Îndrumări privind rolul profesorilor specializaţi1

în cerinţe educaţionale speciale

în şcolile obişnuite

Fiecare şcoală ar trebui să aibă cel puţin un profesor cu o pregătire suplimentară avansată şi o experienţă bogată în
domeniul cerinţelor de educaţie specială. Aceste persoane, prin activitatea lor asigură realizarea învăţamântului incluziv.
Au atribuţii similare cu cele ale profesorilor de sprijin, dar pot acţiona mult mai eficient decât aceştia deoarece activitatea lor
este mai restrânsă ca zonă şi au posibilitatea să cunoască în amănunt problemele şcolii în care funcţionează.

Principalele responsabilităţi ale profesorului specializat în CES:

 promovează în rândul colegilor şi părinţilor ideea acceptării şi sprijinirii elevilor cu CES;

 identifică şi evaluează elevii cu CES din şcoală;
 consiliază cadrele didactice privind educaţia copiilor cu CES;
 pregăteşte şi perfecţionează personalul didactic din şcoală în domeniul predării, învăţării şi evaluării pentru elevii cu CES;
 coordonează serviciile pentru aceşti elevi ( de consiliere, de terapie, de curriculum );
 asigură şi menţine legătura cu persoane specializate în abordarea elevilor cu CES: consilieri, terapeuţi, psihologi, psihiatri;
 stabileşte şi asigură legătura cu instituţiile şi organizaţiile abilitate în educaţie specială;
 colaboreaza eficient cu părinţii elevilor cu /fara CES;
 stabileşte relaţii între comunitate şi scoală pentru asigurarea şanselor egale la educaţie ale elevilor.

Specialistul în CES trebuie să cunoască:

 cerinţele individuale ale elevilor cu CES;

 legislaţia privind protecţia copilului;
 politica şcolară actuală şi de perspectivă privind accesul la educaţie al copiilor cu CES;
 metodologia specifică de predare-învăţare şi evaluare pentru diferite categorii de cerinţe
 modalilăţi de adaptare, flexibilizare, diferenţiere de curriculum pentru elevii cu CES;
 modalităţi de elaborare a unor programe de învăţare şi intervenţie pentru elevii cu CES;
 elemente de management al comportamentului in cazul elevilor cu CES;
 posibilităţi de sprijin şi colaborare pentru/cu familiile elevilor cu CES
 reţeaua de specialişti ,organizaţii care se pot implica în sprijinirea elevilor cu CES;
 ansamblul de instrumente, dotări, materiale de sprijin pentru elevii cu CES precum şi modul acestora de utilizare.

Specialistul în CES trebuie să asigure:

 colaborare permanentă şi eficientă cu toţi profesorii şcolii pentru a realiza reţele naturale de sprijin;
 sprijin reciproc între elevi prin strategii de tipul cooperării şi parteneriatului în învăţare;
 resurse pentru ceilalţi profesori: materiale pentru documentare, ghiduri, manuale, lucrări de specialitate pe probleme de metodica
predării-invăţării, metodica evaluării, curriculum, managementul comportamentului pentru elevii cu CES;
 îndrumare, consiliere a familiilor elevilor cu CES;
 modele şi documentaţie pentru baza didactico-materială adaptată elevilor cu CES ( aparatură, manuale, materiale didactice, etc. ).

Profesorul specializat în CES trebuie să fie:

bun colaborator cu: bun coordonator al: bun consilier pentru:

-alte cadre didactice - evaluării - colegi
- elevii - strategiilor didactice - elevi
- familia - intervenţiilor specializate - familii
- specialiştii - elaborării de curriculum şi programe - comunitate
de sprijin
- terapeuţii - relaţiilor şcoală-familie-elevi
- instituţii, ONG-uri - relaţiilor cu comunitatea
- comunitatea.

