1_DREPT_4_ML

DREPT Medicina legala 1

MULTIPLE CHOICE

1) Medicina legal este:

1. o disciplin socio-juridic;
2. o stiint medical de sintez;
3. o materie specific nvtmntului juridic.

2) Scopul medicinei legale este:

1. de a sprijini competent justitia prin elemente medico-biologice;

2. de a stabili mprejurrile comiterii faptei n conformitate cu elementele procesului verbal
3. de a identifica fptuitorii i a contribui la stabilirea vinoviei.

3) Domeniul de activitate al medicinei legale cuprinde printre altele:

1. tanatologia medico-legal;
2. clinica medico-legal terapeutic;
3. numai autopsia judiciar.

4) Activitatea specific de medicin legal se poate desfsura n cadrul:

1. institutelor de medicin legal;

2. laboratoarelor exterioare de medicin legal;
3. birourilor de medicin legal.

5) Conform principiului competentei teritoriale:

1. institutele medico-legale sunt arondate unui seviciu de medicin-legal judetean;

2. serviciile de medicin legal judetene se afl n structura unui cabinet de medicin legal;
3. serviciile de medicin legal judetene, n structura organizatoric a crora se afl cabinetele de
medicin legal, sunt arondate unui institut medico-legal.

6) Comisia medico-legal de control si avizare functioneaz n cadrul:

1. unui serviciu de medicin legal judetean;

2. unui institut de medicin legal;
3. numai la nivelul I.N.M.L. Mina Minovici Bucuresti.

7) Comisia superioar de medicin legal si desfsoar activitatea:

1. n cadrul oricrui institut de medicin legal;

2. numai la nivelul I.N.M.L. Mina Minovici Bucuresti;
3. la nivelul institutelor si serviciilor judetene de medicin legal.

8) Comisia superioar de medicin legal ntocmete:

1. un aviz;
2. un raport de nou expertiz;
3. o constatare medico-legal sau un raport de expertiz.

9) Legtura de cauzalitate si raportul de cauzalitate, din punct de vedere medico-legal, sunt:

1. sinonime;
2. dou noiuni diferite;
3. sintagme care semnific modul de constituire a lanului tanatogenerator.

1
10) Cnd ntre traumatism si deces nu se interpune nimic se poate stabili:

1. o legtur de cauzalitate direct conditionat;

2. un raport de cauzalitate direct;
3. o legtur de cauzalitate direct neconditionat

11) Cnd ntre traumatism si consecina posttraumatic, reprezentat prin deces sau vtmare corporal , se
interpun factori preexisteni, care agraveaz efectele traumatismelor din punct de vedere medico-legal se
stabileste:

1. un raport de cauzalitate indirect;

2. o legtur de cauzalitate direct conditionat;
3. o legtur de cauzalitate direct complementar.

12) Autopsia medico-legal, sau judiciar, este considerat:

1. o autopsie demonstrativ-stiintific;
2. o autopsie anatomo-patologic;
3. o autopsie oficial sau judiciar.

13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legal trebuie s fie:

1. axat pe patologia preexistent;

2. complet;
3. centrat pe leziunile traumatice.

14) Autopsia medico-legal este obligatorie:

1. cnd decesul s-a produs ntr-o unitate sanitar;

2. n caz de moarte patologic;
3. n caz de moarte violent.

15) Necropsia medico-legal este efectuat de:

1. medicul legist;
2. medicul anatomo-patolog;
3. orice medic astfel nct s poat fi elucidat cauza mortii.

16) Etapele morii organismului uman sunt:

1. coma, moartea aparent, moartea clinic;

2. preagonia, moartea biologic, sincopa;
3. agonia, moartea clinic, moartea biologic.

17) Criteriul mortii organismului uman l constituie:

1. moartea cordului - aparatul cardio-vascular;

2. moartea creierului;
3. moartea aparatului cardio-vascular si a aparatului respirator.

18) n urma efecturii autopsiei medicul legist poate stabili dac:

1. moartea a fost violent sau neviolent:

2. este vorba despre o moarte suspect de a fi violent;
3. moartea s-a produs n circumstanele unui accident.

19) Infiltratul sanguin reprezint:

1. un semn vital;
2. o reacie vital de certitudine;
3. o reacie supravital sau postvital.

