Etapa emiterii sunetului

Indicaii utile:

se explic ntr-un limbaj accesibil copilului poziia care trebuie luat pentru pronunia diferitelor sunete;

toate exerciiile se realizeaz cu ajutorul oglinzii;

folosirea unor imagini cu poziia organelor fono-articulatorii ajut copilul s neleag mai uor modul corect de pronunie a
sunetului;

n demonstrarea emiterii sunetului se pornete de la gura larg deschis pentru ca modalitatea de poziionare a limbii s fie vizibil
pentru copil;

poziia limbii se poate demonstra i cu ajutorul palmei logopedului, astfel mna dreapt simbolizeaz limba, iar mna stng
maxilarul superior sau inferior.

Ca urmare, copilul vizualiznd concret metoda de emitere corect, nelege mult mai uor i reuete s-i poziioneze
corect limba.

Vocale:
Sunet Captarea ateniei Poziia pentru emitere
A Ne doare gtul i gura larg deschis; limba
mergem la doctor. este relaxat n spatele
Cum i artm la dinilor de jos; corzile vocale
doctor unde ne vibreaz; aerul expirat cald
doare? este sesizat de copil prin
Deschidem guria punerea minii lui la nivelul
mare i spunem: gurii logopedului n timpul
A-a-a! pronuniei.
O Broscua vine la buzele se deschid lund o
csua piticilor i- form rotund (ca i forma
i ntreab: Oac, unui ou sau a literei O);
oac, oac! A putea obrajii sunt uor retrai spre
s stau i eu? interior; dinii sunt ascuni n
spatele buzelor.
U Trenul ajunge n buzele sunt ndreptate spre
gar: u-u-u! nainte; limba este ndeprtat
uor de dinii de jos; corzile
vocale vibreaz; aerul expirat
este mai puternic dect la A
sau O.
Metode de emitere
se insist pe deschiderea
puternic a gurii, pe
sesizarea vibraiilor de ctre
copil prin punerea mnii lui
pe pieptul logopedului.
copilul poate fi ajutat i
prin poziionarea mecanic a
deschiderii corecte a gurii cu
ajutorul minii logopedului.
buzele sunt sub form de
srut, iar copilul simte
vibraiile punnd mna pe
gtul, ceafa sau pieptul
logopedului.
E Ne plimbm pe buzele iau forma unui
cmp i ne zmbet, uor ntredeschise;
ntlnim cu o limba e uor arcuit, vrful
turm de oi. Cum limbii se sprijin de dinii din
fac ele? Oile fac: partea de jos; vibraia corzilor
Beee-beee! vocale se simte pe gt i
piept.
I Ai primit cadou o maxilarele se apropie unul
biciclet: Ieee! de altul, deschiderea lor este
mic; buzele sunt ntinse;
limba este puternic curbat n
partea anterioar; dinii se
dezvelesc; vibraia se poate
simii pe piept, gt, obraji sau
vrful capului.
Te gndeti ce s buzele sunt deschise; limba
rspunzi: --! este uor ridicat n partea de
mijloc; vibraie se simte cel
mai puternic pe gt; aerul este
mai cald dect la sunetul A
se poate porni de la
sunetul A, copilului
cerndu-i-se s-i apropie
ct mai mult maxilarele.
se apas cu putere sub
brbia copilului;
se poate pune un beior
ntre dinii din fa pentru
intuirea deschiderii corecte a
gurii de ctre copil;
se poate porni n emiterea
sunetului I de la sunetul
E prin apropierea mai
puternic a maxilarelor.
emiterea se poate porni de
la sunetul A, artndu-i
copilului c o uoar
nchidere a gurii are ca
finalitate sunetul .
 i se simte cu ajutorul palmei
puse n faa gurii.

Un altfel de Da: buzele au o deschidere se poate porni emiterea de

h! medie, puin alungite; limba la sunetul prelungit i
este uor retras spre interior; apsarea mecanic cu
vibraia se simte pe gt. degetul sub brbia copilului.

