Sunteți pe pagina 1din 5

Efectul Flynn reprezint acel proces care, utiliznd rezultatele testelor de inteligenta,

demonstreaza faptul ca IQ-ul uman se afla intr-o continua crestere, de la o generatie la alta,
incepand cu anii 1900. Acest proces poarta numele lui James Flynn, cel care a descoperit
fenomenul in 1980, in numeroase tari, printre care putem enumera Danemarca, Finlanda, Olanda,
Suedia, Estonia sau Marea Britanie. Cercetarile lui Flynn au pornit de la doua ipoteze: prima
ipoteza sustine faptul ca nivelul de inteligenta este in crestere, de la o generatie la alta; cea de-a
doua ipoteza sustine ideea conform careia testele de inteligenta nu mai sunt folositoare pentru a
determina IQ-ul, din cauza ca modul de gandire al oamenilor s-a schimbat in timp, fiind
influentat de evolutia societatii si a tehnologiei.
De-a lungul secolului 20, au fost aplicate numeroase teste de inteligenta care au aratat o
crestere a IQ-ului cu aproximativ 3-5 puncte/decada. Asa cum sustine James Flynn, aceste teste
au nevoie de o revizuire periodica din cauza ca ar putea aparea familiaritatea cu itemii testului si
deoarece au loc multe schimbari a insighturilor stiintifice care stau la baza realizarii si validarii
oricarui test. In urma compararii a 73 de studii, cercetatorul a demonstrat faptul ca aceasta
crestere are un caracter universal si structural in cele 14 tari in care a fost studiat efectul Flynn.
Asadar, Efectul Flynn, definit mai sus ca fiind cresterea de-a lungul timpului a
performantei la testele de inteligenta in populatie, este un fenomen prezent in diverse tari mai
dezvoltate sau mai putin dezvoltate. Recent, insa, au inceput sa apara dovezi conform carora
efectul Flynn ar fi intrat intr-o perioada de stagnare, respectiv descrestere, asa-numitul Efectul
Flynn negativ (Dutton, van der Linden, Lynn, 2016). In continuare vom prezenta 4 studii care
urmaresc acest proces.
Cu toate ca dovezi ale efectului Flynn au continuat sa fie raportate in literatura, astfel de
rapoarte sunt de obicei bazate pe comparatii intre doua puncte temporale, care exclud
posibilitatea de a examina daca, castigurile au fost sau nu liniare in timp. De asemenea, au existat
putine rapoarte cu privire la continuitatea efectului Flynn, mai ales din perioada anilor 80 pana
in perioada recenta, o exceptie fiind un studiu danez care a raportat, printre altele, o rata de castig
incetinita intre anii 1988 si 1998 (Teasdale & Owen, 2000). Un alt studiu mai recent, realizat de
Sundet, Barlang si Torjoussen (2004), folosind date recrutate in Norvegia pe o perioada de 50 de
ani, a raportat incetarea completa a castigurilor IQ intre mijlocul anilor 1990 si 2002. De aici
putem rezulta si recunoasterea improbabilitatii ca Efectul Flynn sa continue pe termen nelimitat.
Intr-un studiu realizat de Thomas W. Teasdale si David R. Owen in anul 2005, A long-
term rise and recent decline in intelligence test performance: The Flynn Effect in reverse s-au
raporat rezultatele la testele de inteligenta de la peste 500.000 de barbati tineri danezi (18-19
ani), testati intre anii 1959-2004. Datele studiului au fost obtinute din rezultatele testului de
inteligenta Borge Priens Prove (BPP, Rasch, 1980), un test scris de 45 de minute, cuprinzand mai
multe subteste: un test asemanator testului Raven, un test de analogie verbala, un test de secvente
de numere si un test de figuri geometrice. Acest test este folosit in selectia barbatilor pentru
serviciul militar din anul 1957 pana in prezent, nemodificat, iar datele curinse in aceasta selectie
inregistreaza, de asemenea si nivelul de educatie al recrutilor.
