"Resurse educaționale deschise"

CAIETUL PROFESORULUI DE SPRIJIN / ITINERANT

ÎNDRUMĂTOR / GHID METODIC

,, Toți copiii au dreptul la educație și sprijin pentru a-și dezvolta

potențialul personal, iar școala este instrumentul social cel mai eficient
pentru asigurarea acestui drept ,,

Întocmit de
Profesor Itinerant Diță Iris Ionelia
Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Oraşul Vălenii de Munte
 CUVÂNT ÎNAINTE

Integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă a

apărut ca o provocare spre schimbarea atitudinilor și mentalităților dar și a politicilor și
practicilor și de excludere și segregare.
Educația integrată sprijină dezvoltarea copiilor cu nevoi speciale și, în același timp, îi
ajută pe cei fără deficențe să accepte și să tolereze diferențele dintre oameni. Prin
urmare, educarea copilului cu nevoi speciale trebuie făcută într-un mediu cât mai
apropiat de al celorlalți copii, și, pe lângă aceasta, să beneficieze de sprijinul necesar
nevoilor sale.
Abordarea incluzivă susține că școlile au responsabilitatea de a-i ajuta pe elevi să
depășească barierele din calea învățării și că cei mai buni profesori sunt aceia care au
abilitățile necesare pentru a-i ajuta pe elevi să reușească acest lucru.
Esențială este însă viziunea celui care acordă sprijinul și maniera în care o face.
Un profesionist – profesor de sprijin și/sau itinerant, consilier, are credința și speranța
că merită sau trebuie încercată (și) școlarizarea obișnuită, susținuți fiind și de repere
legislative și metodologice, aceștia acționează în maniera educației integrate, cu
focalizare doar pe unii copii – cei identificați a avea CES.
Bariere și dificultăți în activitatea cadrului didactic de sprijin / itinerant -CDS
 insuficienta pregătire a școlilor pentru activitatea CDS
 bariere de atitudine
 lipsa de continuitate a unui CDS în aceeași școală
 asigurarea într-o măsură foarte redusă a parteneriatului la clasă
 numărul mare de copiii cu CES
 numărul mic de ore alocat de CDS uni copil cu CES
 lipsa spațiului ( a unui cabinet ) și a materialelor didactice pentru CDS
 adaptarea( diferențierea) curriculară pune serioase problema administrative,
conceptuale și metodologice cadrelor didactice și CDS.
 evaluarea progresului școlar și participarea la examene produc adesea discriminare la
elevii cu CES.
 clasa a V a este poreciată a fi un prag înalt pentru elevii cu CES.
 gama extrem de mare de dificultăți și necesități de sprijin, de particularități de vârstă la
elevi.

Condiții necesare pentru promovarea și dezvoltarea activității CDS, în

sprijinul educației integrate a copiilor cu CES:
 includerea efectivă a elevilor cu CES pe agenda principală a școlilor – se impune o
schimbare a filozofiei și practicilor din școala obligatorie, care trebuie să devină
realmente incluzivă,
 promovarea și valorizarea corespunzătoare a activității cadrelor didactice de sprijin /
itinerante de către managerii școlari,

 dezvoltarea statutului și a imaginii CDS,

 cursuri de formare atât pentru cadrele didactice de la clasă cât și pentru CDS, bazate pe
programe – cadru realizate la nivel național, cu implicarea adecvată a universităților,
 evaluarea echitabilă, nediscriminatorie a rezultatelor școlare ale copiilor cu CES
integrați, inclusiv la evaluările naționale,
 inițierea și dezvoltarea cooperării – pe multiple planuri și în maniera instituționalizată,
structurată – dintre Centrele Școlare de Educație Incluzivă care au angajate CDS și
școlile de masă în care aceștia acționează,
 înregistrarea riguroasă a copiilor cu CES și determinarea nevoilor reale, diferențiate de
sprijin în învățare,
 acțiuni pozitive, de informare și cooperare instituțională și chiar la nivel personal,
pentru o derulare eficientă a activității CDS.

Individualizarea / personalizarea actului didactic

 procese de flexibilizare și ajustare curriculară,
 schimbarea accentului de la predare la învățare,
 adaptarea evaluării,
 valorizarea potențialului fiecărui copil,
 un efort cumulat de colaborare între actorii organizației școlare,
 colaborare acu familiile și cu alți membrii ai comunității

Rolul profesorului de sprijin

 acordă sprijin și consiliere cpoiilor, părinților, cadrelor didactice,
 elaborează programe de intervenție personalizată,
 acordă consultații întregului personal didactic din școala obișnuită în care sunt înscriși
copii integrați,
 realizează acțiuni periodice de evaluare a progresului sau regresului copilului ținut
sub observație,
 realizează terapia specifice de compensare,
 utilizează, recomandă, adaptează resursele naturale necesare integrării copilului,
 realizează parteneriate pe mai multe niveluri : elev cu CES – părinte – cadru didactic.

Inventar al competențelor CDS

 1.Identifică nevoile de sprijin în clasele / clasa de elevi.Identificarea se face la
solicitarea CD.

2.Organizează întâlniri preliminare de ,,tatonare,, cu grupul,,țintă,, de copii cu CES în

alt cadru decât clasa, de preferat camera de resurse, în scopul cunoașterii personalității
acestora și a identificării cauzelor care determină situația de impas educațional.În cadrul
dialogului cu copiii se va adopta o atitudine încurajatoare, stimulativă, valorizatoare,
lipsită de criticism, în așa fel încât CDS să fie perceput c aprieten, partener.

3. Evaluează potențialul de învățare al grupului de copiii, stabilind competențele –

punctele forte și dificultățile – punctele slabe,precum și nivelul acestora în domeniile :
 nivelul percepției vizuale și auditive,
 limbajul oral : vocabular, articlare, tulburări de pronunție, auz fonematic,
înțelegere, codificare, demodificare, evocare,
 grafie–lexie: conexiune grafem- fonem, analiză/sinteză grafo–lexică, copiere
visual motrică,
 motricitate și praxie: abilități motrice, lateralitate,
 orientare spațio – temporală,
 memorie vizuală, auditivă, verbală, de scurtă durată, de lucru,

 atenție,
 conduite operatorii,
 abilități simbolico- matematice: calcul, raționament, asocier/ disociere, rezolvare
de probleme,
 nivelul inteligenței (stabilit de medic specialist)
 ritmul de lucru.
4. Stabilește obiectivele intervenției/ sprijinului și pașii de realizare a comportamentelor
așteptate, consemnându-le în instruméntele specifice.

5. Solicită sprijinul și colaborarea specialiștilor- psihologi, psihopedagogi, logopezi,

kinetote-rapeuți, medici, asistenți social.

6. Organizează și susține acțiuni de consiliere a CD cu privire la problemática

complexă a copiilor cu CES.

7. Consiliază în vederea evitării marginalizării copiilor cu CES și a adaptării unei

atitudini pedagogice pozitive, încurajatoare, de descoperire, de descoperire a nevoilor
lor, a hobby-urilor lor, care pot fi folosite în dezvoltarea motivației pentru învățare.

8. Realizează înâlniri de lucru cu părinți asigurându-i de confidențialitatea discuțiilor

angajate:
- resonsabilizează familia în actul recuperării /reabilitării
- acționează cu familia în parteneriat oferind și urmărind realizarea unor programe
educaționale
- acționează dacă este cazul, ca psihoterapeut al familiei.

10.Stabilește în colaborare cu ceilalți membri ai echipei PSP (planul de servicii

personalozat) în care sunt implicați profesioniști care realizează recuperarea /
reabilitarea.

11. Evaluează în colaborare cu cadrul didactic al clasei,prográmele curriculare ți

realizează adaptarea ți diferențierea curriculară în funcție de ariile deficitare.

12. Elaborează PEI (planul educațional individualizat )în funcție de competențele

copilului- ce poate face, ce-i place, și de dificultățile sale – ce un poate, și stabilește
prioritățile de acțiune pe secvențe de timp.

13. Evaluează și readaptează PEI în raport de evoluția copiilor.

14.Colaborează cu învățătorul/ profesorul clasei stabilind împreună strategii și

modalități de lucru adaptate pentru anumite capitole, teme, lecții sensibilizându-i cu
privire la necesitatea repetării și reactualizării materiei, pentru anumiți copii.

15.Orientează copiii spre alte servicii de specialitate din comunitate – ORL,

Oftamologie ș.a

Cadrul didactic de sprijin este :

 Bun consilier pentru: pîrinți, copii/ elevi, cadrele didactice, comunitatea local.
 Bun colaborator cu: alte cadre didactice, copii, familia elevului, specialiști,
comunitate, ONG-uri.
 Moderator al echipei multidisciplinare
 Abilitățile necesare: respect pentru toți copiii, empatie, toleranță, gândire
pozitivă, bun coordonator, mediator, negociator, spirit de inițiativă, creativitate,
metode eficiente, perseverență, flexibilitate – adaptare la cerințele momentului,
tact pedagogic, abilitatea de a aplana conflictele, disponibilitate, rezistență la
frustrări – momente dificile, decizii clare,rapide, valorizator al colaboratorilor și
al opiniilor lor.
Prin intermediul acestui caiet încerc să vă ofer un instrument de lucru pe care
dumneavoastră,cadrele didactice de sprijin să îl utilizaţi în activitatea de observare
psihopedago-gică a elevilor cu CES integrați în școlile de masă. Modul de completare
este simplu, solicită la minimum efortul şi timpul dumneavoastră.
Fişa de caracterizare psihopedagogică propusă asigură identificarea dispoziţiilor
individuale native, a proceselor cognitive şi a stilului de lucru al elevului, a trăsăturilor
de personalitate, a conduitei manifestate de elev la lecţie sau în grup şi facilitează
cunoaşterea condiţiilor care determină apariţia şi dezvoltarea diferitelor comportamente.
Cunoşterea particularităţilor psihopedagogice ale elevilor, identificarea corectă a
raportului dintre aptitudini şi învăţătură, a ceea ce poate fi valorizat în fiecare copil
permit modelarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare aşa încât climatul educativ în
care se realizează învăţarea să fie pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect
reciproc, aprecieri sincere).
Completarea fiecărei secţiuni se va face anual şi ori de câte ori intervin schimbări la
nivelul colectivului de elevi.
Secţiunile care se prezintă sub formă tabelară vor fi completate descriptiv
urmărindu-se fiecare rubrică. Datele statistice vor fi înscrise în urma analizei
documentelor şcolare, a observării curente şi /sau aplicării unor probe – teste adecvate.
La sfârşitul anului școlar, itinerantul va putea să realizeze cu uşurinţă portretul
psihologic al fiecărului elev. Se vor face referiri sintetice cu privire la condiţiile de viaţă
şi învăţătură ale elevului, tipul de familie din care provine şi interesul acesteia pentru
activitatea şcolară a copilului, nivelul de dezvoltare a proceselor şi capacităţilor
cognitive implicate în activitatea de învăţare, trăsăturile de personalitate ale acestuia. În
final, itinerantul va consemna recomandări ce vor putea fi utilizate în cadrul evaluărilor
anuale .
Secţiunea “Relaţia şcoală-familie” oferă posibilitatea înregistrării de informaţii cu
privire la comitetul de părinţi, evidenţa întâlnirilor cu părinţii, a tematicile dezbătute.
Anexa prezintă câteva strategii de intervenţie ce pot fi utilizate în scopul ameliorării
dificultăţilor de învăţare şi a dificultăţilor socio-afective.
 REGISTRUL DE EVIDENȚĂ A

PARTICIPĂRII

ELEVILOR LA ACTIVITATEA DE SPRIJIN

................ - .............