1
Proiect PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01-Învăţământul incluziv: O şansă pentru toţi elevii!

1
 Profesorul specializat în CES trebuie să aibă:

Calităţi Capacitatea
- respect pentru toţi copii - de a crede
- empatie - de a sensibiliza
- toleranţă, - de a convinge
- gândire pozitivă, - de a rezista la frustrări şi momente dificile
- creativitate - de a pune în valoare ideile bune,
- perseverenţă - de a media şi negocia
- tact pedagogic - de a aplana conflictele
- creativitate - de a se perfecţiona
- flexibilitate - de a-i forma şi perfecţiona pe ceilalţi
- optimism - de a comunica clar, accesibil, la obiect
- entuziasm - de a mobiliza toate resursele de sprijin,
- de a schimba mentalităţi

Plan Educaţional Individual

Pe măsură ce şcolile adoptă şi folosesc tot mai mult practice inclusive, vor fi capabile să răspundă unei game mai largi de cerinţe
educaţionale speciale în contextul zilnic al şcolilor obişnuite.
Cu toate acestea, va exista întotdeauna un procent redus de elevi care vor necesita o ofertă educaţională specială. Cu alte cuvinte,
aceştia vor avea nevoie de intervenţii “suplimentare” sau “diferite” de cele disponibile pentru toţi elevii.
Planul educaţional individual (PEI) este un mecanism pentru planificarea, evidenţa şi revizuirea ofertei educaţionale speciale. De
asemenea, este un instrument prin care se va ţine evidenţa progreselor înregistrate de elevi, la nivel individual, în conformitate cu
obiectivele convenite, şi care va fi util profesorilor în planificarea măsurilor luate pentru a răspunde cerinţelor educaţionale speciale.
Planul educaţional individual ar trebui să fie un document de lucru şi trebuie discutat şi aprobat în cadrul unei scurte discuţii, atunci
când acest lucru este posibil, între profesorul diriginte, părinţi şi elev.
Modelul ataşat şi exemplul constituie explicaţii în sine. Cu toate acestea, trebuie respectate anumite principii generale de bună
practică:

 Nu se vor stabili mai mult de trei obiective

 Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile, realizabile, realiste şi temporale
 Durata unui PEI depinde de cerinţele şi circumstanţele individuale. În cazurile în care, de exemplu, comportamentul elevului
reprezintă o preocupare majoră, PIE poate necesita o revizuire săptămânală. În general, durata unui PIE nu trebuie să depăşească un
semestru.
 Elevii trebuie implicaţi în stabilirea propriilor obiective. Studiile au demonstrat că atunci când se reuşeşte acest lucru obiectivele
sunt mai clare, iar şansele de reuşită ale elevilor mult mai mari.
 Atunci când se întocmeşte un PEI trebuie stabilită o dată pentru revizuire.
 În cadrul revizuirii, în secţiunea “rezultate” se vor nota rezultatele reale. Acestea vor sta la baza obiectivelor revizuite pentru
următorul PEI.
 Folosirea PEI va înceta în momentul în care elevul a atins un nivel corespunzător vârstei.

Atunci când elevul beneficiază de sprijin suplimentar din afara şcolii, este important ca acest lucru să fie menţionat în PEI, dacă este
relevant pentru obiective. În aceste cazuri, poate fi utilizată “Fişa de Activare a Reţelei” şi anexată PEI.
“Fişa Reţelei de Suport” este, de asemenea, inclusă, astfel încât şcolile să poată menţine evidenţa actualizată a altor organizaţii şi
instituţii cu care se colaborează.
Aceste informaţii trebuie să fie puse oricând la dispoziţia tuturor profesorilor.

2
PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUAL
Numele elevului Profesorul diriginte Clasa

Şcoala Data începerii PEI Data revizuirii PEI

Principalele categorii de cerinţe abordate în acest Puncte forte care pot fi folosite
PEI

Obiective şi rezultate Strategii de sprijin Cine va asigura sprijinul Rezultat

anticipate

Semnătura elevului Semnătura părintelui

Data Data

Semnătura dirigintelui

Data

3
Fisa de Activare a Reţelei pentru elevii cu CES din clasa…

Comisia Alte ŞCOLI

CJAPP/ CENTRU Primărie/ ISJ
CABINET de Traseu
NUME CSAP LOGOPEDI DJPCD Profesori Parteneri
MEDICAL Expertiză Educaţional, ONG-uri
Elev Consiliere C Anchetă itineranţi si Sociali
ŞCOLAR Complex Fişa Psiho-
şcolară Logopedie Socială de sprijin
ă Pedagogică

Model de Fişă de evidenţă a Reţelei de Suport in lucrul cu elevii cu CES :

(Instituţii Externe aflate în legături si cooperare cu profesorul / şcoala)

