Procedura Penala Partea Generala PDF

Sinteze ~i Grile
Mihail Udroiu
Procedura penala
Partea generala
Noul Cod de procedura pen ala
Mihail Udroiu
Procedura penala. Partea generala

Noul Cod de procedura penala
i~r
Editura C.H. Beck
Bucure~ti 2Q 14
Cuprins
Abrevieri .................................................................................................................. XV
Capitolul I. Consideratii introductive ...................................................................... 1
Capitolul II. Principiile fundamentale ale procesului penal .................................. 4

Sectiunea 1. Principiullegalitatii procesului penal .................................................. 5
Sectiunea a 2-a. Principiul separarii functiilor judiciare .......................................... 7
1. Functiile judiciare .......................................................................................... 7
2. Efectele separatiei functiilor judiciare............................................................ 9
3. Prezumtia de nevinovatie ............................................................................. 11
4. Principiul aflarii adevarului.. ........................................................................ 24
5. Ne bis in idem .............................................................. ................................. 25
6. Principiul oficialitatii procesului penal ........................................................ 28
7. Caracterul echitabil ~i termenul rezonabil a! procesului penal... .................. 3I
8. Garantarea dreptului Ia libertate ~i siguranta.. .............................................. 47
9. Garantarea dreptului de aparare ................................................................... 48
I 0. Respectarea demnitatii umane .................................................................... 52
II. Respectarea vietii private ........................................................................... 55
12. Desfa~urarea procedurilor penale in limba romana. Dreptul
Ia asistenta gratuita din partea unui interpret ............................................. 56
Capitolul III. Actiunea penal! ~i actiunea civil! in procesul penal ..................... 62

Sectiunea I. Consideratii generale referitoare Ia notiunea de actiune in justitie .... 62
Sectiunea a 2-a. Notiunea de actiune penala ~i actiune civila.
Temeiul ~i obiectul acestora ................................................................................. 62
Sectiunea a 3-a. Raportul dintre actiunea penala ~i actiunea civila
exercitate in procesul penal ........................... ....................................................... 63
Sectiunea a 4-a. Trasaturile actiunii penale ~i ale actiunii civile ........................... 65
Sectiunea a 5-a. Subiectii actiunii penale ............................................................... 66
1. Subiectii activi ai actiunii penale ................................................................. 67
2. Persoana vatamata ...................................... .. ...... .......................................... 68
3. Subiectii pasivi ai actiunii penale ................................................................. 7I
Sectiunea a 6-a. Subiectii actiunii civile ................................................................ 74
I. Subiectii activi ai actiunii civile ................................................................... 74
2. Subiectii pasivi ai actiunii civile .................................................................. 80
Sectiunea a 7-a. Punerea in mi~care ~i exercitarea actiunii penale ........................ 87
I. Consideratii generale .................................................................................... 87
2. Punerea in mi~care a actiunii penale ............................................................ 88
3. Exercitarea actiunii penale ................................... ...................... ........ .......... 89
VIII Procedurii pena/ii. Partea genera/a
4. Cazurile care impiedidi punerea in mi~care sau exercitarea

actiunii penale ......................................................... ..................................... 89
5. Continuarea procesului penalla cererea suspectului sau inculpatului ....... 109
Sectiunea a 8-a. Exercitarea actiunii civile .......................................................... 110
1. Dreptul de optiune al persoanei prejudiciate prin savar~irea
unei infractiuni ............................... ................. ........ ..... ........ ... ........ .... ....... 110
2. Conditii pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal ...................... 112
3. Repararea prejudiciului produs prin infractiune in procesul penal ............ 116
4. Exercitarea actiunii civile Ia instanta civilll.. .............................................. 124
5. Cazuri speciale de exercitare a actiunii civile Ia instanta civi1a ................. 125
6. Solutii cu privire Ia actiunea civila exercitata in procesul penal.. .. ............ 126
Capitolul IV. Competenta ..................................................................................... 130

Sectiunea 1. Notiune, feluri ................................................................................. 130
Sectiunea a 2-a. Competenta functionala.. ........... ................ ................... ...... ....... 131
1. Competenta functionala a organelor de urmarire penala.. .......................... 131
2. Competenta functionala a instantelor judecatore~ti.. .................................. 131
3. Competenta functionala a instantelor militare ............................. .............. 132
4. Competenta functiona1a a judecatorului de drepturi ~i libertati ................. 132
5. Competenta functionala a judecatorului de camera preliminara ................ 133
Sectiunea a 3-a. Competenta materia1a ................................................................ 133
1. Competenta materiala a organelor de cercetare penala .... .......................... 13 3
2. Competenta materiala a Ministerului Public ...................................... ........ 134
3. Competenta materiala a instantelor judecatore~ti.. ................................... .. 134
Sectiunea a 4-a. Competenta personalll.. .................................................... .......... 139
1. Competenta personala a organelor de urmarire penala .............................. 140
2. Competenta personala a instanteior judecatore~ti ...................................... 141
Sectiunea a 5-a. Competenta teritoriala ................. .............................................. 144
1. Competenta teritoria1a a organelor judiciare cu privire
1a infractiunile savar~ite pe teritoriul Romaniei ......................................... 144
2. Competenta teritoriala a organelor judiciare cu privire
la infractiuni1e savar~ite in strainatate ........................................................ 145
Sectiunea a 6-a. Prorogarea de competenta .......................................................... 146
1. Cauzele de reunire ................................................................. .... ........ ......... 146
2. Chestiunile prea1abile ..... .......................................... ... ........ ....................... 149 Capitolul
3. Schimbarea calificarii faptei ...................................................................... 157 Sectiunea
4. Schimbarea incadrarii juridice a faptei ....................................................... 157 Sectiunea
5. Disjungerea ................................................................................................ 158 1. F
Sectiunea a 7-a. Verificarea competentei de catre organele judiciare .................. 159 2.
Sectiunea a 8-a. Exceptia de necompetenta .. .... .......... ............. :........................... 159 3.
Sectiunea a 9-a. Declinarea de competenta .......................... ..... ........................... 161 4.
Sectiunea a 10-a. Conflictul de competentL ....................................... .. ........ ...... 161
1. Solutionarea conflictului de competenta in faza de judecata ..................... 162
2. Rezo1varea conflictu1ui de competenta in faza de urmarire penalll.. .......... 164
Cuprins IX
3. Solulionarea conflictului de competenta intre judecatorii de drepturi

.. ...... 89 ~i libertali, respectiv ~i cei de camera preliminara .............................. ...... . 164
..... . 109
...... 110 Capitolul V. Incompatibilitatea ............................................................................ 165
Secliunea 1. Incompatibilitatea judecatoru1ui ........................................ ..... ......... 165
...... 110 1. Cazuri de incompatibilitate a judecatorului ............................................... 165
...... 112 2. Aspecte procedura1e ............................................... ................................... . 175
...... 116 Secliunea a 2-a. Incompatibilitatea procurorului ................................................. 177
..... . 124 1. Cazuri de incompatibilitate a procurorului .... ............................................. 178
...... 125 2. Aspecte procedurale ............ ............ ........ ............................... .................... 179
...... 126 Secliunea a 3-a. Incompatibilitatea organului de cercetare penala ...................... 180
1. Cazuri de incompatibilitate a organului de cercetare penala.. .................... 180
... 130 2. Aspecte procedurale ... ....................................................................... .. ....... 181
.... 130 Secliunea a 4-a. Incompatibilitatea magistratului asistent sau
..... 131 a grefierului de ~edinla ....................................................................................... 181
..... 131 1. Cazuri de incompatibilitate a magistratului asistent sau
..... 131 a grefierului de ~edinta ............................................................................... 181
... .. 132 2. Aspecte procedurale ................... ........................................... ............... ...... 182
.. . 132 Sectiunea a 5-a. Incompatibilitatea expertului ..................................................... 183
.... 133 1. Cazuri de incompatibi1itate a expertu1ui .................................................... 183
... . 133 2. Aspecte procedurale ........................................................................... ........ 183
.. .. 133
.... 134 Capitolul VI. Striimutarea .................................................................................... 185
.... 134 Sectiunea 1. Noliune ................................................................................. ........... 185
... 139 Sectiunea a 2-a. Cazuri .............. ..... ................ .. ................................................... 185
... 140 Sectiunea a 3-a. Aspecte procedurale ..................................................... ... ........ .. 186
... 141 1. Formularea cererii de stramutare .............................................................. . 186
... 144 2. Procedura de informare .............................................................................. 186
3. Solutionarea cererii de stramutare .............................................................. 187
. 144 4. Efecte subsecvente admiterii cererii de stramutare ..... .................. ............. 189
5. Stramutarea in procedura de camera preliminara ....................................... 189
.. 145 Sectiunea a 4-a. Desernnarea altei in stante pentru judecarea cauzei .................... 190
.. 146 Sectiunea a 5-a. Trimiterea cauzei la un alt parchet.. ........................................... 191
.. 146
.. 149 Capitolul VII. Probele, mijloacele de probii ~i procedeele probatorii ............... 193
. 157 Sectiunea 1. Noliuni ............. ........... ................................................................... .. 193
. 157 Sectiunea a 2-a. Obiectul probei .............................................................. ............ 194
. 158 1. Faptele sau imprejurarile care trebuie dovedite ............................... .. ........ 195
. 159 2. Fapte1e sau imprejurarile care pot fi dovedite ............................................ 195
. 159 3 . Fapte1e sau imprejurarile care nu trebuie dovedite ..... ........................... .... 196
161 4. Faptele sau imprejurarile care nu pot dovedite ................... ....................... 197
161 Sectiunea a 3-a. Clasificarea probe1or .................................................................. 197
162 Sectiunea a 4-a. Administrarea pro bel or ................... ............................. ..... ......... 198
164 1. Notiuni ............. ...... ........ .............. .............................................................. 198
2. Sarcina probei (onus probandi) .................................................................. 202
X Procedurii penalii. Partea genera/a
3. Procedura de administrare a probelor......................................................... 207 6. Fot

4. Consultarea dosarului ........................... ....... ...... ..... ... ........ ... ... ................... 208 a a1t
5. Principiile legalitatii ~i loialitatii administrarii probe lor ............................ 210 7. Foto1
Sectiunea a 5-a. Aprecierea probelor ...................................................... ............. 223 8. Cer
~io~~~1
Sectiunea a 6-a. Declaratia suspectului sau a inculpatului.. ................................. 236
1. Notiune .................................................................... .... ......................... .. .... 236
2. Dreptul de a pastra tacerea ~i privilegiul impotriva autoincriminarii, 11. Ex~
garantii fundamentale ale suspectului sau inculpatului .............................. 237 12. Ex!
3. Procedura obtinerii declaratiilor suspectului sau inculpatului 13. Ex'
~i valoarea probanta a acestora .................... ............. ................... ......... .... .. 248 14.Ex
Sectiunea a 7-a. Declaratia persoanei vatamate ................................................... 255 15. Au
1 . Notiune ....................................................................................................... 255 16. Ex
2. Procedura obtinerii declaratiilor persoanei vatamate ~i valoarea 17. M
probanta a acestora ..................................................................................... 255 18. Co
Sectiunea a 8-a. Declaratia partii civile ~i partii responsabile civilmente ...... .. .... 257 19. De.
1. Notiune ....................................................................................................... 257
2. Procedura obtinerii declaratiilor partii civile ~i partii responsabile Capitolul VJ
civilmente ~i va1oarea pro banta a acestora ................................................. 257 Sectiunea
Sectiunea a 9-a. Protectia persoanei vatamate ~i a partii civile ............................ 259 Sectiunea
Sectiunea a 10-a. Declaratia martoru1ui ............................................ ................ .. . 260 1. Lua
1. Notiune ...................................................................... ........... ........ ....... ..... .. 260 2. Pia
2. Procedura obtinerii declaratiilor martorului ~i valoarea probanta
a acestora .................................................................................................... 261
3 . Protectia martorilor ................................................................................ .... 270
Sectiunea a 11-a. Confruntarea ................................ ............... ............................. 27 6 sau ~
I
Sectiunea a 12-a. inscrisurile ............................................................................... 277 5. Ince
Sectiunea a 13-a. Mij1oacele materiale de proba ................................................. 278 Sectiunea
Sectiunea a 14-a. Identificarea persoanelor ~i a obiectelor .................................. 279 1. Lua
1. Identificarea persoanelor ............ ........ ........................................................ 280 2. Prel
2. Identificarea obiectelor............................................................................... 280 3. Veil
3. Pluralitatea de identificari .......................................................................... 281 4. Ve -
4. Alte identificari .......................................................................................... 281 5. Te
Sectiunea a 15-a. Ridicarea de obiecte ~i inscrisuri ............................................. 282 6. Rev
Sectiunea a 16-a. Perchezitia .. ............. ................................. .................... ........... 284 7. Ince
1. Perchezitia corporala .................................................................................. 284 Sectiunea
2. Perchezitia unui vehicul ............ ................................... .............................. 288 1. Lua
3. Perchezitia domiciliara ............................................................................... 290 2. Prel
4. Perchezitia informatica ..................................... .......................................... 297 3. Ve.
Sectiunea a 17-a. Metode speciale de supraveghere sau cercetare ....................... 302 prel
1. Supravegherea tehnica .... .......... ............... ...................... .'........................... 303 4. Ve
2. Retinerea, predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale . ...................... 318
3. Utilizarea investigatorilor sub acoperire ~i a colaboratorilor ..................... 324
4. Participarea autorizata Ia anumite activitati ............................................... 333
5. Livrarea supravegheata .............................................................................. 335
Cuprins XI
... 207 6. Fotografierea ~i amprentarea suspectu1ui, inculpatului sau
.. 208 a a! tor persoane ........ ................... ...... ........................................ ................. 346
.. 210 7. Fotografiile ............................ ........... .... ...... ... .. ....... ... .. .................... ........... 348
.. 223 8. Cercetarea Ia fata lo9ului ........... ... .................. ...... ........................ ........ ..... . 348
0 236 0 9. Reconstituirea .... .. ................ .. .......... ........ ....... ........ .................................... 350
0 0 236 10. Constatarea ..... ........ .......... ............................................. .... ....................... 351
11 . Expertiza ................... ... ... ..................................... .................................... 356
.237 12. Expertiza toxicologica ........ ..... ...... ..... ... ......................... ..................... ..... 368
13. Examinarea fizica ............................ ...... ................................................... 368
00 248 14. Expertiza genetica judiciara ......................... ................... ...... .... ....... ... .. ... 3 71
00 255 15. Autopsia medico-legala ........................... ..... .. ......... ............................... .. 380
.. 255 16. Examinarea medico-legala a persoanei ................ ..... ....... ...... .... .............. 385
17. Martorii asistenti .... ....... ................ ....... .. ...... ... ..... ...... .............................. 3 86
255 18. Comisia rogatorie ...... ... ..... ...... .... ...... .. ............................. .... ......... .. ... ...... 386
257 19. Delegarea .............................................. ......... ..... .. ...... ............................. 388
. 257
Capitolul VIII. Masuri preventive ~i alte masuri procesuale penale................. 390
0 257 Sectiunea 1. Notiuni ... .. .... ........... ...... ..... .. .......... ................................... ..... ......... . 390
0 259 Sectiunea a 2-a. Retinerea .... ......... ..................... ..................... ........ ...... ....... ........ 390
260 1. Luarea masurii retinerii ..... ..... ... ..... ........ .. ..... ... ... .............. .............. ........ ... 391
260 2. P1angerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala
sau a procurorului prin care se dispune masura retinerii .. ....... ................... 400
261 3 . Revocarea masurii retinerii .. ................................................................... ... 401
270 4. In1ocuirea masurii retinerii cu masura controlului judiciar
276 sau a controlul'ui judiciar pe cautiune .............. .................................. ......... 401
277 5 . Incetarea de drept a masurii retinerii.. ....... .... ........... ......... ......................... 401
278 Sectiunea a 3-a. Arestarea preventiva ... ............................................................. .. 402
279 1. Luarea masurii arestarii preventive ...... ..... ... ......... .................................. .. . 402
280 2. Prelungirea masurii arestarii preventive in cursu! urmaririi penale ........... 449
280 3. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei starii de arest in camera preliminara ....... 461
28 1 4. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei starii dearest in cursuljudecatii ... ..... 464
281 5 . Termenul rezonabil a! arestarii preventive ..... ......... ............ ....................... 479
282 6. Revocarea sau inlocuirea masurii arestarii preventive .......... .................... . 485
284 7. Incetarea de drept a masurii arestarii preventive ...................................... .. 491
84 Sectiunea a 4-a. Arestulla domiciliu ......... ........................................................ .. 495
88 l . Luarea masurii arestului Ia domiciliu ... ............... ...................... ................. 496
~90 2. Prelungirea masurii arestului Ia domiciliu in cursu! urmaririi penale ....... . 514
97 3. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in camera
B02 preliminara ...... ........ ............................ .................................. .. ... ... ... ... ... .. .. 518
303 4. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu
18 in cursu! judecatii ..... ................ ...... ....................................................... .. ... 521
324 5. Revocarea sau inlocuirea masurii arestului Ia domiciliu ... ......................... 524
33 6. Incetarea de drept a masurii arestului Ia domiciliu .... ..... ....... .. ........ ...... ... .. 528
35 Sectiunea a 5-a. Controlul judiciar ............ .. ........ .... ............................................. 530
1. Notiune ...... ................... ....... ..... .... ..... .. ....... ........... ........... ........... ............... 530
XII Procedurii penalii. Partea genera/a
2. Luarea masurii controlului judiciar ............................................................ 530 3. Pro<

3. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar in camera 4. Con
preliminara ................................................................................................. 544 Sectiunea
4. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar Sectiunea
in cursu! judecatii ....................................................................................... 546
5. Modificarea obligatiilor impuse initial... .................................................... 547 Capitolul D
6. incuviintarea depa~irii temporare a limitei teritoriale fixate Sectiunea
de organul judiciar...................................................................................... 548 Sectiunea
7. Revocarea masurii controlului judiciar. inlocuirea masurii Sectiunea
controlului judiciar cu o alta masura preventiva ........................................ 548 1. Asi
8. incetarea de drept a masurii controluluijudiciar ........................................ 551 2. Asi
Sectiunea a 6-a. Controlul judiciar pe cautiune ................................................... 551 ~i a
1. Notiune ....................................................................................................... 551 3. Api
2. Luarea masurii controlului judiciar pe cautiune ......................................... 552 4. Exe
pe cautiune in camera preliminara ............................................................. 568 Sectiunea
in cursu! judecatii ....................................................................................... 569 1. No1
5. Modificarea obligatiilor impuse initial... .................................................... 571 2. Lo<
6. incuviintarea depa~irii limitei teritoriale fixate de organul judiciar ........... 572 3. inn
7. Revocarea masurii controlului judiciar pe cautiune. inlocuirea masurii Sectiunea
controlului judiciar pe cautiune cu o alta masura preventiva ..................... 572 Sectiunea
8. incetarea de drept a masurii controlului judiciar pe cautiune ..................... 573 Sectiunea
Sectiunea a 7-a. Masuri preventive aplicabile persoanelor juridice ..................... 573 Sectiune<
1. Notiune. Categorii de masuri preventive aplicabile persoanei juridice ...... 573 1. Cal
2. Conditii ...................................................................................................... 575 2. Ac
3. Aspecte procedurale ................................................................................... 576 3. Lu:
Sectiunea a 8-a. Masurile de ocrotire ................................................................... 578 Sectiune<
Sectiunea a 9-a. Intern area medicala provizorie .................................................. 579 1. An
Sectiunea a 10-a. Obligarea provizorie Ia tratament medical... ............................ 585 2. Ina
Sectiunea a 11-a. lntemarea nevoluntara in vederea efectuarii 3. De
4. Nu
expertizei medico-legale psihiatrice ................................................................... 588
5. Ex
1. Notiune ....................................................................................................... 588
Sectiune:
2. Conditii ...................................................................................................... 588
1. Ch
3. Durata ......................................................................................................... 591
2. Cb
4. Aspecte procedurale ................................................................................... 591
de
Sectiunea a 12-a. Masurile asiguratorii ................................................................ 596
3.0
1. Conditii pentru dispunerea luarii masurilor asiguratorii ............................ 596 rel
2. Modalitatea de aducere Ia indeplinire a masurii asiguratorii ..................... 603
Sectiune
3. Contestarea masurilor asiguratorii : 604
4. Masuri procesuale in legatura cu masurile asiguratorii... ........................... 606
Grile ....... .
Sectiunea a 13-a. Cazuri speciale de valorificare a bunurilor
mobile sechestrate .............................................................................................. 606
Bibliograf
1. Conditii necesare pentru a se dispune valorificarea ................................... 606
2. Procedura de valorificare a bunurilor mobile in cursu! urmaririi penale ... 607
Cuprins XIII
.. ... 530 3. Procedura de valorificare a bunurilor mobile in cursu! judeciitii ............... 608
4. Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate .............. 609
544 Sectiunea a I4-a. Restituirea lucrurilor .................... .................. ... ............... ........ 609
Sectiunea a I5-a. Restabilirea situatiei anterioare ................................................ 6II
..... 546
..... 547 Capitolul IX. Actele procesuale ~i procedurale comune ..................................... 612
Sectiunea I. Actul procesual ................................................................................ 6I2
...... 548 Sectiunea a 2-a. Actul procedural ....... ~ ....... .... ........ ... .... .. .................................... 6I2
Sectiunea a 3-a. Asistenta juridicii ....................................................................... 6I3
... .. 548 I. Asistenta juridicii a suspectului sau inculpatului ........................................ 6I5
..... 551 2. Asistenta juridicii a persoanei viitiimate, a piirtii civile
...... 551 ~i a partii responsabile civilmente ..................................... ..................... .... 62I
...... 551 3. Aplirarea prin propria persoanii ............................ ............................. ...... ... 622
.. .. 552 4. Exercitarea dreptului Ia apiirare ....... ........ ........ .. ..... .... ... .......... ................ .. 624
Sectiunea a 4-a. Reprezentarea ........ ..................... ..... ......... ....... ...... .......... .. ....... . 629
...... 568 Sectiunea a 5-a. Substituitul procesual ....... ............ ..... .... .. .... ........ .. ........ ...... .. ... . 63I
Sectiunea a 6-a. Citarea ........................................................................................ 632
... ... 569 I. Notiune. Continut ....................................................................................... 632
..... 571 2. Locul de citare ............................................................................................ 633
..... 572 3. Inmiinarea citatiei ...................... ..... ..................................................... ... .... 635
Sectiunea a 7-a. Comunicarea actelor procedurale .. .............................. .. ...... ... ... 638
..... . 572 Sectiunea a 8-a. In~tiintarea ........... ....... ........ ........ ........ .. .... ................................. 638
...... 573 Sectiunea a 9-a. Mandatul de aducere .......... ........ ................................................ 639
.... 573 Sectiunea a I 0-a. Terrnenele ................................................................................ 643
... .. 573 I. Categorii ..... .......... ... .......... .................................................... ............. ........ 644
...... 575 2. Act considerat ca fiind racut in terrnen .............. ... ......... ....... .......... ........... 646
...... 576 3. Luarea in cuno~tintii a terrnenului de judecatii ........................................... 646
..... 578 Sectiunea a II-a. Sanctiunile procesual penale ....... ... .......................... ........ .... .... 647
..... 579 I. Amenda judiciarii ............. ... ........ .. ............. .. ...... ..... ... ... ................... ... ....... 64 7
..... 585 2. Inadmisibilitatea .................... ... ................. ... ...................... ............... ........ . 648
3. Deciiderea .... ... ... ........ ....... ... ....... ........... .... .. ......... ............... .. .. .. ................. 649
...... 588 4. Nulitatea ... .. ....... .. ....... .. ........... .... ............................................................... 649
5. Excluderea probelor nelegal sau neloial administrate ......................... ....... 655
588
..... 588 Sectiunea a 12-a. Cheltuieli judiciare .................................................................. 663
1. Cheltuielile judiciare avansate de stat (cheltuielile de procedurii) ............. 664
..... . 59 I
2. Cheltuielile judiciare avansate de persoana viitiimata sau
...... 59I
de partea civila (cheltuielile de judecata) ... .................. ................. ............. 666
...... 596
3. Cheltuielile judiciare avansate de inculpat sau de partea
..... 596
responsabila civilmente .............................................................................. 667
...... 603
Sectiunea a I3-a. Modificarea ~i indreptarea actelor procedurale ........................ 667
...... 604
...... 606
Grile ........................................................................................................................ 669
... .. 606
Bibliografie generala ............................................................................................ 686
...... 606
... 607
Capitolul I
Consideratii introductive
lntrat in vigoare in ianuarie 1969, vechiul Cod de procedura penala a trebuit

initial sa faca fata rigorilor procesului penal ale statului totalitar, pentru ca ulterior, cu
de date multiple modificari, sa fie adaptat exigentelor unui stat democratic. Ratificarea in
1994 a Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor
Editura fundamentale (in continuare Conventia europeana) a condus Ia aplicarea directa in
cadrul procesului penal a standardelor europene de protectie, constatandu-se
~i Justitie numeroase situatii in care normele de procedura penala romane se aflau intr-o vadita
contradictie cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Modificarile legislative survenite in ultimele douii decenii au acoperit in parte
lipsurile unei legislatii din ce in ce mai decuplata de preocuparile existente Ia nivel
european in privinta garantiilor procedurale ~i, in general, a reformei procedurilor
penale, nefiind apte sa restructureze logica procesului penal in scopt.il asigurarii
fiabilitatii procedurilor. Mai mult decat atat, unele institutii au devenit aproape
ilizibile pentru justitiabili datorita numarului mare de modificari (articole cu extrem
de multi indici, de pilda art. 16028 C.proc.pen.), vechiul Cod transformandu-se intr-un
instrument extrem de tehnic destinat preponderent speciali~tilor.
In acest context, noul Cod de procedura penala (in continuare Codul, noul Cod
sau NCPP) adoptat prin Legea nr. 135/2010 (publicata in M.Of. nr. 486 din 15 iulie
20 I 0), a avut in vedere crearea unui cadru legislativ clar, previzibil ~i accesibil
tuturor participantilor Ia efectuarea actului de justitie penala. Totodata, legiuitorul s-a
preocupat de a~ezarea procesului penal pe pilonii unor noi principii care, alaturi de
cele clasice, sa contribuie Ia o mai buna infiiptuire a justitiei penale cu respectarea
drepturilor fundamentale ale omului. Aceasta structura reprezinta nucleul dur a!
reglementarii desfii~urarii unui nou model de proces penal in cadrul caruia sa fie
constatate Ia timp, in mod complet ~i fiira echivoc, faptele care constituie infractiuni,
astfel !neat nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa Ia raspundere penala, iar orice
persoana care a savar~it o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii.
Inca din tezele prealabile ale NCPP s-a subliniat ca obiectivele noului Cod sunt:
1. Crearea unui cadru legislativ in care procesul penal sa fie mai rapid ~i mai
eficient, prin urmare, in mod sernnificativ mai putin costisitor;
2. Protectia unitarii a drepturilor omului ~i a libertatilor garantate de Constitutie
~i de actele normative intemationale;
3. Armonizarea solutiilor derivate din Codul de procedura penala cu dispozitiile
legilor speciale cu dispozitii procesual penale;
4. Armonizarea conceptuala cu prevederile noului Cod penal, o atentie deosebita
fiind acordata noii definitii a faptei care constituie infractiune;
2 Procedura pen ala. Partea genera/a
5. Reglementarea adecvata a obligatiilor intemationale asumate de tara noastra

privind actele normative din domeniul dreptului procesual penal;
6. Stabilirea unui echilibru corespunzator intre cerintele pentru o procedura
penala eficienta, protejarea drepturilor procedurale elementare, dar ~i a celor funda-
mentale ale omului pentru participantii Ia procesul penal ~i respectarea unitara a
principiilor care privesc desra~urarea echitabila a procesului penal.
A~adar, elaborarea noii codificari a urmarit, pe de o parte, asigurarea eficientei
procesului penal ~i definirea limitelor puterilor coercitive ale statului, iar, pe de alta
parte, garantarea drepturilor paqilor ~i a celorlalti participanti in procesul penal,
astfel incat sa fie respectate prevederile Constitutiei, ale tratatelor constitutive ale
Uniunii Europene, ale celorlalte reglementari ale Uniunii Europene In materie proce-
sual penala, precum ~i ale pactelor ~i tratatelor privitoare la drepturile fundamentale
ale omului, la care Romania este parte.
Aceasta viziune se fundamenteaza atat pe doctrina nationala sau europeana ~i pe
dezvoltarile jurisprudentiale ale instantelor europene, cat ~i pe analizele psihologice
empirice ale lui Tom R. Tyler, care leaga respectarea de catre public a legii de exis-
tenta ~i functionarea unui sistem de garantii procedurale in cadrul procesului penal'.
Noul model de proces penal
- procesul penal este activitatea desta~urata de organele judiciare, cu participarea

paqilor precum ~i a altor persoane (martori, expeqi, interpreti etc.), In scopul consta-
tarii Ia timp ~i in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel incat orice
persoana care a comis o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale ~i nicio
persoana nevinovata sa nu fie trasa Ia raspundere penala;
- nu exista echivalenta intre notiunea de proces penal ~i cea de procedurii penalii,
aceasta din urma reprezentand activitatea procesuala, reglementata de lege, desra-
~urata cu ocazia efectuarii verificarilor prealabile (art. 294 1 NCPP), pe parcursul
procesului penal ~i a executarii hotararilor penale definitive; procedura penala este o
notiune mai larga decat procesul penal, incluzand ~i verificarile prealabile lnceperii
urmaririi penale ~i procedurile referitoare Ia executarea hotararilor penale definitive;
- potrivit NCPP procesul penal are patru faze procesuale: urmarirea penala,
camera preliminara, judecata ~i punerea in executare a hotararilor;
- fiecare faza procesuala are una sau mai multe subdiviziuni denumite etape pro-
cesuale; astfel,faza urmiiririi penale are trei etape procesuale: etapa de investigare a
faptei (odata cu lnceperea urmaririi penale pana la continuarea efectuarii urmaririi
penale fata de suspect/punerea in mi~care a actiunii penale ), cea de investigare a
persoanei (dupa continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect/punerea In
mi~care a actiunii penale) ~i rezolvarea cauzei de catre procuror; camera preliminarii
are douii etape: judecata In camera preliminara precum ~i solutionarea contestatiei
formulate lmpotriva lncheierii judecatorului de camera preliminara; faza judeciifii
cuprinde: judecata in prima instanta ~i judecata In apel (singura cale ordinara de
1
T.R. Tyler, Why People Obey the Law, Yale University Press, New Haven, I 990, p. I 74.
Considerafii introductive 3
no astra atac); iar faza executarii: punerea In executare a hotiirarii penale ~i, daca este cazul,
modificari ce ar putea interveni In cursu! executarii;
xedurii - scopul procesului penal reprezinta finalitatea urmarita prin desta~urarea proce-
funda- sului penal; astfel, art. 8 NCPP prevede ca procesul penal trebuie sa se desfii~oare cu
litara a respectarea tuturor garantiilt>r procesuale ale dreptului la un proces echitabil astfel
!neat sa fie constatate la timp ~i In mod complet faptele care constituie infractiuni,
icientei nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care
de alta a savar~it o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, lntr-un termen rezonabil;
penal, - componentele scopului procesului penal sunt:
jve ale (i) constatarea la timp ~i In mod complet a faptelor ce constituie infractiuni;
proce- - se da astfel efect atat principiului operativitatii, cat ~i respectarii dreptului la un
nentale proces echitabillntr-un termen rezonabil.
(ii) respectarea principiului afUirii adevarului cu asigurarea garantiilor procesuale
ta ~i pe privind dreptulla apararea ~i egalitatea armelor.
ologice
- valorile sociale protejate In cadrul procesului penal sunt enumerate cu titlu de
le exis-
enal1 . principiu In alin. (2) al art. 1 NCPP ce se refera la scopul normelor de procedura
penala respectiv: garantarea drepturilor partilor ~i ale celorlalti participanti In
procesul penal astfel incat sa fie respectate prevederile Constitutiei, ale tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementiiri ale Uniunii Europene in
:iparea materie procesual penala, precum ~i ale pactelor ~i tratatelor privitoare la drepturile
:onsta- fundamentale ale omului la care Romania este parte.
.r orice
i nicio
Jenala,
desfii-
xursul
este o
:eperii
itive;
1enala,
>e pro-
gare a
naririi
gare a
rea In
1inara
statiei
fecafii
trii de
I. J74.
Capitolul II
Principiile fundamentale ale procesului penal
- principiile fundamentale ale procesului penal reprezinta regulile generate apli-

cabile in tot cursu! procesului penal, in vederea asigurarii fiabilitatii procesului ~i
atingerii scopului acestuia;
- principiile fundamentale reprezinta structura procesului penal pe care ~i in
functie de care sunt construite celelalte reguli procedurale;
- art. 2-12 NCPP prevad ca principii fundamentale ale procesului penal:
legalitatea procesului penal, separarea functiilor judiciare, prezumtia de nevinovatie,
aflarea adevarului, ne bis in idem, obligativitatea punerii in mi~care ~i a exercitarii
actiunii penale, caracterul echitabil ~i termenul rezonabil al procesului penal, dreptul
la libertate ~i siguranta, drep~l la aparare, respectarea dernnitatii umane ~i a vietii
private, limba oficiala ~i dreptulla interpret;
- structuriind aceste principii, se constata existenta urmatoarelor categorii:
a) principii care garanteazi'i preeminenfa dreptu/ui (legalitatea procesului penal,
separarea functiilor judiciare, aflarea adevarului, m: bis in idem);
b) principii referitoare Ia protecfia persoane/or implicate in proceduri/e pena/e
(respectarea dernnitatii umane ~i a vietii private, limba oficiala ~i dreptulla interpret,
prezumtia de nevinovatie, dreptulla libertate ~i siguranta);
c) principii referitoare Ia ca/itatea procesu/ui penal $i Ia regimu/ acfiunii pena/e
(caracterul echitabil ~i termenul rezonabil al procesului penal, dreptul la aparare,
obligativitatea pu'nerii in mi~care ~i a exercitarii actiunii penale).
- de~i aceste principii se regasesc ~i in Constitutia Romiiniei, Conventia europeana
~i jurisprudenta Cuqii Europene ori in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca principiile procesului penal consti-
tuie ~i o forma de exprimare a suveranitatii statului roman, ceea ce implica existenta
unor particularitati rezultate din ordinea publica ~i identitatea nationala;
- principiile procesului penal se afla intr-o legatura indisolubila unele cu altele.
Principiul legalitatii constituie un principiu cadru din care decurg celelalte. Aflarea
adevarului se afla, de asemenea, in legatura cu toatele celelalte principii;
- prin sistemul de principii instituit de NCPP ar trebui, pe de o parte, sa se reali-
zeze o coerenfi'i vertica/i'i a procesului penal (prin raportare Ia structurile institu-
tionale implicate in procesul penal ~i Ia fazele ~i etapele procesuale ale acestuia), iar
pe de alta parte, coerenfa orizonta/i'i a acestuia (prin raportare Ia drepturile ~i
obligatiile procesuale ale participantilor Ia proces); din pacate, una dintre carentele
noii codificari, generata de modificarile succesive ale acestuia prin LPANCPP sau
aceasta
prin O.U.G. nr. 3/2014, o constituie fisurile logice in conceperea unor institutii 2
A se
procesuale care afecteaza coerenta ~i caracterul armonios al procedurilor. parag. 34.
Principiile fondamentale ale procesului penal 5
Sectiunea 1. Principiullegalitatii procesului penal
- legalitatea procesului penal este principiul fundamental potrivit caruia,

desfli~urarea lntregului proces penal (atiit In cursu! urmaririi, ciit ~i a! camerei preli-
minare sau a! judecatii, ori cu ocazia punerii In executare a hotariirilor), precum ~i a
altor proceduri penale [procedura de reabilitare judecatoreasca (art. 527-537 NCPP),
procedura de reparare a pagubei pricinuite de condarnnarea sau arestarea pe nedrept
(art. 538-542 NCPP), sau procedura referitoare Ia lnlocuirea ori reconstituirea unor
lnscrisuri (art. 543-547 NCPP)], are Joe potrivit dispozitiilor prevazute de lege; pede
o parte, trebuie sa existe o lege previzibila ~i accesibila 1, conforma standardelor
constitutionale ~i de protectie a drepturilor omului, care sa prevada regulile
procedurale, iar, pe de alta parte, este necesar ca actele ~i probele In procesul penal sa
fie efectuate potrivit legii;
- reprezinta o consacrare a principiului nullum iudicium sine lege, precum ~i a
principiului preeminenfei dreptului fntr-o societate democratica fn scopul asigurarii
unei garanfii efective pentru a preveni arbitrariul fn materie de urmarire penala,
condamnare sau aplicare a pedepseP;
- fn activitatea legislativa principiullegalitatii impune legiuitorului, pe de o parte,
obligatia de a prevedea lntr-o lege organica sau ordonanta de urgenta regulile
procedurale (lex scripta), precum ~i de a redacta textul In mod clar ~i previzibil,
pentru ca orice persoana sa l~i dea seama care activitati procesuale realizate de
organele judiciare intra sub influenta legii (lex certa);
- In realizarea actului de justitie penala legalitatea procesuala se completeaza cu
legalitatea incriminarii potrivit careia, infractiunile trebuie prevazute In mod clar,
precis ~i previzibil de lege (nul/urn crimen sine lege) ~i cu legalitatea pedepsei
potrivit careia, pedepsele ~i masurile ce pot fi luate lmpotriva persoanelor care
saviir~esc infractiuni trebuie sa fie prevazute mod clar, precis ~i previzibil de lege
(nulla poena sine lege);
- ca efect a! principiului legalitatii, In procesul penal, sub aspect procedural, este
aplicabil numai principiul imediatei ap/icari a legii de procedura, ce presupune ca
aceasta se aplica tuturor actelor efectuate ~i masurilor dispuse In activitatea
I Curtea Europeana a aratat ca legea trebuie sa fie, In primul rand, accesibila In mod
adecvat, respectiv cetateanul trebuie sa fie capabil sa lnteleaga ca este corespunzatoare In

circumstantele reglementarilor legale aplicabile unui anumit caz. In a! doilea rand, legea
trebuie sa fie previzibila, adica sa fie redactata cu suficienta precizie, In a~a fel !neat sa
pemi.ita oricarei persoane - care, Ia nevoie, poate apela Ia consultanta de specialitate - sa l~i
corecteze conduita (CEDO, hotararea din 22 noiembrie 1995, In cauza S. W c. Marii Britanii,
parag. 34-36). intinderea notiunii de previzibilitate depinde In mare masura de continutul
prevederii legale despre care este vorba, de domeniul de aplicare a! acesteia, precum ~i de
numarul ~i calitatea destinatarilor (CEDO, hotararea din 28 martie 1990, In cauza Groppera
Radio AG ~. a. c. Elvefiei, parag. 68). Toate hotararile Curtii Europene Ia care facem referire In
aceasta lucrare sunt disponibile online (www.echr.coe.int).
institutii 2
A se vedea CEDO, hotararea din 22 noiembrie 1995, cauza S. W c. Marii Britanii,
parag. 34.
6 Procedura penala. Partea genera/a
procesua!a, in perioada de timp in care este in vigoare, indiferent de data savar~irii -locale
infractiunii pentru care se formuleaza acuzatia penala ~i de data inceperii procesului noasa- art
penal (inainte sau dupa intrarea legii de procedura in vigoare). A~adar, in materia abuziva- ~
legilor de procedura este aplicabil principiul tempus regit actum [art. 13 alin. (2)
NCPP, respectiv art. 3 din Legea nr. 255/2013], neavand aplicabilitate principiul
mitior lex (retroactivitatii legii penale mai favorabile care se aplica numai in ceea ce
prive~te legea pena!a substantiala) ;
1 s
- in cadrul procedurilor penale, autoritiitile judiciare trebuie sa i~i des:Ia~oare
activitatile cu respectarea regulilor procedurale prevazute de Constitutie, de Codul de 1. Fu
procedura penala sau de alte legi speciale ce cuprind dispozitii procedurale penale;
este asigurata astfel protectia persoanelor impotriva ingerintelor autoritatilor judiciare - NCPI
in drepturile ~i libertatile garantate de lege, dar ~i exigenta dreptului Ia un proces in art. 3 a
echitabil; functia de
- in vederea asigurarii caracterului echitabil al procesului penal trebuie respectate fundamenl
drepturile ~i garantiile procedurale prevazute, in favoarea partilor sau a altor legalitatii 1
participanti la proceduri, de reglementarile Uniunii Europene In materie procesual - moda
penala, precum ~i de pactele ~i tratatele privitoare Ia drepturile fundamentale ale ca viziune
omului la care Romania este parte; organelor.
- in unele situatii, organele judiciare pot apela Ia suplimentul analogic, care repre- exigentei
zinta mijlocul prin care este complinita o lacuna a normei procedural penale prin procedurii
aplicarea, prin analogie, a unei/unor dispozitii ce reglementeaza in mod explicit o functiilor:
materie similara; nu se poate ajunge pe aceasta cale Ia crearea unei situatii defavo-
1.1. F1
rabile persoanei acuzate de savar~irea unei infractiuni;
- legea procesuala prevede o serie de garantii in vederea asigurarii efectivitatii - potri~
principiului legalitatii: de cerceta
nu temeiu
(i) aplicarea sanctiunii nulitatii actelor procesuale sau procedurale nelegale;
(ii) aplicarea sanctiunii excluderii probelor nelegal sau neloial administrate;
-in co
dupa mor
(iii) aplicarea sanctiunii amenzii judiciare; penale efi
(iv) controlul legalitatii actelor procesuale: de catre procuror cu privire la activi- probe, pu
tatea organelor de cercetare penala; de procurorul ierarhic superior celui care a trirni terii :
efectuat sau supravegheat urmarirea penala; de judecatorul de camera preliminara cu - proc
privire la legalitatea sesizarii, a efectuarii actelor de urmarire penala ~i a administrarii vitatea 01
probelor; de judecatorul de camera preliminara cu ocazia solutionarii unei plangeri cu cercetare
privire la solutiile de clasare ori renuntare la urmarirea penala; de instanta de judecata
sesizata cu judecarea cauzei; de instantele de control judiciar care judeca caile 1.2. F
de atac. ale pers(J
1
- asup
Potrivit art. 13 alin. (1) teza a 11-a NCPP pot exista excep{ii de stricta interpretare de Ia
libertatile
principiul activitatii legii procesuale, principiul retroactivitatii legii procesual penale noi, ori al
ultraactivitatii legii procesuale vechi, putand fi aplicat numai In cazul legilor de procedura ce etc.), diSI
contin dispozitii tranzitorii cu privire Ia aplicarea norrnelor de procedure [a se vedea art. 5 lege), car
alin. (1) NCPP]. Analiza situatiilor tranzitorii generate de intrarea In vigoare a NCPP va fi - gara
realizata odata cu analiza fiecarei institutii procesuale Ia care acestea se refera, prin raportare procesul
laLPANCPP.
Principiile fundamentale ale procesului penal 7
~ta savar~irii
- lncalcarile grave ale legii procesuale pot constitui infractiuni (marturia minci-
~iprocesului noasa- art. 273 NCP; compromiterea intereselor justitiei- art. 277 NCP; cercetarea
in materia abuziva- art. 280 NCP etc.).
13 alin. (2)
principiul
Sectiunea a 2-a. Principiul separarii functiilor judiciare
1. Functiile judiciare
- NCPP a reglementat explicit principiul separatiei functiilor judiciare, prevazand

In art. 3 alin. (l) ca: ,in procesul penal se exercita urmatoarele functii judiciare:
functia de urmarire penala; functia de dispozitie asupra drepturilor ~i libertatilor
fundamentale ale persoanei In faza de urmarire penala; functia de verificare a
legalitatii trimiterii sau netrimiterii In judecata; functia de judecata";
- modalitatea de reglementare a principiului In NCPP lasa sa se lntrevada faptul
ca viziunea separatista nu are Ia baza, In principal, un concept de separatie organica a
organelor judiciare care exercita aceste functii, ci, mai degraba, o viziune subsumata
exigentei de impartialitate functionala, privita drept componenta a echitabilitatii
procedurii, avand In vedere ca dispozitiile art. 3 alin. (3) NCPP leaga separatia
functiilor judiciare de institutia incompatibilitatii.
1.1. Functia de urmarire penala (de ancheta)

- potrivit art. 3 alin. (4) NCPP In exercitarea acestei functii, procurorul ~i organele
de cercetare ale politiei judiciare strang probele pentru a se constata daca exista sau
nu temeiuri de trimitere In judecata a inculpatului;
- In continutul functiei de urmarire penala intra: desra~urarea investigatiei faptei
dupa momentul sesizarii ~i a! lnceperii urmaririi penale, supravegherea urmaririi
penale efectuate de organele de cercetare penala de catre procuror, strangerea de
probe, punerea In mi~care a actiunii penale, aprecierea cu privire Ia necesitatea
trimiterii sau nu In judecata a inculpatului;
- procurorul, In exercitarea functiei de ancheta, conduce ~i supravegheaza acti-
vitatea organelor de cercetare penala ale politiei judiciare ~i ale organelor de
cercetare penala speciale, putand totodata sa efectueze orice act de urmarire penala.
1.2. Functia de dispozitie asupra drepturilor ~i libertatilor fundamentale

ale persoanei in faza de urmarire penala
- asupra actelor ~i masurilor din cadrul urmaririi penale, care restrang drepturile ~i
libertatile fundamentale ale persoanei (dreptul Ia libertate, dreptul Ia viata privata
etc.), dispune judecatorul de drepturi ~i libertati (cu exceptia cazurilor prevazute de
lege), care exercita aceasta functie procesuala;
- garantarea drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale persoanelor implicate In
procesul penal a impus ca pentru anumite masuri procesuale sau procedee probatorii
8 Procedurii penalii. Partea genera/a
intruzive in aceste drepturi sa se asigure un control judiciar prin intermediul jude-

catorului de drepturi ~i libertati;
- in exercitarea acestei functii, judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta cu
privire la:
a) masurile preventive (1. luarea masurii arestarii preventive sau a arestului la
domiciliu 1; 2. confirmarea mandatului de ares tare preventiva emis in lipsa;
3. prelungirea masurii arestarii preventive sau a arestului la domiciliu; 4. inlocuirea
masurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cautiune cu masura arestului la
domiciliu sau a arestarii preventive; 5. inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu
masura arestarii preventive; 6. solutionarea cererilor de constatare a incetarii de
drept, revocare, inlocuire a masurii arestului la domiciliu sau a arestarii preventive;
7. contestatiile formulate de procuror sau de inculpat impotriva incheierilor prin care
se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale; 8. pliingerea
formulata de inculpat impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura
controlului judiciar/controlului judiciar pe cautiune etc.);
b) incuviintarea perchezitiilor domiciliare sau informatice ori a folosirii
metodelor ~i tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare, respectiv a altor - J
procedee probatorii (1. solutionarea propunerii procurorului de autorizare a efec- trimiterii
tuarii unei perchezitii domiciliare/informatice; 2. solutionarea cererii procurorului de ci doar
incuviintare a supravegherii tehnice; 3. confirmarea masurii supravegherii tehnice de legal
autorizate in conditii de urgenta de procuror; 4. solutionarea cererii procurorului de corelativ
prelungire a mandatului de supraveghere tehnica; 5. solutionarea propunerii procuro-
rului de autorizare a obtinerii datelor generate sau prelucrate de catre fumizorii de
retele publice de comunicatii electronice sau fumizorii de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, ~i retinute de
catre ace~tia; 6. solutionarea propunerii procurorului de autorizare a obtinerii de date
privind situatia financiara a unei persoane);
c) masurile asiguratorii (1. solutionarea contestatiei formulate impotriva ordo-
nantei procurorului vizand masurile asigurlHorii; 2. solutionarea propunerii procu-
rorului de valorificare a bunurilor sechestrate, cand nu exista acordul proprietarului;
3. solutionarea contestatiei formulate impotriva incheierii privind valorificarea
bunurilor sechestrate, cand nu exista acordul proprietarului; 4. contestarea solutiei
procurorului de restituire a lucrurilor);
d) masurile de siguranta cu caracter provizoriu (1. obligarea provizorie la
tratament medical, respectiv, intemarea medicala provizorie a suspectului sau
inculpatului in cursul urmaririi penale; 2. ridicarea masurii obligarii provizorii la
tratament medical/intemarii medicale provizorii a suspectului sau inculpatului);
e) alte proceduri prevazute de NCPP (1. audierea martorului potrivit proce-
durii audierii anticipate; 2. luarea, prelungirea, revocarea masurii intemarii nevo-
luntare in vederea efectuarii expertizarii medico-legale psihiatrice; 3. examinarea
Intrli in competenta judeclitorului de drepturi ~i libertliti ~i solutionarea cererii

1
inculpatului, fatli de care s-a luat mlisura arestului Ia domiciliu, de a-i permite acestuia
parlisirea imobilului.
Principiile fimdamentale ale procesului penal 9
fizica a persoanei in absenta consimtamiintului persoanei in cauza, al reprezentantului

legal, ori a incuviintarii din partea ocrotitorului legal; 4. emiterea mandatului de
aducere la solicitarea procurorului in cazul in care pentru executarea mandatului de
aducere este necesara patrunderea tara consimtamiint intr-un domiciliu sau sediu, in
cursu! urmaririi penale; 5. contestatia cu privire depa~irea termenului rezonabil al
urmaririi penale).
1.3. Funcpa de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in

judecata
- camera preliminara are ca scop rezolvarea chestiunilor ce tin de competenta ~i
legalitatea sesizarii instantei, precum ~i legalitatea administrarii probelor ~i a
efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, asiguriindu-se premisele
pentru solutionarea cu celeritate a cauzei in fond;
- in cadrul acestei proceduri judecatorul de camera preliminara efectueaza un con-
trol de legalitate a posteriori atiit a actului de trimitere in judecata, cat ~i a probelor
pe care se bazeaza acesta, respectiv a actelor efectuate in cursu! urmaririi penale;
- judecatorul de camera preliminara nu evalueaza temeinicia sau netemeinicia
trimiterii in judecata, neaviind chemarea de a val ida acuzatiile formulate de procuror,
ci doar legalitatea actelor ~i probelor din cursu! urmaririi penale, in cadrul unui ,filtru
de legalitate" ce se desfa~oara in procedura nepublica, necontradictorie ~i scrisa;
corelativ acestor competente, nici inculpatul nu poate contesta in cadrul acestei faze
temeinicia acuzatiei formulate de procuror, ci numai legalitatea sesizarii instantei, a
probelor ~i a actelor procesuale sau procedurale din cursu! urmaririi penale;
- astfel, faza de camera preliminara ofera un supliment de legitimitate probelor ~i
actelor procesuale efectuate in cursu! urmaririi penale ~i protejeaza drepturile ~i
libertatile fundamentale, in special in componenta referitoare la echitabilitatea
procedurii.
1.4. Functia de judecata

- se realizeaza de catre instanta de judecata in complete legal constituite [art. 3
alin. (7) NCPP];
- consta in administrarea probatoriului, evaluarea probatoriului administrat in
vederea pronuntarii unei hotariiri cu privire la temeinicia acuzatiei penale formulata
de procuror impotriva inculpatului, precum ~i pronuntarea unei hotariiri judecatore~ti
prin care sa fie rezolvat conflictul de drept penal dedus judecatii;
- in cursu! judecatii, completul investit cu cauza penala verifica temeinicia acu-
zatiei formulate de procuror, fiind garantate partilor ~i subiectilor procesuali
plenitudinea drepturilor prevazute de art. 6 din Conventia europeana.
2. Efectele separatiei functiilor judiciare
- prin separarea functiilor judiciare se intare~te protectia drepturilor fundamentale

ale persoanelor implicate in procedurile penale;
- prin separarea functiei de urmarire penala de cea de dispozitie cu privire Ia

drepturi/e # libertafi/e fundamentale se protejeaza pe de o parte, dreptul Ia libertate
al persoanei prin evitarea situatiei ca anchetatorul sa fie ~i eel care dispune privarea
de libertate a suspectului sau inculpatului, iar, pe de alta parte, dreptul Ia viata
privata, fiind scoasa din sfera competentelor acuzatorului dispunerea unor masuri ce
constituie intruziuni grave in acest drept, in vederea strangerii de probe; de
- prin separarea functiei de urmarire penala de cea de verificare a legalitatii
trimiterii in judecata se realizeaza o protectie eficienta a dreptului Ia un proces
echitabil, prin instituirea unei cenzuri judiciare impartiale cu privire la legalitatea ~i
loialitatea probelor administrate in cursul urmaririi penale, precum ~i cu privire la
legalitatea trimiterii in judecata;
- prin separarea functiei de urmarire penala de cea de judecata se protejeaza
dreptul la un proces echitabil, cu referire la asigurarea impartialitatii functionale a
instantei de judecata, astfel ca persoana care efectueaza urmarirea penala sa nu poata
judeca aceea~i cauza;
- prin separarea functiei de dispozifie cu privire Ia drepturi/e i libertatile
fundamentale de cea de judecata se protejeaza dreptul al un proces echitabil, cu
referire la asigurarea impartialitatii functionale a instantei de judecata, astfel ca
aceea~i persoana care a dispus privarea de libertate ori procedee probatorii intruzive
in viata privata pe parcursul urmaririi penale sa nu poata judeca respectiva cauza,
pentru a evita riscul ca acesta sa i~i fi format deja o opinie care sa influenteze buna
desta~urare a judecatii;
- art. 3 alin. (3) NCPP prevede, cu titlu de principiu, cain desta~urarea aceluia~i
proces penal, exercitarea unei functii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei
alte functii judiciare; a~adar, legand separatia functiilor judiciare de conceptul de
impartialitate functionala, NCPP consacra faptul ca existenta unei situatii de cumul a
functiilor judiciare, genereaza, in principiu, o situatie de incompatibilitate;
- cu toate acestea, teza finala a alin. (3) al art. 3 NCPP stipuleaza ca nu se poate
retine o situatie de incompatibilitate intre exercitarea functiei de verificare a legali-
tatii trimiterii ori netrimiterii in judecata ~i cea de judecata, aceea~i persoana putand
fi in aceea~i cauza atat judecator de fond, cat ~i judecator de camera preliminara; in
acest sens, art. 346 alin. (7) NCPP prevede ca judecatorul de camera preliminara care
a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza;
- va exista, insa, o situatie de incompatibilitate in cazul in care judecatorul de
camera preliminara poate, exercitand ~i rolul de ,anchetator", admite plangerea
impotriva ordonantei procurorului de clasare sau de renuntare la urmarirea penala,
desfiinteaza solutia atacata ~i dispune inceperea judecatii cu privire la faptele ~i
persoanele pentru care, in cursu! cercetarii penale, a fost pusa in mi~care actiunea
penala, cand probele legal administrate sunt suficiente ~i nu exista niciun caz de
impiedicare a punerii in mi~care a actiunii penale/exista un interes public in jude- 1
A se
carea faptei pentru care s-a dispus renuntarea la urmarire penala [art. 341 alin. (7) parag. 67;
pet. 2 lit. c) NCPP]. 2
A se
parag. 91 ;
parag. 36-37.
3. Prezumtia de nevinovatie
- este principiul constitutional potrivit caruia, pana la ramanerea definitiva a hota-
rarii judeditore~ti de condarnnare, persoana este considerata a priori nevinovata;
- NCPP contine o reglementare mai extinsa decat cea constitutionala a prezumtiei
de nevinovatie, prevazand ca ,orice persoana este considerata nevinovata pana Ia
a /egalitatii stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva" [art. 4 alin. (1) NCPP] ;
Ia un proces - prezumtia de nevinovatie reprezinta o componenta importanta a dreptului la un
legalitatea ~i proces echitabil, fiind prevazuta de art. 6 parag. 2 din Conventia europeana;
cu privire Ia - nevinovatia nu trebuie 'inteleasa numai ca ne'indeplinirea conditiilor privind
latura subiectiva a infractiunii (mens rea), ci ~i ca ne'indeplinirea conditiilor laturii
obiective, a celor cu privire la subiectii infractiuni, ori ca absenta vreuneia dintre
trasaturile esentiale ale infractiunii prevazute de art. 15 NCP;
- prezumtia de nevinovatie constituie atat o garantie procedurala, cat ~i un
veritabil drept subiectiv.
3.1. Prezumtia de nevinovape - garantie procedurala (preponderent de

proba)
- prezumtia de nevinovatie este strans legata de notiunea de impar{ialitate a
ICTI.Pr'rHI <l cauza,
instantei, lntrucat, numai In fata unei instante independente ~i impartiale probele pot
n ti111 P>",tP~>P buna
fi In mod adecvat administrate, cu respectarea principiilor ~i garantiilor echitabilitatii
procedurii, astfel !neat situatia de fapt sa fie stabilita In mod corect, pentru a se evita
erorile judiciare (fie condamnarea unui nevinovat, fie achitarea unui vinovat); va
exista o lncalcare a prezumtiei de nevinovatie daca o decizie judiciara reflecta
sentimentul ca un acuzat este vinovat, de~i vinovatia sa nu a fost In prealabil stabilita
potrivit legii. Este suficient pentru lncalcarea prezumtiei de nevinovatie, chiar ~i In
absenta unei constatari formale, sa existe motive care sa sugereze ca instanta 11
0 0 1
pnve~te pe acuzat ca pe un vmovat ;
- In scopul garantarii prezumtiei de nevinovatie ~i a impartialitatii instantei, art. 6

parag. 2 din Conventia europeana cere ca reprezentantii statului sa se abtina de la a
face declaratii publice In sensul ca acuzatul este vinovat de savar~irea unei anumite
infractiuni, lnainte ca vinovatia sa sa fi fost In mod legal stabilita de instanta2 ;
- lncalcarea prezumtiei de nevinovatie poate proveni atat din partea unui judecator
sau a unei instante, cat ~i din partea unei alte autoritati publice, spre exemplu poli-
ti~ti, procurori, cu atat mai mult cu cat ace~tia din urma exercita functii cvasijudiciare
~i controleaza desfa~urarea anchetei. 0 asemenea atingere poate fi adusa prin
declaratiile sau actele acestora care reflecta impresia ca o persoana este vinovata ~i
actiunea
niciun caz de
public In jude- 1
A se vedea CEDO, hotararea din 29 iunie 2006, In cauza Panteleyenco c. Ucrainei,
341 alin. (7) parag. 67; CEDO, hotararea din 27 februarie 2007, In cauza Nestak c. Slovaciei, parag. 88.
2
A se vedea CEDO, hotariirea din 4 martie 2008, In cauza Samoilii ~i Cionca c. Romaniei,
parag. 91; CEDO, hotariirea din 10 februarie 1995, In cauza Allene! de Ribemont c. Fran{ei,
parag. 36-37.
care incita publicul sa creada in vinovatia acestei persoane sau care anticipeaza
1
aprecierea faptelor de catre judecatorul competent ;
~ffirii,, .
'
.' .
Curtea rettereaza faptul ca art. 6 parag. 2, m aspectul sau
'u""""''coo'n""UMANNIGHlll
relevant, are drept scop prevenirea subminarii unui proces penal echitabil prin
declaratii prejudiciabile tacute in stransa legatura cu aceste proceduri. Prezumtia
de nevinovatie consacrata Ia art. 6 parag. 2 este unul dintre elemente1e unui
proces penal echitabil care este cerut de art. 6 parag. 1 (a se vedea Allenet de
Ribemont c. Frantei, 10 februarie 1995, pet. 35, seria A nr. 308). Acesta nu
interzice doar exprimarea prematura de catre instanta in sine a opiniei ca per-
soana ,invinuita de o infractiune" este vinovata inainte de a fi fost astfel dove-
dita conform 1egii (a se vedea Minelli c. E/vefiei, 25 martie 1983, pet. 38, seria A
nr. 62), ci se refera deopotriva Ia declaratiile tacute de catre alte oficialitati
publice privind urmariri1e pena1e in curs, care sa incurajeze publicu1 sa
considere suspectu1 vinovat ~i sa aduca atingere eva1uarii faptelor de catre
autoritatea judecatoreasca competenta (a se vedea Allenet de Ribemont, citata
anterior, pet. 41; Daktaras c. Lituaniei, nr. 42095/98, pet. 41-43; CEDO 2000-X;
~i Samoila ~i Cionca c. Romaniei, nr. 33065/03, pet. 92, 4 martie 2008). Curtea
subliniaza faptu1 ca art. 6 parag. 2 nu poate impiedica autoritatile sa informeze
publicu1 despre urmariri1e pena1e in curs, ci impune ca autoritatile sa faca asta cu
toata discretia ~i circumspectia necesare in cazu1 in care prezumtia de nevino-
vatie trebuie sa fie respectata (a se vedea Allenet de Ribemont, pet. 38). Abor-
darea constanta a Curtii a fost aceea ca prezumtia de nevinovatie este inca1cata
in cazu1 in care o hotarare judecatoreasca sau o declaratie a unei oficialitati
pub1ice cu privire Ia o persoana invinuita de o infractiune reflecta opinia ca
aceasta este vinovata inainte sa fi fost dovedita a fi vinovata conform legii. Este
suficient, chiar in absenta unei constatari oficiale, sa existe un argument care sa
sugereze ca oficia1itatea publica sau instanta il considera pe invinuit vinovat.
Trebuie sa se faca o distinctie fundamentalli intre o declaratie ca cineva este doar
suspectat ca a comis o infractiune ~i o declaratie clara, in absenta unei condam-
nliri definitive, eli o persoana a comis infractiunea in cauza. Curtea a subliniat in
mod constant importanta alegerii termenilor de catre oficialitati1e pub1ice in
declaratii1e acestora inainte ca o persoana sa fi fost judecata ~i gasita vinovata de
o anumita infractiune (a se vedea Kuzin ~i altii c. Rusiei, nr. 13470/02, pet. 94,
23 octombrie 2008). Faptu1 eli o declaratie a unei oficialitati publice incalca prin-
cipiu1 prezumtiei de nevinovatie trebuie sa fie stabilit in contextul circumstantelor
speciale in care a fost :facuta declaratia contestata (a se vedea ButkeviCius
c. Lituaniei, nr. 48297/99, pet. 49, CEDO 2002-II). Curtea noteazli eli, in cazul
de fata, declaratiile contesta~e au fost tacute de procuroru1 care cerceteaza cazul,
1
A se vedea CEDO, hotan1rea din 14 octombrie 2011 , In qmza Pavalache c. Romiiniei,
parag. 120-122; CEDO, hotararea din 4 martie 2008, In cauza Samoila ~i Cionca c. Romiiniei,
parag. 92. De pi1da, In cauza Pavalache instanta europeana a retinut lncalcarea prezumtiei de
nevinovatie prin declaratii1e procuroru1ui care a afirmat In fata jumali~ti1or, cu ocazia arestarii
preventive a inculpatului, ca ,toate probele converg catre stabilirea cu certitudine a vinovatiei
reclamantului ~i ca se impune condamnarea acestuia, nimeni ~i nimic neputandu-1 salva de Ia
raspundere penala".
ministrul roman a! Intemelor ~i Procurorul General a! Romaniei, intr-un context
independent de urmarirea penala in sine. Curtea recunoa~te faptul ell reclamantul
era un important om de afaceri din Romania ~i ell activitatile sale erau de mare
interes pentru publicul general. Recunoa~te, de asemenea, ell gravitatea actelor
aspectul sau nelegale de care era suspectat ar fi putut impune autoritatilor sa mentina pub lieu!
echitabil prin informat Cl,l privire Ia orice proceduri penale instituite in legatura cu aceste
o:::(llun Prezumtia evenimente. Totu~i, aceste circumstante nu pot justifica !ipsa de prudenta in ale-
e ementele unui gerea cuvintelor folosite in declaratiile oficialitatilor referitoare Ia reclamant,
. e ea Allene! de persoana acuzata in cadrul acestor proceduri. Declaratiile in cauza au fost tacute
Ia un moment in care urmarirea penala in privinta reclamantului tocmai
incepuse. Era deosebit de important in aceasta etapa initiala sa nu se faca niciun
fel de afirmatii publice care ar fi putut fi interpretate drept o confirmare a
vinovatiei reclamantului in opinia autoritatilor statului. Un deosebit interes il au
declaratiile tacute Ia 19 februarie, 2 ~i 3 iulie 1997 de catre D.I.C. ~i G.D. Curtea
observa ell aceste declaratii mentionau in mod deosebit, intre altele, numele
reclamantului, ~i ell respectivii au declarat, tara vreo calificare sau vreo rezerva,
"bemont, citata ell reclamantul a comis faptele nelegale de care era suspectat. Curtea observa ell,
CEDO 2000-X; in declaratia sa din 19 decembrie 1997, S.M., Procurorul General a! Romaniei Ia
-e 2008). Curtea ace! moment, ~i-a exprimat convingerea ell ,exista o ~ansa de 99% ca ~i
e sa informeze reclamantul sa fie trimis in judecata" ~i ell reclamantul ,a avut tacut mult mai
sa faca asta cu multe". In timp ce o parte din declaratie, in special referirea Ia vinovatia recla-
mantului in ceea ce prive~te alte posibile acte ilegale, ofera unele motive de
ingrijorare, Curtea accepta faptul ell declaratia considerata global poate fi
interpretata ca o simpla afirmatie a procurorului general ell exista suficiente
probe pentru a sustine un act de acuzare impotriva reclamantului ~i, prin urmare,
pentru a justifica deschiderea urmaririi penale impotriva acestuia. Curtea
observa ell declaratiile din 19 februarie, 2 ~i 3 iulie 1997 au fost tacute de un
procurer ~i de ministrul roman a! Intemelor in calitate oficiala, nu de politicieni.
In consecinta, in ciuda argumentelor contrare ale Guvemului, acestea nu pot fi
considerate parte a unei dezbateri politice legitime, care ar putea permite un
unei condam- anumit grad de exagerare ~i utilizarea Iibera a judecatilor de valoare cu referire
a subliniat in Ia rivali politici. Dimpotriva, Curtea considera ell respectivii ar fi trebuit sa aiba
publice in o atentie deosebita in alegerea cuvintelor folosite pentru a descrie procedurile
vinovata de penale in curs, precum ~i evenimentele care au condus Ia punerea sub acuzare a
102, pet. 94,
reclamantului. Curtea nu poate fi de acord cu Guvemul ell declaratiile contestate
incalca prin- au fost strict ~i legal axate pe desta~urarea urmaririi penale impotriva
circumstantelor reclamantului ~i considera ell acestea au fost tacute tara calificarile sau rezervele
ButkeviCius necesare ~i au continut cuvinte care au dus Ia declararea expresa ~i neechivoca a
faptului ell reclamantul comisese infractiuni. Astfel, au prejudiciat cazul ~i nu au
tacut altceva decat sa incurajeze publicul sa-l considere pe reclamant vinovat,
inainte sa fi fost dovedit a fi vinovat conform legii. In consecinta, Curtea
constata ell a fost incalcat dreptul reclamantului Ia prezumtia de nevinovatie.
Prin urmare, a fost incalcat art. 6 parag. 2 din Conventie (CEDO, hotiirdrea din
20 decembrie 2011, fn cauza G.C.P. c. Romdniei, parag. 54-61).
~u.Luu"'a vinovatiei
t>manclu-1 salva de Ia '"'~~A":.""""MAN:!. . In speta, in ceea ce prive~te comentariile diver~ilor oameni
politici, Curtea considera ell este necesar ca acestea sa fie situate in contextul
14 Procedurii penala. Partea genera/a
luptei anticoruptie, un subiect de preocupare pentru intreaga societate roma-

neasca. Astfel cum rezulta din articolele de presa fumizate de reclamant, Curtea
considera ca acestea erau de natura politica ~i nu prejudecau aprecierea faptelor
de catre instantele competente (a se vedea, mutatis mutandis, Viorel Burzo
c. Romdniei, nr. 75109/01 ~i 12639/02, pet. 164, 30 iunie 2009). In ceea ce
prive~te ecoul pe care cauza 1-a avut in presa, Curtea considera ca, intr-o
societate democratica, sunt inevitabile comentarii, uneori severe, din partea
presei cu privire Ia o cauza sensibila care, precum cea a reclamantului, contesta
moralitatea unor inalti functionari (mutatis mutandis, Y.B. # altii, citata anterior,
pet. 48). Cu toate acestea, de~i autoritatile nationale nu pot fi considerate
responsabile pentru actiunile presei, Curtea subliniaza inca o data importanta
alegerii termenilor utilizati de agentii statului ~i in special de autoritatile
judiciare care controleaza desta~urarea anchetei (a se vedea Daktaras, citata
anterior, pet. 44). In speta, Curtea constata ca, informand ziari~tii cu privire Ia
arestarea preventiva a reclamantului, procurorul H.M. a afirmat ca toate probele
converg spre stabilirea cu certitudine a vinovatiei reclamantului ~i ca nu putea fi
evitata condamnarea acestuia, avand in vedere ca ,nimeni ~i nimic nu-l mai
poate scapa de raspunderea penalii". Curtea observa ca aceste informatii au fost
aduse Ia cuno~tinta presei intr-un context independent de procedura penala in
sine sau prin intermediul unei hotarari motivate. Avand in vedere continutul ~i
contextul acestor comentarii, Curtea concluzioneaza ca acestea precizau clar ca
reclamantul sa tacuse vinovat de coruptie, incurajand publicul sa creada in vino-
viitia acestuia ~i prejudecau aprecierea faptelor de catre instantele competente
(a se vedea, mutatis mutandis, Samoilii $i Cionca c. Romdniei, nr. 33065/03,
pet. 95, 4 martie 2008). Prin urmare, Curtea considera ca declaratiile tacute de
procurorul H.M. au adus atingere prezumtiei de nevinovatie a reclamantului.
A~adar, a fost incalcat art. 6 parag. 2 din Conventie (CEDO, hotardrea din
18 octombrie 2011, in cauza Piivalache c. Romdniei, parag. 11 7-12 3).
~-
V:~f!TI ;w .. --::-\"'"'{ ,. . .. . . . .
In ceea ce pnve~te declaratnle mcnmmate ale procurorulm ~ef
'"HOI'!'.ANOOUKTOFIIUMANRICins
LA., Curtea observa mai intai ca acestea nu reprezentau constatari formale ale
vinovatiei reclamantului, ci taceau trimitere Ia evolutia cauzei (supra, pet. 40) ~i
Ia obiectul acesteia (supra, pet. 42). De asemenea, Curtea ia act de faptul ca
declaratiile incriminate au fost formulate in afara cadrului procesului penal, ~i
anume prin intermediul unor interviuri acordate presei nationale. De~i subliniaza
din nou importanta alegerii termenilor folositi de catre agentii de stat, Curtea
trebuie totu~i sa tina seama de contextul in care au fost pronuntate declaratiile, ~i
anume dupa condarnnarea penala a reclamantului in prima instanta ~i in ape! de
catre instantele nationale (a contrario, Lavents, citata anterior, pet. 127). De
asemenea, Curtea acorda importanta faptului ca P.N.A. a solicitat publicarea
unui articol pentru a clarifica anumite aspecte cu privire Ia fapte de care era
acuzat de mijloacele de informare in masa (a contrario, Samoila $i Cionca, citata
anterior, pet. 96). In plus, aceasta considera ca trebuie sa tina seama de faptul ca - chiar
reclamantul a fost achitat cu privire Ia una dintre acuzatii de catre instanta de adevarului
recurs, singura competenta sa se pronunte dupa declaratiile procurorului general o fapta
[Pullicino c. Mattei (dec.), nr. 45441/99, 15 iunie 2000]. In ceea ce prive~te central a!
campania de presa, Curtea observa ca respectiva cauza a fost pe larg comentata solutie de
de presa nationala mai ales in anii 2002 ~i 2003. Aceasta constata ca interesu1
ziarelor pentru cauza ~i importanta pe care o avea in ochii opiniei publice erau
generate de pozitia ocupata de reclamant, director general in Ministerul Agricul-
turii, in contextul luptei impotriva coruptiei, un subiect de interes atiit pentru
autoritatile nationale, cat ~i pentru publicul larg (Viorel Burzo c. Romaniei,
nr. 75109/01 ~i 12639/02, pet. 160, 30 iunie 2009 ~i Soylemez c. Turciei,
nr. 46661199, pet. 141, 21 septembrie 2006). Curtea considera ca reclamantul nu
a demonstrat ca a existat impotriva sa o campanie mediatica de o asemenea
virulenta incat sa fi influentat sau sa fi putut influenta formarea opiniei judeca-
torilor ~i rezultatul deliberarii. In aceasta privinta, Curtea observa ca, exceptiind
cele doua publicatii examinate mai sus (pet. 89 ~i 90), articolele in litigiu
mentionau un eveniment de actualitate ~i nu contineau nicio referire Ia vreo
declaratie oficiala a reprezentantilor statului. Prin urmare, nu este dovedit ca
autoritatile au sustinut campania de presa de care se plange reclamantul [Kiratli
c. Turciei (dec.), nr. 6497/04, 2 septembrie 2008]. Curtea observa, de altfel, ca
reprezentantii reclamantului au acordat interviuri ~i au informat presa despre
derularea cauzei [Papon c. Franfei (nr. 2) (dec.), nr. 54210/00, CEDO 2001 XII
(extrase)]. In plus, trebuie sa se ia act de faptul ca instantele care trebuiau sa se
pronunte cu privire Ia cauza erau alcatuite in totalitate din magistrati profesio-
ni~ti, in mod normal, cu experienta ~i pregatire care le permiteau sa elimine
orice influenta extema procesului. Nimic din dosar nu conduce Ia concluzia ca,
in evaluarea argumentelor prezentate de reclamant ~i a probelor aflate Ia dosar,
judeciitorii care s-au pronuntat cu privire Ia fond au fost influentati de afirmatiile
din presa (Mircea c. Romaniei, nr. 41250/02, pet. 75, 29 martie 2007). Aviind in
vedere cele de mai sus, Curtea nu poate identifica, in speta, nicio atingere adusa
prezumtiei de nevinovatie. Rezulta ca acest capat de cerere trebuie respins ca
vadit nefondat, in temeiul art. 35 parag. 3 ~i 4 din Conventie (CEDO, hotiirarea
din 16 martie 2010, fn cauza Jiga c. Romaniei, parag. 91-98).
- prezumtia de nevinovatie este garanta~ prin reglementarea separatiei functiilor
judiciare (de pi ida, prin stabilirea incompatibilitatii procurorului de a fi judecator in
cauza in care a efectuat acte de urmarire penala, ori a judecatorului de camera
preliminara care admite plangerea impotriva unei solutii de netrimitere in judecata cu
retinerea cauzei spre judecare, sa continue judecarea cauzei etc.);
- in cadrul regulilor procedurale, prezumtia de nevinovatie i~i gase~te, de cele mai
multe ori, aplicabilitatea ca regula de probii; suspectul sau inculpatul nu este obligat
sa W dovedeasca nevinovatia, putand uza de dreptul Ia tacere; sarcina probei
incumba organelor de urmarire penala, care sunt obligate sa administreze probele
necesare pentru dovedirea, dincolo de orice dubiu rezonabil, a existentei faptei, a
elementelor constitutive ale infractiunii, sub aspect subiectiv ~i obiectiv, precum ~i a
lipsei vreunui impediment Ia punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale,
prevazut de art. 16 NCPP;
- chiar daca prezumtia de nevinovatie nu este de natura a conduce Ia stabilirea
adevarului intr-o cauza penala (protejand atat persoanele care in realitate au savar~it
o fapta prevazuta de legea penala, cat ~i pe cele nevinovate), ea constituie elementul
central a! rationamentului judecatorului, care va trebui sa dispuna intotdeauna o
solutie de achitare in cazul in care din probele administrate nu rezulta, dincolo de
orice dubiu rezonabil, vinovatia inculpatului (in dubio pro reo); in acest sens, art. 4
alin. (2) NCPP prevede, cu titlu de principiu, ca dupa administrarea intregului
probatoriu, orice indoiaUi in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza
in favoarea suspectului sau inculpatului; tot astfel, art. 396 alin. (2) NCPP prevede ca
se pronunta condamnarea daca instanfa constatii, dincolo de orice fndoialii rezona-
bilii, ca fapta exista, constituie infractiune ~i a fost savar~ita de inculpat;
- prezumtia de nevinovatie nu este o prezumtie absoluta, ci una relativa, putiind fi
rastumata prin probe certe de vinovatie; este insa esential ca probele sa fie adminis-
trate cu respectarea principiilor legalitatii ~i loialitatii; folosirea procedeelor neloiale
in obtinerea probelor (de pilda, constrangeri fizice, amenintari, provocari) aduce,
implicit, atingere prezumtiei de nevinovatie;
- nu este incompatibila cu respectarea prezumtiei de nevinovatie existenta unor
situatii in care sarcina probei este rastumata; de pilda, suspectul sau inculpatul
trebuie sa dovedeasca existenta cauzelor justificative pe care le invoca (legitima
aparare, starea de necesitate), cu exceptia situatiei in care acestea sunt prezumate (de
pilda, legitima aparare prezumata);
- nu se poate insa considera ca este incalcata prezumtia de nevinovatie in cazul
efectuarii unei perchezitii corporale sau domiciliare, al prelevarii de probe biologice
sau al examinarilor corporale, ori al dispunerii unei masuri preventive sau a intercep-
tarii comunicarilor;
- luarea, prelungirea sau mentinerea masurii arestarii preventive/arestului la domi-
ciliu pe parcursul procesului penal nu este incompatibila cu respectarea prezumtiei de
nevinovatie, nu implica pronuntarea judecatorului de drepturi ~i libertati, respectiv a
judecatorului de camera preliminara ori a instantei de judecata asupra fondului proce-
sului (adica ~i asupra vinovatiei inculpatului), ci numai asupra existentei unor probe
din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savar~it o infractiune, sau
asupra legalitatii ~i temeiniciei masurii privative de libertate ~i necesitatii prelungirii
sau mentinerii acesteia; deopotriva, luarea unei masuri preventive neprivative de
libertate (controlul judiciar sau controlul judiciar pe cautiune), respectiv, mentinerea
acestora in procedura de camera preliminara sau in cursu) judecatii, nu este incom-
patibila cu prezumtia de nevinovatie (in acela~i sens s-a pronuntat ~i Curtea
Europeana in cauzele Negoescu c. Romdniei sau Rosengren c. Romdniei);
- nu constituie o incalcare a prezumtiei de nevinovatie incheierea unui acord de
recunoa~tere a vinovatiei ori admiterea cererii de judecare in cazul recunoa~terii nerea unei
invinuirii; solutia pe care o
sens, Curtea
- odata ce vinovatia unei persoane a fost stabilita cu privire Ia savar~irea unei
infractiuni, prezumtia de nevinovatie nu i~i gase~te aplicarea in raport cu aprecierile
formulate in hotararea instantei, cu exceptia situatiei in care sunt de o asemenea
natura ~i intr-un asemenea grad, inciit aduc o noua acuzatie penala in sensu) autonom
prevazut de Conventia europeana;
~irea infractiunii
- pronuntarea unei hotarari de achitare nu este incompatibila cu stabilirea raspun-
persoana ar fi
derii civile pentru aceea~i fapta a inculpatului achitat, in baza unei sarcini a probei Conventia
mai putin restrictive specifica materiei civile ~i tara ca instanta sa repuna in discutie parag. 30-34).
c. Austriei sau in
Principiilefimdamentale ale procesului penal 17
acest sens, art. 4 ~i sa retina elemente de tipicitate ale faptei sau alte trasaturi esentiale ale infractiunii;
intregului aceasta situatie nu este incompatibila cu prezumtia de nevinovatie; daca, insa,
se interpreteaza hotararea penala prin care se solutioneaza actiunea civila imputa persoanei achitate o
~ . TPP prevede ca vinovatie penala, o astfel de situatie atrage incalcarea prezumtiei de nevinovatie (in
:ndoialii rezona- acela~i sens s-a pronuntat Curtea Europeana in cauza Diacenco c. Romaniei, in care
inculpatul achitat ca urmare a retinerii cazului fortuit, a fost obligat Ia despagubiri
~ relativa, putand fi civile, instanta retinand ca ,era vinovat de comiterea infractiunii pentru care a fost
.._.,~,.,. sa fie adminis- trimis in judecata");
edeelor neloiale - dupa pronuntarea unei hotarari definitive de achitare, nevinovatia este stabilita
cu efecte erga omnes; totu~i, ~i dupa ramanerea definitiva a hotararii de achitare
poate fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie daca, instanta de judecata ce solu-
existenta unor tioneaza o cerere de despagubiri intemeiata pe dispozitiile art. 538-542 NCPP, face
sau inculpatul aprecieri din care rezulta existenta unor suspiciuni cu privire Ia nevinovatia persoanei
1
" invoca (legitima achitate ;
sunt prezumate (de - nu se va retine incalcarea prezumtiei de nevinovatie in ipoteza in care instanta in
mod constant a dispus in toate etapele procesuale (prima instanta ~i instantele de
- e :inovatie in cazul control judiciar) incetarea procesului penal ca urmare a interventiei prescriptiei
-- "e probe biologice raspunderii penale, insa s-a pronuntat cu privire Ia actiunea civila in sensu] admiterii
l-...- .... , .. sau a intercep- acesteia (in acest sens a se vedea cauza Constantin Florea c. Romaniei);
- daca Ia judecarea cauzei in ultima instanta aceasta caseaza hotararile anterioare
arestului Ia domi- prin care . se dispuse achitarea inculpatului de catre instantele ierarhic inferioare ~i
-~n><> prezumtiei de constanta vinovatia acestuia, de~i se dispune incetarea procesului penal pentru inde-
:rtati, respectiv a plinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale, este incalcat art. 6 parag. 2
fondului proce- din Conventie, in masura in care dreptul Ia aparare nu a fost respectat in procedura
entei unor probe desfa~urata in fata instantei de ultim grad, avand in vedere ca instanta de recurs era
o infractiune, sau prima instanta care constata vinovatia inculpatului (in acest sens a se vedea cauza
- ecesitlitii prelungirii Didu c. Romaniei);
neprivative de - dupa dispunerea de catre procuror a unei solutii de neurmarire sau de netrimitere
~-....tiv, mentinerea in judecata pot exista cazuri de incalcare a prezumtiei de nevinovatie in cadrul unor
proceduri ,nepenale" care se desfa~oara ulterior; folosirea in cadrul unui litigiu civil
sau administrativ a probelor stranse in cadrul procedurilor penale nu este incompa-
tibila cu exigentele art. 6 parag. I din Conventia europeana; insa, in ipoteza in care
instanta civila sau administrativa retine vinovatia penala a unei persoane dupa dispu-
nerea unei solutii de neurmarire sau de netrimitere in judecata ca fundament pentru
solutia pe care o pronunta, va exista o incalcare a prezumtiei de nevinovatie; in acest
sens, Curtea Europeana a constatat in cauza Teodor c. Romaniei incalcarea
a savar~irea unei
rzport cu aprecierile
1
t de o asemenea Astfel in cauza Del Latte Curtea Europeana a aratat ca ,o hotarare judecatoreasca de
in sensu] autonom respingere a cererii de acordare de despagubiri pentru perioada in care persoana s-a aflat in
stare de arest preventiv, hotarare intemeiata pe existenta unor suspiciuni cu privire Ia savar-
~irea infractiunii sau pe aprecierea ca s-ar fi putut dispune condarnnarea in cazul in care
... stabilirea raspun- persoana ar fi fost acuzata de o alta infractiune, incalca prevederile art. 6 parag. 2 din
sarcini a probei Conventia europeana" (CEDO, hotararea din 9 noiembrie 2004, in cauza Del Latte c. Olandei,
sa repuna in discutie parag. 30-34). in acelea~i sens s-a pronuntat instanta europeana ~i in cauza Asan Rushiti
c. Austriei sau in cauza Bok c. Olandei.
prezumtiei de nevinovatie ca urmare a retinerii de catre instanta civila (lnvestita sa

solutioneze un Iitigiu referitor concedierea unei persoane ~i Ia acordarea de
despagubiri civile ca urmare a lncetarii unui contract de munca) a faptului ca, de~i s-a
dispus de catre procuror o solutie de neurmarire penala ca urmare a retinerii
interventiei prescriptiei raspunderii penale, aceasta nu ~terge vinovatia persoanei, ci
numai actioneaza lmpotriva aplicarii unei sanctiuni penale.
( ... ) Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza,

distinct de celelalte drepturi care garanteaza ~i ele libertatea persoanei - dreptul
Ia aparare, respectarea demnitatii umane- s-au produs o serie de restructurari ale
procesului penal ~i a conceptiei organelor judiciare, care trebuie sa raspunda
urmatoarelor cerinte: (i) vinovatia se stabile~te in cadrul unui proces, cu respec-
tarea garantiilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu inseamna ~i stabilirea
vinovatiei; (ii) sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care
interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile
unui organ judiciar nefiind obligatorii ~i definitive pentru urmatoarea faza a
procesului; Ia adoptarea unei hotarari de condamnare, pana Ia ramanerea
definitiva, inculpatul are statutul de persoana nevinovata; (iii) Ia adoptarea unei
hotarari de condamnare definitive, prezumtia de nevinovatie este rastumata cu
efecte erga omnes; (iv) hotararea de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe
certe de vinovatie, iar in caz de indoiala, ce nu poate fi inlaturata prin probe,
trebuie sa se pronunte o solutie de achitare. Toate aceste cerinte sunt argumente
pentru transformarea conceptiei asupra prezumtiei de nevinovatie, dintr-o simpla
regula, garantie a unor drepturi fundamentale, intr-un drept distinct al fiecarei
persoane, de a fi tratata ca nevinovata pana Ia stabilirea vinovatiei printr-o
hotarare penala definitiva.
Regula in dubio pro reo constituie un complement a! prezumtiei de nevinovatie,
un principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflarii adevarului
se regase~te in materia probatiunii. Ea se explica prin aceea ca, in masura in care
dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o
informatie indoielnica tocmai cu privire Ia vinovatia faptuitorului in legatura cu
fapta imputata, autoritatile judecatore~ti penale nu-~i pot forma o convingere
care sa se constituie intr-o certitudine ~i, de aceea, ele trebuie sa concluzioneze
in sensu! nevinovatiei acuzatului ~i sa-l achite. Inainte de a fi o problema de
drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Inraptuirea justitiei penale
cere ca judecatorii sa nu se intemeieze, in hotararile pe care le pronunta, pe
probabilitate, ci pe certitudinea dobiindita pe baza de probe decisive, complete,
sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii). Numai
a~a se formeaza convingerea, izvorata din dovezile administrate in cauza, ca
realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii) este, tara echivoc, cea pe care o
intati~eaza realitatea reconstituita cu ajutorul prbbelor, in scopul cunoa~terii.
Chiar daca in fapt s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu
se intrevad ori pur ~i simplu nu exista, ~i totu~i indoiala persista in ce prive~te
vinovatia, atunci indoiala este echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie
~i deci inculpatul trebuie achitat (J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 3465/2007,
www.legalis.ro).
Orice persoana este considerata nevinovata pana Ia stabilirea vinovatiei

sale printr-o hotarare penala definitiva. In cazul in care probele referitoare Ia
vinovatie nu sunt certe, sigure, complete, ci exista indoiala cu privire Ia
vinovatia inculpatului, se aplica regula in dubio pro reo, potrivit careia orice
indoiala opereaza in favoarea inculpatului, iar pe baza acesteia, solutia ce se
impune este achitarea inculpatului de catre instanta de judecata (I. C. C.J., sectia
penalii, decizia nr. 3465/27.06.2007, www.legalis.ro).
Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza, distinct

de celelalte drepturi care garanteaza ~i ele libertatea persoanei - dreptul Ia
aparare, respectarea dernnitatii umane - s-au produs o serie de restructurari ale
procesului penal ~i a conceptiei organelor judiciare, care trebuie sa raspunda urma-
toarelor cerinte: vinovatia se stabile~te in cadrul unui proces, cu respectarea
garantiilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu insearnna ~i stabilirea
vinovatiei; - sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care inter-
pretarea probe! or se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ
judiciar nefiind obligatorii ~i definitive pentru urmatoarea faza a procesului; Ia
adoptarea unei hotarari de condarnnare, pana Ia ramanerea definitiva, inculpatul
are statutul de persoana nevinovata; Ia adoptarea unei hotarari de condarnnare
definitive, prezumtia de nevinovatie este rasturnata cu efecte erga omnes;
hotararea de condarnnare trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie, iar in
caz de indoiala, ce nu poate fi inlaturata prin probe, trebuie sa se pronunte o solutie
de achitare. Toate aceste cerinte sunt argumente pentru transformarea conceptiei
asupra prezumtiei de nevinovatie, dintr-o simpla regula, garantie a unor drepturi
fundamentale, intr-un drept distinct a! fiecarei persoane, de a fi tratata ca nevinovata
pana Ia stabilirea vinovatiei printr-o hotarare penala defmitiva. Avand in vedere ca,
Ia pronuntarea unei condarnnari, instanta trebuie sa-~i intemeieze convingerea
vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe ~i intrucat in cauza probele in
acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lasand Joe unei
nesigurante In privinta vinovatiei inculpatului, se impune a se da eficienta regulii
potrivit careia ,orice indoiala este In favoarea inculpatului" (in dubio pro reo) .
Regula in dubio pro reo constituie un complement a! prezumtiei de nevinovatie,
un principiu institutional care reflecta modulln care principiul aflarii adevarului,
consacrat In art. 3 C.proc.pen., se regase~te In materia probatiunii. Chiar daca In
fapt s-au administrat probe In sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori
pur ~i simplu nu exista, ~i totu~i lndoiala persista In ceea ce prive~te vinovatia,
atunci lndoiala este ,echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie" ~i deci
inculpatul trebuie achitat (CA . Timi~oara, sectia penalii, decizia penalii
nr. 103J/R/14.10.2010, fn BJ CA. Timi~oara 2010).
3.2. Prezumtia de nevinovatie- drept subiectiv

- prezumtia de nevinovatie constituie totodata o regula de fond ce reprezinta un
veritabil drept subiectiv a! suspectului sau inculpatului care trebuie respectat de toate
persoanele (atat de legiuitor, cat ~i de organele judiciare sau de terti) ~i care trebuie
protejat; protejand prezumtia de nevinovatie ca drept subiect, sunt protejate, implicit,
~i alte drepturi ale persoanei cum sunt libertatea, dernnitatea sau viata privata;
-lndilcarea prezumtiei de nevinovatie, ca drept subiectiv, nu conduce Ia aplicarea

sanctiunii nulitatii actelor prin care a fost adusa atingere dreptului protejat, lnsa,
poate conduce Ia angajarea raspunderii delictuale a autoritatii sau persoanei vinovate,
In conditiile art. 1349 NCC ~i art. 1357 NCC, de pilda, In cazul In care este adusa
1
atingere onoarei ~i reputatiei (de exemplu prin efectuarea unui sondaj cu privire Ia
vinovatia unei persoane);
- prezenta inculpatului In fata instantei lntr-o cabina de sticla sau lntr-o cu~ca cu
2
gratii de metae, In conditiile In care dreptul Ia aparare nu a suferit nicio restrictie, nu

este de natura de a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie;
- opiniile ~i informatiile care privesc proceduri penale In curs nu ar trebui sa fie
comunicate sau difuzate prin mass-media, decat daca acestea nu lncalca prezumtia de
nevinovatie a acuzatului;
- dreptul Ia informare al publicului cu privire Ia procedurile penale, precum ~i
dreptulla Iibera exprimare a jumali~tilor trebuie sa fie exercitate astfellncat sa nu fie
4
adusa atingere prezumtiei de nevinovatie ;
- protectia prezumtiei de nevinovatie ca drept subiectiv este realizata ~i prin
incriminarea inducerii In eroare a organelor judiciare (art. 268 NCPP).
~~..:!lJTTT;~,,.~...2\1-y
~
_ . E:::J':l;n:<
' ~
0 0 0 0 0 0 0
EUKOI~ANcooorr"""u" Curtea ammte~te ca, daca prmc1pml prezumpt1e1 de nevmo-

....."rs
vatie consacrat de parag. 2 al art. 6 figureaza printre elementele procesului penal

echitabil cerut de art. 6 parag. 1, el nu se limiteaza la o garantie procedurala In
materie penala: lnsernnatatea sa este mai ampla ~i cere ca niciun reprezentant al
statului sa nu declare ca o persoana este vinovata de o infractiune mai inainte ca
vinovatia sa sa fie stabilita de o instanta (Allene! de Ribbemont, Hotararea din 10
februarie 1995, seria A nr. 308, p. 17, parag. 35-36). In plus, Curtea precizeaza
ca o atingere adusa prezumptiei de nevinovatie poate porni nu numai de la un
judecator sau de Ia o instanta, ci ~i de Ia alte autoritati publice (Daktaras
c. Lituaniei, nr. 42095/98, parag. 41-42, CEDO 2000-X). In aceasta privinta, ea
subliniaza importanta alegerii termenilor de catre agentii statului in declaratiile
pe care le formuleaza, mai inainte ca o persoana sa fi fost judecata ~i recunos-
1
Potrivit art. 72 NCC ,(1) Orice persoana are dreptul Ia respectarea demnitatii sale. (2)
Este interzisa orice atingere adusa onoarei ~i reputatiei unei persoane, tara consimtamantul
acesteia ori tara respectarea limitelor prevazute Ia art. 75".
2
A se vedea Comisia Europeana, decizia din 12 ianuarie 1998, in cauza Auguste c. Frantei.
3
A se vedea CEDO, hotararea din 15 iunie 2010, in cauza Ashot Harutyunyan c. Armeniei,
parag. 137-140.
4
Recomandarea Comitetului de Mini~tri (2003)13E/10.07.2003 cu privire Ia difuzarea
informatiilor prin mass-media in legatura cu procedurile penale (disponibila online
www.coe.int) prevede, printre altele, urmatoarele principii: publicul trebuie sa poata primi
informatii despre activitatile autoritatilor judiciare ~i ale serviciilor de politie prin intermediul
mass-media (principiul nr. 1). Opiniile ~i informatiile care privesc proceduri penale in curs nu
ar trebui sa fie comunicate sau difuzate prin mass-media, doar daca acestea nu aduc atingere
prezumtiei de nevinovatie a suspectului sau a acuzatului (principiul nr. 2). De asemenea,
autoritatile judiciare ~i politia trebuie sa se abtina de Ia a da publicitatii informatii care ar
putea sa dauneze in mod substantial echitabilitatii procedurilor (principiul nr. I 0).
cuta vinovata de o infractiune. Ea considera, astfel, ca ceea ce conteaza pentru
aplicarea dispozitiei citata mai sus, este sensu! real a! declaratiilor respective, ~i
nu forma lor literala (Lavents c. Letoniei, Hotariirea din 28 noiembrie 2002,
nr. 58442/00, parag. 126). Totu~i, faptul de a ~ti daca declaratia unui agent
cu privire Ia constituie o lncalcare a principiului prezumptiei de nevinovatie, trebuie analizat
In contextul circ\imstantelor deosebite In care declaratia litigioasa a fost formu-
lata (a se vedea, In special, Adolf c. Austriei, Hotariirea din 26 martie 1982, seria
A nr. 49, p. 17-19, parag. 36-41). Curtea recunoa~te ca art. 6 parag. 2 nu poate
lmpiedica, In privinta art. 10 din Conventie, autoritatile sa informeze publicul
asupra anchetelor penale in curs, dar cere ca acestea sa o faca cu toata discretia
~i toata rezerva pe care o impune respectarea prezumptiei de nevinovatie
prezumtia de (Allene! de Ribermont, citat anterior, parag. 38). Curtea aminte~te, de asemenea,
ca o campanie de presa virulenta este, In anumite cazuri, susceptibila sa dauneze
echitatii procesului, influentiind opinia publica ~i, implicit, judecatorii chemati
sa se pronunte asupra vinovatiei unui acuzat [a se vedea A kay c. Turciei
(Hotariire), nr. 34501197, 19 februarie 2002; Priebke c. Italiei (Hotariire),
nr. 48799/99, 5 aprilie 2001]. In speta, cauza a fost amplu comentata de presa
!ocala ~i nationala. Cu toate acestea, Curtea constata ca articolele privind recla-
manta au aparut In aprilie 1996, cu ocazia arestarii sale. Eliberata Ia 12 decem-
brie 1996, ea a fost condarnnata de Curtea Suprema de Justitie Ia 31 mai 2002.
A~adar, o perioada de timp importanta s-a scurs intre evenimentele pe care l~i
sprijina reclamanta afirmatiile din punctul de vedere a! art. 6 parag. 2 din
Conventie ~i momentul condarnnarii sale [pentru o situatie similara a se vedea
Wloch c. Poloniei (Hotariire), nr. 27785/95, 30 martie 2000]. In plus, trebuie
remarcat ca instantele chemate sa solutioneze cauza erau In intregime formate
din judecatori profesioni~ti . Contrar membrilor unui juriu, ace~tia din urma
dispun In mod normal de o experienta ~i o pregatire care le permite sa respinga
precizeaza orice sugestie din afara procesului. Nimic din dosar nu permite sa se creada ca Ia
de Ia un evaluarea argumentelor avansate de reclamanta ~i a elementelor atribuite ei,
(Daktaras judecatorii care s-au pronuntat asupra fondului ar fi fost influentati de afirmatiile
privinta, ea continute In presa (Priebke, citata anterior). Pe baza celor de mai sus, Curtea nu
declaratiile constata in speta nicio atingere adusa prezumptiei de nevinovatie (CEDO,
hotararea din 29 martie 2007, fn cauza Mircea c. Romaniei, parag. 70-76) .
.,.., -~:~
. ~,'' I I' ,._..i~f~?J
Curtea ia act de faptul ca, In speta, reclamantul se pliinge de
ru"""'"'NCOOKTOFHUMAN KK"Jm;
afirmatiile publice ale procurorului care a instrumentat cauza In cadrul unei

conferinte de presa dupa arestarea sa preventiva, precum ~i In cadrul unei
campanii de presa generate de aceasta interventie. De asemenea, acesta face
trimitere Ia afirmatiile ministrului Justitiei din aprilie 2001. Curtea evidentiaza
ca, In speta, interesul ziarelor pentru cauza ~i importanta pe care o avea In ochii
opiniei publice erau generate de pozitia ocupata de reclamant, pre~edinte a!
sectiei penale a Curtii de Ape! Cluj, In contextul luptei lmpotriva coruptiei, un
subiect de interes atiit pentru autoritatile nationale, cat ~i pentru publicul larg.
Curtea considera ca, lntr-o societate democratica, sunt inevitabile comentarii
uneori severe din partea presei cu privire Ia o cauza sensibila care, precum cea a
reclamantului, contesta moralitatea persoanelor numite sa faca dreptate. Curtea
ia act de faptul ca, Ia 22 ianuarie 2001, a fost tacut public un comunicat de presa
~i o conferinta de presa a fost organizata de parchetul care ancheta cauza.

Continutul comunicatului de presa nu a fost nici fumizat de parti, nici prezentat
de cotidianele In cauza. Ca ~i Guvemul, Curtea ia act de faptul ca reclamantul
s-a limitat Ia a indica titlurile cotidianelor pe care le contesta, tara a preciza
totu~i afirmatiile procurorului care ar fi adus atingere dreptului sau de a fi pre-
zumat nevinovat. Curtea observa ell., tacand referire Ia diferite surse, cotidienele
au relatat despre arestarea reclamantului, precum ~i despre faptele de care era
acuzat. in plus, aceasta constata ca majoritatea editiilor cotidienelor din
22 ianuarie 2001 au tacut caz de discretia anchetatorilor In prezenta cauza. in
aceasta privintlJ., Curtea reaminte~te ell. problema, daca declaratia unui agent
public reprezinta o lncalcare a principiului prezumtiei de nevinovatie, trebuie
solutionata In contextul circumstantelor deosebite In care a fost formulata
declaratia In litigiu (Adolf c. Austriei, hotariirea din 26 martie 1982, seria A
nr. 49, p. 17-19, pet. 36-41). Este adevarat ell. doua cotidiene prezentate de
reel amant, publicate Ia 22 ~i, respectiv, 23 ianuarie 2001, citau autoritatile (a se
vedea supra, pet. 18 ~i 20 in fine). Totu~i, Curtea constata ca acestea sunt
singurele cotidiene, printre cele aproximativ douazeci de articole aparute in cele
doua zile in cauza care i-au citat pe procurori, celelalte tacand rezumate ale
faptelor repro~ate reclamantului ~i ale arestarii sale (a se vedea supra, pet. 21 ).
De altfel, aceste cotidiene nu specifica in mod clar contextul In care procurorii
au fll.cut astfel de declaratii. Prin urmare, Curtea considera ell. nu s-a stabilit daca
aceste declaratii reprezinta declaratii de vinovatie, fll.cute de un agent public,
care sa lncalce art. 6 parag. 2 din Conventie. in plus, daca declaratiile, in special
referirile Ia vinovatia reclamantului, suscita anumite preocupari, Curtea admite
ca acestea pot fi intelese ca o simpla modalitate pentru procuror de a afirma ca
existau suficiente probe pentru a sustine un verdict de vinovatie din partea
instantei ~i, astfel, de a justifica inceperea urmaririi penale (a se vedea supra,
pet. 21 ~i Butkevicius c. Lituaniei, nr. 48297/99, pet. 52, 26 martie 2002). Curtea
considera ca, astfel cum reiese din articolele de presa prezentate de reclamant,
afirmatiile ministru1ui Justitiei de Ia 25 aprilie 2001 nu pot fi interpretate ca
aduciind atingere dreptului reclamantu1ui Ia prezumtia de nevinovatie. De
asemenea, Curtea ia act de faptul ca, lncepiind cu 22 ianuarie 2001, cauza a fost
comentata pe larg de presa !ocala ~i nationala. in aceasta privinta, daca anumite
cotidiene ~i-au nuantat declaratiile cu privire Ia faptele retinute in sarcina recla-
mantului, altele nu au acordat nicio atentie, prezentiindu-1 ca autor a! faptelor
pretinse (a se vedea supra, pet. 22). Totu~i, autoritatile nationale nu pot fi
considerate responsabile de actiunile presei (mutatis mutandis, Y.B. ~i alfii
c. Turciei, nr. 48173/99 ~i 48319/99, pet. 48, 28 octombrie 2004). in plus,
Curtea ia act de faptul ca articolele care il vizau pe reclamant au aparut in
ianuarie, februarie ~i aprilie 2001, Ia momentul arestarii ~i trimiterii sale in
judecata. La 11 iulie 2001, reclamantul a fost condamnat in prima instanta de
Curtea Suprema de Justitie. Prin urmare, s-a scurs o anumita perioada de timp
intre evenimentele pe care reclamantul l~i bazeaza sustinerile din perspectiva
art. 6 parag. 2 din Conventie ~i momentul condarnnarii sale (Mircea c. Romaniei,
nr. 41250/02, pet. 74, 29 martie 2007). in plus, trebuie sa se ia act de faptul ca
instantele care trebuiau sa examineze cauza erau alcatuite in totalitate din
judecatori profesioni~ti. Spre deosebire de membrii unui juriu, ace~tia din urmii
dispuneau In mod normal de o experienta ~i o fonnare care le penniteau sa
elimine orice sugestie extema procesului. Nimic din dosar nu conduce Ia
concluzia ca, In evaluarea argumentelor prezentate de reclamant ~i a elementelor
acuzarii, judecatorii care s-au pronuntat cu privire Ia fond au fost influentati de
afinnatiile din presa [Craxi c. Italiei (nr. 2), nr. 25337/94, pet. 104, 17 iulie 2003
~i Mircea, citata anterior, pet. 75]. Avand In vedere cele de mai sus, Curtea nu
poate identifica In speta nicio atingere adusa prezumtiei de nevinovatie. Prin
unnare, nu a fost lncalcat art. 6 parag. 2 din Conventie (CEDO, hotiirarea din
30 iunie 2009, in cauza Viore/ Burzo c. Romaniei, parag. 159-167).
~- -~
,fGl~l' . . . .
'""""couorr;,""'IAN"'"'"' Curtea constdera ca, de~t art. 6 parag. 2 dm Conventte nu
impune statelor obligatia de a supune unor regimuri diferite persoanele condam-
nate ~i cele aflate In arest preventiv (Peers c. Greciei, nr. 28524/95, pet. 78,
CEDO 2001 III), trebuie totu~i sa se garanteze ca masurile luate In privinta
detinutilor aflati In arest preventiv nu sunt de natura sa aduca atingere
principiului prezumtiei de nevinovatie. Caracterul public a! masurii reprezinta,
In speta, un element relevant care trebuie luat In considerare (mutatis mutandis,
Gorodnitchev c. Rusiei, nr. 52058/99, pet. 100, 24 mai 2007). in plus, Curtea
acorda o importanta deosebita circumstantelor din fiecare speta ~i examineaza
pentru fiecare caz necesitatea masurii In afara penitenciarului. Curtea constata ca
practica de a prezenta o persoana aflata In arest preventiv In fata instantelor
nationale purtand lmbracamintea specifica locului de detentie este contrara
dispozitiilor Legii nr. 23/1969 ~i Deciziei nr. 348/1994 a Curtii Constitutionale
(supra, pet. 54 ~i 55) ~i chiar Ordinului nr. 3151 (supra, pet. 56). Pentru a
justifica aceasta masura In temeiul art. 6 parag. 2, Guvemul sustine ca era
necesara In cazul In care persoana In cauza nu avea lmbracaminte personala sau
ca masura de sanatate publica. Cu toate acestea, nu ofera niciun argument
concret cu privire Ia necesitatea, In speta, a unei astfel de masuri, ceea ce
pennite sa se aprecieze ca aceasta practica era lipsita, In cazul reclamantului, de
orice justificare (Samoilii ~i Cionca, citata anterior, pet. 100). Curtea considera
ca aceasta masura a adus atingere cu atiit mai mult reclamantului, cu cat cealalta
acuzata, D.F., a participat Ia ~edintele de judecata In lmbracaminte civila. Or, In
acest context, imaginea reclamantului In lmbracamintea specifica locului de
detentie putea sa confinne, In ochii opiniei publice, impresia vinovatiei sale.
Avand In vedere consideratiile precedente ~i tinand seama de faptul ca a hotarat
deja ca o astfel de practica putea aduce atingere prezumtiei de nevinovatie
(Samoilii ~i Cionca, citata anterior, pet. 99-100), Curtea concluzioneaza ca s-a
lncalcat principiul prezumtiei de nevinovatie, garantat de art. 6 parag. 2 din
Conventie. Deoarece s-a pronuntat asupra problemei principale invocate In
privinta dreptului Ia prezumtia de nevinovatie. Curtea nu considera necesar sa
examineze, In acest context, argumentul reclamantului potrivit caruia era adus Ia
~edintele de judecata cu catu~e (CEDO, hotiirarea din 16 martie 2010, in cauza
Jiga c. Romaniei, parag. 100-103).
~~-
~ .!:!i!I+:Y:..~f
'"""'~coo"'"'""MAN'"'' "'
0 . .
Curtea nu poate tgnora anumtte mctdente aparute pe cand pro-
...
cesul reclamantului nu se finalizase Inca ~i care erau susceptibile sa influenteze

24 Procedurii pen alii. Partea generalii
perceptia publicului in ceea ce prive~te persoana reclamantului: difuzarea Ia

televizor a imaginilor cu partea interesata ~i cuvintele prefectului, agent al
statului, cu privire Ia vinovatia sa (parag. 38 ~i 53 de mai sus). In ceea ce
prive~te imaginile difuzate Ia televizor, Curtea acorda o importanta deosebita
faptului eli, in ciuda invitatiei ce i-a fost adresata, Guvemul a omis sa formuleze
comentarii in ceea ce prive~te originea inregistrarii aflate in posesia canalului de
televiziune care a difuzat-o. Ea considera Ia fel de surprinzator faptul eli inregis- atac.
trarea video efectuata de colonelul N., mentionata in depozitia politi~tilor M.B.
~i M.R. pe care s-a bazat Tribunalul Judetean Hunedoara in stabilirea vinovatiei
reclamantului pentru ultraj Ia adresa unui politist, nu se afla nici macar in
dosarul acestei instante. Aviind in vedere aceste considerente, Curtea apreciaza
eli ansamblul dificultatilor mentionate mai sus a avut in spetll un efect global atiit
de restrictiv asupra drepturilor apararii, incat principiul procesului echitabil,
enuntat Ia art. 6 din Conventie, a fost incalcat. Prin urmare, ea nu considera
necesar sa se pronunte separat asupra celorlalte puncte invocate de recla-
mant. Prin urmare, a avut Joe incalcarea dreptului reclamantului Ia un proces
echitabil in sensu! art. 6 parag. I, 2 ~i 3 lit. c) din Conventie (CEDO, hotiirarea
din 16 decembrie 2008, in cauza Rupa (1) c. Romaniei, parag. 232-234).
4. Principiul aflarii adevarului
- este principiul fundamental al procesului penal potrivit caruia, organele judiciare

au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire Ia faptele ~i
imprejurarile cauzei, precum ~i cu privire Ia persoana suspectului sau inculpatului
[art. 5 alin. (1) NCPP];
- prin ,adevar" se intelege acea reflectare a realitatii obiective in actele pe care
organele judiciare le indeplinesc pentru a stabili situatia de fapt pe baza probelor
administrate;
- respectarea acestui principiu inHitura posibilitatea comiterii unor erori judiciare;
- situatia de fapt se stabile~te in procesul penal pe baza probelor legal ~i loial
administrate; partile ~i subiectii procesuali principali pot propune probe ~i cere
administrarea lor in tot cursu! procesului penal; potrivit, art. 5 alin. (2) NCPP respin-
gerea sau neconsemnarea cu rea-credinta a probelor propuse in favoarea suspectului
sau inculpatului se sanctioneaza;
- organele de urmarire penala au obligatia de a strange ~i de a administra probe
atiit in favoarea, cat ~i in defavoarea suspectului sau inculpatului; procurorul proce- unui principiu
deaza la rezolvarea cauzei penale atunci cand constata ca au fost respectate dispo- atat a dreptului la
zitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa ~i ~i a principiului
exista probele necesare ~i legal administrate (art. 327 NCPP);
-art. 6 NCPP
- instanta de judecata solutioneaza cauza dedusa judecatii cu garantarea respec-
tarii drepturilor subiectilor procesuali ~i asigurarea administrarii probelor pentru
lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in scopul aflarii adevarului, cu respectarea
deplina a legii [art. 349 alin. (1) NCPP];
- limite ale principiului ajliirii adeviirului:
difuzarea Ia (i) interzicerea stabilirii adevarului prin probe administrate in mod nelegal sau
neloial, care afecteaza semnificativ ~i substantial echitabilitatea procedurii;
(ii) existenta unui impediment Ia punerea in mi~care sau exercitarea actiunii
penale;
(iii) aplicarea principjului non rejormatio in peius cu ocazia judecarii unei cai de
atac.
Neadministrarea de catre instanta a doua probe esentiale pentru aflarea

macar in adevarului echivaleaza cu incalcarea dreptului Ia aparare de care beneficiaza
apreciaza inculpatul. Astfel, inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil, iar pentru a
global atat fi corectate aceste deficiente ale judecatii, se impune casarea deciziei penale ~i
echitabil, trimiterea cauzei spre rejudecare (C.A. Timi~oara, secfia penalii, decizia
considera nr. 118/09.02.2009, www.legalis.ro).
de recla-
In desfa~urarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adeva-
rului cu privire Ia faptele ~i imprejurarile cauzei, precum ~i cu privire Ia
persoana faptuitorului, sens in care organele de urmarire penala ~i instanta de
judecata sunt obligate sa aiba rol activ. Rezulta ca instanta de judecata, atunci
ciind hotara~te asupra lnvinuirii ~i pronunta condamnarea, trebuie sa constate ca
au fost obtinute ~i administrate legal toate probele necesare aflarii adevarului, ca
prin acestea au fost lamurite toate aspectele contradictorii ori neclare ~i, deci, ca
solutia rezultata din deliberare este unicul rezultat cert impus de aceste probe
(I.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 5738/04.11 .2004, in Cpp Ad. 2, p. 4).
5. Ne his in idem
- prin autoritate de lucru judecat se intelege puterea sau forta acordata de lege
hotararii judecatore~ti definitive, de a fi executata ~i de a impiedica o noua urmarire
pentru acela~i fapt 1;
- autoritatea de lucru judecat produce pe de o parte, un eject pozitiv (hotararea
definitiva este executorie, organele statului putand proceda Ia punerea ei in
executare), iar, pede alta parte, un eject negativ obiectivat in existenta unei cauze de
impiedicare exercitarii actiunii penale (exceptio rei iudicatae);
- efectul negativ al autoritatii de lucru judecat a capatat, odata cu consacrarea sa
in art. 4 al Protocolului nr. 7 Ia Conventia europeana ~i art. 50 din Carta, caracterul
unui principiu fundamental a! procesului penal prin care se asigura realizarea deplina
atat a dreptului Ia un proces echitabil prevazut de art. 6 din Conventia europeana, cat
~i a principiului legalitatii;
- art. 6 NCPP prevede ca nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru
saviir~irea unei infractiuni atunci ciind fata de acea persoana s-a pronuntat anterior o
hotarare penala definitiva cu privire Ia aceea~i fapta, chiar ~i sub alta incadrare
respectarea
1
A se vedea Tr. Pop, Drept procesual penal. Partea speciala, vol. IV, Tipografia
Nationala, Cluj, 1948, p. 555.
juridica; a~adar, art. 6 NCPP contine trei garantii distincte ~i prevede ca mc10
persoana nu va fi (i) unnarita penal; (ii) judecata; (iii) pedepsita pentru aceea~i
infractiune 1;
- ne bis in idem este aplicabil ori de cate ori autoritatile competente fonnuleaza
din nou lmpotriva unei persoane o acuzatie In materie penaUi, In sensu! art. 6 parag. 1
din Conventia europeana, cu privire la fapta pentru care s-a pronuntat deja o hotarare
definitiva care se bucura de autoritate de lucru judecat;
- pentru a se putea invoca incidenta ne bis in idem, trebuie lntrunite cumulativ
unnatoarele conditii: a) existenta unei hotarari definitive; b) noul proces penal sa se
indrepte In contra aceleia~i persoane (eadem personae); c) sa priveasca fapte
identice, orifapte care sunt fn mod substantial acelea# (idemfactuml;
- In cauzele reunite Gozutok i Brugge3 , CJUE a apreciat ca principiul ne bis in
idem se aplica ~i fn privinta procedurilor de fncetare a actiunii penale, prin care
Ministerul Public dintr-un stat membru pune capat, .fora interventia instantei, urmaritii vmnvall
procedurii penale angajata fn acest stat, dupa ce persoana unnarita penal a lndeplinit
anumite obligatii ~i, mai ales, a achitat o anumita suma fixata de Ministerul Public. In
motivarea acestei hotarari, CJUE a retinut ca principiul ne bis in idem, fie ca este
aplicat In procedurile de incetare a actiunii publice care comporta sau nu interventia
unei instante, fie ca este aplicat la hotarari judecatore~ti, implica In mod necesar o
fncredere mutua/a a state/or membre fn sistemele de justitie penala ale celorlalti i
ca fiecare dintre acestea accepta aplicarea dreptului penal in vigoare fn ce/elalte
state membre, dei aplicarea dreptului sau national ar conduce Ia o solutie diferita.
CJUE a retinut ca: ,aplicarea de catre un stat membru a principiului ne bis in idem la
procedurile de lncetare a actiunii publice care au avut loc In alt stat membru, tara
interventia unei instante nu ar putea fi subordonata conditiei ca ordinea juridica a
primului stat sa nu necesite nici aceasta o astfel de interventie a instantei. ( ... ) Or,
art. 54 al Conventiei Acord Schengen (C.A.S.), care are drept scop sa evite ca o
persoana, prin faptul exercitarii dreptului sau de libera circulatie, sa fie unnarita
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 20 iulie 2004, in cauza Nikitin c. Rusiei, parag. 36;
CEDO, hotlirarea din 7 iunie 2007, in cauza Sergey Zolotukhin c. Rusiei, parag. 34.
2
Curtea Europeana a considerat ca analiza ce trebuie efectuata in determinarea notiunii de
,. idem" prin raportare Ia criteriul fapte identice sau fapte care sunt in mod substanfial
acelea$i, trebuie axatii pe acele fapte care constituie un set de imprejuriiri factuale concrete
privind pe acela$i acuzat $i care sun! inextricabillegate in limp $i spafiu.
3
A se vedea CJUE, hotlirarea din 11 februarie 2003, in cauzele reunite C-187 /01 ~i
C-385/01, Gozutok ~i Brugge, parag. 25-48. Reclamantul Gozutok, in a carui cafenea fusese
descoperita o cantitate insemnata de droguri, pentru care nu avea autorizatie de comercia-
lizare, a incheiat, potrivit Jegii procedural penale olandeze, o intelegere cu organele de lncetarea procesu
urmarire penala olandeze, fiind obligat Ia plata unei amenzi. Plata acestei sume de bani a fost de condarnnare,
efectuatli de reclamant prin virament bancar din contul sau din Germania. Ulterior, procurorii totalitatea ei ori
germani, sesizati de banca cu privire Ia efectuarea unei tranzactii suspecte, au inceput urma- sus nu se vor
rirea penala impotriva reclamantului pentru efectuarea unor tranzactii in Jegatura cu traficul de
stupefiante, fiind condamnat la pedeapsa inchisorii de 1 an ~i 5 Juni. Tot astfel, reclamantul
1
Brugge era acuzat, in fata instantelor belgiene, de vatamarea corporala a unei persoane; in Publicata in
acela~i timp, pentru aceasta fapta ministerul public din Bonn, cu acordul reclamantului, a 2011 cu ultimele
solutionat amiabil conflictul penal, aplicandu-i acestuia o amenda penala. 2013).
prevede ca ntCIO pentru acelea~i fapte pe teritoriul mai multor state membre, nu poate sa contribuie in
ita pentru aceea~i mod uti! Ia realizarea completa a acestui obiectiv decat daca acest text se ap/ica de
asemenea actelor prin care pune capat fn mod definitiv urmaririi penale fntr-un stat
~e:ente formuleaza membru, de~i astfel de decizii sunt adoptate fora interven{ia unei instan{e judeca-
~ art. 6 parag. I tore~ti ~i nu fmbraca forma unei hotarari judecatore~ti. Pe de alta parte, ordinele
-r deja o hotarare juridice nationale car~ prevad posibilitatea unei cai de atac in procedurile de incetare
a actiunii publice, precum cele in speta, nu prevad aceasta decat in anumite situatii
sau pentru anumite infractiuni limitativ prevazute sau determinate care, de regula
te cumulativ
generala, nu figureaza printre cele mai grave ~i nu sunt pasibile decat de sanctiuni
es penal sa se
care nu depa~esc un anumit grad de severitate. in aceste condi{ii, limitarea aplicarii
l priveasca fapte
,-. ne bis in idem doar Ia deciziile prin care se fnceteaza ac{iunea penala, adoptate de o
instan{a sau care fmbraca forma unei hotarari judeciitore~ti, ar avea drept rezultat
cipiul ne bis in ca de principiul ne bis in idem previizut de aceastii dispozi{ie #, prin urmare, de
penale, prin care dreptul Ia Iibera circula{ie, pe care dore~te sa-l faciliteze, sa nu beneficieze decaf
en{ia instan{ei, urmiiri{ii vinovafi de savar~irea unor infracfiuni pentru care, fn temeiul gravitiifii
~ala indeplinit
sau a sancfiunilor de care sunt pasibile, recurgerea Ia modul de solufionare sim-
- erul Public. In plificatii a anumitor dosare penale, precum procedura de fncetare a ac{iunii pub/ice,
idem, fie ca este nu este posibilii";
nu interventia
- autoritatile pot aplica o singura data o sanctiune cu caracter penal 'in sensu!
-~ mod necesar o
Conventiei europene, indiferent daca aceasta este calificata in dreptul intern ca fiind
~ ale ce/orlal{i #
contraventionala sau penala ~i independent dacii aceasta sanctiune este aplicata de o
e fn ce/e/a/te
autoritate judiciara sau administrativa (Franz Fischer c. Austriei, parag. 28). Art. 50
o solu{ie diferita.
din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu se opune ca un stat
1 ne bis in idem Ia
membru sa impuna, pentru acelea~i fapte de nerespectare a obligatiilor declarative in
domeniul TVA-ului, o combinatie de sanctiuni fiscale ~i penale. Insa, CJUE a aratat
ca atunci cand sanctiunea fiscala imbraca un caracter penal in sensu! art. 50 din Carta
~i este ramasa definitiva, se opune dispozitia mentionata ca pentru acelea~i fapte sa se
sa evite ca o
desfii~oare o urmarire penala impotriva aceleia~i persoane. Pentru a determina daca
~- sa fie urmarita sanctiunea are caracter penal, CJUE a fiicut trimitere Ia criteriile Engel din jurispru-
Rusiei, parag. 36; denta CEDO, respectiv calificarea juridica a infractiunii in dreptul intern, natura
g. 34. insa~i a infractiunii, natura ~i gradul de severitate a sanctiunii pe care persoana in
c;marea notiunii de cauza risca sa 0 suporte (CJUE, Marea Camera, Aklagaren c. Hans Akerberg
mod substanfial Fransson, parag. 32-37);
actuale concrete
- J 1
-in domeniul cooperarii judiciare in materie penala art. 8 din Legea nr. 302/2004
"te C-187/01 ~i
reglementeaza principiul ne bis in idem, potrivit caruia nu este admisibila cooperarea
a..,u cafenea fusese judiciara internationala daca in Romania sau in orice alt stat s-a desfii~urat un proces
zape de comercia- penal pentru aceea~i fapta ~i daca printr-o hotiirare definitivii s-a dispus achitarea sau
re cu organele de incetarea procesului penal sau pedeapsa aplicata in cauza, printr-o hotarare definitiva
,:;me de bani a fost de condamnare, a fost executata sau a format obiectul unei gratieri sau amnistii, in
ilterior, procurorii totalitatea ei ori asupra paqii neexecutate. Ca exceptie, regulile ne bis in idem de mai
:. au inceput urma- sus nu se vor aplica: (i) daca asistenta este solicitata in scopul revizuirii hotararii
mura cu traficul de
astfel, reclamantul
1 unei persoane; In
1
Publicata In M.Of. nr. 594 din 1 iulie 2004 ~i republicata In M.Of. nr. 377 din 31 mai
' reclamantului, a 2011 cu ultimele modificari aduse prin Legea nr. 300/2013 (M.Of. nr. 772 din 11 decembrie
2013).
28 Proceduri'i penali'i. Partea genera/a
definitive, pentru unul din motivele care justifica promovarea uneia din caile
extraordinare de atac prevazute NCPP; (ii) in cazul in care un tratat international Ia
care Romania este parte contine dispozitii mai favorabile sub aspectul principiului ne
bis in idem;
- de asemenea, potrivit art. 129 din Legea or. 302/2004, o persoana in privinta
careia s-a pronuntat o hotarare definitiva pe teritoriul unui stat membru al spatiului
Schengen nu poate fi urmarita sau judecata pentru acelea~i fapte daca, in caz de
condamnare, hotararea a fost executata, este in curs de executare sau nu mai poate fi
1
executata potrivit legii statului care a pronuntat condamnarea
6. Principiul oficialitatii procesului penal

- NCPP nu prevede explicit principiul oficialitatii, reglementand insa, in mod
nefericit ,Obligativitatea punerii in mi~care ~i a exercitarii actiunii penale" in cadrul
principiilor generale, de~i aceasta nu poate fi calificata ca un principiu a! intregului
proces penal; in realitate, art. 7 NCPP consacra principiul oficialitatii procesului
penal intr-o formulare imperfecta care, chiar daca pare sa priveasca numai actiunea
penala, reglementeaza in realitate oficialitatea, cauzele de disponibilitate, precum ~i
posibilitatea aplicarii principiului oportunitatii;
- principiul oficialitatii este regula potrivit careia actele necesare desra~urarii
procesului penal se indeplinesc din oficiu, de organele judiciare competente, inde-
pendent de vointa partilor procesuale;
- principiul oficialitatii se aplica cu privire Ia latura penala a procesului penal;
numai in mod exceptional actiunea civila poate fi exercitata in cadrul procesului
penal din oficiu, de procuror;
- potrivit art. 3 alin. (2) NCPP, functiile judiciare se exercita din oficiu, in afara de
cazul cand, prin lege, se dispune altfel;
- NCPP nu mai prevede principiul rolului activ a! organelor judiciare in desta-
~urarea procesului penal;
- organele de urmarire penala din oficiu: se pot sesiza, pot incepe ~i efectua urma-
rirea penala, ori pot dispune trimiterea in judecata a inculpatului;
- procurorul este obligat sa puna in mi~care ~i sa exercite actiunea penala din
oficiu atunci cand exista probe din care rezulta savar~irea unei infractiuni ~i nu exista
1
Cu toate acestea, dispozitiile principiului ne bis in idem nu se aplica dacll: a) faptele
vizate de hotararea straina s-au savar~it in tot sau in parte pe teritoriul Romaniei. In acest caz,
exceptia nu se aplica daca faptele s-au savar~it in parte pe teritoriul statului membru unde s-a
pronuntat hotararea; b) faptele vizate de hotararea straina constituie o infractiune contra
sigurantei statului sau impotriva altor interese esentiale ale Romaniei; c) faptele vizate de
hotararea straina au fost savar~ite de un functionar roman prin incalcarea obligatiilor sale de
serviciu, conform art. 129 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
Exceptiile mentionate mai sus nu se aplica atunci cand, pentru acelea~i fapte, statui
membru interesat a cerut preluarea urmaririi penale sau a acordat extradarea persoanei in
cauza, conform art. 129 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.
uneia din caile vreo cauza legala de lmpiedicare; astfel, potrivit NCPP nu va mai fi posibila punerea
international Ia In mi~care a actiunii penale direct prin rechizitoriu, procurorul aviind obligatia de a
principiului ne dispune prin ordonanta punerea In mi~care a actiunii penale In cursu! urmaririi
penale, pentru a putea proceda ulterior Ia o legala sesizare a instantei;
In privinta - obligativitatea exercitarii actiunii penale a fost atenuata prin introducerea prin-
a! spatiului cipiului oportunitiiJii urmiiririi penale, ce este inerent activitiiJii parchetelor [regimul
daca, In caz de legalitiiJii temperate a urmiiririi penale, In acord cu pet. I lit. a) ~i b) din Recoman-
nu mai poate fi darea Comitetului de Mini~tri a! Consiliului Europei nr. (87) 18 din 17 septembrie
1987 privind simplificarea justitiei penale], In baza caruia, procurorul va putea
renunta motivat la urmarirea penala In cazurile ~i conditiile strict ~i limitativ preva-
zute de lege; reglementarea principiului oportunitatii raspunde mai multor obiective
ale procedurilor penale dintre care enumeram celeritatea, diversificarea ~i adaptarea
reactiei penale a statului fata de cei care comit infractiuni de gravitate redusa;
insa, In mod
nale" in cadrul - aviind In vedere ~i noua definitie a infractiunii prevazuta de art. 15 NCP, NCPP
iu a! intregului a consacrat principiul oportunitatii stipuliind In art. 7 alin. (2) NCPP faptul ca in
i procesului cazurile ~i in conditiile prevazute expres de lege, procurorul poate renunfa Ia exer-
citarea acfiunii penale daca, in raport cu elementele concrete ale cauzei, nu existii un
interes public fn realizarea obiectului acesteia. In aceste ipoteze, procurorul va
dispune solutia de renuntare Ia urmarire penala, ca efect al principiului oportunitatii;
- necesitatea impunerii unor conditii in aplicarea ,clasarii in oportunitate" are ca
scop: asigurarea transparentei ~i lnlaturarea oricarui arbitrariu In dispunerea unor
masuri ce reprezinta In fapt optiuni de politica penala ale Ministerului Public,
asigurarea unui control jurisdictional eficient a! solutiilor procurorului lntemeiate pe
principiul oportunitatii, evitarea sporirii excesive a puterilor procurorului, care altfel
ar fi putut deveni actorul principal in politica penala a statului;
- procurorul are posibilitatea de a face apel Ia principiul oportunitatii urmaririi
, in afara de
penale ~i de a dispune renuntarea Ia urmarire numai in cazul in care: (i) urmarirea
penala a fost lnceputa pentru infractiuni de o gravitate mica ~i mijlocie, pentru care
legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de piina Ia 7 ani; (ii) In
raport cu continutul faptei, cu modul ~i mijloacele de saviir~ire, cu scopul urmarit ~i
cu lmprejurarile concrete de saviir~ire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut pro-
duce prin saviir~irea infractiunii, nu exista un interes public in urmarirea
acesteia. Ciind autorul faptei este cunoscut, Ia aprecierea interesului public sunt avute
in vedere ~i persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior saviir~irii
infractiunii ~i eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor
infractiunii. Aceste criterii generale au fost stabilite pentru a se evita arbitrariul In
dispunerea acestei solutii de catre procuror;
- In toate cazurile, oportunitatea trebuie raportata numai la interesul public, In care
nu trebuie sa fie regasite motive de ,oportunitate politica";
- instanta de judecata procedeaza, dupa sesizare, din oficiu la judecarea/solutio-
narea cauzelor penale, atiit in prima instanta, cat ~i In calea de atac a apelului;
- hotariirea definitiva de condamnare se pune In executare din oficiu;
30 Procedurii pen alii. Partea genera/a
- limitele principiului oficialitatii sunt determinate de lege, fiind expresia Iegaturii (vi) in cazul in
acestui principiu cu eel general allegalitatii; sau consulara, in
- efectul acestui principiu este acela ca procesul penal se stinge fie prin consta- parte;
tarea unei cauze care impiedica exercitarea actiunii penale, fie prin constatarea (in (vii) pentru
baza principiului oportunitatii) faptului ca nu existii un interes public fn rea/izarea in mi~care la N,.~;'7<>rPI
obiectului acesteia, fie prin pronuntarea unei hotarari judecatore~ti definitive;
- incalcarea principiului oficialitatii poate atrage aplicarea unor sanctiuni disci-
plinare magistratului sau organului de cercetare penala vinovat, ori a angajarii
raspunderii penale pentru savar~irea unei infractiuni de serviciu sau in Iegatura cu - solicitarea
intaptuirea justitiei (de pilda, neglijenta in serviciu prevazuta de art. 298 NCP sau de retragere a
favorizarea taptuitorului prevazuta de art. 269 NCP); intruciit in ipoteza
- principiul oficialitatii cunoa~te ~i o serie de excepjii, care au caracter absolut,
denumite cazuri de disponibilitate:
(i) in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in mi~care numai Ia
plangerea prealabila a persoanei vatamate [de pilda, Iovirea sau alte violente (art. 193
NCP), haquirea (art. 208 NCP), violarea de domiciliu (art. 224 NCP), violarea
sediului profesional (art. 225 NCP)];
(ii) in cazul infractiunilor pentru care de~i actiunea penala se pune in mi~care din
oficiu, Iegea permite impacarea [de pilda, in~elaciunea (art. 244 NCP), sau in~ela
ciunea privind asigurarile (art. 245 NCP)];
(iii) in cazul aplicarii legii penale in spatiu, in temeiul principiului personalitatii
[art. 9 alin. (3) NCP] cand actiunea penala este conditionata de autorizarea prealabila
a procurorului general al parchetului de pe Iiinga curtea de apel in a carei raza terito-
riala se afla parchetul mai intai sesizat sau, dupa caz, a procurorului general a! parche-
tului de pe Ianga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, respectiv autorizarea prealabiUi a
procurorului general al Parchetului de pe Ianga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie in
ipoteza aplicarii Iegii penale in baza principiului realitatii [art. 10 alin. (2) NCP];
(iv) in cazul in care taptuitorul este magistrat;
- magistratii nu pot fi retinuti, arestati preventiv, perchezitionati tara incuviintarea
prealabila a sectiei C.S.M. corespunzatoare calitatii lor; ca exceptie, in caz de infrac-
tiune flagranta, judecatorii, procurorii ~i magistratii-asistenti pot fi retinuti ~i supu~i
perchezitiei potrivit legii, C.S.M. fiind informat de indata de catre organul care a
dispus retinerea sau perchezitia.
(v) in cazulin care faptuitorul este dernnitar sau membru al Guvemului;
- potrivit art. 72 din Constitutie, deputatii ~i senatorii nu pot fi tra~i la raspundere
juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea manda-
tului, dar pot fi urmariti sau judecati pentru alte fapte. Perchezitionarea, retinerea sau
arestarea se face cu incuviintarea Camerei din care face parte eel in cauza;
- pentru membrii Guvemului cererea de incepere a urmaririi penale trebuie
formulata de Camera Deputatilor, Senat sau Pre~edintele Romaniei.
expresia legaturii (vi) in cazul in care raptuitorul se bucura de imunitate de jurisdictie diplomatica
sau consulara, in baza conventiilor sau tratatelor intemationale Ia care Romania este
fie prin consta- parte;
constatarea (In (vii) pentru infractiunile prevazute de art. 413-417 NCP actiunea penala se pune
in realizarea in mi~care Ia sesizar~a comandantului unitatii militare.
- in toate cazurile de disponibilitate, dupa depunerea plangerii prealabile, ori a
sanctiuni disci- primirii sesizarii organului competent sau a autorizatiei prealabile, procesul penal
ori a angajarii este supus din nou regulilor oficialitatii [art. 7 alin. (3) NCPP];
in legatura cu - solicitarea suspectului sau inculpatului de continuare a procesului penal in caz
298 NCP sau de retragere a plangerii prealabile nu atrage aplicarea din nou a regulilor oficialitatii,
intrucat in ipoteza in care se constata ca fapta de care acesta este acuzat este
infractiune, nu se va putea dispune trimiterea in judecata sau condamnarea, ci numai
clasarea/incetarea procesului penal ca efect a! cauzei de disponibilitate.
-care numai Ia
' olente (art. 193
7. Caracterul echitabil ~i termenul rezonabil al procesului penal 1
. ' CP), violarea
- dreptulla un proces echitabil este reglementat in art. 6 din Conventia europeana2
ca garantie procedurala a drepturilor ~i libertatilor persoanei;
- NCPP face referire in art. 8 Ia necesitatea respecti'irii dreptului Ia un proces
echitabil intr-un termen rezonabil, prevazand ca: ,Organele judiciare au obligatia de
a desra~ura urmarirea penala ~i judecata cu respectarea garantiilor procesuale ~i a
drepturilor partilor ~i ale subiectilor procesuali, astfel !neat sa fie constatate Ia timp ~i
in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie
1
Pentru o analiza detaliata a institutiei a se vedea M Udroiu, 0 . Predescu, Protectia
europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman, Ed. C. H. Beck, Bucure~ti, 2008.
, l. Orice persoana are dreptul Ia judecarea In mod echitabil, In mod public ~i lntr-un
2
termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta ~i impartiala, instituita de

lege, care va hotarl fie asupra lncalcarii drepturilor ~i obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzatii In materie penala lndreptate lmpotriva sa. Hotariirea
trebuie sa fie pronuntata In mod public, dar accesul In sala de ~edinta poate fi interzis presei ~i
publicului pe lntreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia In interesul moralitatii, a!
ordinii publice ori a! securitatii nationale lntr-o societate democratica, atunci ciind interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor Ia proces o impun, sau In masura considerata
absolut necesara de catre instanta atunci ciind, In lmprejurari speciale, publicitatea ar fi de
natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata piina ce vinovatia va
fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul : a) sa fie informat, In termenul eel mai scurt, lntr-o
limba pe care o lntelege ~i In mod amanuntit, despre natura ~i cauza acuzatiei aduse lmpotriva
sa; b) sa dispuna de timpul ~i de lnlesnirile necesare pregatirii apararii sale; c) sa se apere el
trebuie
lnsu~i sau sa fie asistat de un aparator ales de el ~i, daca nu dispune de mijloacele necesare
remunerarii un aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci ciind
interesele justitiei o cer; d) sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii ~i sa obtina
citarea ~i audierea martorilor apararii In acelea~i conditii ca ~i martorii acuzarii; e) sa fie
asistat gratuit de un interpret, daca nu lntelege sau nu vorbe~te limba folosita Ia audiere".
trasa Ia raspundere penala, iar orice persoana care a savar~it o infractiune sa fie
pedepsita potrivit legii, intr-un terrnen rezonabil"; in acelea~i sens, art. 21 alin. (3)
din Constitutie prevede ca ,paqile au dreptulla un proces echitabil ~i Ia solutionarea - dreptul la
cauzelor intr-un terrnen rezonabil"; de art. 6
libertatilor
- reglementarea principiului este deficitara, deoarece art. 8 NCPP nu face referire penala,
Ia vreuna dintre componentele esentiale ale dreptului Ia un proces echitabil, ci se contra lentorii
limiteaza Ia preluarea reglementarii scopului procesului penal din Codul anterior, cu mare de timp
sublinierea necesitatii respectarii ,garantiilor procesuale" ~i a ,terrnenului rezonabil urrnare~te sa
a! procesului". credibilitatea
7.1. Garantii procedurale ale dreptului Ia un proces echitabi1 1 -analiza j
a! procedurilor
- elementul central a! dreptului Ia un proces echitabil este prezumtia de nevino-
reclamanti (
vatie, prevazuta cu titlu de principiu in art. 4 NCPP. Numai in conditiile respectarii
prezumtiei de nevinovatie se poate vorbi de asigurarea in mod efectiv a respectarii
celorlalte componente ale dreptului Ia un proces echitabil;
- pentru deterrninarea continutului dreptului Ia un proces echitabil trebuie avute in
vedere atat prevederile art. 6 din Conventia europeana ori a! Cartei, cat ~i triva unei
jurisprudenta CEDO ~i a CJUE;
- titularii dreptului Ia un proces echitabil sunt nu numai persoanele acuzate de
savar~irea unei infractiuni, dar ~i victimele infractiunilor, ultimele tendinte Ia nivel
european fiind orientate in directia consolidarii protectiei victimelor in cadrul proce-
sului penal;
- analiza prevederilor NCPP, precum ~i a jurisprudentei Cuqii Europene ~i a
CJUE releva ca in continutul dreptului Ia un proces echitabil trebuie retinut: dreptul
paqilor ~i a! subiectilor procesuali principali de acces Ia o instanta independenta ~i
impaqiala; egalitatea arrnelor; dreptul de a fi judecat intr-un terrnen rezonabil; drep-
tul suspectului, inculpatului sau martorului de a pastra tacerea ~i de a nu se autoin-
crimina; dreptul Ia aparare; dreptul Ia inforrnare; publicitatea procesului; dreptul de a
intreba sau de a solicita audierea martorilor acuzarii ~i de a obtine citarea ~i audierea
martorilor apararii in acelea~i conditii ca ~i martorii acuzarii; principiul contradic-
torialitatii; legalitatea ~i loialitatea administrarii probelor; dreptul Ia traducere ~i
interpretare; obligatia motivarii hotararilor de catre instante; drepturile victimelor
infractiunilor etc.;
- o parte dintre componentele dreptului Ia un proces echitabil (de pi ida, principiul
contradictorialitatii, publicitatea procesului, obligatia motivarii hotararilor) constituie
principii specifice fazei de judecata, neavand aplicabilitate generala in cadrul proce-
sului penal. Celelalte componente care au aplicabilitate generala (de pilda, dreptulla
tacere, privilegiul impotriva autoincriminarii, dreptul Ia aparare) urrneaza sa fie
tratate in mod detaliat in capitolele urrnatoare ale tratatului.
1
Detalierea componentelor dreptului Ia un proces echitabil va fi efectuata cu ocazia
analizei institutiilor corespunzatoare din partea generala a NCPP, Ia acest moment urmiind a
ne rezuma Ia evidentierea componentelor acestui drept.
infractiune sa fie 7.2. Notiunea de termen rezonabil
art. 21 alin. (3)
-i Ia solutionarea - dreptul la desta~urarea procedurilor penale intr-un terrnen rezonabil 1, prevazut
de art. 6 parag. I Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului ~i a
2
libertatilor fundamentale profita tuturor persoanelor implicate intr-o procedura
echitabil, ci se penala, indiferent daca sunt sau nu in stare de arest, ~i are ca scop protejarea acestora
Codul anterior, cu contra lentorii excesive a procedurii, in vederea evitarii prelungirii pe o perioada prea
lui rezonabil mare de timp a incertitudinii cu privire Ia soarta celui acuzat. Aceasta garantie
urrnare~te sa asigure ca justitia este administrata tara intarzieri, ce i-ar putea afecta
credibilitatea sau eficienta3;
- analiza jurisprudentei Cuqii Europene releva ca depa~irea terrnenului rezonabil
..._.''~'" de nevino- al procedurilor este unul dintre cele mai frecvente capete de cerere invocate de
4
"~'""1''" "'respectarii reclamanti (aproximativ 40% dintre cauzele aflate pe rolul instantei europene) ;
a respectarii - In cauzele penale 5, pentru analiza respectarii acestei exigente prevazuta de art. 6
parag. I din Conventia europeana se are in vedere ca punct de plecare (dies a quo)
momentul In care este forrnulata In mod oficial o ,acuzatie In materie penala" lmpo-
6
uiva unei persoane , respectiv data constituirii ca parte civila in cadrul procesului
acuzate de
1
endinte Ia nivel A se vedea CEDO, hotariirea din 28 iulie 1999, in cauza Bottazzi c. ltaliei, parag. 22.
2
in cadrul proce- 0 reglementare similara exista in art. 47 parag. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale
Uniunii Europene, respectiv in art. 14 din Pactul international cu privire Ia drepturile civile ~i
politice.
Europene ~i a 3
A se vedea Fr. Sudre, Drept european ~i international a! drepturilor omului, Ed. Polirom,
rerinut: dreptul Bucure~ti , 2006, p. 290; A. Valery, Qu'est-ce qu'un delai raisonnable au regard de !a jurispru-
independenta ~i dence de Ia Cour Europeenne des droits de l'homme, in Le proces equitable et Ia protection
rezonabil; drep- juridictionnelle du citoyen, Ed. Bruylant, Bruxelles, 2001, p. 91; CEDO, hotariirea din
a nu se autoin- 23 octombrie 1990, in cauza Moreira de Azevedo c. Portugaliei, parag. 74.
4
.; dreptul de a In cadrul Consiliului Europei au fost identificate urmatoarele elemente interdependente
~i audierea
de care depinde calitatea actului de justitie: numarul de cauze, resursele disponibile, durata
procedurilor ~i calitatea hotariirilor. Toate aceste elemente trebuie luate in considerare Ia
contradic-
configurarea bunei administrari a justitiei, nefiind benefica pentru dreptul Ia un proces
echitabil sacrificarea unuia in detrimentul celorlalte [CEPEJ (2004) 19 REV 2, parag. 36, 39].
5
De asemenea, exigentele rezonabilitatii procedurii trebuie respectate ~i in cauzele ce au
ca obiect repararea prejudiciului rezultat ca urmare a comiterii unei erori judiciare sau a
pilda, principiul privarii nelegale de libertate intr-o cauza penala (a se vedea CEDO, hotliriirea din 27 octom-
constituie brie 2009, in cauza Marinicii Tifian Popovici c. Romaniei).
6
A se vedea CEDO, hotariirea din 29 septembrie 2007, in cauza De Clerck c. Belgiei,
in cadrul proce-
parag. 49. Notiunea de ,acuzatie in materie penala" are un caracter autonom, semnificiind
pilda, dreptulla notificarea oficiala, emisa de o autoritate competenta, prin care se imputa unei persoane
unneaza sa fie saviir~irea unei infractiuni, ceea ce atrage repercusiuni importante asupra respectivei persoane.
Intr-o jurisprudenta constanta (a se vedea CEDO, hotariirea din 8 iunie 1976, in cauza Engel
~. a. c. Olandei, parag. 81; CEDO, hotariirea din 26 martie 1982, in cauza Adolf c. Austriei,
parag. 30; CEDO, hotariirea din 28 iunie 1984, in cauza Campbell ~i Fell c. Marii Britanii,
parag. 68-71 ), CEDO a stabilit trei criterii alternative (,criterii Engel") pentru a aprecia daca o
cu ocazia ramura a dreptului intern intra in notiunea de ,materie pena1a" in sens european: calificarea
urmiind a faptei ca infractiune in dreptul intern, natura faptei incriminate ~i natura ~i gradul de severitate
a! sanctiunii ce poate fi aplicata persoanei acuzate.
penal ori data interventiei In procesul penal ori a introducerii In procesul penal a a) Compo
partii responsabile civilmente; -jurisprude
- perioada ce este luata In considerare are ca moment final (dies ad quem) Instanta de coil
momentul pronuntarii unei hotarari judecatore~ti definitive de condarnnare, amanarea buna-credinta,
apliellrii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei sau de achitare, respectiv exercitarea dre
lncetarea procesului penal sau a unei solutii de netrimitere In judecata dispusa de duratei proced
catre procuror (a unei solutii finale In cauza) Aceasta perioada are In vedere ~i
1
tului nu poate
durata procesului In caile ordinare de atac. In cazulln care instanta de control judiciar cat acesta nu
dispune cu caracter definitiv trimiterea cauzei spre rejudecare, durata procedurilor cu refuzul reclama
2
ocazia rejudecarii intra In calculul termenului ; deopotriva, va fi avuta In vedere In declaratii In fa
latura civila a procesului penal data pronuntarii unei hotarari definitive cu privire la autoritatilor na
actiunea civila exercitata In procesul penal; durata totala a
- nu sunt luate In considerare perioadele de timp cuprinse lntre momentul dispu-
nerii unei solutii de scoatere de sub urmarire penala ~i data infirmarii acestei solutii ~i
reluarii urmaririi penale, ori perioada In care procesul penal a fost suspendat datorita sustras execu
3
imposibilitatii inculpatului de a participa Ia proceduri din motive medicale ; cauzei, a prel
- In situatia In care cauza penala este Inca pe rolul organelor judiciare, dies ad constatarea In
quem este cea In care Curtea Europeana pronunta hotararea In cauza cu care a fost fost calificat
sesizata. catre acesta a
7.2.1. Criterii de apreciere a termenului rezonabil al procedurilor martori ~i nu a

