1.Notiunea de dr.civil, obiectul si metoda de
1(1)) se intelege ineile in
reglementare Dreptul civil este acea ramur de
dilrept care reglementeaz raporturi juridice,
patrimoniale i nepatrimoniale, n care prile P.inviolabilitati proprietetii- dr. La proprietate sunt
figureaz ca subiecte egale n drepturi. Obiectul de
reglementare a dreptului C sun relatiile socile
reglementate de normele acestui drept (patrimoniale
si nepatrimoniale). Metoda de reglementare
totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a
reglementa anumite categorii de rel sociale.
Specifica si generala este metoda egalitatii juridice a
partilor; in raportul juridic civil, o parte nu este
subordonata celeilalte, ci ele sunt pe picior de
egalitate.
2.Delimitarea dr.civil de alte ramuri de drept
delimitarea unei ramuri de drept se face dupa
criteriile : obiectul de reglementare, metoda de
reglementare, calitatea subiectelor, caracterul
normelor, specificul sanctiunilor. Delimitarea
dreptului civil de dreptul constitutional
Dreptul constitutional este ramura de drept care
contine norme fundamentale pentru existenta si
dainuirea statului de drept, din care se inspira si
dreptul civil. Constitutia contine norme care
consacra principii ale dreptului civil (cum ar fi
principiul proprietatii si principiul egalitatii in fata
legii), principalele drepturi si libertati ale omului,
care sunt si drepturi subiective civile. Delimitarea
dreptului civil de dreptul administrative Dreptul
administrativ e ramura de drept care reglementeaza
raporturile nascute in cadrul administratiei publice .
Intre dreptul civil si dreptul administrativ exista
multe asemanari, dar mai multe deosebiri.In dreptul
civil predomina raporturile patrimoniale, in timp ce,
in dreptul administrativ sunt majoritare raporturile
nepatrimoniale, in dreptul civil partile se afla pe
pozitie de egalitate juridica, iar in raporturile de
drept administrativ subiectele se afla pe pozitie de
subordonare. .Delimitarea dreptului civil de dreptul
commercial Dreptul comercial e ramura de drept
care reglementeaza raporturile ce se stabilesc in
activitatea comerciala. Intre dreptul civil si dreptul
comercial exista, neindoielnic, numeroase
asemanari, ceea ce face destul de dificila
delimitarea lor. In ambele ramuri exista atat subiecte
individuale, cat si colective; pentru dreptul
comercial este necesarr ca macar una din partile
raportului sa fie comerciant. Delimitarea dreptului
civil de dreptul familiei. Dreptul familiei
reglementeaza raporturile personale si patrimoniale
ce izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si
raporturile de familie, in scopul ocrotirii
familiei.Ambele ramuri au ca obiect de
reglementare atat raporturi patrimoniale, cat si
nepatrimoniale, raportul dintre ele este invers : pe
cand in dr.civil sunt dominante cele patrimoniale, in
dreptul familiei cele mai multe sunt nepatrimoniale
3.Principiile dr.civil(Art.
conformitate cu care se reglementeaza relatiile
sociale si care stau la baza activitati juridice.
garantate de stat si nimeni nu poate expropriat decit
in cazurile prevazute in lege. P.libertatii conractuale-
Subiectele raporturilor civil pot sai aleaga singuri
persoanele cu care sa incheie acte juridice sis a
negocieza condiitiile contractuale. P.inadmisibilitati
imixtiunii in afacerile private statul si organelle lui
nu pot sa intervina in afacerile private decit doar in
cazurile prevazute de lege. P.egalitatii in fata legii
raporturile de drept se bazaeza pe egalitatea
participantilor. P.exercitarii cu buna credinta a
drepturilor persoanele care participa la raporturile
juridice trebuie sasi exercite drepturile si obligatiile
cu buna credinta.
