SECRETIA BILIARA

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I

1
 Ce este bila ?

n Bila este un produs de secretie si excretie

hepatica, care se acumuleaza in afara
perioadelor de digestie in vezicula biliara, unde
 Anatomia functionala a ficatului

n Acesti constituen
Aces constituentti sunt sintetiza
sintetizatti si secretat
secretati de
hepatocite n canaliculele biliare mpreun cu un
fluid izotonic care se aseamn cu plasma n ceea
ce privete concentraia ionilor de Na+ , K+ ,
CI - i HCO3-
HCO3-
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 4
Dr. Antoaneta Punga 5
Fiziologie I
 Ficatul
Ficatul = o importanta glanda anexa a
tubului digestiv, cu structura si functii
extrem de complexe.

Ficatul omului este un organ de culoarea

roie-nchis, ce cntrete 2 - 2,5 kg, fiind
cel mai greu organ al corpului uman.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 6
 Structura ficatului

Este format dintr-

dintr-o :

n stroma conjunctiva

n parenchim hepatic.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 7
Unitatea structural de baz:
Lobulul Hepatic

Lobulul forma piramidal,

cu lungimea de civa
milimetrii si diametrul de
0.8-2 mm;

Schema unui lobul hepatic si

sistemul sau de irigare
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I
8
Dr. Antoaneta Punga 9
Fiziologie I
Sistemul vascular:
n vena port + artera hepatic
n capilare sinusoide

n vena hepatic

Sistemul biliar:
n canaliculi i ducte biliare

n ducte hepatice duct hepatic comun

n canal cistic

Celulele Kupffer
n sunt fagocite fixe

n localizarea n aval fa de vena port le permite s extrag n

mod eficient bacteriile care ajung n circulaia port din
lumenul intestinal, astfel c nu permit invazia n circulaia
sistemic.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 10
 Hepatocitele (celulele hepatice):

sunt grupate sub forma unor lame,cordoane,

n sunt dispuse in jurul unui sistem axial complex

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 11
Aceste structuri(enumerate anterior) formeaza :
Acinul hepatic = unitatea secretorie a ficatului.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 12
n centrul formatiunilor mai jos mentionate se gaseste o
ramura a venei porte, iar la periferie se gaseste vena
centrolobulara.
Acin hepatic

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 13
n In ficat ptrund ramuri ale
arterei hepatice si ale venei
porte, care converg ctre
vasele sinusoidale, ce se varsa
n venele centrolobulare.

n Vasele sinusoidale
sinusoidale marginite
de hepatocite

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 14
Dr. Antoaneta Punga 15
Fiziologie I
n Fluxul sanguin din ficat - controlat de un
sistem complex de sfinctere - situate nainte
de vasele sinusoide, n venele centrale sau n
cele sublobulare

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 16
 Funciile ficatului
n Secreia biliar este funcia principal
digestiv a ficatului.
n Regleaz metabolismul glucidic, lipidic
i proteic.
n Sintetizeaz anumite proteine

n Rezervor pentru vitamine i fier

n Inactiveaz i excret medicamente i

toxine (detoxifierea organismului)
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 17
Bila

Dr. Antoaneta Punga 18

Fiziologie I
 Rolul vezicii biliare (VB)
n Depoziteaz bila n cursul perioadelor
interdigestive

n VB are un volum de 30 60 ml

n Capacitatea de depozitare a VB atinge 450 ml de

bil (secreia din 12 ore) = concentrare de 5 20
de ori.

n Acidifierea prin schimbtor Na+/H+ solubilizeaz

Ca++

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 19
Din vezicula
biliara, bila
este apoi
eliminata
intermitent in
timpul
digestiei prin
canalul
coledoc in
intestin, in
urma
contractiei
veziculare si a
relaxarii
sfincterului Dr. Antoaneta Punga
20
Oddi. Fiziologie I
 BILA

n secretata de celulele parenchimatoase n mod

continuu.