S-au obtinut rezultate (anonime) pentru scorurile BPP pentru sfarsitul anului 1959, 1969,
1979 si pentru toti anii, incepand din 1989 pana in 2004, impreuna cu codurile de nivel
educational pentru toti anii din 1991 pana in 2004. Conform rezultatelor, performanta la test se
imbunatateste intre anii 1959 si 1998, dupa care incepe sa se observe un declin. Se observa un
castig de aproximativ 3 puncte in scoruruile IQ pentru decadele 1959-1969 si 1969-1979 si
aproximativ 2 puncte pentru decada 1979-1989. Pentru cei 9 ani din 1989, pana la castigul de
varf din 1998, castigurile au fost de doar 1,3 puncte in scorurile IQ, iar dupa aceasta perioada
incetinita de castig, acesta s-a pierdut incepand cu anul 2000 si nu a mai fost recuperat pana in
anul 2004.
Declinul modest din anii recenti a fost acompaniat de schimbari similar la nivelul
educational. Astfel ca, participarea la gimnaziu (Advanced Level College-ATC) a tinerilor a avut
aproximativ acelasi traseu, desi nu perfect paralel, cu castigurile in ceea ce priveste punctele IQ.
Ambele au atins varful cresterii in anul 1998 si au scazut cel mai mult in anul 2000. Este sugestiv
faptul ca schimbarile anuale ale scorurilor mediilor la test si inscrierea la ATC intre anii 1991 si
2004 coreleaza foarte mult (r=.82, p<.05). Mai mult decat atat, scorurile la test sunt puternic
legate de frecventarea ATC. Aceste dovezi sugereaza ca schimbarile la nivel educational, mai
precis declinul in parcurgerea gimnaziului din anul 1998 incoace, poate fi un factor care
contribuie la scaderea modesta a scorurilor medii la testare din acea perioada.
Aceeasi autori au mai publicat un studiu facut pe populatia daneza, in anul
Intr-un alt studiu din anul 2013, Edward Dutton si Richard Lynn au publicat un articol in
care evidentiau aspectele negative ale Efectului Flynn in Finlanda. Testul de inteligenta utilizat,
Peruskoe, a fost administrat tuturor recrutilor, tineri de 19-20 ani, in cea de-a treia saptamana,
respectiv cea de-a sasea saptamana a serviciului militar. Acest test este format din 3 subteste,
care verificau perceptia formelor, a numerelor si a cuvintelor. Asa cum precizeaza Caroll (1993,
p.626) subtestul formelor este un test non-verbal care verifica inteligenta fluida, subtestul
numerelor masoara, pe langa inteligenta fluida si rationamentul cantitativ, iar subtestul cuvintelor
isi propune sa observe inteligenta cristalizata a individului si comprehensiunea limbii vorbite.
Intregul test este format din 40 de intrebari, care cresc in dificultate si care pot avea mai multe
raspunsuri corecte.
Inteligenta fluida se refera la capacitatea individului de a invata, a rezolva probleme noi, de
a observa tipare si de a intelege lucruri care nu au fost predate in mod explicit, fiind mostenita pe
cale genetica, in timp ce inteligenta cristalizata reprezinta modul in care individul este capabil sa
utilizeze informatia invatata din experienta.
Anual au fost testati aproximativ 25.000 de recruti, fapt care conduce la o semnificativitate
statistica a rezultatelor. Scorurile la testele de inteligenta au crescut, pentru cele 3 dimensiuni, in
perioada 1988-1997, media acestei cresteri fiind de 4 puncte pe decada. Cea mai semnificativa
crestere a fost observata pentru subtestul formelor (.46d, adica 6,9 puncte IQ ), acest lucru fiind
demonstrat si de alte studii realizate in aceasta perioada. Din mijlocul anilor 1990, rezultatele
testelor de inteligenta au cunoscut un declin semnificativ mai ales in Danemarca, Norvegia,
Olanda, Suedia, Marea Britanie si Australia. Daca, cauza declinului IQ-ului in tarile mentionate
anterior este considerata a fi stabilirea imigrantilor non-europeni in aceste tari, in Finlanda
declinul pare fi determinat de fertilitatea disgenica (proces de procreere care duce la degenerare).