4.Izvoarele dr.civil Expresia izvor de drept este
primitoare de doua sensuri ori intelesuri, intr-un prim
sens, sens material, prin izvor de drept civil intelegem
conditiile materiale de existenta ce genereaza
normele acestei ramuri, iar in cel de-al doilea sens,
formal, juridica, expresia de izvor de drept civil
desemneaza forma de exprimare specifica normelor
de drept civil. Izvorele dr.civil sunt: costitutia legea
suprema, Actele normative internationale, legile
interne, ordonantele guvernului, decretele
presedintele, practica judiciara, doctrina,
uzanta(cutuma-obicei juridic acceptata de legislatie)
8.Raportul juridic de dr.civil. notiunea, clasificare
si caracterile juridice Este relaia social cu caracter
patrimonial sau nepatrimonail reglementat de norma
de drept civil i care se nate ntre persoane fizice
i/sau persoane juridice.Caracterul social- raportul
juridic reglementeaza relatii sociale dintre subiectii
societati.Caracter volitional raportul juridic exprima
vointa statului si a subiectilor care incheie contractul.
Caracterul egalitatii juridice pozitia de egalitate
juridical a partilor una fata de alta. Clasificarea se
face in fuctie de drepturile si obligatiille r.juridice.
1-Absolute (raport juridic stabilit intre una sau mai
multe pers si celelalte pers participante la rel.sociale,
proprietatea si toate dr. nepatrimoniale-nume, onoare)
si relative (se stabileste intre subiecti concreti
raporturile obligationale, nelimitate numeric). 2-
Patrimoniale (au un continut economic evaluat in
bani) si nepatrimoniale (nume, onoare,reputatie) 3
Reale (se stabilesc cu privire la un lucru determinat,
ntre o persoana subiect activ i toate celelalte ca
subiecte pasive nedeterminate-propretatea) si de
creanta (acestea reprezint dreptul pe care l are o
persoan numit creditor de a pretinde unei alte
persoane, numite debitor, s dea, s fac sau s nu
fac ceva.) 4 Principale (care exista desinestatator,
independent fata de alte rap. juridice) si Acesorii (nu
pot exista desinestatator si depend de alte raporturi
juridice - gajul)
9.Subiectele raportului juridic civil persoana
fizica sau juridical care este titular de drepturi si
obligatii.Pers. fizica subiect individual de drept
fiind titular de drepturi si obligatii. Pers.juridica
subiect colectiv de drept care intruneste conditiile
stabilite de lege fiind titular de drepturi si obligatii.
Subiectul activ-are drepturi,subiectul pasivare
obligate.Determinarea subiectelor raportului juridic
se face in mod concret si individual de la inceput
(vinzatorul si cumparatorul in contractul de vinzare-
cumparare).Schimbarea subiectelor in raportul
juridic are loc in cazul cind e posibil (cesiunea de
creanta) si doar in raporuri juridice nepatrimoniale.
Pentru a fi subiect juridit pesoana trebuie sa posede
capacitate juridical : capacitate de folosinta
(aptitudinea persoanei de avea drepturi si obligatii)
si capacitatea de exercitiu (aptitudinea de a dobindi
drepturi si de ati asuma obligatii prin actiuni proprii
11. Continutul raportului juridic civil este un
element al raportului juridic prin care se intelege
totalitatea de drepturi si obligatii care apartin partilor
din raportul juridic civil. Drepturile subiective
inseamna posibilitatea pers fizice sau juridice de a
savirsi anumite actiuni precm si de a predinde de la
sbiectul psiv facerea sai nefacerea unei actiuni.
Obligatiile- indatoria subiectului pasiv de a avea o
anumita conduita care consta in savirsirea sau
abtinerea de la savirsirea unei actiuni. Fiecarui drept
subiecti ii corespunde o obligatie si invers.