n se formeaza n canaliculele intercelulare hepatice

ajunge apoi n ductele biliare si n ductul hepatic.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 21
 Proprietaile bilei
n Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml
n Gust: amar
n Miros: aparte
n Culoare: variabila
n Densitatea: 1010 1035 (data de prezenta
mucusului)
n pH bilei din ductul coledoc: 7,8 8
n pH bilei din vezica biliara: 6 7
n Nu este un suc digestiv propriu-
propriu-zis i nu
con enzime,, cu excep
conine enzime excepia fosfatazei
alcaline, ce se exercit
exercit prin bila.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 22
23
 Formarea bilei

Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei)

rezulta din importante deosebiri dintre compozitia
plasmei si a bilei;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 24
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 25
 Constituentii principali ai bilei
n acizii biliari
n pigmentii biliari
n colesterol
n lecitina
n acizi grasi
n mucina
n substante anorganice: cloruri de Na,K,Ca;
bicarbonati
fosfati;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 26
 Rolurile bilei
Bila ndeplinete 2 funcii majore:
n 1. Digestia i absorbia lipidelor prin
emulsionare :
- confer suprafa mare de aciune enzimelor
pancreatice
- transport sub form de micelii la polul apical al
enterocitului

2. Mijloc de excreie pentru produi rezultai din

catabolism: - pigmeni biliari
- colesterol

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 27
 Etapele secreiei biliare
n Secretia biliar ca o secret
Secret secretie activ, realizat
cu consum energetic, care are loc la nivelul
hepatocitului.
n Secre
Secrettia ductal
n Secrettia hepatocitului
Secre
n Transportul independent de sodiu este realizat prin
difuziune facilitat
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 28
 Mecanismele de secretie a bilei

Se realizeaza prin:
1. filtrare, proporional cu debitul sangvin hepatic
(glucoz,ap,sruri,K,Cl)
2. secreie activ cu consum de energie (acizi
biliari, sruri biliare)
3. secreie-
secreie-absorbie (ap,Na, Cl) n ductele i
canalele interlobulare.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 29
In functie de locul de recoltare se disting 3
tipuri de bila :

Bila duodeno-coledociana recoltata din

duoden

Bila veziculara (coledociana) recoltata din

vezica biliara

Bila hepatica

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 30
 Bila hepatica:

n 97% apa
n 3% reziduu uscat
- substante anorganice: clorura de sodiu,
clorura de potasiu;
- substante organice; acizi biliari, pigmenti
biliari, colesterol, fosfolipide, mucina,
lecitina
-contine acizi biliari ~ 0,2 0,7g/dL
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 31
 Bila veziculara:

n 89% apa
n 11% reziduu uscat

- substante anorganice: clorura de sodiu,

clorura de potasiu;
- substante organice: acizi biliari, mucina,
pigmenti biliari, colesterol, lecitina.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 32
 Acizii biliari

n sunt principalii componenti ai bilei ;

n sintetizati in hepatocit atat din colesterolul
*exogen (alimentar)
*endogen (rezultat din celulele hepatice);
n secretati in bila de-a lungul canaliculilor biliari

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 33
 Acizii biliari
n acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic)
chenodezoxicolic) care, in
hepatocit se conjuga cu glicocolul si taurina acidul
glicocolic si taurocolic (secretati activ in canaliculul
biliar). Fixarea Na/K pe acizii biliari conjugati
sarurile biliare (glicocolatul
(glicocolatul si taurocolatul de Na si K)
n in intestin, o parte din acizii biliari primari sunt
deconjugati si dehidroxilati de enzimele bacteriilor
anaerobe rezultand acizii biliari secundari (acidul
(acidul
dezoxicolic si litocolic)
n - acizii biliari au rol in emulsionarea grasimilor (au
proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 34
 Acizii biliari :

*acidul colic (AC)

*acidul chenodezoxicolic (ACDC)

*acidul dezoxicolic (ADC)
*acidul litocolic (ALC)

din AC ADC
din ACDC ALC
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 35
Absorbtia intestinala a acizilor biliari si
Circuitul hepato-
hepato-entero-
entero-hepatic

Se absorb din intestin in proportie de 98% in

circulatia porta, activ si pasiv.

a). Absorbtia activa:

b).Absorbtia pasiva:

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 36
Circuitul hepato-
hepato-entero
entero--hepatic

Dr. Antoaneta Punga 37

Fiziologie I
 Circuitul entero-hepatic al SB
n 94% din SB sunt recirculate prin reabsorbie n sngele
portal(~2.5 g SB/zi):
~1/2 prin difuzie n poriunea superioar a intestinului
subire
~1/2 prin proces de transport activ la nivelul ileonului
terminal
n SB din sngele port ajunge n ficat hepatocite (aproape n
totalitate)
n Din hepatocite SB sunt resecretate n bil
n SB sunt recirculate astfel de aproximativ 18 ori nainte de a fi
eliminate prin scaun. Pierderile sunt nlocuite de secreia biliar
de novo a hepatocitelor.

