Liviu Rebreanu Ion

-demonstratie roman realist,obiectiv-

Romanul este o scriere epica in proza , cu actiune

complexa , de mare intindere , desfasurata pe mai multe planuri ,
cu personaje numeroase si cu o intriga complicata . Romanul are
o structura narativa ampla , organizata pe mai multe planuri
paralele sau intersectate , in care se prezinta un numar mare de
personaje , cu pondere diferita in structura epica (personaje
principale , secundare , episodice etc.)
Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern
deoarece scrie primul roman obiectiv din literature romana ,
Ion si primul roman de analiza psihologica din proza
romaneasca , Padurea spanzuratilor . Este un scriitor
modernist , ce se opunea traditionalismului , care a participat la
gruparea condusa de Eugen Lovinescu si concretizata prin
cenaclul si revista Sburatorul.
nainte de Ion , romanul romnesc nregistrase cteva
momente insemnate , datorit lui Nicolae Filimon cu Ciocoii
vechi i noi , lui Slavici cu Mara , lui Duiliu Zamfirescu cu
Viaa la ar i Tnase Scatiu , iar dintre scriitorii generaiei
lui Rebreanu se manifestaser cu succes n roman Agrbiceanu
prin Arhanghelii i Gala Galaction prin Roxana.
Dintre toi acetia , cel mai apropiat de Rebreanu , prin
structura sufleteasc , prin anume laturi ale formaiei , inclusiv
mediul prim de via , prin felul de a privi n existen i
modalitatea preferat de expresie artistic este Ioan Slavici .
Acesta zugrvise n nuvelele i romanele lui aspecte sociale
semnificative din viaa satului transilvnean , precum i figuri
omeneti viguroase turmentate de pasiuni violente , nsetate de
avere , pstrnd n genere fa de ele o atitudine neutr ,
lsndu-le s se mite liber n ficiunea literar . Sunt atribute
care , cu un suflu epic mai cuprinztor prin aria observaiei
sociale i mai profund prin fora de observare a sufletului
omenesc , cu sim clasic al compoziiei i obiectivitate a relatrii ,
purificat deplin de tendine moralizatoare , se vor regsi n
romanele lui Liviu Rebreanu , evident ca expresie a unor afiniti
structurale , nu a relaiei de influen . Ct despre modelele lui ,
acelea de la care a plecat i a cror nrurire se poate identifica ,
ele sunt n primul rnd marii romancieri strini : Tolstoi , Balzac ,
Flaubert , Zola.
n privinta inspiratiei rurale din acea perioada , att
1
semntorismul , ct i poporanismul , cu diferenele de rigoare
existente ntre ele , dar nrudite n chip substanial , proiectau
asupra rnimii o viziune lipsit de autenticitate , cu exces de
aspecte sumbre , menite s strneasc mil i s aduc , pe calea
reformelor , un spor de dreptate social , n cazul celei de-a doua
. Laturile acestea extraestetice , prezente n amndou curentele
, fceau ca substana nsi a naraiunii ca modalitate epic s fie
invadat de lirism , de aa natur nct un cercettor ca Tudor
Vianu a putut vorbi despre o adevrat criz a artei romneti de
a povesti n deceniul 1910-1920 . ntr-o asemenea situaie , a
aprut romanul Ion.
Ion de Liviu Rebreanu este primul roman obiectiv din
literatura romana , a aparut in 1920 , dupa o lunga perioada de
elaborare , asa cum insusi autorul mentioneaza in finalul operei ,
intre martie 1913 iulie 1920 . Aparitia romanului a starnit un
adevarat entuziasm in epoca , mai ales ca nimic din creatia
nuvelistica de pana atunci nu anunta aceasta evolutie
spectaculoasa : Nimic din ce a publicat inainte nu ne putea
face sa prevedem admirabila dezvoltare aunui scriitor ,
care a inceput si a continuat vreo zece ani , nu numai fara
stralucire dar si fara indicatii de viitor , nota Eugen
Lovinescu . Criticul primeste romanul Ion ca pe o izbanda a
literaturii romane , iar satisfactia sa este consemanta in studiul
Creatia obiectiva . Liviu Rebreanu: Ion . Pentru initiatorul
modernismului romanesc , al carui principiu de baza era
sincronismul literaturii romane cu cea europeana , romanul
Ion este cel care rezolva o problema si curma o
controversa . Aceasta afirmatie a lui Lovinescu se refera la
faptul ca aparitia primului roman obiectiv directioneaza
literatura romana catre valoarea europeana si stinge polemica pe
care critica o avea cu samanatoristii epocii , si anume Ion le
dovedise ca modernistii nu interziceau abordarea subiectelor
plasate in mediul rural cum reproseau traditionalistii , ci doreau
ca satul sa fie prezentat obiectiv , nu sa fie idealizat ,
infrumusetat , sa aiba un stil anticalofilic.