Pozitia aparatului fono-articulator pentru emisia sunetelor limbii romane

DE LOGOPEDVIORICA PE MARTIE 30, 2012

Toate vocalele sunt sunete sonore care se formeaz prin vibrarea corzilor vocale, prin ridicarea vlului palatin

oprindu-se scurgerea aerului prin fosele nazale.

Vocala A vocal deschis, nelabializat central ; se pronun cu o deschidere a maxilarelor de cca 10 mm,
limba este uor retras i apropiat de planeul bucal.

Vocala E vocal medie , nelabializat anterioar ; se pronun cu o deschidere a maxilarelor de cca 5 mm iar

vrful limbii este sprijinit de incisivii inferiori cu partea dorsal uor ridicat.

Vocala I vocal nchis, nelabializat central ; se pronun cu o deschidere a maxilarelor de cca 3-4 mm ,

comisurile labiale sunt retrase lateral , vrful limbii este sprijinit de incisivii inferiori iar partea posterioar

este ncordat i ridicat spre palat.

Vocala O vocal medie, labializat, posterioar ; se pronun cu o deschidere a maxilarelor de cca 8 mm ,

buzele sunt uor rotunjite iar limba este retras n fundul cavitii bucale.

Vocala U vocal nchis, labializat, posterioar ; se pronun cu o deschidere a maxilarelor de cca 3mm i

partea posterioar a limbii ridicat.

Vocala vocal medie, nelabializat, central ; se pronun cu deschiderea maxilarelor de cca 7 mm, vrful

limbii fiind uor retras n fundul cavitii bucale.

Vocala vocal nchis, nelabializat, central ; se pronun cu maxilarele mai apropiate, cca 2 mm,

comisurile labiale sunt retrase n pri iar partea posterioar a limbii este ncordat i ridicat spre palat.

Emiterea corect a consoanelor

Consoana S consoan fricativ, dental, surd

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului S : buzele ntinse, maxilarele uor deschise ;
vrful limbii lit se sprijin n spatele incisivilor inferiori; partea anterioar a limbii formeaz un mic jgheab

prelungit prin care iese aerul i se emite sunetul S

Consoana Z consoan fricativ, dental, sonor

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului Z : se procedeaz ca i la emiterea sunetului S

cu diferena c se adug vibrarea corzilor vocale

Consoana : consoan semioclusiv, dental, oral, surd

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului : vrful limbii se sprijin n spatele

incisivilor inferiori; partea median a limbii mpinge tare n alveolele superioare. Limba este ca un pod; se

emite ts ct mai apropiat i din ce n ce mai repede.

Consoana consoan fricativ, anteropalatal, oral, surd

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului : buzele sunt rotunjite i scoase puin

nainte; maxilerele uor ntredeschise ; vrful limbii, lat, se ridic n spatele gingiei de sus, fr s ating cerul

tare al gurii formnd astfel o ngustare prin care se scurge jetul de aer.

Consoana J consoan fricativ, anteropalatal, oral, sonor

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului J : buzele sunt rotunjite i scoase puin nainte;

maxilerele uor ntredeschise ; vrful limbii, lat, se ridic n spatele gingiei de sus, fr s ating cerul tare al

gurii formnd astfel o ngustare prin care se scurge jetul de aer. La trecerea jetului de aer prin cavitatea format
se produce vibrarea corzilor vocale.

Sunetul ( grupul de sunete ) CE , CI ,GE , GI consoan semioclusiv, anteropalatal, oral

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetelor CE, CI, GE, GI : buzele sunt uor rotunjite i

mpinse n fata.