2
20) Reacia vital, n medicina legal, permite:

1. diferenierea ntre o leziune traumatic produs n timpul vieii i una produs post-mortem;
2. stabilirea datei morii;
3. cuantificarea reaciei de aprare a organismului uman aflat n agonie.

21) Saponificarea reprezint:

1. o modificare intravital, dar ogonal;

2. un semn real, tardiv de moarte;
3. o reacie vital diminuat.

22) Diagnosticul de certitudine al morii se stabileste n funcie de:

1. semnele pozitive, precoce sau tardive de moarte;

2. semnele negative de viat;
3. semnele vitale.

23) Stabilirea distanei de tragere n cazul armelor de foc cu glon se face n funcie de:

1. urmele induse de factorii teriari;

2. mrimea zonei de pseudotatuaj;
3. urmele/leziunile provocate de factorii secundari.

24) Zona de tatuaj si zona de pseudotatuaj, n mpucare:

1. sunt produse de factorii primari ai mpucrii;

2. sunt diferite, fiind produse de factorii secundari, respectiv de factorii teriari ai mpuscrii;
3. sunt diferite fiind caracteristice, cea de tatuaj mpucrii cu glon iar cea de pseudotatuaj,
mpucrii cu alice.

25) Stabilirea distanei de tragere n mpucarea cu alice se face n funcie de:

1. grosimea zonei de tatuaj ori, dup caz, a celei de pseudotatuaj;

2. gradul de dispersie al alicelor si zona de tatuaj;
3. urmele induse de factorii suplimentari.

26) Inelul de contuzie, n mpucare:

1. este situat n jurul orificiului de intrare;

2. apare numai n mpucarea cu glon, vital;
3. poate fi produs, n unele cazuri i de factorii teriari.

27) Asfixiile mecanice semnific, n medicina legal:

1. scderea acentuat a O2 n aerul expirat;

2. anoxiile anoxice de cauze violente;
3. anoxiile histotoxice sau cele stagnante.

28) Spnzurarea este considerat tipic, atunci cnd:

1. laul este dintr-un material moale i formeaz o dubl circular complet n jurul gtului;
2. cadavrul atrn, fr sprijin, n la;
3. nodul laului este situat la ceaf.

29) Spnzurarea este considerat complet, atunci cnd:

1. cadavrul, suspendat n lat, nu atinge nici o suprafat de sprijin;

2. moartea este consecutiv spnzurrii;
3. latul formeaz o singur circular, complet, n jurul gtului

3
30) trangularea i sugrumarea:

1. sunt dou forme distincte de asfixie mecanic prin comprimare;

2. sunt identice, fiind produse cu mna;
3. reprezint dou modalitti de producere a unor vtmri corporale grave.

31) Sufocarea este o form de asfixie mecanic produs prin:

1. comprimarea gtului cu minile sau cu un snur;

2. astuparea orificiilor buco-nazale cu diverse obiecte moi;
3. mpingerea si meninerea feei pe un plan dur.

32) necarea ca form de moarte violent este sinonim cu:

1. submersia;
2. imersia;
3. aspiratul gastric.

33) Ciuperca de spum, de la cadavrele scoase din ap, semnific:

1. mpreun cu petesiile asfixice, c moartea s-a produs prin submersie;

2. o modificare de putrefactie;
3. o modificare produs prin flotarea cadavrului sau datorit manevrelor de reanimare.

34) Strangularea sau sugrumarea semnific, din punct de vedere criminalistic:

1. omuciderea;
2. sinuciderea;
3. morti violente n mprejurri incerte.

35) n medicina legal prin traumatism se ntelege:

1. leziunea produs de un agent traumatic;

2. actiunea unui agent traumatic asupra organismului uman;
3. orice agent traumatic care, actionnd asupra organismului uman viu, produce o leziune traumatic.

36) Infirmitatea este:

1. o consecint posttraumatic definitiv;

2. o deficient functional ce afectez capacitatea de munc;
3. o modificare lezional posttraumatic care poate beneficia de tratament medico-chirurgical
reparator.

37) Slutirea este:

1. o vtmare corporal ce necesit peste 60 de zile de ngrijire medical;

2. o vtmare corporal grav prevzut de art. 182 C.pen.;
3. o consecint posttraumatic ce altereaz aspectul estetic pe o perioad mai mare de 20 zile.