5
- Curtea de la Strasbourg a aratat ell termenul rezonabil al procedurii se apreciaza in procedum;
concreto, avandu-se In vedere ansamblul procedurii ~i circumstantele fiecarei cauze In - In cazul
- .:
parte. In cauzele penale, aprecierea celeritatii procedurilor este mai stricta decat In cele respecta pnnc
ne-penale, mai ales In situatia In care acuzatul este privat de libertate, cand judecatorul nerezonabila a
european solicita o ,diligenta speciala'"' din partea organelor judiciare; care sunt avu
- chiar daci:i durata procedurilor In fiecare faza procesuala, privita individual, lntemeiate fug
poate fi considerata ca fiind rezonabila, instanta europeana poate aprecia ell durata b) Import
lntregii proceduri este excesiva, avand In vedere jurisprudenta Curtii Europene In - trebuie a
materia termenului rezonabilln sensu! art. 6 parag. 15; faptul ca ac
- Curtea de la Strasbourg analizeaza caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pe care o pr,
6
prin raportare la urmatoarele criterii : vedere calitat
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 4 august 2005, in cauza Stoianova ~i Nedelcu
1
c. Romiiniei, parag. 20. A se ved
2
A se vedea CEDO, hotliriirea din 23 septembrie 1998, in cauza I.A. c. Fran{ei, parag. 143.
2
parag. 115. Asev'
3
A se vedea CEDO, hotariirea din 11 iu1ie 2006, in cauza Aliufii c. Romiiniei, parag. 16; parag. 130.
3
CEDO, hotliriirea din 4 august 2005, in cauza Stoianova ~i Nede/cu c. Romiiniei, parag. 20. A se vedea
4 4
A se vedea CEDO, hotariirea din 25 noiembrie 1992, in cauza Abdoe/la c. 0/andei, A se v
parag. 24. parag. 44.
5 5
A se vedea CEDO, hotliriirea din lO februarie 2005, in cauza Uhf c. Germaniei, parag. 33. A se ved
6
A se vedea CEDO, hotariirea din 30 septembrie 2008, in cauza Criiciun c. Romiiniei, parag. 189.
6
parag. 42; CEDO, hotariirea din 10 iunie 2008, in cauza Teme~an c. Romiiniei, parag. 56; A se ved'
7
CEDO, hotariirea din 6 decembrie 2007, in cauza Bragadireanu c. Romiiniei, parag. 116; A se ved
CEDO, hotariirea din 29 septembrie 2005, in cauza Tudorache c. Romiiniei, parag. 23. parag. 121.
procesul penal a a) Comportamentul partilor;
- jurisprudenta instantei europene nu este foarte vasta in analiza acestui criteriu.
Instanta de contencios european a apreciat ca exercitarea de catre o persoana, cu
buna-credinta, a tuturor mijloacelor procedurale prevazute in dreptul intern, in
exercitarea dreptului Ia aparare, nu poate fi considerata ca a condus Ia prelungirea
duratei procedurilo~ 1 De asemenea, comportamentul procesual dilatoriu al reclaman-
tului nu poate fi avut in vedere ca motiv al prelungirii duratei procedurilor, atata timp
cat acesta nu a contribuit in mod substantial Ia aceasta intarziere2 (spre exemplu
refuzul reclamantului acuzat de savar~irea infractiunii de evaziune fiscala de a da
declaratii in fata organelor de urmarire penala nu a fost imputat de instanta europeana
autoritatilor nationale, insa nici nu i-a fost acordata o importanta decisiva fata de
durata totala a procedurilor\
- in cazul in care prelungirea procedurii este datorata comportamentului dilatoriu
a! reclamantului, care a depus cu intarziere inscrisurile necesare judecarii cauzei, s-a
sustras executarii unui mandat de arestare, a formulat cereri repetate de amanare a
cauzei, a prelungit durata angajarii unui aparator ales, acesta nu poate solicita
constatarea incalcarii dreptului de a fi judecat intr-un termen rezonabil 4 . Totodata, a
fost calificat drept un comportament dilatoriu din partea reclamantului formularea de
catre acesta a unor cereri repetate de suplimentare a probatoriului cauzei, fiind aratat
ca reclamantul nu ~i-a exercitat cu diligenta dreptul de a cere audierea unor noi
martori ~i nu a explicat de ce nu a solicitat audierea acestora in etapele anterioare ale
5
procedum;
- in cazul in care acuzatul s-a sustras procesului penal desra~urat intr-o tara ce
respecta principiile statului de drept de drept, acesta nu se poate plange de durata
nerezonabila a procedurii ce s-a desra~urat in urma fugii sale, cu exceptia cazului in
care sunt avute in vedere situatiile extraordinare ce au determinat pentru motive
individual, intemeiate fuga 6.
- recia ca durata b) Importanta pentru parp a obiectului procedurii;
Europene in
- trebuie avute in vedere in acest context varsta, starea de sanatate a acuzatului,
faptul ca acuzatul este privat de libertate pe parcursul procedurii, implicatiile sociale
pe care o procedura indelungata le poate produce asupra reclamantului, avand in
vedere calitatea sa de functionar7
$i Nedelcu
1
A se vedea CEDO, hotararea din 7 noiembrie 2006, in cauza Holomiov c. Moldovei,
c. Franfei, parag. 143.
2
A se vedea CEDO, hotararea din 26 octombrie 2000, in cauza Kudla c. Poloniei,
parag. 130.
3
A se vedea CEDO, hotararea din 13 ianuarie 2004, in cauza Nemeth c. Ungariei, parag. 29.
4
A se vedea CEDO, hotararea din 25 februarie 1993, in cauza Dobbertin c. Franfei,
parag. 44.
5
A se vedea CEDO, Marea Camera, hotariirea din 22 mai 2012, in cauza ldalov c. Rusiei,
parag. 189.
6
A se vedea CEDO, hotararea din 20 iunie 2006, in cauza Vayic c. Turciei, parag.44.
7
A se vedea CEDO, hotliriirea din 6 decembrie 2007, in cauza Bragadireanu c. Romaniei,
parag. 121.
c) Comportamentul autoritaplor;
- Curtea Europeana analizeaza, prin raportare Ia acest criteriu, fie existenta unei
inertii a organelor judiciare in desta~urarea procedurilor, fie inertia statului vis-a vis
de asigurarea bunei functionari a sistemului judiciar;
- pe de o parte, Curtea de Ia Strasbourg verifica daca au existat perioade de inacti-
vitate a organelor judiciare sau intarzieri nejustificate in desta~urarea procedurilor, in
vederea respectarii principiului bunei administrari a justitiei 1; pe de alta parte,
judecatorul european verifica daca statele i~i indeplinesc obligatia pozitiva de a-~i
organiza propriile sisteme judiciare astfel incat sa fie satistacute exigentele Conven-
tiei europene, prin asigurarea atat a unei baze materiale ~i umane adecvate pentru
buna desta~urare a actului de justitie, cat ~i a unui cadru legislativ adecvat pentru
desta~urarea cu celeritate a procedurilor. in acest scop, art. 1.6. din Carta europeana
privind statutul judecatorilor2 prevede ca statui are datoria sa asigure judecatorului
mijloacele necesare pentru indeplinirea misiunii sale ~i, in special, pentru solutio-
narea cauzelor in termen rezonabil;
- statui are o obligatie procedurala speciala de judecare a cauzei cu celeritate
atunci cand procesul penal incepe Ia o perioada mare de timp de Ia faptele cercetate,
iar comportamentul autoritatilor va fi analizat in aceste cauze avand in vedere obli-
gatia mentionata. Chiar daca un sistem judiciar ar permite partii dreptul de a formula
cereri de urgentare a procedurii, acest fapt nu exonereaza instantele de a se asigura ca
termenul rezonabil prevazut de art. 6 din Conventie este respectat, intrucat obligatia
3
de a judeca cu celeritate incumba in primul rand autoritatilor competente ;
- statele nu vor putea invoca dificultatile administrative sau financiare, lipsa de
experienta a magistratului fata de noutatea infractiunii, starea de boala a judecii-
torului pentru a justifica lipsa de celeritate a procedurilor judiciare4 ;
- jurisprudenta
- instanta europeana a constatat o culpa a autoritatilor in desta~urarea procedu-
5
termenului rezonaH
rilor in cazul prelungirii procesului ca urmare a intarzierii in transferul documentelor
ultimii patru ani;
sau a dosarului de Ia o instanta Ia alta, a nelegalei citari a martorilor, a intarzierii
comunicarii hotararii, a inactivitatii organelor de urmarire penala, a reluarii audierilor - in perioada 1
4
din cauza schimbarii judecatorului, a inactivitatii instantei care, dupa punerea in cauza (Pantea ),
libertate a reclamantului, a acordat cinci termene pe parcursul a doi ani, a declinarilor primei instante), de
succesive de competenta intre instante, a prelungirii judecatii pe o perioada de peste culpei autoritatilor
6 ani ca urmare a casarilor succesive cu trimitere spre rejudecare pentru erori comise dispus restituirea
de instantele inferioare. ulterior trimiterii
1
A se vedea CEDO, hotanlrea din 28 februarie 2003, In cauza Lavents c. Letoniei,
parag. 103.
2
Carta europeana privind statutul judecatorilor a fost adoptata de C~msiliul Europei Ia
1
Strasbourg, 8-10 iulie 1998. A se vedea
3
A se vedea CEDO, Marea Camera, hotararea din 10 septembrie 2010, In cauza Me parag. 21.
2
Farlane c. /rlandei, parag. 151-152. A se vedea S.
4
A se vedea CEDO, hotararea din 23 martie 1999, In cauza Pelissier ~i Sassi c. FranJei, 2006, p. 145.
parag. 74. 3 J.
5
A se vedea CEDO, hotararea din 6 decembrie 2007, In cauza Bragadireanu c. Romiiniei, des droits de
4
parag. 119-122; CEDO. A se vedea
d) Complexitatea cauzei.
- in legatura cu aprecierea acestui criteriu, Curtea Europeana a avut in vedere
complexitatea reala a cauzei fata de elementele de fapt ~i drept ale acesteia, cum ar fi:
volumul dosarului, obiectul acestuia, numarul mare al inculpatilor, numarul mare al
martorilor ce trebuiau audiati, numarul ~i natura infractiunilor (in special in cauzele
penale cu implicatii economice sau fiscale), durata procedurilor de extradare sau de
efectuare a unui act procesual sau de administrare a unei probe prin comisie
rogatorie, necesitatea efectuarii unei expertize, complexitatea problemelor de drept
incidente in cauza I;
- de~i instanta de Ia Strasbourg analizeaza rezonabilitatea procedurilor prin rapor-
tare Ia toate aceste criterii, in doctrina2 s-a aratat, in mod intemeiat, ca, de fapt, sin-
guru! element relevant in aprecierea termenului rezonabil al procedurii este compor-
tamentul autoritatilor. Astfel, nu prezinta importanta daca un caz este complex sau
nu, intrudit dispozitiile art. 6 parag. I din Conventia europeana sunt incalcate dind
au existat perioade de inactivitate a autoritatilor pe parcursul procedurii; astfel, jude-
catorul european incerca sa previna posibilitatea ca statele, prin relevarea
complexitatii cauzei, sa estompeze problemele tinand de !ipsa de celeritate a
procedurilor datorata inertiei sau lipsei de diligenta a organelor judiciare;
- aprecierea rezonabilitatii procedurii prin raportare Ia criteriile de mai sus nu este
mecanica, judecatorul european tinand cont de necesitatea de a asigura un just
echilibru intre exigentele de celeritate ale procedurii ~i principiul general al bunei
administrari a justitid.
7.2.2. Aplicarea de catre Curtea Europeana a standardelor europene ale
rezonabilitati procedurii in cauze impotriva Romaniei
- jurisprudenta Curtii Europene in cauzele impotriva Romaniei privind depa~irea
termenului rezonabil al procesului penal a cunoscut o cre~tere spectaculoasa In
ultimii patru ani;
- in perioada 1994-2004 instanta europeana a condamnat Romania intr-o singura
cauza (Pantea\ retinand ca durata procesului penal (care era inca in curs in fata
primei instante), de peste opt ani ~i opt luni, incalca exigentele art. 6 parag. I datorita
culpei autoritatilor in desta~urarea procedurilor (initial Curtea de Ape! Oradea a
dispus restituirea cauzei Ia parchet in vederea refacerii urmaririi penale, pentru ca,
ulterior trimiterii in judecata a reclamantului ~i a stramutarii cauzei, Curtea de Ape!
Craiova sa caseze atat decizia instantei de ape!, cat ~i cea a primei instante, trimitand
cauza spre rejudecare Ia Judecatoria Craiova), chiar ~i in conditiile in care cauza avea
c. Letoniei,
un grad de complexitate ridicat ~i chiar daca nu au existat perioade semnificative de
Europei Ia
1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 27 iunie 1968, in cauza Neumeister c. Austriei,
cauza Me parag. 21.
2
A se vedea S. Trechsel, Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press,
c. Fran{ei, 2006, p. 145.
3
J. Andriantsimbazovina, H. Gaudin, J.-P. Marguenaud, S. Rials, Fr. Sudre, Dictionnaire
Romdniei, des droits de l'homme, Presses, Universitaires de France, 2008, p. 261.
4
A se vedea CEDO, hotliriirea din 3 iunie 2003, in cauza Pantea c. Romdniei, parag. 276-282.
38 Procedurii pena/ii. Partea genera/a
inactivitate din partea autoritatilor judiciare; ulterior, In perioada 2005-2014, numarul formulate lmpot
cauzelor In care Romania a fost condamnata de instanta europeana a crescut rezonabil al proJ
1 I
semnificativ ; - Curtea Eur
- In cauza Stoianova .yi Nede/cu c. RomdnieP s-a retinut ca durata procesului penal juridica a
de noua ani ~i patru luni este excesiva ~i nu satisface exigentele art. 6 parag. 1, In mitere spre rej
conditiile In care, dupa dispunerea solutiei de scoatere de sub urmarire penala conditiile In
justificata de existenta dubiului cu privire Ia comiterea faptei de catre reclamanti inferioare,
(dupa ce anterior cauza fusese restituita procurorului de catre instanta in vederea concluzie
refacerii urmaririi penale), procurorul ierarhic superior a infirmat aceasta solutie, instantele au
dispunand reluarea urmaririi penale, care, in cele din urma, a fost finalizata cu dispu- Ia procuror
2
nerea incetarii urmaririi penale ca urmare a constatarii interventiei prescriptiei acuzatiilor
raspunderii penale; rezonabil al
-in cauza Aliutii c. RomdnieP, instanta europeana a retinut o culpa a autoritatilor pronuntata in
judiciare romane prin desta~urarea procesului penal pe o perioada de timp de peste urmaririi penaHO,l
~ase ani, In conditiile In care, dupa pronuntarea unei decizii definitive de condam- instanta sa
nare, instanta suprema a admis un recurs In anulare, restituind cauza Ia procuror constatate de Ia
pentru completarea urmaririi penale; ulterior, dupa infirmarea primei solutii de
scoatere de sub urmarire penala, parchetul a dispus trimiterea In judecata a reclaman-
tului, cauza aflandu-se, Ia momentul in care Curtea Europeana a pronuntat decizia, In
4
fata instantei de recurs ;
- In cauza Bragadireanu c. Romdniei5 , Curtea Europeana a constatat ca prelun-
girea judecarii cauzei pe o perioada de peste ~ase ani nu a fost determinatii de com-
6
plexitatea cauzei, ci de culpa autoritatilor care nu au efectuat expertiza psihiatrica

obligatorie lntr-un dosar In care acuzatia consta In omor calificat, ce a determinat
trimiterea cauzei spre rejudecare. Tot astfel, trimiterea cauzei spre rejudecare,
determinata de faptul ca prima instanta nu a analizat fondul cauzei ~i toate acuzatiile
1
Pe langa aceste cauze in care au fost pronuntate condamnari de catre CEDO, o statistica
completa ar trebui sa cuprinda ~i acele cauze in care statu! roman a incheiat (sau a tacut demer-
suri in scopul incheierii) conventii de solutionare pe cale amiabila sau in cele in care au fost
tacute demersuri pentru solutionarea cauzei prin declaratia unilaterala a guvemului roman.
2
A se vedea CEDO, hotararea din 4 august 2005, in cauza Stoianova ~i Nedelcu
1
c. Romaniei, parag. 24-26. A se vedea
3
A se vedea CEDO, hotararea din 11 iulie 2006, in cauza A/iufii c. Romaniei, parag. 16, parag. 24-27. Tot
17, 19-21. instantele inferioru
4
Pentru calcu1ul termenului rezonabil al procesului penal CEDO, nu a avut in vedere tate, au condus Ia
perioada de timp dintre ramanerea definitiva a hotararii de condamnare ~i data admiterii rareadin 27
recursului in interesul legii, ~i nici perioada dintre data solutiei de scoatere de sub urmarire 2
A se vedea
penala ~i data infirmarii acesteia de catre procurorul ierarhic superior, intrucat in aceste parag. 81.
intervale de timp nu se putea retine existenta unei acuzatii in materie penala 3
A se vedea
5
A se vedea CEDO, hotararea din 6 decembrie 2007, in cauza Bragadireanu c. Romaniei, parag. 33.
parag. 119-122. 4
A se vedea
6
Dupa doua condamnari succesive, in recurs lnalta Curte de Casatie ~i Justitie a casat parag. 95.
deciziile pronuntate ~i a trimis cauza spre rejudecare in vederea efectuarii expertizei 5
A se vedea
psihiatrice obligatorii. Dupa primirea dosarului, prima instanta a decis Ia randul sau, restituirea parag. 55-58.
cauzei Ia parchet, insa aceasta hotarare a fost casata in recursul procurorului, dispunandu-se 6
A se vedea
continuarea judecarii dosarului. parag. 43.
formulate impotriva reclamantului au condus Ia retinerea depa~irii termenului

rezonabil al procesului ~i in cauza Rosengren c. Romaniei ;
1
- Curtea Europeana a aratat ca, de~i nu este competenta sa analizeze calitatea

juridica a jurisprudentei instantelor interne, repetatele desfiintari sau casari cu tri-
mitere spre rejudecare evidentiaza o serioasa deficienta a sistemului judiciar in
conditiile in care aceste'a sunt dispuse ca urmare a erorilor comise de instantele
inferioare, deficienta ce este imputabila autoritatilor, iar nu reclamantilor. La o
concluzie similara a ajuns instanta de contencios european in situatiile in care
instantele au pronuntat, in mai multe cicluri procesuale, solutii de restituire a cauzei
Ia procuror pentru ca nu exista suficiente probe pentru a analiza temeinicia
acuzatiilor2 Intr-o alta cauza, Curtea Europeana a apreciat ca a fost depa~it termenul
rezonabil al procedurii intrudit, dupa 10 ani ~i 4 luni, singura hotarare judecatoreasca
pronuntatli in cauza a fost cea de restituire a cauzei Ia procuror in vederea refacerii
urmaririi penale, Curtea observand ca a durat mai mult de 2 ani de zile pentru ca
instanta sa pronunte restituirea cauzei Ia procuror, pentru motive care puteau fi
3
constatate de Ia primul termen de judecata ;
- in cauza Georgescu c. Romaniei4 , s-a retinut depa~irea termenului rezonabil al
procesului penal datorita prelungirii procedurii determinata de declinarile repetate ale
competentei solutionarii cauzei intre parchetele civile ~i cele militare;
- in cauza Teme$an c. Romaniei5 Curtea Europeana a apreciat eli efectuarea
ca prelun- urmaririi penale pe o durata de peste doi ani, urmata de inca doi ani in care instantele
de com- au supus dezbaterii numai legalitatea actului de sesizare, fiira a intra pe fond,
psihiatrica dispunand in cele din urma restituirea cauzei Ia parchet pentru refacerea urmaririi
a determinat penale, fiicand ca durata integrala a procedurii sa fie de 4 ani, trei luni ~i 21 de zile,
inca lea exigentele art. 6 parag. 1;
-in cauza Criiciun c. Romanie{', instanta europeana a aratat eli durata indelungata
a procesului nu poate fi justificata numai de complexitatea cauzei (peste 6.000 de
parti civile) sau de comportamentul reclamantului. S-a considerat eli este imputabila
statului amanarea repetata a audierilor in cauza datorita absentei unor parti, sau a
1
A se vedea CEDO, hot1inlrea din 24 aprilie 2008, in cauza Rosengren c. Romdniei,
parag. 24-27. Tot astfel, repetatele trimiteri spre rejudecare a cauzei pentru erori comise de
instantele inferioare intr-o cauz11 aviind ca obiect desp1igubiri pentru privarea nelegalii de tiber-
tate, au condus Ia condamnarea statului roman in cauza Marinic11 Titian Popovici (CEDO, hot11-
riirea din 27 octombrie 2009, in cauza Marinicii Titian Popovici c. Romdniei, parag. 25-29).
2
A se vedea CEDO, hot11riirea din 29 ianuarie 2013, in cauza Borobar $i altii c. Romdniei,
parag. 81 .
3
A se vedea CEDO, hot11riirea din 13 noiembrie 2012, in cauza E.M.B. c. Romdniei,
parag. 33.
4
A se vedea CEDO, hotariirea din 13 mai 2008, in cauza Georgescu c. Romdniei,
parag. 95 .
5
A se vedea CEDO, hot1iriirea din 10 iunie 2008, in cauza Teme$an c. Romdniei,
parag. 55-58.
6
A se vedea CEDO, hot11riirea din 30 septembrie 2008, in cauza Criiciun c. Romdniei,
parag. 43 .
40 Proceduril penalil. Partea genera/a
declinarilor de competenta, ori pentru viciile de procedura constatate in legatura cu statului derivata di
citarea unui coinculpat in Statele Unite ale Americii;
- in cauza Balint c. Romaniei , de~i s-a constatat caracterul complex al cauzei
1
( datorat numeroaselor infractiuni de care erau acuzati cei trei inculpati, numarului
mare de parti vatamate ~i parti civile), s-a retinut, totu~i. ca durata procedurilor de
aproape zece ani a fost determinata de e~ecul autoritatilor judiciare nationale de a cita
inculpatii ~i partile civile in vederea audierii, precum ~i de pierderea dosarului de
urmarire penala;
- in prezent, pe rolul Curtii Europene sunt inregistrate peste 450 de cauze in care
reclamantii invoca incalcarea de catre autoritatile romane a dreptului la judecarea
cauzei intr-un termen rezonabil.
continuarea
7.2.3. Remedii pentru judecarea cauzelor intr-un termen rezonabil
persoanei
- o problema fundamentala a sistemului judiciar roman a constituit-o absenta unei echitabil deja
legislatii nationale care sa reglementeze masuri procesuale privind solutionarea
cauzelor intr-un termen rezonabil;
- aceste proceduri interne trebuie sa vizeze asigurarea unui remediu efectiv in
cazul lipsei de celeritate a organelor judiciare in desta~urarea procedurilor , intrucat
2
potrivit art. 13 din Conventia europeana: ,Orice persoana, ale carei drepturi ~i liber-
tati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze
efectiv unei instante nationale, chiar ~i atunci cand incalcarea s-ar datora unor
3
persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale" ;
- art. 13 din Conventia europeana garanteaza, printre altele, dreptul la un ,recurs
efectiv" inteles in sensul existentei unor modalitati procedurale efective prin care o
persoana se poate plange in fata unei instante nationale de incalcarea obligatiei
- in cauza
1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 26 ianuarie 2010, in cauza Balint c. Romaniei, penala a unui
parag. 23, 24. de incalcarea
2
Pentru o ana1izli detaliatli a reglementlirii remediilor in cazul depli~irii termenului
rezonabil a! procedurilor Ia nivel european, a se vedea B. Emmerson, A. Ashworth, - in raportul
A. Macdonald, Human Rights and Criminal Justice, op. cit., p. 501-506; P. van Dijk, ale Consiliul
M Viering, Right to a fair and public hearing, in P. van Dijk, F. Van Hoof, A. Van Rijn,
L. Zwaak, Theory and practice of the European Convention on Human Rights, op. cit.,
p. 610-611; R. Galea, Reglementarea remediilor privind durata excesivli a procedurilor judiciare
- lucrare prezentatl1 in cadrul conferintei ,Aniversarea a 10 ani de Ia intrarea in vigoare a
Conventiei Europene a Drepturilor Omului pentru Romania", Bucure~ti, 2004; R. Chirifil,
1
Conventia europeanli a drepturilor omului, Comentarii ~i explicatii, vol. I, op. cit., p. 370-375 . A se vedea
3
A se vedea CEDO, hotliriirea din 26 octombrie 2000, in cauza Kudla c. Poloniei, parag. parag. 118-133 .
2
150-160 (in care s-a constatat inclilcarea art. 13 din Conventia europeanli datoritl1 lipsei din A se vedea
dreptul intern a unui mijloc procedural prin care sli fie asigurat un remediu efectiv a! incl1lclirii parag. 157-158.
3
dreptului de a fi judecatl1 cauza intr-un termen rezonabil); CEDO, hotliriirea din 9 mai 2003, in A se vedea
cauza Soc c. Croafiei, parag. 88-93, 114-117 (in care CEDO a constatat eli legea internli ce parag. 118-133.
4
reglementa procedura de asigurare a unui remediu nu avea caracter accesibil ~i efectiv, nefiind A se vedea
suficient de clarli cu privire Ia domeniul de aplicare); CEDO, hotliriirea Marii Camere din 5
A se vedea
29 martie 2006, in cauza Apicella c. lta/iei, parag. 75-80 (instanta europeanli a considerat eli nerezonabile a pru~;cu
6
sumele stabilite de instantele italiene in baza legii Pinto, nu constituiau o reparatie promptli ~i Pentru o analizl1
adecvatli a inclilclirii duratei rezonabile a procedurii). Consiliului Europei,
Principiile.fimdamentale ale procesului penal 41
illltului derivata din art. 6 parag. 1 cu privire Ia desfa~urarea procesului penal lntr-un
rmen rezonabil;
- efectivitatea unui ,recurs" In sensu! art. 13 nu depinde de certitudinea rezolvarii
~vorabile a cauzei pentru petentul care a formulat-e. De asemenea, instanta
entionata In art. 13 T\U trebuie sa fie o institutie judiciara, dar, In aceste cazuri, com-
;~ entele ~i garantiile pe care le ofera urmeaza sa fie avute In vedere Ia aprecierea
~ectivitatii recursului. Pede alta parte, ansamblul ,recursurilor" prevazute In dreptul
ern poate satisface exigente1e art. 13, chiar daca fiecare ,recurs" In parte nu
-.,. face el insu~i exigentele art. 13 1;
- trebuie, astfel, ca, de fiecare data, sa fie stabilit daca mijloacele de care justitia-
- Iii dispun in dreptul intern sunt efective, in sensu! ca ele pot impiedica aparitia sau
:ontinuarea vioUirii dreptului Ia un proces echitabil invocate, ori pot sa ofere
?!rsoanei interesate despagubiri adecvate pentru violarea dreptului Ia un proces
echitabil deja produsa. A~adar, un ,recurs" este efectiv daca permite fie sa conduca Ia
o-onuntarea mai rapida a unei hotarari sau solutii de catre organul judiciar In fata
-aruia se afla cauza penala, fie sa ofere justitiabilului o reparatie adecvata pentru
efectiv In tftrzierea procesului penal deja produsa2;
lor2, lntrucat -In acest context, In cauza Abramiuc c. RomanieP, instanta europeana a retinut ca
~i liber- rocedura disciplinara ce se desfa~oara lmpotriva magistratilor nu are ca efect decat
sa se adreseze -iruatia personala a magistratului In cauza ~i nu poate fi apreciata ca fiind un recurs
datora unor e ectiv contra duratei excesive a procedurii. Mai mult, absenta unei jurisprudente In
care instantele sa dispuna fie accelerarea procedurilor pendinte, fie despagubiri
Ia un ,recurs pentru depa~irea termenului rezonabil a! procesului releva incertitudinea cu privire Ia
ve prin care o ;><>sibilitatea exercitarii In practica a unui ,recurs efectiv" prin care sa fie invocate
obligatiei direct dispozitiile Conventiei europene;
4
- In cauza Soare c. Romaniei , Curtea Europeana a constatat !ipsa In materie
enala a unui remediu procesual prin care o persoana se putea plange In fata instantei
de lncalcarea dreptului sau de a fi judecat lntr-un termen rezonabil;
termenului
A. Ashworth, - In raportul Comisiei de Ia Venetia5 s-a constat ca majoritatea statelor membre
P. van Dijk, ale Consiliul Europei, cu exceptia Armeniei, Azerbaidjanului, Greciei, Romaniei, ~i
A. Van Rijn, Turciei, dispun in dreptul intern de un mijloc procedural ce permite persoanei impli-
op. cit., cate lntr-o procedura judiciara sa se planga In cazul duratei excesive a procedurii 6.
judiciare
1
A se vedea CEDO, hotArarea din 24 februarie 2009, in cauza Abramiuc c. Romiiniei,
parag. 118-133 .
2
A se vedea CEDO, hotArarea din 26 octombrie 2000, in cauza Kudla c. Poloniei,
parag. 157-158.
3
A se vedea CEDO, hotArarea din 24 februarie 2009, in cauza Abramiuc c. Romiiniei,
parag. 118-133.
4
A se vedea CEDO, hotararea din 16 iunie 2009, in cauza Soare c. Romiiniei, parag. 37.
5
A se vedea Raportul Comisiei de Ia Venetia cu privire 1a remedii ca urmare a duratei
nerezonabile a procedurilor, parag. 59, 65, disponibil online (www. venice.coe.int).
6
Pentru o analizA detaliat!i a reglement!irii remediilor procedurale In t!irile membre ale
Consiliului Europei, a se vedea C.F. Costa$, M!isuri adoptate de statele p!irti Ia Conventia
Sintetizand, Comisia de Ia Venetia retine di ,recursurile" pe care le poate introduce o - , contestafia

persoana in cazul in care se considera ca durata procedurii este excesiva pot fi temeiul general a!
clasificate in mai multe categorii: conduce prin ea
a) recursuri preventive sau de accelerare, care au ca scop sa scurteze procedurile europene, chiar
in scopul de a evita ca ele sa devina excesive, in conditiile in care recursul in din Conventia
despagubire are ca scop sa furnizeze persoanei o indemnizatie pentru intarzierile deja judecatii, pers
constate, fie di procedura este pendinte, fie ca a fost deja finalizata; procedurii penale
civile delictuale.
b) recursurile pecuniare pentru repararea prejudiciul material sau moral prod us
prin durata nerezonabila a procedurilor; recursurile nepecuniare ce au ca scop numai
girea pe o
o reparatie morala constiind in constatarea incalcarii; procesualii,
c) unele recursuri pot fi utilizate fie ca procedura este pendinte, fie di ea a fost putand fi de
finalizata, alte recursuri pot fi exercitate numai pentru proceduri pendinte. in cazul in desfii~urate. Acest
care procedura a fost finalizata, recursul in accelerare nu W mai gase~te finalitatea, violarii dreptului
iar singurul recurs ce poate fi exercitat este eel in despagubiri pentru prejudiciul prevenirea sau
produs prin durata excesiva a procedurii sau eel ce are ca obiect exercitarea unei , contestafiei fn
actiuni disciplinare impotriva persoanei vinovate de aceasta intiirziere; iar nu in conditiile
d) unele recursuri pot fi exercitate cu privire Ia toate categoriile de proceduri, in acorda despiigubiri
vreme ce altele se pot exercita numai in legatura cu procedurile penale. a acestui remediu
- analiza jurisprudentei Curtii Europene reliefeaza ca instanta europeana consi- timp ). Tot astfel,
dera ca asigurarea respectarii exigentelor art. 13 din Conventia europeana presupune debitelor stabilite
existenta in dreptul intern a celor doua tipuri de recursuri: unul in accelerare ~i altul asemenea ..contesl
in despagubire 1
7.2.4. Contestatia privind durata rezonabilli a procesului penal
- NCPP a reglementat in cadrul procedurilor speciale contestatia privind durata
rezonabila a procesului penal, in vederea armonizarii standardelor nationale cu
exigentele respectarii dreptului Ia un proces echitabil, astfel cum acesta rezulta din
jurisprudenta Curtii Europene;
- potrivit art. 105 LPANCPP, dispozitiile art. 488 1-488 6 NCPP referitoare Ia
contestatia privind durata rezonabila a procesului penal se aplica numai proceselor
penale fncepute dupii intrarea fn vigoare a NCPP;
- potrivit art. 488 1 alin. (I) NCPP daca activitatea de urmarire penala sau de jude-
cata nu se indepline~te intr-o durata rezonabila se poate face contestatie, soli- a) numele,
citiindu-se accelerarea procedurii; rezulta a~adar ell normele NCPP vizeaza numai mirea ~i sediul
, contestafia fn accelerare ", nu ~i pe cea in despagubiri, care, potrivit jurisprudentei juridice care
Curtii Europene, trebuie sa existe cumulativ in dreptul intern; b) nume1e ~i
tarii prin avocat,
europeana a drepturilor omului pentru a preveni sau sanctiona depa~irea termenului rezonabil, c) adresa de
In Pandectele Romane nr. 6/2008, p. 30-48.
1
A se vedea CEDO, hotararea din 15 ianuarie 2009, In cauza Burdov (nr. 2) c. Rusiei;
CEDO, hotararea din 29 ianuarie 2009, In cauza Missenjov c. Estoniei; CEDO, hotararea din
29 martie 2006, In cauza Scardino c. ltaliei; CEDO, hotararea din 16 octombrie 2007, In cauza
Vokurka c. Cehiei; CEDO, hotararea din I martie 2005, In cauza Michalak c. Poloniei; CEDO,
hotararea din 3 mai 2007, In cauza Grzincic c. Sloveniei; CEDO, hotararea din 25 iunie 2009,
In cauza Roje c. Croafiei. restituirea pe cale
e poate introduce o - , contestafia fn despiigubiri" ar putea fi exercitata in dreptul roman esc pe
~ ~ excesiva pot fi temeiul general al raspunderii civile delictuale, insa aceasta nu este de natura a
conduce prin ea insa~i Ia asigurarea compatibilitatii dreptului roman cu standardele
-curteze procedurile europene, chiar daca in cadrul acestei proceduri se constata incalcarea art. 6 parag. 1
care recursul in din Conventia europeana. Astfel, atat in faza de urmarire penala, cat ~i in faza de
intarzierile deja judecata, persoana prejudiciatii material sau moral prin durata nerezonabiUi a
procedurii penale poate solicita acordarea de despagubiri, pe temeiul raspunderii
civile delictuale. De exemplu, suspectul sau inculpatul poate aprecia ca i s-a creat un
prejudiciu ca urmare a depa~irii unui termen rezonabil al procedurilor prin prelun-
girea pe o perioada prea mare de timp a incertitudinii cu privire Ia situatia sa
procesuala, mentinerea unei suspiciuni referitoare Ia savar~irea unei infractiuni
putand fi de natura sa ii afecteze credibilitatea in cadrul activitatilor profesionale
desfii~urate. Acest remediu intervine, insa, numai a posteriori, dupa producerea
violarii dreptului garantat de Conventia europeana, neputand astfel sa contribuie Ia
prevenirea sau oprirea violari dreptului Ia un proces echitabil. In plus, judecarea
, contestafiei fn despiigubiri" potrivit regulilor de drept comun ale procedurii civile,
iar nu in conditiile unei proceduri rapide, sau !ipsa unor criterii pe baza ciirora se pot
acorda despagubirile, poate conduce, de asemenea, in concreto Ia o !ipsa de eficienta
a acestui remediu (de pilda, obtinerea unor despagubiri dupa o perioada lunga de
timp ). Tot astfel, aplicarea regulilor generale cu privire Ia plata de catre stat a
debitelor stabilite prin hotarari judecatore~ti slabe~te tot mai mult eficienta unei
asemenea ,contestatii", prin posibilitatea amanarii sine die a platii despagubirilor.
A. Calitatea procesuala activa
- contestatia poate fi introdusa de catre parti sau subiectii procesuali principali
privind durata (suspect, inculpat, persoana vatamata, partea civila ~i partea responsabila civilmente)
nationale cu fie in cursu! urmaririi penale, fie in cursu! judecatii;
acesta rezulta din - in cursu! judeciitii contestatia poate fi in trod usa ~i de catre procuror;
- este inadmisibila formularea unei contestatii in accelerare in cadrul procedurilor
referitoare Ia penale care se desfii~oara dincolo de limitele procesului penal (de pilda, in procedura
plangerii impotriva solutiilor de clasare, in procedura de solutionare a unei cereri de
contopire ori a unei contestatii Ia executare) sau in procedura de camera preliminara;
- contestatia se formuleazii fn scris ~i va cuprinde:
a) numele, prenumele, domiciliul sau re~edinta persoanei fizice, respectiv denu-
mirea ~i sediul persoanei juridice, precum ~i calitatea in cauza a persoanei fizice sau
juridice care intocme~te cererea;
b) numele ~i calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezen-
tarii prin avocat, numele acestuia ~i sediul profesional;
rermenului rezonabil, c) adresa de corespondenta;
d) denumirea parchetului sau a instantei ~i numarul dosarului;
(nr. 2) c. Rusiei;
CEDO, hoUiriirea din e) motivele de fapt ~i de drept pe care se intemeiaza contestatia;
e 2007, In cauza f) data ~i sernnatura.
c. Poloniei; CEDO,
- daca nu sunt respectate conditiile de forma enumerate mai sus, se va dispune
din 25 iunie 2009,
restituirea pe cale administrativa a contestatiei formulate.
44 Procedurii penala. Partea genera/a Pr
B. Termenul de introducere a contestatiei - netransmiterea pun

participanti informati in t
- contestatia poate fi formulata dupa cum urmeaza:
- piina la pronuntarea
a) dupa eel putin un an de la lnceperea urmaririi penale, pentru cauzele aflate In
cursu! urmaririi penale; - procedura este necc
rara participarea paqilor,
b) dupa eel putin un an de la trimiterea In judecata, pentru cauzele aflate In cursu!
judecatii In prima instanta; E. Deliberarea. SolUI
c) dupa eel putin 6 luni de la sesizarea instantei cu o cale de atac, pentru cauzele - judecatorul de drep
aflate In caile de atac ordinare sau extraordinare. baza lucrarilor ~i a mate
- daca nu sunt respectate termenele enumerate mai sus, se va dispune restituirea prezentate de organele jlj
pe cale administrativa a contestatiei formulate. subiectilor procesuali pril
C. Competenta de solutionare - pentru a determina
procesului penal, judecal
- competenta de solutionare a contestatiei apaqine: urmatoarele criterii:
a) in cauzele penale aflate in cursu! urmaririi penale,judeciitorului de drepturi ~i a) natura ~i obiectul c;
libertiiti de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza In prima
b) complexitatea cat
instanta;
participanti ~i a dificultar
b) in cauzele penale aflate in cursu! judecatii sau in caile de atac, ordinare ori
c) elementele de extra
extraordinare, instan{ei ierarhic superioare celei pe rolul careia se afla cauza;
d) faza procesuala In c
c) cand procedura judiciara cu privire la care se formuleaza contestatia se afla pe
rolul Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie, competenta de solutionare a contestatiei e) comportamentul cc
apaqine unui alt complet din cadrul aceleia~i sec{ii. perspectiva exercitarii dJ
indeplinirii obligatiilor ~
D. Aspecte procesuale
f) comportamentul eel
- procedura are un caracter accelerat, judecatorul de drepturi ~i libertati sau g) interventia unor me
instanta trebuind sa solutioneze contestatia fn eel mult 20 zile de Ia fnregistrarea
h) alte elemente dena
acesteia;
- dupa deliberare, jud
- dupa inregistrarea contestatiei, judecatorul de drepturi ~i libertati sau instanta
fncheiere definitivii, putfu
dispune urmatoarele miisuri administrative prealabile:
(i) admite contesta{ia
a) informarea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarire penala,
respectiv instanta de jude
respectiv a instantei pe rolul careia se afla cauza, cu privire la contestatia formulata,
contestatie nu poate fi fm
cu mentiunea posibilitatii de a formula un punct de vedere cu privire la aceasta ~i
mare deciit primul termer
comunicarea termenului piina la care poate fi transmis punctul de vedere;
- judecatorul de dre1
b) solicitarea dosarului sau a unei copii certificate a dosarului cauzei procurorului
trebuie sa limiteze analiz
care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, respectiv instantei pe rolul
rezonabil al procesului I
careia se afla cauza; dosarul trebuie transmis organului competent sa solutioneze
unor probleme de fapt ~
contestatia in eel mult 5 zile de la primirea solicitarii;
sului ori care sa aduca ~
c) informarea celorlalte piir{i din proces ~i, dupii caz, a celarlalti subiec{i legii, cu privire la solutia
procesuali principali cu privire la contestatia formulata ~i la dreptul de a-~i exprima rului de a pronunta sol uti
punctul de vedere fn termenul acordat in acest scop de judecatorul de drepturi ~i
- deopotriva, instanta
libertati sau de instanta; in cazul in care suspectul sau inculpatul este privat de
fi formulata o noua conte
libertate, in cauza respectiva sau in alta cauza, informarea se va face atiit catre acesta,
cat ~i catre avocatul, ales sau numit din oficiu, al acestuia. - cheltuielile judiciare
- netransmiterea punctului de vedere de catre organul judiciar sau de ceilalti

?<ITticipanti informati in termenul stabilit nu impiedica solutionarea contestatiei;
- piina Ia pronuntarea unei solutii contestatia poate fi retrasa;
- procedura este necontradictorie ~i nepublica, aviind Joe in camera de consiliu,
aflate In cursu!
m participarea partilor, a subiectilor procesuali principali ~i a procurorului.
E. Deliberarea. Solutii
. pentru cauzele - judecatorul de drepturi ~i libertati sau instanta verifica durata procedurilor pe
~ lucrarilor ~i a materialului din dosarul cauzei, respectiv a punctelor de vedere
restituirea -=:ezentate de organele judiciare in fata carora se afla cauza, respectiv a partilor ~i a
_:!biecti lor procesuali principali;
- pentru a determina daca in cauza a fost sau nu depa~it termenul rezonabil a!
esului penal, judecatorul de drepturi ~i libertati sau instanta va avea in vedere
atoarele criterii:
a) natura ~i obiectul cauzei;
b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea In considerare a numarului de
_ micipanti ~i a dificu!tatilor de administrare a probelor;
c) elementele de extraneitate ale cauzei;
d) faza procesuala In care se afla cauza ~i durata fazelor procesuale anterioare;
se afla pe
e) comportamentul contestatorului in procedura judiciara analizata, inclusiv din
:;:x:rspectiva exercitarii drepturilor sale procesuale ~i procedurale ~i din perspectiva
indeplinirii obligatiilor sale In cadrul procesului;
f) comportamentul celorlalti participanti in cauza, inclusiv a! autoritatilor implicate;
i libertati sau g) interventia unor modificari legislative aplicabile cauzei;
fnregistrarea
h) alte elemente de natura sa influenteze durata procedurii.
- dupa deliberare, judecatorul de drepturi ~i libertati sau instanta se pronunta prin
sau instanta
fncheiere definitiva, putiind dispune una dintre urmatoarele solutii:
(i) admite contestatio ~i stabile~te termenu/ In care procurorul sa rezolve cauza,
respectiv instanta de judecata sa solutioneze cauza, precum ~i termenul in care o noua
contestatie nu poate fi formulata; acest a! doilea termen trebuie sa fie lntotdeauna mai
mare deciit primul termen (cello care organul judiciar trebuie sa solutioneze cauza);
- judecatorul de drepturi ~i libertati sau instanta care solutioneaza contestatia
trebuie sa limiteze analiza pe care o face numai Ia problematica depa~irii termenului
rezonabil a! procesului penal, neputiind da indrumari ~i nici oferi dezlegari asupra
unor probleme de fapt sau de drept care sa anticipeze modul de solutionare a proce-
sului ori care sa aduca atingere libertatii judecatorului cauzei de a hotari, conform
subiecti legii, cu privire Ia solutia ce trebuie data procesului, ori, dupa caz, libertatii procuro-
a-~iexprima rului de a pronunta solutia pe care o considera legala ~i temeinica;
de drepturi ~i
- deopotriva, instanta va stabili termenul lnainte de expirarea caruia nu mai poate
este privat de
fi formulata o noua contestatie;
catre acesta,
- cheltuielile judiciare aferente contestatiei vor ramiine in sarcina statului.
(ii) respinge contestafia ca nefntemeiata; termenul rezonabi

- dupa respingerea unei contestatii, o nouli contestatie poate fi formulata oricand; considerarea aces
- in urma respingerii, persoana care a formulat contestatia va fi obligatli Ia - in aceastli pri
cheltuieli judiciare ciHre stat; ,un reclamant nu
cand autoritatile n
(iii) ia act de retragerea contestafiei.
incalcarea Conven.
- in aceasta ipoteza, o noua contestatie nu mai poate fi formulata in cadrul fnciilcare a art. 6
aceleia~i faze procesuale in care a fost retrasa; deopotriva, va putea fi aplicatli o
pedepsei constituie,
amenda administrativa in temeiul art. 488 6 alin. (6) NCPP pentru formularea contes- este masurabila ~i
tatiei cu rea-credinta ~i se va dispune obligarea contestatorului Ia plata cheltuielilor
judiciare catre stat;
- incheierea se motiveaza in termen de 5 zile de Ia pronuntare ~i se comunica 8. Garantar
paqilor ~i subiectilor procesuali principali din cauza, care sunt tinuti sa respecte
- este principiu~
termenele cuprinse in aceasta. Dosarul se restituie in ziua motivarii;
ventia europeana ~i
- o nouli contestatie nu poate fi formulatli inainte de expirarea termenului stabilit penal nicio persoa
prin hotlirarea de admitere ~i doar pentru motive ivite ulterior contestatiei anterioare; nici supusa vreune
- abuzul de drept constand in formularea cu rea-credinta a contestatiei se sanctio- prevazute de lege;
neaza cu amenda judiciara de Ia 1.000 lei Ia 7.000 lei ~i Ia plata cheltuielilor judiciare - prin dreptul Ia
ocazionate; clasic a! libertatii
- chiar daca NCPP prevede o procedurli detaliatli a , contestafiei fn accelerare ", acesteia de a se rni~
apreciez eli nu s-ar putea sustine eli aceasta constituie un remediu procedural care sa - o persoana es~
satisfaca in concreto caracterul de efectivitate cerut de instanta europeana, atata timp administrative Ia sec~
cat prin lege nu se stabile~te caracterul obligatoriu al solutiei pronuntate de organul gere, prin dispuner
judiciar ce solutioneaza contestatia ~i nici consecintele care se produc pentru vederea extradarii
procuror sau instantli in ipoteza in care este depa~it termenul stabilit in incheiere mlisurii de siguran
pentru solutionarea cauzei (de pilda, existenta unui impediment Ia exercitarea actiunii definitive, exista o
penale, sau retinerea unei cauzele legale de reducere a pedepselor etc.); inchisorii sau a det
- practic, solutia instantei care solutioneaza contestatia poate atrage eel mult o
rlispundere disciplinara a magistratului investit cu dosarul in care s-a constatat - prin dispuner,
lentoarea procedurii (de pilda, p~ntru nerespectarea in mod repetat ~i din motive exista o restrange
imputabile a dispozitiilor legale privitoare Ia solutionarea cu celeritate a cauzelor, libertate), iar nu o p
exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credintli
- art. 9 alin. (2)
sau din grava neglijentli, efectuarea cu intarziere a lucrlirilor, din motive imputabile)
nerea, arestarea pr
flirli a avea vreun efect direct ~i imediat in cauza in care se ridica problema depli~irii
(controlul judiciar s
termenului rezonabil al procesului penal;
in conditiile prev
- a~adar, fata de neajunsurile contestatiei in despagubiri sau in accelerare, libertate. Din carac
consider eli lipse~te in continuare certitudinea juridicli 1, atat in teorie, cat ~i in
exigentelor de subs~1
practicli, a remediilor Ia care persoana interesatli ar putea apela in contextul legislativ
creat prin intrarea in vigoare a NCPP; - NCPP acordli
de o parte stipuland
- astfel, rlimane, in continuare, deschisli posibilitatea organelor judiciare de a avea preventie (art. 202,
eli ace~tea ~ot .~ ~
in vedere Ia individualizarea pedepsei faptul ca intr-o anumitli cauzli a fost depa~it
exceptta retmem ca
1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 9 mai 2003, in cauza Soc c. Croa{iei, parag. 94.
termenul rezonabil al procesului penal, pronuntand o pedeapsa mai redusa in
considerarea acestui fapt;
- in aceasta privinta, Curtea Europeana, in cauza Beck c. Norvegiei, a retinut ca
,un reclamant nu poate sustine ca este victima in sensu! art. 34 din Conventie atunci
cand autoritatile nationale au recunoscut - explicit sau in esenta - ~i apoi au reparat
incalcarea Conventiei de care acesta se plange in fata ei. Fiind vorba, mai exact, de o
cadrul fnciilcare a art. 6 parag. 1 datoritii duratei unei proceduri penale, o atenuare a
pedepsei constituie fn aceastii privintii o reparatie corespunziitoare, din moment ce
este miisurabi/ii .$i substantia/a'.
8. Garantarea dreptului Ia libertate ~i siguranta
- este principiul fundamental al procesului penal, prevazut de Constitutie, Con-

ventia europeana ~i de Codul de procedure penala, potrivit caruia in cursu! procesului
penal nicio persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata in alt mod de libertate ~i
nici supusa vreunei forme de restrangere a libertatii, decat in cazurile ~i conditiile
prevazute de lege;
- prin dreptulla libertate se intelege dreptulla libertate fizica al persoanei (sensu!
clasic al libertatii individuate: liberte d'a/ler et de venir), ce consta in posibilitatea
acesteia de a se mi~ca, de a se deplasa in mod liber;
- o persoana este privata de libertate prin dispunerea masurii retinerii, conducerii
administrative la sediul politiei, prin executarea mandatului de aducere prin constran-
gere, prin dispunerea arestarii preventive, arestului la domiciliu, arestarii provizorii in
vederea extradarii sau a emiterii mandatului european de arestare, a dispunerii
masurii de siguranta a intemarii etc.; tot astfel, in temeiul unei hotarari judecatore~ti
definitive, exista o privare de libertate in cazul executarii pedepsei principale a
inchisorii sau a detentiunii pe viata ori a masurii educative a intemarii intr-un centru
educativ sau intr-un centru de detentie;
- prin dispunerea controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune va
exista o restrangere a libertatii de circulatie a persoanei (masura restrictiva de
a cauzelor, libertate), iar nu o privare de libertate;
cu rea-credinta
- art. 9 alin. (2) NCPP instituie caracterul de exceptie al masurilor privative (reti-
imputabile)
nerea, arestarea preventiva sau arestul la domiciliu) sau restrictive de drepturi
ema depa~irii
(controlul judiciar sau pe cautiune), prevazand ca acestea se dispun doar in cazurile ~i
in conditiile prevazute de o lege previzibila, in scopul evitarii privarilor arbitrarii de
in accelerare, libertate. Din caracterul de exceptie al acestor masuri rezulta necesitatea satisfacerii
cat ~i in exigentelor de subsidiaritate a acestora ~i proportionalitate cu scopul urmarit;
legislativ
- NCPP acorda o atentie deosebita garantarii dreptului la libertate ~i siguranta, pe
de o parte stipuland in mod strict cazurile ~i conditiile generate ale luarii masurilor de
preventie (art. 202, 209, 211, 216, 218, 223 NCPP), iar, pede alta parte, prin faptul
ca acestea pot fi dispuse numai de organele judiciare; masurile de preventie, cu
exceptia retinerii care poate fi luata ~i de organele de cercetare penala, se dispun
exclusiv de magistrat [judecator (de drepturi ~i libertati, camera preliminara sau rolului pe care
instanta) sau procuror]; democratica";
- orice persoana arestata are dreptul de a fi informata, in eel mai scurt timp ~i
intr-o limba pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sale ~i are dreptul de a
formula contestatie impotriva dispunerii masurii; obligatia
a drepturilor
- persoana arestata preventiv sau Ia domiciliu are posibilitatea de a formula cerere
judecata cu
de inlocuire a masurii privative de libertate cu masura controlului judiciar sau a
impotriva
controlului judiciar pe cautiune;
petentului
- atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de libertate a fost de acest gen.
dispusa in mod nelegal, organele judiciare competente au obligatia procedurala pozi- Ia aparare,
tiva de a dispune revocarea masurii ~i, dupa caz, punerea in libertate a celui retinut (Trib.
sau arestat; p . 676-678).
- orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal, in cursu! procesului penal, - partile, su
o masura privativa de libertate are dreptul Ia repararea pagubei suferite in conditiile timpul ~i inlesnu
art. 538-542 NCPP; dreptul de a obtine o reparatie trebuie sa fie concret, cert ~i de aplicare a
efectiv 1 ~i poate viza repararea prejudiciului moral sau materiae. Ia persoana
ciare au obligatia
catre parti ~i subi
9. Garantarea dreptului de aparare
daca o persoana a
- dreptul Ia aparare reprezinta ansamblul garantiilor procesuale acordate de lege concreto, in functie
partilor sau subiectilor procesuali principali in cadrul unei proceduri penale sau Suspectul ~i
procesului penal, in vederea apararii eficiente a drepturilor ~i intereselor legitime ale lege in vederea
acestora; urrnatoarele:
- totodata, NCPP prevede, drept componenta a loialitatii procesuale, ca dreptul Ia a) dreptul de
aparare trebuie exercitat cu buna-credinta, potrivit scopului pentru care a fost recu- gandu-i-se atentia
noscut de lege, admitand, implicit, posibilitatea sanctionarii de organele judiciare a :orabila, iar, daca
abuzului de drept; impotriva sa;
- apararea se poate exercita atat personal, cat ~i prin avocat, ~i consta in: posibi- - inainte de a fi
litatea de a avea acces Ia dosarul cauzei in vederea consultarii acestuia, de a participa .Je catre organele
Ia urmarirea penala ~i Ia judecata, de a propune administrarea de probe in conditiile .,,..estei obligatii
prevazute de lege, de a ridica exceptii ~i de a pune concluzii, de a exercita caile de b) dreptul de a
atac etc.; astfel, se realizeaza o contrapondere puterilor investigative ale statului, de care se efectueaza
natura a contribui Ia aflarea adevarului in cauza penala; reptul de a fi
- orice parte sau subiect procesual principal are dreptul sa fie asistat/a de avocat in Iiunea penala
orice procedura penala; in tot cursu! procesului penal, organele de urmarire penala ate atrage
sau instanta au obligatia sa asigure partilor ~i subiectilor procesuali principali deplina
exercitare a dreptului Ia aparare; in acest sens, Curtea Europeana a aratae ca este
necesar a fi protejate ,nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete ~i efec- ~erinerii;
tive ( ... ), mai ales in ceea ce prive~te dreptul Ia aparare, avand in vedere importanta
1
A se vedea CEDO, hotararea din 26 noiembrie 1997, in cauza Sakik $.a. c. Turciei, parag.
60; CEDO, hot11rarea din 3 iunie 2003, in cauza Pantea c. Romdniei, parag. 270.
2
A se vedea CEDO, hotararea din 16 iu1ie 1971, in cauza Ringeisen c. Austriei, parag. 23-26.
3
A se vedea CEDO, hotararea din 13 mai 1980, in cauza Artico c. ltaliei, parag. 33.
preliminara sau rolului pe care dreptul la un proces echitabil, din care deriva, il joaca intr-o societate
democratica";
- - - Dreptului oricareia dintre parti de a fi asistata de aparator ii corespunde

obligatia corelativa a organelor judiciare de a asigura partilor deplina exercitare
a drepturilor procesuale, in conditiile previizute de lege. La primul termen de
c~ a formula cerere
judecata cu procedura legal indeplinita, intr-o cauza avand ca obiect plangerea
judiciar sau a
impotriva unei solutii de neurmarire penala, instanta de fond a respins cererea
petentului de amanare a cauzei in vederea angajarii unui aparator, de~i era prima
de acest gen. Procediind astfel, prima instanta nu a respectat garantiile dreptului
la aparare, produciind partii o vatamare evidenta, care nu poate fi inlaturata altfel
(Trib. Bucure~ti, secfia I penalii, decizia nr. 1673/R/2004, C.P.J.P. 2000-2004,
p . 676-678).
procesului penal, - partile, subiectii procesuali principali ~i avocatul au dreptul sa beneficieze de
_ 'erite in conditiile timpul ~i inlesnirile necesare pregatirii apiirarii; rezultii astfel eli NCPP a extins sfera
- e concret, cert ~i de aplicare a garantiei prevlizute de art. 6 parag. 3 lit. b) din Conventia europeana ~i
la persoana vlitamata sau celelalte parti procesuale; in mod corelativ, organele judi-
ciare au obligatia de a asigura exercitarea deplina ~i efectiva a dreptului la aparare de
ciitre parti ~i subiectii procesuali principali in tot cursul procesului penal; analiza
daca o persoana a avut timpul necesar pentru a-$i pregiiti apiirarea se face in
1
acordate de lege concreto, in functie de circumstantele fiecarei cauze ;
penale sau Suspectul ~i inculpatul beneficiaza de anumite drepturi specifice reglementate de
............. v. legitime ale lege in vederea garantarii unei aparari concrete ~i efective dintre care enumeram
urmatoarele:
a) dreptul de a nu da nicio dec/arafie pe parcursul procesului penal, atra-
giindu-i-se atentia eli, daca refuzii sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defa-
vorabilii, iar, dacii va da declaratii, acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probli
impotriva sa;
consta in: posibi- - inainte de a fi ascultati, suspectului ~i inculpatului trebuie sa li se puna in vedere
a, de a participa de clitre organele judiciare eli au dreptul de a nu face nicio declaratie; nerespectarea
robe in conditiile acestei obligatii atrage sanctiunea excluderii probei nelegal administrate.
a exercita caile de b) dreptul de afi informal, de indatli ~i inainte de a fi ascultat, despre fapta pentru
ale statului, de care se efectueazli urmarirea penalii ~i incadrarea juridica a acesteia. Inculpatul are
dreptul de a fi informat, de indata, despre fapta pentru care s-a pus in mi~care
t. ~ct~,wde avocat in actiunea penala impotriva lui ~i incadrarea juridica a acesteia; incalcarea acestui drept
de urmiirire penala poate atrage nulitatea relativa a actelor de urmarire penalii efectuate;
principali deplina - potrivit art. 209 alin. (2) NCPP persoanei retinute i se aduc la cuno~tinta, de
a aratae eli este indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat ~i motivele
retinerii;
1
A se vedea CEDO, hotiiriirea din 12 martie 2003, in cauza Ofalan c. Turciei, parag. 167-169;
Comisia Europeana, decizia din 15 mai 1996, in cauza Mortensen c. Danemarcei; Comisia
Europeanli, decizia din 6 decembrie 1991 , in cauza Hayward c. Suediei.
potrivit art. 3 din Directiva nr. 2012/13/UE privind dreptul Ia informare in

cadrul procedurilor penale 1, statele membre se asigura eli persoanele suspectate sau
acuzate sunt informate prompt cu privire Ia eel putin urmlitoarele drepturi procedu-
rale, astfel cum se aplica in dreptul intern, pentru a asigura posibilitatea exercWirii
efective a drepturilor respective:
(i) dreptul de a fi asistat de un avocat; (ii) orice drept Ia consiliere juridica gratuitli
~i conditiile pentru obtinerea unei astfel de consilieri; (iii) dreptul de a fi informat cu
privire Ia acuzare, in conformitate cu art. 6 [potrivit art. 6: Statele membre se asigura
persoana are
ca persoanele suspectate sau acuzate primesc informatii cu privire Ia fapta penalli de
nr. 5lll99l].
a carei comitere acestea sunt suspectate sau acuzate. Informatiile respective se
intermediul avocati
fumizeaza cu promptitudine ~i cu detaliile necesare pentru a se putea garanta carac-
a! U.N.B.R.;
terul echitabil al procedurilor ~i exercitarea efectiva a dreptului Ia aparare; Statele
membre se asigura ca persoanele suspectate sau acuzate, care sunt arestate sau
retinute, sunt informate cu privire Ia motivele arestlirii sau retinerii, inclusiv cu
privire Ia fapta penala de a carei comitere sunt suspectate sau acuzate. Statele
membre se asigura ca, eel tarziu Ia prezentarea fondului acuzlirii in instanta, se ofera
informatii detaliate cu privire Ia acuzare, inclusiv natura ~i incadrarea juridicli a
infractiunii, precum ~i forma de participare a persoanei acuzate. Statele membre se
1
Potrivit preambulului Directivei autoritatile competente ar trebui sa informeze cu
promptitudine persoanele suspectate sau acuzate cu privire Ia drepturile respective, a~a cum se
aplica ele conform dreptului intern, care sunt esentiale pentru garantarea caracterului echitabil
a! procedurilor, verbal sau in scris, astfel cum se prevede in prezenta directiva. Pentru a
permite exercitarea practica ~i efectiva a acestor drepturi, informatiile ar trebui furnizate cat
mai curiind in cursu! procedurilor ~i eel tiirziu inainte de primul interogatoriu oficial a!
persoanei suspectate sau acuzate de catre politie sau de catre o alta autoritate competenta.
Persoanele acuzate de saviir~irea unei infractiuni ar trebui sa primeasca toate informatiile
referitoare Ia acuzare, astfel inciit sa-~i poata pregati apararea ~i sa se garanteze echitatea pro- e) dreptu/ de a
cedurilor penale. Informatiile puse Ia dispozitia persoanelor suspectate sau acuzate cu privire de a ridica exceptii
Ia fapta penala de a carei comitere sunt suspectate ar trebui sa fie furnizate cu promptitudine, f) dreptul de a
eel tiirziu inainte de primul lor interogatoriu oficial, de catre politie sau de catre o alta civile a cauzei;
autoritate competenta ~i tara a aduce atingere desta~urarii anchetei in curs. Ar trebui furnizata
o descriere suficient de detaliata a faptelor, inclusiv, daca se cunosc, a momentului ~i locului, g) dreptu/ de a
referitoare Ia infractiunea de a carei comitere sunt suspectate sau acuzate persoanele, precum nu se exprima bine
~i a incadrarii juridice posibile a infractiunii prezumate, aviind in vedere etapa procedurilor h) dreptul de a
penale in care se furnizeaza o astfel de descriere, astfel inciit sa se garanteze caracterul
echitabil al procedurilor mentionate ~i sa se permita exercitarea efectiva a dreptului Ia aparare. i) dreptul de a
in cazul in care, in cursu! procedurilor penale, detaliile acuzarii se modifica intr-o masura care j) luarea unei
sa afecteze in mod substantial pozitia persoanei suspectate sau acuzate, modificarile ar trebui suspectului sau
sa i se comunice persoanei respective atunci ciind este necesar pentru garantarea caracterului
echitabil al procedurilor ~i Ia timp pentru a permite exercitarea efectiva a dreptului Ia aparare. k)
Documentele ~i, daca este cazul, fotografiile ~i inregistrarile audio ~i video care sunt esentiale
pentru contestarea efectiva a legalitatii unei arestari sau detentiei unor persoane suspectate sau
acuzate, in conformitate cu dreptul intern, ar trebui sa fie puse Ia dispozitia persoanelor
suspectate sau acuzate sau a avocatilor acestora eel tiirziu inainte ca autoritatea judiciara totodata, Ia
competenta sa fie chemata sa se pronunte cu privire Ia legalitatea arestarii sau detentiei in angaja un aparator
conformitate cu art. 5 alin. (4) din Conventie ~i cu suficient timp inainte pentru a permite
exercitarea efectiva a dreptului de a contesta legalitatea arestarii sau detentiei.
asigura ca persoanele suspectate sau acuzate sunt inforrnate cu promptitudine cu

suspectate sau privire Ia orice modificare a informatiilor oferite in conforrnitate cu prezentul articol,
drepturi procedu- acolo unde este necesar pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor]; (iv)
exercitarii dreptulla interpretare ~i traducere; (v) dreptul de a pastra tacerea.
c) dreptul de a consulta dosarul, in conditiile prevazute de art. 94 NCPP;
d) dreptul de a avea un avoca! ales, iar daca nu i~i desernneaza unul, in cazurile
de asistenta obligatorie, dreptul de a i se desernna un avocat din oficiu; orice
persoana are dreptul sa-~i aleaga in mod liber avocatul [art. 2 alin. (4) din Legea
nr. 51/1991]. Asistenta juridica a suspectului sau inculpatului este asigurata prin
respective se
interrnediul avocatilor inscri~i in tabloul baroului din care fac parte, barou component
a! U.N.B.R.;
~ Instanta a respins nejustificat atiit cererea inculpatului de amiinare a

cauzei, cat ~i cererea de repunere a cauzei pe rol. se constata pe de o parte, ca
!ipsa aparatorului ales a fost determinata de starea sa de sanatate, imposibilitatea
prezentarii fiind dovedita prin adeverinta medicala, iar pe de alta parte, nu se
poate retine o exercitare abuziva a dreptului Ia aparare. Sub acest aspect, trebuie
retinut faptul ca aparatorul ales a! inculpatului s-a prezentat Ia toate termenele de
judecata. Mai mult, instanta are obligatia, dupa desernnarea unui aparator din
oficiu, sa-i acorde acestuia timpul necesar pentru pregatirea apararii. In cauza,
instanta a desernnat un aparator din oficiu Ia data judecarii cauzei, nesocotind,
astfel, dispozitiile imperative prevazute de lege. Respingiind cererile de amiinare
a judecarii cauzei ~i de repunere pe rol pentru pregatirea apararii, formulate de
catre aparatorul ales a! inculpatului, instanta a incalcat prevederile mentionate
anterior ~i nu a asigurat inculpatului o aparare efectiva in proces (I.C.C.J., secfia
competenta. penala, decizia nr. 4075/2005, www.legalis.ro).
oate informatiile
~:-:re~re echitatea pro- e) dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege,
de a ridica exceptii ~i de a pune concluzii;
f) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale ~i
civile a cauzei;
g) dreptul de a beneficia fn mod gratuit de un interpret, atunci cand nu intelege,
nu se exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
h) dreptul de a ape/a Ia un mediator, in cazurile perrnise de lege;
i) dreptul de a fi informal cu privire Ia drepturile sale;
j) luarea unei masuri preventive este conditionata de audierea prealabila a
suspectului sau inculpatului in prezenta avocatului sau;
k) comunicarea copiei certificate a rechizitoriului; potrivit art. 344 alin. (2)
NCPP copia certificata a rechizitoriului ~i, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia
se comunica inculpatului, Ia locul de detinere ori, dupa caz, Ia adresa unde locuie~te
sau Ia adresa Ia care a solicitat comunicarea actelor de procedure, aducandu-i-se,
totodata, Ia cuno~tinta obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-~i
angaja un aparator ~i termenul in care, de Ia data comunicarii, poate formula in scris
cereri ~i exceptii cu privire Ia legalitatea administrarii probelor ~i a efectuarii actelor prevenirea torturii
de catre organele de urmarire penala; care, prin intenn
I) organele de urmarire penala ~i instanta au obligatia de a dispune citarea private de liberta
suspectului sau inculpatului in vederea prezentarii Ia proces; torturii ~i a pedep
m) in cazul in care inculpatul este privat de libertate, prezenfa acestuia Ia judecata - tratamentele
inse~i sau a altor
~i citarea Ia fiecare termen sunt obligatorii;
con~tiintei sale. A
n) in faza dezbaterilor, inculpatul are cuvantu/, in scopul comentarii probelor in
(biciuirea), expul
acuzare, a prezentarii argumentelor pentru care se impune retinerea unor probe in
sa fie supuse unor
aparare, a dezbaterii incadrarii juridice sau a individualizarii pedepsei;
orice natura (sex,
o) dupa incheierea dezbaterilor, inculpatul are u/timu/ cuvant, care ii da posibili- rinte morale ~i p
tatea de a-~i prezenta apararea, tara a fi intrerupt sau tara a i se pune intrebari; principiu, ca un
p) in cursu! judecarii caii ordinare de atac a apelului (indiferent daca sunt sau nu cand creeaza acest
declarate de inculpat), inculpatul beneficiaza de posibilitatea de a formula cereri, o umili, a o injosi
invoca excepfii, solicita noi probe fn aparare, dezbate toate motivele de ape! formu- - tratamentele
late in aparare sau pe cele redactate de procuror etc. de tortura, savar~it
care actioneaza c
~ Din lncheierea de dezbateri rezulta ca inculpatul a fost prezent personal, tacit al acesteia; prl
iar instanta de ape! a omis sa-i acorde ultimul cuvant. Aceasta lncalcare a dreptului ori pot produce o
Ia aparare este sanctionata cu nulitatea relativa ~i conduce Ia anularea deciziei deosebit). Constitu
pronuntata In ape!, conform art. 197 alin. (4) C.proc.pen., aceasta masura fiind aplicate cu o bata
necesara pentru aflarea adevarului ~i justa solutionare a cauzei (C.A . Bucure.yti, corp, ~i daca au
secfia a If-a penalii, decizia nr. 890/2005, in C.P.J.P. 2005, p. 172-173). preventive), amen
interogatoriile pre!
10. Respectarea demnitatii umane - supunerea Ia
putand fi retinute i
- activitatile procesuale trebuie desta~urate cu respectarea demnitatii umane, tara tratamente (art. 28 1
a supune suspectul sau inculpatul sau orice alt subiect procesual Ia rele tratamente in - probele obti
vederea obtinerii de probe; excluse, neputand
- tortura este tratamentul inuman deliberat care provoaca suferinte fizice sau in acest sens, art. 1
psihice extrem de grave ~i crude, produse intentionat de un reprezentant al statului este interzisa intre
sau de o persoana ce actioneaza Ia instigarea sau cu consimtamantul acestuia, in precum ~i promisiu
scopul obtinerii de informatii, marturii sau in scopul aplicarii unei pedepse pentru un pot fi folosite meto
act comis de victima sau de un tert, sau a! exercitarii unor presiuni asupra victimei a-~i aminti ~i de a n
sau a unei terte persoane. Curtea Europeana apreciaza ca tortura este o notiune ce probei, aceasta inte
face obiectul unei interpretari evolutive, intrucat Conventia europeana este un instru- mantul Ia utilizarea
ment viu ce trebuie interpretat din perspectiva conditiilor actuale de viata. Conventia respectat in cursu
pentru prevenirea torturii (adoptata Ia 26 noiembrie 1987 ~i compl~tata prin cele doua dernnitatea persoan
protocoale aditionale din 4 decembrie 1993) a creat un mecanism extrajudiciar de - art. 90 NCPP
natura preventiva (a priori) a drepturilor garantate in art. 3 din Conventia europeana, soanei private de lio
care sa completeze mecanismul conventiei ~i a carui sarcina este examinarea trata- orice audiere a sus
mentului aplicat persoanelor private de libertate, cu scopul de a intari, daca este private de libertate
cazul, protectia acestor persoane impotriva torturii ~i a pedepselor sau tratamentelor un proces echitabil
inumane sau degradante. In acest scop, a fost infiintat Comitetul european pentru de art. 3 din Conve
, a efectuarii actelor prevenirea torturii ~i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (C.P.T.),
care, prin intermediul vizitelor inopinate, sa examineze tratamentul persoanelor
a dispune citarea private de libertate in vederea intaririi, daca este cazul, a protectiei lor impotriva
torturii ~i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;
- tratamentele degradante sunt relele tratamente care umilesc persoana in fata ei
inse~i sau a altor persoane, ori care o determina sa actioneze contrar vointei sau
con~tiintei sale. Au caracterul de tratamente degradante: pedepsele fizice degradante
(biciuirea), expulzarea unor persoane dintr-un stat intr-un alt stat unde acestea risca
sa fie supuse unor tratamente sau pedepse inumane sau degradante; discriminarea de
orice natura (sex, religie, nationalitate, conditie sociala, rasa ~.a.) care provoaca sufe-
rinte morale ~i psihice unei persoane. Curtea Europeana a statuat, cu valoare de
principiu, ca un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat ,degradant" atunci
cand creeaza acesteia sentimente de teama, de nelini~te ~i de inferioritate, de natura a
o umili, a o injosi ~i, eventual, de a-i infrange astfel rezistenta fizica ~i morala;
- tratamentele inumane sunt rele tratamente care nu au totu~i gravitatea unor acte
de tortura, savar~ite de catre un agent al autoritatii publice sau de orice alta persoana
care actioneaza cu titlu oficial sau Ia instigarea sau cu consimtamantul expres sau
tacit al acesteia; privesc acele atitudini care pot constitui un atentat Ia viata persoanei
ori pot produce o suferinta psihica ~i fizica de o mare intensitate (nivel de gravitate
deosebit). Constituie tratamente inumane: violenta fizica extrema (de pilda, loviturile
aplicate cu o bata unui adult, daca i-au provocat excoriatii ~i echimoze pe fata ~i pe
corp, ~i daca au fost aplicate in mod intentionat ~i abuziv, pe timpul detentiei
preventive), amenintarea cu tortura, detentia unei persoane in conditii inumane,
interogatoriile prelungite in mod nejustificat etc.;
- supunerea Ia rete tratamente in cadrul procedurilor penale are caracter penal,
putand fi retinute infractiunile de cercetare abuziva (art. 280 NCP), supunerea Ia rele
tratamente (art. 281 NCP), ori tortura (art. 282 NCP);
- probele obtinute prin supunerea persoanei Ia rele tratamente urmeaza a fi
excluse, neputand servi la stabilirea adevarului in cauza penala (excludere automata);
in acest sens, art. 101 alin. (1) ~i (2) NCPP prevede ca, pe parcursul procesului penal,
este interzisa intrebuintarea de violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere,
acestuia, in precum ~i promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe. De asemenea, nu
depse pentru un pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de
asupra victimei a-~i aminti ~i de a relata, in mod con~tient ~i voluntar, faptele care constituie obiectul
este o notiune ce probei, aceasta interdictie aplicandu-se chiar daca persoana ascultata i~i da consimta-
este un instru- mantul Ia utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare. In acest fel este
viata. Conventia respectat in cursu! procesului penal atat principiul loialitatii procesuale, cat ~i
prin cele doua demnitatea persoanei ori dreptulla tacere ~i privilegiul impotriva autoincriminarii:
extrajudiciar de - art. 90 NCPP reglementeaza caracterul obligatoriu al asistentei juridice a per-
europeana, soanei private de libertate, avocatul ales sau din oficiu avand dreptul de a participa Ia
examinarea trata- orice audiere a suspectului sau inculpatului. Prezenta avocatului permite persoanei
a intari, daca este private de libertate sa beneficieze de garantiile prevazute de art. 6 privind dreptul Ia
sau tratamentelor un proces echitabil, dar constituie, in acela~i timp, ~i o garantie a dreptului prevazut
european pentru de art. 3 din Conventia europeana;
persoanele private dt
'"""'~""'"'<Xlli~;~~;;u.;.N~..;"' Curtea face trimitere Ia principiile generale dezvoltate In respectul demnitatii
jurisprudenta sa referitoare Ia problema stabilirii dadi o persoana aflata sub pedepsei sau masurii
controlul agentilor statului a fost supusa unor tratamente sanctionate de art. 3 din suferinta a carei inteJ
Conventie (Rupa nr. 1, citata anterior, pet. 93-1 00). Aceasta aminte~te, in detentia ~i ca sanatate
special, ca acuzatiile de rele tratamente trebuie sa fie sustinute ,dincolo de orice
indoiala rezonabila" de elemente de proba adecvate ~i ca, in ceea ce prive~te
aprecierea probelor, Curtea joaca un rol subsidiar ~i trebuie sa dea dovada de
11. RespectarE
prudenta inainte de a-~i asuma rolul unei instante de prim grad de jurisdictie care
- art. 11 a! in. (I)
trebuie sa judece fapte, atunci cand circumstantele unei anumite cauze nu ii
bilitatii domiciliului ~
impun acest lucru [Rupa nr. 1, citata anterior, pet. 96; Dumitru Popescu nr. 1,
organele judiciare nu
citata anterior, pet. 61, ~i Tahsin A car c. Turciei (MC), nr. 26307/95, pet. 216,
CEDO 2004-III]. In speta, Curtea constata, in mod similar Guvemului, ca fi~a aduca atingere dreptu
2
medicala din I decembrie 2000 nu mentioneaza niciun fel de leziune. De - in doctrina s-a
asemenea, in afara de declaratiile ~i plangerile reclamantului, singurul element garantarea integritatii
din dosar care indica faptul ca acesta ar fi putut fi batut de politi~ti Ia 28 respectarea informatii
noiembrie 2000, este mentiunea din fi~a medicala intocmita Ia inchisoare, - prin coresponde,
conform careia acesta a fost tratat pentru o nevralgie intercostala pe 19 ~i 26 telegrame, fax, telex
februarie 2001, ceea ce ar putea constitui dovada unei coaste fisurate sau rupte service) sau m.m.s.
in timpul agresiunii pretinse. Or, reclamantul a primit ingrijiri abia dupa trei luni
prin care doua sau rru
de Ia agresiunea pretinsa. Totu~i, acesta nu s-a plans niciodata de un refuz din
partea autoritatilor penitenciarului de a-i oferi ingrijiri medicale in timpul - notiunea de de
detentiei sale. In plus, reclamantul ar fi putut face o radiografie imediat dupa ce Europene, fiind inclu
a fost pus in libertate, pentru a evidentia sechelele din zona coastelor, cauzate de rand, Iocul unde pe
violentele Ia care pretinde ca a fost supus de politi~ti. De asemenea, Curtea asemenea legaturi 5. F
trebuie sa observe incoerentele din declaratiile facute de reclamant in ceea ce fizidi sau juridica 1~i
prive~te tratamentele Ia care a fost supus: in plangerea sa din 29 martie 2002, societati, a! agentiei
acesta pretindea ca a suferit lovituri Ia cap ~i coaste, in vreme ce, in pliingerea sa
din 4 aprilie 2004, acesta pretindea ca a primit lovituri Ia cap, nas ~i stomac. 1
Desigur, neefectuarea unei expertize medicale in eel mai scurt timp, faptul ca A se vedea CED
procurorul nu a audiat reclamantul sau martori, precum ~i ritmul lent a! cerceta- parag. 71. In cauza, Cu:
intruciit reclamantul a f
rilor afecteaza credibilitatea faptelor stabilite de autoritatile interne. Cu toate
care acesta a fost deti
acestea, Curtea considera ca aceste aspecte privesc mai degraba eficienta reclamantului, In inten
anchetei desfa~urate in speta ~i ca este vorba, prin urmare, de o problema diferita 2
3,62 m fiecare) ~i a C4
de incalcarea materiala pretinsa in temeiul art. 3 din Conventie. Prin urmare, rivarii de libertate.
dupa ce a apreciat toate elementele relevante, Curtea considera ca reclamantul 2
A se vedea R. Cl
nu a dovedit ,dincolo de orice indoiala rezonabila" ca, Ia 28 noiembrie 2000, Press, 2001, parag. 12.
acesta a fost supus de catre autoritati unor tratamente contrare art. 3 din in ,Human Rights in tl
Conventie. Rezulta ca, in speta, nu a fost incalcat art. 3 din Conventie sub aspect analiza detaliata a eler
material (CEDO, hotararea din 19 iu/ie 2011, in cauza Rupa c. Romaniei, drepturilor omului, corr
3
parag. 46-49). A se vedea S. T1
F. Jacobs, C. Ovey, R.
- instanta asigura respectarea dernnitatii umane ~i prin declararea ~edintei nepu- 4
A se vedea CEIX
blice cand, prin desfa~urarea acesteia in ~edinta publica, participantul Ia proces ar fi parag. 96.
5
expus unor situatii umilitoare, degradante, de natura de a-i afecta dernnitatea; Nu numai locuintJ
a se vedea CEDO, hoti
- respectarea dernnitatii umane trebuie asigurata ~i in cadrul Iocurilor de detentie, 6
A se vedea CEJ
in vederea evitarii incalcarii dispozitiilor art. 3 din Conventia europeana; astfel, Beteiligungen Gmbh c.
Principiile jimdamentale ale procesului penal 55
persoanele private de libertate trebuie detinute in conditii care sunt compatibile cu
dezvoltate In respectul demnitatii umane, fiind totodata necesar ca modalitatile de executare a
a aflata sub pedepsei sau masurii arestarii preventive sa nu il supuna pe eel privat de libertate la o
:e de art. 3 din suferinta a carei intensitate excede nivelul inevitabil al suferintei pe care il implica
aminte~te, In detentia ~i ca sanatatea detinutului sa fie asigurata in mod adecvae.
J olo de orice
!a ce prive ~te
.ea dovada de
11. Respectarea vietii private
urisdictie care
- art. 11 alin. (1) teza I NCPP prevede ca respectarea vietii private, a inviola-
e cauze nu li
bilitatii domiciliului ~i a secretului corespondentei sunt garantate. Astfel, in principiu,
opescu nr. 1,
'95, pet. 216,
organele judiciare nu trebuie ca prin activitatile procesuale pe care le efectueazl'i sa
ului, ca fi~ a aduca atingere dreptului la viata privata;
2
~ Ieziune. De - in doctrina s-a precizat ca respectarea vietii private a unei persoane implica
guru! element garantarea integritatii fizice ~i morale ale persoanei, a identitatii personale sau sociale,
liti~ti Ia 28 respectarea informatiilor personale, a sexualitatii, a spatiilor personale sau private;
inchisoare, - prin corespondenfii se intelege orice comunicare scrisa sau verbala, prin scrisori,
i pe 19 ~i 26
telegrame, fax, telex, mesaje transmise prin pager, mesaje s.m.s. (short message
rate sau rupte
service) sau m.m.s. (multimedia messaging service), convorbiri telefonice, e-mail,
dupa trei luni
prin care doua sau mai multe persoane schimba un mesaj sau o idee;
~ un refuz din
3
ue in timpul - notiunea de domici/iu are o interpretare extensiva in jurisprudenta Curtii
tediat dupa ce Europene, fiind inclusa in notiunea larga de viata privata4 . Domiciliul este, in primul
or cauzate de rand, locul unde persoana i~i desfii~oara viata privata, viata de familie ~i alte
5
enea, Curtea asemenea legaturi Pede alta parte, este considerat domiciliu locul unde o persoana
_tin ceea ce fizica sau juridica i~i infiiptuie~te activitatea profesionala sau comerciala (sediul unei
martie 2002, societati, al agentiei sale sau al sediilor sale profesionale, cabinetul unui avocat6);
t pliingerea sa
as ~i stomac. 1
mp, faptul ca A se vedea CEDO, hotararea din 11 octombrie 2011, in cauza Ciobanu c. Romdniei,
:nt al cerceta- parag. 71 . In cauza, Curtea Europeana a retinut ca este incalcat art. 3 din Conventia europeana
intrucat rec!amantul a fost supus unui tratament degradant ca urmare a suprapoluarii celulei in
rne. Cu toate
care acesta a fost detinut in penitenciarele Craiova, Giurgiu ~i Jilava (in medie, in celula
aba eficienta
reclamantului, in intervalul 2000-2006, detinutii au beneficiat de un spatiu intre 1,007 m2 ~i
Jlema diferita 3,62 m fiecare) ~i a conditiilor de igiena din locurile de detentie, avand in vedere ~i durata
2
Prin urmare, privarii de libertate.

!! reclamantul 2
A se vedea R. Clay ton, H. Tomlinson, The Law of Human Rights, Oxford University
embrie 2000, Press, 2001 , parag. 12.85-12.94; R. Wong, Privacy: Charting its developments and prospects,
:e art. 3 din in , Human Rights in the digital age", GlassHouse Press, London, 2005, p. 147-162. Pentru o
e sub aspect analiza detaliata a elementelor vietii private, a se vedea R. Chiritii, Conventia europeana a
c. Romdniei, drepturilor omului, comentarii ~i explicatii, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2007, p. 38-50.
3
A se vedea S. Trechsel, Human Rights in criminal proceedings, op. cit., p. 556-557;
F. Jacobs, C. Ovey, R. White, op. cit., p. 249-250.
edintei nepu- 4
A se vedea CEDO, hotararea din 7 august 2003, in cauza Hatton ~. a. c. Marii Britanii,
la proces ar fi parag. 96.
,ira tea;
5
Nu numai locuinta principala intra in notiunea de domiciliu, ci orice re~edinta secundara
(a se vedea CEDO, hotararea din 31 august 2004, in cauza Demades c. Turciei, parag. 32).
lor de detentie, 6
A se vedea CEDO, hotararea din 16 octombrie 2007, in cauza Wieser and Bicos
opeana; astfel, Beteiligungen Gmbh c. Austriei, parag. 44; CEDO, hotararea din 16 decembrie 2002, in cauza
prin urmare, ceea ce trebuie protejat este locul utilizat de o persoana In care aceasta vigoare
se a~teapta In mod legitim sa nu poata fi deranjata de autoritati sau de alti intru~i 1; (armonioasa) a
- prin specificitatea sa, procesul penal este o activitate care, In anumite conditii, - dreptul Ia
impune efectuarea unor acte procesuale de natura a reprezenta, In anumite conditii, gratuit al acestuia.
imixtiuni, restrangeri sau interventii ale organelor judiciare In aspecte care pot fi dosarului sau de a
dintre cele mai intime sau personate legate de viata familiala sau privata a cuiva; vorbe~te limba
- aceste ingerinte reprezinta o limitare a exercitiului drepturilor la viata privata, la - legiuitorul

corespondenta sau domiciliu ~i poate fi permisa numai In situatiile In care aceasta interpret daca:
este prevazuta de lege, a urmarit un scop legitim, este necesara lntr-o societate demo- (i) piirJi/e # sub
cratica ~i este propoqionala cu scopul urmarit [art. 11 a1in. (2) teza a II-a NCPP]; nu se pot exprima fn
- In cazulln care ingerinta In dreptulla viata privata nu este realizata In conditiile NCPP];
strict ~i limitativ prevazute de lege, poate atrage incidenta legii penale, fapta pt,~tand - NCPP prevede
lntruni elementele constitutive ale infractiunii de: violarea domiciliului (art. 224 principali de a
NCP), violarea sediului profesional (art. 225 NCP), violarea vietii private (art. 226 exprima bine sau nu
NCP). NCPP, art. 83 lit. f)
lit. g 1) NCPP, art. 87
12. Desta~urarea procedurilor penale in limba romana. Dreptul Ia -art. 107 alin. (1)
asistenta gratuita din partea unui interpret alin. (1) NCPP,
lnceputul primei
- lntreaga activitate procesual penala, scrisa ~i orala, trebuie sa se efectueze In solicita un interpret,
limba romana; se poate exprima;
- limba romana este limba oficiala In cadrul procedurilor penale; - ascultarea prin
NCPP care prevede
- folosirea limbii romane In procedurile judiciare este o expresie a suveranitatii
nu se exprima bine in
statului;
fi desemnat de ,
- NCPP transpune In dreptul intern textul Directivei 2010/64/UE a Parlamentului
European ~i a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare ~i
traducere In cadrul procedurilor penale; aceasta Directiva trebuia transpusa de Statele
- pentru situatii
membre pana In 27 octombrie 2013; cum statui roman nu ~i lndeplinit obligatia de
procesuale sau atunci
transpunere decat odata cu intrarea In vigoare a NCPP lncepand cu 27 octombrie
avea loc In prezenta
2013, directiva a putut fi invocata In dreptul intern deoarece conferea drepturi parti-
judiciar avand lnsa
cularilor pe care ace~tia le pot invoca In raporturile cu statui; odata cu intrarea In
posibila;
Niemietz c. Germaniei, parag. 29; CEDO, hotararea din 25 februarie 2003, In cauza Roemen .yi - daca persoana
Schmit c. Luxemburgului, parag. 65; CEDO, hotararea din 13 noiembrie 2003, In cauza Elci participarea unei
.y.a. c. Turciei, parag. 96; CEDO, hotararea din 16 noiembrie 2004, In cauza Moreno Gomez In aceasta situatie,
c. Spaniei, parag. 28; CEDO, hotararea din 16 aprilie 2002, In cauza Stes Colas Est c. Fran{ei, nu este prezenta o
parag. 41, 49. In 1egatura cu aceasta ultima hotarare ce a stabilit In mod neechivoc
ap1icabi1itatea art. 8 1a sedii1e persoane1or juridice, In doctrina s-a arat\}t ca asistam Ia o
consacrare a unei ,vieti private comerciale", ce reprezinta o noua etapa de evolutie ce a
1
condus de Ia o ,viata privata personala" Ia o ,viata privata sociala" (J.-F. Renucci, Traite de A se vedea S.
Droit Europeen des droits de l'homme, op. cit., p. 264). ca dreptul garantat are
1
A se vedea S. Trechsel, Human Rights in criminal proceedings, op. cit., p. 557. In aceasta Guide to European
privinta, Comisia Europeana a aratat ca o ma~ina aflata lntr-un loc public nu poate fi for accused persons
considerata domiciliu (Comisia Europeana, decizia din 30 mai 1974, in cauza X c. Belgiei, Analysis of the
parag. 1 In drept). Publishers, 1993, p. 256.
vigoare a NCPP, instantele au posibilitatea de a apela Ia interpretarea conforma
(armonioasa) a dreptului intern, in lumina scopului urmarit de directiva;
anumite conditii, - dreptul Ia interpret este un drept absolut numai in ceea ce prive~te caracterul
anumite conditii, gratuit a! acestuia. intrucat este posibil refuzul de a fi traduse anumite parti ale
specte care pot fi dosarului sau de a _fi numit un interpret, in cazul in care rechimantul intelege ~i
vorbe~te limba utilizata, sub acest aspect, dreptul nu are un caracter absolut ;
1
ata a cuiva;
- legiuitorul roman reglementeaza dreptul Ia asistenta gratuitii din partea unui
interpret daca:
(i) parfi/e ~i subiecfii procesua/i care nu vorbesc sau nu fnfe/eg /imba romtinii ori
nu se pot exprima fn /imba romtinii [art. 128 a/in. (4) din Constitufie, art. 12 a/in. (3)
......._.>LoU,~ in conditiile NCPP];
~-"-'........,, fapta p1,1tand - NCPP prevede in mod explicit dreptul paqilor sau ale subiectilor procesuali
,.....,,.,.,L, ului (art. 224 principali de a beneficia, in mod gratuit, de un interpret, atunci cand nu inteleg, nu se
private (art. 226 exprima bine sau nu pot comunica in limba romana ~i in art. 81 alin. (!) lit. g 1)
NCPP, art. 83 lit. f) NCPP, precum ~i art. 85 alin. (1) cu referire Ia art. 81 alin. (1)
lit. g 1) NCPP, art. 87 alin. (1) NCPP, art. 78 cu referire Ia art. 83 lit. f) NCPP;
Dreptul Ia -art. 107 alin. (1) NCPP, respectiv art. 111 alin. (1) NCPP cu referire Ia art. 107
alin. (1) NCPP, stabile~te obligatia procedurala pozitiva a organelor judiciare ca, Ia
inceputul primei audieri, sa intrebe paqile sau subiectii procesuali principali daca
- se efectueze in solicita un interpret, in cazul in care nu vorbe~te sau nu intelege limba romana ori nu
se poate exprima;
- ascultarea prin interpret este reglementata detaliat prin dispozitiile art. 105
NCPP care prevede ca, ori de cate ori persoana audiata nu intelege, nu vorbe~te sau
a suveranitatii
nu se exprima bine in limba romana, audierea se face prin interpret. Interpretul poate
fi desernnat de organele judiciare sau ales de parti ori persoana vatamata, dintre
a Parlamentului interpretii autorizati, potrivit Jegii. Daca audierea se face prin interpret, declaratia va
la interpretare ~i trebui sa fie semnata ~i de acesta;
t-.~'"'" de Statele
- pentru situatii exceptionale in care se impune Juarea urgenta a unei masuri
obligatia de
procesuale sau atunci cand nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea poate
u 27 octombrie
avea Joe in prezenta oriciirei persoane care poate comunica cu eel ascultat, organul
drepturi parti-
judiciar avand insa obligatia de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este
cu intrarea in
posibila;
cauza Roemen .yi - daca persoana audiata este surda, muta sau surdo-muta, audierea se face cu
_()03, In cauza Elci participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin Jimbajul special.
}vforeno Gomez In aceastii situatie, comunicarea se poate face ~i in scris; in cazuri exceptionale, daca
nu este prezenta o persoana autorizata care poate comunica prin limbajul special, iar
comunicarea nu se poate realiza in scris, audierea acestor persoane se va face cu
1
A se vedea S. Trechsel, Human Rights in criminal proceedings, op. cit., p. 332. In sensu!
ca dreptul garantat are lntotdeauna un caracter absolut, a se vedea K. Reid, A practitioner's
p. 557. in aceasta Guide to European Convention on Human Rights, op. cit., p. 124; S. Stravos, The guarantees
_ ublic nu poate fi for accused persons under article 6 of the European Convention on Human Rights: An
uza X c. Belgiei, Analysis of the Application of the Convention and a Comparison, Martinus Nijhoff
Publishers, 1993, p. 256.
58 Procedura penala. Partea genera/a Pril
ajutorul oricarei persoane care are aptitudini de comunicare, organul judiciar avand art. 329 alin. (3) NCPP p
insa obligatia de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibila; romana, se vor Iua masw
- potrivit art. 12 alin. (3) NCPP, este asigurata partilor ~i subiectilor procesuali exista traducatori autoriz
principali, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cuno~tinta de piesele dosarului, de a poate comunica cu incul
vorbi, precum ~i de a pune concluzii in instanta, prin interpret; responsabile civilmente II
prin intermediul unui inte
- in cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, suspectului sau inculpatului
traduceri gratuite a actelm
i se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a comunica, prin interpret, cu avocatul, in
vederea pregatirii audierii, a introducerii unei cai de atac sau a oricarei alte cereri ce - in cazul in care unele
tine de solutionarea cauzei; instanta sunt redactate inti
intermediul unor traducatc
- dreptul partilor sau a subiectilor procesuali principali de a lua cuno~tinta de toate
actele ~i lucrarile dosarului prin intermediul unui interpret nu echivaleaza cu dreptul - de asemenea, convor
1
ca to ate actele efectuate in cadrul urmaririi penale sau judecatii sa fie traduse ; astfel, tiile legii, ~i care au fost 1
limba romana, prin intc
1
Art. 3 a! Directivei 2010/64/UE a Parlamentului European ~i a Consiliului din 20 octom- confidentialitatea;
brie 2010 privind dreptulla interpretare ~i traducere In cadrul procedurilor penale, disponibila - NCPP stipuleaza obi
online (www.eur-lex.europa.eu) intitulat Dreptul Ia traducerea documentelor esentiale
retinute sau arestate, or
prevede ca:
,(1) Statele membre se asigura ca persoanelor suspectate sau acuzate, care nu lnteleg vederea efectuarii experti
limba in care se des~oara procedurile penale respective, li se furnizeaza lntr-un interval care s-a dispus privarea
rezonabil de timp traducerea scrisa a tuturor documentelor esentiale pentru a se garanta faptul NCPP, art. 226 alin. (3)
ca respectivele persoane pot sa l~i exercite dreptul Ia aparare ~i pentru a garanta caracterul (ii) cetiifenii romani
echitabil a! procedurilor. dreptul de a se exprima f1
(2) Documentele esenfiale includ orice decizie de privare de libertate a unei persoane,
orice rechizitoriu sau act de inculpare ~i orice hotarare judecatoreasca. - in vederea garantari
(3) Autoritatile competente decid in fiecare caz in parte daca mai exista ~i alte documente exprime in limba materr
esentiale. Persoanele suspectate sau acuzate sau avocatii acestora pot inainta o cerere motivata folosirea unui interpret S2
in acest scop. - cererile scrise ~i ac
(4) Nu se impune obligatia de a traduce acele parti din documentele esentiale care nu sunt
relevante pentru obiectivul de a permite persoanelor suspectate sau acuzate sa cunoasca cazul Dezbaterile purtate de p
instrumentat impotriva lor. limba romana;
(5) Statele membre se asigura ca, in conformitate cu procedurile din legislatia nationala, - potrivit art. 329 alin
persoanele suspectate sau acuzate au dreptul sa exercite o cale de atac impotriva oricarei ritati nationale, poate sc
decizii care dispune ca nu este necesara traducerea documentelor sau a unor parti din acestea limba materna;
~i ca, atunci ciind s-a asigurat traducerea, respectivele persoane au posibilitatea de a reclama
faptul ca traducerea nu este de o calitate suficienta pentru a garanta caracterul echitabil a! - activitatea de interJ
procedurilor. instantele judecatore~ti,
(6) in cadrul procedurilor de executare a unui mandat european de arestare, statui membru persoane atestate in pr<
de executare se asigura ca autoritatile sale competente asigura traducerea scrisa a acestui categoria interpretilor ~i
document oricarei persoane supuse unei asemenea proceduri, care nu intelege limba in care
- interpretul are obi
este redactat mandatul european de arestare sau limba in care acesta a fost tradus de catre
statui membru emitent. depuna juramantul inarn
(7) Prin derogare de Ia normele generale instituite fn alineatele (1), (2), (3) ~i (6), o pentru conformitate, atUJ
traducere ora/a sau un rezumat oral a/ documentelor esenfiale pot ji furnizate fn locul unei in baza traducerii sale;
traduceri scrise, cu condifia ca o astfel de traducere ora/a sau rezumat oral sa nu preju-
dicieze caracterul echitabil al'procedurilor.
(8) Orice renuntare Ia dreptul de a avea o traducere a documentelor mentionate in (9) Traducerea fumizat
prezentul articol trebuie sa faca obiectul cerintei ca persoanele suspectate sau acuzate sa fi sa garanteze caracterul e
beneficiat anterior de asistenta juridica ~i sa fi fost informate pe deplin in legatura cu persoanele suspectate sau ~
consecintele renuntarii lor sau ca renuntarea sa fi fost neechivoca ~i facuta in mod voluntar. dreptulla aparare".
art. 329 alin. (3) NCPP prevede ca, in situatia in care inculpatul nu cunoa~te Iimba
romana, se vor lua masuri pentru traducerea autorizatii '! rechizitoriului; cand nu
exista traducatori autorizati, traducerea rechizitoriului se face de o persoana care
poate comunica cu inculpatul; a~adar, persoanei viitiimate, piirlii civile ori piirlii
responsabile civilmente Je este garantata numai luarea Ia cuno~tinta pura ~i simpla,
sau inculpatului prin intermediul unui iaterpret, a actelor ~i lucrarilor dosarului, nu ~i obtinerea unei
cu avocatul, in traduceri gratuite a actelor esentiale din cauza penala;
alte cereri ce - in cazul in care unele dintre inscrisurile aflate in dosarul cauzei sau prezentate in
instanta sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana, acestea trebuie traduse prin
intermediul unor traducatori autorizati;
- de asemenea, convorbirile, comunicarile sau conversatiile inregistrare, in condi-
tiile legii, ~i care au fost purtate intr-o alta limba decat cea romana sunt transcrise in
limba romana, prin intermediul unui interpret, care are obligatia de a pastra
confidentialitatea;
- NCPP stipuleaza obligatia organelor judiciare de a aduce la cuno~tinta persoanei
retinute sau arestate, ori internate nevoluntar intr-o institutie de specialitate in
vederea efectuarii expertizei psihiatrice, in limba pe care o intelege, motivele pentru
care s-a dispus privarea de libertate [art. 184 alin. (12) NCPP, art. 209 alin. (2)
NCPP, art. 226 alin. (3) NCPP].
(ii) celiifenii rom6ni aparfin6nd minoriliifi/or nafionale doresc sii Z$i exercite
dreptul de a se exprima fn limba materna fn fa fa instanfe/or de judecatii;
unei persoane,
- in vederea garantarii acestui drept, daca una sau mai multe parti solicita sa se
exprime in limba materna, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit,
folosirea unui interpret sau traducator autorizat;
- cererile scrise ~i actele procedurale trebuie intocmite numai in limba romana.
Dezbaterile purtate de parti in limba materna se inregistreaza, consernnandu-se in
limba romana;
nationala, - potrivit art. 329 alin. (4) NCPP inculpatul, cetatean roman apartinand unei mino-
oricarei ritati nationale, poate solicita sa ii fie comunicata o traducere a rechizitoriului in
din acestea
limba materna;
de a rec!ama
echitabil al - activitatea de interpret pentru instantele judecatore~ti, parchetele de pe langa
instantele judecatore~ti, organele de cercetare penala, avocati se efectueaza de
persoane atestate in profesie ~i autorizate de Ministerul Justitiei; sunt inclu~i in
categoria interpretilor ~i traducatorii autorizati, potrivit legii;
- interpretul are obligatia sa se prezinte la chemarea organelor judiciare, sa
depuna juramantul inainte de a fi ascultat ~i sa sernneze pe toate actele intocmite,
pentru conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consernnarea s-a tacut
in baza traducerii sale;
mentionate in (9) Traducerea fumizata in temeiul prezentului articol trebuie sa fie de o calitate suficienta
acuzate sa fi sa garanteze caracterul echitabil a! procedurilor, in special prin garantarea faptului ca
Iegatura cu persoanele suspectate sau acuzate cunosc cazul instrumentat impotriva lor ~i pot sa i~i exercite
voluntar. dreptulla aparare".
- organele judiciare au obligatia procedurala pozitiva sa se asigure ca interpretarea

este de o calitate corespunzatoare pentru garantarea caracterului echitabil al procedu-
rilor, in special prin garantarea faptului ca suspectul sau inculpatul cunoa~te cauza ~i
poate sa i~i exercite dreptulla aparare;
- interpretul care se afla intr-unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de
lege are obligatia de a se abtine, in caz contrar putand fi recuzat de orice parte sau de
procuror;
- cheltuielile judiciare cu interpretul ~i traducatorul vor ramane in sarcina statului
indiferent de solutia dispusa de procuror sau pronuntata de instantli in cauza (de
pilda, clasare, renuntarea la urmarirea penala, achitare, condarnnare cu suspendarea
sub supraveghere);
- incalcarea de catre organele de urmarire penala sau de catre instante a dreptului
suspectului sau inculpatului la asistenta gratuitli din partea unui interpret aduce o
atingere grava dreptului la un proces echitabil, prin imposibilitatea asigurarii parti-
ciparii efective la desfa~urarea procedurii a celor ce nu inteleg sau nu vorbesc limba
~i lipsa unei aparari efective ~i eficiente. Prin urmare, actele procesuale sau proce-
durale efectuate cu incalcarea acestui drept sunt lovite de nulitate relativli, in con-
ditiile art. 282 NCPP.
~ Organele judiciare au obligatia sa incuno~tinteze pe inculpat, inainte de

a se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator,
consernnandu-se aceasta in procesul de ascultare. Legea prevede obligatia ca in
cursu! procesului penal organele judiciare sa asigure partilor deplina exercitare a
drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege ~i sa administreze probe
necesare in aparare. Catli vreme partilor care nu vorbesc sau nu inteleg limba
romana ori nu se pot exprima li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de lua
cuno~tinta de probele dosarului, dreptul de a vorbi precum ~i dreptul de a pune
concluzii in instanta, prin interpret, modul in care au procedat procurorul ~i
instanta nu este eel legal. Fiind vorba de un cetatean strain, atat procurorul cat ~i
instanta erau obligate sa-i puna in vedere ca poate folosi limba oficiala prin
interpret. Faptul ca intr-una din cele doua declaratii date Ia procuror in final se
mentioneaza ,cunosc limba romana ~i pot sa citesc aceasta declaratie", iar in
fata instantei ca este de acord sa dea declaratie tara a i se pune in vedere ca are
dreptul sa i se desemneze interpret, nu dovedesc ca organele judiciare au respec-
tat dispozitiile procedurale (l.C.C.J., secfia pena/a, decizia nr. 2283105.04.2005,
www.legalis.ro).
~ Cand persoana vatamata este un surdo-mut, retragerea pliingerii preala-

bile flicutli prin declaratie consernnata in incheiere nu este valabila, daca aceasta
nu s-au flicut prin interpret sau printr-un inscris depus Ia dosar (C.S.J. , secfia
~ Cand una din parti nu cunoa~te limba romana ori nu se poate exprima,
organele de urmarire penala sau instanta de judecatli ii asigura in mod gratuit
folosirea unui interpret. lnterpretul poate fi desernnat sau ales de parti, in acest
ca interpretarea ultim caz, el trebuie sa fie un interpret autorizat potrivit legii. Din examinarea
,__..,~uu
a! procedu- textului ~i interpretarea acestuia, rezulta tara echivoc ca folosirea interpretilor se
uno~te cauza ~i asigura fie de organul de urmarire penala sau instanta de judecata, fie prin
desemnare sau alegere de catre pafli. Legea precizeaza ca, In cazul desernnarii
sau alegerii de catre pafli, interpretul trebuie sa fie autorizat potrivit legii: Avand
In vedere ca procedura este de stricta interpretare, rezulta ca numai In situatia
desemnarii sau alegerii interpretului de catre pafli este absolut necesar ca
interpretul sa fie autorizat conform legii, nu ~i In cazul asigurarii interpretarii de
arcina statului catre organele de urmarire sau instanta. A rationa altfel lnseamna a adauga Ia
in cauza (de lege, ceea ce nu este permis. Or, din examinarea partii introductive a deciziei In
cu suspendarea care este consernnata sustinerea inculpatului, rezulta ca In cursu! urmaririi
penale acestuia i-a fost asigurata folosirea unui interpret de catre organul de
urmarire penala. A~a fiind, In cauza a fost realizata corect cerinta legala referi-
toare Ia folosinta limbii oficiale prin interpret (J.C.C.J., sectia penalii, decizia nr.
4219108.07.2005, www.legalis.ro).
~ Omisiunea organului de urmarire penala de a asigura In mod gratuit

folosirea unui interpret, In cazurile In care aceasta este obligatorie, atrage nuli-
tatea relativa a actelor efectuate In cursu! urmaririi penale. Prin urmare, lncal-
carea poate fi invocata In cursu! efectuarii actului, cand partea este prezenta, sau
Ia primul termen de judecata cu procedura completa, cand partea a lipsit Ia
efectuarea actului, invocarea acesteia pentru prima data In ape! fiind tardiva
(I.C.C.J., sec{iapenalii, decizia nr. 3039/12.05.2006, www.legalis.ro).
poate exprima,
mod gratuit
pfuti, In acest
Capitolul III
Acpunea penaHi ~i actiunea civiHi in procesul penal
Sectiunea 1. Consideratii generale referitoare

Ia notiunea de actiune in justipe
- prin acfiune fn justitie se intelege mijlocul procesual prin care o persoana care a
- persoana
incalcat o norma de drept este adusa in fata instantei de judecata pentru a fi trasa Ia
tiunii, poate
raspundere;
de optiune intre
- dreptul Ia acfiune este cuprins implicit in norma juridica de drept substantial;
tragerea Ia raspundere a unei persoane se realizeaza prin exercitarea actiunii in
justitie;
- pentru exercitarea actiunii in justitie trebuie sa existe un temei de drept constand
in norma juridica incalcata, cat ~i un temei de fapt constand in savar~irea unei fapte
ilicite de catre o persoana care poate fi trasa Ia raspundere juridica;
- obiectul acfiunii il constituie tragerea Ia raspundere a persoanei care a incalcat
norma de drept ~i impotriva careia este exercitata actiunea;
- subiectul activ al actiunii este persoana sau entitatea care exercita actiunea in
justitie; subiectul pasiv al actiunii este persoana impotriva careia este exercitata actiu- - actiunea
nea in justitie. principala;
Sectiunea a 2-a. Notiunea de actiune penala ~i actiune civila.

Temeiul ~i obiectul acestora
Actiunea penala este mijlocul procesual, exercitat de Ministerul Public in

numele societatii, prin care se realizeaza tragerea la raspundere penala a persoanelor
care au savar~it ori au participat Ia savar~irea de infractiuni.
- raspunderea penala este raspunderea persoanei fizice sau juri dice ce intervine ca
urmare a incalcarii dispozitiei normei de incriminare; singurul temei al raspunderii
penale este infractiunea; raspunderea penala se realizeaza in cadrul raportului juridic
de conflict;
- temeiul de drept al actiunii penale il constituie incalcarea dispozitiei nmmei de
incriminare, iar temeiul de fapt il reprezinta fapta concreta savar~ita; crimelor", din
puterile instantelor
- obiectul actiunii penale este tragerea Ia raspundere penala a infractorului prin
5.000 de lire
aplicarea unei sanctiuni penale.
Acpunea civih\ exercitata in procesul penal este mijlocul procesual prevazut de
lege prin care persoana vatamata prin savar~irea unei infractiuni ori mo~tenitorii/suc-
Acfiunea penalii # acfiunea civilii in procesul penal 63
cesorii acesteia solicita tragerea Ia raspundere civila a inculpatului, a partii respon-
sabile civilmente ori a mo~tenitorilor/succesorilor in drepturi ai acestora care au
acceptat succesiunea, in vederea repararii integrale (in natura sau prin echivalent) a
prejudiciului direct, material sau moral produs prin activitatea infractionala 1
penal
- temeiul de drept al actiunii civile II constituie incalcarea normei de drept ce
indrituie~te la tragerea la raspundere civila, iar temeiul de fapt reprezinta fapta ilicita
concreta cauzatoare de prejudiciu;
- obiectul actiunii civile este tragerea la raspundere civila delictuala a inculpa-
tului, a partii responsabile civilmente ori a succesorilor in drepturi ai acestora care au
acceptat succesiunea, in vederea repararii prejudiciul produs prin comiterea faptei
care face obiectul actiunii penale;
- persoana vatamata, careia i-a fost produs un prejudiciu prin savar~irea infrac-
tiunii, poate exercita actiunea civila ~i in fata instantei civile avand, a~adar, un drept
de optiune intre calea penala sau cea civila de recuperare a prejudiciului;
substantial;
actiunii in - in cazul in care ambele actiuni sunt exercitate in cadrul procesului penal, acesta
va avea doua laturi: latura penala, corespunzatoare actiunii penale ~i latura civila,
corespunzatoare actiunii civile.
Sectiunea a 3-a. Raportul dintre actiunea penaHi

~i acpunea civilii exercitate in procesul penal
- actiunea penala este elementul central al procesului penal reprezentand actiunea

principala;
1
In dreptul comparat solutiile diferitelor sisteme de drept in privinta actiunii civile nu sunt
uniforme, existiind, in principiu, trei mari modalitati de reglementare a raportului acestei
actiuni cu actiunea penala.
1. Tradifia dreptului german prevede a~a-numitele , acfiuni adiacente" in care, Ia cererea
victimei (sau a rudelor sau mo~tenitorilor sai) pot fi integrate pretentii civile in cadrul proce-
sului penal. Aceste actiuni nu sunt insa prea agreate de judecatori ~i de aceea, de cele mai
multe ori, sunt respinse.
2. in modelul de drept roman pe care il regasim in Franta ~i Italia, pretentiile civile ale
victimei fac parte integranta din procesul penal. Victima are statut de partie civile ~i are
numeroase alternative de participare Ia proces, una dintre ele fiind pretentia de raspundere
civila. In Spania, de~i o tara de drept roman, reglementarea difera, intruciit, in principiu, pro-
curorul se ocupa de aceste cereri, iar judeditorul de libertati este obligat sa asigure aplicarea
lor. Mai mult, pozitia de co-reclamant (acusador privado), diferita de cea din Germania,
sprijina victima in valorificarea dreptului sau asupra daunelor civile.
3. Sistemul englez a oferit o solutie noua, prin ,Codul de practica privind victimele
crimelor", din octombrie 2005. Aici sunt amestecate prevederile traditionale ale ,Legii privind
puterile instantelor penale" conform careia judecatorul poate hotari o despagubire de piina Ia
5.000 de lire sterline, aviind marja discretionara, alaturi de "Schema privind compensarea
victimelor" ~i cu elemente de drept continental.
NCPP a pastrat traditia franceza ~i a acordat posibilitatea persoanei vatamate sa se
constituie parte civila in procesul penal.
- actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in procesul penal, reprezentand Secti
actiunea cu caracter accesoriu; solutiile pronuntate de instanta cu privire Ia actiunea
penala au o influenta hotaratoare cu privire Ia modul de rezolvare a actiunii civile;
Actiunea
- actiunea civila se solutioneaza in cadrul procesului penal, daca prin aceasta nu
se depa~e~te durata rezonabila a procesului; in cazul in care solutionarea actiunii (i) este o
civile intarzie solutionarea actiunii penale, instanta poate dispune disjungerea actiunii Ministerului
civile, dispunand judecarea acestora separat; (ii) este
- modalitatea de solutionare a actiunii civile exercitate in procesul penal poate indeplinite
aduce atingere prezumtiei de nevinovatie, astfel cum a aratat Curtea Europeana in (iii) este
cauza Diacenco c. Romiiniei 1; pantilor Ia
dedit
1
Instanta europeana a constatat ca reclamantul a ramas ,inculpat", din punct de vedere
formal, piina ciind achitarea a dobiindit foqa juridica obligatorie, insa situatia din speta nu viza
invinuirea initiala de care reclamantul a fost achitat. Curtea a observat ca cererea de despa-
gubiri avea temeiul legal in principiile generale ale legislatiei nationale privind raspunderea
civila delictuala, aplicabile in cazul vatamarilor corporale. Astfel, s-a retinut ca raspunderea
penala nu constituie o preconditie pentru raspunderea fata de plata unei despagubiri; chiar ~i in
situatia in care victima a ales sa exercite o actiune in despagubire in cadrul procesului penal,
actiunea respectiva ar fi considerata tot ., civila". A~adar, Curtea de Ia Strasbourg a constatat
ca actiunea in despagubire in litigiu nu a fost considerata o ,invinuire" (acuzatie in materie
penala initiala) conform dreptului national relevant. Deopotriva, Curtea a notat ca, de~i
conditiile pentru raspunderea civila s-ar putea suprapune in anumite privinte, in functie de mai putin
imprejurari, cu cele ale raspunderii penale, cererea civila urma sa fie totu~i solutionata in baza c. Regatului
principiilor aplicabile dreptului civil in materia raspunderii civile delictuale. Solutia privind
pronuntata in procesul penal nu a fost decisiva pentru actiunea in despagubire. Victima avea problema
dreptul sa ceara despagubirea indiferent daca piiriitul era condamnat sau, precum in prezenta Prin urmare,
cauza, era achitat, iar chestiunea despagubirii urma sa faca obiectul unei aprecieri juridice au folosit in
diferite, in baza unor criterii ~i standarde probatorii care difera in ciiteva privinte importante ~i actiunea in
fata de cele aplicabile raspunderii penale. Potrivit instantei europene, faptul ell un act care art. 6 parag. 2
poate da na~tere unei actiuni civile in despagubire in temeiul legislatiei privind raspunderea Potrivit '
civila delictuala este vizat ~i de elementele constitutive obiective ale unei infractiuni nu poate
oferi, indiferent de gravitatea acesteia, un temei suficient pentru a considera persoana
prezumtiv responsabila de actul respectiv in contextul unei cauze in materia raspunderii civile
delictuale ca fiind ,invinuita de saviir~irea unei infractiuni". 0 asemenea incadrare nu este
justificata nici de faptul ca probele din procesul penal au fost folosite pentru a stabili efectele
actului respectiv in materie de drept civil. Altminteri, art. 6 parag. 2 ar conferi achitarii din
procesul penal efectul indezirabil de a preintiimpina posibilitatile victimei de a solicita
despagubiri in temeiul legislatiei privind raspunderea civila delictuala, constituind astfel o
limitare arbitrara ~i dispropoqionata a dreptului sau de a avea acces Ia o instanta de judecata in
temeiul art. 6 parag. I din Conventie. De asemenea, ar exista posibilitatea ca un piiriit, care a
fost anterior achitat, considerat responsabil conform sarcinii probei in dreptul civil, sa
beneficieze de avantajul necuvenit de a evita orice raspundere pentru actiunile sale. 0
interpretare atilt de extensiva nu ar fi sustinuta nici de redactarea art. 6 parag. 2, nici de vreun
temei comun a! sistemelor juridice nationale din comunitatea CEDO. Din contra, intr-un
numar considerabil de state contractante, achitarea nu impiedica stabilirea raspunderii civile in
raport cu acelea~i fapte (Y. c. Norvegiei, II februarie 2003, parag. 41).
Prin urmare, Curtea a considerat ell, de~i achitarea de raspunderea penala trebuie menti-
nuta in cadrul actiunii In despagubire, aceasta nu ar trebui sa impiedice stabilirea raspunderii
civile pentru plata unei despagubiri ca urmare a acelora~i fapte in baza unei sarcini a probei
Ac{iunea penalii # ac{iunea civilii In procesul penal 65
reprezentand Sectiunea a 4-a. Trasaturile actiunii penale ~i ale actiunii civile
e la actiunea
lii civile;
n aceasta nu Actiunea penala are urmatoarele trasaturi:
IU"ea actiunii (i) este o actiune publica, exercitata de catre stat, in principiu, prin intermediul
~rea actiunii Ministerului Public; are caracter punitiv;
(ii) este o actiune ob/igatorie, statui trebuind sa o exercite ori de cate ori sunt
penal poate indeplinite conditiile prevazute de lege;
m opeana in (iii) este o actiune persona/a, la fel ca ~i raspunderea penala a autorului/partici-
pantilor la savar~irea infractiunii; nu poate fi exercitata impotriva altor persoane
deciit autorii, coautorii, complicii sau instigatorii la savar~irea infractiunii, persoane
act de vedere fizice sau juridice;
lspeta nu viza (iv) este o actiune indivizibila, trebuind sa fie exercitata impotriva tuturor participan-
de despa- tilor Ia savar~irea infractiunii; in cazul in care, dupa inceperea urmaririi penale ~i punerea
raspunderea
in mi~care a actiunii penale, este descoperit un alt participant Ia sava~irea infractiunii,
raspunderea
; chiar ~i in organele de urmarire penala trebuie sa extinda urmarirea penala ~i actiunea penala cu
penal, privire Ia aceasta persoana (art. 311 NCPP); spre deosebire de vechiul Cod de procedura
a constatat penala, NCPP nu mai prevede posibilitatea instantei de judecata de a extinde procesul
penal ~i cu privire Ia participantul nou descoperit, fata de acesta procesul penal urmand sa
mai putin restrictive (X c. Austriei, decizia Comisiei din 6 octombrie 1992 ~i MC.
c. Regatului Unit, decizia din 7 octombrie 1987). Cu toate acestea, daca hotariirea nationala
privind despagubirea include o declaratie care imputa raspunderea penala piiriitului, se ridica o
problema care intra sub incidenta art. 6 parag. 2 din Conventie (Y. c. Norvegiei, parag. 42).
Prin urmare, Curtea a aratat ca va examina daca instantele nationale au actionat in a~a fel sau
au folosit in motivarile lor un limbaj de natura sa creeze o legatura evidenta intre cauza penala
~i actiunea in despagubire care i-a urmat ~i sa justifice extinderea sferei de aplicare a
art. 6 parag. 2 in legatura cu aceasta din urma.
Potrivit Curtii de Ia Strasbourg, instanta nationala ~i-a incheiat hotariirea cu urmatoarea
constatare: ,Pentru motivele sus-mentionate, [instanta] considera ca reclamantul este vinovat
de saviir~irea infractiunii de care a fost invinuit in mod corect ~i trimis in judecata, faptul ca
instantele [inferioare] 1-au achitat ( ... ) nu prezinta relevanta pentru latura civila." Hotariirea a
ramas definitiva, a fost pronuntata in absenta reclamantului ~i nu putea fi atacata cu recurs.
De~i dispozitivul hotariirii confirma hotariirile instantelor inferioare de achitare a reclaman-
tului sub aspectul laturii penale a procesului, Curtea a reamintit ca motivarea unei hotariiri are
acela~i efect obligatoriu ca ~i dispozitivul daca, precum in prezenta cauza, aceasta constituie
baza ei fundamentala (Perez c. Fran{ei, parag. 25). in consecinta, dispozitivul hotariirii nu a
corectat problema, care, in opinia Cuqii, a persistat astfel. Potrivit Cuqii, instanta nationala a
luat act de faptul ca reclamantul fusese achitat de invinuirea adusa de catre instantele
inferioare ~i ca aceasta a mentinut hotariirile instantelor respective. Cu toate acestea, in dorinta
de a apara interesele legitime ale presupusei victime, curtea de ape! 1-a declarat expres pe
reclamant ,vinovat de saviir~irea infractiunii de care in mod corect fusese invinuit". in conse-
cinta, Curtea a considerat ca limbajul folosit de Curtea de Ape! Suceava a depa~it limitele
instantei civile, puniind astfel Ia indoiala corectitudinea achitarii. in consecinta, a existat o
legatura suficienta cu procesul penal, ceea ce este incompatibil cu prezumtia de nevinovatie.
Fata de aceste motive, Curtea a constatat ca art. 6 parag. 2 din Conventie era aplicabil pro-
cesului privind actiunea in despagubire. in consecinta, Curtea a respins exceptia preliminara a
Guvernului ~i a concluzionat ca a fost incalcat art. 6 parag. 2 din Conventia europeana.
inceapa din faza urmaririi penale; fapta atrage raspunderea penala a tuturor persoanelor - subiectii
fizice sau juridice care au participat Ia sav~irea acesteia, chiar daca plangerea prealabila ori au participat
s-a tacut numai cu privire Ia una dintre acestea; drept procesual
(v) este o actiune irevocabilii # indisponibilii, statui, prin intermediul Ministerului (statui) devine
Public, nu o mai poate retrage; totu~i, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de
art. 318 NCPP procurorul poate dispune renuntarea Ia urmarirea penala (inclusiv in 1.
cauzele in care a fost deja pusa in mi~care actiunea penala) cand nu exista interes
public in urmarirea penala a unei persoane; persoana vatamata poate retrage plan-
gerea prealabila sau se poate impaca cu infractorul, aceste imprejurari constituind
impedimente Ia exercitarea actiunii penale.
Actiunea civilli are urmatoarele triisiituri:
(i) este o actiune privata, exercitata de persoana care a suferit un prejudiciu prin
savar~irea infractiunii; are caracter reparatoriu;
(ii) este o actiune facultativii, fiind Ia Jatitudinea persoanei prejudiciate daca o
exercita sau nu;
(iii) este o actiune patrimonialii, putand fi exercitata atat impotriva participantilor
Ia savar~irea infractiunii, cat ~i a persoanei responsabile civilmente, ori a mo~te
nitorilor, respectiv a succesorilor in drepturi ai acestora; raspunderea civila poate fi
transmisa pe cale conventionala ori pe cale succesorala;
(iv) este o actiune divizibilii, persoana prejudiciata putand solicita tragerea Ia ras-
pundere civila a uneia ori a mai multor persoane care au produs prejudiciul; cadrul
procesual pe latura civila este stabilit strict prin vointa subiectului activ al actiunii civile; -in cadrul
(v) este o actiune disponibilii, persoana prejudiciata putand renunta la exercitarea Directia de In
acesteia, cu exceptia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate (D.I.I.C.O.T.),
de exercitiu restransa, cand actiunea civila se exercita din oficiu, ceea ce presupune terorismului
existenta unui caracter de indisponibilitate. (D.N.A.) ca
- spre deosebire de actiunea civila exercitata in fata instantei civile, in cazul in - exista
care aceasta este alaturata actiunii penale, fmprumutii unele elemente de oficialitate de Apel
de Ia aceasta, dupa cum urmeaza: Parchetului de
a) instanta de judecata trebuie sa se pronunte din oficiu cu privire Ia desfiintarea
totala sau partiala a unui inscris ~i restabilirea situatiei anterioare savar~irii infrac-
tiunii [art. 25 alin. (3) NCPP];
b) Juarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care persoana preju-
diciata este lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa
[art. 249 alin. (7) NCPP] .
Sectiunea a 5-a. Subiecpi actiunii penale
- raportul juridic de drept procesua/ penal, care se contureaza prin exercitarea

actiunii penale, este un raport procesual intre subiectii activi ~i pasivi ai raportului
juridic penal;
AcJiunea penalii .# acfiunea civilii in procesul penal 67
- subiectii activi ai raportului penal (persoanele fizice sau juri dice care au saviir~it
ori au participat la saviir~irea unei infractiuni) devin subiecti pasivi ai raportului de
drept procesual penal, in vreme ce subiectul pasiv general al raportului juridic penal
(statui) devine subiect activ al raportului de drept procesual penal.
prevazute de
(inclusiv in
1. Subiectii activi ai actiunii penale
u exista interes
retrage pliin- - subiectul activ al actiunii penale este statui, prin Ministerul Public;
constituind
- ca exceptie, persoana vatamata sau anumite autoritati publice pot conditiona, in
cazurile explicit prevazute de lege, punerea in mi~care a actiunii penale sau exerci-
tarea acesteia de o anumita manifestare de vointa (pliingere prealabila, autorizatie
prejudiciu prin prealabiHi); aceasta nu le ofera calitatea de subiect activ al actiunii penale;
- subiectul activ al actiunii penale exercita functia de invinuire (acuzare).
1.1. Ministerul Public

participantilor - este autoritatea judiciara care are calitatea de participant in procesul penal (nu
. ori a mo~te este parte procesuala) ~i care i~i exercita atributiile in temeiul legii, prin magistratii
civila poate fi procurori, constituiti in parchete pe liinga instantele judecatore~ti; este condus de
Procurorul General al Parchetului de pe liinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
rragerea la ras- - parchetele de pe liinga curtile de apel sunt conduse de procurori generali, iar
'ciul; cadrul parchetele de pe liinga tribunale ~i judecatorii sunt conduse .de prim-procurori;
'unii civile;
- in cadrul Parchetului de pe liinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie functioneaza
la exercitarea Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism
(D.I.I.C.O.T.), ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate ~i a
terorismului (Legea nr. 508/2004) precum ~i Directia Nationala Anticoruptie
(D.N.A.) ca structura specializata in combaterea infractiunilor de coruptie;
- exista totodata parchete militare: Parchetul Militar de pe liinga Curtea Militara
de Apel Bucure~ti, Parchetul militar de pe liinga Tribunalul Militar; in cadrul
Parchetului de pe liinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie functioneaza sectia parche-
telor militare;
- Ministerul Public este organizat ~i i~i desfa~oara activitatea aviind la baza
urmatoarele principii: legalitatea, impartialitatea, indivizibilitatea (asigura unitatea de
actiune);
- subordonarea ierarhicii a procurorilor constituie firul ro~u al activitatii in cadrul
unitatilor de parchet; astfel, dispozifii/e procuroru/ui ierarhic superior, date in scris
.yi fn conformitate cu /egea, sunt ob/igatorii pentru procurorii in subordine (procu-
rorul i~i pastreaza independenta prin raportare la solutiile pe care considera necesar a
le dispune in cauza ori cu privire la concluziile pe care apreciaza a le sustine in fata
instantei, prin raportare la probele administrate);
- procurorul ierarhic superior poate infirma motivat, prin ordonanta, din oficiu sau
prin exercitarea in urma sesizarii pe calea pliingerii formulate in temeiul art. 336 NCPP, actele ~i
; ai raportului
masurile procesuale nelegale sau netemeinice 1 emise/dispuse de procurorul aflat in in$tiinfeze despre
subordinea sa (de pilda, se poate dispune infirmarea unei ordonante de incepere a audia in calitate d
urmaririi penale, a unei ordonante de extindere a urmaririi penale ori de instituire a 1
- in doctrina
unei masuri asiguratorii, a unei ordonante prin care se dispune o solutie de clasare componente: 1.
sau renuntare la urmarirea penala); infractiuni fata d
- prim-procurorul parchetului de pe liinga tribunal nu poate infirma un act sau o la rasp~ndere a ~i
masura dispusa de un procuror din cadrul parchetului de pe liinga judecatorie, nefiind prevemre a comttl
procuror ierarhic superior fata de acesta, cu exceptia situatiei in care actul sau masura diciului material
a fost dispusa de prim-procurorul parchetului de pe liinga judecatorie; pozitia victimei it
- poate dispune infirmarea unui act ori a unei masuri procesuale procurorul devina parte a ac
general al Parchetului de pe liinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie (art. 72 din Legea psihologica pers
nr. 304/2004), personal sau prin procurori anume desemnati, sau procurorul general cristalizare a suf1
al parchetului de pe liinga curtea de apel ~i procurorii ~efi ai Directiei Nationale catarsis a proces
Anticoruptie ~i Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata ~i - in cursu! u
Terorism (art. 65 din Legea nr. 304/2004); drepturi:
- parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatore~ti, precum ~i cu a) dreptul de
celelalte autoritati publice. b) dreptul de
ridica exceptii ~i ~
1.2. Unele autoritati publice
c) dreptul de ~
- ca exceptie, pot fi subiecti activi in actiunea penala, contribuind la sustinerea d) dreptul de
acuzarii, Camera Deputatilor ~i Senatul, in ~edinta comuna, in situatia punerii sub ririi penale, la c
acuzare a Pre~edintelui Romiiniei pentru inalta tradare. Romiiniei, o adrE
informatii sa ii fi~
2. Persoana vatamata e) dreptul de
f) dreptul de
- este persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare
fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal; g) dreptul de
- spre deosebire de C.proc.pen., NCPP nu mai prevede pentru persoana vatamata h) dreptul de ~
(victima infracfiunii) posibilitatea de a se constitui parte vatamata in cadrul se exprima bine
procesului penal, aceasta avcmd in noua reglementare numai calitatea de subiect i) dreptul de
procesual principal, iar nu pe cea de parte procesuala; fa fa de aceasta structurare a j) dreptul de
participanfilor in cadrul procesului penal, precum $i fafa de definifia data parfilor
de art. 32 NCPP, nu se mai poate considera ca persoana vatamata este subiect activ
a/ acfiunii penale;
- persoana vatamata printr-o fapta penala pentru care actiunea penala se pune in 1
mi~care din oficiu $i care nu dore$te sa participe Ia procesul penal trebuie sa M Cusson , C
2
V. Lambert-A
3
Prin comp
inculpatului se re
1
Spre deosebire de C.proc.pen. in care infirmarea putea fi dispusii numai pentru motive de a adresa intreb
de nelegalitate, NCPP prevede posibilitatea infirmiirii actelor sau miisurilor procesuale i are dreptul a adreS
pentru motive de netemeinicie. putiind refuza sa
2
Potrivit art. 32 NCPP: ,(1) Partile sunt subiectii procesuali care exercita sau impotriva situatie de incoere
carora se exercita o actiune judiciara. (2) Partile din procesul penal sunt inculpatul, partea lege ferenda prin c
civila ~i partea responsabila civilmente". posibilitatii partilo
Ac{iunea pena/a ~i acfiunea civila in procesul penal 69
IW"orul aflat in in~tiinteze despre aceasta organul judiciar, care, daca apreciaza necesar, o va putea
de incepere a audia in calitate de martor;
de instituire a
- in doctrina 1 se retine ca a~teptiirile victimelor de Ia procesul penal vizeaza patru
de clasare
componente: 1. protecfia (autorul faptei sa fie oprit de catre stat de a mai comite
infractiuni fata de victima); 2. retributia (inraptuirea actului de justitiei prin tragerea
Ia raspundere a celui vinovilt); 3. apararea sociala (in exercitarea datoriei civice de
prevenire a comiterii de noi infractiuni); 4. despagubirea (sub forma repararii preju-
diciului material sau moral); se remarca, astfel, ca primele componente vizeaza
pozitia victimei in cadrul actiunii penale, tara ca prin aceasta persoana vatiimata sa
devina parte a actiunii publice; a~a cum arata V. Lambert-Faivre, dintr-o perspectiva
psihologica persoana vatiimatii gase~te in procesul penal mijlocul de identificare ~i
cristalizare a suferintei sale in scopul de a-1 depa~i, reie~ind astfel o functie de
catarsis a procesului penaf;
- in cursu/ urmaririi penale ~i a/ judecafii, persoana vatamata are urmatoarele
drepturi:
precum ~i cu a) dreptul de a fi informata cu privire Ia drepturile sale;
b) dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a
ridica exceptii ~i de a pune concluzii;
c) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
sustinerea
d) dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire Ia stadiul urma-
punerii sub
ririi penale, la cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul
Romiiniei, o adresa de po~ta electronica sau mesagerie electronica, Ia care aceste
informatii sa ii fie comunicate;
e) dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
f) dreptul de a fi ascultata;
0 vatamare
g) dreptul de a adresa fntrebiiri inculpatuluP, martorilor # experfi/or;
h) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci ciind nu intelege, nu
se exprima bine sau nu poate comunica in limba romiina;
i) dreptul de a fi asistata de avocat sau reprezentata;
j) dreptul de a apela Ia un mediator, in cazurile permise de lege;
se pune in
trebuie sa I M Cusson , Criminologie, 4eme ed., 2005, Hachette, p. 117.
2
V. Lambert-Faivre, L'ethique de Ia responsabilite, RTD civ. 1998., p. 21.
3
Prin compararea setului de drepturi de care beneficiaza persoana vatamata cu cele ale
inculpatului se remarca faptul ca pentru faza urmaririi penale persoana vatamata are de dreptul
de a adresa intrebari inculpatului (precum ~i martorilor ~i expertului), in vreme ce incu1patul nu
are dreptul a adresa intrebari persoanei vatamate, insa acesta are dreptul de a pastra tacerea
putiind refuza sa raspunda intrebarilor formulate de victima infractiunii. Consideram ca aceasta
situatie de incoerenta legislativa (din pacate nu singura care apare in NCPP) trebuie corectata de
lege ferenda prin consolidarea caracterului necontradictoriu a! urmaririi penale prin restriingerea
posibilitatii piiflilor ~i a subiectilor procesuali principali de a formula intrebari.
k) dreptul de a fi informata, Ia cerere, cu privire Ia punerea inculpatului in tiber- - calitatea de pe

tate in orice mod, in cazul in care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv Ia decesul persoane
condarnnat Ia o pedeapsa privativa de libertate. 0 ..~
respecttv succesoru
- organul de urmarire penala, fnainte de prima ascultare a persoanei viitiimate,
are obligatia de a-i aduce Ia cuno~tinta persoanei vatamate urmatoarele drepturi ~i
obligatii: 3. Subiectii p
a) dreptul de a fi asistata de avocat, iar in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul
- sunt subiecti p
de a i se desemna un avocat din oficiu;
au calitatea de incu
b) dreptul de a apela Ia un mediator, in cazurile permise de lege; necesare pregatirii a
c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii ~i de a pune - inculpatul esteJ
concluzii, in conditiile prevazute de lege; mi~care actiunea peJ
d) dreptul de a fi incuno~tintata cu privire Ia desta~urarea procedurii, dreptul de a - inculpatul este
formula plangere prealabila, precum ~i dreptul de a se constitui parte civila (drept - inculpatul nu tr<
procesual nou reglementat de NCPP, care asigura o participare mai eficienta a
victimei infractiunii in cadrul procesului penal); (i) .foptuitorut
privire Ia care nu a
e) obligatia de a se prezenta Ia chemarile organelor judiciare; organele de urmarir
f) obligatia de a comunica orice schimbare de adresa. legea penala, perso~
- in faza de camera preliminarii, NCPP nu stabile~te drepturi procesuale in favoa- momentul Ia care p
rea persoanei vatamate in cadrul acestei proceduri, participanti fiind numai inculpatul acesta, cand dobiin
fata de care s-a dispus trimiterea in judecata ~i procurorul; subiect pasiv al ac
- in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in mi~care Ia plan- urmarire penala poa
gerea prealabila a persoanei vatamate, aceasta trebuie formulata in termen de 3 /uni (ii) suspectul- p
de Ia data Ia care persoana viitiimatii a ajlat despre comiterea faptei; cand persoana rezulta banuiala re
vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de Ia data cand NCPP);
reprezentantul sau legal a aflat despre sava~irea faptei; in cazul in care faptuitorul - in logica NCP
este reprezentantul legal al minorului sau incapabilului, termenul de 3 luni curge de ~i se constata ca nu
Ia data numirii unui nou reprezentant legal; penale prevazute Ia
- persoana vatamata beneficiaza ~i de anumite drepturi speciale prevazute de dispune fnceperea
art. 4 din Legea nr. 211/2004 privind une1e masuri pentru asigurarea protectiei astfel, NCPP a pre
victimelor infractiunilor care ob1iga procurorii, ofiterii ~i agentii de politie Ia care se incepe urmarirea p
prezinta victimele sa 1e incuno~tinteze in scris sau verbal, intr-o limba pe care acestea inceperea urmaririi
o inteleg, cu privire Ia: a) servicii1e ~i organizatiile care asigura consiliere psihologica sesizare cuprinde i
sau orice alte forme de asistenta a victimei, in functie de necesitatile acesteia;
1
b) organu1 de urmarire pena1a Ia care pot face plangere; c) dreptu1la asistenta juridica NCPP face refe
~i institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept; d) conditiile ~i proce- art. 48. Competenta
dura pentru acordarea asistentei juri dice gratuite; e) drepturile procesuale ale unele organe de con
art. 147. Retinerea,
persoanei vatamate ~i ale partii civile; f) conditiile ~i procedura pentru a beneficia de
investigatorilor sub a
dispozitiile art. 113 C.proc.pen., precum ~i de dispozitiile Legii nr. 682/2002 privind datelor infonnatice,
protectia martorilor, cu modificarile ulterioare; g) conditiile ~i procedura pentru acor- art. 25i. Cazuri sp
darea compensatiilor financiare de catre stat; h) dreptul de a fi informate, in cazul in art. 293. Constatare
care inculpatul va fi privat de libe.rtate, respectiv condarnnat Ia o pedeapsa privativa prealabile, art. 310. D
de libertate, cu privire Ia punerea acestuia in libertate in orice mod, conform Codului dosarului privind pe
2
de procedura penala; 0 solutie simil
in rem.
Acfiunea penala ~i acfiunea civ.i/ii in procesul penal 71
- calitatea de persoana vatamata are caracter personal # netransmisibil, astfel ca
Ia decesul persoanei fizice sau la desfiintarea persoanei juridice, mo~tenitorii,
respectiv succesorii in drepturi, nu dobandesc calitatea de persoana vatamata.
3. Subiectii pasivi ai actiunii penale

dreptul
- sunt subiecti pasivi ai actiunii penale: participantii la savar~irea infractiunii care
au calitatea de inculpati; ace~tia au dreptul de a beneficia de timpul ~i inlesnirile
necesare pregatirii apararii impotriva acuzatiei penale formulate impotriva lor;
~i de a pune - inculpatul este persoana fizica sau juridica impotriva careia a fost pusa in
mi~care actiunea penala;
, dreptul de a - inculpatul este parte in procesul penal;
e civila (drept
- inculpatul nu trebuie confundat cu:
mai eficienta a
(i) fliptuitorul - persoana care a savar~it o fapta prevazuta de legea penala, cu
privire la care nu a fost inca inceputa urmarirea penala; de asemenea, in cazul in care
organele de urmarire penala incep urmarirea penala cu privire la o fapta prevazuta de
legea penala, persoana care a comis acea fapta are calitatea de taptuitor pana la
momentul la care procurorul dispune continuarea efectuarii urmaririi penale fata de
acesta, cand dobande~te calitatea de suspect; taptuitorul nu este parte procesuala ori
subiect pasiv al actiunii penale; in vederea inceperii urmaririi penale, organul de
urmarire penala poate efectua verificari prealabile cu privire la taptuitor;
(ii) suspectu/- persoana cu privire la care, din datele ~i probele existente in cauza,
. cand persoana rezultii banuiala rezonabila ca a savar~it o faptii previizutii de legea penala (art. 77
e Ia data dind NCPP);
care taptuitorul -in logica NCPP, cand actul de sesizare indepline~te conditiile previizute de lege
., luni curge de ~i se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii
penale prevazute la art. 16 alin. (1) NCPP, organul de cercetare penala/procurorul
2
prevazute de dispune fnceperea urmiiririi pena/e cu privire Ia faptii [art. 305 alin. (1) NCPP] ;
protectiei astfel, NCPP a prevazut obligatia organului de cercetare penala/procurorului de a
litie Ia care se incepe urmarirea penala in rem dupa ce a fost legal sesizat, neputandu-se dispune
inceperea urmaririi penale direct in personam (chiar ~i in ipotezele in care actul de
sesizare cuprinde indicarea persoanei care a comis fapta sau permite identificarea
1
NCPP face referire Ia faptuitor in art. 44. Competenta in caz de reunire a cauzelor,
art. 48. Competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului, art. 61 . Actele incheiate de
unele organe de constatare, art. 62. Actele incheiate de comandantii de nave ~i aeronave,
art. 147. Retinerea, predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale, art. 148. Utilizarea
investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala ~i a colaboratorilor, art. 154. Conservarea
datelor informatice, art. 158. Procedura de emitere a mandatului de perchezitie domiciliara,
pentru acor- art. 252 1 Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, art. 289. Pliingerea,
in cazul in art. 293. Constatarea infractiunii flagrante, art. 296. Termenul de introducere a pliingerii
..........,.,..,J.,.. privati vii prealabile, art. 310. Dispozitii privind luarea unor masuri fata de faptuitor, art. 321. inaintarea
nform Codului dosarului privind pe inculpat, art. 360. Constatarea infractiunilor de audienta.
2
0 solutie similara exista ~i in vechiul Cod, atunci ciind urmarirea penala se incepea
in rem.
72 Procedurii penalii. Partea genera/a A
acesteia); in continuare, art. 305 alin. (3) NCPP prevede ca atunci cand din datele ~i (ix) dreptul de a c<
1
probele existente fn cauza rezulta banuiala rezonabila ca o anumita persoana a (x) dreptul de a fi
savar~it fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procuroru/ dispune ca
(xi) dreptul de a a1
urmarirea penala sa se efectueze fn continuare fata de aceasta, care dobande~te
calitatea de suspect; (xii) obligafia de a
tia ca, in cazul neinde
- suspectul nu este parte in procesul penal ~i nici subiect pasiv al actiunii penale;
triva sa, iar in cazul su
in principiu, suspectul are acela~i drepturi ~i indatoriri procesuale ca ~i inculpatul;
spre deosebire de inculpat, suspectul nu poate fi arestat preventiv/arestat la domiciliu, (xiii) obligafia de
~i nici nu poate fi supus masurii controlului judiciar (inclusiv pe cautiune); deopo- adresei, atragandu-i-s
triva, se remarca o serie de deosebiri intre dreptul suspectului de a consulta dosarul ~i orice alte acte comun
acelea~i drept conferit de lege inculpatului, in acest din urma caz nefiind posibila la cuno~tinta;
limitarea dreptului pe o durata mai mare de 10 zile in cursu! urmaririi penal e. (xiv) obligafia de
(iii) condamnatu/ - persoana cu privire la care a fost pronuntata o hotarare jude- sau de judecatorul de
catoreasca de condamnare ramasa definitiva in procesul penal; nu este parte in perchezitia corporala,
procesul penal ~i nici subiect pasiv al actiunii penale. in camera prelimi,
- pot avea calitatea de inculpati: autorii, coautorii, complicii, instigatorii Ia savar- (i) dreptul de a p
~irea infractiunii in forma tentativei, consumata, ori epuizata, care au capacitate caz, a traducerii autor
penala; (ii) dreptul de a
- poate avea calitatea de inculpat a tat o persoana fizica, cat ~i o persoana juridica; minara;
- solutiile de renuntare Ia aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei (iii) dreptul de a-~
nu sunt solutii de condamnare, astfel ca, persoanele care o beneficiat de aceste moda- oficiu in cazurile in ~
litati de individualizare nu pot fi considerate persoane condamnate. (iv) dreptul de a f
in cursu/ urmaririi penale, inculpatul are drepturi ~i obligatii procesuale dintre preliminara, cereri ~i
care enumeram urmatoarele: efectuarii actelor de c;
(i) dreptul de a fi informat cu privire Ia fapta pentru care este cercetat ~i inca- in cursu/ judecaf
drarea juridica a acesteia; enumeram urmatoarel
(ii) dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atragandu-i-se (i) dreptul de a pru
atentia ca daca refuza sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar prin citatie; judecata
daca va da declaratii, acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa; incuno~tintat despre p
(iii) dreptul Ia aparare concretizat prin posibilitatea de a formula cereri cu privire (ii) dreptul de a a1
Ia: recuzarea organelor de urmarire penala, administrarea unor mijloace de proba, efective;
revocarea ori inlocuirea masurilor preventive etc.; (iii) dreptul de a m
(iv) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale ~i atentia ca daca refuza
civile a cauzei; daca va da declaratii ru
(v) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, (iv) dreptul de a d
nu se exprima bine sau nu poate comunica in limba romana; prevazute de lege, r~
(vi) dreptul de a asista personal sau prin avocat Ia efectuarea actelor de urmarire concluzii;
penala; (v) dreptul de a av
(vii) dreptul de a da declaratii cu privire Ia acuzatia care i se aduce; de asistenta obligatori
(viii) dreptul de a formula plangere impotriva actelor de urmarire penala; (vi) dreptul de a f,
civile a cauzei;
1
Potrivit art. 97 alin. (2) NCPP probele se pot obtine doar in procesul penal.
Actiunea penalii $i ac{iunea civilii in procesul penal 73
din datele ~i (ix) dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala, in conditiile art. 94 NCPP;
persoana a (x) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
dispune ca (xi) dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
dobiinde~te
(xii) obligafia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragiindu-i-se aten-
tia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere impo-
triva sa, iar in cazul sustragerii, judecatorul poate dispune arestarea sa preventiva;
(xiii) obligafia de a comunica, in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a
adresei, atragiindu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, citatiile ~i
orice alte acte comunicate la prima adresa raman valabile ~i se considera ca le-a luat
la cuno~tinta;
(xiv) obligafia de a se supune masurilor dispuse de organele de urmarire penala
sau de judecatorul de drepturi ~i libertati (de pilda, masurile preventive, asiguratorii,
perchezitia corporala, domiciliara etc.).
in camera preliminarii inculpatul are urmatoarele drepturi ~i obligatii procesuale:
(i) dreptul de a primi comunicarea copiei certificate a rechizitoriului sau, dupa
caz, a traducerii autorizate a acestuia;
(ii) dreptul de a fi informat cu privire la obiectul procedurii in camera preli-
minara;
(iii) dreptul de a-~i angaja un avocat ales sau de a beneficia de un aparator din
oficiu in cazurile in care, potrivit art. 90 NCPP, asistenta juridica este obligatorie;
(iv) dreptul de a formula, in scris, in termenul stabilit de judecatorul de camera
preliminara, cereri ~i exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor ~i a
efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.
in cursu! judeciifii inculpatul are drepturi ~i obligatii procesuale dintre care
enumeram urmatoarele:
(i) dreptul de a participa la ~edinta de judecata ~i a fi incuno~tintat despre aceasta
prin citatie; judecata se poate desfa~ura ~i in absentia in cazul in care inculpatul
tncuno~tintat despre proces nu se prezinta in fata instantei;
(ii) dreptul de a avea timpul ~i inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari
efective;
(iii) dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atragiindu-i-se
atentia ca daca refuza sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar
daca va da declaratii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa;
nu intelege, (iv) dreptul de a da declaratii, de a propune administrarea de probe in conditiile
prevazute de lege, respectiv dreptul de a formula cereri, exceptii sau de a pune
concluzii;
(v) dreptul de a avea un avocat ales, iar, daca nu i~i desernneaza unul, In cazurile
de asistenta obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
(vi) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale ~i
civile a cauzei;
(vii) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, convenfiona/ii a drept
nu se exprima bine sau nu poate comunica in limba romana; parte civi/ii, acfiunea
disjunsii, pentru a fi so/;
(viii) dreptul de a participa la audierea partilor sau a martorilor ~i de a le pune
intrebari;
(ix) dreptul de a lua cuno~tinta de actele dosarului;
~Incazul
se aduce atingere
(x) dreptul de a formula cai de atac impotriva hotararilor judecatore~ti; juridice, calitatea
(xi) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale; dreptul de a apela la un silvic, ca repreze
mediator, in cazurile permise de lege; este subiect acti
Unite, Decizia nr.
(xii) obligatia de a pastra ordinea ~i solemnitatea ~edintei de judecata;
(xiii) obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragandu-i-se - dispozitiile proced
atentia eli, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere cata sa cheme spre a fi
impotriva sa, iar in cazul sustragerii, judecatorul poate dispune arestarea sa preventiva; Inainte de prima ascul
a suferit o pagubli mat
(xiv) obligatia de a comunica in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a
asemenea, trebuie sa i
adresei, atragandu-i-se atentia eli, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, citatiile ~i poate face in tot cursul
orice alte acte comunicate la prima adresa raman valabile ~i se considera eli le-a luat
la inceperea cercetarii j
la cuno~tinta;
- constituirea ca p
(xv) obligatia de a exercita cu buna-credinta drepturile procesuale conferite de
penale, ori in fata ins
lege.
- conform art. 20 al
soana vatlimata trebui
probe/e pe care aceste
Sectiunea a 6-a. Subiectii actiunii civile face oral, organele de
proces-verba/, fn vre
fncheierea de ~edinJii;
1. Subiectii activi ai actiunii civile
- regulile prevazute
- potrivit art. 19 alin. (2) NCPP, subiect activ al actiunii civile este persoana in care persoana vatam
(fizica sau juridica) vatamatli sau succesorii acesteia, care se constituie parte civila exercitiu restransa, cA
impotriva inculpatului ~i, dupa caz, a partii responsabile civilmente; reprezentantul legal sa
legal, fie procurorul ali
- in cazul exercitarii din oficiu a actiunii civile, statui, prin intermediul Ministe-
inainte de inceperea
rului Public, poate avea calitatea de subiect activ al actiunii civile.
pretenfii/or, a motive/a
1.1. Partea civila NCPP nu maiprevede
- spre deosebire J4
- este persoana (fizica sau juridica) vatlimata care exercita actiunea civila in
previizute de art. 20 a/
cadrul procesului penal, solicitand daune interese materiale ~i/sau morale suspectului,
sau succesoru/ acestei
inculpatului ori partii responsabile civilmente;
penal, putand fnsii in
- calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare pril). infractiune nu a~adar, fn cazu/ fn care
inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de persoana vatamata in parte civi/ii fnainte d~
aceea~i cauza; procesua/ nu mai pot
- potrivit NCPP, dacii persoana viitiimatii a transmis pe ca/e convenJiona/ii
Potrivit NCPP, !nee
dreptul Ia repararea prejudiciu/ui unei a/te persoane, fnainte de constituirea ca 1
parte civi/ii, dobcmditoru/ dreptu/ui /itigios nu va putea exercita acJiunea civi/ii fn
a instantei ~i consta in eta
cadrul procesu/ui penal, ci numai fn faJa instanJei civile. Dacii transmiterea instanta de judecata.
Acfiunea penala i acfiunea civila in procesul penal 75
nu lntelege, convenfiona/a a dreptu/ui Ia repararea prejudiciu/ui are lac dupa constituirea ca

parte civi/a, acfiunea civi/a poate fi solutionata fn cadru/ procesului penal sau
deale pune disjunsa, pentru a fi so/ufionata separat de ins tan fa pena/a;
- - - in cazul infractiunilor silvice prevazute in Legea nr. 46/2008, prin care