Consoana Z consoan fricativ, dental, sonor

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului Z : se procedeaz ca i la emiterea sunetului S

cu diferena c se adug vibrarea corzilor vocale

Consoana B consoan oclusiv, labial, oral, sonor

Consoana P consoan oclusiv, labial, oral, surd

Consoana M consoan oclusiv, nazal, sonor

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetelor B, P, M:

Buzele sunt strns lipite ; suflul puternic deschide brusc buzele cu o micare de coborre a mandibulei,

producnd un sunet exploziv la P ; la sunetul B buzele sunt mai strnse iar explozia produs prin desprinderea

acestora este mai slab.

Consoana T : consoan oclusiv, dental, oral, surd

Consoana D : consoan oclusiv, dental, oral, sonor

Consoana N : consoan oclusiv, dental, nazal , sonor

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetelor T, D, N: buzele i dinii sunt n dependen de

sunetul urmtor; limba este puin ncovoiat, cu partea anterioar alipit strns de alveolele superioare, vrful

limbii atinge dinii de sus iar prile laterale ale limbii sunt alipite de mselele anterioare. Aerul expirat trece

printre limb i alveole formnd sunetul T ; cnd se produce vibrarea coardelor vocale se emite sunetul D.

Cnd coardele vocale vibreaz iar cerul moale al gurii este cobort , aerul trece liber prin nas, limba se

dezlipete.

Consoana : consoan semioclusiv, dental, oral, surd

Poziia aparatului fono-articulator n timpul emisiei sunetului : vrful limbii se sprijin n spatele

incisivilor inferiori; partea median a limbii mpinge tare n alveolele superioare. Limba este ca un pod; se

emite ts ct mai apropiat i din ce n ce mai repede.

Ordinea in care s-au corectat sunetele a fost urmatoarea:

-corectarea fonemelor din familia s, ;

-corectarea literelor r i l;

-corectarea consoanelor sonore: f, n, m, c, p, t;

-corectarea vocalelor i semivocalelor; a, a, e, i, o, u;

-corectarea diftongilor: oa, ea;

-corectarea unor grupuri de consoane: tr, fl, pr.

In corectarea acestor sunete s-a inceput cu efectuarea uno exerciii pregatitoare emiterii sunetelor:

-imitarea sasaitului arpelui i a gascanului ( sssss);

-solicitarea linitii ( ssssttt);

-imitarea sunetelor produse de insecte in zbor ( bbbzzz);

-imitarea zgomotului produs de micarea frunzelor, a hartiei, a coasei, a focului ( fasssfa);

-sunetele produse de vant ( vajjj);

-sunetele produse de taierea cu foarfeca ( tac, toc, ac);

-sunete scoase de oricei ( chi, chi,chi);

In corectarea sigmatismului s-a inceput cu sunetul s dar se poate incepe i cu . Sunetul izolat s-a ob inut prin indicarea pozi iei
corecte a aparatului articulator i prin exersarea in faa oglinzii logopedice, in scopul imitarii vizuale a modelului corect.

Exerciiile de emitere a sunetului s s-au realizat prin:

-plasarea limbii la nivelul incisivilor inferior;

-tragerea obrajilor inapoi;

-fixarea intre dini a unui ba de chibrit pentru formarea anului lingual;

-concentrarea spre incisivi a fluxului de aer.

Au fost reluate exerciile de imitare a sasaitului arpelui i a exerci ilor de inviorare in care se face expira ie inso ita de sunetul s.
Cand copilul a reuit realizarea emiterii corecte a sunetului acesta a fost exersat i intarit astfel:
-in silabe directe ( i, se su, se, so);

-in silabe indirecte ( as, os, es, is, us);

-sunetul s in poziie intervocalica ( aa, ii, ese);

-in cuvinte monosilabice ( so, oc, suc, sol, sub, soi, etc.);

-in cuvinte bisilabice ( soba, sita, supa, sare, suma);

-in cuvinte polisilabice in care sunetul s apare in diferite poziii:

-iniiale ( sanie, semafor, sacure, sageata);

-mediane ( casa, masa, baston, castana, musca);

-finale ( nas, folos, parastas, popas, etc);

-pronunarea sunetelui s in propoziii i in vorbirea curenta ( Strugurii sunt gustoi, Pisica sta in casa).