Contact : adresă, telefon- Persoane de

fax, email, web Contact :
Responsabilităţi/ RESURSE
INSTITUŢIA/ Funcţie, Nume,
Scop/ Umane, Mijloace,
ORGANIZAŢIA modalitate de
Obiective Instrumente
contact (telefon,
email)

Completaţi fişa cu datele de contact ale persoanelor şi instituţiilor reţelei de suport

Model completare plan individual

PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUAL

Numele elevului: Alex popescu Profesorul diriginte: dna Vergu Clasa

Şcoala Data începerii PEI: 30 martie 2005 Data revizuirii PEI: 5 mai 2005

Principalele categorii de cerinţe abordate în acest PEI Puncte forte care pot fi folosite

Dificultăţi de citire/scriere şi de menţinere a concentrării Alex este motivat să obţină rezultate bune la şcoală

Obiective şi rezultate anticipate Strategii de sprijin Cine va asigura sprijinul Rezultat

1. Să înveţe cuvintele cheie Cuvintele cheie vor fi afişate Profesorul diriginte va

pentru următorul modul şi să fie
capabil să scrie măcar 10 dintre
ele
2. Să se concentreze şi să
finalizeze o sarcină scurtă la
fiecare oră.
în clasă şi în atelier.
Alex va primi un carneţel în
care îşi va nota cuvintele
cheie.
Toţi profesorii îi vor stabili lui
Alex sarcini scurte
coordona
Acasă, părinţii îl vor ajuta să
înveţe cuvintele cheie
Profesorul diriginte va
coordona

Semnătura elevului Semnătura părintelui

Data Data

Cerinţe Educaţionale Speciale

4
 Identificarea Timpurie Şi Pre-Evaluarea
Elevii cu cerinţe educaţionale speciale se confruntă cu dificultăţi de învăţare sau dizabilităţi din cauza cărora le este
mai greu să înveţe şi să progreseze in acelasi ritm cu majoritatea elevilor de aceeaşi vârstă.
Odată cu trecerea timpului, elevii cu cerinţe educaţionale speciale rămân tot mai mult în urmă faţă de colegii lor. De
aceea, este esenţial ca cerinţele educaţionale speciale să fie identificate cât mai curând posibil, astfel încât să se poată
aplica strategii şi intervenţii adecvate pentru a ajuta elevii, la nivel individual, să depăşească obstacolele pe care le ridică
în calea învăţării cerinţele lor educaţionale speciale.
Profesorii şi părinţii joacă un rol important în identificarea cerinţelor educaţionale speciale. Datorită observaţiilor pe
care le fac aceştia şi interacţiunii cu copiii şi tinerii se constată iniţial că progresele făcute de elevi nu sunt suficiente.
Listele de verificare cuprinse în acest material îşi propun să constituie un ghid pentru profesori, care să îi ajute în
procesul de identificare astfel încât aceştia să ştie la ce specialist să apeleze pentru a obţine intervenţia adecvată în
funcţie de categoria de cerinţe educaţionale speciale.
Fişele informative incluse în acest capitol sugerează profesorilor strategii pe care le pot aplica la nivelul clasei.

Indicaţii privind utilizarea instrumentelor de pre-evaluare

Fişa 1 de pre-evaluare este concepută pentru a-i ajuta pe profesori să identifice categoriile generale de cerinţe
educaţionale speciale pe care le poate avea un elev. Vă rugăm să bifaţi căsuţele care corespund acelor aspecte care vă
preocupă şi să adăugaţi orice comentarii legate de context şi /sau de observaţiile dumneavoastră.
După ce aţi completat această primă fişă, următoarea etapă este să specificaţi mai exact ce anume vă preocupă. De
aceea, dacă observaţiile dumneavoastră se încadrează în categoria „cunoaştere şi învăţare”, puteţi completa „fişa 2 de
pre-evaluare” ( sau fişele 3,4,5 pentru celelalte categorii) pentru a înţelege mai bine care sunt cerinţele educaţionale ale
elevului. Este posibil ca un elev să aibă dificultăţi în mai multe domenii. Ca urmare, poate fi necesar să completaţi mai
multe fişe, pentru a avea o imagine mai exactă a cerinţelor educaţionale speciale ale elevului.