Rebreanu prezinta dur , obiectiv , rece realitatile satului
ardelenesc(Ion) : o lume violenta (bataia dintre Ion si George ,
bataile primite de Ana , ucidere lui Ion , sinuciderea Anei si a
carciumarului Avrum) dar si o lume in care taranii nu se
comporta intotdeauna pe baza unui cod etic (Ion nu tine cont de
rugamintea invatatorului Herdelea si dezvaluie ca acesta i-a scris
plangerea , preotul profita de ignoranta taranilor astfel incat
2
pamanturile lui Vasile Baciu la sfarsit ajung in proprietatea
bisericii , exista o lupta pentru pamant , imorala care nu duce la
nici un rezultat) . Exista un mesaj etic si anume ca lupta pana la
dezumanizare pentru obtinerea unor bunuri materiale distruge
vieti si pana la urma nici nu obti ceva.
La baza romanului realist-obiectiv se afla conceptia despre
lume a scriitorului prezentata indirect : lumea este previzibila ,
cunoscuta , logica , unitara si rational , neexistand un mare
mister , probabil in Ion doar a cui este copilul Floricai dar cam
toata lumea banuieste ca este al lui Ion , toata lumea barfea in
sat despre acest lucru.
Geneza scrierii se poate urmri dup mrturisirile lui
Rebreanu nsui . Procesul creator a fost ndelungat i esena lui
const n sudarea ntr-o viziune unitar a trei experiene de via
trite , distanate ntre ele prin ani i fr legtur cauzal de la
una la alta. Evident , lecturile scriitorului i-au revrsat i ele
seva lor de semnificaie n fluxul sufletesc strnit de cele trei
experiene de via.
Prima dintre experiene reiese dintr-o mrturisire a lui
Liviu Rebreanu: "Ion i trage originea dintr-o scen pe care am
vzut-o acum vreo trei decenii . Era o zi de nceput de
primvar . Pmntul jilav , lipicios . Ieisem cu o puc la
porumbei slbatici . Hoinrind pe coastele dimprejurul satului ,
am vzut un ran , mbrcat n straie de srbtoare . El nu m
vedeaDeodat s-a aplecat i a srutat pmntul.
L-a srutat ca pe o ibovnic". Gestul a fost nregistrat pentru
pitorescul lui n sine, fr a i se atribui atunci o semnificaie
precis.
Adevrul relatrii lui Rebreanu nu se poate pune la
ndoial , dar trebuie artat c un gest asemntor cu cel
observat de el nfptuiete i eroul Buteau din romanul La
terre al lui Emile Zola.
Cea de a doua experien de via autentic i-a fost
transmis scriitorului de sora sa Livia i formeaz substana
nuvelei Ruinea . Este vorba de pania unei fete bogate de la
ar , Rodovica , amgit de un flcu srac i supus , din
aceast cauz , celor mai cumplite bti de ctre tatl su . n
chip evident , aceste fapte , cu modificrile de rigoare se
regsesc n Ion , constituind esena raporturilor dintre erou , de
o parte , Ana i tatl ei , Vasile Baciu , de alt parte.
A treia experien este constituit de impresia puternic pe
care i-a lsat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la ar ,
3
Ion al Glanetaului , iste i vrednic , mpovrat de greuti i
dezndjduit , pentru faptul c nu avea pmnt.
Calea sintezei ntre aceste trei momente de via , atest n
continuare Rebreanu , a fost atribuirea ctre Ion al Glanetaului ,
cu motivrile sociale si sufleteti necesare i a faptelor
aparinnd , n realitatea trit , autorilor celorlalte dou
momente.