PROF. DE SPRIJIN / ITINERANT:

 TABEL NOMINAL CU ELEVII CU C.E.S. INTEGRAȚI ÎN SCOLILE DE MASĂ

Nr. CEOS/ NR. DOSAR/ SCOALA

crt. NUME SI PRENUME CL. DATA DATA CNP Tipul de INTEGRAT
deficienţă OARE
Şcoala
1. Gimnazială

2.

3.

4.

AVIZAT DIRECTOR , AVIZAT DIRECTOR,

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Școală integratoare
 CATALOG

CLASA a. .a

Nume şi prenume elev…………………………………........................................................ Grupa…………….. Diagnostic

……………………………………………………………….

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 P A
Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ianuarie

Februarie

Martie
Aprilie

Mai

Iunie
 FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE
 Numele şi prenumele _________________________________________
 Locul şi data naşterii__________________________________________
 Domiciliul __________________________________________________
 Unitatea de învăţământ________________________________________

II.DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor

tata___________________________________________________________
mama_________________________________________________________

3. Ambianţa educativă:
 climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
 neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi
 dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului
 familie dezorganizată
4. Atitudinea familiei faţă de copil
 îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de
problemele copilului
 îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
 părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme

5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului

 confort şi condiţii foarte bune
 condiţii obişnuite, normale, medii
 condiţii acceptabile
 condiţii deosebit de grele

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A

COPILULUI

 Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura – ponderală)

__________________________________________________________________
_________________________________________________________________

 starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de

specialitate)
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ŞCOLAR

 se adaptează relativ uşor
 are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
 are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
 are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar
III.
Situaţia şcolară – rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri şcolare,
cercuri
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

IV. PROCESE ŞI CAPACITĂŢI COGNITIVE IMPLICATE ÎN

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE
1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
 are un câmp vizual central şi periferic extins
 are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
 are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
 are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
 are capacitate de a diferenţia formele geometrice
 are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice
 are percepţie complexă – spirit de observaţie
 are capacitate de orientare spaţio-temporală

2. Reprezentări
 utilizează fondul de reprezentări de care dispune
 predominant vizuale
 predominant auditive
 predominant chinestezice
 predominant anticipative
 are reprezentări despre mediul înconjurător
 nu are reprezentări despre mediul înconjurător
 are reprezentări despre fenomene naturale
 nu are reprezentări despre fenomene naturale
 are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
 are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
 are reprezentări legate de activitatea de învăţare
 nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare

3. Procese cognitive superioare

 Gândirea
 Volumul cunoştinţelor
 Foarte bun  Bun  Acceptabil  Sărac
 Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
 Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Capacitate de analiză şi sinteză
 Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor – deosebirilor)
  Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)
 Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
 Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
 Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Inteligenţă:
 concretă  abstractă  creatoare

 Limbajul
 Volumul:  bogat  redus  extrem de sărac
 Exprimare:  corectă  greoaie  incorectă
 Expresivitate:  Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Conduita de ascultare:  Foarte bună  Bună  Acceptabilă 
Nesatisfăcătoare
 Deficienţe de limbaj:
 oral / de pronunţie - dislalie
 citit / lexie - dislexie
 scris / grafie - disgrafie
 altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.)

 Memoria
 Memorează:  uşor  dificil  mecanic  logic
 Reactualizează:  recunoaşte  reproduce materialul de învăţat
 Reţine:  pentru timp scurt  pentru o perioadă îndelungată  uită frecvent ce a
memorat

 Imaginaţia şi creativitatea
 are imaginaţie săracă, banală
 are imaginaţie bogata
 are imaginaţie reproductivă
 are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile:  artă (desen, muzică)  literatură  tehnică

 Atenţia
 se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
 are capacitate de concentrare sporită
 nu se poate concentra
 are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
 nu este apt de atenţie distributivă
 are atenţie mobilă, flexibilă
 nu are atenţie mobilă, flexibilă

 Motivaţia
 este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
  este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
 este motivat intrinsec, direct
 este motivat extrinsec (determinare din afară)
 are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
 are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur

 Afectivitatea
 are manifestări afective primare impulsive:  frică,  mânie,  spaimă
 manifestă dispoziţii afective:  vesel, optimist  deprimat, trist
 manifestă emoţii curente:  cu derulare calmă  cu derulare tumultuoasă
 trăsături emoţionale:
 dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
 manifestă timiditate excesivă
 are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii
 are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ

 Voinţa - capacitate de depăţire a obstacolelor

 depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
 se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar
 ia decizii rapid,
 are capacitate de selecţie între variantele posibile
 manifestă nehotărâre, are comportament oscilant
 are încredere în forţele proprii,
 se mobilizează uşor
 manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate

Deprinderi şi obişnuinţe
 are deprinderi igienico-sanitare
 Da  Nu
 are deprinderi practice
 Da  Nu
 are deprinderi de muncă intelectuală
 Da  Nu

 are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale

 Da  Nu
 Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective
 Conduita elevului în clasă (la lecţii)
- participă cu interes, este activ, atent
 - este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
 - este neatent, cu atenţie perturbată labilă
 - este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
 Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
 - are conduită normală, fără abateri
- are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă
- prezintă devianţă comportamentală
 Conduita în grup
 - este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă
necondiţionat la viaţa grupului, bun organizator
- se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant
dacă este solicitat
 - este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se
automarginalizează
 Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
 - este organizat, perseverent, ritmic, continuu
 - este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
- este inegal, cu salturi, labil, superficial
- nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
 - lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se
sperie de nou
- acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în
învăţare
 VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
Temperament
 Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar exteriorizat, inegal, cu iniţiativă, vioi, impetuos,
agitat, are tendinţă de surescitare şi epuizare, neliniştit, nerăbdător, face risipă de energie, este
înclinat spre acţiune
 Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine,
comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieţii afective, este nestatornic, manifestă interes
pentru nou, este dornic de schimbare
 Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent de lucru, este meticulos,
perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoţională lentă, fără exteriorizări pronunţate,
este realist, cu simţul măsurii, uneori nepăsător
 Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos;
are o viaţă afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă

Caracter
 atitudinea faţă de muncă:
 manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic, responsabilitate
 este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire
 atitudinea faţă de alţii
 manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism,
colegialitate, acordă ajutor, este cooperant
 manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare, impunere, grandomanie, lene
 atitudinea faţă de sine
 are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în
sine, simţul datoriei, responsabilitate
 nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigenţă, încredere
în sine, simţul datoriei, responsabilitate, grandomanie
Aptitudini şi interese
 pentru activitatea şcolară
 lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învăţare
 lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie
 nu manifestă interes pentru şcoală
 înclinaţii pentru:
 lectură
 artă (desen, muzică etc.)
 sport
 tehnică
CATEGORII SPECIALE DE ELEVI

Elevi cu dizabilităţi de tip Elevi cu dificultăţi Elevi cu aptitudini

Total Elevi cu dificultăţi
Clasa în activitatea de speciale, cu interese
elevi fizico-motric senzorial socio-afective
învăţare înalte
a -a

a -a

a -a

a -a

ELEVI CU ABATERI GRAVE DE COMPORTAMENT

Nr.
Numele şi prenumele Domeniul în care se manifestă Rezultate obţinute Măsuri
crt.
 SITUAȚIA ELEVILOR INTEGRAȚI ÎN ȘCOLILE DE MASĂ,
Prof.....................
Nr. NUME ȘI CL. CERTIFICAT
CNP
crt. PRENUME NR./ Data PROMOVABILITATE Şcoala Integratoare
1. P:
. a. a.
C:
2. P.
a a
C.
3. P.
.a a
C.
4. P.
a a
C.
5. a. a. P:
C:
6. a. a. P:
C:
 7. a. a. P:
C:
8. a. a. P:
C:
9. a. a. P:
C:
10. a. a. P:
C:
11. a. a. P:
C:
12. a. a. P:
C:

FIȘĂ DE MONITORIZARE A PROGRESULUI ELEVULUI

AN SCOLAR ............................... SEM........

ELEV..................................................................

CONTINUTURI CRITERII MINIMALE DE OBSERVATII PRIVIND EVOLUTIA INDICATORI DE

- exercitii de dezvoltare a
reprezentarilor spatiale
APRECIERE A PROGRESELOR ELEVULUI EVOLUTIE (progres,
regres, stagnare)
(data, comportamentul evaluat/observat
la clasa/ camera resursa)
-deseneaza corpuri geometrice;
- intuieste proprietati ale corpurilor

- exercitii de analiza si - analizeaza (dinamizeaza organizarea

sinteza perceptuala si in mintala) situatii, contexte pentru
plan mental evidentierea elementelor esentiale;

- exercitii de comparatie si
clasificare
- exercitii cu elemente de
abstractizare si generalizare
- jocuri de memorie vizuala
si auditiva
- exercitii pentru atentie
concentrata si distributiva
- jocuri de exersare a
diferitelor tipuri de
comunicare
- face conexiuni intre elemente pentru a le
imbina intr-un intreg (sinteza)
- stabileste notele specifice ale
fenomenelor, structurilor informationale
- asociaza diverse elemente;
- identifica diferentele intre diverse
imagini, structuri grafice, literare etc. dupa
un criteriu dat sau criterii proprii;
- clasifica diverse elemente dupa mai multe
criterii date sau propriile criterii;
- utilizeaza corect unele simboluri
- reconstituie imagistic un ansamblu
geometric, dupa model obiectual si /sau
imagistic;
- reprezinta prin desen un ansamblu
geometric complex format din mai multe
figuri geometrice;
- descompune o problema in elementele ei
constitutive;
- exprima conexiuni intre elementele unei
probleme;
- exprima si sustine un rationament
inductiv (definire) cu sprijin
- selecteaza semne grafice identice dintr-un
grupaj dat;
- reda continuturi verbale (sarcini de lucru,
poezii, fragmente literare)
- rezolva sarcini de lucru intr-un mediu cu
factori perturbatori
- exprima prin gesturi diverse situatii/
obiecte utilizand caracteristici definitorii
ale acestora (mima, pantomima);
- formuleaza intrebari pe baza unui text
lecturat;