Dezvoltarea unor strategii şi intervenţii

Odată ce ştiţi mai exact care sunt categoriile de cerinţe educaţionale speciale cu care se confruntă elevul, trebuie să
hotărâţi ce anume măsuri ar fi adecvate. Adesea, discuţiile cu colegii dumneavoastră despre situaţia respectivă pot fi o
modalitate utilă de stabilire a următoarelor etape. De asemenea, discuţiile cu specialişti (consilierul şcolii, de exemplu)
pot fi benefice.
În numeroase cazuri, cele mai bune metode de a răspunde cerinţelor educaţionale speciale sunt modificările aduse
metodelor de predare.
În unele cazuri, va fi necesar să trimiteţi elevul respectiv la un specialist. Însă această măsură ar trebui să intervină
suplimentar faţă de orice alte strategii educaţionale pe care le aplicaţi.
Indicaţiile referitoare la cel mai des întâlnite cerinţe educaţionale speciale şi exemplele de bună practică, incluse în
acest capitol, vă oferă idei în privinţa strategiilor şi intervenţiilor care pot fi eficiente şi benefice pentru elevii cu cerinţe
educaţionale speciale, individual, după caz.
În cazurile în care se impune asigurarea unei oferte educaţionale speciale, puteţi considera util să realizaţi un plan
educaţional individual (PEI) pentru un anumit elev. Capitolul de faţă propune şi un model de PEI. Însă realizarea unui
astfel de plan trebuie luată în considerare numai când este necesară o ofertă educaţională specială. Aceasta înseamnă o
ofertă suplimentară sau diferită de ceea ce asigură un curriculum planificat diferenţiat disponibil pentru majoritatea
elevilor.
Atunci când vă gândiţi la un PEI, este important să vă concentraţi asupra nevoilor prioritare ale elevului. Când
analizaţi obstacolele în calea învăţării cu care se confruntă elevul respectiv trebuie să vă gândiţi care sunt cele mai
importante. Aceasta vă va ajuta să stabiliţi care sunt nevoile şi măsurile prioritare.
O altă sursă utilă de informaţii privind natura cerinţelor educaţionale speciale ale unui elev sunt opiniile elevului
respectiv şi ale părinţilor săi. Această secţiune mai cuprinde şi un „instrument de autoevaluare pentru elevi”, care poate fi
completat de elev sau folosit ca punct central al discuţiei. De asemenea, am inclus un set de „indicaţii pentru
intervievarea elevilor” care cuprinde o gamă largă de întrebări. Poate că nu este necesar să puneţi toate întrabările
sugerate acolo şi sunteţi liberi să le alegeţi pe acelea pe care le consideraţi relevante pentru elevul în cauză. De
asemenea, sunteţi liberi să adăugaţi propriile dumneavoastră întrebări. Important este să existe o structură a discuţiei,
care vă va permite să înţelegeţi mai bine dificultăţile cu care se confruntă elevul şi să începeţi să formulaţi strategii şi
intervenţii utile. Atunci când vă întâlniţi cu părinţii, este important să vă asiguraţi că aceştia se simt bineveniţi în şcoală
şi să le confirmaţi că opiniile lor vor fi luate în considerare. În general părinţii reprezintă o excelentă sursă de informaţii
despre nevoile copiilor. Cu toate acestea, mulţi se pot simţi răspunzători şi oarecum inadecvaţi ca părinţi. Este nevoie de
înţelegere şi sensibilitate atunci când discutaţi despre cerinţele educaţionale speciale ale unui elev cu părinţii săi.
În sfârşit, această secţiune cuprinde „indicaţii pentru facilitarea şedinţelor cu profesorii clasei”, mai ales ca
instrument pentru a aborda cerinţele educaţionale speciale ale elevilor.

FIŞA 1 DE PRE-EVALUARE

5
 Vă rugăm să parcurgeţi cu atenţie următoarele categorii de cerinţe educaţionale speciale şi să bifaţi
acolo unde consideraţi că elevul prezintă dificultăţi, afectând progresul şi dezvoltarea sa.