Sunetul inlocuit prin s constituie una din deformarile frecvente la copii. In acest caz pronun ia corecta a sunetul se ob ine prin
rotunjirea buzelor iar limba este apropiata de dinii superiori.

In scopul obinerii formei corecte a buzelor se pot strange uor obrajii copilului concomitent cu pronun ia sunetelui . Primul
exerciiu, inafara de gimnastica buzelor i a limbii, este uieratul ( nu fluieratul) cu limba inauntru lipita de cerul gurii. La inceput sunetul
trebuie pronunat incet i pe masura ce se contureaza in vorbire, sa fie pronunat mai tare.

Pentru corectarea sunetului se utilizeaza unele exerciii pentru care sunt amintite:

-exerciii de difereniere a sunetului de s cu ajutorul dosului palmei, a curentului de aer cald, a sunetului fara de curentul de aer rece la
sunetul s;

-in silabe directe (i , a, e);

-in silabe indirecte ( sol, ut, a, ah);

-sunetul in poziie intervocalica ( ua, rou, uor);

-in cuvinte monosilabice (a, ah, sol, ut, ir);

-in cuvinte bisilabice (ina, apca, arpe, ofer);

-in cuvinte polisilabice in care sunetul apare in poziii diferite:

- iniiala ( iruri, coala, oferie);

- mediana ( ceaca, puca, coule);

- finala ( ora, corcodu, coco)

-exerciii de introducere a sunetului in propoziii i in vorbirea curenta (Potaul este in ora, oseaua este erpuita);

- in scheme gramaticale dupa modelul de mai jos:

erveel in ora

Potaul in coule

oseaua erpuita

Dupa insuirea pronuniei corecte a sunetelui se poate trece la corectarea suneteului z a carui articulare este identica a sunetelui
difereniandu-se prin aceea ca la sunetul z participa coardele vocale. Activitatea de cercetare a acestui sunet s-a efectuat reluand
exerciii de antrenare a aparatului fono-articulator i de emitere a sunetului s. Emitereea sunetului z se produce prin vibra ii laringiene
uor de constatat prin palpare.
 Dupa modelul sunetului s a fost introdus sunetul z in silabe i s-au efectuat exerciii de difereniere a sunetului z de s i in silabe
ce conin sunetul z. Metodologia desfinarii acestor exerciii este identica cu cea cu emitere a sunetelor anterioare s i i anume:

-in silabe directe (za, ze, zi);

-in silabe directe ( iz, uz, ez);

-sunetul z in poziie intervocalica ( izi, eze, ozo);

-in cuvinte monosilabice ( zi, zar, zac, zic, zer);

-in cuvinte bisilabice ( zidar, ziar, zece, zavor);

-in cuvinte polisilabice ocupand poziii diferite:

-iniiala ( ziua, zicala,zidarie, zapada);

-mediana ( paza, pazitor, bazin,varza);

-finala ( aragaz, visez, autobuz, etc).

Pentru consolidarea deprinderii corecte de pronunare a sunetului z cu acest fel de cuvinte se alcatuiesc propozi ii, scurte
povestiri, se folosesc in vorbirea curenta.

Consoana j are acelai loc i mod de articulare cu sunetul , realizandu-se cu mai pu ina incordare. Coardele vocale vibreaza,
o uuoara vibraie realizand i varful limbii. Corectarea se poate face prin strangerea buzelor i fixarea in pozi ie corecta a varfului limbii
in timpul emisiei.

Au mai fost efectuate de asemenea exerciii de aruncare energica a pumnilor inainte concomitent cu pronun area sunetelui j ca i
la copilul este solicitat sa foloseasca dosul palmei pentru a simii puternica explozie a aerului cald cand sunetul este pronunat corect.

i in cazul sunetului j exerciiile au avut aceiai metodologie de desfaurare ca i in cazul sunetelor s, , precum i exerciii de
tipul:
-extragerea separata din anumite propoziii date a cuvintelor care incep cu litera j ( copii se joaca);

-gasirea de cuvinte cu ineles asemanator ( joc, jucarie, jucau).

