Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Nursing in sectia de anestezie terapie intensiva


Sectia de terapie intensiva (ATI)
Bolnavii in stare grava, care necesita supraveghere permanenta, instalatie si aparatura deosebita in
vederea redresarii sau mentinerii functiilor vitale sunt ingrijiti la seviciile de terapie intensiva cunoscute
si sub denumirea de ATI (Anestezie si Terapie Intensiva) datorita necesitatii supravegherii permanente a
acestor categorii de bolnavi care pot avea diferite afectiuni de urgenta ( cardiace, pulmonare,
chirurgicale, neurologice etc.). S-au creat sectii de terapie intensiva pe profile specializate pentru
tratarea afectiunilor de care sufera.
De asemenea, la terapie intensiva se ingrijesc si bolnavii operati in perioada post narcotica perioada critica in care pot aparea diferite accidente. Exemple de unitati de terapie intensiva sunt:
chirurgie generala, chirurgie cardiovasculara, chirurgie toracica, ginecologie, neurochirurgie etc.
Unitatea de terapie intensiva nu este subordonata din punct de vedere administrativ nici uneia din
sectiile de specialitate. La terapie intensiva, ingrijirea bolnavului dureaza pana la reechilibrarea
dereglarilor, a functiilor vitale, dupa care bolnavul este transferat la sectia de specialitate careia ii
apartine.
Unitatea de terapie intensiva este formata din saloane mari, de 6 paturi, divizate in incaperi mai
mici, respectiv de 1-2 paturi.
Saloanele sunt grupate pe zone distincte, septici fi aseptici, sunt prevazute cu camere, filtre, unde
se schimba halatele si incaltamintea de protectie
Sectiile ATI au legaturi cu blocul operator si cu laboratoarele. Saloanele trebuie sa prezinte un
microclimat optim, aer conditionat si sterilizat; temperatura trebuie sa fie de 20 -22; paturile trebuie
sa fie prevazute cu instalatii pentru administrarea oxigenului, instalatii pentru aspiratie, tensiometre
fixe la perete, instalatii de lumina, precum fi cu monitoare de supraveghere a functiilor vitale.
Semnalizarea modificarilor in starea pacientului este realizata de monitoare, acustic si optic (Danger =
pericol).
Sarcinile generale ale asistentei medicale de la ATI:
a) sa intretina inventarul tehnic in stare perfecta de functionare si sterilitate, cum ar fi:
- trusa pentru reanimare respiratorie;
- trusa pentru reanimare cardiaca si defibrilator;
- aparate pentru reechilibrare circulatorie, infuzomate, injectomate;
- trusa cu medicamente de prima urgenta;
- ventilatoare pentru respiratie asistata.
Aparatura de investigatii si tratament trebuie sa cuprinda:
- monitoare EKG;
- electroencefalograf;
- aparatul Roentgen portabil;
- aparate de respiratie artificiala;
- dispozitive de administrare a oxigenului.
Aparatura electronica de supraveghere a bolnavilor:

aparat de masurare PVC (presiune venoasa centrals);


monitor pentru puls, temperatura, respiratie.