- exercitii pentru
dezvoltarea limbajului scris
si a capacitatii lexice
- exercitii pentru
dezvoltarea capacitatii de
calcul
- exercitii-joc pentru
dezvoltarea imaginatiei
- exercitii pentru
dezvoltarea proceselor de
inhibitie voluntara si a
autocontrolului
- exercitii de formare a unor
atitudini pozitive
- exercitii pentru stimularea
implicarii si a initiativei de
actiune
- material privind strategii
de adaptare curriculara;
- exemple de bune practice;
- strategii de relationare si
gestionare a situatiilor
conflictuale la nivelul clasei
integratoare;
- povesteste coerent continuturi lexice
- scrie continuturi coerente, logice;
- utilizeaza limbajul scris pentru
exprimarea propriilor trairi,;
- utilizeaza limbajul scris conventional-
oficial;
- citeste expresiv respectand semnele de
punctuatie;
- divizeaza textul in unitati mai mici pentru
a evidentia ideile principale
- utilizeaza algoritmi personali de calcul
pentru facilitarea demersului rezolutiv;
- utilizeaza mijloace tehnice de sprijin
(calculatorul);
- aplica algoritmi de calcul
- creeaza un text pe o anumita tema sau ca
si completare a unei idei, cu sau fara
sprijin imagistic
- executa sarcini de lucru in conditii de
presiune psihica
- evalueaza si autoevalueaza modul de
organizare a unui sistem stimulator de
valori
- identifica diversi algoritmi, tehnici in
situatii noi
- cadrele didactice elaboreaza programe/
planificari adaptate;
- profesorul de sprijin participa la comisii
metodice, cercuri pedagogice, alte
activitati scolare si extrascolare
- informari legislative
- materiale privind strategii
de relationare;
- informari legislative
- desfasoara activitati remediale cu copilul
(efectuarea temelor, sarcini de lucru
suplimentare);
- monitorizeaza programul de sprijin si
orarul elevului;
- informeaza privind comportamentul
elevului si evolutia sa scolara;
- supravegheaza elevul privind indeplinirea
sarcinilor scolare, alegerea grupului de
prieteni, prevenirea comportamentelor
indezirabile, combaterea eventualelor
comportamente indezirabile;
- se implica in activitatile extrascolare si
scolare;
- mentine o buna colaborare cu scoala.
RELAŢIA ŞCOALĂ - FAMILIE

Planificarea întâlnirilor cu părinţii:

Anul şcolar..................
Observaţii -
Nr. Tipul
Obiectivele / tema Data participare
crt. întâlnirii
numerică

 Drepturile copilului şi responsabilităţile părinţilor;

 Predarea certificatelor de orientare şcolară şi profesională (exemplar original) părinţilor;
 Acordul părinților privind orarul activităților ;
 Aducerea la cunoștința părinților a obligațiilor acestora privind educația propriului copil, conform:

 Codului Familiei - Legea nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.
4/1953, Art. 101. – Parinții sunt datori să îngrijească de copil. Ei sunt obligați să
crească copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizică, de educarea, învățătura
și pregătirea profesională a acestuia, (…);
 Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în
2014, Art. 51 (2) Părinții copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educației
care urmează să fie dată copiilor lor și au obligația să înscrie copilul la școală și să
asigure frecventarea cu regularitate de către acesta a cursurilor școlare;
 Menținerea unei bune comunicări privind: nevoile elevilor, situațiile care au consecința
modificării/nerespectării orarului din motive obiective, etc;
 Stabilirea canalelor de comunicare: telefonic,
 Alte probleme organizatorice

NOTĂ: Teme abordate în întâlnirile cu părinţii trebuie să corespundă intereselor acestora, să permită cunoaşterea greşelilor pe
care le comit unii părinţi în educarea copiilor, să permită dezbaterea unor probleme educative esenţiale, a unor probleme
educative.
 STRATEGII DE INTERVENŢIE
PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂŢILOR DE ORDIN
SOCIO - AFECTIV ŞI DE ÎNVĂŢARE

1. Cauze, condiţii de apariţie şi manifestare a dificultăţilor:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

2. Aspecte pozitive, negative ale conduitei subiectului:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

3. Elemente comune şi contradictorii între factorii relaţionali:

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Scopuri generale:
a. Cunoaşterea şi autocunoaşterea subiectului
b. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:
c. Ameliorarea dificulăţilor de învăţare
Scopuri intermediare:
 Facilitarea participării la viaţa colectivului / clasei, prin:
- Sprijinirea elevului să-şi găsească motivele interioare, exterioare pentru a fi capabil să-şi
contruiască o imagine de sine pozitivă;
- Conştientizarea diferenţelor fireşti dintre oameni şi a faptul că fiecare individ este unic în felul
său;
- Dezvoltarea şi exersarea comunicării empatice;
- Diminuarea comunicării negative în grupul de elevi / clasă;
- Construirea unei relaţii interumane calde, amiabile;
 Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eşecului şcolar,
- prin abilitarea elevului cu metode de învăţare adecvate posibilităţilor individuale
 Participarea motivată la iniţierea şi derularea propriului traseu de dezvoltare.
Resurse umane implicate:
- Profesorul itinerant / profesorul consilier ;
- Învăţătorul/ profesorul
- elevul identificat ca având problemele;

V. Acţiuni posibil de realizat

I. Cunoaşterea subiectului
1. Aplicarea de Probe psihopedagogice:
"Cunoaşterea dorinţelor, temerilor, sentimentelor familiale etc.", "Sentimente morale", "Judecăţi
morale", "Concepţia despre adevăr" "Cunoaşterea de sine", "Egoismul", "Proba de perseverenţă",
"Probe de aptitudini", "Probă sociometrică", "Compoziţia de grup" etc.
2. Observarea comportamentului:
  Comportamentul copilului în clasă (punctualitatea la ore; poziţia în bancă; reacţiile la întrebările
adresate altora; reacţia la eşec sau succes; reacţia la observaţiile învăţătorului; gradul de atenţie la
ceea ce se întâmplă în clasă; cât timp este concentrat, atent, când dă semne de oboseală; dacă
tulbură clasa făcând zgomot, vorbind neîntrebat etc.);

 Comportamentul faţă de învăţător şi colegi (politicos, obraznic, de evitare; bruschează colegii;

prietenos cu colegii; nu discută cu nimeni; se retrage cu un coleg etc.);
 Comportamentul în recreaţie (genul de joc pe care îl practică, tipul de participare la joc; conduita
în timpul jocului- excitat, temperat, normal);
 Ţinuta caietelor şi cărţilor;
 Atitudinea faţă de activităţile practice şi teoretice, genul de activitate pe care îl preferă (teoretic –
practic, desen, lucru manual etc.)
 Succesele sau insuccesele şcolare, calificative obţinute;
 Atitudinea, reacţiile când i se aplică diferite probe psihologice
3. Ancheta pe bază de interviu, chestionar
*Discuţii cu elevul pentru:
- identificarea conflictelor interne;
- cunoaşterea preocupărilor şi frământărilor;
- identificarea obstacolelor aflate în calea progresului şcolar;
- identificarea şi izolarea problemelor specifice;
- identificarea, împreună cu subiectul, a opţiunilor, avantajelor şi dezavantajelor acestora;
- precizarea consecinţelor deciziilor
4. Analiza produselor activităţii
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

II. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:

1. Analiza dificultăţilor sociale – care să ne permită să ştim dacă elevul:
- Cunoaşte sentimentele exprimate de altă persoană;
- Îşi exprimă propriile sentimente sau se închide în sine ori este hiperactiv, defulând asupra altor
persoane;
- cunoaşte modalităţile de a-şi exprima satisfacţia, dezacordul, simpatia etc.;
- Îşi poate susţine punctul de vedere;
- Îşi poate da seama ce pot simţi alţii în diverse situaţii;
- conceptualizează corespunzător vârstei;
- Îşi poate imagina diverse situaţii sociale şi le poate descrie;
- Împărtăşeşte altora sentimente;
- Mulţumeşte celor ce îl ajută;
- Ştie când să se oprească din vorbit;
- Cunoaşte urmarea comportamentului asupra celorlalţi;
- Se simte în largul lui în compania copiilor de aceeaşi vârstă etc.
2. Învăţarea / formarea aptitudinilor sociale prin punerea în aplicare a unui program de activitate
care să facă apel la colaborarea cu colegii. Acest program poate include următoarele elemente:
- analiza dificultăţilor;
- facilitarea posibilităţilor de interacţiune cu colegii;
- participarea la activităţi în grup alături de colegii care nu prezintă astfel de dificultăţi;
- organizarea de activităţi care să favorizeze interacţiuni între participanţi (limitarea intervenţiei
adultului în aceste programe);
- utilizarea unui limbaj simplu şi direct (evitarea termenilor cu mai multe semnificaţii);
- eliminarea comportamentelor neadecvate (elevul să înţeleagă de ce, nu să i se impună acest lucru);
 - colaborarea între învăţător şi părinţi pentru a asigura cunoaşterea tuturor aspectelor
comportamentului elevului şi punerea în acord a metodelor favorizante pentru deprinderea
aptitudinilor sociale.
Activităţi concrete care permit achiziţionarea unui comportament social adecvat:
 "Jocul complimentelor": Elevii formează un cerc. Se alege o caracteristică fizică (culoarea părului
sau a ochilor etc.) a vecinului din stânga şi i se face acestuia un compliment. După un tur
complet, elevii explică ce au simţit, auzind complimentul primit;
 "Elevul zilei": Se desemnează elevul zilei şi fiecare copil va scrie câte ceva plăcut sub "portretul"
acestuia. La sfârşitul zilei sau săptămânii , fiecare elev îşi va lua acasă portretul cu comentariile
respective;
 Identificarea schimbărilor fizice survenite în timp – "Compararea fotografiilor mai vechi / mai
recente";
 Jocul "Eu pot...": Fiecare copil va confecţiona o stea şi va scrie în interiorul acesteia "Eu pot ... (să
citesc o poveste, să stau singur în casă, să rezolv o problemă etc.). Stelele se afişează, iar elevii
discută despre dorinţele fiecăruia. Li se poate cere elevilor să sugereze şi alte realizări ale
colegilor, aceasta implicând comentarii pozitive şi creşterea încrederii în sine.
 Similar cu activitatea anterioară, dar pe stea se va scrie "îmi este frică de ...”, “Sunt bucuros
când...”. Elevii vor discuta în cerc despre ceea ce au scris.
 Confecţionarea arborelui genealogic al familiei, această activitate va întări sentimentul de
apartenenţă;
 "Cu ce sunt eu util în clasă ?": Elevii formează un cerc. Un elev este pus să întrebe prin ce îl
consideră util în clasă;
 "Schimbul de amabilităţi": Fiecare elev va încerca un schimb de amabilităţi cu un coleg (activitate
în perechi)

