp'~ne
15. a) -1.;
3
b) Se
4
~ferei,
z E [2, 2
~ ,a'b;
d)
e)
J 2].
g) - 4 1ta3 ba.
,15
~ix=a.
13. a) xt
+ ya ~ zt,
rr
r. -
J-2-1);
~ z ~ a1
4 5
c)-7ta
14. a)'-; b)-{2

10
15 '
~i
inf;erior parabo1oidului
y, z)dz. 12. a) - ; b)-= 1

60 .
3
'
z E [0, 2],
~i
IS
interioP
4
I
'
I 3
I
4
Se obtine- n(.:'i:r.'- 8). 16.- 1t2abc. 17. a) 3a ; b ) - a ; c)- 1t'a2!JSJ
5
4
'
2
2
~~~ (x + y + z)(x,' + y' + z )-1/o d~;

2
a'. 18. a)
n)~)v (x' + y' +
d)
V in V1
u fyr,
z')-fctv. ZO. a)
8~ab;
b)
J16 a'+ 2rra2 ;
c)
b) 3
1
,[2
~~~ dv=3
vol. V; c) OJ
rr a' (se folosesc coordonatele
sferice). d) Se procedeaz.l ca la punctul precedent: 1ra3J3. 21. a) 1m!Jbc f2; b) 2rtka. 22: a) x 0 =YG=O.
5r,
3
3
3
4JZc=3cf4.; b) x =y =0, z = -- (6'\j 3
5)a; c) X0 =-a, Yo = _b, z 0 =-c. 23. -n(4 2-5).
0
0
0
83
' 8
8
8
15
'
rr 'b c, I, 0z. =-a

rr b'c.
' 1 11 ot =-a
2 4. l;ro 11 = -"5a' bc,
5
5.
11. ~iruri ~i serii de funcfii

11.1. ~iruri de functii
8. a) f(x)
b)
I ......
0; h) f(x)
.
I
'
c) 0 ""j,(x) " " - : f(x)=O; d) f(x) = 0. 9. a) f(x)=O; Se alege
0 ;
'
2"
~i f(l)
"
I
I
x, = n ""'f(x,) = - - - ; h) f(x) = 0, x E [0, I)
2
2
,-
(I - +.)'[I + ( 1- :
j,(x .)
arata c.1
n+l
n+2
2n
cste uniform convergent ~i
Unl
+ .. ,+ cos"- 1 x)
.
n
<::::> I lffi
e :
1. 10.
aplic~
Se
1]
~i
criteriul lui Cauchy : J,.(x) -
2n
2
este uniform convergent. Dar f~{x) = - sin x (1 +cos x+
(/~)
'
= - sin x cos"x- 1 Dupa. teorerna
3 putem scrie lim \
cos x -
[0,
l.S I
. '1
c
13
1 . e olose~te cntenu lut auchy.
. Se
+ -l- + ... + - I >n- = -1
> --1-
,.(xJ'I
rr -
I
I
= - Se alege x, = 1 - 2
n
f,.(t)dt = \
lim J;(t)dt.-.
/2
/2 n
.
f (X ) -_ ~x
11
-sin x dx = -ln(l --.'cosx).

rc/21-cosx
11.2. Serii de funclii

6. a)
-
2nr:
a.> 1, multimea deconvcrgenta: R;
+ ~} ; oc
.;; 0, mul(imea de
con~ergen(A : { x E
eonvergenta : R , a = 1, multimea de
(2, oo) J c) ( 1; oo) ; d) (- co, - 1)
convergen~ :
U (-
-'
--.." )''.
O<rx~ 1,
~,
multimea de conYergeuta: R"'-.

krr
( 1, oo) ; a
>
lx ;"
~ ) U (- ~
36i
oo
~};
b)
0""
{xe ~~-
a <1 I,
mulpmea
1, mUitifllea de cpnvergontA:
e) (- oo, - 1]
U [ 1,
00) I
>Bil....
h) ~J>Ijim<a vidl i I} B'\; (0 f. 7. 'Da.: Se ap,licA j:tltenunu .l ::

ifid. '
1, mul~e& de _convetgeO~- este R-; dacll IX ~ -1, nlullimea de conVergentA este vidA..-
Wlfr'g)tO:. "') ;
Dadi.
>
~ a2 +
8. a) Folosirid inegalitatea 2ab
Deoare~e ( 1 +
.+1 )" < -3 ;;t. If,,. I < .
genta; b)
uniform
2..;
1,
(0, 1]
!ji
r;
serie .absolut
b) 1/,1 <
lim Sn(D)
n
1
---, serie absoJut
~0 < e - ( 1+
~i 'uniform
< (I
conver-
r -(
+:
1~ 2
(2n -
~i uniform converge'ntA.
sene.
abso Iut !ji
9_. Seriile sint uniform
; c) 1/,l<la,l. 10. a) S;lx)=e-"''-1; lim S,lx)n
0. Deoarece functia suma f(x) = -
1,
e (0, lJ ;;i /(0)
este discontinua in x = 0,. ea nu este derivabila in acest punct. Aceastn. se d~tore!}te faptului di.
seria derivatelor nu este uniform convergenta pe [0, 1]. b) Seria. este simPiu convergenta pe [0, 1)
c!tre f(x) = 0, x e [0, 1]. Seria. deriva.telor este simplu convergenta pe [0, _1] la functia g(x) = 0,
x e [0, 1]. Cum funcfia j este derivablla pe [0, 1] ~if'= g = 0, rezultA Ca. seria data este deri.rabilA termen cu termen. 11. Nu. Seria este simplu convergenttl pe [0, 1] ca.tre j(x) = 0, x e [0, 1] ~i-.
~:f(x)dx =
0. Seria integrata. este convergentii ;;i are suma 1! Aceasta se
datore~te faptului
d\ seria
inijiaHI. nu este uniform convergentA.
11.3. .Serii de puteri. Serii Taylor