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 38
Circuitul hepato-
hepato-entero
entero--hepatic al
acizilor biliari

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 39
 Rolul acizilor biliari

- rol in digestia si absorbtia lipidelor ;

- participa la formarea de micelii ;

- absorbtia vitaminelor liposolubile ;

- absorbtia colesterolului ;
- rol coleretic (de stimulare a
secretiei biliare) ;
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 40
 Pigmentii biliari

Reprezentati de:

n bilirubina si

n biliverdina (in cantitate mica)

.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 41
 Colesterolul

n constituie 4% din substantele solide ale bilei;

n sub forma libera, neesterificata;
n provine din :
*colesterolul alimentar (exogen)
* prin sinteza hepatica (endogen)

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 42
 Fosfolipidele

n Fosfolipidele reprezinta aproximativ 20%

din lipidele biliare.

n Hepatocitele secreta fosfolipide, in

principal lecitine si colesterol

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 43
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 44
 Concentrarea si depozitarea bilei in VB
n VB concentreaz bila prin absorbia Na+, CI-,
HCO3- i apei din bil astfel nct acizii biliari
se pot concentra de 5 pn la 20 de ori.
n K+ este concentrat in bila cand apa se absoarbe
si apoi este absorbit prin difuziune, fara consum
de energie ;
n absorbtia Na+ este principalul proces in
concentrarea bilei ;
n Cl-, HCO3- se absorb pentru a mentine
electroneutralitatea solutiei ; Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 45
 Evacuarea vezicii biliare

n bila este secretata continuu, dar este eliminata

in intestin doar in perioadele digestive ;

n stimulul cel mai puternic care realizeaza

evacuarea bilei este colecistokinina. Ea este
eliberata de mucoasa duodenala ca raspuns la
prezenta produsilor de digestie lipidica in
duoden ;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 46
 Golirea V.B.
Etap cefalic si gastric a digestiei
La aproximativ 30 min dup ingestia alimentelor,
cnd lipidele (acizii grai) ajung n duoden
secreie major.
n Mecanisme ale golirii V.B:

- contracii ritmice ale peretelui V.B

- relaxare simultan a sfincterului Oddi

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 47
 Golirea V.B.
n Stimuli ai contraciei V.B:
- CCK (major): secretat de celulele I din duoden, n
prezena lipidelor
- terminaii nervoase colinergice secretorii, ale
vagului i ale sistemului nervos enteric
n Stimuli ai relaxrii sfincterului Oddi:
- CCK + undele de relaxare peristaltic cu originea
nV.B
n Golirea V.B. este nesemnificativ n lipsa lipidelor i
complet la o or dup ingestia important de lipide.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 48
 biliare:
Reglarea secretiei si excretiei biliare:
- secretia si excretia sunt procese conjugate,
reglate neuro-
neuro-umoral ;
- secretia biliara este un proces continuu ;
- excretia bilei din vezica biliara este un proces
intermitent, conditionat de prezenta
alimentelor ;
Factori coleretici = agenti care stimuleaza
secretia bilei de catre ficat si cresc astfel fluxul
biliar ;
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 49
 Reglarea secretiei biliare prin factori coleretici

1. Mecanismul nervos este de importanta redusa

si influenteaza in special irigatia hepatica astfel:

n - Parasimpaticul creste usor fluxul biliar

(prin mecanism vago-
vago-vagal)

n - Simpaticul are efecte inhibitoare ;