Sarcinile specifice ale asistentului /asistentei de la ATl


1. Preia bolnavii din Sala de Operatie de la medicul anestezist, urmarind constantele vitale;
2. Instituie oxigenarea prin sonda nazala sau prin pipa Guedel, masca, ochelari;
3. Urmareste buna functionare a perfuziei I.V.;
4. Daca bolnavul are in continuare nevoie sa fie ventilat artificial, supravegheaza functionalitatea
aparatului si semnele clinice care atesta o ventilatie corecta: presiunea de ventilatie stabilita si
expansiunea ambelor arii pulmonare, coloratia tegumentelor;
5. Depistarea unui eventual glob vezical pe care il sesizeaza medicului, pentru montarea unei sonde
vezicale;
6. Supravegheaza plaga operatorie pentru depistarea unei sangerari precoce aparuta postoperator;
7. In caz de voma vegheaza ca aceasta sa nu fie urmata de inundarea cailor respiratorii si sesizeaza
medicul, care va aprecia daca este necesara montarea unei sonde de aspiratii;
8. Masoara si inregistreaza constantele biologice principale (T.A,.P,.T, respiratie, diureza, lichide aport) facand bilantul zilnic si cumulativ;
9. Sesizeaza medicul asupra eventualelor modificari patologice care pot sa apara;
10. Verifica permeabilitatea si pozitionarea sondei de aspiratie gastrica, aspectul
si cantitatea lichidului de aspiratie;
11. Urmareste permeabilitatea sondei urinare fi estimeaza diureza;
12.Mobilizeaza din pat bolnavii operati recent sau imobilizati la pat o perioada de timp si ii
supravegheaza. Mobilizarea bolnavilor din A.T.I, se face la indicatia medicului, de multe ori o
mobilizare intempestivs sau nesupravegheata poate duce la accidente nedorite;
13.Recolteaza sange si produse biologice pentru analize de laborator si instaleaza perfuzii indicate de
medic;
14.Aduce analizele de laborator (rezultatele) pe cat posibil n aceeasi zi si le inregistreaza in F.O.;
15.Administreaza tratamentul indicat de medic, respectand ritmicitatea prescrisa;
16.Asigura aprovizionarea cu solutii perfuzabile, materiale consumabile si medicamente de la aparatul
de urgenta, astfel incat baremul sa fie in permanenta intreg;
17. Asigura in zilele care nu se pot asigura continuitate la punctul de transfuzie si sunt solicitari determinarea grupelor saguine si a Rh-ului, aprovizionarea cu sange, livrarea sangelui dupa
efectuarea probelor de compatibilitate;
18. Asigura efectuarea de urgenta pe tot parcursul zilei.
Afectiuni trattate in ATI
Dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice
Insuficienta respiratorie acuta
Stopul cardiorespirator
Tulburari de ritm si de conducere
Insuficienta renala acuta
Comele
Intoxicatii
Arsuri

Degeraturi
Socul
Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala
Culegerea datelor
primirea operativa a pacientilor fara pierderi de timp
aprecierea rapida a functiilor vitale( R,P,TA)
observarea pacientului prin implicarea organelor de simt se obtin informatii asupra unor
manifestari/semne si simptome:
- fata trista, suferinda
- agitatie sau adinamie
- coloratia tegumentului
- eruptie la nivelul pielii
- intonatia vocii, gemete, plangeri
- caldura tegumentulu, induratia
- halena( un diabetic in acidoza)
Se mai apreciaza :
-

starea somatica,
starea de constienta,
obezitate,
denutritie,
deshidratare,
Mobilitate
Date de identitate si stare civila
Diagnosticul medical, ocupatia(existenta unei patologii profesionale), antecedente
personale(boli, operatii)

Pacientul aflat in terapie intensiva este imobilizat la pat

fie din cauza unei stari patologice care face miscarea imposibila
fie ca masura preventiva fata de unele complicatii (embolii, hemoragii)

Manifestari de dependenta
dispneee, apnee, hipoxie, hipercapnie, cianoza
hipotensiune, hipertensiune, bradicardie, absenta pulsului, tahicardie, fibrilatie,
oligo-anurie,
de constienta, somolenta, profunzimea comei, intinderea si profunzimea arsurii
varsaturi, hematemeza
transpiratii abundente

Probleme de dependenta

dispnee, respiratie ineficienta


circulatie inadecvata,
eliminare inadecvata in exces sau deficitara,
vulnerabilitate in fata pericolelor, afectare fizica si/sau psihica,
comunicare ineficace la nivel senzorio-motor, comunicare ineficace la nivel afectiv,
alimentare insuficienta cantitativ si calitativ,
imobilitate,
Alterarea starii de constienta,
Agitatie,anxietate.
Risc de complicatii, infectii