se aduce atingere fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice sau
juridice, calitatea de persoana vatamata ori de parte civila o pot avea atat ocolul
silvic, ca reprezentant al statului, cat ~i proprietarul fondului forestier, dadi nu
este subiect activ al infractiunii ce face obiectul procesului (I. C. C.J., Sectiile
Unite, Decizia nr. 212010, www.scj.ro).
- dispozitiile procedurale obliga organele de urmarire penala sau instanta de jude-
cata sa cheme spre a fi ascultatli persoana care a suferit o vatamare prin infractiune.
Inainte de prima ascultare, persoanei vatamate trebuie sa i se puna in vedere ca daca
a suferit o paguba materiala sau o dauna morala se poate constitui parte civila. De
asemenea, trebuie sa i se atraga atentia ca declaratia de constituire ca parte civila se
poate face In tot cursul urmaririi penale, iar In fata primei instante de judecatli, pana
la inceperea cercetarii judecatore~ti;
- constituirea ca parte civila se poate face In scris sau oral, In cursu! urmaririi
conferite de
penale, ori In fata instantei de judecatli, pan a Ia fnceperea cercetarii judecatore~ti ;
1
-conform art. 20 alin. (2) NCPP, in dec/arafia de constituire de parte civila, per-
soana vatlimatli trebuie sa indice clar natura ~i fntinderea pretenfii/or, motive/e ~i
probe/e pe care acestea se fntemeiaza; In cazul In care constituirea ca parte civila se
face oral, organele de urmarire penala au obligatia de a consemna aceasta intr-un
proces-verba/, fn vreme ce instanfa va consemna constituirea de parte civila fn
fncheierea de ~edinfa;
- regulile prevazute de art. 20 alin. (1) ~i (2) NCPP trebuie respectate ~i In ipoteza
in care persoana vatlimatli este lipsitli de capacitate de exercitiu sau are capacitate de
exercitiu restransa, cand actiunea civila se exercita In numele acesteia de ciitre
reprezentantul legal sau, dupa caz, de catre procurer; In acest caz, fie reprezentantul
legal, fie procurorul au obligatia de a face declaratia de constituire ca parte civila
inainte de inceperea cercetarii judecatore~ti ~i cu indicarea naturii ~i fntinderii
pretenfii/or, a motive/or ~i probe/or pe care acestea se fntemeiaza; in aceste ipoteze
NCPP nu mai prevede ca acJiunea civi/a se exercita din oficiu;
- spre deosebire de C.proc.pen., NCPP prevede ca nerespectarea condifii/or
civila In
prevazute de art. 20 a/in. (1) ~i (2) NCPP, are ca eject faptu/ ca persoana vatamata
sau succesoru/ acesteia nu se mai poate constitui parte civila fn cadru/ procesu/ui
penal, putiind fnsa introduce acfiunea Ia instanfa civi/a potrivit regu/i/or NCPC;
a~adar, fn cazu/ fn care persoana vatamatii sau succesorii acesteia nu s-au constituit
parte civila fnainte de fnceperea cercetarii judecatore~ti, ulterior acestui moment
procesua/ nu mai pot exercita acfiunea civi/a fn cadrul procesului penal, nici macar
1
Potrivit NCPP, inceperea cercetarii judecatore~ti este ulterioara citirii actului de sesizare
a instantei ~i consta in etapa procesuala a administrarii efective a probe! or incuviintate de catre
instanta de judecata.
fn ipoteza fn care existii acordu/ explicit sau tacit a/ incu/patului; deopotrivii, comiterii infractiunii
nerespectarea rigorilor referitoare Ia confinutu/ declarafiei de constituire ca parte nere in mod curent (
civilii atrage constatarea faptu/ui cii nu existii o acfiune civi/ii legal exercitatii in - potrivit art. 1391
cadru/ procesului penal; tot astfe/ se va proceda :ji fn ipoteza fn care persoana prejudiciu/ui nepatrimrl
viitiimatii este /ipsitii de capacitate de exercifiu sau are capacitate de exercifiu care a decedat ca
restr{msii, iar reprezentantul legal sau procurorul nu respectii dispozifiile art. 20 moartea victimei,
a/in. (1) :ji (2) NCPP; asemenea prejudiciu;
- potrivit NCPP, dupa inceperea cercetarii judecatore~ti nu mai este posibila - in cazul in care
modificarea cererii de constituire ca parte civila; totu:ji, fn cazu/ fn care acfiunea persoanele pe care
civilii a fast exercitatii in mod legal fn procesul penal (inc/usiv fn cazu/ in care saviir~irea infractiunii,
aceasta este exercitatii din oficiu), pdnii Ia terminarea cercetiirii judeciitore:jli :ji de mo~tenitori ai celui
chiar in absenfa consimfiimdntului inculpatu/ui, partea civi/ii poate: a) indrepta infractiunii;
erori/e materiale din cuprinsu/ cererii de constituire ca parte civilii; b) miiri sau
miqora intinderea pretenfii/or; c) solicita repararea prejudiciului material prin
plata unei despiigubiri biine:jti, dacii repararea in natura nu mai este posibilii; in
unei infractiuni,
toate aceste ipoteze nu ne aflam in fata unei veritabile modificari a declaratiei de
vatamate printr-o
constituire ca parte civila;
cauze naturale),
~ Cheltuielile necesitate de asistenta medicala acordata victimei infrac-

modalitatile prevazute
inainte ca persoana
tiunii pot constitui, in procesul penal, obiect a! tragerii Ia raspundere civila a
inculpatului ~i a partii responsabile civilmente. Institutia sanitara careia i s-a
cauzat prin fapta penala o vatamare materiala, daca participa In procesul penal ~i
exercita actiunea civila In cadrul procesului penal, dobiinde~te calitatea de parte
civila (I.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 167/20.01.2010, www.legalis.ro).
~ Cererea de constituire de parte civila formulata de persoana vatamata

lnaintea citirii actului de sesizare a! instantei are ca obiect suma de 70.000.000
lei, despre care aceasta a aratat ca i-a cheltuit ,Ia medic". Este adevarat ca,
ulterior, partea civila ~i-a precizat cererea, In sensu! eli a defalcat suma solicitata
pe categorii de despagubiri (20.000.000 lei daune materiale ~i 50.000.000 lei
daune morale), lnsa instanta fondului nu a acordat mai mult deciit s-a cerut. In
intretinerea copilului ce
consecinta, Curtea a apreciat ca In mod gre~it instanta de ape! a tacut aplicarea
este minor, insa numai
dispozitiilor legale lntruciit In cauza nu a fost vorba de o suma suplimentara (2) La riindul sau, copilul
solicitata celei initiale de 70.000.000 lei, ci doar de o precizare a felului despa- de 10 ani.
gubirilor, care poate fi tacuta piina In faza dezbaterilor, nefiind deci tardive pre- Art. 518. Obligatia
tentiile formulate (C.A . Bucure~ti, secfia 1 penalii, decizia nr. 1816103.09.2003, care a fost obligata Ia
wwwjust.ro). legala sunt tinuti, in
minorului au murit, sunt
- se poate constitui parte civila in procesul penal in nume propriu ~i persoana minor. (2) In cazul in
1
indreptatita, potrivit legii, Ia intretinere din partea celui care a decedat ca urmare a contribuind Ia intretinerea
Art. 519. Ordinea de
a) sotii ~i fo~tii soti i~i
1
Persoanele intre care exista obligatia de intretinere ~i ordinea in care aceasta se datoreaza b) descendentul este
sunt prevazute in art. 516-520 NCC. descendenti sau mai multi
,,Art. 516. Subiectele obligatiei de intrefinere. (1) Obligatia de intretinere exista intre sot ~i c) fratii ~i surorile i~i
sotie, rudele in linie dreapta, intre frati ~i surori, precum ~i intre celelalte persoane anume Art. 520. fntrefinerea
prevazute de lege. (2) Dispozitiile alin. (1) privind obligatia de intretinere intre rudele in linie cere intretinere numai de
Actiunea penalii i actiunea civilii in procesul penal 77
comiterii infractiunii ori cea careia victima, tara a fi obligata de lege, li presta lntreti-
nere In mod curent (debitorul obligatiei de lntretinere)- art. 1390 NCC;
- potrivit art. 1391 alin. (2) NCC, se pot constitui parte civila pentru repararea
prejudiciului nepatrimonial ascendentii, descendentii, fratii, surorile ~i sotul victimei
care a decedat ca urmare a savar~irii infractiuni, pentru durerea fncercata prin
moartea victimei, pr~cum ~i orice alte persoane care ar putea dovedi existenta unui
asemenea prejudiciu;
i este posibila - In cazul In care victima infractiunii a decedat, iar mo~tenitorii acesteia sau
,.., care acfiunea persoanele pe care aceasta le avea In intretinere, sufera un prejudiciu direct din
:'1 cazul fn care savar~irea infractiunii, pot participa In Jatura civila a procesului penal nu In calitatea
.~udecatore~ti ~i de mo~tenitori ai celui prejudiciat, ci de persoane prejudiciate direct prin savar~irea
_, e: a) fndrepta infractiunii;
b) mari sau
- de asemenea, se pot constitui parte civila fn nume propriu ~i mo~tenitorii per-
material prin
soanei fizice a carei integritate corporala sau sanatate a fost vatamata prin savar~irea
este posibila; In
unei infractiuni, respectiv succesorii in drepturi ori lichidatorii persoanei juridice
a declaratiei de
vatamate printr-o infractiune, In cazulln care decesul persoanei fizice (survenit din
cauze naturale), respectiv lncetarea existentei persoanei juridice In oricare dintre
modalitatile prevazute de lege (art. 244 NCC) sau reorganizarea acesteia a intervenit
lnainte ca persoana vatamata sa se fi constituit parte civila;
- In cazul decesului unei persoane fizice, care a suferit o vatamare a integritatii
corporale sau a sanatatii prin savar~irea unei infractiuni, care nu s-a constituit parte
civila In timpul vietii, mo~tenitorii acesteia se pot constitui parte civila numai cu
privire Ia prejudiciul material, nu ~i cu privire Ia eel nepatrimonial, deoarece potrivit
art. 1391 alin. (4) NCC, dreptul Ia despagubire pentru daunele morale nu trece, In
~:socma vatamata acest caz, Ia mo~tenitori, care 11 pot lnsa exercita, numai daca actiunea a fost pomita
0.000.000 de defunct prin constituire de parte civila In procesul penal;
dreapta, precum ~i intre frati ~i surori sunt aplicabile ~i in cazul adoptiei. (3) Obligatia de
intretinere exista intre fo~tii soti, in conditiile prevazute de lege.
Art. 517. fntrefinerea copilului de ciitre so{ul piirintelui siiu. (1) Sotul care a contribuit Ia
s-a cerut. in
intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa presteze intretinere copilului cat timp acesta
_ :- ut aplicarea
este minor, insa numai daca parintii sai fire~ti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.
suplimentara (2) La randul sau, copilul poate fi obligat sa dea intretinere celui care 1-a intretinut astfel timp
:?. "elului despa-
de 10 ani.
i tardive pre- Art. 518. Obliga{ia de intre{inere aparfinand motenitorilor. (1) Mo~tenitorii persoanei
. 6 03.09.2003, care a fost obligata Ia intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinere tara a avea obligatia
legala sunt tinuti, in masura valorii bunurilor mo~tenite, sa continue intretinerea, daca parintii
minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp eel intretinut este
minor. (2) in cazul in care sunt mai multi mo~tenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei
contribuind Ia intretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mo~tenite.
Art. 519. Ordinea de plata a intretinerii. Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:
a) sotii ~i fo~tii soti i~i datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati;
b) descendentul este obligat Ia intretinere inaintea ascendentului, iar daca sunt mai multi
descendenti sau mai multi ascendenti, eel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;
c) fratii ~i surorile i~i datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.
Art. 520. fntrefinerea in cazul desfacerii adopfiei. Dupa incetarea adoptiei, adoptatul poate
cere intretinere numai de Ia rudele sale fire~ti sau, dupa caz, de Ia sotul sau".
78 Procedurii pen alii. Partea genera/a A
- in cazul in care exista deja o constituire de parte civila in cauza, mo~tenitorii sau b) dreptul de a pr,
succesorii in drepturi ori lichidatorii pot continua exercitarea actiunii civile incepute ridica exceptii ~i de a
de partea civila; mo~tenitorii/succesorii in drepturi trebuie sa faca dovada acceptarii c) dreptul de a fo
mo~tenirii, respectiv a faptului ca sunt succesori in drepturi ai persoanei juridice care ~
d) dreptul de a j
~i-a incetat existenta sau a fost reorganizata; in plus, art. 24 alin. (1) NCPP prevede o
urmaririi penale, Ia c
limita temporala in care mo~tenitorii/succesorii pot opta pentru exercitarea actiunii
Romiiniei, o adresa
civile iure hereditatis; astfel, potrivit art. 24 alin. (1) NCPP actiunea civila ramiine in
competenta instantei penale in caz de deces, reorganizare, desfiintare sau dizolvare a informatii sa ii fie co
partii civile, daca mo~tenitorii sau, dupa caz, succesorii in drepturi ori lichidatorii e) dreptul de a cons
acesteia i~i exprimii optiunea de a continua exercitarea ac{iunii civile, in termen de f) dreptul de a fi
eel mult douii /uni de Ia data decesului sau a reorganiziirii, desfiin{iirii ori dizolviirii;
g) dreptul de a
in cazul in care mo~tenitorii/succesorii nu opteaza pentru continuarea exercitarii
actiunii civile in termenul de doua luni, instanta penala va liisa nesolutionatii h) dreptul de a
actiunea civilii, aceasta putiind fi exercitata in fata instantei civile; se exprima bine sau
i) dreptul de a fi
~ lntrucat s-a tacut dovada ca persoana vatamata, care a decedat pe j) dreptul de a
parcursul procesului, a suferit un prejudiciu prin actiunea inculpatilor (vatamari
corporale consecutive actiunii de Jovire intr-o infractiune de tiilharie), mo~teni
torii acesteia sunt subiecti activi ai actiunii civile. Mo~tenitorii pot exercita
actiunea civila nomine et iure proprio, ciind infractiunea a cauzat moartea
victimei, sau iure hereditatis, ciind moartea partii civile s-a datorat altei cauze
decat infractiunea. Cum in cauza mo~tenitorii victimei se afla in cea de-a doua
situatie, ei sunt indreptatiti a primi ceea ce ar fi primit ~i victima daca ar fi trait,
iar trauma psihica provocata acesteia justifica acordarea sumei de 2000 lei cu
titlu de daune morale, suma Ia plata careia au fost obligati inculpatii in solidar
(Trib. Bucure~ti, sectia I penalii, sentinta nr. 99/2006, Cpp Ad. 2, p. 65).
- partea civila poate renunta, personal sau prin mandatar special, in tot sau in parte, persoana vatamata
Ia pretentiile civile formulate, in cursu! urmaririi penale, a! judecatii in prima instanta, de exercitiu restriinsa,
respectiv in cursu! judecarii in ape!, piina la incheierea dezbaterilor; renuntarea se poate
- potrivit art. 43
face fie prin cerere scrisa, fie oral in ~edinta de judecata; renun{area are caracter
citate de exercitiu:
definitiv, partea civilii neputand reveni asupra ei chiar dacii revenirea ar fi fiicutii
judecatoresc;
fnainte de inceperea cercetiirii judeciitore~ti; renun{area Ia ac{iunea civilii nu conduce
~i Ia pierderea calitii{ii de persoanii viitiimatii; in cazul in care partea civilii renunfii Ia - capacitate resrran
exercitarea acfiunii civile in procesu/ penal, nu va mai putea, ulterior, deschide un [art. 41 alin. (1) NCC];
litigiu fn fata instantei civile pentru repararea prejudiciului; - nu se poate
- Curtea Europeana a apreciat in cauza Perez c. Fran{ei (hotiircirea Marii Camere este un minor casatorit
din 12 februarie 2004) ca procedura de constituire de parte civila in procesul penal minor care a dobiindit
intra in sfera de aplicabilitate a art. 6 parag. 1 din Conventia europeana, ceea ce - ccind actiunea
implica ca partea civila beneficiaza de dreptul de acces Ia un tribunal independent ~i precizeze fn scris, eel
impartial, dreptul Ia un proces public intr-un termen rezonabil, egalitatea armelor, intinderea pretenfii/or,
dreptul de a obtine o hotariire motivata, dreptulla executarea hotariirii etc.;
1
- potrivit NCPP, fn cursu/ procesului penal (fn faza de urmiirire penalii ~i in faza Potrivit art. 39
de judecatii) partea civilii are drepturi ~i obligafii procesuale dintre care enumeriim exercitiu. (2) In cazul in
incheierea casatoriei
urmiitoarele: 2
Art. 40 NCC:
a) dreptul de a fi informata cu privire la drepturile sale; care a implinit varsta de
~i parintii sau tutorele
Actiunea penala .$i actiunea civila i'n procesul penal 79
sau b) dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a
incepute ridica exceptii ~i de a pune concluzii;
acceptl:irii c) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
juridice care
d) dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul
prevede o
urmliririi penale, la cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul
actiunii
ramane in Romaniei, o adresa de po~ta electronica sau mesagerie electronica, la care aceste
dizolvare a informatii sa ii fie comunicate;
lichidatorii e) dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
in termen de t) dreptul de a fi ascultata;
ori dizolviirii;
g) dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor ~i expertilor;
exercitarii
nesolutionatii h) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu
:"' exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;
i) dreptul de a fi asistata de avocat sau reprezentata;
decedat pe j) dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
(vatamliri
k) obligatia de a se prezenta personal la chemarea instantei ~i de a pastra ordinea
e), mo~teni
;;:i solernnitatea ~edintei de judecata;
pot exercita
moartea 1) obligatia de a exercita cu buna-credinta drepturile procesuale conferite de lege.
altei cauze - in cadrul procedurii de camera preliminara NCPP nu stabile~te drepturi proce-
de-a doua _:.mle in favoarea plirtii civile, actori in cadrul acestei proceduri fiind inculpatul, fata
ar fi trait, .:e care s-a dispus trimiterea in judecata, ~i procurorul.
2000 lei cu
in solidar 1.2. Ministerul Public
- Ministerul Public are calitatea de subiect activ al actiunii civile in cazul in care
~rsoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
.;, exercitiu restransa, cand actiunea civila se pome~te ~i se exercita ~i din oficiu;
- potrivit art. 43 alin. (1) NCC, in afara altor cazuri prevazute de lege, nu au capa-
are caracter
_itate de exerci{iu: a) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani; b) interzisul
ar ji focutii
J decatoresc;
nu conduce
renun{ii Ia - capacitate restransa de exercitiu are minorul care a implinit varsta de 14 ani
, deschide un :art. 41 alin. (1) NCC];
- nu se poate exercita actiunea civila din oficiu in cazul in care persoana vatamata
este un minor casatorit care a dobandit astfel capacitate deplina de exercitiu\ sau un
2
minor care a dobandit capacitate anticipata de exercitiu ;
- cdnd ac{iunea civilii este exercitatii din oficiu de procuror acesta trebuie sii
precizeze fn scris, eel tdrziu pdnii Ia fnceperea cercetiirii judeciitore$fi, natura #
intinderea preten{iilor, motivele # probele pe care preten{iile se fntemeiazii;
Potrivit art. 39 NCC: ,(1) Minorul dobiinde~te, prin casatorie, capacitatea deplina de
1
exercitiu. (2) In cazul in care clislitoria este anulatli, minorul care a fost de bunli-credintli Ia
incheierea clislitoriei plistreazli capacitatea deplinli de exercitiu".
2
Art. 40 NCC: ,Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoa~te minorului
care a implinit viirsta de 16 ani capacitatea deplinli de exercitiu. In acest scop, vor fi ascultati
~i plirintii sau tutorele minorului, Juiindu-se, ciind este cazul, ~i avizul consiliului de familie".
- procurorul trebuie sli cearli persoanei vlitlimate ca, prin reprezentantul sliu legal - inculpatul va
(plirinti, tutore sau curator), ori, dupli caz, persoanei care ii incuviinteazli ori, dupli tiune, chiar daca ll
caz, prin cei care ii incuviinteazli sau, dupa caz, autorizeaza actele (parinte, tutore sau trimise in judecatli;
curator, respectiv instanta de tutelli ~i familie) , sli prezinte situatia cu privire la
1
- inculpatul, par
intinderea pagubei materiale ~i a daunelor morale, precum ~i date cu privire la faptele sau un acord de me
prin care acestea au fost pricinuite;
- inculpatul, cu .
- tot calitate de subiect activ are Ministerul Public ~i in cazul in care sustine in
in parte, pretentiil(
fata instantei actiunea civila exercitatli de partea civilli.
este necesar pentru
~ Declaratia de renuntare Ia despligubiri facutli de mama, in numele

financiare sli recun1
ca acestea nu sunt 1
minorilor a! cliror tata ~i-a pierdut viata in accidentul de circulatie provocat de
responsabila civilm
inculpat, este ineficienta ~i instanta nu poate sa ia act de ea, prejudiciind astfel
interesele minorilor. Recursul tacut de procuror, pentru acest motiv, este fondat - in cazul recun
~i instanta il admite, caseaza sentinta atacatli sub aspectul sus-mentionat ~i recunoa~terii;cu pri
trimite cauza primei instante pentru a se pronunta cu privire Ia prestatia - in cazul in car
periodica lunarli ~i Ia suma globalli cuvenita copiilor minori ai victimei piinli Ia penale, procurorul
data pronuntarii sentintei (Trib. Bucureo$fi, secjia I pena/ii, decizia nr. 354/1990, penalli ~i sli se adre
Cpp Ad. 2, p. 11 7).
inculpatului intervi
nesolutionata actit:
2. Subiectii pasivi ai actiunii civile instantei civile o a'
universal ai inculp;
- poate fi subiect pasiv al actiunii civile: inculpatul, partea responsabila civil- titlu particular), ori
mente, mo~tenitorii inculpatului ori ai partii responsabile civilmente care au acceptat
succesiunea, ori succesorii in drepturi ai persoanelor juridice care ~i-au incetat exis- 2.2. Partea res
tenta in oricare dintre modalitatile prevazute de lege ori, dupli caz, au fost reorga-
- este persoana
nizate, statui, in conditiile in care nu exista mo~tenitori sau niciuna dintre persoanele
sau convenfionalii
cu vocatie succesorala nu a acceptat mo~tenirea in conditiile legii.
diciul cauzat prin il
2.1. Inculpatul - prin noua dej
!ere teoreticii o$i J
- sub aspectul laturii civile, inculpatul este eel cliruia i se imputa fapta ilicitli
potrivit NCPP, as
cauzatoare de prejudiciu, fiind astfel subiectul pasiv principal ~i parte in latura civilli
persoana care are
a cauzei;
infracfiune comisii
- poate avea calitatea de inculpat atat o persoanli fizicli, cat ~i o persoanli juridici:\;
- poate fl parte .
- sub aspectul laturii civile, inculpatul are anumite drepturi procesuale dintre care
(i) persoana c
enumeram:
infracfiunii, chiar t
(i) dreptul de a da declaratii, de a formula cereri, ridica exceptii, depune memorii;
- Noul Cod civi
(ii) dreptul de a propune administrarea de probe in combaterea pretentiei civile;
fapta minorului in
(iii) dreptul de a lua cuno~tinta de actele dosarului; parintii), a! unui cc
(iv) dreptul de a formula clii de atac impotriva hotararilor judecatore~ti pe latura
1
civilli a cauzei. Regulile Noulu
comise dupa intrarel
noului Cod vor fi s
1
Potrivit art. 41 alin. (2) NCC: ,Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu nr. 71/2011 pentru pt
2
restriinsa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea piirintilor sau, dupii caz, a tutorelui, iar Potrivit art. 261
in cazurile previizute de lege, ~i cu autorizarea instantei de tutela. ( ... )" educare a copiilor !01
Actiunea pena/ii ~i actiunea civi/a in procesul penal 81
sAu legal - inculpatul va rAspunde pentru intreg prejudiciul cauzat pArtii civile prin infrac-
...,,~-'-"'~
ori, dupA tiune, chiar dacA la sAvar~irea faptei au participat ~i alte persoane, care nu au fost
tutore sau trimise in judecatA;
cu privire la - inculpatul, partea civila ~i partea responsabilA civilmente pot incheia o tranzactie
prj ire la faptele sau un acord de mediere, potrivit legii, cu privire la pretentiile civile;
- inculpatul, cu acordu/ piirtii responsabi/e civi/mente, poate recunoa~te, in tot sau
in parte, pretentiile partii civile; acordul prealabil al partii responsabile civilmente
este necesar pentru a se evita situatiile in care inculpatii care sunt lipsiti de mijloace
financiare sa recunoasca integral pretentiile partii civile, cunoscand inca de al inceput
ca acestea nu sunt fundamentate, dar ~tiind ca platile urmeazA a fi efectuate de partea
responsabila civilmente care, astfel, va fi prejudiciata;
- in cazul recunoa~terii pretentiilor civile, instanta obligA la despagubiri, in masura
recuno~terii; cu privire la pretentiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe;
- in cazul in care intervine decesul suspectului sau inculpatului in cursu! urmaririi
penale, procurorul va dispune clasarea, caz in care partea civila poate parasi calea
penala ~i sa se adreseze instantei civile pentru recuperarea prejudiciului; daca decesul
inculpatului intervine in faza de judecata, instanta va inceta procesul penal ~i va lasa
nesolutionata actiunea civila; persoana prejudiciata va putea sA exercite in fata
instantei civile o actiune in pretentii impotriva mo~tenitorilor universali sau cu titlu
universal ai inculpatului care au acceptat succesiunea (nu ~i impotriva legatarilor cu
titlu particular), ori a statului, in caz de succesiune vacanta.
care au acceptat
incetat exis- 2.2. Partea responsabiHi civilmente
au fost reorga- - este persoana (fizica sau juridica) care, potrivit legii civile, are obligatia legala
. tre persoanele
sau conventiona/ii de a repara in intregime sau in parte, singura sau in solidar, preju-
diciul cauzat prin infractiune ~i care este chemata sa raspunda in proces;
- prin noua definitie a piirtii responsabile civi/mente se sfar~e~te o /argii dezba-
tere teoreticii $i practicii privind rolu/ asiguratorului fn procesu/ penal; astfe/,
potrivit NCPP, asiguratorul va fi considerat parte responsabi/ii civi/mente, fiind
persoana care are ob/igatia contractua/ii de a repara prejudiciul cauzat printr-o
infractiune comisii de persoana asiguratii;
- poate fi parte responsabi/ii civi/mente:
(i) persoana care exercitii supravegherea copii/or minori Ia data siivar~irii
infractiunii, chiar dacii ace~tia au devenit majori Ia data sesiziirii instanfei;
- Noul Cod civil 1 a reglementat detaliat ipotezele de raspundere delictuala pentru
fapta minorului in art. 1372, prevazand ca persoana care, in temeiullegii 2 (de pilda,
parintii), al unui contract (de exemplu, bonele, institutiile de ocrotire etc.) ori al unei
1
Regulile Noului Cod civil vor fi aplicate numai faptelor ilicite cauzatoare de prejudicii
comise dupa intrarea sa In vigoare. Faptele ilicite comise lnainte de intrarea In vigoare a
noului Cod vor fi suspuse legislatiei civile In vigoare Ia ace! moment (art. 3 din Legea
nr. 7112011 pentru punerea In aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil).
2
Potrivit art. 261 NCC: ,Parintii sunt cei care au, In primul rand, lndatorirea de cre~tere ~i
educare a copiilor lor minori".
hotiirari judedUore~ti (de pilda, pe de o parte parintii care, odata cu pronuntarea doua forme de ras
divoqului exercita autoritatea parinteasca in conditiile prevazute prin hotariirea de meierea actiunii d
divoq ~i, pe de alta parte, rudele, tutorii, curatorii, serviciile publice specializate care art. 1372 NCC, in
1
exercita supravegherea in temeiul hotiin1rii de incredintare pronuntata potrivit legii ) trebuie probata
este obligatii sii supravegheze un minor, riispunde de prejudiciul cauzat altuia; este existentei raportu
consacratii astfel o riispundere directii, obiectivii, independentii de capacitatea delic- cu atributiile sau
tualii a minorului, intemeiatii pe obligafia de supraveghere permanentii a minorului;
(ii) comitenfii
nu este necesar ca minorul sa coabiteze cu persoana care i1 supravegheaza;
- conditia minoritatii infractorului trebuie sa existe Ia momentul saviir~irii faptei,
mente, este
imprejurarea ca, ulterior savii~irii acesteia, suspectul sau inculpatul devine major
care, in virtutea
nefiind de natura sa inlature raspunderea civila pentru fapta altuia a persoanelor care
controlul asupra
exercitau supravegherea acestuia Ia data saviir~irii infractiunii;
sau ori al altuia;
- totu~i, art. 1372 alin. (3) NCC prevede o cauzii de exonerare de riispundere constitutive ale
delictualii pentru fapta altuia, in situatia in care eel obligat Ia supraveghere ,dove-
1. comitentul
de~te ca nu a putut impiedica fapta prejudiciabila. In cazul parintilor sau, dupa caz, al
tutorilor, dovada se considera a fi facuta numai daca ace~tia probeaza ca fapta
copilului constituie urmarea unei alte cauze deciit modul in care ~i-au indeplinit
indatoririle decurgiind din exercitiul autoritatii parinte~ti";
- de asemenea, parinti nu vor raspunde civil, daca o alta persoana exercita, Ia data
comiterii faptei ilicite, in temeiul unei hotiiriiri judecatore~ti sau al unui contract,
supravegherea minorului, iar parintii fac dovada ca sunt indeplinite cerintele raspun-
derii persoanei care avea obligatia de supraveghere a minorului [art. 1374 alin. (1)
NCC]; exceptie face cazul in care chiar parintele are calitatea de comitent al mino-
rului care a saviir~it fapta ilicita, ciind victima are dreptul de a opta intre temeiul
raspunderii [art. 1374 alin. (2) NCC]; in aceastii din urma ipoteza, partea civila poate
solicita tragerea Ia raspundere a paqii responsabile civilmente fie in temeiul raspun-
derii parintilor pentru fapta copilului minor (art. 1372 NCC), fie in baza raspunderii
comitentului pentru fapta prepusului (art. 1373 NCC), neputiind fi cumulate cele
1
Potrivit art. 396 NCC: ,(1) Instanta de tutel1l hot1lrli~te, odatli cu pronuntarea divortului,
asupra raporturilor dintre p1lrintii divortati ~i copiii lor minori, tinand seama de interesul
superior al copiilor, de concluziile raportului de anchet1l psihosocial1l, precum ~i, daca este
cazul, de invoiala plirintilor, pe care ii ascultli. (2) Dispozitiile art. 264 sunt aplicabile."
Art. 397 intitulat ,Exercitarea autorit1ltii p1lrinte~ti de clitre ambii p1lrinti" prevede eli: ,Dupli
divort, autoritatea p1lrinteascli revine in comun ambilor plirinti, afarli de cazul in care instanta
decide altfel". De asemenea, art. 398 NCC, ,Exercitarea autoritlitii plirinte~ti de clitre un ,Comitentul nu
singur plirinte", stipuleazli eli ,(1) Dacli exist1l motive intemeiate, avand in vedere interesul putea sa cunoasca,
superior al copilului, instanta hot1lrli~te ca autoritatea parinteascli sa fie exercitata numai de nicio legatura cu
clitre unul dintre plirinti. (2) Cellilalt plirinte plistreaz1l dreptul de a veghea asupra modului de de situatia in care
cre~tere ~i educare a copilului, precum ~i dreptul de a consimti l_ a adoptia acestuia." exercitarea abuziva
Autoritatea parinteascli poate fi exercitat1l de catre alte persoane, in acest sens art. 399 NCC urma dovede~te ca
prevlizand eli: ,(1) In mod exceptional, instanta de tutela poate hotliri plasamentul copilului Ia putea sa cunoasca,
o rudli sau la o alt1l familie ori persoana, cu consimtlimantul acestora, sau intr-o institutie de
ocrotire. Acestea exercitli drepturile ~i indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana nicio legatura cu
copilului. (2) Instanta stabile~te daca drepturile cu privire Ia bunurile copilului se exercitli de ipoteza in care,
clitre plirinti in comun sau de clitre unul dintre ei". incredintate
Actiunea penala # ac(iunea civila fn procesul penal 83
cu pronuntarea - forme de raspundere pentru fapta altuia; va fi mai favorabila paqii civile inte-
rin hotararea de eierea actiunii civile formulate impotriva paqii responsabile civilmente pe temeiul
specializate care 1372 NCC, intrucat, de~i ambele forme de raspundere sunt obiective, in acest caz
1
potrivit legii ) ::ebuie probata numai relatia de rudenie ~i minoritatea infractorului, iar nu dovedirea
altuia; este tentei raportului ~e prepu~enie ~i a conditiei ca fapta sa fie savar~ita in legatura
de lie- _ atributiile sau cu scopul functiilor incredintate;
(ii) comitentii pentru pagubele produse de prepu$ii lor;
- comitentul, care in procesul penal va avea calitatea de parte responsabila civil-
savar~iriifaptei,
ente, este definit in art. 1373 alin. (2) NCC ca fiind persoana (fizica sau juridica)
devine major
::2re, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea ~i
persoanelor care
:ontrolul asupra celui care indepline~te anumite functii sau insarcinari in interesul
-;;u ori al altuia; din interpretarea art. 1373 alin. (2) NCC rezulta ca elementele
nstitutive ale raportului de prepu$enie, sunt:
I. comitentul sa exercite directia, supravegherea ~i controlul asupra prepusului;
- in exercitarea acestor prerogative comitentul are competenta de a emite dispo-
npi obligatorii sau de a da indrumari prepusului cu privire la activitatea pe care
:esta o desta~oara.
2. raportul dintre comitent ~i prepus sa i~i aiba izvorul intr-o lege sau un contract;
unui contract, 3. prepusul trebuie sa indeplineasca o anumita functie sau o insarcinare (chiar cu
... erintele raspun- =aracter temporar ori ocazional) fie in interesul comitentului, fie al altei persoane .
1374 a lin. (1) - potrivit art. 1373 alin. (1) NCC, comitentul este obligat sa repare prejudiciul
:auzat de prepu~ii sai ori de cate ori fapta savar~ita de ace~tia are legatura cu atri-
futre temeiul utiile sau cu scopul functiilor incredintate; astfel, pentru angajarea raspunderii civile
civila poate ::elictuale a comitentului este necesar ca: a) sa existe un raport de prepu~enie intre
temeiul raspun- :nfractorul prepus ~i comitent; b) fapta ilicita (infractiunea) savar~ita de prepus, sa
oaza raspunderii :!iba legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor ori insarcinarilor incredintate;
cumulate cele c) sa existe o legatura de cauzalitate intre prejudiciul produs ~i fapta ilicita a prepusului;
- raspunderea delictuala a comitentului este o riispundere obiectivii, independenta
e culpa acestuia, fiind necesar ca partea civila sa probeze numai ca fapta ilicita
cauzatoare de prejudiciu a fost comisa de prepus in legatura cu atributiile sau cu
copul functiilor incredintate de comitent;
- ca exceptie, art. 1373 alin. (3) NCC prevede o situatie in care raspunderea
delictuala a comitentului nu poate fi angajata pentru fapta prepusului stipuland:
Comitentul nu raspunde daca dovede~te ca victima cuno~tea sau, dupa imprejurari,
putea sa cunoasca, Ia data savar~irii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat tara
nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate."; este a~adar vorba
de situatia in care fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este comisa de prepus prin
exercitarea abuziva a functiei sau insarcinarii incredintate de comitent, iar acesta din
urma dovede~te ca persoana vatamata careia i-a cauzat un prejudiciu cuno~tea ori
copilului Ia putea sa cunoasca, Ia data savar~irii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat tara
tr-o institu~ie
de
nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate; per a contrario, in
~ri\'ire Ia persoana
se exercita de ipoteza in care, de~i se retine exercitarea abuziva a functiei ori a insarcinarii
incredintate prepusului, persoana vatamata nu cuno~tea ori nu putea cunoa~te abuzul
de functie care a condus la producerea prejudiciului, raspunderea civila a comiten-

tului va fi angajata;
~ Incredintarea autovehiculului de catre proprietar unei alte persoane,

aviind drept consecinta producerea unui accident de catre acesta din urma, nu
poate atrage raspunderea proprietarului pentru accidentul persoanei careia i-a
incredintat autovehiculul spre a-1 conduce, in lipsa dovedirii existentei unui
raport de prepu~enie intre cei doi. Tragerea la raspundere a celui ce detine paza
juridici\ a lucrului are Joe in temeiul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de
lucruri, iar raspunderea celui ce detine paza materiala este o raspundere pentru
fapta proprie, nefiind vorba intr-o asemenea ipoteza despre o raspundere a partii
responsabile civilmente pentru fapta altuia care sa atraga incidenta art. 24
alin. (3) C.proc.pen. (C.A. Bucure~ti, sec{ia a II-a penalii, decizia nr. 252/2001,
PJP 2001-2002, p. 250).
~In procesul penal, Fondul de protectie a victimelor strazii are calitatea de

parte responsabila civilmente ~i poate fi obligat singur, iar nu in solidar cu incul-
patul, Ia plata despagubirilor civile catre persoanele pagubite prin accidente de
vehicule neasigurate (J.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 3/2010, www.legalis.ro).
- locatarul nu poate avea calitatea de parte responsabila civilmente pentru pagu-
bele produse de sublocatar, fata de proprietar, prin degradarea bunului dat In loca-
1
tiune, fiind tinut sa raspunda fata de proprietar pe temei contractual, iar nu delictual ;
- In procesul penal asiguratorul va raspunde ca parte responsabila civilmente In
temeiul contractului de asigurare ~i In limita asigurarii; totu~i, cand cuantumul
despagubirilor stabilite de instanta depa~e~te plafonul stabilit prin normele speciale
emise de Comisia de supraveghere a asigurarilor, se va putea retine ~i raspunderea
delictuala a inculpatului potrivit art. 1357 NCC;
- o persoana juridica poate avea, In cadrul aceluia~i proces penal, atat calitatea de
inculpat, cat ~i calitatea de parte responsabila civilmente; pe de o parte, raspunderea
penala a persoanei juridice este o raspundere directa pentru fapta proprie, aceasta
nefiind participant la fapta comisa de persoana fizica ~i, prin urmare, raspunderea sa
2
civila va putea fi angajata pentru fapta proprie In calitate de inculpat; pe de alta parte,
daca persoana fizica care a comis fapta poate avea calitatea de prepus al comitentului
persoana juridica, In acest caz persoana juridica poate avea ~i calitatea de parte
responsabila civilmente daca a fost introdusa ori a intervenit In procesul penal;
a) dreptul
b) dreptul
I Potrivit 1822 NCC: ,(1) Locatarul raspunde pentru degradarea bunului inchiriat in ridica exceptii
timpul folosintei sale, inclusiv cea cauzata de incendiu, daca nu dovede~te ca a survenit
fortuit. (2) El raspunde inclusiv pentru degradarea cauzata de membrii familiei sale, de c) dreptul
sublocatarul sau, ca ~i de fapta altor persoane carora le-a ingaduit in orice mod folosirea, d) dreptul
detinerea sau accesulla bun". ririi penale, I
2
Nu este insa necesar ca infractiunea de care este acuzata persoana juridica sa fie aceea~i Romiiniei, o
cu cea pentru care este acuzata persoana fizica (de pilda, persoana fizica poate fi acuzata de
omor saviir~it cu intentie indirecta, iar persoana juridica de ucidere din culpa). informatii sa
Actiunea penala $i actiunea civila in procesul penal 85
a comiten- - participarea in procesul penal a partii responsabile civilmente este realizata fie
prin introducerea acesteia in cauza, fie prin interventia ei in cauza;
- introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente poate avea Joe Ia
cererea parfii civile (nu ~i a incu/patu/ui ori a a/tei parti responsabi/e civi/mente) fie
persoane,
in cursu! urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata, pana Ia inceperea cercetarii
urma, nu
judecatore~ti [art. 21 alin. (l) NCPP]; dupa inceperea cercarii judecatore~ti, introdu-
careia i-a
cerea partii responsabile civilmente se poate realiza numai cu consimtamantul aces-
teia; se remarca a~adar, ca NCPP nu mai permite introducerea parfii responsabi/e
civi/mente fn procesu/ penal din oficiu, de procuror sau de instanta;
- cand exercitarea actiunii civile se poate face din oficiu, procuroru/ este ob/igat
sa introduca partea responsabila civilmente fn proces in cursu/ urmaririi pena/e sau
sa ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente in fata
instantei de judecata, pana Ia inceperea cercetarii judecatore~ti;
- in cazul desfiintarii cu trimitere spre rejudecare din apel, introducerea partii
responsabile civilmente se poate realiza, la cererea partii civile, pana la momentul
reluarii cercetarii judecatore~ti;
- in caz de deces al partii responsabile civilmente persoana fizica, respectiv de
incetare din orice motiv prevazut de lege a existentei partii responsabile civilmente
persoana juridica, actiunea civila se exercita in continuare in cadrul acestui proces
penal impotriva mo~tenitorilor universali sau cu titlu universal ai acesteia care au
acceptat succesiunea (nu ~i impotriva legatarilor cu titlu particular), ori a statului, in
caz de vacanta succesorala, sau a succesorilor in drepturi sau lichidatorilor acesteia,
u '''"'"' in daca partea civila indica mo~tenitorii sau, dupa caz, succesorii fn drepturi ori /ichi-
cuantumul datorii parfii responsabi/e civi/mente, fn termen de doua /uni de Ia data decesu/ui
Ie speciale sau a reorganizarii, desfiintarii ori dizo/varii; daca partea civi/a nu indica mo~teni
raspunderea torii sau, dupa caz, succesorii fn drepturi ori /ichidatorii parfii responsabile civil-
mente, fn termenu/ de doua /uni, instanfa pena/a va lasa neso/ufionata acfiunea
calitatea de civila, aceasta putand fi exercitata fn fa fa instantei civile;
- daca nu a fost introdusa in cauza, partea responsabila civilmente poate interveni
in procesul penal, din proprie initiativa, pana Ia terminarea cercetarii judecatore~ti Ia
prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei;
partea responsabila civilmente nu poate interveni in procesul penal in stadiul dezba-
terilor in fata primei instante, ori cu prilejul judecarii cauzei in apel;
- partea responsabila civilmente are drepturi ~i obligatii procesua/e dintre care
enumeram urmatoare/e:
a) dreptul de a fi informatli cu privire Ia drepturile sale;
b) dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a
ridica exceptii ~i de a pune concluzii;
c) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii civile a cauzei;
d) dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urma-
ririi penale, Ia cererea sa expresa, cu conditia de a indica o adresa pe teritoriul
Romaniei, o adresa de po~ta electronica sau mesagerie electronica, la care aceste
informatii sa ii fie comunicate;
e) dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;

Sectiunea
f) dreptul de a fi ascultata;
g) dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor ~i expertilor; 1. ConsidE
h) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci ciind nu intelege, nu - punerea fn 1
se exprima bine sau nu poate comunica in limba romiina;
potrivit NCPP,
i) dreptul de a fi asistata de avocat sau reprezentata; putand sii dispu
j) dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege; de C.proc.pen.,
k) obligatia de a se prezenta personal la chemarea instantei ~i de a pastra ordinea penale prin rec
~i solemnitatea ~edintei de judecata; neputandfi toto
l) obligatia de a exercita cu buna-credinta drepturile procesuale conferite de lege. - in cadrul un
in cazul in care
- partea responsabila civilmente poate formula aparari atilt in favoarea inculpa-
participanti); de
tului, dar ~i in nume propriu, in vederea demonstrarii inexistentei unei raspunderi
citata o singura
civile pentru fapta altuia;
punerea in mi~c
- partea responsabila civilmente ( comitent, sau persoana care are atributii de infractiuni, se dis
supraveghere a minorului) nu se poate constitui parte civila in cadrul procesului ~i trimiterea in j
1
penal, prin formularea unei actiuni in regres impotriva inculpatului (prepus, minor)
-in cazul uni
pentru recuperarea sumei de bani Ia care partea responsabila civilmente urmeaza a fi
plexa) sau a! p
obligata Ia plata pentru fapta ilicita a inculpatului;
actiune penala;
- fn cadrul procedurii de camera preliminarii NCPP nu stabile$te drepturi proce- - punerea in
suale fn favoarea piirJii civile, contradictoria/itatea, fn aceasta fazii procesua/ii, jiind ce urmarirea pen
limitatii Ia confruntarea procesualii fntre procuror $i inculpatul faJii de care s-a
dispus trimiterea fn judecatii. - stingerea a
prin renunJare [,
cazuri in care nu
care inlatura apti
ei in mi~care (de
Ia fapta, intervine
1
Actiunea In regres poate fi exercitata numai In fata instantei civile, ulterior ramanerii
definitive a hotararii instantei penale In temeiul art. 1384 NCC potrivit caruia: ,(1) Cel care
raspunde pentru fapta altuia se poate lntoarce lmpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu
exceptia cazului In care acesta din urma nu este raspunzator pentru prejudiciul cauzat.
(2) Cand eel care raspunde pentru fapta altuia este statui, Ministerul Finantelor Publice se
va intoarce In mod obligatoriu, pe cale judiciara, lmpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, in
masura In care acesta din urma este raspunzator, potrivit legii speciale, pentru producerea nitatii urmaririi
acelui prejudiciu. (i) urmarirea
(3) Daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, eel care, fiind raspunzator pentru pentru care legea
fapta uneia dintre ele, a platit despagubirea se poate intoarce ~i lmpotriva celorlalte persoane (ii) In raport cu
care au contribuit Ia cauzarea prejudiciului sau, daca va fi cazul, lmpotriva celor care raspund cu lmprejurarile
pentru acestea. In toate cazurile, regresul va fi limitat Ia ceea ce depa~~~te partea ce revine savar~irea infractm
persoanei pentru care se raspunde ~i nu poate depa~i partea din despagubire ce revine fiecareia este cunoscut, Ia
dintre persoanele lmpotriva carora se exercita regresul. a inculpatului,
(4) In toate cazurile, eel care exercita regresul nu poate recupera partea din despagubire lnlaturarea sau
care corespunde propriei sale contributii Ia cauzarea prejudiciului.
AcJiunea penalii ~i actiunea civilii fn procesul penal 87
Sectiunea a 7-a. Punerea in mi~care ~i exercitarea acpunii penale
1. Consideratii generale
intelege, nu a
- punerea fn mi~care acfiunii penale nu coincide cu fnceperea urmiiririi pena/e;
potrivit NCPP, urmiirirea penalii se fncepe cu privire Ia faptii, ulterior, procurorul
putcmd sii dispunii continuarea urmiiririi penale cu privire Ia suspect; spre deosebire
de C.proc.pen., NCPP nu mai prevede posibilitatea punerii fn mi$care a acfiunii
penale prin rechizitoriu, care va avea numai rolu/ de act de sesizare a/ instanJei,
neputandfi totodatii ~i act de incu/pare;
- in cadrul unui proces penal pot fi exercitate mai multe actiuni penale (de pilda,
in cazul in care in cauza sunt mai multe infractiuni conexe sava~ite de mai multi
participanti); de asemenea, este posibil ca in mai multe procese penale sa fie exer-
citata o singura actiune penala (de exemplu, dupa inceperea urmaririi penale ~i
punerea in mi~care a actiunii penale impotriva mai multor coautori Ia savar~irea unei
infractiuni, se dispune disjungerea cauzei ~i continuarea urmaririi penale pentru unii,
~i trimiterea in judecata pentru ceilalti);
-in cazul unitatii de infractiune (de pilda, infractiunea continua, continuata, com-
plexa) sau al participatiei penale Ia aceea~i infractiune se va exercita o singura
actiune penala;
proce-
- punerea in mi~care a actiunii penale are loc intotdeauna in personam, in vreme
~t<.Juuu, jiind
ce urmarirea penala este inceputa in rem;
de care s-a
- stingerea acfiunii penale intervine fn cursu/ urmiiririi pena/e prin clasare sau
prin renunfare Ia urmiirirea pena/ii 1, in conditiile prevazute de lege, adica in acele
cazuri in care nu mai exista aptitudinea functionala a actiunii penale; impedimentele
care inlatura aptitudinea functionala a actiunii penale pot apare ~i inainte de punerea
ei in mi~care (de pilda, in ipoteza in care, dupa inceperea urmaririi penale cu privire
Ia fapta, intervine prescriptia speciala a raspunderii penale);
- fn cursu/ judeciiJii, acfiunea penalii se stinge prin riimanerea definitivii a hotii-
rarii judeciitore~ti de condamnare, renunfarea Ia aplicarea pedepsei, amanarea
apliciirii pedepsei, achitare sau fncetarea procesului penal.
1
Potrivit art. 318 NCPP, procurorul are posibilitatea de a face ape! Ia principiul oportu-
nitatii urrnaririi penale ~i de a dispune renunJarea Ia urmiirirea penalanumai in cazul in care:
(i) urrnarirea penala a fost inceputa pentru infractiuni de o gravitate mica ~i mijlocie,
pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de piina Ia 7 ani;
(ii) in raport cu continutul faptei, cu modul ~i mijloacele de savii~ire, cu scopul urrnarit ~i
cu imprejurarile concrete de saviir~ire, cu urrnarile produse sau care s-ar fi putut produce prin
saviir~irea infractiunii, nu exista un interes public in urrnarirea acesteia. Ciind autorul faptei
este cunoscut, Ia aprecierea interesului public sunt avute in vedere ~i persoana suspectului sau
a inculpatului, conduita avuta anterior savii~irii infractiunii ~i eforturile depuse pentru
despagubire inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.
2. Punerea in mi~care a actiunii penale - actiunea penali

reunite ale Parlame1
- este activitatea procesuaUi prin care procurorul declan~eaza actiunea penala In Romiiniei pentru lnal
cazul In care constata, dupa lnceperea urmaririi penale, eli exista probe din care - punerea fn m~
rezulta ca o persoana a savar~it o infractiune ~i nu exista vreunul dintre cazurile de organul de urmarire
impiedicare, prevazute la art. 16 alin. (1) NCPP; din acest moment persoana acuzatli comunicarii incu/pal
dobiinde~te calitatea de inculpat; litatea fncheierii unz.
- punerea In mi~care a actiunii penale se face in personam de clitre procuror, prin tului dupa punerea f
ordonanfa, in cursu! urmaririi penale; In principiu, NCPP stabile~te urmlitoarea mod repetat anterior
succesiune a actelor procesuale: lnceperea urmaririi penale cu privire la faptli, - spre deosebire
continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect, punerea In mi~care a actiunii e/ibereaza o copie a
penale; NCPP nu prevede posibilitatea procurorului de a pune In mi~care actiunea
- potrivit NCPP
penala odata cu lnceperea urmaririi penale, pentru punerea In mi~care a actiunii necesara pentru [UQI
penale fiind necesara administrarea de probe In cursu! urmaririi penale; arestului Ia domici
- In ipoteza in care organul de urmarire penalli a dispus lnceperea urmliririi penale recunoa~tere a vinm
cu privire la fapta, procurorul poate decide sa puna In mi~care actiunea penalli chiar - NCPP prevede
~i In ipoteza In care nu a dispus anterior continuarea urmliririi penale fatli de suspect, ~i extinderea actiuni
acesta nefiind un pas procedural prealabil ~i obligatoriu pentru punerea In mi~care a
actiunii penale; astfel, procurorul care constata, dupa lnceperea urmliririi penale, eli
exista probe din care rezulta eli o persoana a comis o infractiune ~i eli se impune 3. Exercitarel
tragerea acesteia la raspundere penala, va dispune prin ordonanta fie continuarea
efectuarii urmaririi penale fata de suspect ~i totodata punerea In mi~care actiunii - este activitatea
penale, fie numai punerea In mi~care a actiunii penale; tragerii la rlispundere
- potrivit art. 360 a/in. (2) NCPP, fn cazul irifracfiunilor de audienfa acfiunea - procurorul exe
penala poate fi pusa fn mi~care prin declarafia ora/a a procuroru/ui de ~edinta care patului, sustiniind a
participa Ia judecata;
concluzii de condarr
- spre deosebire de C.proc.pen., NCPP nu mai prevede posibi/itatea punerii in
- persoana vatai
probe, formularea d1
mi~care a acfiunii penale:
1. prin rechizitoriu (fiind necesar ca aceasta sa fi fost pus a fn mi~care fn cursu/
urmaririi pena/e, fnainte de emiterea actului de sesizare); 4. Cazurile
2. prin declarafia ora/a consemnata fn fncheierea de ~edinfa deoarece fn faza actiunii penale
judecatii NCPP nu mai prevede posibilitatea extinderii procesului penal cu privire Ia
a/te fapte sau Ia alte persoane;
4.1. Cazuri det
3. prin fncheierea instantei deoarece NCPP nu mai prevede posibi/itatea - sunt prevazute
extinderii procesului penal/a alte fapte sau alte persoane atunci cand procurorul nu infractiunii ce const
este prezent lajudecata; A. Cazuri
4. prin fncheierea judecatorului de camera preliminara prin care a admis pltin-
1. fapta nu exis
gerea formulata fmpotriva so/ufiei de netrimitere fn judecata dispusa de procuror ~i
a dispus fncepereajudecatii, deoarece, potrivit art. 341 a/in. (7) pet. 2 lit. c) NCPP, - fapta nu existl
o asemenea solutie poate fi dispusa numai daca a fast pusa anterior fn mi~care fost sliviir~itli o fapt
actiunea pena/a de cafre procuror; - - se va retine ;
sliviir~irea unei infn
- acest caz open
Acfiunea penalii i acfiunea civilii fn procesul penal 89
- actiunea penala mai poate fi pusa In mi~care ~i prin hotararea Camerelor
reunite ale Parlamentului fn ~edinfa comuna de punere sub acuzare a Pre~edintelui
~ penala In Romaniei pentru lnalta tradare;
be din care - punerea fn mi~care a acfiunii pena/e este comunicata inculpatului de catre
~ cazurile de organul de urmarire penala care fl cheama pentru a-1 audia; exista a~adar obligafia
rcma acuzata comunicarii inculparii, a drepturilor prevazute de art. 83 NCPP, precum ~i posibi-
litatea fncheierii unui acord de recunoa~tere a vinovafiei, cat ~i a ascu/tarii inculpa-
ocuror, pnn tului dupa punerea fn mi~care a acfiunii penale, chiar daca acesta fusese ascultat fn
unnatoarea mod repetat anterior punerii fn mi~care a actiunii penale;
re Ia fapta, - spre deosebire de C.proc.pen., NCPP prevede ca, Ia cerere, incu/patului i se
re a actiunii elibereaza o copie a ordonanfei de inculpare;
ue actiunea
- potrivit NCPP, punerea fn mi~care a acfiunii penale reprezinta o conditie
e a actiunii
necesara pentru luarea masurii controlului judiciar, controlului judiciar pe caufiune,
arestului Ia domiciliu, arestarii preventive sau pentru fncheierea unui acord de
aririi penale recunoa~tere a vinovafiei;
penala chiar - NCPP prevede posibilitatea ca, fn urma extinderii urmaririi penale, sa dispuna
, de suspect, ~i extinderea acfiunii penale cu privire lafapte sau persoane noi.
in mi~care a
1 penale, ca
i se impune 3. Exercitarea actiunii penale
continuarea
:are actiunii - este activitatea des~urata, dupa punerea In mi~care a actiunii penale, In vederea
tragerii Ia raspundere penala a persoanei care a comis o fapta prevazuta de legea penala;
r a acfiunea - procurorul exercita actiunea penala, dispunand trimiterea In judecata a incul-
~infii care patului, sustinand acuzarea In fata instantei, propunand probe In acuzare, punand
concluzii de condarnnare, exercitand caile de atac;
r p unerii in - persoana vatamata poate sustine, de asemenea, acuzarea prin propunerea de
probe, formularea de concluzii de condarnnare, exercitarea cailor de atac.
re fn cursu!
4. Cazurile care impiedica punerea in mi~care sao exercitarea
ece fn faza actiunii penale
':11 privire Ia
4.1. Cazuri determinate de lipsa temeiului de drept al actiunii penale
'KJsibilitatea - sunt prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP ~i sunt fundamentate pe !ipsa
rxurorul nu infractiunii ce constituie unicul temei al raspunderii penale.
A. Cazuri
admis pliin-
1. fapta nu exista [art. 16 alin. (1) lit. a) NCPP];
procuror ~ i
t. c) NCPP, - fapta nu exista In materialitatea ei sau din probele administrate nu rezulta ca a
in mi~ care fost savar~ita 0 fapta prevazuta de legea penala;
- se va retine aceasta cauza ~i In ipoteza existentei unui dubiu cu privire Ia
savar~irea unei infractiuni (in dubio pro reo);
- acest caz opereaza in rem , nefiind conditionat de persoana faptuitorului.
90 Procedura penala. Partea generalii
2. fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savar~ita cu vinovapa

prevazuta de lege [art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP];
- se retine in cazul in care fapta exista in materialitatea ei insa lipse~te trasatura
esentiala a infractiunii ca fapta sa fie prevazuta de legea penala (tipicitatea obiectivii
sau subiectivii);
- tipicitatea, prevazuta de art. 15 alin. (1) NCP drept prima trasatura esentiala a
infractiunii, rezulta din principiul legalitatii incriminarii ~i presupune corespondenta
dintre fapta concreta savar~ita, direct sau indirect, de o persoana (actiunea/inactiunea
comisa cu o forma de vinovatie care a determinat o anumita urmare) ~i elementele de
natura obiectiva ~i subiectiva stabilite de legiuitor in modelul abstract (tip) prevazut
de norma de incriminare (legi organice sau ordonante de urgenta ale Guvemului);
- o fapta concreta este tipica daca corespunde modelului abstract prevazut in
norma de incriminare de legiuitor, atilt sub aspect obiectiv, cat ~i sub aspect subiec-
tiv; includerea in cadrul trasaturii esentiale a prevederii in legea penala ~i a elemen-
telor subiective din cuprinsul normei de incriminare rezulta cu claritate din dispo-
zitiile art. 16 alin. (1) NCP potrivit carora ,fapta constituie infractiune numai daca a
fost savar~ita cu forma de vinovatie ceruta de legea penala";
- tipicitatea nu se refera numai Ia comiterea de catre autor a unei fapte in forma
consumata, ci ~i Ia comiterea unei tentative incriminate, sau Ia participatia penala; in - se retine
acest caz, modelul abstract (tip) prevazut de norma de incriminare din partea speciala infractiune, insa
a Codului penal sau de legislatia speciala cu dispozitii penale ori de legile nepenale zarea, de suspect
ce contin ~i dispozitii penale se completeaza cu mode lui abstract (tip) complementar
- se poate
prevazut de partea generala a Codului penal;
Ia faptul ca
- se va retine acest impediment fie atunci cand fapta a fost dezincriminata (apre- dubio pro reo) ;
ciere care se realizeaza in concreto), fie cand ea constituie o fapta civila ori o contra-
ventie, fie cand ii lipse~te unul dintre elementele constitutive ale infractiunii (latura
obiectiva sau latura subiectiva);
- acest caz opereaza in rem, nefiind conditionat de persoana faptuitorului.
~ In situatia incheierii unui contract de imprumut de consumatie, avand

ca obiect bunuri consumptibile, opereaza transferul proprietatii asupra acestora,
astfel incat refuzul inculpatului de a le restitui da na~tere unui litigiu civil (Trib.
Bucure$fi, secfia a 11-a penalii, decizia nr. 108/R/2003, in C.P.J.P. 2000-2004,
p. 464-466).
~ Daca lovirea sau actele de violenta sava~itedin culpa au pricinuit o

vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale ce nu dep~esc I 0 zile,
fapta nefiind incriminata referitor Ia vatamarea corporala din culpa ~i deci nefiind
prevazuta de legea penala, instanta dispune achitarea inculpatului (Trib. Bucur~ti,
secJia a If-a pena/a, decizia nr. 79/A/20.01.1998, in Cpp Ad. 1, p. 15).
~ Primirea unor foloase intr-un scop licit, iar nu pentru a determina un

functionar sa faca sau sa nu facli un act ce intra in atributiile sale de serviciu,
constituie temei pentru achitare, prin lipsa unui element constitutiv al infrac-
Actiunea penala ~i ac{iunea civila in procesul penal 91
cu vinovatia tiunii, de vreme ce fapta constand In primirea de foloase exista In materialitatea
ei, dar nu lntrune~te elementele constitutive ale infractiunii (C.S.J., completul de
9judeciitori, decizianr.1/07.01.2002, inCppAd.1,p.16).
~ Nu sunt l~trunite elementele constitutive ale infractiunii de abandon de

familie daca neexecutarea obligatiilor stabilite prin hotariire judecatoreasca nu
este rezultatul atitudinii inculpatului. Faptul ca unitatea tert poprit nu a procedat
Ia poprirea tuturor sumelor datorate, stabilind unilateral ~i contrar hotariirii
judecatore~ti de Ia ce data sa se acorde pensia de lntretinere, este o lmprejurare
care nu poate fi imputata inculpatului care nu ~i-a executat obligatia din culpa,
apreciind ca, de vreme ce s-a lnfiintat poprire pe salariul sau, obligatia este In
curs de executare. Drept urmare, cum infractiunea de abandon de familie se
caracterizeaza, sub aspectul laturii subiective, printr-o omisiune cu ,rea-cre-
dinta", sintagma indiciind intentia legiuitorului de a sanctiona numai inactiunea
intentionata, directa sau indirecta, ~i nu ~i pe cea din culpa, nu sunt lntrunite
elementele constitutive ale infractiunii (C.A. Bucure~ti, secfia I penalii, decizia
nr. 83312001, Cpp Ad. 2, p. 65).
3. nu exista probe ca 0 persoana a savar~it infractiunea [art. 16 alin. (1) lit. c)
NCPP];
- se retine atunci cand din probele administrate rezulta ca fapta exista, constituie
infractiune, lnsa nu a fost savar~ita de persoana fata de care a fost formulata sesi-
zarea, de suspect sau inculpat, ci de o alta persoana (determinata sau nedeterminata);
- se poate retine acest impediment ~i In ipoteza In care exista un dubiu cu privire
Ia faptul ca suspectul sau inculpatul este persoana care a savar~it infractiunea (in
dubio pro reo);
- acest caz opereaza in personam;
- dupa dispunerea unei solutii de achitare avand ca temei dispozitiile art. 16
alin. (1) lit. c) NCPP, organele de urmarire penala au obligatia de a relua urmarirea
penala ~i de a continua cercetarile In vederea identificarii autorului ori a partici-
pantului Ia savar~irea faptei.
- - - in conditiile In care probele administrate In cauza nu sunt apte a dovedi

vinovatia inculpatului, Tribunalul a constatat ca prezumtia de nevinovatie de
care acesta se bucura nu a fost rastumata ~i a dispus achitarea lui. A retinut ca
lnsa~i persoana vatamata (singura care 1-a vazut pe autorul infractiunii ~i a luat
cuno~tinta despre semnalmentele acestuia) pe parcursul procesului penal a avut
mari ezitari In legatura cu identificarea acestei persoane iar, pe de alta parte,
inculpatul a negat implicarea sa In vreo activitate infractionala asupra victimei.
Astfel, In ceea ce prive~te actiunea penala vizand infractiunea de talharie a carei
victima a fost persoana vatamata L.I.M. In timp ce calatorea cu autobuzul liniei
116 din sectorul 4, constand In smulgerea de Ia gatul acesteia a unui lanti~or din
aur, dubiul pe marginea probelor certe care sa ateste vinovatia inculpatului, li
profita acestuia (Trib. Bucure~ti, secfia I penalii, sentinfa nr. 118/2005, in Cpp
Ad. 2, p. 64).
4. existi o cauzi justificativi sau de neimputabilitate [art. 16 alin. (1) lit. e) - constatarea exi1
C.proc.pen.). (in rem) care este c<
Antijuridicitatea este a doua trasatum esentiala a infractiunii prevazuta de NCP; penal al acesteia;
in expunerea de motive la NCP se retine: caracteru/ antijuridic (nejustificat) al faptei - deoarece efect
prevlizute de legea penala ,presupune eli aceasta nu este permisa de ordinea juridica, limitate doar Ia auto
cu alte cuvinte are un caracter ilicit. Astfel, este posibil ca o faptli, de~i prevazuta de (complici sau instil
legea penala (tipicii), sa nu fie ilicita, intrucat savar~irea ei este permisa de o norma alin. (2) NCP];
legala" (de pilda, in cazul in care, in legitima aparare o persoana o love~te pe alta, Imputabilitatea e
fapta va fi tipica, insa este permisa de ordinea juridica daca sunt respectate conditiile infractiunii; spre de<
strict ~i limitativ prevazute de lege; cu alte cuvinte, legea permite savar~irea, in constitutiv, cat ~i ca
anumite conditii, a unei fapte prevazute de legea penala); vinoviifiei), in NCP
- potrivit art. 18 alin. (1) NCP, o fapta prevazuta de legea penala nu constituie imputabilitate, fiind
infractiune, daca exista vreuna dintre cauzele justificative prevazute de lege; astfel, (intentie, culpa, prae
constatarea de catre organele judiciare eli o faptii este tipicii, nu implied fntotdeauna normative, ca o in:
cii aceasta este $i antijuridicii (nejustificatii), putand exista vreuna dintre impreju- incalcarea ordinii jw
rarile care inlatura caracterul nejustificat al faptei, reglementate in art. 19-22 NCP, - pentru a se retu
sub denumirea de cauze justificative (legitima aparare, starea de necesitate, exerci- sa stabileasca in ce
tarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii, respectiv consimtamantul persoanei daca se constata eli
vatamate); pe langa aceste cauze justificative generale, care sunt aplicabile tuturor tatii, este justificatli,
infractiunilor, existli ~i unele cauze justificative speciale prevazute in partea speciala - NCP a prevazt
a Codului ori in legislatia speciala [de pilda, 1. cauza justificativa special a regle- imputabilitatii (em
mentata de art. 201 alin. (6) NCP care permite medicului care are specialitatea morala, excesul nei1
obstetrica-ginecologie sa procedeze, in anumite conditii, Ia intreruperea cursului eroarea; exista insa
sarcinii; 2. cauza justificativa prevazuta de art. 203 alin. (2) NCP dind fapta nu a NCP [de pilda, co
constituie infractiunea de lasare tara ajutor a unei persoane aflate in dificultate daca,
- spre deosebire
prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire Ia viata,
numai cu privire 1<
integritatea corporala sau sanatatea sa; 3. cauza justificativa speciala prevazuta de
personam); aceste e
art. 272 alin. (2) NCP potrivit careia nu constituie infractiunea de influentare a decla-
beneficiaza ei in~i~
ratiilor intelegerea patrimoniala dintre infractor ~i persoana vatamata, intervenita in
pentru fapta savar~i
cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in mi~care Ia plangere
NCP]; exceptie fac
prealabila sau pentru care intervine impacarea; 4. cauza justificativa speciala preva-
bilitate care produc1
zutli de art. 277 alin. (4) NCP potrivit careia nu constituie infractiunea de compromi-
terea intereselor justitiei fapta prin care sunt divulgate ori dezvaluite acte sau
activitati vadit ilegale comise de autoritati intr-o cauza penala; 5. cauza justificativa ~Pet
speciala prevazuta de art. 302 alin. (5) NCP potrivit careia nu constituie infractiunea imprudent, in
plin trafic, ce
de violare a secretului corespondentei fapta savar~ita: a) daca fliptuitorul surprinde
impactului d
savar~irea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea savar~irii unei infractiuni;
Atitudinea in:
b) daca surprinde fapte de in teres public, care au semnificatie pentru viata comu-
surprinzator i
nitatii ~i a caror divulgare prezinta avantaje pub lice mai mari decat prejudiciul produs fortuit, consti
persoanei vatamate]; relevanta fap1
- pentru a se retine existenta unei cauze justificative, pe de o parte, trebuie distanta sufic
intrunite toate conditiile prevazute de lege (elementul obiectiv a/ cauzei justificative) fost in legiitu
~i, pe de alta parte, este necesar ca fliptuitorul sa fi con~tientizat ca actioneaza in decizia nr. 16
aceste conditii (elementul subiectiv a/ cauzei justificative);
Actiunea penalii # actiunea civilii in procesul penal 93
- constatarea existentei unei cauze justificative produce efecte cu privire Ia fapta
(in rem) care este considerata licita, fiind, pe cale de consecinta, lnlaturat caracterul
penal a! acesteia;
- deoarece efectefe cauzelor justificative se produc in rem, acestea nu vor fi
limitate doar Ia autorul (coautorii) faptei, ci se extind ~i asupra celorlalti participanti
(complici sau instigatori), fapta acestora fiind, de asemenea, justificata [art. 18
alin. (2) NCP];
Imputabi/itatea este prevazuta de NCP drept cea de-a treia trasatura esentiala a
infractiunii; spre deosebire de vechiul Cod unde vinovatia se regasea atat ca element
constitutiv, cat ~i ca trasatura esentiala a infractiunii (fn acord cu teoria psihologicii a
vinovafiei), In NCP vinovatia ca trasatura generala a infractiunii a fost denumita
nu constituie imputabilitate, fiind astfel distinsa de vinovatia - element constitutiv al infractiunii
ee lege; astfel, (intentie, culpa, praeterintentie); astfel, NCP prevede vinovatia din perspectiva teoriei
intotdeauna normative, ca o imputare facuta unei persoane din partea societatii cu privire Ia
rre lmpreju- lncalcarea ordinii juridice prin corniterea unei fapte prevazute de norma de incrirninare;
19-22 NCP, - pentru a se retine ca o persoana a sava~it o infractiune, organele judiciare trebuie
sa stabileasca in ce masura fapta tipica ~i nejustificata este imputabila faptuitorului;
daca se constata ca fapta nu este tipica, ori, de~i intrune~te trasatura esentiala a tipici-
tatii, este justificata, organele judiciare nu vor mai proceda Ia analiza imputabilitatii;
- NCP a prevazut in art. 23-31 cauzele generale care inlatura trasatura esentiala a
imputabilitatii (cauze de neimputabi/itate): constrangerea fizica, constrangerea
morala, excesul neimputabil, minoritatea faptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicatia,
eroarea; exista insa ~i cauze speciale de neimputabilitate prevazute in partea speciala
a NCP [de pilda, constrangerea Ia darea de mita prevazuta de art. 290 alin. (2) NCP];
- spre deosebire de cauzele justificative, cauzele de neimputabi/itate produc efecte
numai cu privire la persoana careia nu ii poate fi repro~ata fapta tipica ilicita (in
personam); aceste efecte nu se extind asupra participantilor care, in masura in care nu
intervenita In beneficiaza ei ln~i~i de o cauza justificativa sau de neimputabilitate, vor raspunde
Ia pliingere pentru fapta savar~ita cu intentie, in conditiile participatiei improprii [art. 52 alin. (3)
_ ciala preva- , CP]; exceptie face numai cazul fortuit, ce constituie singura cauza de neimputa-
bilitate care produce efecte in rem.
~ Persoana vatamata s-a angajat in traversarea drumului in mod

imprudent, in afara spatiului destinat traversarii, aparand in mod imprevizibil in
plin trafic, ceea ce 1-a determinat pe inculpat sa incerce o manevra de evitare a
impactului dar care nu a izbutit, astfel ca .Partea vatamata a fost Jovita.
Atitudinea imprudenta a persoanei vatamate ~i aparitia acesteia in mod cu totu1
surprinzator in trafic a fost cauza unica a producerii accidentului ~i este caz
fortuit, constituind o cauza care inlatura caracterul penal a! faptei. Este lipsit de
relevanta faptul ca inculpatul circula cu o viteza de 55 kmlh ~i ca nu a pastrat o
arte, trebuie distanta suficienta fata de autoturismul din fata sa deoarece aceste aspecte nu au
justificative) fost in legatura cauzala cu producerea accidentului (C.A. Bra~ov, secJia penalii,
- acrioneaza In decizianr.161/R/2001, in P.R. nr. 3/2002,p. 130-132).
~ Existenta unor hotarari judecatore~ti contradictorii privind dreptul de

mai exista imp
rirea penala se
proprietate asupra unui imobil, da na~tere, pentru partea care a folosit terenul
- in situa~
despre care credea ca este a! sau, unei erori invincibile, care lnlatura caracterul
mi~care sau eJ
penal a! faptei (C.A. Bucure~ti, secfia I penalii, decizia nr. 633/R/2003,
portaljust.ro). se constata in
achitarea;
B. Solutii -in cazuril
- NCPP a restructurat /ogica solufii/or pe care procurorul le poate dispune in clasarea, ori iJ
cursu/ urmiiririi penale; astfe/, potrivit NCPP procurorul poate dispune fie clasarea putea atrage r
atunci dmd existii un impediment dintre cele previizute in art. 16 a/in. (1) lit. a)-d) zeaza organul
NCPP (care inlocuiesc solufiile de neincepere a urmiiririi penale, scoatere de sub contraventie l
urmiirire penalii, respectiv clasare stipulate de C.proc.pen.), fie renunfarea Ia aplicarea unei
urmiirire penalii (soluJie care consacrii principiul oportunitii/ii #, prin urmare, nu se - judecatoi
raporteazii Ia impedimentele previizute de art. 16 NCPP); punerea in rr
- atunci cand sesizarea indepline~te conditiile legale de admisibilitate, dar din pronunta cu p
cuprinsul acesteia rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a exercitarii actiunii nicio masura
penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, procurorul dispune prin daca exista o
1
ordonanta, clasarea ; printre cele p1
- deopotriva, in ipoteza in care, dupa inceperea urmaririi penale (indiferent daca - judecato
aceasta a fost inceputa in rem sau s-a dispus continuarea efectuarii acesteia fata de de camera pn
suspect, ori daca s-a pus in mi~care actiunea penala), rezulta vreunul dintre cazurile CPP ~i nici
de impiedicare a exercitarii actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d)
NCPP, procurorul dispune, prin ordonanta, clasarei; 4.2. Calll
- clasarea, pentru existenta vreunuia dintre cazurile prevazute de art. 16 alin. (1) - sunt pw
lit. a)-d) NCPP se poate dispune de procuror $i prin rechizitoriu, alaturi de solutia de obiect a actil
trimitere in judecata pentru alte fapte; infractorului.
- ciind, dupa inceperea urmaririi penale in rem, se constata existenta uneia dintre A. Cazur
cauzele care impiedica punerea in mi~care actiunii penale prevazute de art. 16
alin. (1) lit. a), b) NCPP ~i nu exista suspect in cauza (de exemplu, ciind urmarea 1. lips~t
socialmente periculoasa nu este imputabila unei persoane, ci unui fenomen natural petent ori o
ori in situatia in care, in ciuda diligentelor depuse de organele de urmarire penala, a actiunii pE
3
faptuitorul nu a putut fi descoperit), procurorul dispune, prin ordonanJii, clasarea ; (i) Lipsa,
nu se poate considera ca nu exista suspect in cauza daca se cunoa~te persoana care a - reprezi1
saviir~it infractiunea, dar nu se ~tie identitatea ori datele de identificare ale acesteia; pentru care
ciind, dupa dispunerea clasarii, se descopera faptuitorul ~i totodata se constata ca nu persoanei va
- lipse~te
1
o persoana
Aceasta solutie corespunde solutiei de nelncepere a urmaririi penale care putea fi dispusa
(forma, term
In temeiul vechiului Cod atunci cand impedimentulla punerea In mi~care a actiunii penale era
constatat din actul de sesizare.
1
2
Aceasta solutie corespunde solutiei de scoatere de sub urmarire penala care putea fi Plangen
dispusa In temeiul vechiului Cod atunci cand impedimentul Ia pimerea In mi~care a actiunii special, treb~
penale era constatat dupa lnceperea urmaririi penale. urmarire pem
3
Aceasta solutie corespunde solutiei de clasare care putea fi dispusa In temeiul vechiului In care perso
Cod. minor sau ur
Acfiunea penala ~i acJiunea civila In procesul penal 95
mai exista impedimentul Ia punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale, urma-
rirea penala se poate relua;
- in situatia in care existenta uneia dintre cauzele care impiedica punerea in
mi~care sau exercitarea actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP
se constata in cursu! judecatii, instan{a, prin hotiirare (sentin{ii, sau decizie), dispune
achitarea;
-in cazurile aratate in art. 16 alin. (1) lit. b) ~i d) NCPP procurorul care dispune
dispune fn clasarea, ori instanta de judecata care pronunta achitarea, daca apreciaza eli fapta ar
fie clasarea putea atrage masuri ori sanctiuni, altele decat cele prevazute de legea penala, sesi-
(1) lit. a)-d) zeaza organul competent (de pilda, in cazul in care fapta nu este infractiune, ci
_coatere de sub contraventie Ia regimul circulatiei rutiere vor fi sesizate organele politiei pentru
aplicarea unei sanctiuni contraventionale);
- judecatorul de drepturi ~i libertati poate analiza dacii exista un impediment Ia
punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale in ipotezele in care acesta se
pronunta cu privire Ia masurile preventive; astfel, art. 202 alin. (2) NCPP prevede eli
nicio masura preventiva nu poate fi dispusa, confirmata, prelungita sau mentinutii
daca exista o cauza care impiedica punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale
printre cele prevazute Ia art. 16 NCPP;
daca
lfn,tfi ti~rP~t
- judecatorul de camera preliminara nu are competenta de a analiza in procedura
fata de
loh.C<;:,lcla de camera preliminara daca exista vreun impediment dintre cele prevazute de art. 16
dintre cazurile NCPP ~i nici nu poate dispune o solutie cu privire Ia actiunea penala.
11) lit. a)-d)
4.2. Cazuri determinate de lipsa de obiect a actiunii penale
- sunt prevazute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) NCPP ~i sunt fundamentate pe !ipsa de
obiect a actiunii penale, care face astfel imposibila tragerea Ia raspundere penala a
infractorului.
A. Cazuri
1. lipse~te
pllingerea prealabiH\, autorizarea sau sesizarea organului com-
petent ori o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in mi~care
a actiunii penale [art. 16 alin. (1) lit. e) NCPP];
(i) Lipsa plangerii prealabile;
- reprezinta o cauza care inlatura raspunderea penala in materia infractiunilor
pentru care punerea in mi~care a actiunii penale se face Ia plangerea prealabila a
persoanei vatamate, constand in absenta plangerii prealabile legal formulate;
- lipse~te plangerea prealabila cand nu este formulata deloc sau este introdusa de
o persoana ce nu avea calitate ori cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege
1
(forma, termen) ;
1
Plangerea prealabilli trebuie forrnulata de persoana vatamata personal sau prin mandatar
special, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de lege ~i sa fie adresata organului de
urrnarire penala competent; plangerea prealabila trebuie forrnulata in terrnen de 3 luni din ziua
vechiului in care persoana vatamata a ajlat despre savdr~irea faptei; cand persoana vatamata este un
minor sau un incapabil, terrnenul de 3 luni curge de Ia data cand reprezentantul sau legal a
- In cazul In care persoana vatamatA este lipsita de capacitate de exercitiu ori are
capacitate de exercitiu restransa, plangerea prealabila se face de reprezentantii ei
punerea in
legali (parinte, tutore, curator), respectiv cu lncuviintarea persoanelor prevazute de
vatamata
legea civila; In aceste cazuri actiunea penala se poate pune fn mi$care $i din oficiu;
formularii ~i
deopotriva, art. 157 alin. (5) NCP a prevazut caIn situatia In care persoana vatamata faptuitor.
a decedat (indiferent de cauza decesului) sau persoana juridica a fost lichidata,
lnainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii preala-
bile, actiunea penala poate fi pusa In mi~care din oficiu; punerea In mi~care din oficiu
a actiunii penale poate fi facuta In acest caz atat lnainte, cat ~i dupa expirarea terme-
nului de formulare a plangerii prealabile; In aceastA ipoteza, organul de urmarire
penala nu este tinut de termenul de formulare a plangerii prealabile pentru a dispune
lnceperea urmaririi penale; consideram ca actiunea penala se pune In mi~care din
oficiu ~i In ipoteza in care pe intreaga durata a termenului de formulare a plangerii
prealabile persoana vatamata a fost lntr-o imposibilitate obiectiva de a formula
plangere prealabila aflatA In legatura directa cu infractiunea, decedand ca urmare a
infractiunii, dupa expirarea termenului de formulare a plangerii prealabile (de pilda,
dupa comiterea infractiunii de viol infractorul incearca sa omoare victima, lasand-o
in stare de coma; in ipoteza in care starea comatoasa se prelunge~te pe intreaga
durata a termenului de formulare a plangerii prealabile, victima decedand dupa expi-
rarea acestui termen, actiunea penala poate fi pusa in mi~care din oficiu); in situatia
in care decesul sau lichidarea intervine imediat dupa expirarea termenului de formu-
lare a plangerii prealabile iar victima nu s-a aflat lntr-o imposibilitate obiectiva de a
formula plangere prealabila, actiunea penala nu poate fi pusa In mi~care din oficiu.
~ In mod gre~ita procedat instanta care a dispus incetarea procesului

penal pentru inculpatul chemat in judecata pentru infractiunea loviri sau alte
violente, intruciit, prin declaratia data Ia organul de cercetare penala, persoana
v1Hamata il indica pe inculpat ca autor a! infractiunii, aratiind imprejurarile in
care a fost Jovita, numele persoanelor prezente, consecintele asupra sanatatii,
precum ~i intentia de a chema in judecata pe agresor, astfel ca aceasta declaratie
trebuia considerata ca o pliingere prealabila (C.S.J. , secfia penala, decizia
nr. 239212000, www.legalis.ro).
Ciind tragerea !a raspundere penala este conditionata de pliingerea

prealabila a persoanei vatamate, pliingerea facuta de sot pentru sotie sau de
parinte pentru copilul sau minor cu capacitate de exercitiu restriinsa nu poate
duce Ia punerea in mi~care a actiunii penale. Ratificarea unei asemenea pliingeri
de catre persoana efectiv vatamata cu efect de promovare a actiunii penale nu ar
putea fi facuta deciit in termenul prevazut de lege (C.S.J. , secfia pena/a, decizia
nr. 1566/2000, www.legalis.ro) .
aflat despre saviir~irea faptei; in cazul in care taptuitorul este reprezentantul legal a! minorului
sau incapabilului, termenul de 3 luni curge de Ia data numirii unui nou reprezentant legal
(art. 296 NCPP).
Acfiunea penalii ~i actiunea civilii in procesul penal 97
- - - . Pentru valabilitatea pliingerii penale prealabile, ca o conditie pentru

punerea in mi~care a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni, persoana
vatamata trebuie . sa mandateze, in mod ex pres, o alta persoana, in vederea
formularii ~i depunerii pliingerii penale prealabile, cu referire expresa Ia fapta ~i
taptuitor. Procura depusa Ia dosar din al carei continut nu rezulta deciit imputer-
niciri cu caracter general, de reprezentare in fata instantelor judecatore~ti, a
organelor de urmarire penala, de exercitare a cailor de atac privind cauzele
declarate de partea vatamata, de angajare aparator etc., nu da dreptul imputemi-
citei Ia introducerea unei pliingeri prealabile pentru persoana vatamata, iar
solutia de incetare a procesului penal este corecta. S-a retinut eli instanta de fond
a apreciat in mod corect eli in cauza lipse~te pliingerea penala prealabila. Pliin-
gerea penala prealabila, ca o conditie pentru punerea in mi~care a actiunii penale
in cazul anumitor infractiuni, nu trebuie confundata cu ,pliingerea" care consti-
tuie un simplu mod de sesizare a organelor judiciare de catre orice persoana
ca urmare a careia i s-a cauzat o vatamare prin saviir~irea vreunei infractiuni, indiferent de
........,.....,....... (de pilda, natura acesteia. De aceea, in aceste cazuri, persoana vatamata trebuia sa manda-
;:rima, lasiind-o teze in mod expres o alta persoana in vederea formularii ~i depunerii pliingerii
pe intreaga penale prealabile, cu referire expresa Ia fapta ~i taptuitor, iar ratificarea pliingerii
dupa expi- prealabile de catre partea vatamata, cu efect de promovare a actiunii penale, nu
.-~~ ~,, in situatia putea fi tacuta deciit in termenul prevazut de lege ~i nu Ia interval mai mare, a~a
de formu- cum a solicitat mandatara (Trib. Bucure~ti, secfia I penalii, decizia
nr. 666/R/2004, Cpp Ad. 2, p . 72).
(ii) Lipsa autorizafiei prealabile;
- actiunea penala nu poate fi pusa in mi~care sau exercitata in cazul lipsei auto-
rizatiei organelor competente in cazurile strict ~i limitativ prevazute de lege:
persoana a) in cazul aplicarii legii penale in spatiu in temeiul principiului personalitatii
--.rejurarile in [art. 9 alin. (3) NCP], ciind actiunea penala este conditionata de autorizarea
sanlitatii, p realabilii a procurorului general a! parchetului de pe liinga curtea de ape! in a carei
declaratie raza teritoriala se afla parchetul mai intiii sesizat sau, dupa caz, a procurorului general
:alii, decizia al parchetului de pe liinga inalta Curte de Casatie ~i Justitie; tot astfel, in ipoteza
aplicarii legii penale in baza principiului realitatii [art. l 0 a! in. (2) NCP] ciind
punerea in mi~care a actiunii penale se face cu autorizarea prealabilii a procurorului
general a! Parchetului de pe liinga inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
b) judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimi~i in judecata tara
nu poate aprobarea Biroului permanent a! Camerei Deputatilor, a! Senatului sau a! Pre~edin
~<C'nt:a pliingeri telui Romiiniei;
penale nu ar
Iii, decizia c) magistratii nu pot fi retinuti, arestati, perchezitionati tara incuviintarea preala-
bila a sectiei C.S.M.;
d) perchezitionarea, retinerea sau arestarea deputatilor sau a senatorilor se face cu
incuviintarea Camerei din care face parte eel in cauza;
e) pentru membrii Guvernului cererea de incepere a urmaririi penale trebuie
al minorului realizata de Camera Deputatilor, Senat sau Pre~edintele Romiiniei;
~entant legal
- spre deosebire de plangerea prealabila, autorizarea prealabila nu poate fi retrasa precizat ac(
vedere, dec
ulterior.
menu! de p
(iii) Lipsa sesiziirii organului competent. nuarea proc
- este necesara sesizarea organului competent pentru punerea in mi~care sau exer- fi lipsite su
citarea actiunii penale pentru infractiunile prevazute de art. 413-417 NCP, actiunea nu pot fi il
penala se pune in mi~care Ia sesizarea comandantului unitatii militare; decare Ia p
RRDJnr. 1
- spre deosebire de plangerea prealabila, sesizarea organului competent nu poate
fi retrasa ulterior; 3. a fost retr:
- in toate ipotezele enumerate mai sus, daca, ulterior solutiei de clasare, se agerea acesteia
constata, in conditiile legii, !ipsa impedimentului (de pilda, este depusa ulterior, in incheiat un acor
termenul legal, plangerea prealabila, sau este depusa, in conditiile legii, sesizarea (i) Retragere,
organului competent), se poate dispune infirmarea solutiei de clasare ~i reluarea - reprezinta
procesului penal. pentru care pum
2. a intervenit amnistia sau prescrippa, decesul suspectului ori al incul- soanei vatamate
patului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului faza a procesulu
persoana juridica [art. 16 alin. (1) lit. f) NCPP]; - retragerea
- este necesar sa fi intervenit amnistia antecondamnatorie (arnnistia poscondam- datar special), n
natorie inlatura numai consecintele condarnnarii); legea de arnnistie are, in general, cauzei;
caracter retroactiv aplicandu-se cu privire Ia infractiunile prevazute in actul de - NCP a rel
clementa savar~ite pana Ia data intrarii in vigoare a legii sau pana Ia data prevazuta in retragerii pldng
aceasta lege; in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, momentul institutia fmpiJ,
epuizarii acestora trebuie sa fie anterior intrarii in vigoare a legii de arnnistie sau incidentii numa
datei prevazute In aceasta lege, in vreme ce in cazul infractiunii progresive este din oficiu, Ia c.
necesar ca momentul comiterii activitatii infractionale sa fie anterior acestor date; penal, nu ~i fn
- in cazul interventiei gratierii antecondamnatorii, organele de urmarire penala pldngerea prec.
pot dispune inceperea urmariri penale, punerea in mi~care a actiunii penale ~i retragerea pld1
trimiterea in judecata a infractorului, urmand ca instanta sa constate pedeapsa gratiata Ia care pldnge
in tot ori in parte; prealabile nun
- lnainte de inceperea urmaririi penale ori in cursu! procesului penal trebuie sa se infractiunii (pr
fi implinit termenul de prescriptie (general sau special) al raspunderii penale cu continue cu pr
privire Ia infractiunea savar~ita; legea prevede in mod explicit o serie de infractiuni retrasii;
ca fiind imprescriptibile - infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat - se face o
(art. 189 NCP), precum ~i infracfiuni/e intentionate urmate de moartea (nu ~i sinuci- festarea unilatc
derea) victimei, lovirile sau viitiimiirile cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), violul de urmarire p(
urmat de moartea victimei [art. 218 a/in. (4) NCP], tdlhiiria urmatii de moartea retragerea plar
victimei (art. 236 NCP); in cazul acestor infractiuni prescriptia raspunderii penale nu clasarea, iar c
constituie un impediment Ia punerea in mi~care ~i exercitarea actiunii penale;
- decesul suspectului sau inculpatului ori radierea persoanei juridice face sa nu
mai existe subiectul procesual ce poate fi tras Ia raspundere penala.
1
In situati;
extraordinare d
~ In cazul in care instanta de fond nu a pus in discutia partilor eventuala ipoteza rejudec
se va relua In
incidenta a prescriptiei raspunderii penale, s-a adus atingere drepturilor Ia lmprejurari, la
aparare ale inculpatilor ~i partilor civile, in conditiile in care, a~a cum au retragerea plan:
Acfiunea penala ~i acfiunea civila fn procesul penal 99
precizat acestea din urma, nu au avut posibilitatea de a-~i exprima punctul de
vedere, deosebit de eel a! instantei, cu privire Ia data de Ia care a lnceput ter-
menul de prescriptie, nefiind posibila aplicarea dispozitiilor referitoare Ia conti-
nuarea procesului penal In fata instantei de control judiciar, caci astfel partile ar
fi lipsite sub acest aspect de un grad de jurisdictie, iar vatamarile aduse partilor
nu pot fi lnlaturate dedit prin anularea hotariirii ~i trimiterea cauzei spre reju-
decare Ia prima instanta (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 3703121.10.2010, in
RRDJ nr. 1/2011).
3. a fost retrasa pHlngerea prealabiH\, in cazul infracpunilor pentru care retr-
agerea acesteia inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea ori a fost
incheiat un acord de mediere in condipile legii [art. 16 alin. (1) lit. g) NCPP];
(i) Retragerea p/angerii prealabi/e;
- reprezinta o cauza care inlatura raspunderea penala in materia infractiunilor
pentru care punerea in mi~care a actiunii penale se face Ia pliingerea prealabila a per-
soanei vatamate, constiind in retragerea pliingerii prealabile legal formulate, in orice
faza a procesului penal, inainte ca hotariirea judeditoreasca sa devina definitiva 1;
- retragerea pliingerii prealabile trebuie sa fie explicitli (personal sau prin man-
datar special), neconditionata ~i trebuie sa fie realizata piina Ia judecarea definitiva a
cauzei;
- NCP a renunfa! Ia reglementarea principiu/ui indivizibi/itafii pasive fn cazul
retragerii p/angerii prea/abi/e; aceasta so/ufie este justificatii prin prisma faptu/ui cii
institufia fmpacarii, care produce efecte in personam, a fast reganditii, jiind
incidentii numai fn cazu/ infracfiuni/or Ia care acfiunea pena/ii se pune fn mi$care
din oficiu, Ia care legea prevede o asemenea posibi/itate de stingere a conjlictului
penal, nu $i fn ipoteza infracfiuni/or Ia care acfiunea penala se pune in mi$care Ia
p/angerea prea/abi/ii a persoanei vatiimare; astfe/, potrivit art. 158 a/in. (2) NCP
retragerea p/angerii prea/abile fnliiturii raspunderea penalii a persoanei cu privire
Ia care p/angerea a fost retrasa. Prin urmare, este posibi/a retragerea pldngerii
prealabi/e numai cu privire Ia unul sau unii dintre participanfii Ia siivar$irea
infracfiunii (produce efecte in personam, nu in rem), urmdnd ca procesul penal sa
continue cu privire Ia suspecfii sau inculpafii cu privire Ia care pldngerea nu a fast
retrasii;
- se face oral sau in scris, in fata organelor judiciare, care consemneaza mani-
festarea unilaterala de vointa a persoanei vatamate intr-un proces-verbal (de organele
de urmarire penala), respectiv in incheiere (instanta de judecata); in situatia in care
retragerea pliingerii prealabile intervine in cursu! urmaririi penale, procurorul dispune
clasarea, iar daca aceasta intervine in cursu! judecatii, instanta dispune incetarea
1
in situatia in care o hotariire definitiva este desfiintata ca urmare a exercitarii caii
extraordinare de atac a revizuirii, contestatiei in anulare, a recursului in casatie, precum ~i in
ipoteza rejudecarii procesului penal in cazul judecarii in !ipsa persoanei condarnnate, procesul
se va relua In vederea pronuntarii unei hotariiri legale ~i temeinice definitive; in aceste
imprejurari, Ia data rejudecarii ca urmare a admiterii caii extraordinare de atac, este posibilli
cum au
retragerea pliingerii prealabile.
procesului penal. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau (ii) lmpacarea
a judecatii pentru a-~i dovedi nevinovatia; - impacarea e
- pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de exercitiu, retragerea pHingerii mitor infractiuni
prealabile se face numai de reprezentan{ii lor /ega/i. In cazul persoanelor vatamate din oficiu), consU
cu capacitate de exercitiu restriinsa, retragerea se face cu incuviin{area persoanelor ~it infractiunea, 1
prevazute de lege; in aceste situatii retragerea pliingerii prealabile poate fi lipsita de tiunii; reprezintli
efecte intruciit actiunea penala se poate pune in mi~care ~i din oficiu; - NCP a reg
- NCP a introdus o condi{ie sup/imentara in cazu/ infrac{iuni/or pentru care potrivit NCPP vi1
punerea in mi~care a ac{iunii pena/e este conditionata de introducerea unei p/dngeri viitamatii, fiind s
prea/abi/e, dar ac{iunea pena/a a fast pusa in mi~care din oficiu in condi{iile /egii (in (parte viitiimatii)
situatii/e in care persoana vatamata este: o persoana fizica lips ita de capacitate de - NCP a resi
exercitiu, o persoana fizica cu capacitate de exerci{iu restrdnsa sau o persoana care ac{iunea pe
. juridica reprezentata de fliptuitor); in aceste cazuri, retragerea p/dngerii produce prevazuta exp/ic
efecte numai dacii este insu~itii de procuror prin ordonanfii, /imitdndu-se astfel drep- calificat comis i
tu/ de dispozitie a/ persoanei vatamate, tocmai in vederea asigurarii unei protec{ii mai folosintii (art. 23
eficiente a acestor persoane care se ajla intr-a pozifie vu/nerabi/a; in aceste situafii, (art. 243 NCP),
daca persoana vatamata i~i retrage p/dngerea dar procuroru/ nu i# insu~e~te aceasta NCP)]; prin urn:
manifestare de voin{a (de exemp/u, in ipoteza in care exista motive rezonabi/e de a se care ac{iunea p
crede ca infractoru/ a flicut presiuni asupra victimei pentru retragerea p/dngerii), mate; ca excepfi
procesu/ penal va continua in condi{iile principiu/ui oficia/ita{ii. posibi/itatea pre
0 problema de incoerenta /egis/ativa se remarca in privin{a infrac{iunii de procurorul a aq
vio/en{a in fami/ie. Astfe/, potrivit art. 199 a/in. (2) NCP in cazu/ infractiuni/or mod explicit [de
previizute in art. 193 NCP (/oviri sau a/te vio/ente) ~i art. 196 NCP (vatamarea tiunilor prevazu
corpora/a din culpa) siivdr~ite asupra unui membru de fami/ie, acfiunea penala marea corporala
poate fi pus a in mi~care ~i din oficiu. poate fi pusa in
lmpiicarea inliiturii riispunderea penalii 1 Acest text vine in contradic{ie cu dispo- - pentru pen
zi{iile art. 158 a/in. (4) NCP conform caruia in cazul infrac{iuni/or pentru care numai de repre
punerea in mi~care a actiunii penale este conditionatii de introducerea unei pldngeri impaca cu incm
prealabi/e, dar actiunea penala a fast pus a in mi~care din oficiu in condi{iile /egii, -in cazul pc
retragerea p/dngerii produce efecte numai daca este insu~ita de procuror. Inter- sau conventiom
pretarea coroborata a art. 199 a/in. (2) NCP ~i a art. 158 a/in. (4) NCP pare a /asa - intruciit r
sa se inteleagii cii in aceste ipoteze de vio/en{e in fami/ie ar fi posibi/a atdt impii- intervenita intn
carea, edt ~i re_tragerea p/dngerii prea/abi/e (daca aceasta este fnsu~itii de procu- produce efecte
ror). Totu~i. avdnd in vedere caracteru/ distinct a/ ce/or douii institufii, precum ~i riispunderea ac
faptu/ ca impiicarea este stipu/ata de dispozitiile piirtii speciale a NCP, consideriim pentru a opera ,
cii singura institufie care poate opera in aceasta ipotezii este cea a impacarii. fizice este nece
~ Ciind partea vatamata este surdo-mut, retragerea plangerii prealabile

- impacare<
inculpat sau de
facutli prin declaratie consemnata In lncheiere nu este valabila, daca nu s-a facut cu privire la lat
prin interpret sau printr-un lnscris depus Ia dosar (C.S.J, sectia penalii, decizia trebuie realizat
nr.1397/1992, inProblemededrept ... 1990-1992,p. 436). fn faza judecii
CP]; in ipote
1
Potrivit art. 159 alin. (1) NCP lmpacarea poate interveni In cazul In care punerea in
mi~care a actiunii penale s-a facut din oficiu, daca legea o prevede in mod expres.
Acfiunea penalii ~i acfiunea civilii in procesul penal 101
(ii) lmpiicarea;
- lmpacarea este cauza care lnlatura raspunderea penala pentru savar~irea anu-
plangerii mitor infractiuni prevazute de lege (pentru care actiunea penala se pune In mi~care
vatamate din oficiu), constand In acordul intervenit lntre persoana vatamata ~i eel care a savar-
~it infractiunea, In scopul stingerii conflictului nascut ca urmare a savar~irii infrac-
tiunii; reprezinta un impediment la punerea In mi~care sau exercitarea actiunii penale;
- NCP a reg/ementat institufia fmpiiciirii (nu a fmpiiciirii piirfi/or), deoarece
potrivit NCPP victima infracfiunii are fn procesul penal numai calitatea de persoanii
viitiimatii, jiind subiect procesual principal, neputiindu-se constitui parte procesualii
(parte viitiimatii);
- NCP a restriins sfera apliciirii institufiei fmpiiciirii numai Ia infracfiunile Ia
care acfiunea penalii se pune fn mi~care din oficiu, fn cazuri/e fn care aceasta este
previizutii explicit de lege [In cazul infractiunii de furt (art. 228 NCP) sau furt
calificat comis In conditiile art. 229 alin. ( 1), alin. (2) lit. b) ~i c) NCP ~i furt de
folosinta (art. 230 NCP), la lnsu~irea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
(art. 243 NCP), ln~elaciune (art. 244 NCP), ln~elaciune privind asigurarile (art. 245
CP)] ; prin urmare, institufia fmpiiciirii nu va fi incidentii fn cazul infracfiunilor Ia
care acfiunea penalii se pune fn mi~care Ia pliingerea prealabilii a persoanei viitii-
mate; ca excepfie, fn cazurile fn care legea prevede, cu referire Ia aceste infracfiuni,
posibilitatea procurorului de a exercita acfiunea penalii din oficiu iar, fn concret,
procurorul a acfionat fn acest sens, fmpiicarea este posibilii dacii /egea o prevede fn
mod explicit [de pilda, potrivit art. 199 a! in. (2) NCP prevede ca In cazul infrac-
punilor prevazute In art. 193 NCP (lovirea sau alte violente) ~i art. 196 NCP (vata-
marea corporala din culpa) savar~ite asupra unui membru de familie , actiunea penala
poate fi pusa In mi~care ~i din oficiu. lmpiicarea fnliiturii riispunderea penalii];
- pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de exercitiu, lmpacarea se face
numai de reprezentantii lor legali. Cei cu capacitate de exercitiu restransa se pot
lmpaca cu lncuviintarea persoanelor prevazute de lege;
- In cazul persoanei juridice, lmpacarea se realizeaza de reprezentantul sau legal
sau conventional ori de catre persoana desernnata In locul acestuia;
- lntrucat raspunderea penala a persoanei juridice este personala, lmpacarea
intervenita lntre persoana juridica ce a savar~it infractiunea ~i persoana vatamata nu
produce efecte fata de persoanele fizice care au participat Ia comiterea aceleia~i fapte ,
raspunderea acestora fiind distincta de raspunderea penala a persoanei juridice;
pentru a opera cauza care lnlatura raspunderea penala ~i In favoarea acestor persoane
fizice este necesar ca ele sa se lmpace personal cu victima infractiunii;
- lmpacarea partilor trebuie sa fie personala (de persoana vatamata ~i suspect/
inculpat sau de persoanele abilitate de lege enumerate mai sus), explicita, totala (atat
cu privire la latura penala, cat ~i la latura civila a cauzei), neconditionata, definitiva ~i
trebuie realizata pe tot parcursul urmiiririi penale, fn faza camerei preliminare, sau
fn faza judeciifii, piinii Ia citirea actului de sesizare a instanfei [art. 159 alin. (3)
CP] ; In ipoteza In care lmpacarea intervine dupa citirea actului de sesizare sau In
cursu1 judecatii in ape1, nu va avea ca efect incetarea procesu1ui penal, atitudinea

- daca mediere
inculpatu1ui putand fi avuta in vedere in procesu1 de individualizare a pedepsei;
procesului penal
- impacarea se face oral sau in scris in fata organelor judiciare, care trebuie sa poate suspenda,
verifice valabilitatea consimtamantului; in cazul in care asistenta juridica este suspendarea dure
obligatorie, impacarea partilor trebuie sa se realizeze numai in prezenta aparatorului modurile prevazu
ales sau a aparatorului din oficiu; fost dispusa; pro
- in cazul fn care infracfiunea este siivar~itii de reprezentantul persoanei juridice verbal prin care s
viitiimate, fmpiicarea va produce efecte numai dacii este fnsu~itii de procuror prin se comunica, Ia ex:
ordonanfii [art. 159 a/in. (6) NCP]; printr-o astfel de dispozifie se evitii situafiile fn .I
- pentru so Iuti~
care reprezentantul unei persoane juridice care comite o infracfiune fn dauna obligat sa transnll
acesteia sii se poatii sustrage de Ia riispunderea pena/ii ~i civi/ii, fncheind o fmpiicare incheiere a medi
frauduloasii cu persoanajuridicii; intelegere.
- impacarea produce efecte in personam, numai cu privire Ia suspectul sau incul- 4. daca exista
patul cu care s-a impacat persoana sau reprezentantul acesteia, in cazul minorilor. NCPP];
(iii) fncheierea unui acord de mediere fn conditiile /egii, fn cazu/ infracfiuni/or - cauzele de n
pentru care retragerea plangerii sau fmpiicarea piirtilor fnliiturii riispunderea zute de lege, inl
penalii. constituie infractiu
I
- NCPP prevede un impediment Ia punerea in mi~care sau exercitarea actiunii - cauzele de n

penale constand in incheierea unui acord de mediere cu privire Ia latura penalii a tentativei: desistJ
cauzei, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea inHitura NCP, respectiv i
raspunderea penala; acest caz presupune ca partile sa fi finalizat procedura de speciale [de exem
mediere prin incheierea unui acord in care sa fi fost tran~ate toate aspectele privind art. 273 alin. (3)
conflictul de drept penal dintre acestea; H'iinuirii de catre
- potrivit art. 58 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea ~i organizarea de art. 270 alin. (1'
profesiei de mediator, acordul de mediere in care se consernneaza intelegerea partilor alin. (5) NCP a p
nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii ~i ordinii publice; tot astfel, de varsta intre .
medierea trebuie sa se des:ta~oare astfel incat sa fie respectate drepturile fiecarei parti
ori subiect procesual Ia asistenta juridica ~i, daca este cazul, Ia serviciile unui inter-
pret. Procesul-verbal intocmit potrivit prezentei legi, prin care se inchide procedura
- autoritatea
medierii, trebuie sa arate daca persoanele intre care s-a des:ta~urat procedura medierii
hotararii judecato
au beneficiat de asistenta unui avocat ~i de serviciile unui interpret ori, dupa caz, sa
urmarire pentru a
mentioneze faptul ca au renuntat expres Ia acestea;
definitiva este co
- termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile se suspenda
pe durata des:ta~urarii medierii. Daca partile aflate in conflict nu au incheiat o
intelegere, persoana vatamata poate introduce plangerea prealabila in acela~i termen,
condarnnare, ren
care W va relua cursul de Ia data intocmirii procesului-verbal de inchidere a proce-
sau de incetare a
durii de mediere, socotindu-se ~i timpul scurs inainte de suspendare;
privinta careia s-
- in cazul in care procedura de mediere se des:ta~oara inaintea inceperii procesului intentioneaza inc
penal ~i aceasta se inchide prin solutionarea conflictului ~i incheierea unui acord de trimiterea in jude
mediere, fapta nu va atrage raspunderea penala pentru :taptuitorul cu privire Ia care identitate intre fa~
conflictul s-a incheiat prin mediere, retinandu-se existenta impedimentului Ia punerea materiala de care
in mi~care a actiunii penale;
AcJiunea pena/ii ~i actiunea civilii in procesul penal 103
atitudinea
- dacli medierea cu privire Ia latura penala a cauzei se des!a~oara dupa inceperea
procesului penal (mediere procesuala), urmarirea penala sau, dupa caz, judecata se
poate suspenda, in temeiul prezentarii de catre parti a contractului de mediere;
suspendarea dureaza panA cand procedura medierii se inchide prin oricare dintre
modurile prevazute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de Ia data Ia care a
fost dispusa; procesul penal se reia din oficiu, imediat dupa primirea procesului-
verbal prin care se constata ca nu s-a incheiat acordul de mediere sau, dacli acesta nu
se comunica, Ia expirarea termenului de trei luni;
- pentru solutionarea actiunii penale in baza acordului de mediere mediatorul este
obligat sa transmita organului judiciar acordul de mediere ~i procesul-verbal de
lncheiere a medierii in original ~i In format electronic, daca partile au ajuns Ia o
lntelegere.
4. daca exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege [art. 16 alin. (1) lit. h)
NCPP];
- cauzele de nepedepsire sunt imprejurari care, In cazurile strict ~i limitativ preva-
zute de lege, inlatura aplicarea pedepsei unei persoane care a savar~it o fapta ce
constituie infractiune ~i care raspunde penal;
- cauzele de nepedepsire pot fi generale [de exemplu, cauzele de nepedepsire a
tentativei: desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului prevazuta In art. 34
NCP, respectiv impiedicarea savar~irii infractiunii prevazuta in art. 51 NCP] ori
speciale [de exemplu, 1. retragerea marturiei mincinoase in conditiile prevazute in
art. 273 alin. (3) NCP, savar~irea infractiunii de favorizare a !aptuitorului sau a
tainuirii de catre un membru de familie prevazute de art. 269 alin. (3) NCP, respectiv,
de art. 270 alin. (3) NCP; 2. in cazul infractiunii de act sexual cu un minor art. 220
alin. (5) NCP a prevazut o cauza speciala de nepedepsire in ipoteza in care diferenta
de varsta intre minorii care intretin actul sexual liber consimtit este de pana Ia 3 ani;
In aceasta ipoteza NCP este lege penala mai favorabila fata de vechiul Cod penal] .
5. exista autoritate de lucru judecat [art. 16 alin. (1) lit. i) NCPP];
- autoritatea de lucru judecat reprezinta ansamblul de efecte acordate de lege
hotararii judecatore~ti definitive, in scopul de a fi executata ~i de a impiedica o noua
urmarire pentru aceea~i fapta; in virtutea autoritatii de lucru judecat, hotararea penala
definitiva este considerata ca exprima adevarul (res iudicata pro veritate habetur);
- pentru a se retine existenta autoritatii de lucru judecat trebuie sa fie indeplinite
cumulativ urmatoarele condifii: (i) sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva de
condarnnare, renuntare Ia aplicarea pedepsei, amanare a aplicarii pedepsei, achitare
sau de incetare a procesului penal; (ii) sa existe identitate de persoana intre aceea In
privinta careia s-a pronuntat o hotarare definitiva ~i persoana in privinta careia se
intentioneaza inceperea urmaririi penale, punerea in mi~care a actiunii penale,
trimiterea in judecata sau pronuntarea unei noi hotarari judecatore~ti; (iii) sa existe
identitate intre fapta materiala pentru care s-a pronuntat o hotarare definitiva ~i fapta
materiala de care este acuzata din nou aceea~i persoana (identitate de obiect).
Procedurii penalii. Partea genera/a A
104
cauze penale, cUII
- - . In cazul in care pentru aceea~i fapta s-a dispus anterior o solutie de rente se aprecia~
netrimitere in judecata prin ordonanta procurorului, solutia instantei de incetare penalii ~ide mina
a procesului penal pentru existenta autoritatii de lucru judecat este nelegala,
intrucat numai hotararile judecatore~ti definitive, iar nu ~i actele procurorului, au 6. a intervenit un
autoritate de lucru judecat (Trib. Bucure~ti, sectia I penalii, decizia alin. (1) lit. h) NCPP]
nr. 1187/A/07.09.1998, fn Cpp Ad. 1, p. 17). - efectuarea unei
autoritatile judiciare r,
- - . Din actele dosarului rezulta ca inculpata a fost cercetata pentru aceea~i conform legii romane,
infractiune in Austria, iar Ia data de 13 octombrie 2004 procesul penal pomit Ia - autoritatile judie
plangerea paqilor vatamate H.V. ~i E.K. s-a inchis prin decizia procuraturii exercitarea unei proc
Ried/Innkreins, Austria in dosarul nr. 2Ur101/04p, constatandu-se ca nu se poate penale serve~te interei
proba vinovatia in sensu! dispozitiilor art. 216 alin. (4) C.pen. austriac care grarea sociaUi in caz d
reglementeaza infractiunea de proxenetism, tacandu-se referire in motivarea data
Ia faptele reclamante de cele doua parti vatamate, ~i care coincid in elementele a) persoana invinu
de fapt cu cele care au format obiectul prezentului dosar. In acela~i timp, ca pe teritoriul statului s
urmare a emiterii unui mandat european de arestare catre autoritatile din Viena, Romania; I
Tribunalul Penal Viena, prin hotararea din 5.11.2007, respinge cererea de b) persoana invinu
predare a inculpatei pentru infractiunea savar~ita fata de partile vatamate H.V. ~i citat ~i, in temeiul le
K.E. In art. 10 din Legea nr. 302/2004 este consacrat principiul non bis in idem, refuzata in cazul fo
ce se regase~te ~i in dispozitiile art. 4 din Protocolul nr. 7 al Conventiei, potrivit are stare;
caruia nicio persoana nu poate fi judecata de doua ori pentru aceea~i fapta. Cu
c) persoana invin
toate ca in cauza nu s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare sau de
citat ~i, in temeiul le
condamnare de catre autoritatile din Austria, textul i~i gase~te aplicabilitatea
chiar ~i atunci cand o persoana a tacut obiectul unei urmariri penale, indiferent damnare pronuntate de
daca a fost sau nu condarnnata. In decizia din cauza Zigarella c. Italiei, Curtea dice interne a acelui s
Europeana a aratat ca parag. 1 al art. 4 din Protocolul nr. 7 nu are in vedere iar executarea nu este
numai o dubla condamnare, ci ~i o dubla urmarire pentru aceea~i fapta. Chiar ~i - transferul proce
in !ipsa unei hotarari judecatore~ti data de o instanta cu privire Ia o cauza in care romane apreciaza, in
o persoana este cercetata, solutia pronuntata de alta autoritate judiciara (in speta nuite de savar~irea ini
procurer ~i judecator de instructie) tara a exista un proces, poate fi asimilata unei este posibil in statui s
decizii in sensu! dispozitiilor legale pentru a se retine autoritatea de lucru
- avand in vedere
judecat. In cauzele Ponsetti ~i Chesnel c. Frantei ~i Olivierea c. Elvefiei, Curtea
solicitat, nicio alta pr~
Europeana a stabilit chiar ~i in cazul existentei unor sanctiuni administrative
tatile judiciare roma
pentru aceea~i fapta, care ulterior a fost retinuta ca infractiune intr-o alta proce-
in mi~care sau exerci
dura, ca este aplicabil principiul non bis in idem intrucat sanctiunea administra-
tiva aplicata imbraca forma unei sanctiuni penale, chiar daca a fost aplicat de - totu~i, statui ro
catre o autoritate administrativa. Acelea~i principiu este consacrat in dispozitiile urmarirea penala pen
art. 50 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene ~i in art. 14 finaliza urmarirea pe
parag. 7 din Pactul international privind drepturile civile ~i politice al ONU, pe unui motiv care ar i
care Romania le-a ratificat, interpretandu-se prin prisma acestor dispozitii, in
sensu! ca se aplica mai larg cu referire Ia existenta unei duble urmariri penale
pentru aceea~i fapta. Chiar daca Romania nu este membru cu drepturi depline al - imunitatea
Acordului Schengen, interpretarea data art. 54 din Conventia de aplicare a acor- pentru infractiunile
dului, care recunoa~te aplicarea principiului non bis in idem intre statele cele savar~ite in
membre, prin decizia Cuqii de Justitie, in cauzele Huseyn Gozutok ~i Klaus continuata urmarirea
Brugge, poate fi luata in considerare cu valoare de principiu, asimilandu-se poate desfa~ura
decizia data de o autoritate judiciara care hotara~te in mod definitiv asupra unei
Actiunea penalii ~i actiunea civilii fn procesul penal 105
cauze penale, cu o hotariire judecatoreasca de achitare. Pentru aceste conside-
rente se apreciaza ca in cauza exista autoritate de lucru judecat (C.A. Cluj, secfia
penalii ~ide minori,decizia nr. 58/A/ 11.05.2010, in BJ C.A . Cluj 2010).
6. a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii [art. 16
alin. (1) lit. h) NCPP];
- efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri initiate de
autoritatile judiciare romiine competente, pentru o fapta care constituie infractiune
conform legii romiine, poate fi transferata unui stat strain;
- autoritatile judiciare romiine pot solicita autoritatilor competente ale altui stat
exercitarea unei proceduri penale sau continuarea acesteia, daca transferul procedurii
penale serve~te intereselor unei bune administrari a justitiei sau favorizeaza reinte-
grarea sociala in caz de condarnnare, in unul dintre urmatoarele cazuri:
a) persoana invinuita de saviir~irea infractiunii se afla in executarea unei pedepse
pe teritoriul statului solicitat, pentru o infractiune mai grava deciit cea comisa in
Romania;
b) persoana invinuita de saviir~irea infractiunii locuie~te pe teritoriul statului soli-
citat ~i, in temeiul legii acestui stat, extradarea sau predarea a fost refuzata ori ar fi
refuzata in cazul formularii unei cereri sau a! emiterii unui mandat european de
ares tare;
c) persoana invinuita de saviir~irea infractiunii locuie~te pe teritoriul statului soli-
citat ~i, in temeiul legii acestui stat, recunoa~terea hotariirii penale definitive de con-
darnnare pronuntate de instanta romiina a fost refuzata ori nu corespunde ordinii juri-
dice interne a acelui stat, daca persoana condarnnata nu a inceput executarea pedepsei,
iar executarea nu este posibila chiar aviind deschisa calea extradarii ori a predarii.
- transferul procedurii penale poate fi solicitat ~i atunci ciind autoritatile judiciare
romiine apreciaza, in functie de particularitatile cauzei, ca prezenta persoanei invi-
nuite de saviir~irea infractiunii Ia cercetarea penala nu poate fi asigurata ~i acest lucru
este posibil in statui strain;
- aviind in vedere ca, dupa ce transferul procedurii penale a fost aprobat de statui
solicitat, nicio alta procedura pentru aceea~i fapta nu mai poate fi inceputa de autori-
tatile judiciare romiine, transferul de proceduri constituie un impediment Ia punerea
in mi~care sau exercitarea actiunii penale;
- totu~i, statui roman redobiinde~te dreptul de a incepe sau, dupa caz, de a relua
urmarirea penala pentru acea fapta daca: a) statui solicitat il informeaza ca nu poate
finaliza urmarirea penala ce i-a fost transferata; b) ulterior, ia cuno~tinta de existenta
unui motiv care ar impiedica cererea de transfer a! procedurii penale.
7. imunitatea politica ori de jurisdictie.
- imunitatea politica: este conferita Pre~edintelui Romiiniei pe durata mandatului;
pentru infractiunile comise inainte de inceperea mandatului prezidential ori pentru
cele saviir~ite in cursu! acestuia, cu exceptia inaltei tradari, nu poate fi inceputa sau
continuata urmarirea penala, nu se poate dispune trimiterea in judecata, ~i nici nu se
poate desfa~ura judecata; cauza de impiedicare a punerii in mi~care a actiunii penale
opereaza ~i in perioada in care pre~edintele este suspendat din functie, incetand a-~i daca exista o cauza ca
mai produce efectele Ia terminarea mandatului; printre cele prevazute I
- imunitatea de jurisdictie decurge din imunitatea diplomatica ~i prive~te: (i) repre- - judecatorul de ca
zentantii diplomatici ai statelor straine (membri ai Corpului diplomatic ~i consular: de camera preliminara
ambasadori, ata~ati diplomatici, consuli etc.); (ii) de alte persoane care, in conformi- NCPP ~i nici nu poate
tate cu tratatele internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman (de
exemplu, primul ministru a! unui stat strain aflat in vizita diplomatica in Romania, 4.3. Ordinea de q
reprezentantii unor organizatii internationale, militarii unei armate straine aflati in micare sau exercitat
tranzit ori stationati pe teritoriul Romaniei cu consimtamantul statului roman etc.). - analiza art. 16 N
B. Solutii telor Ia punerea in mi~~
A
a m s1tuat1a m c~
A I
)
- NCPP a restructurat logica so/ufiilor pe care procurorulle poate dispune fn

punerea in mi~care sa
cursu/ urmiiririi penale; astfe/, potrivit NCPP, procurorul poate dispunefie c/asarea
drept, cat ~i unul care
atunci cdnd existii vreun impediment dintre cele previizute fn art. 16 a/in. (1) lit. e)-j)
intrucat presupune i
NCPP (care fnlocuie$1e so/uJii/e de nefncepere a urmiiririi penale, fncetare a
suspectului nu intrune
urmaririi penale, clasare), fie renunfarea Ia urmiirire penala (so/uJie care consacra
prescriptia speciaUi a
principiul oportunitiiJii, $i. prin urmare, nu se raporteaza Ia impedimentele prevazute art. 16 alin. (1) lit. b)
de art. 16 NCPP);
b) daca intr-o caw
- atunci dind sesizarea indepline~te conditiile legale de admisibilitate, dar din
mi~care sau exercitar
cuprinsul acesteia rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a exercitarii actiunii solutia de clasare, res
penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) NCPP, procurorul dispune prin dintre acestea in ordinI
ordonanfa, c/asarea;
penale, urmatoarele n~
- deopotriva, in ipoteza in care din cursu! urmarii penale (indiferent daca aceasta a care acestea sunt enun
fost inceputa in rem sau s-a dispus continuarea acesteia fata de suspect, ori daca s-a impedimentelor de c
pus in mi~care actiunea penala) rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a constata ca o fapta nu
exercitarii actiunii penale prevazute de art. 16 a! in. ( 1) lit. e)-j) NCPP, procurorul tele constitutive ale i
dispune, prin ordonanfa, c/asarea; art. 16 alin. (1) lit. b)
- clasarea, pentru existenta vreunuia dintre cazurile prevazute de art. 16 alin. (1) c) in ipoteza in c
lit. e)-j) NCPP se poate dispune de procuror $i prin rechizitoriu, alaturi de solutia de punerea in mi~care sa
trimitere in judecata pentru alte fapte;
- daca urmarirea penala a fost inceputa in rem, ~i se constata existenta uneia dintre
NCPP, solutia de clas:
.
pe un smgur teme1,. pii '
cauzele care impiedidi punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale (amnistia, temei de stingere a ac
prescriptia), prevazute de art. 16 alin. (1) lit: f) NCPP, ~i nu exista suspect in cauza in care instanta const2
(de exemplu, cand urmarea socialmente periculoasa nu este imputabila unei persoane .
tmne care se urmareQ '
ori in situatia in care, in ciuda diligentelor depuse de organele de urmarire penala, prealabila a persoane
taptuitorul nu a putut fi descoperit), procurorul dispune, prin ordonanta, clasarea; gere prealabila, dar
- in situatia in care existenta uneia dintre cauzele care impiedica punerea in dispune clasarea num
mi~care sau exercitarea actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) NCPP se d) in ipoteza in c
constata in cursu! judecatii, instanfa, prin hotardre (sentinfa sau decizie), dispune dica punerea in mi~c
incetarea procesului penal; lit. a)-d) NCPP, cat ~
- judecatorul de drepturi ~i libertati poate analiza daca exista un impediment Ia se va dispune numa
punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale in ipotezele in care acesta se primul dintre cele pre
pronunta cu privire Ia masurile preventive; astfel, art. 202 alin. (2) NCPP prevede ca [de pilda, daca proc~
nicio masura preventiva nu poate fi dispusa, confirmata, prelungita sau mentinuta nu sunt intrunite ele
Actiunea penala ~i acfiunea civila in procesul penal 107
daca exista o cauza care impiedica punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale
printre cele prevazute Ia art. 16 NCPP;
(i) repre- - judecatorul de camera preliminara nu are competenta de a analiza in procedura
~iconsular: de camera preliminara daca exista vreun impediment dintre cele prevazute de art. 16
conforrni- NCPP ~i nici nu poate dispune o solutie cu privire Ia actiunea penala.
roman (de
Romania, 4.3. Ordinea de prioritate a retinerii cauzelor care impiedica punerea in
aflati in mi~care sau exercitarea acpunii penale
etc.). - analiza art. 16 NCPP releva urrnatoarea ordine de aplicabilitate a impedimen-
telor Ia punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale:
a) in situatia in care intr-o cauza este incident atat vreun caz care impiedica
punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale pe motiv de !ipsa a temeiului de
drept, cat ~i unul care lipse~te de obiect actiunea penala, se va da prioritate primului,
intrucat presupune inexistenta infractiunii [de pilda, daca se constata ca fapta
suspectului nu intrune~te elementele constitutive ale infractiunii ~i ca a intervenit
prescriptia speciala a raspunderii penale, se va dispune numai clasarea in temeiul
art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP];
b) daca intr-o cauza sunt incidente mai multe cauze care impiedica punerea in
mi~care sau exercitarea actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP,
olutia de clasare, respectiv achitare, se va dispune numai pe un singur temei, primul
dintre aces tea in ordine cronologica (odata retinut primul temei de stingere a actiunii
penale, urrnatoarele nu mai au obiect); prin ordinea cronologica se intelege ordinea in
care acestea sunt enumerate in art. 16 NCPP iar nu succesiunea in timp a constatarii
impedimentelor de catre organele de urrnarire penala [de pilda, daca procurorul
constata ca o fapta nu a fost savar~ita de inculpat, dar ~i ca nu sunt intrunite elemen-
ele constitutive ale infractiunii, va dispune clasarea numai pe temeiul prevazut de
art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP];
c) in ipoteza in care intr-o cauza sunt incidente mai multe cauze care impiedica
punerea in rni~care sau exercitarea actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j)
. CPP, solutia de clasare, respectiv incetare a procesului penal, se va dispune numai
pe un singur temei, primul dintre aces tea in ordine cronologica (odata retinut primul
temei de stingere a actiunii penale, urrnatoarele nu mai au obiect); de pilda, in ipoteza
in care instanta constata, dupa schimbarea incadrarii juridice a faptei dintr-o infrac-
tiune care se urrnarea din oficiu intr-o infractiune care se urrnare~te Ia plangerea
prealabila a persoanei vatamate, ca aceasta din urrna nu dore~te sa forrnuleze plan-
gere prealabila, dar ~i interventia prescriptiei speciale a raspunderii penale, va
dispune clasarea numai in temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) NCPP);
d) in ipoteza in care intr-o cauza sunt incidente atat mai multe cauze care impie-
dica punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1)
lit. a)-d) NCPP, cat ~i mai multe cauze prevazute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) NCPP,
se va dispune numai clasarea, respectiv achitarea, ~i numai pe un singur temei,
primul dintre cele prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, in ordine cronologica
[de pilda, daca procurorul constata ca o fapta nu a fost savar~ita de inculpat, dar ~i ca
nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, precum ~i ca lipse~te
108 Procedura pena/a. Partea genera/a
p1angerea prealabill\ ~i a intervenit prescriptia rl\spunderii penale, va dispune numai instantele nationale
clasarea doar pe temeiul prevl\zut de art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP]. decedate inainte de
Solutiile de mai sus trebuie aplicate avand intotdeauna in vedere ~i jurisprudenta triva mo~tenitorilor
Curtii de la Strasbourg. Astfel, instanta europeana a constatat in cauza Didu c.
Romaniei 1 incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin modalitatea de a proceda a 5. Continua
instantei de recurs care a casat hotararile primei instante ~i ale instantei de apel prin
inculpatului
care se dispuse achitarea reclamantului ~i, retinand cauza spre judecare, a procedat la
o noua analiza a probelor pe care s-a intemeiat acuzarea, tara a proceda la o noua - este un drept
ascultare a martorilor ~i a inculpatilor ~i a dispus incetarea procesului penal. Instanta clasarea ( dupa inc
europeana a retinut cl\ aspectele pe care instanta le-a analizat in vederea pronuntarii judecatii), ca um
hotararii vizeaza vinovatia acuzatului ~i au avut un caracter esential faptic, instanta raspunderii penale,
fiind chemata sa aprecieze daca acuzatul a comis infractiunile de fals, uz de fals ~i de neimputabilitate
vatamare corporala. lnstanta de recurs a constatat, in urma unei noi analize a probelor renuntare la urma
care fusesera administrate in celelalte grade de jurisdictie ~i in temeiul carora putea demonstra ex
reclamantul fusese achitat, pe de o parte ca este cert ca infractiunile au fost comise, actiunii penale pre
iar, pe de alta parte, ca a intervenit prescriptia raspunderii penale. In viziunea Curtii dispunerii de Catre I
Europene aceasta motivare poate da impresia ca reclamantul a comis infractiunile achitarii pentru un~
pentru care a fost trimis in judecata. Instanta europeana a retinut ca din aceasta cu privire la care l
motivare rezulta ca instanta nu s-a limitat a descrie un anumit stadiu al suspiciunii urmare a faptului ~
sau un pronostic, ci a prezentat ca stabilite anumite fapte enumerate in rechizitoriu, cuprinsul actului dl
tara ca o noua audiere sa fie efectuata in cauza ~i tara ca instanta de recurs sa se vatamata, partea ci
pronunte cu privire la probele ce ar trebui administrate. Pe cale de consecinta, Curtea
- daca acest dr
Europeana a apreciat ca instanta de recurs, in timp ce dispunea incetarea procesului
urmarire penala sau
penal, a pus sub indoiala nevinovatia reclamantului, pronuntandu-se cu privire la
vinovatia acestuia potrivit Codului penal, inca1cand dispozitiile art. 6 parag. 2 din - in situatia in
Conventia europeana. vreunuia dintre ca!
procurorul dispun~
In acela~i sens a procedat Curtea Europeana in cauza Lagardere c. FranJeP unde
vedere unul dintre
a apreciat ca a existat o incalcare a prezumtiei de nevinovatie prin modalitatea de
clasarea retinand
motivare a hotararii prin care instanta penala a retinut vinovatia acuzatului decedat cu
urmaririi penale se,
ocazia solutionarii actiunii civile ( exercitata contra mo~tenitorilor inculpatului)
avand in vedere a,
ramasa pe rolul acesteia dupa stingerea actiunii penale prin deces. Astfel, instanta
renuntarea la u
europeana a retinut ca afirmatii cum ar fi ,sistemul conceput de Dornnul Jean-Luc
existenta unui impe
Lagardere (inculpatul decedat - n.n.) intrune~te elementele constitutive ale infrac-
cele prevazute la a
tiunii de abuz de bunurile societare" sau ,elementele constitutive ale infractiunii de
abuz de bunurile societare comise in dauna societatilor Matra ~i Hachette au fost - in cazul in 9
intrunite, pentru acea perioada, in sarcina lui Jean-Luc Lagardere". Instanta vreunuia dintre c1
europeana a conchis ca aceasta exprimare nu lasa sa planeze vreun dubiu ca instanta procurorul dispune
'
a considerat ca tatal reclamantului (succesor a/ acestuia in latura civilii a procesului urmare a mterven
penal- n.n.) este vinovat de infractiunea de care a fost acuzat, in conditiile in care retragerii plangerii
actiunea penala era stinsa prin decesul acuzatului, iar vinovatia acestuia nu a fost sau solutia de ren
vreodata stabilita de vreo instanta in timpul vietii acestuia. Concluzia care se poate
desprinde din aceasta hotarare este aceea ca in viziunea Curtii de la Strasbourg 1
Impedimentul
solicita a fi constata_
1
CEDO, hotararea din 14 aprilie 2009, in cauza Didu c. Romliniei, parag. 40-43 . legea penala ori nu
2
CEDO, hotararea din 12 aprilie 2012, in cauza Lagardere c. Franfei, parag. 84-88. persoana a savar~it i
Actiunea penala ~i acfiunea civila in procesul penal 109
instantele nationale nu se pot pronunta cu privire Ia vinovatia penala a unei persoane

decedate inainte de a fi condarnnata definitiv, intr-o actiune civila exercitata impo-
triva mo~tenitorilor acesteia.
5. Continuarea procesului penal Ia cererea suspectului sau

inculpatului
- este un drept a! suspectului sau inculpatului cu privire Ia care se poate dispune
clasarea (dupa inceperea urmaririi penale) sau incetarea procesului penal (in cursu!
judecatii), ca urmare a interventiei arnnistiei antecondarnnatorii, prescriptiei
mspunderii penale, retragerii plangerii prealabile ori a unei cauze de nepedepsire, sau
de neimputabilitate ori in cazul dispunerii fata de suspect sau inculpat a solutiei de
renuntare Ia urmarirea penala, de a solicita continuarea procesului penal pentru a
putea demonstra existenta unui caz ce impiedica punerea in mi~care sau exercitarea
.::. fost comise, 1
actiunii penale prevazut de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) ipoteza I NCPP, in vederea
--iziunea Curtii
dispunerii de catre procuror sau de instanta de judecata a solutiei clasare, respectiv a
infractiunile
achitarii pentru unul dintre aceste temeiuri; de acest drept nu beneficiaza faptuitorul
w din aceasta
cu privire Ia care s-a dispus clasarea (atunci cand solutia de clasare s-a dispus ca
aJ suspiciunii
urmare a faptului ca impedimentele enumerate mai sus au fost constatate din chiar
rechizitoriu,
cuprinsul actului de sesizare, tara a fi inceputa urmarirea penala), ~i nici persoana
e recurs sa se
vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente;
..-...:""''-lli ~~. Curtea
- daca acest drept, derivat din dreptul de aparare, a fost exercitat, organele de
urmarire penala sau instanta au obligatia de a continua procesul penal;
- in situatia in care, dupa continuarea procesului penal, se constata existenta
vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 16 alin. (1) lit. a)-d) ipoteza I NCPP,
procurorul dispune clasarea, iar instanta de judecata pronunta achitarea, avand in
vedere unul dintre aceste temeiuri (de pi ida, 1. in ipoteza in care procurorul dispuse
clasarea retinand existenta unei cauze de neimputabilitate, iar dupa continuarea
urmaririi penale se constata existenta unei cauze justificative, se va dispune clasarea,
avand in vedere acest impediment care este prioritar; 2. daca procurorul a dispus
renuntarea Ia urmarirea penalli, iar dupa continuarea urmaririi penale se retine
existenta unui impediment Ia punerea in mi~care sau exercitarea actiunii penale dintre
cele prevazute Ia art. 16 NCPP, se va dispune clasarea);
- in cazul in care, dupa continuarea procesului penal, nu se constata existenta
vreunuia dintre cazurile prevlizute in art. 16 alin. (1) lit. a)-d) ipoteza I NCPP,
procurorul dispune clasarea, iar instanta de judecata incetarea procesului penal ca
urmare a interventiei arnnistiei antecondarnnatorii, prescriptiei rlispunderii penale,
retragerii plangerii prealabile ori a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate,
sau solutia de renuntare Ia urmarirea penala;
1
Impedimentul Ia punerea In mi~care a actiunii penale sau Ia exercitarea acesteia, care se
solicita a fi constatat, este unul dintre urm!Hoarele: fapta nu exista; fapta nu este prevazuta de
legea penala ori nu a fost saviir~ita cu vinovatia prevazuta de lege; nu exista probe ca o
persoana a saviir~it infractiunea, respectiv exista o cauza justificativa.
110 Procedurii penalii. Partea genera/a A
- impotriva ordonantei de clasare, sau dispozitiei din rechizitoriu prin care se pentru a se pronunta
dispune incetarea urmaririi penale pe motivul privind interventia amnistiei antecon- de procuror;
damnatorii, prescriptiei raspunderii penale, retragerii plangerii prealabile ori a unei c) in cazul in car
cauze de nepedepsire, sau de neimputabilitate, se poate formula plangere in temeiul achitare a inculpatul~
art. 340 NCPP prin care sa se solicite schimbarea temeiului retinut de procuror cu lit. b) teza intai, lit. f
unul dintre cele prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) NCPP. acordul de recunoa~t
de mediere cu privi1
actiunea civila ~i in d
lichidatorii partii civi
Sectiunea a 8-a. Exercitarea actiunii civile civile sau, dupa cazJ
lichidatorii partii res
- actiunea civila se exercita in procesul penal dupa ce a fost pusa in mi~care din decesului sau a reorg
oficiu sau prin constituirea de parte civila. civilmente, dupa caz;
- in cazul in care ~
se~te calea penala, in
1. Dreptul de optiune al persoanei prejudiciate prin savar~irea unei dreptul de a obtine a
infractiuni - atunci cand pers
Ia pretentiile civile,
- reprezinta dreptul persoanei vatamate printr-o infractiune de a opta intre exerci- renuntarii ~i nici nu
tarea actiunii civile in fata instantei civile sau constituirea in calitate de parte civila in
Daca persoana PI
cadrul procesului penal;
acesteia) a formulat
Dreptulla opfiune este limitat fn cazul in care: civile, poate parasi ~
(i) persoana prejudiciata prin infractiune este o persoana lipsita de capacitate de (i) in situatia in
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, cand actiunea civila se exercita din prejudiciata a inregi
oficiu in cadrul procesului penal; (ii) in cazul in c
(ii) persoana prejudiciata prin infractiune a transmis dreptul la repararea cu exceptia situati
prejudiciului pe cale conventionala unei alte persoane, aceasta nu poate exercita nedefinitiva cu priv '
actiunea civila in cadrul procesului penal, ci numai prin actiune separata in fata infractiune; chiar d
instantei civile [art. 20 alin. (7) NCPP]. aplicata ~i in ipotez
Dreptul de optiune al persoanei vatamate are, in principiu, caracter definitiv solutii de clasare sa
(elect a una via non datur recursus ad alteram ), ceea ce presupune ca, odata aleasa - in cazul in car
calea (instantei civile sau a instantei penale) de reparare a prejudiciului, persoana diciata decide sa nu
vatamata nu poate, in principiu, renunta la ea, pentru a urma pe cea pentru care nu de eel mult un an, da
optase initial, sub sanctiunea pierderii dreptului de a obtine repararea prejudiciului.
1
Cu titlu de exceptie, persoana vatamata sau succesorii acesteia care au ales sa se Instanta lasa
toarele impedimente:
constituie parte civila in cadrul procesului penal poate/pot parasi aceasta cale,
b) fa pta nu este
adresandu-se instantei civile, cand:
e) lipse~te
a) urmarirea penala sau judecata au fost suspendate (art. 312 NCPP sau art. 367- conditie prevazuta de
368 NCPP), in scopul de a se asigura posibilitatea persoanei vatamate de a-~i f) a intervenit
valorifica dreptul subiectiv in fata unei instante civile; fizica sau s-a dispus
g) a fost retrasa
b) cand procurorul a dispus clasarea. In aceasta imprejurare actiunea penala este inlatura raspunderea
stinsa prin actul procurorului, conflictul de drept penal neajungand in fata instantei. conditiile legii;
Este deschisa, astfel, posibilitatea persoanei vatamate sa se adreseze instantei civile i) exista autoritat.:l
j) a intervenit un
Actiunea penala ~i ac{iunea civila in procesul penal 111
prin care se pentru a se pronunta asupra pretentiilor sale, instanta ce nu este tinuta de solutia data
tiei antecon- de procuror;
le ori a unei c) In cazul In care instanta penala a Jasat nesolutionata actiunea civila In caz de
-e ill temeiul achitare a inculpatului sau de lncetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1)
procuror cu lit. b) teza intai, lit. e), f), g), i) ~i j) NCPP 1, sau in cazul in care instanta admite
acordul de recunoa~tere a vinovatiei ~i intre parti nu s-a incheiat tranzactie sau acord
de mediere cu privire Ia actiunea civila; deopotriva, instanta Jasa nesolutionata
actiunea civila ~i in cazul in care mo~tenitorii sau, dupa caz, succesorii in drepturi ori
lichidatorii partii civile nu W exprima optiunea de a continua exercitarea actiunii
civile sau, dupa caz, partea civila nu indica mo~tenitorii, succesorii in drepturi ori
Iichidatorii paqii responsabile civilmente In termen de eel mult doua luni de Ia data
mi~care din decesului sau a reorganizarii, desfiintarii ori dizolvarii paqii civile/paqii responsabile
civilmente, dupa caz;
- In cazulln care persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal para-
se~te calea penala, in alte situatii dedit cele de exceptie enumerate mai sus, pierde
~irea unei dreptul de a obtine acoperirea prejudiciului pe cale judiciara;
- atunci ciind persoana vatamata constituita parte civila in procesul penal renunta
Ia pretentiile civile, nu mai poate reveni ulterior in cursul procesului penal asupra
intre exerci- renuntarii ~i nici nu poate introduce actiune Ia instanta civila pentru acelea~i pretentii;
larte civila In
Daca persoana prejudiciata prin infractiune (persoana vatamata sau succesorii
acesteia) a formulat cerere de chemare in judecata a infractorului In fata instantei
civile, poate parasi calea civila:
:apacitate de (i) in situatia in care actiunea penala a fost pusa In mi~care dupa ce persoana
exercita din prejudiciata a inregistrat cererea de chemare in judecata Ia instanta civila;
(ii) in cazul in care urmarirea penala sau judecata a fost reluata dupa suspendare,
Ia repararea cu exceptia situatiei in care instanta civila a pronuntat deja o hotariire chiar
Jate exercita nedefinitiva cu privire Ia cererea de chemare in judecata a persoanei prejudiciate prin
arata In fata infractiune; chiar daca NCPP nu prevede explicit, o solutie similara ar trebui sa fie
aplicata ~i in ipoteza in care urmarirea penala a fost redeschisa dupa dispunerea unei
-:ter definitiv solutii de clasare sau renuntare Ia urmarirea penala.
odata aleasa - in cazul in care procesul penal a fost reluat dupa suspendare, iar persoana preju-
lui, persoana diciata decide sa nu paraseasca calea civila, actiunea civila se suspenda pe o perioada
~tru care nu de eel mult un an, daca in procesul penal a fost pusa In mi~care actiunea penaU'i;
:udiciului.
1
au ales sa se Instanta lasa nesolutionata actiunea civila ciind constata existenta vreunuia dintre urrna-
a easta cale, oarele impedimente:
b) fapta nu este prevazuta de legea penala;
e) lipse~te plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta
sau art. 367- onditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in mi~care a actiunii penale;
mate de a-~i f) a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana
fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica;
g) a fost retrasa pliingerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia
a penala este inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in
fata instantei. conditiile legii;
IStantei civile i) exista au tori tate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
- dac1i persoana prejudiciata prin infractiune parase~te calea civila, in alte situatii ar avea un obi
deciit cele de exceptie enumerate mai sus, pierde dreptul de a obtine acoperirea persoana respc
prejudiciului pe cale judiciara. decizia nr. 10:
2. Conditii pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal

~Este
intretinere res;
abandon de fa
Pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite urmatoarele unei sentinte c
conditii: a doua hotarar
(i) sa existe o fa pta ilicita constand intr-o infractiune 1; Bucure~ti, sec
- infractiunea reprezinta atat temeiul raspunderii penale, cat ~i eel a! raspunderii p. 718).
civile; (iii) sa existe o
- fapta ilicita poate consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune. produs;
(ii) infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral; (iv) sa existe vin'
- prejudiciul trebuie sa fie cert (existenta sa sa fie sigura ~i sa existe posibilitatea - fapta ilicita cau
evaluarii sale) ~i sa nu fi fost deja reparat (de faptuitor, de o societate de asigurare, infractoruJ va raSpUI
ori de o tertii persoana care nu era obligata legal sau conventional Ia repararea cerea prejudiciului [
pagubei); -art. 1358 NCC
- prejudiciul poate fi actual sau vi itor (de pilda, pierderea pentru vii tor a capa- 1. imprejurarile u
citatii de munca, ca urmare a infractiunii savar~ite, diminuarea in viitor a veniturilor
- va fi avut in
ca urmare a aflarii persoanei vatamate in concediu medical); potrivit art. 1385 alin. (2)
mentul unui bonus J.
NCC, se vor putea acorda despagubiri ~i pentru un prejudiciu viitor daca producerea lui
diana cu prudenta ~i
este neindoielnica; nu poate fi solicitata repararea prejudiciului eventual;
ale savar~irii faptei).
- sarcina probei existentei prejudiciului ~i a intinderii acestuia apartine partii
2. faptul ca prejt
civile sau procurorului, in cazul in care actiunea civila se exercita din oficiu ori in
prinderi.
cazul in care prejudiciul reprezinta chiar o conditie pentru existenta infractiunii.
- persoanelor c<
~ Sustragerea unei colectii de obiecte de arta este de natura a cauza celui inginerii, avocatii el
vinovatiei, avand in
pagubit, pe langa prejudiciul material, ~i un prejudiciu moral, prin pierderea
obiectelor de arta de care era putemic ata~at. De asemenea, constituie un preju- cazul in care fapta i
diciu moral sustragerea manuscriselor unei teze de doctorat ~i a unui roman, pe sunt specializati;
care eel pagubit trebuie sa le reconstituie cu vadite eforturi intelectuale (I. C. C.J., - Noul Cod civil
secfia penalii, decizia nr. 5263/2001, www.legalis.ro). concurente a victin
~ Instanta sesizata cu judecarea infractiunii de ~antaj are indatorirea ca sa 1