III. Ameliorarea dificultăţilor de învăţare

1. Analiza dificultăţilor
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
______________________________________________________________

2. Acţiuni realizabile pe parcursul desfăşurării activităţilor de sprijin :

 Îmbunătăţirea vocabularului receptiv şi expresiv prin:
-exerciţii de identificare a antonimelor, sinonimelor;
- exerciţii care să permită asociaţii de termeni, idei;
- exerciţii care să permită identificarea semnificaţiei unor cuvinte apelând la context
 Sistematizarea vocabularului prin:
- exerciţii de grupare a unor categorii de cuvinte ;
- exerciţii de selectare a unor cuvinte după criterii date;
 Respectarea conţinutului şi formei prin:
- exerciţii de stabilire a ordinii cuvintelor într-o propoziţie, frază;
- exerciţii de identificare a enunţurilor care exprimă aceeaşi idee;
- exerciţii de corectare a unui enunţ construit greşit etc.
 Dezvoltarea capacităţii de a reţine informaţii prin:
- exerciţii de memorare;
- exerciţii de reconstituire a unui text utilizând enunţuri lacunare
 Dezvoltarea capacităţii de a realiza legături între enunţuri date prin:
- exerciţii de identificare a enunţurilor care au sau nu au legătură cu problema pusă în discuţie
 Dezvoltarea capacităţii de a povesti despre un subiect prin:
- exerciţii de dezvoltare a unor subiecte date etc.
 Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin:
- exercitii de prezentare a unui conţinut utilizând cuvinte proprii etc.
 Reînvăţarea normelor ortografice prin:
- exerciţii de completare a unor enunturi cu ortogramele învăţate / ortografia în imagini;
- exerciţii de autocorectare a textului dictat;
- elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc.

NOTĂ: Dificultăţile de învăţare şi dificultăţile din sfera afectiv – motivatională pot fi

ameliorate prin strategii didactice de individualizare şi diferenţiere, în acest sens itinerantul trebuie :

- să constientizeze faptul că dificultăţile la învăţătură ale copilului sunt determinate de factori

interni si externi;
- să identifice factorii care determină manifestarea dificultăţilor;
- să găsească metode de diminuare a factorilor care conduc la obţinerea unui randament şcolar
scăzut;
- să conştientizeze necesitatea individualizării instruirii;
- să pună accent pe formarea capacităţilor intelectuale mai slab aspectate;
- să constientizeze necesitatea reglării reacţiilor neadecvate ale colectivului la situaţii de eşec
înregistrate de subiect

Dificultăţile la învăţătură pot fi diminuate prin:

 utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare;
 tratarea diferenţiată dusă până la individualizare;
 evaluarea stimulativă / obiectivitatea notării;
 asigurarea calităţii pedagogice a materialului predat;
 controlarea atitudinii celor "mari" fată de munca / activitatea copilului;
 utilizarea metodelor de stimulare potrivite;
 evitarea criticilor sub formă de intervenţii acuzatoare,
 eliminarea ameninţărilor, dojenirii şi pedepsirii stângăciilor;
 echilibrarea volumul sarcinilor şcolare;
 dezvoltarea sociabilităţii elevilor în general;
 stimularea dezvoltării capacităţilor de adaptare şi a sentimentului de încredere şi de siguranţă
generat de apartenenţa la grupul din care face parte;
 reglarea reacţiilor neadecvate ale colectivului la eventualele situaţii de eşec înregistrate de unul din
colegi etc
 PORTOFOLIUL PERSONAL AL CADRULUI DIDACTIC

 Decizia de numire emisă de inspectoratul şcolar (suplinire, detaşare, titularizare – în copie)

 Fişa postului
 Decizii privind comisiile de specialitate
 Curriculum Vitae
 Raport de auto-evaluare *
 Documente privind diferite calităţi dobândite de-a lungul experienţei didactice
 Calificativul acordat de către Consiliul de Administraţie
 Cursuri de perfecţionare, formare şi abilitare curriculară
 Participări la sesiuni de referate, mese rotunde, simpozioane
 Participare la cercurile pedagogice
 Participare la comisii metodice
 Proiecte de parteneriat educaţional: local/judeţean/naţional/ internaţional
 Diplome acordate la nivel local şi judeţean.
 Aprobat
Directorul unităţii de învăţământ,
Prof.

FIŞA DE EVALUARE PSIHOEDUCAŢIONALĂ

PENTRU COPIII CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE

Nume, prenume copil/elev :

Data naşterii: / CNP.

Unitatea de învăţământ:

Clasa: a. a

I. Dezvoltare psihosenzorială (întârziere/dezvoltare normală):

II. Dezvoltare psihomotorie (întârziere/dezvoltare normală):

III. Dezvoltare cognitivă (se precizează testul/proba psihologică folosită)

a) QI =

b) Gândirea (stadiul dezvoltării gândirii):

c) Memoria:
d) Atenţia:

e) Imaginaţia:

f) Limbajul şi comunicarea:

.
Probă folosită –
- vocabular (nivel de dezvoltare: inexistent/slab/mediu/bun):
- înţelegere privind sensul cuvintelor, situaţiilor, persoanelor (slab/mediu/bun):
- capacitatea de expresie (inexistentă/slabă/medie/bună):
- dificultăţi de lexie (da/nu):
- dificultăţi de scriere (da/nu):

IV. Nivelul achiziţiilor şcolare (conform vârstei şi standardelor curriculare specifice):

V. Stil de lucru în realizarea sarcinilor:

VI. Motivaţia (tipul şi factori stimulanţi):

 
VII. Voinţa (prezenţa/absenţa autoreglajului, prezenţa/absenţa efortului voluntar):

VIII. Afectivitate (prezenţa/absenţa emoţiilor, dispoziţie, sentimente etc.):

IX. Comportamentul: (normal specific vârstei/agresivitate/instabilitate/hiperactivitate/cu reacţii

dezadaptative etc.) : .

 comportamentul în afara clasei (în spaţiul şcolar):



 comportamentul în spaţiul social (în afara şcolii):

X. Personalitate: atitudine-extravertită –.

a) Temperament:

b) Caracter (atitudinea faţă de sine, atitudinea faţă de ceilalţi, atitudinea faţă de sarcini):

XI. Aptitudini (logico-matematice/lingvistice/artistice/sportive etc. -

XII. Creativitate:
XIII. Integrarea socioafectivă în colectivitate (receptivitate/reactivitate emoţională):

XIV. Bariere identificate în mediul şcolar : -

XV. Orientarea şcolară şi profesională (opţiunile copilului/elevului, ariile de interes ale acestuia,
aşteptările părinţilor, recomandările cadrului didactic, nevoi educaţionale suplimentare):

Recomandări:

Se propune ...........................................................................................................................

Întocmit: Prof. itinerant şi

Data . . . . . . . . . .
de sprijin :
 Semnătura . . . . . . . . . .

RAPORT DE AUTOEVALUARE

(model) conf. Anexa 1 la Ordinul ministrului educației naționale nr.3597/18.06.2014

I.Proiectarea activității
 Respectarea programei școlare, a normelor de elaborare a documentelor de proiectare,
precum și adaptarea acesteia la particularitățile grupei/clasei.
 Implicarea în activitățile de proiectare a ofertei educaționale la nivelul unității.
 Folosirea tehnologiei informării și comunicării (TIC) în activitatea de proiectare.
 Proiectarea unor activități extracurriculare corelate cu obiectivele curriculare, nevoile și
interesele educabililor, planul managerial al unității.

II.Realizarea activităților didactice

 Utilizarea unor strategii didactice care asigură caracterul aplicativ al învățării și formarea
competențelor specifice.
 Utilizarea eficientă a resurselor materiale din unitatea de învățământ în vederea
optimizării activităților didactice-inclusiv a resurselor TIC.
 Diseminarea, evaluarea și valorizarea activităților realizate.
 Organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare, participarea la acțiuni de
voluntariat.
 Formarea deprinderilor de studiu individual și în echipă în vederea formării/dezvoltării
competenței de ,,a învăța să înveți”.
III. Evaluarea rezultatelor învățării
 Asigurarea transparenței criteriilor, a procedurilor de evaluare și a rezultatelor
activităților de evaluare.
 Aplicarea testelor predictive, interpretarea și comunicarea rezultatelor.
  Utilizarea diverselor instrumente de evaluare, inclusiv a celor din banca de instrumente
de evaluare unică.
 Promovarea autoevaluării și interevaluării.
 Evaluarea satisfacției beneficiarilor educaționali.
 Coordonarea elaborării portofoliului educațional ca element central al evaluării
rezultatelor învățării.

IV.Managementul clasei de elevi

 Stabilirea unui cadru adecvat (reguli de conduită, atitudini, ambient) pentru desfășurarea
activităților în conformitate cu particularitățile clasei de elevi.
 Monitorizarea comportamentului elevilor și gestionarea situațiilor conflictuale.
 Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a elevilor.
 Motivarea elevilor prin valorizarea exemplelor de bună practică.

V.Managementul carierei și al dezvoltării personale

 Valorificarea competențelor științifice, didactice și metodice dobândite prin participarea
la programele de formare continuă/perfecționare.
 Implicarea în organizarea activităților metodice la nivelul
comisiei/catedrei/responsabilului.
 Realizarea/actualizarea portofoliului profesional și dosarului personal.
 Dezvoltarea capacității de comunicare și relaționare în interiorul și în afara unității (cu
elevii, personalul școlii, echipa managerială și cu beneficiarii din cadrul comunității-
familiile elevilor).
 Manifestarea atitudinii morale şi civice (limbaj, ţinută, respect, comportament),
respectarea şi promovarea deontologiei profesionale

VI.Contribuția la dezvoltarea instituțională și la promovarea imaginii unității școlare

 Dezvoltarea de parteneriate și proiecte educaționale în vederea dezvoltării instituționale.
 Promovarea ofertei educaționale.
 Promovarea imaginii școlii în comunitate prin participarea și rezultatele elevilor la
olimpiade, concursuri, competiții, activități extracurriculare și extrașcolare.
  Realizarea/participarea la programe/activități de prevenire și combatere a violenței și
comportamentelor nesănătoase în mediul școlar, familie și societate.
 Respectarea normelor, procedurilor de sănătate și securitate a muncii și de PSI și ISU pentru
toate tipurile de activități desfășurate în cadrul unității de învățământ precum și a sarcinilor
suplimentare.
 Implicarea activă în crearea unei culturi a calității la nivelul organizației

VII.Conduita profesională
 Manifestarea atitudinii morale și civice (limbaj, ținută, respect, comportament).
 Respectarea și promovarea deontologiei profesionale.

