Sunteți pe pagina 1din 25

Operarea navelor specializate

Termeni i definiii
Coninutul i modul de aplicare a ISGOTT
Explica faptul ca ISGOTT cuprinde consiliere operationala pentru
manipularea n siguranta a petrolului din rezervoare si de la terminale
Mentioneaza ca Partea I cuprinde operatiuni si Partea II cuprinde informatii
tehnice de sprijin
Mentioneaza ca reglementarile nationale sau locale asupra terminalului pot
fi de asemenea aplicate si trebuie sa fie cunoscute de cei interesati
Contureaza precautiile generale ce trebuie ntreprinse asupra rezervoarelor
cu privire la fumat, chibrituri si aprinzatoare de tigari, lumini deschise,
bucataria de pe vapor, echipamentul electric, utilizarea uneltelor,
patrunderea n spatii nchise si sali de pompare,
Enumera informatiile ce trebuie schimbate ntre nava si terminal nainte de
sosire
Mentioneaza ca procedurile de siguranta sunt stabilite ntre petrolier si
terminal si includ mijloace de convocare a serviciilor de urgenta,
valabilitatea si utilizarea echipamentului de stingere a incendiilor si a altui
echipament de urgenta, actiuni de ntreprins n caz de incendiu sau alta
urgenta, evacuarea de urgenta a cabinei
Mentioneaza ca principalele motoare si alt echipament esential pentru
manevre trebuie sa fie pregatit de utilizare imediat dupa avertisment si
acordul scris al autoritatilor de port si terminal trebuie sa fie obtinut pentru
orice lucrare sau reparatii care ar imobiliza nava
Mentioneaza ca planurile detaliate de ncarcare sau descarcare sunt
stabilite ntre vas si terminal
Motiveaza ca masurile de siguranta mpotriva poluarii si actiunile ce trebuie
ntreprinse n caz de accident sunt stabilite nainte de nceperea
transferului marfii
Mentioneaza ca, nainte de transferul marfii ofiterul responsabil si
reprezentantul terminalului trebuie sa cada de comun acord n mod formal
ca sunt gata sa actioneze astfel n siguranta
Mentioneaza ca terminalul trebuie nstiintat de intentia de a folosi spalarea
cu petrol neprelucrat (COW) cu 24 ore nainte

Explica faptul ca rezervorul trebuie mentinut ntr-o stare inerta pe parcursul


tuturor operatiilor cu exceptia cazurilor cnd patrunderea n rezervoare
pentru inspectie sau reparatii este necesara
Explica faptul ca gazul inert trebuie sa detina un continut de oxigen care sa
nu depaseasca 5% prin volum
Mentioneaza ca continutul de oxigen al rezervoarelor de marfa nu trebuie
sa depaseasca 8% din volum
Explica faptul ca instalatia de gaz inert va fi ntrebuintata la rezervoarele de
marfa inerte golite, furnizarea de gaz inert n timpul descarcarii marfii,
debalastarii, spalarii cu petrol neprelucrat si curatarii rezervoarelor,
epurarea rezervoarelor nainte de golirea de gaz, ridicare presiunii atunci
cnd este necesar n timpul voiajului
Explica faptul ca, n cazul defectarii sistemului de gaz inert, descarcarea
marfii sau balastarea sau curatirea rezervoarelor trebuie oprita, pentru a
preveni atragerea aerului n rezervoare si operatiunile trebuie reluate
numai cnd o alimentare cu gaz inert a fost restabilita
Descrie aranjamentele de cala si rezervor ale navelor de combinatie
Descrie aspectele de siguranta legate de operatiunea petrolierelor cu doua
parti exterioare
Subliniaza schimbarea de la petrol la marfa uscata vrac si de la marfa
uscata vrac la petrol
Operarea navelor tanc petrolier i reglementrile refritoare la
prevenirea polurii
Descrie balastarea separata, balastarea curata, balastarea murdara,
rezervorul de apa uzata
Descrie pe scurt un sistem de gaz inert (SGI) si schiteaza contributia de gaz
inert n rezervoare
Explica motivele de balastare
Mentioneaza ca sarcina si aranjamentul rezervoarelor de balast separat
trebuie sa asigure suficienta greutate, sa asigure o satisfacatoare
echilibrare a navei si sa asigure scufundarea ntreaga a elicei pentru
conditii normale ale pasagerilor pe mare
Mentioneaza ca n unele situatii rare conditiile de vreme pot fi att de
severe nct balastul aditional sa fie necesar pentru siguranta navei

Mentioneaza ca n cazul rezervoarelor de petrol neprelucrat echipate cu


sistem de spalare cu petrol neprelucrat balastul aditional trebuie
transportat n rezervoare care au fost spalate cu petrol neprelucrat
Mentioneaza ca balastul aditional trebuie tratat ca si balastul murdar
Explica de ce o nava poate avea la bord numai balast curat sau separat
dupa sosirea n portul de ncarcare
Mentioneaza criteriile de descarcare a petrolului din zonele de rezervoare
de marfa ale petrolierelor
Subliniaza procedurile de schimbare a balastului n mare
Mentioneaza ca, nainte de ncarcarea balastului curat, pompele de marfa si
liniile ce urmeaza a fi utilizate sunt introduse cu jet de apa curata n
balastul murdar sau rezervorul de apa uzata
Descrie cum se elimina balastul murdar
Descrie cum se filtreaza continutul de apa al rezervorului de apa uzata
Mentioneaza ca o spalare finala a pompelor de marfa si liniilor ce urmeaza
a fi utilizate pentru descarcarea balastului curat se efectueaza la mare prin
monitorizarea petrolului si printr-un sistem de control
Explica faptul ca operatiunea de descarcare a balastului murdar,
decantarea rezervoarelor cu apa uzata si liniile de spalare trebuie
ntreprinsa la peste 50 mile marine de cel mai apropiat pamnt si n afara
unei zone speciale
Mentioneaza ca numai balastul separat sau curat poate fi descarcat n
limita a 50 mile marine fata de pamnt sau n interiorul unei zone speciale
Explica motivele de curatire a rezervorului
Descrie pe scurt utilizarea masinilor fixe si mobile de curatare a
rezervorului
Descrie utilizarea
rezervoarelor

rezervoarelor

de

apa

uzata

timpul

curatarii

Mentioneaza ca trebuie mentinuta o atmosfera inerta n timpul curatarii


rezervoarelor din navele echipate cu SGI
Descrie pe scurt spalarea cu petrol neprelucrat si motivele de solicitare a
acestuia pentru petroliere de petrol neprelucrat de 20.000 dwt si peste
Mentioneaza ca spalarea cu petrol neprelucrat poate fi ntreprinsa numai cu
dispozitive de spalare fixate n rezervoare inerte