Art. 16 NCC defi
,(1) Daca prin leJ
examineze pretentiile formulate de victima constituita parte civila ~i, in masura
savar~ite cu intentie sa
in care le gase~te indreptatite, sa-l oblige pe inculpat Ia repararea prejudiciului
(2) Fapta este sa
cauzat prin savar~irea acelei infractiuni. Nu se poate considera ca o atare infrac-
urmare~te producerea
tiune nu este susceptibila a fi cauzatoare de prejudiciu pe motiv ca actiunea
producerii acestui rezu
inculpatului, fiind indreptata spre lezarea libertatii psihice a persoanei vizate, nu (3) Fapta este savi
accepta, socotind tara
1
Ratione temporis regulile noului Cod civil vor fi aplicate numai faptelor ilicite cauza- sa il prevada. Culpa e.
toare de prejudicii comise dupa intrarea sa in vigoare. Faptele ilicite comise inainte de intrarea pe care nici persoana c
in vigoare a noului Cod vor fi suspuse legislatiei civile in vigoare Ia ace! moment (art. 3 din (4) Atunci cand le
Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil). culpa, conditia este inc
Actiunea pena/ii $i acfiunea civilii in procesu/ penal 113
ar avea un obiect material, ciita vreme, prin actiunea de constriingere exercitata,
acoperirea persoana respectiva a fost deposedata de o suma de bani (C.S.J., sectia penalii,
decizia nr. 1036/1999, fn I. Neagu, A. Crio$U, p. 19).
~ Este inadmisibila actiunea civila aviind ca obiect plata pensiei de

lntretinere restante exercitata In cadrul procesului penal privind infractiunea de
abandon de familie, In cazulln care aceasta suma poate fi executata silit In baza
unei sentinte civile ce reprezinta titlu executoriu, evitiindu-se astfel pronuntarea
a doua hotariiri care sa reprezinte titluri executorii pentru aceea~i obligatie (Trib.
Bucureo$fi, sectia a JI-a pena/ii, decizia nr. 355/A/2004, fn C.P.J.P. 2000-2004,
al raspunderii p. 718).
(iii) sa existe o legatura de cauzalitate intre infractiunea saviir~ita ~i prejudiciul
produs;
(iv) sa existe vinovatia :faptuitorului in producerea prejudiciului;
- fa pta ilicita cauzatoare de prejudiciu poate fi saviir~ita cu intentie sau din culpa ;
1
infractorul va raspunde civil pentru culpa cea mai u~oara (culpa levissima) in produ-
cerea prejudiciului [art. 1357 alin. (2) NCC];
-art. 1358 NCC prevede drept criterii pentru aprecierea vinoviitiei civile:
viitor a capa- 1. imprejurarile in care s-a produs prejudiciul, striiine de persoana autoruluifaptei;
a veniturilor
- va fi avut in vedere pentru aprecierea existentei vinovatiei civile comporta-
13 85 alin. (2)
mentul unui bonus paterfamilias (omul normal, mediu, care i~i des:fa~oara viata coti-
producerea lui
diana cu prudenta ~i diligenta, aviindu-se totodata in vedere ~i imprejurarile concrete
ale saviir~irii faptei) .
2. faptul ca prejudiciul a fost cauzat de un profesionist in exploatarea unei intre-
prinderi.
- persoanelor calificate de Codul civil drept profesioni~ti (de pilda, medicii,
inginerii, avocatii etc.), li se va stabili un nivel mai ridicat de exigenta in evaluarea
vinovatiei, aviind in vedere cuno~tintele de specialitate pe care ace~tia le detin, in
cazul in care fapta ilicita este comisa in des:fa~urarea profesiei sau activitatii in care
sunt specializati;
- Noul Cod civil a reglementat modalitatea de reparare a pagubei in situatia culpei
concurente a victimei infractiunii cu cea a inculpatului, prevaziind in art. 1371
1
Art. 16 NCC define~te vinovatia in civil in mod similar cu cea din penal prevaziind ca:
,(1) Daca prin lege nu se prevede altfel, persoana raspunde numai pentru faptele sale
aviir~itecu intentie sau din culpa.
(2) Fapta este saviir~ita cu intentie ciind autorul prevede rezultatul faptei sale ~i fie
urmare~te producerea lui prin intermediul faptei, fie, de~i nu il urmare~te, accepta posibilitatea
producerii acestui rezultat.
vizate, nu (3) Fapta este saviir~ita din culpa ciind autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu il
accepta, socotind tara temei ca nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, de~i trebuia
ilicite cauza- sa il prevada. Culpa este grava atunci ciind autorul a actionat cu o neglijenta sau imprudenta
pe care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat-o fata de propriile interese.
(4) Atunci ciind legea conditioneaza efectele juridice ale unei fapte de saviir~irea sa din
ulpa, conditia este indeplinita ~i daca fapta a fost saviir~ita cu intentie".
alin. (1) NCC eli atunci cand: ,victima a contribuit cu intentie sau din culpa la vatamate, op~
cauzarea ori la marirea prejudiciului sau nu le-a evitat, in tot sau in parte, de~i putea culpei, despa~
sa o faca, eel chemat sa raspunda va fi tinut numai pentru partea de prejudiciu pe care cum s-aara~
a pricinuit-o"; participarea victimei infractiunii la producerea prejudiciului este deta- enuntat, incu
liatli in Nou1 Cod civil prin enumerarea ipotezelor de implicare a victimei: cauzarea, necesitate de
miirirea sau evitarea prejudiciului; a~adar, in aceasta situatie, despagubirile ce se propria sa c
cuvin victimei se acorda proportional cu gradul de vinovatie a inculpatului in produ- savar~it infra
cerea pagubei; nerea circum
- nu va fi obligat la repararea integrala a pagubei nici inculpatul care nu are o rezolvarii actj
ca a exercitat
culpa exclusiva in producerea prejudiciului, la aceasta contribuind ~i victima
Bucure~ti, ca~
iresponsabila, lipsita de discemamant (de pilda, o persoana lipsita de discemamant se
avansate fiind
angajeaza in traversarea strazii printr-un loc nepermis, fiind accidentatli de un ~ofer
inculpatului
care conducea autoturismul cu viteza neregulamentara ~i sub influenta bauturilor starea sa psih'
alcoolice); ~i in acest caz despagubirile ce se cuvin victimei se acorda proportional cu de 30%, ch~
gradul de vinovatie a inculpatului in producerea pagubei; urmand a fi (J
-tot astfel, potrivit art. 1371 alin. (2) NCC inculpatul nu va fi obligat la repararea (J.C.C.J., sec
integrala a pagubei in cazul in care la cauzarea prejudiciului au contribuit atat fapta
sa savar~ita, cu intentie sau din culpa, cat # forfa majora, cazul fortuit ori fapta ~In
terfu/ui pentru care autoru/ nu este obligat sii riispundii; in aceasta situatie inculpatul dintre culpa
va raspunde civil numai in limitele contributiei sale efective la producerea pagubei. sa oblige, in
este cazul, p
~
de institutiile
Existenta vinovatiei sub forma culpei se eva1ueaza atat in raport cu stabilite, in
criteriul obiectiv, al posibilitatii oricarui om atent, aflat in acelea~i imprejurari ca prejudiciului
~i taptuitorul, de a prevedea rezultatul, cat ~i cu criteriu1 subiectiv al posibilitatii
taptuitorului de a prevedea rezu1tatul in raport cu insu~iri1e, capacitatea, expe-
rienta de viata ~i starea psiho-fizica a acestuia in momentul savar~irii faptei. In
~Ins
tiunilor cu efi
cazul uciderii unei persoane prin actiunea animalelor aflate in proprietatea incul- corporala din~
patului, 1ipsa cu1pei, constatatli in raport cu aceste criterii, de~i in1atura existenta actiunea civi
infractiunii de ucidere din culpa, nu inlatura raspunderea delictuala pentru parte civila,
prejudiciul cauzat de animale, deoarece aceastli forma de raspundere se inte- timei sau cu
meiaza pe prezumtia de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei toare Ia bun
juridice ~i pe ideea de garantie din partea paznicu1ui juridic al animalului Secfii/e Unit
(J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 2259104.04.2005, www.legalis.ro).
(v) sa existe o
~ Ca regula, gravitatea faptei nu constituie un criteriu pentru stabilirea situatiilor in care a
cuantumului despagubirilor, autorul faptei urmand a raspunde integral pentru
prejudiciul cauzat. Cu toate acestea, in cazul in care paguba a fost cauzata atat ~Ins
din culpa autorului faptei, cat ~i din culpa victimei, adica din culpa lor comuna, legale aferen_
nu exista niciun temei juridic in baza caruia partea din paguba cauzatli prin culpa civila in prol
victimei sa fie reparatli de autor. Despagubirile civile, pe care trebuie sa Je plateasca cod
suporte autorul, nu vor reprezenta, in astfel de situatii, repararea integrala a .
mstanta de ~'
pagubei, ci numai a unei parti a acesteia, intinderea ei determinandu-se in raport conditiile in ~
cu gravitatea culpelor autorului ~i victimei, stabilita pe baza probelor adminis- (Trib. BucurJ
trate de autoritatile judiciare. Ca atare, in situatia producerii pagubei in patrimo- p. 24).
niul unitlitii sanitare din cauza culpei comune a inculpatului ~i a persoanei
Ac{iunea penalii ~i ac{iunea civilii in procesul penal 115
din culpa la vatamate, opereaza principiul de drept civil a! raspunderii in raport cu intinderea
e, de~i putea culpei, despagubirile datorate fiind diminuate corespunzator. Neexistand, astfel
diciu pe care cum s-a aratat anterior, niciun temei de drept pentru a se deroga de principiul
clui este deta- enuntat, inculpatul urmeaza a fi obligat a plati unitatii sanitare cheltuielile
necesitate de asistenta medicala acordata persoanei vatamate numai in raport cu
propria sa culpa. In cauza dedusa judecatii, s-a retinut ca inculpatului B.I. a
ui In produ- savar~it infractiunea de tentativa Ia omor calificat in stare de provocare. Reti-
nerea circumstantei legale atenuante a provocarii are consecinte directe asupra
care nu are o rezolvarii actiunii civile alaturate actiunii penale. Sub acest aspect, se constata
~i victima
ca a exercitat actiunea civila in procesul penal numai Spitalul Clinic de Urgenta
Bucure~ti, care a acordat asistenta medicala persoanei vatamate B.F., cheltuielile
- emamant se
avansate fiind de 1.648,47 lei. Retinandu-se, in raport cu probele cauzei (reactia
-de un ~ofer
inculpatului a fost determinata de 0 provocare a persoanei vatamate, dar ~i de
~ta bauturilor
starea sa psihica precara) o culpa a inculpatului in proportie de 70% ~i a victimei
portional cu
de 30%, cheltuielile de spitalizare vor fi reduse corespunzator, inculpatul
urmand a fi obligat Ia despagubiri catre unitatea sanitara in raport de culpa sa
= la repararea (I.C.C.J. , sec{ia penalii, decizia nr. 167/20.01.2010, www.legalis.ro).
uit atat fapta
it ori fapta ~ In cazul existentei provocarii, instanta trebuie sa stabileasca proportia
.,jie inculpatul dintre culpa fiiptuitorului ~i cea a persoanei vatamate in producerea daunelor ~i
:e-ea pagubei. sa oblige, in raport cu aceasta, Ia despagubiri pentru daune materiale ~i. daca
este cazul, pentru daune morale. Despagubirile ocazionate de cheltuielile tacute
de institutiile sanitare cu asistenta medicala acordata victimei infractiunii trebuie
in raport cu stabilite, in caz de provocare, tot in raport cu culpa inculpatului in producerea
rejurari ca prejudiciului (C.S.J., sec{iapena/ii, decizia nr. 195117.01.2001, www.legalis.ro).
r posibilitatii
~ Instanta penala investita cu judecarea actiunii penale in cazul infrac-

tiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa ~i de vatamare
corporala din culpa savar~ite de un conducator auto, a fost investita sa judece
actiunea civila, alaturata celei penale, prin constituirea persoanei vatamate ca
parte civilii, atat cu privire Ia pretentiile formulate in legatura cu decesul vic-
timei sau cu vatamarile corporale suferite, cat ~i cu privire Ia pretentiile referi-
toare Ia bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleia~i fapte (I. C. C.J.,
Sec{iile Unite, Decizia nr. 1/2004, www.legalis.ro).
(v) sa existe o constituire legala de parte civila in procesul penal, cu exceptia
corn stabilirea situatiilor in care actiunea civila este exercitata din oficiu.
i&;.egral pentru
cauzata atat ~ Instanta de fond a gre~it obligandu-1 pe inculpat ~i Ia plata dobanzii
or comuna, legale aferente sumei dispuse, cata vreme partea vatamata, constituita ca parte
I'Z.313 prin culpa civila in procesul penal nu a solicitat ~i aceasta. Obligandu-1 pe inculpat sa
~ :rebuie sa le pliiteasca contravaloarea pagubei produse, repararea pagubei este asigurata, iar
integrala a instanta de fond nu poate acorda mai mult decat s-a cerut (plus petita), in
ICJ-se In raport conditiile in care partea civila nu a tacut dovada folosului de care a fost lipsita
or adminis- (Trib. Bucure~ti, sec{ia I pena/ii, decizia nr. 1284/1995, in I. Neagu, A. Cri~u,
. in patrimo- p. 24) .
a persoanei
3. Repararea prejudiciului produs prin infractiune in procesul penal unui tratament

prejudiciului,
- potrivit art. 19 alin. (5) NCPP repararea prejudiciului material ~i moral se face diciului, acop
potrivit dispozitiilor legii civile. dobanzilor !ega
integrala a deb1
3.1. Notiune. intinderea reparatiei sec(ia penalii,
- art. 1381 NCC prevede ca orice prejudiciu (material, moral rezultat din vata-
marea integritatii corporale, din incalcarea libertatii sexuale etc.) da dreptul Ia repa-
~Rep
despagubirilor
ratie, care se na~te din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi pierderea efec
valorificat imediat; fie calculat po
- in ceea ce prive~te fntinderea reparatiei, raspunderea delictuala a inculpatului sarcina inculpil/
este guvemata de principiul repararii integrale a prejudiciului produs prin infractiune dobanzile !ega
[art. 1385 alin. (1) NCC], insa in limitele in care partea civila a exercitat actiunea partea civila, 1'
civila in procesul penal; suma insu~itli
intr-o obligati~
- despagubirea acordata paqii civile trebuie sa cuprinda pierderea suferita de eel
debitului (C.~
prejudiciat (damnum emergens), ca~tigul pe care in conditii obi~nuite partea civila ar
A. Cri.$u, p. 22
fi putut sa il realizeze ~i de care a fost lipsit (lucrum cessans), precum ~i cheltuielile
pe care aceasta le-a tacut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului [art. 1385
alin. (3) NCC];
~inc
provizia nece
- Noul Cod civil a prevazut posibilitatea acoperirii ~i a prejudiciului cert, actual persoanei va
sau vii tor creat prin pierderea .$ansei efective de a obtine un avantaj sau de a evita o prejudiciului
paguba (de pilda, prejudiciul creat prin lipsirea de libertate a unei persoane care, obligatiei, Ia p
neputand participa Ia incheierea unei tranzactii in calitate de consultant, a pierdut catre tras, ac
~ansa obtinerii unui comision semnificativ); in acest caz reparatia va fi propoqionala sumei inscris
cu probabilitatea obtinerii avantajului ori, dupa caz, a evitarii pagubei, tinand cont de nr. 843/23.09.
imprejurari ~ide situatia concreta a victimei [art. 1385 alin. (4) NCC].
3.2. Formele r~
~ Spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabi- - repararea preJU
. I
(i) fn natura pri~

lesc pe baza de probe, despagubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza
evaluarii instantei de judecata. in cazul infractiunilor contra persoanei, evaluarea
despagubirilor pentru daune morale - in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau prin savar~irea infr
de a nu tinde catre o imbogatire tara just temei - trebuie sa tina seama de anterioare (de exem
suferintele fizice ~i morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin ~irea infractiunii d
fapta savar~ita de inculpat, precum ~i de toate consecintele acesteia, relevate de inscris fals ~i prin
actele medicale ori de alte probe administrate. Raspunderea delictuala este inscrisului falsificat;
I
guvemata de principiul repararii integrale a prejudiciului material ~i moral - instanta are obi
cauzat prin fapta savar~ita ~i, prin urmare, cuantumul despagubirilor nu poate fi de parte civila, cu
limitat in raport cu posibilitatile de plata ale inculpatului (I. C. C.J., secfia penalii, restabilirea situatiei
decizia nr. 2617/09.07.2009, www.legalis.ro).
.4& AI
~ Repararea integrala a prejudiciului presupune recuperarea atat a ~In
vanzare-cum~
pagubei efective, cat ~i a beneficiului nerealizat. Obligarea inculpatului Ia plata contract, unui
contravalorii gazelor naturale sustrase, stabilita in functie de preturile practicate masuri de re
Ia data pronuntarii hotararii, in conditiile in care de Ia data epuizarii infractiunii penalii, decizl
continue pretul gazelor naturale a cunoscut mai multe majorari, are caracterul
Acfiunea penalii # actiunea civilii In procesul penal 117
ul penal unui tratament inechitabil pentru autorul infractiunii. La aprecierea intinderii

prejudiciului, vor fi avute in vedere preturile practicate Ia data producerii preju-
diciului, acoperirea folosului nerealizat urmand a se realiza prin acordarea
dobanzilor legale, calculate de Ia data producerii pagubei ~i pana Ia achitarea
integrala a debitului, dobanzi ce se adauga prejudiciului constatat (C.A. Ploie~ti,
sec{ia penala, decizia nr. 603/23.06.2005, in A. Tranca, op. cit., p. 151).
~ Repararea pagubei produse prin infractiune in modalitatea acordarii

despagubirilor bane~ti stabilite intr-o suma globala trebuie sa cuprinda atat
pierderea efectiva, cat ~i beneficiul nerealizat de partea civila, care urmeaza sa
fie calculat potrivit legii. In cazul in care obiectul material a! faptei retinute in
sarcina inculpatului consta intr-o suma de bani, beneficiul nerealizat il reprezinta
dobanzile legale aferente ~i, deci, el trebuie obligat Ia plata acestora, cerute de
partea civila, incepand cu data comiterii ultimului act infractional - data Ia care
suma insu~ita s-a transformat intr-o creanta certa, lichida ~i exigibila, adica
intr-o obligatie de restituire a sumei de bani - ~i pana Ia achitarea integrala a
debitului (C.A. Ploie~ti, in nota Ia decizia nr. 1360/R/1999, in I. Neagu,
civila ar
A. Cri~u. p. 22).
cheltuielile
[art. 1385
~ In cazul emiterii unei file cec ~tiind ca pentru valorificarea lui nu exista
provizia necesara, momentul efectiv a! inregistrarii prejudiciului in patrimoniul
persoanei vatamate este data prezentarii cecului Ia plata. Recuperarea
prejudiciului nerealizat se asigura prin obligarea inculpatului, ca debitor a!
obligatiei, Ia plata dobanzii legale calculate de Ia data prezentarii cecului Ia plata
catre tras, aceasta fiind data de Ia care partea civila este lipsita de folosinta
sumei inscrise in instrumentul de plata (C.A. Ploie~ti, sec{ia penala, decizia
nr. 843123.09.2005, in A. Tranca, op. cit., p. 142).
3.2. Formele reparatiei

- repararea prejudiciului se face potrivit dispozitiilor legii civile:
(i) in natura prin: a) restituirea lucrului (de pilda, in situatia in care bunul sustras
prin savar~irea infractiunii de talharie a fost gas it Ia taptuitor); b) restabilirea situatiei
anterioare (de exemplu, obligarea inculpatului de a elibera terenul ocupat prin savar-
~irea infractiunii de tulburare de posesie); c) desfiintarea totala sau partiala a unui
inscris fals ~i prin orice alt mijloc de reparare in natura (de pilda, desfiintarea
inscrisului falsificat);
- instanta are obligatia de a se pronunta din oficiu, chiar daca nu exista constituire
de parte civila, cu privire Ia desfiintarea totala sau partiala a unui inscris, ori Ia
restabilirea situatiei anterioare savar~irii infractiunii [art. 25 alin. (3) NCPP].
~ In cazul in care, urmare in~elaciunii,

a fost incheiat un contract de
atat a vanzare-cumparare, iar dobanditorul bunului vinde, Ia randul sau, ace! bun, prin
Ia plata contract, unui cumparator de buna-credinta, ambele contracte trebuie anulate ca
practicate masuri de restabilire a situatiei anterioare savar~irii infractiunii (C.S.J., sectia
infractiunii penala, decizia nr. 3100114.06.2001, www.legalis.ro).
caracterul
~ Restabilirea situatiei anterioare, ca efect a! anullirii contractului

perioada de doi
marii corporate
incheiat prin inducerea in eroare a partilor vatlimate, pentru cauzli ilicitli,
presupune anularea actelor de instrainare subsecvente, potrivit principiului 3.3. Cazuri
reso/uto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Intrucat acest principiu prive~te Noul Cod civil
efectele nulitatii fatli de terti, aplicarea sa nu se poate. face automat, ci doar dupa
analizarea cazurilor de nulitate (absolutli sau relativa) cu privire Ia fiecare dintre - Noul Cod
contracte. Hotlirarea instantei civile privind constatarea nulitatii absolute a contrac- ~i formele de r
telor incheiate prin inducerea in eroare a plirtilor vatlimate, pentru cauzli ilicitli, nu atingere vietii Sl
are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale (Trib. Bucure~ti, secfia I
penalii, decizia nr. 525/A/30.04.2004, in C.P.J.P. 2000-2004, p. 718-725).
3.3.1. Repa1
sanatapi
~ In cazul in care, prin impotrivirea Ia executarea unei hotarari civile, Partea civiH
partea vatlimatli este lipsita de folosinta unui teren ce i-a fost atribuit, instanta nepatrimonial n
trebuie sa dispuna, din oficiu, restabilirea situatiei anterioare savar~irii infrac-
tiunii, chiar daca nu exista constituire de parte civila sau partea civila constituitli A. Reparar
nu o cere, cu conditia ca schimbarea acelei situatii sa rezulte in mod vadit din -In cazulln
comiterea infractiunii, iar restabilirea sa fie posibila (I.C.C.J., secfia pena/ii, tatii corporate s
decizia nr. 3653130.06.2004, www.legalis.ro). mare corporala
~ savar~it
victimei, talhru
Retinand eli inculpatii au infractiunea de tulburare de posesie trebuie sa asigu
prin ocuparea tara drept a unei suprafete din terenul proprietatea partii vatamate
-art. 1387
~i prin desfiintarea gardului pus de aceasta, amenintand-o totodatli cu moartea,
prin urmare, ac
instanta a dispus condamnarea lor, iar pe latura civila a hotarat restabilirea
urmarile mentil
situatiei anterioare savar~irii infractiunii, in sensu! eli i-a obligat pe inculpati sa
care au ramas '
lase in deplina proprietate ~i posesie partilor civile suprafata de teren in litigiu,
astfel cum a fost delimitatli prin raportul de expertizajudiciara (Jud. Sectorului 6 are ca efecte, 1r
Bucure~ti, sentinfa nr. 1436/2002, Cpp Ad. 2, p. 97).
integritatii corp
- pe langa c
(ii) prin echivalent, prin plata unei sume de bani cand repararea In natura nu este
la art. 1387 N(
posibila In totul sau In parte (de exemplu, In cazulln care bunul furat nu a fost gasit,
partii civile p
inculpatul poate fi obligat la plata unor despagubiri bane~ti echivalente cu valoarea
materiale sufer
bunului sustras); are caracter subsidiar fatli de repararea In natura.
(i) prejudici
- Noul Cod civil stipuleaza o ipoteza suplimentarli de reparare prin echivalent a
pagubei, atunci cand de~i repararea In natura este posibila, aceasta nu mai prezinta - se va aco1
interes pentru partea civila [art. 1386 alin. (1) NCC]; consideram eli, fata de dispo- sau pe care e:s
zitiile explicite ale art. 14 alin. (3) lit. b) C.proc.pen. potrivit carora repararea prejudi- capacitatii sale
ciului prin echivalent este posibila numai In cazurile In care nu se poate realiza - pentru a
repararea In natura, aceasta ipoteza va fi aplicabila numai In cazurile de raspundere din muncii se ..,
delictuala, In care fapta ilicita nu constituie o infractiune; ultimul an lnai
- despagubirea baneasca poate fi stabilita de instanta fie In modalitatea platii unei acestuia, venit.
sume globa/e de bani, fie prin plata unor rate periodice; carea profesi01
In curs sa o pri
- potrivit art. 1386 alin. (3) NCC daca prejudiciul are un caracter de continuitate,
despagubirea se acorda sub forma de prestafii periodice; caracterul de continuitate Daca parte
poate fi temporar (de pilda, In cazulln care In urma unei vatamari corporate din culpa mare In baza
se stabile~te ca victima infractiunii a suferit o diminuare a capacitatii de munca pe o executare, se
Actiunea penalii ~i acfiunea civilii fn procesul penal 119
perioada de doi ani, sau permanent - de exemplu, in situatia in care urmarea vata-
marii corporale grave este producerea unei infirmitati fizice permanente).
3.3. Cazuri ~i forme speciale de reparare a prejudiciului prevazute de

Noul Cod civil
- Noul Cod civil a prevazut o serie de dispozitii speciale referitoare Ia intinderea
~i formele de raspundere delictuala in cazurile in care prin fapta ilicita se aduce
atingere vietii sau integritatii corporate a persoanei.
3.3.1. Repararea prejudiciului in cazul viitiimiirii integritiipi corporale sau a
siiniitiipi
Partea civila poate solicita repararea atat a prejudiciului material, dit ~i a celui
nepatrimonial rezultat din vatamarea integritatii corporate sau a sanatatii.
A. Repararea prejudiciului material
- in cazul in care prin savar~irea unei infractiuni a fost adusa o vatamare a integri-
tatii corporate sau a sanatatii unei persoane (de pilda, vatamare corporala grava, vata-
mare corporala din culpa, violul care a avut ca urmare vatamarea corporala a grava a
victimei, talharia comisa prin exercitarea de acte de violenta etc.), despagubirea
trebuie sa asigure repararea tuturor prejudiciilor materiale suferite de parte civila;
-art. 1387 NCC se refera numai la vatamarea integritatii corporate sau a sanatatii,
prin urmare, aceasta dispozitie se aplica in orice situatie care a condus la una dintre
urmarile mentionate, deci inclusiv, spre exemplu, in cazul infractiunilor contra vietii
care au ramas in faza tentativei (de pilda, tentativa la infractiunea de omor calificat
are ca efecte, in materie civila, producerea unui prejudiciu ca urmare a atingerii aduse
integritatii corporate sau a sanatatii persoanei);
- pe langa criteriile speciale de reparare a prejudiciului prevazute in mod explicit
la art. 1387 NCC, instanta trebuie sa asigure repararea integrala a pagubei produse
partii civile prin savar~irea infractiunii; a~adar, se vor repara toate prejudiciile
materiale suferite de partea civila, inclusiv:
(i) prejudiciul creat prin pierderea sau nerealizarea ca~tigului din munca;
- se va acorda echivalentul ca~tigului din munca de care eel pagubit a fost lipsit
sau pe care este impiedicat sa i1 dobiindeasca, prin efectul pierderii sau reducerii
capacitatii sale de munca;
- pentru a se stabili despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea cii$1igului
din munca se va avea in vedere: venitul mediu lunar net din munca al partii civile din
ultimul an inainte de pierderea sau reducerea capacitatii sale de munca ori, in lipsa
acestuia, venitul lunar net pe care 1-ar fi putut realiza, tinandu-se seama de califi-
carea profesionala pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregatirii pe care era
in curs sao primeasca [art. 1388 alin. (1) NCC];
Daca partea civila face dovada posibilitafii obtinerii unui venit din munca mai
mare in baza unui contract incheiat in ultimul an, iar acesta nu a fost pus in
executare, se va tine seama in stabilirea despagubirii de aceste venituri [art. 1388
alin. (2) NCC]; reprezintli o consacrare speciala in materia prejudiciului creat prin traumei produse
vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, a repararii prejudiciului in ipoteza acte de violenta,
pierderii unei $anse prevazuta cu titlu general in art. 1385 alin. (4) NCC.
In situatia in care partea civila nu avea o calificare profesionala ~i nici nu era in
curs sa o primeasca, despagubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe
economie [art. 1388 alin. (3) NCC].
- Noul Cod civil a prevazut in art. 1389 reguli speciale de despagubire a
minorului care s-a constituit parte civila ~i caruia i s-a cauzat o vlHamare a integritatii
corporale sau a sanatatii, de natura de a-i produce pierderea sau reducerea capacitatii
de munca; in aceste cazuri inculpatul va putea fi obligat la acoperirea prejudiciului
constiind in pierderea sau nerealizarea cii$figului din muncii; despiigubirea stabiliHi
potrivit prevederilor art. 1388 alin. (1) NCC va fi datorata de la data ciind, in mod
normal, minorul ~i-ar fi terminat pregatirea profesionala pe care o primea; piina la
aceastli data, daca partea civila minora avea un cii~tig la momentul saviir~irii infrac-
tiunii prin care a fost produsa vatamarea, despagubirea se va stabili pe baza cii~tigului
de care a fost lipsita; daca partea civila minora nu avea un cii~tig, despagubirea se va
stabili potrivit dispozitiilor art. 1388 NCC ~i va fi datoratli numai de la data ciind
minorul a implinit viirsta prevazuta de lege pentru a putea fi parte intr-un raport de
munca (15 ani).
Chiar daca nu se produce o pierdere sau diminuare a veniturilor din munca, daca
infractiunea a avut drept urmare diminuarea unor capacitati de munca ori a unor
aptitudini, pentru a caror compensare este necesar un efort suplimentar din partea
victimei, instanta va trebui sa-l oblige pe inculpat la plata unei compensatii financiare
pentru efortul suplimentar, in vederea asigurarii repararii integrale a prejudiciului;
Despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea cii~tigului din munca se acorda
sub forma de prestatii biine$fi periodice; totu~i, la cererea victimei, instanta va putea
acorda despagubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale.
In cazul in care partea civila beneficiaza, in cadrul asigurarilor sociale, de dreptul
la un ajutor sau la o pensie, va fi despagubita numai cu diferenta dintre paguba
suferita ~i evaluata potrivit regulilor de mai sus, ~i ajutorul ori pensia [art. 1393 B.
alin. (1) NCC].
(ii) cheltuielile de ingrijire medicala;
- partea civila trebuie sa dovedeasca efectuarea unor cheltuieli cu privire la ingri-
jirea medicala (medicamente, consultatii medicale etc.);
- in cazul in care spitalul in care a fost acordata ingrijirea medicala a efectuat
cheltuieli in legatura cu aceasta, se va putea constitui parte civila impotriva incul- fiinta umana,
patului pentru recuperarea sumelor cheltuite cu tratamentul victimei infractiunii. vietii private,
altor drepturi
(iii) cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viata ale victimei infractiunii. referire numai
- sunt asemenea cheltuieli: cele referitoare la asigurarea locomotiei in cazul in familiala ~i
care persoana vatamatli a ramas paralizata in urma saviir~irii infractiunii (de pilda, de daune
scaunul cu rotile), cele referitoare Ia asigurarea unor proteze, aparate auditive, a
asistentei zilnice etc. in cazul producerii unei infirmitati fizice ori in situatia pierderii
unui simt sau a unui organ, cele referitoare Ia asigurarea psihoterapiei in urma
Actiunea penala ~i actiunea civila fn procesul penal 121
traumei produse prin comiterea infractiunii (de pilda, in cazul talhariei produsa prin
acte de violenta, ori a unui viol urmat de vatamarea corporala grava a victimei) etc.
Apreciez cii dispozifii/e art. 1387 a/in. (3) NCC potrivit ciirora instanta va putea
acorda celui pagubit o despiigubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente, nu
vor putea fi aplicate in cadrul proceselor penale, o asemenea masura aduciind
atingere prezum{iei de nevinovafie a inculpatului.
~ Cheltuielile efectuate de partea civila, constand in taxele de examinare

Ia lnstitutul National de Medicina Legala ~i contravaloarea combustibilului
utilizat pentru transportul de Ia domiciliul sau actual, in Bucure~ti , precum ~i
contravaloarea transportului cu taxiul de Ia Jocul de munca Ia spital, reprezinta
cheltuieli judiciare ~i vor fi acordate cu acest titlu, chiar daca partea vatamata
le-a intitulat daune materiale. Cheltuielile efectuate cu transportul din comuna In
care partea civila ~i-a stabilit re~edinta, Ia domiciliul parintilor sai, scop In care
aceasta a utilizat autoturismul lncredintat de angajator, se cuvin partii civile,
lntrucat au fost cauzate In mod direct prin fapta ilicita a inculpatului, in urma
conflictului, partii civile ~i copilului acesteia nemaipermitandu-i-se accesul In
domiciliul conjugal de catre inculpat ~i familia acestuia. Mutarea partii civile Ia
domiciliul parintilor sai, situat intr-o comuna situata in apropierea Bucure~tiului,
este justificata, neputandu-se pretinde partii civile lnchirierea unui apartament in
Bucure~ti ~i angajarea unei persoane care sa se ocupe de ingrijirea copilului,
asemenea cheltuieli suplimentare depa~ind oricum contravaloarea combustibi-
lului. Partea civila este lndreptatita, de asemenea, ~i Ia contravaloarea deplasa-
rilor efectuate cu taxiul, de Ia locul de munca Ia unitatea spitaliceasca unde i s-
au acordat ingrijiri, aceste cheltuieli neavand caracter voluptuariu, ci necesar, in
contextul in care autoturismul pus Ia dispozitie de firma deservea In timpul zilei
serviciile firmei, iar partea vatamata nu putea ajunge Ia spital cu alte mijloace de
va putea
transport, plecarile fiind din timpul serviciului ~i determinate de fapta inculpa-
tului (Jud Sectorului 1 Bucur~ti, sentinfa penalii nr. 1059/17.042006, fn A. Trancii,
de dreptul Actiunea civila in procesul penal, Ed Hamangiu, Bucure~ti, 2008, p. 7).
6ntre paguba
. [art. 1393 B. Repararea prejudiciului nepatrimonial
- potrivit art. 1391 alin. (1) NCC in caz de vatamare a integritatii corporale sau a
sanatatii, poate fi acordata ~i o despagubire pentru restriingerea posibi/itafilor de
viafii familia/a ~i socialii; este reglementata astfel posibilitatea acordarii de daune
morale pentru incalcarea drepturilor personale nepatrimoniale;
- art. 252-257 NCC reglementeaza dreptul Ia ocrotirea valorilor strans legate de
fiinta umana, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizici'i, dernnitatea, intimitatea
vietii private, creatia ~tiintifica, artistica, literara sau tehnica, precum ~i a oricaror
altor drepturi nepatrimoniale; prin urmare, chiar daca art. 1391 alin. (1) NCC face
referire numai Ia acordarea de despagubiri pentru restrangerea posibilitatilor de viata
familiala ~i sociala ale victimei, consideram ca nu este interzisa posibilitatea obtinerii
de daune morale ~i in cazul in care prin fapta comisa se aduce atingere ~i altor
drepturi nepatrimoniale inerente personalitafii oricarui subiect de drept (de pilda,
repararea prejudiciului de agrement constiind in imposibilitatea practicarii unui
sport de catre victima infracfiunii- cum arfi alpinismul, hipismul etc.) ;
- in plus, art. 253 alin. (4) NCC prevede posibilitatea partii civile de a solicita - in cazul in
instantei sa il oblige pe infractor sa indeplineasdi orice masuri socotite necesare de pensie de urma~,
catre instanta spre a ajunge Ia restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea evaluata potrivit r
autorului, pe cheltuiala sa, Ia publicarea hotariirii de condarnnare; b) orice alte masuri
necesare pentru incetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. ~Inc
culpa datore
~ Fapta omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a decesului a
carui gre~eala s-a ocazionat, a-! repara. De asemenea, Recomandarile Consiliului damnare (CJ
Europei din 1969 de Ia Londra subliniaza, intre altele, ell principiul reparatiei
daunelor morale trebuie recunoscut in cazul leziunilor corporale, despagubirea ~In
. .I
avand rolul de a da o compensare victimei. Din probele administrate in cauza une1 prestat
rezulta ca, pe langa daunele patrimoniale suferite de partea vatamata, au existat acestora, are
~i prejudicii morale, decurgand din intemarea in spital, traumele fizice ~i psihice de contribu '
suferite, sechele post-traumatice care afecteaza negativ participarea persoanei garea inculpa
vatamate Ia viata sociala, profesionala ~i de familie, comparativ cu situatia lor calculata c
anterioara vatamarii produse prin fapta ilicita a inculpatului. Ca atare, corect penala, dec
instanta de ape! a decis ca partea civila, urmare a vatamarilor fizice cauzate prin
infractiune, a suferit ~i vatamari psihice ~i alterarea conditiilor de viata, ceea ce
justifica obligarea inculpatului Ia plata unor daune morale. Totodata, este de
~Nu
catre urma~u
retinut ca, instanta de ape! bine a stabilit intinderea daunelor morale, in raport cu
~i sub acest
gravitatea vatamarilor produse ~i de intensitatea suferintelor cauzate (C.S.J., nu Ia eve
secfia pena/ii, decizia nr. 631/07.02.2003, www.legalis.ro).
nr. 2919/06.0
3.3.2. Repararea prejudiciului in cazul decesului victimei infracpunii
B. Repararea
A. Repararea prejudiciului material - art. 1391 alin
- principiile aratate mai sus se aplica ~i cu privire Ia repararea prejudiciului care monial constiind i
este suferit de persoanele care aveau dreptul Ia intretinere din partea celui decedat dentii, fratii, suro
prin savar~irea infractiunii, ori de cele carora acesta le presta intretinere in mod dovedi existenta u
curent [art. 1390 alin. (1) ~i (2) NCC]; aplicabile ~i in ace
- fapta ilicita care justifica obtinerea repararii prejudiciului consta fie intr-o
3.4. Participa
infractiune contra vietii (omor, omor calificat), fie intr-o infractiune care a avut ca
urmare praeterintentionata moartea persoanei (de pilda, loviri ~i vatamari cauzatoare - in cazul in
de moarte, violul care a avut ca urmare moarte victimei, tiilharia care a avut ca saviir~irea infracti
urmare moartea victimei); fiecare dintre incu
- potrivit art. 1390 alin. (3) NCC Ia stabilirea despagubirii se va tine seama de prejudiciului; tot
nevoile celui pagubit, precum ~i de veniturile pe care, in mod normal, eel decedat le- vor raspunde sor
ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despagubirea (venitul mediu lunar net din (art. 1382 NCC ~i
muncii al victimei din ultimul an inainte de deces sau, in !ipsa, venitul lunar net pe - potrivit art. 1
care l-ar fi putut rea/iza, tinandu-se seama de calificarea profesionala pe care o avea succesiva a mai
sau ar fi avut-o Ia terminarea pregatirii pe care era in curs sa o primeasca, respectiv caz, ca nu putea fi
de salariul minim net pe economie in situatia in care victima nu avea o calificare butia concreta a fi
profesionala ~i nici nu era in curs sa o primeasca); de asemenea, pot fi solicitate de victima (de ex
cheltuielile efectuate cu ingrijirea medicala a victimei; marea corporala a
- in temeiul art. 1392 NCC pot fi acoperite ~i cheltuielile efectuate pentru inrnor- raspunde penal pe
miintarea victimei infractiunii; acestora va fi solid
Actiunea penafa ~i ac(iunea civifa in procesuf penal 123
de a solicita - in cazul in care partea civila beneficiaza, in cadrul asigurarilor sociale, de o
necesare de pensie de urma~, va fi despagubita numai cu diferenta dintre paguba suferita ~i
a) obligarea evaluata potrivit regulilor de mai sus, ~i pensia de urma~ [art. 1393 alin. (1) NCC].
alte masuri
cauzat.
- - Inculpatul condamnat pentru saviir~irea
infractiunii de ucidere din
culpa datoreaza o prestatie baneasca lunara copiilor minori ai victimei de Ia data
acela din a decesului acesteia, iar nu de Ia data ramiinerii definitive a hotariirii de con-
Consiliului damnare (C.S.J., secfia penalii, decizia nr. 1577/27.03.2003, www.legalis.ro).
- - In cazul saviir~irii
infractiunii de omor, obligarea inculpatului Ia plata
unei prestatii periodice catre copiii minori ai victimei, piina Ia majoratul
acestora, are rolul de a acoperi prejudiciul cauzat minorilor prin lipsirea acestora
de contributia lunara pe care victima o avea Ia intretinerea lor. Ca atare, obli-
garea inculpatului Ia plata unei sume globale, reprezentiind prestatia periodica
calculata cumulat piina Ia majoratul minorilor, este nelegala (/.C. C.J., sectia
- - Nu este legala obligarea inculpatului Ia plata unor despagubiri globale

catre urma~ul victimei infractiunii referitoare Ia ~colarizarea in viitor a acestuia;
~i sub acest aspect despagubirile trebuie sa se refere Ia daune certe ~i actuale,
nu Ia eventuate daune viitoare, incerte (C.S.J., secfia penalii, decizia
nr. 2919/06.06.2001, www.legalis.ro).
B. Repararea prejudiciului nepatrimonial
- art. 1391 alin. (2) NCC prevede posibilitatea acoperirii prejudiciului nepatri-
monial constand in durerea incercata prin moartea victimei de ascendentii, descen-
dentii, fratii, surorile ~i sotul victimei, precum ~i de orice alte persoane care ar putea
dovedi existenta unui asemenea prejudiciu. Dispozitiile art. 253-256 NCC raman
aplicabile ~i in aceasta ipoteza.
3.4. Participatia Ia fapta ilicita, tainuirea

- in cazul in care mai multe persoane au participat in calitate de coautori Ia
savar~irea infractiunii, raspunderea civila a acestora este solidara (art. 1382 NCC),
fiecare dintre inculpati putiind fi urmarit de partea civila pentru repararea integrala a
prejudiciului; tot astfel, participantii Ia saviir~irea infractiunii (instigator, complice)
vor raspunde solidar cu autoruVcoautorii Ia repararea integrala a prejudiciului
(art. 1382 NCC ~i art. 1369 NCC);
- potrivit art. 1370 NCC daca prejudiciul a fost cauzat prin actiunea simultana sau
care o avea succesiva a mai multor persoane, flira sa se poata stabili ca a fost cauzat sau, dupa
respectiv caz, eli nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele (nu se poate determina contri-
o calificare butia concreta a fiecarui participant), toate aceste persoane vor raspunde solidar fata
fi solicitate de victima (de exemplu, in cazul in care in cadrul unei incaierari se produce vata-
marea corporala a unui tert tara a putea fi identificat fliptuitorul, toti participantii vor
raspunde penal pentru forma agravata a infractiunii, iar pe latura civila raspunderea
acestora va fi solidara fata de persoana vatamata);
- partea responsabila civilmente poate raspunde solidar cu inculpatul, in conditiile situafie, hotararea
legii civile; autoritate de lucru j
va avea autoritate deI
- tainuitorul raspunde solidar cu participantii Ia saviir~irea infractiunii din care a
1 cu privire Ia existent!
provenit bunul tainuit, numai piina Ia valoarea acestui bun (art. 1369 NCC)
- in cazul pronu
vazut de art. 16 alirt
4. Exercitarea actiunii civile Ia instanta civiHi inexistenta faptei in I
va putea retine exisH
I
- persoana prejudiciata prin infractiune se poate adresa direct instantei civile,
- achitarea incul
formuliind o cerere de chemare in judecata, tara a se mai constitui parte civila in
putea fi invocata in
procesul penal; fapte ilicite ca tern
- in cazul in care actiunea civila a fost solutionata piina Ia inceperea procesului neintrunirea elemen
penal, hotariirea definitiva a instantei civile nu are autoritate de Jucru judecat in fata (spre exemplu, lips
organului de urmarire penala ~i a instantei penale, cu privire Ia existenta faptei (imprudenta sau ne
penale, a persoanei care a saviir~it-o ~i a vinovatiei acesteia [art. 28 alin. (2) NCPP]; in raspundere civila
-in cazul in care actiunea civila nu a fost inca judecata definitiv, judecata in fata - in cazul in ca
instantei civile se suspenda dupa punerea fn mi~care a acfiunii penale ~i piina Ia revocarea donatiei
rezolvarea in prima instanta a cauzei penale, dar nu mai mult de un an; astfe/, potrivit art. 1023 lit. a) N
NCPP fnceperea urmaririi penale sau dispunerea efectuarii acesteiafata de suspect definitiva prin care 1
nu atrage per se suspendarea judecafii pornite fn fat a instanfei civile, atata timp cat ~irea infractiunii de
nu a fost pusa fn mi~care actiunea pena/a; sau numai in stadiu d
cu privire Ia existen
- in ipoteza in care in cauza penalli a fost pusli in mi~care actiunea penalli,
donatorului; tot astfl
judecarea cauzei in fata instantei civile se suspenda piinli Ia rezolvarea fn prima
nitatii succesorale, re
instanta a cauzei penale, dar nu mai mult de un an de Ia data punerii in mi~care a
damnatul pentru ca
acfiunii penale; dupa pronunfarea sentintei fn prima instanfa, respectiv Ia expirarea
in fata instantei ci
termenului de 1 an de Ia data punerii fn mi~care a acfiunii penale (daca nu a fost
condarnnare a mo~t
pronunfata fnca o sentinfa fn prima instanfa), procesu/ civil se reia;
sau instigator a un
- potrivit art. 28 alin. (1) NCPP hotliriirea definitiva a instantei penale (indiferent calificat sau deosebi,
dacli prin aceasta s-a dispus condamnarea Ia o pedeapsa penala, amiinarea aplicarii - in cazul actiun
pedepsei, renuntarea Ia aplicarea pedepsei, ori achitarea sau incetarea procesului exercitate in temeiu
penal) are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea sorului de buna-cre
civila, cu privire Ia existenfafaptei ~i a persoanei care a savar~it-o; sau calificat) sau d
- instanta civila nu este legata de hotararea definitiva de achitare sau de fncetare autoritatea de Iucru
a procesului penal fn ceea ce prive~te existenfa prejudiciului ori a vinovatiei ~irea de catre pariit (
autorului faptei ilicite, fiind fnsa /egata de existenfa faptei ~i a persoanei care a
comis-o;
5. Cazuri spe
- potrivit art. 486 a/in. (2) NCPP in cazul in care instanta admite acordul de
recunoa~tere a vinovatiei ~i intre parti nu s-a incheiat tranzactie sau acord de mediere - legea prevede
cu privire Ia actiunea civila, instanta Jasa nesolutionata actiunea civila. in aceasta civile:
1 (i) in cazul in ca
Spre deosebire de vechiul Cod penal, NCP nu mai stipuleaza ell. scopul urmarit prin
lutionata acfiunea c
saviir~ireainfractiunii este obtinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul, tainuirea,
astfel cum este reglementata de NCP, inglobiind in structura sa ~i actele care erau incriminate lit. b) teza I NCPP
de vechiul Cod in cadrul favorizarii reale [ajutorul dat unui infractor direct sau indirect, pentru alin. ( 1) lit. e), f), g)
a-i asigura folosul sau produsul (lucrurile produse sau dobiindite) infractiunii].
Acfiunea pena/ii ~i acfiunea civilain procesul penal 125
situafie, hotararea prin care s-a admis acordul de recunoa$tere a vinovafiei nu are
autoritate de lucru judecat asupra fntinderii prejudiciului fn fat a instanfei civile, fnsa
va avea autoritate de lucru judecat In fata instantei civile care judeca actiunea civila,
cu privire Ia existentafaptei $i a persoanei care a saviir$it-o;
- In cazul pronuntarii unei hotarari de achitare a inculpatului pentru motivul pre-
vazut de art. 16 alin. (1) lit. a) NCPP, constatarile judeciitorului penal cu privire Ia
inexistenta faptei In materialitatea ei sunt obligatorii pentru judecatorul civil, care nu
va putea retine existenta unei fapte materiale ce are caracter ilicit;
- achitarea inculpatului datorita savar~irii faptei In stare de legitima aparare va
putea fi invocata In fata instantei civile, care nu va mai putea retine existenta unei
fapte ilicite ca temei a! raspunderii delictuale; lnsa, dispunerea unei achitari pentru
nelntrunirea elementelor constitutive ale infractiunii sub aspectul laturii subiective
(spre exemplu, !ipsa intentiei), nu lmpiedica instanta civila sa constate culpa civila
(imprudenta sau neglijenta) pentru a retine existenta vinovatiei In cadrul unei actiuni
In raspundere civila delictuala;
In fata - In cazul In care legatura cu infractiunea este mediatii, cum ar fi actiunea In
~i pana Ia revocarea donatiei pentru ingratitudine, In care se invoca motivul prevazut de
potrivit art. 1023 lit. a) NCC (donatarul a atentat Ia viata donatorului), hotararea penala
de suspect definitiva prin care a fost dispusa condamnarea inculpatului (donatar) pentru savar-
timp cat ~irea infractiunii de omor (simplu, calificat sau deosebit de grav, In forma consumatii
sau numai In stadiu de tentativa), are au tori tate de lucru judecat In fata instantei civile
cu privire Ia existenta actiunii donatarului care a urmarit cu intentie suprimarea vietii
donatorului; tot astfel, In cazul contestarii In cadrul unei petitii de ereditate a nedem-
nitatii succesorale, retinute In temeiul art. 959 alin. (1) lit. a) NCC (este nedemn con-
damnatul pentru eli a omorat sau a lncercat sa-l omoare pede cuius), se poate invoca
tn fata instantei civile autoritatea de lucru judecat a hotararii instantei penale de
condamnare a mo~tenitorului nedemn pentru savar~irea in calitate de autor, complice
sau instigator a unei tentative sau a unei infractiuni consumate de omor (simplu,
(indiferent calificat sau deosebit de grav);
aplicarii
- in cazul actiunii in revendicare a bunului mobil (sau a unei actiuni posesorii),
procesului
exercitate In temeiul art. 937 alin. (2) NCC de proprietarul bunului lmpotriva pose-
actiunea
sorului de buna-credinta a bunului dobandit de Ia autorul infractiunii de furt (simplu
sau calificat) sau de talharie, reclamatul poate invoca in fata judecatorului civil
autoritatea de lucru judecat a hotararii penale definitive prin care s-a retinut savar-
~irea de catre parat (inculpat in procesul penal) a infractiunii de furt sau talharie.
5. Cazuri speciale de exercitare a actiunii civile Ia instanta civiH\
- legea prevede cazuri speciale de exercitare a acfiunii civile fn fafa instantei

civile:
(i) in cazul in care instanta penala, prin hotararea ramasa definitiva, a lasat neso-
/ufionata actiunea civi/a, dispunand achitarea In temeiul prevazut de art. 16 alin. (1)
lit. b) teza I NCPP sau incetarea procesului penal in temeiul prevazut de art. 16
alin. (1) lit. e), f), g), i) ~ij) NCPP;
(ii) in cazul in care instanta admite acordul de recunoa~tere a vinovatiei ~i intre - in cazul in
parti nu s-a incheiat tranzactie sau acord de mediere cu privire Ia actiunea civila, caz parasi calea penala
in care instanfa pena/ii /asii acfiunea civila nesolufionatii; impotriva persoan<
dispune o solutie de
(iii) daca instanta a liisat neso/ufionatii acfiunea civilii in cazul in care mo~te
urma respingerii
nitorii sau, dupa caz, succesorii in drepturi ori lichidatorii partii civile nu i~i exprima
pot fi invocate cu
optiunea de a continua exercitarea actiunii civile sau, dupa caz, partea civila nu
constatarile vizand
indica mo~tenitorii, succesorii in drepturi ori lichidatorii partii responsabile civil-
vinovatie;
mente in termen de eel mult doua luni de Ia data decesului sau a reorganizarii,
desfiintarii ori dizolvarii partii civile/partii responsabile civilmente, dupa caz;
In toate ipotezele in care actiunea civila a ramas nesolutionata, probele adminis-
trate in cursul procesului penal pot fi folosite in fata instantei civile.
(iv) in cazul in care acfiunea civi/ii a fast exercitatii din oficiu de procuror, daca
se constata din probe noi ca paguba ~i daunele morale nu au fost integral reparate
prin hotararea definitiva a instantei penale, diferenta poate fi ceruta pe calea unei
actiuni Ia instanta civila; nu poate fi opusa autoritatea de lucru judecat a hotararii
penale definitive prin care a fost solutionata actiunea civila;
(v) in cazul in care dupii. constituirea de parte civilii. (iar nu dupii pronunfarea
hotiircirii pena/e de prima instanfii, cum stipu/a vechiu/ Cod) s-au niiscut ori s-au
descoperit noi pagube materia/e ~i/sau daune morale; nu poate fi opusa autoritatea
de lucru judecat a hotararii penale definitive prin care a fost solutionata actiunea
civila;
- in acest sens, art. 1386 alin. (4) NCC prevede cain cazul prejudiciului viitor,
despagubirea, indiferent de forma in care s-a acordat, va putea fi sporita, redusa sau
suprimata, daca, dupa stabilirea ei, prejudiciul s-a marit, s-a mic~orat ori a incetat.
(vi) in ipoteza in care persoana prejudiciata prin infractiune a transmis dreptul Ia
repararea prejudiciu/ui pe cafe convenfiona/ii unei a/te persoane, inainte de
constituirea ca parte civilii in procesul penal, aceasta nu poate exercita actiunea
civila in cadrul procesului penal, ci numai actiune separata in fata instantei civile
[art. 20 alin. (7) NCPP].
~ Pentru cheltuielile referitoare Ia indeplinirea traditiilor de pomenire

viitoare, partea civila are posibilitatea formularii unei actiuni separate Ia instanta
civila (C.A . Bucure~ti, sectia I penalii, decizia nr. 32/24.01.2006, in B.C.A.
nr. 3/2007, p. 64).
6. Solupi cu privire Ia actiunea civiHi exercitata in procesul penal

- procuroru/, judeciitoru/ de drepturi ~i /ibertiili sau judeciitorul de camera preli-
minarii nu se pot pronunfa cu privire Ia admisibi/itatea sau temeinicia acfiunii civile
exercitatii in procesu/ penal ~i nici nu pot decide /iisarea acesteia neso/ufionatii;
- in cazul in care dispune trirniterea in judecata, procurorul nu se pronunta ~i detenfie ori cu
asupra actiunii civile; so/ufie de rommrm
instanta de
Acfiunea penalii .yi acfiunea civilii fn procesul penal 127
~i intre - in cazul in care dispune clasarea, persoana prejudiciata prin infractiune poate
parasi calea penala adresandu-se cu cerere de chemare in judecata la instanta civila
impotriva persoanei care a produs prejudiciul; ordonantele prin care procurorul
dispune o solutie de clasare, chiar mentinute de judecatorul de camera preliminara in
urma respingerii plangerii formulate impotriva acestora in temeiul art. 340 NCPP, nu
pot fi invocate cu autoritate de lucru judecat in fata instantei civile cu privire la
constatarile vizand existenta unei fapte ilicite, autorul faptei ilicite sau forma de
vinovatie;
~ Indiferent de imprejurarea ca fapta este ori nu infractiune, ori a fost

savar~ita cu intentie sau din culpa, raspunderea pentru repararea prejudiciului
este, in principiu, aceea~i. De aceea, simpla culpa, chiar vina cea mai u~oara,
alaturi de celelalte conditii, este suficienta pentru angajarea integrala a raspun-
derii delictuale. Numai hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de
lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la
existenta faptei ~i a persoanei care a savar~it-o, iar nu ~i ordonanta procurorului
prin care s-a retinut necomiterea unei infractiuni de catre prepu~ii unei societati
comerciale, acuzati de incalcarea unor norme de securitate a muncii (I. C. C.J.,
secfia civilii ~i de proprietate intelectualii, decizia nr. 3602105.05.2005,
www.legalis.ro)
- in cazul dispunerii unei solutii de clasare, procurorul poate lua masuri cu privire
Ia restituirea lucrurilor, ori poate sesiza judeciitorul de camera preliminarii pentru
desfiintarea totala ori partiala a unui inscris falsificat; de asemenea, procurorul poate
ridica sau mentine masuri asiguratori privind reparatiile civile ~i restabilirea situatiei
anterioare savar~irii infractiunii, care se vor desfiinta de drept daca persoana
vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de Ia
comunicarea ordonantei de clasare;
- instanta penala se pronunta prin aceea~i hotarare atat asupra actiunii penale, cat
~i a actiunii civile;
- instanta penala poate dispune disjungerea actiunii civile, cand solutionarea
acesteia determina depa~irea termenului rezonabil de solutionare a actiunii penale.
Disjungerea se dispune prin incheiere definitiva de catre instanta penala, din oficiu
ori la cererea procurorului sau a partilor. Dupa disjungere, tot instanta penala, nu cea
civila, se va pronunta asupra actiunii civile. Probele administrate pana la disjungere
vor fi folosite Ia solutionarea actiunii civile disjunse;
- instanta, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunta cu privire la
desfiintarea totala sau partiala a unui inscris sau la restabilirea situatiei anterioare
savar~irii infractiunii;
- instanta poate lua act ca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila in
procesul penal intrucat prejudiciul a fost acoperit prin restituire;
- daca pronunta o solutie de condamnare (cu executarea pedepsei fn regim de
detenfie ori cu suspendarea sub supraveghere a executiirii pedepsei), respectiv o
so/ufie de renunfare Ia aplicarea pedepsei sau de amanare a apliciirii pedepsei,
instanta de judecata poate admite in tot ori in parte actiunea civila ~i obliga inculpatul
~i/sau partea responsabila civilmente Ia plata de daune materiale/morale catre partea pretentii civil
civila sau respinge ca neintemeiata actiunea civila (de pilda, in cazul in care partea obligare a in
civila nu a probat producerea unui prejudiciu ori daca acesta a fost deja reparat de conventie, es
inculpat, inclusiv prin depunerea sumei de bani pe numele partii civile prin procedura nr. 127105.03.2
ofertei reale urmata de consernnatiune); ca exceptie, in cazul in care solutia de - cand admite a
condamnare (cu executarea pedepsei fn regim de deten{ie ori cu suspendarea sub masurilor asigurato~
supraveghere a executiirii pedepsei), respectiv solu{ia de renun{are Ia aplicarea luate anterior; disp~
pedepsei sau de amanare a apliciirii pedepsei este dispusa de instanta ca urmare a executorii;
admiterii acordului de recunoa~tere a vinovatiei ~i intre parti nu s-a incheiat tran-
- in ipoteza in ca
zactie sau acord de mediere cu privire Ia actiunea civila, instan{a penalii va liisa
unei masuri asigura
ac{iunea civilii neso/uJionatii;
a bunurilor a fost Iu
- in situatia in care instanta dispune achitarea inculpatului: infractiune, va disp
(i) va respinge ca neintemeiata actiunea civila, in cazul achitarii pronuntate pe - daca instanta a
I
temeiul prevazut de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) NCPP; cauza se men{m; ac,
(ii) poate admite in tot ori in parte actiunea civila ~i obliga inculpatul ~i/sau partea duce actiune in fata
responsabila civilmente Ia plata de daune materiale/morale catre partea civiHi, sau, a hotararii.
dupa caz, respinge actiunea civila in cazul achitarii pronuntate pe temeiul prevazut de
art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a sau lit. d) NCPP;
(iii) lasa nesolutionata actiunea civila in cazul achitarii pronuntate pe temeiul pre-
vazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I NCPP.
- in situatia in care instanta dispune incetarea procesului penal:
(i) lasa nesolutionata actiunea civila in cazul incetarii pronuntate pe temeiul
prevazut de art. 16 alin. (1) lit. e), f), g), i) sau lit. j) NCPP;
(ii) poate admite in tot ori in parte actiunea civila ~i obliga inculpatul ~i/sau partea
responsabila civilmente Ia plata de daune materiale/morale catre partea civila, sau,
dupa caz, respinge actiunea civiHi in cazul incetarii pronuntate pe temeiul prevazut de
art. 16 alin. (1) lit. h) NCPP.
- in cursu! procesului penal, cu privire Ia pretentiile civile, inculpatul, partea civila
~i partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere,
potrivit legii; inculpatul, cu acordul piirJii responsabile civilmente (dacii aceasta a
fast introdusii ori a intervenit fn cauzii), poate recunoa~te, in tot sau in parte,
pretentiile partii civile; in cazul recunoa~terii pretentiilor civile, instanta obliga Ia
despagubiri in masura recunoa~terii. Cu privire Ia pretentiile civile nerecunoscute,
pot fi administrate probe;
~ Chiar dacl\ este alaturata actiunii penale, actiunea civila se solutioneaza

potrivit normelor de drept civil, fiind guvemata de principiul disponibilitatii.
lnstanta de judecata are obligatia sa stabileasca daca actele de dispozitie ale
partilor nu s-au :facut in vederea realizarii unor scopuri ilicite, daca partile au
capacitate de dispozitie, precum ~i daca consimtamantul a fost dat in mod legal.
Daca nu s-a tacut dovada ca o conventie intervenita intre parti, ce a generat
stingerea, pentru viitor, a oricaror pretentii civile, nu exprima vointa reala ~i
neviciata a partilor sernnatare, pentru ca aceasta sa poata fi constatata nula sau
anulata, ea i~i produce efectele in sensu! stingerii pentru viitor a oricaror
Ac{iunea penalii ~i ac{iunea civilii in procesul penal 129
pretentii civile. A~a fiind, orice noua cerere formulata de partea civila, de
care partea obligare a inculpatului Ia plata altor despagubiri decat cele stabilite prin
reparat de conventie, este inadmisibila (C.A . Suceava, sec{ia penala, decizia pena/ii
procedura nr. 127105.03.2010, in B.J.C.A . Suceava 2010).
solutia de
- cand admite actiunea civila, instanta trebuie sa examineze necesitatea luarii
~n,dm-ea sub
masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea masuri nu au fost
luate anterior; dispozitiile din hotariire privind luarea masurilor asiguratorii sunt
executorii;
va /asa - in ipoteza in care instanta a respins actiunea civila, nu va putea dispune luarea
unei masuri asiguratorii, iar in ipoteza in care o astfel de masura de indisponibilizare
a bunurilor a fost luata anterior in vederea garantarii repadirii pagubei produse prin
infractiune, va dispune revocarea masurii asiguratorii;
- daca instanta a lasat nesolutionata actiunea civila, masurile asiguratorii luate in
cauza se men{in; aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu intro-
duce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de Ia ramiinerea definitiva
a hotariirii.
nele judiciare pot u
instanta la care fun
preliminara care urm
Capitolul IV
- dispozitiile procc
Competenta judecatore~ti sunt n
absolute, potrivit art.
zitiilor procedurale c
Sectiunea 1. Notiune, feluri penala va putea atrag
art. 282 alin. (1) NCP
- potrivit NCPP n
- competenta este aptitudinea recunoscuta de lege unui organ judiciar (organ de dupa calitatea persoa
urmarire penala, judecator de drepturi ~i libertati, judecator de camera preliminara instanta inferioara ce
sau instanta de judecata) de a urmari, respectiv a judeca o anumita cauza penala, sau casatie potrivit art. 431
de a se pronunta cu privire la cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice
(iv) competenfa t
alte sesizari cu privire Ia actele ~i masurile ce restrang drepturile ~i libertatile
fundamentale ale persoanei ori asupra legalitatii actului de trimitere in judecata, a - este forma de o
probelor pe care se bazeaza acesta ori a actelor efectuate in cursu! urmaririi penale, care a fost prins sus
precum ~i asupra legalitatii solutiilor de netrimitere in judecata; soana fizica ori, dupal
savar~it fapta, locuin
- in materie penala principalele feluri de competenta sunt:
- nerespectarea dii
(i) competenta functionala (dupa atributiile organului judiciar sau ratione officii);
atrage nulitatea relati
- este forma de competenta prin raportare la care este stabilita activitatea de NCPP.
judecata sau de urmarire penala pe care o poate efectua instanta, respectiv organele
de urmarire penala; deopotriva, este forma de competenta prin raportare la care este
stabilita activitatea judecatorului de drepturi ~i libertati sau a judecatorului de camera
preliminara (in prima instanta sau in solutionarea contestatiei); s
- dispozitiile procedurale care reglementeaza competenta functionala a instantelor
judecatore~ti sunt norme imperative, incalcarea lor atragand sanctiunea nulitatii absolute. 1. Competen
(ii) competen{a materia/a (dupa materie sau ratione materiae);
- este forma de competenta determinata de obiectul cauzei penale (infractiunea a - organele de cer,
carei savar~ire a dat na~tere conflictului de drept penal) prin raportare la care se - parchetul, pri
stabile~te care dintre organele judiciare de grad diferit pot urmari sau judeca o organelor de cerce
anumita cauza penala, respectiv care este instanta Ia care functioneaza judecatorii de caror cercetare pen
drepturi ~i libertati sau de camera preliminara care urmeaza sa se pronunte potrivit prevazute de lege, p
competentelor atribuite prin NCPP; de lege etc.;
- dispozitiile procedurale care reglementeaza competenta materiala a instantelor - potrivit NCPP,
judecatore~ti sunt norme imperative, incalcarea lor, prin judecarea cauzei de o rului potrivit vechiu/;
instanta inferioara in grad instantei competente material, atragand sanctiunea nulitatii (de pildii, solutionar,
absolute, potrivit art. 281 alin. (1) lit. b) NCPP; per a contrario, incalcarea dispozi-
tiilor procedurale care reglementeaza competenta materiala a organelor de urmarire
penala va putea atrage sanctiunea nulitatii relative, daca sunt indeplinite conditiile
art. 282 alin. (1) NCPP.
(iii) competenta persona/a (dupa calitatea persoanei sau ratione personae);
- este forma de competenta determinata de o anumita calitate a subiectului activ al
infractiunii, ce stabile~te, prin derogare de la competenta materiala, care dintre orga-
Competen{a 131
nele judiciare pot urmari sau judeca o anumita cauza penala, respectiv care este
instanta Ia care functioneaza judecatorii de drepturi ~i libertati sau de camera
preliminara care urmeaza sa se pronunte potrivit competentelor atribuite prin NCPP;
- dispozitiile procedurale care reglementeaza competenta personala a instantelor
judecatore~ti sunt norme imperative, incalcarea lor atragand sanctiunea nulitatii
absolute, potrivit art. 28I alin. (I) lit. b) NCPP; per a contrario, incalcarea dispo-
zitiilor procedurale care reglementeaza competenta personala a organelor de urmarire
penala va putea atrage sanctiunea nulitatii relative, daca sunt indeplinite conditiile
art. 282 alin. (1) NCPP;
- potrivit NCPP nerespectarea dispozitiilor privind competenta dupa materie sau
dupa calitatea persoanei, in cursu! judecatii, atunci cand judecata a fost efectuata de o
instanta inferioara celei legal competente poate fi invocata drept motiv de recurs in
casatie potrivit art. 438 alin. (1) pet. I NCPP.
(iv) competenfa teritorialii (dupa teritoriu sau ratione loci).
- este forma de competenfii determinatii de locul savar~irii infractiunii, locul in
care a fost prins suspectul sau inculpatul, locuinta suspectului sau inculpatului per-
soana fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoana juridica, la momentulla care a
savar~it fapta, locuinta sau, dupa caz, sediul persoanei vatamate;
- nerespectarea dispozitiilor procedurale referitoare Ia competenta teritoriala poate
atrage nulitatea relativa, daca sunt indepiinite conditiile prevazute de art. 282 alin. (1)
NCPP.
Sectiunea a 2-a. Competenta functionaHi
1. Competenta functionaHi a organelor de urmarire penalii
- organele de cercetare penala efectueaza cercetarea penala;

- parchetul, prin intermediul procurorilor: supravegheaza cercetarea penala a
organelor de cercetare penala, efectueaza orice act de urmarire penala in cauzele a
caror cercetare penala o supravegheaza, efectueaza urmarirea penala in cazurile
prevazute de lege, participa la ~edintele de judecata, exercita caile de atac prevazute
de lege etc.;
- potrivit NCPP, une/e proceduri care intrau fn competenfa fimctiona/ii a procuro-
rului potrivit vechiu/ui Cod vor trece fn competenfa judeciitoru/ui de drepturi $i /ibertiiti
(de pi/dii, so/ufionarea contestatieiformulate fmpotriva unei miisuri asiguratorii).
2. Competenta funcponalii a instantelor judecatore~ti
Potrivit NCPP:
I. judeciitoria judeca in prima instanta sau solutioneaza unele cauze date in
competenta acesteia prin lege;
2. tribunalul judeca in prima instanta sau solutioneaza unele cauze date in de drepturi ~i liti
competenta sa prin lege (astfel, tribunalul nu are competentiifuncfionalii de ajudeca Justitie solutiori
fn ape!); judecatorul de d
3. curtea de ape/ judeca in prima instanta ~i in apel;
4. lnalta Curte de Casatie .yi Justitie judeca: a) in prima instanta, procesele ~i 5. Competl
cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie ~i
Justitie; b) apelurile impotriva hotariirilor penale pronuntate in prima instanta de Judecatorul d
curtile de apel ~i de Curtea Militara de Apel ; c) contestatiile impotriva hotariirilor
1
lnalta Curte de
penale pronuntate in prima instanta de curtile de apel, de Curtea Militara de Apel ~i actului de trimi~
de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie ; d) apelurile declarate impotriva
2
asupra legalitat~
hotanlrilor nedefinitive sau a actelor judecatore~ti, de orice natura, care nu pot fi camera prelimi
atacate pe nicio alta cale, iar cursu) judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel; Justitie solution
e) recursurile in casatie impotriva hotariirilor definitive, in conditiile prevazute de catorul de came
lege; f) sesizarile in vederea pronuntarii unei hotariiri prealabile pentru dezlegarea
unei probleme de drept; g) solutioneaza unele cauze date in competenta sa prin lege.
3. Competenta functionaHi a instantelor militare

Potrivit NCPP: (i) tribunalul militar judeca in prima instanta sau solutioneaza unele - este o com
cauze date in competenta acestuia prin lege; (ii) curtea militara de apel judeca in prima - stabilirea
instanta ~i in apel sau solutioneaza unele cauze date in competenta sa prin lege. gravitatea infrac
4. Competenta functionala a judecatorului de drepturi ~i libertati 1. Compe
Judecatorul de drepturi ~i libertati de la judecatorie, tribunal, curtea de apel sau - au o corn

Inalta Curte de Casatie ~i Justitie solutioneaza in prima instanta cererile, propunerile, privire la orice
pliingerile, contestatiile sau orice alte sesizari cu privire Ia actele ~i masurile care procurorului;
restrang drepturile ~i libertatile fundamentale ale persoanei. Deopotriva, judecatorul - orga~ele. 1
pentru once m
1
Conform art. 31 a1in. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004 completul care va judeca organelor de cJ
apelurile lmpotriva hotararilor penale pronuntate In prima instanta de curtile de ape! ~i de
- organele
Curtea Militara de Ape! este format din 3 judecatori; tot astfel, potrivit art. 24 din Legea
nr. 304/2004 apelurile lmpotriva hotararilor penale pronuntate In prima instanta de Sectia punzator speci
penala a Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie se judeca de completele de 5 judecatori. catre militari s
2
Conform art. 31 a! in. ( 1) lit. b) ~i e) din Legea nr. 304/2004 contesta[iile lmpotriva de NCP, savii
hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi ~i libertati ~i judecatorii de camera a putut pune i
preliminara de Ia curtile de ape! ~i Curtea Militara de Apel, vor fi solutionate de un complet de
judecata este format dintr-un judecator, iar contesta[ii!e formulate lmpotriva lncheierilor
pronuntate In cursu! judecatii In prima instanta de curtile de apel ~i Curtea Militara de Apel
vor fi solutionate de un complet de judecata format din 3 judecatori; deopotriva, art. 31
alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 prevede ca pentru contesta[iile lmpotriva hotararilor
Potrivi~ a1
1
pronuntate de judecatorii de drepturi ~i libertati ~i judecatorii de camera preliminara de la
Inalta Curte de Casatie ~i Justitie,completul de judecata este format din 2 judecatori, In vreme pronuntate m
ce art. 24 din Legea nr. 304/2004 stipuleaza ca pentru solutionarea contesta[iilor lmpotriva preliminara de
lncheierilor pronuntate In cursul judecatii In prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de contestatiile I
Casatie ~i Justitie completele vor fi compuse din 5 judecatori. instanta de jud
Competenfa 133
de drepturi ~i libertati de Ia tribunal, curtea de ape!, sau Inalta Curte de Casatie ~i
Justitie solutioneaza contestatiile formulate impotriva solutiilor pronuntate de
judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia instanta imediat ierarhic inferioara
1
procesele ~i 5. Competenta functionaH\ a judecatorului de camera preliminara

de Casatie ~i
instanta de JudeclHorul de camera preliminara de Ia judecatorie, tribunal, curtea de ape!, sau
hotariirilor Inalta Curte de Casatie ~i Justitie se pronunta in prima instanta asupra legalitatii
de Ape! ~i actului de trimitere in judecata ~i a probelor pe care se bazeaza acesta, precum ~i
impotriva asupra legalitatii solutiilor de netrimitere in judecata. Deopotriva, judecatorul de
care nu pot fi camera preliminara de Ia tribunal, curtea de ape!, sau Inalta Curte de Casatie ~i
de ape!; Justitie solutioneaza contestatiile formulate impotriva solutiilor pronuntate de jude-
revazute de catorul de camera preliminara de Ia instanta imediat ierarhic inferioara.
dezlegarea
sa prin lege.
Sectiunea a 3-a. Competenta materiala
- este o competenta pe linie verticala;

- stabilirea competentei materiale a organelor judiciare se realizeaza in raport de
gravitatea infractiunilor.
1. Competenta materiala a organelor de cercetare penala

de ape! sau - au o competenta materiala generala, efectuiind actele de cercetare penala cu
. propunerile, privire Ia orice infractiune, cu exceptia celor date de lege in competenta obligatorie a
""i<'isurile care procurorului;
- judecatorul - organele de cercetare penalii ale polifiei judiciare efectueaza cercetarea penala
pentru orice infractiune, cu exceptia celor date de lege in competenta materiala a
::are va judeca
organelor de cercetare penala speciale;
e ape! ~i de
24 din Legea - organele de cercetare penalii speciale efectueaza acte de urmarire penala cores-
de Sectia punzator specializarii structurii din care fac parte, in cazul saviir~irii infractiunilor de
catre militari sau in cazul saviir~irii infractiunilor de coruptie ~i de serviciu prevazute
de NCP, saviir~ite de catre personalul navigant a! marinei civile, daca fapta a pus sau
a putut pune in pericol siguranta navei sau navigatiei ori a personalului.
1
Potrivit art. 54 alin. ( 11) ~i ( 12) din Legea nr. 304/2004 contestafiile lmpotriva hotararilor
pronuntate In materie penala de judecatorii de drepturi ~i libertl!itiljudecatorii de camera
preliminara de Ia judecatorii ~i tribunale se solutioneaza In complet format dintr-un judecator;
contestafii/e lmpotriva hotararilor pronuntate In cursu! judecatii In materie penala In prima
instanta de judecatorii ~i tribunale se solutioneaza In complet format dintr-un judecator.
2. Competenta materiala a Ministerului Public - ori de ciite o

aceasta va fi de co
- parchetul competent material sa efectueze urmarirea pena!a cu privire Ia o
- mare parte di
infractiune este, de regula, eel de pe liinga instanta competenta sa judece cauza in
NCP (cum ar fi de
prima instanta;
profesional, abuzul
- procurorul din parchetul competent material poate efectua orice acte de urmarire se/or justifiei etc.)
pena!a cu privire Ia infractiunile pentru care cercetarea penala este efectuata de orga- toriei; spre deosebi
nele de cercetare penala a caror activitate o supravegheaza (supravegherea urmiiririi variantele agravatel
penale); de viol, cand victi
- procurorul din parchetul competent material efectueaza in mod obligatoriu rie sau de in~eliici
urmarirea penala pentru infractiunile strict ~i limitativ prevazute de lege (urmiirire
1
unor consecinfe
penalii proprie ); agravate in NCP), c
'
- procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea - de asemenea, j
efectuarii urmaririi penale, cauze care sunt date de lege in competenta materiala a pilda, cereri de re
parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia motivata a conducatorului parchetului
ierarhic superior. 3.2. Competenl
- tribunalul jud
3. Competenta materiala a instantelor judecatore~ti lege:
a) infractiunile
3.1. Competenta materiala a judecatoriei Ia cererea victime
traficul de persoan
- judecatoria are plenitudine de competenta, judeciind in prima instanfa toate
(traficul de migra
infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
trafic de influenta;
unei instante de ar
1
Urmiirirea penalii se efectueazii, in mod obligatoriu, de ciitre procuror: de influenta, cum
a) In cazul infractiunilor pentru care competenta de judecata In prima instanta apartine ace~tia); art. 303 c~
Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie sau curtii de ape!; .. 1 dI
b) In cazul infractiunilor prevazute Ia art. 188-191 NCP (omor, omor calificat, uciderea Ia
cererea victimei, determinarea sau lnlesnirea sinuciderii), art. 257 NCP (ultrajul), art. 276
:.tt;~; ~~~~~ar~
grav atunci ciind ;
NCP (presiuni asupra justitiei), art. 277 NCP (compromiterea intereselor justitiei), art. 279
NCP (ultrajul judiciar), art. 280-283 NCP (cercetarea abuziva, supunerea Ia rele tratamente, regimului materiaJ
tortura, represiunea nedreapta) ~i art. 289-294 NCP (luare de mita; dare de mita; trafic de tarea regimului ml
influenta; cumparare de influenta; luare sau dare de mita comise de membrii unei instante de ficitar dobiindit) ~i
arbitraj sau In legatura cu ace~tia; luare de mita, dare de mita, trafic de influenta, cumparare de ~i datelor informa
influenta comise de functionari straini sau in legatura cu ace~tia);
c) in cazul infractiunilor savar~ite cu intentie depa~ita, care au avut ca urmare moartea unei b) infractiunil~
persoane - loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), intreruperea cursu1ui persoane [loviri
sarcinii care a avut ca urmare moartea femeii insarcinate [art. 201 a1in. (3) teza a II-a NCP], cursului sarcinii c
lipsirea de libertate care a avut ca urmare moartea victimei [art. 205 alin. (4) NCP], vio1u1 care teza a II-a NCP], I
a avut ca urmare moartea victimei [art. 218 alin. (4) NCP], agresiunea sexuala care a avut ca alin. (4) NCP], via
urmare moartea victimei [art. 219 alin. (3) NCP], ta!Mria sau pirateria care au avut ca urrnare agresiunea sexuaU
moartea victimei (art. 236 NCP), tortura care a avut ca urmare moartea victimei [art. 282 tiilharia sau pirate!
alin. (3) NCP] etc.;
care a avut ca urm
d) in cazul infractiunilor pentru care competenta de a efectua urmarirea penala apartine
Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism sau Directiei c) infractiunile
Nationale Anticoruptie; Direcfia de Invest
e) in alte cazuri prevazute de lege.
Competenta 135
- ori de cate ori legea nu prevede competenta materiala unei anumite instante
aceasta va fi de competenta judecatoriei;
la o
- mare parte dintre infracfiuni/e nou introduse fn legislafia penala romana prin
cauza in
CP (cum ar fi de pilda, vatamarea fotului, violarea vietii private, violarea sediului
profesional, abuzul de fncredere prin fraudarea creditorilor, compromiterea intere-
selor justitiei etc.) vor fi fn competenta de solutionare fn prima instanta a judeca-
toriei; spre deosebire de vechiul cod, potrivit NCPP vor fi fn competentajudecatoriei
variantele agravate ale infractiunii de lipsire de libertate fn mod ilegal, infractiunea
de viol, cand victima nu a fmplinit 15 ani, varian/a agravata a infracfiunii de talhii-
rie sau de fn~elaciune prevazuta de vechiul cod care a avut ca urmare producerea
unor consecinfe deosebit de grave (aceasta nemairegasindu-se fntre variantele
agravate in NCP), conjlictul de interese, evadarea, fnlesnirea evadarii etc.;
- de asemenea, judecatoria solutioneaza ~i alte cazuri anume prevazute de lege (de
pilda, cereri de revizuire, cereri de reabilitare judecatoreasca etc.).
3.2. Competenta materiala a tribunalului

- tribunalul judeca fn prima instanfa infractiunile strict ~i limitativ prevazute de
lege:
a) infractiunile prevazute de NCP la art. 188-191 (omor, omor calificat, uciderea
la cererea victimei, determinarea sau inlesnirea sinuciderii), art. 209-211 (sclavia,
mstanfa toate rraficul de persoane, traficul de minori), art. 254 (distrugerea calificatii), art. 263
(traficul de migranti), art. 282 (tortura), art. 289-294 (luare de mitii; dare de mitii;
crafic de influenta; cumpiirare de influentii; luare sau dare de mitii comise de membrii
unei instante de arbitraj sau in legiitura cu ace~tia; luare de mitii, dare de mita, trafic
de influenta, cumpiirare de influenta comise de functionari striiini sau in legiiturii cu
ace~tia); art. 303 (divulgarea informatiilor secrete de stat), art. 304 (divulgarea infor-
matiilor secrete de serviciu sau nepublice), art. 306 (obtinerea ilegalii de fonduri),
uciderea Ia
art. 307 (detumarea de fonduri), art. 309 (infractiunile de serviciu incriminate mai
, art. 276
ei), art. 279 grav atunci cand au produs consecinte deosebit de grave), art. 345 (nerespectarea
rele tratamente, regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive), art. 346 (nerespec-
mita; trafic de tarea regimului materiilor explozive), art. 354 (transmiterea sindromului imunode-
ei instante de ficitar dobandit) ~i art. 360-367 (infractiuni contra sigurantei ~i integritatii sistemelor
cumparare de -j datelor informatice, precum ~i constituirea unui grup infractional organizat);
b) infractiunile savar~ite cu in ten tie depa~ita care au avut ca urmare moartea unei
persoane [loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), intreruperea
ursului sarcinii care a avut ca urmare moartea femeii insarcinate [art. 201 alin. (3)
eza a 11-a NCP], lipsirea de libertate care a avut ca urmare moartea victimei [art. 205
alin. (4) NCP], violul care a avut ca urmare moartea victimei [art. 218 alin. (4) NCP],
agresiunea sexuala care a avut ca urmare moartea victimei [art. 219 alin. (3) NCP],
ralharia sau pirateria care au avut ca urmare moartea victimei (art. 236 NCP), tortura
are a avut ca urmare moartea victimei [art. 282 alin. (3) NCP) etc.];
c) infractiunile cu privire la care urmarirea penata a fost efectuata de cafre
Direcfia de Investigare a Infractiuni/or de Criminalitate Organizata ~i Terorism sau
Direc{ia Na{ionala Anticornp{ie, dacii nu sunt date prin lege in competenta altor e) infractiunile sav
instante ierarhic superioare; de ceilalti membri ai i
d) infractiunile de spalare a banilor ~i infractiunile de evaziune fiscala prevazute a! acestuia;
de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea ~i combaterea evaziunii fiscale, cu f) infractiunile sa\
modificarile ulterioare; Justitie, de judecatorii
e) alte infractiuni date prin lege in competenta sa. procurorii de Ia parch<
Drept consecin{a a noilor competen{e stabilite pentrn Tribunal prin NCPP, se g) infractiunile sa\
remarca faptul ca aces/a va judeca toate infrac{iunile cu privire !a care urmarirea Legislativ, de Avocatl
penala a fast efectuata de catre Direc{ia de Investigare a Jnfrac{iunilor de Crimina- h) cererile de stran
litate Organizata ~i Terorism sau Direc{ia Na{ionala Anticornp{ie, daca nu sunt date - se remarcii astfe
prin lege fn competen{a altar instan{e ierarhic superioare Oudecatoria nemaiavand peten{ii a cur{ii de ap
competen{a materia/a pentrn astfel de infrac{iuni), fnsa nu va mai avea competen{a ojudece;
materia/a de a judeca talharia care a produs consecin{e deosebit de grave, sau
- curtea de ape! j1
fn~elaciunea care a produs consecin{e deosebit de grave, variantele agravate ale
telor penale pronunta
infrac{iunii de lips ire de libertate fn mod ilegal, infrac{iunea de viol cand victima nu a
sentin{elor pronun{at
implinit 15 ani, ori cercetarea abuziva sau supunerea !a rete tratamente, represiunea
care este dat in camp
nedreapta, evadarea, inlesnirea evadiirii, infrac{iuni care vor intra fn sfera de com-
peten{ii a judeciitoriei; vor fi fnsii fn competen{a tribunalului, iar nu a judecatoriei, - curtea de ape! so
variantele agravate ale delapidarii, abuz in serviciu, neglijen{ii fn serviciu etc. raza sa teritoriala, afl
tribunale din raza sa
- urmare a modificarilor survenite prin NCPP, tribunalul nu va mai judeca vreo
precum ~i contestatii
cale ordinarii de alae (cu excep{ia contesta{iei in materia executiirii hotararilor
cazurile prevazute de
penale), singura cale ordinarii de atac, apelul, fiind data in competen{a cur{ii de ape!
atat a/unci cand este exercitatii fmpotriva sentin{elor pronun{ate de judecatorie, cat - deopotriva, curt
~i a celor pronun{ate de tribunal; spre deosebire de vechiul cod, potrivit NCPP [de pilda, cererile de
tribunalul nu va mai judeca calea de alae formula/a fmpotriva sentin{elor pronun{ate lege (stramutarea jud
de judecatorii privind infrac{iunile pentrn care punerea in mi~care a ac{iunii penale catorie din circums<
se face Ia pliingerea prealabilii a persoanei viitiimate; circumscriptia aceste
- tribunalul solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din cir- 3.4. Competent~
cumscriptia sa, precum ~i contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de
judecatorie in cazurile prevazute de lege, precum ~i alte cauze anume prevazute de lege. - Inalta Curte de 1
tradare (art. 398 NC
3.3. Competenta materiaHi a Curtii de apel Romania in Parlam<
Constitutionale, de
- curtea de ape! judeca fn prima instan{a:
Inaltei Curti de Casa
a) infractiunile prevazute de art. 394-397 NCP, art. 399-412 NCP [infractiunile Curte de Casatie ~i J1
contra securitatii nationale, cu exceptia art. 398 (inalta tradare)] ~i art. 438-445 NCP
- Inalta Curte de
(infractiuni de genocid, contra umanitatii ~ide razboi);
pronuntate in prima
b) infractiunile privind securitatea nationala a Romaniei, prevazute in legi speciale; penala a Inaltei Curti
c) infractiunile savar~ite de judecatorii de Ia judecatorii, tribunale ~i de procurorii - Inalta Curte de
de Ia parchetele care functioneaza pe langa aceste instante; rarilor penale defini
d) infractiunile savar~ite de avocati, notari publici, executori judecatore~ti, de
controlorii financiari ai Curtii de Conturi, precum ~i auditori publici externi; 1
Se remarca faptl
persona/a a curfilor d
Avocatului Poporului ~
Competen{a 137
e) infractiunile savar~ite de ~efii cultelor religioase organizate in conditiile legii ~i

de ceilalti membri ai inaltului cler, care au eel putin rangul de arhiereu sau echivalent
al acestuia;
f) infractiunile savar~ite de magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie ~i
Justitie, de judecatorii de la em-tile de apel ~i Curtea Militara de Apel, precum ~i de
procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
g) infractiunile savar~ite de membrii Curtii de Conturi, de pre~edintele Consiliului
Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatului Poporului ~ide chestori ;
1
h) cererile de stramutare, in cazurile prevazute de lege.

- se remarca astfel ca infracfiunea de conflict de interese iese din sfera de com-
nemaiaw1nd petenfi'i a curfii de ape/, judeciitoria devenind potrivit NCPP instanfa competenta sa
competenfa ojudece;
de grave, sau
- curtea de apel judeca ca instanta de ape/ apelurile declarate lmpotriva sentin-
agravate ale
telor penale pronuntate In prima instanta de judecatorii ~i tribunate; astfe/, fmpotriva
victima nu a
sentintelor pronunfate de judecatorie se exercita numai calea de atac a apelului,
care este dat fn competenfa curtii de ape/;
- curtea de apel solutioneaza conflictele de competenta ivite lntre judecatoriile din
raza sa teritoriala, aflate in circumscriptia unor tribunate diferite, lntre judecatorii ~i
tribunate din raza sa teritoriala, ori lntre tribunalele din circumscriptia sa teritoriala,
judeca vreo
precum ~i contestatiile formulate lmpotriva hotararilor pronuntate de tribunate In
hotardrilor
azurile prevazute de lege;
curfii de ape/
cat - deopotriva, curtea de apel solutioneaza ~i alte cauze anume prevazute de lege
nrm"IVII NCPP [de pilda, cererile de revizuire, sau cererile de stramutare, in cazurile prevazute de
lege (stramutarea judecatii unei cauze de la un tribunal sau, dupa caz, de la o jude-
catorie din circumscriptia curtii de apel la o alta instanta de acela~i grad din
circumscriptia acesteia)].
3.4. Competenta materiall'i a inaltei Curti de Casatie ~i Justitie

- Inalta Curte de Casatie ~i Justitie judeca fn prima instanfa infractiunile de lnalta
rradare (art. 398 NCP), infractiunile savar~ite de senatori, deputati ~i membri din
Romania In Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecatorii Curtii
Constitutionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecatorii
inaltei Curti de Casatie ~i Justitie ~i de procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta
[infractiunile Curte de Casatie ~i Justitie (competenta persona/a);
438-445 NCP
- Inalta Curte de Casatie ~i Justitie judeca apelurile lmpotriva hotararilor penale
pronuntate In prima instanta de curtile de apel, de curtile militare de apel ~i de Sectia
penala a inaltei Curti de Casatie ~i Justitie;
- inalta Curte de Casatie ~i Justitie judeca recursurile fn casafie fmpotriva hota-
rdrilor pena/e definitive, precum $i recursurile fn interesu/ /egii;
1
Se remarciifaptul cii spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP intra fn competen{a
personalii a cur{ilor de ape! ~i infrac{iunile siivdr~ite de auditori publici externi, de adjunc{ii
Avocatului Poporului ~ide chestori.
Inalta Curte de Casatie ~i Justitie solutioneaza conflictele de competenta in

cazurile in care este instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict (con-
flicte de competenta ivite intre judecatoriile aflate in circumscriptia unor curti de ape!
- calitatea pers<
diferite, intre judecatorii ~i tribunate aflate in circumscriptia unor curti de ape!
momentul consumi
diferite, intre tribunalele aflate in circumscriptia unor curti de ape! diferite, ori intre
deputat, senator etc.
doua curti de ape!), cazurile in care cursu! justitiei este intrerupt, cererile de stramu-
tare in cazurile prevazute de lege, precum ~i contestatiile formulate impotriva - ciind compet~
hotariirilor pronuntate de curtile de ape! in cazurile prevazute de lege; pierderea calitatii d
personate a instant1
- de asemenea, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie solutioneaza ~i alte cazuri anume
suspectului/inculpa
prevazute de lege (de pilda, cereri de revizuire etc.).
alin. (1) NCPP]; se
fn ipoteza fn care
3.5. Competenta judeditorului de drepturi ~i libertati
fnainte de pronunfa
Judeciitorul de drepturi ~i libertiifi este judecatorul care, in cadrul instantei, vit regulilor de Ia
potrivit competentei acesteia, solutioneaza, in cursu! urmaririi penale, cererile, bufiile de serviciu
propunerile, pliingerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: corespunziitor, ~i i
a) masurile preventive (control judiciar, control judiciar pe cautiune, arestarea procuror;
preventiva, arestulla domiciliu); - cdnd infracfi
b) masurile asiguratorii; personalii dupii cc
acestuia (de pildii,
c) masurile de siguranta cu caracter provizoriu;
deputat fn cadrul a
d) actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; legiiturii cu mandc
e) incuviintarea perchezitiilor (domiciliare sau informatice), a folosirii metodelor faptei) ~i nu s-a c
~itehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii calitiiJii personate
potrivit legii; stabilite potrivit di~
f) procedura audierii anticipate; - atunci ciind d
g) alte situatii expres prevazute de lege. competentei nu se
ci potrivit regulilc
3.6. Competenta judecatorului de camera preliminara saviir~irea infractiu
Curti de Casatie ~
Judeciitorul de camera preliminarii este judecatorul care, in cadrul instantei,
reguli1or de Ia co1
potrivit competentei acesteia:
momentul dobiindi
a) verifica legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror; competenta Parch<:
b) veri fica legalitatea administrarii probe lor ~i a efectuarii actelor procesuale de judecata numai in <
catre organele de urmarire penala;
c) solutioneaza pliingerile impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in ~Ins
judecata ( clasare sau renuntare Ia urmarirea penala); Teritorial Bt
aveau calitat
d) solutioneaza alte situatii expres prevazute de lege (de pilda, se pronunta cu
ace~tia au p
privire Ia necesitatea mentinerii masurilor preventive in procedura de camera preli-
rechizitoriu.
minara).
B.M., caruia
R.P. care fiic
fost trecut iJ
pentru care ~
faptelor ~i c
Competenfa 139
e competenta in Sectiunea a 4-a. Competenta personaBi

in conflict (con-
:mor curti de apel
- calitatea personala care determina competenta personala trebuie sa existe Ia
curti de apel
momentul consumarii sau epuizarii infractiunii (de pilda, calitatea de ministru,
diferite, ori intre
eputat, senator etc.);
de stramu-
impotriva - ciind competenta este determinata de calitatea suspectului sau inculpatului,
ierderea calitatii dupa saviir~irea infractiunii nu determina modificarea competenfei
personate a instantei/parchetului daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale
ruspectului/inculpatului, ori daca s-a dat citire actului de sesizare a instanJei [art. 48
3lin. (1) NCPP]; se remarca astfe/, ca spre deosebire de vechiul cod, potrivit NCPP,
fn ipoteza in care pierderea calitaJii are loc dupa citirea actului de sesizare, dar
inainte de pronunfarea unei hotariiri in prima instanfii, competenfa se va stabili potri-
cadrul instantei, vit regulilor de Ia competenfa persona/a, chiar dacii fapta nu are legaturii cu atri-
penale, cererile, bufiile de serviciu ale suspectului sau inculpatului; aceste reguli se aplicii, in mod
orespunzator, $i in ipoteza in care cauza se ajla in cursu/ urmaririi penale Ia
t:ru.rtiu:ne, arestarea procuror;
- ciind infracfiunea de care este acuzat inculpatul ce $i-a pierdut calitatea
persona/a dupa comiterea faptei nu are legaturii cu atribufii/e de serviciu ale
cestuia (de pilda, o infracfiune de evaziune fiscala $i spiilare de bani comisii de un
deputat in cadrul activitafi/or tiber profesioniste pe care /e desfo$oarii $i care nu au
.egatura cu mandatul parlamentar din care acesta a demisionat dupii comiterea
metodelor _aptei) $i nu s-a dat citire actului de sesizare, instanfa sesizatii in considerarea
J[Dce(lee probatorii calitaJii personate va trebui sii i$i decline competenfa in favoarea altei instanfe
stabi/ite potrivit dispozifii/or de Ia competenfa materia/a;
- atunci cand dobiindirea calitatii are loc dupa saviir~irea infractiunii, stabilirea
competentei nu se va realiza potrivit dispozitiilor din materia competentei personale,
i potrivit regulilor de Ia competenta materiala; exceptie face dobiindirea, dupa
siiviir~irea infractiunii, a unei calitati care determina competenta personala a Inaltei
Curti de Casatie ~i Justitie, caz in care competenta nu se va mai stabili potrivit
regulilor de Ia competenta materiala, ci dupa regulile competentei personate (din
:nomentul dobiindirii calitatii personale, efectuarea urmaririi penale este numai in
ompetenta Parchetului General de pe liinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, iar
procesuale de udecata numai in competenta Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie).
~ Instanta investita initial cu solutionarea cauzei - Tribunalul Militar

Teritorial Bucure~ti - a retinut ca, in cauza, toti inculpatii trimi~i In judecata
se pronunta cu aveau calitatea de militari activi Ia data saviir~irii faptelor, dar ca unii dintre
ace~tia au pierdut aceasta calitate piina Ia momentul sesizarii instantei prin
camera preli-
rechizitoriu. In acest sens, s-a tacut referire Ia situatia inculpatului sg. maj. (r)
B.M., caruia i-a incetat calitatea de militar activ lnainte de sesizarea instantei,
R.P. care tacea parte dintr-o alta structura militara deciit inculpatii ~i A.I. care a
fost trecut in rezerva anterior sesizarii instantei, precum ~i Ia alte persoane
pentru care s-a apreciat ca au devenit personal civil lntre momentul saviir~irii
faptelor ~i eel a! trimiterii lor In judecata prin rechizitoriu. Astfel, motivarea
instantei militare are in vedere imprejurarea ca instanta competenta dupa - potrivit comp
calitatea persoanei i~i mentine competenta de solutionare a cauzei atunci ciind gatoriu urmarirea l
inculpatul a pierdut calitatea ceruta de lege pentru a fi judecat de o alta instanta limitativ prevazut~
deciit cea comuna, doar in masura in care infractiunile care formeaza obiectul ~ite de militari (in1
sesizarii instantei au fost saviir~ite in legatura cu indatoririle de serviciu. obligatoriu de proc
Analiziind actele ~i lucrarile dosarului Inalta Curte de Casatie ~i Justitie retine ca
activitatea desta~urata de inculpatii care au pierdut calitatea piina Ia momentul
sesizarii instantei nu poate fi disociata de atributiile lor de serviciu, chiar daca 2. Compete1
unii dintre inculpati nu aveau calitatea de membri ai comisiilor de concurs.
Faptele comise de ace~tia nu puteau fi realizate deciit in virtutea atributiilor ce Je 2.1. Compete1
reveneau ~i care ii puneau in contact cu inculpatii despre care se retine ca aveau
- judecatoria m
asemenea competente ~i pe care i-au determinat sa modifice rezultatele
concursurilor, in sensul de a promova candidati care nu obtinusera note pentru a
2.2. Compete!
fi declarati admi~i in detrimentul unor candidati merituo~i care au fost depunc-
tati ~i declarati respin~i. Faptul ca unii dintre inculpati au falsificat documentele - in principiu, t
de concurs ale unor candidati ~i Je-au introdus in dosarele personale ale acestora,
iar alti inculpati au facut interventii pe liinga membrii comisiei de examinare 2.3. Compete
pentru favorizarea unora dintre candidatii cu care se aflau in relatii de familie
sau personale, aderiind astfel Ia o grupare infractionala deja constituita, repre- - curtea de ape
zinta fapte comise in legatura cu atributiile de serviciu ale acestor inculpati, a) infractiunile
chiar daca niciunul dintre ei nu era membru al comisiei de examinare sau nu de la parchetele CE
avea atributii legate de desta~urarea concursului pentru ocuparea locurilor de b) infractiuniJ1
ofiteri sau subofiteri in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ~i chiar controlorii financi
daca nu erau abilitati sa supravegheze desta~urarea probelor de admitere, sa
evalueze rezultatele obtinute sau sa Je faca pub lice. Aderarea Ia o grupare infrac- c) infractiunile
tionala nu este posibila deciit in contextul existentei unor relatii profesionale ori de ceilalti membri
personale dintre inculpati, ace~tia fiind colegi de serviciu in cadrul aceleia~i al acestuia;
structuri. In acest mod se pot cunoa~te intre ei, se pot informa reciproc in d) infractiunilc
Jegatura cu datele concrete privind organizarea concursului, baremele ce trebuie Justitie, de judeca
atinse Ia probele de aptitudini fizice, grilele de raspuns Ia examenele teoretice. procurorii de la p<
Pentru considerentele aratate, competenta de solutionare a cauzei apartine
Tribunalului Militar Tentorial Bucure~ti, fiind incidente in cauza dispozitiile
referitoare Ia competenta instantei in caz de schimbare a calitatii inculpatului,
1
aviind in vedere ca faptele deduse judecatii au legatura cu atributiile de serviciu De pilda, sunt
ale inculpatilor - ofiteri sau subofiteri Ia Inspectoratul pentru Situatii de a) infractiunile ~
Urgenta. Astfel, chiar daca unora dintre inculpati le-a incetat calitatea ~i implicit pean, de membrii (
activitatea de militari, faptele saviir~ite de ace~tia se raporteaza Ia momentul Superior a! Magistr
ciind aveau aceasta calitate sau Ia Jegatura cu activitatea/atributiile de serviciu Parchetul de pe HinJ
(I.C.C.J., sectia penalii, incheierea nr. 496/31.03.2011, www.legalis.ro)
b) infractiunile
parchetele care fun<
c) infractiunile
1. Competenta personala a organelor de urmarire penala financiari ai Curtii 1
d) infractiunile
ceilalti membri ai i1
- competenta personala a organelor de cercetare penala reprezinta competenta
e) infractiunile
data de lege dupa calitatea persoanei, organelor de cercetare penala speciale (nu orga- judecatorii de Ia c
nelor de cercetare penala ale politiei judiciare) ~i vizeaza competenta de efectuare a parchetele de pe !iii
actelor de urmarire penala corespunzator specializarii structurii din care fac parte; f) infractiunile
lativ, de Avocatul I
Competenfa 141
enta dupa - potrivit competentei personate a parchetului, procurorul efectueaza in mod obli-
~ 3tunCi cand gatoriu urmarirea penala, potrivit competentei personale, pentru infractiunile strict ~i
1
" ta instanta limitativ prevazute de lege (urmiirire pena/ii proprie); in cazul infractiunilor savar-
aeaza obiectul ~ite de militari (indiferent de natura acestora) urmarirea penala se efectueaza in mod
: de serviciu. obligatoriu de procurorul militar.
pe retine ca
l -3 momentul
.:_ chiar daca 2. Competenta personala a instantelor judecator~~ti
de concurs.
1r: utiil or ce le 2.1. Competenta personala a judecatoriei
e ca aveau
- judecatoria nu are competenta personala.
e rezultatele
l ~te pentru a 2.2. Competenta personala a tribunalului
fost depunc-
ocumentele - in principiu, tribunalul nu are competenta personala.
e e acestora,
i ce examinare 2.3. Competenta personala a curtii de apel
ide familie - curtea de apeljudecii fn prima instanfa potrivit competentei personale:
a) infractiunile savar~ite de judecatorii de la judecatorii, tribunate ~i de procurorii
m::mare sau nu de Ia parchetele care functioneaza pe langa aceste instante;
locurilor de b) infractiunile savar~ite de avocati, notari publici, executori judecatore~ti, de
C;genta ~i chiar controlorii financiari ai Curtii de Conturi, precum ~i auditori publici extemi;
admitere, sa
c) infractiunile savar~ite de ~efii cultelor religioase organizate in conditiile legii ~i
, g:upare infrac-
de ceilaJti membri ai inaltului cler, care au eel putin rangul de arhiereu sau echivalent
fesionale ori
al acestuia;
cadrul aceleia~i
reciproc in d) infractiunile savar~ite de magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie ~i
:oele ce trebuie Justitie, de judecatorii de Ia cuqile de apel ~i Curtea Militara de Apel, precum ~i de
ele teoretice. procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
cauzei apartine
mza dispozitiile
; inculpatului,
1
e de serviciu De pilda, sunt In competenta personala de urmarire penala proprie a procurorului:
::ru Situatii de a) infractiunile savar~ite de senatori, deputati ~i membri din Romania In Parlamentul Euro-
tatea ~i implicit :>ean, de membrii Guvemului, de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii Consiliului
Superior a! Magistraturii, de judecatorii inaltei Curti de Casatie ~i Justitie ~i de procurorii de Ia
tzfl la momentul
Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
e de serviciu
b) infractiunile savar~ite de judecatorii de Ia judecatorii, tribunale ~i de procurorii de Ia
alis.ro) ;>archetele care functioneaza pe langa aceste instante;
c) infractiunile savar~ite de avocati, notari publici, executori judecatore~ti, de controlorii
:lnanciari ai Curtii de Conturi, precum ~i auditori publici extemi.
tala d) infractiunile savar~ite de ~efii cultelor religioase organizate in conditiile legii ~i de
;:eilalti membri ai inaltului cler, care au eel putin rangul de arhiereu sau echivalent a! acestuia;
ezinta competenta e) infractiunile savar~ite de magistratii asistenti de Ia inalta Curte de Casatie ~i Justitie, de
. speciale (nu orga- _udecatorii de Ia curtile de ape! ~i Curtea Militara de Ape!, precum ~i de procurorii de Ia
~ra de efectuare a ?afChetele de pe langa aceste instante;
care fac parte; f) infractiunile savar~ite de membrii Curtii de Conturi, de pre~edintele Consiliului Legis-
Jtiv, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatului Poporului ~ide chestori.
e) infractiunile savar~ite de membrii Curtii de Conturi, de pre~edintele Consiliului Curtea Militara de

Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatului Poporului ~ide chestori. rece sistemul este
I
- o particularitate prezinta infractiunile savar~ite de judecatorii militari de Ia - Ia data intrari
Curtea Militara de Ape! sau de procurorii militari de pe langa aceasta instanta, in Parchetul Militar
privinta carora competenta de judecata apartine curtilor de ape! (civile), iar nu Curtii posturile ocupate
Militare de Ape! (care va avea in continuare competenta personala numai cu privire Parchetului Militru
Ia infractiunile siivar~ite de judecatorii militari de Ia tribunalul militar, precum ~i cu Tribunalul Militar
privire Ia procurorii militari de Ia parchetele de pe langa aceasta instanta). Tribunalul Militar
vor putea fi trans
~ Curtea de ape! judeca in prima instanta infractiunile savar~ite
de care ocupau fun
avocati. Competenta curtii de ape! prive~te persoanele care au calitatea de transferate pe posit
avocat, indiferent daca Ia data savar~irii infractiunii aceasta calitate era caz, Ia Parchetul
suspendatii, intrucat suspendarea calitatii de avocat nu echivaleaza cu ince- desfiintarii Tribun
tarea acestei calitati (I.C.C.J., secfia pena/a, fncheierea nr. 397/03.03.2009, schimbat denumir
www.legalis.ro) Tribunalul Militar
de pe langa Tribun
2.4. Competenta personala a inaltei Curti de Casatie ~i Justitie Ia~i ~i Timi~oara d
- urmare a reducerii competentei personale a instantei supreme operate prin - ca efect a! a

NCPP, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie judedi fn prima instanfa potrivit Bucure~ti (fostele
competentei personale infractiunile savar~ite de senatori, deputati ~i membrii din cale administrativa
Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecatorii Curtii Militar Bucure~ti) d
Constitutionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judeciitorii - tribunalul mi
Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie ~i de procurorii de Ia Parchetul de pe langa Inalta prima instanta to
Curte de Casatie ~i Justitie; inclusiv (indiferent
legatura cu fndato
~ Atunci cand competenta de judecata In prima instanta a inaltei Curti de competenta altor in.
Casatie ~i Justitie a fost determinata de calitatea inculpatului, de senator sau - deopotriva, Tri
deputat, iar acestuia i-a lncetat mandatul, daca fapta nu are legatura cu atributiile
- Curtea militar
de serviciu ca parlamentar, inalta Curte de Casatie ~i Justitie nu are competenta
de a judeca In prima instanta cauza. inalta Curte de Casatie ~i Justitie judeca In a) infractiunile 1
prima instanta infractiunile savar~ite de membrii guvemului. Functia de secretar contra securitatii n
de stat nu este asimilata celei de membru a! guvernului ~i, prin urmare, inalta (infractiuni de gen
Curte de Casatie ~i Justitie nu are competenta de a judeca In prima instanta b) infractiunile
infractiunile savar~ite de secretarii de stat (I. c. C.J., secfia penala, sentinfa ciale, savar~ite de m
nr. 1112.01.2009, B.J. 2009, p. 816).
c) infractiunile
- Inalta Curte de Casatie ~i Justitie judeca potrivit competentei personale apelurile militari de Ia parch
declarate impotriva sentintelor penale pronuntate in prima instanta de Curtea de ape! d) infractiunile
ori de Curtea Militara de Ape!, precum ~i apelurile declarate impotriva sentintelor
penale pronuntate de Sectia penalii a Inaltei Curti in prima instanta. e) cererile de stJ
tribunal militar.
2.5. Competenta personala a instantelor militare - Curtea militarv
de tribunalele milit
- toate instantele militare din Romania judeca potrivit competentei personale;
- Curtea milita
- prin NCPP ~i LPANCPP a operat o restructurare a sistemului de justitie mili-
tribunalele militare
tara ~i a competentelor acestuia. Astfel, instantele militare sunt tribunalele militare ~i
Competen{a 143
Curtea Militara de Ape! Bucure~ti, disparand astfel fostele ,judecatoni" militare deoa-
rece sistemul este organizat incepand cu palierul corespunzator tribunalului civil;
- Ia data intrani in vigoare a NCPP ~i LPANCPP Tnbunalul Militar Bucure~ti ~i
Parchetul Militar de pe liinga Tribunalul Militar Bucure~ti au fost desfiintate;
posturile ocupate ~i personalul din cadrul Tribunalului Militar Bucure~ti ~i
Parchetului Militar de pe liinga Tribunalul Militar Bucure~ti au fost transferate Ia
Tribunalul Militar Tentorial Bucure~ti sau, dupa caz, Ia Parchetul Militar de pe liinga
Tnbunalul Militar Tentorial Bucure~ti, iar posturile vacante, in functie de necesitati,
vor putea fi transferate ~i Ia alte instante militare sau parchete militare. Persoanele
care ocupau functii de conducere Ia instanta sau parchetul desfiintat au fost
transferate pe posturi de executie Ia Tribunalul Militar Teritonal Bucure~ti sau, dupa
caz, Ia Parchetul Militar de pe liinga Tribunalul Militar Teritonal Bucure~ti. La data
desfiintani Tribunalului Militar Bucure~ti, Tnbunalul Militar Teritonal Bucure~ti ~i-a
schimbat denumirea in Tribunalul Militar Bucure~ti, iar Parchetul Militar de pe liinga
Tnbunalul Militar Teritorial Bucure~ti ~i-a schimbat denumirea in Parchetul Militar
de pe liinga Tnbunalul Militar Bucure~ti. Astfel, tnbunalele militare Bucure~ti, Cluj,
Ia~i ~i Timi~oara devin echivalente in grad tribunalelor;
- ca efect a! acestor restructurari, cauzele aflate pe rolul Tribunalului Militar

Bucure~ti (fostele ,judecatoni militare"), care a fost desfiintat, au fost preluate pe
cale administrativa de Tribunalul Militar Teritorial Bucure~ti, redenumit (Tribunalul
Militar Bucure~ti) care va continua solutionarea acestora;
- tribunalul militar, care constituie primul palier de justitie militara, judedi fn
prima instanfa toate infractiunile comise de militari piina Ia gradul de colonel
inclusiv (indiferent de natura infracjiunii $i indiferent daca acestea sunt sau nu fn
/egatura cu fndatoriri/e de serviciu ale militari/or), cu exceptia celor date prin lege in
competenta altor instante;
- deopotriva, Tnbunalul militar solutioneaza ~i alte cauze anume prevazute de lege;
- Curtea militara de ape!judeca fn prima instanja:
a) infractiunile prevazute de art. 394-397 NCP, art. 399-412 NCP [infractiunile
contra secuntatii nationale, cu exceptia art. 398 (inalta tradare)] ~i art. 438-445 NCP
(infractiuni de genocid, contra umanitatii ~i de razboi) savar~ite de militari;
b) infractiunile pnvind securitatea nationala a Romaniei, prevazute in legi spe-
ciale, savar~ite de militari;
c) infractiunile savar~ite de judecatorii tnbunalelor militare ~i de procuroni
rnilitari de Ia parchetele militare care functioneaza pe liinga aceste instante;
d) infractiunile savar~ite de generali, mare~ali ~i amirali;
e) cerenle de stramutare a judecani unei cauze de Ia un tribunal militar Ia un alt
nibunal militar.
- Curtea militara de ape!judeca apeluri/e impotriva hotararilor penale pronuntate
de tnbunalele militare;
personale;
- Curtea militara de ape! solutioneaza conflictele de competenta ivite intre
j ustijie mili-
nibunalele militare din circumscriptia sa, precum ~i contestatiile formulate impotriva
militare ~i
hotararilor pronuntate de acestea in cazurile prevazute de lege, precum ~i alte cauze b) cand niciunul di
anume prevazute de lege. bila in practica).
in cazul in care o iJ
oricare dintre aceste:
Sectiunea a 5-a. Competenta teritoriaHi un conflict de compe
intai sesizate.
Urmarirea penala a
- este o competenta pe linie orizontala aplicabila atat pentru faza de urmarire ciitre organul de urm~
penala, cat ~i pentru camera preliminara sau faza de judecata; cauza, dadi legea nu d
- au competenta teritoriala Ia nivelul intregii tari: organele de cercetare penala de in ipoteza in care t
Ia nivel central (de pilda, Directia de Investigatii Criminale sau Directia de Investi- de art. 41 alin. (1) 1'-
gare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane), Parchetul acestei ordini.
General de pe langa Inalta Curte de Casatie ~i Justitie precum ~i Inalta Curte de
Casatie ~i Justitie. Daca infractiunea
romanesc, competenta
primul port roman in
1. Competenta teritoriala a organelor judiciare cu privire Ia dispune altfel.
infractiunile savar~ite pe teritoriul Romaniei Atunci cand infra<
inmatriculata in Ron:
- competenta teritoriala a instantelor judecatore~ti pentru infracfiunile siivar~ite de
circumscriptie se afla :
persoane fizice sau juridice pe teritoriul Romaniei este determinata, in ordine, de
urmatoarele criterii legale [art. 41 alin. (1) NCPP]: In cazul in care na
zeaza pe teritoriul roJ
(i) locul unde s-a savar~it infractiunea (forum delicti comissi);
prevazute de art. 41 al
- prin locul siivar~irii infracfiunii se intelege locul unde s-a desta~urat activitatea
infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia
(principiul ubicuitafii); 2. Competent:
- in cazul in care activitatea infractionala se realizeaza in circumscriptia unui infractiunile savar~
organ judiciar, iar rezultatul se produce in circumscriptia altuia, ambele organe judi-
ciare sunt competente din punct de vedere tentorial. - in cazul in care
pentru tragerea Ia ras
(ii) locul unde a fost prins suspectul sau inculpatul persoanii fizicii (forum depre-
hensionis); competenfa teritoriali.
(i) instantei in a ci
(iii) locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica ori, dupa caz, sediul
inculpatului persoana juridica, Ia momentulla care a savar~it fapta (forum domicilii); persoana fizica ori, du
(iv) locuinta sau, dupa caz, sediul persoanei vatamate (forum domicilii victimae). (ii) Judecatoriei se
Bucure~ti, respectiv i
Ordinea de prioritate descrisa mai sus (preferinta legalii) se aplica:
materiala sau persona
1. in cazul in care doua sau mai multe instante sunt sesizate simultan atunci cand caz, nu are sediul in R
urmiirirea penalii s-a efectuat cu respectarea acestei ordini;
- daca infractiunea
2. ori de cat ori urmiirirea penalii s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini toriala va apartine insl
(chiar dacii existii sesiziiri succesive a mai multor instanfe). ancoreaza nava; in sit
Competenta revine instantei mai intai sesizate: teritoriala apartine im
a) cand sunt sesizate succesiv doua sau mai multe instante dintre cele care ar avea inculpatului persoana
competenta teritoriala sa judece cauza potrivit ordinii de mai sus, iar urmiirirea respectiv Judecatoriei
penalii s-a efectuat cu respectarea acestei ordini; Bucure~ti, respectiv
Competen(a 145
lte cauze b) cand niciunul dintre locurile de mai sus nu este cunoscut (situatie putin proba-
bila In practica).
In cazulln care o infractiune a fost savar~ita In circumscriptia mai multor instante,
oricare dintre acestea este competenta sa judece cauza; in ipoteza in care exista
un conflict de competenta intre aceste instante competenta va reveni instantei mai
lntai sesizate.
Urmarirea penala a infractiunilor savar~ite pe teritoriul Romaniei se efectueaza de
urmarire catre organul de urmarire penala din circumscriptia instantei competente sa judece
cauza, daca legea nu dispune altfel.
penala de In ipoteza In care urmarirea penala s-a efectuat cu nerespectarea ordini prevazute
e Investi- de art. 41 alin. (1) NCPP, este obligatorie sesizarea instantei competente potrivit
Parchetul acestei ordini.
Curte de
Daca infractiunea a fost savar~ita pe teritoriul Romaniei, pe o nava sub pavilion
romanesc, competenta teritoriala va apartine instantei In a carei circumscriptie se afla
primul port roman In care ancoreaza nava, In afara de cazul In care prin lege se
ivire Ia dispune altfel.
Atunci cand infractiunea a fost savar~ita pe teritoriul Romaniei, pe o aeronava
lnmatriculata In Romania, competenta teritoriala va apartine instantei In a carei
var~ite de circumscriptie se afla primul Joe de aterizare pe teritoriul roman.
~rdine, de
In cazulln care nava nu ancoreaza lntr-un port roman sau daca aeronava nu ateri-
zeaza pe teritoriul roman, iar competenta nu se poate determina potrivit criteriilor
prevazute de art. 41 alin. (1) NCPP, competenta revine instantei mai lntai sesizate.
activitatea
a acesteia
2. Competenta teritoriala a organelor judiciare cu privire Ia
i ptia unui infractiunile savar~ite in strainatate
gane judi-
- In cazul In care o infractiune a fost savar~ita In integralitate In strainatate iar
entru tragerea Ia raspundere penala a infractorului se aplica legea penala romana,
u rn depre-
competenfa teritorialii de judecatii a cauzei apartine:
(i) instantei In a carei circumscriptie se afla locuinta suspectului sau inculpatului
~az, sediul
persoana fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoana juridici\;
lomicilii);
(ii) Judecatoriei sectorului 2 Bucure~ti, Tribunalului Bucure~ti, a Curtii de Apel
ictimae).
Bucure~ti, respectiv Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie (In functie de competenta
materiala sau personala a acestora) In cazulln care inculpatul nu locuie~te sau, dupa
rtunci cand caz, nu are sediulln Romania.
- daca infractiunea a fost savar~ita pe o nava aflata In largul marii competenta teri-
~tei ordini oriala va apartine instantei In a carei razli teritoriala se afla primul port roman In care
:mcoreaza nava; In situatia In care nava nu ancoreaza lntr-un port roman, competenta
:eritoriala apartine instantei In a carei circumscriptie se afla locuinta suspectului sau
are ar avea :nculpatului persoana fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoana juridica,
urmiirirea respectiv Judecatoriei sectorului 2 Bucure~ti, Tribunalului Bucure~ti, a Curtii de Apel
3ucure~ti, respectiv Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie (In functie de competenta
materiala sau personaHi a acestora) in cazul in care inculpatul nu locuie~te sau, dupii inactiuni care prezin
caz, nu are sediul in Romania; parte din actiuni/inac
- in cazul in care infractiunea a fost siivar~ita pe o aeronava romanii, aflata in zbor pentru celelalte intr-o
deasupra unui teritoriu strain, competenta teritoriala apartine instantei in a carei razii b) concursului fo~
teritoriala se afla primulloc de aterizare pe teritoriul roman a aeronavei romane; dacii persoana, din cauza 1
aeronava nu aterizeaza pe teritoriul tarii competenta teritoriala apartine instantei in a produs, realizeaza co
carei circumscriptie se afla locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica ori, s-a dispus trimiterea i
dupa caz, sediul inculpatului persoana juridicii, respectiv Judecatoriei sectorului 2 cauza);
Bucure~ti, Tribunalului Bucure~ti, a Curtii de Ape! Bucure~ti, respectiv Inaltei Curti
c) in orice alte ca1
de Casatie ~i Justitie (in functie de competenta materiala sau personala a acestora) in
cazul in care inculpatul nu locuie~te sau, dupa caz, nu are sediul in Romania; infractiune (infracti
naturale colective).
- in cazul in care, dintre mai multe infractiuni conexe savar~ite de un fiiptuitor
care nu are domiciliul ~i nici nu locuie~te in Romania, unele sunt savar~ite in afara
teritoriului tarii, iar altele in tara, competenta teritoriala se determina potrivit art. 41
NCPP; Potrivit art. 43 ali
aceasta nu se intarzi
- competenfa teritoriala de efectuare a urmarii penale apartine parchetului in a
carui circumscriptie teritoriala se afla instanta competentii teritorial sa judece cauza. a) cand doua sau
(concursul real de in,
b) cand Ia savar~i
tori, complici doua sa
Sectiunea a 6-a. Prorogarea de competenta
c) cand intre doua
impune pentru buna in
- presupune extinderea competentei materiale sau teritoriale a unui organ de In acest din urma ,
urmarire penala ori a unei instante de judecata, in cazurile strict ~i limitativ prevazute
(i) cand douii sau
de lege, ~i asupra unei cauze penale cu care a fost legal sesizata, dar care nu intra in
sau mai multe persoa
competenta sa obi~nuita;
soana lipse~te de Jibe
- prorogarea de competenta poate avea Joe in urmatoarele ipoteze: existenta unei timp ~i in acela~i Joe);
cauze de reunire, chestiunilor prealabile, schimbarii incadrarii juridice sau a califi-
(ii) cand douii sau
carii faptei.
diferite, dupa o preal
savar~esc in calitate d
1. Cauzele de reunire bile, mai multe infracP

Reunirea cauzelor
Art. 43 NCPP grupeaza sub denumirea de ,reunirea cauzelor" ipotezele de sunt mai multe cauze
conexitate ~i indivizibilitate stipulate de vechiul Cod. contopire a acelora~i
Reunirea cauzelor poate conduce Ia o prorogare de competenta in situatia exis- aceleia~i instante ).
tentei unei legaturi intre doua sau mai multe infractiuni care releva necesitatea reu-
nirii lor in cadrul aceluia~i proces penal pentru a fi urmarite sau judecate impreuna. 1.3. Aspecte proc
- prorogarea de co
1.1. Reunirea obligatorie a cauzelor
toarele situatii:
Potrivit art. 43 alin. (1) NCPP instanta este ob/igata sa dispuna reunirea cauzelor
in cazul:
1. toate cauzele se 1
2. toate cauzele se
a) infractiunii continuate (cando persoana savar~e~te Ia diferite intervale de timp,
dar in realizarea aceleia~i rezolutii ~i impotriva aceluia~i subiect pasiv, actiuni sau lAceasta con d"ttte su
Competen{a 147
inactiuni care prezinta, fiecare In parte, continutul aceleia~i infractiuni, iar pentru o
parte din actiuni/inactiuni s-a dispus trimiterea de judecata lntr-o cauza, In vreme ce
pentru celelalte lntr-o alta cauza);
b) concursului formal de infractiuni (ciind o actiune sau o inactiune savar~ita de o
persoana, din cauza lmprejurarilor In care a avut Joe sau a urmarilor pe care le-a
produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni, iar pentru o parte din infractiuni
s-a dispus trimiterea In judecata lntr-o cauza, In vreme ce pentru celelalte lntr-o alta
cauza);
c) In orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura
infractiune (infractiunea continua, complexa sau de obicei, ori In ipoteza unitatii
naturale colective).
1.2. Reunirea facultativa a cauzelor

Potrivit art. 43 a! in. (2) NCPP instanta poate dispune reunirea cauzelor, dacii prin
aceasta nu se intarzie judecata 1, In urmatoarele situatii:
a) cand doua sau mai multe infractiuni au fost sava~ite de aceea~i persoana
(concursul real de infracfiuni);
b) cand Ia savar~irea unei infractiuni au participat In calitate de coautori, instiga-
tori, complici doua sau mai multe persoane {participafia penalii);
c) cand lntre doua sau mai multe infractiuni exista legatura ~i reunirea cauzelor se
impune pentru buna lnfaptuire a justitiei.
organ de In acest din urma caz reunirea se poate dispune de pilda:
prevazute
(i) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savar~ite, prin acte diferite, de una
nu intra In
sau mai multe persoane lmpreuna, In acela~i timp ~i In acela~i Joe (de exemplu, o per-
soana lipse~te de libertate, ameninta, provoaca vatamari corporale victimei In acela~i
stenta unei timp ~i in acela~i Joe);
sau a califi-
(ii) ciind doua sau mai multe infractiuni sunt savar~ite Ia date diferite ori In locuri
diferite, dupa o prealabiH1 lntelegere lntre faptuitori (de pilda, mai multe persoane
savar~esc In calitate de coautori, complici, instigatori, In baza unei lntelegeri preala-
bile, mai multe infractiuni de furturi din locuinte).
Reunirea cauzelor se poate dispune ~i In cazurile in care in fata aceleia~i instante
ipotezele de sunt mai multe cauze cu acela~i obiect (de pilda, atunci cand mai multe cereri de
contopire a acelora~i pedepse sunt inregistrate succesiv de un condarnnat pe rolul
aceleia~i instante ).
1.3. Aspecte procedurale in legatura cu reunirea cauzelor

- prorogarea de competenta in situatia reunirii cauzelor va opera numai in urma-
toarele situatii:
1. toate cauzele se afla In faza de urmarire penala;
2. toate cauzele se afla In faza camerei preliminare;
de timp,
, actiuni sau 1
Aceasta conditie suplimentara este introdusa prin NCPP.
148 Procedurii penalii. Partea generala
3. toate cauzele se aflii in faza de judecatii, in etapa procesualii a judecatii in prima este aplicabila in situa
instanta, chiar dupa desfiintarea cu trimitere spre rejudecare; atrage competenta cel1
4. toate cauzele se afla in apel, este necesar ca instantele de apel sa fie egale in - reunirea (jonctiw
grad. din oficiu ori Ia cere
- mecanismu/ de stabi/ire a competenfei in situatia reunirii cauzelor fn faza de opereaza prorogarea d
judecatii este urmatorul: superioara in grad eel
care apoi trimite dosa
a) reunirea se dispune de instanta careia ii revine competenta de a judeca toate
de grad diferit, instan
faptele ~i pe toti inculpatii, respectiv instanta mai intiii sesizata, daca toate instantele
instantei superioare, c
in fata carora se afla cauze conexe sunt egale in grad ~i de aceea~i natura (fie numai
cauzei Ia instanta in f
civile, fie numai militare); va opera astfel o prorogare de competenta in favoarea
vederea dispunerii reu
instantei mai intiii sesizate;
- instanta se prom
b) in cazul in care competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor
atacata numai odata c1
apartine unor instante de grad diferit, se va proroga competenta in favoarea instantei
superioare in grad; - in cazul infracth
naturale colective ret
c) daca una dintre instante este civila, iar alta militara, competenta se proroga in
penal daca pentru w
favoarea instantei civile egala ori superioara in grad; daca instanta militara este supe-
naturala a fost pronu
rioara in grad, competenta se proroga in favoarea instantei civile echivalente in grad
instanta in temeiul w
cu instanta militara;
alin. (1) NCPP, pedeaJ
d) competenta de a judeca cauzele reunite ramiine dobiindita instantei in favoarea hotariirii sau in cursu!
careia opereaza prorogarea de competenta potrivit regulilor de mai sus, chiar daca nitive, existenta unor a
pentru fapta sau pentru inculpatul care a determinat competenta acestei instante s-a
dispus disjungerea sau incetarea procesului penal, ori s-a pronuntat achitarea;
e) tainuirea, favorizarea faptuitorului ~i nedenuntarea unor infractiuni sunt de com- 2. Chestiunile 1
petenta instantei care judeca infractiunea Ia care acestea se refera, iar in cazul in care
- sunt chestiuni ex
competenta dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit,
solutionare depinde re
competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad; chiar ~i
in ipoteza in care nu este posibila reunirea cauzelor (fie din cauza pronuntarii unei - se deosebesc de 1
hotariiri definitive cu privire Ia infractiunea premisa, fie pentru ca procesul penal se afla varea lor nu depinde
in alta etapa procesuala) competenta de judecata pentru infractiunile de tainuire, favo- recuzare sau de amiiru
rizarea faptuitorului ~i nedenuntare se va stabili tot in functie de infractiunea premisa - chestiunile preal
(cauza va fi judecata tot de instanta competentii sa judece infractiunea premisa). o cerinta esentiala a a
- regulile enumerate mai sus se aplica in mod corespunzator ~i fn faza de urmiirire tate a unei persoane e
penala, cu exceptia celei de Ia lit. d); astfel, spre deosebire de faza de judecata, in - rezolvarea chesti
cursu! urmaririi penale competenta de a efectua urmarirea penala pentru cauzele pronunte pe fondul
reunite nu riimane dobanditii parchetului fn favoarea ciiruia opereazii prorogarea de violenta in familie pr
competenfa potrivit regulilor de mai sus, daca pentru fapta sau pentru suspectul/ urmare a comiterii ir
inculpatul care a determinat competenta prin prorogare a parchetului, procurorul a proces de divort, inst
dispus disjungerea, clasarea, sau renuntarea la urmarirea penala, situatie in care cauza devenit irevocabila, p
se va trimite parchetului competent potrivit regulilor de drept comun; - instanta penala e
- in caz de conexitate intre infractiuni pentru care competenta apartine Directiei auzei, chiar daca pri
Nationale Anticoruptie ~i Directiei de Investigare a lnfractiunilor de Criminalitate excepfia situafii/or f1
Organizata ~i Terorism, competenta de a efectua urmarirea penala in cauza reunita ciare, fiind instituitii 1
apartine organului de urmarire penala specializat mai intiii sesizat; aceasta regula nu
Competen{a 149
este aplicabila in situatia in care s-a dispus disjungerea cu privire Ia infractiunea care
atrage competenta celeilalte structuri;
- reunirea (jonctiunea procesuala) a doua sau mai multor cauze penale se dispune,
din oficiu ori Ia cererea partilor sau a procurorului, de instanta in favoarea careia
in faza de opereaza prorogarea de competenta, cu exceptia situatiei in care instanta militara este
superioara in grad celei civile, cand reunirea cauzelor se dispune de instanta militara
care apoi trimite dosarul instantei civile competente; in cazul in care instantele sunt
judeca toate
de grad diferit, instanta inferioara in grad nu i~i va declina competenta in favoarea
instantele
instantei superioare, ci constatand existenta unui caz de reunire, va dispune trimiterea
(fie numai
cauzei Ia instanta in favoarea careia legea stabile~te ca se va proroga competenta in
in favoarea
vederea dispunerii reunirii cauzelor de catre aceasta din urma instanta;
- instanta se pronunta cu privire Ia reunirea cauzelor prin incheiere care poate fi
atacata numai odata cu fondul;
- in cazul infractiunii continuate, continue, complexe sau de obicei ori a! unitatii
naturale colective reunirea cauzelor nu se va mai putea face in cursu! unui proces
penal daca pentru unele dintre actele materiale care intra in unitatea legala sau
naturala a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca definitiva, cum putea proceda
instanta in temeiul art. 335 alin. (2) C.proc.pen. In aceste ipoteze, in temeiul art. 585
alin. (1) NCPP, pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca Ia punerea in executare a
botararii sau in cursu! executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotarari defi-
nitive, existenta unor acte materiale diferite care intra in continutul aceleia~i infractiuni.
2. Chestiunile prealabile
- sunt chestiuni extrapenale (de pilda, drept civil, dreptul familiei etc.) de a caror
olutionare depinde rezolvarea unei cauze penale;
- se deosebesc de chestiunile pre/iminare, care sunt de natura penala, iar de rezol-
varea lor nu depinde solutia pronuntata in cauza (de pilda, formularea unei cereri de
recuzare sau de amanare a cauzei pentru !ipsa de aparare etc.);
- chestiunile prealabile pot exista in legatura cu situatia premisa a infractiunii, cu
o cerinta esentiala a acesteia, cu legalitatea unui act de care depinde punerea in liber-
.ate a unei persoane etc.;
- rezolvarea chestiunii prealabile se realizeaza inainte ca instanta de judecata sa se
ronunte pe fondul cauzei penale [de exemplu, pentru a retine infractiunea de
,;o!enta in familie prevazuta de art. 199 alin. (1) NCP raportat Ia art. 188 NCP, ca
:.:.rmare a comiterii infractiunii de omor asupra sotului cu care inculpatul se afla in
proces de divort, instanta de judecata trebuie sa constate daca hotararea de divort a
evenit irevocabila, potrivit legii civile, inainte de comiterea infractiunii];
- instanta penala este competenta sa judece orice chestiune prealabila solutionarii
cauzei, chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altei instante, cu
exceptio situafii/or in care competenfa de solutionare nu apartine organelor judi-
iare, jiind instituita astfel o prorogare de competenfa a instantei penale;
- chestiunile prealabile se judeca de instanta penala, potrivit regulilor ~i mijloa- pertinente