Pronunarea corecta a sunetului a fost obinuta prin pronunarea repetata a sunetelot ts. Deosebit de eficiente in activitatea de
corectare i pronunare a acestui sunet sunt exerciile:

-plasarea varfului limbii la incisivii superiori, ca pentru pronunarea sunetului t;

-retragerea buzelor spre coluri;

-pronunarea sunetului conform cu metodologia desfaurarii exersarii de la sunetele mai sus prezentate.

Sunetele ce i ci se obin prin pronunia repetata a sunetelor tsi i tse. In aceste cazuri s-au folosit mai multe exerci ii de
pronunie, mai intai in combinaie cu diferite sunete ( indirecte, directe, in pozi ie intervocalica, apoi in cuvinte simple apoi din ce in ce
mai complicate: cerc, circ, cer, caci, ceapa, cire, secera, caciula, pace, arici). S-a cerut copiilor sa alcatuiasca prpoziii cu astfel de sunete
i sa pronune cuvinte pe care sa le foloseasca in vorbirea curenta.

Grupurile ge i gi, reprezinta corespondentul sonor al grupurilor ce i ci. In activitatea de corectare s-a insistat, in primul rand , pe
poziia corecta a limbii in timpul emisiei consoanei t. Urmeaza exerciii corective in cuvinte ocupand diverse poziii:

-iniiala ( geam, gem ,sgirafa, ginta);

-mediana ( fulger, ager,barcagiu, uger);

-finala ( rege, ninge, drege, alergi, frigi);

Deci in corectarea diferitelor sunete in grupuri mici de 3-4 copii sau individual s-a avut in vedere parcurgerea aciunii logice de la
simplu la complex, avand in vedere, in toate cazurile, exersarea aparatului fono-articulator, iar pe de alta parte, exersarea pronun arii
sunetelor alterate in cuvinte i propoziii.

Sunetul r inlocuit cu l este una din cele mai frecvente tulburari de limbaj (pararotacism) intalnita la copii de varsta pre colara
mica. Corectarea consoanei r i pronunarea ei corecta se poate obine prin efectuarea progresiva a exerci ilor de vibrare a buzelor,
insoita de vibrarea puternica a varfului limbii plasate in dreptul alneolelor dentale superioare. Realizarea vibra ilor varfului limbii se
obin i prin emiterea unro sunete care imita:

-senzaia de frig (brrr);

-torsul pisicii ( sfrrr);

-zgomotul motorului ( rrrr);

-umflarea obrajilor i lovirea lor uoara i succesiva cu pumnii concomitent cu emiterea sunetelor ( brrr). Rotacismul i pararotacismul se
mai inlatura exersand cuvinte ce conin silabele ra i re in poziie:

-iniiala ( rac, ras);

-mediana ( are, mere, obraznic, Loredana);

-finala ( macara, mere, pere, mare, sare, dare).

Celelalte consoane pronunate defectuos de catre copii au fost corectate prin exerciii efectuate cu grupuri mici sau individual.

In cazul in care diftongi oa i ea sunt redui la a corectarea acestora se realizeaza prin pronun area celei de a doua i apoi
prin executarea rapida a celor doua vocale succesive.

Exersarea articularii corecte a sunetelor dupa procedeele aratate mai sus se finalizeaza cu fixarea acestora in cuvinte, apoi in
propoziii i in vorbirea curenta.