Procesul de elaborare al romanului , trecnd prin fazele
manuscrise Zestrea (titlul iniial al romanului) i Ruinea
(primul capitol al manuscrisului Zestrea) , a fost ndelungat i
trudnic . Tudor Vianu a lsat o mrturie asupra tenacitii
impresionante cu care Rebreanu i-a dus nzuina la capt : " Era
n 1919, m ntorsesem din rzboi i Rebreanu i regsise
cminul lui , dup ce trebuise s se refugieze n Moldova pentru
a scpa de justiia marial a trupelor de ocupaie . Locuia pe
strada Nicolae Blcescu , n fundul unei curi , ntr-o csua
drmata de atunci , la doi pai de casa tot att de modest ,
unde se sfrise Luchian . Ferestrele lui Rebreanu , zrite printre
copacii curii , rmneau luminate n tot timpul nopii . M
ntorceam trziu acas i o chemare nceat mi deschidea ua
camerei srace , desprit prin dou trepte de buctria familiei
. Rebreanu scria atunci , a cincea , a asea oar , romanul Ion .
Munca ncepea odat cu cderea serii i continua pn la
rsritul zorilor , cu mare abuz de cafea , de tutun , din cnd n
cnd cu rcorirea frunii nfierbntate . ntreruperea provocat
de vizitatorul nocturn nu prea a-i fi neplcut".
Romanul , mprit n dou volume : Glasul pmntului i
Glasul iubirii , ne transpune n lumea satului ardelean de la
sfritul secolului trecut i nceputul secolului nostru . Avem n
fa o fresc vast , cuprinznd , pe lng viaa rnimii , i pe
cea a intelectualitii satelor , cu unele reflexe din pulsaia
naional a Transilvaniei . Firul principal al aciunii se ese n
jurul eroului scrierii , flcul chipe , voinic , inteligent i vrednic
, dar srac , Ion al Glanetaului , care , din setea de a se mbogi
, i sacrific iubirea pentru Florica , o fat frumoas , ns
srac , asemenea lui , i se cstorete cu Ana , fat uric i
prizrit , fiica unui bogta al satului , Vasile Baciu , care a
consimit s i-o dea de soie , numai dup ce a aflat c Ion o
sedusese i c , n consecin , gndul lui de a o mrita cu
George Bulbuc , cel mai bogat flcu din sat , nu se mai poate
mplini . Aceasta este aciunea primului volum . n continuare ,
romanul urmrete , pe firul principal al dezvoltrii lui ,
4
tribulaiile lui Ion , care , dup cstoria cu Ana , dobndete , n
sfrit , pmntul visat , are i un copil , dar noi complicaii I se
precipit n cale , cci Ana , complet nefericit , se spnzur ,
odrasla plpnd i moare , el nsui revenit spre Florica ,
mritat ntre timp cu George Bulbuc , este surprins de acesta
ntr-o noapte n faa casei i omort cu sapa . George merge la
nchisoare , pmnturile lui Vasile Baciu sunt donate bisericii ,
iar viaa satului Pripas , agitat mai intens pentru o clip , i reia
cursul tihnit.
Roman monographic , Ion este o fresca vie a vietii satului
romanesc din Transilvania la inceputul secolului al XX lea .
Principalele elemente sunt pamantul , traditile si obiceiurile
satului ca si relatiile dintre intelectuali si tarani .
Pamantul detine aspectul fundamental , ca valoarea
suprema a colectivitatii , ca regula nescrisa a casatoriilor , ca
cadrului de desfasurare a vietii de zi cu zi . Astfel Ion se
casatoreste cu Ana pentru pamantul acesteia desi o iubea pe
Florica iar Florica se casatoreste cu George care era urat numai
pentru ca era bogat cu toate ca Ana si George fusesera destinati
unul altuia inca de copii pentru ca sa nu risipesca bogatia
(bogatii cu bogatii iar saracii cu saracii) . Totodata pamantul este
motivul unor altor intamplari : bataia dintre Ion si vecinul sau ,
disputa dintre biserica si invatator al carui case era pe pamantul
acesteia .