12.Obiectele raportului juridic civil element al
raportului juridic ce reprezinta conduita subiectui,
actiunile sau inactiunile care trebuie savirsite sau sa
se abtina subiectul (actiunile pe care subiectul active
le poate cere si actiunile pe care subiectul pasib e
dator sa le indeplineasca)
13.Bunurile toate bunurile succeptibile aproprierii
individuale sau colective si drepturile patrimoniale,
lucruri ce au o existenta materiala si valoare
economica.Clasificare : 1-B.aflate in circuitul civil ,
B.limitate iin circuit (au regim special de circulatie-
arma de foc), B.care nu se afla in circuit (nu pot face
obiectul actului juridic-aerul, soarele,luna). 2-
B.Imobile (fixe- terenurile,cladirile), B.Mobile (care
pot fi deplasate)3-B.Divizibile(poate fi impartit fara
a se schiba destinatia- un teren), B.indivizibile (in
urma divizarii isi pierde lalitatile si intrbuintarea) 4-
B.principale (au existenta independenta),B.Accesorii
(se intrbuinteaza cu un bun principalcheia p-u lacat)
5-B.Fungibile(pot fi inlocuite-banii, cerealele),
B.Nefungibile(nu pot fi inlocuite-casa, pamintul). 6-
B.determinate individual (are semen individuale-
tablou), B.determinate generic(elemente commune
de gen-mese,scaune).7-B.Comsuptibile si
neconsumptibile. 8- publice si private. 9- simple si
complexe. 10- corporale si incorporale(onoarea,
numele).11-Frugifere si nefrugifere.
5.Aplicarea legii civile in timp si spatiu legea civila
are efecte juridice aita timp cit ea se afla in vigoare.
Momentul intrrii n vigoare l poate reprezenta:
momentul publicrii legii n M. Of.;
o alt dat ulterioar menionat n textul legii.
Momentul ieirii din vigoare poate fi marcat prin:-
intrarea n vigoare a unei legi civile noi care
reglementeaz acelai relaii sociale ;- abrogarea
expres sau tacit (poate fi total sau parial) ;-
ajungerea la termen a legii civile;- ncetarea
condiiilor care au determinat adoptarea legii
excepionale; Principiul neretroactivitatii legii civile
este regula potrivit careia o lege civila se aplica
numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa
adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute.
Retroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea
legii civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii
ei si isi poate gasi aplicarea numai daca este consacrat
expres in noua lege.Ultraactivitatea legii civile vechi
inseamna aplicarea, inca un timp oarecare a legii
vechi, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele
situatii determinate, precizate in legea noua.Aplicarea
legii civile in spatiu, trebuie sa tinem seama de doua
aaspecte ale problemei: unul intern, care vizeaza
situatia raporturilor civile stabilite intre subiecte de
drept civil dintrun stat,pe teritoriul statului sau; unul
international care vizeaza ipoteza raporturilor civile
cu un element de extraneitate (cetatenie, nationalitate,
locul incheierii si executarii contractului,).Aspectul
intern al aplicarii legii civile in spatiu: actele
normative civile care emana de la organele centrale
de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar
reglementarile civile ce emana de la un organ de stat
local,se aplica doar pe teritoriul respectivei unitati
administrativ-teritoriale. Exceptii- imunitatea
diplomatica,
6.Aplicarea legii asupra persoanei legile civile au
ca destinatari oamenii, fie priviti individual, ca
persoane fizice, fie luati in colective organizate, ca
persoane juridice.Legile civile pot fi impartite in trei
categorii, din punctul de vedere al sferei subiectelor
la care se aplica, legile cu vocatie generala de
aplicare(se aplica si pers.fizice si juridice), legi cu
vocatia aplicarii numai pers. Fizice (Codul familiei),
legi cu vocatie aplicarii numai pers. Juridice (legea cu
privire la societatile pe actiuni).
7.Importanta practicii judiciare si a doctrinei in
aplicarea uniforma a legislatiei Plenul C.Supreme
de Justitie examineaza rezultatele generalizarii
practicii judiciare,adopta hotatriri cu caracter explic,
acestea reprezinta utilitate in interpretare si aplicare
corecta, nui o interpreatre oficiala,avind scop
unificarea practicii judiciare. Doctrina-totalitate de
idei, principii si teze despre un sistem de gindire
exprimat de specialisti indomeniu(profesori,
cercetatori, avocati)-au un rol important in clarificare
si ordonarea controverselor existente in act normative
14.Banii si titlurile de valoareBanii sunt categorie
speciala de bunuri ce reprezinta echivalentul general
celorlate bunuri. Banii sunt bunuri mobile, corporale,
determinate generic, fungibile si consumtibile.