1
. 6
7. a) 1-1, 1]; f(x) =-In
c) I -1, 1) ; fix)
1-x2
(l+x2)2
(x + 1)'
x'- x+1
; d) I -1,
1
2x - 1
"'
_ arctg ~ +
I"C; b) 1-1, I); / I > ) = - 1
-v3
v3
6y3
lx-1)'
1-x
1); fix)=
(l+x)3
; e) (-I, I); fix)
"
= --;
(1-.r)'
..
!),(-I. 1)1
-
1
f(x) =-arctgx-1I n1-x
- - . 8. a) ( - -I, - ;1)
b ) 1-3, 3); c) [-2, 2); d) 11; e) (-e->, .-) 1
2
4
l+x
2
2
f) R; g) {-1, -1}; h) R. i).Pentru ex.i) - m) se ata~eaz~ seria ~ a 11 y 11 , y= ~-a=> y E (-p, p)
'i
11=1
deci x e (a~ p, a+ p). Obfinem (0, 2] .. j) -3; k) [0, i); I) 1-e-3, e - 3); m) 1-2, i).
00
10. a) f(x)
..
- -1- zll+l, !x! <
= "
L..i2n+1
1; b).. Se descompune f(x) in fractii .simple
n-o
~i
se utilizeazA
00
dezvoltarea funcfiei binomiale: f(x) = 3 " {-1) 11 +1
.L.J
'
n-o
'
(_1_.
", ' txl
zn. - __!_).x'
Jll
-I cos 3x : /(x)
i
= - I~
i
n-o
(-1)113
'
+ g
xllll,
.z e R; d) /(x) =
1-1)'+>
n':"'
JR+l
11
<
L..J
n=O
1)1
00
1, 11. j{:r) = ao "
9' -I
(2n
12n)!
-"'(I+
_2 )x",
, LJ
n-!J
~~
00
" e R; e) f(x) =
<- 2; c) cos 3 x = - cosx
00
00
00
.....~211
""+ a 1 "
(2n)l
6. a) fix) =. 2
l +
n2
n2
I:=
~) + ~
I~-
: a b soIut ;;t. unifarm convergenta.

c)
serte
3 ;
<1}
convergent~,:d) 1/,.1 ~I~
convergente. a) 1/,1 <
< e < (1+
3.
n(n
b3, rezultli. j / 11
-*"211-1
L..J 12n n"""l
1)1
T<' ;
c)
n'
6. a) f(x) ~.2
f_j
acosnx
(-1)". -
:
[- 1
smart
2a
~ si~
E:
it"' (
"'
-1)"
= - 2 - ; 5( "'
a+b
~ -;
2
1t
i 7tz
+ -4
E1
,
n=l
.n2
L-t 21l -
(2n -
~ {..:.l_jn+t-1 = - -
L.J
"''
12
. ".L '
ta
l)x. Se
= - ::;1
- t) - 1 - 12n-1
'
= -.
"
10. a) f(x) ~
n=l
~
r. 2 ~ {2n -
1) 2
cos(2n- 1)
7tX;
' (l
-+ 2~ (-!)' z2 +' 1n2n2
- [ 1
b) f(.<) ~shl
1
11. a)
n1tX
cos--l
11=1
n-1
)1
sinu
n=l
2_ - ~" _ _;;__
sin -mtx
1
; g)f(x)=
00
,00
L....J ---.,-
II=
rezulta
= r.,
luind x
n=l
n sin nx
'""
00
1t
~I.
- sln nx ;
n=l
~ i_ "'\"'~sin
9, f(x)
5(0) =
11=1
00
cos nx. - ir.
sin(2n- 1).<
2n-l
00
00
e:: -
n=l
; S{ r.) = cba7t. 7 . .x =r. -2
n-1
~-
f(x)
LJ (- 1)'-1
a cos nx
(-!)"
cos a1t; . d)
2
-~
f(x) ~ -; sh ""
f) 5( "' = 0;
00
+~
1
sh "" [-2a
_~(a_ b)"'\"
r.
_;
; e) ._a_-1__b
0
2
LJ
'
n=l
a+ b
od
(r.)
f~ll
, S( 1t)
a2- n2
cos nx
(- 1 ) ' - ; 5(1<)
n=l
n-1
c). f(x)
+i
b) f(x) ~
3
siil nx
(-1)'H-.-,
""'
-~
2h
-1
2
+ ~ -sincuh
o s n x) ;
b)~(..!.+ "'\"(-1)"-t.~os2nx)
LJ
1t
nh
"::ns -1
11=-1
n-1
12. Ecuatii diferentiale ~i cu derivate partiale

12.1. Ecuatii diferentiale de ordinUl intfi
17. Prcsiunea p pe planul ;: = h es!_e egnJ~ cu ,r;esiu~ea p + _dp din planul z = ,h + dh plus~
presiunea Pgcl.h datorit5. grcuti1tii stratului de aer. Deci p = p + dp + pgdh sau dp = - pgdh.
pM
Dupa legca gazelor perfcctc pV = -RT rezultil p = - RT
~t
. dp
dect -
Mg
-
RT
dh, de unde p{h) =

.
0::. C e RT . 18. 'Se rezolvc1 ecuatia data in privinta lui C ~i apoi se deriveaza. a) C
-
I\fg h
- x"' sin x) Jx 3
~i
prin derivare obtincm. ecuatia xy' - 3y = x' sin x
-= - 2 ctg 2x sinS x
y = - x'. 20. aJ arctg y

3
3 sin 2 x cos x; c) x 2 y'
+ ard-g x
'
= C sau y
+x
+ xtyt
- 3xy
= C( 1-
+ x 11 co~ x ;
g) tgy = C(!- e')'; h) lny = tg-; i) (1

2
+ y')(l367
x')
xy) ; b) yz- 1 = ln(e:
c) arccosy+arctg xo=C; d)yllt=...!::-xslt+ 1; e) ctgty=tg2 x+C; f)
~ 2;
j) tgx tgy
= (y -
b) y' - 2 ctg 2x y =
3 = 0. 19. y'
Zy
=> y = Cxl
X
+ 1)
- ln(e
~i-'
+ 1) ,;.
x=Cy(1+J')-1/t~
C; k) x sin y = C;
~ ~~- ..
.
:r
~+ ,;,'~rctg , +c; "ojih 11 ,;.
= c, 21. a) 111 '.:/

xy
C e:ct; e) C2x2 - 2Cy + 1.= 0 ; .f) zll
- .. H
- e->"1
2
.;:c'; ~) ~-- ~~~~;1, .
+ y2 = Cx8 ; g) y = - " - ; h) y 3 = ya - x2; i) x2y +