38) Criteriile medico-legale, directe si indirecte, sunt folosite de medicul legist n vederea:

1. stabilirii formei de vinovtie a faptuitorului;

2. aprecierii gravittii unui traumatism asupra persoanei;
3. elucidrii cauzelor si mprejurrilor n care a survenit decesul ori au fost produse leziunile
traumatice nemortale.

39) Zilele de ngrijire medical reprezint:

1. perioada de internare posttramatic ntr-un spital in vederea efectuarii tratamentului.

2. timpul tratamentului recuperator;
3. criteriul medico-legal direct, de evaluare posttraumatica.

4
40) n situatia n care o persoan consider c evaluarea medico-legal posttraumatic, fcut de medicul legist
ntr-un raport de expertiz, nu este obiectiv, poate solicita:

1. ntocmirea unui certificat medico-legal;

2. avizul Comisiei medico-legale de control si avizare;
3. avizul Comisiei superioare medico-legale.

41) Dup un raport de nou expertiz medico-legal, n aceeasi spet, se poate solicita:

1. ntocmirea unui raport de constatare medico-legala;

2. avizul Comisiei superioare medico-legale;
3. completarea sau suplimentul de expertiz.

42) Se consider c o leziune traumatic este periculoas pentru viata unei persoane:

1. atunci cnd n lipsa unui tratament medical adecvat, se produce decesul persoanei respective;
2. indiferent de tratamentul aplicat, persoana decedeaz si se efectueaz autopsia medico-legal;
3. dac nu se aplic tratamentul medico-chirurgical corespunztor, se produc sechele imposibil de
remediat ulterior.

43) Infirmitatea si slutirea reprezint:

1. consecinte posttraumatice care desi, n timp, pot fi corectate, printr-o evolutie natural ori prin
interventie chirurgical, genereaz totusi un prejudiciu corporal persoanei vtmate, pentru o
anumit perioad de timp;
2. modificri posttraumatice ce permit ncadrarea faptei agresorului n conformitate cu prevederile
art. 181 C.pen, ori la omorul din culp;
3. criterii medico-legale indirecte de apreciere a gravittii unui traumatism asupra unei persoane.

44) Agentii traumatici care pot produce leziuni traumatice elementare corpului uman pot fi:

1. mecanici, fizici, chimici;

2. biologici, casnici, electricitatea;
3. psihici, chimico-atmosferici, mecano-fizici.

45) Corpurile contondente fac parte din categoria agentilor traumatici:

1. fizici;
2. mecanici;
3. biologici.

46) Curentul electric si presiunea atmosferic sunt agenti traumatici:

1. cosmo-telurici;
2. biochimici sau, dupa caz, mecano-fizici;
3. fizici.

47) Din categoria agentilor traumatici chimici fac parte:

1. serpii, scorpionii, paianjenii;

2. substantele toxice medicamentoase;
3. proiectilele si radiatiile.

48) Prin sintagma ,,leziuni traumatice elementare sau primare sunt desemnate leziunile traumatice care:

1. sunt situate la nivelul tegumentului fiind vizibile la examenul medico-legal extern;

2. au fost produse prin mecanism direct la locul de impact;
3. apar prin mecanismul de contralovitura.

5
49) Leziunile traumatice primare sau elementare cu solutie de continuitate sunt:

1. hematoamele si zonele excoriate;

2. plgile si eritemul posttraumatic;
3. excoriatiile si plgile.

50) Echimozele sunt leziuni traumatice elementare:

1. cu solutie de continuitate;
2. fr solutie de continuitate;
3. cu sau fr solutie de continuitate n functie de grosimea pielii.

51) Leziunile traumatice elementare apar, de regul:

1. la locul de actiune al agentului traumatic;

2. diametral opus fat de locul de actiune al agentului traumatic;
3. ca o consecinta secundara a unei agresiuni fizico-mecano-chimice.

52) Se vindec fr sechele cicatriceale:

1. leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate;

2. plgile situate la nivelul pielii proase a capului;
3. leziunile traumatice elementare fr solutie de continuitate.