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ

EDUCAŢIONALĂ ............................

DOCUMENTE
Pentru obţinerea certificatului de orientare şcolară şi profesională, părinţii/reprezentantul legal
depun/depune la sediul CJRAE/CMBRAE, la secretarul COSP, următoarele documente lizibile:

a) cerere-tip pentru evaluare complexă şi orientare şcolară şi profesională;

b) cerere a părintelui – v Anexa nr. 6- Procedura CJRAE Prahova
c) copie a certificatului de naştere al copilului sau a actului de identitate;
d) copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
e) copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este
reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanţei sau hotărâre a comisiei
pentru protecţia copilului;
f) ancheta socială de la SPAS/ DGASPC ( completată cu Anexa 6)- valabilitate 6 luni
g) fișa medicală sintetică de la medicul de familie ( Anexa 7- medic de familie)- valabilitate 1
an
h) certificatul medical tip A5 de la medicul de specialitate- valabilitate 3 luni- 4 ani;
i) fișa de evaluare psihologică ( Anexa 8- psiholog clinician)- valabilitate 3 luni;
j) copie grad de handicap completat cu planul de abilitare- reabilitare ( în cazul copiilor încadraţi
în grad de handicap – DGASPC)

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Eliberează/ completează :
k) fișa psihopedagogică ( Anexa 9- școală);
l) copie a foii matricole/adeverinţă care atestă înscrierea copilului în unitatea de învăţământ;
m) copie a certificatului de orientare școlară / profesională ( unde este cazul)
n) alte documente în copie ( se specifică)- unde este cazul
n.1. PSI
n.2. Anexa nr. 8/ procedurăCJRAE Prahova
n.3. Contractul cu familiacopilului cu dizabilităţişi / sau CES
n. 4 Raportul de monitorizare
n.5Planul de activităţiremediale ( perioada minim 6 luni: calendar , tematică/ conţinuturi,
obiective, instrumente, metode , măsuricompensatoriipropuse, măsuri de dispensarepropuse)
n.6. a) recomandăm , încazulcopiilor cu risc de a fi identificaţi cu tulburărispecifice de învăţare-
OMEN nr. 3124/ 2017 ,anexa nr. 1 ( perioada de observareeste de 6 lunipeparcursulaceluiaşi an
şcolar)
n.7. PEP( cazulelevilor cu TSI)- v. OMENCŞ nr.3124/ 2017 art. 26
n.8. PEI ( cazulelevilorşcolarizaţi la domiciliu)
n.9. Protocolul de colaborare ISJ Prahova –CJRAE Prahova- Unitatea de învăţământ care
asigurăşcolarizarea la domiciliu
n.10 RED (Raportul de evaluare a dezvoltăriifizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajuluişi a comunicării,
precumşi a dezvoltăriicapacităţilorşiatitudinilor de învăţare ale elevului, întocmit de cătrecadrul didactic responsabil
la finalulclaseipregătitoare)
n.11Rezultatele evaluării competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică, de la finalul
clasei a II-a şi planul individualizat de învăţare;
n.12Rezultatele evaluării elevilor la cele două probe transdisciplinare: limbăşicomunicare,
matematică şi ştiinţe, de la finalulclasei a VI-a;
 Cerere-tip
pentru evaluare complexă şi orientare şcolară/profesională a copiilor cu dizabilităţi
şi cerinţe educaţionale speciale/copiilor cu cerinţe educaționale speciale

Doamnă Director,

Subsemnatul(a),.............................................................................,domiciliat(ă)
în .....................................................................…, str. ....................................... nr. ....., bl. ......, sc. .....,
et. ...., ap. ....., sectorul/judeţul ........................, telefonul .........................., legitimat(ă) cu BI/CI
seria ........, nr. ............................, în calitate de părinte/reprezentant legal al
copilului ......................................................., născut la data de
.....................................CNP .........................................., solicit prin prezenta evaluarea complexă şi
orientarea şcolară/profesională a copilului meu.

Anexez următoarele documente (se bifează):

□ o copie a actului de identitate al copilului (certificat de naştere/carte de identitate);
□ copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
□ o copie a documentului prin care se face dovada că persoana care depune cererea este reprezentantul
legal al copilului (hotărâre a instanţei/hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului);
□ ancheta socială de la SPAS/DGASPC de sector;
□ fişa medicală sintetică de la medicul de familie;
□ certificatul medical tip A5 de la medicul de specialitate;
□ fişa de evaluare psihologică de la psihologul clinician;
□ fişa psihopedagogică (Anexa 9);
□ o copie a foii matricole/adeverinţă care atestă înscrierea copilului în unitatea de învăţământ;
□ o copie a certificatului de orientare şcolară/profesională;
□ alte documente în copie (se specifică).
…………………………………………………………..………………………………………

Data ................... Semnătura ......................................

Doamnei Director a Centrului Școlar de Educație Incluzivă...............................

ANEXA NR. 16
Nr. înregistrare/ Data: _______/ __.__._____

MODEL CONTRACT CU FAMILIA COPILULUI CU DIZABILITĂȚI ȘI/SAU CES

Încheiatastăzi ..............................între:

Doamna/Domnul.......................................................................................................................... încalitate de primar/director

executiv/director al primăriei/DGASPC/unității de
învățământ...........................................................................................................................................................,
adresainstituției ..................................................................................................................................................
și
Doamna/Domnul........................................................................................... încalitate de părinte/reprezentant legal al
copilului.................................................................................... născut la data de....................................
domiciliatîn .........................................................................................................................................................
pentru care CPC a decisîncadrareîngradul de handicap grav/accentuat/mediu/ușorîntemeiulHotărârii nr............................
la data de................................. sau
pentru care DGASPC a aprobat un plan de abilitare-reabilitare, anexă a raportului de evaluarecomplexă
nr............................................../ data........................................................ sau
pentru care COSP a decisorientareașcolarăsau profesională..................................................................
întemeiulcertificatului de orientareșcolarășiprofesională nr..................../data........................

I. Scopulcontractului:
Asigurareaîndepliniriiobiectivelorprevăzuteînplanul de abilitare-reabilitare/planul de serviciiindividualizat.
II. Obligațiilepărților:
IIA.DGASPC, prinmanagerul de caz/SPAS, prin RCP/ Unitatea de învățământ............................................,
prinresponsabilul de cazservicii psihoeducaționale.............................................................. seobligă la următoarele:
a) săasigureșisăfacilitezeaccesulcopiluluișifamiliei la beneficiile, serviciileșiintervențiileprevăzuteînplanul de abilitare-
reabilitare/planul de serviciiindividualizat, anexă la prezentul contract;
b) sămonitorizezeîndeplinireaobiectivelor din planul de abilitare-reabilitare/planul de serviciiindividualizat;

 Prevederi exclusive pentrucontractul cu DGASPC/unitatea de învățământ:

c) sărevizuiascăplanul de abilitare-reabilitare/planul de serviciiindividualizatatuncicândestecazulșicopilul nu necesită,
totodată, revizuireaîncadrăriiîn grad de handicap, respectiv a orientăriișcolare/profesionaleînainte de expirareatermenului
legal;

 Prevederi exclusive pentrucontractul cu SPAS:

d) săsesizezemanagerului de cazmodificărilesituațieicopiluluiceimpunrevizuireaplanului de abilitare-
reabilitareși/saureevaluareaîncadrăriiîn grad de handicap;
e) săsprijinepărintelepentruîndeplinireaprocedurilor de reevaluare a încadrariiîn grad de handicap cu celpuțin 60 de
zileînainte de expirareaperioadei de valabilitatespecificatăîncertificatul de încadrare anterior;
f) săpună la dispozițiapărințilorformularele/tipizatelenecesarecompletăriidosaruluipentrureevaluare;
g) săprogramezedepunereadosarului la DGASPC șiîntâlnirea cu SEC, dupăcaz;
h) sătransmităprin fax/email documentesolicitatefamilieisau SPAS de către SEC/ managerul de cazîncursulreevaluării;

 Prevederi exclusive pentrucontractul cu unitatea de învățământ:

i) săsesizeze SEOSP modificărilesituațieicopiluluiceimpunmodificareaplanului de
serviciiindividualizatși/sauorientareașcolarăsauprofesională.

II.B Părintele/Reprezentantul legal se obligă:

a) să asigure participarea copilului la activitățile prevăzute în planul de abilitare-reabilitare/ planul de servicii
individualizat (să-l pregătească, să-l ducă la timp etc.);
b) să colaboreze cu profesioniștii responsabili din planul de abilitare-reabilitare/planul de servicii individualizat;
c) să colaboreze cu managerul de caz/ RCP/ responsabilul de caz servicii psihoeducaționale în scopul
monitorizării planului de abilitare-reabilitare/ planului de servicii individualizat și îndeplinirii prevederilor
prezentului contract;

d) săanunțemanagerul de caz/ RCP/ responsabilul de cazserviciipsihoeducaționaleoriceproblemă, criză, schimbare care

poate conduce la schimbareaplanului de abilitare-reabilitare/ planului de serviciiindividualizatșireevaluareaîncadrăriiîn grad
de handicap/ reorientareașcolarăsauprofesionalăînainte de termenul legal;
e) săpăstrezetoatedocumentelecopiluluiîntr-un dosar;

 Prevederi exclusive pentrucontractul care are dreptanexăplanul de abilitare-reabilitare:

f) săutilizezebeneficiile de asistențăsocialeprimiteexclusivpentrucopil/ cu scopulpentrucare au fost date, punând la
dispoziția DGASPC/ SPAS documentelejustificative la solicitare;
g) săsolicitereevaluareaîncadrăriiîn grad de handicap cu celpuțin 60 de zileînainte de expirareaperioadei de
valabilitatespecificatăîncertificatul de încadrare anterior;
h) să participe la programele de transfer de deprinderi pentru părinți în vederea abilitării-reabilitării copilului
(dacă sunt în plan);
i) să efectueze activitățile ce îi revin pentru acasă din programele de transfer de deprinderi pentru părinți
conform indicațiilor terapeutului (dacă sunt cuprinse în plan);
j) să participe la activitățile și serviciile care îl vizează în mod direct (dacă sunt în plan).

III. Duratacontractului
Prezentul contract intrăînvigoare de la data semnăriiluiși se încheiepeperioadade implementare a planului de abilitare-
reabilitare/ planului de serviciiindividualizat.