X+ 1
+ y' = 30; j) y'(l- Cx) = x'; k) x' = 2Cy + C'; l) x + 2y elu = 2. 22. a) y = C e-xlv; b) (y +
+ ~)'(y + 2x)' o; C; c) 1n (x - y + 4) 4 - (4x - 5y + llJ(x - y + 4)-1 = C; d) 1n(y + 2) =
y+2
.
= C - 2 arctg - - ; e) (x + y - 1) 3 = C(x - y + 3) ; f) 1n I 4x + By + 5 I + By - 4x = .C 1
x-3
g) x' - xy + y' + x + y = C;
h) ln(6y + 3x - 1) 2 = 3(x - y) +c.
23. a) x 2 + 2xy = 0 :'
b) e:t:tl- Zxl!ly = C; c) x 2 - xy + y 2 + x - y - 1 = 0; d) xy2 - 3x3 + 2xy2 = 0; e) .<Jy2x- Sxy +
xs
x'3
y3
x2.
+ x2 = C; f ) - + xy2 + x2 = C; g ) - - - x2y2 + 2x + . .;.,._ = C; h) xZ- y 3 = Cy3; i) -+yeX/J/=2.
1i) x
==
3
,4
2
.
3
2
.24. a) m = e:~:~ ; y e"'1 = C ; b) m = x- 2 ; xy2 - 2x2y + Cx = 2 ; c) m. = x- 4 ; x 2 - y2 = Cx2 1
1
~ny
1
.
d) m = - - ; - - = tg x + C ; e) m = - - ; xy(x + y) = C(x + 1) ; f) m = x - 2 ; 12y(x' sin2 x sin x
(x + 1)2
1
X
l
- 5x + 6)(x - 2) + x'(3x - 8) = "C; g) m = e'; e'(x 2 + y') = C; h) m = - ; - + - ' = Ci
yz
+ 3y- --3 =
i) m = - ; -
)'
...
C; j) m = y- 2 ; -1n I xI
y.
)'
+-1 y' =
C; k) m = ,-; 1n
Ce-z; j) y.= Ce-a.t:
iunctie de y;
_!... =:1
'
2 - y2
+ _!_ eU;
+ C e-Y'I_,;
=x
+ e~(C
+[cos x (c- 1nl tg. (!!..+-"-)I

J]2
4_
x' + 1'/. +
= Cx2 - 2ax 2 cos x. 28. a) y
= - I -
+ _.!.._ xs;
y2 = C x
g)
C(1
+ x2 W 1
1
;
d)
29. a)
Jez dx)-1; b) y =
:A{"= 1, h =
..
+ 1;
_!_ =:> y 3(x) =

2
1+x
2
x2
y1 ='
+ xf. + ~-,
8
+x
h) y = (C c-z
-
_!_ +
+ Ce1'1J
1 '
-?II
.. l
cosp
+ c.r
sub formA de t
comrergenti
2
i) y =
If;
= J'
(Cz213- x)-1 ; c) y
tg x+
12.2. Eelll)
1
y = ~ :+ ~ (c- ~)-'; e) y = ~ +-.-; f) y =
2
Cx- X
48
- - ; xy(x- C)
c) y = x - 2(x2-+ C)-1; d) y 1
2
b) y
Jx2-
1 1
--s+-,~
Cy- xy = Cxll
1
2
+ -P' +In I~
3
k) y = C cosx + sinx ;- 1) y =-C
l. 27. a) y(2x +
5
+ 1) - 3x = 0; b) Jy - xy - 2x2 = 0; c) y2 + x In ICxl = 0. d) Se ia x ca variabil<l dependenta
, -~i se ob}ine o ecuatie Bernoulli in x; x 2 (y + Cy2) = l; e) x = ;-.3(3 + C ccos x) ; f) Se ia x ca
~ 1+x+2(~
21
+Ce
=c-..?
-~~
= cz
In It - I
11
4Cz:
= X eC:s, ; i) y' ~
1
2
J!5. a) m = - - ;- x 2 + ya- ~ = C; b) m = ~; x 2 ya + 2ln I !!..I= C; c) m = (x 2 + y2)-a; x +
x:ays
xy
xy
y
.
.
.
.
1
.Y' = C(y - x); d) m .(x + y)-'; x' + xy + y' = C(x + y). 26. a) y = Cx + .x;
. b) y = - 6 x +
111
1
C ]_ . c) Ecuatie liniadi. in x ca functic; x = Cy 1 - y-1 ; d) y = _! ( + x_-)
(x
1 - xa +
x 11
2 1-x
+arcsin x) ; e) y = ~; f) y = xll + 2x + 2; g) y = 3 - x 2 ; h) y = 1 + In x, x > 0; i) y =
=x
"""x(l
11-- =C.
- C) 1
+ c:
y--P'+
3
+ (C - 2x) 1] ;
.
x3; y
[-
...!._
2
+x
y 1 (x) =
- 2C = 0 ;. b)
x'3- 2x2(1
+ 2 C edJ-1.
.
..!..]
. cu croarca
2
5.a)y.-~
e: 3 (x)
'
30. K
(~)
2
x' ;
1
=-,
x'
41
" - 1- 31. a)y =ex+ C3 ; X = - Jp2, Y=- 2p 3; b)y= Cx+ c-2; X= zp-s,y = -p-1:
3 072
.
~) y = Cx- a(1 + C 2); x = 24p, y = a(p'- 1); d) y = Cx + aC(1 + C')-1/o; x = - a(1 + pJ-'''
y = ap 3 (1 + "p2)-s/2; e) y = Cx +cos C; x =sin p, y = p sinp + cosp; f) y = Cx + aC(1- C); x = ~ a + Zap, y = ap. 32. a) x = C e- - Zp + 2, y = C( 1 + p)e- - P' + 2; b) x =
1
1
1
2
= - (Cp-1 11 - p), y = - cpl + - P'; c) x = C + 2(p - 1)- 3, y = (p + 1) (P - W' ~ 2(p 3
1 3
6
1
1
2
--p + cp-
1 e) x = - !)_,- C; d) x = C(p- 2)(p- 1)-e"- 1 y = - C(p- 1)-e-
3
'
<
= sin(%
11
1 .
--zl+-i
36
2.
+ c.) .~
d) y-1ol ...
I
!
+-C1 zl+~
3
.
+C1 id)7,
.... C.t 1 : h) 'I~
' l
8. a) Jl -
c,ci
) ~- c, :..~
~ P' +
y -
2Cp- 1
I) = !!:._ p- + CJ>,
y =
.3
t.
~ C+
_x_; I) =In (y' + P') -In 2p, In
x = (n + l)p",
+"
x e R; d) y(x} = 1
(-1) 11
L.J
y - n p+t; c) (y -1
' + p ,
'
= -
(n
2)
p + cos p + p + C; e) iy =
p-.
+ x(C -
J P' + y' + arctg f..= C. 34. a) y()-
= 1 + + 2 (~ + ' + ... + x" + ... ) , x e R ; b) y(x)