Traditiile si obieceiurile principale : hora , nunta ,
inmormantarea sunt tratate cu atentie si deosebit spirit de
analiza . Horei i se acorda o semnificatie aparte , ca evenimentul
care simbolizeaza unitatea si armonia satului , in timpul caruia se
dezvaluite cele mai imprtante caracteristici ale vietii unei
colectivitati dar si a participantilor la ea . Lumea se citeste prin
hora si hora este definita de diferentele si inegalitatilor lumii
care participa la ea . Fetele sarace asteapta in zadar cu buchete
de flori in timp ce cele bogate joaca mai mult , taranii saraci dau
tarcoale in timp ce taranii bogati vorbesc despre avere . In
timpul desfasurarii horei se contureaza cele mai multe dintre
conflictele romanului : Ion/George , Ion/Vasile Baciu ,
social/economic , intelectuali/tarani , preot/invatator ,
Ana/Florica , Ana/Ion, Florica/George.
In acelasi timp caracterele si sentimentele se dezvolta ,
descompun, definesc mai bine la nunta (Ana-Ion , Laura-Pintea ,
Florica-George) si inmormantare (Ana-Ion-Petrisor) . Rebreanu
cerceteaza astfel obiceiurile din viata satului nu pentru pitoresc
5
ci pentru observarea si sublinierea reactiilor oamenilor angrenati
in ritual (patima privirii lui Florica catre Ion peste cosciug ,
vinovatia ingenunchierii lui Ion si a lui Vasile Baciu ).
Nu in ultimul rand trebuie subliniata acuratetea analizei
relatiilor dintre intelectuali si tarani in contextual istoric al
desfasurarii evenimentelor , a persecutiei romanilor din
Transilvania in acele vremuri .
Creator excepional de via , Rebreanu face s triasc n
roman un impresionant numr de eroi , fiecare cu
individualitatea lui proprie . Pe primul plan , se impune Ion al
Glanetaului , care este unul dintre cele mai caracteristice i mai
temeinic realizate personaje ale ntregii noastre literaturi . Ion e
un flcu voinic , detept , energic care sufer de srcia lui i
care se crede , prin calitile enumerate , capabil de o alt
soart.
Atitudinea lui Ion e destul de comun , dei procedeul su
e mai original , fr s fie inedit . Violena lui e forma pe care o
ia , n condiiile date , o energie exasperat de a nu se fi putut
exprima altfel , ntr-o societate n care totul l condamn pe Ion
la supunere , la acceptare , adic la mizerie.
Pentru Ion , pmntul nseamn situaie social ,
demnitate uman , posibilitatea de a munci cu folos . Ion este
simbolul unei chemri mistice a pmntului , este simbolul
omului care ncearc s depeasc starea de mizerie , de
inferioritate social i moral . Pentru Ion , acest flcu zdravn
i harnic , srcia , adic lipsa pmntului , e o permanent
suferin i preocuparea cea mare e cum s-l obin . Obsesia
pamantului duce la degradarea unor calitati : viclenie sumara din
inteligenta , bestialitatea din tenacitate , mandria grosolana din
respect si la dezumanizare , nefiind afectat de foarte mult de
spanzurarea Anei . Iubirea este obtinuta prin aceleasi metode ca
si pamantul , prin viclenie , ticalosenie , aceasta nemaifiind o
salvare , doar o patima carnala . Moartea lui in bezna noptii
dezvaluie faptul ca nici atunci nu s-a luminat , incat nu poate fi
personaj tragic , fiind grotesc .
Evolutia personajului este previzibila ca si in romanul
traditional , fiind o trasatura de baza a romanului obiectiv , cu o
constructie bazata pe legatura cauza efect puternic evidentiata
( bataia crancena de la inceput intre Ion si George care
anticipeaza moartea lui Ion / sau conflictul concretizat prin
cuvinte grele dintre Vasile Baciu si Ion de la inceput care se va
repeta la carciuma cand acesta il face pe Ion hot si pumnul lui
6
Ion / sau sinuciderea lui Avram care anticipeaza moartea lui
Ana).