53) Plgile cu marginile netede si unghiurile ascutite semnific faptul c au fost produse de un corp dur ascutit:

1. cu ambele muchii tietoare;

2. cu o muchie tietoare si una netietoare;
3. ce a fost actionat de o fort exterioar printr-o actiune de ntepare, rsucire, extragere.

54) Leziunile traumatice de aprare activ se ntlnesc, cu precdere, la nivelul:

1. capului si gtului;
2. membrelor pelvine;
3. palmelor.

55) n situatia aprrii pasive, leziunile traumatice vor putea fi constatate mai ales la nivelul:

1. minilor si gambelor;
2. antebratelor;
3. trunchiului si /sau membrelor pelviene;

56) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice nseamn:

1. lovire de corp dur;

2. zgriere sau tarare;
3. lovire cu corp dur.

57) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice este caracteristic:

1. agresiunilor;
2. lovirilor de plan dur prin cadere;
3. barotraumei.

58) Cderea, ca mprejurare de producere a leziunilor traumatice, nseamn pierderea echilibrului si lovirea de:

1. un plan situat inferior planului de sprijin;

2. planul de sprijin;
3. planul proxim vertical.

6
59) n precipitare leziunile traumatice sunt:

1. reduse, de gravitate mic, situate pe planul ventral al corpului, superficiale;

2. unipolare, interseaz extremittile, nu pun n primejdie viata;
3. diverse, multipolare, de regul mortale.

60) Leziunea traumatic specific, care diferentiaz lovirea activ de cea pasiv, este:

1. leziunea traumatic produs la locul de actiune al agentului traumatic;

2. produs prin mecanism direct, primar;
3. leziunea de contralovitur.

61) Leziunile traumatice produse pietonului n mprejurrile unui politraumatism de trafic rutier sunt mai grave
dac au fost determinate:

1. prin lovire trre;

2. printr-un mecanism simplu de lovire cdere clcare;
3. printr-un mecanism asociat de lovire proiectare.

62) n precipitare, ca principal modalitate de sinucidere, rezist:

1. viscerele toracice deoarece sunt protejate de cutia toracic;

2. mduva spinrii intrucat este situata in interiorul coloanei vertebrale;
3. pielea.

63) Ca mecanism simplu de producere a leziunilor traumatice pietonului, clcarea cu roata de cauciuc (anvelopa)
poate produce si leziuni specifice reprezentate prin:

1. echimoze n ,, zig-zag, sub forma unor dungi frante , discontinui;

2. zone excoriat-pergamentate cu ltimea mai mic cu 2 cm dect ltimea anvelopei;
3. zdrobirea tesuturilor moi cu exceptia pielii, care rmne sub forma benzii de excoriatie, generat
de banda de rulare.

64) Termoagresiunea la nivel local produce:

1. sincopa caloric;
2. arsuri;
3. marca electric hipercalorica;

65) La nivel general, crioagresiunea poate determina:

1. socul caloric;
2. degerturi;
3. hipotermie.

66) Arsurile si degerturile sunt posibile manifestri locale ale:

1. temperaturii crescute sau sczute, ca agent traumatic fizic;

2. presiunii atmosferice hiperbare sau hipobare;
3. actiunii agentilor traumatici biologici sau chimico-fizici.

67) Presiunea atmosferic sczut este nociv asupra organismului uman datorit scderii concentratiei de O 2 (N
= 20-21% n aer) putnd determina:

1. narcoza hiperbar si perforatii ale timpanului;

2. boal de cheson;
3. rul de munte sau rul de altitudine.

7
68) Presiunea atmosferic crescut, responsabil printre altele de boala de cheson embolia de ascensionare,
actioneaz prin intermediul:

1. O2 ;
2. CO2;
3. N2 .

69) Betia adncurilor este determinat de:

1. crioagresiune;
2. presiunea atmosferic sczut;
3. presiunea atmosferic crescut.

70) Radiatiile ultraviolete, naturale (soarele), sau artificiale (corpurile nclzite la temperaturi de peste 1500 C),
au ca principal efect nociv:

1. aparitia cancerului cutanat;

2. actiunea bactericid asupra solului;
3. insolatia.

71) Radiatiile infrarosii pot produce:

1. miopie;
2. insolatie;
3. hipo sau anacuzie.