In Finlanda, magnitudinea ratei declinului IQ-ului reprezinta aproximativ 2 puncte pe decada. In
anul 2012, 4.8 % din populatia Finlandei era formata din imigranti, dar acestia nu aveau un rol
important in declinul scorurilor IQ, din cauza ca acestia proveneau din tari cu un IQ asemanator
cu cel al finlandezilor.
Ultimul studiu evocat in aceasta lucrare este cel realizat de Edward Dutton si Richard
Lynn, in anul 2015, in Franta. Pentru a observa tendinta in Franta asupra nivelului de IQ, pentru
testare s-au utilizat doua teste: Wechsler Adult Intelligence Scale III (WAIS III), standardizat n
Frana, n 1999 (Wechsler, 2000) i Wechsler Adult Intelligence Scale IV (WAIS IV),
standardizat n Frana n 2008-9 (Wechsler, 2011). Cele doua teste au fost administrate la 79 de
subiecti, cu vrste cuprinse ntre 30 ani i 63 de ani (vrsta medie de 45 de ani). Timpul de
administrarea intre celor dou teste a variat de la 6 la 76 de zile, cu o medie de decalaj de 27 de
zile. Nu se menioneaz dac au existat diferene semnificative legate de distan a de testare ntre
cele dou grupuri. Cu toate acestea, eantionul de 79 a fost un mijloc de comparare a regulilor
generate de cele dou eantioane standardizate.
Rezultatele aratau un declin de 3,8 puncte IQ pe Scala IQ WAIS, reprezintand un declin al
inteligenei generale definit ca media unui numr de abiliti. Acest declin este n concordan cu
rapoartele din ultimii ani din Norvegia, Danemarca, Australia, Marea Britanie, Olanda, Suedia i
Finlanda, dar n contradicie cu creterile din ultimii ani in Statele Unite i la copiii mai mici din
Marea Britanie. Cele mai mari scderi au fost inregistrate asupra vocabularului (.43d),
comprehensiunii (.32d) i informaiilor (.34d).
Exist patru explicaii posibile privind aceste scaderi. n primul rnd, a fost propus de Lynn
(1998) imbuntirea calitii nutriiei. Pe durata secolului al XX-lea a avut o contribu ie major
la cresterea IQ-ului. Dar pare improbabil ca nivelul nutritional sa fi sczut n ultimii ani, n
Frana, ct i n celelalte ri dezvoltate economic, n care au fost raportate un declin IQ.
n al doilea rnd, Flynn (2012) a propus o schimbare in ceea ce priveste educatia sec XX,
prin a promova "scientic thinking, iar acest lucru a avut o contribuie major la cre terea IQ-
ului. O posibil explicaie cu privire la ipoteza lui Flynn este legata de scaderea nivelului de
citire a literaturii "serioase", n ultimele decenii, iar acest lucru ar putea ajuta la explicarea
declinului n scorurile de vocabular. Insa acest lucru nu a explicat si declinul pentru restul
formelor de inteligen.
n al treilea rnd, ar putea fi creterea numrului de imigran i cu un IQ mai mic n
populaia francez, care poate explica declinul. Aceast cretere a avut loc n toat Europa de
Vest i o serie de studii au artat c imigranii din Africa de Nord i Asia de Vest au de obicei un
IQ mediu de aproximativ 85 la 90 de puncte (Lynn, 2006, 2008, Lynn & Vanhanen, 2012;
Rindermann & Thompson 2014). Aceast concluzie a fost confirmata de Kirkegaard (2013), care
a artat c, n Danemarca, numrul imigranilor din afara Europei a crescut de la aproximativ
50.000 n 1980 la 400.000 n 2012, iar IQ-ul imigranilor din afara Europei cu varsta de 18-19
ani recrutati a fost 86.3, comparativ cu 100 pentru danezii indigeni.