Mentioneaza ca reziduurile de petrol din rezervoarele de apa uzata


rezultata din spalarea si eliminarea balastului murdar pot fi pompate la
tarm la terminalul de ncarcare, retinute la bord si separate de urmatorul
transport, retinute la bord si noul transport ncarcat deasupra lor
Mentioneaza ca procesul de spalare a rezervoarelor, schimbare a balastului,
decantare a apei din rezervoarele de apa uzata si ncarcarea urmatorului
transport peste petrolul retinut este cunoscut ca procedura de ncarcare
deasupra
Mentioneaza ca detaliile operatiunilor de ncarcare, balastare, debalastare,
curatare a rezervorului, descarcare a apei din rezervoarele de apa uzata si
eliminarea reziduurilor sunt introduse n Registrul Petrolier al navei
Defineste eliberarea gazului ca nlocuirea vaporilor de hidrocarburi sau gaz
inert prin aer
Enumera motivele de eliberare a gazului
Explica de ce gazul inert este utilizat pentru a curata rezervoarele de vapori
de hidrocarburi nainte de introducerea aerului pe navele echipate
corespunzator
Mentioneaza ca se utilizeaza un sistem fixat mecanic sau ventilatoare
portabile
Mentioneaza ca se efectueaza verificari n timpul eliberarii gazului cu
indicatori de gaz combustibil, aparate de masurare a oxigenului si detectori
de gaz toxic
Mentioneaza ca alimentarea rezervorului cu gaz inert este nchisa
Explica necesitatea mentinerii ventilatiei si verificarea
atmosferei cnd persoanele lucreaza la un rezervor

frecventa

Apreciaza ca schimbarea de volum nu este lineara cu temperatura uleiurilor


Mentioneaza ca calculul marfii este ntreprins ca si cnd petrolul ar fi la o
temperatura standard
Deduce ca volumul de petrol trebuie corectat fata de temperatura sa
actuala cnd este masurat la temperatura standard
Mentioneaza ca calculul marfii este ntreprins ca si cnd densitatea
petrolului ar fi cea de la o temperatura standard
Explica faptul ca densitatea petrolului trebuie corectata fata de densitatea
sa actuala la cea de la temperatura standard

Apreciaza ca diferite tipuri de petrol au coeficienti diferiti de expansiune si


ca sunt Tabele Separate de Masurare a Petrolului pentru Petrol Neprelucrat,
Produse si Petrol Lubrifiant
Intelege diferenta dintre masa si greutate din aer si ca multe altele pot fi
solicitate prin administrari diferite
Tancuri chimice
Mentioneaza ca petrolierele chimice moderne s-au dezvoltat din tancuri de
produse petroliere pentru a tine seama de cerintele speciale de transport si
riscurile asociate
Explica faptul ca serviciul dedicat sugereaza de obicei ca petrolierul este
desemnat pentru transportul unui anume tip de produs chimic li transporta
acelasi tip de marfa la fiecare calatorie
Explica faptul ca un petrolier chimic angajat n comert de livrare transporta
o varietate de loturi relativ mici de substante chimice ntre un numar de
porturi
Enumera cele mai importante reguli ce conduc petrolierele chimice, cum ar
fi reguli si reglementari internationale, reguli si reglementari nationale,
reguli de clasificare n navigatie
Mentioneaza ca transportul maritim al substantelor chimice lichide n vrac
este reglementat international n ceea ce priveste aspectele de siguranta si
poluare prin Conventiile adoptate de Organizatia Maritima Internationala
Explica faptul ca cerintele Conventiei sunt suplimentate prin recomandari,
specificatii si Coduri adoptate de OMI
Mentioneaza ca aceste Conventii OMI care cuprind transportul substantelor
chimice n vrac sunt Conventia Internationala pentru Siguranta Vietii pe
Mare, 1974, conform amendamentului, Capitol VII, Conventia Internationala
pentru prevenirea Poluarii din Nave, 1973, modificata prin Protocolul din
1978 (MARPOL 73/78), conform amendamentului, Anexa II
Mentioneaza ca cele mai importante Coduri si standarde care acopera
transportul substantelor chimice lichide sunt Codurile Substantelor Chimice
n Vrac, Codul pentru Constructia si Echipamentul Navelor Transportatoare
de Substante Chimice Vrac (Codul BCH), Codul International pentru
Constructia si Echipamentul Navelor Transportatoare de Substante Chimice
Periculoase Vrac (Codul IBC), Standardele pentru Proceduri si Aranjamente
pentru descarcarea Substantelor Lichide Nocive (Standarde P si A)
Defineste un petrolier chimic ca o nava de transport construita sau
adaptata si utilizata pentru transportul n vrac al oricarui produs lichid

enumerat la Capitolul 17 sau Codul IBC


Explica faptul ca produsele sunt incluse n lista din Capitolul 17 datorita
riscurilor lor de siguranta sau datorita riscurilor de poluare sau ambele
Mentioneaza ca riscurile de securitate pot fi una sau mai multe din
urmatoarele: pericol de incendiu n exces al produselor petroliere,
toxicitate, coroziune, reactie cu apa, aerul sau alte substante chimice sau
reactie proprie (polimerizare, descompunere)
Mentioneaza ca, pe lnga cerintele de expertiza ale oricarui vas,
petrolierele chimice trebuie sa ntreprinda expertize ale continutului
transportului si aranjamentele de manipulare pentru eliberarea unei
Calificari Certificate Internationale pentru Transportul Substantelor Chimice
Vrac
Explica faptul ca Codurile Substantelor Chimice Vrac divid petrolierele n
trei tipuri de nave, Tipul 1, Tipul 2 si Tipul 3 care reflecta gradele de risc ale
marfurilor care pot fi transportate
Mentioneaza ca o nava de Tipul 1 este utilizata pentru transportul de
produse care se considera ca prezinta cele mai mari si complete riscuri si
Tipul 1 sau Tipul 3 pentru produse cu grade de risc progresiv mai mici.
Mentioneaza ca divizarea pe tipuri de nava se bazeaza pe capacitatea
navei de a supravietui unui anumite avarii cauzata de coliziune sau
aruncare pe coasta si locatia petrolierelor de marfa referitoare la o astfel de
avarie
Ilustreaza, cu ajutorul schitelor, locatia petrolierelor pentru fiecare tip de
nava
Explica urmatoarele descrieri ale petrolierelor: independente, integrale,
gravitate, presiune
Mentioneaza ca toate materialele utilizate pentru construirea petrolierelor
si reteaua de conducte asociata, supape si pompe trebuie sa reziste marfii
transportate
Mentioneaza ca unele petroliere au nave din otel inoxidabil pentru
transportul marfurilor care nu pot fi incluse n otel usor
Explica faptul ca petrolierele din otel usor sunt n mod normal acoperite
pentru a protejamarfurile de contaminare prin otel si pentru a se efectua
curatirea, eliberarea de gaz si controlul ntr-un mod mai usor
Mentioneaza ca un singur strat nu este recomandat pentru toate marfurile
si atunci cnd se planifica un transport, trebuie sa fie utilizate datele de

compatibilitate n acoperire furnizate de producator

Explica faptul ca barajele de cheson si alte spatii libere trebuie sa fie


incluse n zona petrolierelor de marfa pentru a asigura separarea grupurilor
de petroliere
Ilustreaza aranjamentele tipurilor de petroliere cu ajutorul unor simple
schite
Mentioneaza ca mediul de ncalzire poate fi format din vapori, apa sau
uleiuri termale
Explica faptul ca sistemul de ncalzire poate utiliza role potrivite n interiorul
petrolierului sau un schimbator de caldura plasat la exteriorul petrolierului
Descrie, cu ajutorul unui desen, un sistem de ncalzire a marfii care
ntrebuinteaza un schimbator de caldura plasat la exteriorul petrolierului
Mentioneaza ca la bord exista haine de protectie corespunzatoare care
trebuie purtate de tot personalul angajat n operatiunile de ncarcare sau
descarcare
Mentioneaza ca, pentru anumite ncarcaturi, trebuie sa existe un
echipament de protectie respiratorie si vizuala pentru fiecare persoana de
la bordul navei n caz de iesire de urgenta
Mentioneaza ca echipamentul pentru evaluarea atmosferelor din petroliere
si alte spatii nchise este asigurat pentru: detectarea gazelor inflamabile,
masurarea continutului de oxigen, masurarea concentratiei de gaz toxic
Descrie cum se utilizeaza un detector de gaz cu tub de absorbtie pentru
masurarea concentratiei unui gaz
Explica ce se ntelege prin: valoare limita de prag a unui produs, pragul de
miros
Mentioneaza ca atmosfera din petroliere si alte spatii nchise trebuie
considerata nociva pna cnd se demonstreaza contrariul prin verificari
corespunzatoare
Mentioneaza ca manipularea informatiilor despre ncarcaturi este esentiala
pentru siguranta navei si echipajului
Mentioneaza ca informatiile despre fiecare produs pot fi gasite n fisele de
siguranta incluse n liniile directoare de siguranta sau sunt furnizate de
catre producator sau expeditor

Mentioneaza ca n cazul n care nu sunt disponibile suficiente informatii


necesare manipularii si transportului n siguranta al unei marfi, marfa nu
trebuie ncarcata
Mentioneaza ca informatiile necesare transportului n siguranta al unei
marfi includ: o descriere completa a proprietatilor fizice si chimice,
incluznd reactivitatea, necesara pentru containerul sau de siguranta
,actiuni de ntreprins n cazul deversarilor sau scurgerilor, masuri defensive
mpotriva contactului accidental personal, proceduri de combatere a
incendiului si masuri de combatere a incendiului, proceduri pentru
transferul marfii, curatarea petrolierului, eliberarea de gaz si balastare,
detalii ale stabilizatorului sau inhibitorului adaugate la acele ncarcaturi,
care solicita una (pe certificatul de la producator, n absenta carora, marfa
trebuie refuzata), masuri de Prim Ajutor, inclusiv utilizarea unor anumite
antidoturi pentru otravuri
Mentioneaza ca petrolierele sunt n mod normal supuse unei dezinfectari si
testari generale pentru curatenie nainte de ncarcare
Explica, cu ajutorul unui simplu desen, cum marfa este dirijata de la
colector la rezervoare pe un petrolier chimic cu trasee separate pentru
fiecare rezervor
Explica, cu ajutorul unui simplu desen, o operatiune de ncarcare cu circuit
nchis utiliznd o linie de retur a vaporilor
Mentioneaza ca sunt prelevate mostre din linii si rezervoare n timpul
ncarcarii n scopul controlului calitatii
Mentioneaza ca pentru multe substante chimice sunt necesare alarme de
nalt nivel vizual si auditiv si un sistem de control al suprancarcarii
rezervorului
Mentioneaza ca personalul implicat n descarcare trebuie sa verifice
informatiile din fisele de date relevante si sa ia toate precautiile necesare,
inclusiv purtarea unor haine de protectie corespunzatoare
Mentioneaza ca, nainte de descarcare, sunt analizate mostre din
rezervoare si linii pentru a verifica daca produsul a fost contaminat la bord
n timpul transbordarii
Explica, cu ajutorul unui simplu desen, cum marfa este dirijata de la
rezervor la colector pe un petrolier cu pompe cu sonde adnci si linii
separate pentru fiecare rezervor
Mentioneaza ca, n rezervoarele cu marfuri care prezinta un risc major de
incendiu, se utilizeaza gaz sau nitrogen pentru a mentine o presiune
pozitiva mica n timpul descarcarii astfel nct sa se previna patrunderea

aerului n rezervoare.

Curarea tancurilor i controlul polurii la tancurile chimice


Mentioneaza ca diverse marfuri necesita proceduri diferite de curatare a
rezervoarelor
Mentioneaza ca majoritatea actiunilor de curatare a rezervoarelor pot fi
efectuate cu apa de mare clasa sau rece sau apa proaspata sau numai prin
ventilatie desi cteva marfuri necesita solventi speciali
Mentioneaza ca se utilizeaza masini fixe sau portabile de spalare a
rezervoarelor
Enumera fazele dintr-o operatiune de curatare dupa cum urmeaza:
prespalare, spalare principala, clatire cu apa proaspata, eliberare de gaz,
uscare, inspectie si testare
Explica utilizarea rezervoarelor de apa uzata pentru a retine reziduurile de
marfa si spalarile din rezervoare
Explica, cu ajutorul unui simplu desen, ciclul unui sistem de spalare a unui
rezervor de la admisia apei de mare pna la rezervorul cu apa uzata
Mentioneaza ca Anexa II al Conventiei MARPOL 73/78 contine
reglementarile pentru controlul poluarii prin marfuri de lichid nociv
transportate vrac sau prin spalarile unor astfel de marfuri
Mentioneaza ca conform Anexei II, substantele lichide nocive sunt divizate
n patru categorii A, B, C si D, astfel nct substantele din categoria A
reprezinta cea mai mare amenintare asupra mediului nconjurator si cele
din categoria D cea mai mica amenintare
Mentioneaza ca orice nava certificata pentru transportul substantelor
lichide nocive vrac trebuie echipate cu un Manual de Proceduri si
Aranjamente (P si A) care a fost aprobat de Administratie si de Registrul
Marfurilor.
Mentioneaza ca conducatorul navei trebuie sa se asigure ca nu au loc
descarcari n mare a reziduurilor de marfa sau amestecuri de apa / reziduuri
continnd substante din Categoria A, B, C sau D cu exceptia cazului n care
sunt n deplina conformitate cu Manualul de Proceduri si Aranjamente.
Mentioneaza ca executarea operatiunilor n concordanta cu Manualul P si A
al navei certifica faptul ca reglementarile de poluare sunt respectate
Mentioneaza ca personalul de supraveghere trebuie sa fie prezent tot
timpul n timpul operatiunilor si sa efectueze n mod regulat controalele

mentionate mai sus


Mentioneaza ca trebuie efectuate nregistrari n registrul de Marfa, pe baza
rezervor rezervor despre: ncarcare, transferul intern al marfii, descarcare,
prespalare obligatorie n conformitate cu Manualul de P si A, curatarea
rezervoarelor de marfa, descarcarea n mare a spalarilor de rezervoare,
balastarea rezervoarelor de marfa, scurgerea apei de balast din
rezervoarele de marfa, descarcare accidentala sau alte descarcari
exceptionale, controlul prin inspectori autorizati
Nave pentru transportul gazelor lichefiate
Mentioneaza ca transportul pe mare al gazelor lichide vrac este
reglementat international cu privire la securitate, prin standarde stabilite de
OMI.
Mentioneaza ca Capitolul VII al Conventiei Internationale privind Siguranta
Vietii pe Mare (SOLAS), 1974, cu amendamentele de rigoare, face ca
prevederile Codului International pentru Constructia si Echipamentul
Navelor Transportatoare de Gaze Lichefiate Vrac (Codul IGC) sa fie
obligatorii
Mentioneaza ca un gaz lichefiat este forma lichida a unei substante care la
temperaturi si presiuni atmosferice normale ar fi un gaz
Mentioneaza ca produsele de gaz lichefiat transportate de navele-cisterna
de gaz sunt enumerate n Capitolul 19 al Codului IGC
Mentioneaza ca unele din acele substante sunt de asemenea acoperite de
Codul IBC
Divizeaza ncarcaturile de gaz n patru grupuri, cum ar fi: gaz natural
lichefiat (LNG), gaz petrolifer lichefiat (LPG), gaz etilen lichefiat (LEG), gaze
chimice
Mentioneaza ca GNL este un gaz natural din care au fost ndepartate
impuritatile si este compus n principal din metan
Mentioneaza ca GPL este denumirea comuna pentru gazele petrolifere
compuse n principal din butan si propan
Enumera clorul, amoniacul si clor-vinil-monomerul ca exemple de gaze
chimice
Mentioneaza ca pe lnga inspectiile necesare pentru toate navele, navelecisterna de gaz trebuie sa ntreprinda inspectii n ceea ce priveste
echipamentul de pastrare a marfii si aranjamentele de manipulare a marfii
pentru emiterea unei Calificari Certificate pentru Transportul Gazelor

Lichefiate Vrac

Mentioneaza ca aceasta Calificare Certificata cuprinde lista marfurilor care


pot fi transportate de nave si de asemenea stipuleaza conditiile de
transport
Explica urmatorii termeni utilizati n Codul IGC: punctul de fierbere, zona de
ncarcare a marfii, sistemul de pastrare a marfii, transportatorul de gaz,
spatiul sau zona periculoasa pentru gaz, spatiul sigur pentru gaz, spatiu de
pastrare, spatiu cantonat, MARVS, Baraj primar, Baraj secundar, Capac
rezervor
Explica faptul ca IGC mparte navele n patru categorii: 1G, 2G, 2PG si 3G
Mentioneaza ca o nava tip 1G este desemnata pentru transportul
produselor considerate a prezenta cel mai mare risc general si Tipurile
2G/2PG si 3G pentru produse cu riscuri progresiv mai mici
Mentioneaza ca divizarea pe tipuri de nava se bazeaza pe capacitatea
navei de a supravietui unui anumite avarii cauzata de coliziune sau
aruncare pe coasta si locatia petrolierelor de marfa referitoare la o astfel de
avarie
Descrie, n termeni simpli: rezervorul integral, rezervorul membrana,
rezervorul semi-membrana, rezervorul independent, rezervorul izolat intern
Explica, n termeni simpli, divizarea rezervoarelor independente n: Tip A, n
general un rezervor prismatic cu auto-sustinere, Tip B, n general un
rezervor sferic cu auto-sustinere, Tip C n general un rezervor cilindric de
presiune cu auto-sustinere
Ilustreaza, cu ajutorul unor schite simple, diverse tipuri de rezervoare,
indicnd barajele primare si secundare, izolatia si cum rezervorul este
sustinut
Mentioneaza ca marfurile sunt n mod normal transportate ca si lichide n
fierbere la: temperatura ambientala (integral presurizata), sau presiunea
atmosferica (integral nghetata), sau temperatura si presiune intermediara
(semi-nghetata)
Ilustreaza, cu ajutorul unor schite simple, aranjamentele tipice pentru un
rezervor n navele-cisterna GNL si GPL
Mentioneaza ca punctul de fierbere al ncarcaturilor cu gaz se ncadreaza
ntre -162 grade Celsius pentru metan si 0 grade Celsius pentru butan
Mentioneaza ca toate conexiunile si accesul la rezervorul de marfa se

efectueaza prin zona capacului rezervorului


Enumera urmatoarele dispuneri ale conductelor conectate la un rezervor cu
marfa si descrie folosinta fiecareia: tuburi de testare, linie de vapori, linie
de condensat, linie termica de dezizolare / pudlare
Mentioneaza ca un rezervor cu marfa a nchis supapele localizate ct de
aproape posibil de rezervor pentru toate legaturile cu lichide sau vapori cu
exceptia supapelor de eliberare de siguranta
Mentioneaza ca reglementarile necesita valve de nchidere de urgenta
operate de la distanta (ESD) n sistemul de conducte al ncarcaturii
Mentioneaza ca operarea sistemului ESD opreste de asemenea pompele si
compresoarele
Mentioneaza ca toate rezervoarele cu marfa trebuie sa fie echipat cu un
sistem de eliberare a presiunii
Mentioneaza ca tot echipamentul si toate conductele pot fi izolate cnd
trebuie efectuat plinul cu lichid cu un sistem de eliberare a presiunii
Mentioneaza ca pompele de marfa sunt de obicei centrifuge, ori sonde de
adncime sau pompe electrice de submersie n rezervoare cu pompe cu
amplificator montat pe punte, daca se solicita
Descrie ntrebuintarile ncalzitoarelor vaporizatorilor de marfa
Explica efectul sau transferul caldurii asupra marfii la temperatura marfii
sau presiunea rezervorului
Explica faptul ca, exceptnd navele integral presurizate, trebuie furnizate
mijloace de control al presiunii
Mentioneaza ca presiunea din rezervoarele cu marfa trebuie controlata prin:
izolarea rezervoarelor, pentru a reduce caldura, inducerea extragerii prin
vaporizare a marfii din fierbatoarele navei sau motorul principal ca si
combustibil (NUMAI cu GNL), inducerea extragerii prin vaporizare a marfii
din instalatia de relichefiere a navei, acolo unde vaporul este lichefiat si
returnat n rezervor, racirea lichidului dintr-un schimbator de caldura
(sistem indirect)
Descrie ciclul de lichefiere directa ntr-o singura etapa
Mentioneaza ca sistemul indirect este utilizat numai pentru acele produse
care nu pot fi comprimate din motive de siguranta
Mentioneaza ca gazul inert este utilizat n spatii inerte de pastrare si
spatiile inter baraj si rezervorul de purificare

Mentioneaza ca majoritatea navelor-cisterna de gaz sunt echipate cu un


generator de gaz inert
Mentioneaza ca nivelul de lichid din rezervoarele cu marfa este masurat de
obicei cu ajutorul aparatelor de masurat cu plutitor
Mentioneaza ca fiecare rezervor cu marfa este echipat cu mijloace de
indicare a temperaturii si presiunii
Explica cum poate fi detectata scurgerea de marfa prin barajul primar
Mentioneaza ca navele-cisterna de gaz au un sistem fix de detectare a
gazului care emite alarme auditive si vizuale ale acumularii de gaz din
spatii nchise cum ar fi camere de pompare a marfii, camere cu compresor,
spatii de pastrare si spatii inter baraj
Descrie pe scurt aranjamentele pentru combaterea incendiilor de pe punte
din zona ncarcaturii
Descrie sistemul de pulverizare a apei pentru navele ce transporta produse
inflamabile sau toxice
Operarea mrfii la navele de transport gaz
Mentioneaza ca informatiile pentru fiecare produs pot fi gasite pe fisele de
date ale marfii continute n liniile directoare de siguranta sau obtinute de la
expeditor
Mentioneaza ca informatiile necesare nainte de ncarcare includ: o
descriere completa a proprietatilor fizice si chimice, incluznd reactivitatea,
necesara pentru continutul sigur al marfii, actiuni de ntreprins n cazul
deversarilor sau scurgerilor, masuri defensive mpotriva contactului
accidental personal, proceduri de combatere a incendiului si masuri de
combatere a incendiului, proceduri pentru transferul marfii, eliberarea de
gaz, balastarea, curatarea rezervorului si schimbarea marfurilor,
echipament special pentru marfuri speciale, temperaturi minime ale
otelului corpului interior al navei, proceduri de urgenta
Mentioneaza ca produsul care reactioneaza atunci cnd este amestecat,
trebuie ncarcat numai daca sistemele complete de marfa sunt separate
Mentioneaza ca personalul trebuie informat asupra pericolelor si trebuie sa i
se solicite sa utilizeze echipamentul de protectie corespunzator asigurat
Mentioneaza ca conducatorul navei trebuie sa asigure o legatura specifica
ntre nava si terminal nainte si pe durata ntreaga a operatiunilor de
transfer al marfii

Descrie pe scurt urmatoarele operatiuni referitoare la marfa: uscare,


neutralizare, purificare, racire, ncarcare, conditionarea marfii n timpul
transbordarii, descarcare, schimbarea marfurilor, eliberarea de gaz,
pregatirea pentru inspectia rezervorului
Mentioneaza ca toate operatiunile referitoare la marfa, balast si rezervoare
trebuie efectuate n concordanta cu reglementarile de poluare locala si
internationala n vigoare
Mentioneaza ca unele ncarcaturi de gaz fac subiectul reglementarilor
Anexei II din MARPOL 73/78
Explica faptul ca o nava-cisterna cu gaz necesita un Certificat International
pentru Prevenirea Poluarii pentru Transportul Substantelor Nocive Vrac
(Certificat NLS) pentru a transporta astfel de produse
Mentioneaza ca astfel de marfuri trebuie manipulate n conformitate cu
Manualul De Proceduri si Aranjamente
Deduce ca masa de vapori prezenta
inclusa n calculul gazelor lichefiate

n spatiul gol al rezervorului este

Calculeaza masa de vapori


Regulamente i coduri internaionale
Deduce continutul si aplicarea Standardelor Reglementarilor Internationale,
Codurilor si Recomandarilor referitoare la transportul marfurilor periculoase,
inclusiv a Codului Maritim International pentru Marfuri Periculoase (IMDG) si
a Codului Practicii Sigure pentru Marfuri Solide Vrac (Codul BC)
Planifica ncarcarea, depozitarea si separarea n conformitate cu Codul
IMDG
Planifica ncarcarea si depozitarea n conformitate cu Codul IBC
Mrfuri periculoase
Descrie cerintele capitolului VII din SOLAS asupra transportului de marfuri
periculoase
Explica faptul ca Codul IMDG trebuie respectat pentru a fi n conformitate
cu cerintele SOLAS pentru transportul de marfuri periculoase ambalate n
colete
Explica faptul ca Codul confera siguranta n special prin stipularea ambalarii
solicitate si separarii de alte marfuri cu care ar putea exista reactie adversa
Explica de ce ambalajele degradate sau care prezinta pierderi prin etansare
defecta nu ar trebui acceptate pna nu sunt verificate si reparate si

declarate n conditii satisfacatoare pentru transport


Descrie continutul declaratiei transportatorului cu privire la marfurile
periculoase
Mentioneaza ca un certificat de ambalare este de asemenea solicitat,
certificnd ca un container sau vehicul a fost ambalat si securizat n mod
corespunzator daca este ncarcat cu marfuri periculoase
Identifica marcarea si etichetarea necesara pe colete sau unitati de
ncarcatura
Specifica de ce etichetarea suplimentara poate fi necesara pentru a se
ntruni cerintele pentru un transport sigur
Specifica continutul volumului I din Codul IMDG care include: aplicarea
Codului, clasificarea marfurilor periculoase, documentarea, marcarea si
etichetarea, ambalarea, specificatii ale cisternelor portabile si vehiculelor cisterna, depozitarea si separarea, inclusiv separarea marfurilor n navele
container si navele tip Ro-Ro, prevenirea si combaterea incendiilor, poluanti
marini
Descrie informatiile valabile pentru substante individuale
Mentioneaza ca un index al marfurilor periculoase este inclus n Volumul I al
Codului IMDG
Explica cum se obtin referintele pentru Graficul de Urgenta si nregistrarea
n Ghidul de Prim Ajutor Medical n caz de Accidente Datorate Marfurilor
Periculoase (MFAG)
Formuleaza cerinta pentru un manifest al marfurilor periculoase sau un plan
de depozitare si descrie cum ar trebui pregatite acestea
Specifica explozivii care pot fi transportati pe un vas de pasageri
Specifica prin titluri, informatiile oferite n graficul de urgenta
Data fiind o lista cu marfuri periculoase, utilizeaza codul IMDG pentru a
planifica o depozitare si o separare si extrage referintele relevante pentru
EMS si MFAG
Defineste "substantele periculoase", "autoritatea portuara", autoritate
reglementatoare", ofiter portuar desemnat" si "persoana responsabila" asa
cum sunt utilizate n Recomandarile cu privire la Transportul n Siguranta,
Manipularea si Depozitarea Substantelor Periculoase din Zonele Portuare

Explica faptul ca o autoritate portuara poate fi ndreptatita sa refuze


substantele periculoase daca se considera ca prezenta lor ar pune n pericol
viata sau proprietatea datorita: conditiei acestora, conditiei continutului lor,
conditiei modului lor de transportare, conditiilor din zona portuara
Mentioneaza ca daca orice substanta periculoasa constituie un risc
inacceptabil autoritatea portuara trebuie sa poata ordona ndepartarea unei
astfel de substante sau a oricarei nave, colet, container, rezervor portabil
sau vehicul ce o contine
Mentioneaza ca o autoritate portuara va solicita n mod normal o notificare
cu cel putin 24 ore nainte de transportul sau manipularea substantelor
periculoase, inclusiv a celor care nu urmeaza a fi descarcate n acel port.
Descrie inspectiile ce pot fi efectuate de catre o autoritate portuara
Mentioneaza ca ofiterul portuar desemnat trebuie sa fie autorizat sa:
ordone cnd si unde o nava ce contine substante periculoase la bord poate
ancora, acosta sau stationa, ordoneze ca o nava sa fie mutata sau lasata n
zona portuara, anexeze conditii corespunzatoare circumstantelor locale si
calitatea si natura substantelor periculoase
Mentioneaza ca autoritatea reglementatoare poate solicita semnale care sa
fie indicate n timpul transportului sau manipularii substantelor periculoase
Descrie semnalele dupa cum urmeaza: ziua, steag B al Codului
International de Semnale, noaptea, o lumina rosie fixa de jur mprejur
Explica cum pot fi mentinute comunicatii efective cu autoritatea portuara
Descrie cerintele privind acostarea unei nave care transporta substante
periculoase
Mentioneaza ca ntotdeauna trebuie sa existe suficient echipaj la bord
pentru a mentine o supraveghere adecvata si sa opereze instalatia n caz
de urgenta, lund n considerare natura si cantitatea de substante
periculoase
Mentioneaza ca o persoana responsabila trebuie
supravegheze manipularea marfurilor periculoase

desemnata

sa

Specifica masurile care trebuie ntreprinse de catre persoana responsabila


n ceea ce priveste: vremea, iluminatul, haine si echipament de protectie,
persoane intoxicate, incendiu si alte proceduri de urgenta, raportarea de
incidente si precautii de siguranta
Mentioneaza ca autoritatea portuara trebuie informata de intentia de a
executa lucrari de reparatie atunci cnd se afla la bord substante

periculoase
Explica precautiile n manipulare care trebuie respectate n ceea ce
priveste: evitarea distrugerii pachetelor, accesul la zonele de manipulare,
ridicarea marfurilor peste marfurile periculoase depozitate pe punte,
scurgerea unei substante periculoase dintr-un pachet, patrunderea n spatii
nchise
ntreinerea capacelor de magazie
Declara ca urmele ar trebui curatate de materiale scapate nainte de
nchiderea capacelor
Declara ca tensiunea lanturilor deplasate trebuie ajustate asa cum s-a cerut
Declara ca rotile, mecanismele, cremalierele si pinioanele si alte parti ce se
misca trebuie mentinute lubrifiate
Declara ca tachetii laterali si penele n cruce trebuie mentinute unse
Explica faptul ca sistemele hidraulice trebuie verificate de scurgeri, n
special ntre punti unde fluidele scurse pot avaria ncarcatura
Declara ca toate canalele de drenaj trebuie curatate si gaurile de drenaj
verificate pe capacele de pe puntile descoperite
Descrie cum sa se verifice daca barele de compresie fac contact complet cu
garnitura de etansare
Explica cum etanseitatea poate fi verificata prin testarea cu furtun a
capacelor naintea ncarcarii
ncrcarea, stivuirea i descrcarea mrfurilor agabaritice
Explica cum o ncarcatura poate fi mprastiata pe tot cuprinsul unei punti
sau rezorvor prin folosirea unui dunaj pentru evitarea unui punct de
ncarcarea cu greutate mare ntre brne si podele
Declara ca suporturi sau cadre speciale vor trebui construite pentru ridicari
de ncarcaturi cu forme ciudate
Explica folosirea sustinerii ntre punti pentru a mprastia ncarcatura pe o
parte mai mare a structurii navei
Declara ca stabilitatea navei trebuie verificata pentru a asigura ca lista
rezultata va fi acceptata

Declara ca greutatea mecanismelor de ridicare trebuie incluse n greutatea


ridicaturii, att pentru calculele de stabilitate, ct si pe parcursul luarii n
considerare a ncarcaturii n conditii sigure de munca
Explica de ce containerele cu podea dubla ar trebui sa fie pline sau goale si
nava n pozitie verticala nainte de ncarcare sau descarcare
Descrie greementul unei macarale de tonaj mare
Declara ca amnarile aditionale ar putea necesita nfiintarea unui catarg
sau coloana
Declara ca funiile de catarg trebuie verificate si amenajate pentru a sustine
o greutate egala
Declara ca macaraua si toate accesoriile trebuie sa fie inspectate riguros
nainte de folosire
Declara ca dispozitivele de ridicare trebuie puse n mecanisme duble, unde
este necesar
Declara ca macaraua trebuie rotita la maximul razei de actiune si napoi
pentru a asigura ca fixarea catargului este libera si ca funia de ancorare cu
plumb este libera nainte de a ridica ncarcatura
Descrie aranjarea si greementul unei macarale Stulken
Descrie folosirea n tandem a doua macarale pivotante si metode de
asigurare ca ncarcatura e egala ntre ele
Declara ca doar conducatorii de macarale experimentati pot avea
permisiunea de a manevra ncarcaturi grele
Declara ca toate miscarile trebuie sa fie controlate si sigure, evitnd opririle
si pornirile bruste
Explica cum funiile de anacorare ce se rotesc rapid atasate de blocurile
joase de ncarcatura produc tensiuni mai mici dect frnghiile de ancorare
de la capul macaralei
Declara ca nu ar trebui ca frnghiile de ancorare sa devina slabite
Declara ca liniile de amortizare trebuie atasate de ncarcatura cnd acest
lucru este posibil
Declara ca ridicarea trebuie sa fie oprita de ndata ce greutatea este luata,
sa fie verificate aranjamentele de cotare si mecanismele macaralei de sub
ncarcatura
Descrie metodele de securizare a ncarcaturilor grele n prindere sau pe

punte
Grija fa de marf pe durata voiajului
Evidentiaza continutul Codul practicelor de siguranta a Arimajului si
Securitatii
Descrie cum se arimeaza si asigura containerele pe punte n vasele ce nu
sunt create si fixate special n scopul transportului de containere
Descrie arimajul si asigurarea containerelor si a altor unitati a ncarcaturii n
nave altele dect navele celulare pentru containere
Descrie continutul manualului de protectie a ncarcaturii si folosinta
acestuia
Listeaza elementele ce trebuie luate n considerare de comandantul vasului
cnd accepta unitati de ncarcare sau vehicule pentru transport
Declara ca spatiul pentru ncarcatura trebuie sa fie inspectat cu regularitate
pentru a asigura ca ncarcatura, unitatile de ncarcare si vehiculele ramn
n siguranta pe parcursul drumului
Descrie arimajul si asigurarea vehiculelor rutiere pe navele ro-ro
Descrie metodele recomandate pentru depozitarea n siguranta si protectia
rezervoarelor portabile, recipientilor portabili, marfurilor rulante, rulourilor
din otel, produselor din metal greu, lanturilor de ancora, deseurilor de
metal n vrac, containerelor vrac intermediare flexibile, marfuri de unitati
Rezuma liniile directoare pentru depozitarea sub punte a grinzilor
Descrie actiunile care trebuie ntreprinse n conditii de vreme rea pentru a
reduce presiunile legate de securizarea aranjamentelor induse de accelerari
excesive
Descrie actiunile ce trebuie ntreprinse odata ce marfa s-a schimbat
Metode i msuri de precauie la fumigarea magaziilor
Explica motivele pentru combaterea daunatorilor
Mentioneaza ca dezinsectia mpotriva rozatoarelor este solicitata de
Reglementarile Internationale de Sanatate
Descrie metodele pentru prevenirea invaziei insectelor si declara zonele n
care trebuie acordata atentie deosebita
Mentioneaza ca toate persoanele care nu sunt direct implicate n aplicatie
trebuie evacuate din zonele n curs de tratare pe o perioada nu mai mica de

cea recomandata de producatorul de pesticide


Mentioneaza ca tratamentele periculoase sau excesive, inclusiv fumizarea
si pulverizarea n apropierea hranei oamenilor sau animalelor trebuie
ntreprinse numai de operatori experti
Mentioneaza ca trebuie desemnat un fumigator responsabil de catre
compania fumigatoare sau de catre o autoritate competenta
Specifica informatia despre fumigatie care trebuie furnizata capitanului
Mentioneaza ca fumigarea spatiilor libere din caric trebuie ntotdeauna
ntreprinsa n port
Mentioneaza ca echipajul trebuie sa ramna la tarm pna vasul este
certificat fara gaz, n scris, de catre fumigatorul nsarcinat
Mentioneaza ca un paznic trebuie postat pentru a preveni acostarea
neautorizata si avertismente trebuie afisate
Enumera precautiile ce trebuie luate daca membrilor esentiali ai echipei li
se permite sa se ntoarca dupa nainte de aerisirea navei
Mentioneaza ca patrunderea n spatiile sub proces de fumigare nu trebuie
niciodata sa aiba loc cu exceptia cazului de extrema urgenta si enumera
precautiile ce trebuie luate daca patrunderea este necesara
Mentioneaza ca fumigarea n tranzit trebuie ntreprinsa numai n nave
autorizate pentru astfel de proces de catre Administratia de Stat a Navelor
si ca aplicatia trebuie sa fie cu acordul Administratiei Portuare de Stat
Mentioneaza ca fumigarea n tranzit poate fi tratament continuat n timpul
voiajului ntr-un spatiu sigilat unde nu a avut loc procesul de aerisire nainte
de navigare, continuarea fumigatiei din port unde a avut loc aerisirea dar
curatenia nu poate avea loc din cauza gazului rezidual si din cauza ca
spatiul din marfa a fost resigilat nainte de navigare
Mentioneaza ca precautiile sunt aceleasi n ambele cazuri
Mentioneaza ca cel putin doi membri ai echipajului, inclusiv un ofiter, care
au primit pregatirea adecvata, trebuie desemnati ca reprezentanti pregatiti
ai capitanului responsabil de asigurarea conditiilor sigure dupa ce
fumigatorul nsarcinat a predat acea responsabilitate capitanului
Specifica pregatirea pe care trebuie sa o aiba reprezentantii desemnati
Enumera articolele pe care trebuie sa le transporte nava

Descrie procedurile de fumigare si transferul responsabilitatii de la


fumigatorul responsabil la capitan
Descrie verificarile de siguranta asupra concentratiei de gaz care trebuie
efectuate pe parcursul voiajului si mentioneaza ca citirile trebuie introduse
n jurnalul de bord
Descrie procedurile ce trebuie urmate nainte de si dupa sosirea n portul de
descarcare
Descrie precautiile ce trebuie luate n timpul descarcarii marfii pna cnd
nava este declarata libera de fumiganti
Descrie procedurile pentru transport sau containerele de transport pe apa
fumizate, barje si unitati care sunt ncarcate dupa fumigarea fara aerisire
Mentioneaza ca trebuie informat capitanul nainte de ncarcarea unor
asemenea containere de transport pe apa, barje si unitati de si ca acestea
trebuie identificate cu etichete de avertizare corespunzatoare care indica
identitatea fumigantului si data si timpul fumigarii
Descrie metodele care pot fi utilizate pentru combaterea rozatoarelor
Descrie utilizarea insecticidelor de catre echipajul vasului si precautiile de
respectat
Explica faptul ca utilizarea pesticidelor este reglementata de Guverne si
utilizarea acestora poate fi limitata de reglementarile si cerintele statului n
care marfa este ncarcata sau tratata, statului de destinatie, statului de
nregistrare a vasului
Descrie utilizarea pesticidelor de catre echipajul vasului si precautiile de
respectat
Descrie masurile ce trebuie luate daca mbracamintea se contamineaza
Mentioneaza ca, daca insecticidele de contact trebuie aplicate grnelor n
timpul ncarcarii, capitanul trebuie sa primeasca instructiuni scrise asupra
tipului si cantitatii de insecticide ce trebuie utilizate si asupra precautiilor ce
trebuie ntreprinse
Mentioneaza actiunile ce trebuie ntreprinse n cazul expunerii la insecticide
ce provoaca mbolnaviri
Mrfurile solide n vrac
Subliniaza cuprinsul Codului OMI al Practicii Solide pentru Marfurile Solide
Vrac (Codul BC)

Mentioneaza ca principalele riscuri asociate cu transportul solidelor vrac


sunt: deteriorarea structurala datorita distributiei improprii a marfii,
pierderea sau reducerea stabilitatii n timpul unei calatorii, reactiile chimice
Explica cum se distribuie o marfa de nalta densitate ntre cale atunci cnd
nu sunt disponibile suficiente informatii
Mentioneaza ca calculatorul pentru ncarcare trebuie sa fie utilizat pentru a
verifica daca o stivuire propusa este potrivita pentru presiuni si stabilitate
Mentioneaza ca datele din cartea de informatii despre stabilitate a navei
trebuie sa fie utilizata acolo unde este cazul
Descrie cum se previne schimbarea marfii vrac ncarcate ntr-un spatiu cu
punte dubla pentru a reduce o naltime metacentrica excesiv de ridicata
Descrie precautiile ce trebuie urmate nainte si dupa ncarcarea unei marfi
vrac
Descrie precautiile ce trebuie urmate pentru a minimiza efectul de praf de
pe dispozitivele de pe punte, ajutoare de navigatie si cartiere de locuinte
Descrie riscurile pentru sanatate care pot fi asociate cu substantele vrac
Mentioneaza ca precautiile de siguranta si orice reglementari nationale
corespunzatoare trebuie sa fie conforme n timpul manipularii si
transportului de substante vrac
Mentioneaza ca la bord trebuie sa existe o copie a Ghidului de Prim Ajutor
pentru Uz n caz de Accidente Provocate de Marfuri Periculoase
Specifica informatiile pe care expeditorul trebuie sa le furnizeze capitanului
nainte de ncarcare
Mentioneaza ca n punctul de ncarcare capitanului trebuie sa i se furnizeze
un certificat care sa specifice caracteristicile relevante ale substantei
Explica faptul ca certificatele care specifica limitele de umiditate
transportabila trebuie nsotite de o declaratie care sa ateste ca acest
continut de umiditate este continutul mediu de umiditate n momentul
prezentarii certificatului
Descrie cum se echilibreaza marfa care are un unghi de repaus: mai putin
de sau egal cu 50 grade, peste 35 grade
Descrie cum se depoziteaza substantele care curg cum ar fi cerealele
Mentioneaza ca Codul BC contine o metoda de determinare a unghiului de
repaus la bordul navei