Categorie–arie Tip dificultăţi  Comentarii

Stil de învăţare
Deprinderi şi abilităţi conform ariilor
curriculare
Dificultăţi specifice disciplinei
CUNOAŞTERE ŞI Memorare
ÎNVĂŢARE
(vezi fişa 2 de pre-evaluare) Organizarea sarcinii
Realizarea sarcinilor
Atitudini faţă de sarcină
Respectarea regulilor

COMUNICARE ŞI Relaţionare cu colegii

INTERACŢIUNE Relaţionare cu adulţii
(vezi fişa 3 de pre-
evaluare)
Vizual
Auditiv
SENZORIAL ŞI FIZIC
(vezi fişa 4 de pre-evaluare) Motor
Integritatea corporală
Stima de sine
Stabilitate emoţională
DEZVOLTAREA
EMOŢIONALĂ Dispoziţie
(vezi fişa 5 de pre-evaluare) Răspunsul la recompense/pedepse
Exteriorizarea sentimentelor

FIŞA 2 DE PRE-EVALUARE- (CUNOAŞTERE ŞI ÎNVĂŢARE)

Vă rugăm să vă gândiţi la următoarele afirmaţii şi să indicaţi în coloana „evaluare”nivelul la care consideraţi că există
respectiva categorie de cerinţe, folosind calificativele „înalt” (î), „mediu” (m) sau „scăzut” (s). De asemenea, ar fi util să
adăugaţi orice alte comentarii legate de contextul observaţiilor dumneavoastră.
Folosiţi acest sistem de calificative pentru toate fişele de pre-evaluare

evaluare comentarii
Stil de învăţare
concentrare şi atenţie
deprinderi de ascultare (contact vizual,
aşteptarea rândului într-o conversaţie)
motivaţia pentru învăţare
răspunsul la laudă sau alte recompense
capacitatea de a aborda sarcini noi
capacitatea de a finaliza sarcini mai
complexe
Deprinderi şi abilităţi conform ariilor curriculare
scriere
citire
înţelegere a mesajelor scrise
înţelegere a mesajelor verbale
Abilităţi de calcul
vorbire - Limbaj ( vocabular, cursivitate,
coerenta, tulburări de pronunţie)
nivel conceptual general, specific
disciplinei (înţelegere, utilizare adecvată)

6
 Dificultăţi specifice disciplinei
înţelege conceptele specifice
utilizează adecvat concepte specifice
rezolvă probleme specifice
aptitudini pentru disciplina respectivă
Capacitatea de memorare
reţine secvenţe de mai multe de instrucţiuni
îşi aminteşte informaţia necesară pentru
realizarea sarcinii
reţine informaţii vizuale/ auditive/mişcări
Organizarea sarcinii
îngrijirea cărţilor şi caietelor
pregătirea pentru începerea unei sarcini
adesea uită cărţi, caiete, instrumente de
lucru
capacitatea de a urma instrucţiuni
capacitatea de a finaliza sarcini complexe
Realizarea sarcinilor
luarea notiţelor
realizarea sarcinilor în scris
realizarea sarcinilor orale
înţelegerea şi urmarea instrucţiunilor scrise
munca individuală, fără supervizarea
profesorului
înţelegerea şi urmarea instrucţiunilor
verbale
efectuarea temelor pentru acasă
calitatea temelor de acasă
Atitudini faţă de sarcină
evită implicarea în sarcini
trage de timp
protestează când este solicitat
nu protestează, dar nici nu urmează
instrucţiunea profesorului
refuză să urmeze instrucţiunile
refuză să se supună sancţiunilor
interesul pentru disciplină
Respectarea regulilor
absentează de la oră
întârzie la oră
iese din clasă în timpul orei
se plimbă în clasă în timpul orei
îşi schimbă locul în clasă
se mişcă permanent pe scaun
face zgomot
strânge lucrurile înainte de terminarea orei
nu poartă uniforma (unde este cazul)
mesteca gumă în clasă
se îmbracă neadecvat (nu dă jos haina,
căciula, poartă ochelari de soare sau alte
accesorii extravagante)
FIŞA 3 DE PRE-EVALUARE- (COMUNICARE ŞI INTERACŢIUNE)

evaluare comentarii
Interacţiune cu colegii
îşi schimbă frecvent prietenii
prefera copiii mult mai mici ca vârstă

