ROLUL DE CONSILIER AL PROFESORULUI N FAA

ELEVILOR SUPRADOTAI

Copiii supradotati si talentati dau dovada de abilitati inalte si performanta in

anumite domenii academice specifice sau in arii de inalte abilitati intelectuale, creative,
artistice, sau de conducere, si au nevoie de programe si servicii speciale care nu sunt,
de regula, oferite de scoli obisnuite, in lipsa acestora neputandu-se dezvolta complet,
la adevarata lor capacitate; Acesti
copii provin din toate mediile sociale si pot fi descoperiti in orice tip de comunitate
culturala fiind in general expusi riscului social si respingerii grupului social;
Desi ei au un urias potential nu se pot dezvolta integral
decit in conditiile unui sistem educativ specializat, deoarece, fiind mult mai avansati
intelectual, pot invata foarte mult si repede, studiind problemele in profunzimea si
complexitatea lor, depasindu-si cu usurinta atat colegii de aceasi varsta cat si
programa scolara, care este oferita in general pentru un nivel mediu in sistemul de
invatamant obisnuit;. Asincronia lor in dezvoltare ii face sensibili atat la problemele
globale sau locale pe care le resimt puternic din punct de vedere emotional, cat si la
rezolvarea acestor probleme. Lucrul cu copii supradotati
presupune un profil intelectual special al pedagogului, un antrenament didactic
specializat si de asemenea, o consultanta psihologica specializata.
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Romania va trebui sa se
ridice la nivelul standardelor internationale, pentru a putea fi cu succes competitiva in
contextul economiei globale. Este important astfel ca tot mai multi tineri cu abilitati
inalte sa se formeze si dezvolte pentru a-si atinge potentialul maxim, iar acest lucru nu
se poate realiza decat prin oferirea unei educatii specifice, corespunzatoare nevoilor si
cerintelor acestora. Daca
initierea educatiei supradotatilor a fost facuta de provocarea economica, dezvoltarea
actuala se va realiza ca urmare a complexitatii crizelor de sistem ce cer solutii inalt
specializate.

Rapiditatea cu care ntelege si memoreaza un supradotat face ca el sa se

plictiseasca usor n clasa si aceasta chiar de la nceputul scolarizarii, asa ca, cel putin
pentru unii dintre ei, entuziasmul debutului nvatarii devine repede un balast
afectiv.
Diferitele modalitati de a raspunde nevoilor speciale n materie de educatie a
elevilor supradotati se refera la:
 facilitarea trecerii acestora de la o clasa la alta, superioara ca nivel, daca au
ndeplinit cel putin bine cerintele nivelului anterior;
alcatuirea de programe diferentiate care sa permita avansul mai rapid al unora n
aceeasi unitate temporala;
organizarea de clase speciale alcatuite pe criteriile:
nivel al coeficientului intelectual;
focare de interes;
proiecte comune;
niveluri de aspiratie sau de reusita;
organizarea pe clase cu program total independent de cel scolar general, n
afara timpului scolar comun.

Pentru instruirea adecvata a elevilor supradotati vor trebui diferentiate, modificate

sau adaptate toate aspectele procesului educativ general:
scopurile si obiectivele;
continutul curriculum-ului;
organizarea si gruparea elevilor;
resursele de personal;
procesele de evaluare;
legaturile cu institutiile educative extrascolare;
serviciile auxiliare scolii.

Formele de orientare a programelor de instruire principale pentru copiii supradotati

presupun urmatoarele:
Accelerarea studiilor - este tehnica preferata de specialisti, nsa putin utilizata
din cauza impactului negativ social si emotional a parcurgerii rapide a etapelor
traditionale ale scolii.
mbogatirea studiilor - oferirea de cunostinte si activitati speciale n cadrul
claselor obisnuite. Majoritatea profesorilor care lucreaza cu copiii supradotati
utilizeaza metoda mbogatirii cunostintelor (peste 80%).
Gruparea pe niveluri de abilitati - elevilor supradotati care ramn integrati n
clasele obisnuite sau n afara lor, li se ofera programe de instruire diferentiate n
cadrul unei noi regrupari temporare.