2!
31
nl
~
- - ~ ... + ..!...,
('
+ (C - 2x) 1] ; x = - 2p, y = - P'; b) x = c->y + c;

- C)' = Kx; y + x = 0; d) x = sin p + In p, y = p sin
In IP - xl
+ !!:._ p-1 . 33. a) y - -
2 - 2 - ' x e R : c) y(x) -
.;-+1,
xER. 35. a} sin!.-= -ln
I) I
lx\+
n-1
+ C: b) y
arcsin {Cx) ; c) x1 + y' = Cy'; d) 3y + In I' - II - 6 In IY + II = C: e) y y+2

I
.
= '(I + C e1 I' ) ; !) In IY + 21 + 2 arctg - - = C; g) x =C c - - {smy +cosy) J h) y =
X- J
2
x
-= x ecz; i) y'
I
- ""';) y'
Ce
3
+.
2P'
....,. cosp
o:;:::l
C e-t~
')
+ ...:::_sin x + -cos x;
0 ; 1) x1
+ x 1y
- xy
j) x
= C1
'
Ce
~In U -
m) y = C
SlD
2a( 1
+ C,
y = p 1 sin
p. 36. a) y = .;- 1
X=
Zap-. y =
(2a'
k} y
+-
x - a ; n) x
'
+In IPI- y = p{p' + I); p) y = Cx + c-a;
+ sin y) ;
= C J o} x = C +
=f>inp-
q)
113
:)
+ - - 2+
Nu admite solutie
+ 1 + (au~
sub formA. de serie de puteri. Incerctnd o solutie de forma
~ a %",
11
rezultl a 11
"""
nl
~i
raza de
n=O
~
convergen\A este zero; c) y = " \ ' x,
xE
.
..
2
11
62
(-1,1). 37. tgxoex+-+-x'+-'+--'
3
15
315
2835
12.2. Ecuatii diferentiale de ordin superior rezolvabile prin cvadraturi

I
5. a)y = xlnll- + C x + C1 t b)y = -In{ I+ ') + x arctgx + C1 + C1 ; c)y - -..
6 ln1
- -II r + -I x' - -IX + -I l d) y - ln!sin -'"I + -I Clx + c.x + c. ; e) y a: ln I cos X I 6. a) y =

36
2
i
18
2
1
1
= sin(x + C ) + C ; b) y - sh{x + C1) + C1x + C,; c) y - (I' - C1 ) , x - :1: ll;i:oiC 1; :1: C J
'
d) y - In I e,. + C.J - x + C1
e) 2y' - 'lx' -
~3
I ; I) x - C1
a In
Isin~
-c I
+~c
... + c,; b) y- -_ .. ,c) y =~c,x-~~+ C,x + c,;
3
6
2
+ C l d) y - - I C
-C';h)y-
P+Cp-',
8. a) y - C (1
.1
o) " .. C
' 1
1
-
I
1
+ - C,.. + C,x + c, ; e) y - - (I +
~-1
(x'-IJ--Inlxlsauy=
1
2(e' - 1)
i
2(e
+ p1),
y+C1
y = V3 ..'+Ca+
'I ; I) y -
20
x + 1; g) Y =
~+1
{1- ..) + - l n l l
I)
'I
2CJ> +Cal b) y - C,;..!.. + x - C1 ; ..J_ - c,ec, pentru

y
Y+~
~In\-'-\;
C1
..
7. a) y - C x +
C i' 0 l
0
d)y- -'-:e) y - + 1. 9. a) y'- C,{x'+ C1 ); b) y-C,x .- ,':
x-1
369
'14 - Probleme de matematlcl superioare -
cd. t2t
c, + lyy -c.,.
+ c,
c) s -
10. a) y = 2e"; b) y - e; c) y =
In
8
- - ; e) y
3
..::a-
(C
12
+ x) + C1x + C8 ;
..!.2 (x + cj +
g) y -
'
I)'
+ 2.3 C1 (x +
.!. - ..!. ;
f) y ""'- C 1 xt
I)'''
(C 1
Yz
CiJx
'
2
d) y -
+ tC 3 ;
sal -
y -= - (x
12
1)
'
8
+ C:
+ C1e1" ' - - (2
20.
+ c,';
y - c.
12.3. Ecua'ii di.ferentiale Uniare de ordin superior

10. a) Liniar independent ; b) liniar independent ; c) liniar dependent : ; 1 - 2y2 + }'a = 0 J
d) liniar dependent: Ya = - 2Yt 11. a) y" + y = 0, y = cl sin X + Ca cos X; b) y'' - 2y' + y - 0,
3
1
y. - (C + C x)e; c) x 8y"' - 3x11 y" + 6xy' - 6y = 0, Y ""' C 1 x + C2x + C3x ; d) y"' + 4y" +
1
1
1
12. a) )'"""" Clx - c, + _:_, Clx In 1 +X I; b) y+ ,,. t= o. y .... cl + e-IZ!Ca cos X c, sin
2
1- X
I
1
.
1
.,. C - (x .:....t)'+- C : c) y = C1e + C2e"' ; d) y = C1x' + C 2e"'. 13. a) y = CJ~ + 1} +
1
1
X
>
+ C,' + I : b) y = 2x + 3 + C1x + C,x ( .!_ (x - l)c"d. 14. a) y = C1 (x - 1)1 !- C1 + .!_ (2x +
)~
6
I
I
.
+ l)(x - 1) 1 i b) y = C1x (In I I - I) + C0 x + C3 + - x + - x' ; c) y = C1 + C2 In I x I +
12
2
x)~
I
+ -(In
I X 1) 1.
+
+
3
Cle- "'
2
Cae "';
15. a) y = Cle + c,e; b) y = Cle-"' + C2c"' +

c) )' =
+ c.e.c;
.
1
+ C1e"'; e) y - ie"' + e 4'"; f) y = e-"'. 16. a) y = (C1 + C1x)e .c; b) y -= (C1 + C2x +
1
c,~)eU; c) y =. (C. Cllx + Cax')e 8... ; d) y =c.+ c.x + Cax' c,e 1Z + c,e-IZ; e) y = c.e-"' +
(C + C x)ez J f) y = 0. 17. a) a =sin y 1 b) y = C 1 sin x + C 1 cos x + C1 sin 2x + C 1 cos 2x;
2
d) y -= C
--X(c.
1
c) Y_- e
cos y~X+ Ca sin
yfx )';d)
C1e-1"'
yo::::: C. cos X+
y - c.e+eU'(Cz cos 3x+C, sin 3x); e)
+ H) cos x +{~'
+ C3x 1 + Cte- J
- - (1cos.JP
50
]
+ C2e-'"' + C1~
t
i'
+-xcosx+
1
b) y-
+ sin
sin x - x cos x
d) y = C e"' + C e- + (ez + e-) arctg e"'; e) y