72) Electrotrauma tehnic - industrial sau casnic poate fi evidentiat necroptic, macroscopic, prin:

1. marca electric, arsura electric, epidermoliz etc;

2. excoriatii arborizate cu caracter vital;
3. echimoze ovalar-alungite situate cu precdere la nivelul palmelor.

73) Eritemul ramificat (figura de trznet), ca efect caloric al electrotraumei atmosferice:

1. poate fi evidentiat necroptic macro si/sau microscopic;

2. nu poate fi pus n evident la autopsie;
3. poate fi pus n evident la autopsie prin tehnici speciale.

74) Simularea, latura inventiv-pozitiv a comportamentului duplicitar, semnific ncercarea constient si

premeditat a unei persoane:

1. de a ascunde unele tulburri morbide sau boli;

2. de a imita, provoca sau exagera diferite boli psihice si/sau somatice;
3. de a distorsiona realitatea prin prezentarea ca nereale a unor modificri obiective.

75) Simularea amplificatoare si suprasimularea sunt manifestri ale :

1. simulrii exagerare;
2. metasimulrii;
3. disimulrii.

76) Leziunile traumatice autoproduse n simulare care, n cele mai multe situatii, nu sunt periculoare pentru viata
persoanei respective si sunt situate n regiuni corporale accesibile propriei mini, se nsotesc, de regul, cu:

1. leziuni de contralovitur;
2. leziuni psiho-organice;
3. leziuni de tatonare ezitare.

77) Comportamentul simulant poate fi evidentiat prin:

1. expertiz medico-legal psihiatric;

2. expertiz medico-legal anatomo-patologic;
3. expertiz medico-legal toxicologic clinic sau paraclinica.

8
78) Expertiza medico-legal psihiatric este efectuat de o comisie special format din:

1. trei medici legisti, un medic psihiatru si un medic neurolog;

2. un medic legist si doi medici psihiatri;
3. trei medici psihiatri dintre care unul din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

79) Discernmntul este o stare:

1. de fapt;
2. de drept;
3. de fapt ori de drept n functie de natura procesului civil sau penal.

80) Este obligatorie expertiza medico-legal psihiatric a fptuitorului in cazul infractiuni de:
1. vtmare corporala grava;
2. omor din culp sau calificat;
3. pruncucidere.

81) Dac n urma efecturii expertizei medico-legale psihiatrice discernmntul persoanei supuse examinrii este
pstrat, aceasta echivaleaz, din punct de vedere juridic, cu:

1. iresponsabilitatea;
2. responsabilitatea;
3. responsabilitatea atenuat.

82) Instituirea msurii de sigurant, cu caracter medical, a internrii medicale obligatorii se poate dipune n baza
unei:

1. expertize medicale;
2. expertize medico-legale psihiatrice;
3. examinri psihiatrice efectuate prin internare ntr-un spital de specialitate din cadrul retelei sanitare
a A.N.P.

83) Caracterul penal al faptei este nlturat de betia:

1. preordinat;
2. circumstantial;
3. accidental.

84) Betia voluntar produs de alcool sau alte substante:

1. nltur caracterul penal al faptei;

2. poate constitui o circumstant agravant sau atenuant;
3. este considerat infractiune n forma continuat.

85) Betia patologic este acea form de betie caracterizat prin manifestri ample de betie la ingestia:

1. unor cantitti mici de alcool;

2. unor cantitti mari de alcool in timp de cel mult 4 ore;
3. unui amestec de buturi alcoolice.

86) Alcoolul etilic este considerat o substant toxic cu frecvente implicatii medico-legale datorit actiunii sale
de:

1. a favoriza aparitia cancerului hepatic;

2. a deprima activitatea sistemului nervos prin blocarea scoartei cerebrale;
3. a produce o stare de excitatie sexual.

87) Cantitatea/concentratia alcoolului n snge, exprimat n g %o, se numeste:

1. alcoolurie;
2. alcoolomanie;
3. alcoolemie.

9
88) Cantitatea/concentratia alcoolului n urin, exprimat n g %o, se numeste:

1. alcoolurie;
2. alcoolofilie;
3. alcoolemie.

89) Pruncuciderea este considerat:

1. omor calificat;
2. omor deosebit de grav;
3. o form atenuat de omor.

90) Ca variant de specie a omorului, pruncuciderea trebuie realizat de mama:

1. genetic;
2. gestational;
3. social.