Titlurile de valoare este un document banesc care
atesta dreptul patrimonial, drepturi ce nu pot fi
realizate fara prezentarea acestui titlu. Titlurile se
emit in forme stabilite de lege, poseda atribute
stabilite de lege, se pot afla in circuitul civil. Sunt 3
categorii: T.de valoare la purtator (nu are indicat
titularul, drepturile fiind exercitate de posesor), T.de
valoare la ordin (emise la ordinal unui persoane),
T.de valoare nominative (se indica prcis persoana
care poate sasi foloseasca drepturile). Din titluri de
valoare fac parte: Actiunea(T.de valoare emis de o
societate pe actiuni aratind aprtenenta unei parti din
capital actionarului), Obligatiunea( dreptul
posesorului de a primi de la eminent pretul ei
nominal si un procent fix din acest pret). Cecul
(dispozitie scrisa data de eminent, de a plati
beneficiarului suma indicata).
17.Apararea si exercitarea drepturilor personale
nepatrimoniale sunt drepturi absolute in care
titularul dreptului nepatrimonial determina singur
modul de exercitare a dreptului sau.Aceste drepturi
sunt aparate de catre legislatie. Mijloacele de aparare
sunt : recunoaterea dreptului, restabilirea situatiei
anterioare incalcarii dreptului, declararea nulitati
actului emis de o autoritate, repararea prejudiciului
moral, desfiintarea sau modificarea raportului
juridic, neaplicarea de catre instanta de judecata a
acutului ce contrtavine legii. Raspunderea survine
doar daca persoana este vinovata si chiar daca
persoana care a rspindit stire nu stiua ca informatia
este falsa. Compensarea presjudiciului moral se face
doar in echivalent banesc.
19.Principiile de exercitare a drepturilor
subiective civile si executarea obligatiilor se intele
ideia calauzitoare consacrata in normele civile, care
reprezinta exigente cu character general fata de
subiectele raportului juridic privin exercitare
drepturilor. Princiipiile sunt : P.egalitatii drepturile
drebuie exercitate in accord cu legea. P.respectarii
ordinii publice si bunelor moravuri inafara
respectarii legii treb sa se respecte si un
comportament adecvat, P.bunei credinte faptele sa
fie savirsite din intentii bune.
15.Notiunea, clasificarea si caracterile juridice a
drepturilor nepatrimoniale Drept personal subiectiv
al persoanei care nu are un continut economic, este
inndispensabil legat de persoana, acestea sunt
drepturile si libertatile fundamentale ale omului.Ele
pot fi clasificate in : care privesc individualizarea
subiectui(nume, domiciliu, onoare), care privesc
existenta si integritatea subiectelor (vita, sanatatea),
care privesc asigurarea inviolabilitatii si taina
personala (inviolabilitatea locuintei, taina
personala).Au urmatoarele caractere: nu au character
economic, sunt indispensabile de titular, sunt
inalienabile, acorda subiectului active posibilitatea de
a cere respectarea drepturilor sale, ii daposibilitate de
a se apara prin mijloace legitime drepturile inculcate.
16.Apararea demnitatii, onoarei si reputatiei
personale Onoarea este aprecierea sociala a
persoanei din parte retului societatii pentru virtutile si
meritile sale. Demnitatea autoaprecierea calitatilor
morale, profesionale s.a. Reputatia profesionala o
opinie a societatii formata in decursul unei perioade
despre calitatile profesionale a persoanei. Rapindirea
informatiei ce lezeaza onoarea, deminitatea si
reputatia profesionale reprezinta comunicarea unui
cerc de personae a unei informatii neveridica.
Persoana are dreptul de a ataca in instanta pentru a
cere dezmntirea informatiei raspindite. Dezmintirea
se face in 15 zile,la aceiasi rubrica, pagina sau la
acelasi program. Reclamantul are dreptul si la
repararile de prejudiciu material sau moral cauzat.
18.Mijloacele de exercitare a drepturilor
subiective civile se intelege realizarea de catre
titularul dreptului subiectiv civil a continutului
acestuia. Persoanele isi execita drepturile dupa cum
considera necesar.Exercitarea trebuie sa fie facuta cu
buna credinta si in conformitate cu legea.Exercitarea
porneste de la diferite actiuni pornite din partea
titularului de drept.Sun 2 tipuri de mijloace: Mijloace
reale (actiunile care nu imbraca forma actelor
juridice-folosirea bunurilor pe care le are in
proprietate) si Mijloace juridice (actiuni care imbraca
forma actelor juridice-vinderea casei, darea in chirie
in aceasta exercitare se implica dreptul de dispozitie)
20.Limitele de exercitare a drepturilor subiective.
Abuzul de drept exercitrea drepturilor civile trebuie
sa se incadreze in limitele stabilite de lege. Exercitare
drepturilor nu trebuie sa prejudicieze drepturilor alor
personae. Abuz de drept fapta subiectiva de
exercitatre a drepturilor subiective contrar scopului
lor social economic, legii sau regulilor de convetuire
sociala-este opera a jurisdisprudentei.Abuzul de drept
are 2 forme:exercitarea unui drept subiectiv in scopul
pagubirii unei alte personae si del care nu urmareste
scopul excluziv prejudiciera unei alte personae, insa
in mod obiectiv o face.Sanctiunea abuzului- refuzul
de a acorda protectiu dreptului exercitat abuziv si
obligarea la prejudicial cauzat.
22.Notiunea si clasificarea actului juridic Actul
juridic este manifestarea de vointa a pers. Fizice sau
juridice indreptate spre nasterea, modificarea sau
stingerea drepturilor si obligatiilor. Clasificarea : 1-
Unilateral(testamentul), Bilateral, Multilaterar
(contractul de societate). 2- Cu titlu gratuit
(donatia)si cu titlu oneros (Vinzare-cumparare). 3
de conservare (preintimpinarea pierderii unui dr.-
intreruperea termenului de prescriptie), de
administrare (punerea in valoare unui bun -
adminstrarea bunurilor pers.disparute), de dispozitie
(iesirea din patrimoniua-vizarea-cumpararea). 4
constitutive(da nastere la un drept-uzufructul),
translativ (trecerea unui dr.subiectiv-donatia),
declarative (reconfirma anumite drepturi-aceptarea
contractului lovit de nulitate). 5-Consensual (se
incheie prin simpla manifestare de vointa-vinzare-
cumparare), solemne (trebui indeplinite anumite
formalitati-autentificarea notariala), real (se cere pe
linga consimtamint si transmiterea bunului), 6- intre
vii (efecte juridice in timpul vietii), pe cauza de
moarte (testamentul). 7-pur si simplu (neafectat de
modalitati cu effect imediat-casatoria), afectat de
modalitati (privind un eveniment de viitor legat de
timp sau conditia anumita). 8- principal (are
existenta desinestatatore), accesoriu (depinde de un
act juridic principal-gajul). 9- numit (are
reglementare expresa in legea civila), nenumit (nu
are reglementare expresa,intocmit la dorinta
partilor). 10-incheiate personal si prin reprezentare.
11-cu executare imediata, cu executare succesiva (se
executa prin mai multe prestatii-arenda cu plata
lunara). 11-Cauzal (are scop determinat), abstract
(valabilitatea nu depinde de existenta cauzei). 12
patrimonial si nepatrimonial (acordul parintilor ca
copiul sa plece peste hotare).
24. Obiectul si forma actului juridic civil ca
conditie de valabilitate Obiectul-obligatia persoanei
care a incheiat actul juridic. Obiectul trebuie sa fie
licit (san u contravina legii, ordinii publice si bunelor
moravuri), sa se afle in circuitul civil (sa existe pe
piata), sa fie determinat in specia sa (sa fie
prezentele carel individualizeaza) si a fie posibil si
sa existe. Forma- este conditi a actului juridic din
cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme:
forma ceruta p-u valabilitatea actului juridic, pentru
probarea actului, opozabilitatea fata de
terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul
ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu
contractul). Actele juridite pot avea forma scrisa,
verbala, tacere, scrisa cu autentificare notariala sau
inclusa in registru de stat. Nerespectarea tuturor
acostor contitii trage la nulitatea actului juridic.
21.Apararea drepturilor subiective civile
Mijloacele de aparare sunt : Recunoasterea dreptului
are loc pe cale judiciara care confirma sau neaga
existenta dreptului. Restabilirea situatiei existente
anterior incalcari dreptului se aplica atunci cind
dreptul poate fi restabilit, daca nu se repara
prejudiciile aduse, Recunoasterea nulitatii actului
juridic sanctiune civila indreptata asupra nulitatii
actului incheiat prin nerespectare principiilor de
valabilitate.Declararea nulitati actelor emise de o
atoritate publica daca prin aceste acte se incalca
drepturile titularului ei se pot adresa in judecata.
Impunerea executarii obligatiei in natura debitorul
este obligat la cererea creditorului sa execute prestatia
la care sa obligat, Incasarea clauzei penalecontract
sau lege care are ca scop preintimpinarea incalcarii
dr.subiective si stimuleaza executarea obligatiilor,
repararea prejudiciului moral si material,
autoapararea (actiunile intreprinse personal pentru a
preintimpina sau stopa o faradelege
23.Conditiile de valabilitate a actului juridic civil
sunt cerintile care trebuie indeplinite ca acul juridic
sa aiba valoare. Contiitiile de valabilitate:
corespunderea actului juridic prevederiol leilor,
ordinii publice si bunelor moravuri, capacitatea
persoanei de a incheia acte juridice, cinsimtamintul
valabil al persoanei ce incheia actele juridice, obictul
actului juridic sa fie determnat si licit, cauza sa
corespunda legii, forma actului juridic sa fie legala.
Se desprind 4 conditii : Consimtamintul-manifestarea
de vointa exteriorizata de a incheia un act juridic.
Trebuie sa provina de la o persoana cu discernamint,
sa fie exprimat cu conditia de a produce efecte
juridice, san u fie viciat. Obiectul- obligatia persoanei
care a incheiat actul juridic. Obiectul trebuie sa fie
licit, sa se afle in circuitul civil, sa fie determinat in
specia sa si a fie posibil. Cauza scopul urmarit la
incheierea actului juridic civil. Trei conditii de
validitate a cauzei :trebuie sa existe, sa fie reala, sa
fie licta. Forma- este conditi a actului juridic din
cazurile prevazute de lege. Sunt 3 feluri de forme:
forma ceruta p-u valabilitatea actului juridic, pentru
probarea actului, opozabilitatea fata de
terti(formalitatile ce trebuie indeplinite in scopul
ocrotirii persoanelor care nu au legatura cu
contractul). Nerespectarea tuturor acostor contitii
trage la nulitatea actului juridic.
26. Viciile de consimtamint eroarea falsa
reprezentare a unei situatii, o parere gresita despre
unele imprejurari legete de incheierea actului(asupra
naturii Act.j, calitatii, persoanei, faptului, dreptului),
dolul-viclenia (inducerea in eroare a unei personae
prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie
actul juridic), violenta (amenintarea unei personae cu
rau de natura sai provoace o temere care o determina
sa incheie actul pe care de altfel nu lar incheia).
Violenta poate fi fizica si psihica
27.Modalitatile actului juridic civil sunt efecte
care depend de o clauza formulate de parti privind
un eveniment viitor care face sa intirzie fie realizarea
fie stingerea unui drept. Termenul-eveniment viitor
si sigur de care partile leaga survenirea efectului
actului juridic. Conditia eveniment viitor nesigur de
a carei realizare depinde naterea sau stingerea unui
drept subiectiv. Contitia poate fi : pozitiva (depend
de surveniarea unei fapte), negative (depinde de
nesurvenirea unei fapte). Sarcina obligatia de a face
sau a nu face in actele cu titlu gratuity.