Obiective
susinerea/restabilirea funciilor biologie afectate(cardio-circualtorii, respiratorii, excretorii,
metabolice, neuropsihice)
Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
Asigurarea unui aport caloric crescut
Punerea n repaus a tubului digestiv
Combaterea hipovolemiei
Imobilizarea la pat i asigurarea condiiilor de monitorizare i de ngrijire a pacienilor
imobilizai
Meninerea diurezei- monitorizarea permanent prin donda demeure
Linitirea pacientului
Combaterea hipo/hipertermiei
Identificarea cauzelor care ar putea determina complicaii i prevenirea lor
Interventii cu rol delegat si autonom
n funcie de particularitile cazului i de prioriti
Permeabilizarea cilor respiratorii
- aspirarea secreiilor din cavitatea nazal i a secreiilor traheo-bronice
- plasarea pipei Guedel
Asigur posibiliti de administrare a oxigenului i de eliminare a bioxidului de carbon- sonda de
oxigen poate fi plasat n pipa Guedel sau la nivel nazofaringian
Susine funcia respiratorie- balon Ruben
Poziioneaz pacientul n decubit dorsal sau latera
Supravegheaz comportamentul pacientului
Urmrete starea de contien, de agitaie, cianoza, sughiul i se noteaz n F.O.
Protejeaz pacientul comatos sau agitat psihomotor de traumatisme - loviri, cderi
Protejez pacientul i se auroprotejeaz de infecii
Aplicarea de cateter venos periferic pentru tratamentul medicamentos i susinere

Urmrete ritmul perfuziilor(dup bilan) pentru evitarea hiperhidratrii


Observ reaciile pacientului orice reacie susceptibil de a fi provocat de medicamentele
injectate, impune ntreruperea perfuziei i schimbarea flaconului respectiv cu unul de ser
fiziologic sau glucoz 5% i se anun medicul
Efectueaz tratamentul medicamentos indicat
ntocmete program orar de : msurarea TA, pulsului, temperaturii,respiraiei,monitorizarea
ECG,EEG etc
Monitorizeaz bilanul zilnic:diureza, pierderile din vrsturi, scaun, a constantelor care intr n
calculul bilanului
Recolteaz probe de laborator indicate- sange, urin
Asigur ngrijiri generale pacientului imobilizat- igienizare,schimbarea poziiei n pat, frecii cu
alcool, tapotaj toracic, prevenirea exacarelor
Asigur alimentaia parenteral sau pe sond nazogastric
Asigur tranzitul intestinal- clisma
Observ orice schimbare n evoluia pacientului i anun medicul
n timpul acestor manevre asitenta va folosi metodele potrivite de comuncare cu pacientul(verbal,
non-verbal)
n serviciul de terapie intensiv se folosesc fie speciale pentru notarea constantelor clinice i
biologice monitorizate

INTERVENTII SPECIFICE IN ATI


- Monitorizarea EKG; Monitorizarea functiilor vitale: TA; respiratia; diureza; durerea; starea de
constienta, aspectul faciesului si a tegumentelor;
- Respiratie asistata pe ventilator; administrare de oxigen;
- IOT (intubatie oro-traheala) efectuata de medic;
- Reechilibrare hidroelectrolitica
- Masurarea presiunii venoase centrale (PVC);
Monitorizarea EKG si a TA, respiratiei, diurezei
Interventiile asistentei:
- conecteaza pacientul in circuitul aparatului pentru supraveghere continua EKG;
- TA se monitorizeza cu ajutorul aparatelor electronice ce se fixeaza pe toracele bolnavului cu banda,
iar la brat manseta; se programeaza pentru a masura TA la anumite intrevale de timp; alta posibilitate
de inregistrare a TA poate fi cu ajutorul unui tensiometru fix montat la perete in dreptul fiecarui pat
de la ATI;
- Respiratia se monitorizeaza programand aparatul sa indice frecventa la anumite intervale de timp;
Diureza se monitorizeaza prin sondaj cu sonda Foley efectuat de medic, la care se ataseaza o punga
colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor de urina

S-ar putea să vă placă și