IV. Clauze finale

a) Oricemodificareadusăprezentului contract se face prinacordulambelorpărți, prinnotificaredirectă;
b) Încaz de nerespectare a prevederilor din prezentul contract, se vaapela la mediere. Dacămediereaeșuează, contractulva fi
reziliatșiîntregprocesul de planificare se varelua;
c) Falsulîndeclarațiisauînînscrisuri se pedepsește conform art. 326 din Codul Penal.
d) Planul de abilitare-reabilitare/ Planul de serviciiindividualizatconstituieanexăși parte integrantă a prezentului contract.

Prezentul contract s-aîncheiatîn 2 exemplare, câteunulpentrufiecare parte.

Semnăturăprimar/ director executiv/ Semnătură manager de caz/ RCP/ Semnăturăpărinte/ părinți/ reprezentant
director, responsabilul de legal al copilului,
cazserviciipsihoeducaționale,

Antetul unității scolare Aprobat director.

Prof. …………………..……

Fişă psihopedagogică pentru elevul cu

dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale

I. Date personale:
Numele şi prenumele: …………………………………………………………………………………..
Data naşterii:…………………………
Domiciliul: …………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………
Unitatea de învăţământ: ………………………………………………………………………………
Grupa/Clasa: …………………………
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi prenumele: …………………………………………………………………………………
- ocupaţia: ……………………………. . locul de muncă: …………………………………………….
Mama
- numele şi prenumele: …………………………………………………………………………………
- ocupaţia: ……………………………... locul de muncă: …………………………………………….
Reprezentant legal
- numele şi prenumele: …………………………………………………………………………………
- ocupaţia: ……………………………….locul de muncă: ……………………………………………
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
□ legal constituită
□ alte situaţii …………………………………………………………………………………………..
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârstă, statut/ocupaţie):
………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în străinătate: ………………………………………………………………………. .
□ crescut de rude de gradul II, III: ………………………………………………………………….. .
□ în protecţie specială: ………………………………………………………………………………..
□ alte situaţii: ………………………………………………………………………………………….
d) Atmosfera şi climatul familial:
□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
□ alte situaţii: ………………………………………………………………………………………...…

e) Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de problemele de educaţie ale

copilului:
……………………………………………………………………………………………………….….
III. Starea de sănătate: .
a) Starea generală de sănătate ………………………………………………………………………….
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de învăţământ:…………………………………….
………………………………………………………………………………………………………….
IV. Evaluare psihopedagogică:
a) Dezvoltare psihomotorie (coordonare motorie, schema corporală, lateralitate, structuri perceptiv-
motrice, orientare spaţiotemporală/Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a
copilului de la naştere până la 7 ani): …….
………………………………………………………………………….……………..
……………………………………………………………………………………………………………
…….…
Alte particularităţi (deficienţe şi conduite specifice): …………………………………………………
b) Procesele cognitive şi stilul de muncă:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple □ complexe
- Defineşte noţiuni: □ simple □ complexe
- Operează cu noţiuni: □ simple □ complexe
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □ da □ nu
Alte particularităţi ale gândirii: ………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………… .
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată
□ vizuală □ auditivă □ mixtă
Alte particularităţi ale memoriei: ………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ redus □ mediu dezvoltat □ bogat
Exprimare orală:
□ nu comunică oral □ greoaie □ incorectă gramatical □ clară, corectă
Tulburări de limbaj: …………………………………………………………………………………... .
Alte particularităţi ale limbajului: ……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.): ………………………………………………
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă □ intrinsecă
Alte particularităţi: ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………..
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant □ pasiv
□ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte particularităţi: ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
c) Relaţii sociale:
□ sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică

Alte particularităţi: …………………………………………………………………………………… .

………………………………………………………………………………………………………
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de scris:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe □ bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese speciale: …………………………………………………………………………
Alte particularităţi: …………………………………………………………………………………… .
………………………………………………………………………………………………………….
V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate deosebite: …………………………………………………….
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi extraşcolare: …………………………………………….
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe parcursul programului şcolar:
………………………………………………………………………………………………………….
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de zi cu componenta
educaţională):
Denumirea instituţiei: …………………………………………………………………………………
Perioada: ………………………………………………………………………………………………
Observaţii: …………………………………………………………………………………………….
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componenta educaţională):
Denumirea instituţiei: ……………………………………………………………………………….
Perioada: …………………………………………………………………………………………….
Observaţii: ……………………………………………………………………………………………..
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special integrat):
Denumirea instituţiei: ………………………………………………………………………………..
Perioada: ……………………………………………………………………………………………..
Observaţii: …………………………………………………………………………………………..
Promovat în anul anterior: □ DA □ NU
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în grădiniţă
sau şcoală):
………………………………………………………………………………………………………….
Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi prezente:
…………………………………………………………………………………………………………..
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de şcolarizare:
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………. .

Data
Întocmit, întocmir
ii
Cadrul didactic Numele şi prenumele: Funcţia (educator-
puericultor/profesor învăţământ preşcolar/profesor învăţământ
primar/diriginte/consilier şcolar/profesor itinerant şi de sprijin)
Semnătura

Anexa Nr. 17 la Ordinul de Administrație Publică 1985/2016

 
 
Nr. înregistrareraport ..................../data.......................................
Dosar nr. ....................../data înregistrării .....................................
                                                                    Aprob.
                                                  Șefierarhic/Directorulunității de învățământ

 
                                                           Avizat CIEC/consiliu profesoral
                                                           (numai pentru copiii cu CES)
 

RAPORT DE MONITORIZARE
 
Secțiunea I
Date de identificare
a) Numele și prenumele copilului ...............................................................................................
b) CNP .............................................................................
 
Secțiunea II
Date relevante privind activitatea asistentului personal
(se completeazănumaipentrucopiiiîncadrațiîn gradulgrav de handicap care au asistent personal)
a) Activitatea asistentului personal se desfașoară în interesul superior al copilului, în acord cu fișa
postului.
b) Dificultăți întâmpinate în desfășurarea activității asistentului
personal ....................................................................................................................................................
c) Soluții de remediere da/nu ....................................................................................................
 
Secțiunea III
Date relevante privind recepționarea și utilizarea beneficiilor cuprinse în planul de abilitare-
reabilitare
a) Beneficiile ..................... sunt recepționate și utilizate în interesul superior al copilului
b) Beneficiile sunt recepționate și nu sunt utilizate în interesul superior al
copilului ....................................................................................................................................................
c) Dificultăți întâmpinate în recepționarea și utilizarea
beneficiilor ................................................................................................................................................
....
 d) Soluții de remediere da/nu ...................................................................................................
 
Secțiunea IV
Date relevante privind serviciile cuprinse în planul deabilitare-reabilitare/planul de servicii
individualizat
a) Serviciile .............................. pentru copil/familie sunt furnizate în termenii stabiliți de
profesionistul responsabil.
b) Se observaprogres/stagnare în normele admise în situația
copilului ...............................................................................................................................................sau
c) Dificultăți întâmpinate în furnizarea
serviciilor ...................................................................................................................................................
.
d) Se observă stagnare îndelungată/regres în situația copilului ................................................
e) Soluții de remediere da/nu ....................................................................................................
 

Secțiunea V
Date relevante privind intervențiile cuprinse în planul de abilitare-reabilitare/planul de servicii
individualizat
a) Intervențiile .................................... pentrucopil/familie sunt furnizate în termenii stabiliți de
profesionistul responsabil.
b) Dificultăți întâmpinate în furnizarea intervențiilor ................................................................
c) Soluții de remediere da/nu .....................................................................................................
 
Secțiunea VI
   Gradul de satisfacție a beneficiarului și familiei sale privind progresele copilului șimodul de
implementare a planului, precum și alte date relevante ...........................................................
Secțiunea VII
Concluzii
a) Procesul de abilitare și reabilitare a copilului decurge conform planului, cu/fărăsoluții de
remediere.
b) Procesul de abilitare și reabilitare a copilului întâmpină dificultăți care necesită revizuirea planului
motivate de ....................................................................................................................
c) Este necesară o nouă încadrare în grad de handicap/orientare școlară și profesională înainte de
expirarea termenului legal, motivată de ...................................................................
d) Obiectivele planului au fost atinse în totalitate/parțial/nu au fost atinse în termenul propus.
e) Obiectivele planului au fost atinse în termenul propus/înainte de termenul propus.
f) Alte concluzii ...........................................................................................................................
 
Secțiunea VIII
Recomandări
a) Menținereaplanului și reevaluare în data de/perioada ......................................................
Termen de soluționare ............................... pentru .............................................. profesioniști
responsabili ..........................................................................................................................
b) Propunere/Decizie de revizuire a planului
c) Propunere/Decizie de revizuire a contractului cu familia
d) Propunere de reevaluare complexă
e) Reluarea demersurilor de reevaluare complexă, conform termenului legal
f) Decizie de începere a monitorizării postservicii pentru perioada ...........................................
g) Alte recomandari ....................................................................................................................
....................................................................................................................................................

Anexe:
a) Documente primite de la părinți ............................................................................................
b) Rapoarte de implementare de la profesioniști ......................................................................
c) Rapoarte de vizită ...................................................................................................................
d) Plan revizuit……………………………………………………………………………………………………………………….
e) Contract cu familia revizuit…………………………………………………………………………………………………
f) Alte documente relevante ......................................................................................................
  
Data .......................................
   Semnătura managerului de caz/RCP/
responsabilul de caz servicii psihoeducaționale
  

Unitatea de învăţământpreuniversitar
............................................................
..............................................................
Adresa .................................................
....................................................................
Telefon/ fax...................................................
........................................................................