Cea mai evidenta legatura dintre cauza si efect este
romanul in totalitatea sa , in care naratorul isi face un plan pe
care apoi il urmareste pas cu pas , fiecare eveniment fiind cauza
celorlate , nici unul nefiind lipsit de importanta , naratorul
selectand scene semnificative , simbolice ale vietii taranilor , ca
un semn de valoare , plin de sens.
Individualizarea personajelor este realizata prin procedeul
detaliului semnificativ , incat Ion este definit ca arivist prin
detalii diverse:
- fizice ( dintii galbeni specific taranilor)
- vestimentare ( se imbraca Ion intr- o zi de luni in haine de
sarbatoare)
- fiziologice ( Rebreanu continua astfel calea deschisa de
Slavici in utilizarea trasaturilor trupesti in definirea
personajului : cand se enerva Ion se inrosea pana in albul
ochilor , inainte sa o bata pe Ana desi calm mana ii
tremura , spre suprinderea acesteia)
- de limbaj ( utilizand graiul ardelenesc plin de cruzime ,
cand o trimite pe Ana la Vasile Baciu sa-I ceara toate
pamanturile si totusi calm , rece , ceea ce o face pe Ana
sa creada ca va veni o nenorocire)
Personajul este portretizat evident din exterior , procedeul
monologului interior fiind foarte rar , permanent intr-o relatie de
interdependenta cu mediul : mediu om ( intr-o lume in care
omul era considerat sarac si golan daca nu avea pamant oricate
alte calitai ar fi avut, obtinerea pamantului era o mandrie ) cat si
om mediu ( Ion genereaza in mare parte moartea Anei ,
accentueaza ura dintre preot si invatator , prin comportamentul
lui care formeaza un model , naratorul comentand crima care
probabil va fi urmate de altele , preluand vocea colectivitatii , cu
un stil independent , liber. )
Portretul lui Ion este realizat pe baza unei obsesii ,
procedeu tipic rebrenian : Ion pamant , Florica / Ana Ion /
invatator pensie , slujba / Florica barbatul . Tot tipic
rebreriana este relatia dintre personaje in raport calau
victima : Ion Ana si invers ( prin moartea Anei Ion pierse copilul
si pamantul ) , Ion George si invers.
Tipul uman reprezentat de personaj este larg reprezentativ ,
spre deosebire de romanul modern in care tipul reprezentat de
personaj este in mai mica masura reprezentativ.
7
 Ion este definit ca personaj prin imbinarea mai multor
perspective estetice , este realist , clasic ( fiind legat de pamant)
dar si modern ( obsesia pentru pamant fiind anormala ,
patologica , ca in literatrura naturalista : Ion saruta pamantul ca
pe o ibovnica.).
Critica s-a ocupat adesea de Ion , ncercnd s strbat n
intimitatea sufletului su , spre a-i surprinde cu exactitate esena
. Principalele preri sunt contradictorii , dovad ct de complex
este personajul sub masca simplitii aparente . Astfel , pentru
Clinescu , Ion este o fire instinctiv , cluzit de impulsuri
elementare , violent i ptima , pe care nostalgia Florici i
revenirea la ea nu-l pot n nici un fel umaniza : "n planul
creaiei , Ion e o brut . A batjocorit o fat , ia luat averea ,
a mpins-o la spnzurare i a rmas n cele din urm cu
pmntul . Coninutul lui a fost epuizat i isprvile
sentimentale l scot din sfera instinctelor oarbe , i l duc
n lumea contiinei , banalizndu-l " . Pentru Lovinescu , din
contr , Ion are " o inteligen ascuit , o viclenie
procedural i , mai ales o voin imens ". Descoperindu-i
asemenea atribute , Lovinescu l consider " o figur
simbolic , mai mare dect natura , ce depete tendina
de nivelare a naturalismului ".
Amndou aceste caracterizri , dei contradictorii , sunt
acoperite cu strictee de comportarea eroului care , fiin
robust , mplntat n via cu rdacini puternice , i are
unitatea moral a lui tocmai n principiul contradiciei . Fiul
Glanetaului era n adevr un om primitiv , impulsive ,
rudimentar , brutal cu prietenii , cu vecinii , cu nevasta , cu
socrul , cu prinii , doritor cu orice pre s se mbogeasc ,
dar tot el are , fa de cei amintii i fa de alii , gesturi de
cuviin prevenitoare , o disponibilitate spre respect i omenie ,
ilustrat de catre relaiile cu familia Herdelea i n special cu
Titu , precum i o isteime natural , care , dup mprejurri , se
manifest cnd ca inteligen , cnd ca viclenie . Desigur , i se
pot descoperi i alte trsturi sufleteti, toate ns sunt
subsumate setei de afirmare , impulsului nestvilit de a tri cu
intensitate viaa.