K.K. Urban (1992) mentioneaza urmatoarele forme organizationale de stimulare si

instruire a supradotatilor, n functie de gradul segregarii/ integrarii lor sociale n grupul
covrstnic de provenienta:
instruire individuala particulara;
scoli speciale rezidentiale;
scoli speciale numai pentru supradotati;
scoli speciale pentru supradotati, n cooperare cu scolile normale;
clase speciale cu un curriculum, resurse si metode speciale;
clase speciale cu un curriculum normal dar mbogatit;
clase speciale eterogene ca vrsta;
programe de ntregime individualizate;
 studiu n clase obisnuite si cu predarea unor cursuri suplimentare, pe grupe de
lucru;
studiu n clase obisnuite si cu profesori specializati si /sau programe speciale

Adaptarea curriculumului scolar

Obiectivele curriculum-ului diferentiat decurg, la fel ca si obiectivele curriculum-
ului obisnuit, din idealul educational si finalitatile sistemului de nvatamnt.
Printre principiile de elaborare a curriculum-ului diferentiat pentru elevii supradotati,
putem aminti (A.H. Passow):
sa dezvolte potentialul intelectual si aptitudinile fiecaruia, n cel mai nalt grad
posibil, stimulndu-se interesul, spiritul de exploatare, prin conceperea de
programe menite sa maximalizeze dezvoltarea potentialului lor superior;
sa le dezvolte o "constiinta sociala", simtul responsabilitatii, calitati etice si
morale;
sa-i nvete sa gndeasca independent;
sa le stimuleze creativitatea;
sa sensibilizeze lumea scolii si comunitatea pentru recunoasterea si aprecierea
valorilor culturale si performantelor intelectuale;
sa gaseasca noi continuturi si metode care sa poata fi aplicate si n nvatamntul
general.

Evaluarile curriculum-ului pentru elevii dotati ar trebui conduse n concordanta cu

principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile supramedii de gndire, pe creativite
si pe excelenta.

Rolul major al profesorului angajat ntr-un program de nvatamnt pentru elevii cu

aptitudini nalte este acela de a concepe si realiza trasee curriculare optionale multiple
si de a asigura o mare flexibilitate n parcurgerea lor.
Ca modalitati alternative amintim:
continuturi adaptate caracteristicilor psihocomportamentale;
organizarea continuturilor n modalitate interdisciplinara si crossdisciplinara,
modularizata si compactizata;
modalitati diverse de finalizare a unui curs, din perspectiva cursantului
(produsele activitatii);
acelasi curs realizat cu mijloace didactice diferite;
termene flexibile (individualizate) pentru finalizarea sarcinilor scolare;
activarea peponderenta a proceselor psihice de mare complexitate;

Pregatirea personalului autorizat

Formarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul primar, gimnazial si liceal,