Nr. înreg. ………………………/ data ……………….. Director ,

ANEXA nr. 8*
Numeleşiprenumeleelevului_________________________
Unitatea de învăţământ______________________________
Clasa______________________

Număr total de absenţe ___________________ din care motivate __________:

 înanulşcolar anterior (dacăprezentaanexă se vacompletaînperioadaseptembrie – noiembrie a
anuluişcolarîn curs, se va face referire la anulşcolar anterior)
 înanulşcolarîn curs (dacăprezentaanexă se completeazăîncepând cu lunadecembrie a
anuluişcolarîn curs, atunci se va face referire la anulşcolarîn curs)
Nota la purtare _______:
 Pentruanulşcolar anterior (dacăanexa se completeazăînprimulsemestru al anuluişcolar)
 Pentruanulşcolarîn curs (dacăanexa se completeazăîn al doileasemestru al anuluişcolar)

Încazulîn care media la purtareestemaimicădecît 10, bifaţimotivul/motivelesancţionării:

 Ţinuta
 Folosireatelefonuluimobilîntimpulorelor de curs
 Implicareaînconflicteverbaleviolente ( iniţiază ; victimă )
 Implicareaînconflictefizice ( iniţiază ; victimă )
 Introducereaşiutilizareaînşcoală a armeloralbe
 Frecventareaspaţiilornepotrivitevârstei, întimpulorelor de curs(baruri, săli de jocuri de noroc,
pariuri etc.)
 Distrugereabunurilorşcolii
 Implicareaînacţiuni care atingrenumeleşcolii
 Consumul de substanţeilegale
 Furt
 Chiul
 Altele, care?_______________________________

Întocmit, Data,
prof. diriginte

ANEXĂ

Nr.1985/4.10.2016 Nr.1305/17.11.2016 Nr.5805/23.11.2016

Publicat în MO / ORDIN privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării
școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea
abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale
- extras-
Capitolul I. Dispoziții generale
Art. 1 (1) Începând cu data intrării in vigoare a prezentului ordin se aprobă Metodologia pentru
evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap,
a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în
vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale.
(2) Scopul prezentului ordin este de a asigura cadrul conceptual și operațional unitar pentru
evaluarea copiilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale, denumite în continuare
CES, și intervenția integrată în vederea asigurării dreptului la educație, a egalizării șanselor
pentru acești copii, precum și în vederea abilitării și reabilitării lor, incluzând colaborarea
interinstituțională și managementul de caz.
(3) Prevederile prezentului ordin se completează cu prevederile Ordinului ministrului educației,
cercetării , tineretului și sportului nr. 5574/2011 pentru aprobarea metodologiei privind
organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale
speciale integrați în învățământul de masă, cu modificările ulterioare, și ale Ordinului ministrului
educației, cercetării , tineretului și sportului nr. 5575/2011 pentru aprobarea metodologiei cadru
privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale.
Art. 2 (1) Dispozițiile prezentului ordin se aplică copiilor cu dizabilități și/sau CES, fără a
diferenția dacă aceștia se află: în familie, internate ale unităților de învățământ special, sistemul
de protecție specială sau alte situații, precum centrele educative, unități sanitare etc.
(2) În funcție de încadrarea în grad de handicap și de orientarea școlară și profesională bazată pe
CES, și ținând cont de faptul că încadrarea în grad de handicap se realizează numai la solicitarea
părinților/reprezentantului legal, iar înscrierea copiilor cu dizabilități și CES în învățământul
special și special integrat se face numai pe baza orientării școlare și profesionale efectuate de
Comisia de Orientare Școlară și Profesională, denumită în continuare COSP, copiii cu dizabilități
și/sau CES se împart în următoarele grupuri:
a) copii încadrați în grad de handicap și orientați școlar/profesional de către COSP, aceștia fiind
copii care au simultan dizabilități și CES;
b) copii încadrați în grad de handicap și neorientați școlar/profesional de către COSP, aceștia
fiind fie copii care au simultan dizabilități și CES și pentru care părinții/reprezentantul legal nu
solicită orientare școlară, fie copii cu dizabilități și fără CES, școlarizați în unități de învățământ
de masă, precum copii cu dizabilități fizice, somatice, HIV/SIDA sau boli rare neînsoțite de
tulburări psihice;
c) copii neîncadrați în grad de handicap și orientați școlar/profesional de către COSP, aceștia
fiind fie copii care au simultan dizabilități și CES, dar pentru care părinții nu solicită/refuză
încadrarea în grad de handicap, fie copii doar cu CES;
d) copii neîncadrați în grad de handicap și neorientați școlar sau profesional de către COSP,
aceștia fiind copii care au simultan dizabilități și CES, pentru care părinții/reprezentantul legal
nu solicită orientare școlară și nici încadrare în grad de handicap.
(3) Prezentul ordin promovează utilizarea sintagmei „copii cu dizabilități” cu scopul unei
abordări unitare, însă, în relația directă cu copiii, se promovează termeni cu conotație pozitivă,
precum „copii cu abilități diferite” și conform CIF-CT, copiii au dreptul de a fi numiți cum
doresc ei și părinții/reprezentantul lor legal.
(4) În textul prezentului ordin, prin sintagma copii cu CES se înțelege copii/elevi/tineri cu CES.
Secțiunea 3. Planificarea beneficiilor, serviciilor și a intervențiilor pentru copilul cu
dizabilități și/sau CES, părinți/reprezentant legal și alte persoane importante pentru copil
Art. 55 (1) Planificarea beneficiilor, serviciilor și a intervențiilor pentru copiii cu dizabilități
încadrați în grad de handicap se concretizează în planul de abilitare-reabilitare a copilului cu
dizabilități. Acest plan conține și măsurile pentru părinți/reprezentant legal și alte persoane
importante pentru copil și este anexă a certificatului de încadrare în grad de handicap.
(2) Planificarea serviciilor pentru copiii cu dizabilități neîncadrați în grad de handicap și cu CES,
se concretizează în planul de servicii individualizat, aprobat de COSP și anexă a certificatului de
orientare școlară și profesională.
(3) Planul de abilitare-reabilitare se elaborează și pentru copiii cu dizabilități pentru care părinții
solicită exclusiv acest lucru, situație în care planul este aprobat de conducerea DGASPC, nu de
CPC.
(4) Obiectivul general al planului de abilitare-reabilitare este dezvoltarea personală și socială,
maximizarea potențialului, dobândirea autonomiei personale și sociale a copilului în vederea
incluziunii sociale. În cazul copiilor cu vârsta peste 16 ani, obiectivul planului va conține și
tranziția la viața de adult. În cazul copiilor aflați în îngrijire paliativă, la domiciliu sau în centru
de tip hospice, obiectivul planului va conține și menținerea calității vieții/încetinirea degenerării
stării de sănătate.
(5) Obiectivul planului de servicii individualizat este de a facilita integrarea școlară și
profesională și de a valorifica potențialul intelectual, emoțional și aptitudinal al copilului,
contribuind astfel la incluziunea socială.
Art. 56 În vederea planificării serviciilor și intervențiilor este necesară îndeplinirea următoarelor
precondiții:
a) DGASPC, DSP și ISJ/ISMB au obligația de a realiza harta serviciilor specializate publice și
private de pe raza unității administrativ-teritoriale pentru copiii cu dizabilități și/sau CES din cele
trei sisteme implicate: protecția drepturilor copilului, sănătate și educație. Harta este actualizată
anual și pusă la dispoziția SPAS, SEC, CPC, SEOSP, DSP și ISJ/ISMB. Reprezentanții
DGASPC, DSP și ISJ/ISMB în CPC sprijină activitatea de colectare și centralizare a
informațiilor necesare pentru realizarea și actualizarea hărții.
b) Copilul a fost evaluat complex.

Art. 57 (1) Elaborarea proiectului planului de abilitare-reabilitare se face de către managerul de

caz, în colaborare cu SEC și profesioniștii care au participat la evaluarea complexă, precum și cu
consultarea copilului și a părinților/reprezentantului legal.
(2) Managerul de caz integrează și corelează planul de abilitare-reabilitare cu celelalte planuri
necesare copiilor, în funcție de situația acestora:
a) planul de servicii pentru copiii aflați în situație de risc;
b) planul individualizat de protecție pentru copiii din sistemul de protecție specială;
c) planul de reabilitare și/sau reintegrare socială pentru copiii victime ale violenței;
d) planul de servicii individualizat pentru copiii cu CES orientați școlar și profesional.
(3) Elaborarea proiectului planului de servicii individualizat se face de către responsabilul de caz
servicii psihoeducaționale, cu consultarea SEOSP, a profesioniștilor care au participat la
evaluarea complexă, a părinților/reprezentantului legal, precum și a copilului, în funcție de
gradul său de înțelegere și adaptat tipului de dizabilitate. Formularul tip al planului de servicii
individualizat este prezentat în anexa nr. 15.
(4) La prima orientare școlară și profesională, proiectul planului de servicii individualizat este
întocmit astfel:
a) pentru copiii care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ, în termen de 30 de zile de la
începerea frecventării cursurilor;
b) pentru copiii care frecventează cursurile unei unități de învățământ, în termen de 30 de zile de
la numirea responsabilului de caz servicii psihoeducaționale.
(5) Proiectul planului de servicii individualizat întocmit la prima orientare școlară și profesională
este transmis COSP spre aprobare.

Art. 58 (1) Responsabilul de caz servicii psihoeducaționale este:

a) Profesorul itinerant și de sprijin pentru elevul cu CES integrat în învățământul de masă;
b) Profesorul de psihopedagogie specială cu funcția de diriginte pentru elevul cu CES din
învățământul special;
c) Cadrul didactic cu funcția de diriginte pentru elevul cu CES, înscris într-o unitate de
învățământ de masă, școlarizat la domiciliu sau în spital;
d) Cadrul didactic cu funcția de diriginte/cadrul didactic care desfășoară activitatea de instruire
pentru elevul cu CES, înscris într-o unitate de învățământ special, școlarizat la domiciliu sau în
spital.
(2) Numirea responsabilului de caz servicii psihoeducaționale se face de către directorul unității
de învățământ unde este încadrat în termen de 5 zile de la primirea certificatului de orientare
școlară și profesională.

Art. 59 (1) Durata planului de abilitare-reabilitare este aceeași cu valabilitatea certificatului de

încadrare în grad de handicap, respectiv maxim doi ani.
(2) Durata planului de servicii individualizat este aceeași cu valabilitatea certificatului de
orientare școlară și profesională.
(3) În cazul copiilor care nu sunt încadrați în grad de handicap și nici nu sunt orientați
școlar/profesional, durata planului de abilitare-reabilitare este stabilită în funcție de perioada de
acordare a serviciilor și intervențiilor.