1
+ xe- In1jxl ; g) y = C1 + C1 cos x + C3 sin x
b) y - (C
+ C2 x)e':c + e1
1
::1' [ -
6 - 9x
+ C3 sin x + sin x In\ tg~+

== (Ci +. C1x)e.c + xelbjxj; f) y = (C1 + C3 x)e- +
+ sec x + cos x In jcos x 1 - tg x sin x + x sin x J
1
1
6)ln jxj + ~]; i) y =. C1e:l' + C1 e "' + e "' arctg e"-
x In! sin xl ; c) y
(9x -
+C
,,-)
!l. x
sin
XI -
1 e) y - C1 -!-
Cr +
+ -I )
+ 3x1
-!- -x -!- - x
2
s1
+ Cr +
-:-I (2x'
16
+ -2I
(.%
l)e- 10
d) y -
C1x + C,e -!- C1e- -!- C 1 COS X + C7 sin
31
c,e'"'
g) y - C 1e-
110
'
+ C1 e1 "' + X (-12
1
-
I
16
+ -I
+ ~(x -
+ 3x)e;
m) y
<C3
C1 + C1 x
+ (C1 + C4x)e"'" + -I x1e"': n) y ,.. C1e-

2
370
12.4. Sistei
.5. a)
+ C1 + C1x +
-3 xt 2
%'1
+,
+ xi)x2 1 =C1 :"

f)
..2_
.rt :
...
dz 1
(., + ~M.
-s!.
d,.'J
x 3dl,
..... x,x;1 =
""":
c,-; ,i
x, + ..., +1
k) ,{
61
- + ..
(2-16)' .
X -
(2.%1 + 6. + . 9je - - I x(x + 2)et:l ; i) }' - c. + c,e- "

1
2
I
t
1
x - - (2x1 + 3x1
3x)e-1"'; j) y - C1e + C2 e1:; - - {x1 + 3x
2x)e"'"; k) y = C1 +
12
3
1 8x+ 19)e"; 1) y- C1e-a.:. + C1e"- _! {2x1 +.)e-+
C x 1 + C, cos x -1- C sin x
1
1
2
8
e ; h) y = c,e'"'
32
.
C1 Stn
11
--x'+-~
c.e"' + e- %(_c. cos YJ x+
11: b) y -
- - I xt ; f) y - C 1 COS X
2
+ 4x-
- x' - 5; c) y = C 1 + C1x -!- (C1 + C,x)e + 12x1
5 Stn
. X X --
+-
x'
'
- c,:
1
X-
- -~ cb
c.e + c.e- 3
+ (x + 1)':
II
C 1 cos x
- __!.. .,.Cln(l+e;l:). 19. a} y =
c,, + G
i x(lnx- 2)'
+i
.,
sin X+ C X COS X+ C, X sin X; f) )' = C 1e- + ei 20 ((C1 + C1x) COS 2x + {C, + C1 x) sin 2x] .
1
g) y.,. e {C. cos X+ c, sin x) + e-(Ca cos X+ c, sin x); h) y = (Cl + c.x) cos 2x + (C, + c,x):
sin 2x J i) y .... e-'"(C + C:r ... + C 11-"-1). 18. a) y .,. C1 cos x + C1 sin x + x sin x + cos x In \cos xi;
+ C3
f) , ~
- _.!._ e-;
8
+ C1
b) y - C cos x
+ C1eW,:
cl.
x.xr,-.,1
'
6. Sistemul
101
'
Din prima. ~
= dy,
"'
-~
(y,
- - I x + -I x4 + e ( -3 x - 1-') ; o) y = C 1e-* + C1 cos x + C1 sm

. X+ -(2x
I
- 3)e"'. 20. a) y 3
12
2
i
8
""" ci cos X + c, sin X +...!.X sin X; b) y = Cte' + Cae- - 2_ {cos Zx + 3 sin 2x); c) y = Cle--+
2
5
.
+ C e
_2_
(2 cos Zx
20
= C,e-1 + C,et -1-
[(35x -1- i)
25
COS X
+ (20> +
0 I
+Y- 0,
+ iy" +
:\; b) y -
3) sin x]e';
1) cos 3x - x sin 3x ; e) y -
f)
C,e- + C,e -1-
)' -
.!_ [{-
6> +
1
- - (1 cos
50
1 088
.
'
3 SlO x) ; b) y
c1
.
I
+ c,e- 1 ' + CaCOS X + c,sm
X +-
I)+
+ -1
+ -I
x cos x
~ e-"';
+-(2+
6
b) y
+ II
f)
J."
- stn
+-
338
1.
SlD 3x:
156
X -
20
+-I - -2
- x1
i
8
3.
e 1"" -
.
I
x 1 stn x - - x cos 3x
8
.
+ Cse'""
Cae- 1 '
50
+ (x
C 2e- 1 '
+ H) cos X+ {3x - 10) sin ~~e'; g) y = (Cl cos X+ Cz sin ~ + x cos x)e';
h) y = cl + Cax +
1
+ C x + C e-s +_I_ (4 cos ix- sin 1.1:). 21. a) y = (C 1 + C1x)e1"" + - - (12cos 3x-.5 sin Jx)-
+ ''-=
C,(x
sin 2x)ea:r ; d) -y = C1e'
sin
sm 3x; e) y
32
(C 1
d)
c) 'Y
y = C1cos
-.::::::1
+ Casin
+
+
I
I
+ C2x)e"' + -cos
x + - x~e 2
Y = xe'[(ax' + bx + c) cos 2x + {c.U' + ex +!)sin
C1e
2x].
i
1
22. a) y = C x-
CxI
+ C x' + C1 xtflt; c) y = C1x1 + C2 x" + - x; d) y ""! C1 (x + 1) + C1 (.~ + 1) ln]x f

2
2
1
+ I + 1)'; e) y ~ I + 1)-[C, + c, In I + I) + In'(+ I)]; f) y ~ c, + c,.-+c,.-ln +
-=-- C
x1
00
-iI x(1n x - 2) ; g) y - x(1n
+ In'
x). 23. a) y =
(-I)'
x"+t
(n!) 2 (n+ 1)
n==O
+ -I -1 x' -
- - 1 x'
c,x) sin 2x] .