celor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune [art. 52 alin. (2) cauzei, u
NCPP]; indeplin'
- hotararile definitive ale altor instante decat cele penale asupra unei chestiuni
prealabile, in procesul penal, au autori tate de lucru judecat in fata instantei penale, cu
excepfia fmprejuriiri/or care privesc existenfa infracfiunii (excepfia are caracter de
noutate jiind introdusii prin NCP P);
- prin exceptie, chestiuni/e prejudiciale sunt chestiuni prealabile care urmeaza a fi
rezolvate cu precadere de un alt organ judiciar decat instanta penala la care se afla neconsti
pendinte cauza; o astfel de chestiune este excepfia de neconstitufionalitate; in cazul aceasta
in care se invoca o exceptie de neconstitutionalitate, iar instanta apreciaza ca sesi- cauza d
zarea Curtii Constitutionale este admisibila, va dispune sesizarea instantei de control instantei
constitutional, singura competenta sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutio- un incide
nalitate; suspendarea judecarii cauzei nu este obligatorie; nalitate
~-~l!!llld'll\
~~~nr:rniiff~~~ .. . .
'""""""coo.,..;,""""""ICI'"' In ceea ce pnve~te capatul de cerere al reclamantulm conform
caruia Tribunalul Hunedoara nu a inaintat Curtii Constitutionale exceptia sa de
neconstitutionalitate, Curtea remarca, de Ia bun inceput, faptul ca, anterior, expresia
Curtea Constitutionala a examinat exceptii de neconstitutionalitate similare ~i a varii ace
I
declarat dispozitiile contestate ca fiind compatibile cu Constitutia. Din dosarul exceptte
cauzei nu reiese ca reclamantul a invocat noi argumente care nu fusesera exami- Fata de
nate deja de Curtea Constitutionala. Prin urmare, era putin probabil ca o noua autorul e
examinare a articolului in cauza sa aiba vreun rezultat. Pentru aceste motive conditia
Curtea apreciaza acest capat de cerere ca fiind vadit nefondat (CEDO, decizia pletarea
din 22 noiembrie 2011, fn cauza Stiinciulescu c. Romaniei, parag. 25). carea le
u~or at~
~ ~i
Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1), (2) (3) din Legea nr. 4711992, dispozi~'
republicata, rezulta ca admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale Notiun
este conditionata de indeplinirea cumulativa a celor patru cerinte stipulate expres excepti
de textul legal: a) starea de procesivitate, in care ridicarea exceptiei de jurispru
neconstitutionalitate apare ca un incident procedural creat in fata unui judecator care in~
sau arbitru, ce trebuie rezolvat premergator fondului litigiului; b) activitatea astfel d
legii, in sensu! ca exceptia prive~te un act normativ, lege sau ordonanta, dupa Din ac
caz, in vigoare; c) prevederile care fac obiectul exceptiei sa nu fi fost constatate legal ita
ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale; procedJ
d) interesul procesual a! rezolvarii prealabile a exceptiei de neconstitutionalitate. al proc9
Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicata, daca exceptia de probelot
.
neconstitutionalitate este inadmisibiHi, fiind contrara prevederilor alin. {1), (2) exceptte
~i (3), instanta in fata careia s-a invocat exceptia respinge, printr-o incheiere
motivata, cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Acest text de lege instituie ;::;~~~
o obligatie in sarcina instantei de a verifica legalitatea exceptiei de neconstitutio- impiedi
-
nalitate invocate inaintea sa, cauzele de inadmisibilitate putiind fi legate de 5judec'
obiectul sesizarii, de subiectul sesizarii sau de temeiul constitutional a! acesteia.
lnstanta de judecata in fata careia s-a invocat o exceptie de neconstitutionalitate
nu are competenta examinarii acesteia, ci se limiteaza exclusiv Ia analizarea Tribuna
Competenta 151
pertinentei exceptiei, in sensu! constatarii existentei unei legaturi cu solutionarea
cauzei, in orice faza a procesului ~i oricare ar fi obiectul acestuia, precum ~i a
indeplinirii celorlalte cerinte legale. In cauza, exceptiile de neconstitutionalitate
invocate, privind dispozitiile art. 32 alin. (1) teza finala din Legea nr. 304/2004,
art. III din Legea nr. 202/2010, art. 305 alin. (2) C.proc.pen., art. 52 alin. (2)-
sintagma , iar daca se gase~te necesar" - Cod procedura penala ~i ale art. 363
alin. (2) fraza finala C.proc.pen., vizeaza texte de lege care sunt in vigoare ~i nu
s-au constatat anterior, printr-o decizie a Curtii Constitutionale, ca sunt neconsti-
tutionale. Referitor la conditia de admisibilitate - dispozitia legala a carei
neconstitutionalitate a fost invocata sa aiba legatura cu solutionarea cauzei -
aceasta vizeaza incidenta prevederii legale asupra solutiei ce se va pronunta in
cauza dedusa judecatii, adica asupra obiectului procesului penal aflat pe rolul
instantei judecatore~ti ~i a carei neconstitutionalitate se cere a fi constatata. Fiind
un incident aparut in cadrul unui litigiu, invocarea unei exceptii de neconstitutio-
nalitate impune justificarea unui interes de catre autorul cererii. Stabilirea
acestui interes se face de catre instanta, pe calea verificarii pertinentei exceptiei,
in raport cu procesul in care a intervenit ~i a efectului pe care decizia Curtii
Constitutionale il produce in solutionarea procesului principal, respectiv asupra
continutului hotanlrii ce se va pronunta in cauza. Daca cerinta relevantei este
expresia utilitatii pe care solutionarea exceptiei invocate o are in cadrul rezol-
varii acestui litigiu, pe cale de consecinta, irelevanta este situatia in care o
exceptie de neconstitutionalitate nu are legatura cu cauza in care a fost invocata.
Fata de motivele invocate in scris ~i sustinute oral in fata instantei de catre
autorul exceptiei, se impun a fi tacute diteva precizari de ordin teoretic, privind
conditia relevantei exceptiei de neconstitutionalitate, dupa modificarea ~i com-
pletarea Legii nr. 4 711992 privind organizarea Curtii Constitutionale. Modifi-
carea legii organice a adus o nuantare a conditiei relevantei, aceasta aparand
u~or atenuata, deoarece ea nu mai prezinta o relatie de dependenta intre
dispozitia atacata ~i solutionarea cauzei, ci o simpla ,legatura" intre acestea.
Notiunea de relevanta este subsumata ideii de interes al partii de a invoca
exceptia de neconstitutionalitate, insa aceasta notiune nu a fost definita in
jurisprudenta Curtii Constitutionale; cu toate acestea, exista o serie de elemente
care influenteaza aprecierea relevantei unei exceptii de neconstitutionalitate, un
astfel de element fiind caracterul material sau procesual al normei contestate.
Din aceasta perspectiva, instanta este chemata, in egala masura, sa verifice ~i
legalitatea exceptiei de neconstitutionalitate a unei norme procedurale aplicabile
procedurii de solutionare a cauzei, daca exceptia a fost invocata intr-un moment
al procesului in care relevanta sa sa poata fi apreciata pe baza starii de fapt ~i a
probelor administrate. In ceea ce prive~te dreptul subiectiv de a invoca o
exceptie de neconstitutionalitate, acesta nu are un caracter absolut, ci trebuie
exercitat in conditiile ~i in limitele stabilite de lege (cu buna-credinta), cu
respectarea scopului legii ~i nu pentru a se incerca denaturarea sau a se
impiedica aplicarea unei institutii ori a unei norme legale (J.C.C.J., completul de
5 judeditori, decizia nr. 160/2012, nepublicatii).
~ Cu privire Ia excepfia de neconstitufionalitate invocatii de inculpafi,

Tribunalul retine urmatoarele: controlul a posteriori, realizat prin solutionarea
exceptiilor de neconstitutionalitate este un control concret ~i jurisdictional, legat dispozitii co

de un act de aplicare a legii ~i implicand raporturi intre partea aflata in proces, neconstitutio
ale carei interese au fost eventual lezate printr-o norma legala considerata in fata Tribu
neconstitutionala, instanta in fata careia s-a ridicat exceptia ~i Curtea Constitu- dispozitiile
tionala. In cadrul acestui raport complex, autorul exceptiei cere sa se constate ca motivat susti
dispozitia legala pe care se intemeiaza actul de aplicare este neconstitutionala ~i de consecint
trebuie sa fie inlaturata. In vederea sesizarii Curtii Constitutionale, instanta este apiiriitorul a
datoare sa verifice indeplinirea conditiilor cerute de lege pentru admisibilitatea narea unei
sesizarii. In jurisprudenta sa, instanta de contencios constitutional a retinut sentinfa nr. 1
urmatoarele: ,Potrivit jurisprudentei constante a Curtii, neindicarea dispozitiilor - tot o chestiun
din Constitutie in raport de care textul de lege criticat este considerat neconsti- . .
pre /zmmare penu....!~
tutional constituie un motiv de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.
penala, de catre C
Aceasta deoarece, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organi-
zarea ~i functionarea Curtii Constitutionale, sunt neconstitutionale numai preve-
derile legale care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei. De asemenea, ~Cui
conform art. 10 alin. (2) din aceea~i lege, sesizarile adresate Curtii trebuie
motivate, iar potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentala ~i art. 29 din Legea
nr. 47/1992, Curtea este competenta sa se pronunte numai in limitele sesizarii.
Prin urmare, neindicarea de catre autorul exceptiei a normelor constitutionale in
raport cu care considera ca sunt neconstitutionale dispozitiile legale criticate
constituie un motiv de respingere, intruciit exceptia ridicata nu este, in sensul
constitutional al termenului, o exceptie de neconstitutionalitate. Daca instanta de
contencios constitutional s-ar socoti competenta sa se pronunte asupra unei
asemenea exceptii, ea s-ar substitui partii in ceea ce prive~te invocarea motivului ciind o inst
de neconstitutionalitate ridicat, exercitiind astfel din oficiu controlul de constitu- instanta ale
tionalitate, ceea ce este inadmisibil" (DCC nr. 162/2005). Tot astfel, Curtea bucura de a<
Constitutionala a aratat ca ,sesizari1e de neconstitutionalitate adresate Curtii, stabili daca
inclusiv exceptiile, tara a fi motivate, trebuie respinse ca inadmisibile, Curtea
neputiindu-se substitui subiectelor indreptatite sa o sesizeze, intruciit ar exercita
un control din oficiu, ceea ce este contrar sistemului nostru constitutional".
(DCC nr. 189/2005). Mai mult, Curtea retine ca ,potrivit art. 10 alin. (2) din avea nicio
Legea nr. 47/1992, Sesiziirile trebuie fticute in forma scrisii ~i motivate, iar Hotariirea
conform dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, Curtea Constitutionala Totodata, d.
hotiirii~te asupra excepfiilor de neconstitutionalitate privind /egile ~i
sunt sesizat
ordonantele, ridicate in fata instan{elor judecatore~ti sau de arbitraj comer- pentru ho
cia!. Rezulta, chiar din norma constitutionala, ca motivarea exceptiei, cu indi- aprecieze, 1~
carea dispozitiilor constitutionale incalcate prin textul de lege criticat, trebuie unei hotariir
facuta anterior sesizarii Curtii, ~i anume in momentul ridicarii exceptiei in fata ~i pertinenta
instantei de judecata" (DCC nr. 162/2005). Fata de aceasta jurisprudenta riirea din 15
constanta a Curtii Constitutionale, tribunalul constata ca, pentru a fi admisibila 2. Jurisprud
sesizarea, inculpatii trebuiau ca in fata acestei instante sa indice textele din un instrume
Constitutie cu privire la care se sustine ca ar fi incalcate prin dispozitiile pet. 158 Curtea fu
din Legii nr. 356/2006 pentru modificarea ~i completarea Codului de procedura Uniunii car
penala prin care a fost abrogat art. 333 C.proc.pen., precum ~i a art. 504 (a se vedea,
C.proc.pen., art. 91 2 C.proc.pen., art. 23 din Legea nr. 656/2002 raportat Ia art. 2 Hotariirea
lit. b) pet. 16 ~i art. 20 din Legea nr. 39/2003 a~a cum a fost modificata de 24 martie 2
art. XVII din O.U.G. nr. 54/2010. De asemenea, pentru fiecare dintre aceste
Competenfa 153
dispozitii constitutiona1e trebuia realizata o motivare adecvata a exceptiei de

neconstitutionalitate. Or, din actele dosarului rezulta ca incu1patii nu au indicat
In fata Tribunalului textele din Constitutie care se sustine ca ar fi lncalcate prin
dispozitii1e din legile mentionate mai sus ~i, pe cale de consecinta, nici nu au
motivat sustinerile relative Ia un posibi1 conflict de constitutionalitate. Pe cafe
de consecinfii, Tribunalul va respinge ca inadmisibilii cererea formulatii de
apiiriitorul ales a/ incu/pafi/or de sesizare a Curfii Constitutionale cu so/ufio-
narea unei exceptii de neconstitutionalitate (Trib. Bucure~ti, secfia penalii,
sentinta nr. 10/2012, nepublicatii).
- tot o chestiune prejudicialii este ~i cererea privind formularea unor fntrebiiri
p re/iminare pentru interpretarea dreptului Uniunii Europene incident !ntr-o cauza
penala, de catre Curtea de Justitie de Ia Luxembourg;
~ Cu privire Ia cererea inculpatilor privind formularea unor intrebari

preliminare, Tribunalul o va respinge pentru urmatoarele motive:
1. Art. 267 alin. (2) TFUE prevede caIn cazulln care o chestiune de interpretare
sau validitate a dreptului Uniunii Europene din cele enumerate Ia alin. (1) a!
articolului se invoca In fata unei instante dintr-un stat membru, ,aceasta instanta
poate, In cazul In care apreciaza ca o decizie In aceasta privinta este necesara
pentru a pronunta o hotariire, sa ceara Curtii de Justitie sa decida cu privire Ia
aceasta chestiune". In consecinta, aceasta instanta (Tribunalul Bucure~ti) are
facultatea de a trimite sau nu o cerere de hotariire preliminara. Chiar ~i atunci
ciind o instanta se afla In situatia vizata de alin. (3) a! art. 267 TFUE, adica o
instanta ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac In dreptul intern, se
bucura de aceea~i putere de apreciere ca toate instantele nationale pentru a
stabili daca o decizie asupra unui aspect de drept a! Uniunii le este necesara
pentru pronuntarea hotariirii In cauza. Nici aceste instante nu sunt obligate sa
trimita lntrebari In cazul In care respectiva lntrebare nu este relevanta, adica In
cazul In care, indiferent care ar fi raspunsul Ia aceasta !ntrebare, acesta nu ar
avea nicio influenta asupra solutionarii litigiului (a se vedea, In acest sens,
Hotariirea CJUE din 6 octombrie 1982, Sri CILFIT, cauza 283/81, pet. 10).
Totodata, din jurisprudenta Curtii mai reiese ca numai instantele nationale care
sunt sesizate cu solutionarea litigiului ~i care trebuie sa l~i asume raspunderea
pentru hotariirea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata au competenta sa
aprecieze, luiind In considerare particularitatile fiecarei cauze, atiit necesitatea
unei hotariiri preliminare pentru a fi In masura sa pronunte propria hotariire, cat
~i pertinenta lntrebarilor pe care le adreseaza Curtii (a se vedea In special Hota-
riirea din 15 iunie 1995, Zabala Erasun ~i altii, C-422/93-C-424/93, pet. 14).
2. Jurisprudenta CJUE subliniaza ca procedura instituita prin art. 267 TFUE este
un instrument de cooperare lntre Curte ~i instantele nationale, cu ajutorul caruia
Curtea fumizeaza acestora din urma elementele de interpretare a dreptului
Uniunii care le sunt necesare pentru solutionarea litigiului cu care sunt sesizate
(a se vedea, In special, Hotariirea din 16 iulie 1992, Meilicke, C-83/91, pet. 22;
Hotariirea din 5 februarie 2004, Schneider, C-380/01, pet. 20; Hotariirea din
24 martie 2009, Danske Slagterier, C-445106, pet. 65). Necesitatea de a ajunge
Ia o interpretare a dreptului Uniunii care sa fie utila instantei nationale impune
definirea de catre aceasta din urma a cadrului factual ~i normativ in care se
lncadreaza lntrebarile adresate sau eel putin explicarea ipotezelor de fapt ~i de tarea data chest
drept pe care se lntemeiaza aceste lntrebari (a se vedea In special Hotararea din Uniunii Europe
26 ianuarie 1993, Te/emarsicabruzzo ~i a/fii, C-320/90-C-322/90, pet. 6, precum aprecierii instat
~i Ordonanta din 17 septembrie 2009, Canon, C-181 /09, pet. 8). Astfel, este hotarari prelim
indispensabil ca instanta nationala sa explice, chiar In decizia de trimitere, cadrul pronuntarea un
normativ national ~i de drept UE din dosar. In aceasta privinta, trebuie amintit ca admisibilitate r
informatiile cuprinse In deciziile de trimitere sunt destinate nu numai sa permita Europene putar
Curtii sa dea raspunsuri utile, ci ~i sa ofere guvemelor statelor membre, precum a unui stat mel
~i celorlalte persoane interesate posibilitatea de a prezenta observatii, conform interpretarea s:
art. 23 din Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Revine instantei unei astfel de c
nationale obligatia de a veghea ca aceasta posibilitate sa fie asigurata, tinand prejudiciale as1
cont de faptul ca, In temeiul acestei dispozitii, numai deciziile de trimitere sunt nale. Daca In c
notificate persoanelor interesate (Ordonanta Canon, citata anterior, pet. 10 ~i II ~i Justitie lnde
~i jurisprudenta citata). A se vedea In acest sens ~i Ordonanta Curtii din Curtea de Jus1
7 decembrie 2010, In cauza C-441/10, loan Anghel, prin care cererea instantei chestiunii prej
romane~ti de trimitere a fost declarata ca inadmisibila, ca urmare a lipsei nationala, con'
descrierii cadrului factual ~i normativ a! dosarului. In acest sens, a doua lntre- tenta generaUI
bare formulata de catre inculpati, cu caracter vag ~i generalizator, care face TFUE nu este
referire Ia ,politica penala a UE" ~i lntreaga ,legislatie secundara a Uniunii" se alin. (3) lit. b:
lncadreaza In caracteristicile lipsei descrierii cadrului normativ a! UE, care Europene este
conduce Ia declararea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari preliminare ca pretarea drept
fiind inadmisibila. de institutiile,
3. CJUE poate refuza sa se pronunte asupra unei lntrebari preliminare adresate competenta d
de o instanta nationala daca este evident ca interpretarea solicitata a dreptului litatea de a de
Uniunii nu are nicio legatura cu realitatea sau cu obiectul actiunii principale, lege mention
atunci cand problema este de natura ipotetica sau atunci cand Curtea nu dispune preliminare sc
de elementele de fapt sau de drept necesare pentru a raspunde In mod uti! lntre- aprecierea va
barilor care i-au fost adresate. Din jurisprudenta Curtii rezulta astfel ca respin- competenta s;
gerea unei cereri formulate de o instanta nationala se poate justifica In special a dreptului l
daca este evident ca, tinand seama de lmprejurarile spetei, dreptul Uniunii nu pene nu poat
poate fi aplicat nici direct, nici indirect (Trib. Bucure~ti, secfia penalii, normative al
sentinfa nr. 10/2012, nepublicatii). acestea fac p
formularii ur
~ Sistemul trimiterilor preliminare reprezinta un mecanism fundamental privind trata1
al dreptului Uniunii Europene, mecanism menit sa confere instantelor nationale protocoalele;
mijloacele de a asigura o interpretare ~i o aplicare uniforma a dreptului Uniunii Europene (re
Europene In toate statele membre. Actiunea In pronuntarea unei hotarari prelimi- Uniunii Eur1
nare este o procedura necontencioasa, de colaborare judiciara, independenta de tutive, In sc
orice initiativa a partilor. Procedura trimiterilor preliminare este reglementata cu Uniunea Eu
titlu general prin art. 267 TFUE (JOVE 2008, C 115, p. 47), reglementari parti- art. 218 TFl
culare ale actiunii privind pronuntarea unei hotarari preliminare regasindu-se ~i statutele oq
In alte surse ale dreptului Uniunii Europene, respectiv Protocolul din 3 iunie prevad astfe
1971 privind Conventia relativa Ia recunoa~terea reciproca a societatilor ca interpret
comerciale ~i a persoanelor juridice din 29 februarie 1968 ~i Conventia de la pene nu po
Lugano din 16 decembrie 1968 privind competenta instantelor judecatore~ti ~i situatii In c
executarea hotararilor judecatore~ti In materie civila ~i comerciala, lncheiata preliminare.
lntre statele membre ale Comunitatii Europene ~i AELS. In raport cu reglemen- de a pronu
Competen{a 155
tarea data chestiunilor prejudiciale prin normele Tratatului privind functionarea
Uniunii Europene ~i In absenta unor criterii legale care ar trebui sa stea Ia baza
aprecierii instantei nationale asupra admisibilitatii cererii de pronuntare a unei
hotarari preliminare, doctrina relevanta In materie a stabilit ca actiunea In
pronuntarea unei hotarari preliminare presupune lndeplinirea unor conditii de
admisibilitate privind calitatea procesuala activa - Curtea de Justitie a Uniunii
Europene putand fi sesizata cu o chestiune prejudiciala numai de catre o instanta
a unui stat membru; obiectul chestiunii prejudiciale, care se refera exclusiv Ia
interpretarea sau validitatea normei de drept european; momentul formularii
unei astfel de cereri, precum ~i conditia de pertinenta ~i concludenta a chestiunii
prejudiciale asupra solutionarii fondului litigiului dedus judecatii instantei natio-
nal e. Daca In ceea ce prive~te calitatea procesuala activa, Inalta Curte de Casatie
~i Justitie lndepline~te conditia de jurisdictie nationala competenta sa sesizeze
Curtea de Justitie a Uniunii Europene, lndeplinita fiind ~i conditia formularii
chestiunii prejudiciale In cursu) unei judecati aflate In derulare Ia o instanta
nationala, conditia privind obiectul chestiunii prejudiciale In raport cu compe-
tenta generala de jurisdictie a instantei europene reglementata prin art. 267
TFUE nu este lndeplinita. Astfel, potrivit art. 267 TFUE ~i dispozitiilor art. 19
alin. (3) lit. b) TFUE (JOUE 2008, C 115, p. 13), Curtea de Justitie a Uniunii
Europene este competenta sa se pronunte cu titlu preliminar cu privire Ia inter-
pretarea dreptului Uniunii Europene ~i cu privire Ia validitatea actelor adoptate
de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii, neavand, In mod evident,
competenta de a interpreta Iegile sau reglementarile nationale, dar nici posibi-
litatea de a decide asupra validitatii unei proceduri a autoritatii interne. Textul de
lege mentionat stabile~te ca obiectul cererii de pronuntare a unei hotarari
preliminare se refera exclusiv Ia interpretarea dreptului Uniunii Europene sau Ia
aprecierea validitatii acestuia, Curtea de Justitie a Uniunii Europene nefiind
competenta sa raspunda unor chestiuni prejudiciale care exced sferei de aplicare
a dreptului Uniunii Europene. Prin urmare, Curtea de Justitie a Uniunii Euro-
pene nu poate fi sesizata decat In scopul clarificarii unor dispozitii ale actelor
normative ale Uniunii Europene, indiferent de categoria izvoarelor din care
acestea fac parte. In acest sens, dispozitia art. 288 TFUE stabile~te posibilitatea
formularii unei cereri de pronuntare a unei hotarari preliminare In interpretare
privind tratate ale Uniunii Europene (tratatele initiale ~i de revizuire, anexele ~i
protocoalele), actele juridice care fac parte din dreptul derivat al Uniunii
Europene (respectiv regulamentele, directivele ~i deciziile adoptate de institutiile
Uniunii Europene In exercitarea competentelor atribuite prin tratatele consti-
tutive, In scopul atingerii finalitatii acestora), acordurile exteme lncheiate de
Uniunea Europeana (acordurile intemationale lncheiate de Consiliu In baza
art. 218 TFUE sau acordurile de asociere lncheiate In baza art. 217 TFUE) ~i
statutele organismelor create printr-un act al Consiliului, daca aceste statute
prevad astfel de dispozitii. De asemenea, de~i s-a statuat cu caracter de principiu
ca interpretarea unei hotarari pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Euro-
pene nu poate forma obiectul unei cereri prejudiciale, In practica au existat
situatii In care instanta de contencios european a pronuntat asemenea hotarari
preliminare. In egala masura, competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene
de a pronunta hotarari preliminare cu privire Ia aprecierea validitatii actelor
juridice se refera exclusiv Ia norme juridice adoptate prin actele juridice ale - nu va opera ~
Uniunii Europene, Curtea neputand efectua un control de legalitate al normelor sunt chestiuni prea!
dreptului national. Din aceasta perspectiva, raportat Ia cazul particular dedus cauzei penale, de o
judecatii, se constata ca prin cererea formulata ~i sustinutli in ~edinta din - orice chestiurt
16 ianuarie 2012, recurentul inculpat T.S. a solicitat sesizarea Curtii de Justitie a prealabila este ~i o
Uniunii Europene in vederea interpretarii Conventiei penale privind coruptia,
adoptata Ia Strasbourg Ia 27 ianuarie 1999, cu privire Ia aspectul daca avocatul
poate constitui subiect activ al infractiunii de trafic de influenta. Conventia 3. Schimbar
penala privind coruptia adoptata Ia Strasbourg Ia 27 ianuarie 1999, ratificata de
Romania prin Legea nr. 27/2002, este un act normativ international emis de - calificarea fa
Consiliul Europei in aplicarea Programului de actiune impotriva coruptiei de o ordonanta de ~
adoptat de Comitetul Mini~trilor Consiliului Europei in luna noiembrie 1996 ~i ei in legea penala;
ca urmare a recomandarilor celei de a 19-a Conferinte a mini~trilor europeni ai
- daca schimba~
justitiei (La Val etta, 1994), sernnatare fiind statele membre ale Consiliului
penale, iar noua cal
Europei. Acest act normativ nu constituie izvor de drept comunitar, intrucat
rorul va dispune ,
Consiliul Europei nu participa Ia procesul formal de luare a deciziilor stabilit
prin tratatele Uniunii Europene, rolul sau rezumandu-se Ia exprimarea exclusiva parchetele ierarhic
a unui punct de vedere politic. In plus, sarcina punerii in aplicare a politicii chet ierarhic inferio
Uniunii Europene revine institutiilor acesteia, in special Consiliului Uniunii - schimbarea ca
Europene. Consiliul Europei, nefiind o institutie a Comunitatilor Europene sau a cauzei, nu atrage
Uniunii Europene, hotararile sau actele emise de aceasta institutie nu sunt fapta; instanta, pri
adoptate potrivit procedurii prevazute in tratatele Uniunii Europene, deoarece nu nuare, afara de c
sunt acte ale unei institutii a Uniunii Europene. Neavand, prin urmare, efectele dispune altfel [art.
juridice ale unui act normativ al Uniunii Europene, actele juridice emise de
Consiliul Europei - in speta, Conventia penala privind coruptia adoptata Ia
Strasbourg Ia 27 ianuarie 1999 - nu intra in sfera controlului jurisdictional al 4. Schimba
Curtii de Justitie a Uniunii Europene ~i, ca atare, nu poate face obiectul unei
trimiteri prejudiciale in interpretare sau in examinarea validitatii, in conditiile - incadrarea ju
art. 267 TFUE. Constatand, prin urmare, ca obiectul chestiunii prejudiciale cu faptei concrete sliv
care a fost sesizata instanta nu constituie o norma a Uniunii Europene, Inalta - schimbarea I
Curte de Casatie ~i Justitie constata inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curtii cursu! urmaririi p
de Justitie a Uniunii Europene formulata de recurentul inculpat T.S., constatare incadrarea juridic
care face de prisos analiza pertinentei ~i concludentei chestiunii prejudiciale infractiune sau al
invocate asupra solutionarii fondului litigiului dedus judecatii instantei natio- agravata, tentativa
nale. In plus, se constata ca, in raport cu maniera de formulare a intrebarii ce se
dore~te a primi o dezlegare preliminara din partea Curtii de Justitie a Uniunii - judecatorul
Europene, de~i, formal, aceasta vizeaza interpretarea Conventiei penale privind poate dispune schi
coruptia adoptata Ia Strasbourg Ia 27 ianuarie 1999 pe aspectul privind angajarea - fn cursu! u
raspunderii penale a avocatului pentru savar~irea infractiunii de trafic de dice, iar noua in
influenta, intentia reala a recurentului inculpat este aceea de a obtine o hotarare dispune declinare
asupra conformitatii legii nationale cu actul normativ sus-mentionat, verificare ierarhic superioar
care excede controlului de jurisdictie efectuat de Curtea de Justitie. In inferior in vederea
consecinta, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie a respins, ca inadmisibila, cererea
de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene formulata de recurentul - fn faza de j
inculpat T.S., prin incheiere definitiva (I.C.C.J., secfia penalii, fncheierea din instantei ierarhic
30 ianuarie 2012, www.scj.ro). competenta a o ju
este de competen
Competen{a 157
juridice ale - nu va opera prorogarea de competenta in cazul chestiunilor prejudiciale care
al normelor sunt chestiuni prealabile ce urmeaza a fi rezolvate, inainte de solutionarea fondului
dedus cauzei penale, de o alta instanta decat instanta penala;
Tedinta din - orice chestiune prejudiciala este ~i o chestiune prealabila; nu orice chestiune
e Justitie a prealabila este ~i o chestiune prejudiciala.
coruptia,
avocatul
3. Schimbarea calificarii faptei
- calificarea faptei (calificarea juridica) reprezinta prevederea de catre o lege ori
de o ordonanta de urgenta a Guvemului a unei fapte ca infractiune, prin incriminarea
ei in legea penala;
- daca schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua intervine in cursu/ urmiiririi
penale, iar noua calificare juridica atrage competenta materiala a altui parchet, procu-
rorul va dispune declinarea competentei in favoarea acestuia; totu~i. procurorii din
parchetele ierarhic superioare pot dispune preluarea cauzei de competenta unui par-
chet ierarhic inferior in vederea efectuarii urmaririi penale, potrivit art. 325 NCPP;
- schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita in cursu/ judeciirii
cauzei, nu atrage necompetenta materiala a instantei de judecata sesizata cu aceea
fapta; instanta, prin prorogarea competentei, pastreaza cauza spre judecare in conti-
nuare, afara de cazul cand prin legea prin care a fost schimbata calificarea s-ar
dispune altfel [art. 49 alin. (2) NCPP] .
4. Schimbarea incadrarii juridice a faptei
- incadrarea juridica a faptei reprezinta dispozitia/ile din legea penala aplicabiHVe

faptei concrete savar~ite de invinuit sau inculpat;
- schimbarea incadrarii juridice reprezinta actul procesual prin care procurorul, in
cursu! urmaririi penale sau instanta de judecata, in timpul judecarii cauzei, schimba
incadrarea juridica a faptei de care este acuzat suspectul sau inculpatul intr-o alta
infractiune sau alta forma a infractiunii ce face obiectul procesului penal (forma
agravata, tentativa in Joe de infractiune consumata etc.);
- judecatorul de drepturi ~i libertati sau judecatorul de camera preliminara nu
poate dispune schimbarea incadrarii juri dice;
- fn cursu/ urmiiririi penale, daca procurorul dispune schimbarea incadrarii juri-
dice, iar noua incadrare juridica atrage competenta materiala a altui parchet, va
dispune declinarea competentei in favoarea acestuia; totu~i, procurorii din parchetele
ierarhic superioare pot dispune preluarea cauzei de competenta unui parchet ierarhic
inferior in vederea efectuarii urmaririi penale;
- fn faza de judecatii, prorogarea de competenta opereaza numai in favoarea
instantei ierarhic superioare; instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramane
ompetenta a o judeca, chiar daca, dupa schimbarea incadrarii juridice, infractiunea
este de competenta instantei inferioare;
158 Procedura penata. Partea genera/a
- in ipoteza in care noua incadrare juridica atrage competenta materiala a instantei

ierarhic superioare, se va dispune declinarea competentei de judecare a cauzei la
instanta superioara, potrivit NCPP, nefiind posibila in nici un caz restituirea cauzei la
parchet in faza de judecata, urmarirea penala fiind prezumata absolut ca indepline~te
exigentele de legalitate ca urmare a hotanlrii judecatorul de camera preliminara de - se poate
incepere a judecatii. invocate de
- organul
sesizare; daca
5. Disjungerea vegheze
ten1ll ~i trimite
- este masura dispusa de procuror sau de instanta de judecata in vederea bunei
constata cii nu
desfa~urari a procesului penal, constand in urmarirea sau judecarea separata a unor
procurorului
infractiuni sau suspectifinculpati;
- fn cursu/
- disjungerea este facultativa ~i se poate dispune la cererea partilor sau din oficiu;
verifica compe
nu este posibila disjungerea in cazul concursului ideal de infractiuni, ori al infrac-
este invocaHi o
tiunii continue, continuate, complexe sau de obicei, ori al unitatii naturale colective;
principali;
- in faza de judecatii, competenta de a judeca cauzele reunite ramane dobandita
- judeciito
instantei in favoarea careia opereaza prorogarea de competenta, chiar daca pentru poate verifica
fapta sau pentru inculpatul care a determinat competenta acestei instante s-a dispus
care este invoc
disj ungerea;
procedurilor c
- spre deosebire de faza de judecata, in cursu/ urmiiririi pena/e competenta de a tenta in favoar,
efectua urmarirea penala pentru cauzele reunite nu ramane dobandita parchetului in
- fnfaza d~
favoarea caruia opereaza prorogarea de competenta, daca pentru fapta sau pentru
nalii fie din ofic
suspectul/inculpatul care a determinat competenta prin prorogare a parchetului, d\tre persoana
procurorul a dispus disjungerea, situatie in care cauza se va trimite, prin declinare de
- fn ca/ea
competenta, parchetului competent potrivit regulilor de drept comun.
fice din ofici
~ Procurorul, ca titular al actiunii penale, are dreptul suveran de a decide
material sau p
dacli urmarirea penala se efectueaza In acela~i timp pentru toate infractiunile ~i
cu privire Ia toate persoanele, rezolvand In faza de urmarire penala incidentele
legate de indivizibilitate ~i conexitate ~i, In concretizarea acestei competente,
hotara~te daca trimiterea In judecata a persoanelor cercetate poate avea Joe In
acela~i dosar sau prin rechizitorii separate. Intrucat disjungerea cauzei cu privire
Ia anumite fapte ~i fliptuitori, respectiv - conexarea constituie o masura - este mij
prevazuta sa asigure exclusiv buna administrare a anchetei, aceasta nu poate fi sesizat cu o C
atacata decat Ia nivelul Ministerului Public, fiind o masura procesualii prevazuta competent;
In competenta procurorului In faza de urmarire penala. Ca urmare, operatiunile - exceptia
de disjungere ~i conexare efectuate In cursu) urmaririi penale nu sunt supuse
principali (su
controlului instantei ~i nici nu afecteaza regularitatea actului de sesizare, fiind
vorba de masuri procesuale care nu tin de substanta urmiiririi penale ~i nu - excepti
produc efecte asupra fondului cauzei (J.C.C.J., completul de 5 judecatori, inferioare ce
decizia nr. 160/2012, nepublicata). la pronuntar
- excepti
superioare
cercetarii jud
Competen{a 159
Sectiunea a 7-a. Verificarea competentei

de ditre organele judiciare
- se poate realiza din oficiu, ori cu ocazia analizei exceptiei de necompetenta

invocate de paqi, sau in caile de atac;
- organu/ de urmarire pena/a este dator sa f~i verifice competenfa imediat dupa
sesizare; daca procurorul constata ca nu este competent sa efectueze sau sa supra-
vegheze urmarirea penala, dispune de indaH\, prin ordonanta, declinarea de compe-
tenta ~i trimite cauza procurorului competent; daca organul de cercetare penala
constata ca nu este competent sa efectueze urmarirea penala, trimite de indata cauza
procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;
- fn cursu/ urmaririi pena/e, procurorul sau organele de cercetare penala i~i pot
verifica competenta materiala, teritoriala, personala din oficiu, ori in cazul in care
este invocata o exceptie de necompetenta de catre parti sau de subiectii procesuali
principali;
- judecatoru/ de drepturi ~i /ibertafi sau judecatorul de camera pre/iminara i~i
poate verifica competenta materiala, teritoriala, personala din oficiu, ori in cazul in
care este invocata o exceptie de necompetenta de catre parti sau de procuror in cadrul
procedurilor care se des!a~oara in fata acestora, putand dispune declinarea de compe-
tenta in favoarea judecatorului competent;
paJrcnetutlut. in
sau pentru - fn faza de judecata, instanta poate sa verifice competenta materiala sau perso-
parchetului, nala fie din oficiu, fie in cazul in care este invocata cu o exceptie de necompetenta de
declinare de catre persoana vatamata, de parti sau de procuror;
- fn calea ordinarii de atac a apelului, instanta de control judiciar trebuie sa veri-
fice din oficiu daca hotararea atacata este pronuntata de o instanta competenta
material sau personal.
Sectiunea a 8-a. Exceptia de necompetenta

cu privire
0 masura - este mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta unui organ judiciar
nu poate fi
sesizat cu o cauza penala, solicitandu-se totodata trimiterea cauzei organului judiciar
prevazuta
competent;
- exceptia de necompetenta poate fi invocata din oficiu, de subiectii procesuali
principali (suspect sau persoana vatamata), de parti sau de procuror;
- exceptia de necompetenfa mat(fria/a sau dupa ca/itatea persoanei a instanfei
inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocata in tot cursu! judecatii, pana
Ia pronuntarea hotararii definitive;
- exceptia de necompetenfa materia/a sau dupa ca/itatea persoanei a instanfei
superioare celei competente potrivit legii poate fi invocata pana Ia inceperea
cercetarii judecatore~ti ;
- exceptia de necompetenfii teritoria/ii poate fi invocata pana Ia inceperea

cercetarii judecatore~ti [inc1Hcarea acestei forme de competenta este sanctionata cu
nulitatea relativa, neputand fi invocata in cursu! judecatii dupa inceperea cercetarii
- este actul
judecatore~ti - termen de deciidere; depa~irea momentului inceperii cercetarii judeca-
tore~ti face ca instanta sa ramana competenta tentorial sa judece cauza (competenta
~i libertati, j
ca~tigata prin prorogare legala) chiar daca in cursu! cercetarii judecatore~ti se
Ia cererea
descopera fapte sau imprejurari noi care, daca ar fi fost cunoscute de instanta inainte penale unui
de inceperea cercetarii judecatore~ti, ar fi condus Ia stabilirea competentei teritoriale situatia in care
in favoarea altei instante];
- in cazul in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa cazul necomp
judecatore~ti l
efectueze cercetarea, trimite cauza procurorului care exercita supravegherea in cauza,
in vederea sesizarii organului de cercetare penala competent 1; dupa analiza dosarului, - se disp
procurorul poate trimite cauza organului de cercetare penala competent sau sa libertati sau d
restituie cauza in vederea continuarii cercetarii penale, daca problema de necom- cailor de atac),
petenta invederata nu este intemeiata;
- procurorul se pronunta asupra exceptiei de necompetenta prin ordonanta atat in care a aprecia~
cazul in care respinge exceptia ca neintemeiata, cat ~i atunci cand admite exceptia ~i zinta actul de
declina competenta de efectuare a urrnaririi penale parchetului competent; competenta trj
competenta pri
- instanta de judecata se pronunta asupra exceptiei de necompetenta invocata de
persoana vatamata, de parti sau de procuror ori pusa in discutia contradictorie a - instanta
paqilor ~i procurorului din oficiu, prin incheiere, in cazul in care respinge exceptia; sau, compete
incheierea astfel pronuntata poate fi atacata numai odata cu fondul; tenta) sau catr
petenta solutid
- in cazul in care admite exceptia de necompetenta, instanta va dispune prin sen-
atat declinato
tinta definitiva declinarea competentei judecarii cauzei catre o alta instanta; in fata
instantei Ia care a fost trimisa cauza poate fi invocata o noua exceptie de necom- - daca dec
petenta care poate fi, de asemenea, admisa ~i declinata competenta in favoarea primei persoanei, in
instante care s-a dezinvestit (conflict negativ de competenta) sau catre o alta instanta, nistrate, actel
ori poate fi respinsa; tenta (reprezi
- judecatorul de drepturi ~i libertati ~i eel de camera preliminara se pronunta -in cazul
asupra exceptiei de necompetenta prin incheiere care nu este suspusa vreunei cai de indeplinite ~
atac, indiferent de solutia dispusa. respectarea c
~ Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata numai piina Ia

inceperea cercetarii judecatore~ti in fata primei instante de judecata. In
consecinta, daca exceptia de necompetenta teritoriala a fost ridicatl\ dupa citirea
actului de sesizare, hotariirea prin care prima instant!\, consideriindu-se necom-
petenta din punct de vedere teritorial, ~i-a declinat competenta pe acest temei,
este nelegala, intruciit, odatl\ cu inceperea cercetl\rii judecatore~ti, prima instant!\ succesiv cu
a cii~tigat definitiv, prin prorogare legala, competenta teritoriala de judecatl\ a de compete
cauzei (!.C. C.J., sectia pena/ii, fncheierea nr. 751123.05.2011, www.scj.ro). (conjlictul
multe orga
1
altuia com
Potrivit art. 294 alin. (1) NCPP Ia primirea sesizarii, organul de urmlirire penalli proce-
deazli Ia verificarea competentei sale, iar in cazul prevlizut Ia art. 58 alin. (3) inainteaza
procurorului cauza, impreunli cu propunerea de trimitere a sesizlirii organului competent.
Competenfa 161
lnceperea Sectiunea a 9-a. Declinarea de competenta
ionata cu
cercetarii
iijudedi- - este actul procesual prin care organul de urmarire penala, judecatorul de drepturi
mpetenta ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, din oficiu sau
ore~ti se la cererea subiectilor procesuali principali ori a partilor, dispune trimiterea cauzei
ta inainte penale unui alt organ de urmarire penala, respectiv unei alte instante de judecata, in
eritoriale situatia in care apreciaza ca acesta/aceasta din urma este competenta sa o solutioneze;
- declinarea de competenta poate interveni in orice faza a procesului penal (in
petent sa cazul necompetentei materiale sau personate) sau numai pana la inceperea cercetarii
in cauza, judecatore~ti la prima instanta (in ipoteza necompetentei teritoriale);
losarului, - se dispune de catre procuror prin ordonanta, de judecatorul de drepturi ~i
t sau sa libertati sau de judecatorul de camera preliminara prin incheiere (care nu este supusa
: necom- cailor de atac ), iar de instanta de judecata prin sentinta definitiva;
- sentinta prin care se dispune declinarea de competenta dezinveste~te instanta
ta aHit in care a apreciat ca nu este competenta sa judece/solutioneze o cauza penala ~i repre-
lceptia ~i zinta actul de sesizare al instantei la care se trimite cauza; instanta care i~i declina
competenta trimite, de indata, dosarul instantei de judecata desemnate ca fiind
rocata de competenta prin hotararea de declinare;
.ictorie a - instanta in favoarea careia s-a declinat competenta i~i poate declina, la randul
exceptia; sau, competenta catre prima instanta care s-a dezinvestit (conflict negativ de compe-
tenta) sau catre o alta instanta; daca Inalta Curte de Casatie ~i Justitie i~i declina com-
prin sen- petenta solutionarii cauzei in favoarea altei instante, hotararea de declinare reprezinta
i; in fata atat declinator de competenta, cat ~i de regulator de competenta;
necom- - daca declinarea a fost determinata de competenfa materia/a sau dupii calitatea
~primei persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate menfine, motivat, probele admi-
instanta, nistrate, actele indeplinite ~i masurile dispuse de instanta care ~i-a declinat compe-
tenta (reprezinta o exceptie de la principiile nulitatii absolute);
pronunta - in cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, probele administrate, actele
ei cai de indeplinite ~i masurile dispuse se menfin in mod obligatoriu, fiind indeplinite cu
respectarea competentei materiale ~i personate.
1ana la
1ta. In
citirea Sectiunea a 10-a. Conflictul de competenta
lecom-
temei, - este imprejurarea in care doua sau mai multe instante, sesizate simultan sau
1stanta succesiv cu aceea~i cauza, se declara competente sa judece cauza (conjlictul pozitiv
:cata a
),
de competenfii) sau i~i declina succesiv una alteia competenta de a judeca cauza
(conjlictul negativ de competenfii); aceea~i situatie exista ~i atunci cand doua sau mai
multe organe de urmarire penala se declara competente sau W declina succesiv unul
la proce- altuia competenta efectuarii urmaririi penale cu privire la aceea~i cauza penala;
llainteaza - poate exista conflict de competenta ~i intre judecatorii de drepturi ~i libertati sau
~nt. de camera preliminara atunci cand doua sau mai multe dintre aceste organe se declara
(ii) dintre o instan
competente sau i~i declina succesiv unul altuia competenta de a se pronunta, potrivit
competentei specifice prevazute de lege (de pilda, judecatorul de drepturi ~i libertati Casatie ~.i Justi\i.e. I
de Ia tribunal, sesizat cu o propunere de arestare preventiva, poate sa i~i decline com- - sestzarea mstJ
petenta de solutionare a propunerii in favoarea judecatorului de drepturi ~i libertati de declarat cea din u
Ia curtea de ape!, iar acesta din urma sa aprecieze ca, totu~i, primul judecator sesizat ultima instan care
era competent sa solutioneze cauza ~i sa constate conflictul negativ de competenta); sesizarea conflictul
sau de parti (nudes
- - - Conflictul de competenta exista cand doua sau mai multe instante se - ciind instanta
recunosc competente a judeca aceea~i cauza ori i~i declina reciproc competenta acea cauza este de
de a judeca aceea~i cauza. Referirea Ia ,instante" prive~te numai instantele flictul de competenJ
judecatore~ti prevazute in lege ~i, in consecinta, nu exista conflict pozitiv sau dosarul instantei su
negativ de competenta intre sectiile aceleia~i instante judecatore~ti (!.C. C.J., - piina la soluti
secfia penalii, incheierea nr. 70/19.01.2009, B.J. 2009, p. 826).
suspendii; fn ipoteza
o ipoteza de suspen
- - - In cazul in care curtea de ape!, ca instanta de ape!, a calificat cererea
formulata de persoana condamnata ca fiind o cerere de rejudecare ~i ~i-a declinat - instanta care s
competenta de solutionare a cauzei in favoarea tribunalului, ca instanta care a competenta ia mas
judecat cauza in prima instanti}, iar tribunalul a calificat cererea formulata de cu privire la mentin
persoana condamnata ca fiind o cerere de ape! peste termen ~i ~i-a declinat Ia luarea sau revoc
competenta de solutionare a cauzei in favoarea curtii de ape!, exista un conflict - conflictul de
negativ de competenta, iar nu un caz de intrerupere a cursului justitiei (J.C.C.J., instanta competen
secfia penalii, incheierea nr. 1234128.07.2010, B.J. 2010, p. 567). nitiva, denumita re
- poate avea Joe numai intre organe ce desra~oara aceea~i activitate procesuala; nu i se trimite cauza s
poate exista conflict de competenta intre un organ de urmarire penala ~i o instanta rezulta din comple
judecatoreasca; infractiune data p
- in cazul in care Inalta Curte de Casatie ~i Justitie W declina competenta solutio-

narii cauzei in favoarea altei instante, hotariirea de declinare reprezinta atilt declinator
~A
stabilire a co
de competenta, cat ~i de regulator de competenta ~i, prin urmare, este obligatorie judecatore~ti
pentru instanta careia i s-ar trimite cauza spre judecata, afara de cazul in care, in cu consecin
urma noii situatii de fapt ce rezulta din cercetarea judecatoreasca, se constata ca fapta favoarea un
constituie o infractiune data prin lege in competenta altei instante. lucru judeca
Bucureti, se
1. Solutionarea conflictului de competenta in faza de judecata
~H
- in faza de judecatii conflictul de competenti}: instanti}, inc
masura in
(i) dintre doua sau mai multe instante de judecata se solutioneaza de instanta
teritoriala a
ierarhic superioara comuna instantelor aflate in conflict (de exemplu, conflictul de obiectul un
competenta intre doua judecatorii din circumscriptia teritoriala a aceluia~i tribunal se pronuntate 1
solutioneaza de aceasta din urma instanta; conflictul de competenta intre judecatorii penalii, deci
din circumscriptia teritoriala a doua tribunale, aflate insa in circumscriptia aceleia~i
curti de ape!, se solutioneaza de aceasta din urma instanta; conflictul de competenta ~H~
intre doua judecatorii care se afla in circumscriptia teritoriala a doua curti de ape! superioara
diferite se solutioneaza de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie);
Competen{a 163
potrivit (ii) dintre o instanta civila ~i o instanta militara se solutioneaza de Inalta Curte de
libertati Casatie ~i Justitie.
- sesizarea instantei ierarhic superioare comune se face de instanta care s-a
declarat cea din urma competenta (conjlictul pozitiv de competentii), respectiv de
ultima instanta care ~i-a declinat competenta (conjlictul negativ de competentii);
sesizarea conflictului de competenta se poate face, in toate cazurile, ~i de procuror
sau de paqi (nu de subiectii procesuali principali);
- ciind instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca
acea cauza este de competenta altei instante deciit cele intre care a intervenit con-
flictul de competenta ~i fata de care nu este instanta superioara comuna, trimite
dosarul instantei superioare comune;
- piina Ia solutionarea conflictului pozitiv de competenfii, judecarea cauzei se
suspendii; in ipoteza existen{ei unui conflict negativ de competenfii, legea nu prevede
o ipotezii de suspendare ajudecii{ii cauzei;
- instanta care s-a declarat cea din urma competenta sau care ~i-a declinat ultima
competenta ia masurile ~i efectueaza actele ce reclama urgenta (de pilda, se pronunta
cu privire Ia mentinerea, revocarea sau inlocuirea masurilor preventive, ori cu privire
Ia luarea sau revocarea masurilor asiguratorii);
- conflictul de competenta se solutioneaza in ~edinta publica, cu citarea paqilor;
instanta competenta solutioneaza conflictul de competenta printr-o incheiere defi-
nitivii, denumita regulator de competenfii, care este obligatorie pentru instanta careia
i se trimite cauza spre judecata, afara de cazul in care, in urma noii situatii de fapt ce
rezulta din completarea cercetarii judecatore~ti, se constata ca fapta constituie o
infractiune data prin lege in competenta altei instante;
~ Atata timp cat instanta careia i s-a trimis cauza, prin hotariirea de
stabilire a competentei, nu a mai efectuat niciun act de completare a cercetarii
judecatore~ti, aceasta nu poate proceda Ia schimbarea incadrarii juri dice a faptei,
cu consecinta declinarii din nou a competentei de solutionare a cauzei in
favoarea unei alte instante, intruciit, procediind astfel, ar incalca autoritatea de
lucru judecat a regulatorului de competenta pronuntat anterior in cauza (C.A.
Bucure~ti, sec{ia I penalii, decizia nr. 113/2004, P.J.P. 2003-2004, p. 256).
Hotariirea prin care s-a stabilit competenta de solutionare in prima

instanta, inclusiv in urma regulatorului de competenta, este definitiva ~i, in
masura in care situatia de fapt ramane neschimbata, competenta materiala ~i
teritoriala a instantei astfel sesizata este definitiv determinata ~i nu poate face
obiectul unei cenzuri nici chiar in calea de atac declarata impotriva solutiei
pronuntate in prima instanta asupra fondului pricinii (C.A. Bucur~ti, sec{ia a JJ-a
penalii, decizia nr. 1572/2005, in Cpp Ad. 2, p. 182).
Hotararea regulatoare de competenta fiind pronuntata de o instanta

superioara celor aflate in conflict ~i fiind rezultatul unui control judiciar partial,
164 Procedurii penal a. Partea genera/a
purtat exclusiv asupra competentei, ea are caracter definitiv, nefiind supusa unei
cai de atac (C.S.J., sectia penala, decizia nr. 600/11.03.1997, www.lega/is. ro).
- instanta direia i s-a trimis cauza prin regulatorul de competenta poate menfine,
motivat, probele administrate, actele indeplinite ~i masurile dispuse in cauza atunci
cand conflictul a fost generat de aspecte referitoare Ia competenta materiala sau
personala, in vreme ce, daca natura competentei care a generat conflictul este cea
teritoriala, probele administrate, actele indeplinite ~i masurile dispuse se menfin.
- reprezinta
intr-o cauza pe
2. Rezolvarea conflictului de competenta in faza de urmarire penala - este prev~
- fn faza de urmiirire penala, conflictul de competenta ivit intre doi sau mai multi penal.
procurori se rezolva de catre procurorul superior comun celor aflati in conflict, iar
conflictul de competenta dintre doua sau mai multe organe de cercetare penala se
rezolva de catre procurorul care exercita supravegherea asupra activitatii de cercetare
a acestor organe [art. 63 alin. (4) NCPP];
- in cazul in care procurorul nu exercita supravegherea activitatii tuturor organelor
de cercetare penala intre care s-a ivit conflictul, competenta se stabile~te de catre
1. Cazuri
prim-procurorul parchetului in circumscriptia caruia se afla organele de cercetare - legiuitorul
penala.
judeditorului,
asigurarea im
3. Solutionarea conflictului de competenta intre judecatorii de prezumtiei de 1
drepturi ~i libertati, respectiv ~i cei de camera preliminara - imparfia
privire Ia sol
De~i NCPP nu cuprinde o reglementare explicita a acestor situatii, apreciez ca membru al co
regulile prevazute de lege pentru solutionarea conflictului de competenta in faza de - aparenfe
judecata se aplica in mod corespunzator ~i in cazul in care conflictul intervine intre instantele tre
doi judecatori de drepturi ~i libertati sau intre doi judecatori de camera preliminara. rand, acuzatul
Prin urmare, competenta de solutionare a conflictului va apartine judecatorului de tial, ci, in eg
drepturi ~i libertati, respectiv judecatorului de camera preliminara de Ia instanta aceasta mater
ierarhic superioara comuna. determinat d~
!ipsa de imp
tialitatea ins
1
A se ved
A
30, In mitolog
simboliza im
decedati: fie i
2 A seve,
parag. 26.
3
A se ve
c. ltaliei, para
Capitolul V
Incompatibilitatea
- reprezinta imposibilitatea legala, pentru un subiect procesual, de a participa

lntr-o cauza penala;
- este prevazuta de lege In vederea asigurarii caracterului echitabil al procesului
penal.
Sectiunea 1. Incompatibilitatea judecatorului
1. Cazuri de incompatibilitate a judecatorului

- legiuitorul roman a reglementat in art. 64 NCPP cazurile de incompatibilitate a
judecatorului, in vederea respectarii dreptului la un proces echitabil al partilor, prin
asigurarea impartialitatii judecatorului chemat sa judece o cauza penala, precum ~i a
prezumtiei de nevinovatie;
- impar{ialitatea presupune lipsa oricarei prejudecati sau idei preconcepute cu
privire la solutia ce trebuie pronuntata in cadrul unui proces ~i prive~te pe fiecare
membru al completului de judecata 1;
- aparentele prezinta o anumita importanta, avand in vedere increderea pe care
instantele trebuie sa o inspire publicului intr-o societate democratica ~i. in primul
rand, acuzatului in cadrul unui proces penal Gudecatorul nu trebuie doar sa fie impar-
~al, ci, in egala masura, trebuie sa se vada ca este impartial). Opinia acuzatului in
la instanta
aceasta materie este importanta, dar nu are caracter determinant2 Astfel, trebuie
determinat daca anumite fapte sau imprejurari pot ridica dubii legitime cu privire la
!ipsa de impartialitate a instantei, daca temerile unei persoane cu privire la impar-
tialitatea instantei sunt in mod obiectiv justificate 3;
1
A se vedea CEDO, hotararea din 1 octombrie 1982, in cauza Piersack c. Belgiei, parag.
30, In mito1ogia greaca, zeita Themis este reprezentata legata 1a ochi cu o e~arfa, pentru a
simboliza impartialitatea deciziilor cu privire Ia locu1 unde urma sa mearga sufletul celor
decedati: fie in Tartarus, fie in gradinile Elysee.
2
A se vedea CEDO, hotararea din 26 octombrie 1984, in cauza De Cubber c. Belgiei,
parag. 26.
3
A se vedea CEDO, hotararea din 7 august 1996, in cauza Ferrantelli .yi Santangelo
c. Jtaliei, parag. 58.
- impartialitatea este analizata in jurisprudenta Curtii Europene atat sub aspect

subiectiv, cat ~i sub aspect obiectiv 1;
- in ceea ce prive~te testul subiectiv, trebuie determinat daca convingerile personale
ale unui judecator pot influenta solutionarea unei anumite cauze. Sub acest aspect,
impartialitatea judecatorului este prezumata pana Ia proba contrarie2; din perspectiva
aprecierii impartialitatii judeditorului, in mod intemeiat s-a aratat in doctrina3 ca
notiunea de impartialitate personala este mai adecvata decat cea de impartialitate
subiectiva, intrucat, de~i exista o dimensiune subiectiva a unui asemenea demers, previizcmd in art.
aprecierea impartialitatii judecatorului nu este exclusiv subiectiva, ci trebuie luate in existii o suspiciune
considerare ~i elemente obiective in scopul evitarii unor solutii arbitrarii; Art. 64 NCPP
- referitor la testul obiectiv, este necesar sa se stabileasca daca judecatorul ofera
garantii suficiente pentru a exclude orice banuiala legitima in privinta sa4 . Prezinta
importanta din acest punct de vedere analiza respectarii principiului separatiei
functiilor judiciare, ce constituie un element obiectiv prin care se poate stabili lipsa
de impartialitate functionala, dar care, in sine, nu conduce Ia constatarea incalcarii
art. 6 parag. 1 din Conventia europeana, decat daca este insotit de o atitudine
subiectiv partiala a ,instantei"5;
- judecarea cauzei de catre un judecator ce se afla in vreunu1 dintre cazurile preva-
zute de art. 64 NCPP sau care nu satisface exigentele prevazute de art. 6 parag. 1 din
Conventia europeana atrage nulitatea absolutii a hotararilor pronuntate de catre
acesta, nerespectand dispozitii1e imperative ale Codului de procedura penala ~i ale
1
A se vedea CEDO, hotararea din 22 aprilie 1994, in cauza Saraiva de Carvalho
c. Portugaliei, parag. 33; CEDO, hotararea din 24 februarie 1993, in cauza Fey c. Austriei,
parag. 28. In doctrina sunt uti1izate pentru analiza acestor doua ipoteze notiuni1e de: l. .. im-
partialitate persona/a" ce se refera Ia opinia judecatorului cu privire 1a o anumita cauza, adica
1a antepronuntarea acestuia, Ia declaratiile pub1ice ale acestuia, relatiile de familie sau private
etc.; 2... impartialitate functional a" care se apreciaza, independent de opiniile judecatorului,
numai prin raportare Ia exercitarea functiilor sale. Aceasta presupune doua ipoteze: a) incal-
carea principiului separatiei functiilor judiciare; b) participarea succesiva a aceluia~i magistrat
in exercitarea aceleia~i functii, in aceea~i cauza. Cu alte cuvinte, impartialitatea functionala
prive~te ipotezele in care judecatorul a cunoscut cauza sau pe participantii Ia aceasta ca
urmare a functiilor judiciare pe care le exercita sau le-a exercitat anterior (R. Koering-Joulin,
Le juge impartial, in Revue generale de droit processuel nr. 10/1998, p. 1 ~i urm.).
2
A se vedea CEDO, hotararea din 26 februarie 1993, in cauza Padovani c. ltaliei,
parag. 26.
3
A se vedea J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, op. cit.,
p. 408.
4
A se vedea CEDO, hotararea din 24 mai 1989, in cauza Hauschildt c. Danemarcei,
parag. 46; CEDO, hotararea din 9 iunie 1998, in cauza Inca/ c. Turciei, parag. 65; CEDO,
hotararea din 9 noiembrie 2006, in cauza Belukha c. Ucrainei, parag. 29; CEDO, hotararea din
28 februarie 2002, in cauza Lavents c. Letoniei, parag. 117.
5
A se vedea CEDO, hotararea din 24 mai 1989, in cauza Hauschildt c. Danemarcei, (iv) judecatoru
parag. 50; CEDO, hotararea din 26 octombrie 1984, in cauza De Cubber c. Belgiei, parag. 29; unei piirfi sau at
CEDO, hotararea din 22 aprilie 1994, in cauza Saraiva de Carvalho c. Portuga/iei, parag. 29; {art. 64 a/in. (1)
CEDO, hotararea din 7 decembrie 1992, in cauza Sainte-Marie c. Frantei, parag. 32; CEDO,
hotararea din 24 februarie 1993, in cauza Fey c. Austriei, para g. 31-33.
Incompatibilitatea 167
sub aspect Conventiei europene in privinta compunerii completului; de asemenea, indilcarea
exigentei de impaqialitate a completului constituie ~i o atingere adusa prezumtiei de
e personale nevinovatie a inculpatului in situatia in care aceasta se obiectiveaza printr-o
est aspect, antepronuntare a judecatorului cu privire Ia vinovatia celui acuzat;
perspectiva - potrivit art. 426 lit. d) NCPP, existenta unui caz de incompatibilitate constituie
loctrina3 ca un motiv de formulare a unei contestatii in anulare;
paqialitate
- NCPP nu mai confine o enumerare limitativa a cazurilor de incompatibilitate,
ea demers,
prevaz(md fn art. 64 a/in. (!) lit. f) NCPP ca este incompatibil judecatoru/ daca
e luate in
exista o suspiciune rezonabila ca impar{ialitatea sa este afectata.
Art. 64 NCPP prevede urmlitoarele cazuri de incompatibilitate:
(i) judecatorul este incompatibil sa judece cauza daca a fast reprezentant sau
separatiei apariitor a/ vreuneia dintre piir{i, ori a/ unui subiect procesua/ principal (suspect sau
tabili !ipsa persoanii viitamatii), chiar .yi fn altii cauzii [art. 64 a/in. (!)lit. a) NCPP];
incalcarii - incompatibilitatea prive~te atilt pe judecatorul de drepturi ~i libertati sau de
o atitudine camera preliminara, cat ~i pe eel ce intra in compunerea instantei care judeca in
prima instanta sau in caile de atac;
"le preva- - incompatibilitatea exista atilt pentru reprezentantul legal, cat ~i pentru eel
arag. I din conventional ori pentru avocatul ales sau eel din oficiu a! suspectului, inculpatului,
e de catre persoanei vatamate, paqii civile ori partii responsabile civilmente, chiar ~i in situatia
in care aceste calitati nu au fost exercitate in aceea~i cauza.
(ii) judeciitoru/ este incompatibi/ siijudece cauza dacii este rudii sau afin, p{mii Ia
gradul a! IV-lea inclusiv, ori se ajlii fntr-o a/tii situa{ie dintre cele previizute Ia
art. 177 NCP (membru de familie) cu una dintre piirti. cu un subiect procesual
principal (suspect sau persoanii viitamatii), cu avocatul ori cu reprezentantul
acestora [art. 64 a/in. (!)lit. b) NCPP];
- incompatibilitatea prive~te atilt pe judecatorul de drepturi ~i libertati sau de
camera preliminara, cat ~i pe eel ce intra in compunerea instantei care judeca in
prima instanta sau in diile de atac;
- in mod corelativ, art. 88 alin. (2) lit. a) NCPP prevede ca nu poate fi avocat a!
unei parti sau a! unui subiect procesual principal sotul sau ruda pana Ia gradul a!
IV-lea cujudecatorul.
i c. lta/iei,
(iii) judeciitoru/ este incompatibil sii judece cauza dacii a fast expert sau martor,
fn cauzii [art. 64 a/in. (!)lit. c) NCPP];
me, op. cit., - incompatibilitatea prive~te atilt pe judecatorul de drepturi ~i libertati sau de
camera prelirninara, cat ~i pe eel ce intra in compunerea instantei care judeca in
Danemarcei, prima instanta sau in caile de atac;
65; CEDO,
otllrarea din - in calitatea de martor judecatorul trebuie sa fi dat declaratii in cauza, iar in
calitatea de expert sa fi fost anterior desemnat in cauza de un organ judiciar.
Danemarcei, (iv) judecatorul este incompatibil sa judece cauza daca este tutore sau curator a/
i, parag. 29;
unei piir{i sau a! unui subiect procesual principal (persoanii viitiimatii sau suspect)
i, parag. 29;
32; CEDO,
[art. 64 a/in. (1) lit. d) NCPP];
- incompatibilitatea prive~te atat pe judeclitorul de drepturi ~i libertati sau de a~a cum au !lisa
camera preliminara, cat ~i pe eel ce intra in compunerea instantei care judeca in rului ~ef a! DN
prima instanta sau in caile de atac. functia de judec
In ceea ce prive
(v) judeciitoru/ este incompatibil sa judece dacii a efectuat, fn cauzii, acte de
recuzare, este
urmiirire penalii sau a participat, fn calitate de procuror, Ia orice procedurii
intr-adevar, eli ii
desfo$uratii fn fafa unui judeciitor sau a unei instanfe de judecatii [art. 64 a/in. (1) aceea eli ,nici
lit. e) NCPP]; predilectii pers
- in vederea garantarii impartialitatii functionale judecatorului, prin evitarea sli ofere garanti
cumulului de functii judiciare, art. 64 alin. (1) lit. e) NCPP a reglementat incom- Acest ultim cri'
patibilitatea judecatorului care anterior, in timp ce indeplinea functia de procuror: mentul personaU
1. a efectuat in aceea~i cauza acte de urmarire penala (de pilda, a dispus inceperea justifica indoie
vedere compete
urmaririi penale, continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect, a pus in
consilier a1 proA
mi~care actiunea penala impotriva persoanei trimise in judecata, a dispus trimiterea in
mod rezonabil
judecata intocmind rechizitoriul, a incheiat un acord de recunoa~tere a vinovatiei etc.);
(J.C.C.J., camp
2. a participat in calitate de procuror, Ia orice procedura desfa~urata in fata unui
judecator de drepturi ~i libertati (de pilda, in procedura audierii anticipate, sau Ia o (vi) judeciitorul
propunere de arestare preventiva); nabilii cii imparfia/it
3. a participat in calitate de procuror in procedura de camera preliminara (de - incompatibilitat
pilda, a formulat concluzii cu privire la legalitatea actului de sesizare, a actelor de camera preliminara,
urmarire penala sau a probelor, in urma inaintarii de catre judecator a exceptiilor prima instanta sau in
ridicate din oficiu precum ~i a celor invocate de inculpat); - prin prevedere
4. a participat la orice procedura in fata unei instante de judecata (de pildii, a pus caracterul enuntiativ i
concluzii in calitate de procuror in acea cauza, indiferent daca aceste concluzii au existenta unui rise i
vizat fondul cauzei, probatiunea, competenta, legalitatea procedurii etc.). prevederea limitativa'I
toate ipotezele in car
- faptul ca judecatorul cauzei a activat anterior ca procuror (chiar ~i in parchetul
ciuni de lipsa de impl
care a emis rechizitoriul in cauza cu care este investit) sau ca a fost deta~at in cadrul
nale, familiale, de rel
Ministerului Public sau Ministerului Justitiei nu constituie per se un motiv de
completului de apel
incompatibilitate, neexistand niciun rise de partialitate in abstracto;
facut afirmatii nega
~ Simplul fapt eli judeclitorul a activat anterior ca procuror nu este
inculpatului, tara ca
judecatorului a pri
suficient pentru a se considera eli se aduce atingere aparentei de impartialitate, in
cand avocatul inculp
absenta unor elemente concrete care sa indice o incapacitate de a manifesta o
ori de cate ori exis
atitudine obiectiva raportat Ia solutionarea cauzei de fata, neexistand temeiuri
litatea personala ori
pentru a se constata, din acest motiv, incalcarea dreptului Ia un proces echitabil
(C.A . Bucure~ti, sectia a JI-a pena/ii, decizia nr. 381/2011, nepub/icatii). exigentele art. 6 par
abtinere ori o cerere
~ Anterior numirii in functia de judecator Ia Inalta Curte de Casatie ~i
Justitie, doamna judeclitor I.B. a indeplinit functia de consilier a! Procurorului exprimat anterior pii
~ef a! DNA, fiind deta~ata din functia de judeclitor Ia Tribunalul Bucure~ti, in cazul in care un j
Sectia I penala, prin Hotararea nr. 612110.09.2009 a Consiliului Superior a! de fapt din care ar
Magistraturii, Sectia pentru Judeclitori. Se retine astfel, eli doamna judeclitor pronuntata in cauza
I.B., membru a! completului de judecata investit cu solutionarea in prima procesului penal, res
instanta a prezentei cauze, nu a detinut functia de procuror in cadrul Parchetului gerea sau admiterea
de pe langa Inalta Curte de Casatie ~i Justitie - Directia Nationalli Anticoruptie, arestarii preventive,
a~a cum au lasat sa se lnteleaga partile, ci doar pe aceea de consilier al Procuro-
rului $ef al DNA. Legea nu stabile~te insa niciun caz de incompatibilitate lntre
functia de judecator ~i cea de consilier. (... )
In ceea ce prive~te aparenta de impartialitate invocata In argumentarea cererii de
recuzare, este de evidentiat faptul ca jurisprudenta CEDO recunoa~te,
lntr-adevar, ca instanta trebuie sa fie impartiala din punct de vedere mental, prin
aceea ca ,niciunul din membrii instantei nu ar trebui sa aiba prejudecati sau
predilectii personale", cat ~i din punct de vedere obiectiv, prin aceea ca ,trebuie
sa ofere garantii pentru a exclude orice lndoiala justificata In aceasta privinta".
Acest ultim criteriu presupune a se analiza daca, independent de comporta-
mentul personal al judecatorului, exista fapte determinate ~i verificabile care pot
justifica indoielile cu privire Ia impartialitatea sa, avandu-se, prin urmare, In
vedere competenta sa functionala. Or, calitatea doamnei judecator LB., de
consilier al procurorului - ~ef al DNA, nu constituie temei care sa justifice in
mod rezonabil temerea inculpatilor ca nu vor fi judecati de o instanta impartial a
(I. C. C.J. , completul de 5 judeditori, decizia nr. 16012012, nepublicatii).
(vi) judeciitorul este incompatibil sa judece cauza dacii exista o suspiciune rezo-
nabilii cii imparfialitateajudeciitorului este afectatii [art. 64 a/in. (1) lit. f) NCPP];
- incompatibilitatea prive~te atat pe judecatorul de drepturi ~i libertati sau de
camera preliminara, cat ~i pe eel ce intra in compunerea instantei care judeca in
prima instanta sau in caile de atac;
- prin prevederea acestui caz general de incompatibilitate, NCPP a consacrat
aracterul enuntiativ al ipotezelor in care exista o suspiciune rezonabila cu privire Ia
existenta unui rise in legatura cu lipsa de impartialitate a judecatorului, deoarece
prevederea limitativa a cazurilor de incompatibilitate de lege nu este apta sa inlature
oate ipotezele in care impartialitatea unui judecator ar lipsi. Astfel, pot exista suspi-
iuni de !ipsa de impartialitate a judecatorului in cazuri determinate de situatii perso-
nale, familiale, de relatii de amicitie etc. (de pilda, in cazul in care cei doi membrii ai
ompletului de ape! sunt logoditi, in conditiile NCC, sau atunci cand judecatorul a
facut afirmatii negative cu privire Ia originea, religia sau apartenenta politica a
inculpatului, tara ca acestea sa vizeze modul de solutionare a cauzei, ori cand sotul
judecatorului a primit un cadou costisitor de Ia o parte sau subiect procesual, sau
:and avocatul inculpatului este na~ul judecatorului). Pe cale de consecinta, credem ca
ori de cate ori exista o situatie care in mod obiectiv justifica temerea ca impartia-
li tatea personala ori functionala a judecatorului ar fi afectata, fiind astfel incalcate
exigentele art. 6 parag. 1 din Conventia europeana, se poate formula o declaratie de
abtinere ori o cerere de recuzare a judecatorului;
Casatie ~i - va intra sub acest caz de incompatibilitate ~i ipoteza judeciitorului care ~i-a
curorului exprimat anterior pare rea cu privire Ia solufia care ar putea fi data fn cauzii; astfel,
Bucure~ti, in cazul in care un judecator exprima o parere, o judecata de valoare, reda o situatie
tuperior al de fapt din care ar putea rezulta ca ~i-a format o opinie asupra solutiei ce poate fi
judedHor pronuntata in cauza pe care o judeca (spre exemplu, condarnnare, achitare, incetarea
In prima procesului penal, respingerea sau admiterea unei plangeri sau a contestatiei, respin-
!)archetului gerea sau admiterea unei propuneri de arestare preventiva sau de prelungire a masurii
ticoruptie, arestarii preventive, respingerea!admiterea unei cai de atac etc.), se va retine acest
caz de incompatibilitate datorita lipsei impartialitatii personale a instantei; opmta

judecatorului poate fi exprimata in comentariile efectuate in cursu! procesului, in
media, in prelegerile publice sustinute; totu~i, publicarea de articole de specialitate in
revistele juridice ori pe site-uri cu caracter juridic, publicarea unor carti, prelegerile
universitare, cursurile sau seminarele sustinute ca urmare a desla~urarii activitatii de cererea wnnu1a'
instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii ~i/sau a! ~colii Nationale de tului Ia
Grefieri, in care judecatorul i~i exprima opinia juridica cu privire Ia interpretarea !acute prin
normelor de drept substantial sau procedural, nu intra sub incidenta acestui caz de du~manii .
incompatibilitate, neputand fi asimilata cu exprimarea parerii cu privire Ia solutia parti ar avea
care ar putea fi data in acea cauza; doveditoare.
~i a respins
- judecatorul care intocme~te raportul pentru solutionarea recursului in casatie, a
pronun{atii fn
recursului in interesul legii sau a intrebarii prealabile pentru solutionarea unui ches-
tiuni de drept nu devine prin aceasta incompatibil sa participe Ia judecarea (vii) judeciitorii
recursului/intrebarii prealabile. inclusiv, ori se ajlii
(membru de fami/ie)
~ Schimbarea incadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de a/in. (2) NCPP];
sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu - acest caz de inc
atrage incompatibilitatea judecatorului care a flicut parte din completul de ape/ (inclusiv in caz
judecata (I.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 1/2006, www.legalis.ro). compuse din doi, res
~
Curte de Casa{ie ~i
Judecatorul care, in considerentele hotariirii de respingere a cererii de completul de ape! ca
restituire a cauzei Ia procuror formulata de inculpatul trimis in judecata pentru prima instanta de c
infractiunea de luare de mita, motiveaza ca mituitorul a fost sincer ciind a judecatori, completu
denuntat autoritatii fapta inculpatului, este incompatibil de a judeca in conti- pronuntate in prima
nuare cauza, deoarece prin considerentul mentionat ~i -a exprimat parerea cu
pentru contestatiile
privire Ia solutia care ar putea fi data in cauza (I.C.C.J., sec{ia penalii, decizia
libertati ~i judecatori
nr. 1164/2004, www.legalis.ro).
completul de judecaJ
I
~ Judeditorul care a solutionat cauza conform procedurii accelerate a (viii) judeciitorul1

participa Ia judecare
recunoa~terii vinovatiei cu privire Ia unii dintre inculpati, nu devine incompatibil
sa judece actiunea penala ~i civila cu privire Ia ceilalti inculpati, in ipoteza in dupii desfiin{area sa
care trimiterea in judecata a tuturor inculpatilor s-a lacut prin acela~i rechizi- - judecatorul ca
toriu, pentru infractiuni intre care exista stare de conexitate sau indivizibilitate. judecarea apelului s
Judecatorul devine incompatibil doar daca in considerentele hotariirii pronuntate anulare, recursul in
~i-a exprimat parerea cu privire Ia solutia ce ar putea fi data in cauza disjunsa persoanei condarnna
(I.C.C.J., Sec{iile Unite, Decizia nr. 1712012, www.scj.ro). retine impartialitatea
Deopotrivii, se poate refine acest caz de incompatibilitate ~i fn urmiitoare/e cazuri:
1. dacii existii du~miinie fntre judeciitor, so{ul sau una dintre rudele sale ~i una
1
Potrivit art. 177 !i
dintre piir{i, so{ul sau rude/e acesteia; a) ascendentii ~i del
nite prin adoptie, potri
2. dacii judeciitoru/ a primit /ibera/itii{i de Ia una dintre piir{i, subiec{i proce- b) sotul;
suali, avocatul sau mandataru/ acestora; c) persoanele care~
3. dacii existii fmprejuriiri din care rezu/tii ciijudeciitorul este interesat sub orice copii, in cazul in care
(2) Dispozitiile din
forma, el, so{ul sau vreun a/t membru de fami/ie cu privire Ia solu{ia care s-ar putea
alin. (1) lit. a), se aplicl
pronunfa fn cauzii.
raport cu rudele fire~ti'
instantei; opmia
Inculpatul M.G. a formulat cerere de recuzare a judecl'itorului lnvestit
procesului, in
cu solutionarea In fond a dosarului, motivat de faptul cl'i lmpotriva acestuia a
specialitate in
formula! mai multe pliingeri pe care le-a lnaintat Consiliului Superior Ia
prelegerile Magistraturii, Parchetului de pe liinga Curtea de Ape! Bucure~ti. Examiniind
activitatii de cererea formulata instanta a apreciat-o nefondata. A apreciat ca exercitarea drep-
Nationale de tului Ia petitionare a! inculpatului, In absenta dovedirii temeiniciei afirmatiilor
Ia interpretarea acute prin memoriile lntocmite, nu poate conduce Ia concluzia existentei unei
acestui caz de du~manii . Notiunea folosita de legiuitor are In vedere lmprejurarea ca cele doua
Ia solutia parti ar avea reciproc un asemenea sentiment, situatie care sa rezulte din acte
doveditoare. Prin urmare, instanta a considerat ca motivul invocat este nefondat
~i a respins cererea de recuzare (Trib. Bucure~ti, sectia I penalii, fncheierea
pronunfatii fn dosarul nr. 4043613/2005, Cpp Ad. 2, p. /98).
(vii) judeciitorii care sunt sofi, rude sau afini fntre ei, pcma Ia gradul a/ IV-lea
inclusiv, ori se ajlii fntr-o alta situafie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP
(membru de familie/ nu pot face parte din acela~i complet de judecatii [art. 64
a/in. (2) NCPP];
- acest caz de incompatibilitate W gase~te aplicabilitatea Ia judecarea cauzelor fn
ape/ (inclusiv in caz de complet de divergenta), unde completele de judecata sunt
compuse din doi, respectiv trei judecatori, sau fn cazul judeciirii unei cauze Ia lnalta
Curte de Casafie ~i Justifie unde completul de fond este compus din trei judecatori,
ompletul de ape! care solutioneaza calea de atac impotriva hotariirilor pronuntate In
prima instanta de curtile de ape! ~i de Curtea Militara de Ape! este format din 3
j udecatori, completul de ape! care solutioneaza calea de atac impotriva hotariirilor
pronuntate in prima instanta de instanta suprema este format din 5 judecatori, iar
pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi ~i
libertati ~i judecatorii de camera preliminara de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie,
ompletul de judecata este format din 2 judecatori.
accelerate a (viii) judeciitorul care a luat parte Ia solufionarea unei cauze nu mai poate
incompatibil participa Ia judecarea ace/eia~i cauze fntr-o cafe de atac sau Ia judecarea cauzei
in ipoteza In dupa desfiinfarea sau casarea hotararii [art. 64 a/in. (3) NCPP];
rechizi- - judecatorul care a judecat cauza in prima instanta nu va putea participa Ia
judecarea apelului sau a oricarei cai extraordinare de atac (revizuirea, contestatia in
anulare, recursul in casatie, redeschiderea procesului in cazul judecarii in !ipsa a
persoanei condarnnate) declarate impotriva propriei hotarari, intruciit nu se poate
retine impaftialitatea sa, dar ~i pentru ca, in ipoteza cailor ordinare de atac, partile ar
1
Potrivit art. 177 NCP: ,(1) Prin membru de familie se lntelege:
a) ascendentii ~i descendentii, fratii ~i surorile, copiii acestora, precum ~i persoanele deve-
nite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotui;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti ~i
copii, In cazulln care convietuiesc.
care s-ar putea (2) Dispozitiile din legea penala privitoare Ia membru de familie, In limitele prevazute In
:ilin. (I) lit. a), se aplica, In caz de adoptie, ~i persoanei adoptate ori descendentilor acesteia In
raport cu rudele fire~ti".
fi lipsite in mod efectiv de un grad de jurisdictie; pentru acelea~i motive, judecatorul Jibertati, de a desta~w
care a judecat cauza in prima instanta nu va putea participa la rejudecarea cauzei camera preliminara
dupa desfiintarea/casarea hotariirii ~i trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece, extraordinare de at
exprimiindu-~i parerea cu privire la actiunea penala ~i/sau civila, nu mai poate separatiei functiilor
proceda la rejudecarea cauzei tara a fi retinuta lipsa sa de impartialitate; consacra faptul ca ii
judiciare este inco
- in cazul in care judecatorul fondului se pronunta asupra legalitatii sau temei-
celei de verificare a
niciei starii de arest, iar ulterior incheierea este casata cu trimitere spre rejudecare ca
urmare a admiterii contestatiei, apreciez ca acela~i judecator poate participa la o noua judecatorul de came
dezbatere a starii de arest, nefiind incident cazul de incompatibilitate prevazut de - judecatorul de
art. 64 alin. (3) NCPP, intruciit acesta nu s-a pronuntat asupra fondului cauzei propunerea de arest
(constatarea existentei sau inexistentei faptei penale, vinovatia, regimul sanctionator), de solutia pe care a
ci asupra existentei unor suspiciuni rezonabile cu privire Ia saviir~irea unei infractiuni dispunerea control
~i a necesitatii privarii de libertate in conditiile subzistentei temeiurilor arestarii sau calitate de judecatoii
aparitiei unor temeiuri noi; - judecatorul de
- judecatorul care s-a pronuntat asupra tuturor aspectelor de fapt ~i de drept cu masurii arestarii pr
ocazia judecarii unui apel, nu va mai putea participa Ia judecarea cauzei dupa casare indiferent de soluti ~
~i trimiterea cauzei spre rejudecare, ca urmare a admiterii recursului in casatie sau Ia poate participa, ult
judecarea unei alte cai extraordinare de atac impotriva acestei hotariiri; nara sau la judecata 1
- judecatorul care a judecat un apel nu va putea participa la judecarea unei - judecatorul d

contestatii in anulare impotriva acestei hotariiri, indiferent de temeiul invocat; propunerea de ares
- judecatorul care s-a pronuntat asupra fondului cauzei nu va mai putea participa urmaririi penale Ja l
la judecarea cauzei cu ocazia redeschiderii procesului penal in cazul judecarii in lipsa tive/arest Ia domi
a persoanei condarnnate (art. 466-470 NCPP); masurii arestarii p
propuneri de arest
- in situatia in care un judecator nu antameaza in hotariirea pronuntata impre-
jurarile de fapt sau de drept ce fac obiectul cauzei, prin pronuntarea unei hotariiri de - judecatorul de
condarnnare, achitare sau incetare a procesului penal (de exemplu, dispune desfiin- masurii arestarii p
tarea hotariirii in apel ~i trimiterea spre rejudecare pentru lipsa de procedura sau alte propuneri de ~
vreun caz de nulitate absoluta prevazut de art. 281 NCPP), nu este incident cazul de rilor de revocare,
incompatibilitate specificat de art. 64 alin. (3) NCPP. tului Ia domiciliu;
- judecatorul
~ Judecatorul care participa Ia judecarea cauzei in apel nu se afla in lmpotriva incheie]
incompatibilitate, daca anterior, in aceea~i cauza, a tacut parte din completul de preventive/arestul~
judecata care a dispus, in apel, desfiintarea sentintei cu trimitere spre rejudecare judece o noua
Ia prima instanta pentru motive de nulitate relativa - cum este necitarea ~i aceea~i faza de
neintroducerea in cauza a autoritatii tutelare - deoarece, in acest caz, judecatorul domiciliu, in
nu s-a pronuntat in fond asupra actiunii penale ~i civile (1. C. C.J. , secJia penala, - judecatorul
decizia nr. 2680/22.07.2009, B.J. 2009, p. 829). asupra cererilor
(ix) Judecatoru/ de drepturi <$i /ibertafi nu poate participa, fn aceea<$i cauza, Ia preventive nu
procedura de camera pre/iminara, Ia judecata fn fond sau fn caile de atac [art. 64 camera
a/in. (4) NCPP];
- in vederea garantarii impartialitatii functionale judecatorului, prin evitarea
cumulului de functii judiciare, art. 64 alin. (4) NCPP a reglementat incompatibilitatea
judecatorului care a participat intr-o cauza in calitate de judecator de drepturi ~i lncuvi'
:, judecatorul libertati, de a desfa~ura in aceea~i cauza activWiti judiciare in calitate de judecator de
:carea cauzei camera preliminara sau de instanta de judecata a fondului ori a cailor ordinare sau
xe deoarece, extraordinare de atac; aceasta prevedere constituie o obiectivare a principiului
u mai poate separatiei functiilor judiciare prevazut de art. 3 alin. (3) NCPP potrivit caruia se
onsacra faptul ca in desfa~urarea aceluia~i proces penal, exercitarea unei functii
ii sau temei- judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare, cu exceptia
rejudecare ca elei de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata pe care o exercita
ipa lao noua judecatorul de camera preliminara, care este compatibila cu functia de judecata;
prevazut de - judecatorul de drepturi ~i libertati care a solutionat in cursu! urmaririi penale
1dului cauzei propunerea de arestare preventiva sau de arest la domiciliu a inculpatului, indiferent
;anctionator), de solutia pe care a dispus-o (arestare, respingerea propunerii de arestare, cu sau tara
1ei infractiuni dispunerea controlului judiciar) nu poate participa, ulterior, in aceea~i cauza in
arestarii sau ali tate de judecator de camera preliminara sau la judecata cauzei;
- judecatorul de drepturi ~i libertati care a solutionat o propunere de prelungire a
i de drept cu masurii arestarii preventive sau a arestului la domiciliu in cursu! urmaririi penale,
i dupa casare indiferent de solutia pe care a dispus-o (admiterea sau respingerea propunerii), nu
casatie sau la poate participa, ulterior, in aceea~i cauza in calitate de judecator de camera prelimi-
nara sau la judecata cauzei;
decarea unei - judecatorul de drepturi ~i libertati care a solutionat in cursul urmaririi penale
ocat; propunerea de arestare preventiva/arest la domiciliu poate sa participe in cursu!
1tea participa urrnaririi penale la solutionarea propunerii de prelungire a masurii arestarii preven-
~arii in lipsa ve/arest la domiciliu, a cererilor de revocare, inlocuire sau incetare de drept a
:nasurii arestarii preventive/arestului la domiciliu, sau la solutionarea unei alte
. ropuneri de arestare preventiva a aceluia~i inculpat, intr-o alta cauza;
mtata impre-
ei hotarari de - judecatorul de drepturi ~i libertati care a solutionat o propunere de prelungire a
pune desfiin- :nasurii arestarii preventive/arestului la domiciliu poate participa la solutionarea unei
rocedura sau alte propuneri de prelungire a arestarii preventive/arestului la domiciliu sau a cere-
dent cazul de :ilor de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii arestarii preventive/ares-
:ului la domiciliu;
- judecatorul de drepturi ~i libertati care a participat la judecarea contestatiei
1 se afla in :rrtpotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestarii
)mpletul de _reventive/arestului la domiciliu in cursu! urmaririi penale nu devine incompatibil sa
: rejudecare ,.udece o noua contestatie, avand ca obiect o alta incheiere, prin care s-a dispus in
l!ecitarea ~i Jceea~i faza de urmarire penala cu privire la masura arestarii preventive/arestului la
j udecatorul _omiciliu, in aceea~i cauza;
~fia penalii,
- judecatorul de drepturi ~i libertati care, in cursu! urmaririi penale, se pronunta
3.SUpra cererilor de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii arestarii
~i cauza, Ia :-reventive nu poate participa ulterior in aceea~i cauza in calitate de judecator de
atac [art. 64 :amera preliminara sau la judecata cauzei;
- spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP judecatorul de drepturi ~i libertati
prin evitarea :are a incuviintat efectuarea perchezitiei domiciliare/informatice, a supravegherii
npatibilitatea :ebnice ori a altor metode speciale de cercetare pentru care NCPP prevede necesitatea
le drepturi ~i - cuviintarii/autorizarii de judecator, nu poate participa ulterior, in aceea~i cauza, in
calitate de judeditor de camera preliminara sau Ia judecata cauzei; totu~i, judecatorul 2. Aspecte
de drepturi ~i libertati care a statuat una dintre aceste masuri nu este incompatibil de a
solutiona o propunere de luare a masurii arestarii preventive/arest Ia domiciliu sau de - in cazul in
prelungire a acestei masuri; atunci cand exista
- judecatorul de drepturi ~i libertati care s-a pronuntat in cursu! urmaririi penale, sa fie afectata (ris
potrivit competentei sale, cu privire Ia masurile privative sau restrictive de drepturi abtinere, iar proc
este incompatibil sa participe in faza de camera preliminara sau de judecata Ia
procedurile in care se dezbat necesitatea mentinerii, revocarii, inlocuirii sau incetarii 2.1. Abpnerea
masurilor preventive; - reprezinta oJ
- judecatorul de drepturi ~i libertati care a participat Ia solutionarea contestatiei procesul penal, in
impotriva incheierii prin care s-a solutionat propunerea de luare sau prelungire a incompatibilitate
masurii arestarii preventive/arestului Ia domiciliu a inculpatului in cursu! urmaririi tare Ia dispozitiile
penale devine incompatibil sa judece cauza in fond, in caile de atac; - judecatorul tr
- avand in vedere ca LPANCPP nu cuprinde dispozitii tranzitorii in materia cunoscut existen
incompatibilitatilor apreciez ca judecatorul care s-a pronuntat in cursu! urmaririi impreuna cu temei'
penale, in conditiile vechiului Cod, cu privire Ia masurile preventive sau Ia incu- - in cazul in
viintarea perchezitiei domiciliare/informatice, ori cu privire la autorizarea tehnicilor procesuali princip~
speciale de supraveghere ~i cercetare nu este incompatibil sa exercite in conditiile ce afla de existent<j
NCPP functia de camera preliminara sau de judecata.
(x) Judecatorul de camera preliminara care a participat Ia so/ufionarea plcmgerii
impotriva so/ufii/or de neurmarire sau netrimitere in judecata nu poate participa, in - este proced
aceea~i cauza, lajudecata in fond sau in caile de atac [art. 64 a/in. (5) NCPP]; procesual princip
Aceasta ipoteza de incompatibilitate presupune ca in cauzele in care s-a dispus o !ipsa de impartiali
solutie de netrimitere in judecata dupa punerea in mi~care a actiunii penale, iar - prin aceasta o
judecatorul de camera preliminara admite plangerea, desfiinteaza solutia de clasare putandu-se invoc
sau renuntare Ia urmarirea penala atacata ~i dispune inceperea judecatii cu privire Ia respectarea exige
faptele ~i persoanele pentru care, in cursu! cercetarii penale, a fost pusa in mi~care
- cererea de re,
actiunea penala, cand probele legal administrate sunt suficiente, trimitand dosarul
procurorul, subiec
spre repartizare aleatorie, nu mai poate participa Ia judecata in fond sau in caile de
cazului de incom
atac a cauzei.
(xi) Judecatorul care s-a pronunfat cu privire Ia o masura supusa contestafiei nu
- cererea de re'
poate participa Ia so/ufionarea contestafiei [art. 64 a/in. (6) NCPP].
activitati judiciarJ
- acest caz de incompatibilitate vizeaza situatia judecatorului de camera preli- decida asupra
minara sau de drepturi ~i libertati care, dupa ce au solutionat o cauza de competenta
lor in prima instanta, sunt incompatibili sa participe Ia solutionarea contestatiei
formulate impotriva masurii dispuse (de pilda, judecatorul de drepturi ~i libertati care
a admis propunerea de arestare preventiva in timp ce functiona in cadrul judecatoriei,
nu poate solutiona contestatia formulata impotriva incheierii prin care a dispus
masura, in conditiile in care, intre timp, a obtinut gradul de judecator de tribunal);
- reprezinta o reglementare similara celei din art. 64 alin. (3) NCPP care are
aplicabilitate numai cu privire Ia judecarea cailor de atac formulate impotriva hota-
rarii pronuntate in fond.
cere rea;
2. Aspecte procedurale
- in cazul in care se constata lipsa de impartialitate efectiva a judecatorului ori

atunci cand exista riscul ca impartialitatea personala sau functionala a judecatorului
penale, sa fie afectata (rise de partialitate), judecatorul trebuie sa formuleze declaratie de
de drepturi abtinere, iar procurorul sau partile pot formula cerere de recuzare.
judecata la
sau incetarii 2.1. Abpnerea
- reprezinta obligatia ce incumba judecatorului de a se abtine sa participe la
procesul penal, in situatia in care constata ca se afla in vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevazute de lege ori daca exista un rise de partialitate prin rapor-
tare la dispozitiile art. 6 parag. 1 din Conventia europeana;
- judecatorul trebuie sa faca declaratia de abtinere, in scris sau oral, de indata ce a
cunoscut existenta unui , rise de parfialitate ", pe care trebuie sa il arate expres
impreuna cu temeiurile de fapt in cuprinsul declaratiei;
- in cazul in care nu este formulata o declaratie de abtinere, partile, subiectii
procesuali principali sau procurorul au posibilitatea de a recuza judecatorul, de indata
e afla de existenta cazului de incompatibilitate in care acesta se afla.
2.2. Recuzarea
- este procedura prin intermediul careia procurorul sau o parte ori un subiect
procesual principal in procesul penal invoca existenta unei suspiciuni cu privire la
lip sa de impartialitate a judecatorului care nu a formulat anterior cerere de abtinere;
- prin aceasta cerere nu se poate contesta probitatea profesionala a judecatorului,
putandu-se invoca numai existenta unui rise ca procesul sa nu fie judecat cu
respectarea exigentei de impartialitate a instantei;
- cererea de recuzare poate fi formulata in tot cursul procesului penal, de indata ce
procurorul, subiectul procesual principal ori partea interesata a aflat despre existenta
cazului de incompatibilitate ori a altui ,rise de partialitate", care ll determina sa aiba
motive de a suspecta lipsa de impartialitate a judecatorului;
- cererea de recuzare se formuleaza doar impotriva judecatorului care efectueaza
activitati judiciare in cauza. Este inadmisibila recuzarea judecatorului chemat sa
decida asupra recuzarii;
- cererea de recuzare se formuleaza oral sau in scris, cu aratarea, pentru fiecare
persoana in parte, a cazului de incompatibilitate invocat ~i a temeiurilor de fapt
unoscute la momentul formularii cererii. Cererea de recuzare formulata oral se
onsemneaza intr-un proces-verbal sau, dupa caz, in incheierea de ~edinta;
- este inadmisibila o cerere de recuzare:
(i) in care nu se invoca niciun caz de incompatibilitate;
(ii) In care persoana care a formulat cererea de recuzare refuza sau nu poate sa
indice in fata completului care a fost recuzat temeiurile de fapt pe care se intemeiaza
ererea;
(iii) in care se invoca motive generale de lipsa de impartialitate a judecatorului existenta cazului de
sau instantei, tara a indica in mod specific cazul de incompatibilitate ~i temeiurile de declaratiilor de interese
fapt pentru fiecare judecator ce face parte din complet; - solutionand
(iv) in care aceia~i judecatori au fost recuzati pentru acela~i caz de incompatibili- lnvestit poate dispune,
tate ~i pentru temeiuri de fapt cunoscute Ia data formularii unei cereri anterioare de nefondata, fie admiterea
recuzare care a fost respinsa; - in caz de admitere
(v) care vizeaza pe alti judecatori decat pe cei care formeaza completul care solu- aflati In raporturi de
tioneaza cauza sau o intreaga sectie penala a unei instante sau intreaga instanta sau cererea de recuzare sa~
toate instantele din Romania. alin. (2) NCPP, precum
- respingerea cererii ca inadmisibila se face chiar de completul in fata caruia s-a judecatorul incompatibil
formulat recuzarea (filtru de admisibi/itate); - daca solutionarea
- formularea cererii de recuzare inlatura posibilitatea efectuarii vreunui act proce- rioara, iar aceasta admiti
sual sau dispunerii unei masuri in cauza de judecatorul recuzat. Ca exceptie, poate alcatui completu'
judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau completul instanta ierarhic superi~
in fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pro- grad cu instanta in fata
nunta asupra masurilor preventive (de pilda, cu privire Ia luarea, prelungirea sau aceleia~i curti de ape! s
mentinerea starii de arest preventiv/arest Ia domiciliu). situatia judecatoriilor
cererea de recuzare se
2.3. Procedura de solutionare a declaratiei de abtinere sau a cererii de cererea/declaratia, va
recuzare judecatii); in concret, e
Ia alta instanta;
- abtinerea sau recuzarea judeciitorului de drepturi o$i libertiiti o$i a judeciitorului
- dupa admiterea a1
de camera preliminarii se solutioneazii de unjudeciitor de Ia aceeao$i instantii; .. , I
exceptta sttuattet m car'
- abtinerea sau recuzarea judeciitorului care face parte din completul de judecatii ai completului colegia
se solufioneazii de un alt complet de judecatii; pastra cauza pentru judi
- in situatia in care abtinerea sau recuzarea se refera Ia o parte din membrii com- - fncheierea prin c
pletului de judecata, solutionarea acesteia se va face de catre un complet constituit dispusii, nu este supus
din membrii completului care nu sunt vizati de abtinere sau de recuzare ~i din judeca- a fost respinsa abtine
torul sau judecatorii stabiliti prin planificarea de permanenta; procurorul pot solicita i
- cand pentru solutionarea abtinerii sau a recuzarii nu poate fi desernnat un a judecatorului care d
judecator din cadrul aceleia~i instante, cererea se solutioneaza de un judeciitor de Ia
1
respinsa declaratia de
instanta ierarhic superioarii; timp ce exercita fun~
- procedura de solutionare a declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare este instantelor de control ~
nepublica ~i, in principiu, necontradictorie, realizandu-se in eel mult 24 de ore de Ia Conventia europeana ~~
data formularii cererii/declaratiei, in camera de consi/iu, tara participarea celui care
declara ca se abtine sau care este recuzat; dacii apreciazii necesar pentru solufio-
narea cererii, judeciitorul sau completul de judecatii, dupii caz, poate efectua orice Section.
veri.ficiiri o$i poate asculta procurorul, subiectii procesua/i principali, parfi/e o$i
persoana care se abtine sau a ciirei recuzare se solicitii; ao$adar, potrivit NCPP nu
mai este ob/igatorie ascultarea procurorului in procedura de solutionare a dec/a- - chiar daca art. 6 1
ra{iei de ab{inere sau a cererii de recuzare; .. tribunalului indepem
- judecatorul care a formulat declaratia de abtinere, respectiv procurorul, subiectul reglementata de NCPI
procesual principal sau partea care au formulat cererea de recuzare trebuie sa probeze conduce Ia nulitatea rc
impartialitate de Ia s
a judeclHorului istenta cazului de incompatibilitate (de pild~, se pot depune inscrisuri, extrase ale
~i temeiurile de .:...o>Claratiilor de interese depuse de judec~tor, articole publicate in presa scris~ etc.);
- solutioniind declaratia de abtinere sau cererea de recuzare, completul legal
vestit poate dispune, prin fncheiere motivata, fie respingerea declaratiei/cererii ca
-efondat~, fie admiterea ei;
- in caz de admitere a abtinerii sau a recuz~rii, se va stabili care dintre judec~torii

care solu- ,. ati in raporturi de rudenie sau afinitate r~miin s~ judece in continuare cauza, ciind
~ererea de recuzare sau declaratia de abtinere s-a intemeiat pe dispozitiile art. 64
1.in. (2) NCPP, precum ~i in ce m~sur~ actele indeplinite ori m~surile dispuse de
_ dec~torul incompatibil se mentin;
- dac~ solutionarea abtinerii sau a recuz~rii a fost facut~ de instanta ierarhic supe-
act proce- -oar~, iar aceasta admite cererea/declaratia ~i, din cauza abtinerii sau recuz~rii , nu se
Ca exceptie, ate alc~tui completul de j udecat~ Ia instanta competent~ s~ solutioneze cauza,
sau completul tanta ierarhic superioar~ desernneaz~ pentru judecarea cauzei o instant~ ega!~ in
? d cu instanta in fata c~reia s-a formulat abtinerea sau recuzarea, din circumscriptia
_celeia~i curti de ape! sau din circumscriptia unei curti de ape! invecinate (de pild~, in
:Situatia judec~toriilor mici care au un singur judec~tor, declaratia de abtinere sau
:ererea de recuzare se va solutiona de instanta ierarhic superioar~, care, dac~ admite
sau a cererii de .ererea/declaratia, va trebui s~ desemneze alt~ judec~torie pentru continuarea
_~dec~tii); in concret, efectul acestei situatii este similar celui de str~mutare a cauzei
.:3 alt~ instant~;
$i a judecatorului
instanfa; - dup~ admiterea abtinerii sau a recuz~rii, dosarul se repartizeaz~ aleatoriu, cu
exceptia situatiei in care abtinerea sau recuzarea vizeaz~ unul sau mai multi membrii
dejudecata
_j completului colegial, ciind completul care a solutionat incidentul procedural va
?Astra cauza pentru judeca~;
- fncheierea prin care se solutioneaz~ abtinerea ori recuzarea, indiferent de so/ufia
:Jispusa, nu este supusa niciunei cai de atac; chiar far~ a contesta incheierea prin care
_ fost respins~ abtinerea sau recuzarea, partea, subiectul procesual principal sau
?rocurorul pot solicita in calea de atac a apelului s~ se constate !ipsa de impartialitate
_ j udec~torului care a judecat cauza in fond (de pild~, in situatia in care a fost
:espins~ declaratia de abtinere a judec~torului care dispusese, anterior, in cauz~, in
mp ce exercita functia de procuror, retinerea inculpatului, p~rtile pot solicita
:nstantelor de control judiciar s~ constate incalcarea dispozitiilor art. 6 parag. 1 din
Conventia european~ ~is~ dispun~ trimiterea cauzei spre rejudecare).
Sectiunea a 2-a. Incompatibilitatea procurorului
- chiar dac~ art. 6 parag. 1 din Conventia european~ se refer~ numai Ia institutia
, tribunalului independent $i imparfial", existenta unui rise de partialitate a fost
reglementat~ de NCPP drept cauz~ de incompatibilitate a procurorului, care poate
onduce Ia nulitatea relativ~ a actelor acestuia; astfel, NCPP a extins conceptul de
impartialitate de Ia sfera conventional~ cantonat~ Ia notiunea de , tribunal", Ia
organele judiciare care l~i desfa~oara activitatea Inca din primele etape ale procesului (viii) procurorul
penal, pentru a evita fragilizarea activitatilor procesuale desfa~urate In aceasta faza; proceduri in fat a jw
incompatibilitatea procurorului care a supravegheat sau efectuat urmarirea penala In inclusiv, ori se aft
cauza poate aduce atingere principiului egalitatii armelor, drepturilor procesuale ale (membru de familie)
partilor ori ale subiectilor procesuali principali, sau caracterului echitabil al - spre deosebire
procedurilor.
rirea penala nu estE
camera preliminara
1. Cazuri de incompatibilitate a procurorului j udecatorul de cam
urmaririi penale);
Potrivit art. 65 alin. (1) NCPP raportat la art. 64 alin. (I) lit. a)-d) ~i f) NCPP, - In cazul In car
indiferent de stadiul procesului penal, procurorul este incompatibil daca: unei solutii de netril
(i) a fost reprezentant sau avocat a/ unei parfi ori a/ unui subiect procesual urmarii penale, pre
principal, in aceea~i cauza sau in alta cauza; penala nu este ir
(ii) este ruda sau afin, pcma Ia gradul a/ IV-lea inc/usiv, ori se ajla intr-o alta redeschiderii urmari
situafie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP (membru de familie) cu una dintre
parfi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; 2. Aspecte pr
(iii) a fost expert sau martor, in cauza;
(iv) este tutore sau curator a/ unei parfi sau a/ unui subiect procesual principal; - in faza de un.
cererea de recuzare
(v) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea procurorului este afectata; cazului de incompa1
Acest ultim caz poate fi retinut, de pilda, In urmatoarele ipoteze, ciind impartia- declaratiei/cererii, c
litatea procurorului ar putea fi ~tirbita: 1. daca exista lmprejurari din care rezulta ca
- declaratia de
procurorul, sotul sau vreo ruda apropiata sau vreun afin este interesat de solutia ce ar
existenta cazului d(
putea fi dispusa In cauza; 2. daca procurorul a primit liberalitati de la una din parti,
llicut declaratie de :
avocatul sau mandatarul acesteia ori de la vreun subiect procesual principal; 3. daca
de recuzare, de lnda
exista du~manie lntre procuror, sotul sau una din rudele sale ~i una din parti, sotul sau
rudele acesteia sau un subiect procesual principal; 4. ciind sotul, ruda ori afinul - cererea de rec1
procurorului a participat, anterior, ca judecator la judecarea ace lei cauze. activitiiti judiciare
decida asupra recuz
Deopotriva, este incompatibil:
- atcit in cursu/
(vi) procurorul care este sof, ruda sau afin, pcina Ia gradul a/ IV-lea inc/usiv, ori
recuzarii procuroru
se afla intr-o alta situafie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP (membru de familie)
superior;
cu judecatorul de drepturi ~i libertafi, judecatorul de camera preliminara sau unul
dintre membrii completului de judecata; - declaratia de a
sancfiunea inadmis
(vii) procurorul care a participat ca judeciitor intr-o cauzii nu poate, in aceea~i de recuzare nu a f<
cauzii, sii exercite functia de urmiirire penala sau sii puna conc/uzii Ia judecarea
judecatorului de d
acelei cauze in prima instanfii ~i in ciiile de atac;
judecata, ace~tia m
- aceasta ipoteza presupune ca o persoana, dupa ce a efectuat acte judiciare In superior, ci vor dis
calitate de judecator, obtine transferul din functia de judecator In cea de procuror ~i partea sau subiectu
este desernnat sa efectueze acte de urmarire penala In aceea~i cauza (de pilda, lnainte competent;
de a fi transferat procuror, judecatorul a autorizat efectuarea unei perchezitii domi-
- procurorul rec
ciliare lntr-o cauza, iar, dupa transfer, prim-procurorulli repartizeaza spre solutionare
preventiva (de pildl
dosarulln care emisese mandatul de perchezitie).
tionarea propunerii
acte sau dispune ori
ale procesului (viii) procurorul este incompatibil sa participe Ia judecarea cauzei sau Ia alte
in aceasta faza ; proceduri fn fa fa judecatorului daca este sof, ruda sau afin, piina Ia gradul a/ IV-lea
penala in inclusiv, ori se ajla fntr-o alta situafie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP
procesuale ale (membru de familie) cu grefierul ori cu magistratul as is tent.
echitabil al
- spre deosebire de C.proc.pen., potrivit NCPP procurorul care a efectuat urma-
rirea penala nu este incompatibil sa procedeze Ia refacerea ei, ciind judecatorul de
camera preliminara a decis restituirea cauzei Ia parchet (de pilda, fn ipoteza fn care
j udecatorul de camera preliminara a exclus toate probele administrate fn cursu/
urmaririi penale);
~if) NCPP, - in cazul in care judecatorul de camera preliminara admite pliingerea impotriva
unei solutii de netrimitere in judecata ~i trimite cauza Ia procuror pentru completarea
urmarii penale, procurorul care, anterior, a efectuat sau supravegheat urmarirea
penala nu este incompatibil sa procedeze Ia completarea acesteia in urma
redeschiderii urmaririi penale.
- fn faza de urmarire penala sau fn cea de judecata, declaratia de abtinere ~i

ererea de recuzare a procurorului se poate formula oral ori in scris, cu aratarea
cazului de incompatibilitate ~i a temeiurilor de fapt cunoscute Ia momentul formularii
ciind impaqia- declaratiei/cererii, care constituie motivul abtinerii/recuzarii;
care rezulta ca
- declaratia de abtinere se face de indata ce procurorul a luat cuno~tinta de
de solutia ce ar
existenta cazului de incompatibilitate; in cazul in care persoana incompatibila nu a
Ia una din paqi,
facut declaratie de abtinere, paqile sau subiectii procesuali principali pot face cerere
; 3. daca
de recuzare, de indata ce au aflat despre existenta cazului de incompatibilitate;
paqi, sotul sau
ruda ori afinul - cererea de recuzare se formuleaza doar impotriva procurorului care efectueaza
ctivitati judiciare in cauza; este inadmisibila recuzarea procurorului chemat sa
decida asupra recuzarii;
- atiit fn cursu/ urmaririi pena/e, ciit ~i fn cursu/ judecafii, asupra abtinerii sau
recuzarii procurorului (inclusiv a celui de ~edinta) se pronunta procurorul ierarhic
superior;
- declaratia de abtinere sau cererea de recuzare a procurorului se adreseaza, sub
sanctiunea inadmisibilitaJii, procurorului ierarhic superior; in ipoteza in care cererea
e recuzare nu a fost adresata procurorului ierarhic superior, ci altui procuror, sau
udecatorului de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara ori instantei de
decata, ace~tia nu vor trimite pe cale administrativa cererea procurorului ierarhic
judiciare in superior, ci vor dispune respingerea cererii de recuzare ca inadmisibila, urmiind ca
de procuror ~i artea sau subiectul procesual sa formuleze o noua cerere in fata organului judiciar
pilda, inainte ~ o mpetent;
>erch(:zttu domi-
- procurorul recuzat poate participa la solutionarea cererii privitoare la masura
spre solutionare
reventiva (de pilda, poate participa, piina la solutionarea cererii de recuzare, Ia solu-
onarea propunerii de arestare preventiva sau de arest la domiciliu) ~i poate efectua
_ te sau dispune orice masuri care justifica urgenta;
- procurorul ierarhic superior solu\ioneaza declara\ia de ab\inere/cererea de cazul In care judecat

recuzare prin ordonanfa, care nu este supusa niciunei cai de atac, In eel mult 48 de organul de cercetare
ore de la primirea declaratiei/cererii; In cauza acte de cere
- procurorul ierarhic superior poate dispune fie respingerea abtinerii sau a recu- - In cazul In care
zarii, fie admiterea, caz In care va indica procurorul care va efectua urmarirea penala, unei solutii de netri
respectiv care va participa Ia judecarea cauzei/la procedura In fata judecatorului de completarea urmarii
drepturi ~i libertati, precum ~i actele efectuate sau masurile luate de procurorul procurorului, a efec1
incompatibil care se mentin; tibil sa procedeze Ia
- lmpotriva ordonantei prin care a fost respinsa cererea de recuzare nu poate fi
formulata plangere In conditiile art. 336 NCPP Ia procurorul ierarhic superior celui 2. Aspecte pr
care a dispus-o.
- declaratia de a
poate formula oral <
Sectiunea a 3-a. lncompatibilitatea organului ciitre procurorul cru
data formularii;
de cercetare penaHi
- cererea de rec
cazul In care cere
1. Cazuri de incompatibilitate a organului de cercetare penalli aceasta este obligat
de ore, procurorului
Potrivit art. 65 alin. (1) NCPP raportat la art. 64 alin. (1) lit. a)-d) ~i f) NCPP, - procurorul can
organul de cercetare penala este incompatibil de a efectua acte de cercetare penala care nu este supusa
daca: miterea, caz In care
(i) a fost reprezentant sau avocat a/ unei parti ori a/ unui subiect procesual efectuate sau masuri
principal, fn aceea~i cauza sau fn alta cauza; - lmpotriva ord
(ii) este ruda sau afin, pana Ia gradul a/ IV-lea inclusiv, ori se ajla fntr-o alta formulata plangere
situatie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP (membru de familie) cu una dintre care a dispus-o.
parfi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;
(iii) afost expert sau martor, fn cauza;
(iv) este tutore sau curator a/ unei parti sau a/ unui subiect procesual principal; Seep
(v) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea organului de cercetare
penalii este afectata.
Acest ultim caz poate fi retinut, de pilda, in urmatoarele ipoteze, cand impartia-
1. Cazuri
litatea organului de cercetare penala ar putea fi ~tirbita: 1. daca exista lmprejurari din
care rezulta ca agentul de politie judiciara ce indepline~te rolul de organ de cercetare grefierului de ~e
penala, sotul sau vreo ruda apropiata, sau vreun afin este interesat de solutia ce ar
Potrivit art. 6:
putea fi dispusa In cauza; 2. daca organul de cercetare penala a primit liberalitati de
asistent sau grefie
Ia una din parti, avocatul sau mandatarul acesteia ori de Ia vreun subiect procesual
cauze penale daca:
principal; 3. daca exista du~manie lntre agentul de politie judiciara ce lndepline~te
rolul de organ de cercetare penala, sotul sau una din rudele sale ~i una din parti, sotul (i) a fost repr
sau rudele acesteia sau un subiect procesual principal etc. principal, fn aceec
- potrivit NCPP, organul de cercetare penalii care a efectuat acte de cercetare (ii) este ruda ~
pena/ii nu este incompatibil sa procedeze Ia refacerea actelor de cercetare pena/ii, situatie dintre eel
cand s-a dispus restituirea cauzei de judecatorul de camera preliminara; astfel, In parfi, cu un subiec
cazul In care judeditorul de camera preliminara a dispus restituirea cauzei la parchet,
organul de cercetare penala care, sub supravegherea procurorului a efectuat anterior
In cauza acte de cercetare penala, nu poate proceda la refacerea acestora;
- In cazul In care judecatorul de camera preliminara admite plangerea lmpotriva
unei solutii de netrimitere In judecata dispusa de procuror ~i trimite cauza pentru
completarea urmarii penale, organul de cercetare penala care, sub supravegherea
procurorului, a efectuat anterior In cauza acte de cercetare penala, nu este incompa-
tibil sa procedeze la completarea acestora.
- declaratia de abtinere ~i cererea de recuzare a organului de cercetare penala se
poate formula oral ori In scris numai In faza de urmarire penala ~i se solutioneaza de
catre procurorul care supravegheaza cercetarea penala, In eel mult 48 de ore de la
data formularii;
- cererea de recuzare se adreseaza fie persoanei recuzate, fie procurorului. In
cazul In care cererea este adresata persoanei care efectueaza urmarirea penala,
aceasta este obligata sa o lnainteze lmpreuna cu lamuririle necesare, In termen de 24
de ore, procurorului, tara a lntrerupe cursul urmaririi penale;
- procurorul care supravegheaza cercetarea penala poate dispune, prin ordonanfa,
care nu este supusii niciunei ciii de atac, fie respingerea abtinerii sau a recuzarii, fie ad-
miterea, caz In care va indica persoana care va efectua cercetarea penala, precurn ~i actele
efectuate sau masurile luate de organul de cercetare penala incompatibil care se mentin;
- lmpotriva ordonantei prin care a fost respinsa cererea de recuzare nu poate fi
formulata plangere In conditiile art. 336 NCPP la procurorul ierarhic superior celui
care a dispus-o.
Sectiunea a 4-a. Incompatibilitatea magistratului

cercetare asistent sau a grefierului de ~edinta
1. Cazuri de incompatibilitate a magistratului asistent sau a

grefierului de ~edinta
Potrivit art. 65 alin. (2) NCPP raportat la art. 64 alin. (1) NCPP magistratul
asistent sau grefierul de ~edinta este incompatibil de a participa la judecarea unei
cauze penale daca:
(i) a fast reprezentant sau avoca! a/ unei parfi ori a/ unui subiect procesua/
principal, fn aceeai cauzii sau in alta cauzii;
(ii) este rudii sau afin, panii Ia gradul a/ IV-/ea inclusiv, ori se ajlii fntr-o alta
situafie dintre cele previizute Ia art. 177 NCP (membru de fami/ie) cu una dintre
parfi, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;
(iii) a fast expert sau martor, fn cauzii; cauzei; in caz de adm

trebuie sa stabileasca
(iv) este tutore sau curator a/ unei piirti sau a/ unui subiect procesual principal;
avand in vedere ca Ia
(v) a efectuat, fn cauzii, acte de urmiirire penalii sau a participat, fn calitate de ~edinta incompatibil;
procuror, Ia orice procedurii desfo~uratii fn fafa unui judeciitor sau a unei instanfe
- incheierea prin c
de judecatii;
dispusii, nu este supw
(vi) existii o suspiciune rezonabilii cii impar{ialitatea magistratului-asistent/gre-
fierului este afectatii;
(vii) este sot sau rudii ori afin panii Ia gradul al patrulea inclusiv ori se afla intr-o
alta situatie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP (membru de familie) cu judecatorul Secti1
de drepturi ~i libertati, judec1Horul de camera preliminara ori cu vreunul din judecii-
torii care fac parte din completul de judecatii care participii Ia ~edinta de judecatii. 1. Cazuri de ii:
- de asemenea, magistratul asistent este incompatibil sii participe Ia judecarea
unei cauze dacii este sot sau rudii ori afin panii Ia gradul a/ patrulea inclusiv ori se Potrivit art. 174 ~
afla intr-o alta situatie dintre cele prevazute Ia art. 177 NCP (membru de familie) cu participa intr-o cauza
grefierul de ~edintii. (i) a fast repreu.
principal, chiar ~i fn
2. Aspecte procedurale (ii) este rudii sau
situafie dintre cele f.
- declaratia de abtinere ~i cererea de recuzare a magistratului asistent ori a piir{i, cu un subiect p
grefierului de ~edinta se poate formula oral ori in scris; (iii) afost martor,
- in cazul in care magistratul asistent/grefierul nu a filcut declaratie de abtinere, (iv) este tutore sa
partile, subiectii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de (v) a efectuat, fn
indata ce au aflat despre existenta cazului de incompatibilitate; procuror, Ia orice p1
- abtinerea sau recuzarea magistratului-asistent se solutioneaza de completul de de judecatii;
judecata; (vi) existii o suspi
- abtinerea sau recuzarea grefierului se solutioneaza de judecatorul de drepturi ~i - nu poate fi dest
libertati, de judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de completul de cauza, cu exceptia si
judecata;
- daca expertul (
- procedura de solutionare a declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare este mtaietate fata de cali
nepublica ~i, in principiu, necontradictorie, realizandu-se in eel mult 24 de ore de Ia cauza fiind declarati
data formularii cererii/declaratiei, in camera de consiliu, tara participarea celui care
Persoana aflata it
declara ca se abtine sau care este recuzat; daca apreciaza necesar pentru solutionarea
cererii, judecatorul sau completul de judecata, dupa caz, poate efectua orice verificari CPP nu poate fi
hotararea judecatore
~i poate asculta procurorul, subiectii procesuali principali, partile ~i persoana care se
abtine sau a carei recuzare se solicita; Motivul de incompa
- grefierul sau magistratul asistent care a formulat declaratia de abtinere, respectiv

procurorul, subiectul procesual principal sau partea care au formulat cererea de 2. Aspecte pr1
recuzare trebuie sa probeze existenta cazului de incompatibilitate;
- solutionand declaratia de abtinere sau cererea de recuzare, completul legal - fn faza de urn
investit poate dispune prin incheiere, fie respingerea declaratiei/cererii, fie admiterea expertului se poate f
ei; in cazul respingerii abtinerii sau recuzarii, magistratul asistent ori grefierul de supravegheaza sau e
~edinta care s-a abtinut sau care a fost recuzat continua sa participe Ia judecarea
de Ia data formularii
cauzei; In caz de admitere a abtinerii sau recuzarii, completul care a solutionat cauza
trebuie sa stabileasca In ce masura actele lndeplinite ori masurile dispuse se mentin,
avand In vedere ca Ia ~edinta de judecata a participat un magistrat-asistent/grefier de
~edinta incompatibil;
- lncheierea prin care se solutioneaza abtinerea ori recuzarea, indiferent de so/ufia
dispusa, nu este supusa niciunei cai de atac.
se afla lntr-o
cu judecatorul Sectiunea a 5-a. Incompatibilitatea expertului
din judeca-
de judecata. 1. Cazuri de incompatibilitate a expertului
Ia judecarea
inclusiv ori se Potrivit art. 174 NCPP raportat Ia art. 64 NCPP, expertul este incompatibil de a
de familie) cu participa lntr-o cauza penala daca:
(i) a fost reprezentant sau avocat al unei parfi ori al unui subiect procesua/
principal, chiar # fn alta cauza;
(ii) este ruda sau afin, pana Ia gradu/ a/ IV-lea inclusiv, ori se aj/ii fntr-o alta
situafie dintre ce/e prevazute Ia art. 177 NCP (membru de fami/ie) cu una dintre
ori a parfi, cu un subiect procesual principal, cu avocatu/ ori cu reprezentantu/ acestora;
(iii) a fost martor, fn cauza;
(iv) este tutore sau curator a/ unei parfi sau a/ unui subiect procesua/ principal;
(v) a efectuat, fn cauza, acte de urmarire pena/a sau a participat, fn ca/itate de
procuror, Ia orice procedura desfli~urata fn fa fa unui judecator sau a unei instanfe
completul de de judecata;
(vi) exista o suspiciune rezonabila ca imparfialitatea expertului este afectata.
de drepturi ~i - nu poate fi desernnata ca expert persoana care a avut aceasta calitate In aceea~i
completul de auza, cu exceptia situatiei In care aceasta este recomandata de parti sau de procuror;
- daca expertul este ~i martor Ia savar~irea infractiunii, calitatea de martor are
mtaietate fata de calitatea de expert, mijlocul de proba ce urmeaza a fi administrat In
cauza fiind declaratia martorului, iar nu raportul de expertiza.
Persoana aflata In vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 64
_'CPP nu poate fi desernnata ca expert, iar In cazul In care a fost desernnata,
otararea judecatoreasca nu se poate lntemeia pe constatarile ~i concluziile acesteia .
. 1otivul de incompatibilitate trebuie dovedit de eel ce 11 invoca.
- fn faza de urmarire pena/a, declaratia de abtinere sau cererea de recuzare a
~xpertului se poate formula oral ori In scris ~i se solutioneaza de catre procurorul care
supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, prin ordonanta, In eel mult 48 de ore
e Ia data formularii declaratiei/cererii;
- procurorul poate dispune prin ordonanta fie respingerea abtinerii sau a recuzarii,
fie admiterea, caz in care va stabili care dintre actele efectuate sau masurile luate de
acesta se mentin; organul de urmarire penala care efectueaza urmarirea penala va
trebui sa dispuna, in caz de admitere a cererii de recuzare sau a declaratiei de abti-
nere, inlocuirea expertului desernnat cu un nou expert;
- fn faza de judecata, declaratia de abtinere ~i cererea de recuzare a expertului se
poate formula oral ori in scris ~i se solutioneaza de completul de judecata;
- procedura de solutionare a declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare este
nepublica ~i, in principiu, necontradictorie, realizandu-se in eel mult 24 de ore de Ia
data formularii cererii/declaratiei, in camera de consiliu, tara participarea celui care
- este masura dis
declara ca se abtine sau care este recuzat; daca apreciaza necesar pentru solutionarea
respectarea dreptului
cererii, judecatorul sau completul de judecata, dupa caz, poate efectua orice verificari
Ia instanta de judecal
~i poate asculta procurorul, subiectii procesuali principali, partile ~i persoana care se
care nu exista garan
abtine sau a carei recuzare se solicita;
niciunuia dintre jude
- solutioniind declaratia de abtinere sau cererea de recuzare, completul legal
- este inadmisibil
investit poate dispune prin incheiere fie respingerea declaratiei/cererii, fie admiterea
inaltei Curti de Casl
ei; in cazul respingerii abtinerii sau recuzarii, expertul care s-a abtinut sau care a fost
catori din cadrul inst
recuzat continua sa participe Ia judecarea cauzei; in caz de admitere a abtinerii sau
recuzarii, completul care a solutionat cauza trebuie sa stabileasca in ce masura actele - prin NCPP s-a 1
indeplinite ori masurile dispuse se mentin, aviind in vedere ca Ia ~edinta de judecata a operate o serie de r
participat un expert incompatibil; instanta careia i s-a repartizat spre judecata cauza tentei inaltei Curti d
va trebui sa dispuna, in caz de admitere a cererii de recuzare sau a declaratiei de pastrarea in compet~
abtinere, inlocuirea expertului desernnat cu un nou expert; curte de ape!. Cat 1
respectiv de Ia o juc
- incheierea prin care se solutioneaza abtinerea ori recuzarea, indiferent de solufia
tionate de catre curt
dispusa, nu este supusa niciunei cai de atac.
competentei de soh
curtilor de ape!, si1
Legea nr. 134 din 1
- judecarea uneJ
instanta egala in gr<
(i) ctmd exista
afectata datorita fn
- trebuie ca toti
de incompatibilitat
partialitate al acest
ale cauzei, ori din
notorie intr-o comt
judecatorilor); sprE
niile locale" ~i nic
Capitolul VI
Stramutarea
Sectiunea 1. Notiune
- este masura dispusa pentru a se asigura buna desta~urare a procesului penal ~i

respectarea dreptului Ia un proces echitabil, constiind in trecerea unei cauze penale de
Ia instanta de judecata sesizata cu aceasta Ia o alta instanta egala in grad, in situatia in
care nu exista garantii de impartialitate, cu referire Ia judecarea cauzei, in privinta
niciunuia dintre judecatorii instantei sesizate;
- este inadmisibila stramutarea judecarii unei cauze atlate pe rolul unui complet a!
inaltei Curti de Casatie ~i Justitie, Sectia penala, ori pe rolul completului de 5 jude-
catori din cadrul instantei supreme sau pe rolul curtii militare de ape!;
- prin NCPP s-a mentinut solutiile adoptate prin Legea nr. 2/2013 prin care au fost
operate o serie de modificari in materia stramutarii care vizeaza reducerea compe-
tentei Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie de solutionare a cererilor de stramutare, prin
pastrarea in competenta sa numai a cererilor de stramutare de Ia o curte de ape! Ia alta
urte de ape!. Cat prive~te cererile de stramutare de Ia un tribunal Ia alt tribunal,
respectiv de Ia o judecatorie Ia alta judecatorie, legea prevede ca acestea sa fie solu-
t.ionate de catre curtea de ape!. Astfel, legiuitorul a adoptat o abordare de acordare a
ompetentei de solutionare a cererilor de stramutare nu doar curtii supreme, ci ~i
urtilor de ape!, similara cu cea consacrata prin Noul Cod de procedura civila -
Legea nr. 134 din 1 iulie 2010, republicata, intrat in vigoare Ia 15 februarie 2013.
Sectiunea a 2-a. Cazuri
- judecarea unei cauze se stramuta de Ia instanta competenta teritorial Ia o alta

instanta egala in grad, in urmatoarele doua cazuri:
(i) cand exista o suspiciune rezonabila ca impar{ialitatea judecatorilor este
afectata datorita fmprejurarilor cauzei, sau a calitatii par{ilor;
- trebuie ca toti judecatorii unei instante sa se atle, in mod evident, intr-o situatie
de incompatibilitate sau sa existe o suspiciune rezonabila cu privire Ia riscul de
partialitate a! acestora, care trebuie sa rezulte din imprejurarile de fapt sau de drept
ale cauzei, ori din cauza calitatii partilor (de pilda, oameni politici cu o intluenta
notorie intr-o comunitate !ocala, ce pot atrage o aparenta de !ipsa de impartialitate a
judecatorilor); spre deosebire de vechiu/ Cod, NCPP nu mai prevede nici , du$mii-
niile locale" $i nici faptu/ ca una dintre parti are o ruda sau un afin pan a Ia gradu/
a/ patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori, asisten{ii judiciari sau grefierii stramutarea sau de Ia
instan{ei drept ipoteze ce pot conduce Ia existenfa unei suspiciuni de parfialitate a cauza a carei stramu
judecatorilor unei instanfe. judecarea cererii de s
(ii) cand exista pericolul de tulburare a ordinii pub/ice (de exemplu, din cauza ierarhic superioara, i
naturii infractiunii de care este acuzat inculpatul, a consecintelor pe care aceasta le-ar cauza a carei stram
fi produs, numarului mare de parti vatamate din aceea~i arie geografica). ierarhic superioara, irrl
~ . ~ ~
a care1 stramutare se ~
. 1 . I
- pre~e dmte e msu
pentru fncuno$finfare,
Secpunea a 3-a. Aspecte procedurale menul fixat pentru so
~i se pot prezenta la te
1. Formularea cererii de stramutare lnaltei Curti de Casa
efectuarea incuno~tin
- in cursu! judecatii, stramutarea poate fi ceruta de partea interesata (nu de
subiecfii procesuali principali) sau de procuror; potrivit NCPP, ministrul Justifiei nu
mai are competen{a de a solicita stramutareajudeca{ii cauzei;
3. Solutionare
- competenta de a dispune asupra cererii de stramutare apartine fie inaltei Curti - solutionarea cer'
de Casape ~i Justipe, cand se solicita stramutarea judecarii unei cauze de Ia curtea procurorului, in eel
de apel competenta Ia o alta curte de apel, fie curtii de apel, cand se solicita stra- partilor incuno~tintat
mutarea judecarii unei cauze de Ia un tribunal sau, dupa caz, de Ia o judecatorie din - in cazul in care
circumscriptia sa Ia o alta instanta de acela~i grad din circumscriptia sa, respectiv ciliu, lnalta Curte de
curtii militare de apel, cand se solicita stramutarea judecarii unei cauze de Ia un aducerea acestuia Ia
tribunal militar Ia alt tribunal militar; necesara pentru solu
- cererea de stramutare se depune Ia instan{a de unde se solicita stramutarea (nu inculpatului arestat pi
Ia cea competenta sa solutioneze stramutarea) ~i trebuie sa cuprinda indicarea cererea de stramutar
temeiului de stramutare, precum ~i motivarea in fapt ~i in drept; Ia cerere se anexeaza nu exista aparator ale,
inscrisurile pe care aceasta se intemeiaza; A ~
- Inalta Curte de <
- in cererea de stramutare trebuie sa fie facuta mentiunea daca inculpatul este partii care a formula
supus unei masuri preventive (control judiciar sau pe cautiune, arest Ia domiciliu sau curorului. Daca proc
arestare preventiva); - Inalta Curte de
- dupa depunerea cererii Ia instanta Ia care se afla cauza pe rol, aceasta o competenta va solu
inainteaza, de indata, Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie sau curtii de apel competente incheiere) care nu es
impreuna cu inscrisurile anexate; - desernnarea in
- introducerea unei cereri de stramutare nu suspenda judecarea cauzei; deopotriva, latitudinea instantei
completul caruia i-a fost repartizata aleatoriu solutionarea cererii nu poate dispune legiuitor: (i) curtea d
suspendarea judecarii cauzei a carei stramutare este ceruta. cauzei Ia una
de Ia care se
2. Procedura de informare
- solutionarea cererii de stramutare presupune efectuarea de demersuri in vederea
strangerii de informa{ii cu privire Ia existen{a cauzei de stramutare, necesare pronun-
tarii unei hotarari in cauza; astfel, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie sau curtea de apel
competenta poate solicita informafii de Ia pre~edintele instantei de unde se solicita
Striimutarea 187
ari sau grefierii stramutarea sau de Ia pre~edintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla
e parfialitate a cauza a carei stramutare se cere, comuniciindu-i, totodata, termenul fixat pentru
judecarea cererii de stramutare. Ciind Inalta Curte de Casatie ~i Justitie este instanta
plu, din cauza ierarhic superioara, informatiile se cer pre:jedintelui curfii de ape/ Ia care se ajlii
e aceasta le-ar cauza a ciirei striimutare se cere. Ciind curtea de apel competenta este instanta
ca). ierarhic superioara, informatiile se cer pre:jedintelui tribunalului Ia care se ajlii cauza
a ciirei striimutare se cere;
- pre~edintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia masuri
pentru fncuno:jtinfarea piirfi/or despre introducerea cererii de stramutare, despre ter-
menul fixat pentru solutionarea acesteia, cu mentiunea ca paqile pot trimite memorii
i se pot prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii; in informatiile trimise
inaltei Curti de Casatie ~i Justitie sau curtii de apel se face mentiune expresa despre
efectuarea incuno~tintarilor, ata~iindu-se ~i dovezile de comunicare a acestora.
eresata (nu de
trul JustiJiei nu
3. Solutionarea cererii de stramutare
e inaltei Curti
- solutionarea cererii de stramutare se face fn :jedinfii publica, cu part!c!parea
e de Ia curtea procurorului, in eel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii; neprezentarea
se solicita stra-
paqilor incuno~tintate nu impiedica solutionarea cererii;
judecatorie din
- in cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv sau arest la domi-
ciliu, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie sau curtea de apel competenta poate dispune
aducerea acestuia Ia judecarea striimutiirii, dacii apreciazii cii prezenfa sa este
necesarii pentru solufionarea cererii; in ipoteza in care s-a apreciat necesara prezenta
inculpatului arestat preventiv sau la domiciliu, pre~edintele completului care judeca
ererea de stramutare dispune desernnarea unui aparator din oficiu, in cazul in care
nu existii aparator ales sau acesta nu se prezinta;
- Inalta Curte de Casatie ~i Justitie sau curtea de apel competenta acorda cuviintul
paqii care a formulat cererea de stramutare, celorlalte parti prezente, precum ~i pro-
curorului. Daca procurorul a formulat cererea, acestuia i se acorda primul cuviintul;
- Inalta Curte de Casatie ~i Justitie sau curtea de apel!curtea militara de apel
competenta va solutiona cererea de striimutare prin sentinfii motivatii (iar nu prin
incheiere) care nu este sup usa niciunei cai de atac;
- desernnarea instantei la care urmeaza a se stramuta cauza nu este lasata la
i; deopotriva,
latitudinea instantei care admite cererea de stramutare, fiind determinata precis de
poate dispune
legiuitor: (i) curtea de apel!curtea militara de apel dispune stramutarea judecarii
cauzei Ia una dintre instantele din circumscrippa sa de acela~i grad cu instanta
de Ia care se solicita stramutarea; (ii) lnalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
stramutarea judecarii cauzei la o curte de apel invecinata curpi de Ia care se
solicita stramutarea;
- in situatia in care gase~te cererea intemeiata, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
sau curtea de apel!curtea militara de apel competenta dispune stramutarea jude-
carii cauzei, hotiiriindu-se totodata in ce masura se mentin actele indeplinite in fata
instantei de la care s-a stramutat cauza; admiterea stramutarii nu aduce nicio atingere
actelor efectuate in cursu! urmaririi penale; daca instanta Ia care se afla cauza a carei 4. Efecte subsec
stramutare se cere a procedat intre timp Ia judecarea cauzei, hotararea pronuntata este
desfiintata, de drept, prin efectul admiterii cererii de stramutare; instanta de Ia care a - dupa admiterea
fost stramutata cauza, precum ~i instanta Ia care s-a stramutat cauza vor fi in~tiintate, rilor preventive ~i ce
de indata, despre admiterea cererii de stramutare; instantele corespunzatc
- in cazul in care
~ Efectul admiterii cererii de stramutare, constand In desfiintarea carea cauzei, in caz
hotararii pronuntate de instanta de Ia care s-a cerut stramutarea, prevaleaza efectua de catre inst~
asupra dispozitiei de mentinere a actelor lndeplinite, lntrucat mentinerea actelor circumscriptia celei la'
are Joe numai atunci cand judecarea cauzei nu a fost finalizata prin pronuntarea
unei hotarari judecatore~ti, pentru ca In caz contrar ar fi anulat efectul stramu- ~Inca~
tarii. In consecinta, daca instanta Ia care se afla cauza a carei stramutare se cere a instanta de contl
procedat lntre timp Ia judecarea cauzei, lmpotriva hotararii pronuntate de aceasta competenta sa re
fiind declarat ape! prin efectul admiterii cererii de stramutare, hotararea este de control judid
desfiintata, acest efect prevaland asupra dispozitiei de mentinere a actelor inde- care a pronunt<l
plinite, cuprinsa In lncheierea de admitere a cererii de stramutare (I.C.C.J., www.legalis.ro)
sec{ia penalii, incheierea nr. 227212006, www.legalis.ro).
~ Admiterea cererii de stramutare are ca efect, pe de o parte, intrarea 5. Std\mutare

cauzei In circuitul de judecata Ia instanta sau instantele din circumscriptia
acesteia unde s-a dispus stramutarea, iar pe de alta parte, pierderea definitivii a - NCPP cuprinde
competentei de a solutiona cauza de catre instanta initial lnvestita. In consecinta, procedura de camera:
dispunand stramutarea judecarii cauzei, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie nu CPP stipuleaza ca
stramuta numai solutionarea unei anumite etape a procesului, ci lntreaga preliminara; pe de a!
judecata a cauzei, inclusiv verificarea legalitatii ~i temeiniciei solutiilor de mutarea judecarii ca
netrimitere In judecata ulterioare adoptate de procuror, dupa desfiintarea rezo- preliminara; in aceste
lutiei sau a ordonantei de netrimitere In judecata ~i trimiterea cauzei Ia procuror. gruente legislative, i
Prin urmare, In cazul In care instanta lnvestita ca urmare a admiterii unei cereri unei protectii efective
de stramutare, In procedura plangerii lmpotriva rezolutiei procurorului de ca motivele ~i proce'
nelncepere a urmaririi penale, admite plangerea, desfiinteaza rezolutia atacata ~i aplica in mod corespu
trimite cauza Ia procuror In vederea lnceperii urmaririi penale, iar procurorul a in procedura de cam
dispune lnceperea urmaririi penale In cauza ~i ulterior scoaterea de sub urmarire - nu va fi posibila
penala, plangerea formulata lmpotriva rezolutiei de scoatere de sub urmarire
catorului de camera
penala se judeca de instanta Ia care s-a dispus stramutarea judeciirii cauzei
mulate impotriva solu
(!.C. C.J., sec{ia penala, incheierea nr. 1936/17.11.2009, B.J. 2009, p. 836).
- in cazul respingerii cererii de stramutare, In aceea~i cauza este inadmisibila nara; judecarea cauze
formularea unui noi cereri de stramutare intemeiata pe acelea~i motive sau pe motive
- m cazul m careI
A A
neinvocate de parti sau de procuror in cerere, dar cunoscute Inaltei Curti de Casatie ~i
cator de camera pre
Justitie sau curtii de apel/curtii militare de apella solutionarea cererii anterioare ca
cauzei Ia procuror,
urmare a procedurii de informare;
~i sa judece cauza d
- in situatia In care se descopera imprejurari necunoscute de instanta Ia momentul judecarea cauzei a f1
solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa momentul solutionarii acesteia, poate fi
formulata o noua cerere de stramutare, caz in care solicitarea de informatii este
facultativa.
Striimutarea 189
cauza a carei 4. Efecte subsecvente admiterii cererii de stramutare
pro1nUJntata este
de Ia care a - dupa admiterea cererii de stramutare, contestatiile formulate in materia masu-
fi in~tiintate, rilor preventive ~i celelalte cai de atac (ordinare sau extraordinare) se judeca de
instantele corespunzatoare din circumscriptia instantei Ia care s-a stramutat cauza;
- in cazul in care se dispune stramutarea judecarii caii de atac a apelului, rejude-
..area cauzei, in caz de desfiintare a sentintei cu trimitere spre rejudecare, se va
efectua de catre instanta corespunzatoare in grad celei care a solutionat fondul din
-ircumscriptia celei Ia care s-a stramutat cauza, indicata prin decizia de desfiintare.
~ In cazul in care s-a dispus stramutarea judecarii cauzei In ape!, iar

instanta de control judiciar a dispus rejudecarea cauzei de catre prima instanta,
competenta sa rejudece cauza este instanta de fond din raza teritoriala a instantei
de control judiciar unde a fost stramutata judecarea cauzei In ape!, iar nu instanta
care a pronuntat sentinta (C.S.J. , sec{ia penalii, decizia nr. 739/13.02.2003,
www.legalis.ro).
5. Stramutarea in procedura de camera preliminara
- NCPP cuprinde dispozitii contradictorii referitoare Ia posibilitatea stramutarii in

consecinta, procedura de camera preliminara; astfel, pe de o parte art. 72 alin. (1) teza a II-a
1
i Justitie nu CPP stipuleaza ca nu se poate formula cerere de stramutare in procedura de camera
ci lntreaga preliminara; pe de alta parte, art. 75 alin. (2) NCPP stipuleaza ca regulile de Ia stra-
solutiilor de mutarea judecarii cauzelor se aplica in mod corespunzator ~i in procedura de camera
pre1iminara; in aceste conditii, aviind in vedere ca LPANCPP a creat numeroase incon-
gruente legislative, iar dispozitiile procedurale trebuie interpretate in scopul asigurarii
unei protectii efective a drepturilor paqilor ~i subiectilor procesuali principali, consider
ca motivele ~i procedura in baza carora poate fi stramutata judecarea unei cauze se
aplidi in mod corespunzator ~i in ipoteza in care cererea de stramutare a fost formulata
in procedura de camera preliminara de procuror sau de paqile interesate;
- nu va fi posibila stramutarea altor proceduri penale care se desta~oara in fata jude-
catorului de camera preliminara (de pilda, procedura de solutionare a pliingerii for-
mulate impotriva solutiilor procurorului de neurmarire sau de netrimitere injudecata);
- in cazul in care se dispune stramutarea in cursu! procedurii de camera prelimi-
nara; judecarea cauzei se efectueaza de instanta Ia care s-a stramutat cauza;
pe motive
de Casatie ~i - in cazul in care, dupa stramutarea procedurii in camera preliminara Ia un jude-
anterioare ca cator de camera preliminara de Ia o alta instanta ega!a in grad, se dispune restituirea
cauzei Ia procuror, instanta competenta sa realizeze procedura de camera preliminara
~i sa judece cauza dupa trimiterea in judecata in urma restituirii este instanta Ia care
judecarea cauzei a fost stramutata.
Sectiunea a 4-a. Desemnarea altei instante

pentru judecarea cauzei
- reprezinta un caz special de stramutare; ce se poate dis

penala este afe
- pastrand simetria reglementarilor din materia stramutarii, NCPP a prevazut ca
subiectilor proc
procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere Inaltei
Curti de Casatie ~i Justitie sa desemneze o alta curte de apel dedit cea careia i-ar - pentru a se
reveni competenta teritoriala sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata in ca toti procurori'
cazul in care se va emite rechizitoriul, daca exista dovezi din care sa rezulte vreunul pot efectua in m
din cazurile in care se poate dispune stramutarea unei cauze penale (existii o -competent
suspiciune rezonabilii cii imparjia/itateajudeciitorilor instanjei este afectatii datoritii circumscriptie teI
A
imprejuriirilor cauzei, calitiijii piirji/or ori atunci ciind existii perico/ de tu/burare a Inalta Curte de ~
ordinii pub/ice); se poate retine o
A o
- tot astfel, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate poate mtocm1 un
cere curfii de apel competente sa desemneze un alt tribunal sau, dupa caz, o alta sitatea trimiterii
judecatorie decat cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, ordinii publice);
care sa fie sesizat/a in cazul in care se va emite rechizitoriul, daca exista dovezi din care -art. 326 N
sa rezulte vreunul din cazurile in care se poate dispune stramutarea unei cauze penale; din materia stra
A 0 I
- spre deosebire de stramutarea de drept comun, procedura de desemnare a altei mcuno~tmtare 3J

instante pentru judecarea cauzei nu presupune existenja etapei informiirii sau a ,stramuta" unnl
incuno$!injiirii piirjilor; cauza (parche
langa o judecat
- Inalta Curte de Casatie ~i Justitie sau curtea de apel competenta solutioneaza
cererea in camera de consi/iu, fora participarea piirjilor, in termen de 15 zile de la - ordonanta
primirea solicitarii procurorului, putand dispune prin incheiere definitivii motivatii fie de Casatie ~i J
respingerea cererii, fie admiterea cererii ~i desemnarea unei instante egale in grad cu temeinic motiv
cea careia i-ar reveni competenta teritoriala sa judece cauza in prima instanta, care sa nejustificaHi a
fie sesizata in situatia in care se va emite rechizitoriul; procurorilor ier
- in ipoteza in care, dupa emiterea rechizitoriului, judeciitorul de camera prelimi- - in situatia

nara de Ia instanta desemnata sa judece dispune restituirea cauzei Ia parchet, dosarul petenta teritori
se va trimite parchetului care a efectuat urmarirea penala, iar nu parchetului de pe judecata, este:
langa instanta care a dispus restituirea; acesta va relua efectuarea urmaririi penale, cu l. instanfa J
respectare tuturor garantiilor procedurale, iar in ipoteza in care se va emite un nou care a efectuat
rechizitoriu, instanta sesizata va fi tot cea desemnata anterior de lnalta Curte de prevazute de a
Casatie ~i Justitie, respectiv de curtea de apel, nefiind necesara efectuarea unei noi 2. instanfa
cereri de desemnare a altei instante; (competenta o
- dacii, dupa respingerea cererii, se descopera imprejurari necunoscute de instanta NCPP nu se a
Ia momentul solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa momentul solutionarii parchetul Ia c
acesteia, procurorul poate formula o noua cerere avand ca obiect desemnarea altei parchetul Ia c
instante pentru judecarea cauzei. inainte de trim
cauzei de Ia Pa
Judecatoria Br
sesiza Judeca
Striimutarea 191
Sectiunea a 5-a. Trimiterea cauzei Ia un alt parchet
- art. 326 NCPP reglementeaza in fapt o ,stramutare" a efectuarii urmaririi penale

ce se poate dispune ciind exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire
prevazut eli penala este afectatli din pricina imprejurarilor cauzei sau calitatii paqilor ori a
cere inaltei subiectilor procesuali principali, ori existli pericolul de tulburare a ordinii pub lice;
careia i-ar - pentru a se dispune trimiterea cauzei Ia un alt parchet este necesar sa se constate
sesizata in ca toti procurorii din cadrul unui parchet, nu doar eel caruia i s-a repartizat cauza, nu
vreunul pot efectua in mod obiectiv sau eficient activitatea de urmarire penala;
(exista a - competenta de a dispune trimiterea cauzei 1a un alt parchet ega! in grad, din alta
data rita circumscriptie teritoriala, apaqine procurorului general de Ia Parchetul de pe liinga
Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, Ia cererea paqilor sau din oficiu (in acest ultim caz
se poate retine ca insu~i procurorul care efectueazli/supravegheaza urmarirea penala
poate intocmi un referat prin care sa informeze Procurorul General cu privire Ia nece-
sitatea trimiterii cauzei Ia un alt parchet, de pilda, pe motiv de pericol de tulburare a
ordinii publice);
- art. 326 NCPP face trimitere Ia aplicarea in mod corespunzator a dispozitiilor
din materia stramutlirii (art. 73-74 NCPP) referitoare Ia procedura de informare, de
incuno~tintare a paqilor, soarta actelor efectuate in cauza de parchetul de Ia care se
, stramuta" urmarirea penala, determinarea legala a parchetului Ia care se trimite
cauza (parchetul de pe Iiinga o curte de ape! invecinatli, respectiv parchetul de pe
liinga o judecatorie sau tribunal din raza aceleia~i cuqi de ape!);
- ordonanta prin care procurorul general de Ia Parchetul de pe liinga inalta Curte
de Casatie ~i Justitie dispune cu privire Ia trimiterea cauzei Ia un alt parchet trebuie
temeinic motivatli, in vederea inlaturarii oricarei suspiciuni cu privire Ia o interventie
nejustificata a procurorului ierarhic superior in activitatea de urmarire penala a
procurorilor ierarhic inferiori;
- in situatia in care se dispune trimiterea cauzei Ia un alt parchet, instanta com-
petentli teritorial sa judece cauza, in ipoteza dispunerii unei solutii de trimitere in
judecata, este:
I. instan{a pe langa care func{ianeaza parchetul Ia care a fast trimisa cauza ~i
care a efectuat urmarirea penala, daca acesta corespunde vreunuia dintre criteriile
prevazute de art. 41 alin. (1) NCPP;
2. instan{a carespunzataare unitatii de parchet de Ia care a fast luat dasarul
(competenta originara), daca niciunul dintre locurile enumerate in art. 41 alin. (1)
CPP nu se afla in circumscriptia teritoriala a instantei pe liinga care functioneaza
parchetul Ia care a fost trimisa cauza. Dupa finalizarea urmaririi penale de catre
parchetul Ia care a fost trimisa cauza, va fi sesizata instanta competenta teritorial,
inainte de trimiterea cauzei (de exemplu, daca Procurorul General dispune trimiterea
auzei de Ia Parchetul de pe liinga Judecatoria Tiirgu-Mure~ Ia parchetul de pe liinga
Judecatoria Bra~ov in vederea efectuarii urmaririi penale, acest din urma parchet va
-esiza Judecatoria Tiirgu-Mure~, in vederea judecarii cauzei, iar nu Judecatoria
Bra~ov). Aceea~i instanta va fi competenUi teritorial sa solutioneze ~i eventuate

phlngeri impotriva solutiilor de scoatere sau de incetare a urmaririi penale;
- procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere
Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie, respectiv curtii de apel sa desemneze o instanta
egala in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, Probelel
care sa fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul (de pilda, sa solicite sa fie
desemnata instanta pe langa care functioneaza parchetul Ia care a fost a fost trimisa
cauza, din care face parte procurorul care emite rechizitoriul).
- prin probii st
tentei sau inexiste1
cunoa~terea impre
buie la aflarea ade
- mijloacele c
faptele sau imprej
cesul penal prin w
a) declaratiile ~
b) declaratiile
c) declaratiile 1
d) declaratiile
e) inscrisuri,
mijloace materialt
f) orice aft mij
Astfel, pro bell
plificativ, organel
sunt enumerate d
acest fel NCPP a
flexibila ~i supla
adevarului in cau
alin. (2) NCPP, 1
astfel, teoria prob
- procedeul p1
pilda, ascultarea
convorbirilor tele
- intre probe,
astfel, ascultarea
1
0 prima prob
aceea daca NCPP I
principiului liberta]
fi considerat un m
probe, ci doar indic
poate cere Capitolul VII
o instanta
Probele, mijloacele de proba ~i procedeele probatorii
prima instanta,
solicite sa fie
a fost trimisa
Sectiunea 1. Notiuni
- prin probii se intelege orice element de fapt care serve~te la constatarea exis-
tentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savar~it-o ~i la
cunoa~terea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei ~i care contri-
buie la aflarea adevarului in procesul penal [art. 97 alin. (1) NCPP];
- mijloacele de proba sunt mijloace prevazute de lege prin care se stabilesc
faptele sau imprejurarile ce constituie probe; potrivit NCPP proba se obtine in pro-
cesul penal prin urmatoarele mijloace:
a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
b) declaratiile persoanei vatamate;
c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
d) declaratiile martorilor;
e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii,
mijloace materiale de proba;
f) orice a/t mij/oc de probii care nu este interzis prin lege.
Astfel, probe/e nu mai sunt enumerate strict ~i /imitativ de NCPP, ci numai exem-
plificativ, organele judiciare putand administra orice mijloace de proba care, de~i nu
sunt enumerate de dispozitiile art. 97 alin. (2) NCPP, nu sunt interzise de lege; in
acest fel NCPP a avut in vedere evolutiile tehnice continue care impun o abordare
fl exibila ~i supla in materia probatiunii, apta de a conduce in mod eficient la aflarea
adevarului in cauzele penale; libertatea probelor, astfel cum este prevazuta de art. 97
alin. (2) NCPP, nu este o libertate absoluta, ci subordonata principiului legalitatii 1;
astfel, teoria probelor aduce in acela~i cadru atat libertatea acestora, cat ~i legalitatea;
- procedeu/ probatoriu este modalitatea prin care se obtine un mijloc de proba (de
pilda, ascultarea partilor, efectuarea unei expertize, interceptarea ~i inregistrarea
convorbirilor telefonice, confruntarea);
- intre probe, mijloace de proba ~i procedee probatorii exista o stransa legatura;
astfel, ascultarea inculpatului va reprezenta procedeul probatoriu prin care se obtine
1
0 prima problema care se va ridica in legatura cu prevederile art. 97 alin. (2) NCPP va fi
aceea daca NCPP legitimeaza folosirea ca mijloc de proba a poligrafului; opinez ca ~i in logica
principiului libertatii probei, astfel cum este consacrat de NCPP, detectorul de minciuni nu poate
fi considerat un mijloc de proba, constatarile rezultate in urma folosirii acestuia neconstituind
probe, ci doar indicii unei emotivitati crescute sau reduse a persoanei supuse testului.
194 Procedurii penalii. Partea generalii
mijlocul de proba reprezentat de declaratia inculpatului, prin care sunt stabilite fapte 1. Faptele s
sau lmprejurari In legatura cu savar~irea faptei prevazuta de legea penala, care repre-
zinta probe In cauza penala (de pilda, In cazulln care a fost savar~ita o infractiune de - sunt fapte sa
violare de domiciliu, proba este faptul patrunderii fara drept ~i fara consimtamantul penal:
proprietarului In locuinta acestuia, mijlocul de probii: declaratia partii vatamate sau a l.faptele prin
martorilor care au vazut comiterea faptei, iar procedeu/ probatoriu: ascultarea marto- ritoare la fapta P!
rului sau a partii vatamate); cauzei penale);
- probatoriul este ansamblul probelor administrate lntr-o cauza penala. 2. faptele prob
de~i nu se refera
(faptul principal)
descoperirea uno
Secpunea a 2-a. Obiectul probei
hainele victimei);
3. faptele car
- probele reprezinta elementul central a! oricarui proces penal; cele referitoare Ia
- obiectul probei consta In stabilirea, prin administrarea probelor, a faptelor ~i suspendarea pw
lmprejurarilor ce constituie temeiul de fapt a! actiunii penale sau civile; acesta este termen de judecat
obiectul abstract a! probatiunii care se raporteaza Ia fondul cauzei penale; obiectul -in ceea ce
concret a! probatiunii se raporteaza Ia faptele sau lmprejurarile de fapt ce trebuie jurarile privind ti
1
dovedite lntr-o anumita cauza penala, fiind determinat de acuzatia ce i se aduce faptei, conditiile
suspectului sau inculpatului ori de pretentiile civile formulate lmpotriva acestuia; derii penale; de
- potrivit art. 98 NCPP constituie obiect a/ probei: avea repercusiunl