Al patrulea factor care ar fi contribuit la declinul inteligenei este cauzat de deficitul
fertilitatii, i anume asocierea negativ ntre inteligen i numr de copii, care a fost prezent
timp de aproximativ un secol ntr-un numr de ri dezvoltate economic. ( Lynn, 2011). Aceast
asociere negativ a determinat o scdere a inteligenei genotipice, pentru o mare parte a secolului
XX, acest lucru a fost mascat de o cretere a fenotipului inteligenei.
Cauzele Efectului Flynn sunt foarte variate, fiind propuse multe cauze de-a lungul
timpului, dintre care nutriia, educaia, stresul patogen, i factori sociali care au rolul de a crete
substanial gradul de stimulare cognitiv. De asemenea, exist un nou model care ncearc s
explice acest efect, Modelul CD-IE (cognitive differentiationintegration effort hypothesis), care
poteneaz modul n care nivelul de inteligen este influenat de stilul de parenting, de trecutul
istoric al individului, de stilul de via al acestuia i de modul n care individul se adapteaz la
provocrile vieii. Astfel, cei cu un stil lent de via, care au trit n trecut, aveau parte de un stil
de parenting constant i puternic i dobndeau de-a lungul vieii abiliti diferite de adaptare
dect indivizii cu un stil rapid de via care au fost nevoii s dezvolte abiliti mai puternice
pentru a reui s fac fa mediului de via schimbtor i impredictibil. (Woodley, 2011). Ali
factori ar putea fi constituii din nivelul de educaie (care coreleaza negativ cu nivelul de
fertilitate la femei), din numrul de membrii ai familiilor (care cresc exponenial resursele pe
care prinii le investesc n creterea i educarea copiilor lor), dar i timpul pe care indivizii l
dedic nvrii i achiziiei de cunotine. O alta cauz a creterii Efectului Flynn este
deteminat de mbuntirea inovaiilor precum tehnologia, infrastructura, vehiculele, fapt ce
formeaz baza pentru bun-starea indivizilor din prezent. Modul de funcionare cognitiv
consituie un factor puternic care influeneaz gradul n care acest efect variz. Aceast
funcionare este influenat la rndul ei de elemente precum, medii care stimuleaz dezvoltarea
cognitiv, o mai bun igien corporal, familii cu numr mai mic de membrii, familiaritatea cu
testele cognitive, stilul de via, nutriia.
O alt cauz important ar putea fi reprezentat de diferenele de sex, ntruct studiile ne
arat faptul c femeile obin la testele de msurare a IQ-ului rezultate cu 3- 5 puncte mai mici
dect brbaii. (Lynn and Irwing- 2004). ns, multe dintre studii, s-au realizat pe eantioane
formate doar din brbai, cum a fost cazul studiului fcut pe danezi. Fertilitatea disgenic ar
putea constitui o alt cauz, care poteneaz asocierea negativ dintre nivelul de inteligen i
numrul de copii ai unei familii. De asemenea, o sntate puternic coreleaz pozitiv cu efectul
Flynn.
n studiul lui Rindermann, s-au fcut mediile princcipalelor cauze ale Efectului Flynn,
astfel, media cea mai mare a obinut-o sntatea bun, M-6.94, pe locul al doilea a fost gradul
crescut de educaie, M-6.88, pe locul al treilea a fost o mai bun nutriie, M-6.79. Urmtoarele
cauze sunt- familii cu un numr mic de membrii, gradul de educaie al prinilor, imigraia,
schimbri lanivel gentic,
Se pare c n studiul lui Robin P. Clarke, Risingfalling mercury pollution causing the
risingfalling IQ of the LynnFlynn effect, as predicted by the antiinnatia theory of autism and
IQ, datele ne arat faptul c poluarea cu mercur din mediu nu influeneaz n vreun fel creterea
IQ-ului, sau efectul Flynn. Un exemplu care susine aceast ipotez este constituit din copiii din
(Shanghai) China, care au obinut scoruri mai mari la testele de matematic dect copiii din UK,
n ciuda faptului c aceast ar este mult mai poluat dect UK.