(C1 +C,x):
x 1n Ieos xi.
sin x In\
I47
- - x1
+ ... ,
12.4. Sisteme de ecua1ii
tg~+
+ C2x)e- +
~.
a)
.1:"1
+ x2 + Xs
cl'
E=<
x e
R ;
x
y - sin
-, x
c)
XtXaXa~= c2:
...-
(x
+ ~xr + x~ + x:) dx8 ~~ se foloscsc
~ x dt,
d) y """
cl ..... .:!.. = c ..~l;
b) ..., =
.t"t
c,. , + J xl + ~ + ~- C
2x;_
R ;
Xt
-.1:"1 -
dx -.: : : ~ x 1dt
....
dx = x f"\l,
= Cl,
2 ;
c, +
~
Xa
e) Xa- 2X2 = Ct, X1
scrie sistemul sub forma
,.
= Ct.
(x~ + x: +
+ 2Jx1 -x1 -x,-
~
x: - ~
x~ -
propnetll.ttle
proportulor.
g) Se scrte
ststemul
sub forma
care se integreazA. prin metoda elimin:l.rii J h}

c2; j) arctg rl + arctg Xa- Ct.
X1X2Xa"""
Cl; m)
X
11
2x = C1 ,
1
2J 3x
11 -
X t - X 11
=- x~-
+x8 ...-C1
n) x1 +x1.x8 c:Cl, x 2 (1+xi)l/I"""Cs
... - Yadx, de unde y 2 (y1 -x)=C 1

-y1
dx
xu-'(u 1 - .r)-1
dYt
Din prima. ecuatie rezultl {y1 - x)-ld(y1 - x)-= - - sau (y 1 - x)e 1
-.C1 J b ) - =
Ct
Yt
6. Sistemul se scrie sub forma simetricl YrdYt Ys - 1

; k) y =
c)
(2-.xa)(l+.x~)t/l- c,:
111
(xl + Xa + ..!...)(x, + I)-I-=- Cl, XaCt::rl(Xl + 1)-- Jx~(xl + t)- e ' dxt""" ell: 1) In .2- + x~-x~=
2
k)
x
.a-
1--+---21
(2i) 1
1
1
~txaxS
1 = c,: 2i) xr +xi+ X~= c,. ~J 1 x2x3 =
dx
R; b) y - 1 -
diferenliale. Sisteme simetrice
!_xi+ C2 :
- C,; f)
dyt - --='--dx
~ --
Yt
(Ys - Ytl 1
(Yt - x)dy,
dyt - dy, ::o> Yt2 - Y111 - Ct, 2x
Ys - Yt
+ (y,
- Yt)
-.: : : ~
dyt
c, l c) -2Yt -dy2
371
-Ytt
-+
.,
I. Araml, L.,
Bucure~ti, Editi
12.5. Sisteme de ecuatii diferentiale liniare

8. a)
y; =
y; ~ -2y
2y,.
+ x- - x-) y, + (-
b)
y; -(~
+ x-- x-)h + (
+ ..-- + ..--) y,; c) y; = 3y, + y,. y; = 3},. 9. y, =
y,-- c,.--- ~c,.-u-.
10. a) y1 =2C1e-+2C,e",
y,=- C1e-+C2e1 ";
2. Bass, j. E..j
3. Bercovici,~
~+
+ x- + x-)y1 y;-(-
1i diferettJiald. ~
c,.-~ + c,.--
b)
1. Berman, G;1
'
y1 =(C 1 +xC1)e-u,
y, = -(C + C, + xC,)io-~; c) y ~ (C1 cos x + C, sin x)e, y, = (C1111 sin x - C1 cos x)e'"
1
8111
1
d) y - C1e ~ + C e-~. y = -1C e1111 + C2e-""; e) y 1 = 2eu- e~. y 2 = 2e +e ; f) y 1 = -2C
e- +
1
1
1
1
+ 4C1 e"', y = C e--" + C2e 111 - 2C8 e1111, y 8 = 4C1e-"' + 2C2e"' - 5C3e "'; ~ g) y 1 = C1e .. + C2e-,
1
2 C e-~:
1
y =- -C
e +
+ 2C e-t:, Ya = - 3C1eu + C3e-"; h) y 1 = C1e 11 + (C2 - C8 { 1 + x)]e.., y 2 ::::o [C1 +
8
2
11
6. Bloom, D.~
1. n u cur, G h~
integral. Vol. ~
8. Centina, -A!
CEDAM, 198t
'
+1 C (1 -1
+ c,1 cos
'
x)]e"', y = C e 1"' + (C - C3x)ea-; i) y 1 = C 1e111

C2 cos x
C8 sinx, y 2 = C 1es1 - C sin x- +
3
1
1
X, Ys = c, {cos X
sin x)
X - cos x). 11. a) Yt = (Ct + c,x)e- -", Ys ... (Ct
1
+ C - C,x)e-; b) y = (C 1 cos 3x +-C1 sin 3x)ef., y 1 = { -C 1 sin 3x + C1 1 cos Jx-)eu;
c) y =
1
1
1
3
1
1111
- 2C1 e + 7C e1 "' + JC e1 "', y = C 1e"'
3C1e
C8e :z:, Ys = -2C1ez- 8C e ~- JC,e :z:; d) y =
1
1
3
1
1
111
1
1
-y = e-, y =- 0; e) y = C e 1ll' + C1e - 1
6x- e, y 3= - 2C e " ' - C e*"' + JO+ 12x+.le*;
+ C~(sin
10 C ostinesc.
Uucure~ti. Edl
I I C r a i u, M.,
llidacticl 1i I
cos x + C sin x + shs, y = C1 sin x- C, cos x + sh x. 12. a) y 1 = -2C 1e"- 4C e'1