a) existenta infractiunii ~i savar~irea ei de catre inculpat; tiile de fapt car
procurorului; sta
b) faptele privitoare Ia raspunderea civil a, atunci cand exista parte civila consti- proces, ce poate
tuita In cauza; litatea obiectiva
c) faptele ~i lmprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii; cazul formularii
d) orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei. - in privinta .
- nu intra in obiectul probei normele de incriminare sau dispozitiile procedurale, determina angaj
care sunt prezumate a fi cunoscute de participantii Ia procesul penal, cu exceptia responsabile civ
dispozitiilor legale din dreptul strain sau a normelor extrapenale care se afla intr-o
legatura cu tipicitatea faptei (de pi ida, in ipoteza in care se invoca eroarea de drept
extrapenal drept cauza care inlatura caracterul penal a! faptei);
2. Faptele
- obiectul iniJial a/ probei poate fi largit ca urmare a extinderii urmaririi penale - sunt fapte
cu privire Ia alte fapte sau persoane; potrivit NCPP nu mai este posibila extinderea dovedite (nu ob
procesului penal fn faza judecaJii cu privire Ia alte fapte sau Ia alte persoane; l.faptele a
- in cazul in care, dupa pronuntarea unei hotarari definitive intr-o cauza, dupa ce direct la fapta p
au fost administrate toate probele necesare, se descopera fapte sau lmprejurari noi pot servi la dov
necunoscute de catre instanta de judecata ~i care pot dovedi netemeinicia hotararii faptul principal,
pronuntate, se constata de fapt ca obiectul probatiunii nu a fost epuizat ~i ca se (de pilda, doved
impune rejudecarea cauzei urmare a formularii caii extraordinare de atac a revizuirii. ori a presiunilor
2.faptele s
cipal, pot
ori al
Probele, mijloacele de probii ~i procedeele probatorii 195
bilite fapte 1. Faptele sau imprejurarile care trebuie dovedite
care repre-
actiune de - sunt fapte sau imprejurari de fapt ce trebuie dovedite (obligatoriu) in procesul
imtamantul penal:
1. faptele principale (res probanda), adica faptele sau imprejurarile de fapt refe-
ritoare Ia fapta prevazuta de legea penala ~i persoana care a sava~it-o (obiectul
cauzei penale);
2.faptele probatorii (res probantes), adica faptele sau imprejurarile de fapt care
de~i nu se refera direct Ia fapta prevazuta de legea penala ~i persoana care a savar~it-o
(faptul principal), conduc totu~i Ia stabilirea acestora in mod indirect (de pilda,
descoperirea unor urme biologice ale suspectului Ia locul savar~irii infractiunii ori pe
hainele victimei);
3. faptele care se refera Ia normala desfa~urare a procesului penal (de exemplu,
cele referitoare Ia formularea unei propuneri de arestare in !ipsa ori cele referitoare Ia
faptelor ~i suspendarea procesului penal, Ia !ipsa nejustificata/justificata a aparatorului Ia un
acesta este termen de judecata).
e; obiectul - in ceea ce prive~te latura pena/a a cauzei trebuie dovedite faptele sau impre-
ce trebuie jurarile privind tipicitatea obiectiva sau subiectiva a faptei, participantii Ia savar~irea
i se aduce faptei, conditiile raspunderii penale, cauzele de agravare sau de atenuare a raspun-
estuia; derii penale; de asemenea, trebuie dovedite faptele sau imprejurarile de fapt care pot
avea repercusiuni asupra desfa~urarii procesului ori a procedurii (de exemplu, situa-
tiile de fapt care atrag retinerea unui caz de incompatibilitate a judecatorului sau
ila consti- procurorului; starea de boala care llimpiedica pe suspect sau inculpat sa participe Ia
proces, ce poate conduce Ia suspendarea urmaririi penale sau a judecatii; imposibi-
litatea obiectiva de a participa Ia judecarea apelului ~i de a incuno~tinta instanta in
cazul formularii unei contestatii in anulare);
- in privinta laturii civile a cauzei trebuie dovedite faptele sau imprejurarile care
rocedurale, determina angajarea raspunderii delictuale a invinuitului, inculpatului ori a partii
u exceptia responsabile civilmente (conditiile raspunderii civile).
afla intr-o
a de drept
2. Faptele sau imprejurarile care pot fi dovedite
irii pena/e - sunt fapte sau imprejurari de fapt cu privire Ia care exista posibilitatea de a fi
extinderea dovedite (nu obligatia) in procesul penal:
ne;
1. faptele auxiliare, adica faptele sau imprejurarile de fapt care, de~i nu se refera
direct Ia fapta prevlizuta de legea penala ~i persoana care a sava~it-o (faptul principal),
pot servi Ia dovedirea, stabilirea relevantei ori a adrnisibilitatii unor probe referitoare Ia
faptul principal, contribuind astfel, indirect, Ia stabilirea adevarului intr-o cauza penala
(de pilda, dovedirea lipsei de credibilitate a unui martor, a interesului acestuia in cauza,
ori a presiunilor Ia care a fost supus pentru a depune marturie);
2. faptele simi/are, adica faptele asemanatoare (de aceea~i natura) faptului prin-
cipal, pot constitui obiect a! probei daca acestea reprezinta primul termen a! recidivei
ori a! pluralitatii intermediare sau daca reprezinta acte materiale ale unitatii de
infractiune (de pilda, in cazul infractiunii continue, continuate sau de obicei); consta- 4. Faptele sa
tarea aceluia~i modus operandi (metoda/modalitatea de a opera sau de a proceda a
unei persoane care a sava~it astfel mai multe fapte prevazute de legea penala), Nu este admisibi
constituie un indiciu pentru organele de urmarire penala ca mai multe infractiuni ar 1. prezumtiile f,
putea fi comise de aceea~i persoana (de pilda, uciderea pe parcursul unui an a mai absolut de lege ca mJ
multor persoane in acela~i areal, prin ~trangulare);
3. faptele negative sau pozitive determinate (de pilda, alibiul, care reprezinta
apararea prin care invinuitul sau inculpatul arata ca nu poate fi, in mod obiectiv, societate);
considerat autor sau alt participant Ia savar~irea infractiunii de care este acuzat,
3. faptele contr
intrucat, Ia momentul savar~irii infractiunii, se afla in alt Joe decat acela in care a fost
de demoni).
comisa infractiunea, fiind astfel intr-o imposibilitate fizica de a se afla Ia locul savar-
~irii infractiunii).
3. Faptele sau imprejurarile care nu trebuie dovedite

- exista dispensa de proba in ceea ce prive~te: - probele se clas
1. prezumtiile legale relative nu trebui dovedite, insa in cazul acestora se poate (i) fn June fie de
face dovada contrara (de pilda, se poate dovedi prin intermediul unei expertize - proba imedia
medico-legale psihiatrice faptul ca un minor de 14 ani ~i 6 luni a savar~it o infrac- organelor judiciare
tiune cu discemamant); nu exista dispensa de proba pentruprezumfiilejudiciare; a fost prezenta la
2. faptele notorii (notorium non est probandum) sau evidente (de exemplu, este - proba mediatt;
notoriu ca ora~ul Craiova este in Romania, ~i este evident ca in Romania Ia ora 1 a.m. nelor judiciare din
1
este noapte); care a auzit despre

3. faptele necontestate de toti participanfii Ia proces; ca exceptie, in ipoteza in Aceasta clasifio
care paqile sau ceilalti participanti Ia proces nu contesta anumite fapte sau impreju- interesul de a ob
rari de fapt care sunt determinante pentru solutionarea cauzei penale, organele verifice exactitate
judiciare pot proceda Ia administrarea de probe in vederea aflarii adevarului in cauza
cazul in care exis_J
(de pilda, in acest fel se pot evita intelegerile frauduloase dintre persoana vatamata ~i ocular, procurorul
inculpat in scopul absolvirii de vinovatie a acestuia din urma; chiar ~i in cazul in care
(ii) fn June fie d
inculpatul intelege sa se judece potrivit procedurii recunoa~terii invinuirii ~i nici un
alt participant nu contesta situatia de fapt descrisa in rechizitoriu, instanta are posi- - proba directa
bilitatea de a respinge cererea de judecata potrivit procedurii abreviate, procedand Ia vinovatia sau nev~
administrarea de probe); in acest sens, art. 374 alin. (7) ~i (8) NCPP prevede ca pe nedrept din P9
probele administrate in cursu! urmaririi penale ~i necontestate de catre parti sub infractiunii de furt]
aspectul fiabilitatii nu se readministreaza in cursu! cercetarii judecatore~ti. Acestea
1
- proba indired
sunt puse in dezbaterea contradictorie a paqilor ~i sunt avute in vedere de instanta Ia infractiunii, vino
deliberare; totu~i, probele administrate in cursu! urmaririi penale ~i necontestate de stabilirea adevaru
catre parti pot fi administrate din oficiu de catre instanta, daca apreciaza ca este proba indirecta est
necesar pentru aflarea adevarului ~i justa solutionare a cauzei. - pentru dovec
probele directe, cl
infractiunii sunt n
In cursu! judeditii nu se mai poate proceda Ia o noull contestare a legalitlltii strangerii ~i
1
probe directe. Prol
administrllrii probelor In cursu! urmllririi penale, aceste aspecte fiind tran~ate definitiv In fi coroborate cu all
cursu! procedurii de camerll preliminarll.
Probele, mij/oace/e de probii i procedee/e probatorii 197
obicei); consta- 4. Faptele sau imprejurarile care nu pot dovedite
de a proceda a
legea penaUi), Nu este admisibila probatiunea in ceea ce prive~te :
infractiuni ar 1. prezumfiile legale absolute (de exemplu, minorul sub 14 ani este prezumat
unui an a mai
absolut de lege ca nu are discemamant);
2.faptele negative sau pozitive nedeterminate (de pilda, faptul ca o persoana nu a
avut vreodata atributii de gestionar sau ca a avut intotdeauna o buna purtare in
societate);
este acuzat,
in care a fost 3. faptele contrare conceptiei comune despre lume (de pilda, faptul de a fi ~antajat
Ia locul savar- de demoni).
Sectiunea a 3-a. Clasificarea probelor
- probele se clasifica, in principal, dupa urmatoarele criterii :

se poate (i) fn June fie de izvorullor:
unei expertize
- proba imediatii (nemijlocitii, primarii), este proba care ajunge Ia cuno~tinta
var~it 0 infrac-
organelor judiciare dintr-un izvor direct (de exemplu, declaratia partii vata111ate care
j udiciare;
a fost prezenta Ia momentul savar~irii infractiunii ori a unui martor ocular);
exemplu, este
- proba mediatii (mijlocitii, derivatii), este proba care ajunge Ia cuno~tinta orga-
a Ia ora I a.m.
nelor judiciare dintr-un izvor derivat (de exemplu, declaratia unui martor indirect,
care a auzit despre savar~irea infractiunii din declaratiile unui martor ocular).
Aceasta clasificare prezinta importanta practica, deoarece organele judiciare au
sau impreju-
interesul de a obtine probe din prima sursa. Organele judiciare sunt obligate sa
le, organele
verifice exactitatea probei mediate prin administrarea altor probe (de exemplu, in
in cauza
cazul in care exista un martor care a auzit despre comiterea infractiunii de Ia martorul
vatamata ~i
ocular, procurorul trebuie sa faca demersuri pentru a audia martorul ocular).
in cazul in care
~i nici un (ii) fn June fie de raportul cu obiectul probafiunii:
- proba directii, este proba care se afla in legatura directa cu existenta infractiunii,
vinovatia sau nevinovatia suspectului sau inculpatului (de exemplu, luarea unui bun
pe nedrept din posesia sau detentia altuia in scopul insu~irii pe nedrept, in cazul
infractiunii de furt) ; proba directa este un fapt principal;
- proba indirectii (indicii), este proba care se afla in legatura indirecta cu existenta
infractiunii, vinovatia sau nevinovatia suspectului sau inculpatului, putand servi Ia
stabilirea adevarului numai prin coroborare cu una sau mai multe probe directe;
ca este proba indirecta este unfapt probatoriu;
- pentru dovedirea acuzarii, dar ~i pentru construirea apararii se pot folosi atat
probele directe, cat ~i cele indirecte. Faptele sau imprejurarile ce constituie obiectul
infractiunii sunt mai facil de dovedit in cazul in care probatiunea se intemeiaza pe
probe directe. Probatiunea prin probe indirecte este mai complexa ~i acestea trebuind a
fi coroborate cu alte probe directe sau indirecte pentru stabilirea adevarului in cauza;
198 Procedura penala. Partea generala
~ Este nefondatli sustinerea inculpatei ~i in ce prive~te faptul ca faptelor ~i im

vederea aflarii
depozitiile persoanelor audiate in calitate de martori nu pot fi de natura a duce Ia
convingerea sava~irii faptei, ace~tia neavand cuno~tinta directli despre cele - fn cursu/
relatate. Este adevarat ca, luate individual, aceste declaratii nu pot fi considerate probe atat fn fl.
ca dovezi certe de vinovatie, dar acestea trebuie coroborate ~i cu restul dovezilor ori Ia cerere;
de Ia dosar, care se completeaza una pe cealalta ~i due Ia concluzia savar~irii - fn cursu~
faptei (J.C.C.J., secfiapenalii, decizia nr. 5169/2004, www.legalis.ro).
persoanei vaui
- de~i NCPP nu mai cuprinde o definitie legala explicita, apreciez di se va retine considera nee
existenta unor indicii temeinice atunci cand, din datele existente fn cauzii, rezulta NCPP instan
presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte de urmarire administrarea
penala a savar~it fapta prevazuta de legea penala; indicii temeinici rezulta din datele lmprejurarile
existente (nu obligatoriu din mijloacele de proba) intr-un dosar penal aflat fie in probe, locul w
cursu! urmaririi penale, fie in cursu! judecatii ~i vor fi avuti in vedere: identitatea ~i
(i) de organele de cercetare penalii la dispunerea masurii retinerii; necontestate
Acestea sunt
(ii) de procuror la dispunerea continuarii urmaririi penale fata de suspect, a
instanta la d
masurii retinerii ori controlului judiciar sau pe cautiune a masurilor asiguratorii, unor
necontestate
masuri de protectie a martorilor sau a persoanelor vatamate, Ia formularea unei
apreciaza ca ~
propuneri de arestare preventiva, a unei cereri de emitere a unui mandat de
Procurorul, pe
perchezitie domiciliara/informatica sau de supraveghere tehnica;
cursul cercetJ
(iii) de judeciitorul de drepturi # libertiiJi, cand se pronunta cu privire: Ia luarea, probe necesare
prelungirea, revocarea, inlocuirea masurii arestarii preventive/arestului Ia domiciliu;
- cererea 1
dispunerea perchezitiei domiciliare/informatice, a supravegherii tehnice;
penale sau in
(iv) de judeciitorul de camera preliminarii, cand se pronunta cu privire: Ia Iuarea, judiciare, ava
mentinerea, incetarea de drept a masurii arestarii preventive/arestului Ia domiciliu, denfa sau uti/
ori cu privire Ia inlocuirea acesteia cu masura controlului judiciar sau pe cautiune;
- legalitate
(v) de instanfa de judecatii, cand se pronunta cu privire la: luarea sau mentinerea de lege;
masurii arestarii preventive/arestului Ia domiciliu ori cu privire Ia inlocuirea acesteia
- pertinen
cu masura controlului judiciar sau pe cautiune, sau cu privire Ia dispunerea unei
lmprejurari pn
perchezitii domiciliare/informatice etc.
- conclud1
- indicii temeinici nu pot fi retinuti de instanta pentru fundamentarea unei hotarari
adevarului In
de condarnnare a inculpatului, in acest caz existenta infractiunii ~i a vinovatiei
proca nefiind
inculpatului trebuie a fi stabilitli dincolo de orice dubiu rezonabil, pe baza de probe
sa se dovede
rezultate din mijloace de proba.
situatia in c
probeze !ipsa
Sectiunea a 4-a. Administrarea probelor incuviintata

necesara pen
nefiind valab
1. Notiuni
- aprecier<
- administrarea probe/or reprezinta activitatea prin care sunt stranse sau aduse in Ia momentul
fata organului judiciar probele legale, pertinente, concludente ~i utile pentru stabilirea de judecata;
Probe/e. mijloacele de probii # procedee/e probatorii 199
faptul eli faptelor ~i imprejurarilor a caror existenta sau inexistenta trebuie constatata in
a duce Ia vederea aflarii adevarului in cauza;
- fn cursu/ urmiiririi penale, organul de urmarire penala strange ~i administreaza
probe atiit fn favoarea, ciit # fn defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu
ori Ia cerere;
- fn cursu/ judecafii, instanfa administreaza probe Ia cererea procurorului, a
persoanei vatamate sau a partilor ~i, fn mod subsidiar, din oficiu, atunci cand
considera necesar pentru formarea convingerii sale; potrivit art. 374 alin. (5)-(10)
NCPP instanta intreaba procurorul, partile ~i persoana vatamata daca propun
administrarea de probe. In cazul in care se propun probe, trebuie sa se arate faptele ~i
imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste
aflat fie in probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ceea ce prive~te martorii ~i expertii,
identitatea ~i adresa acestora. Probele administrate in cursu! urmaririi penale ~i
necontestate de catre parti nu se readministreaza in cursu! cercetarii judecatore~ti.
suspect, a Acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a partilor ~i sunt avute in vedere de
torii, unor instanta Ia deliberare. Totu~i, probele administrate in cursu! urmaririi penale ~i
!area unei necontestate de catre parti pot fi administrate din oficiu de catre instanta, daca
mandat de apreciaza ca este necesar pentru aflarea adevarului ~i justa solutionare a cauzei.
Procurorul, persoana vatamata ~i partile pot cere administrarea de probe noi ~i in
cursu! cercetarii judecatore~ti. Instanta poate dispune din oficiu administrarea de
probe necesare pentru aflarea adevarului ~i justa solutionare a cauzei;
- cererea privitoare Ia administrarea unor probe formulata in cursu! urmaririi
penale sau in cursu! judecatii se admite ori se respinge, motivat, de catre organele
judiciare, avandu-se in vedere urmatoarele criterii: legalitatea, pertinenfa, conclu-
denfa sau utilitatea probei;
- legalitatea presupune ca probele sa fie prevazute de lege, sau sa nu fie interzise
de lege;
erea unei - pertinenfa este acea insu~ire a unei probe de a servi Ia dovedirea unor fapte ~i
imprejurari privind cauza aflata in faza de urmarire penala sau judecata;
- concludenfa este aceea insu~ire a unei probe pertinente de a contribui Ia aflarea
vinovatiei adevarului intr-o cauza penala; probele concludente sunt ~i probe pertinente, reci-
de probe proca nefiind valabila; contraprobele sunt, de asemenea, probe concludente, urmarind
sa se dovedeasca prin intermediul lor inexactitatea unor probe deja administrate. In
situatia in care exista probe de vinovatie, suspectul sau inculpatul are dreptul sa
probeze !ipsa lor de temeinicie, deci sa ceara contraprobe;
- utilitatea este aceea conditie ce trebuie sa fie satis!acuta de o proba pentru a fi
incuviintata administrarea ei; utilitatea probei presupune ca administrarea ei este
necesara pentru solutionarea cauzei; orice proba utila este ~i concludenta, reciproca
nefiind valabila;
- aprecierea legalitatii, pertinentei, concludentei ~i a utilitatii probei se realizeaza
au aduse in Ia momentul incuviintarii acesteia de catre organul de urmarire penala ori de instanta
stabilirea de judecata;
- potrlVIt art. 100 alin. (4) NCPP, organele judiciare (de urmarire penala sau atitudinea pn
instanta de judecata) pot respinge o cerere privitoare Ia administrarea unor probe motivarea ca
atunci dind: parcursul jud,
a) proba nu este relevanta In raport cu obiectul probatiunii din cauza (probii impune ~i dac
In cuprinsu1
nepertinentii sau neconcludentii);
raportare Ia ru
b) se apreciaza ca pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul 6. a respins,
probei au fost administrate suficiente mijloace de proba (probii inutilii); niala solicita
c) proba nu este necesara, intrucat faptul este notoriu (probii inutilii); numiir de 30
d) proba este imposibil de obtinut; luna august :
inculpat N.A.
e) cererea a fost formulata de o persoana ne!ndreptatita (de pildii, proba solicitatii electorale, a1
de un martor sau de un denuntiitor); raportare Ia a
f) administrarea probei este contrara legii (probii nelegalii). admisa acestl
2011), i-a fm
~ lnalta Curte, deliberand cu privire Ia cererile de probatorii formulate tiunii cu priv
fiind pe depl
de inculpatul A.N.:
1. a respins, ca nefntemeiatii, proba cu fnscrisuri solicitata de recurentul intimat procesului pe
inculpat N.A., constand in extrase de presa din vara anului 2004 ~i documente 7. a respins,
PSD ~i PSD+PUR, vizand organizarea ~i desta~urarea campaniei electorale fn reaudierec.
pentru alegerile locale, parlamentare ~i prezidentiale din anul 2004, intruciit a mentionati s-
fost incuviintata ~i administrata in fata primei instante, care s-a pronuntat in inculpat N.A
acest sens, prin incheierea din 8 februarie 2011; alin. (2) C.pr
2. a respins ca nejiind pertinentii, concludentii ~i uti/a cauzei proba cu fnscrisuri ciate ca insuf
constiind in depunerea raportului Curtii de Conturi cu privire Ia verificarile 8. a constata,
efectuate viziind utilizarea fondurilor avute Ia dispozitie, in campaniile electorate fn fafa primE
de PSD ~i de recurentul N.A, in anul 2004, precum ~i a raportului Curtii de N.A . ~i P.B.,
Conturi de descarcare a gestiunii ISC in anul 2003, prin raportare Ia acuzatiile anterior (30 1
concrete imputate recurentului intimat inculpat ~i aviind in vedere ca Ia dosar fost audiata,
exista mai multe rapoarte ale Curtii de Conturi; termenul din
3. a admis proba vizand fnscrisuri referitoare Ia analiza elementelor constitutive 9. a respins c
ale infractiunii retinute fn sarcina recurentului intimat inculpat N.A ., constand emiterea unc
fn opiniile legale ale unor profesori universitari - chiar daca acestea nu au fost Prezidentiali
publicate in reviste de specialitate - fata de imprejurarea ca reprezinta punctele doamnei I.B.
de vedere ale unor speciali~ti in domeniul dreptului penal, instanta aviind posibi- sionala a do
litatea examinarii ~i aprecierii continutului acestora Ia momentul judecarii instanta), ava
recursurilor din prezenta cauza; din cadrul in
4. a respins ca nefiind conc/udenta, pertinenta ~i uti/a cauzei proba constand fn de judecata a
efectuarea unei adrese cafre Consiliul Superior a/ Magistraturii pentru inain- Ia momentul
tarea ordinelor de delegare a procurorului V.D., in cadrul structurii centrale a nr. 92/1992 p
DNA, in perioada anilor 2008-2009, constatiind ca prima instanta a tacut demer- respectat (!. C
suri in acest sens, astfel cum rezulta din incheierea de ~edinta din 3 noiembrie
2010, Ia dosarul de fond fiind ata~ata corespondenta efectuata (adresa ~Co
nr. 18655/1154/2010 emisa de CSM; carea dreptul
5. a respins proba constand fn ascu/tarea fnregistrarilor ~edinfelor de judecata probatorii, ir
ale primei instanfe din datele de 14 ianuarie 2011, 8 februarie 2011, 29 aprilie probele sunt
2011 ~i 25 noiembrie 2011, pentru ca instanta de recurs sa se edifice cu privire Ia penale in co
Probe/e. mijloacele de proM# procedeele probatorii 201
atitudinea pre~edintelui completului de judecata fatli de toti inculpatii, cu
motivarea eli instanta avea posibilitatea sa audieze respectivele inregistrari pe tot
parcursul judecarii prezentului recurs, in cazul in care aprecia eli aceasta s-ar
impune ~i dacii ar constata existenta unor contradictii intre modul de consernnare
in cuprinsul respectivelor incheieri a desta~urarii ~edintelor de judecata, prin
raportare Ia aspectele invocate de recurentul intimat inculpat N.A.;
6. a respins, ca nejiind pertinenta, conc/udenta i uti/a cauzei proba testimo-
nia/a solicitata de recurentul intimat inculpat N.A., constand fn audierea unui
numar de 30 de martori noi - pentru a se dovedi tensiunile existente in PSD in
luna august 2004, reorganizarea PSD tacuta Ia initiativa recurentului intimat
inculpat N.A., precum ~i modul de desta~urare a activitatilor in cadrul campaniei
electorale, avand in vedere faptul eli, pentru aceea~i teza probatorie, prin
raportare Ia acuzatia concretli adusa inculpatului, in fata primei instante i-a fost
admisa acestuia audierea unui numar de 5 martori (incheierea din 8 februarie
2011), i-a fost incuviintatli proba cu inscrisuri, apreciind ca prelungirea proba-
tiunii cu privire Ia chestiuni de fapt care, Ia ace! moment procesual, apareau ca
fiind pe deplin elucidate, constituia un demers excesiv, ce afecteaza celeritatea
procesului penal;
7. a respins, ca nefiind pertinenta, conc/udenta i uti/a cauzei, proba constand
fn reaudierea martorilor R.P., L.H. i J.D., cu motivarea ca audierea martorilor
mentionati s-a realizat in fata primei instante, in prezenta recurentului intimat
inculpat N.A. ~i a apliratorilor sai, ace~tia avand posibilitatea, potrivit art. 86
alin. (2) C.proc.pen., de a formula intrebari pentru clarificarea aspectelor apre-
ciate ca insuficient elucidate prin depozitiile respectivilor martori;
8. a constatat ca proba vizand audierea coinculpa{ilor, care nu au dat dec/ara{ii
electorale fn fafa primei instan{e i, respectiv, reaudierea recuren{ilor intima{i inculpa{i
Curtii de N.A. i P.B., a fost deja administrata fn fata instan{ei de recurs, Ia termenul
Ia acuzatiile anterior (30 mai 2012), retinand ca, doar recurenta intimatli inculpata G.D. nu a
ca Ia dosar fost audiata, intrucat nu s-a mai prezentat in fata instantei supreme de Ia
termenul din 23 aprilie 2012, de~i avea termen in cuno~tinta ;
constitutive 9. a respins ca nejiind pertinenta, conc/udenta i uti/a cauzei proba constand fn
constand emiterea unor adrese catre Consiliul Superior a! Magistraturii, Administra{ia
nu au fost Preziden{iala i Monitorul Oficial, privind numirea in functia de judecator a
punctele doarnnei LB., precum ~i inaintarea de catre CSM a altor hotlirari din mapa profe-
posibi- sionala a doarnnei judecator (membra a completului de judecatli de Ia prima
judecarii instanta), avand in vedere ca, din verificarile efectuate Ia Biroul Resurse Umane
din cadrul inaltei Curti de Casatie ~i Justitie, in intervalul de timp in care ~edinta
de judecatli a fost suspendatli, precum ~i din analiza dispozitiilor legale in vigoare
Ia momentul numirii doarnnei LB. in functia de judecator, respectiv Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judeclitoreasca, a rezultat eli, acest cadru legal a fost
respectat (!.C. C.J., completul de 5 judecatori, decizia nr. 160/2012, nepublicata).
Contrar celor sustinute de recurenta intimatli inculpatli privind incal-

carea dreptului Ia aplirare prin respingerea de catre instanta de fond a cererilor de
dejudecata probatorii, inalta Curte de Casatie ~i Justitie, completul de 5 judecatori, retine eli
I, 29 aprilie probele sunt utile cand administrarea lor este necesara pentru solutionarea cauzei
cu privire Ia penale in conformitate cu legea ~i adevarul. Prin urmare, sunt utile ~i trebuie
deci administrate numai probele concludente, ceea ce insearnna ca o proM utila - potrivit
este ~i o proba concludenta, tara insa, ca orice proM concludenta sa reprezinte ~i procurorului,
o proba utila in solutionarea unei cauze. In prezenta cauza, in mod intemeiat exercita actiu
prima instantiJ., apreciind corect concludenta ~i utilitatea probelor solicitate de de exercitiu s
catre recurenta intimata inculpata, a admis doar in parte proba testimoniala hire de vechea
solicitata de aceasta, argumentat de faptul ca, de~i concludenta sub aspectul
situatiei de fapt, nu mai era utila fata de imprejurarea ca acelea~i aspecte,
indicate ca teza probatorie de inculpata, urmau a fi dovedite prin depozitiile altor
martori incuviintati de completul de judecata. Mai mult, in exercitarea rolului
activ ~i cu respectarea dispozitiilor procedurale, instanta de fond a renuntat,
respectiv a constatat imposibilitatea audierii unor martori ale caror depozitii, fie
au fost apreciate ca nemaifiind utile in contextul materialului probator deja
administrat, fie s-a stabilit ca nu mai pot fi obtinute datorita unor imprejurari
obiective. Nu se poate retine nici faptul ca s-a incalcat dreptul Ia un proces
echitabil in sensu! dispozitiilor art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventia europeana a
drepturilor omului, ce consta in posibilitatea ce trebuie acordata acuzatului de a
contesta o marturie tacuta in defavoarea sa, de a putea cere sa fie audiati martori
care sa-l disculpe, in acelea~i conditii in care sunt audiati ~i interogati martorii
acuzarii. In jurisprudenta sa constanta, Curtea a statuat ca jurisdictiilor nationale
le revine dreptul de a aprecia elementele de proba pe care le administreaza
intr-un proces ~i pertinenta celor pe care acuzatul ar vrea sa le mai produca, in
special cu privire Ia numarul de martori propu~i de el. Prin urmare, nu se poate
recunoa~te acuzatului un drept nelimitat de a obtine convocarea unor martori in
fata instantei de judecata (cauza Vidal c. Belgiei, Honsik c. Austriei, Touvier c.
Frantei), autoritatea nationala competenta fiind cea care are facultatea de a
aprecia pertinenta unei ,oferte de proba" tacuta de acuzat, in masura compatibi-
litatii ei cu notiunea de proces echitabil. Faptul ca instanta a respins cererea de
probatorii formulata de recurenta intimata inculpata J.I.P. privind audierea unor penala este
martori pe situatia de fapt, referitoare Ia imprejurarile organizarii evenimentului rilor supuse
Trofeul Calitatii in Constructii, motivat de faptul ca alti 325 de martori au fost penala sunt
citati pentru a depune marturie in dovedirea acelora~i imprejurari, care au ~i fost orice dubiu
audiati, nu constituie o incalcare a dreptului Ia un proces echitabil, instanta
sub aspect
apreciind pertinenta ofertei de proba a inculpatei cu respectarea garantiilor pro-
cesuale (J.C.C.J., completul de 5 judecatori, decizia nr. 16012012, nepub/icatii).
2. Sarcina probei (onus probandz)
2.1. Notiune. Continut

- reprezinta obligatia ce revine participantului la procesul penal de a dovedi
faptele sau imprejurarile ce constituie obiectul probei 1;
- institutia sarcinii probei este diferita de cea a propunerii de probe, aceasta din
urma constituind un drept al partilor sau subiectilor procesuali principali in cadrul
procesului penal;
1
Relevanta in materia sarcinii probei este afirmatia scriitorului francez Maurice Toesca
potrivit caruia: , Certitudinea nu a fost niciodata o dovada. Dovada nu a fost niciodata ~i nici
nu va fi un adevar ".
Probele, mijloacele de proM ~i procedeele probatorii 203
- potrivit art. 99 NCPP in acpuriea penaH\ sarcina probei apartine fn principal
procuroru/ui, iar in acpunea civila, partii civile ori, dupa caz, procurorului care
exercita actiunea civila in cazul in care persoana vatamata este lipsita de capacitate
de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restnlnsa; se remarca astfel ca spre deose-
imoniala bire de vechea reglementare in care sarcina probei in actiunea penala revenea atat
aspectul organului de urmarire penala, cat ~i instantei de judecata, NCPP da un efect eficient
1 aspecte,
regulii generale actori incumbit probatio, luand in considerare faptul ca instanta nu
Jtiile altor
este cea care afirma existenta unei situatii de fapt in acuzare sau in aparare, inter-
ea rolului
ventia acesteia avand caracter subsidiar doar atunci cand administrarea probelor este
imperios necesara formarii convingerii sale;
- conform art. 306 NCPP pentru realizarea obiectului urmaririi penale organele de
cercetare penala au obligatia ca, dupa sesizare, sa caute ~i sa stranga datele ori
informatiile cu privire Ia existenta infractiunilor ~i identificarea persoanelor care au
savar~it infractiuni, sa ia masuri pentru limitarea consecintelor acestora, sa stranga ~i
sa administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 ~i 101 NCPP. Dupa ince-
perea urmaririi penale, organele de cercetare penala strang ~i administreaza probele,
atat fn favoarea, cat $i fn defavoarea suspectu/ui ori incu/patului. Organul de
urmarire penala se pronunta, prin ordonanta motivata, in conditiile art. 100 alin. (3)
~i (4) NCPP, asupra cererilor de administrare a probelor, in limita competentei sale.
Ciind organul de cercetare penala apreciaza ca este necesara administrarea unor
mijloace de proba sau folosirea unor metode speciale de supraveghere, care pot fi
autorizate ori dispuse, in faza de urmarire penala, numai de procuror sau, dupa caz,
de judecatorul de drepturi ~i libertati, formuleaza propuneri motivate, care trebuie sa
cuprinda datele ~i informatiile care sunt obligatorii in cadrul acelei proceduri.
Referatul este trimis procurorului impreuna cu dosarul cauzei. Organul de urmarire
penala este obligat sa stranga probele necesare pentru identificarea bunurilor ~i valo-
rilor supuse confisdirii speciale ~i confiscarii extinse. A~adar, organele de urmarire
penala sunt obligate sa administreze probele necesare pentru dovedirea, dincolo de
orice dubiu rezonabil, a existentei faptei, a elementelor constitutive ale infractiunii,
sub aspect subiectiv ~i obiectiv, precum ~i a lipsei vreunui impediment Ia punerea in
mi~care sau exercitarea actiunii penale, prevazut de art. 16 NCPP; in cazul in care
organele de cercetare penala nu au administrat toate probele necesare lamuririi cau-
zei, procurorul va dispune restituirea cauzei in vederea completarii cercetarii penale;
- in cauzele in care actiunea penala se pune in mi~care Ia plangerea prealabila
sarcina probei incumba ~i persoanei vatamate care, fata de natura infractiunii a carei
victima a fost, este eel mai bine plasata in aducerea de elemente probatorii relevante;
- in cazul in care din probele administrate nu rezulta, dincolo de orice dubiu rezo-
nabil, vinovatia suspectului ori a inculpatului, dubiul va profita acestuia, consi-
derandu-se ca nu exista temei pentru tragerea Ia raspundere penala a acestuia (in
dubio pro reo);
~ Aviind In vedere ca probele nu au valoare mai dinainte stabilita, ca~i

expresie a principiului in dubio pro reo - In sensu! ca atunci ciind, urmare a
administrarii tuturor probelor necesare solutionarii cauzei, se ajunge la indoiala
asupra vinovlltiei inculpatului ~i aceasta indoiala nu este inlaturata dupll - Curtea Europ
administrarea de noi probe ~i deci, prezumtia de nevinovlltie nu este rastumata, mod necesar contra:
orice indoiala este in favoarea inculpatului (l.C.C.J., sectia penalii, decizia rezonabile, in scop
nr. 6535/2004, www.legalis.ro). de nevinovatie nu
- in latura civila a cauzei sarcina probei apartine partii civile, cu exceptia situatiei efectuarii probei co
in care actiunea civila este exercitata din oficiu, cand sarcina probei incumba in faza cazul in care drep
de urmarire penala, procurorului ~i organelor de cercetare penala, iar in cursu! era descoperita tra
judecatii, procurorului; inculpatul ~i partea responsabila civilmente au posibilitatea bunurilor pe care I~
de a dovedi netemeinicia pretentiilor civile prin propunerea de probe pertinente, cunoasca continutul
concludente ~i utile cauzei. b) fn cazul infrd
- acuzarea treb
2.2. Sarcina probei ~i prezumtia de nevinovitie infractiuni a actio
- in procesul penal exista o legatura indisolubila intre sarcina probei ~i prezumtia sa dovedeasca ca
de nevinovatie; incumba acuzarii sa ofere probe suficiente pentru a fonda o declaratie sarcina probei
de vinovlltie ~i sa indice persoanei trimise in judecata care sunt acuzatiile formulate jurisprudentei
impotriva sa, in scopul de a ii da ocazia de a-~i pregati apararea ~i de a propune gravitate medie.
probe 1 Astfel, instanta europeana arata ca sarcina probei revine organelor de acuzatului insa, in
urmarire penala care formuleaza acuzatia, iar orice dubiu in stabilirea situatiei de fapt a caror savar~ire
profit!\ acuzatului; unor documente,
probei este
-in ,Cartea verde" privind prezumtia de nevinovatie 2, Comisia Europeana, rapor-
De asemenea,
tandu-se Ia jurisprudenta Curtii Europene, a retinut trei situatii in care sarcina probei
nu incumba, in totalitate, acuzarii:
a) fn cazul infracJiunilor pur formate;
- acuzarea trebuie sa aduca probe din care sa rezulte ca actiunile sau inactiunile
acuzatului au realizat efectiv elementul material a! infractiunii, insa nu trebuie sa
dovedeasca, in plus, ca acuzatul a avut intentia de a actiona in acest fel sau de a
provoca ace! rezultae. De~i statui este exonerat de obligatia dovedirii vinovatiei
(,intentiei delictuale") acuzatului, procedura e conforma principiilor Conventiei
europene (Curtea a retinut ca legislatiile penale ale statelor membre cuprind exemple
4
de infractiuni pur formale );
1
A se vedea CEDO, hot1irarea din 6 decembrie 1988, in cauza Barbera, Messegue $i
Jabardo c. Spaniei, parag. 67-77.
2
Disponibila online (http://ec.europa.eu/prelex/detail_dossier_real.cfm?CL=fr&Dos/d=
194139).
3
In unele state europene Jegislatia penala prevede unele prezumtii chiar ~i In privinta
elementului material a! infractiunii. De pildll, In Franta (art. 225-6 C.pen. francez) ~i Anglia
(art. 30 Sexual Offences Act), faptul de a trlli cu o prostituata ~i de a nu putea justifica
veniturile sau dobandirea averii In mod licit reprezintll un caz de proxenetism.
4
A se vedea CEDO, hotararea din 7 octombrie 1998, In cauza Salabiaku c. Frantei, compatibile cu
parag. 27-28. Curtea de Ia Strasbourg a retinut ell, In anumite conditii, Statele contractante pot telefonice,
incrimina un simplu fapt sau un fapt obiectiv, independent dacll acesta este comis cu intentie preventivli,
sau din culpll. Instanta european!\ a aratat ell In toate sistemele juridice sunt prevllzute corespondentei
prezumtii de fapt ~i de drept, iar Conventia european!\ nu constituie un obstacol In acest sens, persoane (a se
lnsa In materie penal1i exista obligatia statelor contractante de a nu depll~i In aceastll privintli o of the European
3
anumitli limit1i. De~i art. 6 parag. 2 se limiteazli Ia enuntarea garantiei ce trebuie respectatli de A se vedea
Probe/e, mijloacele de probii $i procedee/e probatorii 205
dupa - Curtea Europeana apreciaza ca existenta prezumtiilor de vinovatie nu este in
mata, mod necesar contrara Conventiei europene. Acestea trebuie sa fie prevazute in limite
decizia rezonabile, in scopul de a nu Jipsi de substanta prezumtia de nevinovatie. Prezumtia
de nevinovatie nu trebuie sa fie irefragabila, trebuind sa fie admisa posibilitatea
situatiei efectuarii probei contrare. Astfel, Curtea a constatat 1 incalcarea art. 6 parag. 2 in
a in faza cazul in care dreptul intern prevedea existenta urmatoarei prezumtii: o persoana ce
m cursu! era descoperita transportand droguri era considerata ca avea cuno~tinta de continutul
sibilitatea bunurilor pe care le transporta, cu exceptia situatiei in care era absolut imposibil sa
rtinente, cunoasca continutul pachetului (forta majorai.
b) fn cazul infracfiunilor pentru care sarcina probei este inversatii;
- acuzarea trebuie sa stabileasca faptul ca persoana acuzata de savar~irea unei
infractiuni a actionat intr-un anumit mod, fiind ulterior in sarcina acesteia din urma
sa dovedeasca ca exista o justificare Jegitima a actiunilor sale. In aceasta ipoteza,
sarcina probei incumba cu atat mai mult acuzatului decat in primul caz. Potrivit
jurisprudentei Curtii 3, o asemenea procedura este acceptabila pentru infractiunile de o
gravitate medie. in mod obi~nuit, este in sarcina acuzarii de a dovedi vinovatia
acuzatului insa, in cazuri exceptionale, cum ar fi, spre exemplu, situatia infractiunilor
a caror savar~ire este Jegata de nerespectarea anumitor obligatii sau necomunicarea
unor documente, odata stabilita existenta unei obligatii de catre acuzare, sarcina
a, rapor- probei este inversata, acuzatul trebuind sa dovedeasca ca a respectat acea obligatie.
ma probei De asemenea, este in sarcina acuzatului de a dovedi existenta cauzelor justificative pe
magistrati pe parcursul procedurilor, cerintele sale se confunda, in practica, intr-o mare

masura, cu exigentele de impartialitate prevazute de art. 6 parag. 1. In special, legiuitorul
national poate sa lipseasca pe judecatorul cauzei de o veritabila putere de apreciere, golind
prezumtia de nevinovatie de substanta, in cazul in care cuvintele ,stabilita in mod legal" ar
implica o trimitere neconditionata Ia dreptul intern. Art. 6 parag. 2 nu neglijeaza prezumtiile
cvinovatiei de fapt ~i de drept existente in legile penale. El impune statelor ca aceste prezumtii sa fie
stipulate in legislatie in limite rezonabile, avand in vedere scopul urmarit ~i garantarea
~onventiei
dreptului Ia aparare. Pentru o analiza detaliata a incalcarii prezumtiei de nevinovatie prin
tl exemple reglementarea de catre legiuitor a unor prezumtii legale, a se vedea P. van Dijk, M Viering,
Right to a fair and public hearing, in P. van Dijk, F. Van Hoof, A. Van Rijn, L. Zwaak, Theory
and practice of the European Convention on Human Rights, 4rd edition, Intersentia,
essegue ~i Antwerpen-Oxford, 2006, p. 628-629.
1
A se vedea CEDO, hotararea din 7 octombrie 1998, in cauza Salabiaku c. Franfei,
&Dos/d= parag. 19-30. In speta, reclamantul fusese condarnnat de catre instantele franceze pentru deti-
nerea de bunuri interzise (canabis), fiind avuta in vedere o dispozitie din Codul varna! care
in privinta prevedea ca ,persoana aflata in posesia unor bunuri de contraband!! este considerata vinovata
) ~i Anglia de savar~irea infractiunii". In acela~i sens, a se vedea CEDO, hotararea din 25 septembrie
ea justifica 1992, in cauza Pham Hoang c. Franfei, parag. 21-36.
2
In doctrina s-a aratat ca, potrivit jurisprudentei organelor Conventiei europene, sunt
compatibile cu respectarea dreptului prevazut de art. 6 parag. 2: inregistrarea convorbirilor
telefonice, prelevarea de probe biologice, perchezitia corporal!! sau domiciliar!!, arestarea
preventiva, limitarea unor drepturi pe perioada detentiei, examinarile medicale, ridicarea
corespondentei sau a unor inscrisuri, alcool-testele, efectuarea unor analize, amprentarea unei
persoane (a se vedea S. Trechse/, op. cit., p. 179; D.J. Harris, M O'Boyle, C. Warbrick, Law
of the European Convention on Human Rights, Oxford University Press, 2009, p. 300).
3
A se vedea CEDO, hotararea din 7 octombrie 1998, in cauza Salabiaku c. Franfei, parag. 28.
care le invodi, spre exemplu legitima aparare, starea de necesitate, iresponsabilitatea sarcina probei a11
- reus in excipiendo fit actor - cu exceptia situatiei in care acestea sunt prezumate sau de neimpu
(de pilda, legitima aparare prezumata); penala (spre exe
ori in ipoteza in
- in legatura cu procesul de aplicare a prezumtiilor in materie penaUi, Curtea
Europeana, dezvoltand jurisprudenfa Sa/abiaku, a aratat in cauza Janosevic c. - ata~area c
Suediei ca statele contractante trebuie sa mentina un echilibru intre importanta eel de instanta
obiectivului ce este urmarit ~i dreptulla aparare. Cu alte cuvinte, mijloacele folosite natura sa dea na
. I
trebuie sa fie propoqionale cu scopullegitim urmarit 1; mstantet .
- sintetizand conceptia Cuqii de Ia Strasbourg in acest domeniu, in jurisprudenta
instantelor britanice s-a aratat: ,preocuparea principala este ca procesul sa fie 3. Procedv
echitabil, iar prezumtia de nevinovatie este un drept fundamental care urmare~te
acest scop. Conventia europeana nu interzice prezumtiile de fapt ~i de drept, dar cere - in cazul in
ca acestea sa fie pastrate in limite rezonabile ~i sa nu fie arbitrare. Este in competenta nentei, conclud
statelor sa defineasca elementele constitutive ale infractiunii, numai prin raportare Ia trarea lor;
latura obiectiva, excluzand latura subiectiva (care este prezumatii). Dar substanta ~i - organele de
efectul oricarei prezumtii stipulate impotriva reclamantului trebuie sa fie rezonabila vatamate ~i a pa1
~i sa poata fi supusa dezbaterii. Prezinta importanta Ia aprecierea propoqionalitatii ~i concludente ~i
rezonabilitatii oportunitatea oferita acuzatului sa rastoarne prezumtia, garantarea obligatia proc
dreptului Ia aparare, flexibilitatea in aplicarea acestei prezumtii, posibilitatea oferita descoperirii pro
instantei de a aprecia toate probele, dificultiitile cu care procurorul s-ar putea con- -in faza de~
frunta in absenta prezumtiei. Preocuparile in vederea protejarii securitiitii nationale
~r~!~~ ;r~:UsJ
0
nu exonereaza statele membre de obligatia de a respecta standardele minimale de
echitabilitate a procesului. Justificarea oricarei incalcari a prezumtiei de nevinovatie concludente ~i
nu poate fi realizata decat prin analizarea tuturor faptelor ~i imprejurarilor ce deter- -in cazul i
mina aplicarea in cauzii a unei anumite prevederi legale" 2 ; poate reveni m
- din plicate, NCPP ~i legislatia speciala ce cuprinde dispozitii penale au ramas care se constat
inca timide in reglementarea situatiilor care presupun o inversare a sarcinii probei. administrarea pt
c) in cazul emiterii unui act prin care se dispune confiscarea. - faptele sa~
- cazul recuperarii bunurilor de Ia acuzat sau de Ia un teq, poate da n~tere unei inver- mijloc de prob
sari a sarcinii probei, in situatia in care bunurile sunt rezultatul unei activitati infractionale alege oricare
legea poate Ii~
1
~i proprietarul lor contestii acest lucru, sau Ia o reducere a nivelului sarcinii probatiunii,
sau imprejurar
acuzarea trebuind sa stabileasca vinovatia cu o anurnitii probabilitate, iar nu dincolo de
starea de boala
orice dubiu, ca de obicei. Toate recuperarile de bunuri trebuie sa poata face obiectul
In cazul chestil!
unui recurs jurisdictional ~i trebuie sa fie rezonabile ~i proportionate ;
materia careia i
- suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat
- adminisd
sa W dovedeasca nevinovatia, ~i are dreptul de a nu contribui Ia propria acuzare; in
ascultarea invi:
cazul cand exista probe de vinovatie, suspectul sau inculpatul are dreptul sa probeze
expertize, percl
!ipsa lor de temeinicie, putand solicita administrarea de probe in aparare; ca exceptie,
- Ia cererea
soana care cun,
1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 23 iulie 2002, In cauzaJanosevic c. Suediei, parag. 101. aducii la cuno~t
2
A se vedea !.H. Dennis, The Law of Evidence, 3'd edition, Sweet&Maxwell, 2007,
p. 469.
3 1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 5 iulie 2001, In cauza Phillips c. Marii Britanii, A se vede<
parag. 40-4 7. Belgiei, parag. 41
Probele, mijloacele de probii # procedeele probatorii 207
sarcina probei apaqine suspectului sau inculpatului care invoca o cauza justificativa
sau de neimputabilitate, ce fusese anterior dovedita de catre organele de unniirire
penala (spre exemplu, iresponsabilitatea, betia involuntara completa, legitima aparare)
ori in ipoteza In care acesta invoca o chestiune prealabila, preliminara sau prejudiciala;
- ata~area cazierului judiciar al reclamantului In dosarul de unnarire penala sau In
eel de instanta nu constituie o incalcare a prevederilor art. 6 parag. 2, nefiind de
natura sa dea na~tere unei prezumtii de vinovatie care sa aduca atingere impaqialitatii
. 1
mstantet .
3. Procedura de administrare a probelor

re unnare~te
ept, dar cere - in cazul in care probele nu sunt interzise de lege ~i satisfac exigentele perti-
competenta nentei, concludentei ~i utilitatii, organele judiciare trebuie sa procedeze la adminis-
raportare la trarea lor;
substanta ~i - organele de unnarire penala, din oficiu sau la cererea suspectului, a persoanei
ie rezonabila vatamate ~i a paqilor, dispun administrarea sau strangerea probelor legale, pertinente,
onalitatii ~i concludente ~i utile solutionarii cauzei; deopotriva, organele de unnarire penala au
obligatia procedurala pozitiva de a face toate demersurile necesare in vederea
descoperirii probelor ce trebuie administrate in cauza;
- in faza de judecata, instanta, Ia cererea procurorului ori a persoanei vatamate sau
a partilor ori din oficiu, trebuie sa puna In dezbaterea contradictorie a acestora
probele propuse, iar apoi sa dispuna administrarea numai a celor legale, pertinente,
concludente ~i utile;
- In cazul in care procurorul sau instanta a incuviintat administrarea unei probe,
poate reveni motivat ulterior in cursu! procesului asupra acestei masuri In cazul In
care se constata ca proba anterior incuviintata este neconcludenta sau inutila sau ca
administrarea probei nu este posibila;
- faptele sau imprejurarile ce fonneaza obiectul probei pot fi dovedite prin orice
mijloc de proba care nu este interzis de lege, organele judiciare avand libertatea de a
alege oricare dintre acestea pentru stabilirea adevarului judiciar; in unele cazuri,
Jegea poate limita sfera mijloacelor de proba cu care se poate dovedi o anumita fapta
au imprejurare (de pilda, in cazul suspendarii unnaririi penale sau a judecatii, cand
tarea de boala grava nu poate fi probata decat printr-o expertiza medico-legala, ori
in cazul chestiunilor prealabile ce pot fi probate numai cu mijloacele de proba din
materia careia li apaqine chestiunea);
- administrarea probelor se realizeaza prin diferite procedee probatorii (de pilda,
ascultarea invinuitului sau a inculpatului, ascultarea martorilor, efectuarea unei
expertize, perchezitia);
- Ia cererea organului de unnarire penala ori a instantei de judecata, orice per-
-oana care cunoa~te vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le
aduca Ia cuno~tinta sau sa le infati~eze;
1
A se vedea CEDO, hotararea din 10 februarie 1983, in cauza Albert ~i Le Compte c.
Belgiei, parag. 40.
- in vederea asigurarii principiului egalitatii annelor ~i a dreptului la aparare fn specifica, aflat

cursu! urmaririi penale, legea procesuala a prevazut mai multe situatii in care contesta in me
subiecfii procesuali principali sau parfile sau aparatorii acestora pot lua cuno~tinfa retinerii, sunt
de materialul probator administrat fn cauza, dintre care exemplificam unnatoarele: Statele membr
a) suspectul sau inculpatul, precum ~i celelalte parti sau persoana vatamata au sau invinuite s
dreptul de a participa la efectuarea oricarui act de unnarire penala, deci inclusiv la aflate in pose:
administrarea probelor, cu excepfia: (i) situatiei in care se utilizeaza metodele suspectate sau
speciale de supraveghere ori cercetare; (ii) perchezitiei corporale sau a vehiculelor in a pregati apan
cazul infractiunilor flagrante. in vederea exercitarii acestui drept, partile, subiectii mentionate la l
procesuali principali sau avocatul acestora pot solicita sa fie incuno~tintati de data ~i a drepturilor I
ora efectuarii actului de unnarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de instanta. in c
drepturi ~i libertati. incuno~tintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau competente, a
prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal; considerare. (~
aduca prejudic
b) perchezitia domiciliara sau infonnatica se face, in principiu, in prezenta
refuzat, in caz
persoanei de la care se ridica obiecte sau inscrisuri; suspectul sau inculpatul arestat
sau a drepturi
preventiv trebuie adus la efectuarea acestor procedee probatorii;
necesar pentn
c) reconstituirea se realizeaza in prezenta suspectului sau inculpatului, in cazurile care accesul 1
in care asistenta juridica este obligatorie; intema a statu
d) inculpatul cu privire la care s-a fonnulat o propunere de arestare preven- asigura ca, in
tivalarest la domiciliu ori de prelungire a duratei masurii arestarii preventive/arestului accesul la am
la domiciliu poate lua cuno~tinta, dupa inregistrarea cauzei la judecatorul de drepturi autoritate judi'
~i libertati, de piesele dosarului de unnarire penala in vederea pregatirii apararii; - Directiva
- in acest scop, art. 94 alin. (7) NCPP prevede ca, in vederea pregatirii apararii, art. 94 NCPP
avocatul inculpatului are dreptul de a lua cuno~tinta de intreg materialul dosarului de - potrivit l'
unnarire penala in procedurile des fa~ urate in fata judecatorului de drepturi ~i libertati au dreptul de
privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa. cursu! urmar
e) inculpatul care a fonnulat o cerere de revocare a masurii arestarii preventive, secretul datelc
de inlocuire a masurii arestarii preventive cu controlul judiciar/controlul judiciar pe - consultaJ
cautiune ori o pliingere impotriva ordonantei prin care procurorul a dispus luarea sau a nota date s,
prelungirea masurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cautiune poate lua clientului;
cuno~tinta, dupa inregistrarea cauzei la judecatorul de drepturi ~i libertati, de piesele
- fn cursu/
dosarului de unnarire penala in vederea pregatirii apararii;
tennen rezon
f) la efectuarea expertizei (tehnice, criminalistice, cantabile, medico-legale etc.) acestei activit
partile sau subiectii procesuali principali pot solicita ca un expert desemnat de va stabili data
acestea (expert-parte) sa participe la efectuarea procedeului probatoriu, alaturi de
- dreptul c
expertul desemnat de organul judiciar.
cazurile in c
penale;
4. Consultarea dosarului - dupa inc
penale fata d
- dreptul de acces Ia dosar este prevazut explicit in Directiva 2012/13/UE din 12 poate restrict
mai 2012 privind dreptul la infonnare in cadrul procedurilor penale care in art. 7 persoana vatJ
prevede ca: ,(1) Atunci ciind o persoana este arestata ~i retinuta in orice etapa a s-ar putea ad1
procesului penal, statele membre se asigura ca documentele referitoare la cauza
Probe/e. mijloacele de probii $i procedeele probatorii 209
specifica, aflate in posesia autoritatilor competente ~i care sunt esentiale pentru a
contesta in mod efectiv, in conformitate cu dreptul intern, Jegalitatea arestarii sau
retinerii, sunt puse Ia dispozitia persoanelor arestate sau a avocatilor acestora. (2)
Statele membre se asigura ca autoritatile competente acorda persoanelor suspectate
sau invinuite sau avocatilor acestora accesul eel putin Ia toate mijloacele de probl'i
aflate in posesia lor, indiferent daca sunt in apararea sau impotriva persoanelor
suspectate sau acuzate, pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor ~i pentru
a pregati apararea. (3) Fara a aduce atingere alineatului (1), accesul Ia materialele
mentionate Ia alineatul (2) se acorda in timp util pentru a permite exercitarea efectiva
a drepturilor in materie de aparare ~i eel tarziu Ia prezentarea fondului acuzarii in
instanta. in cazul in care alte mijloace de proba intra in posesia autoritatilor
competente, acestea acorda accesul Ia ele in timp util pentru a putea fi Juate in
considerare. (4) Prin derogare de Ia alineatele (2) ~i (3), cu conditia ca aceasta sa nu
aduca prejudicii dreptului Ia un proces echitabil, accesulla anumite materiale poate fi
refuzat, in cazul in care astfel de acces ar putea conduce Ia periclitarea grava a vietii
sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau daca refuzul este strict
necesar pentru apararea unui interes public important, ca de exemplu in cazurile in
care accesul poate prejudicia o anchetl'i in curs sau poate afecta grav securitatea
interna a statului membru in care se desta~oara procedurile penale. Statele membre se
asigura ca, in conformitate cu dispozitiile dreptului intern, decizia prin care se refuza
accesul Ia anumite materiale in conformitate cu prezentul alineat este luata de o
autoritate judiciara sau poate face, eel putin, obiectul controlului judiciar";
- Directiva 2012/ 13/UE a fost transpusa in NCPP, in principal, prin dispozitiile
art. 94 NCPP intitulat consu/tarea dosarului;
- potrivit NCPP partile, subiectii procesuali principali, precum ~i avocatii acestora
au dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal; fn
cursu/ urmiiririi penale, avocatul are obligatia de a pastra confidentialitatea sau
preventive, ecretul datelor ~i actelor de care a luat cuno~tinta cu ocazia consultarii dosarului;
lui judiciar pe - consu/tarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de
luarea sau nota date sau informafii din dosar, precum ~i de a obfine fotocopii pe cheltuiala
poate lua lientului;
de piesele
- fn cursu/ urmiiririi penale, procurorul stabile~te data ~i durata consultarii intr-un
:ermen rezonabil. Procurorul poate dispune, prin ordonanta, delegarea efectuarii
acestei activiUiti procesuale organului de cercetare penala, caz in care acesta din urma
:a stabili data ~i durata consultarii intr-un termen rezonabil;
- dreptul de a consulta dosarul nu este un drept absolut, putand fi restrictionat in
~rile in care prin consultare s-ar aduce atingere bunei desfl'i~urari a urmaririi
;>enale;
- dupii fn ceperea urmiiririi penale, respectiv dupa dispunerea efectuarii urmaririi
. nale fata de suspect ~i pana Ia punerea in mi~care a actiunii penale, procurorul
ate restrictiona prin ordonanta motivata consultarea dosarului de catre suspect,
~rsoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, daca prin aceasta
--ar putea aduce atingere bunei desfl'i~urari a urmaririi penale;
- dupa punerea fn mi~care a acfiunii pena/e procurorul poate restrictiona prin

- principiul
ordonanta motivata consultarea dosarului de catre inculpat, persoana vatamata, partea
interzisa uti/izar
civila, partea responsabila civilmente, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere
rea-credinfa, a z.
bunei desla~urari a urmaririi penale, pentru o durata de eel mult 10 zile; nu este
infractiuni fn ve
necesar ca ce1e 10 zile pentru care se dispune interdictia consultarii dosarul sa fie
consecutive, NCPP stabi1ind doar ca dupa punerea in mi~care a actiunii penale durata aduce atingere t
to tala a restrictiei sa nu depa~easca 10 zile; Ia viafa privata
omului cum ar
- o dispozitie speciala care deroga de la regula generala prevazuta in art. 94 NCPP
europeana), dre
este stipulata de art. 145 NCPP in materia supravegherii tehnice. Astfel, dupa
dreptulla viafa j
incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul are o obligatie procedurala
pozitiva de a informa, in scris, in eel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat - termenul , I
despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul o conotafie ese1
informarii, persoana supravegheata are dreptul de a lua cuno~tinta, la cerere, de fide/itate ~i om
continutul proceselor-verbale in care sunt consernnate activitatile de supraveghere trasatura a acf
tehnica efectuate. De asemenea, procurorul trebuie sa asigure, la cerere, ascultarea hotarari penale
. . . 4
convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din JUS!lfle ,'
activitatea de supraveghere tehnica;
I
Ca excepfie, procurorul poate sa dispuna, prin ordonanfa motivata, amanarea In doctrina I
informarii sau a prezentarii suporturilor pe care sun! stocate activitafi/e de suprave- s-a aratat ca de~i
in vederea respe4
ghere tehnica ori a proceselor-verbale de redare, eel mai tarziu pana Ia terminarea
complexitatea ei,
urmaririi penale sau pana Ia c/asarea cauzei, daca aceasta ar putea conduce Ia: organele judiciar'
a) perturbarea sau peric/itarea bunei desfo~urari a urmaririi penale fn cauza; juridice in scopl
b) punerea fn pericol a siguranfei victimei, a martorilor sau a membrilor Procedure penalc
familiilor acestora; interzicerea impu
sau stratageme.
2
c) dificultafi fn supravegherea tehnica asupra a/tor persoane implicate fn cauza. In literatur
- dispozitiile cu privire la amanarea informarii ~i prezentarii proceselor-verbale se equitable, in Les
aplica in mod corespunzator ~i in ipoteza in care in cauza a fost dispusa retinerea, Pierre Lambert, I
predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale [art. 147 alin. (8) NCPP raportat la notiunii de ,can
europeana sau d
art. 145 alin. (4) ~i (5) NCPP];
administrare a p1
- in toate procesele aflate in faza de urmarire penala, fie ca a fost sau nu pusa In un examen de an
rni~care actiunea penala, avocatului nu ii poate fi restrictionat dreptul de a consulta loialitatii admini
declaratiile paqii sau ale subiectului procesual principal pe care 11 asista ori 11 reprezinta; nelegal sau neloi
- fn cursu/ procedurii de camera preliminara ~i fn cursu/ judecafii, inculpatul ~i cu exceptia CllZl
incalcat dreptull
avocatul sau au dreptul sa consulte actele dosarului; 3
Ph. Couvre
- fn cursu/ judecafii (nu ~i fn procedura de camera preliminara) persoana in La Loyaute. N
vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente ~i avocatul acestora au dreptul 4
P. Bouza/,
de a consulta actele dosarului. p. 172. In studiu
comparees", elal
decembrie 2003 ,
5. Principiile legalitatii ~i loialitatii administrarii probelor adeviir, legitimit
legitimitatea pUi
- principiul legalitafii administrarii probe/or este acea regula potrivit careia fn invers, ejicacital
procesul penal trebuie administrate probele obfinute cu respectarea dispozifiilor etc. " Pentru o a
legale din mijloacele de probi'i prevazute de lege; de Ia loyaute d
vol. 23, 2003 , 1
(www.courdecQj
- principiu/ /oialitafii administrarii probe/or 1 este regula potrivit careza este
interzisa uti/izarea oricarei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu
rea-credinfa, a unui mij/oc de proba sau care areca eject provocarea comiterii unei
infractiuni fn vederea obtinerii unui mijloc de probii, daca prin aceste mij/oace se
aduce atingere demnitatii persoanei, drepturilor acesteia Ia un proces echitabi/ sau
Ia viata privata; astfe/, sunt protejate implicit ~i a/te drepturi fundamenta/e ale
omu/ui cum ar fi: dreptu/ Ia respectarea demnitatii umane (art. 3 din Conventia
europeana), dreptu/ Ia un proces echitabi/ (art. 6 din Conventia europeana) ori
dreptu/ Ia viata privata (art. 8 din Convenfia europeana/;
- termenul, /oialitate ", derivat din adjectivul latin legalis, are fn /imbaju/ modern
o conotatie esentia/mente mora/a. Astfel, el evoca ansamb/u/ idei/or de fncredere,
fidelitate ~i onestitate, uneori raportate Ia cea de /egitimitate 3; /oialitatea este o
trasatura a actiunii de strongere a probe/or, ce are ca scop pronuntarea unei
hotarori pena/e legitime, cu respectarea drepturilor omu/ui ~i a demnitatii actu/ui de
. . . 4
JUStlfle ,'
I In doctrina (J. Pradel, Procedure penale, lOeme edition, Cujas, Paris, 2000, p. 390-391),
s-a aratat ca de~i neprevazut de lege, principiul loialitatii a fost ,descoperit" de jurisprudenta
in vederea respectarii eticii judiciare. In privinta definirii notiunii s-a apreciat ca, fata de
complexitatea ei, este mai simplu de a o caracteriza prin contrariul acesteia: este neloial ca
organele judiciare sa foloseasca procedee neconforrne principiilor fundamentale ale ordinii
juridice In scopul obtinerii mijloacelor de proba. Altii autori (S. Guinchard, J. Buisson,
Procedure penale, op. cit., p. 433) au considerat ca principiul loialitatii are ca obiect
interzicerea impusa celui ce administreaza probatoriul de a utiliza procedee neloiale, tertipuri
sau stratageme.
2
In literatura de specialitate (M Franchimont, Loyaute, Proportionnalite, et proces
equitable, In Les droits de !'Homme au seuil du troisieme millenaire. Melanges en hommage a
Pierre Lambert, Bruylant, Bruxelles, 2000, p. 377-378) s-a aratat ca loialitatea nu corespunde
notiunii de ,caracter echitabil a! procesului", prevazuta de art. 6 parag. 1 din Conventia
europeana sau de art. 14 din Pact. In esenta, loialitatea nu prive~te dedit modalitatea de
administrare a probelor. In schimb, aprecierea caracterului echitabil al procesului presupune
un examen de ansamblu a! procedurii. Analiza este astfel mai larga dedit cea a legalitatii sau a
loialitatii administrarii probei. De fapt, judecatorul ar putea sa excluda un mijloc de proba
nelegal sau neloial administrat, dar sa considere ca In ansamblul sau procedura este echitabila,
u exceptia cazului In care neloialitatea a fost astfel !neat a viciat lntreaga procedura, a
inca! cat dreptul Ia aparare ~i principiile procesului echitabil.
3
Ph. Couvreur, Reflexions sur Ia ,loyaute" dans les rapports judiciaires intemationnaux,
In La Loyaute. Melanges offerts a Ettienne Cerexhe, Edition Larcier, 1996, p. 67.
4
P. Bouzat, La loyaute dans Ia recherche des preuves, Melanges Hugueney, Sirey, 1964,
p. 172. In studiul ,Les transformations de !'administration de Ia preuve penale: perspectives
omparees", elaborat sub coordonarea profesorului G. Guidicelli-Delage, Universite Paris I,
decembrie 2003, s-a aratat ca , din punct de vedere filozofic, obiectivele procedurii penale -
adeviir, legitimitate, eficacitate - in serviciul ciirora se ajlii proba, relevii tensiunea internii,
legitimitatea putand constitui o piedicii in calea ciiutiirii adeviirului ~i a eficacitiitii sau,
careia fn invers, eficacitatea putand avea drept rezultat fie obiectivarea adeviirului, fie desfigurarea sa
dispozitiilor etc." Pentru o analiza detaliatii a principiului loialitiifii, a se vedea E. Boursier, Le principe
de Ia loyaute de Ia preuve en droit processuel, Dalloz, Nouvelle bibliotheque des theses,
vol. 23, 2003 , p. 133-316; P. Lemoine, La loyaute de la preuve, studiu disponibil online
www. courdecassationfr).
- /oialitatea decurge din dreptul Ia un proces echitabil ~i implicii o anumitii in scopul de a le

, mora/itate procedurala" a organe/or de urmiirire penala fn activitatea de strangere peana a conside~
a probe/or aptii de a asigura credibilitatea actului de justitie ~i aflarea adeviirului; prin aplicarea ul
astfel, organele judiciare nu trebuie sii puna fn balantii eficacitatea procedurilor ~i matii: dezbracar
/oialitatea procesualii, pentru a decide care dintre acestea urmeazii a fi sacrificatii mai poata sprij
pentru aflarea adeviirului, indiferent de natura sau gravitatea infractiunii investigate; umilitoare;
- loialitatea procesualii se fnfiifi~eazii a fi ~i un principiu corector a! principiului - este interzis
libertiitii probe/or, astfel cum acesta rezultii din art. 97 alin. (1) NCPP care permite acestea (de pild
folosirea oriciiror mijloace de probii care nu sunt interzise de lege; continue savar~i
- loialitatea administrarii probelor este consacrata in art. 101 NCPP, potrivit - provocare
caruia este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constran- constand in dete
gere, precum ~i promisiuni sau indernnuri in scopul de a se obtine probe (de pilda, provocator se at '
organele judiciare trebuie sa asigure climatul necesar audierii care sa nu determine instigatorului cJ
. . l
persoana audiata sa dea declaratii dupa dictare, ori ca urmare a unor intrebari tenden- contmue savar~ 1
tioase ale caror raspunsuri sunt consernnate incomplet, sau in conditii de oboseala nulitatilor in pr
excesiva, ori sub imperiul constrangerii); deopotriva, nu pot fi folosite metode sau ca urmare a pro
tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-~i aminti ~i de a relata - in materia t
in mod con~tient ~i voluntar faptele care constituie obiectul probei (de pi ida, pasiv" a! activi
utilizarea penthotalului, sau a hipnozei); interdictia se aplica chiar daca persoana potrivit careia
ascultata W da consimtamantul Ia utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de (i) exista o su
ascultare (de pilda, in ipoteza in care un martor i~i da consimtamantul sa fie ascultat pregate~te sava
dupa ce a fost hipnotizat de un specialist hipnotolog); deopotriva, un specialist nu acestora a fost
poate intocmi un raport de constatare sau de expertiza cu privire Ia aspectele acestora nu au
constatate de acesta pe parcursul audierii unei persoane atunci cand acesta a fost eel caracter excepti
care a contribuit Ia folosirea de metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capa- - Curtea E
citatea persoanei de a-~i aminti ~i de a relata in mod con~tient ~i voluntar faptele care ~i insotita de gat
constituie obiectul probei [de pilda, un hipnolog care a procedat Ia hipnotizarea unui de stupefiante.
martor sau a persoanei vatamate (care in prealabil consimtisera sa fie supuse indoiala, adop
hipnozei) nu poate intocmi un raport de constatare sau de expertiza cu privire Ia dreptul la buna
relatarile persoanei ascultate, situatiile ~i imprejurarile pe care persoana ascultata nu sacrificat pen
~i le poate aminti con~tient dar care pot fi relevate ca urmare a hipnozei neintrand in de art. 6 din C
domeniul de aplicare a! constatarilor sau expertizelor]; infractiuni, de
- Curtea Europeana 1 a calificat drept tratamente inumane ~i degradante utilizarea justifica utiliz
pe parcursul efectuarii cercetarii penale a unor tehnici de dezorientare sau de privare Curtea Europe
senzoriala aplicate persoanelor supuse Ia interogatoriu prin utilizarea uneia dintre infiltrati (in c
urmatoarele cinci tehnici de interogare: acoperirea capetelor persoanelor interogate, cadrul unei an
expunerea lor Ia un zgomot continuu ~i putemic, privarea de posibilitatea de a dormi germane cu ce
inainte de interogatoriu, limitarea alimentatiei, obligarea celor interogati sa ramana in Teixeira de Ca.
picioare, Ia zid, intr-o postura penibila, timp de mai multe ore. S-a mai retinut ca
aceste mijloace de interogatoriu au fost folosite cumulativ in scopul obtinerii de 1
A se vedea
marturisiri, a! denuntarii altor persoane sau pentru obtinerea de informatii ~i au CEDO, hotlirare
2
cauzat suferinte fizice ~i morale putemice, au antrenat tulburari psihice acute in A se vedea
3
cursu! interogatoriului, creand victimelor sentimente de teama, angoasa, inferioritate, A se vedea
galiei, parag. 36
1
A se vedea CEDO, hotararea din 18 ianuarie 1978, In cauza Irlanda c. Marii Britanii. brie 2004, in cau
Probele, mijloacele de proM# procedeele probatorii 213
1
o anumitii in scopul de a le infrange rezistenta fizica sau morala. In alte cauze , Curtea Euro-
peana a considerat ca exista o incalcare a dispozitiilor art. 3 din Conventia europeana
prin aplicarea urmatoarelor tratamente in scopul de a obtine marturisiri sau infor-
matii: dezbracarea victimei, legarea ei de brate ~i suspendarea ei tara ca aceasta sa se
mai poata sprijini pe sol sau aplicarea de violente repetate, punerea in situatii
umilitoare;
- este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru
acestea (de pilda, martori colaboratori), sii provoace 0 persoana sa savar~easca ori sa
continue savar~irea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe;
, potrivit - provocarea reprezinta actiunea neloiala realizata in scopul obtinerii de probe,
constran- constand in determinarea cu ~tiinta a unei persoane sa comita o infractiune (agentul
(de pilda, provocator se afla practic, din punctul de vedere al dreptului substantial, in postura
determine instigatorului care determina o persoana sa ia o rezolutie infractionala) sau sa
tend en- continue savar~irea unei infractiuni; astfel, provocarea constituie una dintre sursele
nulitatilor in procesul penal care are ca efect subsecvent excluderea probelor obtinute
ca urmare a provocarii;
- in materia provocarii, Curtea Europeana a tacut referire la doctrina ,caracterului
pasiv" al activitatii pe care trebuie sa o desra~oare In aceasta materie agentii statului
potrivit careia activitatea agentilor statului nu poate fi consideratii provocare daca:
(i) exista o suspiciune rezonabila ca o persoana participa la o infractiune sau
pregate~te savar~irea unei infractiuni; (ii) activitatea politi~tilor sau a colaboratorilor
acestora a fost autorizata In conditiile legii; (iii) agentii statului sau colaboratorii
acestora nu au tacut altceva decat sa ofere suspectului o ocazie obi~nuita (care nu are
caracter exceptional) de a comite o infractiune;
- Curtea Europeana a aratat ca interventia agentilor infiltrati trebuie circumscrisa
~ilnsotita de garantii chiar ~i atunci cand este vorba In cauza de represiunea traficului
de stupefiante. In fapt, daca expansiunea criminalitatii organizate impune, tara
lndoiala, adoptarea de masuri adecvate, nu insearnna ca intr-o societate democratica
dreptul la buna administrare a justitiei, ce ocupa un loc atat de important, ar putea fi
sacrificat pentru motive de oportunitate. Exigentele generale de echitate consacrate
de art. 6 din Conventia europeana se aplica procedurilor care privesc toate tipurile de
infractiuni, de la cea mai simpla la cea mai complexa. Interesul public nu poate
justifica utilizarea de elemente obtinute ca urmare a unei provocari politiene~ti
2
Curtea Europeana a constatat ca, spre deosebire de activitatea desta~urata de agentii

3
infiltrati (In cauza Ludi c. Elvefiei) care W desta~urau respectiva indeletnicire in

cadrul unei anchete cu privire la traficul de droguri, In baza cooperarii autoritatilor
germane cu cele elvetiene, sub supravegherea unui judecator de instructie, In cauza
Teixeira de Castro c. Portugaliei activitatea celor doi politi~ti implicati nu se situa In
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 18 decembrie 1997, in cauzaAksoy c. Turciei, parag. 63;
CEDO, hotariirea din 28 iulie 1999, in cauza Selmouni c. Frantei, parag. 105.
2
A se vedea CEDO, hotliriirea din 17 ianuarie 1970, in cauza De/court c. Belgiei, parag. 25.
3
A se vedea CEDO, hotariirea din 9 iunie 1998, in cauza Teixeira de Castro c. Portu-
galiei, parag. 36-39. In acela~i sens, a se vedea CEDO, hotariirea Marii Camere din 27 octom-
Britanii. brie 2004, in cauza Edwards ~i Lewis c. Marii Britanii, parag. 46.
214 Procedurii penalii. Partea genera Iii
cadrul unei operatiuni de combatere a traficului de droguri aflate sub coordonarea

unui magistrat. Curtea Europeana a retinut ca cei doi politi~ti nu s-au limitat sa
examineze de o maniera pur pasiva activitatea reclamantului, ci au exercitat asupra Europeana
acestuia o influenta de natura sa-l provoace sa comita infractiunea 1 Astfel, activitatea zitiile art. 6
celor doi ofiteri de politie a depa~it natura activitatii unor agenti infiltrati, deoarece ei fost obtinu
au provocat savar~irea infractiunii ~i nimic nu arata ca tara interventia lor aceasta ar obiect de a
fi fost comisa. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, instanta europeana a acordat
importanta unui anumit numar de circumstante ~i, in special, a faptului ca interventia
celor doi politi~ti in cauza nu s-a inscris in cadrul unei operatiuni de reprimare a
traficului de stupefiante dispusa ~i controlata de un magistrat. De asemenea, s-a
retinut ca autoritatile portugheze nu aveau motive intemeiate sa suspecteze faptul ca
reclamantul era traficant de droguri: acesta nu avea cazier judiciar, nu exista vreo mesageriei,l
ancheta preliminara deschisa impotriva sa ~i nimic nu indica faptul ca ar avea o .,costuri" i
inclinare sa fie implicat in traficul de droguri, inainte de a fi abordat de politie. de politie a
Drogurile nu au fost gasite la locuinta acestuia, reclamarttul procurandu-le de la un iar nu ins
tert, care le dobiindise la randul sau de la un alt dealer ramas necunoscut, ~i nu a motive te
detinut alte cantitati de droguri decat cele solicitate de politi~ti. Curtea de la
Strasbourg a mai aratat ca ~i in conditiile in care reclamantul ar fi fost eventual carea pros
dispus sa comita o infractiune, niciun element obiectiv nu sugera ca el ar fi initiat o numai in l
activitate infractionala inainte de interventia organelor de politie. Astfel, a fost privire la
respinsa apararea propusa de guvemul portughez prin care se invoca deosebirea intre ultimii 2
crearea unei intentii criminale inexistenta pana atunci ~i revelarea unei intentii intemeiat
criminale latente. Curtea Europeana a apreciat ca aceasta interventie a agentilor de informatii
politie ~i folosirea ei in procedura penala 1-a privat pe reclamant ab initio ~i definitiv identificate
de un proces echitabil, fiind incalcate prevederile art. 6 parag. 1 din Conventia agentii in
europeana. S-a constatat, in acest fel, ca sunt incalcate exigentele conventionale in instigarea
conditiile in care condamnarea reclamantului s-a intemeiat in principal pe declaratiile reclamanta
celor doi agenti provocatori. Astfel, Curtea Europeana a tacut distinctia intre actiunea iar nude
agentilor provocatori - actiunea ofiterilor de politie creand intentia criminala care
anterior nu exista- ~i cazurile in care reclamantul avea deja predispozitia de a comite
2 martorii
infractiuni Instanta europeana a acordat caracter principalla doi factori: (i) inexis-
contactas
tenta unor probe din care sa rezulte suspiciunea ca reclamantul era deja implicat in
Brazilia p
A. ~i C. a
onsideral
intemeiat
1
In fapt, politi~tii ce desta~urau o activitate sub acoperire au incercat initial sa achizitio- retinut, a
neze canabis de Ia numitul V.S. (suspectat a fi un mic dealer de droguri), iar fata de imposi- a fost pr'
bilitatea acestuia de a procura acest drog i-au solicitat procurarea de heroina. In acest context, numat pe
V.S. i-a condus pe politi~ti Ia casa reclamantului, care a acceptat sa le procure acestora
cantitatea de 20 grame de heroina, fiindu-i inmiinata suma de bani necesara. Reclamantul a
procurat 20 de grame de heroina de Ia J.P.O., care 1-a riindul sau le-a obtinut de Ia o terta
persoana. Heroina a fost adusa de reclamant Ia domiciliul lui V.S. unde se aflau ~i cei doi
politi~ti, care cu ocazia primirii drogurilor ~i-au declinat calitatea ~i 1-au retinut pe reclamant p. 604.
2
sub acuzatia de trafic de droguri. A se
2 3
A se vedea K. Starmer, M Strange, Q. Whitaker, Criminal Justice, Police Powers and A se
Human Rights, Ed. Blackstone Press, 2001, p. 201-202.
Probe/e. mijloacele de proM ~i procedeele probatorii 215
traficul de droguri sau lntr-o activitate infractionala; (ii) faptul indubitabil ca organele
de politie 11 instigasera la comiterea ace lei infractiuni 1;
- In baza aceluia~i rationament, lntemeiat pe factorii indicati mai sus, Curtea
Europeana a considerat In cauza Eurojinacom c. Frantei2 ca nu sunt lncalcate dispo-
zitiile art. 6 parag. 1, lntrucat probele pe baza carora a fost condarnnata reclamanta au
fost obtinute prin provocare; In cauza societatea comerciala reclamanta (al carei
obiect de activitate consta In servicii de comunicari de date accesibile prin interme-
diul unui terminal - Minitel, agreat de France Telecom - constand In messaging ~i
mailbox, ce permitea utilizatorilor sa comunice lntre ei prin folosirea unor
pseudonime la care puteau fi ata~ate C.V.-uri) fusese condarnnata pentru proxene-
tism, ca urmare a unor anchete desta~urate de organele de politie franceze. In cadrul
acestor investigatii agentii politiei utilizasera serviciile companiei prin intermediul
rnesageriei, solicitand informatii de la mai multe persoane cu privire la ,conditii" ~i
. costuri" In scopul identificarii celor care practica prostitutia. Activitatea organelor
de politie a fost considerata de Curtea Europeana ca infiltrare a unor agenti acoperiti,
iar nu instigare la savar~irea unor infractiuni, lntrucat autoritatile judiciare aveau
motive temeinice de a suspecta existenta unei activitati infractionale. Astfel, instanta
europeana a remarcat ca politia se afla In posesia informatiilor cu privire la practi-
carea prostitutiei din anunturile publicate In presa, iar societatea nu fusese acuzata
numai In legatura cu faptele de proxenetism constatate de agentii infiltrati, ci ~i cu
privire la o activitate infractionala continua In materia proxenetismului desra~urata In
ultimii 2 ani. De asemenea, importanta a prezentat ~i faptul ca instantele nu ~i-au
intemeiat hotararea de condarnnare numai pe actele agentilor infiltrati, ci ~i pe
informatii rezultate din continutul C.V.-urilor, precum ~i pe declaratiile prostituatelor
identificate In cursu} anchetei. In concluzie, Curtea Europeana a considerat ca de~i
agentii infiltrati au provocat oferta din partea prostituatelor, nu se poate retine
instigarea la comiterea infractiunii de proxenetism pentru care a fost condarnnata
reclamanta, ce a avut un caracter continuu ~i a fost comisa de societatea comerciala,
iar nu de prostituate;
- In cauza Sequeira c. Portugaliei3, Curtea Europeana a retinut ca la data la care
martorii A. ~i C. au lnceput sa colaboreze cu organele de politie, reclamantul 11
contactase deja pe A . In vederea organizarii transportului unei cantitati de cocaina din
Brazilia prin intermediul unui vas apartinand lui A. Doar din acel punct activitatea lui
A. ~i C. a fost supravegheata de organele de politie, astfel !neat ace~tia nu au putut fi
considerati ca fiind agenti provocatori, lntrucat autoritatile judiciare au avut motive
intemeiate sa suspecteze activitatile ilicite ale reclamantului. Curtea Europeana a
retinut, astfel, ca nu sunt lncalcate dispozitiile art. 6 parag. 1, lntrucat reclamantul nu
a fost provocat sa comita infractiuni, iar hotararea de condarnnare nu s-a lntemeiat
acest context, numai pe declaratiile martorilor colaboratori A. ~i C. date In ~edinta publica (pe care
acestora
Reclamantul a
de Ia o tertii
aflau ~i cei doi 1
B. Emmerson, A. Ashworth, A. Macdonald, Human Rights and Criminal Justice, op. cit.,
pe reclamant p. 604.
2
A se vedea CEDO, decizia din 7 septembrie 2004, in cauza Eurofinacom c. Fran{ei.
3
A se vedea CEDO, decizia din 6 mai 2003, in cauza Sequeira c. Spaniei.
acuzatul a avut posibilitatea de a-i interoga), ci ~i pe actele efectuate de alte persoane - Curtea EuroJ
implicate in ancheta sau pe documente gasite la perchezitie in posesia reclamantului; Teixeira de Castro
1
- in cauza Shannon c. Marii Britanii instanta europeana a retinut ca rolul statului exigentele art. 6 d
a fost acela de a efectua urmarirea penala impotriva reclamantului pe baza judiciare lituanienc
informatiilor oferite de un tert (M.), care nu era agent al statului, nu actiona Ia coruptie. Curtea c
indicatiile politiei sau sub controlul acesteia. Martorul M. a fost audiat cu respectarea procuror, a fost c
principiilor oralitatii ~i contradictorialitatii in prezenta reclamantului ~i a avocatului (politist in cadrul
acestuia, instanta britanica constatand, dupa cinci zile de audieri, ca nu se impune Interne), pentru a-
excluderea probelor oferite de acesta politiei, intrucat nu au fost obtinute prin provo- de netrimitere in j
care ~i nu aduc atingere echitabilitatii procesului. Tot astfel, s-a mai stabilit di recla- de reclamant cu ce
mantul nu a contestat autenticitatea sau credibilitatea inregistrarilor audiovideo in nicio autorizatie j1
niciun grad de jurisdictie in fata instantelor britanice ~i nici in fata Cuqii Europene. mitei, A.Z. a in
Prin urmare, Curtea Europeana a apreciat eli admiterea probelor oferite de jumalist, coruptie. Ulterior,
ca probe in acuzare, nu a adus atingere caracterului echitabil al procesului; USD, pe care i-a
!area infractiunii
- in cauza Vaniane c. RusieP, instanta europeana a retinut ca organele de politie
dificultatile inere1
au organizat un ,test vanzare" prin care _martorul colaborator O.Z. a fost de acord sa
catre politie In Vi
actioneze Ia indicatiile politiei in scopul de a da in vileag activitatea de trafic de
politia trebuie sa
droguri a reclamantului . Totodata, s-a mai retinut ca organele de politie nu aveau
coruptiei, Ia ager
nicio dovada din care sa rezulte ca, inainte de interventia lui O.Z., exista o suspiciune
coruptia - indus
ca reclamatul era dealer de droguri. Astfel, s-a apreciat ca organele de politie nu s-au
majora, a~a cum 1
limitat Ia o investigare pasiva a activitatii infractionale a reclamantului ~i ca nu exista
Aceasta conventic
nicio dovada ca infractiunea ar fi fost savar~ita in !ipsa interventiei lui O.Z. In ceea ce
agentilor infiltra~
prive~te hotararea de condamnare, Curtea Europeana a constatat ca principalele probe
aduca atingere dJ
de vinovatie pe care aceasta s-a intemeiat au fost cele obtinute prin activitatea de
provocare, inclusiv declaratiile lui O.Z. ~i ale politi~tilor care au participat Ia opera- 1
A se vedea C
tiune. Astfel, s-a considerat ca interventia politi~tilor ~i folosirea probelor rezultate in
parag. 49-73.
cadrul procesului penal pomit impotriva reclamantului au adus atingere, in mod 2
Cu ocazia pn
iremediabil, caracterului echitabil al procesului; nelegale pe care A.
era pusa in sarcina
datele existente in
ca acestea ~i-au '
1
A se vedea CEDO, decizia din 6 aprilie 2004, in cauza Shannon c. Marii Britanii. In fapt, impingiindu-1 sa c
M., jumalist Ia un tabloid britanic a primit, prin intermediul unui telefon anonim, informatia simularii infractiw
eli reclamantul distribuie droguri Ia petrecerile din cercurile show-business. Pretinziind a fi un (kurstymas) Ia ace
~eic, M. a avut o intrunire Ia un hotel cu reclamantul pentru a discuta despre posibilitatea ca aratat eli autorizat
acesta sa ii fumizeze cocaina pentru o petrecere ce urma sa aiba Joe in Dubai. In cadrul pregatirii sau com
discutiei, ce a fost inregistrata prin mijloace tehnice amplasate in camera de jumalist, au fost finalitate provocru
abordate probleme generale privind drogurile, iar apoi reclamantul i-a confirmat in repetate folosita in acest s,
riinduri lui M. eli poate procura cocaina pentru petrecerea din Dubai, cat ~i canabis asistentului servi ca dovada ir
lui M. In aceea~i seara reclamantul i-a adus lui M. ~i asistentului sau mostre de cocaina, pentru infractiuni de con
care a primit suma de 300 de lire sterline. Ancheta politiei a fost declan~ata ca urmare a sau de incepere
articolului publicat in ziar de catre M. in care se arata eli reclamantul este un dealer de droguri. procuror. Or, din
2
A se vedea CEDO, hotariirea din 15 decembrie 2005, in cauza Vaniane c. Rusiei, avusesera Joe pri1
parag. 49-50. acordul de princir
3
O.Z. a fost de acord sa colaboreze cu organele de politie. Martora 1-a contactat telefonic In aceste conditii,
pe reclamant ~i, pretinziind eli nu se simte bine datorita lipsei drogurilor, i-a solicitat acestuia intruciit a fost p:
sa ii procure hero ina pentru consum. interventia agen{i
- Curtea Europeana, tacand trimitere Ia jurisprudenta anterioara din cauzele
Teixeira de Castro, Eurofinacom, Sequeira, Shannon, a analizat compatibilitatea cu
exigentele art. 6 din Conventia europeana a investigatiilor desfa~urate de organele
1
judiciare lituaniene in cauza Ramanauskas c. Lituaniei , cauza privind infractiuni de
coruptie. Curtea de Ia Strasbourg a retinut ca reclamantul, ce avea calitatea de
respectarea procuror, a fost contactat prin intermediul unei cuno~tinte, V.S., de catre A.Z.
avocatului (politist in cadrul unui departament special anticoruptie din cadrul Ministerului de
se impune Interne), pentru a-i propune cain schimbul sumei de 3.000 USD sa dispuna o solutie
prin provo- de netrimitere in judecata cu privire Ia un teq. in primele faze ale contactelor avute
lit ca recla- de reclamant cu cele doua persoane, politistul a actionat in afara cadrului legal ~i tara
nicio autorizatie judiciara. Ulterior, dupa ce reclamantul a fost de acord cu primirea
mitei, A.Z. a informat autoritatile solicitand autorizarea simularii infractiunii de
coruptie. Ulterior, reclamantul a acceptat suma de 1.500 USD ~i, respectiv, de 1.000
USD, pe care i-a oferit-o A.Z. in temeiul mandatului prin care se autorizase simu-
larea infractiunii de coruptie2 Curtea Europeana a subliniat ca nu pot fi ignorate
dificultatile inerente activitatii de investigatie ~i strangere a probelor desta~urata de
catre politie in vederea descoperii infractiunilor ~i ca, pentru a ajunge Ia aceasta,
politia trebuie sa recurga din ce in ce mai des, in special in cadrul luptei impotriva
coruptiei, Ia agenti infiltrati, Ia informatori ~i Ia actiuni sub acoperire. De altfel,
coruptia - inclusiv in mediul judiciar - a devenit in numeroase tari o problema
majora, a~a cum rezulta din Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia.
Aceasta conventie autorizeaza folosirea tehnicilor speciale de investigare, in special a
agentilor infiltrati, pentru obtinerea de dovezi in acest domeniu, cu conditia sa nu se
aduca atingere drepturilor ~i obligatiilor care decurg din conventiile intemationale
1
A se vedea CEDO, hotan1rea din 5 februarie 2008, in cauza Ramanauskas c. Lituaniei,
parag. 49-73.
2
Cu ocazia procesului, reclamantul a pledat vinovat, dar a pretins ca a cedat presiunilor
nelegale pe care A.Z. le exercitase asupra sa pentru a-1 determina sa comitli infractiunea care ii
era pusa in sarcina. El a aratat ca A.Z. 1-a provocat sa accepte mita. Reclamantul a sustinut ca
datele existente in cauza nu justificau declan~area unei operatiuni secrete de catre autoritati ~i
ca acestea ~i-au depa~it limitele de exercitare normalli a prerogativelor lor de ancheta,
impingandu-1 sa comitli o infractiune. Astfel, reclamantul a contestat legalitatea autorizarii
simularii infractiunii de coruptie, considerand ca in concret a avut Joe o actiune de provocare
(kurstymas) Ia acceptarea mitei, efectuata de agenti ai serviciilor speciale. Reclamantul a mai
aratat ca autorizatia de simulare a unui act infractional nu putea fi eliberata in !ipsa dovezii
pregatirii sau comiterii unei infractiuni. Rezulta ca o astfel de procedura nu putea avea drept
finalitate provocarea uneia sau mai multor persoane sa comita o infractiune, iar daca a fost
folosita in aces! scop, ea nu este valabila ~i elementele care au servit Ia obtinerea sa nu pot
ervi ca dovada in procesul penal. Reclamantul a mai aratat ca autorizatia de simulare a unei
infractiuni de coruptie nu poate fi emisli ~i nu poate produce efecte decat in caz de pregatire
sau de incepere a executarii infractiuni, elemente care trebuie sa fie cunoscute de catre
procuror. Or, din dosar rezulta eli autoritatile au fost contactate de V.S. ~i A.Z. dupa ce
avusesera Joe primele intalniri ale acestora cu reclamantul, in cursu) carora el ~i-a exprimat
acordul de principiu sa indeplineasca ceea ce is-a solicitat in schimbul sumei de 3.000 USD.
in aceste conditii, reclamantul a considerat ca dreptul sau Ia un proces echitabil a fost incatcat
intrucat a fost provocat sa comita o infractiune pe care nu ar fi comis-o niciodata tara
interventia agenfilor provocatori.
218 Procedurii penalii. Partea generalii
multilaterale referitoare la drepturile omului. In aceste conditii, recurgerea la penal, in vederea t.

tehnicile speciale de investigare - ~i in special la tehnici de infiltrare - nu implica in activitatilor de u
sine incalcarea dreptului la un proces echitabil. Cu toate acestea, aviind in vedere protectiei cetateniloli
riscul provocarilor politiene~ti generat de acestea, este esential sa se stabileasca ~i in scopul proteo
utilizarea acestor tehnici in limite clare. lnstanta europeana a invederat ca, in cauza, compromisa daca iri
Conventia europeana nu impiedica, in faza de urrnarire penala, ca organele de practici, vadit inac
ancheta sa se bazeze pe martori anonimi, ciind natura infractiunii poate justifica o legii2 Totodata, sea
asemenea masura. Totu~i, folosirea ulterioara a unor astfel de probe de ditre jude- principiului aflarii a
catorul de fond pentru a motiva o condarnnare reprezinta o problema diferita ~i nu
- nu va constitui
este acceptabila deciit daca exista garantii adecvate ~i suficiente impotriva abuzurilor
Wle ~i limitele autol
~i, in special, o procedura clara ~i previzibila pentru a autoriza, executa ~i controla
autorizate la anumit1
aceste masuri de investigare. Instanta europeana a apreciat ca autoritatile lituaniene
similare laturii obie
nu pot fi exonerate de responsabilitatea pentru actiunile politistului din faza initiala,
operatiuni sau orice
pe motivul ca acesta nu a actionat in calitate oficiaU'i, ci ca ,persoana privata", mai
care se banuie~te ca
ales in conditiile in care actele din faza initiala a operatiunii au fost efectuate in afara
rapiri, efectuarea d
cadrului legal, in absenta oricarei autorizatii, iar prin emiterea autorizatiei de simu-
desta~urate cu aut
lare a infractiunii de coruptie a fost legitimata ex post facto acestei faze preliminare ~i
mijloace de proba;
utilizate rezultatele ei. In caz contrar, s-a aratat ca s-ar fi deschis poarta spre abuzuri
~i arbitrariu prin perrniterea ocolirii principiilor fundamentale pe calea ,privatizarii" - deopotriva, or.
provocarii politiene~ti. Curtea de la Strasbourg a stabilit ca actele lui A.Z. ~i V.S. nu date ~i inforrnatii pi1
~ ~ . J
s-au limitat la investigarea activitatii infractionale fntr-un mod pur pasiv, ci au fost de vreo masura ce mtr
natura sa-l provoace pe reclamant sa saviir~easca infractiunea pentru care a fost
condarnnat ~i nu exista nicio dovada in speta ca in absenta interventiei acestora ~Fold
infractiunea ar fi fost comisa, aviind urrnatoarele aspecte: (i) la momentul efectuarii flagrant delic
actelor preliminare de catre A.Z. nu exista nicio dovada ca acuzatul mai comisese prevederilor le
anterior alte infractiuni ~i, in special, infractiuni de coruptie; (ii) din inregistrarea In mod repe
convorbirilor telefonice rezulta ca toate intiilnirile dintre acuzat ~i A.Z. au avut loc la acoperire este
initiativa acestuia din urrna. Mai mult, prin contactul stabilit din initiativa lui A.Z ~i rezolutia In a
decizia nr. 51
V.S., reclamantul pare sa fi racut obiectul unei instigari flagrante din partea acestora
de a comite acte infraqionale, de~i nu existau probe obiective, altele deciit zvonuri,
care sa arate ca acesta a avut intentia de a se angaja intr-o astfel de activitate;
in cc
privind art. 6
- a~adar, fata de standardul european, organele judiciare care suspecteaza impli- fundamentale
carea unei persoane in activitati infractionale nu trebuie sa aiba o atitudine ,activa" tatea investig
care sa determine persoana ,inactiva" sa comita 0 infractiune, ci trebuie doar sa-i tiile conferite
ofere acesteia o ,tentatie obi~nuita", o oportunitate ce nu are caracter exceptional de Ia examinare
a incalca legea, in cadrul unui joe de roluri disimulat in vederea ,observarii pasive" a asupra perso~
comportamentului raptuitorului; in cazul in care persoana suspectata de implicare in care altfel n
activitati infractionale cedeaza ,tentatiei" ~i comite fapta, probele astfel culese nu pot infractiunii.
fi apreciate ca sunt obtinute prin provocare, activitatea organelor judiciare fiind torului aces
desta~urata in scopul exclusiv al culegerii de probe, iar nu in scopul incitarii neloiale
la comiterea unei fapte infractionale;
- raJiunea interdicJiei provocarii savdr#rii unei infracfiuni consta in aceea ca
statu/, prin agenfii sai, nu poate sa-~i depa~eascii competenfa de a ap/ica legea, prin
1
instigarea unei persoane sa savar~easca 0 infracfiune, pe care altfel nu arfi comis-o, A se vedea A.
pentru ca apoi sa dec/an~eze impotriva acestei persoane mecanismele procesu/ui 2007, p. 260.
2
ldem, p. 261.
1
penal, fn vederea tragerii Ia riispundere ; sunt astfel create limite ale exercitarii
activitatilor de urmarire penala in cadrul unei anchete pro-active, in vederea
protectiei cetatenilor impotriva provocarilor provenite de la agentii statului, precum
~i in scopul protectiei integritatii sistemului justitiei penale, care altfel ar fi
di, in cauza,
compromisa daca instantele ar trebui sa tina seama de probele rezultate din aceste
organele de
practici, vadit inacceptabile, ale reprezentantilor statului insarcinati cu aplicarea
justifica o
legi{ Totodata, se asigura credibilitatea sistemului de justitie penala ~i se garanteaza
e ciHre jude-
principiului aflarii adevarului;
diferita ~i nu
va abuzurilor - nu va constitui provocare activitatea desfii~urata de organele judiciare in condi-
~i controla tiile ~i limitele autorizate de procuror in cadrul procedeului probator a! participarii
lituaniene autorizate Ia anumite activitati (art. 150 NCPP) care presupune comiterea unei fapte
faza initiala, similare laturii obiective a unei infractiuni de coruptie, efectuarea de tranzactii,
operatiuni sau orice fel de intelegeri privind un bun sau privind o persoana despre
care se banuie~te ca ar fi disparuta, ca este victima traficului de persoane ori a unei
rapiri, efectuarea de operatiuni privind droguri, precum ~i prestarea unui serviciu,
desfii~urate cu autorizarea organului judiciar competent, in scopul obtinerii de
mijloace de proba;
- deopotriva, organele judiciare trebuie sa actioneze loial ~i cu ocazia culegerii de
date ~i informatii prin intermediul martorilor colaboratori, ori atunci cand utilizeaza
vreo masura ce intra in notiunea de ,supraveghere tehnica";
Folosirea unui investigator sub acoperire in scopul surprinderii in

flagrant delict de trafic de droguri a fiiptuitorului nu constituie o inclHcare a
mai comisese prevederilor legale. De vreme ce o persoana, consumatoare de droguri, a comis
inregistrarea in mod repetat actiuni specifice traficului ilicit de droguri, nu agentul sub
au avut loc Ia acoperire este eel care o determina sa comita sau sa continue savar~irea acestora,
va lui A.Z ~i rezolutia in acest sens fiind Iuata anterior de taptuitor (I.C.C.J., secfia penalii,
decizia nr. 5169/12.1I.2003, www.legalis.ro).
In conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului

privind art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor
fundamentale, reflectata in special in cauza Ramanauskas c. Lituaniei, activi-
tatea investigatorului sub acoperire ~i a colaboratorului acestuia respecta garan-
tiile conferite de art. 6 din Conventie, neexistand o provocare, daca se limiteaza
Ia examinarea, de o maniera pasiva, a activitatii infractionale, tara a exercita
asupra persoanei o influenta de natura a instiga Ia comiterea unei infractiuni,
care altfel nu ar fi fost savar~ita, in scopul de a face posibila constatarea
infractiunii. Prin urmare, activitatea investigatorului sub acoperire ~i a colabora-
torului acestuia respecta garantiile dreptului Ia un proces echitabil neexistand o
provocare, in cazul in care contactul investigatorului ~i a! colaboratorul cu
inculpatii a avut Joe in contextul in care inculpatii cautau in mod activ cumpa-
fn aceea ca ratori ~i vanzatori de droguri, ace~tia propunand investigatorului ~i colabora-
/egea, prin
1
arfi comis-o, A se vedea A. Ashworth, M. Redmayne, The criminal process, Oxford University Press,
procesului 2007, p. 260.
2
Idem, p. 261.
220 Proceduri'i penala. Partea genera/a
torului sa le procure ~i sa le vanda droguri (I. C. C.J., secfia penalii, decizia Bogdan, nici
nr. 917/09.03.20II. www.scj.ro). contineau
instantele n
~ LucriHorii de politie nu au intrebuintat mijloace de constrangere ~i nu ocazie de a
acorde prio~
au recurs Ia promisiuni pentru a obtine probe impotriva inculpatilor. Activitatea
date In fata
desta~urata de ace~tia se circumscrie conduitei fire~ti, regulamentare, pe care
privire Ia ij
trebuia sa o adopte, ei refuzand propunerea de a primi mita ~i sesizand organele
respectarea 1
abilitate asupra acestui fapt. Cel care a insistat In oferirea banilor a fost incul-
a-i audia p
patul M.B. care a convocat ~i lntalnirea cu ofiterii de politie ~i a ales ~i varianta
paratilor sa
remiterii sumei de bani, ajutat de inculpatul B.$. (I. C. C.J., secfia pen alii, decizia
instanta ar tt
privire Ia
fn~)
nu poate re
'""'Ncoo''"'""M"N'm" C urtea a 1acut
ex
o d'tstmctte
. . deta I'tata 'mtre conceptu I de un martor u
lnscenare ~i utilizarea tehnicilor legale ale activitatilor sub acoperire ~i a martor date
reafirmat obligatia instantelor interne de a face o analiza atenta a materialului Totu~i, Cu:
aflat Ia dosar atunci cand un acuzat invoca o lnscenare din partea politiei. In prioritatii a
acest context, Curtea a mai stabilit ~i ca rolul sau, potrivit art. 6 parag. 1 din problema I
Conventie, nu este sa stabileasca daca anumite mijloace de proba au fost observa m
obtinute ilegal, ci mai degraba sa analizeze daca o astfel de ,ilegalitate" a avut lnscenarea
drept consecinta lncalcarea unui alt drept protejat prin Conventie; astfel, Curtea divergente
trebuie sa analizeze calitatea aprecierilor tacute de instantele interne cu privire Ia prietenii s
pretinsa lnscenare ~i sa se asigure ca acestea au asigurat In mod adecvat dreptul cluzie, de~
Ia aparare a! inculpatului, In special dreptul Ia proceduri contradictorii ~i Ia
egalitatea arrnelor. Pentru a stabili daca, In cauza de fata, agentii de politie sub cercetat s
acoperire s-au limitat sau nu Ia ,investigarea activitatii infractionale lntr-un mod procedural
esentialmente pasiv" Curtea tine seama de o serie de considerente. Nu exista Conventie
niciun indiciu ca reclamantul sau coinculpatii ar fi fost implicati anterior In parag. 40-
infractiuni legate de droguri. Curtea observa ca autoritatile nu au oferit detalii ~i ,g;~.
V'~:;...:;-,
nu au tacut trimitere Ia nicio proba obiectiva referitoare Ia comportamentul
infractional al suspectilor lnainte de incidentele din data de 29 aprilie 2002. Mai
mult chiar, nu s-au gasit droguri nici In posesia reclamantului, nici Ia el
acoperire
acasa. De asemenea, Curtea observa ca partile au dat interpretari diferite
speciale de
evenimentelor ce au avut Joe Ia data de 29 aprilie 2002. In opinia autoritatilor,
In sine dr
reclamantul ~i coinculpatii sai acceptasera sa interrnedieze tranzactia. Cu toate politie p l
acestea, reclamantul, sustinand ca a fost vorba despre o lnscenare a politiei, a
mentinuta
declarat ca nu ~tia ce contine punga, care, de fapt, li apartinea colaboratorului
instigarea
politiei, Bogdan; de asemenea, reclamantul a mai sustinut ca drogurile din punga
fortelor d
apartineau politiei. In lumina acestor interpretari divergente, este esential pentru
\imiteaza
Curte sa analizeze procedura In care a fost invocat capatul de cerere privind
exere ita
provocarea, pentru a se asigura ca drepturile apararii au fost asigurate In mod
savar~irea
adecvat, In special dreptul Ia o procedura contradictorie ~i Ia egalitatea armelor.
posibila s
In condamnarea reclamantului ~i a coinculpatilor sai, instantele s-au bazat
penala. P
exclusiv pe probele obtinute In cadrul urmaririi penale, ~i anume pe rapoartele
,investig
scrise ale agentilor sub acoperire ~i pe declaratiile suspectilor, precum ~i pe
cauza Cw
marturiile inculpatilor In fata primei instante. Instantele nu au raspuns cererilor
mantul, p
apararii de a se administra probe, In special cu privire Ia implicarea ~i rolul lui
sale In iJ
Probele, mijloace/e de probii ~i procedeele probatorii 221
Bogdan, nici solicitarii de a fi prelevate amprente digitale de pe pungile ce
contineau drogurile sau de a analiza inregistrarile evenimentelor. In plus,
instantele nu i-au audiat pe agentii sub acoperire. Astfel, apararea nu a avut nicio
ocazie de a adresa intrebari martorilor. De asemenea, instantele au hotarat sa
acorde prioritate declaratiilor obtinute de anchetatori ~i au considerat ca cele
date in fata instantei de fond au fost false. In lumina sustinerilor inculpatilor cu
privire Ia implicarea politiei, instantele interne nu ar fi putut sa asigure
respectarea principiului echitatii ~i, in special, a celui a! egalitatii arrnelor, tara
a-i audia pe Bogdan ~i pe agentii de politie sub acoperire ~i tara a le perrnite
paratilor sa adreseze intrebari acestor persoane, macar in scris. Mai mult chiar,
instanta ar fi trebuit sa analizeze sau eel putin sa ofere explicatii mai detaliate cu
privire Ia motivul respingerii celorlalte cereri de administrare de probe. Curtea
nu poate retine in abstracto prioritatea ce ar trebui acordata declaratiilor date de
un martor in ~edinta publica ~i sub juramant in raport cu declaratiile aceluia~i
martor date in cursu! urrnaririi penale, chiar daca cele doua sunt contradictorii.
Totu~i, Curtea considera ca motivarea oferita de tribunal pentru justificarea
prioritatii acordate declaratiilor lui D.C. in fata anchetatorilor ar putea ridica o
problema in ceea ce prive~te respectarea drepturilor apararii. In fine, Curtea
observa maniera sumara in care instantele interne au respins sustinerile privind
inscenarea de catre politie. Aceasta retine ca elementul comun a! interpretarilor
divergente ale partilor asupra situatiei de fapt din cauza este ca reclamantul ~i
prietenii sai au negociat cu Gotti/Bogdan ~i apoi s-au intalnit cu Sven. In con-
cluzie, de~i tine seama de importanta ~i de dificultatile sarcinii anchetatorilor,
Curtea considera, tinand cont de cele de mai sus, ca instantele interne nu au
cercetat suficient sustinerile referitoare Ia inscenare. Pentru aceste motive,
procedura reclamantului a fost lipsita de caracterul echitabil cerut de art. 6 din
Conventie (CEDO, hotiirarea din 1 iunie 2010, in cauza Buljinsky c. Romaniei,
parag. 40-48).
~ -- ~~~
~:~~
'"IIO~.."="'"'""MN'"""' Curtea a stabilit ca inscenarea incalca art. 6 parag. I din
nici Ia el Conventie ~i este diferita de folosirea tehnicilor legale ale activitatilor sub
diferite acoperire in anchetele penale. Aceasta sustine ca, de~i utilizarea metodelor
autoritatilor, speciale de investigatie - in special, a tehnicilor sub acoperire - nu poate incalca
Cu toate in sine dreptul Ia un proces echitabil, riscul pe care il implica instigarea de catre
a politiei, a politie prin asemenea tehnici presupune ca folosirea acestor metode sa fie
boratorului mentinuta in limite bine determinate. De asemenea, Curtea a stabilit ca
e din pungii instigarea de catre politie are Joe atunci cand ofiterii implicati - fie membri ai
pentru forte lor de ordine, fie persoane care actioneaza in baza ordinului acestora - nu se
privind limiteaza Ia a investiga activitatea infractionala intr-un mod in principal pasiv, ci
in mod exercita o anumita influenta asupra subiectului astfel incat sa 11 incite Ia
savar~irea unei infractiuni care altfel nu ar fi fost savar~ita, cu scopul de a face
posibila stabilirea infractiunii, ~i anume de a oferi probe ~i de a incepe urrnarirea
penala. Pentru a constata daca ofiterii de politie sub acoperire s-au limitat Ia
,investigarea activitatii infractionale intr-un mod in principal pasiv" in prezenta
cauza Curtea tine seama de o serie de consideratii. Dupa cum a subliniat recla-
mantul, perchezitionarea apartamentului sau nu a adus nicio dovada a implicarii
sale in infractiuni privind drogurile. De asemenea, Curtea ia act de faptul ca
partile au prezentat interpretari diferite In ceea ce prive~te incidentul din 1 iunie

2001. Conform autoritatilor, reclamantul ~i ceilalti inculpati fusesera de acord sa
lncheie tranzactia. Cu toate acestea, reclamantul, care pretinde eli i s-a flicut o
lnscenare, a declarat eli nu ~tiuse eli In geanta se aflau droguri ~i eli crezuse eli - reprezintli
banii primiti erau pentru alt tip de marfuri, ale caror mostre au fast gasite In nistrate de
geantli. In lumina acestor interpretliri divergente, este esential pentru Curte sa organul de
examineze procedura In urma careia s-a stabilit motivul lnscenarii, cu scopul de toate aspectele
a garanta eli drepturile apararii au fast protejate In mod corespunzlitor, In special
dreptul Ia o procedura contradictorie ~i Ia egalitatea armelor. Pentru condam-
narea reclamantului ~i a celorlalti inculpati, instantele s-au bazat exclusiv pe
probele obtinute in timpul investigatiilor, In special pe raportul scris lntocmit de
investigatorii acoperiti ~i pe declaratia lui K.M., care a fast retractatli ulterior pe
parcursul procedurii, ~i pe declaratiile martorilor, precum ~i pe rapoartele
privind perchezitia de Ia domiciliile paratilor. In ceea ce prive~te reclamantul,
Curtea ia act de faptul eli martorii puteau numai sa confirme arestarea In sine,
dar nu erau In masura sa ofere informatii referitoare Ia presupusele activitati
infractionale ale inculpatilor. lnstantele nu au adus ca proba lnregistrarea eveni-
mentelor ~i nu i-au audiat pe investigatorii acoperiti, nici macar dupa solicitarea
expresa a reclamantului, formulatli In plangere, Ia care acesta nu a primit niciun
raspuns. Astfel, apararea nu a avut posibilitatea de a-i supune pe ofiterii de
politie unui interogatoriu contradictoriu. In plus, instantele au decis sa considere
relevante declaratiile obtinute de investigatori de Ia K.M. ~i le-au respins pe cele
flicute de ceilalti parati ~i de K.M. lnsu~i, ulterior In timpul procedurii, inclusiv
In fata instantelor. Curtea nu poate trece cu vederea eli depozitiile unui martor In
~edinta publica ~i sub juramant ar trebui lntotdeauna sa fie prioritare altar
declaratii flicute de acela~i martor In cursu! actiunii penale, nici macar atunci
cand cele doua sunt contradictorii. Cu toate acestea, In speta, Curtea considera
eli rationamentul tribunalului pare sa fi impus reclamantului sarcina probei ~i nu
explica de ce au fast preferate celelalte declaratii celor consecvente, ulterioare,
flicute In fata instantelor. In plus, avand In vedere afirmatiile paratilor privind
implicarea politiei, instantele interne nu au putut sa asigure respectarea princi-
1
piului impartialitatii, In special al egalitatii armelor, prin absenta audierii ofite- Relevante
rilor de politie sub acoperire ~i prin neacordarea posibilitatii interogarii lor de editorialist !?i
catre inculpati, chiar ~i In scris. In plus, instanta ar fi trebuit sa analizeze sau eel National din 28
putin sa ofere o explicatie mai amanuntitli cu privire Ia motivul respingerii discipolul preferat
celorlalte cereri de probe (audierea unor martori suplimentari ~i lnregistrarea perpele!?te-te co
video). In concluzie, de~i este con~tienta de importanta ~i complexitatea sarcinii legamant, !?i nu
convingeri, dar al
agentilor implicati In investigatie, Curtea considera, avand In vedere cele
te !lisa amagit de
mentionate mai sus, eli instantele interne nu au anchetat suficient acuzatiile de adevarul judiciar,
lnscenare. Pentru aceste motive, procesul reclamantului a fast privat de carac- !?i <Daca n-ai o
terul echitabil impus Ia art. 6 din Conventie (CEDO, hotiirdrea din 9 noiembrie inima care poate
2010, fn cauza Ali c. Romdniei, parag. 99-105). adevarul de fals,
- incalcarea principiilor legalitatii ~i loialit!itii in administrarea probelor atrage
sanctiunea excluderii probei nelegal sau neloial administrate.
Probele, mijloacele de probii $i procedeele probatorii 223
Sectiunea a 5-a. Aprecierea probelor
- reprezinta ansamblul proceselor intelective de evaluare a tuturor probelor admi-

nistrate de organele judiciare in vederea aflarii adevarului intr-o cauza penala;
organul de urmarire penala ~i instanta de judecata sunt obligate sa Himureasca sub
scopul de toate aspectele cauza penala, pe baza de probe, in vederea aflarii adevarului;
In special
- este guvemata de principiul liberei aprecieri a probe/or potrivit diruia organele
condam-
judiciare au dreptul sa aprecieze in mod liber atat valoarea fiecarei probe adminis-
v pe
trate (in raport cu celelalte) indiferent de faza procesuala in care au fost administrate,
de
cat ~i credibilitatea lor; probele nu au o valoare a priori stabilita de legiuitor,
importanta acestora rezultand in urma aprecierii lor de organele judiciare consecutiv
analizei ansamblului materialului probator administrat in mod legal ~i loial in cauza;
- in luarea deciziei asupra existentei infractiunii ~i a vinovatiei inculpatului
instanta hotara~te motivat, cu trimitere Ia toate probele evaluate. Condarnnarea se
dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo
de orice indoiala rezonabila 1;
- potrivit art. 103 alin. (3) NCPP, hotiirdrea de condamnare, de renun{are Ia
aplicarea pedepsei sau de amdnare a apliciirii pedepsei nu se poate fntemeia fn
miisurii determinantii pe declara{iile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale
martorilor proteja{i (inclusiv fn ipotezele fn care persoanele viitiimate sun! audiate
cu asigurarea protec{iei); din interpretarea per a contrario a acestui articol rezultii
cii celelalte mijloace de probii prin care au fast ob{inute probe directe pot conduce
autonom, fn mod determinant, Ia pronun[area uneia dintre solu{iile enumerate mai
sus care con{in constatareafaptului cii o persoanii a comis o infrac{iune;
- art. 103 a lin. (3) NCPP preia fn dreptul intern un standard clasic a! jurispru-
den{ei Cur{ii Europene pe care fl vom prezenta fn continuare fn contextul evolu{iei
sal; astfel, Curtea Europeana2 a precizat ca, in anumite circumstante, autoritatile
1
Relevante pentru analiza procesului de apreciere a probelor sunt concluziile reputatului
editorialist ~i avocat Marian Nazat in articolul ,Dragul meu magistrat" publicat in Jumalul
National din 28 februarie 2014 potrivit caruia: ,Dragul meu magistrat, ca sa-l parafrazez pe
discipolul preferat at lui Noica, nesocote~te vointa vremelnicului de Ia putere, infrunta-1 ~i
perpele~te-te cogeamitea inainte de a hotari verdictul! Ia seama Ia probe ~i ta-ti din indoiala
legamant, ~i nu uita ca e~ti delegatul divin a! randuielilor pamantene! Fii tacatorul propriilor
convingeri, dar a! celor formate intre copertile dosarului, ~i ia aminte Ia masura din lucruri! Nu
te lasa amagit de himera dreptatii absolute, adevarul absolut iti va tulbura mintea, increde-te in
adevarul judiciar, iti este Ia indemana! Un lucru nu uita, indiferent de ce se intampla, e~ti om
~i <Daca n-ai o inima care poate suferi impreuna cu altul, nu e~ti o fiinta umana; daca n-ai o
inima care poate resimti ru~inea, nu e~ti o fiinta umana; daca n-ai o inima care poate deosebi
adevarul de fals, nu e~ti o fiinta umana>. Vorbele de mai sus le-a rostit un alt chinez, pe nume
Mencius, ~i rna opresc aici, dragul meu magistrat! $i te mai rog, Ia final, sa nu-mi porti
ranchiuna, scutura-te de resentimente, deoarece razbunarea e arma ignorantului".
2
A se vedea CEDO, hotararea din 20 septembrie 1993, in cauza Saidi c. Franfei,
parag. 43-44; CEDO, hotararea din 23 aprilie 1997, in cauza Van Mechelen $.a. c. 0/andei,
parag. 55; CEDO, hotararea din 24 noiembrie 1986, in cauza Unterpertinger c. Austriei,
parag. 31-33.
judiciare pot apela Ia declaratiile administrate In faza ,instructiei" (urmaririi penale), proces echitabi
In special In cazul refuzului persoanelor care le-au dat de a le reitera In public de dreptul victime
teama pentru consecintele pe care acestea le-ar putea avea pentru siguranta lor, ceea admite ca, Inc
ce putea fi cazul, de exemplu, In procesele privind actiunile organizatiilor mafiote. luate in scopul
Daca inculpatul a avut o ocazie adecvata ~i suficienta de a contesta astfel de marturii, exercitarea ad
In momentulln care sunt facute sau mai tarziu, utilizarea lor nu violeaza In sine art. 6 particulare In
parag. 1 ~i 3 lit. d) din Conventia europeana. Necesitatea protectiei nu poate aduce vulnerabila, p
atingere substantei dreptului Ia aparare, astfel ca, ~i In aceste situatii, Curtea de Ia contradictie in
Strasbourg apreciaza ca drepturile apararii sunt restranse lntr-un mod incompatibil cu ape! a aprecia
garantiile prevazute de art. 6 din Conventia europeana, atunci cand o condamnare se adoptand o ho
fondeaza In lntregime sau lntr-o masura determinanta pe marturia facuta de o s-au prezenta
persoana pe care acuzatul nu a putut-o interoga direct sau prin alta persoana In apreciat ca imJ
numele sau, nici In faza de urmarire, nici In faza dezbaterilor; ca fiind impu
- In cauza Doorson c. Olandei 1 s-a apreciat ca de~i art. 6 din Conventia europeana sa solicite un~
nu impune In mod expres ca interesele martorilor, In general, precum ~i cele ale celalalt mart
victimelor chemate sa depuna marturie, In special, sa fie luate In considerare, viata, cererea de au
libertatea sau siguranta unei persoane ~i interesele protejate de art. 8 a! Conventiei audiere inutil~
europene trebuie avute in vedere ~i in acest context. Interesele martorilor ~i principala In
victimelor sunt, in principiu, protejate de alte prevederi ale Conventiei europene, care nefiind conte~
impun statelor contractante sa organizeze procedura penala astfel !neat aceste 'incalcat art. ,
interese sa nu fie puse in primejdie In mod nejustificat. De asemenea, principiile
procesului echitabil impun ca interesele apararii sa fie comparate cu cele ale marto- care se lnte
rilor sau ale victimelor chemate sa depuna marturie. Astfel, In cauza, Curtea Euro- -in cauza
peana a constatat existenta unui echilibru suficient, creat prin: audierea martorilor de (ce era acd
catre judecatorul de instructie, care le cuno~tea ~i identitatea; posibilitatea instantei multi copii) I
de judecata de a aprecia credibilitatea martorilor ~i prin intermediul raportului de politie, dJ
elaborat de judecatorul de instructie; acordarea posibilitatii avocatului acuzatului de a ~i nici ulte .~
pune lntrebari martorilor; identificarea acuzatului de catre martori din plan~a foto; declaratiile
-In cauza Mayali c. FranfeP, Curtea Europeana a constatat ca instantele au dispus reclamantul
condamnarea reclamantului pe baza declaratiilor partii civile audiate de politie ~i In
temeiul concluziilor unui expert care a examinat separat reclamantul ~i victima. In
ciuda cererilor reclamantului, nu a fost efectuata o confruntare lntre reclamant ~i
partea civila, aceasta din urma precizand ca nu ar putea suporta o asemenea confrun- de a le cont<
tare ~i, prin urmare, nu s-a prezentat nici in fata primei instante, nici In fata instantei observarii l1
X
de apel. In aprecierea modalitatii de administrare a probelor, Curtea Europeana ia In retmut cam
considerare aspectele specifice ale actiunilor in materie penala avand ca obiect de a audia ~
infractiuni privind viata sexuala. Acest tip de procedura este adesea considerat ca o fi fortati sa
experienta dureroasa pentru victima, In special atunci cand este confruntata cu sului reclan
inculpatullmpotriva vointei sale. Problema de a ~ti daca un acuzat a beneficiat de un o opinie sp
astfel !neat
privesc infi
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 26 martie 1996, In cauza Doorson c. 0/andei, considerare
parag. 70-75.
2
A se vedea CEDO, hotariirea din 14 iunie 2005, In cauza Mayali c. Franfei, parag. 33-38;
1
In acela~i sens, a se vedea CEDO, hotariirea din 2 iulie 2002, In cauza S.N. c. Suediei, A sev
parag. 47. parag. 71-7'
Probe/e, mijloacele de proM ~i procedee/e probatorii 225
penale), proces echitabil in cursu! unei astfel de proceduri trebuie examinata tinand coot de
in public de dreptul victimei Ia respectul vietii sale private. in consecinta, Curtea Europeana
lor, ceea admite ca, in cadrul procedurilor care privesc abuzuri sexuale, anumite masuri sa fie
mafiote. luate in scopul protejarii victimei, cu conditia ca aceste masuri sa se poata concilia cu
exercitarea adecvata ~i efectiva a dreptului Ia aparare. Aceste aspecte capata trasaturi
particulare in cauzele care implica un minor, dar in speta victima, de~i tanara ~i
vulnerabila, potrivit expertului, nu era minora. Curtea Europeana a constatat o
contradictie in atitudinea instantei de ape!. inainte de pronuntarea pe fond, curtea de
ape! a apreciat ca era necesar sa fie audiati persoana vatamata ~i al treilea codetinut,
adoptand o hotarare in acest scop. De~i cei doi martori ce trebuiau audiati in cauza nu
s-au prezentat, curtea de ape! s-a pronuntat pe fond. Astfel, instanta europeana a
apreciat ca imposibilitatea de a interoga martorii acuzarii trebuie considerata in speta
ca fiind imputabila autoritatilor nationale intrucat, pe de o parte, parchetul ar fi putut
sa solicite unui agent din politia judiciara sa ii caute in mod activ pe victima ~i pe
celalalt martor, iar, pe de alta parte, inca din prima instanta tribunalul respinsese
cererea de audiere a acestuia din urma formulata de reclamant, considerand aceasta
audiere inutila. in plus, in speta prezentarea ar fi putut fi decisiva, deoarece problema
principala in cauza era consimtamantul partii vatamate, realitatea relatiilor sexuale
care nefiind contestata de reclamant. Prin urmare, Curtea Europeana a apreciat ca a fost
incat aceste incalcat art. 6 parag. 1 ~i parag. 3 lit. d) din Conventia europeana, intrucat recla-
principiile mantul nu a avut o ocazie suficienta ~i adecvata de a contesta declaratiile victimei pe
ale marto- care se intemeia condarnnarea;
Curtea Euro- - in cauza Bocos-Cuesta c. O/andei 1, Curtea Europeana a retinut ca reclamantul
martorilor de (ce era acuzat de savar~irea unor infractiuni de natura sexuala, victime fiind mai
instantei multi copii) nu a avut posibilitatea de a urmari modul in care victimele erau audiate
raportului de politie, de exemplu, prin urmarirea audierii din alta indipere prin mijloace tehnice,
ui de a ~i nici ulterior nu i s-a oferit ocazia de a-i interoga. Mai mult decat atat, intrucat
foto ; declaratiile victimelor in fata organelor de politie nu au fost inregistrate video, nici
au dispus reclamantul ~i nici judecatorii din instanta nu au avut posibilitatea sa le observe
politie ~i in comportamentul din timpul audierii ~i, astfel, sa-~i formeze propria opinie cu privire
victima. In Ia credibilitatea acestora. Curtea Europeana a constatat ca de~i instantele au procedat
Ia o analiza atenta a declaratiilor copiilor ~i au oferit reclamantului largi posibilitati
de a le contesta, aceasta nu ar putea decat cu greutate fi considerata ca un substitut al
observarii personale a unui martor care da o declaratie. Din actele dosarului s-a
retinut ca motivul dat de instantele nationale pentru a respinge cererea reclamantului
de a audia victimele, ~i anume ca interesele celor patru copii inca foarte mici de a nu
fi fortati sa retraiasca o experienta posibil foarte traumatica prevalau asupra intere-
sului reclamantului de a-i audia, nu era intemeiat pe vreo dovada concreta, cum ar fi
o opinie specializata. Curtea Europeana a apreciat ca desta~urarea procesului penal
astfel incat sa protejeze interesele martorilor foarte tineri, in special in cauze care
privesc infractiuni privind viata sexuala, este un aspect important care trebuie luat in
c. 0/andei,
considerare in scopul analizei aplicarii art. 6. Totu~i motivarea de catre instante a
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 20 noiembrie 2005 , in cauza Bocos-Cuesta c. 0/andei,
parag. 71-74.
226 Proceduri'l penali'l. Partea genera/a
- Curtea Euro
respingerii cererii reclamantului de a audia cele patru victime a fost considerata insu-
pentru a dispune
ficient fundamentata ~i, intr-o anumita masura, speculativa. In aceste circumstante ~i
derile Conventie
in aceasta cauza Curtea Europeana a considerat ca reclamantul nu a avut o ocazie reala
apararea va fi co
~i adecvata de a contesta declaratiile martorilor care aveau o importanta decisiva in
aceste cazuri, pa
condamnarea sa, stabilind ca acesta nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil,
dezavantajul cu
fiind, a~adar, incalcat art. 6 parag. 1 ~i parag. 3 lit. d) din Conventia europeana;
procedura urma~
- in cauza S.N. c. Suediei 1, in care reclamantul era acuzat de intretinerea de acte in care drepturil,
sexuale cu un baiat de unsprezece ani, Curtea Europeana a aratat ca nu se poate retine
ca reclamantului i-au fost incalcate drepturile prevazute de art. 6 parag. 3 lit. d),
intrudit acestea nu pot fi interpretate, fata de particularitatile procesului penal privind
infractiuni Ia viata sexua!a ale caror victime sunt minori, in sensu! ca ar impune, in
toate cazurile, ca intrebarile sa fie adresate direct victimei de catre acuzat sau de catre
avocatul sau. Instanta de Ia Strasbourg a considerat ca au fost respectate exigentele
art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventia europeana in conditiile in care declaratia victimei
-in cauza Ko
data in fata organelor de urmarire penala2 in prezenta parintilor ~i a reprezentantului
analiza echilibru
autoritatii de protectie sociala (ce a avut caracter determinant Ia pronuntarea hotararii
decisiv al rna
de condamnare, in circumstantele in care ceilaJti doi martori audiati in instanta nu
caracter determin
percepusera direct faptele, ci au oferit informatii numai cu privire Ia schimbarile
suferite in comportamentul victimei dupa incident) a fost inregistrata video ~i prezen- - In cauza 8
tata avocatului acuzatului, ce a formulat intrebari, tara a participa Ia audiere; intre- dispozitiile art.
barile au fost ulterior adresate victimei cu prilejul celei de-a doua audieri ce a avut marturiile anonil
Joe Ia domiciliul acesteia (inregistrata audio). Declaratia victimei a fost transcrisa, iar reprezentasera si
avocatul acuzatului a avut posibilitatea de a asculta inregistrarea ~i de a consulta penale sau al j
procesul-verbal de transcriere in vederea stabilirii daca intrebarile formulate au fost anonimi, absen
adresate victimei. Inregistrarile ambelor declaratii au fost ulterior prezentate in fata echitabil. Curte
instantelor de judecata, care nu au mai procedat Ia audierea victimei; traficului de stu
~i nici ravagiile
- o situatie speciala prezinta in jurisprudenta Cuqii Europene folosirea martorilor
aceste dificultl'iti
anonimi de catre organele de urmarire penala pentru administrarea probatoriului in oricarui acuzat;
acuzare; prin martori anonimi instanta europeana are in vedere persoanele care au
fost audiate cu protejarea identitatii sau prin includerea in programe speciale de
protectie ~i care au dat declaratii cu privire Ia faptele de care este acuzata o persoana
~i a caror identitate nu este cunoscuta apararii In cadrul notiunii de ,martori
3
anonimi" Curtea Europeana include ~i agentii infiltrati, care sunt reprezentanti ai 1

A se vedea d
organelor de anchetl'i ~i care, prin activitatea desra~urata sub protectia anonimatului, parag. 76-79; c~
contribuie Ia strangerea de mijloace de proba in acuzarea unei persoane; 43-46; CEDO, h
CEDO, hotariirea
CEDO, hotariirea
2
A se vedea
37; CEDO, hot
1 hotariirea din 28
A se vedea CEDO, hotariirea din 2 iulie 2002, in cauza S.N. c. Suediei, parag. 46-54. 20 septembrie 19
2
Audierea fusese efectuata de catre un inspector de politie aviind 26 de ani vechime in 3
A se vedea
profesie ~i care in ultimii ~apte ani se ocupase numai de investigarea faptelor penale privind 4
A se vede
relele tratamente ~i abuzurile sexuale ale caror victime fusesera minori. parag. 44.
3
In acela~i sens, a se vedea M Guerin, Le temoignage anonymes au regard de 5
A se vedea
jurisprudence de Ia Cour europeenne des droits de l'homme, in Revue trimestrielle des droits parag. 44.
de l'homme nr. 16/2002, p. 48.
Probe/e, mijloacele de probii ~i procedeele probatorii 227
- Curtea Europeana 1 a apreciat ca folosirea dec/arafii/or martori/or anommz
pentru a dispune condarnnarea unei persoane nu este, In sine, incompatibila cu preve-
derile Conventiei europene. Insa, daca se mentine anonimatul martorului acuzarii,
apararea va fi confruntata cu dificultati deosebite. Curtea Europeana recunoa~te ca, In
aceste cazuri, parag. I ~i parag. 3 lit. d) ale art. 6 din Conventia europeana cer ca
dezavantajul cu care se confrunta apararea sa fie In mod suficient contrabalansat prin
procedura urmata de autoritatile judiciare. Probele obtinute de Ia martori in conditiile
In care drepturile apararii nu au putut fi asigurate Ia un nivel normal cerut de
Conventia europeana trebuie analizate cu extrema atentie, iar condarnnarea unui
acuzat nu trebuie sa se bazeie In exclusivitate sau lntr-o masura determinantii pe
marturia anonima. Curtea Europeana a subliniat2, de asemenea, ca atunci cand
martorul nu este adus In fata instantei, art. 6 parag. 3 lit. d) impune asigurarea
contraexaminarii acestuia de catre aparare, numai daca marturia acestuia joacii un rol
determinant In condarnnare;
-In cauza Kok c. 0/andd, Curtea Europeana a relevat ca o importanta majora In
analiza echilibrului dintre marturiile anonime ~i dificultatile apararii o are caracterul
decisiv a! marturiei in condarnnarea acuzatului. In situatia In care marturia nu are
caracter determinant, dezavantajul apararii este mult mai redus;
4
- In cauza Saidi c. Franfei , Curtea Europeana a apreciat ca au fost lncalcate
dispozitiile art. 6 parag. 1 ~i parag. 3 lit. d) din Conventia europeana, lntrucat
marturiile anonime au constituit singurul temei a! condarnnarii, dupa ce anterior
reprezentasera sin guru! temei a! trimiterii In judecatii. Or, In niciun stadiu a! urmaririi
penale sau a! judecatii reclamantul nu a avut posibilitatea de a interoga martorii
anonimi, absenta oricarei confruntari privandu-1 pe reclamant de dreptulla un proces
echitabil. Curtea Europeanii nu ignora dificultatile incontestabile ale luptei contra
traficului de stupefiante -in special In materia descoperirii ~i administrarii probelor-
~i nici ravagiile cauzate de traficul de stupefiante in societate, dar apreciaza5 ca
aceste dificultiiti nu pot conduce Ia limitarea in a~a masura a dreptului Ia aparare a!
oricarui acuzat;
1
A se vedea CEDO, hotan1rea din 28 februarie 2006, In cauza Krasniki c. Republicii Cehe,
parag. 76-79; CEDO, hotariirea din 14 februarie 2002, In cauza Visser c. 0/andei, parag.
43-46; CEDO, hotariirea din 26 martie 1996, In cauza Doorson c. 0/andei, parag. 69-76;
CEDO, hotariirea din 23 aprilie 1997, In cauza Van Meche/en ~. a. c. 0/andei, parag. 52-55;
CEDO, hotariirea din 20 noiembrie 1989, In cauza Koslowski c. 0/andei, parag. 42.
2
A se vedea CEDO, hotariirea din 19 decembrie 1990, In cauza Delta c. Franfei, parag.
37; CEDO, hotariirea din 26 aprilie 1991, In cauza Asch c. Austriei, parag. 28; CEDO,
hotariirea din 28 august 1992, In cauza Artner c. Austriei, parag. 22-24; CEDO, hotariirea din
20 septembrie 1993, In cauza Saidi c. Franfei, parag. 44.
3
A se vedea CEDO, decizia din 4 iulie 2000, In cauza Kok c. 0/andei.
4
A se vedea CEDO, hotariirea din 20 septembrie 1993, In cauza Saidi c. Frantei,
parag. 44.
5
A se vedea CEDO, hotariirea din 20 noiembrie 1989, in cauza Kostovski c. 0/andei,
parag. 44.
- in cauza Windisch c. Austriei 1, Curtea Europeana a aratat ca dispozitiile Con- judecatorul de ins
ventiei europene nu interzic ca politia sa se intemeieze, in faza actelor premergatoare, asemenea examinru
pe surse ca martori anonimi, dar utilizarea acestora de catre judecatorul fondului matului martorului
pentru a justifica o condamnare ridica o problema diferita, intrudit intr-o societate in fata judecatorul
democratica dreptul Ia o buna administrare a justitiei ocupa un Joe atiit de important, Europeana a cons
!neat nu poate fi sacrificat; justifica limitarea dl
-in cauza Krasniki c. Republicii Cehe2 , Curtea Europeana a constatat ca martorii - ,m cauza szrutI
au declarat in fata ofiterului de investigatii eli motivul pentru care doresc sa dea parag. 1 ~i parag. 3
declaratii sub protectia anonimatului este reprezentat de teama de represalii din compensat prin ni
partea reclamantului, care il agresase anterior pe unul dintre martori ~i il amenintase martori anonimi, '
pe celalalt, ciind acesta a dorit sa cumpere droguri de Ia alt dealer. Curtea Europeana justificata fata de
a stabilit eli ofiterul de investigatii a luat in considerare natura mediului dealerilor de cadrul inchisorii),
droguri, care folosesc amenintari sau violente impotriva dependentilor de droguri sau (posibili codetinu
a altor persoane ce depun marturie impotriva lor. Insa a retinut ca din niciun mijloc respectat principiu
de proba nu a rezultat modalitatea in care ofiterul de investigatii sau judecatorul au un caracter echitabl
apreciat rezonabilitatea sau caracterul substantial a! temerii unui martor fata de recla-
mant, fie Ia momentul in care s-a decis utilizarea declaratiilor martorilor anonimi
lmpotriva reclamantului, fie Ia momentul audierii martorilor de catre politie, fie Ia se stabile~te vino
momentul audierii In fata instantei. Fata de aceste lmprejurari, Curtea Europeana a posibilitatea adecv
apreciat ca interesul martorului de a ramiine anonim nu ar putea justifica limitarea - aviind fn ve
drepturilor apararii ~i ca instantele nu trebuiau sa-~i intemeieze, in mod determinant, prudential produs
hotariirea de condarnnare pe aceste marturii anonime; Al-Khawaja ~i Ta
- in cauza Viseer c. OlandeP, Curtea Europeana a stabilit o incalcare a dispozi- mutandis regula
tiilor art. 6 parag. I ~i parag. 3 lit. d) din Conventia europeana, analiziind daca determinant, o h
marturia anonima putea fi justificata in mod rezonabil in raport de imprejurarile
concrete ale cauzei. Instanta europeana a retinut ca din inregistrarile oficiale ale
audierii rezulta ca martorul audiat de judecatorul de instructie il cuno~tea pe fntemeiatii pe ac,
reclamant, dar s-a temut de represaliile ce puteau veni din partea unui coinculpat ce parag. 3 lit. d) di
avea o reputatie de persoana violenta, precum ~i de natura infractiunii de care ace~tia protecfia martoril
erau acuzati. Judecatorul de instructie a Juat in considerare reputatia In general a alte garantii prd
coinculpatului, dar nu a aratat cum a apreciat caracterul rezonabil a! temerii marto- adecvate de a co
rului, nici atunci ciind a fost audiat de politie, nici atunci ciind a fost audiat de principiu, douii
proces public ~i
1 absolutii de audie
A se vedea CEDO, hotariirea din 27 septembrie 1990, In cauza Windisch c. Austriei,
parag. 30-32. In speta nimeni nu observase comiterea infractiunii, informatiile furnizate ~i 1. teama impu
identificarea efectuata de cei doi martori anonimi fiind singure1e e1emente care indicau care acfioneazii
prezenta acuzatului In locul respectiv, ceea ce a constituit elementul-cheie In timpul urmaririi
1
~i al dezbaterilor. Tribunalul s-a lntemeiat In mod determinant pe aceste informatii pentru a A se vedea
pronunta condamnarea reclamantu1ui. Astfel, utilizarea acestor informatii a limitat dreptul Ia parag. 30.
2
aparare lntr-o asemenea masura ca nu se poate sustine ca reclamantul a avut parte de un Pentru o ana1
proces echitabil. Prin urmare, art. 6 parag. 3 lit. d), coroborat cu parag. 1 al art. 6 din a se vedea M. Gu
Conventia europeana, a fost lncalcat. europeenne des dro
2 3
A se vedea CEDO, hotariirea din 28 februarie 2006, In cauza Krasniki c. Republicii Cehe, A se vedea
parag. 80-84. p. 472.
3 4
A se vedea CEDO, hotariirea din 14 februarie 2002, In cauza Visser c. Olandei, Ibidem.
5
parag. 43-47. Pentru prezen
judecatorul de instructie, dupa aproximativ 6 ani. Nici instantele nu au efectuat o
asemenea examinare a seriozitatii ~i a caracterului intemeiat al motivelor anoni-
matului martorului atunci cand au decis sa admita ca proba declaratia data de acesta
in fata judecatorului de instructie impotriva inculpatului. ~i in aceasta cauza, Curtea
Europeana a constatat ca interesul martorului de a ramane anonim nu ar putea
justifica limitarea drepturilor apararii;
- in cauza Birutis ~.a. c. Lituaniei , de~i s-a constatat ca exista o incalcare a art. 6
1
parag. 1 ~i parag. 3 lit. d) din Conventia europeana intrucat autoritatile interne nu au

compensat prin niciun mijloc dificultatile apararii fata de utilizarea in cauza de
martori anonimi, Curtea Europeana a apreciat ca recurgerea Ia martori anonimi a fost
justificata fata de natura cauzei (infractiuni savar~ite ca urmare a unei revolte in
cadrul inchisorii), autoritatile avand motive temeinice sa asigure anonimatul acestora
2
(posibili codetinuti). Prin urmare, in cazul martorilor anonimi ,obi~nuiti" trebuie
respectat principiul egalitatii armelor, astfel incat procedura in ansamblu sa imbrace
un caracter echitabil in raporturile dintre acuzare ~i aparare3 . Nu declaratiile acestora
aduc, in sine, atingere dreptului Ia proces echitabil, ci utilizarea lor: in esenta, o
asemenea declaratie nu poate constitui proba principala ~i determinanta in baza careia
se stabile~te vinovatia unei persoane. In toate cazurile, apararea trebuie sa aiba
posibilitatea adecvata ~i satisracatoare de a contesta aceste declaratii 4 ;
- avand fn vedere jurisprudenta recentii a Curtii Europene (revirimentul juris-
prudential produs prin hotiirarea Marii Camere din 15 decembrie 2011, fn cauza
Al-Khawaja ~i Tahery c. Marii Britanii prezentatii mai joi), consider cii mutatis
mutandis regula potrivit ciireia instan{a nu ~i poate fntemeia, fn mod exc/usiv sau
determinant, o hotiirare de condamnare pe dec/ara{iile investigatorilor, colabora-
tori/or ori a martori/or care nu au putut fi audia{i fn fa fa instanjei (regula exclusiv
sau determinant) a suferit o temperare, astfel fncat, o so/ujie de condamnare
fntemeiatii pe aceste declarajii nu este fn sine incompatibi/ii cu prevederi/e art. 6
parag. 3 lit. d) din Conventia europeanii, atata timp cat inconvenientele rezultate din
protectia martorilor, investigatori/or, sau co/aboratori/or sunt contrabalansate prin
alte garan{ii procedurale efective (de pi/dii, acordarea apiiriirii de posibi/itiiti
adecvate de a contesta miirturia). lnstan{a europeanii a apreciat eli pot exista, fn
principiu, douii motive pentru neprezentarea martoru/ui pentru a fi audiat fntr-un
proces public ~i contradictoriu: moartea acestuia (imposibi/itatea obiectivii ~i
abso/utii de audiere) ~i teama. Cu privire Ia aces! ultim motiv, Curtea a dis tins fntre:
1. teama imputabi/ii amenintiirilor sau manevrelor acuzatului ori ale persoane/or
care actioneazii fn nume/e acestuia, cand a admis ca judecatorul poate retine in
A se vedea CEDO, hotararea din 28 martie 2002, In cauza Birutis ~.a. c. Lituaniei,
1
parag. 30.
Pentru o analiza detaliata cu privire Ia persoanele care pot fi martori anonimi ,obi~nuiti"
2
a se vedea M Guerin, Le temoignage anonymes au regard de jurisprudence de Ia Cour

europeenne des droits de l'homme, op. cit., p. 59-63.
3
A se vedea J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, op. cit.,
p. 472.
c. 0/andei, 4
Ibidem.
5
Pentru prezentarea ~i analiza spetei, a se vedea p. 232-234.
230 Procedura penal a. Partea genera/a
hotan1rea de condamnare declaratia martorului :tara a fi nevoie ca acesta sa se

inrati~eze pentru a depune marturie in proces ~i :tara ca acuzatul sau reprezentantii proba ,ex
acestuia sa il supuna unei examinari incruci~ate, chiar daca proba respectiva ar aceasta re
constitui proba exclusiva sau determinanta impotriva acuzatului; automat
art. 6 pa
2. teama genera/a (subiectivii) resimfitii de un martor fn legiiturii cu piirfile
dintr-un proces, cu privire Ia care a apreciat ca aceasta nu este suficienta pentru a-!
scuti de obligatia de a se inrati~a. Instanta trebuie sa faca cercetarile de rigoare pentru
a stabili, in primul rand, daca teama se bazeazli pe motive obiective ~i, in a! doilea
rand, dacli aceste motive obiective se bazeaza pe elemente concrete. in cele din urmli,
tinand seama de ponderea in care neprezentarea unui martor aduce atingere dreptului
Ia aplirare, Curtea a subliniat ca, atunci cand martorul nu a fast interogat deloc in determin
etapele anterioare ale procedurii, declaratia scrisa a acestuia nu trebuie admisa in cand nu
locul in:tati~arii sale Ia proces decat ca ultima mlisurli posibila. inainte de a scuti un rului era
martor de obligatia de a se inrati~a pe motivul temerii de a se prezenta Ia proces, trebuie
instanta de prim grad de jurisdictie trebuie sa aibil convingerea ca toate celelalte masurilo
mlisuri posibile, precum plistrarea anonimatului sau alte mlisuri speciale, ar fi un marta
nepotrivite sau imposibil de pus in practica. cerceta d
- aceasta nouli abordare a instantei de contencios european cu privire Ia garantia se poate
prevazuta de art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventia europeana trebuie privita cu o anume din moti
martorul
prudenta, avand in vedere ~i faptul eli a survenit pe fondul unei relatii extrem de
declaratia
tensionate intre Strasbourg ~i Marea Britanie. Relevanta in acest sens este ~i opinia
comunli partial separata ~i partial concordanta a judecatorilor Saj6 ~i Karaka~ potrivit
clireia ,Regula exclusiv sau determinant (sole or decisive rule) aplicata panli in
prezent avea ca obiect protejarea acuzatului de fructul arborelui otravit [dacli sursa
probei ( arborele) este viciata, orice proba ( fructul) provenita din acea sursli este
Ia fel] . Prin adoptarea acestei abordari in contrabalansare, Curtea inlocuie~te o norma
pentru apararea drepturilor omului cu incertitudinile acestui demers. Dupa
informatiile noastre, este pentru prima data cand, in !ipsa unui motiv nou ~i imperios,
aceasta diminueazli nivelul apararii. Aceastii evolufie este extrem de fngrijoriitoare
pentru viitorul protecfiei judiciare a drepturilor omului fn Europa";
~--
~Cjf,,. . ' . . . I con fiorm caru1a,
Art. 6 parag. 3 I'1t. d) consacra pnnc1pm
"''"'~"cooRT"'"''"''"'IGH"
.
lnainte ca un acuzat sa poata fi condarnnat, toate probele In acuzare trebuie, In
principiu, sa li fie prezentate acestuia in ~edinta publica, In vederea unei dezba-
teri contradictorii. Principiul nu se aplica tara exceptii, dar acestea nu pot fi
acceptate decat sub rezerva dreptului Ia aparare; ca regula generala, acestea
impun sa i se ofere acuzatului o posibilitate adecvata ~i suficienta de a contesta
~i de a adresa lntrebari martorilor In acuzare, Ia momentul Ia care ace~tia depun
marturie sau mai tiirziu. Din acest principiu general decurg, conform jurispru-
dentei Curtii, doua cerinte: prima - neprezentarea unui martor In ~edinta trebuie
justificata de un motiv serios; a doua - atunci ciind o condarnnare se bazeazil In
mod exclusiv sau In mod determinant pe depozitiile unei persoane careia
acuzatul nu i-a putut adresa intrebari sau nu a putut solicita sa li fie adresate
lntrebari nici In stadiul cercetarii, nici In cursu! judecatii, dreptulla aparare poate
fi restriins In mod incompatibil cu garantiile prevazute Ia art. 6 (regula privind
Probele, mijloacele de proM $i procedeele probatorii 231
acesta sa se
reprezentantii proba ,exclusiva sau determinanta"). Curtea va examina In cele ce urmeaza daca
respectiva ar aceasta regula trebuie considerata o regula absoluta a carei nerespectare confera
automat un caracter inechitabil procedurii ~i implica In consecinta lncalcarea
rii cu piirtile art. 6 parag. 1 din Conventie.
ta pentru a-1 Justificarea neprezentiirii martori/or fn $edinfa de judecatii printr-un motiv
'goare pentru serios. Cerinta existentei unor motive lntemeiate pentru a admite marturia unui
, in al do ilea martor care nu se lntati~eaza In ~edinta de judecata este o chestiune preliminara
cele din urma, care trebuie examinata lnainte de a cerceta daca marturia depusa trebuie ana-
ere dreptului lizata ca proba exclusiva sau determinanta. Chiar ~i In cauzele In care marturia
rogat deloc in martorului care nu s-a lntati~at nu avea caracterul unei probe exclusive sau
determinante, Curtea tot a constatat lncalcarea art. 6 parag. 1 ~i 3 lit. d) atunci
ie admisa in
dind nu s-a demonstrat ca imposibilitatea apararii de a adresa lntrebari marto-
de a scuti un
rului era justificata de un motiv serios. Intr-adevar, ca regula genera!a, martorii
ta Ia proces,
trebuie sa depuna marturie In cadrul procesului ~i se impune luarea tuturor
ate celelalte
masurilor necesare pentru a fi asigurata lntati~area acestora. Prin urmare, daca
eciale, ar fi un martor nu se prezinta sa depuna marturie In instanta, exista o obligatie de a
cerceta daca absenta sa este justificata. Neprezentarea unui martor Ia un proces
e Ia garantia se poate explica prin diverse motive, dar aici este relevanta numai neprezentarea
cu o anume din motive de teama sau de deces al martorului. Este evident ca, In cazulln care
tii extrem de martorul a decedat, marturia acestuia nu poate fi luata In considerare decat daca
este ~i opinia declaratia sa a fost inclusa In dosar. Absenta motivata de teama necesita o
aka~ potrivit examinare mai detaliata. Exista doua tipuri de teama posibile: teama imputabila
icata pana in amenintarilor sau manevrelor acuzatului ori ale persoanelor care actioneaza In
> [ daca sursa numele acestuia ~i teama, mai generala, de consecintele care ar putea rezulta In
urma depunerii marturiei In cadrul procesului. Atunci cand teama martorului
este imputabila acuzatului ori persoanelor care actioneaza In numele acestuia,
este de lnteles ca judecatorul sa admita ca proba In proces declaratia martorului
tara a fi nevoie ca acesta sa se lntati~eze pentru a depune marturie In proces ~i
~i imperios,
fi'ira ca acuzatul sau reprezentantii acestuia sa 11 supuna unei examinari lncruci-
grijoriitoare
~ate, chiar daca proba respectiva ar constitui proba exclusiva sau determinanta
lmpotriva acuzatului. A permite unui acuzat care a lncercat sa intimideze martori
sa beneficieze de teama provocata acestora ar fi incompatibil cu drepturile
victimelor ~i ale martorilor. Nu se poate a~tepta din partea niciunei instante sa
permita ca asemenea procedee sa submineze procesul judiciar. In consecinta, se
considera ca un acuzat care a actionat In acest mod a renuntat astfel Ia dreptul
sau garantat prin art. 6 parag. 3 lit. d) de a adresa lntrebari martorilor respectivi
ori de a solicita sa le fie adresate lntrebari. La fel se considera ~i atunci cand
amenintarile sau manevrele aflate Ia originea temerii unui martor de a se lnfi'iti~a
pentru a depune marturie provin de Ia persoane care actioneaza In numele sau cu
consimtamantul ~i aprobarea acuzatului. Pe de alta parte, jurisprudenta Curtii
arata ca, eel mai adesea, teama martorilor de a se lntati~a In instanta nu este
imputabila direct amenintarilor acuzatului sau persoanelor care actioneaza
pentru acesta. De exemplu, In numeroase cazuri, aceasta este cauzata de notorie-
tatea acuzatului sau persoanelor apropiate acestuia. Nu este necesar, a~adar,
pentru ca martorul sa fie scutit de obligatia de a se lntati~a In instanta, ca teama
sa fie cauzata direct de amenintarile din partea acuzatului. In plus, teama pentru
viata sau integritatea fizica a unui tert ~i teama de un prejudiciu material sunt, de
asemenea, factori de luat In considerare Ia aprecierea oportunitatii constrangerii proces; exi

unui martor sa se lntati~?eze. Cu toate acestea, orice teama subiectiva resimtita de siuni tacud
un martor nu este suficienta pentru a-! scuti de obligatia de a se ln!ati~?a. lnstanta indicii ale
trebuie sa faca cercetarile de rigoare pentru a stabili, in primul rand, daca teama un medic
se bazeaza pe motive obiective ~?i, in al do ilea rand, daca aceste motive obiective cu aceasta
se bazeaza pe elemente concrete. In cele din urma, tinand seama de ponderea In convingato
care neln!ati~?area unui martor aduce atingere dreptului Ia aparare, Curtea ~hema~i ~~
lntare~te ca, atunci cand martorul nu a fost interogat deloc In etapele anterioare mcruc1~ata.
ale procedurii, declaratia scrisa a acestuia nu trebuie admisa In locul lnrati~?arii fost consid
sale Ia proces decat ca ultima masura posibila. Inainte de a scuti un martor de trebuit sa I~
obligatia de a se lnrati~a pe motivul temerii de a se prezenta Ia proces, instanta
de prim grad de jurisdictie trebuie sa aiba convingerea ca toate celelalte masuri
posibile, precum pastrarea anonimatului sau alte masuri speciale, ar fi nepotri-
vite sau imposibil de pus In practica.
Regula privind proba exclusivii sau determinantii. Curtea apreciaza ca, atunci
cand o declaratie relatata reprezinta proba exclusiva sau determinanta lmpotriva
acuzatului, admiterea sa ca mijloc de proba nu implica automat lncalcarea art. 6
parag. I. In acela~i timp, atunci ciind o condamnare se bazeaza exclusiv sau In
mod determinant pe marturiile martorilor care nu se lnrati~eaza In instanta,
Curtea trebuie sa supuna procedura celei mai riguroase examinari. Din cauza
riscurilor inerente admiterii probelor de acest tip, ar reprezenta un factor impor-
tant de luat in considerare, un factor care necesita elemente suficiente de contra-
balansare, inclusiv garantii procedurale solide. Chestiunea care se ridica In
fiecare dintre cauze este daca exista suficiente elemente de contrabalansare,
inclusiv masuri care dau posibilitatea realizarii unei aprecieri corecte ~i echita-
bile a fiabilitatii probei respective. Examinarea acestei chestiuni ofera posibi-
litatea ca o condamnare sa se bazeze pe o astfel de proba numai daca aceasta
este suficient de fiabila, tiniind seama de importanta ei in cauza.
a) Cauza Al-Khawaja. Curtea observa ca nu este contestat faptul ca decesul lui
S.T. a impus admiterea declaratiei sale de martor in vederea luarii In considerare
a marturiei sale. In ceea ce prive~te argumentul Guvemului potrivit caruia
declaratia lui S.T. nu putea fi considerata exclusiva sau determinanta, fiind susti-
nuta de alte mijloace de proba, Curtea subliniaza ca judecatorul care a admis
declaratia lui S.T. era in masura sa evalueze importanta acesteia. Judecatorul
respectiv chiar a declarat foarte clar ca ,nicio declaratie inseamna nicio prima
invinuire". Nu este de competenta Curtii, atiit de distantata de procedura de
judecata, sa infirme aceasta apreciere. in consecinta, se impune concluzia ca
declaratia lui S.T. a fost determinanta. Cu toate acestea, admiterea acestei decla-
ratii nu poate fi considerata ca atribuind automat un caracter inechitabil proce-
sului, ci ca un factor foarte important de pus in balanta alaturi de garantiile
procedurale mentionate anterior ~i de celelalte elemente de contrabalansare
prezente In aceasta cauza. Interesul justitiei era, in mod evident, in favoarea
admiterii ca mijloc de proba a declaratiei lui S.T., care fusese inregistrata de
politie cu respectarea formalitatilor. Fiabilitatea declaratiei era sustinuta de
faptul ca S.T. se plansese celor doi prieteni, B.F. ~i S.H., Ia scurt timp dupa pro-
ducerea faptelor in litigiu; nu existau decat ni~te contradictii minore intre decla-
ratia ei ~i relatarea tacuta de aceasta celor doi prieteni, care au depus marturie Ia
strangerii proces; existau, mai ales, asemanari importante lntre descrierea pretinsei agre-
simtita de siuni tacuta de S.T. ~i cea tacuta de cealalta reclamanta, V.U., tara a exista
a. Instanta indicii ale unui conflict lntre acestea. in cazul unei agresiuni sexuale comise de
aca teama un medic asupra unei paciente In cursu! unei consultatii In care s-a aflat singur
e obiective cu aceasta, este greu de conceput ca probele prezentate ar putea fi mai
onderea In convingatoare ~i consecvente, cu atat mai mult cu cat ceilalti martori au fost
chemati In instanta, iar fiabilitatea acestora a fost verificata printr-o examinare
anterioare lncruci~ata. Este adevarat ca instructiunile judecatorului cauzei pentru jurati au
1 lnrati~arii fost considerate deficiente de Court of Appeal. Cu toate acestea, a retinut ca ar fi
martor de trebuit sa le fie clar juratilor ca, avand In vedere imposibilitatea reclamantului de
es, instanta a o supune pe S.T. unei examinari lncruci~ate ~i faptul ca ace~tia nu au vazut-o ~i
alte masuri nici nu au ascultat-o, declaratia acesteia avea o pondere redusa. Tinand seama de
fi nepotri- aceasta indicatie ~i de probele prezentate de acuzare In sustinerea declaratiei lui
S.T., Curtea considera ca juratii au putut aprecia In mod corect ~i echitabil fiabi-
ra ca, atunci litatea sustinerilor din declaratie lmpotriva primului reclamant. in acest context,
- lmpotriva avand In vedere caracterul echitabil a! procedurii In ansamblu, Curtea considera
lcarea art. 6 ca, de~i admiterea declaratiei lui S.T. a cauzat dificultati apararii ~i de~i exista
riscuri inerente atunci cand se procedeaza astfel, In speta existau elemente de
In instanta, contrabalansare suficiente pentru a constata ca aceasta circumstanta nu a consti-