De mare insemnatate se bucura exerciile de intarire a noilor deprinderi unde, in primul rand, familia este chemata sa participe.
 TERAPIA LOGOPEDIC N GRDINI

Educatoare: Rtoiu Victoria

coala cu clasele I - VIII, G.P.N. Nr. 1, Corabia

Lucrarea de fata si propune s prezinte terapia logopedic din grdinit cu scopul de a aduce la
cunostint cadrelor didactice importanta dezvoltrii corecte a limbajului oral nc de la vrsta
prescolar. Acest lucru presupune o atentie deosebit asupra modului n care comunic
prescolarii. O comunicare deficitar slab a prescolarului poate reprezenta efectul ntrzierii
evolutive a limbajului. Din punct de vedere psihic, copilul care prezint o ntrziere a limajului
se comport normal n toate situatiile, ns vorbeste prea putin si de cele mai multe ori cu
greseli, prezentnd un vocabular mai srac dect ceililati copii de vrta lui. Depistarea la timp a
unor dificultti de exprimare (comunicare) reprezint un mare avantaj pentru recupererea
copilului. Terapia logopedic este cu att mai eficient cu ct n eleborarea ei lucreaz n echip:
educatoarea, logopedul, dar si printii prescolarului. La final am exemplificat un proiect de
activitate logopedic pentru a forma o imagine ct mai complet asupra a ceea ce reprezint o
terapie logopedic.

Limbajul joac un rol deosebit de important n structura vietii psihice. Datorit lui, toate procesele
psihice capt sens. Mai mult, problemele de limbaj determin dezordine sau disfunctii la nivelul
personalittii.
Vrsta prescolar este cu precdere cea la care se sesizeaz o mare parte a tulburrilor de limbaj. Un
procent de 15-20% dintre copiii care frecventeaz grdinita prezint tulburari de limbaj. Acestea sunt initial
dislalii fiziologice, trecnd apoi , pe msur ce copiii cresc si nu sunt corecati, n forme patologice. n afar
 de dislaliile specifice vrstei, n grdinita de mas identificm si alte cazuri de tulburri de limbaj. Sunt copiii
care prezint retard n dezvoltarea vorbirii, hipoacuzie, dizabilitti mentale, autism, etc.
Astfel c, apare ca imperativ necesar introducerea programelor terapeutic-recuperatoriii pentru
tulburrile de limbaj, printr-o depistare precoce n cadrul structurii curriculare moderne.
Tulburrile de pronuntie:
- dislalie;
- dizartrie;
- rinolalie.
Terapia tulburrilor de limbaj este o propunere de cadru metodologic si o nsumare de programe
corespunznd principalelor dezordini de limbaj. Gradinita este un loc ideal pentru terapie deoarece logopedul
si educatoarea pot lucra n echip, educatoarea putnd relua exercitiile indicate de logoped de cte ori este
necesar.
Iat cteva din atributiile logopedului:

depistarea si diagnosticarea copiilor

Prima vizit la logoped const n testarea copilului, ca acesta s depisteze problema. Dup o prim
constatare a tulburrilor de limbaj, copiii logopati sunt programati pentru terapia logopedic. Primul moment
al terapiei tulburrilor de limbaj l constituie examinarea complex a celui depistat.

elaborarea si aplicarea programelor de recuperare si terapia logopedic n functie de

diagnostic.

Stabilirea diagnosticului si supervizarea activittilor de terapie cognitiv, ludoterapii, terapia