1
I
I '
I
1I
- - - (76 - 103 x), y = C e 1 + C2e7 "' + -- (63x - 68) ; b) y 1 = - (3e"" + 5e-"') + - xe - 1,
1
1
H7
147
4
2
1
11
1
y - -3 (e - e-) + -I xe - x. 13. a) y 1 -= C1e- + C 1e 1:z: - x , y 1 = 1C1e- "" - C2eu + 2x + 2xt
1
4
b) y = 2C e-t 1
+ Cts + 2 sin
y, -
..
b.xo co
n-O
C e-7 ~ + -
Ya = -2Ct -
X,
a,~
+ -~ e141
c.(l
+ 2x)
+ C1e-'~ + -
Ys ..., C1e-f.
- J sin
X -
2 cos x.
I, b, = 0. Se ob\ine y, = I+ x1 , y 0 = x. b) Se
+ -~
Ya- C1 - C1_...
12.6. Ecua1ii cu derivate partiale de ordinul tntii liniare
'i
x -x 1uJ~)-o;
d) 111(u - 2x,, +
2
4)
zJ .. - x, -
x x u - .
. a u 0 6 )
1 1 )
.4(x~ + u')
- .of{x;
1J. Demidovl
Mir, 1972.
11. Donciu,-1
Ducor~ti.
~ a.x,
-0
simHar; y 1 ~ C + C,x,
1
16. GlloA, !1,0

Vol. II, Uuci
17. lkramo"'
18. M a osfie)'
1976.
cvasiliniare
.,) - 0; e) 111(u1 + xl. x, - x,u) - 0; f) 111(, + .....
Jx1
e) u sin' x 1 -
-I ;
3
) u1 b
x~'sin (u xt
972
2x21 -
1
)11t.
2x22
2
2xa
I
Xr*'a;
1-'. Fadeev,
Mir, 1970.
1 1 1
xxx
).
19.
Mlnors~i
b) 111(::- l+ xi;;'')-0; c) 111(x 1 +s l+;+')-0:
x: ~x;z. -- + e
+ x;) 1
12. C ra i u, M.,
1980.
4. a) u = 111(x;;J I+ xi)"; b) u- 111 ( :: , x1 + x,- x,); c) u = 111(x 1 + x1 + x

5. a) 111{::,
cu ; c) y -C
14. a) Se cautl Yt
procedea>~
multiplicare al
f) y = e-(C cos 2x + C sin 2x) + cos x, y, = e-(C1 sin 2x - C1 cos 2x) + _!_
2 e- + sin x 1 g) y,
1
~C
9. Ciobaou,
+
+
Bi nmore,J
University P ,
;:)
~ - lu = x'y:
22-. Plskoa
BffiLIOGRAFIE
A ram A., L., Moroz an, T.

I.
, ( -2+
I
,,_
+xC1 )e-,
C1 cos x)els
+
+ C2e-.
Ys =- [Ca +
c.sinx +
-2C1e-
integral. Vol. I,
1i dijerenfiald. llucure~ti, Editura DidacticA. ,!ji PedagogiclL, 1973.

Berman, G. N. A Problem book in mathematical analysis. Moscow, Mir PuLlbhers, 1977.
4.
B i n more, K. G. Mathwwtical analysis. A stiaightforward approach. Camhridge, Cambridge
~.
University Press, 1982.

B 1oom, D. M. Linear algebra attd geometry. CamLridge, Cambridge University Press, 1979.
6.
n u cur,
7.
C c\ m p u,
G h.,
E., G !i. in :i., S. Culegere
de probleme de calcul diferential
~i
integral. Vol. Ill, Bucurei'iti, Editura Tehnicli, 1967.

Cent in a, A., G i I bert o, D., Rodin 0, N. Esercizi e complementi di geometria. Padova,
8.
CEDAM, 198'1.
C i o ban u, L., Pap a g hi u c, N ., C r A. c i
9.
multiplicare al Institutului Politehnic, 1981

Costinescu, 0., AmihA.iesei, C.,
10
una~.
P. Malematici
Birsa.n,
T. Topologie
II.
Ia~.
Centrul
de
general4- probleme.
Ducu~ti. Editura Didactic. ~i Pedagogicli, 1971.

C r a i u, M., R o i'i c u 1 e t. M. Culegere de probleme de analizd matrmaticd.. Bucurei'iti, Editura
II
Didactic! ~i Pedagogic:A, 1976.

C r a i u, M., T I n as e, V. Analiztl matematic4.
12.
+ 2x 1 + 2xt
~i
3.
; d) ,., =
10+ 12x+Je";
de probleme de calcul dijet'enfial
Bucure,!jti, Editura Tehnidl., 1967.

Bass, J. Exercices de Mathematiques. Paris, Masson et Cie, 196-'.
2. B e r c o v i c i, M., R i m e r, S., T r i a n d a f, A. Culegere de probleme de geometrie analiticd
y,- (C, +
; c) Y1 """
Culeger~
1980.
1J. De mid o vi
c b, B.
Bpcure~ti,
RecueU d'e:rercices et problCmes
Mir. 1972.
H. Don c i u, :-/., F Ion do r, D.
Editura
a' analyse
Didactic~ ~i
Pedagogicl
mathtmatique. Moscou, Editions
Algebra~; anaz;zd matemali<d. Culegm de probleme. Vol. I
ji II,
Ducure!;lti. Editura DidacticA Jii Pedagogic!, 1978.

13. Fa d e e v, P., S o m I n ski, I. Recueil d' exercices d' algebre superieure. Moscou, Editions
Mir, 1970.
16. G ll n A, S., C A m p u, E., Duo u r, C h. Culegere de problemt de ealcul dijercnJial

Vol. Il, llucure~ti, Editura TehnicA, 1966.
\1. I k ramo v, M. Recueil de problbnes d'algebre liniaire. Moscou,
Editi~ms
p integrtJI.
Mir, 1977.
18. M &. nsf i e,l d, L. Linear algebra with geometric applications. New York, Marcel Dekker Inc.,
1976.
19. Minors k i, V. P. Problems in higher mathem4tics. Moscow, Mir Publishers, 1980.
20. ){ n r g u I esc u, E., l) o n c i u, N ., Pop e s c u, V. Geometric anali.tic4 tn spaliu fi . 8"'"
mdrie dijerenltaltJ. Culegere de probleme.
Editura DidacticA !;li Pedagogicll, 1970.
Bucure~ti,
; ~) u
=..,.;
21. 0 I a r i u, V., 5 t l n l ; ill, T. Ecuaf;; d;ferenfwle
~; cu
d.,;.ate part;ale. Bucure;ti, EditUra
TehnicA, 1982.
22. PIs 1r. o u ~ o v, N. Calcul dijfiuntiel et inttcral. Moseou, Editions llir, 1970.
373
23. Pop, 1. Culegere