Rebreanu nfieaz drumul de via tenebros al eroului
su , pn cnd patima l duce la moarte . De-a lungul acestui
drum sinuos , el i revars firea n gesturi memorabile , dintre
care cel mai discutat este srutul gliei . Srutarea lui Ion este un
act de luare n posesiune a pmntului , pmntul posesiunii , cel
8
pe care l posed i care l posed.
Dintre figurile feminine ale romanului , Ana , soia lui Ion ,
a fost privit , prin natura lucrurilor , mai de aproape , destinul ei
fiind legat de cel al eroului principal . Ana este o fptur firav ,
modest , blnd , a crei personalitate a fost anihilat de
brutalitatea cu care au tratat-o att tatl ct i brbatul ei .
Rebreanu , prin comentariul lui direct , cum procedeaz i cu ali
eroi , i ntregete portretul , prezentndu-ne pe scurt drama ei
de orfan de mam , crescut chinuit de tatl su , Vasile Baciu ,
om bogat , dar beiv i zgrcit . Ea se ndreapt cu naivitate i
slbiciune explicabil ctre Ion , pe care l iubete
dezndjduit . Scriitorul o nvluie cu o discret simpatie ,
simboliznd prin ea o bun parte din destinul nefericit al femeii
de la ar n regimul de atunci.
n acelai mod pot fi urmrite toate figurile aduse de
Rebreanu n aciunea romanului : Glanetau , Zenobia , George
Bulbuc , tatl su Toma , Simion Lungu , Florica etc . Pe toate
romancierul le-a zugrvit viu , le-a nzestrat cu atribute proprii .
Scriitorul a nfiat realist stratificarea social a satului . Drama
nsi a lui Ion i a soiei sale , Ana , i are motivare n
problematica generat de aceast stratificare .
Diferenierea rnimii dup starea material este observat cu
luciditate de scriitor , care face din ea moment cardinal n
definirea eroilor i a situaiilor . Capitolul prim ofer , n aceast
privin , scene din cele mai caracteristice.
Raporturile dintre rnimea i intelectualitatea satului
sunt dominate de aceeai net contiin a deosebirii de stare
social . Preotul Belciug , familia nvtorului Herdelea , notarul
privesc spre rnime cu o atitudine distant , caracterizat prin
politee rece i zmbet protector . Ei nu admit s fie trecut
bariera care i desparte de truditorii gliei ; acetia la rndu-le
privesc spre lumea domnilor cu condescenden prevenitoare ,
de diferite grade ns , ntruct bogtaii de felul lui Vasile
Baciu , contieni de fora averii lor sunt mai ndrznei.
Preocuprile burgheziei steti sunt n general mrunte .
n ciuda superioritii ,
pe care o etaleaz fa de rani , domnii satului se zbat n
nevoi , sunt asaltai de greuti crora , n situaia specific a
Transilvaniei de atunci , abia le pot face fa , mai ales cnd au i
familie numeroas cum este cazul nvtorului Herdelea .
Acesta i menine greu slujba , trece adesea prin momente de
umilin , este obligat la continui compromisuri i concesii
9
morale , n peregrinrile lui prin diferite sate , pe unde , dup
bunul lor plac , l poart autoritile.
Portretul preotului Belciug este realizat de Rebreanu dup
acelai procedeu al mpletirii schiei biografice , cu observarea
comportrii eroului n momente semnificative de via , raportate
constant la condiionarea lor social . Belciug are o situaie
material mai bun dect Herdelea , el nu este mpovrat de
greuti familiale . Aceste elemente , conjugate cu o anumit
austeritate temperamental , vizibil i n nfiarea lui fizic , i
cu rigorismul profesiei , determin din parte-I un spor de
principalitate n raport cu oamenii i cu autoritile . De aici
prestigiul lui mai mare n faa satului.