psihomotricittii si abilitatea normal.
Durata procesului de recuperare depinde de mai multi factori: nivelul dezvoltrii intelectuale, vrsta,
implicarea activ a printilor n procesul logopedic, gradul de implicare a copilului, realizarea terapiei,
reluarea exercitiilor indicate de logoped de ctre educatoare.
 Exista un program anumit de recuperare pentru fiecare tulburare n parte, exemplu pentru dislalie:
a. Gimnastica general:
- rotirea bratelor (moara de vnt);
- aplecarea capului (bing-bang,tic-tac);
- aplaudatul;
- imitarea splatului minilor;
- nchiderea si deschiderea pumnului;
- artarea fiecarui deget n parte.
Gimnastica fonoarticulatorie:
- facial;
- lingual;
- mandibular;
- velopalatin;
- labial.
1. Limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori, pe alveole.
2. Facial si lingual: deschiderea si nchiderea gurii, umflarea obrajilor, rictusul si tuguirea buzelor
(sau zmbetul si pupicul mamici). Limba se ridic sus-jos n spatele incisivilor, limba ltit si ascutit, limba
se proiecteaz si apoi se retrage puternic n fundul gurii.
3. Gimnastica respiratorie:
- stingerea lumnrii;
- umflarea balonului;
- suflarea n vasul cu ap (valurile);
- suflarea cu diferite instrumente muzicale;
- spune cum face (sarpele: sss, gscanul, chemarea pisicii: piss-piss, fusul: sfrrr-sfarr).
4. Educarea auzului: - repet dup mine: sss, psss
- ghici cine te strig: Sandu, Sanda, Stela, Simona, Simon.
5. Emiterea sunetului: - demonstratia articulatorie: n fata oglinzii (logopedice), profesorul demostreaz
copilului care este pozitia corect a organelor articulatorii participante la elaborarea sunetului S - limb,
buze, dinti, maxilare; se folosesc palatograme, iar arttorul minii drepte va fi ndreptat n jos, indicnd
locul de articulare a semnului S
- limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori pe alveole. Dup ce copilul a urmrit
atent demonstartia logopedului, el repet singur n fata oglinzii toate miscrile articulatorii, pn ajunge la
fixarea lor kinestezic-tactil. n fata oglinzii, logopedul pronunt sunetul n soapt, copilul repet dupa el, iar
n final copilul pronunt dup modelul oferit (soptit tare n fata oglinzii).
b. Exercitiul (articulatoriu, fonatoriu, ortofonic): elaborarea sunetului se obtine prin efectuarea unui
mare numr de exercitii fonoarticulatorii. Exercitii onomatopeice: sss, jsss, pis-pisssss
Pentru acest exercitiu se folosesc: oglinda logopedic, profile de pronuntare, scheme, palatograma, etc.
Comparatia (sonor, grafic, sonor + grafic): prin raportarea copilului, n primul rnd la el nsusi si
apoi la cel din preajm - logoped, care i ofer modulele de pronuntie, adultii, colegii, etc - raportare care
presupune mult tact, copilului i se potenteaz dorinta de autodepsire.
Derivata sunetului sunetele afectate pot deriva din sunete ce sunt corect emise si care se aseamn
cu ele prin executia lor motric -kinestezic ca si prin forma lor acustic: s poate deriva din t.
6. Consolidarea sunetului
Exercitiul (sunetul emis cu ajutorul onomatopeelor se consolideaz prin asociere):
- silabe directe: sa, se, si, so, su;
- silabe indirecte: as, es, os, ies, is;
- silabe intermediare: asa, ese, isi, oso, usu;
 - logatom: sas, ses, sis, sos, sus;
- grupe consonantice: stra, stre, stru, stro.
Logopedul, n colaborare cu educatoarea poate desfsura activitti de prevenire menite s ajute la
eradicarea dislaliilor fiziologice. Acestea sunt centrate pe jocuri de stimulare a motricittii generale si a
motricittii fonoarticulatorii, pe exercitii respiratorii, exercitii de relaxare si de stimulare a auzului fonematic.
Un rol important n activitatea de prevenire o au informarea corect a familiei si implicarea acesteia n
terapie.

EXEMPLIFICARE. PROIECT DE ACTIVITATE LOGOPEDIC

DATA: 2 NOIEMBRIE 2008

UNITATEA COLAR: GRADINItA NR 1-CORABIA
OBIECTUL: TERAPIA TULBURRILOR DE LIMBAJ
SUBIECTUL: CONSOLIDAREA PRONUNtIEI CORECTE A SUNETELOR: S-J-R
OBIECTIVE OPERAtIONALE:

s execute corect exercitiile de respiratie, asigurnd coordonarea dintre miscrile bratelor, respiratie si
vorbire.