2~. R o
de
g a i, E. Exercifii
probleme de alge/)ld liniard. Ia~i. 1 itografia l'niversitA(ii Ja~i.
1982.
~i probteme de ecttnfii dljcrenfiale ~i integra/e. Bu curc~ ti, Editura Tehnic~.
1965.
25. R o ~cuI e t, M., ~.a. Culegere de problem.: de a~laltrd malcmaticd. Ducure~ti, Editura DidacticA
$i Pcdagogicii, 1968.
26. Stepanov, N. F., Erlikina, l\I. E., l ; ilippov, G. G. Mctode ale olgrbrri lmiare
in c/timia fizicd. Bucure~ti, Editura $tiintifidi ~i Enciclopedidl, 1980.
27. T a 1 p a I a r u, P., Saba d a~. A.,$ t e fan c u, D. Cur s de malematicisupericare. la ~i. Cenlrul
de multiplicare a! Jnstitutului Politehnic, 1981.
28. U d r i $ t e, C., R ad u, C., D i c u, C., M a Iii n c i o i u, 0. f' ubleme de algebtd, geometrrc
fi ecua!ii dsjerenfiale. Bucure~ti, Editura DidacticA ~i Pedagogidi, 1981.
la~.
Editura
1982.
Didactic~\
olgrbtti liniare
la~i.
Centrul
algtbrd, geometric
Plan editura: 9 632

Bun de tipa'l": 23.V.1989
Coli de tipar : 23,50
TipaiMll executat sub comanda nr. 222

la lntret>rinderea Poligrafica ,Oltenia",
Bulevardul 1 Mai nr. 102, Craiova

Probleme de Matematici Superioare Stan Chirita PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de Matematici Superioare Stan Chirita PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.

cD'TURA DiDACTIC.\ $1 PEDAGOGIC...\ - BUCURESTI, 1989

Dr. STAN CHIRITA

'EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA - BUCURE$TI, 1969

Redactor : prof. Valentin Radu

parc11.rsul rlaboriirii lucriirii le s-int profttnd recunosciitor.

8.1. Functii de o variabilA realci

Geometria diferentiala a curbelor in spatiu

-tO. INTEGRAREA FUNCTJJLOR

7 U. :;l!RURI $1 SERII DE FUNCTJJ

'6~. SERII NUMERICE

8. TEORIA D!FERENTIALA A FUNCTIILOR

LIMITE :;>1 CONTINU!TATE PENTRU FUNCTII

:;>1 DREAPTA IN SPATIU

~- :;l!RURI DE NUMERE REALE

2. ELEMENTE DE ALGEBRA L1NIARA

(3. ALGEBRA VECTOR!ALA

11.1. Siruri de functii

12. ECUATII DIFERENTIALE $1 CU DERIVATE PAR'fiALE

MULTIMI. RELA'fll. STRUCTURI

Vom folosi notatiile: E -

(p!rti) ale multimii suport E; x, y, z, ... - elemente ale unei mulfimi.

Douit multimi A ~i B sint egale daca. A C B ~i B C A.

multimea A r. = {xjx E E ~,i x A}.

Produsul cartezian al multimilor A

B, in aceasta ordine, este multirnea A X B -

1.1.1. Probleme rezolvate

1. Se dau multimile: Z = {.... -n ... .. -2, -I, 0, I, 2, .... n ... . J, N =

a) S1t se arate ca multimile N, A, B . C sint submultimi stricte ale multimii z.

c) Folosind definitia, obtinem: Z UN = Z; N U A "'"' { -2, -1, 1, 2, 3, .. . , n, ... }; A U B =-'-'

deducem cA. x . B'. Prin urmare, x

se demonstrcze urmatoarele egalitri.ti:

Rezolvar;. a) Fie 'tl x E A""- B. Deci x e A

b) SA arAtAm mai fntii egalitatea A L\ B = (.4 U B)' (A

4. Sa se.demonstreze c;l (.4 X C)

1.1.2. Probleme propuse spre rezolvare

5. Sa se precizeze in ce relatie de inc!uziune se af!ii. urmatoarele

7. Sa se verifice urmcttoarele proprieEi.(i ale opera(ici de trccerc la complementara:

;oi pentru ori

8. Sa se verifice cii diferenta a douii multimi are urmiitoarele proprietiiti 1

(Au B)"'- c =(A '"c) U!B"'-c).

. 9. Sa se verifice urmatoarele proprieUiti ale "diferentei simetdce a doua mul1inli :

sau (.r, y)E

11. Daca A n C = B n C ~i AU C = B U C, sa se arate cii A = B.

b) ( U A, X B;) C ( U A,) X ( U B,), n (A, X B,) = ( n A,) X.( n B,).

16. sf.. se scrie elemeutelc mul(imii A X B X C, in cazurile:

produsului cartezian M 18 M. Faptul c&

(, y) E p, se mai noteaza. :xpy. 0 relatie fn Af este:

b) simetricA, dad :xpy => yp:x ;

1.2.1. Probleme rezolvate

2. In multimea numerelor complexe c se define~te relatia p prin z,pz -1z,1 ~

1.2.2. Probleme propuse spre rezolvare

4. Se considera mul\imea :\1 ={I. 2, 3, 4} ~i relatia pin M, definita prin p =

5. In multimea numerelor intregi Z definim rcla(ia de congruenta modulo

7. Fie p, o relatie in multimea X,, i = 1, 2.... , n, $i p o rela(ie in multimea

I) (xoy)oz = xo(yoz), 'rfx, y, z E G (asociativitate);

~) (xOy)Oz ~ xO(yOz), Vx, y, z E ;),

Daca inmultirea este comutativa, inclul se nume$te comutatit.

1.3.1. Probleme rewlvatc

A vern [(x1 , x 2 )o(y1 , y 2 )]o(: 1 , :~)

z2) = (xiY1Zt, xzy z

E I em en t si metric. Procedind in mod asemfl.ncltor ca in cazul elem~:"ntului ncutru, se ga1

Se observcl d'i. G' nu este cornutativ.