cuprinde cursuri, seminarii, lucrari practice, conferinte, publicatii de
specialitate,educatie post-universitara (masterat, doctorat), educatie la distanta,
forumuri profesionale, etc. Aceasta pregatire se va adresa atat profesorilor ce lucreaza
in centre specializate, in clase specializate, studentilor din anii finali sau studentilor
masterali sau doctorali ce intentioneaza sa lucreze in programele de educare a copiilor
supradotati si talentati, cat si altor categorii ce doresc o instruire in acest domeniu. De
asemenea pregatirea este obligatorie pentru administratorii si directorii sau consilierii
ce au autoritate in deciziile legate de programele de educare a copiilor supradotati si
talentati, cat si pentru profesorii sau psihologii scolari ce lucreaza in acest program.
Formarea continua certificata a cadrelor didactice din
invatamantul preuniversitar se realizeaza prin programe de perfectionare in domeniul
psihopedagogiei abilitatilor inalte, acreditate conform cadrelor normative in vigoare si a
metodologiilor validate pe plan international de catre organizatiile de profil. Aceasta
pregatire va fi de minim 30 de ore pe an pentru profesorii ce lucreaza in centre
specializate si de minimum 10 ore pe an pentru profesorii ce lucreaza in scoli ce au
aderat la programele de pregatire in educarea copiilor supradotati si talentati, avand
clase specializate. Programele de pregative vor cuprinde natura si nevoile copiilor
supradotati si talentati, evaluarea nevoilor elevilor, si curriculum si metodologii
didactice optime pentru educarea si instruirea copiilor supradotati si talentati.
Formarea continua certificata urmareste implicarea
invatatorilor si profesorilor in diferite activitati precum:
a) programe acreditate de perfectionare cu tematica specifica b) ateliere
de lucru; c) stagii de documentare;
d) schimburi informationale intre specialisti din
tara si strainatate; e) studii postuniversitare;
f)masterate; g) doctorate;
h) schimburi de profesori cu
center internationale de formare in gifted education;
i) studii post-universitare de profil in reteaua internationala de
universitati ce au programe specifice de gifted education.
Toate diplomele obtinute in aceasta retea internationala vor fi valide in sistemul de
educare a copiilor supradotati si talentati din Romania. Formarea altor categorii de
specialisti (psihologi, asistenti sociali, pedagogi, psihopedagogi) se va realiza prin
cursuri specializate in domeniile identificarii, consilierii si psihoterapiei,
managementului personal si intitutional, al marketingului educational, etc.
colile sau clasele pentru elevii supradotai (specializate pe anumite domenii sau
de cultur general), concepute i organizate n mod explicit pentru supradotai, sunt
vzute ca un cadru de pregtire omogen, stimulativ (dar segregativ), i care ar putea
oferi cunotine variate i profunde i o experien mai bogat prin tipul de solicitri i
schimburile pe care le fac acetia ntre ei sau cu profesorii, ct i prin crearea unei
atmosfere intelectuale intens stimulatoare i de mari expectane.
n unele ri se conchide c "este oportun a se
descuraja practica de a crea coli i clase speciale pentru elevii supradotai",
subliniindu se, ns, c "trebuie susinut diferenierea intern prin sistemul sarcinilor
de lucru individualizate i printr-o organizare mai elastic a slii de clas" (SPAN,
1991). Oponenii gruprii elevilor n scopuri
educative dup abiliti, susin c ntr-o societate democratic aceasta este din punct
de vedere etic inacceptabil i renunarea la ea e o cerin moral imperativ pentru c
noi trebuie s acceptm c suntem asemntori mai mult dect diferii, i n concluzie
trebuind a fi stopat standardizarea ateptrilor bazate pe nivelul inteligenei,
identificat psihologic. Specialitii sunt de acord c simpla
grupare pe niveluri de potenial intelectual, n clase sau coli speciale, rezolv nevoile
educative ale copiilor supradotai. Unul din cele mai comune rspunsuri ale colii la
diferenele interindividuale ale elevilor o reprezint gruparea n funcie de abilitile lor.

Puine probleme ale educaiei sunt menionate a fi att de controversate ca aceasta.