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 50
 Reglarea secretiei biliare prin factori
coleretici
2. M
Mecanismul
ecanismul umoral :
n influenteaza fluxul biliar si compozitia bilei ;
- acizii biliari au efect coleretic actionand la nivelul
canaliculilor si ductelor intrahepatice ;

n- secretina (hormon secretat de mucoasa intestinului

subtire (douden) sub influenta continutului gastric acid
stimuleaza secretia de apa si electroliti in continutul bilei

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 51
 Reglarea secretiei biliare prin factori
coleretici
n - gastrina (hormon
(hormon digestiv secretat de mucoasa
gastrica din regiunea pilorica a stomacului; secretia sa
este stimulata de prezenta alimentelor; are rol important
in procesul de secretie gastrica, determinand producerea
de acid clorhidric in urma excitarii celulelor parietale ale
glandelor fundice gastrice stimuleaza secretia de acizi
biliari prin stimularea secretiei de secretina .

n hormonii steroizi au efect anticoleretic

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 52
 Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi

n Mecanismul nervos este de importanta redusa:

- Parasimpaticul stimuleaza contractia vezicii

biliare, relaxand sfincterul Oddi ;

- Simpaticul relaxeaza vezica biliara, contracta

sfinterul Oddi

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 53
Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi

n Mecanismul umoral :

- colecistokinina actioneaza direct asupra

musculaturii netede a vezicii biliare ;
- gastrina are actiune colecistokinetica redusa ;
- secretina potenteaza actiunea colecistokininei ;
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi
se relaxeaza inaintea contractiei vezicii biliare ;
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 54
 Implicaii clinice

n 1.
1.Calculii
Calculii
biliari

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I
55
 Formarea calculilor biliari
n condiii anormale colesterolul poate precipita
formnd calculi:
n 1. Absorbie crescut de ap n VB
n 2. Absorbie crescut de SB i lecitin din VB
n 3. Cresterea secreiei de colesterol n bil(diet bogat n
lipide)
n 4. Inflamaia epiteliului VB
(n infeciile cronice se produc modificri n
caracteristicile absorbiei la nivelul mucoasei VB
=absorbie excesiv de ap si SB, concentrarea
colesterolului cu precipitare = cristale de colesterol)
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 56
 Simptomele tulburarilor biliare

Tulburarile functionale ale ficatului si vezicii biliare

se manifesta prin:
n tulburari digestive

n intoleranta alimentara, in special fata de grasimi

n greturi, ameteli;

n migrene postprandial

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 57
 2. Icterele
n cand concentratia plasmatica a bilirubinei
creste peste 2 mg% ml plasma = icter
n acumularea bilirubinei in sclere, tegument
si mucoase imprima acestora o culoare
galbena.

Dr. Antoaneta Punga 58

Fiziologie I
 Cauzele icterului :

n A. Icterul prehepatic

n B. Icterul hepatic

n C. Icterul posthepatic

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 59
 Cauzele icterului

n A. Icterul prehepatic(hemolitic):
prehepatic(hemolitic)

- produs prin cres

cresterea hemolizei.
- produce o cre
cresstere masiv a bilirubinei
neconjugate(indirecte).

Dr. Antoaneta Punga

Fiziologie I 60
 B. Icterul hepatic
n produs prin:
- leziune a celulei hepatice produs prin substane
toxice sau prin inflamaie (hepatite) cu
tulburarea transportului i conjugrii de bilirubin;
- absen total sau lips de glucuronil transferaz la
adult (boala lui Gilbert) sau o deficien a
mecanismului de glucuronoconjugare n icterul grav al
nou nscutului;
- o inhibiie enzimatic a glucuronil transferazei.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 61
nC. Icterul posthepatic(prin
posthepatic(prin obstructie); este
datorat prezenei unui obstacol pe cile de
excreie ale bilei
bilei--; cum ar fi calculi biliari sau
tumori care provoac staz. Se caracterizeaz
printr--o cretere a concentraiei plasmatice de
printr
bilirubm conjugat (direct) i a fosfatazei
alcaline (important pentru diagnostic).
Urina are aspect nchis iar fecalele sunt
sunt
decolorate,deoarece intestinul nu mai
primesste bilirubin ceea ce mpiedic
prime
formarea de stercobilin.
Dr. Antoaneta Punga
Fiziologie I 62
63