Scriitorul surprinde n roman i principalele aspecte
generate de lupta naional a romnilor transilvneni n acel
moment istoric . Trei erau atitudinile caracteristice : cea a
dezeriunii trdtoare alturi de oficialitile austro-ungare ,
reprezentat prin solgbirul Chiu ; cea a luptei naionale n
cadrul legalitii , recomandat i practicat de avocatul Victor
Groforu ; n sfrit atitudinea drz , nenduplecat , mpins
pn la irredentism , caracteristic profesorului Sptaru . Toate
acestea sunt artate cu limpezime cnd scriitorul urmrete
lupta dintre avocatul Victor Groforul i bancherul vab
ungurizat Bela Bek pentru ocuparea unui loc n parlament rmas
vacant prin moartea deputatului romn Ion Ciocan.
Romanul Ion , aprut n 1920 , n editura Viaa romneasc
, este format din dou volume: Glasul pmntului i Glasul
iubirii . Fiecare volum este mprit n mai multe capitole - primul
n ase , ultimul n apte.
Constructia romanului este echilibrata , simetrica ,
armonioasa , fiecare capitol fiind construit printr-o succesiune de
momente ale subiectului evidentiindu-se caracterul epopeeic al
romanului . Actiunea este construita pe doua planuri paralele ,
tehnica de constructie fin alternanata , la nivelul fiecarui plan
tehnica de constructie este inlantuirea , constructia aceasta duce
la o lipsa de comunicare si armonie in cadrul satului dar totusi
cele doua planuri comunica prin Ion si Titu Herdelea , care
reprezinta planul taranilor , respectiv cel al
intelectualilor.Intalnire celor doua planuri de cele mai multe ori
reprezentand confruntarea , de exemplu atunci cand Herdelea
are nevoi de lemne nici un taran nu vrea sa-l ajute.
Procedeul contrapunctului este present , prin care o scena
dintr-un lat plan este contrapunctata de o alta scena din alt plan ,
10
o scena asemanatoare dar cu semnificatie diferita , exemple fiind
din planul taranilor , suferinta Anei ignorata de Ion si intentiile
lui Ion de a o recastiga pe Florica , ce au in planul intelectualilor
alte semnificatii exemple fiind suferinta Laurei generate de
impasibilitatea primului ei prieten respective relatia lui Titu cu
Rosa Lang.
Liviu Rebreanu observa faptul ca in lumea romaneasca ,
intelectualii si autoritatile nu-si fac datoria fata de tarani.
Actiunea se bazeaza pe scene repetitive si anticipative ,
fiind o tehnica tolstoiana . Constructia circulara , fiind un roman
sferoid , este data de catre : motivul drumului , de la incipit si
final , in timp ce drumul inceputului pare vesel , tanar , dinamic
cel de la sfarsit este batatorit , parca se svarcoleste , timpul
punandu-si amprenta si asupra lui , in filosofia lui Rebreanu
trecerea timpului duce la degradare , a se vedea conceptia
romantica.
Motivul drmului care incadreaza romanul , face legatura
dintre realitate si fictiune , locurile parcurse pe drum sunt
adevarate dar Pripasul este spatiu fictive , scriitorul integreaza
fictiunea in realitate fara ca receptorul sa observe , creand o
lume complet veridical.
Are doua volume echilibrate ca intindere , fiecare avand
sase capitole iar epilogul se refera la mabele volume , nu
distruge echilibrul , iar numele capitelor sunt semnificative ,
sugestie a desfasurarii unui ciclu existential - primul capitol
Inceputul iar ultimul capitol Sfarsitul -
Din perspectiva narativa auctoriala spatiul este obiectiv insa
se observa tendinta antropomorfizarii iar din cea actoriala spatiul
este discontinuu , subiectiv , exemple fiind faptul ca Ion vede
pamantul ca o ibovnica iar Herdelea isi vede casa ca fiind foarte
frumoasa desi era mica si inghesuita.
Temporalitatea propriu-zisa este in jurul anului 1905 , din
perspective narativa actoriala este continuu , obiectiv existand
marci ale succesiunii iar din perspectiva narativa e perceput
subiectiv , exemple fiind : momentele in care Ana fiind
insarcinata il asteapta pe Ion , i se par nesfarsite si cand domnul
si doamna Herdelean fiind singuri acasa , isi amintesc de tinerete
si au impresia ca de atunci a trecut o clipa.
Naratorul este obiectiv si apersonal , el nu este personaj iar
naratiunea este la persoana a III a . Naratorul rebrenian este
impasibil , relateaza evenimentele si descrie locurile si
personajele dar nu comenteaza , nu-si expune punctul sau de
11
vedere , nu isi transmite sentimentele . Impasibilitatea lui poate
fi metaforica , metaforizata prin imaginea camerei de filmat sau a
medicului legist.
Naratorul este omnipotent , dictator , omniprezent ,
hotaraste destinul personajelor si urmareste acest destin pas cu
pas nelasand eroilor nici o libertate . Acesta isi ia in stapanire
spatiul treptat printr-o tehnica a cercurilor concentrice iar planul
naratorului este foarte indepartata de cel al personajelor , fiind o
trasatura esentiala a romanului doric ( in conceptia lui Nicolae
Manolescu - romanul traditional si modern din Arca lui Noe ).
In acest roman tezele din literature romana anterioara nu
mai sunt actuale : etica (binele invinge raul , personajele
negative sunt sanctionate iar cele bune rasplatite) , socida
(anterior nefericirea taranilor este existenta arendasilor straini
iar in Ion nu se aplica , satul fiind de mici proprietary de
pamant) , etnica (nefericirea romanilor este produsa de straini ,
in Ion ezxistand o anumita pondere).
Romanul este din punct de vedere a elementelor : obiectiv
(atitudinea naratorului , mediul exterior nu mai este clasat intr-o
comuniune cu omul , exemplu fiind la spanzurarea Anei vaca de
langa ea nu reactioneaza in nici un fel) , realist (spirit
documentarist , viziune critica , observatia atenta a vietii , iluzia
realitatii , a satelor , fresca , tipologia realista : arivist , scelerat ,
inocent , cautator de adevar , procedeele construirii personajelor
: detaliu semnificativ , interdependenta om-mediu , legatura
cauza-efect , evolutie , nu exista personaje doar rele sau bune ,
legatura victima-calau , actiune veridica , constructie
arhitectonica , naratorul este obiectiv , apersonal , omniprezent ,
omipotent) , dur (antiidilism , antisemanatorism , demitizare ,
scene de mare violenta si crude fara perdea , limbaj frust ,
selectie negativa) si psihologic (psihologia personajelor este
prezentata indirect prin reactii , exista observatii psihologice).
Stilul este considerat lipsit de stralucire , sters , bolovanos ,
scopul scriitorului fiind sa sugereze atmosfera rurala autentica ,
anticalofilia fiind implicita . Procedee fundamentale sunt
comparatia , aceasta fiind o figura uzuala , existand procedeul
campului lexical ( Ion statea neclintit ca un lemn doar
inima ii sfarma coastele ca un ciocan infierbantat ) ,
personificarea , tendinta autorului sa antropomorfizeze (iarna ca
o baba zbarcita) fiind potrivita intr-un roman taranesc , taranii
avand tendinta sa priveasca lumea asa , metaforizata.

12
 George Clinescu afirma c : "Ion e opera unui poet
epic care cnt cu solemnitate condiiile generale ale vieii
, naterea , nunta , moartea . Romanul e fcut din cnturi ,
vdit cadenate n stilul marilor epopei ". " Hora n sat ,
btaia ntre flci , tocmeala pentru zestre , nunta
rneasc i nunta nvtoreasc , naterea la cmp a
copilului Anei , moartea btrnului Dumitru Moarc ,
spnzurarea crciumarului i a Anei , sunt momente din
calendarul sempitern al satului , mictoare prin calitatea
lor elementar . Ion e un poem epic , solemn ca un fluviu
american , o capodoper de mreie linitit ".
Lumea reala presupune inceput si sfarsit , lume fictiva nu
porneste de la haosul primordial si nici nu se incheie la alt haos .
Romanul devine o imagomundi si o structura , o felie de viata ,
un substituit logic al vietii.

13