7
 îşi exprimă opiniile în cadrul grupului
participare la discuţii în clasă
participarea şi implicarea la activităţile de
grup
solicitarea ajutorului
sensibil la nevoile celorlalţi, acordă şi cere
ajutor
împarte materialele cu colegii
provoacă conflicte
aşteaptă să-i vină rândul
agasează colegii
împinge, bate alţi elevi
îi domină pe ceilalţi elevi
este agresiv verbal cu ceilalţi elevi
ameninţă elevii
distruge obiecte ale colegilor sau din şcoală
fură obiecte ale colegilor sau din şcoală
vorbeşte cu colegii în timpul orei
solicită ajutor când nu e cazul
strigă
imită alţi colegi
răspunde obraznic
utilizează limbaj vulgar
se izolează/este izolat de colegi
Interacţiune cu adulţii
ameninţă profesorul
provoacă conflicte
evită contactul cu profesorul
intră în contact cu necunoscuţi
solicită ajutor
solicită în mod constant atenţia
acceptă îndrumări din partea profesorului
are frecvent nevoie de încurajare
are nevoie de supraveghere permanentă
distruge sau fură obiecte ale profesorului
face comentarii neadecvate la adresa
profesorului
vorbeşte în timp ce vorbeşte profesorul

FIŞA 4 DE PRE-EVALUARE-(SENZORIAL şi FIZIC)

evaluare comentarii
Vizual
are ochii inflamaţi, înlăcrimaţi, ceţoşi
mişcări haotice al pupilelor
nu coordonează ochii cu mâna
se plânge de dureri de cap
clipeşte des
se freacă la ochi
distanţă prea depărtată/apropiată la citire
lasă spaţii nejustificate, nu urmăreşte liniile
la caiet, distanţe mari/mici între rânduri
sare peste rânduri la citire
citeşte prea lent
urmăreşte cu degetul (creionul) rândurile
depune efort mare pentru a citi
poziţie inadecvată a corpului
orientează defectuos desenele pe pagină
8
 nu recunoaşte culorile
Auditiv
nu aude în anumite poziţii
face altceva decât i se cere sau răspunde
frecvent altceva decât a fost întrebat
tendinţa spre reverie (visare cu ochii
deschişi)
concentrare slabă
este tensionat, anxios în situaţii de grup
are greşeli de pronunţie, confundă
consoanele care se aud asemănător (p/b)
citeşte pe buze
întârzieri în dezvoltarea limbajului
(vocabular redus, capacitate redusă de
construire a frazelor)
vorbeşte neadecvat de tare sau de încet
cere în mod constant să i se repete
instrucţiunile
Motor
Dificultati locomotorii (mers, alergare,
sărituri, urcare)
de echilibru (la învârtire, mers în linie
dreapta, stat într-un picior)
de manipulare a obiectelor (aruncare,
prindere, apucare, driblare, lovire)
ticuri
Integritatea corporală
lipsa unor părţi ale corpului
dificultăţi de utilizare a unor părţi ale
corpului
malformaţii
semne/cicatrice inestetice
caracteristici fizice specifice vârstei
(greutate, înălţime, maturizare fizică)

FIŞA 5 DE PRE-EVALUARE- (DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ)

evaluare comentarii
Stima de sine
nu are încredere în capacităţile sale
preferă copiii mult mai mici ca vârstă
nu crede că poate face o treabă bună
îşi acceptă cu dificultate talentele şi
punctele tari
Stabilitate emoţională
plânge uşor
reacţii necontrolate de furie
Dispoziţie
este trist în mod frecvent
este neliniştit în mod frecvent
este apatic
Răspunsul la recompense/pedepse
accepta greu criticile
se comporta neadecvat când este lăudat

9
Exteriorizarea sentimentelor
îşi exprimă cu dificultate sentimentele

îi este greu să vorbească despre el

evită sarcinile noi (teamă)

prezintă comportamente autodistructive
comportament manipulativ
este dominat cu uşurinţă
adesea se izolează de ceilalţi
are puţini sau nu are nici un prieten
nu cooperează bine cu ceilalţi
nu este agreat de ceilalţi elevi
caută aprobarea colegilor

INSTRUMENT DE AUTOEVALUARE PENTRU ELEVI

Completaţi notând un X în căsuţa corespunzătoare

NICIODATĂ UNEORI ADESEA

1. Îmi place la şcoală

2. Orele mi se par interesante
3. Îmi dau toată silinţa la ore
Am nevoie de mai mult timp decât alţii pentru a învăţa
4.
lecţiile
5. Am nevoie de ajutor la teme
6. Mă descurc la orele de practică
7. Mă simt bine cu colegii de clasă
8. Am prieteni între colegii de clasă
9. Colegii mă evită
10. M-am gândit să renunţ la şcoală
11. Sunt lăudat la ore
12. Mi se întâmplă să fiu repezit de profesori
13. Vorbesc cu colegii în timpul orelor
14. Îi enervez pe profesori
15. Sunt atent la profesori
16. Sunt atent la discuţiile din clasă