n primul rnd, gruparea dup abiliti are efecte diferite n circumstane diferite, dar
observaia principal este aceea c ar genera inechitate n faa educaiei. Gruparea
sau nu a elevilor pe abiliti produce cam acelai nivel al achiziiilor n timp; pe
perioade scurte, gruparea produce, ns, un salt evident, dar care tinde, cu timpul, s
se amortizeze, fcnd necesar o nou grupare pe abiliti de un nivel mai ridicat
(SLAVIN, 1990). Obieciile cele mai serioase nu sunt
mpotriva gruprii n sine a celor supradotai n clase speciale sau a programele
educaionale mbogite i/sau accelerate oferite acestora, ci fa de includerea n
aceste clase i a copiilor provenii din categorii de populaie i familii dezavantajate
(economic, cultural), a celor pe care profesorii nu-i vd sau recunosc prin nimic a fi cu
poteniale deosebite, sau refuzului cuprinderii n aceste grupri, cu toat presiunea
unor prini, a copiilor care nu ndeplinesc condiiile minime de acces.
n colile cu clase speciale pentru copiii supradotai, timpul colar efectiv
destinat disciplinelor colare, se reduce, de regul, la jumtate, datorit vitezei mai
mari a acestora de asimilare. Intervalul devenit liber fiind utilizat pentru finalizarea unor
teme individuale sau de grup, documentrii n sectoarele de interes personal, instruirii
n tehnicile de munc individual etc.
Cei care pledeaz pentru forme de organizare a instruirii special destinate
copiilor supradotai, o fac referindu-se, n general, la nivelul claselor primare, uneori i
gimnaziu i mai rar pentru liceu i aproape deloc pentru nvmntul superior,
considerndu-se c cei cuprini la acest ultim nivel, au achiziionat deja suficiente
metode i tehnici de munc intelectual independent i c interesele lor s-au
cristalizat ghidndu-le activitatea viitoare. Copiii
supradotai plasai n clase speciale, pentru c au prilejul de a se confrunta cu alii cu o
pregtire i resurse egale cu ale lor, se vor autoevalua mai corect i nu vor ceda att
de uor tentaiei de a se supraestima, cum s-ar putea ntmpla n clasele obinuite,
unde pot obine rezultate mai bune dect colegii lor i fr un efort notabil. Gruparea
elevilor pe niveluri de performan este surprinztor de mare n practica colar, n
gimnaziu i mai ales n liceu, n funcie de rezultatele din nvmntul primar (sau
gimnazial) i aceasta pentru c profesorilor le este foarte greu, dac nu chiar imposibil,
s practice n clas o pedagogie difereniat n condiiile unui numr foarte mare de
elevi n clas i cu niveluri ale potenialului intelectual foarte diferite. Gruparea
poate avea n vedere doar reducerea diversitii caracteristicilor unui microgrup pentru
"a permite experiene de nvare mai intensive, mai extensive i mai accelerate", s
ofere mai multe situaii de stimulare i interaciune a diferitelor aptitudini, cunotine i
interese ale elevilor, s faciliteze un contact mai direct cu persoane specializate n
anumite domenii i/sau cu resursele/mijloacele educative. n colile cu mai multe
clase paralele, gruparea elevilor pe niveluri (clase care grupeaz elevii cu rezultatele
cele mai ridicate pn la clase de elevi cu cele mai reduse performane i ritmul cel
mai lent de lucru) nu rezolv problema instruirii difereniate a celor supradotai, pentru
c este o mare diferen calitativ ntre elevul cu rezultate colare bune i cu un
coeficient de inteligen de 120 i cel supradotat (cu un coeficient de inteligen de
130-140). Pentru un elev supradotat aflat ntr-
o clas special, principalele avantaje educative constau n:
coninutul instruirii este mai adaptat intereselor i potenialului lui intelectual nalt;
elevul se va compara cu ali supradotai i-i va contura mai exact imaginea de sine;
elevul va face echip cu ali supradotai pentru a realiza lucruri pe care nu le-ar fi
putut face singur;
elevul va avea profesori special pregtii s le cunoasc cerinele lor deosebite n
materie de educaie i tratament psihologic.
CONCLUZII
Principalele demersuri organizatorice cu finaliti de instruire ne duc la urmtoarele
concluzii:
eficiena instruirii este mai ridicat, pentru elevii supradotai, atunci cnd acetia sunt
grupai n clase speciale;
accelerarea studiilor, pentru majoritatea elevilor supradotai, are mai multe efecte
pozitive dect dezavantaje;
nu este recomandat a se renuna la studierea unor "discipline de cultur general",
dar acestora li se poate dedica mai puin timp dat fiind ritmul i capacitatea lor de
asimilare, iar timpul devenit astfel disponibil, se poate utiliza pentru mbogirea i
aprofundarea studiilor n domenii precise de interes deosebit;