. Din cauza tuit o lncalcare a art. 6 parag. 1 coroborat cu art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventie .
actor impor- b) Cauza Tahery. Curtea considera ca judecatorul cauzei a realizat cercetarea
te de contra- necesara pentru a stabili daca teama resimtita de T. se baza pe motive obiective.
se ridica In Acesta 1-a ascultat In acest sens atat pe T., cat ~i pe un politist. Judecatorul
trabalansare, cauzei ~i-a format convingerea ca luarea unor masuri speciale, precum depu-
te ~i echita- nerea marturiei din spatele unui panou, era de natura a atenua temerile lui T.
ofera posibi- De~i In cursu! procesului a fost dezvaluita identitatea persoanei care daduse
daca aceasta declaratia incriminatoare, aceasta fiind T., concluzia judecatorului cauzei
conform careia acestuia li era lntr-adevar teama sa se lntati~eze pentru a depune
marturie ~i nu s-ar fi prezentat In instanta chiar daca s-ar fi aplicat masuri
m considerare speciale de aducere, constituie o justificare suficienta pentru admiterea decla-
trivit caruia ratiei lui T. Curtea observa ca, atunci cand persoanele prezente Ia fata locului
ta, fiind susti- agresiunii asupra lui S. au fost interogate pentru prima data, niciuna nu a afirmat
care a admis ca 1-a vazut pe dornnul Tahery aplicandu-i loviturile de cutit lui S., iar S. lnsu~i a
. Judecatorul declarat ca nu ~tie cine 1-a lnjunghiat, adaugand ca a presupus Ia lnceput ca
a nicio prima fusese dornnul Tahery. T. a dat declaratia prin care 11 incrimina pe reclamant Ia
procedura de doua zile dupa producerea faptelor. A fost singurul martor care a afirmat ca a
e concluzia ca vazut momentullnjunghierii. Marturia sa necoroborata data In calitate de martor
acestei decla- ocular era a~adar, daca nu proba exclusiva, eel putin proba determinanta
hitabil proce- lmpotriva reclamantului. Era evident vorba despre o proba importanta, tara de
de garantiile care probabilitatea unei condarnnari ar fi fost redusa. Oricat de coerenta ~i
ontrabalansare convingatoare ar fi putut parea Ia lnceput, aceasta marturie nu poate fi inclusa In
t, In favoarea categoria probelor care ar putea fi considerate ,vadit fiabile", cum ar putea fi, de
nregistrata de exemplu, declaratia unui muribund care identifica asasinul sau, ca sa nu citam
susfinuta de decat unul dintre exemplele date de Court of Appeal ~i de Supreme Court In
p dupii pro- hotararile lor In cauza Horncastle. Caracterul exclusiv sau determinant a! unei
e lntre decla- asemenea probe neverificate are o pondere mare ~i necesita elemente de
contrabalansare suficiente pentru a compensa problemele pe care admiterea ei
declaratia
le-ar cauza apararii. In acest sens, Guvernul se bazeaza In esenta pe doua reclamantei, C
elernente de contrabalansare: concluzia judecatorului cauzei ca nu ar fi ~i Tahery c. R
echitabila admiterea declaratiei lui T. avand In vedere ca reclamantul putea sa o organelor de urn
conteste sau sa o infirme depunand personal marturie sau citand alti martori care
de garantu.. proce'
fusesera prezenti, dintre care unul fiind unchiul sau, ~i atentionarea adresata de prive~te audier
judecatorul cauzei juratilor - conform careia marturia depusa de martorul care confirmat versi
nu s-a lntati~at trebuia tratata cu prudenta. Curtea considera ca niciunul dintre putut declara as
aceste elemente ~i nici combinatia acestora nu erau In masura sa contrabalanseze
sotiei sale, numi
suficient neajunsurile cu care s-a confruntat apararea. Chiar daca martorul a a putut suplini
depus personal marturie ~i a negat faptele, In mod inevitabil acesta nu a putut
contesta sinceritatea ~i fiabilitatea lui T. prin intermediul unei examinari incru-
cuantifica un 1
raspunderea pen
ci~ate. Cert este ca T. era singurul martor aparent dispus sau capabil sa declare
contradictorii i
ce vazuse. Apararea nu a putut cita alti martori pentru a contrazice declaratia multe aspecte
relatata a acestuia. Cealalta marturie prezentata In proces este cea a victimei, S., concluzie, Curte
care nu ~tia cine a lnjunghiat-o, dar presupunea ca fusese reclamantul. Marturia
aceea~i valoare
sa nu putea da na~tere, a~adar, decat unei prezumtii ~i, In esenta, reclamantul nu riscul utilizarii
a contestat-o. S. a depus marturie cu privire Ia altercatie, precum ~i Ia faptele ~i
conditii de con
gesturile reclamantului dupa agresiune. De~i aceasta marturie se corobora in nu au oferit rec
anumite detalii cu marturia lui T ., aceasta nu putea eventual, decat in mod admiterea decl
indirect, sa sprijine sustinerile acestuia din urma, cum ca reclamantul fusese art. 6 parag. 3 l
autorulloviturilor de cutit. Este adevarat ca recomandarile tacute de judecator in
Babe~ c. Romd
instructiunile pentru jurati erau precise ~i atent formulate, atragand atentia
asupra riscului inerent increderii intr-o marturie neverificata. Curtea considera
totu~i ca o astfel de atentionare, oriciit de clara ~i de convingatoare ar fi, nu poate
~Mijlo
legea nefacand
sa fie considerata un element de contrabalansare suficient atunci cand declaratia
cu lmprejurar~
neverificata a singurului martor ocular prezentata de acuzare constituie singura
cercetarii jude
proba directa a acuzarii. In consecinta, Curtea considera ca natura determinanta
de preferinta il
a declaratiei lui T., in lipsa, in cauza, a unor probe solide coroborante, conduce
Ia concluzia ca juratii nu au putut aprecia in mod corect ~i echitabil fiabilitatea instanta poate
numai una din
marturiei lui T. A vand in vedere caracterul echitabil al procedurii in ansamblu,
motivat pe eel
Curtea concluzioneaza ca nu au fost suficiente elementele de contrabalansare
adevarului ace
pentru a compensa dificultatile cu care s-a confruntat apararea ca urmare a
din ansamblul
admiterii declaratiei lui T. Prin urmare, a fost incalcat art. 6 parag. 1 din
Conventie coroborat cu art. 6 parag. 3 lit. d) in cauza Tahery (CEDO, Marea
nr. 1634/28.04..
~Inm
Camera, hotiirdrea din 15 decembrie 2012, in cauza Al-Khawaja ~i Tahery
c. Marii Britanii, parag. 118-165).
cursu! urmari
sesizare a ins
'"'"""'"'"rou""'""MA""""" Curtea a observat ca G.V. este persoana care a formulat dispozitiile c~
plangerea ~i a fost audiata Ia parchet, In absenta reclamantei ~i a avocatului face de catre
acesteia. Totodata, Curtea a constatat ca cererile reclamantei privind audierea in valoare dinain
conditii de contradictorialitate au fost respinse atat de catre Ministerul Public, sau de instan
cat ~i de catre instantele de judecata. Fata de lnscrisurile depuse de catre G.V. Ia scopul aflarii ~
dosarul cauzei, Curtea a admis ca starea de sanatate a martorului constituia o cursu! urmari~
justificare suficienta pentru absenta martorului ~i pentru admisibilitatea decla- procesului ped
ratiilor sale date anterior. Cu toate acestea, Curtea a remarcat ca instantele natio- liberei aprecie-
nale nu au analizat posibilitatea de a audia martorul In afara sediului instantei, concludenta n:
posibilitate care era permisa de catre Codul de procedura penala. Constatand ca
declaratia lui G.V. a fost determinanta pentru hotararea de condarnnare a
pe doua
reclamantei, Curtea a continuat analiza dupa principiile enuntate In Al-Khawaja
u ar fi
~i Tahery c. Regatul Unit, respectiv daca admiterea declaratiei date In fata
tea sa 0
organelor de urmarire penala, netestate In ~edinta publica, a fost contrabalansata
ori care
de garantii procedurale adecvate pentru a asigura echitatea procedurii. In ceea ce
esata de
prive~te audierea martorului G.I., Curtea a aratat ca In timp ce acest martor a
confirmat versiunea reclamantei cu privire Ia unele sume de bani, acesta nu a
putut declara asupra circumstantelor In care anumite sume de bani au fost remise
alanseze
sotiei sale, numita G.V. Nici realizarea celor trei expertize contabile In cauza nu
artorul a
a putut suplini lipsa audierii lui G.V. Intrucat obiectivele acestora au fost de a
u a putut
cuantifica un eventual prejudiciu In patrimoniul societatii ~i nu de a stabili
ari Incru-
raspunderea penala a reclamantei. Mai mult, concluziile acestor expertize au fost
sa declare
contradictorii iar reclamanta a solicitat audierea lui G.V. pentru a explica mai
aeclaratia
multe aspecte privind gestiunea societatii ~i cauza presupusului prejudiciu. In
concluzie, Curtea a aratat ca instantele nationale au acordat declaratiei lui G.V.
aceea~i valoare probatorie ca unei declaratii date In fata instantei, lara a analiza
antul nu
riscul utilizarii unei declaratii date de catre o persoana care nu a fost ascultata In
faptele ~i
conditii de contradictorialitate. A~adar, avand In vedere ca instantele nationale
~robora In
nu au oferit reclamantei garantii care sa contrabalanseze dificultatile create prin
t In mod
admiterea declaratiei lui G.V., a existat o Incalcare a art. 6 parag. 1 coroborat cu
tul fusese
art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventie (CEDO, hotiiriirea din 9 iu/ie 2013, fn cauza
Bobe~ c. Romiiniei, parag. 35-47).
Mijloacele de proba pot fi administrate In toate fazele procesului penal,

legea nelacand nici o deosebire In ceea ce prive~te forta lor probanta, In raport
cu Imprejurarea daca ele au fost administrate In cursu! urmaririi penale ori al
cercetarii judecatore~ti. Neexistand nici un temei legal pentru a se crea o ordine
, conduce de preferinta Intre declaratiile succesive ale inculpatului sau ale martorilor,
fiabilitatea instanta poate sa considere, atunci cand declaratiile lor sunt contradictorii, ca
ansamblu, numai una dintre ele este expresia adevarului, avand obligatia de a le Inlatura
abalansare motivat pe celelalte. Intr-o asemenea situatie, instanta va retine ca sunt expresia
a urmare a adevarului acele declaratii care se coroboreaza cu fapte ~i Imprejurari ce rezulta
rag. 1 din din ansamblul probelor administrate In cauza (C.S.J., secfia penalii, decizia
DO, Marea nr. 1634/28.04.1999, www.legalis.ro).
r ~i Tahery
In mod eronat, instanta de apel a retinut ca probele administrate In
cursu! urmaririi penale nu pot servi ca temei de condarnnare, ci doar ca temei de
sesizare a instantelor. Probele ~i mijloacele de proba sunt reglementate prin
a formulat dispozitiile cuprinse In Codul de procedura penala. Administrarea probelor se
1 avocatului face de catre organul de urmarire penala ~i instanta de judecata. Probele nu au
audierea In valoare dinainte stabilita, ci aprecierea lor se face de organul de urmarire penala
erul Public, sau de instanta de judecata In urma examinarii tuturor probelor administrate In
atre G.V. Ia scopul aflarii adevarului. Astfel, nu se poate Intelege, ca probele administrate In
constituia o cursu! urmaririi penale au valoare doveditoare numai In cursu! acestei faze a
tatea decla- procesului penal ~i numai In vederea sesizarii instantei de judecata. Principiul
ntele natio- liberei aprecieri a probelor lasa instantei de judecata libertatea sa aprecieze
ui instantei, concludenta tuturor probelor, indiferent de faza procesuala In care au fost
nstatand ca
administrate, iar principiul aflarii adevarului impune instantei de judecata sa dea propunerea de are
valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprima actiunii penale etc.
adevarul. Din perspectiva celor aratate, curtea retine ca instantele au lnlaturat In
mod nejustificat probe care dovedesc identitatea inculpatului ca autor al faptei ~i
vinovatia acestuia (J.C.C.J., secfia pena/ii, decizia nr. 1975/2005, 2. Dreptul
www.legalis.ro). autoincriminariJ
~ Probele nu au o valoare mai dinainte stabilita, ele urmand a fi apreciate - importanta ac

de instanta In ansamblullor. Aceasta lnsearnna ca instanta poate sa retina numai o analiza detaliata
o parte a probelor ca fiind expresia realitatii, dar trebuie sa motiveze lnlaturarea instantei de conte
celorlalte. Simpla retractare sau modificare de catre inculpati sau martori a unor reflecta in NCPP.
declaratii nu poate lnsa duce Ia lnlaturarea, In mod automat ~i nemotivat, a
declaratiilor anterioare, cat timp acestea se coroboreaza ~i cu alte probe ale dosa- 2.1. Standard
rului. In raport de cele de mai sus, se impune constatarea ca tribunalul, luand In impotriva autoio
considerare numai probele administrate In cursu! cercetarii judecatore~ti ~i
ignorand pe cele din faza urmaririi penale, a stabilit o stare de fapt neconforma - spre deosebir
adevarului (I.C.C.J., sec{ia pena/ii, decizia nr. 483512004, www.legalis.ro). drepturile civile ~i
ipsum, stipuleaza <
- aprecierea probelor se face intotdeauna motivat, organele judiciare avand obli- sa nu fie silita sa
gatia de a justifica solutiile sau hotararile pe care le iau, in vederea evitarii arbitra- Conventia europe!
riului in procesul penal;
contribui Ia propri:
- hotararile judeclHore~ti sunt supuse controlului judiciar in caile ordinare de atac - tot in anul 19
~i cu privire Ia modalitatea de apreciere a probelor; instanta de ape! poate sa rarea in cauza Mir
aprecieze altfel decat prima instanta probele administrate in cauza.
1
Romania a rau
Sectiunea a 6-a. Declaratia suspectului sau a inculpatului 1974), acesta intranc
2
Din punct de \'
sinuos. Primele refe
1. Notiune era Ia latitudinea eel
acesta opta sa past
probator. Dreptul Ia
- reprezinta mijlocul de proba ce consta in relatarile suspectului sau inculpatului
cu obligatia acuzatu
cu privire Ia fapta ~i Ia acuzatia ce i se aduce in legatura cu aceasta, administrat fie pe In dreptul continen1
calea ascultarii, fie prin confruntarea sa cu alte persoane; numai declaratiile judiciare, dreptului Ia tacere :
nu ~i cele extrajudiciare constituie mijloace de proba In procesul penal; introdus in Anglia,
- constituie una dintre formele prin care suspectul sau inculpatul i~i exercita acesta a refuzat sa
dreptul de aparare prin propria persoana in cadrul procesului penal; condamnat pentru c;
fundamentul Amen'
- declaratia suspectului sau inculpatului constituie un drept al acestuia, nu ~i o care a prevazut exp
obligatie, lntrucat suspectul sau inculpatul poate invoca dreptulla tacere ~i, pe cale de s-ar putea incrimil
consecinta, poate refuza sa dea declaratii; pe de alta parte, organele judiciare au indepartarii de proc
obligatia proceduralii pozitivii sa depuna toate demersurile legale in vederea mijloc de investiga1
ascultarii suspectului sau inculpatului, cu respectarea drepturilor acestuia (de pilda, fost interzise inter<
acuzatului. Pentru
ascultarea suspectului/inculpatului este obligatorie: inainte de luarea masurii retinerii,
Origins of the Pri\
in cadrul procedurii in care este dezbatuta In fata judecatorului de drepturi ~i libertati New York Univerit
3
A se vedea C~
cauza Miranda c. ,
sa dea propunerea de arestare preventiva/arest Ia domiciliu, dupii punerea in mi~care a
exprima actiunii penale etc.).
inlaturat in
at faptei ~i
1975/2005, 2. Dreptul de a pastra tacerea ~i privilegiul impotriva
autoincriminarii, garantii fundamentale ale suspectului sau inculpatului
fi apreciate - importanta acestor doua garantii ~i caracterul sinuos a! continutului lor necesita
o analiza detaliata care presupune, pe de o parte, prezentarea evolutiei jurisprudentei
instantei de contencios european, iar, pe de alta parte, modul in care aceasta se
reflecta in NCPP.
2.1. Standarde europene in materia dreptului Ia tacere ~i privilegiului

impotriva autoincriminarii
- spre deosebire de art. 14 alin. (3) lit. g) din Pactul international cu privire Ia
drepturile civile ~i politice (1966) care, prevazand principiul nemo debet prodere se
1
ipsum, stipuleaza ca orice persoana acuzata de savar~irea unei infractiuni are dreptul
sa nu fie silita sa marturiseasca impotriva ei inse~i sau sa se recunoasca vinovata,
Conventia europeana nu face referire expres Ia dreptul de a tacea ~i Ia eel de a nu
contribui Ia propria incriminare, ca garantii ale procesului echitabit2;
- tot in anul 1996 Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii a pronuntat hota-
3
rarea in cauza Miranda , retinand urmatoarele: ,( ... ) acuzarea nu va folosi declaratii
1
Romania a ratificat pactul prin Decretul nr. 212/1974 (B.Of. nr. 146 din 20 noiembrie
1974), acesta intrand in vigoare Ia 23 martie 1976.
tului 2
Din punct de vedere istoric, aceasta garantie a echitabilitatii procedurii a urmat un traseu
sinuos. Primele referi Ia acest drept le gasim in Talmud, unde recunoa~terea unei fapte penale
era Ia latitudinea celui acuzat, care era astfel absolvit de vina in fata divinitatii. In cazul in care
acesta opta sa pastreze tacerea, pozitia lui procesuala nu avea nicio relevanta sub aspect
probator. Dreptul Ia tacere existent in legislatia britanica a fost inlocuit in secolul al XVI-lea
cu obligatia acuzatului de a raspunde interogatoriilor Ia care era supus, aceea~i fiind situatia ~i
in dreptul continental in cadrul procedurilor inchizitoriale. Un moment important in istoria
dreptului Ia tacere a fost procesul in care John Lilburn a fost acuzat in anul 1637 ca ar fi
introdus in Anglia, tiparit ~i distribuit carti cu continut eretic. In fata instantei ecleziastice
exercita acesta a refuzat sa depuna juramant ~i sa dea declaratii prin care sa recunoasca fapta, fiind
condamnat pentru ca ,a refuzat sa se autoincrimineze". Aceasta cauza poate fi considerata a fi
fundamentul Amendamentului al cincilea Ia Constitutia State! or Unite ale Americii ( 1791 ),
care a prevazut expres ca ,nicio persoana (... ) nu poate fi obligata sa de declaratii prin care
s-ar putea incrimina". In dreptul continental secolul al XVIII-lea a marcat momentul
indepartarii de procedura inchizitoriala medievala ~i abolirea posibilitatii folosirii torturii ca
mijloc de investigatie penala. Acest progres a fost continuat ~i in secolul a! XIX-lea, cand au
fost interzise interogatorii1e obligatorii, procesele nepublice sau prezumtia de vinovatie a
acuzatului. Pentru o analiza detaliata a istoricului institutiei, a se vedea R.H. Helmoholz,
retinerii, Origins of the Privilege against self-incrimination: the role of the european ius commune,
~i tibertati ew York Univerity Law Review 65-1990.
3 A se vedea Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii, hotararea din 13 iulie 1966,. in
cauza Miranda c. Arizonei, disponibila online (www.supremecourtus.gov). Pentru o analtza

ale inculpatului, indiferent dacli prin acestea se incrimineaza sau nu, care au fost - in anu/ 1992
1
obtinute in timpul interogarii inculpatului privat de libertate, decat daca cauza K. c. Austriei
demonstreaza ca s-a folosit setul de garantii procedurale pentru asigurarea aplicarii Conventia europeana
privilegiului impotriva autoincriminarii. Prin interogatoriu in arest intelegem reclamantul fusese
ascultarea persoanei private de libertate, Ia initiativa ofiterilor de politie. Cat despre astfel s-ar putea
garantiile procedurale care trebuie luate, in cazul in care nu se gasesc alte mijloace pozitii procesuale,
eficace de a informa acuzatul in legatura cu dreptul de a pastra tacerea ~i de a-i crea art. 10, consideriind
ocazia permanenta de a ~i-1 exercita, se vor lua urmatoarele masuri: inainte de orice eventuala incalcare a
ascultare, persoana trebuie sa fie avertizata ca are dreptul de a pastra tacerea, ca orice
declaratie pe care o va face poate fi folosita ca proba impotriva lui ~i ca are dreptul sa
fie asistat de un avocat, ales sau desemnat din oficiu. Acuzatul poate sa renunte Ia
exercitarea acestor drepturi, cu conditia ca acest lucru sa se faca voluntar, in
cuno~tinta de cauza ~i in mod rational. Daca, totu~i, acuzatul i~i exprima dorinta de a
consulta un avocat inainte de a vorbi in vreun fel ~i in orice moment al procesului,
atunci ascultarea se opre~te. De asemenea, daca acuzatul arata ca nu dore~te sa fie
ascultat, politia nu il va interoga. Simplul fapt ca acuzatul a raspuns Ia ciiteva
intrebari sau s-a oferit sa dea ni~te declaratii de bunavoie nu inseamna ca este privat
de dreptul de a nu raspunde Ia urmatoarele intrebari, piina ciind nu se consulta cu un
avocat, ~i ulterior sa consimta Ia interogatoriu";
- incepiind cu anu/199i, Curtea Europeana a indus privilegiul impotriva autoin-
criminarii ~i dreptul Ia tacere intre garantiile implicite ale dreptului Ia un proces
echitabil;
- Curtea de Ia Strasbourg analizeaza in mod distinct aceste doua garantii 2 :
(i) privilegiul impotriva autoincriminarii este privit ca un principiu conform caruia
statui nu poate obliga un suspect sa coopereze cu acuzarea prin oferirea de probe ce
1-ar putea incrimina; astfel, 0 persoana poate refuza sa dea declaratii, sa raspunda
unor intrebari sau sa fumizeze probe care ar putea-o incrimina (nemo debet prodere
se ipsum). In acest cadru se analizeaza compatibilitatea cu exigentele art. 6 parag. 1
din Conventia europeana a legislatiilor nationale, ce permit statului (prin reprezentatii
sai Ia nivel central sau local) sa exercite o constriingere directa asupra suspectului 1
prin impunerea unor sanctiuni penale sau contraventionale in cazul nerespectarii A se vedea
parag. 45-51 din raport.
obligatiei de cooperare; (ii) dreptul de a pastra tacerea este analizat ca fiind regula ce 2
Reclamantul
presupune ca, in cauzele penale, autoritatile judiciare sa nu aiba deciit o putere dealeri de droguri,
limitata de a trage concluzii in defavoarea acuzatului, din refuzul acestuia de a da droguri in care era
declaratii in fata anchetatorilor sau in fata instantei de judecata; mantul a apreciat ca
implicit.
De~i atiit Pactul
3
cincilea Ia Constitutia
garantie a procesului
detaliata, a se vedea W.R. LaFave, J.H. Israel, Criminal Procedure, 2nd edition, West europeana a apreciat
Publishing Co., 1992, p. 313-351. celui din urma drept.
4
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 25 februarie 1993, in cauza Funke c. Frantei; CEDO, A se vedea
hotariirea din 8 februarie 1996, in cauza Murray c. Marii Britanii. parag. 44-45. In acest
2
A se vedea, in acest sens, /.H. Dennis, The Law of Evidence, op. cit., p. 148-149; drepturilor omului din
A. Ashworth, M Redmayne, The criminal process, op. cit., p. 134; B. Emmerson, A. Ashworth, privilegiul impotriva
A. Macdonald, Human Rights and Criminal Justice, p. 632. proces echitabil.
;are au fost - fn anul 1992 fosta Comisie europeana a fiicut referire la dreptul la tacere in
1
dedit dadi cauza K. c. Austriei apreciind ca libertatea de exprimare prevazuta in art. 10 din
rea aplicarii Conventia europeana presupune ca drept negativ ~i dreptul la tacere. Cum in cauza
intelegem reclamantul fusese amendat intrucat refuzase sa dea declaratii pe temeiul faptului ca
. Cat despre astfel s-ar putea autoincrimina2, fiind ulterior privat de libertate datorita acestei
lte mijloace pozitii procesuale, Comisia europeana a apreciat ca a existat in cauza o incalcare a
i de a-i crea art. 10, considerand ca, fata de aceasta constatare, nu mai este necesar a fi analizata
nte de orice eventuala incalcare a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din Conventia
rea, ca orice europeana; pozitia Comisiei europene, de~i criticabila3 , a reprezentat un pas impor-
re dreptul sa tant catre recunoa~terea jurisprudentiala a dreptului la tacere ~i a privilegiului impo-
a renunte la triva autoincriminarii;
voluntar, in - fn a nul 1993 Curtea Europeana a !acut pentru prima datii referire la privilegiul
dorinta de a impotriva autoincriminarii in cauza Funke c. Frantei4 , in care reclamantul, suspectat
l procesului, de evaziune fiscala, fusese condarnnat pentru refuzul de a coopera cu autoritatile
ore~te sa fie vamale ce ii solicitasera sa ofere date despre conturile pe care le detinea in strai-
lS la cateva natate. Autoritatile franceze au incercat sa il determine pe reclamant sa ofere probe
a este privat cu privire la o infractiune de care era suspectat, in conditiile in care acestea nu au
nsulta cu un putut sau nu au dorit sa stranga probele prin alte mijloace. Instanta europeana a
apreciat ca dispozitiile legii franceze nu pot justifica o incalcare a dreptului unei
rtriva autoin- persoane acuzate de savar~irea unei infractiuni (inteleasa in sens autonom european)
a un proces de a pastra tacerea ~i de a nu se autoincrimina, a carui ratiune consta in protectia
acuzatului contra unei coercitii abuzive din partea autoritatilor, in scopul evitarii
2 erorilor judiciare ~i pentru a fi respectat dreptulla un proces echitabil;
ua garantn :
aform caruia - de~i dreptul la tacere ~i privilegiul impotriva autoincriminarii sunt recunoscute
. de probe ce drept garantii implicite ale procesului echitabil, instanta europeana nu ofera nicio
sa raspunda explicatie cu privire la continutul acestor drepturi ori la domeniul de aplicare, dand
na~tere unor numeroase dezbateri doctrinare;
'ebet prodere
rt. 6 parag. 1
reprezentatii
1 suspectu1ui
1
nerespectarii A se vedea Comisia europeana, decizia din 13 octombrie 1992, In cauza K. c. Austriei,
parag. 45-51 din raport.
ind regula ce 2
Reclamantul refuzase sa dea declarati in procesul penal in care erau acuzati o serie de
:cat o putere dealeri de droguri, intrucat ~i impotriva sa se desta~ura o ancheta penala privind traficul de
stuia de a da droguri in care era acuzat ca ar fi cumparat stupefiante de Ia acee~i dealeri. Astfel, recla-
mantul a apreciat ca prin darea de declaratii cu privire la ace~ti dealeri s-ar fi autoincriminat
implicit.
3
De~i atat Pactul international cu privire Ia drepturile civile ~i politice, Amendamentul a!
cincilea Ia Constitutia americana sau jurisprudenta Miranda recunosc dreptul Ia tacere drept
garantie a procesului echitabil, iar dreptul Ia Iibera exprimare ca drept separat, instanta
edition, West europeana a apreciat ca aceasta garantie procedurala reprezinta un drept negativ implicit a!
celui din urma drept.
4
anfei; CEDO, A se vedea CEDO, hotararea din 25 februarie 1993, in cauza Funke c. Frantei,
parag. 44-45. In acest fel Curtea a avut in vedere ~i concluziile Comisiei de experti in materia
., p. 148-149;
drepturilor omului din cadrul Consiliului Europei, care, inca din anul 1973, apreciasera ca
privilegiul impotriva autoincriminarii reprezinta o componenta intrinseca a dreptului Ia un
, A. Ashworth,
proces echitabil.
240 Procedura pen ala. Partea genera/a
- o serie de clarificari au fost aduse prin cauza Saunders c. Marii Britani{ prezumtiei de nev
Reclamantul care refuzase sa dea declaratii in cursu! urmarii penale ~i sa raspunda ,abuz", constand
intreb1irilor anchetatorilor, fusese condamnat prin folosirea transcrierii declaratiilor in scopul obtineri
date in fata inspectorilor Departamentului de Comert ~i Industrie in executarea obli-
gatiei de cooperare (impusa sub sanctiune penala de legea engleza). Curtea autoincriminarii
Europeana a aratat ca, de~i nu este prevazut expres de art. 6, dreptul la tacere ~i impotriva abuzu
privilegiul impotriva autoincriminarii se afla in centru notiunii de ,proces echitabil". asigura fiabilitate
Ratiunea garantiilor oferite prin acestea consta, inter alia, in protectia persoanei cu respectarea p
acuzate de savar~irea unei infractiuni impotriva coercitiei abuzive exercitate de catre perspectiva s-a a
autoritati, in scopul evitarii erorilor judiciare ~i al satisfacerii exigentelor art. 6. terizat ca un , dr
Privilegiul impotriva autoincriminarii presupune, in special, ca procurorii sa probeze imprejurari de ne,
acuzatiile formulate in procesele penale tara a apela la probe obtinute prin coercitie
- dreptul Ia t1ic
sau presiune in contra vointei acuzatului, dreptul aflandu-se astfel intr-o stransa
echitabilit1itii pr
legatura cu prezumtia de nevinovatie2 Privilegiul impotriva autoincriminarii prive~te
infractiuni atat
astfel, in primul rand, respectarea vointei acuzatului de a pastra tacerea. Privilegiul
impotriva autoincriminarii nu poate fi extins la utilizarea in procesul penal a
procurorului , cat 1
,probelor materiale" ce pot fi obtinute de la acuzat prin recurgerea Ia puterile - fata de cara
coercitive, dar care exist1i independent de vointa acuzatului, spre exemplu, docu- de acest drept ~i
mentele ridicate de la acesta in baza unui mandat de perchezitie, prelevarea unor autoincrimina4 ;
probe de sange, urina, par sau tesuturi corporale in vederea efectuarii unei analize - analizand j
ADN; din motivarea hotararii rezulta, prin folosirea alternativa a celor doua notiuni, auze in care s-a
ca potrivit Curtii, domeniul lor de aplicare coincide. Criticand aceasta abordare, impotriva autoin'
judecatorul Martens arata in opinia separat1i Ia hot1irarea Saunders ca, a~a cum
3
onstrangerii in
rezulta din jurisprudenta Murray, dreptul Ia un proces echitabil implica doua _;Jersoanei care I
componente: dreptul Ia tacere ~i privilegiul impotriva autoincriminarii. Acesta din acuzat, adica in I
urma, ce presupune in esenta dreptul unei persoane de a nu fi obligat de a oferi probe ::tom a! notiuni i
6
impotriva sa (refuzul de a coopera), are un continut mai extins decat primul, inclu- sunt cauzele in
zand astfel dreptul Ia t1icere, care in esenta presupune dreptul de a nu raspunde Ia sunt utilizate ult1
lntrebari (protectie lmpotriva constn1ngerii de a da declaratii); de asemenea, din
4
considerentele Cuqii Europene rezulta , pede o parte, ca ratiunea privilegiului impo- autoincriminarii
triva autoincriminarii este aceea de a constitui o garantie contra abuzului de putere
aracterului echi
provenit din partea autoritatilor statului, drept ce este strans Iegat de respectarea
care afecteaza i
1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 17 decembrie 1996, In cauza Saunders c. Marii
Britanii, para g. 68-69. In acela~i sens, a se vedea CEDO, hotliriirea din 3 mai 2001, In cauza 1
Idem, p. 205.
J.B. c. Elvefiei, parag. 64-68; CEDO, hotliriirea din 19 septembrie 2000, In cauza I.J.L, G.MR, 2
Ibidem.
~i A.K.P. c. Marii Britanii, parag. 79-83; CEDO, hotliriirea din 27 aprilie 2004, In cauza 3
A se vedea
Kansal c. Marii Britanii, parag. 29; CEDO, hotliriirea Marii Camere din 11 iulie 2006, In hotliriirea din 17 o
cauza Jalloh c. Germaniei, parag. 102; CEDO, hotliriirea din 25 septembrie 2001, In cauza 4
A se vedea
P.G. ~i J.H. c. Marii Britanii, parag. 80. parag. 42-47.
In acela~i sens, a se vedea CEDO, hotliriirea Marii Camere din 11 iulie 2006, In cauza
2
5
A se vedea
Jalloh c. Germaniei, parag. 100; CEDO, hotliriirea din 8 aprilie 2004, In cauza Weh CEDO, hotliriirea'
c. Austriei, parag. 39; CEDO, hotliriirea din 5 noiembrie 2002, In cauza Allan c. Marii parag. 55-59. I
Britanii, parag. 44; CEDO, hotliriirea din 8 februarie 1996, In cauza Murray c. Marii Britanii, 6
A se vedea
parag.
3
45; CEDO, hotliriirea din 25 februarie 1993, In cauza Funke c. Frantei, parag. 44. Britanii, parag. 6
4
A se vedea parag. 4 al opiniei dizidente a judeclitorului Martens. c. Marii Britanii,
A se vedea I.H. Dennis, The Law of Evidence, op. cit., p. 160. 7
A se vedea
i Britani{ prezumtiei de nevinovatie ~i, pe de alta parte, ca se introduce o limitare a notiunii de
sa raspunda ,abuz", constand in interzicerea utilizarii unor mijloace de constrangere ~i presiune
declaratiilor in scopul obtinerii de probe, impotriva vointei acuzatului;
cutarea obli- - in mod intemeiat s-a aratat in doctrina 1 ca ratiunea privilegiului impotriva
za). Curtea autoincriminarii consta in asigurarea legalitatii procesului penal ~i a protectiei
la tacere ~i impotriva abuzurilor provenite din partea autoritatilor statului. Necesitatea de a
echitabil". asigura fiabilitatea probelor presupune ca autoritatile statului sa-~i exercite atributiile
cu respectarea principiilor fundamentale ale echitabilitatii procedurii. Din aceasta
perspectiva s-a apreciat ca privilegiul impotriva autoincriminarii nu poate fi carac-
terizat ca un ,drept al omului", ci ca un mecanism functional impus in anumite
imprejurari de necesitatea sistemului justitiei penale de a-~i pastra coerenta intema ;
i sa probeze 2
coercitie
- dreptulla tacere ~i privilegiul impotriva autoincriminarii reprezinta o garantie a
stransa
echitabilitatii procedurii de care se bucura persoana acuzata de savar~irea unei
prive~te
infractiuni atat in cazul procedurilor desfa~urate in fata organelor de politie sau a
Privilegiul
procurorului, cat ~i a procedurilor din fata instantei de judecata3 ;
penal a
la puterile - fata de caracterul autonom al notiunii de ,acuzatie in materie penala", se bucura
docu- de acest drept ~i martorul, in masura in care prin declaratia pe care o face s-ar putea
. . . 4
automcnmma ;
- analizand jurisprudenta instantei europene, constatam ca exista doua categorii de
cauze in care s-a antamat problematica incalcarii dreptului la tacere ~i a privilegiului
impotriva autoincriminarii. Pe de o parte, sunt cauzele5 referitoare Ia utilizarea
constrangerii in scopul obtinerii de informatii care ar putea conduce la incriminarea
persoanei care le ofera in cauza penala in care era acuzat sau in care urma sa fie
acuzat, adica in legatura cu infractiunea de care aceasta era ,acuzata", in sensul auto-
nom al notiunii prevazut de art. 6 parag. 1 din Conventia europeana, pe de alta parte,
6
sunt cauzele in care informatiile obtinute prin ,constrangere" in proceduri nepenale
sunt utilizate ulterior in cadrul unei proceduri penale;
- din aceasta jurisprudenta rezulta ca dreptul la tacere ~i privilegiul impotriva
autoincriminarii nu au caracter absolu{ Curtea impune, in vederea respectarii
caracterului echitabil al procedurii, interdictia utilizarii unor constrangeri inadecvate
care afecteaza insa~i esenta drepturilor; astfel, in cauza Heaney ~i McGuinness c.
1
Idem, p. 205.
2
Ibidem.
3
2004, in cauza A se vedea CEDO, hoUiriirea din 3 mai 2001, in cauza J.B. c. Elvefiei, parag. 64; CEDO,
iulie 2006, in hotariirea din 17 octombrie 2006, in cauza Gocmen c. Turciei, parag. 71.
4
2001, in cauza A se vedea CEDO, hot1iriirea din 20 octombrie 1997, In cauza Serves c. Franfei,
parag. 42-47.
5
2006, in cauza A se vedea CEDO, hotariirea din 25 februarie 1993, in cauza Funke c. Frantei, parag. 44;
in cauza Weh CEDO, hot1iriirea din 21 decembrie 2000, in cauza Heaney $i McGuinness c. Irlandei,
Allan c. Marii parag. 55-59.
6
Marii Britanii, A se vedea CEDO, hotariirea din 17 decembrie 1996, in cauza Saunders c. Marii
44. Britanii, parag. 67; CEDO, hotariirea din 19 septembrie 2000, in cauza I.J.L, G.MR, $i A.K.P.
c. Marii Britanii, parag. 82-83.
7
A se vedea CEDO, hot1iriirea din 8 aprilie 2004, In cauza Weh c. Austriei, parag. 46.
Jrlandei 1 s-a constat inclilcarea dispozitiilor art. 6 parag. 1 din Conventia europeanli, sli Wintemeieze emI
in conditiile in care reclamantii, care erau suspectati de comiterea unor acte de sau pe refuzul aces:
terorism, au refuzat sa dea declaratii referitoare la locul unde s-au aflat la momentul acuzare. Pe de al
comiterii infractiunii de care erau acuzati, ceea ce a echivalat cu savar~irea unei noi luarea in consider
infractiuni, potrivit legii irlandeze privind combaterea actelor de terorism, pentru care nistrat, s-ar impun
li s-a aplicat, intr-un dosar separat, pedeapsa de ~ase luni inchisoare; curtea a apreciat constrangere, Curt
eli ,gradul constrangerii" la care au fost supu~i reclamantii (condarnnarea la o tiune ~i nu putea fi
pedeapsa privativa de libertate pentru refuzul de a prezenta detaliat situatia depla- - principiile eve
sarilor ~i a actiunilor lor intr-o anumitli perioada de timp, a tuturor informatiilor de releva faptul eli
care dispuneau in legatura cu comiterea infractiunii) a condus, in fapt, la vatamarea criteriul principal d
esentei dreptului la tacere ~i a privilegiului impotriva autoincriminarii, chiar dacli a aduce atingere es~
justificarea acesteia a constat in apararea ordinii ~i sigurantei publice;
- ulterior, in d
- necesitatea prevenirii abuzurilor organelor de urmarire penala rezultli din cauza dezvoltat aceastli I
Allan contra Marii Britanii2, in care Curtea Europeana a aratat eli dreptul de a nu se compatibilitlitii un
autoincrimina serve~te, in principiu, pentru a proteja libertatea unui suspect de a nu da incriminarii: (i) n~
declaratii sau de a alege sa pastreze tlicerea in fata organelor de politie. Aceasta probli; (ii) import
libertate de alegere este compromisa in cazul in care autoritatile utilizeazli un subterfu- narii autorului aces
giu pentru a obtine o declaratie de la acesta sau alte declaratii incriminatoare, pe care precum ~i (iv) mod
nu le-au putut obtine in cursul audierii ~i care apoi sunt folosite ca probe in proces;
- pe baza acest
- in cauza Murray c. Marii BritaniP Curtea Europeana a apreciat eli posibilitatea catre politi~ti, sub
instantei de a trage concluzii din ,H"icerea" acuzatului nu este de natura de a conduce libertate sub acu
in mod automat la retinerea unei ,constrangeri inadecvate" ce aduce atingere esentei punga de droguri B
dreptului la tlicere. Compatibilitatea posibilitlitii de a trage concluzii din tacerea reala", iar nu ,proI
acuzatului cu dispozitiile art. 6 din Conventia europeana se apreciazli in lumina pendent de vointa l
tuturor circumstantelor cauzei, prin raportare la situatiile in care se pot trage astfel de puri terapeutice, ci
concluzii, la importanta acordata acestora de catre instantele nationale in alte mijloace (ce
considerentele hotararii judecatore~ti, dar, mai ales, la gradul de constrangere inerent precum ~i utilizar
acestor situatii4 ; tului de a nu se aut
- astfel, pe de o parte, instanta europeana a retinut eli este incompatibil cu - criteriile stabi
garantiile dreptului la tlicere ~i cu privilegiul impotriva autoincriminarii ca instantele cauza 0' Hal/ora
in vederea audierii
1
A se vedea CEDO, hotliriirea din 21 decembrie 2000, in cauza Heaney# McGuinness catorului autovehid
c. Irlandei, parag. 47-58. maxime legale. R~
2
A se vedea CEDO, hotliriirea din 5 noiembrie 2002, in cauza Allan c. Marii Britanii, politie ca aveau
parag. 49. conducatorului au
3
A se vedea CEDO, hotliriirea din 8 februarie 1996, in cauza Murray c. Marii Britanii, plinirea acestei o
parag. 45-51. Pentru o analiza criticli a hotliriirii Curtii Europene, a se vedea R. Chiri{a,
Dreptul la tlicere ~i privilegiul c. autoincriminlirii, op. cit., p. 64-65; F. Kutz, op. cit., p. 315, i
opiniile partial dizidente ale judeclitorilor L.-E. Pettiti ~iN. Valticos. 1
A se vedea C
4 . .
In cauzli Curtea a arlitat eli instantele nationale nu pot aprecia eli acuzatul este vinovat c. Germame1, parag
doar pentru eli a ales sa plistreze tlicerea. Numai in cazul in care probele administrate c. Marii Britanii, p~
impotriva sa ar impune o explicatie din partea acestuia, pe care ar fi in mlisurli sa o dea, McGuinness c. Irlanl
2
absenta unei atari explicatii poate conduce Ia concluzia, printr-un rationament de bun-simt, eli A se vedea <
nu existli nicio explicatie ~i eli acuzatul este vinovat. In cazul in care procurorul, prin mij- c. Germaniei, parag.
3
loacele de probli administrate, nu a stabilit in mod convinglitor acuzatiile, pentru a fi necesar A se vedea CE
un rlispuns, absenta oriclirei explicatii nu poate conduce Ia stabilirea vinovatiei celui acuzat. Francis c. Marii Bri1
ia europeana, sa W intemeieze condarnnarea numai sau in cea mai mare parte pe tacerea acuzatului,
unor acte de sau pe refuzul acestuia de a raspunde Ia intrebari, ori de a aduce el insu~i probe in
Ia momentul acuzare. Pe de alta parte, aceste garantii nu ar putea ~i nu ar trebui sa impiedice
irea unei noi luarea in considerare a tacerii acuzatului, in cazurile in care, fata de probatoriul admi-
m, pentru care nistrat, s-ar impune o explicatie din partea acestuia. In ceea ce prive~te gradul de
ea a apreciat constrangere, Curtea a notat ca tacerea reclamantului nu era considerata drept infrac-
mnarea Ia o tiune ~i nu putea fi considerata ea insa~i drept un indiciu a! vinovatiei acuzatului;
ituatia depla- - principiile evocate in jurisprudenta Murray, Heaney ~i McGuinness ~i Allan
formatiilor de releva faptul ca instanta europeana a stabilit ca gradul constrangerii reprezinta
Ia vatamarea criteriul principal de apreciere a situatiei daca constrangerea a fost inadecvata pentru
rii, chiar daca a aduce atingere esentei dreptului Ia tacere ~i privilegiului impotriva incriminarii;
- ulterior, in cauza Jalooh c. Germaniei, Marea Camera a Curtii Europene a
. Ita din cauza dezvoltat aceasta jurisprudenta, retinand urmatoarele criterii pentru aprecierea
tul de a nu se compatibilitatii unei ,constrangeri" cu dreptul Ia tacere ~i privilegiul impotriva
ect de a nuda incriminarii: (i) natura ~i gradul coercitiei aplicate pentru obtinerea mijloacelor de
litie. Aceasta proba; (ii) importanta pentru interesul public a urmaririi unei infractiuni ~i a sanctio-
un subterfu- narii autorului acesteia; (iii) existenta unor garantii adecvate in cadrul procedurilor,
precum ~i (iv) modul in care sunt utilizate mijloacele de proba obtinute ;
1
in proces;
- pe baza acestor criterii instanta europeana a apreciat ca administrarea fortata de
- posibilitatea catre politi~ti, sub supravegherea unui medic, a unui vomitiv unei persoane private de
de a conduce libertate sub acuzatia de trafic de droguri, in scopul de a o face sa regurgiteze o
punga de droguri pe care aceasta o inghitise (pe care Curtea o apreciaza a fi ,proba
reala", iar nu ,proba materiala" necesara pentru analize ~tiintifice, care exista inde-
aza in lumina pendent de vointa acuzatului, astfel cum rezulta din cauza Saunders), nu pentru sco-
trage astfel de puri terapeutice, ci pentru obtinerea de mijloace de proba ce puteau fi obtinute ~i prin
nationale in alte mijloace (ce a fost considerata ~i incalcare a art. 3 din Conventia europeana),
~ngere inerent
precum ~i utilizarea probelor astfel obtinute in procesul penal, aduce atingere drep-
tului de a nu se autoincrimina a! persoanei ~i echitabilitatii procedurii in ansamblu 2;
compatibil cu - criteriile stabilite in cauza Jalloh au fast ulterior aplicate de Marea Camera ~i fn
i ca instantele cauza 0' Halloran ~i Francis c. Marii Britanii3, in care reclamantii au fost chemati
in vederea audierii de organele de politie pentru stabilirea numelui ~i adresei condu-
~i McGuinness catorului autovehiculului implicat in savar~irea unei infractiuni prin depa~irea vitezei
maxime legale. Reclamantii au fost informatii cu ocazia prezentarii la organele de
politie eli aveau obligatia legala de a informa organele de politie despre numele
conducatorului auto care a condus autovehiculul Ia o anumita data ~i ca neinde-
. Marii Britanii, plinirea acestei obligatii constituie infractiune sanctionata cu amenda penala ~i fie
edea R. Chiri(ii,
, op. cit., p. 315,
1
A se vedea CEDO, hotariirea Marii Camere din 11 iulie 2006, In cauza Jalloh
c. Germaniei, parag. 101, 117; CEDO, hotariirea din 5 noiembrie 2002, In cauza Allan
c. Marii Britanii, parag. 44; CEDO, hotariirea din 21 decembrie 2000, In cauza Heaney ~i
asura sa 0 dea, McGuinness c. Irlandei, parag. 51-55.
t de bun-simt, ca 2
A se vedea CEDO, hotariirea Marii Camere din 11 iulie 2006, In cauza Jal/oh
urorul, prin mij- c. Germaniei, parag. 108-123.
ntru a fi necesar 3
A se vedea CEDO, hotariirea Marii Camere din 29 iunie 2007, in cauza O'Halloran ~i
ei celui acuzat. Francis c. Marii Britanii, parag. 55-63.
suspendarea dreptului de a conduce, fie aplicarea unor puncte de penalizare. Primul privire Ia dreptul
reclamant a recunoscut ca el a fost conducl'Horul autovehiculului, fiind condarnnat parti, martorilor, c
pentru savar~irea infractiunii rutiere, in vreme ce al doilea reclamant, care nu a dat cand socote~te ca
nicio declaratie cu privire Ia conducatorul auto, a fost condarnnat Ia plata unei amenzi - in situatia in
penale pentru savar~irea infractiunii de a nu indica conducatorul auto implicat in ratii, invocand d
savar~irea unei infractiuni rutiere; le-a dat anterior. I
- Curtea Europeana a apreciat ca esenta dreptului Ia tacere ~i a privilegiului tacere al inculpa
impotriva incriminarii nu a fost afectata datorita: (i) regimului special al legislatiei oricarei ,constrru
rutiere determinat de potentialul pericol de cauzare a unor prejudicii pe care condu- poate exclude pol
cerea autovehiculelor in anumite conditii i1 presupune; (ii) caracterullimitat al infor- anterior cu resp
insa, sa traga con
matiilor pe care posesorul autovehiculului era obligat sa i1 prezinte: identitatea
conducatorului auto, ce nu era de natura a aduce o acuzatie penala prin el insu~i; - sanctiunea
(iii) existenta unor garantii adecvate: nu se considera ca a fost savar~ita o infractiune mijlocului de pr
in cazul in care proprietarul vehiculului arata ca nu ~tie sau nu ar fi putut ~ti, depu- in cazul audierii
nand o diligenta rezonabila, numele conducatorului auto; pe de alta parte, pentru judecatore~ti.
stabilirea vinovatiei pentru savar~irea infractiunii rutiere erau necesare ~i alte

2.3. Dreptul
elemente in afara identitatii conducatorului auto, neputandu-se dispune o solutie de
condamnare numai in temeiul acestui element pro bator. - dreptulla
loacele de proba
2.2. Dreptul suspectului sau inculpatului de a pastra tacerea in NCPP tratamente inum
care incalca pri
- dreptul de a piistra tiicerea reprezinta acea garantie procedurala implicita a
administrarea de
dreptului Ia un proces echitabil, decurgand din jurisprudenta Curtii Europene in inter-
mod con~tient ~il
pretarea art. 6 parag. I din Conventia europeana, potrivit careia autoritatile judiciare
nu pot obliga un suspect sau inculpat sa dea declaratii, avand totodata o putere limi- - dreptulla
tata de a trage concluzii in defavoarea acestora, din refuzul de a da declaratii; o garantie a ace!
nu pot ajunge Ia
- garantia dreptului de a pastra tacerea este insotita de procedura avertismentului,
- totu~i , astfc
ce presupune obligatia organelor judiciare de a atrage atentia faptuitorului, suspec- 2
toarele conditii
tului sau inculpatului ca ceea ce declara poate fi folosit ~i impotriva sa;
inainte de a fi
- NCPP prevede ca suspectului sau inculpatului i se aduce Ia cuno~tinta, inainte de mente de fapt ct
a fi ascultat, calitatea in care este audiat, fapta prevazuta de Jegea penala pentru mijloace de pro
savar~irea careia este suspectat sau pentru care a fost pusa in mi~care actiunea penala partea acuzatul
~i incadrarea juridica a acesteia, precum o$i dreptul de a nu da nicio declarafie pe careia procuro
parcursul procesului penal, atriigandu-i-se atenfia cii dacii refuzii sa dea declarafii perite obiecte,
nu va suferi nicio consecinfa defavorabilii, iar dacii va da declarafii, acestea vor carora se poate
putea fl folosite ca mijloace de probii impotriva sa;
I
este acuzat, sau
- in materia miisurilor preventive, inainte de audiere, organul de cercetare penala, a inculpatul a
procurorul ori judecatorul de drepturi ~i libertati este obligat sa aduca Ia cuno~tinta penale ~i ca p
suspectului sau inculpatului ca are dreptul de a fi asistat de un avocat ales ori numit rionala.; in ace
din oficiu ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, cu exceptia fumizarii de informatii e arata ca pro
referitoare Ia identitatea sa, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit 1
impotriva sa; A se vedea
p. 63; I. Griga,
- in cursu/ judeciifii, instanta explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se nr. 1/2005, p. 27.
aduce, il in~tiinteaza pe inculpat cu privire Ia dreptul de a nu face nicio declaratie, 2
A se vedea
atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit ~i impotriva sa, precum ~i cu 3
Adoptatli Ia
Probele, mijwacele de probii $i procedeele probatorii 245
lizare. Primul privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, persoanei vatamate, celorlalte
d condarnnat parti, martorilor, expertilor ~i de a da explicatii in tot cursu! cercetarii judecatore~ti,
care nu a dat cand socote~te ca este necesar [art. 374 alin. (2) NCPP];
a unei amenzi - in situatia in care in cursu! cercetarii judecatore~ti inculpatul refuza sa dea decla-
o implicat in ratii, invocand dreptul la tacere, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta
le-a dat anterior. Prin citirea declaratiilor de catre judecator nu este incalcat dreptulla
a privilegiului tacere a! inculpatului, in conditiile in care aceste declaratii au fost obtinute in absenta
l al legislatiei oridirei ,constriingeri inadecvate". Prin aceasta atitudine procesuala inculpatul nu
e care condu- poate exclude posibilitatea judecatorului cauzei de a evalua declaratiile administrate
mitat al infor- anterior cu respectarea principiilor echitabilitatii procedurii. Instanta nu va putea,
te: identitatea insa, sa traga concluzii cu privire Ia vinovatia inculpatului din tacerea acestuia;
prin el insu~i; - sanctiunea neaducerii Ia cuno~tinta a dreptului Ia tacere o reprezinta excluderea
o infractiune mijlocului de proba nelegal sau neloial obtinut, potrivit art. 102 alin. (2) NCPP, atilt
utut ~ti , depu- in cazul audierii in cursu! urmaririi penale, cat ~i in cazul audierii in faza cercetarii
i parte, pentru judecatore~ti .
cesare ~i alte
2.3. Dreptul de a pastra tacerea ~i prezumtia de nevinoviitie
e o solutie de
- dreptulla tacere presupune ca organele de urmarire penala sa administreze mij-
loacele de proba tara a supune pe suspect sau inculpat la nicio constrangere, presiuni,
in NCPP tratamente inumane sau degradante, torturi, tara sa foloseasca niciun fel de manopere
care incalca principiile legalitatii ~i loialitatii administrarii probelor (spre exemplu,
l1i implicita a
administrarea de substante care afecteaza capacitatea persoanei audiate de a relata in
opene in inter-
mod con~tient ~i voluntar fapte sau imprejurari de fapt);
"tatile judiciare
o putere limi- - dreptulla tacere este in stransa legatura cu prezumtia de nevinovatie, constituind
1
laratii; o garantie a acestuia in vederea garantarii aces tor drepturi, in principiu, instantele
nu pot ajunge Ia concluzii defavorabile acuzatului prin interpretarea tacerii acestuia;
vertismentului,
orului, suspec- - totu~i , astfel de concluzii ar putea fi retinute numai daca sunt indeplinite urma-
2
toarele conditii : (i) acuzatul sa fi avut posibilitatea de a lua contact cu un aparator
inainte de a fi audiat; (ii) aceste concluzii sa nu fie singurele sau principalele ele-
inta, inainte de mente de fapt care ar sustine acuzarea; (iii) imprejurarile de fapt ce rezulta din alte
penala pentru mijloace de proba administrate in cauza sa impuna in mod necesar o explicatie din
ctiunea penala partea acuzatului, pe baza careia sa se aprecieze soliditatea probatiunii in temeiul
dec/arafie pe careia procurorul sustine acuzarea. Pot exista astfel de situatii atunci cand sunt desco-
dea dec/aratii perite obiecte, urme ale infractiunii pe inculpat sau pe hainele acestuia, pe baza
ii, acestea vor carora se poate na~te suspiciunea rezonabila ca a participat Ia infractiunea de care
este acuzat, sau in cazul in care procurorul aduce probe din care rezulta suspiciunea
rcetare penala, ca inculpatul a fost prezent Ia locul savar~irii infractiunii in jurul orei comiterii faptei
a la cuno~tinta penale ~i ca prezenta lui este in legatura cu participarea sa in activitatea infrac-
3
tt ales ori numit tionala.; in acest sens, Ia pet. 2.5 din Cartea verde privind prezumtia de nevinovatie
"ide informatii se arata ca probele in acuzare trebuie sa fie suficient de solide pentru ca sa necesite
oate fi folosit 1
A se vedea R. Chiri{ii, Dreptul Ia tlicere ~i privilegiul contra autoincrimini:lrii, op. cit.,
p. 63; I. Griga, M Ungureanu, Dreptul Ia tlicere al invinuitului sau inculpatului, in R.D.P.
nr. 1/2005, p. 27.
2
A se vedea !.H. Dennis, The Law of Evidence, op. cit. , p. 176.
3
precum ~i cu Adoptata Ia 26 aprilie 2006, COM(2006) 174, nepublicata.
un dispuns din partea celui acuzat. lnstantele nationale nu pot retine vinovatia unei un suspect sau
persoane doar pe baza faptului ca aceasta a ales sa se prevaleze de dreptul la tacere. care ar putea
In cazul in care probele in acuzare ,cer" o explicatie pe care acuzatul ar fi in masura
- in doctrina
sa o dea, absenta acestei justificari poate conduce Ia concluzia, printr-un rationament
autoincriminarii
de bun-simt, ca nu exista nicio alta explicatie posibila ~i ca acuzatul este vinovat.
numai partial;
Insa, in cazul in care acuzarea nu are suficiente probe de vinovatie ~i acestea nu
necesita un raspuns, absenta oricarei explicatii din partea acuzatului nu poate justifica nicarea orala,
concluzia ca acesta este vinovat; mai cuprinzator,
de asemenea,
- in cazul testarii poligraf, apreciez ca exprimarea consimtamantului unei per- parte, cu privire h
soane de a fi supusa testarii echivaleaza cu renuntarea Ia dreptulla tacere ~i de a nu
deciit dreptul de
se autoincrimina, astfel indit, din concluziile rapoartelor de constatare pot rezulta triva obligarii de ~
date care, prin coroborarea cu alte mijloace de proba administrate in cauza (din care face orice fel de
rezulta vinovatia sau nevinovatia inculpatului) pot fi avute in vedere de catre instanta neimportante sau
de judecata. Acest lucru nu presupune ca instantele sa se raporteze in analiza situatiei nu este atent, es
de fapt Ia date rezultate in urma testului poligraf, ci numai sa analizeze, intotdeauna contradictorii. A
prin raportare ~i Ia alte mijloace de proba, credibilitatea declaratiei paqilor, a marto- credibilitatea de,
rului sau a expertului; important ca dre
- refuzul suspectului sau inculpatului de a se supune testului poligraf nu poate fi conform unei int
interpretat ca un indiciu de vinovatie, chiar ~i in cazul in care instanta constata, in - suspectul sa~
faza deliberarii, ca din mijloacele de proba administrate in cauza exista o probatiune X X A ~
1 sau Si1 rem1ti1 mso
solida cu privire Ia vinovatia acestuia ;
- in schimb, respingerea cererii suspectului sau inculpatului de a fi supus testului ~ I'
poligraf nu constituie o incalcare a echitabilitatii procedurii, Conventia europeana prive~te in~
negarantand persoanei suspectate de saviir~irea unei infractiuni un drept general de locul accid
utilizare a ,detectorului de minciuni" 2
2.4. Dreptul de a nu contribui Ia propria incriminare (privilegiul

impotriva autoincriminarii) in NCPP
- este garantia procedurala implicita a dreptului Ia un proces echitabil, decurgiind
din jurisprudenta Curtii Europene in interpretarea art. 6 parag. 1 din Conventia euro-
peana potrivit careia, organele judiciare sau orice alte autoritati de stat nu pot obliga
minat ~i
In sens contrar, dar eronat in opinia noastrli, Tribunalul Bucure~ti a apreciat eli: ,Este
1
infractiuru
adevlirat eli probe directe, in sensu! de a exista martori ai furtului, nu existli. Aceastli distincte,
imprejurare a determinat un cere mare de suspecti, care au fost cercetati cu privire Ia furtul din instanta d~
noaptea de 6/7 aprilie 2003. Printre cei suspectati a fost ~i inculpatul, care, spre deosebire de stabilita dl
ceilalti, a refuzat testul poligraf, acest aspect reprezentand o prezumtie negativli impotriva s-a displ
inculpatului. Tribunalul a constatat eli existli ~i o probli certli, respectiv urma de sange de pe
nr. 1877/.
etajera de unde s-a sustras casa de bani. Prelevandu-se aceastli patli de sange ~i fiind supusli
testului ADN, s-a constatat eli apartine inculpatului in proportie de 99,99%. Prezumtia cea mai
importantli insli a fost refuzul inculpatului de a face testului poligraf, convins eli va fi prins cu
minciuna", cu nota criticli a autoarei, in/. Ciolca, Probele in procesul penal, Ed. Hamangiu,
Bucure~ti, 2007, p. 66.
2 1
B. Emmerson, A. Ashworth, A. Macdonald, Human Rights and Criminal Justice, op. cit., S. Trechse
p. 660. p. 342.
Probele, mijloacele de probli i procedeele probatorii 247
ovatia unei un suspect sau inculpat sa coopereze prin oferirea de probe care J-ar putea acuza sau
!Ia tacere.
care ar putea constitui temeiul unei noi invinuiri penale;
~in masura
ationament - in doctrina s-a mentionat ca dreptul de a piistra ti'icerea ~i privilegiul fmpotriva
ste vinovat. autoincrimini'irii trebuie sa fie privite ca reprezentand doua notiuni care se suprapun
acestea nu numai partial; ,dreptul Ia tacere este mai restrans, intrucat se refera doar Ia comu-
ate justifica nicarea orala, dreptul de a nu vorbi; dreptul de a nu se autoincrimina este in mod clar
mai cuprinzator, intrucat nu se limiteaza Ia exprimarea verbala, acest drept protejand,
de asemenea, persoanele ~i impotriva obligarii de a remite documente. Pe de alta
i unei per-
parte, cu privire Ia alte aspecte, sfera de aplicare a dreptului Ia tacere este mai larga
~i de a nu
decat dreptul de a nu se autoincrimina, intrucat nu protejeaza persoanele doar impo-
pot rezulta
triva obligarii de a face declaratii in detrimentullor, ci chiar impotriva obligarii de a
a (din care
face orice fel de declaratii. Practica a demonstrat ca, uneori, chiar intrebari aparent
atre instanta
neimportante sau insignifiante sunt deosebit de riscante pentru un acuzat. Daca acesta
iza situatiei
nu este atent, este mai mare riscul de a face marturisiri involuntare sau declaratii
intotdeauna
contradictorii. Acestea pot fi utilizate pentru a slabi pozitia suspectului ~i pot afecta
or, a marto-
credibilitatea declaratiilor acestuia cu privire Ia aspecte esentiale. Este, de aceea,
important ca dreptul Ia tacere sa fie garantat in forma sa pura ~i absoluta, ~i nu
nu poate fi conform unei interpretari literale rigide a textelor" 1;
- suspectul sau inculpatul poate refuza sa dea declaratii, sa raspunda unor intrebari
sau sa remita inscrisuri, obiecte care 1-ar putea acuza (nemo debet prodere se ipsum).
~ Instanta de ape!, pentru a dispune achitarea inculpatului P.Z. in ce

prive~te infractiunea de parasire a locului accidentului, a retinut ca ramanerea Ia
locul accidentului ar fi echivalat cu autodenuntarea sau autoincriminarea de
catre insu~i inculpatul pentru celelalte doua infractiuni retinute in sarcina sa, de
conducere tara permis ~i de talharie, ceea ce contravine art. 6 parag. I a! Con-
ventiei pentru apararea drepturilor omului ~i a libertatilor fundamentale. Preve-
derile Conventiei, care se refera Ia dreptul inculpatului de a nu se autoincrimina
prin propriile declaratii, nu sunt aplicabile in cauza de fata. Inculpatul a parasit
locul accidentului in mod con~tient, in ideea de a nu fi identificat, ceea ce
presupune, in contextul recunoa~terii faptelor in totalitatea lor, ca gestul sau nu
poate fi interpretat in sensu! considerentelor instantei de ape!, ~i anume ca, daca
ar fi ramas Ia locul comiterii accidentului, s-ar fi autodenuntat sau autoincri-
minat ~i pentru infractiunile de conducere tara permis ~i talharie. Toate aceste
infractiuni au fost comise in mod obiectiv, pe baza unor rezolutii infractionale
distincte, ~a !neat condamnarea inculpatului pentru toate faptele de catre
instanta de fond a fost corecta, iar incadrarea juridica a acestor fapte a fost legal
stabilita de prima instanta. In consecinta. recursul procurorului a fost admis ~i
s-a dis pus condamnarea inculpatului (1. C. C.J., sectia penalii, decizia
nr. 1877/2003, www.scj.ro).
1
S. Trechsel, Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press, 2006,
p. 342.
3. Procedura obtinerii declaratiilor suspectului sau inculpatului ~i

audierii; existen~
relevanta atat in
valoarea probanta a acestora
fost supus relelor
- NCPP nu mai prevede faptul cii organul de urmiirire, fnainte de a-/ asculta pe temeinicie a aleg:
suspect/incu/pat, are obligafia de a solicita acestuia sa dea o declarafie scrisii tratamente; De '
personal, cu privire Ia fnvinuirea ce i se aduce, fnainte de prima ascultare; organele de urm
a reveni, in mod ~
- potrivit NCPP, declarafiile suspectului sau inculpatului potfi obfinute:
in mod fals, cele
(i) prin ascu/tare; aceasta trebuie realizata in cazurile explicit prevazute de lege
- atunci dind
(de pildli, in procedura de luare a masurii arestlirii preventive), ori Ia cerere sau din
tehnice ori fn cru
oficiu, ori de cate ori este necesara pentru aflarea adevlirului in cauzli;
acela~i birou ia
- ascultarea constituie un drept al suspectului sau inculpatului in vederea realizlirii se consemneazii I
unei aplirliri concrete ~i efective ~i o obligalie pentru organele judiciare; motivului pentru
- se realizeazli Ia sediul organului judiciar; dacli suspectul sau inculpatul se - ascultarea pt
glise~te in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmlirire b~ . I
. mtre an~
A
1
penalli sau instan1a de judecatli procedeazli Ia ascultarea acestuia Ia locul unde se afla, ~
cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel; NCPP a prevlizut posibilitatea - Ia fnceputu/,
ascultiirii suspectului sau inculpatului aflat fn detenfie (de pildli, este arestat incu/patului cu
preventiv in alta cauzli, sau se aflli In executarea pedepsei dispuse In alta cauza etc.) numeric persona
Ia locul de definere prin videoconferinfii, In cazuri exceptionale ~i dacli organul militara, studiil
judiciar apreciazli eli aceasta nu aduce atingere bunei desfa~urari a procesului ori locuie~te efecti
drepturilor ~i intereselor partilor. In cazul in care legea prevede eli In cauzli asisten1a antecedentele p
juridicli este obligatorie, ascultarea nu poate avea loc decat In prezen1a avocatului Ia solicita un in~efl1
locul de detinere al suspectului sau inculpatului; se poate expnm
personale; la a
- In ce prive~te procesul de audiere, Comitetul European pentru Prevenirea Tor-
organul judiciar l
turii ~i Tratamentelor sau Pedepselor lnumane sau Degradante (C.P.T.) considerli eli
1
trebuie sa existe reguli clare sau principii privind modul de realizare a interogatoriilor - suspectulu
de clitre polilie. Acestea ar trebui sa facli referire, printre altele, la urmlitoarele audiat, fapta pr~
probleme: informarea detinutului asupra identitlitii (numele sau/~i numlirul) celor pentru care a fos
prezenti Ia interogatoriu, lungimea admisibila a interogatoriului, perioadele de odihnli - deopotriva,
intre interogatorii ~i pauzele din timpul interogatoriului, locurile in care ar putea avea zute Ia art. 83
loc interogatoriile, dacli persoanei audiate i se va solicita sa stea In picioare In timpul
chestionlirii, interogarea persoanelor aflate sub influenta drogurilor, alcoolului etc.
Trebuie solicitatli inregistrarea sistematica a orei Ia care audierea incepe ~i se 1
Spre deose
sflir~e~te, a oriclirei solicitari flicute de eel audiat In timpul interoglirii ~i a persoanelor
adreseaza suspec~
prezente in timpul fiecarui interogatoriu. De asemenea, se considerli ca inregistrarea comunicate acteh
electronicli a interogatoriilor politiei reprezintli o alta mlisura utila de siguran11t penal, nu doar ex
lmpotriva relelor tratamente asupra persoanelor private de libertate; 2
Potrivit art. j
- potrivit NCPP, fn cursu/ urmiiririi penale, ascultarea suspectului sau a) dreptul de l
inculpatului se fnregistreazii cu mijloace tehnice audio sau audiovideo; lnregistrarea ca daca refuza s!
declaratii acestea'
audio-video a declara1iilor suspectului sau inculpatului In cursu! urmaririi penale
a 1) dreptul dl
constituie o garantie importanta impotriva supunerii Ia rele-tratamente pe perioada juridica a acestei2
b) dreptul de
1
A se vedea parag. 39 din eel de-al 2-lea Raport General [CPT/Inf (92) 3] al CPT, dispo- c) dreptul de
nibil online (www.cpt.coe.int). asistenta obligato
tculpatului ~i audierii; existenta inregistrarii audiovideo a audierii poate constitui o dovada

relevanta atat in favoarea suspectului sau inculpatului atunci cand acesta sustine ca a
fost supus relelor tratamente, cat ~i a organelor judiciare care pot astfel proba !ipsa de
e a-1 asculta pe temeinicie a alegatiilor suspectului sau inculpatului referitoare Ia supunerea Ia rele-
eclarafie scrisa tratamente; De asemenea, inregistrarea prin mijloace tehnice a audierilor de catre
{tare; organele de urrnarire penala diminueaza posibilitatea suspectului sau inculpatului de
a reveni, in mod credibil, asupra declaratiilor date in faza de urrnarire penala, negand,
rinute:
in mod fals, cele declarate;
evazute de lege
- atunci cdnd inregistrarea nu este posibila (de pilda, in ipoteza lipsei mijloacelor
!cerere sau din
tehnice ori in cazul in care mai multi suspecfi sau inculpafi sunt audiati simultan in
acela~i birou iar inregistrarea nu poate fi realizata din motive tehnice), acest lucru
ederea realizarii se consemneaza in declaratia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concreta a
e; motivului pentru care inregistrarea nu a fast posibila;
u inculpatul se - ascultarea presupune doua etape:
nul de unnarire
1. intrebari ~i /amuriri prealabile;
ml unde se afla,
rut posibilitatea - Ia inceputul primei audieri, organul judiciar adreseaza intrebari suspectului sau
ia, este arestat inculpatului cu privire Ia nume, prenume, porecla, data ~i locul na~terii, codul
alta cauza etc.) numeric personal, numele ~i prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, situatia
i daca organul militara, studiile, profesia ori ocupatia, locul de munca, domiciliul ~i adresa unde
'i procesului ori locuie~te efectiv ~i adresa Ia care dore~te sa fi fie comunicate actele de procedura,
antecedentele penale sau daca fmpotriva sa se desfa~oara un aft proces pena/ , daca
1
' cauza asistenta
l{a avocatului Ia solicita un interpret, in cazul in care nu vorbe~te sau nu intelege limba romana ori nu
se poate exprima, precum ~i cu privire Ia orice alte date pentru stabilirea situatiei sale
personale; Ia audierile ulterioare intrebarile de mai sus se repeta doar atunci cand
Prevenirea Tor-
-.)1 considera ca organul judiciar considera necesar;
1 interogatoriilor - suspectului sau inculpatului i se aduc apoi Ia cuno~tintii calitatea in care este
Ia urrnatoarele audiat, fapta prevazuta de legea penala pentru savar~irea careia este suspectat sau
numarul) celor pentru care a fost pusa in mi~care actiunea penala ~i incadrarea juridica a acesteia;
tadele de odihna - deopotriva, suspectului sau inculpatului i se aduc Ia cuno~tinfa drepturile preva-
Lre ar putea avea zute Ia art. 83 NCP?'-, precum ~i urmatoarele obligatii: a) obligatia de a se prezenta
cioare in timpul
. alcoolului etc.
~ lncepe ~i se 1
Spre deosebire de vechiul Cod, NCPP stipuleaza ca intre intrebarile prealabile care i se
~i a persoanelor
adreseaza suspectuluilinculpatului sa se afle ~i cele referitoare Ia adresa Ia care dore~te sa ii fie
ca inregistrarea comunicate actele de procedura, precum ~i daca impotriva sa se desta~oara un alt proces
Ia de siguranta penal, nu doar existenta/inexistenta anetecedentelor penale.
2
Potrivit art. 83 NCPP in cursu! procesului penal, inculpatul are urmatoarele drepturi:
ouspectului sau a) dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atragiindu-i-se atentia
eo; inregistrarea ca daca refuza sa dea declaratii nu va suferi nicio consecinta defavorabila, iar daca va da
mnaririi penale declaratii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa;
a 1) dreptul de a fi informat cu privire Ia fapta pentru care este cercetat ~i incadrarea
nte pe perioada
juridica a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
3] a! CPT, dispo- c) dreptul de a avea un avocat ales, iar daca nu i~i desemneaza unul, in cazurile de
asistenta obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
250 Procedurii penalii. Partea genera/a Pn
Ia chemarile organelor judiciare, atragandu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii context, Curtea
acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere impotriva sa, iar in cazul sustra- politiei in abse
gerii, judecatorul poate dispune arestarea sa preventiva; b) obligatia de a comunica in grava care il e
scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atragandu-i-se atentia ca, in instanta ~i-a i
cazul neindeplinirii acestei obligatii, citatiile ~i orice alte acte comunicate Ia prima reclamant in ti
adresa raman valabile ~i se considera ca le-a luat la cuno~tinta. Aceste drepturi i asistat de catre
delimitate ace!
obligafii i se comunicii i in scris, sub semniiturii, iar in cazul in care nu poate ori ~
pronuntarea sol
refuzii sii semneze, se va incheia un proces-verba/;
indicat ca prob
- prin reglementarea detaliata a comunicarii, inclusiv in scris, a drepturilor ~i administrate in
obligatiilor procesuale inaintea primei ascultari, NCPP a transpus in dreptul intern instanta de ap
Directiva 2012/13/UE din 22 mai 2012 privind dreptul Ia informare in cadrul reclamantul nu
procedurilor penale. Astfel, potrivit art. 3 din Directiva, statele membre se asigura ca realizata de ca~
persoanele suspectate sau acuzate sunt informate prompt cu privire Ia eel putin mantul nu a fo
urmatoarele drepturi procedurale, astfel cum se aplica in dreptul intern, pentru a in fata organeld
asigura posibilitatea exercitarii efective a drepturilor respective: a) dreptul de a fi consacratii de
asistat de un avocat; b) orice drept Ia consiliere juridica gratuita ~i conditiile pentru de inadmisibili
obtinerea unei astfel de consilieri; c) dreptul de a fi informat cu privire Ia acuzare, in
conformitate cu art. 6 (din Directivii- n.n.); d) dreptulla interpretare ~i traducere; e)
dreptul de a pastra tacerea. Informatiile de mai sus trebuie sa fie furnizate oral sau in
cercetare penal
scris, intr-un limbaj simplu ~i accesibil, tinand seama de orice nevoie speciala a per-
mod constant i
soanelor suspectate vulnerabile sau acuzate vulnerabile. In ceea ce prive~te dreptul Ia
date in absen~
informare cu privire Ia acuzare, art. 6 din Directiva prevede ca statele membre se pentru a fundat
asigura ca persoanele suspectate sau acuzate primesc informatii cu privire Ia fapta incalcare a a
penala de a carei comitere acestea sunt suspectate sau acuzate. Informatiile respective sibilitate din 8
se furnizeaza cu promptitudine ~i cu detaliile necesare pentru a se putea garanta
caracterul echitabil al procedurilor ~i exercitarea efectiva a dreptului Ia aparare;
nuirea.
- organul judiciar trebuie sa aduca Ia cuno~tinta inculpatului posibilitatea inche-
ierii, in cursul urrnaririi penale, a unui acord de recunoa~tere a vinovatiei, iar in - cu ocazia ascul
cursul judecatii, posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevazute de lege, - suspectul sau i
ca urmare a recunoa~terii invinuirii. prevazuta de legea
de catre procuror, in
~u nr.'9="~-lf Curtea Europeana a constatat di potrivit dreptului roman,
tXIIOI'I'.A NCOOKTO<"""'N'IGlfTS
- spre deosebire
reclamantul nu avea dreptul de a beneficia de asistenta unui aparator sau de a fi dreptul sii se consu
informat despre dreptul Ia aparare sau dreptul de a pastra tiicerea, avand in judiciar, cand cons
vedere ca impotriva reclamantului nu fusese inceputa urmarirea penala. In acest notife proprii; deo,
exercita dreptulla f,
care este intrebat;
d) dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege, de a ridica - spre deosebire
exceptii ~i de a pune concluzii;
e) dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale ~i civile a sau inculpatului n
cauzei; acesta le-a dat ante
f) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege, nu se - NCPP nu mai
exprima bine sau nu poate comunica in limba romana; cii suspectul sau in9
g) dreptul de a apela Ia un mediator, in cazurile permise de lege; h) alte drepturi prevazute cauzii; este astfel Ia
de lefe;
mai adecvate strate1
g ) dreptul de a fi informat cu privire Ia drepturile sale.
Probele, mijloacele de probil $i procedeele probatorii 251
context, Curtea a aratat ca reclamantul, in declaratia sa olograta data in fata

politiei in absenta unui aparator, a recunoscut siiviir~irea faptei, afirmatie foarte
grava care 11 expune pe acesta Ia sanctiuni penale. Curtea observii cii prima
instanta ~i-a intemeiat solutia de condamnare pe declaratiile date de ciitre
reclamant in timpul actelor premergatoare, moment Ia care acesta nu fusese
asistat de ditre un apariitor. Cu toate acestea, in decizia Curtii de Apel au fost
delimitate acele mijloace de proba care au fost considerate pertinente pentru
pronuntarea solutiei de condarnnare. Astfel, in motivarea sa, instanta de apel a
indicat cii probele avute in vedere pentru solutia de condarnnare sunt numai cele
administrate in timpul urmaririi penale ~i a judecatii in prima instantii. Mai mult,
instanta de apel nu a flicut trimitere Ia declaratiile date Ia momentul in care
reclamantul nu a fost asistat de avocat ~i nu a mentionat recunoa~terea faptelor
realizata de clHre reclamant in acele declaratii. Prin urmare, chiar daca recla-
mantul nu a fost asistat de catre un aparator Ia momentul primelor declaratii date
in fata organelor de cercetare penala, Curtea a apreciat ca notiunea de echitate
consacratii de art. 6 din Conventie nu a fost atinsa in substantii (CEDO, decizia
de inadmisibilitate din 13 noiembrie 2012, in cauza Minculescu c. Romaniei).
~~
f~7f'1C~~Et~
'"~';,"'"!':;;::::::!".
In cazul in care reclamantul, audiat de catre organele de
cercetare penalii in faza actelor premergatoare in absenta apariitorului, a negat in
mod constant implicarea in faptele de care era acuzat iar declaratiile care au fost
date in absenta unui apariitor nu au fost folosite de catre instantele nationale
pentru a fundamenta solutia de condarnnare, Curtea a considerat ca nu exista o
inciilcare a art. 6 parag. 3 lit. c) din Conventie (CEDO, decizia de inadmi-
sibilitate din 8 ianuarie 2013, in cauza Argintaru c. Romaniei, parag. 27).
2. relatarea ora/ii, Iibera a faptelor sau imprejurarilor de fapt in legaturii cu invi-
nuirea.
- cu ocazia ascuWirii, suspectul sau inculpatul nu depune juramiint;
- suspectul sau inculpatul este liisat sii declare tot ceea ce dore~te referitor la fapta
previizuta de legea penala care i-a fost comunicatii, dupa care i se pot pune intrebari
de catre procuror, instantii, piirti, subiectii procesuali principali sau avocatii acestora;
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP prevede ca suspectul sau inculpatul are
dreptul sa se consulte cu avocatul atilt inainte, ciit ~i fn cursu! audierii, iar organul
j udiciar, ciind considera necesar, poate permite acestuia sa utilizeze fnsemnari ~i
noti{e proprii; deopotriva, fn cursu/ audierii, suspectul sau inculpatul f~i poate
exercita dreptulla tacere cu privire Ia oricare dintre faptele ori fmprejurarile despre
care este fntrebat;
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu mai prevede ca ascultarea suspectului
sau inculpatului nu poate fncepe cu citirea sau reamintirea declarafiilor pe care
acesta le-a dat anterior fn cauza;
- NCPP nu mai prevede explicit faptul ca fn cursu/ urmaririi penale regula este
ca suspectul sau inculpatul este ascultat separat de ceilalfi suspecfi sau inculpa{i din
cauza; este astfel Iasala Ia latitudinea organului de urmarire penala alegerea celei
mai adecvate strategii de audiere;
- fn cursu! judecafii daca sunt mai multi inculpati, audierea fiecaruia dintre ei se organul judiciar c~
face fn prezenfa celorla/Ji inculpafi; dind interesul aflarii adevarului o cere, instanta sernnata ~i de org
poate dispune audierea vreunuia dintre inculpati tara ca ceilalti sa fie de fata; a inculpatului, de
declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa de judecata ~i de ~
audierea lor; inculpatul poate fi din nou audiat in prezenta celorlalti inculpati sau a partii civile sau pa
unora dintre ei; ascultarea este contradictorie cu ocazia ascultarii de catre instantii, ~i de interpret, can!
inculpatul este lasat sa arate tot ce ~tie despre fapta pentru care a fost trimis In
judecata, apoi i se pot pune fntrebiiri fn mod nemijlocit (iar nu prin intermediul
...__in
deplina exe
instantei) de catre procuror, de persoana vatamata, de partea civila, de partea respon-
sabila civilmente, de ceilalti inculpati, precum ~i de avocatii acestora ~i de avocatul legatura cu
inculpatului a carui audiere se face. Pre~edintele ~i ceilalti membri ai completului care le au d
pot, de asemenea, pune lntrebari, daca apreciaza necesar, pentru justa solutionare a acestuia. n
cauzei; instanta de judecata poate cenzura lntrebarile adresate inculpatului prin inculpatului
garantarea
raportare Ia pertinenta, concludenta ~i utilitatea acestora;
cauza de fa~
. j
- daca in timpul audierii suspectul sau inculpatul prezinta semne vizibile de de carte, 1ar1
oboseala excesiva sau simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizica ori faza de urml
psihicii de a participa Ia ascultare, organul judiciar dispune intreruperea ascultarii ~i, prin actul d
daca este cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic; sa sernneze
- fn cursu! urmiiririi pena/e, cand suspectul ori inculpatul este un minor care nu a noa~terea s
implinit 16 ani, Ia orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmiirire penale, cu
penalii citeazii piirinJii acestuia ori, dupa caz, pe tutore, curator sau persoana In de arestare
ingrijirea ori supravegherea careia se afla temporar minorul, precum ~i directia cursu! urm:
generala de asistenta sociala ~i protectie a copilului din localitatea unde se desfa~oara tiilor C.pro
sa sernneze
audierea; cand suspectul sau inculpatul este un minor care a implinit 16 ani, citarea
masura sa sI
Ia ascultarea acestuia a parintilor ori, dupa caz, a tutorelui, curatorului sau a
tura nu acoB
persoanei in ingrijirea ori supravegherea careia se afla temporar minorul, precum ~i a rezulta din
directiei generate de asistenta sociala ~i protectie a copilului din localitatea unde se celelalte ac
desfa~oara se dispune numai dacii organul de urmiirire penalii considerii necesar; in
cuno~tinta
faza de judecatii citarea acestor persoane este obligatorie, indiferent de varsta mino- acestea a a
rului; neprezentarea persoanelor legal citate Ia ascultarea sau confruntarea minorului acele acte.
nu impiedica efectuarea acestor acte; manifestat
- declaratiile suspectului sau inculpatului se consemneazii in scris; atat pentru actele inde
faza de urmiirire penalii cat# pentru cea de judecatii NCPP stipuleazii cii fn decla- mentionate
rafie se consemneazii fntrebiirile adresate pe parcursul ascultiirii, menfionandu-se incalcat di
cine le-a formulat, ~i se menfioneazii de fiecare data ora inceperii ~i ora incheierii constatand
ascultiirii; in fiecare declarafie se consemneazii, totodatii, ora inceperii ~i ora baza acest
incheierii ascultiirii suspectului sau inculpatului; nu constituie motiv de constatare a nr. 435011
nulitiiJii declarafiei suspectului sau inculpatului care are ca eject derivat excluderea - ascultarea
acesteia neconsemnarea distinctii a intrebiirilor adresate suspectului/inculpatului Ia nr. 682/2002 p
care acesta a oferit riispunsuri dacii acestea sunt consemnate in declarafie; nr. 682/2002 pr
- daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, suspectul sau inculpatul o inculpatii din a
semneazii. Daca suspectul sau inculpatul are de facut completiiri, rectiflciiri ori preci- contribuie Ia afl
ziiri, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de sernnatura suspectului producerii unor
sau a inculpatului; cand suspectul sau inculpatul nu poate sau refuza sa sernneze,
Probele, mijloacele de probii ~i procedee/e probatorii 253
organul judiciar consemneaza acest Jucru in declaratia scrisa; declaratia scrisa este
cere, instanta semnata ~i de organul de urmarire penala care a procedat Ia audierea suspectului sau
fie de fata; a inculpatului, de judecatorul de drepturi ~i libertati ori de pre~edintele completului
dupa de judecata ~ide grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vatamate,
sau a partii civile sau partii responsabile civilmente, daca ace~tia au fost prezenti, precum
catre instanta, ~i de interpret, ciind declaratia a fost luata printr-un interpret;
fost trimis in
n intermediul ~ in cursu! procesului penal, organele judiciare sunt obligate sa asigure
partea respon- deplina exercitare a drepturilor procesuale In conditiile prevazute de lege. in
~i de avocatul legatura cu declaratia inculpatului, In C.proc.pen. sunt stabilite obligatiile pe
completului care le au organele de urmarire penala atunci ciind procedeaza Ia ascultarea
solutionare a acestuia. Dintre aceste activitati sunt de retinut cele referitoare Ia declaratiile
inculpatului in ceea ce prive~te respectarea stricta a drepturilor acestuia, cu
garantarea ca declaratiile reprezinta vointa sa. Raportiind aceste prevederi Ia
cauza de fata, se constata ca inculpatul este o persoana ne~colarizata, ne~tiutoare
de carte, iar in declaratia data in fata instantei a sustinut ca nu a recunoscut In
faza de urmarire penala, verbal, lntruciit nu ~tie sa scrie, fapta pusa In sarcina lui
prin actul de sesizare a instantei, aratiind ca organele de urmarire penala 1-au pus
sa sernneze anumite acte, dar nu cunoa~te ce cuprind acestea. Despre nerecu-
noa~terea saviir~irii faptelor inculpatul a tacut afirmatii ~i In cursu! urmaririi
penale, cu ocazia audierii sale de catre judecator, cu ocazia emiterii mandatului
de arestare preventiva. Este de observat ca, legat de toate actele lntocmite in
cursu! urmaririi penale, organul de urmarire penala nu s-a conformat dispozi-
tiilor C.proc.pen., potrivit carora In cazul In care inculpatul nu poate sau refuza
sa sernneze, se face mentiune pe declaratia scrisa. intruciit inculpatul nu este In
masura sa scrie ~i sa citeasca, o simpla grafie intitulata sau considerata sernna-
tura nu acopera obligatia de a face mentiunile necesare pe acte. De asemenea, nu
rezulta din actele dosarului daca inculpatul a fost incuno~tintat cu privire Ia
celelalte activitati desfil~urate In cursul urmaririi penale, daca i s-au adus Ia
cuno~tinta actele indeplinite ori declaratiile martorilor audiati ~i daca referitor Ia
acestea a avut ori nu de filcut obiectii care, de asemenea, trebuiau mentionate pe
acele acte. Este de observat ca nici aparatorul desernnat din oficiu nu a
manifestat interes in asistenta acordata inculpatului, marginindu-se sa sernneze
actele indeplinite in prezenta sa tara a sesiza incalcarea drepturilor procesuale
mentionate ale inculpatului. Prin modul in care organul de urmarire a procedat, a
incalcat dispozitiile textelor de lege privind dreptul de aparare al inculpatului,
constatiindu-se ca sunt lovite de nulitate absoluta, iar hotariirile pronuntate pe
baza acestor acte sunt, de asemenea, nelegale (J.C.C.J., sectia penalii, decizia
nr. 4350/ 14.07.2005, www.scj.ro).
- ascultarea inculpatului poate fi realizata ~i in conditiile prevazute de Legea
nr. 682/2002 privind protectia martorilor; astfel, art. 2 lit. a) pet. 2 din Legea
nr. 682/2002 prevede ca in notiunea autonoma de martor, in sensul Jegii, intra ~i
inculpatii din alte cauze care prin informatii ~i date cu caracter determinant
contribuie Ia aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau Ia prevenirea
producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin saviir~irea unor astfel
de infractiuni ori Ia recuperarea acestora; prin urmare, ~i inculpatii pot fi introdu~i in - organul de
programul de protectie a martorilor; nele confruntate
- declaratia suspectului sau inculpatului (fie cea referitoare Ia fapta de care este neaza intr-un
acuzat, fie cea privind acuzatiile formulate de procuror fata de alti coinculpati):
a) este divizibila, putand fi acceptata in tot sau in parte, in functie de modul in
care se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza;
b) este retractabila, suspectul sau inculpatul putand sa revina ulterior ~i sa
retracteze o declaratie data, in tot sau in parte; organele judiciare pot solicita suspec-
1. N
tului sau inculpatului sa ofere o motivare schimbarii pozitiei procesuale; in caz de
declaratii contradictorii, organele judiciare vor putea retine Ia stabilirea situatiei de
fapt acea declaratie a suspectului sau inculpatului care se coroboreaza cu ansamblul
probelor administrate in cauza. persoane.
Declaratiile suspectului/inculpatului sunt supuse principiului liberei aprecieri a
probe/or, NCPP nemaiprevaztind o dispozitie explicita din care sa rezulte ca acestea
au o valoare probanta condifionata. 2. Proced
I
probanta a ac
~ Nu exista temei legal pentru a se crea o ordine de preferinta intre
- potrivit N
declaratiile succesive ale inculpatilor ~i ale victimei, instanta fiind indreptatita a
retine numai pe acelea pe care le considera ca exprima adevarul ~i care se (i) prin pr
coroboreaza cu alte mijloace de proba. Simpla retractare de catre inculpati a anterior in cau
unor declaratii nu poate produce efectul de a inlatura declaratia retractata, mai principali ori al
ales atunci ciind situatia de fapt aratata in cuprinsul ei rezulta ~i din alte probe lamurirea cauz,
ale dosarului (C.A. Bucure~ti, sectia I penala, decizia nr. 99/A/1997, C.P.J.P. - persoanele
1997, p. 246-247). vinta carora de
~ Justificat au fost inlaturate declaratiile date de inculpati in faza de - organul d

nele confruntatE
cercetare judecatoreasca, care nu se coroboreaza cu nicio alta proba administrata
in cauza. Declaratiile date de inculpati in faza de urmarire penala se coroboreaza
cu concluziile raportului medico-legal de autopsie, cu declaratiile martorilor,
procesele-verbale de conducere in teren ~i cu celelalte inscrisuri din dosar, astfel - ascultarea
inciit constituie mijloace de proba ~i in mod corect au fost avute in vedere ca procedurii asc
atare de instanta (I.C.C.J., sec{ia penala, decizia nr. 774/2005, www.legalis.ro). mata nu depun
- - . Retractarea totala ori partiala sau modificarea unor declaratii succesive

date de inculpat nu este de natura, prin ea insa~i, sa inlature declaratia retractata personal, num
cat timp acesta nu dovede~te ca declaratia a fost data in conditii nelegale studiile, profe
(I.C.C.J., sec{ia penalii, decizia nr. 4220/2005, www.legalis.ro).
efectiv ~i adr
(ii) prin procedeul probatoriu al confruntiirii, cand intre declaratiile date dentele penale
anterior in cauza de suspect/inculpat ~i declaratiile altor paqi, subiecti procesuali un i~terpret, i~
principali ori ale martorilor exista contradictii, daca confruntarea este necesara pentru expnma, prec
lamurirea cauzei. personate; in
- persoanele confruntate sunt audiate cu privire Ia faptele ~i imprejurarile In organul judicia
privinta carora declaratiile date anterior se contrazic; - potrivit /1
audieri faptul
Probe/e, mijloacele de proM# procedeele probatorii 255
i introdu~i in - organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoa-
nele confruntate sa W puna reciproc intrebari; intrebarile ~i raspunsurile se consem-
de care este neaza intr-un proces-verbal.
lpati):
de modul in
Sectiunea a 7-a. Declaratia persoanei vatamate
1. Notiune
- reprezinta mijlocul de proba ce cuprinde relatarile persoanei vatamate in lega-
tura cu cauza penala, administrat fie pe calea ascultarii, fie prin confruntarea cu alte
persoane.
2. Procedura obtinerii declaratiilor persoanei vatamate ~i valoarea

probanta a acestora
- potrivit NCPP declarafii/e persoanei viitiimate potfi obfinute:
(i) prin procedeul probatoriu al confruntarii, ciind intre declaratiile date
anterior in cauza de persoana vatamata ~i declaratiile altor parti, subiecti procesuali
principali ori ale martorilor exista contradictii, daca confruntarea este necesara pentru
lamurirea cauzei;
- persoanele confruntate sunt audiate cu privire Ia faptele ~i imprejurarile in pri-
vinta carora declaratiile date anterior se contrazic;
- organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoa-
nele confruntate sa i~i puna reciproc intrebari; intrebarile ~i raspunsurile se consem-
neaza intr-un proces-verbal.
(ii) prin ascultare.
- ascultarea constituie o obligatie a organelor judiciare ~i se des:Ia~oara potrivit
rocedurii ascultarii suspectului sau inculpatului; cu ocazia ascultarii persoana viita-
mata nu depune juramiint;
- la fnceputul primei audieri, organul judiciar adreseaza fntrebiiri persoanei
vatamate cu privire Ia nume, prenume, porecla, data ~i locul na~terii, codul numeric
personal, numele ~i prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, situatia militara,
studiile, profesia ori ocupatia, locul de mund"\, domiciliul ~i adresa unde locuie~te
efectiv ~i adresa Ia care dore~te sa ii fie comunicate actele de procedura, antece-
dentele penale sau daca impotriva sa se des:Ia~oara vreun proces penal, daca solicita
un interpret, in cazulin care nu vorbe~te sau nu intelege limba romiina ori nu se poate
exprima, precum ~i cu privire Ia orice alte date pentru stabilirea situatiei sale
personale; intrebarile de mai sus se repeta Ia audierile ulterioare doar atunci cand
organul judiciar considera necesar;
- potrivit NCPP persoanei viitiimate i se aduce Ia cuno~tinfii cu ocazia primei
audieri faptul cii, fn cazul fn care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv
condamnat Ia o pedeapsii privativii de libertate, aceasta poate sii fie informatii cu DeclaraJiile 1
privire Ia punerea acestuia in libertate fn orice mod; probe/or, NCPP
- ulterior, persoanei viitiimate i se aduc Ia cuno~tinJii urmiitoarele drepturi ~i au o valoare pro
obligaJii:
a) dreptul de a fi asistata de avocat, iar in cazurile de asisten~ obligatorie, dreptul
de a i se desernna un avocat din oficiu;
judeciitor
b) dreptul de a apela Ia un mediator in cazurile permise de lege; subiect, pr
c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii ~i de a pune cii ele sunt'
concluzii, in conditiile prevazute de lege; ~i fratele
d) dreptul de a fi incuno~tintatii cu privire Ia desfa~urarea procedurii, dreptul de a faptei, pa
formula plangere prealabila, precum ~i dreptul de a se constitui parte civila; Sustineril
sunt relev
e) obligatia de a se prezenta Ia chemarile organelor judiciare; nr. 66231
f) obligatia de a comunica orice schimbare de adresa.
- persoana vatamata este liisatii sii declare tot ceea ce dore~te referitor Ia fapta
previizuta de legea penala care i-a fost comunicata, dupii care i se pot pune intrebari;
- persoana viitamata are dreptul sii se consulte cu avocatul atat inainte, cat ~i in
cursu! audierii, iar organul judiciar, cand considera necesar, poate permite acesteia sa
utilizeze insernnari ~i notite proprii;
- daca in timpul audierii persoana vatamatii prezintii sernne vizibile de oboseala
excesiva sau simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizicii ori psihicii de a
participa Ia ascultare, organul judiciar dispune intreruperea ascultiirii ~i, daca este
cazul, ia miisuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic;
- declaratiile persoanei vatamate se consemneazii in scris. In declaratie se
consernneaza intrebarile adresate pe parcursul ascultarii, mentionandu-se cine le-a
formulat, ~i se mentioneazii de fiecare data ora inceperii ~i ora incheierii ascultarii; in 1. Notiun:
fiecare declaratie se consernneaza, totodata, ora inceperii ~i ora incheierii ascultarii
persoanei vatamate; daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, persoana - reprezinta
vatamata o semneaza. Dacii persoana vatamata are de facut completari, rectificari ori civilmente in r
precizari, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de sernnatura confruntarea c
persoanei viitamate;
- cand persoana vatamata nu poate sau refuza sa sernneze, organul judiciar
consemneaza acest lucru in declaratia scrisa;
2. Procetl
civilmente ~i
- declaratia scrisa este sernnata ~i de organul de urmiirire penala care a procedat Ia
ascultarea persoanei vatamate, ori de pre~edintele completului de judecata ~i de - potrivit
grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vatamate, partii civile sau obfinute:
partii responsabile civilmente, daca ace~tia au fost prezenti, precum ~i de interpret,
(i) prin pr
cand declaratia a fost luata printr-un interpret;
rior in cauza C
- potrivit NCPP, in cursu! urmiiririi penale, audierea persoanei viitiimate se . .
subtectt proces
este necesara~
inregistreazii prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci cdnd organul de
urmiirire pena/ii considerii necesar sau atunci cdnd persoana viitiimatii a solicitat
- persoane
aceasta in mod expres, iar inregistrarea este posibilii.
privinta caro
Dec/arafii/e persoanei viitiimate sunt supuse principiu/ui /iberei aprecieri a

probe/or, NCPP nemaipreviizand o dispozifie explicitii din care sa rezulte cii acestea
au o va/oare probantii condifionatii.
~ Instantele au tacut o aplicare corespunzlHoare a dispozitiilor legale

lnliHurand motivat declaratiile persoanei vatamate, date In faza de cercetare
judecatoreasca, care nu se coroboreaza cu declaratiile anterioare ale aceluia~i
subiect, precum ~i cu restul materialului probator administrat In cauza, retinand
~ide a pune ca ele sunt subiective in contextul relatiilor apropiate care au existat lntre aceasta
~i fratele inculpatului ~i In raport de lmprejurarea ca, ulterior datei savar~irii
dreptul de a faptei, partea vatamata a fost lncarcerata In acela~i penitenciar cu inculpatul.
Sustinerile partii vatamate In sensu! ca, personal, nu a dorit sa depuna p!angere
sunt relevante ~i vin In sprijinul acestei aprecieri (J.C.C.J., secfia penalii, decizia
tor Ia fa pta Modificarea In cursu! cercetarii judecatore~ti a declaratiilor persoanei

e lntrebari; vatamate ~i ale martorilor nu este justificata, iar varianta relevata de ace~tia In
nte, cat ~i In sprijinul inculpatului, In sensu! ca persoana vatamata s-a lmpiedicat ~i a cazut,
e acesteia sa lntepandu-se de lamela unui gratar, este neverosimila, fiind combatuta de con-
cluziile medico-legale, coroborate cu declaratiile initiale ale persoanei vatamate
~i ale martorilor (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 4503/2004, www. legalis.ro).
de oboseala
psihica de a
~ i , daca este
Sectiunea a 8-a. Declaratia partii civile
~i partii responsabile civilmente
1. Notiune
- reprezinta mijlocul de proba ce cuprinde relatarile partii civile sau responsabile
civilmente In legatura cu cauza penala, administrat fie pe calea ascultarii, fie prin
e sernnatura confruntarea cu alte persoane.
judiciar
2. Procedura obtinerii declaratiilor partii civile ~i partii responsabile
civilmente ~i valoarea probanta a acestora
- potrivit NCPP dec/arafiile parfii civile sau responsabile civilmente pot fi

obfinute:
(i) prin procedeul probatoriu al confruntarii, cand lntre declaratiile date ante-
:ior In cauza de partea civila sau responsabila civilmente ~i declaratiile altor parti,
subiecti procesuali principali ori ale martorilor exista contradictii, daca confruntarea
este necesara pentru lamurirea cauzei;
- persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele ~i lmprejurarile In
?fivinta carora declaratiile date anterior se contrazic;
_ organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate lncuviinta ca persoa- cu continutul d
nele confruntate sa W puna reciproc lntrebari; lntrebarile ~i raspunsurile se consem- Daca partea ci'
neaza lntr-un proces-verbal. precizari, acest
civile sau resp<
(ii) prin ascu/tare.
- ciind parb
- ascultarea constituie o obligatie a organelor judiciare ~i se desra~oara potrivit
organul judici~
procedurii ascultarii suspectului sau inculpatului; cu ocazia ascultarii partea civila
sau responsabila civilmente nu depune juramiint; - declaratia
- In cazulln care persoana vatamata nu s-a constituit parte civila In procesul penal ascultarea part
ascultarea acesteia se desra~oara dupa procedura audierii persoanei vatamate; judecata ~i de
partii civile sa
- Ia inceputul primei audieri, organul judiciar adreseazl'i intrebiiri paqii civile sau
~i de interpret,
responsabile civilmente cu privire Ia nume, prenume, porecla, data ~i locul na~terii,
codul numeric personal, numele ~i prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, - potrivit J
situatia militara, studiile, profesia ori ocupatia, locul de munca, domiciliul ~i adresa sabile civilme
unde locuie~te efectiv ~i adresa Ia care dore~te sa li fie comunicate actele de proce- cand organw
dura, antecedentele penale sau daca lmpotriva sa se desra~oara vreun proces penal, vatamata a sc
daca solicita un interpret, In cazul In care nu vorbe~te sau nu lntelege limba romiina Declarafii
ori nu se poate exprima, precum ~i cu privire Ia orice alte date pentru stabilirea liberei apreci
situatiei sale personale; lntrebarile de mai sus se repeta Ia audierile ulterioare doar rezulte ca acE
atunci dind organul judiciar considera necesar;
- ulterior, parfii civile sau responsabile civilmente i se aduc Ia cuno~tinfa urma-
toarele drepturi: Sectiu
a) dreptul de a fi asistate de avocat, iar In cazurile de asistenta obligatorie, dreptul
de a li se desemna un avocat din oficiu;
- protecti
b) dreptul de a ape Ia Ia un mediator, In cazurile permise de lege; evitarea oric
c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii ~i de a pune fiabilitatii pr
concluzii In legatura cu solutionarea laturii civile a cauzei, In conditiile prevazute de - procun
lege. ori fafa de J
- partea civila sau responsabila civilmente este lasata sa declare tot ceea ce urmatoarele
dore~te referitor Ia fapta prevazuta de legea penala care i-a fost comunicata, dupa a) ciind 1
care i se pot pune lntrebl'iri; bunurile sau
- partea civila sau responsabila civilmente are dreptul sa se consulte cu avocatul membru de
atilt lnainte, cat ~i In cursu! audierii, iar organul judiciar, ciind considera necesar, le furnizeaz
poate permite acesteia sa utilizeze lnsemnari ~i notite proprii; b) ciind
- daca In timpul audierii partea civila sau responsabila civilmente prezinta semne urmare a sa
vizibile de oboseala excesiva sau simptomele unei boli care li afecteaza capacitatea tului sau in1
fizica ori psihica de a participa Ia ascultare, organul judiciar dispune lntreruperea ascul- c) ciind
tarii ~i, daca este cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic; persoanei v
- declaratiile paqii civile sau responsabile civilmente se consemneaza in scris. In - in cur
declaratie se consemneaza lntrebl'irile adresate pe parcursul ascultarii, mentio- multora dir
niindu-se cine le-a formulat, ~i se mentioneaza de fiecare data ora lnceperii ~i ora
a) supn
lncheierii ascultarii; In fiecare declaratie se consemneaza, totodata, ora lnceperii ~i
rarea unei
ora lncheierii ascultarii paqii civile sau responsabile civilmente; daca este de acord
ca persoa- cu continutul declaratiei scrise, partea civila sau responsabila civilmente o sernneaza.
Daca partea civila sau responsabila civilmente are de facut completari, rectificari ori
precizari, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de sernnatura paqii
civile sau responsabile civilmente;
- cand partea civila sau responsabila civilmente nu poate sau refuza sa sernneze,
organul judiciar consernneaza acest lucru in declaratia scrisa;
- declaratia scrisa este sernnata ~i de organul de urmarire penala care a procedat la
ascultarea paqii civile sau responsabile civilmente, ori de pre~edintele completului de
judecata ~i de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vatamate,
paqii civile sau paqii responsabile civilmente, daca ace~tia au fost prezenti, precum
~i de interpret, cand declaratia a fost luata printr-un interpret;
- potrivit NCPP, fn cursu/ urmiiririi pena/e, audierea piirfii civile sau respon-
sabile civilmente se fnregistreazii prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci
cand organul de urmiirire penalii considerii necesar sau atunci dind persoana
viitiimatii a solicitat aceasta fn mod expres, iar fnregistrarea este posibilii.
Declarafiile piirfii civile sau responsabile civilmente sunt supuse principiului
liberei aprecieri a probe/or, NCPP nemaipreviizand o dispozifie explicitii din care sii
rezulte cii aces tea au o valoare probantii condifionatii.
Sectiunea a 9-a. Protectia persoanei vatamate ~i a partii civile
- protectia persoanei vatamate sau a paqii civile are drept scop pe de o parte,
evitarea oricaror riscuri cu privire la aceste persoane, iar, pe de alta parte, asigurarea
~ide a pune fiabilitatii probelor administrate;
revazute de
- procuroru/ sau instanfa de judecatii poate dispune fafii de persoana viitiimatii
ori fafii de partea civilii miisurile de protecfie previizute Ia art. 125-130 NCPP fn
tot ceea ce urmiitoarele cazuri:
icata, dupa
a) cand exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea,
bunurile sau activitatea profesionala a persoanei vatamate sau a paqii civile ori a unui
' cu avocatul membru de familie al acesteia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care
lera necesar, le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale;
b) cand persoana vatamata sau partea civila este minora ori a suferit o trauma ca
urmare a savar~irii infractiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspec-
tului sau inculpatului;
c) cand masurile sunt necesare pentru protectia vietii private sau a dernnitatii
persoanei vatamate sau a partii civile.
- fn cursu/ urmiiririi penale, procurorul poate dispune aplicarea uneia sau a mai
multora dintre urmatoarele miisuri:
a) supravegherea ~i paza locuintei persoanei vatamate sau a paqii civile sau asigu-
rarea unei locuinte temporare;
p,
b) lnsotirea ~i asigurarea protectiei persoanei vatamate sau a paqii civile sau a cipal, cu privire la fl.
membrilor de familie ai acesteia In cursu! deplasarilor; fnainte de a dobiindi
c) protectia date lor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care persoana - existenta unei c
vatamata sau partea civila va semna declaratia sa; nu constituie o inco
d) audierea persoanei vatamate sau a paqii civile tara ca aceasta sa fie prezenta, alta cauza penala;
prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea ~i imaginea - persoanele juridl
distorsionate, atunci cand celelalte miisuri nu sunt suficiente. - persoanele card
- fn cursu/ judecafii, instanfa poate dispune aplicarea uneia sau a mai multora capacitatea de a fi m
dintre urmatoarele masuri: persoana este capa
a) supravegherea ~i paza locuintei persoanei vatamate sau a piiqii civile sau asigu- conforme cu realitat
rarea unei locuinte temporare; efect reducerea senl
cronici de droguri ~i
b) lnsotirea ~i asigurarea protectiei persoanei vatamate sau a paqii civile sau a
perceperii faptelor) ;
membrilor de familie ai acesteia In cursu! deplasarilor;
martor, organul ju
c) nepublicitatea ~edintei de judecata pe durata ascultiirii persoanei vatamate sau a necesara, prin mijlo
paqii civile;
- organele judici
d) ascultarea persoanei vatamate sau a partii civile tara ca aceasta sa fie prezenta contactarii martorul
in sala de judecatii, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea terte persoane) chia
~i imaginea distorsionate, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente; care W desta~ura vi2
e) protectia datelor de identitate ale persoanei vatiimate sau a paqii civile ~i - declaratia rna
acordarea unui pseudonim sub care aceasta va depune marturie. rului cu privire Ia fa
- declaratiile acestei persoane vatamate sau ale paqii civile, luate in cazurile in In mod necondition
care procurorul sau instanta au dispus instituirea unor masuri de protectie, au o pe calea ascultarii,
valoare probantii condifionatii, putand servi Ia aflarea adevarului numai in masura in
care se coroboreaza cu faptele ~i imprejuriirile ce rezulta din ansamblul probelor
administrate in cauza.
Sectiunea a 10-a. Declaratia martorului
2. Procedur
1. Notiune
a acestora
- martorul este persoana (fizica) care are cuno~tinta despre o imprejurare deter-
- potrivit NCP
minanta in legatura cu fapta prevazuta de legea penala savar~itii de o alta persoana ~i
care poate fi ascultata de catre organele judiciare intr-o cauza penalii; (i) prin proced
in cauza de martd
- orice persoana poate fi citata ~i audiata in calitate de martor, cu exceptia paqilor
martorilor exista c
~i a subiectilor procesuali principali;
- persoanele c
- potrivit NCPP pot fi audiate fn calitate de martor $i persoanele care au fntocmit
privinta carora de
procese-verbale in calitate de organe de constatare (art. 61 NCPP) sau de comandanfi
de nave sau aeronave (art. 62 NCPP), potrivit competenfelor specifice ale acestora; - organul de UIJ
nele confruntate s
- calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de expert sau de avocat, de
neazaX"mtr-un proc
mediator ori de reprezentant a! uneia dintre paqi sau a! unui subiect procesual prin-
Probe/e. mijloacele de probii .yi procedeele probatorii 261
civile sau a cipal, cu privire Ia faptele $i fmprejurarile de fapt pe care persoana le-a cunoscut
inainte de a dobcmdi aceasta calitate;
are persoana - existenta unei condamnari anterioare pentru infractiunea de marturie mincinoasa
nu constituie o incompatibilitate pentru persoana condamnata de a fi martor lntr-o
fie prezenta, alta cauza penala;
~i imaginea - persoanele juridice nu pot avea calitatea de martor In procesul penal;
- persoanele care se afla lntr-o situatie ce pune la lndoiala, In mod rezonabil,
mai multora capacitatea de a fi martor pot fi audiate doar atunci cand organul judiciar constata ca
persoana este capabila sa relateze In mod con~tient fapte ~i lmprejurari de fapt
le sau asigu- conforme cu realitatea (de pilda, martorii care sufera de o boala psihica care are ca
efect reducerea semnificativa a discemamantului, ori cei care sunt consumatori
civile sau a cronici de droguri ~i care se aflau sub influenta substantelor psihotrope la momentul
perceperii faptelor); pentru a decide cu privire la capacitatea unei persoane de a fi
martor, organul judiciar poate dispune, la cerere sau din oficiu, orice examinare
tamate sau a
necesara, prin mijloacele prevazute de lege;
- organele judiciare trebuie sa depuna diligente In vederea crearii posibilitatii
fie prezenta contactarii martorului (de pilda, prin telefon, fax, e-mail, ori prin intermediul unei
:re, cu vocea
terte persoane) chiar ~i In ipoteza In care acesta W schimba domiciliul sau locuinta In
care l~i desfa~ura viata privata (cu sau fara forme legale);
rtii civile ~i
- declaratia martorului reprezinta mijlocul de proba ce cuprinde relatarile marto-
rului cu privire la fapte sau lmprejurari de care a luat cuno~tinta ~i care pot contribui
1 cazurile In In mod neconditionat la aflarea adevarului In procesul penal; poate fi administrata fie
tectie, au o pe calea ascultarii, fie prin confruntarea cu alte persoane.
in masura In
lul probelor Faptul ca declara!iile unor martori contin inadvertente se explica prin
aceea ca nivelul de perceptie a aceluia~i eveniment de catre mai multe persoane
este diferit, ca cele relatate provin de la martori indirecti, care au fost mai mult
sau mai putin interesati de cele intamplate (I.C.C.J., sec{ia penala, decizia
2. Procedura obtinerii declaratiilor martorului ~i valoarea probanta

a acestora
urare deter-
persoana ~i - potrivit NCPP declarafiile martorului potfi obfinute:
(i) prin procedeul probatoriu al confruntiirii, cand lntre declaratiile date anterior
ptia partilor In cauza de martor ~i declaratiile altor parti, subiecti procesuali principali ori ale
martorilor exista contradictii, daca confruntarea este necesara pentru lamurirea cauzei;
au fntocmit - persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele ~i lmprejurarile In
comandanti privinta carora declaratiile date anterior se contrazic;
1cestora; - organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate lncuviinta ca persoa-
: avocat, de nele confruntate sa l~i puna reciproc lntrebari; lntrebarile ~i raspunsurile se consem-
cesual prin- neaza lntr-un proces-verbal.
b) soful, asce
(ii) prin ascultare.
suspectu/ui sau i
- ascultarea martorului constituie o obligaJie a organelor judiciare, iar prezentarea viata de familie
in fata organelor judiciare constituie o obligaJie a persoanelor chemate in calitate de afinii, persoanele
martor, ori de cate ori ascultarea este necesara pentru aflarea adevarului; Cod, potrivit NCJ
- orice persoana citata in calitate de martor in fata organelor judiciare are urma- - ratiunea aces
toarele ob/igaJii: a evita una din
a) de a se prezenta in fata organului judiciar care a citat-o la locul, ziua ~i ora astfel viata de fi
aratate in citatie; marturie mincin
b) de a depune juramant sau declaratie solernna; c) persoanele
c) de a spune adevarul. - sotul (ori f1
- martorul are obligaJia de a se prezenta la locul ~i data indicate in citatie ~i de a fratii ~i surorile s:
da declaratii in fata organelor judiciare, putand refuza aceasta doar in cazurile strict ~i intre a da ori a
limitativ prevazute de lege; daca martorul legal citat refuza sa se prezinte la organele sot), sau ascend
judiciare, acestea pot dispune aplicarea unei amenzi judiciare, sau pot dispune suspectului sau i
aducerea acestuia cu mandat (care poate fi executat inclusiv prin constrangere); civila a cauzei (
- in situatia in care martorul da declaratii mincinoase sau nu spune tot ce ~tie cu sa depuna ca
privire la imprejurari esentiale ale cauzei cu privire la care este lntrebat, va savar~i acesteia; in cazu
infractiunea de marturie mincinoasa (art. 273 NCP); surorile suspec
pot retine in ab.!
Nu sunt obligate sa dea declaraJii fn calitate de martor: .
l ttatea acestor n
a) persoanele obligate sa pastreze secretul profesiona/1, de star, de serviciu3, probelor admini
daca ascultarea se refera Ia fmprejurarile de care au luat cuno$tinta fn exerciJiu/ descendentii in E
profesiei sau a/ serviciului $i nu exista fncuviintarea persoanei fata de care exista accepta sa dea d
obligatia pastrarii secretului ori o alta cauza /ega/a de fn/aturare a obligaJiei de a In ipoteza in car
pastra secretu/ sau confidentia/itatea; persoana vatama
- In cazul In care persoana fata de care este obligata sa pastreze secretul da - potrivit N
incuviintarea martorului de a da declaratii sau atunci cand exista o alta cauza legala directa, precum
de inlaturare a obligatiei de a pastra secretul sau confidentialitatea, martorul va avea de a depune rna
din nou obligatia de ada declaratii In fata organelor judiciare4 . dec/araJia lor n
1 - dupa com
Prin secret profesional se lntelege obligatia ce incumba persoanelor care au cunoscut
informatii confidentiale In exercitiul profesiei sau functiei de a nu le divulga (de pilda, doctori, judiciare comun
notari, avocati etc.). Divulgarea tara drept a secretului profesional constituie infractiune. calitate de mart
2
Prin secret de stat se lnteleg informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror
divulgare se pot prejudicia siguranta nationala ~i apararea tarii. Informatiilor clasificate din
clasa s. de stat li se atribuie niveluri de secretizare, respectiv: (i) strict secret de importanta
deosebita, informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune de o
gravitate exceptionala securitatii nationale; (ii) strict secret, informatii a caror divulgare neau-
torizata este de natura sa produca daune grave securitatii nationale; (iii) secret, informatiile a
caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale. Divulgarea
secretului care pericliteaza siguranta statului constituie infractiune.
3
Prin secret de serviciu se lnteleg informatiile a caror divulgare este de natura sa cauzeze
prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
4
Legislatia speciala cuprinde ~i o serie de dispozitii cu caracter de exceptie referitoare Ia judecata, Ia solic
inopozabilitatea secretului bancar sau profesional. Astfel, potrivit art. 114 din O.U.G. metodele special
nr. 99/2006 ,Institutiile de credit sunt obligate sa fumizeze procurorului sau instantei de In mod corespun
Probe/e. mijloace/e de probii ~i procedeele probatorii 263
b) sofu/, ascendenfii # descendenfii fn /inie directii, precum $i frafii ~i surori/e
suspectului sau incu/patu/ui (nu ~i alte persoane care ar putea fi calificate cii au o
prezentarea
viata de familie cu suspectul sau inculpatul in sensu! art. 8 din Conventia europeana:
calitate de
afinii, persoanele Jogodite potrivit NCC, concubinii etc.); spre deosebire de vechiu/
Cod, potrivit NCPP cop iii frafi/or ~i surori/or nu pot refuza sii dea declarafii;
- ratiunea acestui drept de optiune consta in oferirea unei posibilitati martorului de
a evita una dintre urmatoarele situatii: martorul sa spuna adevarul, periclitandu-~i
ziua ~i ora astfel viata de familie, respectiv sa nu spuna adevarul ~i sa comita infractiunea de
marturie mincinoasa in scopul protectiei vietii de familie.
c) persoane/e care au avut ca/itatea de sofa/ suspectu/ui sau a/ incu/patu/ui.
- sotul (ori fostul sot), sau ascendentii ~i descendentii in linie directa, precum ~i
~ide a fratii ~i surorile suspectului sau inculpatului au o facultate garantata de lege de a opta
urile strict ~i intre a da ori a refuza sa dea declaratii ca martor; in caz de refuz, sotul ( ori fostul
e Ia organele sot), sau ascendentii ~i descendentii in linie directa, precum ~i fratii ~i surorile
pot dispune suspectului sau inculpatului nu pot fi obligati sa dea declaratii nici cu privire Ia Jatura
ngere); ivila a cauzei (neapliciindu-se prevederile Jegii procesual civile), dreptul de a refuza
ot ce ~tie cu sii depuna ca martor privind atiit actiunea penala, cat ~i actiunea civila alaturata
at, va saviir~i acesteia; in cazul in care ascendentii ~i descendentii in linie directa, precum ~i fratii ~i
surorile suspectului sau inculpatului accepta sa dea declaratii, organele judiciare nu
pot retine in abstracto existenta unei suspiciuni de lipsa de obiectivitate, credibi-
3 !itatea acestor martori urmiind a fi stabilita ca urmare a evaluarii ansamblului
de serviciu , robe lor administrate; chiar ~i in cazul in care sotul ( ori fostul sot), sau ascendentii ~i
fn exercifiu/ escendentii in linie directa, precum ~i fratii ~i surorile suspectului sau inculpatului
care existii _ccepta sa dea declaratii, nu se va putea proceda Ia audierea lor in calitate de martor,
/igafiei de a m ipoteza in care sunt concomitent ~i victime ale infractiunii, ci numai in calitate de
persoana vatamata;
e secretul da - potrivit NCPP soful (ori fostul sof) sau ascendenfii ~i descendenfii fn linie
cauza legala :iirectii, precum ~i frafii ~i surori/e unui suspect sau incu/pat sunt scutifi de ob/igafia
orul va avea :ie a depune miirturie $i impotriva celorlalfi suspecfi sau inculpafi, fn cazul fn care
:ieclarafia lor nu poate fi /imitatii doar Ia ace~tia din urmii;
e au cunoscut - dupa comunicarea drepturilor ~i obligatiilor potrivit art. 120 NCPP, organele
pilda, doctori, diciare comunicii persoanelor de Ia art. 117 alin. (1) dreptul de a nu da declaratii in
ctiune. :alitate de martor; daca aceste persoane sunt de acord sa dea declaratii, in privinta
a, prin a caror estora sunt aplicabile dispozitiile privitoare Ia drepturile ~i obligatiile martorilor.
clasificate din
de importanta
a daune de 0
.a.m_-~
r..P~-mr ..-:~5
Curtea a apreciat ca relatia de peste 18 ani pe care reclamanta
,u;rn~."~"'Of"UMAN;.,;"'
ivulgare neau- o avea cu concubinul sau (acuzat de comiterea unui omor) intra in sfera notiunii
informatiile a de viata de familie, ~i, pe cale de consecinta, ca obligatia acesteia de a depune
le. Divulgarea marturie, de~i o obligatie cu caracter civic, reprezinta o ingerinta [prevazuta de
lege ~i care urmiire~te un scop legitim (protejarea societatii prin prevenirea
ra sa cauzeze
referitoare Ia ecata, Ia solicitarea acestora, informatii de natura secretului bancar, dispozitiile privind
din O.U.G. etodele speciale de supraveghere sau cercetare din Codul de procedurii penala apliciindu-se
u instantei de mod cmespuwz.atm" .
264 Procedura pen a/a. Partea genera/a
comiterii de infractiuni ce include ~i asigurarea probelor pentru stabilirea ~i mfluenta de

urmarirea acestora)] in exercitiul dreptului Ia respectarea vietii de familie. In al autoritati
ceea ce prive~te cerinta necesitatii ingerintei intr-o societate democratica Curtea organul judi
a retinut existenta in joe a doua interese publice: pe de o parte urmarirea rire penala
infractiunilor grave, iar, pe de alta parte, dreptul Ia respectarea vietii familiale.
Curtea considera ca dreptul de a nu depune marturie, ca exceptie de Ia intermediul
indeplinirea unei obligatii civile normale, poate fi supus unor conditii ~i limitari
perceput cu
privind definirea categoriilor de persoane carora Je este recunoscut. Curtea
al infractoru
apreciaza ca statele au dreptul de a conferi un statut special mariajului ~i de a
nu-l acorda altor forme de convietuire. Curtea remarca ~i faptul ca pe de o parte, - persoal/
reclamanta nu putea invoca necunoa~terea Jegii, iar, pe de alta parte, ca nu a va fi asculta I
oferit motive pentru a justifica o eventuala imposibilitate sau piedica pentru ca -in cazu
ea ~i concubinul sau sa se casatoreasca sau sa incheie un parteneriat inregistrat. in procesul
Daca nimeni nu poate repro~a reclamantei decizia sa de a nu depune marturie, in totu~i , cand
egala masura ea trebuie sa accepte ~i sa suporte consecintele deciziei sale, in renuntarea
special in ceea ce prive~te plasarea sa in afara sferei persoanelor ce pot refuza sa judecata, pei
depuna marturie. Prin urmare, Curtea apreciaza ca ingerinta in dreptulla viata de
audiate ca
familie al reclamantei nu este atiit de impovaratoare sau disproportionata inciit sa
aduca, in mod nejustificat, atingere intereselor acesteia, ~i prin urmare nu sunt
incalcate dispozitiile art. 8 din Conventia europeana (CEDO, hotiirarea Marii
Camere din 3 aprilie 2012, in cauza Vander Heijden c. 0/andei, parag. 50- 78).
d) urmare a jurisprudenfei CurJii Europene in interpretarea art. 10 din Convenfia
europeanii, jurnali~tii au dreptul de a refuza sa dea dec/araJii, in condifiile in care
prin ascultarea lor se urmiire~te divulgarea surselor de informare (CEDO, cauza
Goodwin c. Marii Britanii, hotiirarea din 27 martie 1996, parag. 45).
~ Sustinerile inculpatului ca declaratiile martorilor sunt subiective,

deoarece sunt inruditi cu familia victimei, nu pot fi Juate in considerare, aceste
declaratii servind Ia aflarea adevarului in conditiile in care au fost coroborate cu
constatarile ~i concluziile actelor medico-legale ~i restul materialului probator
aflat Ia dosarul cauzei. Nici apararea inculpatului referitoare la sinceritatea
declaratiilor sale, atestata de concluziile testului poligraf, nu este pertinenta,
raportul de constatare tehnico-~tiintific privind detectia psihologica a comporta-
mentului simulat, aflat Ia dosarul cauzei, atestiind ca inculpatul nu prezinta
reactivitate in niciuna dintre situatiile: intrarea in test, intrebari de control,
intrebari relevante sau test de stimulare specifica, fiind declarat nereactiv, astfel
ca rezultatul testului a fost acela a! imposibilitatii pronuntarii unei concluzii.
Fata de aceste considerente, Curtea apreciaza ca instanta de fond ~i cea de ape!
au evaluat corespunzator materialul probator administrat in cauza, stabilind
imprejurarile comiterii faptei ~i vinovatia inculpatului (l.C.C.J. , secfia penalii,
decizia nr. 2167/2005, www.legalis.ro).
- audierea martorului minor in varstii de panii Ia 14 ani are Joe In prezenta unuia
dintre parinti, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului institutiei caruia li este
lncredintat minorul spre cre~tere ~i educare; daca aceste persoane nu pot fi prezente
sau au calitatea de suspect, inculpat, persoana vatamata, parte civila, parte respon-
sabila civilmente ori martor In cauza ori exista suspiciunea rezonabila ca pot
bilirea ~i influenta declaratia minorului, audierea acestuia are Joe in prezenta unui reprezentant
familie. In a! autoritatii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplina de exercitiu, stabilite de
ca Curtea organul judiciar; daca se considera necesar, Ia cerere sau din oficiu, organul de urma-
unnarirea rire penala sau instanta dispune ca Ia audierea martorului minor sa asiste un psiholog;
familiale.
- martorii care au anumite dizabilitati (muti, surzi, orbi) pot fi ascultati prin
tie de Ia
intermediul unui interpret cu privire Ia faptele sau imprejurarile de fapt pe care le-au
~i limitari
perceput cu celelalte simturi (de pilda, un martor orb poate recunoa~te timbrul vocal
t. Curtea
lui ~i de a al infractorului);
ae 0 parte, - persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in cadrul procesului penal
e, ca nu a va fi ascultata in aceasta calitate, iar nu in calitate de martor;
pentru ca - in cazul in care o persoana are calitatea de parte sau subiect procesual principal
lnregistrat. in procesul penal nu va putea fi audiata in aceea~i cauza ~i in calitatea de martor;
arturie, in totu~i, cand intr-o cauza fata de unii suspecti sau inculpati s-a dispus clasarea sau
ei sale, in
renuntarea Ia urmarirea penala, iar fata de alti inculpati s-a dispus trimiterea in
t refuza sa
judecata, persoanele fata de care s-a dispus solutia de netrimitere in judecata pot fi
rIa viata de
audiate ca martori in fata instantei;
ata !neat sa
re nu sunt
~ Un alt aspect invocat a vizat nelegala audiere in calitate de martori a
unor persoane care, factual, au avut calitatea de faptuitori sau invinuiti in aceia~i
cauza, pana Ia tenninarea unnaririi penale. In acest sens, apararea a facut
in Convenfia mentiune speciala Ia martora P.A. sustinand ca aceasta este principalul martor a!
itiile in care acuzarii, de~i initial fusese cercetata In calitate de invinuita in dosarul nr.
EDO, cauza 8/P/2006, iar prin rechizitoriul emis in cauza pendinte s-a dispus o solutie de
netrimitere in judecata fata de aceasta. De~i de necontestat, argumentul apll.rll.rii
cu privire Ia !ipsa de obiectivitate a persoanei chemate sa depuna marturie ~i
subiective, care are calitate de denuntator in cauza, lipsa de obiectivitate ce decurge din
erare, aceste caracterul interesat in a obtine ~i pastra o solutie de netrimitere in judecata cu
roborate cu privire Ia propria participare Ia savar~irea faptelor asupra carora dll. marturie,
ui probator Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, completul de 5 judecatori, constatll. ca o astfel
sinceritatea de situatie nu a fost prezumata de legiuitor ca nascand un impediment Ia audiere
pertinentll., prin instituirea unei incompatibilitati. De altfel, chiar jurisprudenta CEDO a
a comporta- statuat ell. martorii sunt persoanele care au fonnulat declaratii in cursu! unnaririi
nu prezintll. penale, coacuzatii, infonnatorii ~i agentii sub acoperire, in cauza Luca c. Italia
de control, retinandu-se ca nu prezinta relevanta din perspectiva CEDO faptul ca declaratia
activ, astfel apartine unui martor sau unui coacuzat, aceasta putand servi ca temei a! unei
i concluzii. condamnari, atat timp cat se confonneaza exigentelor art. 6 parag. 1 ~i 3 lit. d)
cea de ape! din Conventie. In plus, dispozitiile Codului de procedura penala stabilesc ca
11., stabilind sanctiunea procesuaHi a excluderii mijloacelor de proM intervine atunci cand
cjia pena/0, declaratiile martorilor sunt obtinute prin constrangere. Cum in cauzll. nu s-a facut
dovada exercitarii vreunei constrangeri asupra martorilor audiati, niciuna dintre
aceste persoane nereclamand existenta vreunei presiuni din partea anchetato-
rezenta unuia rilor, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, completul de 5 judecatori, constata ca
i caruia ii este declaratiile martorilor au fost administrate cu respectarea dispozitiilor legale,
ot fi prezente astfel !neat constituie mijloace de proba legal administrate ~i care corespund
exigentelor art. 6 parag. 1 ~i 3 lit. d) din Conventie (1. C. C.J., completul de 5
judecatori, decizia nr. 160/2 012, nepublicata).
- denuntatorul poate fi audiat ca martor in procesul penal, fiind persoana care are acestuia prin comisie
cuno~tinta direct sau indirect despre comiterea unei fapte prevazute de legea penala; este posibila, instant
- martorul aflat
~ Inalta Curte constatli ca neintemeiate criticile privind nerespectarea ferintii, in cazuri exc
dispozitiilor procedurale referitoare la audierea martorei P.C., care a avut in atingere bunei desfii~
cauza calitatea de denuntiitor o$i foptuitor, precum ~i a altor 27 de persoane ce - martorul este a
I
lntrunesc concomitent calitatea de martori ~i faptuitori, a normelor procedurale

obiectul probatiunii ~
privind efectuarea urmaririi penale, respectiv, prezenta inculpatei ~i a apiiriito-
asupra tuturor imprej
rului ales Ia audierile martorilor, prezentarea materialului de urmiirire penalii ~i
consernnarea declaratiilor martorilor pe alte formulare dedit cele prevazute de - ascultarea mart,
lege. Atiit dispozitiile legale care definesc martorul ca fiind persoana ce are
cuno~tinta despre vreo faptii sau imprejurare de natura sa serveasca Ia aflarea
- Ia fnceputul pr
adevarului in procesul penal, cat ~i prevederile care reglementiind unul dintre
privire Ia nume, pr
modurile de sesizare a organelor judiciare, stabilesc cii denuntiitorul este per-
numele ~i prenumel~
soana care a luat cuno~tinta de siiviir~irea unei fapte prevazute de legea penalii ~i
fesia ori ocupatia, l
care incuno~tinteaza despre aceasta organele de urmarire penala, nu impun vreo
restrictie legalii privind calitatea de martor a denuntatorului. Prin urmare, adresa Ia care dore~
denuntatorul fiind o persoana care a luat cuno~tinta despre comiterea unei fapte sau daca impotriva
de natura penala, In mod nemijlocit sau indirect, acesta are nu numai dreptul de alte date pentru stab
a face declaratii in calitate de martor, dar ~i obligatia legala de a declara in audierile ulterioare
legatura cu imprejurarile concrete ale comiterii faptei. Imprejurarea ca, fata de o indoiala asupra iden
persoana s-au efectuat acte premergatoare intr-o cauzii penala, in care sunt - ulterior, marto
urmarite penal alte persoane, iar ulterior, s-a dispus o solutie de netrimitere in fapt pentru dovedir
judecata fata de aces tea, nu impiedica organul judiciar sa procedeze Ia audierea membru de familie
lor in calitate de martor, daca sunt indeplinite conditiile privind cunoa~terea unor celorlalte parti din p
fapte sau imprejurari apte sa conduca Ia aflarea adeviirului in proces (J.C.C.J., cu aceste persoane,
completul de 5 judeciitori, decizia nr. 160/2012, nepublicatii). tiunii; martorului nu
- martorul se bucurii de dreptul de a piistra tiicerea o$i de a nu contribui Ia acesta s-a dispus o ~
propria incriminare, in masura in care prin declaratia pe care o face s-ar putea - dupa verificarij
autoincrimina [de pilda, in cazurile in care, ca urmare a disjungerilor succesive, un urmiitoarele dreptuJ
suspect sau inculpat din dosarul initial (dosarul-mama) devine martor intr-un dosar
a) dreptul de a ~ ~
disjuns din acesta, in aceasta calitate se bucura de dreptul Ia tacere ~i de a nu se
tuielilor prilejuite ~~
autoincrimina cu privire Ia aspecte care, odata relatate, 1-ar putea incrimina in dosarul
nite conditiile prevl
in care este acuzat]; acest drept a fost consacrat in art. 118 NCPP potrivit ciiruia
b) obligatia de
declaratia de martor data de o persoana care, in aceea~i cauza, anterior declaratiei a 1
avut sau, ulterior, a dobiindit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folositii ~tentia.ca, in cazul 1
tmpotnva sa;
impotriva sa. Organele judiciare au obligatia sa mentioneze, cu ocazia consernnarii
declaratiei, calitatea procesuala anterioara avuta de martor. Nici in acest caz c) obligatia de a
martorului nu ii incumba obligatia de a da declaratii, iar in situatia in care refuza nu Ia care este citat, atr.
se poate retine savar~irea infractiunii de marturie mincinoasa; poate dispune impot
- ascultarea martorului se realizeaza Ia sediul organului judiciar; daca martorul se d) obligatia de a
gase~te in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire /egea pedepseo$1e i'!
penala sau instanta de judecata procedeaza Ia ascultarea acestuia Ia locul unde se afla data audierii nu a fr.
(cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel), sau poate proceda Ia ascultarea se atrage atentia sa
Probe/e. mijloacele de proM $i procedee/e probatorii 267
acestuia prin comisie rogatorie; in cursu! judecatii, cand ascultarea martorului nu mai
este posibila, instanta va dispune citirea declaratiilor date de martor anterior In cauza;
- martorul aflat In detentie poate fi audiat Ia locul de definere prin videocon-
ferinfa, In cazuri exceptionale ~i daca organul judiciar apreciaza ca aceasta nu aduce
atingere bunei desfii~urari a procesului ori drepturilor ~i intereselor partilor;
- martorul este audiat asupra unor fapte sau lmprejurari de fapt care constituie
obiectul probatiunii In cauza In care a fost citat; ascultarea martorului poate fi extinsa
asupra tuturor lmprejurarilor necesare pentru verificarea credibilitatii sale.
- ascultarea martorului presupune doua etape:
1. intrebiiri prealabile ~i juriimdntul;
- Ia inceputul primei audieri, organul judiciar adreseaza intrebiiri martorului cu
privire Ia nume, prenume, porecla, data ~i locul na~terii, codul numeric personal,
numele ~i prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, situatia militara, studiile, pro-
fesia ori ocupatia, locul de munca, domiciliul ~i adresa unde locuie~te efectiv ~i
urmare, adresa Ia care dore~te sa li fie comunicate actele de procedura, antecedentele penale
unei fapte sau daca lmpotriva sa se desfii~oara vreun proces penal, precum ~i cu privire la orice
dreptul de alte date pentru stabilirea situatiei sale personale; lntrebarile de mai sus se repeta Ia
a declara in audierile ulterioare doar atunci cand organul judiciar considera necesar; In caz de
ca, fata de o lndoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabile~te prin orice mijloc de probii;
- ulterior, martorului i se comunicii obiectul cauzei, faptele sau lmprejurarile de
fapt pentru dovedirea carora a fost propus ca martor ~i apoi este intrebat daca este
membru de familie sau fost sot al suspectului, inculpatului, persoanei vatamate ori al
celorlalte parti din procesul penal, daca se afla In relatii de prietenie sau de du~manie
cu aceste persoane, precum ~i daca a suferit vreo paguba In urma savar~irii infrac-
tiunii; martorului nu i se adreseaza intrebarile privind persoana sa atunci cand fata de
acesta s-a dispus o masura de protectie a datelor de identitate;
- dupa verifidirile ~i informarile prealabile, martorului i se aduc Ia cuno~tinfa
urmiitoarele drepturi ~i obligafii:
a) dreptul de a fi supus masurilor de protectie ~ide a beneficia de restituirea chel-
tuielilor prilejuite de chemarea in fata organelor judiciare, atunci cand sunt indepli-
nite conditiile prevazute de lege;
b) obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragandu-i-se
atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere
impotriva sa;
c) obligatia de a comunica in scris, in termen de 5 zile, orice schimbare a adresei
Ia care este citat, atragandu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se
poate dispune impotriva sa sanctiunea amenzii judiciare;
d) ob/igafia de a da declarafii conforme cu rea/itatea, atriigdndu-i-se atenfia cii
legea pedepse~te infracfiunea de miirturie mincinoasii; martorului minor care Ia
data audierii nu a imp/init vdrsta de 14 ani nu i se comunicii aceastii obligafie, dar i
se atrage atenfia sa spunii adeviirul.
268 Procedurii penala. Partea genera/a }
- juramantul este afirmatia solemna prin care martorul se angajeaza sa declare - daca in timpul
. I
adevarul in fata organelor judiciare; reprezinta garantia sinceritatii martorului; inainte exces1va sau s1mpto
de a fi ascultat de organele de urmarire penala, de judecatorul de drepturi ~i libertati participa Ia asculta
in procedura audierii anticipate, sau de instanta de judecata martorul este intrebat cazul, ia masuri pen
daca intelege sa depuna juramant sau sa faca o declaratie solemna; in cazul in care - declaratiile m
martorul opteaza sa depuna juramant continutul acestuia este urmatorul: ,Jur ca voi fntrebarile adresatl
spune adevarul # nu voi ascunde nimic din ceea ce <$1iu. A<$a sa-mi ajute menfioneaza de fie
Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba in functie de declaratie se conse
credinta religioasa a martorului. in timpul depunerii juramantului, cu exceptiile rului; daca este de a
impuse de credinta religioasa, martorul tine mana dreapta pe cruce sau pe Biblie; martorul are de ta
- martorii care din motive de con~tiinta sau confesiune sau din orice alte motive finalul declaratiei,
au optat sa nu depuna juramant vor face urmatoarea dec/arafie so/emna: , Ma oblig refuza sa semneze;
ca voi spune adevarul <$i nu voi ascunde nimic din ceea ce <$1iu ". declaratia scrisa es
audierea martorulu~
2. relatarea ora/a, Iibera a faptelor sau imprejurarilor de fapt pe care le cunoa~te
pletului de judecat
in legatura cu cauza penala in care este ascultat.
vatamate, partii ci
- in acest scop, organul de urmarire penala sau instanta fi aduce Ia cuno<$tinfa prezenti, precum ~i
martorului, inainte de a incepe ascultarea acestuia, obiectul cauzei ~i ii arata care sunt
- fn cursu/ urm
faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, ceran-
tehnice audio sau a
du-i-se sa declare tot ce ~tie cu privire Ia acestea; martorul este audiat asupra unor daca martorul solic
fapte sau imprejurari de fapt care constituie obiectul probatiunii in cauza in care a
fost citat; audierea martorului poate fi extinsa asupra tuturor imprejurarilor necesare
pentru verificarea credibilitatii sale;
...__Au
formulare tip
- nu pot face obiectul declaratiei martorului acele fapte sau imprejurari al caror deplin respec~
secret ori confidentialitate pot fi opuse prin lege organelor judiciare, cu exceptia unui martor,
cazului in care autoritatea competenta sau persoana indreptatita i~i exprima acordul numarul, da
in acest sens sau atunci cand exista o alta cauza legala de inlaturare a obligatiei de a declaratiei ce
pastra secretul sau confidentialitatea; privind cons
decizia nr. J,
- in cazul in care sunt mai multi martori in cauza ace~tia vor fi ascultati separat
unii de altii; - dupa ascultan
- ascultarea martorului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe transport, intretine
care acesta le-a dat anterior in cauza; acesta nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa martorul care este
de la serviciu pric'
de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut;
martorul care nu e
- dupa ce martorul declara ceea ce ~tie in legatura cu cauza penala in care este compensare;
ascultat, i se pot pune fntrebari nemijlocit de catre parti, subiectii procesuali princi-
- declaratia mat
pali, procurer, de instanta de judecata sau de judecatorul de drepturi ~i libertati (in
organele judiciare,
procedura audierii anticipate), cu privire Ia faptele ~i imprejurarile care trebuie
cauza poate atrage
constatate in cauza, cu privire Ia persoana partilor, precum ~i in ce mod a luat cuno~
marturie mincinoa
tinta despre cele declarate; martorului nu i se pot adresa intrebari privind optiunile
politice, ideologice sau religioase ori alte circumstante personale ~i de familie, cu - declaratiile m1
exceptia cazului in care acestea sunt strict necesare pentru aflarea adevarului in cauza
sau pentru verificarea credibilitatii martorului; ...__in
fond ~i a disf
- adierea martorului minor trebuie sa evite producerea oricarui efect negativ In special de
asupra starii psihice a acestuia; penala, rezul
Probele, mijloacele de proM# procedee/e probatorii 269
sa declare - daca In timpul audierii martorului acesta prezinta sernne vizibile de oboseala
lui; lnainte excesiva sau simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizica ori psihica de a
~i libertati participa Ia ascultare, organul judiciar dispune lntreruperea ascultarii ~i, daca este
te lntrebat cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic;
ul In care - declaratiile martorului se consemneaza fn scris; in declaratie se consernneaza
,Jur ca voi fntrebiiri/e adresate pe parcursu/ ascu/tarii, menfionandu-se cine le-aformulat, ~i se
a-mi ajute menfioneaza de fiecare data ora fnceperii # ora fncheierii ascu/tarii; in fiecare
functie de declaratie se consernneaza totodata ora inceperii ~i ora incheierii ascultarii marto-
exceptiile rului; daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, martorul o semneaza. Daca
Bib lie; martorul are de tacut comp/etari, recti.ficiiri ori precizari, acestea sunt indicate in
alte motive finalul declaratiei, fiind urmate de sernnatura martorului; cand martorul nu poate sau
,Ma oblig refuza sa semneze, organul judiciar consernneaza acest lucru in declaratia scrisa;
declaratia scrisa este sernnata ~i de organul de urmarire penala care a procedat la
le cunoa~te
audierea martorului, de judecatorul de drepturi ~i libertati ori de pre~edintele com-
pletului de judecata ~i de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei
vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente, daca ace~tia au fost
cuno~tinfa prezenti, precum ~i de interpret, cand declaratia a fost luata printr-un interpret;
ta care sunt
- fn cursu/ urmaririi penale, audierea martorului se inregistreaza prin mijloace
rtor, ceran-
tehnice audio sau audiovideo, daca organul de urmarire penala considera necesar sau
asupra unor
daca martorul solicita expres aceasta ~i lnregistrarea este posibila;
a in care a
lor necesare
~ Audierea tuturor martorilor in faza de urmarire penala s-a efectuat pe
formulare tipizate cu regim special, inregistrate ~i inseriate In prealabil, fiind pe
urari al caror deplin respectate prevederile legale. Faptul ca pe paginile ce urmeaza declaratiei
cu exceptia unui martor, in continuarea formularului cu regim special sunt prevazute seria,
rima acordul numarul, data ~i numele persoanei audiate, permite constatarea continuitatii
bligatiei de a declaratiei celui audiat ~i nu constituie o nerespectare a dispozitiilor procedurale
privind consernnarea depozitiei martorului (I.C.C.J., completul de 5 judeciitori,
decizia nr. 160/2012, nepublicatii).
ltati separat
- dupa ascultare, martorul poate solicita ~i obtine restituirea cheltuielilor de
claratiilor pe transport, intretinere, locuinta ~i a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor;
~claratie scrisa martorul care este salariat are dreptulla venitul de Ia locul de munca, pe durata lipsei
e retinut; de Ia serviciu pricinuite de chemarea Ia organul de urmarire penala sau Ia instanta;
martorul care nu este salariat, dar are venit din munca, este indreptatit sa primeasca o
a in care este compensare;
cesuali princi-
- declaratia martorului este divizibila, putand fi acceptata In tot sau in parte de
~i libertati (in
organele judiciare, insa nu este retractabilii; retractarea declaratiilor date anterior in
e care trebuie
cauza poate atrage raspunderea penala a martorului pentru savar~irea infractiunii de
a Juat cuno~
marturie mincinoasa;
ind optiunile
e familie, cu - declaratiile martorilor sunt supuse principiului liberei aprecieri a probe/or.
arului in cauza
~ In mod justificat instanta de apel a desfiintat hotararea instantei de
fond ~i a dispus condarnnarea inculpatului, deoarece din probele aflate la dosar,
efect negativ In special declaratiile persoanelor audiate In calitate de martori la urmarirea
penala, rezulta In mod cert ca inculpatul se ocupa cu traficul de droguri.
Imprejurarea ca cea mai mare parte a martorilor au retractat declaratiile date In

cursu! urmaririi penale, In care aratau ca sunt consumatori de droguri ~i veneau
In mod curent Ia domiciliul inculpatului de unde l~i cumparau dozele necesare
nu pot fi luate In consideratie cata vreme nu au tacut dovada presiunilor
exercitate asupra lor (~a cum sustin), iar Ia dosar sunt declaratii scrise de ace~tia
prin care confirmau cele retinute de instanta de ape!. In acela~i sens, al
netemeiniciei retractarii declaratiilor date de martori In fata instantei de fond,
prin care informau faptul ca au mers Ia inculpat pentru a cumpara droguri, o
constituie ~i motivarile date pe care lnsa nu le-au dovedit, ci numai afirmat,
justificari prin care au lncercat sa induca In eroare ~i sa creeze dubii instantei de (i) acordarea
judecata cu privire Ia situatia de fapt, lucru pe care 1-au reu~it atata vreme cat
aceasta le-a preluat pur ~i simplu, tara o analiza temeinica ~i pertinentii. Daca - potrivit art. 1'
afirmatiile martorilor tacute Ia instanta de fond potrivit carora au confirmat piciune rezonabil
faptul ca inculpatul se ocupa cu traficul de droguri ~i mai mult, chiar au profesionala ori a
cumparat In mod repetat asemenea substante de Ia el, cum ~i lmprejurarea ca nu urmare a date lor M
1-au cunoscut pe acesta ar fi fost reale, In declaratiile date Ia urmarirea penala nu
ar fi dat amanunte legate de semnalmentele acestuia, iar In situatia In care aceste
- NCPP nu col
gravitate a infrac
declaratii ar fi fost date Ia sugestia ~i sub presiunea organelor de urmarire penala prevazutii de lege
s-ar fi plans organelor abilitate pentru a se face cercetari cu privire Ia acest fapt,
natura masurii de
denuntand eventualele presiuni exercitate asupra lor. Nici faptul ca martorii nu
au fost trimi~i In judecata pentru savar~irea infractiunii de marturie mincinoasa - statutul de
nu poate constitui un argument In favoarea vinovatiei inculpatului (I.C.C.J., rilor amenintati
secfia penala, decizia nr. 3112/2004, www.legalis.ro). de camera prelimi
in cursu! judecatii'
~ Inliiturarea declaratiilor date de martori In cursu! urmaririi penale de astfel de miisuri s~
catre prima instanta a fost nejustificata, deoarece, probele nu au o valoare mai -
In cursu/ urmI
dinainte stabilita, instanta neputiind lnlatura declaratiile date de martori In faza procurorul dispun'
de urmarire penala, numai pe considerentul ca ace~ti martori audiati In instantii dintre parti sau a
nu ~i-au mai mentinut declaratiile initiale (I.C.C.J. , secfia penala, decizia dintre urmatoarel
nr. 635212004, www.scj.ro).
a) supraveghe
~ Verificand declaratiile martorilor, persoane angajate ale partii civile,
rare;
rezultii ca In mod constant, atiit Ia urmarirea penala, cat ~i In instanta, ace~tia au
relatat ca au perceput fie personal faptele inculpatilor care au sustras In mod 1
Domeniul de
repetat bunuri, fie prin vizionarea casetelor video de supraveghere lnregistrate martorilor a caror vi
de camerele de luat vederi din magazin. A~a fiind, atat timp cat credibilitatea de catre ace~tia a
acestor martori nu poate fi pusa Ia lndoiala, nefiind probe care sa le infirme care le-au furnizat
sustinerile ~i In conditiile In care inculpatii erau persoane complet necunoscute determinant in des
martorilor, neexistand un interes din partea acestora din urma In a-i incrimina, are un caracter aut
instanta nu trebuia sa lnliiture aceste probe, ignorandu-le (/.C. C.J., secfia penala, nu numai martorii i
decizia nr. 82712004, www.legalis.ro). calitate procesuala
aflarea adevarului
unor prejudicii deoi
3. Protectia martorilor recuperarea aceston
intr-o alta cauza. n
- protectia martorilor are drept scop pe de o parte evitarea oridiror riscuri cu afla in cursul exe~
caracter determinar
privire Ia aceste persoane, iar, pe de alta parte, asigurarea fiabilitatii probelor admi-
infractiuni grave sa
nistrate; putea fi cauzate pru
- NCPP prevede anumite masuri de protectie a martorilor amenintati sau a
martorilor vulnerabili;
necesare
- garantarea protectiei martorilor are ca scop evitarea riscului ca ace~tia sa nu dea
presiunilor
declaratii sau a riscului ca ace~tia sa distorsioneze adevarul datorita pericolului Ia
de ace~tia
sens, al care ar putea fi expusa viata, integritatea corporaUi sau libertatea lor sau a rudelor
de fond, apropiate ale acestora.
droguri, o
afirmat, 3.1. Protectia martorilor amenintati
instantei de (i) acordarea statutului de martor amenin{at $i a miisurilor de protectie;
vreme cat
Daca - potrivit art. 125 NCPP martorul amenintat este eel cu privire Ia care exista o sus-
piciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea
chiar au profesionalii ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca
1
urarea ca nu urmare a date! or pe care le fumizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale ;
penala nu - NCPP nu conditioneaza acordarea statutului de martor amenintat de o anumita
care aceste gravitate a infractiunii investigate, masura putiind fi dispusa indiferent de pedeapsa
penala
prevazuta de lege pentru aceasta; cu toate acestea, de gravitatea amenintarii depinde
Ia acest fapt,
natura masurii de protectie care va fi dispusa intr-o anumita etapa procesuala;
- statutul de martor amenintat poate fi acordat, iar masurile de protectie a marto-
rilor amenintati pot fi dispuse de procuror in cursu! urmaririi penale, de judecatorul
de camera preliminara in cadrul procedurii ce se desfa~oara in fata sa, ori de instanta
in cursu! judecatii; judecatorul de drepturi ~i libertati nu are competenta de a dispune
astfel de masuri sau de a verifica Jegalitatea lor.
in cursu/ urmiiririi penale, odata cu acordarea statutului de martor amenintat,
procurorul dispune (miisurii obligatorie), din oficiu sau Ia cererea martorului, a uneia
dintre parti sau a unui subiect procesual principal, aplicarea uneia sau a mai multora
dintre urmiitoarele miisuri de protectie:
a) supravegherea ~i paza locuintei martorului sau asigurarea unei Jocuinte tempo-
rare;
1
Domeniul de aplicare a Legii nr. 682/2002 vizeaza asigurarea protectiei ~i asistentei
martorilor a caror viata, integritate corporaHi sau libertate este amenintata ca urmare a detinerii
de catre ace~tia a unor informatii ori date cu privire Ia sava~irea unor infractiuni grave, pe
care le-au fumizat sau au fost de acord sa le fumizeze organelor judiciare ~i care au un rol
necunoscute determinant in descoperirea infractorilor ~i in solutionarea unor cauze. Notiunea de ,.martor"
a-i incrimina, are un caracter autonom in sensu! Legii nr. 682/2002, incluzand, potrivit art. 2 alin. (I) lit. a),
sec{ia penalii, nu numai martorii Ia care fac referire dispozitiile NCPP, dar ~i persoanele care, tara a avea o
calitate procesuala in cauza, prin informatii ~i date cu caracter determinant, contribuie Ia
aflarea adevarului in cauze privind infractiuni grave sau contribuie Ia prevenirea producerii
unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin savar~irea unor astfel de infractiuni ori Ia
recuperarea acestora; in aceasta categorie este inclusa ~i persoana care are calitatea de inculpat
intr-o alta cauza. De asemenea, de protectia legii speciale pot beneficia ~i persoanele care se
riscuri cu afla in cursu! executarii unei pedepse privative de libertate ~i, prin informatiile ~i datele cu
caracter determinant pe care le fumizeaza, contribuie Ia aflarea adevarului in cauze privind
probelor admi-
infractiuni grave sau Ia prevenirea producerii ori Ia recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar
putea fi cauzate prin sava~irea unor astfel de infractiuni.
Procedura penala. Partea generala 1
272
b) insotirea ~i asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie a1 d) ascultarea rna

acestuia in cursu! deplasarilor; intermediul mijloaC(
nate, atunci cand eel
c) protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul
va semna declaratia sa; e) protectia datel
care acesta va depun
d) audierea martorului tara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor
audiovideo de transmitere, cu vocea ~i imaginea distorsionate, atunci cand celelalte - incheierea prin
masuri nu sunt suficiente. confidentialitate; da1
a hotararii, sunt apli1
- procurorul dispune acordarea statutului de martor amenintat ~i aplicarea masu-
rilor de protectie prin ordonanfa motivatii, care se pastreaza in conditii de confi- Dupa dispunerea
dentialitate; unei locuinte tempo
- dupa dispunerea masurii, procurorul are obligatia de a verifica periodic, la brilor de familie ai
preliminara sau inst
intervale de timp rezonabile, daca se mentin conditiile care au determinat luarea
executare masura di
masurilor de protectie; in cazul in care constata ca nu mai subzista starea de pericol
care a justificat acordarea statutului de martor amenintat ~i a masurilor de protectie (ii) audierea ma1
procurorul dispune, prin ordonanta motivata, incetarea acestora; in cazul in care - ascultarea mar
starea de pericol nu a incetat, masurile de protectie dispuse de procuror se mentin pe organul judiciar se 1
tot parcursul procesului penal; cu vocea ~i imagin(
- dacii starea de pericol a aparut fn cursu/ procedurii de camera preliminarii, de protectie, proced
judecatorul de camera preliminara, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune - ascultarea rna
(miisurii obligatorie) aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmiitoarele miisuri drept comun;
de protecfie dintre cele enumerate mai sus; - subiectii proc(
in cursu/ judecafii, acordarea statutului de martor amenintat se dispune de martorului audiat; '
instanta din oficiu, sau la cererea procurorului, a martorului, a partilor sau a per- concludente ~i utile
soanei vatamate. - declaratia mru
- in cazul in care procurorul solicita instantei de judecata acordarea statutului de audio ~i se reda inh
martor amenintat ~i dispunerea unei masuri de protectie, cererea procurorului va de identitate, aceste
trebui sa cuprinda numele martorului care urmeaza a fi ascultat in faza de judecata ~i doar organul de ur
fata de care se dore~te dispunerea masurii de protectie, precum ~i motivarea concretii camera preliminara
a gravitatii pericolului ~i a necesitatii masurii. in ipoteza in care cererea de acordare a
statutului de martor amenintat este formulata de martor ori de parti sau persoana
vatamata instanta poate dispune ca procurorul sa efectueze de urgenta verificari cu 1
In mod similar 1
privire la temeinicia cererii de protectie; etape:
- instanta solutioneaza cererea in camera de consiliu, tara participarea persoanei l.juriimdntul sau
care a formulat cererea, participarea procurorului fiind, insa, intotdeauna obligatorie; - martorul proteja
instanta se pronunta prin incheiere motivata, care nu este supusa cailor de atac; solemna ca va spune
2. relatarea orm
- odata cu acordarea statutului de martor amenintat instanta va dispune (miisurii legatura cu cauza per
obligatorie), prin aceeayi fncheiere aplicarea uneia sau a mai multora dintre urma- - in acest scop, c