28.Notiunea si clasificarea nulitatior actului
juridic civil Nulitatea este o sanctiune care
desfiinteaza actul juridic in cazul in care aceste a fost
incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate
cerute de lege. Nulitatea actelor juridice se
incadreaza in 2 mari categorii. Nulitate absoluta
sanctiune a actului juridic civil care poate fi invocata
de orice persoana interesata si care consta in faptul
ca actunile savirsite cu scopul de a da nastere, a
modifica sau astinge un raporj juridic nu produce
efecte juridice. Nulitatea relativa (sanctiune aplicata
actului juridic intocmit cu nerespectarea unei norme
juridice care ocroteste un interes particular,
individual, stabilita in favoarea unei anumite
persoane. Alta clasificare: nulitate totala :
desfiinteaza actul juridic in intrgime, nulitate partiala
Desfiinteaza dor o parte din efectele actului juridic
30. Nulitatea relativa Nulitatea relativa (sanctiune
aplicata actului juridic intocmit cu nerespectarea
unei norme juridice care ocroteste un interes
particular, individual, stabilita in favoarea unei
anumite persoane. Aceasta nulitate poate fi invocate
doar de un cerc restrins de persoane, poate fi
acoperita prin confirmarea actului si poate fi invocat
doar inautru termenului de prescriptie. Exemple :
acte incheiate de persoane cu capacitate restrinsa de
exercitiu, incheiate prin dol, eroare, violenta.
32. Efectele nulitatii actului juridic civil Efectele
nulitii unui act juridic sunt aceleai, indiferent dac Revocarea (desfacerea voluntare pentru viitor a
este vorba de o nulitate absolut sau de o nulitate
relativ, constnd n desfiinarea totala sau partiala de effect a unui act juridic din motive independente
actului juridic i a raportului juridic creat prin act.
Actul juridic poate inceta cu efect retroactiv (efectele
produse de la inceputul efectelor actului sunt anulate
si si situatia restabilita), alt efet este restitutia
bilaterala (fiecare parte trebuie sa restituie tot ceea
ce aprimi in baza actului sau sa plateasca
contravoaloarea prestatiei), si alte efecte : persoane
in a care interes sa declarat nulitatea este obligata sa
repare celelaltei parti prejudiciile aduse.
25.Consimtamintul ca conditie de valabilitate
manifestarea de vointa exteriorizata de a incheia un
act juridic. Trebuie sa provina de la o persoana cu
discernamint (pers.care incheie act juridic sasi deie
seama de consecintele acestuia), sa fie exprimat cu
conditia de a produce efecte juridice (scopul urmarit
este producerea unor efecte clare si pentru cei din
jur), sa nu fie viciat (vointa interna sa coincide cu cea
externa), sa fie exteriorizat (vointa sa fie exteriorizata
pentru a fi cunoscuta de altii). Viciile de
consimtamint sunt : eroarea (asupra naturii Act.j,
calitatii, persoanei, faptului, dreptului), dolul-
viclenia, violenta (morala si fizica).
29.Nulitatea absoluta sanctiune a actului juridic civil
care poate fi invocata de orice persoana interesata si
care consta in faptul ca actunile savirsite cu scopul de
a da nastere, a modifica sau astinge un raporj juridic
nu produce efecte juridice. Daca nulittea este
invocate de un tert atunci el trebuie sa dovedeasca
interesul sau in nulitatea actului respective. Nu poate
fi acoperita prin confirmare (chiar daca subiectii sunt
de accord cu actul juritic acesta se declara nul-
exceptie casatoria, norme din codul familiei). Poate fi
invocate oricind indifferent de timpul care sa scurs.
Sunt nule deasemenea actele juridice fictive (care nu
produc efecte juridice), simulatorii (incheat cu
intentia de a ascunde ceva-un bun care trebu de
confiscat), actele juridical incheiate de persoane fara
capacitate de exercitiu, fara a se respecta forma ceruta
de lege, indreptate spre limitare unei pesoane in
capacitatea de folosinta si exercitiu.
31.Deosebirea nulitatii de alte sanctiuni civile ale
actului juridic Nulitatea acului juridic trebuie
deosebite de alte cause similare ca : rezolutiunea
(desfiinteaza actul pe modiv de nerespectare a unei
obligatii contractuale avin character retroactiv),
Rezilierea (desfiinteaza actul ca rezultat al
nerespectarii unei obligatii, fac effect doar viitor),
actului juridic de ambele parti), Caducitatea (lipsirea
de vointa partilor), Inopozabilitatea (desfacerea
actului juridic in urma nerespectarii cerintelor de
publicitate a actului juridic)