Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport Curs Macaragiu PDF
Suport Curs Macaragiu PDF
2011
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari i recipiente simple sub
presiune mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armturi
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare i alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaiile i echipamentele prevzute la
punctele 1, 2, 4 i 8
Conform art.3 din legea 64/2008, Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de
specialitate al administraiei centrale, cu personalitate juridic, responsabil n
numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare n condiii de siguran a
instalaiilor i echipamentelor prevzute n Anexele nr. 2 i 3.
Conform art.9 din legea 64/2008
(1) Verificrile tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificrile tehnice n
utilizare pentru instalaiile i echipamentele prevzute n Anexa nr. 3 se efectueaz
de ctre ISCIR.
Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, ncepnd cu 01.01.2011, se nfiineaz,
Compania National pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.)
Scopul CNCIR S.A. conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut l
constituie efectuarea de verificri tehnice n vederea autorizrii funcionrii i
verificri tehnice n utilizare la instalaiile si echipamentele prevazute n anexa 2 a
legii 64/2008.
Explicaia termenilor folosii mai sus (conform legii 64/2008):
autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de
instalaii/echipamente, n scopul atestrii faptului c o/un instalaie/ echipament
ndeplinete toate condiiile i cerinele pentru a fi pus/ pus n funciune n condiii de
siguran;
verificare tehnic n utilizare - totalitatea examinrilor i ncercrilor efectuate la o/un
instalaie/echipament periodic i ori de cte ori se modific configuraia acesteia/acestuia
n baza creia s-a acordat autorizarea funcionrii, n scopul asigurrii condiiilor de
funcionare n siguran.
practic, in aceasta ordine. Candidatul care obine minim nota 6 (ase) este
declarat admis la proba teoretic i susine proba practic. Candidatul care nu
obine nota minim 6 (ase) la una din probe este declarat respins
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal ncheiat, ISCIR elibereaz candidailor
care au promovat examenul o autorizaie tip, nsoit de talonul pentru vize
anuale, conform modelelor din mai jos.
Valabilitatea autorizaiei se confirm anual, prin vizarea talonului pentru vize
anuale de ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului. Valabilitatea
talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care nsoete autorizaia atrage suspendarea
dreptului de exercitare a activitii pentru care a fost autorizat (art.17)
Model de autorizaie (fa)
1.
Extinderea autorizatiei
2.
3.
4.
ANUL
20..
20..
.....
.....
20..
.....
20..
VIZA
ANUAL
5)
_______________
1. Hologram.
2. Se nscrie clasa i grupa, dup caz, a instalaiei/echipamentului pentru care se face
extinderea autorizaiei.
3. Se nscrie numrul i data procesului-verbal de examinare.
4. Semntura i tampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5. Semntura i tampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
8
cu sarcina , fie ca miscari care nu pot efectua decat in gol . In primul caz se spune
ca miscarea respectiva este o miscare de lucru, iar in cel de-al doilea , ca miscarea
este de schimbare a pozitiei .
12
Atat macaralele portal cat si cele semiportal pot avea in loc de 2 grinzi
principale, una singura, in care caz se foloseste un electropalan suspendat cu
carucior pe monosina.
Ca dispozitive de prindere pot fi folosite, in afara de carlige si graifare,
electromagneti etc. De asemenea, carucioarele pot fi rotitoare si cu brat.
Pentru functionarea in conditii de siguranta, la macaralele portal trebuie
respectat spatiul de siguranta de minimum 500 mm pe tot conturul macaralei.
deschidere, coborare in stare deschisa sau inchisa. Tamburii de cablu, la randul lor,
sunt actionati cu un sindur motor sau cu 2 motoare. La actionarea cu 2 motoare se
disting 2 solutii: cu 2 mecanisme gemene(alcatuite fiecare din elemente identice:
motoare, cuplaje, frane, reductoare), respective cu transmisie planetara.
4. Poduri rulante stivuitoare
Sunt utilaje pentru transportul paletizat al sarcinilor in depozite dezvoltate pe
verticala. Ca toate podurile rulante, ele sunt alcatuite dintr-o constructie metalica
alcatuita din 2 grinzi principale solidarizate intre ele prin 2 grinzi de capat in care
sunt montate elementele aparatului de rulare(rotile de rulare libere si motoare,
ultimele fiind actionate individual prin asa-numitele grupuri de actionare de capat,
fie cate 2 , de la un mecanism motor central). Podurile rulante stivuitoare ruleaza pe
cai de rulare fixate pe stalpii de rezistenta ai halelor, depozitelor sau pe cai
suspendate de talpile formelor de acoperis, ca grinzile rulante suspendate.
5. Poduri rulante metalurgice(tehnologice)
In cadrul proceselor tehnologice din metalurgie sunt incluse o serie de tipuri
de poduri rulante, destinate de obicei unei singure operatii, de la care deriva si
denumirea. Tipurile mai reprezentative de poduri rulante metalurgice sunt:
a. Poduri rulante de sarjare
Servesc la transportul si golirea troacelor cu fier vechi in cuptorul SiemensMartin.
Acestea au un carucior normal, cu 2 mecanisme de ridicare, asemanator celor
de la podurile de uz general, si un al doilea carucior care se continua in jos printre
grinzile principale, avand o coloana, platforma inferioara, cabina macaragiului si
bratul cu ajutorul caruia se fac operatiile de incarcare a sarjelor. Cu ajutorul
mecanismelor de pe acest carucior si de pe platforma inferioara se executa
urmatoarele miscari:
-deplasarea caruciorului, prin intermediul careia bratul cu troaca este introdus in
cuptor; mai sreveste si la preluarea troacelor din hala adiacenta;
-ridicarea coloanei cu platforma inferioara si a bratului;
-rotirea platformei inferioare si a bratului;
-miscarea de basculare a bratului pentru trecerea troacelor peste obstacole;
-miscarea de rotire a bratului in jurul axei sale, pentru rasturnarea troacei.
Toata constructia metalica este robusta pentru a face fata solicitarilor.
b. Poduri rulante pentru troace
Servesc pentru transportul troacelor. Prinderea troacei se face prin 2 perechi
de carlige. Fiecare pereche de carlige este actionata de un mecanism de ridicare.
c. Poduri rulante de stripare
Se folosesc la scoaterea lingourilor de otel din lingotiere. Cu ajutorul unui
cleste special se apuca lingotierea de urechile de prindere, iar cu ajutorul unui
poanson se apasa asupra lingoului pana cand acesta este scos din lingotiera. Clestele
de stripare executa miscari de ridicare, rotire si strangere. Forta cu care apasa
17
poansonul este foarte mare, ajungand la 600 tone. Toate aceste miscari se realizeaza
prin mecanisme montate pe carucior.
d. Poduri rulante cu clesti pentru cuptoare adanci
Se folosesc la introducerea si scoaterea lingourilor din cuptoarele adanci.
Clestii sunt montati pe o constructie metalica(turnul) avand posibilitate de ridicare,
rotire si strangere. Constructia metalica a acestui pod este de asemenea foarte
robusta datorita greutatii proprii mari a elementelor sale, in special a turnului.
Cabina macaragiului este protejata contra radiatiei calorice din cuptoare, cu tabla
inoxidabila sau aluminiu, izolata, geamuri anticalorice si instalatie de climatizare.
e. Poduri rulante cu brate
Se folosesc pentru manipularea laminatelor sub forma de bare sau profile. In
locul muflei cu carlig este montata o traversa, care are mai multe brate cu ajutorul
carora se manipuleaza laminatele. Traversa este sustinuta pana la carucior printr-un
sistem de cabluri care nu-I permite efectuarea balansului, inlocuind astfel
constructia metalica(turnul) foarte grea care se intalneste la podurile de constructie
veche. Pe carucior exista mecanismul de rotire, ce permite rotirea traversei la 360.
f. Poduri rulante de turnare
Se utilizeaza la transportul metalului lichid.
Din acest motiv se iau o serie de masuri de siguranta ca:
-mecanismele de ridicare sunt prevazute cu 2 sisteme de frane independente, fiecare
sistem trebuind sa asigure franarea eficienta nominala; acceleratiile la demarare si
franare trebuie sa fie sub 0,2 m/sec., iar vitezele de deplasare sa fie de maxim 40
m/min la caruaior si 80m/min la pod;
-cabina macaragiului este prevazuta cu geamuri anticalorice, izolatii termice,
aparatori contra radiatiei, precum si cu instalatie de climatizare.
De regula, aceste poduri sunt prevazute cu 2 carucioare, fiecare asezate pe
calea sa de rulare si grinzile sale. Deci podul are 2 grinzi principale, pe care circula
caruciorul cu oala de turnare, si 2 grinzi secundare, pe care circula caruciorul cu
mecanismele de ridicare auxiliare. Oala cu metal lichid este sustinuta de o traversa
cu 2 carlige lamelare simple. Solutia constructiva este astfel aleasa incat cablurile ce
sustin oala de turnare sa treaca printre grinzile principale si secundare; caruciorul cu
mecanismele de ridicare auxiliare circula independent de pozitia caruciorului cu
oala de turnare.
g. Poduri rulante pentru tratamente termice
La aceste poduri viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie foarte mare din
motive tehnologice. Neintroducerea pieselor in baie cu viteza mare(in timp foarte
scurt) influenteaza negativ caracteristicile ce se urmaresc prin tratament si creeaza
pericole de incendiu.
h. Poduri rulante pentru forja
Pentru rotirea lingourilor sau a pieselor ce se forjeaza, in carligul
mecanismului principal de ridicare se agata un dispozitiv.
18
Suruburile de inalta rezistenta nu preiau ele insele fortele de lunecare , dardatorita prestrangerii cu forte controlate- lunecarea pieselor asamblate este
impiedicata de fortele de frecare care apar intre ele in zona influentata de
strangere .
Asamblari cu bolturi
Bolturile sunt utilizate pentru realizarea unor asamblari articulate ,
demontabile . Astfel de asamblari sunt simple , sigure , iar montajul-demontajul
se face cu usurinta .
Se folosesc de regula la asamblarea unor subansamble ale masinilor de ridicat
in constructie zabrelita , cum sunt tirantii rigizi , contrafisele , tronsoanele
bratelor si turnurile macaralelor .
2.8.
In general, constuctia metalica a podurilor rulante este formata din: una sau
doua grinzi principale(in unele cazuri pot avea si grinzi secundare), la capetele
carora, de o parte si de alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale
circula caruciorul(carucioarele), iar pe grinzile de capat se afla montate
mecanismele de translatie ale podurilor.
Alte elemente ale constructiei metalice:
-unul sau doua podeste laterale de trecere;
-cabina de comanda(laterala sau de centru);
-suport cablu flexibil de alimentare carucior;
-balustrade;
-scari de acces;
-opritori;
-cos de vizitare linie de alimentare pod.
1. Sasiul podului
Este format din cele 2 grinzi principale si cele 2 grinzi de capat.
Asamblarea grinzilor se face prin sudura si cu suruburi(in general asamblari
cu suruburi de inalta rezistenta).
Pentru aceste grinzi ce constituie structura portanta se folosesc oteluri
calmate (=pastrarea tuturor proprietatilor in cazul solicitarilor prin socuri), avand
garantata rezilienta la temperatura minima de functionare(pentru podurile ce
lucreaza in exterior-in aer liber-materialele constructiei metalice au rezilienta
garantata la -20C, iar podurile ce lucreaza in hale au garantata, pentru materialele
constructiei metalice, rezilienta la 0C). Marcile de otel folosite sunt: OL 37-3K,
OL 37-4K si OL 52.
2. Caruciorul
Este format dintr-un sasiu(+elementele mecanismelor de ridicare-coborare si
de translatie carucior) a carui constructie metalica este executata din marcile de otel
mai sus mentionate. Caruciorul circula pe sine aflate pe grinzile principale.
3. Podeste si balustrade
22
5
27
3 2
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti si REH
4-reductor
5-cuplaj dintat
6-roata motrica
7-roata libera
28
Roti de rulare
Servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor.
Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii:
1.dupa felul caii de rulare:
-roti ce ruleaza deasupra cailor de rulare;
-roti suspendate , ce se deplaseaza pe talpa inferioara a caii;
2.daca sunt actionate sau nu:
-roti motoare;
-roti libere;
Rotile motoare realizeaza transmiterea miscarii prin antrenarea lor directa cu
ajutorul rotilor dintate sau prin antrenarea axului(in acest caz solidarizarea rotii cu
axul se face prin pana).
3.dupa numarul buzelor:
-roti cu 2 buze(cazul general la macarale);
-roti cu o buza;
-roti fara buze;
4. dupa fixarea pe ax:
-roti libere pe ax , montate pe rulmenti sau bucsa;
-roti fixate pe ax prin pana;
5.dupa suprafata de rulare:
-cilindrica;
-conica;
-bombata;
6.dupa constructia rotii:
-dintr-o singura bucata;
-roti cu bandaj.
Rotile de rulare fara bandaj se executa din otel. Au dezavantajul ca dupa
uzare se inlocuieste toata roata.
Rotile de rulare cu bandaj se executa tot din otel , dar bandajul din otel cu
rezistenta la rupere ridicata(70 kg/mmp). Bandajul se introduce la cald pe roata prin
strangere(fretare). La uzarea bandajului acesta se schimba.
Caile de rulare
Sunt elemente intermediare intre macara si constructia de sustinere. Sunt
alcatuite din sine , elemente de fixare , grinzi sau traverse pentru a prelua si
amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la grinzile din beton.
Sinele pot fi:
-din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se folosesc la
carucioarele sau macaralele usoare;
-sine de tip macara , din otel marca OL70; se folosesc la macaralele grele;
-sine de tip cale ferata;
-profile I,U,T,L; folosite pentru caile de rulare suspendate.
Rezemarea directa a sinelor pe grinzile de rulare se admite numai in cazul
grinzilor de rulare metalice.
29
2
1
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti 4
si ridicator
electrohidraulic
4-reductor
5-tambur de cablu
6-cuplaj rigid
7-limitator de sfarsit de cursa
8-cablu de tractiune
9-rola de egalizare
(pe axul ei se afla limitatorul de
suprasarcina)
10-rolele muflei carligului
11-carlig
9
8
11
10
Ansamblul compus din motor , frana , transmisie , tambur si cablu poarta numele de
troliu.
Clasificarea troliilor:
a. dupa modul de actionare
-trolii manuale;
-trolii mecanice-actionate cu motor electric;
32
34
41
b. Rezistente
Rezistentele pentru macarale sunt rezistente cu functionare intermitenta,
supuse din punct de vedere termic si mecanic unor solicitari repetate. Ele trebuie sa
permita un numar mare de conectari la cicluri scurte, dar in anumite situatii sa
permita si conectari mai indelungate fara a se deteriora. In acelasi timp prin
dimensionare si impartirea in trepte, trebuie sa permita demarari si opriri line,
precum si accelerari de mase mari intr-un timp scurt.
Rezistentele pentru motoarele de macara se executa din elemente de fonta rezistiva,
sarme aliate cu rezistivitate marita sau tabla silicioasa.
Pentru o mai usoara incadrare in diferitele scheme de actionare rezistentele se
construiesc intr-o gama modulara care permite o mare elasticitate si varietate de
solutii.
c. Ridicatoare de frana
Ridicatoarele de frana servesc la deschiderea franei, simultan cu conectarea
motorului de antrenare a mecanismului corespunzator. Franarea se realizeaza
automat la oprirea motorului prin intermediul unui arc de frana sau a unei
contragreutati. Din motive de siguranta, in special la mecanismele de ridicare, este
necesar ca franarea sa intervina automat, la disparitia tensiunii de alimentare a
motorului.
Dupa modul de constructie si functionare se deosebesc:
-electromagneti de frana;
-ridicatoare de frana electrohidraulice;
-ridicatoare de frana cu motor.
Se vor trata amanuntit la CAP. DISPOZITIVE DE FRANARE.
d. Electromagneti de ridicare a sarcinii
Se utilizeaza pentru manipularea si transportul materialelor
feromagnetice(profile laminate,table,span,etc.). Prinderea sarcinii se realizeaza prin
intermediul unuia sau mai multor electromagneti suspendati in carligul
mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa sau rotitoare.
Tipuri:-electromagnet rotund;
-electromagnet cu degete;
-electromagnet dreptunghiular;
-electromagneti rotunzi de dimensiuni reduse( 270): se utilizeaza in grup,
fixati pe o traversa(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri.
Alimentarea electromagnetilor se face in curent continuu din reteaua de
curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de 110 V c.c. si
a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin intermediul
unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze numarul de
electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic.
Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii,
este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea
43
46
50
2 3
contact electric
R
e
L
55
Examinari(verificari)
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si
lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1.
Nr.
Crt.
1.
Verificarea
aspectului si
fixarii
capetelor
2.
Verificarea
amanuntita a
starii tehnice
TABELUL 1
Personalul care executa verificarea
a) Zilnic la inceputul
fiecarui schimb
b) Cel putin odata la
doua saptamani
a) O data pe luna
b) La verificarea
tehnica oficiala a
instalatiei de ridicat
Personalul de manevrare la
macarale, ascensoarele cu schip si
ascensoarele pentru santierele de
constructii.
Seful echipei de intretinere a
instalatiei de ridicat.
Maistru care raspunde de intretinerea
instalatiei de ridicat sau inlocuitorul
sau.
Organul de verificare I.S.C.I.R. sau
sau responsabilul cu supravegherea
tehnica a instalatiilor de ridicat,
autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz.
sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat
diametrul cu peste 40% fata de diametrul initial;
iesirea capetelor de sarma din impletire, sau ruperea si desfacerea matisarii pe
din lungimea ei;
iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate), ruperea
sau deformarea acestor inele.
Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele pentru
manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor toxice, explozive,
inflamabile sau acide se scot din uz cand numarul sarmelor rupte este egal sau mai
mare decat jumatate din cel indicat in tabelul 2 pentru cablul respectiv.
Daca prin constructia sa un cablu nu se incadreaza in tabelul 2, numarul de
sarme rupte care determina scoaterea sa din uz se stabileste inmultind numarul de
sarme prevazute in tabelul 2 pentru cablul cu constructia cea mai apropiata cu un
coeficient de corectie egal cu raportul dintre numarul de sarme ale cablului care
trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta.
Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte (rupte, uzate) se
recomanda utilizarea aparatelor de control nedistructiv.
Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.
Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare cablu
se inlocuieste in functie de starea lui.
La ascensoare, cand cabina sau contragreutatea se suspenda pe doua sau mai
multe cabluri separate, in cazul uzurii unui singur cablu trebuiesc inlocuite in
acelasi timp si celelalte cabluri.
Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu
corespunde prevederilor prescriptiilor tehnice - Colectia I.S.C.I.R. referitoare
la instalatia de ridicat respectiva si indicatiilor din cartea instalatiei - partea de
constructie.
TABELUL 2
Numarul de
sarme
Constructia cablului
1
Constructie normala
6x19
Constructie normala
6x37
Constructie normala
6x61
Constructie combinata
SIL 6x19
rupte care
determina
scoaterea
din uz a cablurilor
pe
6 d
lungimea de
30 d
cablare
incrucisata
2
14
cablare
paralela
3
5
cablare
incrucisata
4
28
cablare
paralela
5
10
30
10
60
20
40
15
80
30
16
67
Constructie combinata
20
SIL 6x31
Constructie combinata
20
WS 6x36
Constructie concentrica
5
18x7
Constructie concentrica
20
18x19
Constructie concentrica
30
36x19
Constructie tripla
15
6x7x7
Constructie tripla
35
6x7x12
Constructie tripla
40
6x7x19
Observatie: d = diametrul cablului.
40
14
40
14
10
40
60
30
10
12
70
24
15
80
30
Definirea defectelor:
1.deformare elicoidala=abaterea X in punctul cel mai defavorabil este 1/3d sau mai
mare si implica scoaterea din uz a cablului(d=diametrul cablului);
2.deformare in forma de colivie=apare la cabluri cu inima metalica, atunci cand
sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand toroanele exterioare sunt prea
lungi; prin alunecarea sarmelor sau toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul
de lungime se concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz;
3.cand se formeaza ochiuri de sarma=sarmele ies din cablu,cate una sau mai multe,
in forma de ace de par pe partea opusa celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme
nu mai preiau nici un efort si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din
uz;
4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin frecare, cablul
trebuie scos din uz;
5.noduri=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai mari;ele se datoreaza unei
aglomerari ale inimii cablului care devine vizibila intre toroane ajungand la
suprafata cablului; cablul la care s-au format noduri pronuntate trebuie scos din uz;
6.gatuiri=reduceri ale diametrului cablului pe distante scurte; cablul cu gatuiri
pronuntate trebuie scos din uz;
7.aplatisari=deformatie remanenta a cablului sau a unui toron in urma unei
striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu
toroane aplatisate trebuie sa fie scos din uz;
8.rasuciri in scurt=deformari ale cablului care iau nastere cand acesta se strange
puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa deformarea prin rotire in jurul
axului; cablul cu o singura rasucire in scurt trebuie scos din uz;
68
Verificarea
amanuntita a
starii tehnice
TABELUL 1
Personalul care executa verificarea
Periodicitatea
verificarii
a) Zilnic la inceputul
fiecarui schimb
b) Cel putin odata la
doua saptamani
a) O data pe luna
71
Personalul de manevrare la
macarale, ascensoarele cu schip si
ascensoarele pentru santierele de
constructii.
Seful echipei de intretinere a
instalatiei de ridicat.
Maistru care raspunde de intretinerea
instalatiei de ridicat sau inlocuitorul
sau.
b) La verificarea
tehnica oficiala a
instalatiei de ridicat
83
CODUL DE SEMNALIZARE
CRLIG SUS !
CRLIG JOS !
BRAUL SUS !
BRAUL JOS !
84
MIC NCET !
ROTETE !
ROTETE !
MIC CRUCIORUL !
85
MIC MACARAUA !
MIC MACARAUA !
86
OPRETE !
OPRETE BRUSC !
87
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate conditii
corespunzatoare de iluminat.
Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze
miscarile macaralei, trebuie sa stie codul de semnalizare pentru macarale cu
eventualele completari elaborate de societatea care le utilizeaza; la macaralele al
caror loc de comanda este amenajat la mare distanta fata de locurile de munca
deservite si nu se poate asigura o intelegere corecta a comenzilor, se vor prevedea
mijloace de telecomunicatii(radiotelefoane, telefoane etc.).
8.3. Legatorii de sarcina
Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18 ani,
nu are o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit special pentru a
indeplini functia, de catre conducatorul fiecarui loc de munca-maistrul-care
exploateaza instalatiile de ridicat.
Legatorul de sarcina efectueaza legarea si fixarea sarcinilor in carligul
macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza macaragiului manevrele
pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta
la locul dorit.
Obligatiile legatorilor de sarcina sunt urmatoarele:
-sa verifice organele de prindere si legare a sarcinilor;
-sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare a instalatiei de ridicat cu care
lucreaza;
-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare;
-sa supravegheze zilnic organele de legare si de prindere cu care lucreaza, prin
verificarea aspectului exterior;
-sa foloseasca organe si dispozitive de legare inscriptionate cu sarcinile admise
inscrise vizibil(pe placute sau pe inele);
-sa aleaga dispozitivele de legare corespunzator greutatii si formei sarcinii;
-sa nu lege sarcini aderente la sol sau pereti;
-sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele
admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
-in timpul manevrelor se va plasa astfel incat sa fie vazut tot timpul de catre
macaragiu si in acelasi timp sa vada orice persoana situata in campul de actiune al
macaralei; la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare
este libera;
-sa execute corect legarea sarcinii fara sa incruciseze cablurile si sa se asigure ca
sarcina este echilibrata; la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri
si sa o repartizeze in mod egal;
-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig prin greutatea unor persoane;
-sa interzica transportul oamenilor in carligul macaralei;
-sa lege sarcinile lungi si rigide in cel putin 2 puncte pentru a evita balansarea;
-sa nu lase obiecte libere pe sarcina;
-sa incarce materiale marunte sau piese de volum mic in targi speciale cu pereti;
93
-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla sau alte materiale, daca
dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea
materialelor;
-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin
aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;
-inainte de transportarea sarcinii, va semnaliza macaragiului efectuarea unei ridicari
de proba pana la inaltimea de 100 mm de la sol, pentru a verifica legarea si
echilibrarea sarcinii;
-sa tina cont de de spatiile de libera trecere cu sarcina(minim 300 mm pe verticala si
minim 1000 mm pe orizontala);
-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata ai sa dirijeze sarcina astfel incat sa
evite trecerea peste utilaje, cladiri, etc.;
-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe
care-l deserveste, in acest sens fiind instruit special de conducatorul procesului de
productie;
-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi
deservit in mod normal de macara; in cazul necesitatii absolute a acestei manevre,
ea se va face sub supraveghere unui sef de manevra, numit de conducatorul
procesului de productie respectiv, care va raspunde de luarea tuturor masurilor
necesare pentru evitarea accidentelor;
-la stivuirea unor sarcini sa asigure asezarea lor corecta, eventual prin elemente de
adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc iar
legaturile sa se poata scoate usor; se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu
ajutorul macaralei;
-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori latura mica
a bazei;
-sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau
remorcilor;
-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l instiinta despre aceasta pe macaragiu;
-dupa terminarea lucrului trebuie sa depoziteze organele de legare si dispozitivele
de prindere in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de posibilitati
de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic,
se pastreaza agatate pe capre, in locuri ferite de intemperii.
8.4. Registrul de evidenta supravegherii
Pentru fiecare macara, unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta
a supravegherii in care personalul de deservire (macaragii) si seful echipei de
intretinere si revizie sunt obligati sa scrie sub semnatura toate observatiile avute
asupra macaralei respective; de asemenea vor inscrie sub semnatura remedierile
care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a
reparatiilor.
Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei, in timpul
lucrului (daca este cazul) si la predarea macaralei sau la incetarea lucrului; daca nu
94
a. Incercarea statica
Incecarea statica se face in 2 etape:
-cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice;
-cu o suprasarcina de 25%.
Se atentioneaza factorii de raspundere care efectueaza aceste incercari,
precum si personalul autorizat de manevra ca la macaralele cu brat care
functioneaza pe sine de rulare avand sarcina nominala sub 100 t, incercarea statica
se face cu o sarcina cu 33% mai mare decat sarcina nominala; de asemenea, faptul
ca la incercarea macaralelor nu este permisa utilizarea unor greutati ale caror valori
nu sunt cunoscute.
Incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata la 100 mm
de la sol, timp de 10 minute.
Incercarea statica trebuie sa ne demonstreze urmatoarele:
-constructia metalica a macaralei este corespunzatoare;
-macaralele cu brat au stabilitate;
-frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare a sarcinii corespund si mentin
sarcina in pozitia de incercare.
Incercarea statica cu sarcina nominala a macaralelor pentru masurarea sagetii
elastice se face la podurile rulante de toate tipurile, macaralele portal sau
semiportal, precum si la celelalte tipuri de macarale, cu exceptia macaralelor cu
brat, la care masurarea sagetii nu este obligatorie. Aceasta verificare are drept scop
urmarirea daca, dupa descarcarea macaralei, nu apar deformatii permanente la
elementele principale ale constructiei metalice.
Sageata elastica masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii inscrise in
documentatia tehnica si cartea macaralei-partea de constructie, intocmita de
executant; in cazul in care in documentatie nu se face o astfel de precizare, valoarea
masurata a sagetii va fi totusi inscrisa in procesul verbal de autorizare a macaralei,
ea constituind pentru viitor o cifra orientativa pentru compararea deformatiilor
elastice ale instalatiei in timpul exploatarii.
La macaralele care functioneaza pe grupuri separate(de exemplu: podurile
rulante de turnare) masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi
aferente mecanismului de ridicat.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care nu pot functiona
simultan masurarea sagetii se face numai pentru mecanismul principal, respectiv
mecanismul care solicita cel mai mult constructia metalica a instalatiei.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care pot lucra
simultan masurarea se face suspendand sarcina in toate carligele sau dispozitivele
de prindere a sarcinii.
Masurarea sagetii se face cu un fir cu plumb sau alt instrument care permite
citirea directa a rezultatelor in mm, in felul urmator: sarcina de incercare trebuie sa
fie asezata in pozitia in care deformatia constructiei metalice, respectiv a grinzilor
principale ale instalatiei, va lua valorile maxime. In cazul podurilor rulante se are in
vedere ca acestea sa fie pozitionate in timpul incercarii deasupra stalpilor de
103
sustinere a caii de rulare, iar caruciorul cu sarcina sa fie adus la mijlocul deschiderii
podului rulant. La macaralele care au grinzile principale rezemate in 2 puncte si in
consola, masurarea sagetii se face atat la mijlocul deschiderii cat si in pozitia
extrema a consolei.
Daca la incercarea statica cu sarcina nominala de masurare a sagetii a
intervenit o deformatie permanenta a grinzilor sau consolei, incercarea se va repeta,
cu precizarea ca dupa cea de-a doua incercare nu este admisa nici un fel de crestere
a deformatiei permanente. Daca si la a doua incercare statica apare o deformatie
permanenta a grinzii, detinatorul macaralei va aduce la cunostiinta situatia societatii
constructoare. In astfel de cazuri se recomanda ca, pana la solutionarea sesizarii de
catre constructor, sarcina nominala a macaralei sa fie redusa corespunzator.
Daca rezultatele incercarii statice a macaralei cu sarcina nominala si
masurarea sagetii elastice este satisfacatoare se trece la incercarea statica cu
suprasarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 25% decat sarcina
nominala, sau la macaralele cu brat, avand sarcina nominala sub 100 tone, care
functioneaza pe sine de rulare, incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai
mare cu 33% decat sarcina nominala.
Incercarea statica cu suprasarcina se face in aceleasi conditii si masuri de
prevedere mentionate mai inainte; suprasarcina se ridica la 100 mm de la sol si este
tinuta in aceasta pozitie timp de 10 min.
La efectuarea acestei incercari se vor avea in vedere urmatoarele:
-la macaralele cu brat cu deschiderea variabila, incercarea statica se face atat la
deschiderea minima cat si la deschiderea maxima, suprasarcina fiind conform
diagramei de lucru pentru sarcina maxima admisa pentru pozitia respectiva a
bratului; in timpul incercarii bratului macaralei se va aseza in pozitia cea mai
defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei;
-la macaralele cu brat la care exista posibilitatea lungirii bratului sau de a mari
inaltimea turnului prin modificarea numarului de tronsoane se recomanda sa se
respecte urmatoarea metodologie de verificare si incercare in vederea autorizarii:
-daca macaraua se prezinta cu bratul cel mai scurt avand posibilitatea sa ridice
sarcina maxima pentru care a fost construita, incercarile se vor executa
corespunzator acestei sarcini;
-daca macaraua se prezinta cu un brat mai lung, cu care nu se poate ridica sarcina
maxima pentru care este construit mecanismul de ridicare al macaralei, incercarile
se vor executa corespunzator sarcinii respective, conform diagramei de lucru pentru
lungimea de brat respectiva;
-daca sarcina maxima a macaralei variaza in functie de inaltimea turnului,
incercarile se vor efectua corespunzator sarcinii respective.
Daca rezultatele incercarii statice sunt satisfacatoare, iar macaraua s-a
comportat bine se trece la incercarea dinamica, nu mai inainte de a se efectua o
verificare vizuala asupra constructiei metalice daca nu a suferit unele deformari sau
eventuale fisuri.
104
b. Incercarea dinamica
Daca la incercarea statica macaraua a corespuns, se efectueaza incercarea
dinamica. Incercarile dinamice ale macaralelor se executa, in toate cazurile, cu
sarcina nominala marita cu 10%, cu care ocazie se verifica, prin repetarea tuturor
miscarilor admise, functionarea normala a mecanismelor de actionare, a franelor si
dispozitivelor de siguranta; miscarile se fac lent si fara socuri, cu respectarea stricta
a P.T. si instuctiunilor de exploatare din cartea macaralei.
La efectuarea verificarilor si incercarilor, pe langa executarea tuturor celor
precizate prin P.T.-colectia ISCIR, trebuie sa se aiba in vedere si indicatiile date de
societatea constructoare in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua.
In timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in gol cat si in sarcina
se recomanda sa se tina seama si de urmatoarele:
-la incercarile cu sarcina trebuie sa se foloseasca in general greutati a caror greutate
specifica sa fie cat mai mare pentru obtinerea unui volum cat mai mic al sarcinii;
acest lucru este necesar pentru usurarea manevrelor si miscarilor sarcinii in timpul
incercarilor, astfel ca greutatea folosita sa se poata inscrie in gabaritul de trecere
existent la fata locului dintre macara si obiectele din raza de activitate a acesteia;
-legarea sau prinderea sarcinii in carlig sau in dispozitivul de prindere a sarcinii
trebuie sa se faca corect si sigur;
-pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice trebuie sa existe posibilitatea
scoaterii din functiune, prin scurtcircuitare, a limitatoarelor de sarcina sau a
limitatorului de moment al sarcinii in vederea posibilitatii de executare a acestor
incercari;
-dupa incercarile statice si dinamice se executa reglajul limitatoarelor si franelor;
reglarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii se face la o suprasarcina
de cel mult 20% fata de sarcina nominala; reglarea se considera ca buna daca la
ridicarea suprasarcinii mentionate limitatorul intrerupe miscarea comandata, in
cazul cand sarcina a fost ridicata de la sol cu cel mult 100 mm; dupa reglare se
efectueaza sigilarea;
-la macaralele cu brat deplasabile pe cai de rulare cu sina, pe pneuri sau pe senile, in
timpul incercarii in gol si in sarcina, o atentie deosebita trebuie acordata urmaririi
stabilitatii terenului, respectiv a terasamentului caii de rulare de pe sol, mai ales
dupa ploi abundente sau in timpul primaverii, fiindca se stie ca topirea zapezilor
creeaza o serie de probleme in aceasta privinta.
Rezultatele verificarii tehnice oficiale
In functie de rezultatele obtinute in urma verificarilor si incercarilor in gol si
sub sarcina se acorda autorizatia de functionare si se elibereaza cartea de exploatare
a macaralei cu numarul de inregistrare ISCIR.
In cazul in care organul de verificare ISCIR sau responsabilul cu
supravegherea tehnica autorizat de ISCIR, imputernicit sa efectueze verificarea
pentru acordarea autorizatiei de functionare, constata deficiente care pericliteaza
105
107
Fracturi si luxatii:
Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de
raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi
imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa
nu apese pe fractura , ci numai sa impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2
articulatii vecine fracturii , fixandu-se cu fasii de tifon , de panza .
In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele , dupa ce s-au
luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau hemoragii.
Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din:
-scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu foarfecele- de pe
suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu alt material care s-a
lipit, acesta nu se jupoaie;
-aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul unor arsuri
intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate;
-invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald, dulce;
-transportarea de urgenta la spital.
Electrocutarea
In toate cazurile , rapiditatea in interventie si in aplicarea primului-ajutor este
hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare .
In primul rand se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin
deconectarea portiunii din instalatie aflata in contact cu acesta.
Daca accidentatul se afla la inaltime si daca este posibil ca el sa cada la
intreruperea curentului, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii.
Daca intreruperea curentului electric nu e posibila imediat , la curentul de joasa
tensiune(sub 500 V) se poate actiona pentru scoaterea accidentatului de sub
actiunea curentului electric prin inlaturarea contactului acestuia cu sursa de curent,
cu conditia asigurarii izolarii mainilor si picioarelor salvatorului.
La curentul de inalta tensiune (peste 500V) , accidentatul nu va fi atins decat
dupa ce curentul va fi intrerupt.
Dupa intreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea
primului-ajutor , care consta in deschiderea hainelor , incalzirea picioarelor si a
corpului si aplicarea cat se poate mai rapida a respiratiei artificiale.
Respiratia artificiala se aplica si in timpul transportului la spital.
Respiratia artificiala
In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa moarte
aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil chiar la locul
accidentului, cu urmatoarele pregatiri:
-se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina, iar daca are
rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si cravata, sireturile de la
incaltaminte;
-i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate proteza dentara), i
se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile straine, i se panseaza nasul;
-se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona;
-daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul.
112
113
BIBLIOGRAFIE
1. PRESCRIPTII TEHNICE, COLECTIA ISCIR, IN VIGOARE
2. MIRCEA ALAMOREANU, s.a. : MASINI DE RIDICAT- Organele specifice
si actionarea masinilor de ridicat vol I, II, EDITURA TEHNICA
BUCURESTI-1996,2000
3. DAN DRAGOS, s.a. : MACARALE SI MECANISME DE RIDICATIndrumator pentru constructie, exploatare si verificare, EDITURA TEHNICA,
BUCURESTI-1977
4. OCTAVIAN TANASESCU, s.a. : MASINI DE RIDICAT, TRNSPORTAT SI
UTILAJE PORTUARE-Manual pentru licee industriale cu profil de marina,
meseria electromecanic naval, clasele a XI-a si a XII-a
5. ION POPA : INDRUMATOR pentru exploatarea macaralelor in constructii,
EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1987
6. I.R.S.-Colectia de standarde in vigoare pentru instalatii de ridicat
7. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : CARTEA MACARAGIULUI
SI A MECANICULUI TRANSLATORIST , Oficiul de informare pentru
aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe,
BUCURESTI-1984
8. P. ANTONOV, N. DAVIDESCU, Z. PREDA : INDRUMAR PENTRU
AUTORIZAREA MACARAGIILOR, Oficiul de informare documentara pentru
aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospodaririi fondurilor fixe,
BUCURESTI-1986
9. VITA I., s.a. : MASINI DE RIDICAT IN CONSTRUCTII : Exploatare.
Intretinere. Reparatii , EDITURA TEHNICA, BUCURESTI-1989
10. SEGALL H., VITA I., POPA I. : MACARALE PENTRU CONSTRUCTII:
Calculul si constructiamacaralelor , EDITURA TEHNICA-1979
11. VOICU M., MACRIS A. : INSTALATII DE RIDICAT SI DE
TRANSPORTAT : Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica ,
E.D.P., BUCURESTI-1977
12. POPESCU STELIAN, POPESCU CONSTANTIU, GHITULEASA ILARION :
MASINI SI INSTALATII ELECTRICE : Manual pentru licee industriale cu profil
de mecanica-clasa a XII-a
13. MERET N., IONESCU C. :TEHNICA SECURITATII LA MASINI DE
RIDICAT ,1980
14. Ministerul Muncii Si Protectiei Sociale-Departamentul Protectiei Muncii
:NORME SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL
INTERN , 1998
114