Ghid de interviuri pentru elevi

Sugestii de întrebări în discuţia cu elevii identificaţi ca posibili elevi cu CES

Folosiţi întrebările de mai jos în discuţia cu elevii la care aţi identificat posibile CES.
Notaţi răspunsurile într-o manieră care să nu-l afecteze pe elev.

1. Cum te descurci la şcoală?

2. La ce discipline te descurci bine? La ce materie/ lecţie crezi că ai avea nevoie de ajutor?
3. Care este relaţia ta cu colegii?
4. Povesteşte-mi o situaţie în care ai fost criticat/ lăudat. Cum ai reacţionat?

10
 5. Ţi se întâmplă să faci comentarii răutăcioase la adresa colegilor? Povesteşte-mi o situaţie.
6. Ai fost, la rândul tău, subiectul unor comentarii răutăcioase? Cum ai reacţionat? Povesteşte-mi o situaţie.
7. Cum te înţelegi cu colegii în pauze, după şcoală?
8. Ai prieteni apropiaţi la şcoală? Ce-ţi place la ei?
9. Ţi-ai făcut noi prieteni în ultimul timp?
10. Sunt colegi cu care nu te înţelegi? Care ar fi motivele acestor neînţelegeri?
11. Ce profesori îţi plac/ nu îţi plac? Ce îţi place/ nu îţi place la ei?
12. Cui te adresezi în cadrul şcolii când ai o problemă?
13. Te frământă ceva în mod special legat de şcoală sau din afara şcolii?
14. Cui te adresezi, din afara şcolii, când ai o problemă?
15. Cum ai descrie relaţia ta cu părinţii? Ce îţi place/ nu îţi place la ei?
16. Cât de des trec părinţii tăi pe la şcoală? Ai vrea ca ei să vină mai des?

Ghid pentru facilitarea şedinţelor Consiliului Profesorului Clasei (CPC)

Introducere
Consiliul Profesorilor Clasei este considerat un mare consumator de timp şi de aceea se transformă într-o listă de
semnături la sfârşitul fiecărui semestru. Dacă întâlnirile CPC au loc, se întâmplă pentru a analiza un comportament
specific al unui profesor sau elev.

Din ce perspectivă abordăm CPC – pentru a deveni util?

 un instrument util de analiză a activităţii elevilor la clasă şi elaborare de planuri de măsuri
 metodă de uniformizare a aşteptărilor profesorilor faţă de elevi
 un mediu de formare şi dezvoltare pentru profesori
 obligaţie a fiecărui cadru didactic

Recomandări pentru reuşita unei întâlniri a CPC

Pregătirea întâlnirii
 discutaţi cu colegii individual despre organizarea întâlniri şi scopul acesteia
 ulterior discuţiei trimiteţi-le invitaţii scrise cu descrierea întâlniri (scop, obiective, teme de discutat, timp de lucru
necesar, lista participanţilor)
 invitaţi un specialist (profesor consilier) la întâlnire
 invitaţi pe cineva din conducerea instituţiei la întâlnire (director, consilier educativ)

Derularea întâlnirii
 anunţaţi tema şi agenda întâlnirii
 asiguraţi-vă că fiecare profesor îşi spune punctual de vedere
 asiguraţi-vă că sunt înregistrate (notate) toate ideile
 organizaţi Consilii al Profesorilor Clasei periodic
 încurajaţi organizarea de CPC şi de către alţi colegi

Consiliul Profesorilor Clasei – ca instrument pentru incluziunea copiilor cu CES

 analizaţi în prima întâlnire a CPC instrumentele aplicate pentru identificarea copiilor cu CES
 invitaţi la această întâlnire şi consilierul şcolar (al instituţiei sau de la CJAP)
 dezvoltaţi planul de activare a reţelei în această întâlnire
 discutaţi împreună cu consilierul şcolar despre comportamentul adecvat cu fiecare copil cu posibile CES

selecţie realizată de prof. Ana Puşcaş

11