Descrie tipurile de marfa care se lichefiaza n timpul transportului


Mentioneaza ca marfurile care se pot lichefia nu trebuie transportate cu un
continut de umiditate peste limita de umiditate transportabila
Explica faptul ca astfel de marfuri pot parea relativ uscate cnd sunt
ncarcate, dar se pot lichefia ca urmare a compactarii si vibratiilor din
timpul transbordarii
Mentioneaza ca astfel de marfuri trebuie echilibrate la un nivel rezonabil,
fara a se tine seama de unghiul de repaus specificat
Explica faptul ca trebuie luate precautii pentru pastrarea lichidelor n afara
calelor unde astfel de marfuri sunt transportate si pericolul utilizarii apei
pentru a raci un transport de astfel de materiale
Mentioneaza ca navele de marfuri special echipate sau construite pot
transporta substante cu un continut de umiditate peste limita de umiditate
transportabila daca se aproba de Administratiile acestora
Descrie testul pentru a determina aproximativ posibilitatea de curgere ce
poate fi efectuat la bordul navei
Mentioneaza ca unele substante transportate n vrac prezinta riscuri
datorita proprietatilor lor chimice
Explica faptul ca unele substante sunt clasificate ca marfuri periculoase n
codul IMDG n timp ce altele sunt "Substante Periculoase numai n Vrac"
(MHB)
Mentioneaza ca n Anexa B a Codului BC se afla o lista cu substantele vrac
ce prezinta riscuri chimice
Explica faptul ca lista substantelor ce prezinta riscuri chimice nu este
completa, ca proprietatile din lista sunt numai pentru orientare si ca este
esential sa se obtina informatii actual valabile cu privire la substantele vrac
nainte de ncarcare
Explica utilizarea tabelelor pentru efectuarea separarii ntre substantele
vrac incompatibile si substantele vrac si marfurile periculoase ambalate
Mentioneaza ca trebuie de asemenea consultat codul IMDG pentru cerinte
suplimentare n ceea ce priveste depozitarea si separarea de marfurile
periculoase ambalate
Mentioneaza ca trebuie acordata atentie separarii substantelor toxice si
alimentelor
Mentioneaza ca graficele de urgenta pentru substantele enumerate n

anexa B sunt cuprinse n anexa E a codului BC


Utilizeaza codul BC pentru a extrage toate informatiile necesare pentru
transportul n siguranta n vrac a unei marfi declarate, descrie cum ar trebui
ncarcata si listeaza precautii speciale sau cerinte ce trebuie respectate n
timpul ncarcarii, transportului si descarcarii
Regulile IMO pentru transportul cerealelor
Explica faptul ca Reglementarile OMI cu privire la Grne se bazeaza pe
recunoasterea ca ntr-un compartiment umplut oficial cu grne exista spatiu
liber ntre suprafata grnelor si fruntea puntii a echipamentului ncarcat
Explica faptul ca Reglementarile presupun un exemplu de miscare a
grnelor n spatiile libere deasupra suprafetelor cu grne ceea ce da
nastere la efecte de carenare
Explica faptul ca Reglementarile necesita demonstratie prin calcul, ca
ntotdeauna n timpul unei calatorii nava va avea suficienta stabilitate
intacta pentru a asigura stabilitate dinamica adecvata dupa luarea n
considerare a momentelor de carenare adverse.
Mentioneaza ca Reglementarile stipuleaza nivelul minim de stabilitate
acceptabila pentru transportul grnelor n functie de naltimea
metacentrica initiala, unghiul de carenare datorat schimbului presupus de
grne si stabilitatii dinamice reziduale
Mentioneaza ca Regulile cu privire la Grne se aplica tuturor navelor carora
se aplica reglementarile SOLAS si navelor de marfa cu mai putin de 500
tone greutate bruta
Defineste urmatorii termeni utilizati n capitolul VI din SOLAS: grne,
compartiment plin, compartiment partial plin, unghi de inundare
Explica importanta echilibrarii pentru a se umple toate spatiile de sub punte
si plafoanele bocaportului pna la maxima extensiune posibila
Mentioneaza cerintele de stabilitate intacta pentru o nava transportatoare
de grne vrac
Mentioneaza ca nainte de ncarcare trebuie sa se demonstreze abilitatea
de conformitate cu criteriile stabilite
Mentioneaza ca comandantul vasului trebuie sa se asigure ca nava este n
pozitie verticala nainte de a se pleca pe mare
Descrie utilizarea si montajul sectiunilor
compartimente pline si partial pline

longitudinale

ambele

Mentioneaza ca marimile prestabilite ale lemnului pentru bordurile verticale


si de schimb sunt cuprinse n Partea C din Regulile cu privire la Grne
Descrie constructia unui pivot ca alternativa la sectiunea longitudinala
dintr-un bocaport
Descrie utilizarea de grne introduse n saci sau alta marfa corespunzatoare
depozitate n aripi si la capetele unui compartiment pentru a reduce
efectele de carenare ale unui schimb de grne
Descrie metodele de securizare a suprafetei de grne din compartimentele
partial pline
Mentioneaza ca plafoanele bocaportului compartimentelor pline care nu au
marfa depozitata deasupra lor trebuie sa fie securizate asa cum este stabilit
n documentul de autorizare
Explica faptul ca toate navele ncarcate cu grne vrac trebuie sa aiba un
document de autorizare eliberat de sau n numele Administratiei lor
Mentioneaza ca documentul de autorizare se refera la brosura de stabilitate
a unei nave la ncarcarea a grnelor si planurile asociate
Explica faptul ca brosura de stabilitate a unei nave la ncarcarea a grnelor
si planurile asociate contin toate informatiile necesare pentru a verifica
daca un plan de ncarcare propus este conform cu cerintele de stabilitate
ale Reglementarilor n toate etapele voiajului
Mentioneaza ca planurile indica aranjamentele si marimile prestabilite ale
garniturilor temporare pentru a ndeplini cerintele Reglementarilor
Mentioneaza ca n unele state nainte de navigare se solicita un certificat de
ncarcare, atestnd ca marfa a fost ncarcata n conformitate cu
Reglementarile
Explica faptul ca conditiile care trebuie ndeplinite de o nava fara document
de autorizare nainte de a putea ncarca din nou
Date fiind datele unei nave si detaliile de consum de combustibil si apa
proaspata pentru un voiaj planificat, pregateste un plan de depozitare
pentru o ncarcatura de grne vrac si efectueaza calculele pentru a verifica
daca depozitarea propusa se supune, n toate etapele voiajului, criteriilor de
stabilitate stabilite n capitolul VI din SOLAS 1974.