s dovedeasc autocontrolul asupra miscrilor musculatorii faciale (obraji, buze, limb, mandibul)

s rosteasc repede si corect seriile de silabe necesare frmntrilor de limb.

s rezolve itemii din fisele de dezvoltare a auzului fonematic (s localizeze corect sunetele n cadrul
cuvntului, s stie s despart n silabe cuvintele)
 s stie s fac analiza propozitiei pn la nivelul sunetului.

s dea exemple de propozitii cu un anumit cuvnt

s pozitioneze corect organele vorbirii pentru a emite sunetele solicitate

s exerseze pronuntia corect pe parcursul rostirii de cuvinte

s cunoasc literele mari de tipar (dac se poate)

s se bucure de rezultatele obtinute la activitate.

METODE I PROCEDEE: conversatia, explicatia, demonstratia n fata oglinzii logopedice, exercitiul, metoda
derivrii sunetelor, jocul, metoda analizei fonematice etc.
MIJLOACE AUXILIARE: oglinda, suport izolator, fise de lucru individuale cu imagini colorate, realizate in Power
Point.

DESFURAREA ACTIVITtII

PREGATIREA GRUPEI PENTRU ACTIVITATE: salutul, discutie pregtitoare pentru intrarea n atmosfera
cabinetului si antrenarea copiilor n conversatie.

PARTEA PREGTITOARE PENTRU TERAPIE:

- exercitii de respiratie
- exercitii de mobilizare a aparatului verbal
- exercitii pentru frmntri de limb
- jocul fonematic Cte silabe are cuvntul?
 - analiza fonematic a propozitiei

TERAPIA PROPRIU-ZIS:

Exercitii specific logopedice: pronuntie corect n fata oglinzii logopedice, copilul

pronunt clar si corect sunetele s-j asa cum a fost invtat: derivam din u: hu-hu-cu-cu-gu-gu-su-su-ju-ju-
so-jo-si-ji-se-je-sa-ja. Dac nlocuieste silabele sa-ja cu sa-za, atunci lum derivarea de la nceput,
artnd copilului cum se pozitioneaz corect limba pentru s-j. Introducem n cuvinte n pozitie initial:
sur-jur, soarece, sub, surubelnit, sobolan, joc, jucrii. Introducem n silabe indirecte: us-uj-os-oj, n
cuvinte n pozitie final: mos, cos, cocos, bors, garaj, bagaj, curaj. Apoi n pozitie median: us, mnus,
mtus, plaj, ajutor etc. n pozitie consonantic, pronuntnd cuvinte n care s-j se afl inainte de o
consoana: stiu, jder, scoal, snur, astept etc. Introducem apoi cuvinte n care se afl si sunetele s-z,
deoarece copiii sunt n etapa diferentierii sunetelor s-j de s-z, si va trebui sa pronunte desprtind
silabele: sa-se, so-sea, so-se-te. Apoi n propozitii: Am sa-se ani., Masina merge pe so-sea..

Execitii pentru pronuntia corect a sunetului r

Exercitiul 1: copilul sufl puternic pentru vibrarea faringelui, apoi transmite vibratia limbii, asociind cu o
vocala: hrrr, hrrr-ra, hrrr-re, hrrr-ri.
Exercitiul 2: copilul vibreaz buzele, brrr, apoi arunc limba afar pronuntnd p-ra, p-re, p-ri sau
pronuntnd prrrr interdental.
Exercitiul 3: copilul pronunt cuvinte cu r retrgnd limba n fundul gtului si ltind-o ca pentru a-ca-ga-
ra, pronuntnd cuvinte cu r n diferite pozitii, ridicnd limba si ltind-o atunci cand vine r: me-re, sa-
re, doa-re, moa-r etc.

NCHEIEREA ACTIVITtII:
Amintim copiilor s reia aceste exercitii zilnic, acas, n fata oglinzii pi realiznd evaluarea
corespunztoare, apreciind favorabil activitatea copiilor. Cntam cntecul Alfabetul.