91) Pentru ca fapta mamei naturale, ca subiect activ nemijlocit si calificat, materializat n uciderea
noului-nscut, s constituie infractiunea de pruncucidere, trebuie s fie realizat datorit:

1. unei stri de tulburare psihic determinat de nastere;

2. faptului c sarcina nu a fost dorit si produce un impact social negativ;

3. intoxicatiei acute cu alcool etilic ce a determinat o alcoolemie mai mare
de 1,5 g care anuleaza capacitatea de discernamant.

92) Se consider c noul nscut a fost nscut viu dac:

1. a fost alimentat si se constata prezenta laptelui in stomac;

2. a avut o greutate mai mare de 1000 g si lungimea mai mare de 35 de cm;
3. a respirat.

93) Durata vietii intrauterine a produsului de conceptie uman, se poate face n functie de:

1. perimetrul cranian si lungimea parului capilar;

2. lungimea ftului;
3. dimensiunile pupilei si dimensiunile unghiilor

94) Expertiza medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate este
efectuat de o comisie medico-legal speciala format din:

1. doi medici legisti, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor
si un medic psihiatru;
2. trei medici legisti, un medic psihiatru si un procuror;
3. un medic legist, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si
unul sau mai multi medici de specialitate, ce apartin retelei sanitare a Ministerului Snttii
Publice.

95) Noua expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate se
poate efectua la nivelul:

1. cabinetului medico-legal;
2. serviciului medico-legal judetean;
3. I.N.M.L. ,, Mina Minovici Bucuresti.

96) Dup efectuarea unui raport de nou expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii
pedepsei privative de libertate o alt expertiz medico-legal cu aceleasi obiective pentru aceeasi persoan,
poate fi fcut numai la nivelul:

1. I.N.M.L. ,, Mina Minovici Bucuresti;

2. unui institut de medicin legal teritorial;
3. unui serviciu medico-legal judetean.

10
 97) Prin boal care l pune pe condamnat n imposibilitatea de a executa pedeapsa in regim penitenciar se
ntelege boala care:

1. necesit internare ntr-un penitenciar-spital;

2. nu poate beneficia de asistent medical n cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a
Penitenciarelor;
3. impune control medical periodic, de specialitate, chiar dac aceasta se poate realiza si sub paz
ntr-o unitate sanitar ce apartine Ministerului Snttii Publice.

98) Elementele caracteristice plgii mpuscate sunt:

1. plaga n seton si hemoragia n ,,Tsubiacente tatuajului;

2. orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire;
3. pseudotatuajul si echimoza de impact (cu diametrul sub 0,5 cm).

99) Diferenta dintre o plag mpuscat si o plag ntepat se poate face, n functie de prezenta n jurul orificiului
de intrare a:

1. inelelor (centuri sau gulerase);

2. tatuajului, dac tragerea s-a realizat n afara zonei de actiune a factorilor secundari;
3. excoriatiei n ,,codit de soricel.

100) Certificatul medical constatator al decesului poate fi ntocmit si de medicul legist dac acesta:

1. a efectuat examinarea extern a cadavrului la fata locului;

2. a efectuat autopsia;
3. a constatat decesul si exist acordul expres al procurorului.

101) Printr-un certificat medico-legal traumatologic se poate atesta prezenta numai a leziunilor traumatice:

1. produse cu cel mult 10 zile anterior examinrii daca sunt si documente medicale doveditoare;
2. recente cu corespondent lezional traumatic ;
3. produse n mprejurrile unei heteroagresiuni, daca nu au trecut mai mult de 7 zile pana la
examinarea medico-legala.

102) Fat de un Raport de expertiz medico-legal, Certificatul medico-legal are o fort probatorie:

1. mai mic;
2. mai mare;
3. egal.

103) Raportul de expertiz medico-legal:

1. are caracter de urgent;

2. se poate dispune n oricare din fazele procesului penal;
3. se ntocmeste atunci cnd exist pericolul schimbrii unor stri de fapt sau disparitiei unor
mijloace de proba.

104) Raportul de constatare medico-legal se intocmeste:

1. in faza de judecata a procesului penal;

2. cnd exist pericolul disparitiei a unor mijloace de prob;
3. la solicitarea persoanei sau a organelor de urmarire penala.

11