toarele masuri de protectie: protejat inainte de a
imprejurarile pentru
a) supravegherea ~i paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare;
~tie cu privire Ia aces
b) insotirea ~i asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai aces- - ascultarea mar:
tuia in cursu! deplasarilor; acesta le-a dat anter:
c) nepublicitatea ~edintei de judecata pe durata ascultarii martorului; inainte, insa se poate
- dadi sunt mai n
Probe/e, mijloacele de proM ~i procedeele probatorii 273
familie ai d) ascultarea martorului :tara ca acesta sa fie prezent in sala de judecata, prin
intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea ~i imaginea distorsio-
nate, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente;
lfe martorul
e) protectia datelor de identitate ale martorului ~i acordarea unui pseudonim sub
mijloacelor care acesta va depune marturie.
nd celelalte - incheierea prin care se dispune masura de protectie se pastreaza in conditii de
confidentialitate; daca protectia martorului este necesara ~i dupa ramanerea definitiva
a hotararii, sunt aplicabile dispozitiile legii speciale.
carea masu-
;ii de confi- Dupa dispunerea masurii supravegherii ~i pazei locuintei martorului sau asigurarii
unei locuinte temporare, ori a insotirii ~i asigurarii protectiei martorului sau a mem-
brilor de familie ai acestuia in cursu! deplasarilor procurorul, judecatorul de camera
periodic, la
preliminara sau instanta de judecata va comunica autoritatii desemnate cu punerea in
ninat luarea
executare masura dispusa (de pilda, organelor de politie).
:a de pericol
de protectie (ii) audierea martorului protejat.
azul in care - ascultarea martorului :tara ca acesta sa fie prezent fizic in locul unde se afla
se mentin pe organul judiciar se realizeaza prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere,
cu vocea ~i imaginea distorsionate, urmandu-se, cu particularitatile datorate masurii
1
preliminarii, de protectie, procedura de drept comun ;
ului, dispune - ascultarea martorului sub o alta identitate se realizeaza potrivit procedurii de
arele miisuri drept comun;
- subiectii procesuali principali, partile ~i avocatii acestora pot adresa intrebl\ri
: dispune de martorului audiat; organul judiciar va respinge intrebl\rile care nu sunt pertinente,
:>r sau a per- concludente ~i utile cauzei sau care pot conduce Ia identificarea martorului;
- declaratia martorului protejat se inregistreaza prin mijloace tehnice video ~i
, statutului de audio $i se reda integral fn forma scrisi'i $i nu va cuprinde adresa reala sau datele sale
:>curorului va de identitate, acestea fiind consemnate intr-un registru special Ia care vor avea acces
de judecata ~i doar organul de urmarire penala, judeciHorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
rarea concreta camera preliminadi sau instanta, in conditii de confidentialitate;
de acordare a
sau persoana
i verificari cu 1
In mod similar procedurii de drept comun ascultarea martorului protejat presupune doua
etape:
uea persoanei l.juramdntul sau declaratia solemna;
11a obligatorie; - martorul protejat trebuie sa depuna juramantul ca orice alt martor sau sa dea o declaratie
de atac; _olemna ca va spune adevarul.
2. re/atarea ora/a, Iibera a faptelor sau imprejurarilor de fapt pe care le cunoa~te in
;pune (miisurii ~egatura cu cauza penala in care este ascultat.
a dintre urma- - in acest scop, organul de urmarire penala sau instanta ii aduce Ia cuno~tinta martorului
?Totejat inainte de a incepe ascultarea acestuia obiectul cauzei ~i ii arata care sunt faptele sau
11te temporare; :.mprejurarile pentru dovedirea ciirora a fost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce
_ e cu privire Ia acestea;
:amilie ai aces- - ascultarea martorului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care
---esta le-a dat anterior in cauza; acesta nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai
i ==.ainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut;
' - daca sunt mai multi martori protejati in cauza ace~tia vor fi ascultati separat unii de altii.
- in cursu! urmiiririi penale declaratia se semneaza de organul de urmarire penala - in cazul in t

ori, dupa caz, de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i de procurorul care a fost martor vulnerabi
prezent la audierea martorului ~i se depune la dosarul cauzei. Declaratia martorului, trebui sa cuprind
transcrisa, va fi semnata ~i de acesta ~i va fi pastrata in dosarul depus la parchet, fata de care se de
intr-un loc special, in conditii de confidentialitate; in cursu/ judeciifii, declaratia a necesitatii mfu
martorului se semneaza de pre~edintele completului de judecata; amenintat este f<
- suportul pe care a fost inregistrata declaratia martorului, in original, sigilat cu dispune ca proc
sigiliul parchetului sau, dupa caz, al instantei de judecata in fata careia s-a fiicut cererii de protec1
declaratia, se pastreaza in conditii de confidentialitate. Suportul care contine inregis- - instanta sol
tdirile efectuate in cursul urmaririi penale este inaintat la terminarea urmaririi penale care a formulat c
instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei, ~i este pastrat in acelea~i conditii instanta se prom
privind confidentialitatea.
- odata cu a
3.2. Protectia martorilor vulnerabili (miisurii faculta,
urmatoarele mas
- potrivit NCPP sunt martori vu/nerabi/i:
a) insotirea
a) martorul care a suferit o trauma ca urmare a savar~irii infractiunii ori ca urmare acestuia in curst
a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului;
b) nepublicit
b) martorul minor.
c) ascultarea
- daca in cazul martorilor amenintati necesitatea protectiei rezultii din riscul care mediul mijloac1
planeaza asupra lor sau a membrilor familiilor acestora, in cazul martorilor vulne- atunci dind cele
rabili posibilitatea dispunerii unor masuri de protectie se na~te din faptul ca declaratia
d) protectia
data in prezenta altar persoane sau sub identitatea reala ar putea fi de natura sa
care acesta va d
traumatizeze martorul sau sa accentueze o anumita trauma suferita prin perceperea
faptei comise; - incheierea
confidentialitat!
- statutul de martor vulnerabil poate fi acordat iar masurile de protectie a marto-
a hotararii, sunt
rilor vulnerabili pot fi dispuse de procurer in cursul urmaririi penale, ori de instanta
in cursul judecatii; judecatorul de drepturi ~i libertati nu are competenta de a dispune - ascultarea
astfel de masuri sau de a verifica legalitatea lor; locul unde se al
video de transr
in cursu/ urmiiririi penale, odata cu acordarea statutului de martor vulnerabil,
procedura de d1
procuroru/ poate dispune (miisura facu/tativii), din oficiu sau la cererea martorului, a
uneia dintre parti sau a unui subiect procesual principal, aplicarea uneia sau a mai
multora dintre urmiitoare/e miisuri de protecfie:
1
in mod sim
etape:
a) insotirea ~i asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai 1. juriimiintu,
acestuia in cursul deplasarilor; - martorul pi'
b) audierea martorului tara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor solemna eli va sp
audiovideo de transmitere atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente. 2. relatarea '
tura eu eauza pe1
- procurorul dispune acordarea statutului de martor vulnerabil ~i aplicarea masu- - in aeest sec
rilor de protectie prin ordonanfii motivatii, care se pastreaza in conditii de confiden- protejat inainte <
tialitate; imprejurarile pe1
~tie eu privire la
in cursu/ judeciifii, acordarea statutului de martor vulnerabil se dispune de
- aseultarea
instanta din oficiu, sau la cererea procurorului, a martorului, a partilor sau a per-
acesta le-a dat a
soanei vatiimate. inainte, insa se p
- dacli sunt n
- in cazul in care procurorul solicita instantei de judecata acordarea statutului de
martor vulnerabil ~i dispunerea unei masuri de protectie, cererea procurorului va
trebui sa cuprinda numele martorului care unneaza a fi ascultat in faza de judecata ~i
fata de care se dore~te dispunerea masurii de protectie, precum ~i motivarea concreta
a necesitatii masurii. In ipoteza in care cererea de acordare a statutului de martor
amenintat este fonnulata de martor ori de parti sau persoana vatamata instanta poate
dispune ca procurorul sa efectueze de urgenta verificari cu privire la temeinicia
cererii de protectie;
- instanta solutioneaza cererea in camera de consiliu, tara participarea persoanei
care a fonnulat cererea, participarea procurorului fiind, insa, intotdeauna obligatorie;
instanta se pronunta prin incheiere motivata, care nu este supusa cailor de atac;
- odata cu acordarea statutului de martor vulnerabil instanta va putea dispune
(miisurii facu/tativii) prin aceea~i fncheiere aplicarea uneia sau a mai multora dintre
unnatoarele masuri de protectie:
a) insotirea ~i asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai
rica unnare acestuia in cursul deplasarilor;
b) nepublicitatea ~edintei de judecata pe durata ascultarii martorului;
c) ascultarea martorului tara ca acesta sa fie prezent in sala de judecata, prin inter-
riscul care mediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea ~i imaginea distorsionate,
rilor vulne- atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente;
ca declaratia d) protectia datelor de identitate ale martorului ~i acordarea unui pseudonim sub
de natura sa
care acesta va depune marturie.
perceperea
- incheierea prin care se dispune masura de protectie se pastreaza in conditii de
confidentialitate; daca protectia martorului este necesara ~i dupa ramanerea definitiva
ctie a marto- a hotararii, sunt aplicabile dispozitiile legii speciale;
ri de instanta
t de a dispune
- ascultarea martorului vulnerabil se realizeaza tara ca acesta sa fie prezent fizic in
locul unde se afla organul judiciar ~i se realizeaza prin intennediul mijloacelor audio-
video de transmitere, unnandu-se, cu particularitatile datorate masurii de protectie,
r vulnerabil,
procedura de drept comun ; distorsionarea vocii ~i a imaginii nu este obligatorie;
1
1
In mod similar procedurii de drept comun ascultarea martorului protejat presupune doua
etape:
de familie ai 1. juramantul sau dec/ara{ia so/emna;
- martorul protejat trebuie sa depuna juramantul ca orice alt martor sau sa dea o declaratie
solemna ell va spune adevarul.
2. relatarea oralii, Iibera a faptelor sau imprejurarilor de fapt pe care le cunoa~te in lega-
tura cu cauza penala in care este ascultat.
licarea masu- - in acest scop, organul de urmarire penala sau instanta ii aduce la cuno~tinta martorului
i de confiden- protejat inainte de a incepe ascultarea acestuia obiectul cauzei ~i ii arata care sunt faptele sau
imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce
~tie cu privire la acestea;
se dispune de
- ascultarea martorului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care
lor sau a per-
acesta le-a dat anterior in cauza; acesta nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai
inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut;
- daca sunt mai multi martori protejati in cauza ace~tia vor fi ascultati separat unii de altii.
276 Procedurii pen alii. Partea generalii
- ascu/tarea martorului vulnerabil sub o alta identitate se realizeaza potrivit - persoanele co

procedurii de drept comun. fn privinta carora
raspunda Ia intreba
3.3. Valoarea probanta a declaratiilor martorilor protejati - organul de u
- declaratia martorului amenintat sau vulnerabil este divizibila, putand fi acceptata nele confruntate sa-j
in tot sau in parte de organele judiciare, insa nu este retractabila; retractarea - declaratiile da
I
declaratiilor date anterior in cauza poate atrage raspunderea penala a martorului bal, ce va fi semnat
pentru savar~irea infractiunii de marturie mincinoasa;
- declaratiile martorilor amenintati sau vulnerabili sunt supuse principiului /iberei ~In
aprecieri a probe/or; inculpati,
vatamate
- potrivit art. 103 alin. (2) NCPP, hotararea de condamnare, de renuntare Ia apli-
torilor. Acest
carea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura
administrat
determinanta pe declaratiile martorilor protejati (martori amenintati sau vulnerabili); confruntari
- avand in vedere jurisprudenta recenta a Cuqii Europene (revirimentul jurispru- existente (I.
dential produs prin hotararea Marii Camere din 15 decembrie 2011, in cauza
Al-Khawaja .yi Tahery c. Marii Britanii 1), consider ca mutatis mutandis regula
potrivit careia instanta nu i~i poate intemeia, in mod exclusiv sau determinant, o
hotarare de condamnare pe declaratiile martorilor care nu au putut fi audiati in fata
instantei (regula exc/usiv sau determinant) a suferit o temperare ~i in materia marto-
rilor protejati, astfel incat o solutie de condamnare intemeiata pe aceste declaratii nu
este in sine incompatibila cu prevederile art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventia euro-
peana atata timp cat inconvenientele rezultate din protectia martorilor sunt contra-
balansate prin alte garantii procedurale efective (de pilda, acordarea apararii de
posibilitati adecvate de a contesta marturia).
Sectiunea a 11-a. Confruntarea - inscrisul este

multe persoane fi
drept privat ori
- este procedeul probatoriu constand in reascultarea simultana a persoanelor intre
ale caror declaratii, date anterior in aceea~i cauza penala, exista contradictii sau tine unei
neconcordante, in vederea lamuririi cauzei; copiile legalizate
- confruntarea poate fi dispusa de organele de urmarire penala sau de instanta de apt sa produca
judecata cand se constata existenta unor contradictii sau neconcordante intre decla- - faptele sau
ratiile partilor, intre declaratiile partilor ~i cele ale subiectilor procesuali ori ale intr-un inscris
martorilor, intre declaratiile subiectilor procesuali principali ori intre declaratiile mar- de parti, subiecti
torilor, expertilor sau interpretilor; astfel, pot fi confruntati suspectii sau inculpatii
intre ei, ori cu martorii sau persoanele vatamate, cu partile civile sau responsabile
civilmente, persoanele vatamate sau partile civile intre ele sau cu martorii, martorii
intre ei etc.; - Ia cererea
soana care detine
.
gata sa-1 prezmte;
perchezitii (
ridicarii silite etc.;
1
- persoanele confruntate sunt ascultate numai cu privire lafaptele $i imprejurari/e
in privin{a carora declara{iile lor se contrazic sau sunt neconcordante, trebuind sa
raspunda Ia intrebarile puse de eel care face confruntarea;
- organul de urrnarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoa-
nele confruntate sa-~i puna reciproc intrebari;
- declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza intr-un proces-ver-
bal, ce va fi sernnat de aces tea ~i de organul judiciar care a efectuat confruntarea.
Instantele au apreciat ca nu se poate retine, pentru niciunul dintre

inculpati, utilizarea amenintarii dand relevanta ultimei declaratii a persoanei
vatamate care nu mai concorda cu sustinerile sale initiale sau cu cele ale mar-
torilor. Acest caracter partial contradictoriu ~i totodata lacunar a! probatoriului
administrat in cursu! urmaririi penale ar fi putut fi lnlaturat prin efectuarea unor
confruntari ~i aprofundarea unor detalii semnificative ale probatiunii deja
existente (I. C. C.J., sec{ia penala, decizia nr. 73812004, www.scj.ro).
Pentru a trage o concluzie corecta cu privire Ia sinceritatea martorilor,

trebuia sa se faca o analiza a declaratiilor acestora In complexul probator, iar
daca, fata de elementele din dosar, existau indoieli cu privire Ia veridicitatea
probelor administrate, sa se dispuna administrarea unor noi mijloace de proM,
reaudierea tuturor martorilor ~i confruntarea acestora intre ei (J. C. C.J., secfia
penalii, decizia nr. 3068/2003, www.scj.ro).
Sectiunea a 12-a. Inscrisurile
- inscrisul este actul unilateral sau conventional care emana de Ia una sau mai
multe persoane fizice sau juridice de drept public (inclusiv organe judiciare) sau de
drept privat ori care apartine acestor persoane;
intre - inscrisurile pot fi: (i) oficiale, cand emana de Ia o unitate publica sau care apar-
sau tine unei asemenea unitati; sunt inscrisuri oficiale atat originalul inscrisului, cat ~i
copiile legalizate ale acestuia; (ii) sub semnatura privata, cand inscrisul sernnat este
apt sa produca consecinte juridice in mediul privat (intre particulari);
- faptele sau lmprejurarile ce constituie obiectul probatiunii pot fi consernnate
intr-un inscris oficial sau sub sernnatura privata, care poate fi depus in procesul penal
de parti, subiecti procesuali principali, martori, institutii publice etc.;
- chestiunile prealabile din materia civila pot fi dovedite cu lnscrisuri numai in
conditiile Jegii civile;
- Ia cererea organului de urrnarire penala sau a instantei de judecata orice pe~
soana care detine un inscris necesar pentru solutionarea unei cauze .penale est~. obh:
gata sa-l prezinte; de asemenea, insc~isurile pot ~ ridicat~ cu ocaz1a efectuarn .unei
perchezitii (domiciliare, corporale on a unu1 vehicul), prm procedeul probatonu al
ridicarii silite etc.;
- nu vor fi analizate ca inscrisuri ci ca rnijloace materiale de proba, inscrisurile care poarta o urm.
poarta o urma a infractiunii sau care sunt produsul ori obiectul material al infractiunii; biologice ale
adevarului (dE
- procesul-verbal este un inscris intocmit de organele judiciare, prin care acestea
inregistrate fio
constata ex propriis sensibus fapte sau imprejurari ce pot contribui Ia aflarea adeva-
rului in procesul penal (de pilda, procesul-verbal de cercetare Ia fata locului) ori - corpurile
atesta indeplinirea unor acte procesuale (de exemplu procesul-verbal de aducere Ia obiectele care
cuno~tinta a drepturilor); infractiuni (dd
precursori de
- potrivit art. 199 NCPP, procesul-verbal trebuie sa cuprinda:
sunt produsui
a) numele, prenumele ~i calitatea celui care il incheie; numai drept
b) locul unde este incheiat; savar~irii inrd
c) data Ia care s-a incheiat procesul-verbal; - Ia cerer
d) data ~i ora Ia care a inceput ~i s-a srar~it activitatea consemnata in proce- soana care de
sul-verbal; - mijloace
fata locului,
e) numele, prenumele, codul numeric personal ~i adresa persoanelor ce au fost
probatoriu al l
prezente Ia intocmirea procesului-verbal, cu mentionarea calitatii acestora;
-din pun
f) descrierea amanuntita a celor constatate, precum ~i a masurilor luate;
procesele-ve
g) numele, prenumele, codul numeric personal ~i adresa persoanelor Ia care se toriu prin car
refera procesul-verbal, obiectiile ~i explicatiile acestora; - mijloace
h) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale. recunoa~tere
- procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina ~i Ia star~it de eel care il identificarii

incheie, precum ~i de persoanele Ia care se refera ori de persoanele ce au fost - organel
prezente Ia intocmirea procesului-verbal; daca vreuna dintre aceste persoane nu poate expertiza tralj
sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta, precum ~i despre motivele constatari tehl
imposibilitatii ori refuzului de a semna; - dupa d
- procesul-verbal este mijloc de proba cu privire Ia constatarile personale ale ata~ate,in pli
organului judiciar; in cazul in care in procesul-verbal sunt incorporate declaratii ale - nu este
martorilor sau ale partilor, acestea W pastreaza independenta probatorie, putand fi ramana Ia di'
valorificate ca declaratii ale acestor participanti Ia procesul penal, iar nu ca inscris; carora leap
- potrivit NCPP, procesele-verbale fntocmite de organele de constatare prevazute bunurile susti
Ia art. 61 a/in. (1) lit. a)-c) NCPP constituie acte de sesizare a organului de urmarire - mijloac
penala (iar nu mijloace de probii) .yi nu au valoarea unor constatari de specialitate de proba, fit
fn procesul penal; mijloacele
- inscrisurile sunt supuse principiului liberei aprecieri a probelor avand aceea~i deauna
valoare probanta ca orice alt mijloc de proba; inscrisurile pot fi retinute Ia stabilirea probe
situa\iei de fapt dintr-o cauza penala sau inU:iturate motivat de catre organele judiciare.
Sectiunea a 13-a. Mijloacele materiale de proba
- sunt mijloace materiale de proba obiectele care confin (de pilda, corpul persoa-
nei care a suferit leziuni traumatice in urma violentelor exercitate asupra sa) sau organele de
poartii 0 urma a faptei savar~ite (de exemplu, obiectele pe care s-au descoperit urme
biologice ale infractorului), precum ~i orice alte obiecte care pot servi Ia aflarea
care acestea adevarului (de exemplu, facturile false gasite Ia sediul unei societati comerciale ~i
area adeva- inregistrate fictiv in contabilitate);
locului) ori - corpurile de/icte sunt, de asemenea, mijloace materiale de proba; acestea sunt
ie aducere Ia obiectele care: (i) au fostfo/osite sau aufost destinate sii serveascii Ia saviir~irea unei
infractiuni (de exemplu, chei mincinoase, instrumentele folosite pentru producerea de
precursori de droguri, calculatoarele folosite pentru falsificarea de bancnote etc.); (ii)
sunt produsu/ infrac{iunii [de pilda, inscrisurile falsificate (acestea vor fi utilizate
numai drept corpuri delicte, iar nu ca inscrisuri), bunurile sustrase ca urmare a
saviir~irii infractiunii de furt etc.];
- Ia cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, orice per-
ta in proce- soana care detine un mijloc material de proba este obligata sa-l prezinte;
- mijloacele materiale de proba pot fi ridicate cu ocazia efectuarii unei cercetari Ia
fata locului, perchezitii (domiciliare, corporale ori a unui vehicul), ori prin procedeul
or ce au fost
probatoriu al ridicarii silite etc., fiind pastrate Ia sediul organului de urmarire penala;
ra;
- din punct de vedere procesual mijloacele materiale de proba se pot reflecta ~i in
te;
procesele-verbale de constatare care se incheie in urma efectuarii procedeului proba-
or Ia care se toriu prin care au fost ridicate;
- mijloacele materiale de proba pot fi prezentate paflilor sau martorilor pentru
recunoa~tere sau pot fi fotografiate ~i folosite in cadrul procedeului probatoriu al
ae eel care il identificarii persoanelor sau obiectelor (art. 132-137 NCPP);
le ce au fost - organele judiciare pot dispune efectuarea unor expertize criminalistice (de pilda,
ane nu poate expertiza traseologica a armei cu care se presupune ca a fost comisa o crima) sau
spre motivele constatari tehnico-~tiintifice cu privire Ia mijloacele materiale de proba ridicate;
- dupa dispunerea trimiterii in judecata, mijloacele materiale de proba pot fi
personale ale ata~ate, in plic sigilat, dosarului de urmarire penala ~i inaintate instantei de judecata;
declaratii ale - nu este intotdeauna necesar ca odata ridicate mijloacele materiale de proba sa
rie, putiind fi ramiina Ia dispozitia organelor judiciare, fiind posibila restituirea lor persoanelor
ca inscris; carora le apartin [de pilda, obiectele care constituie produsul infractiunii (cum ar fi
are previizute bunurile sustrase in urma spargerii unei locuinte) pot fi restituite persoanei vatamate];
i de urmiirire - mijloacele materiale de proba au aceea~i valoare probatorie ca orice alt mijloc
e specialitate de proba, fiind supuse principiului liberei aprecieri a probelor; in cazul in care
mijloacele materiale de proba constituie probe directe, acestea vor fi retinute intot-
aviind aceea~i deauna pentru stabilirea situatiei de fapt; daca mijloacele materiale de proba sunt
te Ia stabilirea probe indirecte, retinerea sau inlaturarea lor se va realiza in functie de modul in care
ele judiciare. acestea se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Sectiunea a 14-a. ldentificarea persoanelor ~i a obiectelor
constituie un procedeu probatoriu care poate fi dispus de procuror ori de

corpul persoa-
organele de cercetare penala, in cursu! urmaririi penale, prin ordonanta, sau de
asupra sa) sau
instantA, in cursu! judecatii, prin incheiere, in cazul in care identificarea unor per- - desfa~urar
soane (parti, subiecti procesuali principali, alti participanti) sau a unor obiecte (de persoanei care f;
pilda, corpuri delicte, bunuri rezultate din comiterea unor infractiuni etc.) este nece- cuprinda mentiun
sara in scopul clarificarii imprejurarilor cauzei; locul unde a fost
tatea, cu mentio
- in vederea asigurarii fiabilitatii mijloacelor de proba rezultate in urma identifi-
nelor prezente ~il
carii, NCPP stabile~te caracterul obligatoriu a! audierii prealabile a persoanei care
care face identifi
face identificarea cu privire la persoana sau obiectul pe care urmeaza sa n identifice;
audierea consta in descrierea tuturor caracteristicilor persoanei sau ale obiectului, - in cursu!
precum ~i a imprejurarilor in care au fost vazute. Persoana care face identificarea este necesar, activita
intrebata daca a mai participat anterior la o alta procedura de identificare privind inregistrate audic
aceea~i persoana sau acela~i obiect ori daca persoana sau obiectul de identificat i-au parte integranta a
fost indicate ori descrise anterior.
3. Pluralitl
1. Identificarea persoanelor
- in cursu! un
- persoana care urmeaza sa fie identificata este prezentata impreuna cu alte 4-6 fie chemate sa i
persoane necunoscute, cu trasaturi asemanatoare celor descrise de persoana care face sa participe lam
identificarea, atat in ipoteza identificarii in personam, cat ~i in situatia identificarii - asigurarea
persoanelor dupa fotografii; tente sa ia rna
- identificarea se desta~oara astfel !neat persoanele care urmeaza sa fie identifi- identificarea ~i c
cate sa nu o vada pe cea care le identifica; - daca aceea,
- desta~urarea activitatii de identificare a persoanelor, precum ~i declaratiile per- ficare a unor pe '
soanei care face identificarea sunt consernnate intr-un proces-verbal care trebuie sa ca persoana sup'
cuprinda: ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus masura, locul unde a fost participat la pro
incheiat, data, ora la care a inceput ~i ora la care s-a terminat activitatea, cu mentio- printre obiecte d1
narea oricarui moment de intrerupere, numele, prenumele persoanelor prezente ~i
calitatea in care acestea participa, numele ~i prenumele persoanei care face identi-
4. Alte ide
ficarea, numele, prenumele ~i adresa persoanelor care au fost introduse in grupul de
identificare sau ale caror fotografii au fost prezentate persoanei care face - pe langa i
identificarea, numele ~i prenumele persoanei identificate; poate proceda ~i
- in cursu! urmaririi penale, in situatia in care organul de urmarire penala con- perceptiei senzo
sidera necesar, activitatea de identificare este inregistratii audiovideo. Inregistrarea - procedeul
identificarii este anexata procesului-verbal ca parte integranta a acestuia ~i poate fi penalii, in cursu
folosita ca mijloc de proba. prin incheiere;
- NCPP stab
2. ldentificarea obiectelor face identificar,
senzoriale;
- obiectele despre care se presupune ca pot contribui la aflarea adeviirului in - activitatea d
legatura cu savar~irea unei infractiuni sunt prezentate in vederea identificarii, dupa ce
persoana care face identificarea le-a descris in prealabil. Daca aceste obiecte nu pot fi
aduse pentru a fi prezentate, persoana care face identificarea poate fi condusii la locul
unde se aflii obiectele;
Probe/e. mijloacele de proM $i procedeele probatorii 281
unor per- - desta~urarea activitatii de identificare a obiectelor, precum ~i declaratiile
obiecte (de persoanei care face identificarea sunt consernnate lntr-un proces-verbal ce trebuie sa
este nece- cuprinda mentiuni cu privire Ia: ordonanta sau lncheierea prin care s-a dispus masura,
locul unde a fast lncheiat, data, ora Ia care a inceput ~i ora Ia care s-a terminat activi-
a identifi- tatea, cu mentionarea oricarui moment de intrerupere, numele, prenumele persoa-
soanei care nelor prezente ~i calitatea In care acestea participa, numele ~i prenumele persoanei
I identifice; care face identificarea, descrierea amanuntita a obiectelor identificate;
obiectului, - In cursu! urmaririi penale, In situatia In care organul de urmarire considera
1carea este necesar, activitatea de identificare ~i declaratia persoanei care face identificarea sunt
re privind inregistrate audiovideo. Inregistrarea identificarii este anexata procesului-verbal ca
tificat i-au parte integranta a acestuia ~i poate fi folosita ca mijloc de proba.
3. Pluralitatea de identificari
- in cursu! urmaririi penale sau a! judecatii este posibil ca mai multe persoane sa
cu alte 4-6 fie chemate sa identifice aceea~i persoana sau acela~i obiect, sau ca aceea~i persoana
a care face sa participe Ia mai multe procedee probatorii de identificare;
1dentifidirii - asigurarea fiabilitatii mijloacelor de proba impune ca organele judiciare compe-
tente sa ia masuri prin care sa fie evitata comunicarea lntre cei care au facut
fi e identifi- identificarea ~i cei care urmeaza sa o efectueze;
- daca aceea~i persoana urmeaza sa participe Ia mai multe proceduri de identi-
aratiile per- ficare a unor persoane sau a unor obiecte, organele judiciare competente iau masuri
e trebuie sa ca persoana supusa identificarii sa fie situata lntre persoane diferite de cele ce au
unde a fast participat Ia procedurile anterioare, respectiv obiectul supus identificarii sa fie plasat
cu mentio- printre obiecte diferite de cele utilizate anterior.
prezente ~i
ace identi-
4. Alte identificari
grupul de
care face - pe langa identificarea persoanelor ~i a obiectelor In cursu! procesului penal se
poate proceda ~i Ia identificarea vocilor, sunetelor sau a altor elemente ce fac obiectul
enala con- perceptiei senzoriale;
nregistrarea - procedeul probatoriu poate fi dispus de procuror ori de organele de cercetare
~i poate fi
penala, In cursu! urmaririi penale, prin ordonanta, sau de instanta, In cursu! judecatii,
prin lncheiere;
- NCPP stabile~te caracteru/ ob/igatoriu a/ audierii prea/abi/e a persoanei care
face identificarea vocilor, sunetelor sau a altor elemente ce fac obiectul perceptiei
senzoriale;
levarului In - activitatea de identificare se consemneaza lntr-un proces-verbal.
dupa ce
nu pot fi
Ia locul
Sectiunea a 15-a. Ridicarea de obiecte ~i inscrisuri electronicii extin

de certificare ac
zate, aceasta as
- este procedeul probatoriu prin care sunt ridicate obiecte, date informatice sau datelor transmis
inscrisuri cunoscute, ce pot fi folosite ca mijloace de probll in procesul penal, de la are posibilitatea
persoanele fizice sau juridice care le detin; se realizeaza in scopul strangerii mijloa- tate prin semna
celor de probll. necesare pentru buna solutionare a cauzei; certificat califica
- organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice permite identifi
obiectele, datele informatice ~i inscrisurile ce pot servi ca mijloc de probll in procesul - fiecare pers
penal; legii pentru integ
- se poate realiza: - ordonanta I
(i) Ia cerere, cand ridicarea se face prin predarea acestor bunuri de bunavoie de cuprinda: numeF
persoanele care le detin; este obligata sa }
- in cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savar- inscrisului sau
~irea unei infractiuni (indiferent de natura ~i gravitatea acesteia) ~i sunt temeiuri de a trebuie sa fie pr~
se crede ell. un obiect, data informatica ori un inscris poate servi ca mijloc de proba in - dadi organ1
cauza, organele de urmiirire pena/ii, judeciitorul de drepturi $i libertiili sau instanfa a unui inscris
de judecatii pot dispune, prin ordonanfii, respectiv prin fncheiere ca: numai copia;
a) persoana fizica sau juridica in posesia careia se afla obiectele sau inscrisurile sa - daca obiec
I
le prezinte ~i sa le predea, sub luare de dovada; prezentarea sau
b) orice persoana fizica sau juridica de pe teritoriul Romaniei sa comunice anu- confidentialita
mite date informatice aflate in posesia sau sub controlul sau, care sunt stocate intr-un (ii) pe cale
sistem informatic ori pe un suport de stocare a datelor informatice; le detin, in situj
c) orice furnizor de retele publice de comunicatii electronice sau furnizor de - in cazul it
servicii de comunicatii electronice destinate publicului sa comunice anumite date domiciliul une
referitoare la abonati, utilizatori ~i la serviciile prestate, aflate in posesia sau sub procedeul pro
controlul sau, altele decat continutul comunicatiilor ~i decat datele generate sau - ridicarea s
prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furni- penala prin o
zorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului retinute de ciitre ridicare silita ~
ace$tia fn temeiul legii speciale privind refinerea date/or generate sau prelucrate de de aducere la it
furnizorii de refele pub/ice de comunicafii electron ice $i de fornizorii de servicii de
- activitati
comunicafii e/ectronice destinate publicului (de pildii, numiirul abonamentelor
consernnate in
telefonice definute de o persoanii, persoanele ciirora /e aparfine un anumit post
telefonic, seria !MEl a telefoanelor achizifionate de o persoanii de Ia o anumitii com- - spre de
panie telefonicii etc.). dispuse de pr~
inculpatul saul
- NCPP cuprinde o serie de dispozitii referitoare la asigurarea integritatii datelor
de la data adu
informatice transmise in cadrul procedeului probatoriu de natura a asigura fiabilitatea
instanta careia
probe lor; astfel, persoanele fizice sau juridice, inclusiv furnizorii de retele pub lice de
suspensiva d9
comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
citarea celui o
publicului, au posibilitatea sa asigure semnarea date/or informatice, utiliziind o
vata, care estJ
semniiturii e/ectronicii extinsii bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor
de servicii de certificare acreditat; orice persoana autorizata care transmite date infor- - fmpotriv(
matice solicitate are posibilitatea sii semneze datele transmise utiliziind o semniiturii cere la indepl
contestafie la
Probele, mijloace/e de proM ~i procedee/e probatorii 283
e/ectronicii extinsii bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii
de certificare acreditat, ~i care permite identificarea neambigua a persoanei autori-
zate, aceasta asumandu-~i astfel responsabilitatea in ceea ce prive~te integritatea
rmatice sau
datelor transmise; orice persoana autorizata care prime~te date informatice solicitate
penal, de Ia
are posibilitatea sa verifice integritatea datelor primite ~i sa certifice aceasta integri-
gerii mijloa-
tate prin semnarea datelor, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un
certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii de certificare acreditat, ~i care
a sa ridice permite identificarea neambigua a persoanei autorizate;
in procesul
- fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica raspunde potrivit
legii pentru integritatea ~i securitatea acestor date;
- ordonanta organului de urmarire penala sau incheierea instantei trebuie sa
bunavoie de cuprinda: numele ~i semnatura persoanei care a dispus predarea, numele persoanei ce
este obligata sa predea obiectul, inscrisul ori datele informatice, descrierea obiectului,
inscrisului sau a datelor informatice ce trebuie predate, precum ~i data ~i locul unde
emeiuri de a trebuie sa fie predate;
c de probii in - daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca ~i o copie
sau instanfa a unui inscris sau a datelor informatice poate/pot servi ca mijloc de proba, retine
numai copia;
nscrisurile sa - daca obiectul, inscrisul sau datele informatice au caracter secret ori confidential,
prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a
munice anu- confidentialitatii.
ocate intr-un (ii) pe cale silitii, cand ridicarea se realizeaza fortat, impotriva vointei celor care
le detin, in situatia in care se refuza predarea acestora ori li se tiigaduie~te existenta.
1 fumizor de - in cazul in care este necesara ridicarea silitii a unor inscrisuri sau obiecte din
numite date domiciliul unei persoane fizice sau de la sediul unei persoane juridice, se va apela la
;esia sau sub procedeul probatoriu al perchezitiei domiciliare;
generate sau
- ridicarea silita de obiecte sau inscrisuri poate fi dispusa de organele de urmarire
ce ori fumi-
penal a prin ordonanfa sau de instanta prin fncheiere (caz in care dispozitia de
ute de ciitre
ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri
re/ucrate de
de aducere la indeplinire, prin organul de cercetare penala);
e servicii de
onamentelor - activitatile efectuate ca urmare a ridicarii silite de obiecte ~i inscrisuri sunt
anumit post consemnate intr-un proces-verbal;
numitii com- - spre deosebire de vechiu/ Cod, NCPP prevede cii fmpotriva ridiciirii silite
dispuse de procuror sau a modului de aducere la indeplinire a acesteia, suspectul ori
gritatii datelor inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face contestafie, in termen de 3 zile
a fiabilitatea de la data aducerii la indeplinire a acesteia, la judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia
le publice de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond; contestatia nu este
nice destinate suspensiva de executare; solutionarea contestatiei se face in camera de consiliu, cu
, utiliziind o citarea celui care a racut contestatia ~i a persoanelor interesate, prin incheiere moti-
de un fumizor vata, care este definitiva. Participarea procurorului este obligatorie;
"te date infor- - fmpotriva ridiciirii silite dispuse de instanfa de judecatii sau a modului de adu-
d o semniiturii cere la indeplinire a acesteia, inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face
contestaJie la aceasta instanta, in termen de 3 zile de la data punerii in executare a
masurii; contestatia nu suspenda executarea ~i se solutioneaza, In ~edinta publica, - perchezi

prin lncheiere motivata, cu citarea partilor, In termen de 5 zile de Ia lnregistrarea niirii fizice Cl
acesteia. Participarea procurorului este obligatorie. precum ~i pn
consimtamiin
~ Organul de urmarire penala sau instanta de judecata avea obligatia sa deului proba1
examinata re1
ridice obiectele ~i lnscrisurile ce pot servi ca mijloace de proba In procesul
penal. Separat de aceasta, perchezitia are Joe numai ciind persoana careia i s-a - deopotrl
cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris, tagaduie~te existenta sau deti- a! examiniiri
nerea acestuia, precum ~i ori de ciite ori exista indicii temeinice ca efectuarea cintelor unei
unei perchezitii este necesara pentru descoperirea ~i striingerea probelor. Din sau, dupa cru
actele dosarului rezulta ca in cauza nu este vorba de o perchezitie domiciliara,
- potrivit
lucratorii de politie deplasiindu-se Ia Iocuinta lui D.M.C. in urma sesizarii tacute
unei perchez
de colocatarii acestuia pentru tulburarea lini~tii publice, ocazie in care,
alte obiecte
descoperind punga ce continea canabis, detinuta ilegal, a procedat Ia ridicarea
acesteia ~i predarea ei organelor de urmarire competente sa efectueze urmarirea judiciare sm
penala necesara (J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 5748/2004, www.legalis.ro). (de pilda, po
-pot efec
saviir~irea w
infractiunii, 1
Sectiunea a 16-a. Perchezitia de nave sau
navele pe ca
- este procedeul probatoriu prin care sunt cautate, In vederea ridicarii, obiecte, lmpreuna cu
lnscrisuri sau orice alte obiecte care pot fi folosite ca probe in procesul penal; de indata ce
- perchezitia poate fi domiciliara, corporala, informatica sau a unui vehicul; - organe
indiferent de natura acesteia, perchezitia trebuie efectuata cu respectarea dernnitatii, publice, ins
astfel inciit sa nu constituie o ingerinta disproportionata in viata privata; infractiunih
o controlea;
- legea reglementeaza unele imunitiifi procedurale care vizeaza ~i institutia per-
administra~
chezitiei: (i) in timpul mandatului, Pre~edintele Romiiniei nu poate fi perchezitionat
persoane j1
[art. 84 alin. (2) din Constitutie]; (ii) deputatii ~i senatorii nu pot fi perchezitionati
serviciul de
tara incuviintarea Camerei din care fac parte, cu exceptia infractiunilor flagrante
(art. 72 din Constitutie); (iii) judecatorii, procurorii ~i magistratii asistenti nu pot fi - potrivl
perchezitionati, tara incuviintarea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior a! fiunile con.
Magistraturii, cu exceptia infractiunilor flagrante (art. 95 din Legea nr. 303/2004); face perch
(iv) Avocatul Poporului nu poate fi perchezitionat tara incuviintarea pre~edintilor competenfc
celor doua Camere ale Parlamentului (art. 31 din Legea nr. 35/1997); (v) persoanele - date 1
care se bucura de imunitate diplomatica. perchezitii
mandat de
efectueaza
1. Perchezitia corporaHi
-in caz
- este procedeul probatoriu ce consta In examinarea corpora/a externii a unei per- de lncepe1
soane, a cavitatii bucale, a nasului, a urechilor, a parului, a lmbracamintei, a obiec- flagrante,
telor pe care o persoana le are asupra sa sau sub controlul sau, Ia momentul efectuarii securitatii
perchezitiei; taptuitor t
mta publica, - perchezitia corporala nu trebuie confundata cu procedeul probatoriu al exami-

mregistrarea niirii fizice care consta in examinarea externii ~i internii a corpului unei persoane,
precum ~i prelevarea de probe biologice; examinarea fizicii poate fi realizata fie cu
consimtamiintul prealabil scris al celui examinat, fie ca urmare a autorizarii proce-
~bligatia sa deului probatoriu de judecatorul de drepturi ~i libertati, in cazul in care persoana
n procesul examinata refuza sa i~i dea consimtamiintul;
areia i s-a - deopotrivii, perchezitia corporala nu trebuie confundata cu procedeul probatoriu
sau deti- al examiniirii medico-legale a persoanei in vederea constatarii urmelor ~i a conse-
efectuarea cintelor unei infractiuni, care are ca urmare intocmirea unui certificat medico-legal
~belor. Din
sau, dupa caz, un raport de expertiza;
lomiciliara,
arii tacute - potrivit NCPP in cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca prin efectuarea
In care, unei perchezitii corporate vor fi descoperite urme ale infractiunii, corpuri delicte ori
a ridicarea alte obiecte ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza, organele
urmarirea judiciare sau orice autoritate cu atribufii in asigurarea ordinii ~i securitiilii pub/ice
egalis.ro). (de pilda, politia !ocala, jandarmeria etc.) procedeazii Ia efectuarea acesteia;
- pot efectua perchezitii corporate in cazul in care exista o suspiciune cu privire la
saviir~irea unei infractiuni, iar prin efectuarea perchezitiei pot fi descoperite urme ale
infractiunii, corpuri delicte sau orice alte obiecte in legatura cu infractiunea: comandatii
de nave sau aeronave pentru infractiunile saviir~ite pe acestea, ciind navele ~i aero-
navele pe care le comanda se afla in afara porturilor ~i aeroporturilor; actele incheiate
1arii, obiecte, impreuna cu mijloacele materiale de proba se inainteaza organelor de urmarire penala,
nal; de indata ce nava sau aeronava ajunge in primul port sau aeroport romiinesc;
nui vehicul; - organele inspectiilor de stat, ale altor organe de stat, precum ~i ale autoritatilor
~adernnitatii, publice, institutiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru
infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor ~i obligatiilor a caror respectare
'nstitutia per- o controleaza, potrivit legii, organele de control ~i cele de conducere ale autoritatilor
lerchezitionat administratiei publice, ale altor autoritati publice, institutii publice sau ale altor
rchezitionati persoane juridice de drept public, pentru infractiunile saviir~ite in legatura cu
lor flagrante serviciul de catre cei aflati in subordinea ori sub controlullor;
enti nu pot fi - potrivit NCPP, organele de ordine publica ~i siguranfii nafionalii, pentru infrac-
ti Superior a! fiunile constatate in timpul exercitiirii atribufii/or previizute de lege, au dreptul a
. 303/2004); face perchezifii corporale fiiptuitorului in cazul in care infracfiunile pe care au
pre~edintilor competenfa de a le constata sunt flagrante;
v) persoanele - date fiind particularitatile acestui procedeu probatoriu, pentru efectuarea unei
perchezitii corporate nu este necesara emiterea prealabila a unei ordonante ori a unui
mandat de perchezitie, NCPP taciind referire numai Ia cazurile in care aceasta se
efectueaza;
- in cazul infractiunilor flagrante perchezitia corporala poate fi efectuata ~i inainte
ii a unei per- de inceperea urmaririi penale; astfel, potrivit art. 310 NCPP in cazul infractiunii
ntei, a obiec- flagrante, orice persoana (inclusiv autoritatile cu atributii in asigurarea ordinii ~i
ntul efectuarii securitatii publice) are dreptul sa il prinda pe :taptuitor; persoana care 1-a prins pe
:taptuitor trebuie sa il predea de indata, impreunii cu corpurile delicte, precum ~i cu
obiectele ~i fnscrisurile ridicate, organelor de urmarire penala, care intocmesc un f) descriet

proces-verbal; urmele infr~
I
- potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) NCPP avocatul suspectului sau inculpatului nu are amanunvta. P.
dreptul sa asiste Ia efectuarea perchezitiei corporale in cazul infractiunilor flagrante; - proces
- inainte de inceperea perchezitiei, persoanei perchezitionate i se solicita predarea incheie ~i d
refuza sa se
de bunavoie a obiectelor cautate; daca obiectele cautate sunt predate, nu se mai
efectueaza perchezitia, cu exceptia cazului cand se considera uti! sa se procedeze Ia sibilitatii sa
aceasta, pentru cautarea a! tor obiecte sau urme; - o copie
- perchezitia se efectueaza de o persoana de acela~i sex cu persoana perche- - obiectel
zitionata; cu ocazia efectuarii perchezitiei corporale trebuie evitata supunerea celui mijloace de
perchezitionat Ia tratamente inumane sau degradante; in aceasta privinta, in jurispru- infractiunii s
denta Cuqii europene s-a retinut ca atunci cand modul in care este efectuata perche- nu s~~t at~
zitia cuprinde elemente degradante care agraveaza in mod sernnificativ umilinta urmanre pd
inevitabila pe care o provoaca o astfel de procedura, se aplica art. 3 din Conventia organul de
europeana; astfel, fn cauza Wieser c. Austriei1, Curtea Europeana noteaza, in primul pana la sol
rand, ca reclamantului, in speta respectiva, nu i s-a cerut pur ~i simplu sa se dezbrace, restituie pe
ci a fost dezbracat de ofiterii de politie in contextul in care era deosebit de neajutorat. conditiile i
Chiar tara a lua in considerare alegatiile reclamantului cu privire Ia faptul ca a fost confiscarii,
legat Ia ochi in tot acest timp, lucru care nu a fost stabilit de instantele nationale, a procesul
Curtea de Ia Strasbourg a considerat ca procedura implica o masura atat de invaziva s-ar putea
~i potential umilitoare, !neat nu ar fi trebuit aplicata decat pentru un motiv intemeiat. judecata p
Totu~i, nu au fost aduse argumente care sa dovedeasca faptul ca perchezitia corpo- sa le pastrel
rala, efectuata prin dezbracarea persoanei in cauza, era necesara ~i justificata pentru
motive de securitate. Curtea Europeana noteaza in aceasta privinta ca reclamantul, ~
care era deja incatu~at, a fost perchezitionat pentru cautarea de arme, iar nu pentru
droguri sau pentru alte obiecte mici care nu ar putea fi observate printr-o simpla
perchezitie corporala, ~i tara dezbracarea completa a persoanei in cauza. Instanta
europeana a considerat ca in circumstantele concrete ale cauzei perchezitia corporala,
ce a presupus ~i dezbracarea persoanei in cauza, efectuata in timpul unei interventii a
politiei Ia re~edinta acesteia, a constituit un tratament nejustificat de o gravitate sufi-
cienta pentru a fi calificat ca ,degradant" in sensu! art. 3 din Conventia europeana;
- activitatile realizate cu ocazia efectuarii perchezitiei corporale sunt consernnate
intr-un proces-verbal care constituie mijloc de proba;
- procesu/-verbal de perchezifie corpora/a trebuie sii cuprindii:
a) numele ~i prenumele persoanei perchezitionate;
b) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a efectuat perchezitia;
c) enumerarea obiectelor gasite cu ocazia perchezitiei;
d) locul unde este incheiat;
e) data ~i ora Ia care a inceput ~i ora Ia care s-a terminat efectuarea perchezitiei,
cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite;
1
A se vedea CEDO, hotararea din 22 februarie 2007, in cauza Wieser c. Austriei,
un
parag. 38-42.
Probele, mijloace/e de probii # procedeele probatorii 287
tocmesc un f) descrierea amanuntita a locului ~i conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau
urmele infractiunii au fost descoperite ~i ridicate, enumerarea ~i descrierea lor
atului nu are amanuntita, pentru a putea fi recunoscute;
r flagrante; - procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina ~i Ia slar~it de eel care il
ita predarea incheie ~i de persoana perchezitionata; daca persoana perchezitionata nu poate sau
, nu se mai refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta, precum ~i despre motivele impo-
rocedeze Ia sibilitatii sau refuzului de a semna;
- o copie a procesu/ui-verba/ se lasa persoanei perchezitionate;
ana perche- - obiectele ori inscrisurile ridicate cu ocazia perchezitiei corporale care constituie
unerea celui mijloace de proba sunt ata~ate Ia dosar sau pastrate in alt mod, iar urmele saviir~irii
in jurispru- infractiunii se ridica ~i sunt conservate; Obiectele, inscrisurile ~i urmele ridicate, care
ata perche- nu sunt ata~ate Ia dosar, pot fi fotografiate. Fotografiile se vizeaza de organul de
tiv umilinta urmarire penala ~i se ata~eaza Ia dosar; mijloacele materiale de proba se pastreaza de
n Conventia organul de urmarire penala sau de instanta de judecata Ia care se gase~te dosarul,
za, in primul piina Ia solutionarea definitiva a cauzei; obiectele care nu au legatura cu cauza se
se dezbrace, restituie persoanei careia ii apartin, cu exceptia celor care sunt supuse confiscarii, in
e neajutorat. conditiile legii; obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt supuse
~tul ca a fost confiscarii, in conditiile legii, pot fi restituite, chiar inainte de solutionarea definitiva
le nationale, a procesului, persoanei careia ii apartin, in afara de cazul ciind prin aceasta restituire
de invaziva s-ar putea stiinjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau instanta de
iv intemeiat. judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele ca este obligata
zitia corpo- sa le pastreze piina Ia solutionarea definitiva a cauzei.
ficata pentru
reclamantul,
ar nu pentru ""'"'~~COOJ<rOI'o~M.:;,;,," 1. Aplicabilitatea art. 6 din Convenfia europeanii in proce-
tr-o simpla dura de anchetii avdnd ca obiect perchezitia corpora/a a rec/amantului. Curtea
uza. Instanta trebuie sa stabileasca, in primul rand, daca art. 6 din Conventie cuprinde
a corporala, aceasta etapa procedurala, dat fiind ca, in temeiul dreptului intern, nu fusese
formulata nicio acuzatie penala fata de persoana in cauza, acesta nefiind Ia
interventii a
momentul perchezitiei corporate nici invinuit, nici cercetat pentru saviir~irea
avitate sufi-
vreunei infractiuni. In aceasta privinta, trebuie rearnintit ca, in temeiul
ropeana;
jurisprudentei Curtii in rnaterie penala, ,acuzatia" ar putea fi definita, in sensu!
consemnate art. 6 din Conventie, ca o notificare oficiala, ernisa de autoritatea competenta, a
acuzatiei saviir~irii unei infractiuni sau existenta unor ,repercusiuni irnportante
asupra situatiei" suspectului. In speta, inainte de a proceda Ia perchezitia corpo-
rala a reclamantului, procurorul 1-a informat de anumite fapte de care era
acuzat, reclarnantul putiind deduce ca era banuit de corniterea infractiunii de
" luare de mita. Prin urmare, aceasta informatie prirnita de reclarnant chiar
'
inainte de perchezitia sa corporala in procedura penala care a urmat, a avut
,repercusiuni importante" asupra situatiei sale, astfel inciit acesta era ,acuzat"
de infractiunea de Juare de mita in sensu! autonom al acestui termen in cadrul
perchezitiei, art. 6 din Conventie. In consecinta, art. 6 este aplicabil in speta.
2. Cu privire Ia necesitatea de a fi asistat de un avoca! ales in timpul per-
chezitiei corpora/e. In cauza Salduz c. Turciei Curtea a subliniat irnportanta
1r c. Austriei, stadiului anchetei pentru pregatirea procesului ~i necesitatea de a fi asistat de
un avocat inca de Ia primul interogatoriu efectuat de politie, cu exceptia cazului
In care se demonstreaza, fata de 'imprejurarile fiecarui caz, ca este necesara urmarire pem
restrangerea acestui drept. Sarcina avocatului consta In special In a face In a~a roman esc;
fel !neat sa se respecte dreptul oricarui acuzat de a nu se autoincrimina. Acest - organelE
drept presupune ca, 'intr-o cauza penala, acuzarea sa 'incerce sa 'i~i conceapa publice, inst'
argumentatia tara sa recurga Ia mijloace de proba obtinute prin constrangere infractiunile '
sau presiuni, contrar vointei acuzatului. In speta, reclamantul s-a prezentat Ia
o controlea:d
sediul politiei din motive personate, a~a cum a precizat In procesul-verbal
administrati
'intocmit cu aceasta ocazie. Perchezitia corporala a acestuia s-a efectuat In pre-
persoane jw
zenta martorilor, iar circumstantele cauzei nu par sa indice o limitare a libertatii
de actiune a reclamantului dincolo de ceea ce impune o perchezitie corporala. serviciul de c
De asemenea, Curtea acorda importanta faptului ca, In timpul perchezitiei - potrivit
reclamantului, organele de cercetare au strans numai probe ,materiale", {iunile canst
axandu-se numai pe prelevarea urmelor de substanta fluorescenta gasite pe face perche
diferite obiecte apartinand reclamantului ~i pe 'intocmirea unui proces-verbal. deale cons
In aceasta privinta, trebuie reamintit ca dreptul de a nu se autoincrimina, In - date fi
sine, nu se rasfrange asupra informatiilor care pot fi obtinute de Ia acuzat prin perchezitii a1
recurgerea Ia puteri coercitive, dar care exista independent de vointa suspec-
unui manda
tului, ca de exemplu, In prezenta speta, urme de substanta fluorescenta. Pe de
efectueaza;
alta parte, reclamantul a avut ocazia sa formuleze obiectiuni In procesul-verbal
~i sa ofere explicatii pentru prezenta sa Ia sediul politiei. De altfel, acesta a - potrivit
I
negat orice implicare In fapte. In plus, examinarea probelor materiale astfel dreptul sa as:
I
stranse a fost 'inregistrata de autoritati; aceste aspecte au fost prezentate - inainte
reclamantului, au fost dezbatute de catre parti ~i examinate de tribunalul militar se solicita
In cadrul procedurii pe fond (CEDO, hotiirarea din 15 martie 2011, fn cauza predate, nu i
Begu c. Romaniei, parag. 137-141). sa se proced
.. 1
- actlvi~
2. Perchezitia unui vehicul nate intr-un
- proces
- este procedeul probatoriu ce consta in examinarea exteriorului sau interiorului
unui vehicul sau a unui alt mijloc de transport, ori a componentelor acestora ciind
persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris tagaduie~te exis-
tenta sau detinerea acestora, precum ~i ori de ciite ori exista indicii temeinice ca
efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea ~i striingerea probelor;
- potrivit NCPP in cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca prin efectuarea
unei perchezitii a vehiculului vor fi descoperite urme ale infractiunii, corpuri delicte
ori alte obiecte ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza, organe/e
judiciare sau orice autoritate cu atributii fn asigurarea ordinii ~i securitiitii pub/ice
(de pilda, politia !ocala, jandarmeria etc.) procedeazii Ia efectuarea acesteia;
- pot efectua perchezitii ale vehiculelor in cazul in care exista o suspiciune cu
privire la saviir~irea unei infractiuni, iar prin efectuarea perchezitiei pot fi descoperite
urme ale infractiunii, corpuri delicte sau orice alte obiecte in legatura cu infractiunea:
comandatii de nave sau aeronave pentru infractiunile saviir~ite pe acestea, ciind
navele ~i aeronavele pe care le comanda se afla in afara porturilor ~i aeroporturilor;
actele incheiate impreuna cu mijloacele materiale de proba se inainteaza organelor de - 0
zitionat;
Probele, mijloace/e de probii $i procedeele probatorii 289
necesara urmarire penala, de lndata ce nava sau aeronava ajunge In primul port sau aeroport
ce In a~a roman esc;
a. Acest
conceapa - organele inspectiilor de stat, ale alter organe de stat, precum ~i ale autoritatilor
triingere publice, institutiilor publice sau ale alter persoane juridice de drept public, pentru
zentat Ia infractiunile care constituie lncalcari ale dispozitiilor ~i obligatiilor a caror respectare
!-verbal o controleaza, potrivit legii, organele de control ~i cele de conducere ale autoritatilor
tIn pre- administratiei publice, ale alter autoritati publice, institutii publice sau ale altor
libertatii persoane juridice de drept public, pentru infractiunile savar~ite In legatura cu
rporala. serviciul de catre cei aflati In subordinea ori sub controlullor;
chezitiei - potrivit NCPP, organele de ordine publica ~i siguranJa nafionala, pentru infrac-
teriale", Jiunile constatate fn timpul exercitarii atribufii/or prevazute de lege au dreptul de a
gasite pe face perchezifii ale vehiculelor fn cazul fn care infracfiunile pe care au competenfa
~s-verbal.
de a le constata sunt flagrante;
- date fiind particularitatile acestui procedeu probatoriu, pentru efectuarea unei
perchezitii a vehiculului nu este necesara emiterea prealabila a unei ordonante ori a
unui mandat de perchezitie, NCPP facand referire numai Ia cazurile 'in care aceasta se
efectueaza;
- potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) NCPP, avocatul suspectului sau inculpatului nu are
dreptul sa asiste Ia efectuarea perchezitiei vehiculului 'in cazul infractiunilor flagrante;
- 'inainte de lnceperea perchezitiei, persoanei al carei vehicul este perchezitionat i
se solicita predarea de bunavoie a obiectelor cautate; daca obiectele cautate sunt
in cauza
predate, nu se mai efectueaza perchezitia, cu exceptia cazului cand se considera util
sa se procedeze Ia aceasta, pentru cautarea altor obiecte sau urme;
- activitatile realizate cu ocazia efectuarii perchezitiei vehiculului sunt consem-
nate lntr-un proces-verbal care constituie mijloc de proba;
- procesul-verbal de perchezifie a vehiculului trebuie sa cuprinda:
interiorului
estora cand a) numele ~i prenumele persoanei al carei vehicul este perchezitionat;
uie~te exis- b) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a efectuat perchezitia;
emeinice ca c) enumerarea obiectelor gasite cu ocazia perchezitiei;
probelor;
d) Jocul unde este lncheiat;
efectuarea
e) data ~i ora Ia care a 'inceput ~i ora Ia care s-a terminat efectUarea perchezitiei,
uri delicte
cu mentionarea oricarei lntreruperi intervenite;
ta, organele
afii pub/ice f) descrierea amanuntita a locului ~i conditiilor In care 'inscrisurile, obiectele sau
urmele infractiunii au fost descoperite ~i ridicate, enumerarea ~i descrierea lor
amanuntita, pentru a putea fi recunoscute.
piciune cu
descoperite - procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina ~i Ia slar~it de eel care 11
nfractiunea: 'incheie ~i de persoana al carei vehicul a fost perchezitionat; daca persoana a! carei
estea, ciind vehicul a fost perchezitionat nu poate sau refuza sa semneze, se face men~iune despre
oporturilor; aceasta, precum ~i despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna;
rganelor de - o copie a procesului-verbal se lasa persoanei al carei vehicul a fost perche-
zitionat;
efectua
- obiectele ori inscrisurile ridicate cu ocazia perchezitiei vehiculului, care consti-
domici
tuie mijloace de proba, sunt ata~ate Ia dosar sau pastrate in alt mod, iar urmele
savar~irii infractiunii se ridica ~i sunt conservate; obiectele, inscrisurile ~i urmele 3.2. Aut
ridicate, care nu sunt ata~ate Ia dosar, pot fi fotografiate. Fotografiile se vizeaza de
organul de urmarire penala ~i se ata~eaza Ia dosar; mijloacele materiale de proba se a) condi
pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata Ia care se gase~te ciune rezon
dosarul, pana Ia solutionarea definitiva a cauzei; obiectele care nu au legatura cu ridicate sau Q
cauza se restituie persoanei careia 'ii apartin, cu exceptia celor care sunt supuse inceputa u
confiscarii, in conditiile legii; obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt pentru buna
supuse confiscarii, in conditiile legii, pot fi restituite, chiar inainte de solutionarea perchezitiei
definitiva a procesului, persoanei careia ii apartin, in afara de cazul cand prin aceasta prinderii su
restituire s-ar putea stanjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau localizarii ~i
instanta de judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele ca - nu se p
este obligata sa le pastreze pana Ia solutionarea definitiva a cauzei.
- pentru t
rire penaUi
3. Perchezitia domiciliara punerea in m
I
b) comp
3.1. Nopune prin incheid
- este procedeul probatoriu ce consta in cercetarea locuintei unei persoane fizice, a cursu! judecl
A (
sediului unei persoane juridice, sau a oricarui alt spatiu, delimitat in orice mod, care In cursu
1
apartine sau este folosit de o persoana fizica sau juridica pentru descoperirea ~i stran- chezitiei do
gerea probelor cu privire Ia infractiunea pentru care s-a inceput urmarirea penaHi, Ia careia i-ar
conservarea urmelor savar~irii infractiunii sau Ia prinderea suspectului ori inculpatului; corespunzat
- domiciliul are un sens autonom in NCPP, neavand aceea~i sernnificatie cu din care fac'
notiunea de ,domiciliu" din Codul civil; nu va constitui domiciliu in sensu! NCPP - potriv
curtea nelmprejmuita a unei case, sau o loja inchiriata de o persoana pe durata unui perchezi{ii
spectacolla opera!teatru etc.; a) desert
- perchezitia domiciliara poate fi efectuata in domiciliul sau re~edinta suspectului ciuni rezom
sau inculpatului, dar ~i in alte locuinte sau spatii apartinand unor alte persoane (de persoanelo~
pilda, rude ale suspectului sau inculpatului, martori etc.); b) indic~
- legiuitorul constitutional permite patrunderea in locuinta unei persoane tara con- vire Ia savi
simtamantul acesteia ~i in urmatoarele situatii: (i) executarea unui mandat de arestare surilor ce a
sau a unei hotarari judecatore~ti; (ii) inlaturarea unei primejdii privind viata, integri- c) indiC!
tatea fizica sau bunurile unei persoane; apararea securitatii nationale sau a ordinii care se sor
publice; (iii) prevenirea raspandirii unei epidemii; in toate aceste cazuri nu se pot coperite pr<
efectua acte specifice perchezitiei domiciliare de catre organele de urmarire penala d) num
care, patrunzand in locuinta unei persoane in scopurile enumerate mai sus, constata patului de
existenta unor obiecte sau inscrisuri ce au legatura cu urmarirea penala, ingerinta in precum ~i
dreptul Ia domiciliu reglementata de Constitutie fiind de stricta interpretare. presupune
~ Ridicarea de obiecte continand droguri (o punga ce continea canabis),

- procu
turi ~i libe~
descoperite de catre lucratorii de politie 'intr-o locuinta In urrna unei sesizari pentru
tulburarea lini~tii publice, 'inainte de inceperea urmaririi penale, este legala, fiind
Probe/e, mijloacele de probii ~i procedee/e probatorii 291
care consti- efectuata cu respectarea dispozitiilor C.proc.pen., ~i nu constituie perchezitie
' iar urmele domiciliara (I.C.C.J., sectia penalii, decizia nr. 5748/2004, www.scj.ro.).
le ~i urmele
e vizeaza de 3.2. Autorizarea perchezitiei domiciliare
' de proba se a) conditii: perchezitia domiciliara se poate dispune numai daca exista o suspi-
e se gase~te ciune rezonabila ca prin realizarea acestui procedeu probatoriu pot fi descoperite,
legatura cu ridicate sau conservate probe cu privire Ia saviir~irea infractiunii pentru care a fost
sunt supuse lnceputa urmarirea penala, iar obtinerea acestor probe este necesara (~i propoqionala)
<iaca nu sunt pentru buna desta~urare a procesului penal; de asemenea, este posibila dispunerea
solutionarea perchezitiei domiciliare in scopul conservarii urmelor savii~irii infractiunii, ori a!
I prin aceasta prinderii suspectului ori inculpatului, precum ~i in vederea identificarii, cautarii,
... penala sau localizarii ~i prinderii persoanelor date in urmarire;
obiectele ca
- nu se poate dispune perchezitia dorniciliara inainte de inceperea urmaririi penale;
- pentru dispunerea perchezitiei domiciliare nu este necesar ca organul de urma-
rire penala sa fi dispus, in prealabil, continuarea urmaririi penale fata de suspect sau
punerea in mi~care a actiunii penale.
b) competenta: poate fi dispusa numai de judeciitorul de drepturi $i libertii/i,
prin incheiere motivata, in cursu! urmaririi penale, Ia cererea procurorului, sau in
ane fizice, a cursu! judecatii, de instanfii, din oficiu sau la cererea procurorului.
ce mod, care in cursu/ urmaririi penale, competenta materiala de a dispune efectuarea per-
rea ~i striin- chezitiei domiciliare apaqine judeciitorului de drepturi $i /ibertiili de Ia instanta
a penala, Ia careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de Ia instanta
inculpatului; corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului
ificatie cu din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala;
sensu! NCPP - potrivit NCPP cererea procuroru/ui prin care se solicitii dispunerea unei
perchezifii domiciliare trebuie sii cuprindii:
a) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia, iar daca sunt suspi-
a suspectului ciuni rezonabile privind existenta sau posibilitatea transferarii probelor, datelor sau
persoane (de persoanelor cautate in locuri invecinate, descrierea acestor locuri;
b) indicarea probe lor ori a date lor din care rezulta suspiciunea rezonabila cu pri-
ane tara con- vire Ia saviir~irea unei infractiuni sau cu privire Ia detinerea obiectelor ori inscri-
at de arestare surilor ce au legatura cu o infractiune;
viata, integri- c) indicarea infractiunii, a probe lor sau a date lor din care rezulta ca in locul in
sau a ordinii care se solicita efectuarea perchezitiei se afla suspectul ori inculpatul sau pot fi des-
ri nu se p ot coperite probe cu privire Ia saviir~irea infractiunii ori urme ale savii~irii infractiunii;
arire penala
sus, constatii d) numele, prenumele ~i, daca este necesar, descrierea suspectului sau incul-
, ingerinta In patului despre care se banuie~te ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia,
precum ~i indicarea urmelor saviir~irii infractiunii ori a altor obiecte despre care se
presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat.
- procurorul inainteaza cererea impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drep-
turi ~i libertati;
292 Procedurii pen ala. Partea genera/a
- judeclltorul de drepturi ~i liberHiti solutioneaza cererea prin care se solicita e) scopul pentJ
I
incuviintarea efectuarii perchezitiei domiciliare, in termen de 24 de ore, in camera de f) descrierea 1
consiliu, fiirii citarea parfilor. Participarea procurorului este obligatorie; a locurilor inveci
- judecatorul dispune, prin incheiere, admiterea cererii, atunci cand este inteme- g) numele sat
iata, ~i incuviintarea efectuarii perchezitiei ~i emite de indata mandatul de perche- efectueaza perch
ziJie; intocmirea minutei este obligatorie;
h) numele tap;
- in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza ca nu sunt
i) descrierea
indeplinite conditiile prevazute de NCPP pentru dispunerea perchezitiei domiciliare
se afla in locul
dispune, prin incheiere, respingerea cererii de efectuare a perchezitiei domiciliare;
tiunii sau a altor
dupa respingerea primei cereri, o noua cerere de perchezitie domiciliara formulata
perchezitionat;
pentru acelea~i motive ~i in privinta acelora~i locuri este inadmisibila, cu exceptia
situatiei in care, au aparut ori s-au descoperit fapte sau imprejurari noi, necunoscute j) mentiunea ~
Ia momentul solutionarii cererii anterioare de catre judecator, dind procurorul poate k) semnatura
formula o noua cerere de incuviintare a efectuarii perchezitiei domiciliare; procurorul - constituie
poate sa solicite emiterea unei noi autorizatii de perchezitie pentru o alta durata daca unor mandate de
autorizatia emisa anterior, cand din motive operative, nu a fost utilizata in termenul . . despre 1a ~I
mm1c
pentru care a fost incuviintat procedeul probatoriu; bunurilor care
- incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra cererii - mandatul d
de incuviintare a efectuarii perchezitiei domiciliare nu este supusa cailor de atac, rire penala ava
indiferent de solutia adoptata. pentru buna desf
in cursu/ judeciiJii, competenta materiala de a autoriza efectuarea perchezitiei tuarea unei noi '
domiciliare apartine judecatorului ce face parte din completul Ia care a fost reparti- perchezitie domi
zata aleatoriu cauza, care poate autoriza acest procedeu probatoriu; astfel, instanta, - comandatii
din oficiu sau Ia cererea procurorului, poate dispune efectuarea unei perchezitii pul cat navele pe
domiciliare in vederea punerii in executare a mandatului de arestare preventiva a care pasagerul
inculpatului, precum ~i in cazul in care exista suspiciuni rezonabile ca in locul unde pasagerului [art.
se solicita efectuarea perchezitiei exista mijloace materiale de proba ce au legatura cu
infractiunea ce face obiectul cauzei; 3.3. Efectua
- instanta se pronunta cu privire Ia perchezitia domiciliara in camera de consiliu, - in Jaza de
fora citarea piirfilor. Participarea procurorului este obligatorie; sau de organul d
- instanta dispune, prin incheiere, admiterea cererii, atunci cand este intemeiata, ~i - infaza de)
incuviintarea efectuarii perchezitiei ~i emite de indata mandatul de perchezifie. chezitiei, mand
Intocmirea minutei este obligatorie; perchezitiei; in
- in cazul in care instanta de judecata apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile numai cu ocazia
prevazute de NCPP pentru dispunerea perchezitiei domiciliare dispune, prin inche- - inainte de i
iere, respingerea cererii de efectuare a perchezitiei domiciliare; copie a manda
- incheierea judeciitorului de drepturi ~i libertiiJi/instanJei de judecatii ~i mandatul reprezentantulu
de percheziJie domiciliarii care se emite in baza incheierii trebuie sa cuprinda: persoane cu ca
a) denumirea instantei; efectua perchez
sediul unei pers
b) data, ora ~i locul emiterii;
acesteia sau, in
c) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a emis mandatul de perchezitie; exercitiu care s
d) perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depa~i 15 zile;
~ se solicita e) scopul pentru care a fost emis;
camera de
f) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia sau, daca este cazul, ~i
a locurilor invecinate acestuia;
ste interne-
g) numele sau denumirea persoanei Ia domiciliul, re~edinta ori sediul careia se
de perche-
efectueaza perchezitia, daca este cunoscuta;
h) numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
ca nu sunt
domiciliare i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se banuie~te ca
domiciliare; se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor savar~irii infrac-
a formulata tiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi
cu exceptia perchezitionat;
necunoscute j) mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data;
urorul poate k) sernnatura judecatorului ~i ~tampila instantei.
e; procurorul
- constituie o incalcare a dispozitiilor art. 8 din Conventia europeana emiterea
durata daca
unor mandate de perchezitie domiciliara extrem de generale, in care nu se precizeaza
in termenul nimic despre fapta anchetata, locurile care fac obiect a! perchezitiei ori asupra
bunurilor care trebuiau ridicate;
upra cererii
- mandatul de perchezitie poate fi folosit numai o singuri'i data, organul de urma-
lor de atac,
rire penala avand obligatia de a mobiliza resursele umane ~i materiale necesare
pentru buna desta~urare a procedeului probatoriu; daca, ulterior, este necesara efec-
perchezitiei tuarea unei noi perchezitii in aceea~i Joe, trebuie solicitata o noua autorizatie de
fost reparti- perchezitie domiciliara;
el, instanta,
- comandatii de nave care investigheaza infractiunile savar~ite pe acestea pe, tim-
i perchezitii pul cat navele pe care le comanda se afla in afara porturilor, pot verifica lucruri/e pe
reventiva a
care pasagerul le are cu sine, chiar daca acestea se afla in cabina privata a
locul unde
pasagerului [art. 62 alin. (1) NCPP].
u legatura cu
3.3. Efectuarea perchezitiei domiciliare
de consiliu,
- fn faza de urmi'irire penalii, perchezitia domiciliara se efectueaza de procuror
sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi;
temeiata, ~i
- fn faza de judecatii, in cazul in care instanta de judecata a dispus efectuarea per-
perchezitie.
chezitiei, mandatul este trimis procurorului pentru a lua masuri in vederea efectuarii
perchezitiei; instanta de judecata poate efectua personal perchezitia domiciliara
te conditiile numai cu ocazia efectuiirii unei cercetiiri Iafata /ocului;
prin inche-
- inainte de inceperea perchezitiei, organul judiciar se /egitimeazii ~i fnmdneazii o
copie a mandatului emis de judecator persoanei Ia care se va efectua perchezitia,
i $i mandatul reprezentantului acesteia sau unui membru a! familiei, iar, in !ipsa, oricarei alte
aa: persoane cu capacitate deplina de exercitiu care cunoa~te persoana Ia care se va
efectua perchezitia ~i, daca este cazul, custodelui; in cazul perchezitiei efectuate Ia
sediul unei persoane juridice, mandatul de perchezitie se inmaneaza reprezentantului
acesteia sau, in !ipsa reprezentantului, oricarei alte persoane cu capacitate deplina de
rchezitie;
exercitiu care se afla in sediu ori este angajat a! persoanei juridice respective;
e;
- fn mod exceptional, perchezitia poate fncepe fora fnmanarea copiei mandatului - spre deoseb'
1
de perchezitie, tara solicitarea prealabiHi de predare a persoanei sau a obiectelor: so/icita cii auto
precum ~i tara informarea prealabila privind posibilitatea solicitarii prezentei unm suspiciuni rezo
avocat ori a unei persoane de lncredere, In urmatoarele cazuri: persoanelor ciiu
a) cand este evident faptul ca se fac pregatiri pentru acoperirea urmelor sau judeciitorului de
distrugerea probelor ori a elementelor ce prezinta importanta pentru cauza; perchezitiei, se c
b) daca exista suspiciunea ca In spatiul In care urmeaza a se efectua perchezitia se s-au ascuns fn [,
afla o persoana a carei viata sau integritate fizica este pusa In pericol; perchezitie este
perchezitiei fn a
c) daca exista suspiciunea ca persoana cautata s-ar putea sustrage procedurii.
soanele Ia care
In toate aceste ipoteze de exceptie copia mandatului de perchezitie se lnmaneaza despre efectuarea
de lndata ce este posibil.
- spre deose
- organele judiciare care efectueaza perchezitia pot fo/osi fort a, fn mod adecvat .yi ciliare nu mai e,
proportional, pentru a piitrunde fntr-un domiciliu: a) daca exista motive temeinice perchezitionate il
pentru a anticipa rezistenta armata sau alte tipuri de violenta ori exista un pericol cu lncredere; cand
privire Ia distrugerea probelor; b) In cazul unui refuz sau daca nu a fost primit niciun adusa Ia perche'
raspuns la solicitarile organelor judiciare de a patrunde In domiciliu; tnscrisuri, prec
martor asistent;
- - Nu se poate retine comportamentul abuziv a! organelor de urmarire care fn spatiul u
penala aflate in posesia autorizatiei de perchezitie care au procedat Ia spargerea
- organul j
u~ii de acces a Iocuintei unde urma sa fie efectuata perchezitia, in conditiile in
care, de~i ~i-au declinat calitatea oficiala, inculpata a refuzat sa Ie permitli folosirea fortei, I
. 1 ~
ob1ecte e, mscm
.I
accesul in imobil (I.C.C.J., sectiapenalii, decizia nr. 203J/2003, www.scj.ro).
posesorul acest
- persoanelor (fizice sau juridice) la care se efectueaza perchezitia 1i se solicita, deschiderea aces
lnainte de lnceperea perchezitiei, predarea de buniivoie a persoanelor sau a obiec- daunele nejustifi
telor cautate. Perchezitia nu se mai efectueaza daca persoanele sau obiectele indicate - organul ju
In mandat sunt predate; In ipoteza In care organele judiciare decid efectuarea proce- inscrisurilor car'
deului probatoriu, persoanelor (fizice sau juridice) la care se efectueaza perchezitia Ii Obiectele sau i
se aduce Ia cuno~tinta eli au dreptul ca Ia efectuarea perchezitiei sa participe un carora exista sus
avocat. Daca se solicita prezenta unui avocat, lnceperea perchezitiei este amanata care actiunea pe
pana Ia sosirea acestuia, dar nu mai mutt de douii ore de Ia momentul Ia care acest
drept este comunicat, luandu-se miisuri de conservare a locului ce urmeazii a fi - in scopul
perchezitionat. In cazuri exceptionale, ce impun efectuarea perchezitiei de urgenta,
prevede eli este
sau In cazul In care avocatul nu poate fi contactat, perchezitia poate lncepe ~i lnainte cedurale in ace~
de expirarea termenului de doua ore; perchezitia sa
desfli~oara, in a
- perchezitia domiciliara nu poate fi efectuata In timpul noptii. Organele de urma-
rire penala pot patrunde In domiciliul unei persoane In vederea efectuarii perchezitiei - tn vederea
00 00
lntre orele 6 -20 , cu exceptia situatiei In care infractiunea este flagranta sau masuri ca fapte
perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia care este perchezitia ~i c
lnceputa lntre orele 6 -20 poate fi continuata ~i In timpul noptii;
0 00 - respectare
- In cazul in care este necesar, organele judiciare pot restrictiona libertatea de diment Ia efec
mi~care a persoanelor prezente sau accesul altor persoane In locul unde se efectueaza ~i nici Ia ridicar
perchezitia, pe durata efectuarii acesteia; altor persoane I

Probe/e. mijloacele de proba $i procedee/e probatorii 295
andatului - spre deosebire de vechiul Cod, NCPP prevede posibilitatea procuroru/ui de a
obiectelor, solicita cii autorizarea perchezi{iei ~i in locurile invecinate in cazurile in care existii
suspiciuni rezonabi/e privind posibilitatea transferiirii probe/or, date/or sau
persoanelor ciiutate in acele locuri, descriind aceste locuri in referatul inaintat
rmelor sau judeciitorului de drepturi ~i libertii{i; totu~i in cazul in care, in timpul efectuiirii
perchezi{iei, se constatii cii au fast transferate probe, date sau cii persoanele ciiutate
rchezitia se s-au ascuns in /ocuri invecinate, art. 158 a/in. (3) NCPP stipuleazii cii mandatul de
perchezi{ie este valabil ~i pentru aceste /ocuri, caz in care continuarea efectuiirii
urii. perchezi{iei in aceastii situa{ie se incuviin{eazii de ciitre procuror; in acest caz, per-
soanele Ia care urmeazii a se efectua, prin extindere, perchezi{ia sunt incuno~tin{ate
inmaneaza
despre efectuarea procedeu/ui probatoriu;
- spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP, Ia efectuarea perchezi{iei domi-
adecvat ~i
ciliare nu mai este, in principiu, necesarii prezen{a martorilor asisten{i; persoanei
~ temeinice
perchezitionate i se poate permite sa fie asistata ori reprezentata de o persoana de
pericol cu
incredere; ciind persoana Ia care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi
mit niciun
adusa Ia perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte ~i
inscrisuri, precum ~i perchezitia domiciliara se fac in prezen{a unui reprezentant ori
martor asistent; deopotrivii, prezen{a unui martor asistent este necesarii in cazul in
urmarire care in spafiul unde urmeazii a fi efectuatii perchezi{ia nu se aflii nicio persoanii;
spargerea
nditiile in - organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida, prin
e permita folosirea fortei, incaperile, spatiile, mobilierul ~i alte obiecte in care s-ar putea gasi
.scj.ro). obiectele, inscrisurile, urmele infractiunii sau persoanele cautate, in cazul in care
posesorul acestora nu este prezent sau nu dore~te sa le deschida de bunavoie. La
se solicita, deschiderea acestora, organele judiciare ce efectueaza perchezitia trebuie sa evite
u a obiec- daunele nejustificate;
ele indicate
- organul judiciar este obligat sa se limiteze Ia ridicarea numai a obiectelor ~i
area proce-
inscrisurilor care au legatura cu fapta pentru care se efectueaza urmarirea penala.
rchezitia li Obiectele sau inscrisurile a caror circulatie ori detinere este interzisa sau in privinta
carora exista suspiciunea eli pot avea o legatura cu savar~irea unei infractiuni pentru
care actiunea penala se pune in mi~care din oficiu se ridica intotdeauna;
care acest
- in scopul respectarii principiului loialitatii in administrarea probelor NCPP
eazii a fi
prevede ca este interzisa efectuarea in acela~i timp cu perchezitia a oricaror acte pro-
de urgenta,
cedurale in aceea~i cauza, care prin natura lor impiedica persoana la care se face
e ~i inainte
perchezitia sa participe la efectuarea acesteia, cu exceptia situatiei in care se
desfii~oara, in aceea~i cauza, simultan, mai multe perchezitii;
~lede urma-
- in vederea respectarii dreptului la viata privata, organul judiciar trebuie sa ia
perchezitiei
masuri ca faptele ~i imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza
granta sau
care este perchezitia ~i care nu au legatura cu cauza sa nu devina publice;
- respectarea secretului profesional al avocatului nu poate constitui un impe-
diment la efectuarea unei perchezitii domiciliare Ia cabinetullsocietatea de avocatura
~i nici la ridicarea acelor inscrisuri din care poate rezulta participarea avocatului ori a
efectueaza
altor persoane Ia comiterea unei infractiuni;
- dupa identificare, obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei de la care sunt - NCPP stipul
ridicate ~i persoanelor prezente, pentru a fi recunoscute ~i a fi insernnate de catre tuate Ia o autorita
acestea spre neschimbare, dupa care se eticheteaza ~i se sigileaza; obiectele care nu public, dupa cum
pot fi insernnate ori pe care nu se pot aplica etichete ~i sigilii se impacheteaza sau se a) organul judtl
inchid, pe cat posibil impreuna, dupa care se aplica sigilii; obiectele care nu pot fi zitie reprezentan
ridicate se lasa in pastrarea celui Ia care se afla sau a unui custode. Persoanei careia i b) perchezitia s
se lasa spre pastrare obiectele i se pune in vedere ca are obligatia de a le pastra ~i persoanei juridice
conserva, precum ~i de a le pune Ia dispozitia organelor de urmarire penala, Ia
exercitiu; I
cererea acestora;
c) o copie de p
- probele pentru analiza se iau eel putin in dublu ~i se sigileaza; I
mstttuttet sau pers:
- activitatile desra~urate cu ocazia efectuarii perchezitiei sunt consernnate intr-un
proces-verbal care trebuie sa cuprinda: 3.4. Masuri
a) numele, prenumele ~i calitatea celui care llincheie; domiciliare
b) numarul ~i data mandatului de perchezitie; - obiectele ori
c) locul unde este incheiat; dosar sau pastrate
vate; obiectele,
d) data ~i ora Ia care a inceput ~i ora la care s-a terminat efectuarea perchezitiei,
grafiate. I< ntnm
cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite;
e) numele, prenumele, ocupatia ~i adresa persoanelor care au fost prezente Ia
efectuarea perchezitiei, cu mentionarea calitatii acestora;
f) efectuarea informarii persoanei Ia care se va efectua perchezitia cu privire la
dreptul de a contacta un avocat care sa participe Ia perchezitie;
g) descrierea amanuntita a locului ~i conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau
urmele infractiunii au fost descoperite ~i ridicate, enumerarea ~i descrierea lor ama-
nuntita, pentru a putea fi recunoscute; mentiuni cu privire Ia locul ~i conditiile in care
suspectul sau inculpatul a fost prins;
suspectului,
h) obiectiile ~i explicatiile persoanelor care au participat Ia efectuarea perche-
de urmarire pena
zitiei, precum ~i mentiunile referitoare Ia inregistrarea audiovideo sau fotografiile
efectuate; - obiectele
i) mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lasate in pastrare;
- obiectele ce
j) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
conditiile legii,
- locul in care se desfa~oara perchezitia, precum ~i persoanele sau obiectele gasite persoanei careia
pe parcursul perchezitionarii pot fi fotografiate ori inregistrate audiovideo; stanjeni aflarea
inregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate sunt anexate procesului-verbal de in vedere persoau~
perchezitie ~i fac parte integranta din acesta; pana la soluti
- procesul-verbal se sernneaza pe fiecare pagina ~i Ia sffir~it de eel care 11 incheie,
de persoana la care s-a facut perchezitia, de avocatul acesteia, daca a fost prezent,
precum ~i de persoanele care au fost prezente Ia efectuarea perchezitiei; daca vreuna
dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa sernneze, se face mentiune despre
aceasta, precum ~i despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna;
- o copie de pe procesul-verbal se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia sau - prin
de la care s-au ridicat obiectele ~i inscrisurile ori uneia dintre persoanele care au informatice se
participat Ia perchezitie; probelor stocate
Probe/e. mijloacele de probii ~i procedee/e probatorii 297
- NCPP stipuleaza o serie de particularitati in cazul perchezitiei domiciliare efec-
tuate Ia o autoritate publica, institutie publica sau Ia alte persoane juridice de drept
public, dupa cum urmeaza:
sau se a) organul judiciar se legitimeaza ~i inmaneaza o copie a mandatului de perche-
e nu pot fi zitie reprezentantului autoritatii, institutiei sau persoanei juri dice de drept public;
ei careia i
b) perchezitia se efectueaza in prezenta reprezentantului autoritatii, institutiei sau
le pastra ~i
persoanei juridice de drept public ori a altei persoane cu capacitate deplina de
~ penala, Ia
exercitiu;
c) o copie de pe procesul-verbal de perchezitie se lasa reprezentantului autoritatii,
institutiei sau persoanei juri dice de drept public.
ate intr-un
3.4. Masuri cu privire Ia bunurile ridicate in urma perchezitiei
domiciliare
- obiectele ori lnscrisurile ridicate, care constituie mijloace de proba, sunt ata~ate la
dosar sau pastrate In alt mod, iar urmele savar~irii infractiunii se ridica ~i sunt conser-
erchezitiei, vate; obiectele, inscrisurile ~i urmele ridicate, care nu sunt ata~ate la dosar, pot fi foto-
grafiate. Fotografiile se vizeaza de organul de urmarire penala ~i se ata~eaza la dosar;
- mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de urmarire penala sau de
instanta de judecata la care se gase~te dosarul, pana la solutionarea definitiva a
cauzei;
- metalele sau pietrele pretioase ~i obiectele confectionate cu acestea se depun la
cea mai apropiata unitate bancara competenta;
a lor ama- - titlurile de valoare interne, obiectele de arta ~i de muzeu, colectiile de valoare se
tiile in care predau spre pastrare institutiilor de specialitate;
- sumele de bani ridicate se consemneaza Ia o unitate bancara pe numele
ea perche- suspectului, inculpatului sau al partii responsabile civilmente, Ia dispozitia organului
fotografiile de urmarire penala sau a instantei;
- obiectele care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii apartin, cu
1n pastrare; exceptia celor care sunt supuse confiscarii, in conditiile legii;
- obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt supuse confiscarii, In
conditiile legii, pot fi restituite, chiar lnainte de solutionarea definitiva a procesului,
ectele gasite
persoanei careia 1i apartin, in afara de cazul cand prin aceasta restituire s-ar putea
audiovideo;
stanjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune
ui-verbal de
In vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele ca este obligata sa le pastreze
pana la solutionarea definitiva a cauzei.
e il incheie,
ost prezent,
aca vreuna 4. Perchezitia informatica
une despre
4.1. Notiune
hezitia sau - prin perchezitie In sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor
tele care au informatice se lntelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare ~i strangere a
probelor stocate lntr-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice,
- incheiere
realizat prin intermediul unor mijloace tehnice ~i proceduri adecvate, de natura sa
de incuviintar
asigure integritatea informatiilor continute de acestea (de pilda, prelevarea probelor
digitale - informatii electronice cu valoare probatorie stocate sau transmise in format - in curs~<
digital - cu privire la o infractiune, conservarea prin copiere a datelor informatice oficiu sau la
care contin urmele infractiunii in cazul in care exista pericolul pierderii ori modifi- efectuare a p
carii acestora etc.). care n va pun
4.2. Conditii 4.4. Pune

- perchezitia informatica se poate dispune numai daca exista o suspiciune - organele
rezonabila ca prin realizarea acestui procedeu probatoriu pot fi descoperite, ridicate efectuarii per
sau conservate probe ajlate intr-un sistem informatic sau pe un suport de stocare a
date/or informatice cu privire la savar~irea infractiunii pentru care a fost inceputa I A
In vedere
urmarirea penala, iar obtinerea acestor probe este necesara (~i propoqionala) pentru introductiv pe
buna des:fa~urare a procesului penal; Ministerului C
sistemelor infc
- nu se poate dispune perchezitia informatica inainte de inceperea urmaririi penale;
Etapa 1: fi
- pentru dispunerea perchezitiei informatice nu este necesar ca organul de investigatorilo
urmarire penala sa fi dispus, in prealabil, continuarea urmaririi penale fata de suspect celelalte etape
sau punerea in mi~care a actiunii penale. ridicarea lui (
Pentru lnchid1
4.3. Autorizarea perchezitiei informatice tarea cu eneq
preferat In ca
- in cursu/ urmaririi penale, competenta de a dispune perchezitia informatica dispun de sur.
apaqine judeciitorului de drepturi ~i /ibertiili de la instanta careia i-ar reveni sistemul de a!
competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in produce, In cc
grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte relevante, cw
lnchidere a Cl
procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala;
este conectat
- procurorul inainteaza cererea prin care se solicita incuviintarea efectuarii per- cuno~tinte as
chezitiei informatice impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi ~i libertati; rilor ce sunt f
cererea se solutioneaza in camera de consiliu, tara citarea paqilor. Participarea procu- Etapa a 2
rorului este obligatorie; judecatorul dispune prin incheiere admiterea cererii, atunci componentli
cand aceasta este intemeiata, incuviintarea efectuarii perchezitiei informatice ~i emite ridicarii prob
fost debran~
de indata mandatul de perchezitie;
recomandabi
- incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati ~i mandatul de perchezitie infor- precizarea si1
matica trebuie sa cuprinda: Etapa a
trebuie prot1
a) denumirea instantei;
contacte spe
b) data, ora ~i locul emiterii; face prin mu
c) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a emis mandatul; Etapa a
evitandu-se '
d) perioada pentru care s-a emis mandatul ~i in cadrul careia trebuie efectuata In ambalajul
activitatea dispusa; electrostatici
e) scopul pentru care a fost emis; ambalate ~i
laborator.
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmeaza a Transpo
fi perchezitionat, precum ~i numele suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut; multa grija,
g) sernnatura judecatorului ~i ~tampila instantei. tejarea fatli
e natura sa - incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i liberUiti se pronunta asupra cererii
~a probelor de incuviintare a efectuarii perchezitiei informatice nu este supusa cailor de atac;
in format - in cursu/ judeciifii, perchezitia informatica se dispune de catre instanfii, din
formatice oficiu sau Ia cererea procurorului, a paqilor ori a persoanei vatamate. Mandatul de
efectuare a perchezitiei informatice dispuse de instanta se comunica procurorului,
care il va pune in executare.
4.4. Punerea in executare a mandatului de perchezitie informatica 1

suspiciune - organele de urmarire penala trebuie sa manifeste o deosebita atentie cu ocazia
ite, ridicate efectuarii perchezitiei informatice (inclusiv in ceea ce prive~te numarul sau dimen-
stocare a
t inceputa 1
In vederea evitarii oricaror disfunctionalitati ~i a asigurarii fiabilitatii probelor, in ghidul
Ia) pentru introductiv pentru aplicarea dispozitiilor legale referitoare Ia Criminalitatea Informatica a!
Ministerului Comunicatiilor ~i Tehnologia lnformatiei se aratli eli: ,Procedura ridicarii
sistemelor informatice este urmlitoarea:
Etapa 1: fnchiderea sistemului. Dacli sistemul a fost gas it inchis in momentul patrunderii
investigatorilor, nu trebuie sub nici un motiv pornit. Se va proceda in continuare trecand Ia
celelalte etape. Dacli sistemul a fost gasit deschis, el trebuie inchis pentru a se putea proceda Ia
ridicarea lui (fnainte de fnchiderea calculatorului se impune fotografierea ecranului- n.n.).
Pentru inchiderea sistemului se pot folosi urmlitoarele procedee: deconectarea de Ia alimen-
tarea cu energie electrica; inchiderea conform procedurii normale. Prima alternativa este de
preferat in cazul in care investigatorul nu are cuno~tinte de informatica. Unele calculatoare
dispun de surse de alimentare neinteruptibile (UPS). In acest caz, pe langli deconectarea de Ia
sistemul de alimentare cu energie electrica, trebuie oprit ~i acest sistem. Deconectarea nu va
produce, in cele mai multe cazuri, pierderea de date, dar poate evita ~tergerea unor informatii
relevante, cum ar fi fi~ierele temporare, care se pot ~terge in cadrul procesului normal de
inchidere a calculatorului. Cea de-a doua alternativa este de preferat atunci cand calculatorul
este conectat in retea, sau atunci cand investigatorul este asistat de o persoana ce are
tuarii per- cuno~tinte asupra modului de functionare a sistemului respectiv, precum ~i asupra procedu-
~i libertati; rilor ce sunt folosite pentru inchiderea lui.
Etapa a 2-a: etichetarea componentelor. In cazul in care se impune dezasamblarea fiecare
componentli a sistemului trebuie etichetata inainte de modificarea configuratiei in vederea
ridicarii probelor. In cazul cablurilor, se eticheteaza atiit cablul, cat ~i suporturile de unde a
fost debran~at. In cazul existentei unor suporturi care nu au conectate cabluri, este
recomandabil ca sa fie etichetate ,neocupat". Se poate realiza ~i o schita a componentelor, cu
ezitie infor- precizarea simbolurilor folosite pentru etichetare.
Etapa a 3-a: protejarea Ia modificare. Toate suporturile magnetice de stocare a datelor
trebuie protejate impotriva modificarii continutului lor. Unele tipuri de hard-discuri au
contacte speciale care realizeazli protejarea Ia scriere. In cazul dischetelor, protejarea se va
face prin mutarea martorului de permitere a modificarilor in pozitia ,inchis".
Etapa a 4-a: ridicarea propriu-zisii. Ridicarea probelor trebuie tacuta cu multa grija,
evitiindu-se orice avariere a componentelor. Este recomandabila impachetarea componentelor
e efectuata
in ambalajul original, daca acesta poate fi gasit, sau in ambalaj special ce asigura protectia
electrostatica a acestora. De asemenea, toate suporturile magnetice de stocare a datelor, vor fi
ambalate ~i sigilate in a~a fel incat accesul Ia ele nu este permis, piina Ia desfacerea in
e urmeaza a laborator.
Transportarea probe/or fn laborator. Transportarea probelor retinute trebuie tacuta cu
cunoscut;
multa grija, avand in vedere fragilitatea lor. Este necesar sa fie luate precautiuni legate de pro-
tejarea fata de ~ocuri fizice, umiditate, caldura ~i mai ales de influenta undelor electromag-
siunea sistemului informatic, natura retelei - internet, retea intema - etc.) pentru a informatice se reall
I
pastra intact continutul de date al suporturilor de memorie, in scopul evitarii alterarii baze de date, cores
1
sau modificarii probei digitale stocate in computer sau in alt mediu de stocare a - este recoman
datelor informatice; copii in dublu exe
- in vederea executarii perchezitiei dispuse, pentru asigurarea integritatii datelor iar celalalt sa fie ut
informatice stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii. Daca - suporturile de
ridicarea obiectelor care contin datele informatice ar afecta grav desta~urarea activitatii acestea sunt pas
persoanelor care detin aceste obiecte, procurorul poate dispune efectuarea de copii, care Totodata, pe plicu
servesc ca mijloc de proba. Copiile se realizeaza cu mijloace tehnice ~i proceduri adec- fost efectuate acte
vate, de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea;
- organele de
- extragerea fizica sau logica (bazata pe fi~ierele de sistem, prin care sunt identi- efectuata tara ca
ficate ~i recuperate date din fi~ierele active, ~terse sau din spatiul nealocat) a datelor perchezitia sa dev
- datele info
netice. in leglHura cu acest din urrna aspect trebuie evitata plasarea echipamentelor in apro-
pierea surselor de radiatii electromagnetice, cum ar fi aparate de fax, copiatoare, statii radio, - in cazul in
telefoane celulare. Este recomandabila masurarea cu instrumente speciale a campului unui suport de st
electromagnetic in spatiile unde sunt depozitate echipamentele ridicate. sunt cuprinse intr;
Analiza probe/or. Odata aduse in laborator, componentele trebuie asamblate pentru a ~i sunt accesibil
reconstitui sistemul original. Pentru aceasta se vor folosi fotografiile sau casetele video filmate
inainte de ridicarea probelor, respectandu-se conexiunile originale, precum ~i inforrnatiile
obtinute de Ia martori in legatura cu practicile de utilizare a sistemului inforrnatic respectiv.
Primul pas in analiza probelor de natura electronica este legat de necesitatea asigurarii - percheziJia f
veridicitatii lor. Pentru a putea dovedi veridicitatea probelor, este necesara ambalarea ~i tice se efectueaz
sigilarea acestora in modul amintit mai sus. Primul pas in asigurarea protectiei impotriva cuno$tinfa ca ar
modificarii datelor din sistemele inforrnatice trebuie tacut chiar in timpul perchezitiei, prin se solicita preze
luarea masurilor de protejare fizica Ia scriere a mediilor de stocare. Se recomanda ca analiza acestuia, dar nu
criminalistica a continutului discului sa se realizeze pe o copie fidela a discului original, comunicat, luan
realizata in laborator cu ajutorul unor programe ~i dispozitive speciale. Procedeul nu presu- In cazuri excepti
pune doar copierea tuturor fi~ierelor aflate pe disc, ci a intregului continut al discului, sector
care avocatul nu
cu sector, inclusiv fi~ierele temporare, fi~ierele de schimb, fi~ierele ~terse, chiar inforrnatia
aflata pe poqiunile avariate ale discului etc. 0 asemenea copiere de aceasta natura se termenului de dot
realizeaza cu ajutorul unor programe speciale. Se recomanda realizarea a doua copii, pe una asistaUi ori repre
dintre ele realizandu-se analiza propriu-zisa, cealalta fiind o copie de rezerva. Copierea trebuie - potrivit NC
realizata dupa un procedeu demn de incredere. Pentru a putea avea aceasta caracteristica, date/or informat
copierea trebuie: sa asigure posibilitatea verificarii de catre terti; instanta de judecata sau
nelor judiciare s,
partea adversa trebuie sa poata sa verifice acuratetea copiei realizate; sa aiba ca rezultat copii
sigure, ce nu pot fi falsificate. cercetare penalil
Este recomandata consernnarea detaliata a intregului proces de copiere, indicand echipa- -in urma efi
mentele, programele ~i mediile de stocare utilizate. Pastrarea in siguranta a probelor se trebuie sa cuprin
realizeaza in primul rand prin copierea continutului sistemelor inforrnatice originale, ~i I
a) numele pe
desta~urarea investigatiei criminalistice asupra unei copii de lucru, avand acelea~i
caracteristici cu originalul. Ca o metoda de siguranta in plus, se poate realiza autentificarea stocare a datelb
matematica a continutului unui mediu de stocare, fie el hard-disc sau discheta, mediu optic cercetat;
etc. Acest procedeu consta in realizarea prin procedee matematice a unei imagini a mediului
de stocare respectiv, imagine ce poate servi ca referinta in cazul in care este contestata
integritatea acestuia. Autentificarea se realizeaza cu ajutorul unor programe speciale ce ofera c) numele pe
un grad de siguranta de I Ia cateva milioane". d) descriere
1
Spre exemplu, atingerea tastaturii sau a mouse-ului unui computer deschis sau o datelor informa
incercare de examinare a hard-ului calculatorului poate conduce Ia alterarea probe lor digitale.
- etc.) pentru a informatice se realizeaza de pe copia dispozitivului de stocare. Astfel pot fi obtinute
evitarii alterarii baze de date, corespondenta e-mail, discutiile tip chat, programele folosite etc.;
~u de stocare a
- este recomandabil ca organele de urmarire penala sa procedeze Ia efectuarea de
copii in dublu exemplar, astfel !neat un exemplar sa poata fi sigilat (proba martor),
tegritatii datelor iar celalalt sa fie utilizat pentru a fi extrase datele pe care le contine;
de copii. Daca
- suporturile de memorie pe care se copiaza datele sau plicurile sigilate in care
urarea activitatii
acestea sunt pastrate trebuie sernnate de catre persoanele prezente Ia perchezitie.
ea de copii, care
Totodata, pe plicul sigilat trebuie sa se faca mentiunea despre locul ~i timpul cand au
proceduri adec-
fost efectuate actele de procedura in scopul asigurarii unicitatii probei digitale;
~re sunt identi- - organele de urmarire penala trebuie sa ia masuri ca perchezitia informatica sa fie
efectuata tara ca faptele ~i imprejurarile din viata personala a celui Ia care se face
flocat) a datelor perchezitia sa devina, in mod nejustificat, publice;
- datele informatice identificate cu caracter secret se pastreaza in conditiile legii;
~
entelor
in apro-
are, statii radio, - in cazul in care, cu ocazia efectuarii perchezitiei unui sistem informatic sau a
ale a ciimpului unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele informatice cautate
~~blate pentru a sunt cuprinse intr-un alt sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice
~i sunt accesibile din sistemul sau suportul initial, procurorul dispune, de indata,
~ie video filmate conservarea, copierea datelor informatice identificate ~i va solicita de urgenta
n ~i informatiile ompletarea mandatului de perchezitie informatica;
rmatic respectiv.
sitatea asigurarii - percheziJia fn sistem informatic sau a unui suport de stocare a date/or informa-
lra ambalarea ~i tice se efectueaza fn prezenta suspectului ori a inculpatului, caruia i se aduce Ia
tectiei impotriva cunotinta ca are dreptul ca Ia efectuarea perchezi{iei sa participe un avocat. Daca
!lerchezitiei, prin se solicita prezenta unui avocat, inceperea perchezitiei este amanata pana la sosirea
handa ca analiza acestuia, dar nu mai mult de doua ore de la momentul la care acest drept este
liscului original,
comunicat, lwlndu-se masuri de conservare a locului ce urmeaza a fi perchezitionat.
pedeul nu presu-
1 discului, sector in cazuri exceptionale, ce impun efectuarea perchezitiei de urgenta, sau in cazul in
chiar informatia care avocatul nu poate fi contactat, perchezitia poate incepe ~i inainte de expirarea
ceasta natura se termenului de doua ore. De asemenea, persoanei perchezitionate i se va permite sa fie
Ea copii, pe una asistata ori reprezentata de o persoana de incredere;
Fopierea t~e~uie - potrivit NCPP perchezi{ia fn sistem informatic ori a unui suport de stocare a
ta caractensttcli,
date/or informatice se efectueaza de un specialist care func{ioneaza fn cadrul orga-
~e judecata sau
~a rezultat copii nelor judiciare sau din afara acestora, fn prezenfa procurorului sau a organului de
cercetare penalii;
~dicand echipa- - in urma efectuarii perchezitiei informatice se intocme~te un proces-verbal care
a probelor se trebuie sa cuprinda:
e originale, ~i
avand acelea~i a) numele persoanei de Ia care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de
r.
r.a autentificarea stocare a datelor informatice ori numele persoanei a! carei sistem informatic este
:ta, mediu optic cercetat;
1gini a mediului b) numele persoanei care a efectuat perchezitia;
este contestatli
eciale ce ofera c) numele persoanelor prezente Ia efectuarea perchezitiei;
d) descrierea ~i enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a
deschis sau o datelor informatice fata de care s-a dispus perchezitia;
belor digitale.
e) descrierea ~i enumerarea activitatilor des:fa~urate; j) obtinerea dal

f) descrierea ~i enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia perchezitiei; comunicatii elcc
publicului, altele
g) sernnatura sau ~tampila persoanei care a efectuat perchezitia;
legii speciale pri
h) sernnatura persoanelor prezente Ia efectuarea perchezitiei. publice de cornu
nice destinate pu
- metodele sp
Sectiunea a 17-a. Metode speciale de supraveghere sau cercetare supraveghere teh
- spre deosebire de vechiul Cod de procedura penala, NCPP s-a preocupat 1. Suprave
lndeaproape de respectarea exigentelor de previzibilitate ~i accesibilitate ale regle-
mentarii, a~a cum acestea au fost prezentate mai sus cu referire la jurisprudenta . Constituie su~
europeana. in plus, noul Cod a grupat in cuprinsul acelui~i capitol majoritatea mterceptarea co
metodelor speciale de cercetare ~i supraveghere care anterior erau prevazute atat de sistem informati
0 I ~
vechiul Cod, cat ~ide diferite legi speciale (de pilda, in Legea nr. 161/2003 privind urmanrea pnn rru
une1e masuri pentru asigurarea transparentei In exercitarea dernnitatilor publice, a unei persoane.
functiilor pub1ice ~i in mediul de afaceri, prevenirea ~i sanctionarea coruptiei 1, Legea
nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea ~i functionarea In cadrul Ministerului 1.1. Notiuni
Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata ~i 1. Interceptar,
Terorism (DIICOTl Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ~i sanctiona- ceptarea, accesul,
rea faptelor de coruptie3, respectiv art. 15 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea ~i prin telefon, siste
4
combaterea criminaliHitii organizate ], in vreme ce Legea nr. 255/2013 pentru pune-
- astfel, cu aj
rea In aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala ~i pentru modi-
control convorbin
ficarea ~i completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale5, a
ori prin orice alt
abrogat dispozitii1e din legile speciale pentru ca, odata cu intrarea In vigoare a NCPP sa
este stocat fidel
existe o abordare legislativa structurata ~i unitara in aceasta materie;
incat sa permita
- potrivit art. 138 alin. (1) NCPP constituie metode speciale de supraveghere sau
- pentru reali~
cercetare urmatoarele:
sisteme, echipam
a) interceptarea comunicajiilor ori a oriciirui tip de comunicare !a distanjii; nicare interceptat
b) accesulla un sistem informatic; metodele interce~
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere; scanare; pentru 1
tipuri de microf~
d) localizarea sau urmiirirea prin mijloace tehnice;
optice; totalitate
e) objinerea datelor privind tranzacjiile financiare ale unei persoane; denumirea speci
f) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor po~tale; - inregistrare
g) utilizarea investigatorilor sub acoperire ~i a colaboratorilor; aspectul succesiw
h) participarea autorizata la anumite activitati;
i) livrarea supravegheata; anumite persoan
interceptarea co
1
M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificarile ~i completarile ulterioare. 2. Accesul Ia
2
M.Of. nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificarile ~i completarile ulterioare. matic [sau intr-~
3
M.Of. nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile ~i completarile ulterioare.
mijloc de stocar
4
M.Of. nr. 50 din 29 ianuarie 2003, cu modificarile ~i completarile ulterioare.
5
M.Of. nr. 515 din 14 august 2013 cu modificarile ~i completarile ulterioare.
Probe/e, mijloacele de proM ~i procedee/e probatorii 303
j) obtinerea datelor generate sau prelucrate de clltre fumizorii de retele publice de
:azia perchezitiei; comunicatii electronice ori fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre ace~tia in temeiul
legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de fumizorii de retele
publice de comunicatii electronice ~i de fumizorii de servicii de comunicatii electro-
nice destinate publicului.
- metodele speciale de supraveghere de Ia lit. a)-e) poarta denumirea autonoma de
tu cercetare supraveghere tehnicii.
PP s-a preocupat 1. Supravegherea tehnica

ibilitate ale regle-
e Ia jurisprudenta Constituie supraveghere tehnicii utilizarea uneia dintre urmatoarele metode:
apitol majoritatea interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare Ia distanta; accesulla un
prevazute atat de sistem informatic; supravegherea video, audio sau prin fotografiere; localizarea sau
161/2003 privind urmarirea prin mijloace tehnice; obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale
dtatilor publice, a une1 persoane .
. " , L egea
1 corupttet
adrul Ministerului 1.1. Nopuni
ate Organizata ~i 1. Interceptarea comunicatiilor ori a oriciirui tip de comunicare reprezintii inter-
:rirea ~i sanctiona- ceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau inregistrarea comuniciirilor efectuate
ivind prevenirea ~i prin te/efon, sistem informatic ori prin orice a/t mij/oc de comunicare;
2013 pentru pune-
- astfel, cu ajutorul unor mijloace tehnice, pe de o parte, sunt surprinse ~i luate sub
ala ~i pentru modi-
s control convorbirile sau comuniciirile private efectuate prin telefon, sistem informatic
rocesual penale , a
ori prin orice all mij/oc de comunicare de catre o anumitii persoana ~i, pe de altii parte,
vigoare a NCPP sa
este stocat fidel pe un suport continutul convorbirii ori comunicarii interceptate, astfel
meat sa permita ascultarea, vizualizarea ~i redarea ulterioara exacta a acestuia;
supraveghere sau
- pentru realizarea interceptarii comunidirilor este utilizatii o gama variata de
sisteme, echipamente ~i - dispozitive, fiecare particularizat in raport de tipul de comu-
~ Ia distanJa; nicare interceptat (spre exemplu, in cazul convorbirilor telefonice sunt cunoscute
metodele interceptiirii prin derivare, prin releu, prin inductie, prin sisteme radio, prin
scanare; pentru interceptarea convorbirilor purtate nemijlocit se folosesc diferite
tipuri de microfoane cu fir, microemitatoare disimulate ori sistemele directionale
optice; totalitatea aparaturii necesare desfa~urarii operatiunii este cunoscuta sub
wane; denumirea specifica de ,tehnica operativa");
- inregistrarea comunicarilor constituie o activitate subsecventa interceptarii, sub
aspectul succesiunii lor in timp, ce are ca premisa absolut necesara interceptarea;
- in cazul in care se procedeaza Ia inregistrarea convorbirilor purtate nemijlocit de
anumite persoarie in spatiile publice sau private, procedeul probatoriu folosit nu va fi
interceptarea comunicatiilor, ci supravegherea video sau audio.
erioare. 2. Accesul Ia un sistem informatic reprezinta piitrunderea intr-un sistem infor-
le ulterioare. matic [sau intr-o parte a acestuia (de pildii, accesarea e-mailului)] sau intr-un
oare. mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de Ia distanta, prin intermediul
:erioare.
:rioare.
unor programe specializate ori prin intermediul unei retele, in scopul de a identifica - inregistrarea ~
probe 1; intra tot in sfera ace
- accesul presupune cercetarea resurselor sistemului informatic, in scopul desco- purtate mijlocit prir
peririi de informatii sau pentru obtinerea reprezentarii sistemului; 4. Prin localiza
- patrunderea se efectueaza fie Ia locul unde se afla sistemul sau suportul accesat, dispozitive care de
fie de Ia distanta prin intermediul unor softuri speciale in conditii de confidentialitate. ata~ate;
Accesul fizic se desta~oara in locul in care se afla sistemul informatic sau mijlocul de - prin acest pre
stocare a datelor informatice. Accesul de la distanta se realizeaza prin intermediul itinerariului unei
unei retele de comunicatii, utilizandu-se soft-uri specializate; autoturismul acesru
- accesul intr-un sistem informatic se realizeaza de catre organele de urmarire faptuitorul) .
penala, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa pastreze secretul 5. Prin obfine
operatiunii efectuate; intelege:
- in practica procedeul probatoriu este utilizat pentru accesarea sistemelor infor- a) operatiunile
matice in care sunt stocate e-mail-urile. Odata cu accesarea sistemului informatic ciare ~i a! altor o~
organele de urmarire penala pot: realiza ~i conserva copii ale datelor informatice
2
care au fast efec~
identificate; suprima accesarea acestor date ori indeparta aceste date din sistemul institutii de credit J
informatic. Organele de urmarire penala trebuie sa ia masuri ca accesul intr-un sistem b) obtinerea ctd
informatic sa fie efectuat tara ca faptele ~i imprejurarile din viata personala a celui la
1
suri ori informatii

care se efectueaza accesul sa devina, in mod nejustificat, publice; unei persoane. I
- prin sistem informatic se intelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive - acest proced~
interconectate ori aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura lentul inregistraril
prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic; informatice; I
- prin date informatice se intelege orice reprezentare de fapte, informatii sau con- - reprezinta un
cepte sub o forma adecvata prelucrarii intr-un sistem informatic, inclusiv un program situatia financia~ a
capabil sa determine executarea unei functii de catre un sistem informatic. supraveghere te
3. Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se intelege fotografierea procuror cu incu
persoanelor, observarea sau inregistrarea conversatiilor, mi~dirilor ori a altor activi- consta doar in obi
tati ale acestora; detine date privin~
- nu prezinta importanta daca persoanele supravegheate se afla In spatii publice privind existenfa l
sau private (de pilda, pe strada din fata casei, In parcarea subterana a locuintei, in soane (Ia momen9
biroul amenajat in cadrullocuintei etc.); operatiuni efectua
efectuate) sau car,
- prin acest procedeu probatoriu pot fi autorizate: activitatile de filaj, monito-
rizarea ~i lnregistrarea conversatiilor ambientale purtate In public sau spatii private, 1.2. Condip.i
lnregistrarea de imagini din spatii publice sau private etc.;
- pentru a se
1 condifii:
Spre deosebire de accesul intr-un sistem informatic, perchezi{ia informatica este un
procedeu probatoriu ce consta In cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de a) sii fi fast fn
stocare a datelor informatice, In vederea descoperirii ~i striingerii probelor necesare solutio- - potrivit NC
narii cauzei (prelevarea probelor digitale - informatii electronice cu valoare probatorie stocate urmaririi penale,
sau transmise in format digital - cu privire Ia o infractiune, conservarea prin copiere a datelor investigare a fapte
informatice care contin urmele infractiunii In cazul In care exista pericolul pierderii ori
modificarii acestora etc.).
1
2
Copiile trebuie realizate cu mijloace tehnice ~i proceduri adecvate de natura sa asigure De pilda, tr
integritatea informatiilor continute de acestea. sesizarii judecato
de a identifica - inregistrarea conversatiilor purtate in mediul ambiental de anumite persoane
intra tot in sfera acestui procedeu probatoriu, interceptarea vizand numai convorbirile
scopul desco- purtate mijlocit printr-un mijloc de comunicare.
4. Prin localizare sau urmarire prin mijloace tehnice se intelege folosirea unor
dispozitive care determina locul unde se afla persoana sau obiectul la care sunt
ata~ate;
- prin acest procedeu probatoriu se poate ajunge la determinarea locului sau a

itinerariului unei persoane prin mijloace tehnice (de pilda, prin montarea pe
autoturismul acestuia a unei balize care sa determine in permanenta locul unde se afla
taptuitorul).
5. Prin obJinerea date/or privind tranzacJii/e financiare ale unei persoane se
intelege:
a) operatiunile prin care se asigura cunoa~terea continutului tranzactiilor finan-
ciare ~i al altor operatiuni efectuate (indiferent de perioada de timp anterioara fn
care au fost efectuate 1) sau care urmeaza sa fie efectuate prin intermediul unei
institutii de credit ori al altei entitati financiare;
b) obtinerea de Ia o institutie de credit sau de Ia alta entitate financiara de inscri-
suri ori informatii aflate in posesia acesteia referitoare Ia tranzactiile sau operatiunile
unei persoane.
- acest procedeu probatoriu reprezinta, in materia tranzactiilor financiare, echiva-
lentul inregistrarilor convorbirilor telefonice sau al conservarii ori retinerii datelor
informatice;
- reprezinta un procedeu probatoriu distinct de eel al obtinerii de date privind
situatia financiara a unei persoane (art. 153 NCPP), care nu constituie o masura de
supraveghere tehnica, ci doar o metoda speciala de cercetare ce poate fi solicitata de
procuror cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi ~i libertati, care
consta doar in obtinerea de Ia o institutie de credit sau de Ia oricare institutie care
detine date privind situatia financiara a unei persoane a comunicarii doar a date/or
privind existenfa o$i conJinutul conturilor # a a/tor situaJii financiare ale unei per-
soane (Ia momentul solicitarii), nu ~i a continutului tranzactiilor financiare ~i a! altor
operatiuni efectuate fn !recut (indiferent de perioada de limp fn care au fost
efectuate) sau care urmeaza sa fie efectuate fn viitor, pe perioada autorizata.
1.2. Conditii
- pentru a se putea dispune supravegherea tehnica trebuie indeplinite urmatoarele
condifii:
a) sa fi fost fnceputii urmiirirea penalii;
- potrivit NCPP supravegherea tehnica poate fi dispusa numai dupa inceperea
urmaririi penale, care, in conditiile noii codificari, presupune inceperea etapei de
investigare a faptelor;
1
natura sa asigure De pilda, tranzactiile financiare efectuate in ultimii cinci ani anteriori momentului
sesizarii judecatorului de drepturi ~i libertati.
- nu este necesar pentru dispunerea masurii supravegherii tehnice ca procurorul sa c) miisura sa fi

fi dispus continuarea efectuarii urmaririi penale fa~ de suspect. mentale, date fiin
b) sii existe o suspiciune rezonabilii cu privire Ia pregiitirea sau siivdr-$irea unei ce urmeazii a fi obf:
infracJiuni contra securitiiJii naJionale previizute de NCP -$i de legi specia/e, a unei - astfel, a fast
infracJiuni de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de tero- tehnice cu restran~
rism, de spiilare a bani/or, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de cauzei, importanta i
instrumente de plata electronicii, contra patrimoniului, de -$antaj, de viol, de /ipsire infractiunii; in ac
de libertate, de evaziune fiscal a, a unei infracfiuni de corupfie sau a unei infracfiuni Mini~tri al Consili
asimilate infracJiunilor de corupJie, a unei infracJiuni impotriva intereselor finan- cu infractiuni gra
ciare ale Uniunii Europene, a unei infracfiuni care se siivdr-$e-$te prin sisteme principiului propo
informatice sau mijloace de comunicafii e/ectronice ori a unei infracfiuni pentru speciale", aceasta ~
care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare; tinand cont de cara
- In privinta autorizarii ingerintei In cazul existentei unei suspiciuni cu privire Ia d) probe/e nu
pregatirea unei infractiuni, legiuitorul roman a dat eficienta principiilor anchetei cultiili deosebite c,
pro-active ce cunosc o larga aplicare ~i in alte sisteme de drept (de exemplu, sistemul persoanelor sau a
procedural penal italian sau eel belgian, francez, olandez) ~i care nu sunt incompa-
- este consacrat
tibile cu drepturile garantate de art. 6 sau de art. 8 din Conventia europeana. Aceasta
ingerintei in drep
forma de ancheta poate fi definita drept ansamblul investigatiilor ce utilizeaza, eel
prin evitarea ca o
mai adesea, tehnici speciale pentru prevenirea comiterii probabile de infractiuni sau
constea in masuri
pentru descoperirea infractiunilor deja comise, dar nedescoperite Inca;
- masurile de
- referitor Ia datele ce trebuie sa existe in legiiturii cu siivdr-$irea unei infracJiuni,
probatorii sau mijl
legiuitorul roman a dat eficienta principiilor anchetei reactive, tara sa faca lnsa vreo
grava in viata pri
referire cu privire Ia formele infractiunii. Cu toata imperfectiunea reglementarii,
descoperirea unei
consider ca, In raport de necesitatea asigurarii propoqionalitatii ingerintei cu scopul
zarea participantilo
urmarit, autorizarea trebuie permisa numai In cazurile In care exista o suspiciune
in cazul in care a
rezonabila ca o persoana a savar~it o infractiune, o tentativa pedepsibila Ia o infrac-
daca este probabil
tiune sau acte preparatorii asimilate tentativei pedepsibile, fiind consacrat, de aceasta
folosirea altor proc
data, caracterul reactiv a/ anchetei, ce presupune efectuarea investigatiilor dupa
savar~irea infractiunii; - NCPP nu pr
supravegherii tehn
- in mod excepJional, procuroru/, Ia cererea motivata a persoanei vatamate, poate
poate dispune cu p
solicita judecatorului autorizarea interceptarii ~i lnregistrarii convorbirilor ori comu-
telefon (de pilda,
nicarilor efectuate de aceasta prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare, 1
dupa seria IMEI )
indiferent de natura ~i gravitatea infractiunii ce formeaza obiectul cercetarii;
utilizatorul acesto
na .
.
'"'""~.ANaJlJRTOFIIUMANKICins
. ca momtonzarea
Curtea a aprec1at . . . GPS precum
pnn
utilizarea in procesul penal a datelor astfel obtinute constituie o ingerin~ in
~~
.
- NCPP stipul~
tarii dreptului Ia a
sau o reprezintii
dreptul Ia viata privata a reclamantului. Insa, in spe~, ingerinta este justificata trebuie interpretata
de existenta unor garantii suficiente oferite de dreptul german, in special prin vegherea tehnica a
faptul ca aceasta supraveghere nu poate fi dispusa decat cu privire Ia persoane alta parte, In cazu
suspectate de comiterea unor infractiuni grave (CEDO, hotiiriirea din 2 sep- aceste raporturi (d
tembrie 2010, cauza Uzun c. Germaniei). numerele de telefo
1
International
unui telefon mobil (
procurorulsa c) miisura sii fie proporfionalii cu restrangerea drepturilor ~i liberliifilor funda-
mentale, date fiind particulariliifi/e cauzei, importanfa informafii/or ori a probe/or
unei ce urmeazii a fi obfinute sau gravitatea infracfiunii;
- astfel, a fost reglementat principiul proporfionalitiifii masurii supravegherii
tehnice cu restrangerea dreptului Ia viata privata, prin raportare Ia particularitlitile
cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute sau gravitatea
infractiunii; in acela~i sens art. 5 din Recomandarea (2005) I 0 a Comitetului de
Mini~tri al Consiliului Europei privind ,tehnicile speciale de investigare" in legatura
cu infractiuni grave, inclusiv acte de terorism prevede ca, in vederea garantarii
principiului proportionalitlitii, la momentul in care se dispune utilizarea ,tehnicilor
speciale", aceastli utilizare trebuie evaluatli in functie de gravitatea infractiunilor ~i
tinand cont de caracterul intruziv al tehnicii utilizate.
d) probele nu ar putea fi obfinute fn all mod sau obfinerea lor ar presupune difi-
cultiiJi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori existii un pericol pentru siguranJa
persoane/or sau a unor bunuri de valoare.
- este consacrat astfel principiul subsidiaritiiJii, relief'and caracterul de exceptie al
ingerintei in dreptul la viata privata, in vederea asigurarii echitabilitlitii procedurii,
prin evitarea ca o parte insernnata a probatiunii ce se efectueaza lntr-o cauza sa
constea in mlisuri de supraveghere tehnica;
- masurile de supraveghere tehnica pot fi dispuse numai daca alte procedee
unei infracfiuni,
probatorii sau mijloace de proba a caror administrare nu presupune o ingerinta atat de
faca insli vreo
grava in viata privatli, nu sunt de natura sa contribuie eficient la prevenirea sau
reglementarii,
descoperirea unei infractiuni, la stabilirea situatiei de fapt, identificarea sau locali-
cu scopul
zarea participantilor ori la desfa~urarea cu celeritate a urmaririi penale (spre exemplu,
o suspiciune
in cazul in care au fost folosite deja, insa tara succes, alte procedee probatorii sau
Ia o infrac-
daca este probabil ca folosirea unor asemenea procedee nu ar fi eficientli, ori daca
de aceastli
folosirea altor procedee ar periclita conservarea probelor etc.);
dupa
- NCPP nu prevede nicio limitare cu privire la persoanele care pot fi supuse
supravegherii tehnice; in cazul interceptlirii comunicatiilor, in principiu, masura se
poate dispune cu privire la orice persoana, sau chiar cu privire Ia un anumit numar de
telefon (de pilda, eel aferent unei cartele pre-pay), la un anumit telefon (identificat
dupa seria IMEI 1) sau Ia un anumit sistem informatic ori de comunicatii, chiar daca
utilizatorul acestora nu este cunoscut;
- NCPP stipuleaza ~i o /imitii in materia supravegherii tehnice in vederea garan-
precum ~i tarii dreptului la aparare. Astfel, raportul dintre avocat ~i persoana pe care o asistii
o ingerinta In sau o reprezintii nu poate forma obiectul supravegherii tehnice. Aceasta dispozitie
este justificata trebuie interpretata in sensul ca, pe de o parte, nu se poate dispune ab initio supra-
in special prin vegherea tehnica a raportului dintre avocat ~i partea pe care o reprezintli, iar, pe de
Ia persoane alta parte, in cazul in care in mod accidental au fost supuse supravegherii tehnice
din 2 sep- aceste raporturi (de exemplu, in situatia in care nu s-a putut stabili in functie de
numerele de telefon utilizate ca este vorba de o convorbire avocat-client), acestea nu
1
International Mobile Equipment Identity (IMEI) reprezinta codul unic de identificare a
unui telefon mobil (,.CNP-ul"telefonului).
pot fi redate in cadrul unui proces-verbal pentru a fi folosite ca mijloc de proba, pentru care se poate
impunandu-se distrugerea lor imediata; cazu1 masurtt
X supra
-
- potrivit art. 89 alin. (2) NCPP persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia incuviintarea ca or
contact cu avocatul, asigurandu-i-se confidentialitatea comunicarilor, tara sa fie pentru a activa sau
interceptata sau inregistrata convorbirea dintre ei; daca, totu~i, se procedeaza Ia executarea masurii
inregistrarea acestor convorbiri, probele astfel optiune se exc/ud; subsidiar al masurii
- ca excepfie, masura supravegherii tehnice poate viza ~i raportul dintre avoca/ ~i - potrivit art. 1
clientul sau daca exista date ca avocatul savar~e~te ori pregate~te savar~irea unei dosarul judecatorul
infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal ~i de legi speciale, a zitiile art. 287 alin.
unei infractiuni de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de judecatorul de drep
terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare rilor formulate in c
de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de ~antaj, de viol, de lipsire grefa parchetului d
de libertate, de evaziune fiscala, a unei infractiuni de coruptie sau a unei infractiuni cererea sau propun
asimilate infractiunilor de coruptie, a unei infractiuni impotriva intereselor financiare actelor, in vederea
ale Uniunii Europene, a unei infractiuni care se savar~e~te prin sisteme informatice - cererea prin c
sau mijloace de comunicatii electronice ori a unei infractiuni pentru care legea pre- in aceea~i zi, fn ca
vede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare; prin urmare, supravegherea tehnica este obligatorie;
nu se poate dispune pentru a fi descoperite aceste date, ci ele trebuie sa existe la - in cazul in ca
momentul in care se dispune procedeul probatoriu; libertati dispune,
- daca, pe parcursul sau dupa executarea masurii, rezulta ca activitatile de supra- mandatul de supra
veghere tehnica au vizat ~i raporturile dintre avocat ~i suspectul ori inculpatul pe care minutei este obliga
acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, lncheierea jude1
urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura a) denumirea ins
este informat, de indata, de catre procuror. Atunci cand apreciaza necesar, judeca-
torul dispune informarea avocatului. b) data, ora ~i I
1.3. Procedura autorizarii

- supravegherea tehnica poate fi dispusa in cursu! urmaririi penale Ia cererea e) perioada ~is
procurorului, de judecatorul de drepturi ~i libertafi de Ia instanta careia i-ar reveni t) numele pe
competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in identificare ale ace
grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte
g) indicarea, in
procurorul care a formulat cererea;
elementelor de id
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP stabile~te posibi/itatea ca orice judecator informatic, a oricru
din cadrul instanfei, atunci cand indepline~te funcfia de judecator de drepturi ~i numarului de cont;
liberlafi, sii se pronunfe cu privire Ia incuviintarea supravegherii tehnice, iar nu
h) in cazul mas
doar pre~edintele instantei careia i-ar reveni competenfa sa judece cauza in prima
vate, menfiunea p
instanfa sau a/ instantei corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscripfie
patrunda fn spa{i
se afta sediul parchetului din care face parte procurorul sau, fn !ipsa pre~edintelui,
urmeaza a fl folosi
judecatorul desemnat de aces/a;
i) semnatura jud
- cererea (referatul) trebuie formulata de procurorul care efectueaza sau suprave- d.
A
gheaza urmarirea penala ~i trebuie sa cuprinda: indicarea masurilor de supraveghere - atunc1 can J~
tehnica care se solicita a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei conditiile legale dis
impotriva careia se dispune masura, daca sunt cunoscute, indicarea probelor ori a
datelor din care rezulta suspiciunea rezonabila cu privire la savar~irea unei infractiuni ~~~~:v~~~:~~~~~
"jloc de proba, pentru care se poate dispune masura, indicarea faptei ~i a incadrarii juridice, iar, in
cazul masurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, daca se solicita ~i
re dreptul sa ia incuviintarea ca organele de urmarire penala sa patrunda in spatii private indicate
r, :tara sa fie pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru
procedeaza Ia executarea masurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proportional ~i
subsidiar al masurii;
intre avocat ~i - potrivit art. 140 alin. (2) teza finala NCPP procurorul trebuie sa inainteze
savar~irea unei dosarul judecatorului de drepturi ~i libertati. Acest articol trebuie coroborat cu dispo-
Jegi speciale, a zitiile art. 287 alin. (2) NCPP potrivit caruia, in cazurile in care procurorul sesizeaza
rsoane, acte de judecatorul de drepturi ~i libertati ( ... )in vederea solutionarii propunerilor ori cere-
, de falsificare rilor formulate in cursu! urmaririi penale, va inainta copii numerotate ~i certificate de
~ viol, de lipsire grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele care au legatura cu
unei infractiuni cererea sau propunerea formulata. Organul de urmarire penala pastreaza originalul
elor financiare actelor, in vederea continuarii urmaririi penale;
rrne informatice - cererea prin care se solicita fncuviintarea supravegherii tehnice se solufioneaza
care legea pre- fn aceea~i zi, fn camera de consiliu, fora citarea partilor; participarea procurorului
gherea tehnica este obligatorie;
ie sa existe Ia - in cazul in care apreciaza ca cererea este intemeiata, judecatorul de drepturi ~i
libertati dispune, prin incheiere, admiterea cererii procurorului ~i emite de indata
'tatile de supra- mandatul de supraveghere tehnica pe o durata de eel mult 30 de zile. lntocmirea
ulpatul pe care minutei este obligatorie;
i proces penal, lncheiereajudecatorului de drepturi ~i libertati ~i mandatul trebuie sa cuprinda:
dispus masura
ecesar, judeca-
b) data, ora ~i Jocul emiterii;
c) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a dat incheierea ~i a ernis mandatul;
d) indicarea masurii concrete incuviintate;
male Ia cererea e) perioada ~i scopul pentru care s-a autorizat masura;
kreia i-ar reveni f) numele persoanei supuse masurii de supraveghere tehnica ori datele de
spunzatoare in identificare ale acesteia, daca sunt cunoscute;
care face parte
g) indicarea, in cazul in care este necesar fata de natura masurii incuviintate, a
elementelor de identificare a fiecarui telefon, a punctului de acces Ia un sistem
orice judecator informatic, a oricaror date cunoscute pentru identificarea caii de comunicare sau a
de drepturi ~i numarului de cont;
tehnice, iar nu
cauza in prima h) fn cazul masurii supravegherii video, audio sau prin fotograflere fn spatii pri-
~i circumscriptie
vate, mentiunea privind fncuviintarea solicitarii ca organele de urmarire penalii sa
patrundii fn spatii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce
a pre$edintelui,
urmeazii aflfolosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice;
aza sau suprave- i) sernnatura judecatorului ~i ~tampila instantei.
e supraveghere - atunci cand judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza ca nu sunt indeplinite
are a persoanei conditiile legale dispune, prin incheiere, respingerea cererii de incuviintare a masurii
probelor ori a supravegherii tehnice; in acest caz o noua cerere de incuviintare a aceleia~i masuri
1 unei infractiuni poate fi formulata numai daca au aparut ori s-au descoperit fapte sau imprejurari noi,
art. 271 NCPP, ca
necunoscute Ia momentul solutionarii cererii anterioare de ditre judeclitorul de
aplica ~i in acest do
drepturi ~i libertati;
- ca excepfie, in
- incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra
ghere tehnica din pa
masurilor de supraveghere tehnica nu este supusa cailor de atac;
tarilor, Ia pierderea,l
- mandatul de supraveghere tehnica poate fi pre/ungit, pentru motive temeinic persoanei vatamate,l
justificate (mentinerea temeiurilor initiate ce au fost avute in vedere Ia dispunerea posibilitatea ca pro
autorizarii, dar ~i necesitatea obtinerii de noi informatii sau a tuturor informatiilor pi/da, in ipoteza in
necesare ori a e~ecului inregistrat in incercarea de a obtine unele informatii), de catre pestiv sa ii schim
judeditorul de drepturi ~i libertati de Ia instanta competenta, Ia cererea motivatii a sa !ina /egatura in
procurorului, fiecare prelungire neputtind depa$i 30 de zile; spre deosebire de noilor numere de (,
vechiul Cod, NCPP nu mai prevede institufia refnnoirii mandatu/ui de supraveghere se constata ca pers
tehnica dupa expirarea acestuia, ceea ce conduce Ia urmatoare/e doua conc/uzii: urmarire penala nu
a) pentru a se dispune pre/ungirea supravegherii tehnice este necesar ca man- - ordonanfa p
datu/ anterior sa nu f$i fi fncheiat inca efectele; tehnica trebuie sa c
b) in cazu/ fn care mandatu/ de supraveghere tehnica emis/pre/ungit anterior $i-a
fncetat efecte/e, iar durata maxima/a a supravegherii tehnice nu a fost a tins a inca in
cauza, procuroru/ poate so lie ita judecatoru/ui de drepturi $i /ibertali emiterea unui
nou mandai de supraveghere tehnica in cazul in care sunt indeplinite condi!iile c) numele, pren
prevazute de art. 139 NCPP, iar nu pre/ungirea mandatu/ui de supraveghere tehnica d) indicarea m
ale carui efecte au incetat anterior. e) perioada ~i s
- in cazu/ in care se so/icita pre/ungirea mandatu/ui de supraveghere tehnica, f) numele pers
judecatoru/ de drepturi $i libertafi se pronunfa in camera de consi/iu, fora citarea ficare ale acesteia, ~
parfilor, prin incheiere care nu este supusa cai/or de alae; intocmirea minutei este g) indicarea, in
obligatorie;
elementelor de id~
Durata totala a masurilor de supraveghere tehnica, cu privire Ia aceea$i persoana informatic, a orica!
$i aceea$i fapta, nu poate depa~i, in aceea~i cauza, 6 luni; este posibila in aceea~i numarului de cont;
cauza ~i cu privire Ia acela~i persoana obtinerea unei noi autorizatii de interceptare, h) semnatura p
chiar ~i dupa depa~irea limitei de 6 luni, dar pentru o alta fapta (de pilda, dupa ince-
perea urmaririi penale pentru saviir~irea infractiunii de luare de mita ~i dispunerea - aviind in vede
interceptarii convorbirilor telefonice pentru o durata de 6 luni, se constata ca exista ditii ca ~i judecato
date ~i indicii temeinice cu privire Ia sliviir~irea de catre aceea~i persoanli a unei rezulta ell procur'
infractiuni de trafic de influenta; pentru aceasta ultima infractiune se poate solicita ~i necesare punerii i
obtine o noua autorizare de interceptare a convorbirilor inculpatului); vegherii video, au
viinta ca organele <
- ca exceptie, fatll de caracterul extrem de intrusiv in viata privata, masura supra- dezactiva mijloac
vegherii video, audio sau prin fotografiere in spafii private, nu poate fi dispusa in supravegherii tehn
aceea$i cauza cu privire Ia aceea$i persoana $i aceea$i fapta pe o perioada mai
mare 120 de zile; insa, daca masura supravegherii video, audio sau prinfotografiere - procurorul nu
prive$1e spafii pub/ice, poate fi dispusa in aceea$i cauza cu privire Ia aceea$i investigare, dacli,
persoana $i aceea$i fapta pe o perioada de eel mult 6 /uni; la aceeai persoa
aceasta autorizare
- termenele prevazute de lege pentru luarea sau prelungirea (inclusiv durata
maxima) masurii supravegherii tehnice sunt reglementate de lege pentru a apara 1
Daca in cazul
drepturi extraprocesuale, cum este dreptul Ia viata privata. Prin urmare, dispozitiile dispune masura sup
NCPP stipuleaza ca
Probe/e, mij/oace/e de proM $i procedee/e probatorii 311
judeclHorul de art. 271 NCPP, care reglementeazl'i modul de calcul a! termene/or substanfia/e, se
aplicli ~i in acest domeniu, termenele calculandu-se pe zile pline;
pronunta asupra - ca excepfie, in caz de urgenfa, cand lntarzierea obtinerii mandatului de suprave-
ghere tehnicli din partea judeclitorului ar conduce Ia o intarziere substantialli a cerce-
tarilor, Ia pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta
motive temeinic persoanei vlitl'imate, a martorului sau membrilor familiilor acestora, NCPP a prevlizut
Ia dispunerea posibilitatea ca procuroru/ sa poata autoriza 1, pe o durata de maximum 48 de ore (de
informatiilor pilda, fn ipoteza fn care membrii unei grupari infracfiona/e organizate decid intem-
de clitre pestiv sa f# schimbe te/efoane/e # carte/e pe care /e fo/oseau pentru a comunica ~i
motivatl'i a sa fina /egatura fntre ei pentru finalizarea activitalii infracfiona/e prin intermediu/
deosebire de noilor numere de telefon; ori fn ipoteza fn care, pe parcursu/ supravegherii tehnice,
de supraveghere se constata ca persoana monitorizata fo/ose~te # un aft te/efon de care organe/e de
concluzii: urmarire penala nu avusesera cuno~tinfa pana fn ace/ moment etc.);
- ordonanfa procuroru/ui prin care se autorizeaza mlisura de supraveghere
tehnica trebuie sa cuprindli:
a) denumirea parchetului;
c) nume1e, prenumele ~i calitatea persoanei care a dat ordonanta;
d) indicarea mlisurii concrete incuviintate;
e) perioada ~i scopul pentru care s-a autorizat mlisura;
f) numele persoanei supuse masurii de supraveghere tehnicli ori datele de identi-
ficare ale acesteia, dacli sunt cunoscute;
g) indicarea, in cazul in care este necesar fatli de natura mlisurii incuviintate, a
elementelor de identificare a fieclirui telefon, a punctului de acces la un sistem
aceea# persoana informatic, a oricliror date cunoscute pentru identificarea cliii de comunicare sau a
ibilli in aceea~i numlirului de cont;
de interceptare,
h) sernnlitura procurorului, judeclitorului ~i ~tampila unitlitii de parchet.
pilda, dupli ince-
~i dispunerea - avand in vedere eli procurorul poate autoriza, in caz de urgentli, in ace1ea~i con-
constata eli existli ditii ca ~i judeclitorul de drepturi ~i libertati, orice mlisurli de supraveghere tehnicli,
rezultli eli procurorul poate dispune provizoriu ~i cu privire la toate elementele
necesare punerii in executare eficientli a mlisurii (de pilda, in cazul mlisurii supra-
vegherii video, audio sau prin fotografiere in spatii private, procurorul poate incu-
viinta ca organele de urml'irire penalli sa plitrundli in spatii private pentru a activa sau
masura supra-
dezactiva mijloacele tehnice ce urmeazli a fi folosite pentru executarea mlisurii
fi dispusa fn
supravegherii tehnice);
o perioada mai
prin fotografiere - procurorul nu poate dispune autorizarea, in caz de urgenta, a tehnicii speciale de
Ia aceea# investigare, dacli, anterior, mlisura fusese dispusli ~i prelungitli de judeclHor cu privire
Ia acee~i persoana ~i Ia aceea~ifapta pana Ia limita de 6 luni/120 de zile, deoarece
aceastli autorizare cu caracter exceptional este permisli de legiuitor numai atunci cand
1
Dacli in eazul judeelitorului de drepturi ~i libertliti art. 140 NCPP prevede ell acesta
dispune mlisura supravegherii tehniee, in eeea ee prive~te eompetenta proeurorului, art. 141
NCPP stipuleazli eli aeesta autorizeazli mlisura de supraveghere tehnieli in eazuri urgente.
312 Proceduri'i penali'i. Partea genera/a R
intarzierea obtinerii autorizarii din partea judecatorului ar aduce grave prejudicii unui bloc de locuinti
activitatii de urrnarire penala; or, in aceste circumstante, nu se mai poate dispune politiei rutiere etc.
autorizarea masurii de catre judecator;
- dupa dispunerea masurii, procurorul are obligafia de a sesiza, In termen de eel --.In
mult 24 de ore de Ia expirarea miisurii, judeditorul de drepturi ~i libertati de Ia efectuata in c
din mai mult
instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de Ia
ambiental de~i
instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul par- " .I
tarea ~~ mreg1S
chetului din care face parte procurorul care a emis ordonanta, in vederea conjirmiirii
fost in mod
miisurii, inaintand totodata un proces-verbal de redare rezumativa a activitatilor de supravegherea
supraveghere tehnica efectuate (in mare sunt evidentiate faptele ~i imprejurarile Cluj, organ cat
relevante sub aspect probatoriu) ~i dosarul cauzei; obligatia de sesizare a judecatorului a unor acte p
de drepturi ~i libertati subzista indiferent de rezultatele obtinute in urrna supravegherii este nula deo
tehnice dispuse de procurer, nu doar atunci cand in urrna procedeului probatoriu dispus infractiunilor
au rezultat probe cu privire Ia activitatea infractionala investigata; odata cu cererea de C.proc.pen.
confirrnare a masurii sau separat, procurorul poate solicita judecatorului de drepturi aceste aspecte:
~i libertati luarea miisurii supravegherii tehnice in conditiile art. 140 NCPP; aceste sustine
- judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra legalitatii ~i temeiniciei a persoanei
ordonantei procurorului; in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza infractiuni. De
" j
mreg1strarea o
ca au fost indeplinite conditiile prevazute de lege, confirmii in termen de 24 de ore
miisura dispusii de procuror, prin incheiere, pronunfatii in camera de consiliu, fiirii
interceptarea ~
citarea piirfi/or. Daca procurorul a solicitat, totodata, judecatorul de drepturi ~i liber-
de la nr. de te'
tati poate dispune luarea miisurii supravegherii tehnice pe o durata de 30 de zile;
se afla nicio ~
- in ipoteza in care judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza ca nu au fost persoane, ci
respectate conditiile prevazute de lege, infirmii miisura luatii de ciitre procuror ~i Independent
dispune distrugerea probe/or obfinute in temeiul acesteia (de pildii, in cazul in care inregistrarea .
se constatii cii dispunerea miisurii de supraveghere tehnicii de ciitre procuror nu a mai retine d
justificat urgenfa). Procurorul distruge probele astfel obtinute ~i intocme~te un acesta fiind
proces-verbal in acest sens; incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati se prin lege s
pronunta asupra masurilor dispuse de procuror nu este supusa cailor de atac; nr. 547/2011,
- chiar ~i in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati a infirmat masura
supravegherii tehnice dispusa de procurer, acesta poate solicita ~i obtine (in aceea~i
tehnice
zi sau ulterior) incuviintarea procedeului probatoriu, daca sunt indeplinite conditiile
generale prevazute de art. 139 NCPP; - procurorul p
- piirfi/e procesuale, subiectii procesuali principali sau orice alte persoane pot sa fie efectuata de ~
efectua inregistriiri ale convorbirilor sau comunicarilor purtate de acestea cu tertii politiei ori de alte
(nu a celor purtate de terti, in care nu sunt implicate), flirii autorizare din partea ce presupun efec
procurorului sau a judeciitorului de drepturi ~i libertii/i, indiferent de natura executare, de re
infracfiunii sau de existenfa sau inexistenfa unui proces penal; de asemenea, pot fi Comunicatiilor din
folosite in procesul penal, chiar daca au fost efectuate tara autorizatie: inregistrarile din O.U.G. nr. 43
in mediul ambiental efectuate de paqi sau de orice alte persoane cu privire Ia adecvate pentru ob
propriile comunicari, sau inregistrarile de imagini efectuate de paqi sau alte per- la faptele de corup
soane, precum ~i orice alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege [art. 139 conditiile legii. In
alin. (3) NCPP]; de pilda, pot fi folosite in procesul penal inregistrarile de imagini nenta Biroul tehni
efectuate de camerele de luat vederi ale unui supermarket, sau de cele plasate in holul atributii: asigurare
re grave prejudicii unui bloc de Iocuinte, de camerele de supraveghere a traficului utilizate de organele
mai poate dispune politiei rutiere etc.
~ in termen de eel ~ In cauza s-a invocat nulitatea absoluta a inregistrarii ambientale

efectuatii in cauzii, cat ~i a autorizatiei nr. X emisa de Judecatoria Cluj-Napoca,
~
. ~i Iibertiiti de Ia
rnstanta sau de Ia din mai multe considerente: s-a dispus autorizarea inregistrarilor in mediul
se afla sediul par- ambiental de~i partea vatamata nu solicitase in mod expres acest Jucru; intercep-
derea conflrmiirii tarea ~i inregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de Ia nr. de telefon Z a
fost in mod nelegal dispusa, de~i partea vatamata nu a solicitat acest lucru;
~ a activitatilor de
supravegherea ~i inregistrarea In mediul ambiental au fost efectuate de SIPI
le ~i lmprejuriirile
Cluj, organ care nu are atributii de efectuare a unor acte de cercetare penala sau
rare a judecatorului
a unor acte premergatoare; autorizatia nr. X emisa de Judeciitoria Cluj-Napoca
bna supravegherii
este nula deoarece a fost emisa In vederea strangerii de probe pentru dovedirea
probatoriu dispus infractiunilor de amenintare ~i distrugere, aspect care contravine prevederilor
~
atii cu cererea de C.proc.pen. A~a cum s-a aratat anterior, Curtea a statuat In prezenta cauzli eli
orului de drepturi aceste aspecte trebuiau invocate In alte faze procesuale. Chiar ~i pe fond, insa,
NCPP; aceste sustineri sunt nelntemeiate, deoarece nu este nevoie de solicitarea expresa
tii ~i temeiniciei a persoanei vlitiimate, daca In cauza exista indicii de savar~ire a unor alte
Iibertati apreciaza infractiuni. De asemenea, potrivit C.proc.pen. se poate autoriza interceptarea ~i
en de 24 de ore lnregistrarea convorbirilor ori comunicarilor efectuate de aceasta prin telefon
de consiliu, fora sau orice mijloc de comunicare, indiferent de natura infractiunii. Referitor Ia
drepturi ~i liber- interceptarea ~i lnregistrarea convorbirilor telefonice ~i comunicarilor efectuate
de 30 de zile; de Ia nr. de telefon Z (cartela SIM), se poate observa cu u~urinta eli Ia dosar nu
se afla nicio comunicare sau convorbire efectuatii de pe acest numar catre alte
ii ca nu au fost persoane, ci doar cele catre partea vatamata. in ceea ce prive~te Serviciul
ciitre procuror ~i Independent de protectie Intema (SIP!) care a procedat Ia supravegherea ~i
, fn cazul in care lnregistrarea inculpatului In mediul ambiental In perioada 25-26 iulie 2008, se
e procuror nu a mai retine de catre Curte eli acesta are abilitatea de a efectua astfel de acte,
i lntocme~te un acesta fiind organ de cercetare speciala a carui competenta este reglementata
turi ~i Iibertiiti se prin lege speciala (C.A. Cluj, secfia penalii $i pentru minori, decizia
de atac; nr. 54712011, nepublicatii).
1 infirmat masura
1.4. Efectuarea, certificarea, arhivarea ~i conservarea supravegherii
btine (In aceea~i
plinite conditiile tehnice
- procurorul pune In executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta
lte persoane pot sa fie efectuatii de organul de cercetare penala sau de Jucratori specializati din cadrul
acestea cu terJii politiei ori de alte organe specializate ale statului; masurile de supraveghere tehnica
izare din partea ce presupun efectuarea de interceptiiri ~i inregistrari ale comunicarilor se pun in
erent de natura executare, de regula, prin intermediul Centrului National de Interceptare a
1
asemenea, pot fi Comunicatiilor din cadrul Serviciului Roman de Informatii; tot astfel, potrivit art. 15
tie: lnregistrarile din O.U.G. nr. 43/2002, D.N.A. este autorizatii sa detinii ~i sa foloseasca mijloace
e cu privire Ia adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea ~i stocarea informatiilor privitoare
i sau alte per- Ia faptele de coruptie prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, In
le lege [art. 139 conditiile Iegii. in cadrul D.N.A. functioneaza un serviciu tehnic care are In compo-
arile de imagini nenta Biroul tehnic ~i Biroul de telecomunicatii, aviind, printre altele, urmatoarele
plasate fn holul atributii: asigurarea punerii in executare, inclusiv prin serviciile ~i structurile specia-
lizate, a autorizatiilor de interceptare ~i inregistrare a convorbirilor, comuniclirilor ~i - fn vederea

imaginilor sau intretinerea mijloacelor tehnice proprii; de asemenea, mlisurile de supravegherii te
supraveghere tehnicli pot fi efectuate prin utilizarea mijloacelor tehnice ale unor activiH1ti de sup
autoritliti publice sau cu concursul tehnic al speciali~tilor din cadrul acestora, cum ar asigura semnare
fi : Ministerul Intemelor ~i Reformei Administrative (Directia Generalli de Informatii tehnicli, utilizand]
~i Protectie Intemli, Directia Generalli de Combatere a Criminalitlitii Organizate, eliberat de un tW
Directia Generalli Anticoruptie, