Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Financiar
Financiar
1
In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii ideii conform careia dreptul financiar
prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la
formarea sa poate sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.
In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de
existenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul
public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater general, public.
In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu dreptul constitutional, ramura de mare
importanta care s-a consacrat prin intermediul Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie de
directii generale de actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe.
O alta relatie o reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii
privitoare la organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie
adminstratia finantelor publice.2
Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si
sanctionarea infractiunilor, putem afirma ca acesta poseda relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul muncii
rezida in formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare.
O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand in vedere ca cele trei
ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect
anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si concretizate prin intermediul monedei.
Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea ce priveste dreptul international public prin afirmarea unor
conventii incheiate intre state, impuse de necesitatile si interesele financiare, cum ar fi credite externe, evitarea
dublei impuneri, precum si determinarea de taxe si scutiri vamale.
O ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul comunitar, prin apropierea dreptului nostru
bugetar de cel european, de instituirea taxei pe valoare adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei
financiare romane cu legislatia europeana.
2
1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare sunt evaluari realizate de
agentii administativi.
2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in partea creatoare de dispozitii generale si este un
act administrative in partea creatoare de dispozitii individuale.
4.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta denumirea de Lege
bugetara anuala
5.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre care sunt repartizate resursele financiare publice
(a) n domeniul social: nvmnt, sanitare, ocrotire social etc.; b) n domeniul cercetrii; c) n domeniul economic
(investiii, acordarea de subvenii i faciliti; d) n domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul
administrativ public central i local; f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei publice).
4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut de acestea (cheltuielile publice
definitive caracterizate prin faptul c se finalizeaz cu pli la scadene ferme, certificnd lichidarea total a angajrii
statului pentru efectuarea cheltuielilor prevzute n buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaiuni
de trezorerie urmate de pli cu scadene certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza n anumite
condiii doar).
5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fr contraprestaie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)
6.Clasificaia dup rolul cheltuielilor publice n reproducia social pot fi: cheltuieli publice negative (reale) i
cheltuieli publice pozitive (economice)
Test 2
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:
Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de marfuri. La aparitie moneda a
servit ca masura a valorii si mijloc de circulatie a marfurilor: incepand a fi practicate apoi vanzarile de credit si
imprumutul de capital, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, pentru ca in cele din urma, odata cu crearea pietei
mondiale, sa indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor materiale ca
mijloc general de schimb.
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima preturile, puterea de
cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare.
Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu
productia si schimbul de marfuri; prin schimb, produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa
primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror
plati, de catre oricare dintre subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act
commercial.
Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare; el este un
imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul
monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care se poate utiliza eficient in circulatia monetara.
Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pe o
perioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la un detinator la altul in modul cel mai eficient prin
intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand
functia de mijloc de circulatie si de plata este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acesti
bani lipsiti de valoare intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi
pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca orice marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se distribuie cu ajutorul
monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de
productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa a produsului social.
Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa pentru a fi considerata
moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru a deveni moneda, daca este
asimilata ca atare.
In ultimii ani moneda exista tot mai rar prin materialitatea ei, dar exista totdeauna prin functiile pe care le
indeplineste.
Bncii Naionale a Moldovei i revine un rol important n procesul de tranziie la economia de pia a Republicii
Moldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i implementate un ir de msuri eficiente n vederea
stabilizrii mediului monetar i creditor. Cel mai important pas n acest sens a constituit introducerea n circulaie la
29 noiembrie 1993 a monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare i de
credit antiinflaioniste. A fost stopat inflaia galopant i stabilizat monedei naional.
n anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naional a Moldovei i Legea
instituiilor financiare. Conform primei legi B.N.M. este independent n promovarea politicii monetare, fiind
responsabil fa de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menionat are drept scop crearea unui sector financiar
puternic i competitiv, neadmiterea riscului excesiv n acest sistem, protejarea intereselor deponenilor.
Activitatea BNM pe piaa monetar este ndreptat spre meninerea condiiilor optimale a acestei piee, prin formarea
i gestionarea unui sistem flexibil al instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaiilor mediului
macroeconomic, structurii pieei interne financiare.
Test 4
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul finis ce poate fi interpretat prin a
termina, a incheia un diferend, o scadenta. De asemenea, expresia financia pecuniaria se poate traduce ca plata
unei sume de bani in cadrul unei tranzactii.
Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in Franta, unde termenul finance desemna o suma de
bunuri, resurse banesti sau venit al statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica de
bani, suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare ale unui stat, companii ori persoane. 3
In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod frecvent termenii de finanz ce presupunea efectuarea unei plati
in bani si finanzer care-l desemna pe camatar.
Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea de fisc, care denumea organul financiar insarcinat cu
efectuarea unor operatiuni specifice precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte operatiuni
similare.
Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si diversa incluzand bugetul statului,
creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiile cambiale si altele.
In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a fondurilor
necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la
6
agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici, intre
institutii si chiar in interiorul unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri. 4
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma: totalitatea relatiilor sociale de
natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statului
pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.5
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se acumuleaza in
bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.6
Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Termenul de credit si are etimologia n latinescul creditum, participiul trecut al verbului credere semnificnd
ncrederea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrari sau servicii, ca va primi n schimb valori
corespunzatoare.
n limba romna, notiunea de credit a patruns n secolul al XVIII- lea. Putem afirma ca aparitia creditului a depins de
un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, cnd vnzatorul oferea cumparatorului valori de ntrebuintare n
schimbul unei promisiuni ca va primi n curnd o valoare.
De asemenea, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici n care moneda
lichida nu poate face fata.
Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o anumita perioada de
timp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o dobnda.
Raportul de credit priveste doua parti: o parte care acorda creditul, numita creditor si o parte care l primeste, numita
debitor.
Unii economisti considera ca ncrederea este principalul continut al creditului si de aceea l definesc ca fiind o
categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai este definit si ca o forma particulara a schimbului; operatiunile
de creditreprezentand de fapt operatiuni de schimb caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa
efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la
structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc.
4
5
6
7
In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In calitate de
debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori.
2.Termenul de garantie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui
3.Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului
4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii stipulate in contractul de
credit.
5.Garantarea creditului(gajul)-ets format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia creditorului sau a unui
tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen determinat.
2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii sub forma aminarii
platii.Creditul commercial se manifesta sub 2 forme:
-Creditul comparator;
-Creditul vinzator.
2.Creditul bancar-participantii la creditul bancar sunt reprezentati de un agent nebanbcar(producatorul sau agentul
economic),pe de o parte,si banca-pe de alta parte.
Dupa calitatea debitorului se face distinctia intre:
-Credite acordate PF
-Credite acordate PJ
PF li se acorda urmatoarele forme de credit:
-credite de trezorerie;
-credite pentru constructii de locuinte,pe termen lung cu garantii ipotecare;
Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele forme:
-credite de exploatare;
-credite de investitii;
-credite speciale.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;
-Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii econmici apar in calitate de
creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:
-credite de exploatare;
-credite de investitii;
-credite de speculatii;
-credite de circulatie;
-credite de consum.
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;
-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;
2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:
-credite in alb acordate PF fara nici o formalitate;
-credite personale cu gaj individual,caz in care o persoana terta garanteaza rambursarea cu propria-I raspundere
morala;
-credite persoanale cu gaj colectiv.
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca oricind,inainte de scadenta,sa
ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite
de debitor.
Dupa modul de rambursare:
1.Credite neamortizabile-pentru care rambursarea se face integral la scadenta.
2.Credite amortizabile-caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale,formate din rate de rambursta si
dobinzi.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca de pe un alt continent(SUA-
Europa).
8
2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
1.Sustinerea balantei de plati;
2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;
3.Acoperirea deficitului bugetar;
4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale si altor situatii extraordinare;
5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat;
6.Importul de materie prima;
7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturi;
8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.
3.2.Clasificati impozitele:
Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup trsturi comune constituie o necesitate
deopotriv teoretic i utilitar.
a) Dup forma n care se percep, impozitele se clasific
- impozite n natur: nu sunt specifice activitii financiare. S-au practicat preponderent n societile precapitaliste,
mbrcnd forma prestaiilor i drilor n natur.
- impozite n bani: s-au folosit sporadic n ornduirile vechi. Cunosc mare amploare n capitalism, cnd relaiile
bneti devin predominante, iar serviciile publice se dezvolt. Constituie baza fiscal a statului modern.
b) Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar ale contribuabililor (impozitul pe
cldiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societilor comerciale (impozitul pe
profit).
- impozite pe consum (cheltuieli): care vizeaz cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare adugat).
c) n funcie de scopul urmrit exist:
- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie n vederea realizrii de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor publice. Sunt incluse n aceast categorie aproape toate impozitele.
- impozite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau pentru atingerea unui el ce nu are caracter
fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe importul unor produse se urmrete protejarea produselor autohtone de
concurena strina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, etc are ca scop protejarea sntii populaiei, i
exemplele pot continua.
d) n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:
- permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate (sunt anuale, trimestriale,
lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinznd impozitele obinuit practicate.
- incidentale (ntmpltoare): se introduc i se percep o singur dat (de pild, impozitul pe averea i ctigul de
rzboi).
e) Dup instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:
- impozite de stat: care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor sau regiunilor acesteia, iar
n statele de tip unitar aparin administraiei centrale de stat. Cele mai numeroase i importante impozite sunt
incluse n aceast categorie.
9
- impozite locale: care sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate impozite de interes
local.
f) n funcie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitrii, impozitele pot fi grupate n:
- impozite sintetice: care se aeaz asupra ansamblului materiei impozabile aparinnd unei persoane fizice ori
juridice, fr consideraiuni privind natura componentelor. Avem de a face, n acest caz, cu impozitul general, fie pe
venit, fie pe consum (pe cifra de afaceri).
- impozite analitice: care se instituie asupra fiecrei componente a materiei impozabile n proprietatea unui
contribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adic attea impozite cte venituri obine o anumit persoan sau
cte elemente de patrimoniu exist.
g) Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:
- impozite directe (convenionale): se caracterizeaz prin incidena direct asupra contribuabililor, ele fiind stabilite
nominal, n funcie de mrimea veniturilor i/sau a veniturilor acestora.
La rndul lor, impozitele directe pot fi grupate n:
impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectivelor impozabile, fr a
ine seam de situaia personal a subiectului impozitului. Din categoria impozitelor reale fac parte:
impozitul funciar; impozitul pe cldiri; impozitul pe activitile industriale comerciale, profesiile liberale;
impozitul pe capitalul mobiliar.
impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau averilor contribuabililor i in seama de
situaia personal a acestora. n aceast categorie sunt incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice i
impozitul pe veniturile societilor de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea propriu-zis,
impozitul pe circulaia averii i impozitul pe sporul de avere.
-impozite indirecte (neconvenionale): impozite care se percep cu ocazia vnzrilor de bunuri, prestrilor de servicii
sau executrii de lucrri.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata n actul de anulare sau data ntrarii n
vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat, precum si tinnd cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii
pentru fiecare act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor de prescriptie pentru
determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a stingerii obligatiei fiscale prin prescriptie
este considerata prima zi dupa data n care a expirat termenul de prescriptie.nscrierile n conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a
deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, n functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre
consiliul local.
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de
administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul care
10
organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,
stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de
administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul care
organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,
stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.
Test 5
Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului
social.
Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii, produsul de
producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb,
retribuirea muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se
exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti. Noiunea de finane publice sau relaii
financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele
sunt relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.
Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie direct din partea
subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.
Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de pia, n care cea mai mare
parte a mijloacelor de producie se afl n proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei delimitri nete
ntre sectorul public i cel privat.
Finanele publice sunt asociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale, cheltuielile, mprumuturile i
datoria acestora.
Finanele private sunt asociate ntotdeauna cu activitile financiare ale ntreprinderilor economice, ale bncilor i
societilor de asigurri private, n legatur cu resursele i necesitile acestora, mprumuturile primite sau acordate,
creanele de ncasat i obligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele clasice exist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:
Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia se procur pe calea impozitelor
i taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp ce resursele ntreprinderilor private i ale
persoanelor fizice se procur de pe pia, pe baze contractuale.
Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce ntreprinderile private nu pot
dect s o foloseasc.
Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale societii, n timp ce
finanele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctre ntreprinztorii particulari.
11
Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar a ntreprinderilor private
urmeaz regulile dreptului civil i comercial.
Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie la realizarea sarcinilor i funciilor
statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele prin care finanele publice, ca relaii
financiare i ndeplinesc acest rol, sunt funciile acestora:
funcia de repartiie
funcia de control
Funcia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului social (produsului intern brut) i cuprinde dou
faze:
n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bneti, aciune la care particip societi comerciale,
regii autonome, instituii publice, alte persoane juridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau
nerezidente.
Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum sunt:
impozite
taxe
contribuii petru asigurri sociale
amenzi
majorri i penalizri de ntrziere
vrsminte din profitul regiilor autonome
vrsminte din veniturile instituiilor publice
redevene i chirii din concesiune i nchirieri de terenuri i alte bunuri proprietate de stat
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpn
rambursri ale mprumuturilor de stat acordate
dobnzi aferente i ajutoare primite
Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice i din toate sectoarele sociale:
public, privat, cooperatist, mixt. n proporie covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate cu
titlu definitiv i fr contraprestaie.
A doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice i
fizice. Distribuirea este dat n competena autoritilor publice i se face n raport cu resursele financiare disponibile
i cererea de resurse financiare.
Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea cheltuielilor publice pe destinaii: nvmnt, sntate, cultur,
asigurri sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprare naional, ordine public,
administraie public, aciuni economice, datorie public.
n cadrul fiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i aciuni. Distribuirea sau redistribuirea
produsului intern brut (produsul social) are loc n dou modaliti:
n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bneti ntre stat i unitile sale n
ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte i agenii economici cu
capital privat sau mixt i populaie pe de alta parte, i invers.
12
Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de mprumuturi externe, acordarea de
mprumuturi externe, achitarea cotizaiilor i contribuiilor ctre organisme internaionale de ctre stat sau alte
instituii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de ctre stat, etc.
Funcia de control a finanelor publice se justific deoarece fondurile publice aparin ntregii societi. Sfera de
manifestare a funciei de control este mai larga dect cea a funciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe lng
constituirea i repartizarea fondurilor financiare publice, i modul de utilizare a resurselor.
Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a fondurilor publice i la repartizarea
acestora pe beneficiari, ci urmrete i legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i
agenii economici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.
n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci el se exercit i asupra
produciei realizate n sectorul de stat, a schimbului i consumului ce are loc n acest sector.
13
a) asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n ordinea colectrii;
b) efectuarea de cheltuieli, n caz de existen a autorizaiei.
c) administrarea veniturilor i cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaia bugetar;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat.
La data de 31 decembrie a fiecrui an, Ministerul Finanelor nchide toate conturile deschise n decursul anului
bugetar curent, pentru a ntocmi raportul annual
4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:
n procesul executrii bugetului de stat, autoritile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe
guvernamentale, cu condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i s se efectueze n baza
autorizatiei.
Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre destinatari.
Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizri fr
notificarea i aprobarea ministrului finanelor.
Toate alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor n care, conform actelor norma tive, soldurile
snt accesibile spre utilizare n anul bugetar imediat urmtor.
Dac anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare snt prevzute n legile
bugetare anuale ulterioare.
Eventualele disponibiliti rmase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate n anul bugetar viitor.
Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de
catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante astfel din
punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii
si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest
scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui
exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-
fiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din
motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de
stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de
crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de
cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform
structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar
trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea
proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesare
pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta
prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat
este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a
obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data
stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide
in ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de
stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si imediat, insa de
regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa
cu titlu de taxa.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata, conform legii, de catre
persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata
cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau
personaele cu funcyie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
14
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora de institutiile
publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre deosebire de impozit taxa se creaza
prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate in mod
direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\
Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii centrale a statului, pentru a fi
folosit apoi n scopul ndeplinirii obiectivelor i programelor puterii centrale, pe perioada ultimului an bugetar.
Realizarea veniturilor bugetare se face n funcie de necesitatea repartiiei venitului naional, structura economiei
naionale, gradul de dezvoltare teritorial a rii i nivelul de dezvoltare a forelor de producie.
Veniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz determinarea, urmrirea i realizarea lor cum ar fi:
1. denumirea venitului bugetar- se stabilete n raport de natura financiar economic i juridic care o
caracterizeaz, ex. impozit pe venit, pe profit, pe cldiri etc
2. debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane fizice, persoane juridice
3. obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra creia se aplic o cot de impozit pt. a
se stabilii valoarea impozitului ce trebuie pltit. n ara noastr bunurile impozabile sau taxabile sunt
terenurile, cldirile, mijloacele de transport.
4. unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul unitar al venitului bugetar n raport cu
baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se stabilete printr-o cot de impunere care reprezint suma sau
procentul care se aplic asupra obiectului impozabil. n practic, cotele de impunere au fost stabilite difereniat
fiind aplicat o cot fix sau o cot procentual. Cota procentual poate fi de trei feluri:
a. proporional cnd rmne neschimbat
b. progresiv crete n raport cu creterea valorii bazei de calcul
c. regresiv pe msur ce baza de calcul sporete cota de impunere scade
5. unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se exprim mrimea obiectului impozabil. Ex:
la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe avere: metru ptrat, ha.
6. asieta fiscal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau materia impozabil const n totalitatea
operaiunilor pe care organele fiscale le realizeaz n vederea identificrii subiecilor impozabili, stabilirii
mrimii materiei impozabile i a cuantumului impozitului. Asieta constat existena unei creane fiscale a
statului crend pentru contribuabili obligaia de plat a impozitului.
Metode de aezare a impozitului:
i. direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului (contribuabilul este obligat s in o eviden a
veniturilor i cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze organelor fiscale declaraii din care
s rezulte veniturile realizate) i pe baza declaraiei unei tere persoane, mrimea obiectului impozabil
se stabilete pe baza declaraiei scrise a unei tere persoane care fixeaz ori cunoate mrimea
obiectului impozabil
ii. indirect presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare la aspectul exterior
al obiectului impozabil
iii. metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i pltitorul stabilesc de comun acord
mrimea aproximativ a materiei impozabile dup care se va plti impozitul
iv. metoda administrativ agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materiei impozabile pe
baza datelor existente la sediul organului financiar.
7. perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n realizarea efectiv a sumei valorice de
bani i se realizeaz prin:
a. plat direct const n plata datorat pe care contribuabilul o face n mod direct n
contul bugetului de stat din propria iniiativ la termenul stabilit.
b. reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este angajatul unor uniti i primete
de la acestea venituri care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat i automat reinut
dup care este vrsat la bugetul de stat, debitorul primind de la angajator un venit net
c. aplicarea de timbre fiscale const n aplicarea i anularea de timbre fiscale pe acte emise
care sunt supuse la o anumit tax.
8. termenele de plat sunt fixate prin lege, de regul au caracter imperativ i nerespectarea lor se sancioneaz
cu majorri
9. nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor sunt elemente pe care legea le prevede prin care contribuabilul
beneficiaz de anumite avantaje n folosul politicii fiscale a statului. nlesnirea presupune reducerea sau
scutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii
15
fiind subieci pasivi. Obligaiile - contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor fiscale toate
documentele i s ofere toate informaiile pentru stabilirea exact a materiei impozabile
10. rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii rspund administrativ, civil,
penal n raport cu faptele comise.
11. calificarea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii caracterului central sau local a unui venit bugetar
pentru a se stabili spre ce conturi urmeaz s se ndrepte impozitul ori taxa stabilit n sarcina
contribuabilului.
3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul 2005:
Test 6
Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce apar la
constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor si
necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem atribui fixarea
sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in domeniul
de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii
sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in raportul
juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica nu are loc
egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.
16
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment dat in economie si
acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei E=investitiile, adica
prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea intre participanti la
actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive bazata pe incredere, iar ulterior
determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei,
marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta parte stocarile.
17
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite, taxe
locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba
acces la plata de capital.
Test 7
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al suveranitatii lor monetare,
care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in mod oficial, in anul 1929 si care consta in
urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre
emitent a semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea
acestora.
18
Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de ntreprinderi i organizaii, indiferent
de tipul lor de proprietate i forma de organizare juridic, care efectueaz decontri n numerar n sum ce depete
1000 de lei pentru fiecare tranzacie.De asemenea pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.
In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar precum si indeplinirii de catre agentii
economici a prevederilor legale privind protectia consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a
hotarit de a obliga intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si
organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in numerar sa utilizeze
masini de casa si control cu memorie fiscala.
Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:
-fermierilor,PF si bisericilor.
De asemenea:
-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;
-servicii medicale;
-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;
-testerea serviciilor de avocat.
Obligaiunile utilizatorilor
- Utilizatorii snt obligai:
a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al mainilor de cas i control
b) s nregistreze/renregistreze (s pun n eviden) MCC, n modul stabilit, la organul fiscal i s primeasc
Registrul MCC i Registrul asisten tehnic, care se restituie dup legalizare, precum i Cartela de nregistrare a MCC
perfectat n modul stabilit;
c) s in pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) i s-l legalizeze
(consemneze) la organul fiscal n care este nregistrat (renregistrat) MCC.
e) s utilizeze MCC n stare bun de funcionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal n modul stabilit.
h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de cas la examinarea reclamaiilor
consumatorilor i cererea de a prelua i pstra bonurile de cas. n cazul n care la tranzacia comercial se anexeaz
i alte documente probatoare, anunurile vor face referire la acestea;
i) s exploateze mainile de cas i control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a mainilor
de cas i control cu memorie fiscal;
j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor de
nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC) i a benzilor de control - nu mai puin de 5 ani de la momentul emiterii
acestora;
l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor acestora, acces liber la
MCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor.
Obligaiunile consumatorilor
Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el, precum i la cererea organelor de
control n cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de cas (echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial
respectiv.
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica este indrumata si
controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin
legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile
20
3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si CCCEC
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile administraiei publice locale, de
la ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare ce in de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i instituiile publice, altor
beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor admise la executarea bugetului de stat i a bugetelor
unitilor administrativ-teritoriale i s verifice ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor publice, altor beneficiari de
mijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au nlturat, n termenele stabilite,
nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior,
precum i alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente i informaii solicitate, necesare
pentru realizarea funciilor sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele i
fondurile speciale, n cazul n care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii pentru autoritile administraiei
publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamental,forma organizatorico-juridic i tipul de
proprietate, precum i pentru persoane fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul stabilit, despre infraciunile
ce in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a acestor infraciuni, efectuarea unor revizii economico-
financiare,
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de drepturile organelor fiscale, iar
angajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o transmite
organului fiscal pentru executare silit;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte ale activitii de
ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i s sechestreze mijloacele bneti, bunurile
materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane n cazul depistrii unor fapte de activitate economic
ilicit, neonorrii obligaiilor fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor financiare limitate sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare, agenilor economici i
persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de competena sa, s solicite
autoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor de stat antrenarea de specialiti i experi la
verificri sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea persoanelor reinute sau
inute sub arest, conform legislaiei;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile prevzute de lege;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de antreprenoriat, documentele
cu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente, n baza informaiilor operative, pn la soluionarea
definitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i contracararea
infraciunilor economice i a corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i consultativ necesar
efecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care au favorizat comiterea de
infraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice i fizice din Republica
Moldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care s-au comis infraciunile,
precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz de la urmrire penal i judecat.
Test 8
Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabil
in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea statului mijloace cu
conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate.
- Controlul anterior este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru a preveni incalcarea
disciplinei financiare. Controlul este realizat prin verificarea documentelor prin care sunt contractate drepturi si
obligatii patrimoniale;
- Controlul concomitent se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice si este efectuat atat de
catre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in parte, prin autocontrol.
22
- Controlul posterior se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor economice. Acest tip
de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor inregistrate in documentele si evidentele
- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii economice, fiind cercetate
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni.
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor documentelor si
operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj se realizeaza prin alegerea unor documente
- Controlul complex Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se verificari si asupra aspectelor
- Controale repetate au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin urmarirea evolutiei
- Controale sub forma de ancheta au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri speciale. In acest caz,
controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare penala.
- Controlul faptic reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca implica inventarierea,
putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune cercetarea la fata locului a documentelor
si operatiunilor financiare.
- Control din interiorul unei unitati este obligatoriu si este realizat de catre conducerea institutiei economice
- Control financiar exercitat din afara unitatii subsumeaza acele verificari efectuate la cererea organelor superioare
Procedura controlului financiar este alctuita dintr-un ansamblu de acte si operaiuni privind organizarea,
23
Rezultatele actiunii de control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfel
ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine determinat, intr-o anumita
ordine, care poate fi grupata pe sase etape.
Prima etapa consta in pregatirea echipei de control financiar, prin informarea si documentarea asupra
dispozitiilor legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economico-
financiare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor, sesizarilor facute de catre
banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol
important, deoarece da posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului.
Cea de-a doua etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de control
cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toate
materialele necesare.
A treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa constatarile facute in urma informarii,
documentarii, se intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele
folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.
O alta etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a actelor si
operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.
Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza si
celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin controlul tematic al documentelor si
evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii
controlate. Procesele economice se reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si
cheltuiieli.
Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca documentele sunt
dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este necesar sa se ridice documentele cercetate,
lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie
modificate sau distruse.
In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va cere
sa dea explicatii in legatura cu acea problema.
O alta etapa consta in redactarea actelor de control, acestea constand in fundamentarea concluziilor, a
constatarilor si a masurilor propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele
raspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia
definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se
in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea valorificarii actelor.
Ultima etapa consta in valorificarea actiunii de control, care se concretizeaza prin luarea masurilor si
urmarirea executarilor de catre unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte.
Valorificarea rezultatelor are ca principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta se va intocmii un plan de
masuri, organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza..
Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului, acesta va avea eficienta
dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea in mod operativ a masurilor ce se impun.
24
functionarilor acestor autoritati care au ncalcat legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, si-au
adus contributia la mbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la majorarea ncasarilor la bugetul public
national. Organizarea concursurilor se efectueaza n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte si
activeaza n cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, n conformitate cu
instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a marfurilor si serviciilor
provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.
Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul bugerat,structura si
ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor de stat si a organelor administartiei
publice locale,precum si procesul bugetar.
Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si utilizarea
resurselor bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.
Bugetul public national reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce se manifesta in procesele
formarii si utilizarii principalului fond centralizat de mijloace banesti ale statului si a fondurilor unitatilor
administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.
Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice.Veniturile publice
sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului. Acestea sunt formate din venituri ordinare
(curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile
extraordinare sunt constituite din imprumuturi (datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in circulatie
printr-o noua emisiune monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur ale
statului.Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea
satisfacerii necesitatilor generale ale societatii: armata, ordine publica, invatamant, sanatate, cultura, constructii de
strazi, autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport, agricultura, protectia
mediului etc.
Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc structura bugetara.
Conf Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura actuala este alcatuit
din 4 elemente:
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
25
3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor reguli generale de conduita
sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in vederea exercitarii
functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.
1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor commune care determina sistemul de
venituri si de cheltuieli de diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale competenta organelor
ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare
2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui deficit bugetar cronic printr-
un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar
Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea privind
sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor si cheltuielior bugetare.
In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba repartizarea lunara aveniturilor si cheltuielilor
bugetare elaborate conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza repartizarea veniturilor dupa
bugete(care venituri si caror bugete le revin).
26