Art. 60 (1) Intervențiile din planul de abilitare-reabilitare vizează, printre altele:

a) asigurarea transportului copiilor la unitatea de învățământ aflată în altă localitate decât cea de
domiciliu;
b) asigurarea transportului la sediile furnizorilor de servicii aflate în altă localitate decât cea de
domiciliu pentru copiii provenind din familii cu venituri insuficiente și însoțitorii acestora;
c) cazarea părintelui/reprezentantului legal pe perioada abilitării-reabilitării copilului în
unități/centre de reabilitare sau de tip hospice, în cazul copiilor provenind din familii cu venituri
insuficiente;
d) măsurile de sprijin pentru promovarea educației incluzive pentru copiii cu dizabilități fără
CES din învățământul de masă și pentru copiii cu dizabilități și CES din învățământul special
integrat care beneficiază de ambele certificate;
e) măsurile de sprijin pentru parcurgerea diferitelor etape de tranziție din viața copilului;
f) responsabilitățile părinților în dezvoltarea abilităților care au fost apreciate de SEC cu
calificator 1-4 pe lista criteriilor sociale și psihosociale; în mod similar, aceste responsabilități
pot aparține altor persoane cu atribuții în creșterea, îngrijirea și educarea copilului, precum
tutorele, familia substitutivă, educatorul/educatorul specializat din serviciul rezidențial sau alte
persoane din unitatea/centrul de tip hospice.
(2) Planul de servicii individualizat se completează cu intervențiile necesare, printre altele:
a) asigurarea transportului la unitatea de învățământ aflată în altă localitate decât cea de
domiciliu;
b) măsurile de sprijin pentru promovarea educației incluzive pentru copiii cu dizabilități și CES
din învățământul special integrat, care beneficiază numai de certificat de orientare școlară și
profesională.
Art. 61 (1) Asigurarea transportului la unitatea de învățământ pentru copiii cu dizabilități și/sau
CES poate fi asigurată astfel:
a) pentru copiii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu se aplică prevederile art. 84
alin. (3) și art. 85 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările
ulterioare;
b) pentru copiii cu dizabilități și CES se aplică prevederile art. 84 alin. (2) din Legea educației
naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Asigurarea transportului copilului care provine din familii cu venituri insuficiente la sediile
furnizorilor de servicii aflate în altă localitate decât cea de domiciliu poate fi asigurată astfel:
a) în situația copilului cu certificat de încadrare în grad de handicap grav și accentuat, prin
utilizarea călătoriilor dus-întors de care beneficiază copilul și însoțitorul în baza prevederilor HG
nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a
drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, cu modificările și
completările ulterioare;
b) în situația copilului cu certificat de încadrare în grad de handicap mediu și ușor, prin
identificarea unei soluții de transport de către SPAS; la nevoie, SPAS se poate consulta cu
DGASPC.
Art. 62 (1) Sprijinul pentru cazarea părintelui/reprezentantului legal cu venituri insuficiente
alături de copilul care necesită admitere sau internare în unități/centre de reabilitare sau de tip
hospice se acordă la recomandarea specialistului/specialiștilor din aceste unități/centre, în situația
în care aceștia consideră necesară prezența părintelui/reprezentantului legal pentru a învăța un
minim de tehnici și proceduri pe care să le efectueze acasă cu copilul.
(2) Cazarea părintelui/reprezentantului legal cu venituri insuficiente se face în unitatea/centrul de
reabilitate sau de tip hospice, în acord cu regulamentul său de organizare și funcționare și în
limita locurilor disponibile. Dacă acest lucru nu este posibil, specialiștii din unitate/centru anunță
managerul de caz, care, împreună cu șeful unității/centrului și reprezentanții SPAS, DGASPC,
DSP și ISJ/ISMB, identifică o soluție în acest sens.
Art. 63 (1) Măsurile de sprijin pentru promovarea educației incluzive se formulează de către
managerul de caz/responsabilul de caz servicii psihoeducaționale cu consultarea autorității locale
de care aparține unitatea de învățământ, SPAS, unității de învățământ, ISJ/ISMB și a
organizațiilor neguvernamentale.
(2) Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine includ cel puțin:
a) informarea părinților ai căror copii frecventează unitatea de învățământ cu privire la educația
incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
b) informarea elevilor din unitatea de învățământ cu privire la educația incluzivă și incluziunea
socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES, într-un limbaj adaptat vârstei și, de preferință,
utilizând educația de la egal la egal;
c) informarea conducerii unității de învățământ și a cadrelor didactice cu privire la educația
incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
d) prezența facilitatorului, numit în literatura de specialitate shadow, alături de copil în unitatea
de învățământ.
(3) Alte măsuri de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine sunt informările
și campaniile de conștientizare cu privire la acceptarea diversității, incluziunea socială a copiilor
cu dizabilități și/sau CES desfășurate la nivelul comunității.
(4) Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de mediu, prin adaptarea
rezonabilă a unității de învățământ în care învață copilul includ cel puțin:
a) serviciile de sprijin educațional prevăzute de Ordinul MECTS nr. 5574/2011 pentru aprobarea
Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii
cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu modificările ulterioare;
b) accesibilizarea mediului fizic, informațional și de comunicare din unitatea de învățământ
adaptată la tipurile de dizabilitate, de exemplu mutarea claselor și laboratoarelor la parter sau
asigurarea deplasării copilului cu fotoliu rulant la etaj prin utilizarea unui lift, accesibilizarea
balustradei sau folosirea tehnologiilor de acces, precum și a tehnologiilor și dispozitivelor
asistive.
Art. 64 (1) Fiecare unitate de învățământ în care se află copii cu dizabilități și/sau CES include în
regulamentul de organizare și funcționare proceduri privind aprobarea prezenței facilitatorilor în
unitatea de învățământ, precum și modul de organizare a activității acestora, acestea fiind
prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ
Preuniversitar.
(2) Facilitatorul menționat la art. 63 alin. (2) lit. d) poate fi unul dintre părinți, asistentul personal
pentru copiii cu grad de handicap grav, o persoană numită de părinți față de care copilul are
dezvoltată o relație de atașament sau un specialist recomandat de părinți/reprezentant legal.
(3) Numirea, de către părinți/ reprezentant legal, a unui facilitator se face în urma includerii
acestuia în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul de servicii psihoeducaționale.
Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinților/reprezentantului legal, fie la
recomandarea unui profesionist, cu acordul părinților/reprezentantului legal.
(4) Pentru copiii cu grad de handicap grav cu asistent personal, părinții/reprezentantul legal
asigură obligatoriu facilitator.
(5) Un facilitator poate avea grijă de mai mulți copii cu dizabilități și/sau CES în aceeași clasă.
(6) Părinții/ reprezentantul legal poate numi facilitatori provenind din cadrul unor organizații
neguvernamentale, universități, alte instituții, cu care unitatea de învățământ încheie acorduri în
acest sens.
(7) Pentru copiii cu dizabilități și/sau CES care necesită tratament pe parcursul programului
școlar, dacă părinții/reprezentantul legal nu poate asigura facilitator, se includ prevederi pentru
asigurarea tratamentului în contractul cu unitatea de învățământ.
(8) Atribuțiile facilitatorului sunt cel puțin următoarele:
a) Supravegherea și îngrijirea copilului în timpul orelor de curs, în pauze și în cursul activităților
extrașcolare;
b) Facilitarea relației copilului cu colegii, în timpul orelor de curs și în pauze;
c) Facilitarea relației copilului cu cadrul didactic, în timpul orelor de curs;
d) Sprijin la efectuarea exercițiilor predate, în timpul orelor de curs;
e) Colaborarea cu cadrul didactic de la clasă, cu profesorul itinerant și de sprijin și cu alte cadre
didactice și profesioniști din școală;
f) Facilitarea relației cu colegii și profesorii în cursul activităților extrașcolare;
g) Colaborarea cu părinții/reprezentanții legali.
(9) Prezența facilitatorilor la clasă nu poate fi condiționată de gradul de handicap.
Art. 65 (1) Măsurile de sprijin pentru pregătirea și adaptarea copilului în diferitele etape de
tranziție, între diferite medii și etape ale dezvoltării individuale, se includ în planul de abilitare-
reabilitare/planul de servicii individualizat în funcție de tipul tranziției.
(2) Măsurile de sprijin pentru intrarea copilului într-o unitate de educație timpurie antepreșcolară
sau preșcolară, tranziția dintr-o unitate antepreșcolară într-o unitate preșcolară, tranziția de la
grădiniță la școală sau intrarea copilului direct în învățământul obligatoriu pot fi:
a) pregătirea copilului prin informare adecvată vârstei și tipului dizabilității de către familie și
cadrele didactice;
b) vizitarea unității înainte de înscriere de către copil și părinte;
c) folosirea unui program de adaptare în primele două săptămâni de la înscriere/admitere;
d) prezența facilitatorului.
(3) Măsurile de sprijin pentru tranziția de la pubertate la adolescență pot fi:
a) pregătirea copilului prin informare adecvată vârstei, gradului de maturitate și tipului
dizabilității de către familie și cadrele didactice;
b) educație pentru sănătate sub forma disciplinei opționale sau oferită de alți furnizori de servicii
educaționale, de sănătate sau sociale;
c) consiliere din partea consilierului școlar sau din partea altor furnizori de servicii educaționale,
de sănătate sau sociale;
d) dezvoltarea abilităților de viață independentă în cadrul unor servicii sau cursuri.
(4) Măsurile de sprijin pentru tranziția de la gimnaziu la liceu sau școală profesională pot fi cele
menționate la alin. (3), la care se adaugă orientarea școlară și profesională.
(5) Măsurile de sprijin pentru integrarea socio-profesională pot fi cele menționate la alin. (4), la
care se adaugă:
a) evaluare și consiliere vocațională;
b) orientare profesională/în carieră;
c) sprijin și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, angajare și adaptare la cerințele postului,
inclusiv mediere pe piața muncii.
(6) Măsurile de sprijin pentru tranziția la viața de adult pot fi cele menționate la alin. (4), la care
se adaugă măsurile care vizează tranziția la sistemul de protecție a persoanelor adulte cu
dizabilități:
a) pregătirea copilului/tânărului prin informare adecvată vârstei, gradului de maturitate și tipului
dizabilității de către familie și managerul de caz, incluzând aspectele privind acordarea gradului
de handicap pentru persoanele adulte cu dizabilități;
b) sprijinul pentru părinți/reprezentant legal pentru pregătirea documentelor necesare acordării
gradului de handicap pentru persoanele adulte cu dizabilități;
c) medierea relației părinților/reprezentantului legal cu serviciul de evaluare complexă pentru
persoanele adulte cu handicap, denumit în continuare SECPAH;
d) vizitarea centrului rezidențial sau al domiciliului asistentului personal profesionist de către
tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecție specială a copilului și să fie transferați în
sistemul de protecție al persoanelor adulte cu dizabilități.
 BIBLIOGRAFIE

 ,,Modele și forme de sprijin educațional în contexte inclusive ,,Coordonator Ecaterina Vrăsmaș,

Editura TERRA 2010
 METODOLOGIE privind combaterea discriminării și excluziunii școlare a copilului și
tânărului cu CES prin colaborare și intervenție multidisciplinară , Ecaterina Vrăsmaș,
București 2016
 GHID PENTRU cadre didactice de sprijin (CDS ), Ecaterina Vrăsmaș, Traian Vrăsmaș ,
Simona Nicolae, Viorica Oprea, Editura VANEMONDE, 2005
 Creţu, C., 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Polirom, Iaşi
 Moisin, A., 1996, Caracterul la elevi, E.D.P., Bucureşti
 Golu, P., Zlate, N., Verzea,E., 1993, Psihologia copilului, E.D.P. Bucureşti
 Radu, I., 1974, Psihologie şcolară, Editura Ştiinţifică, Bucureşti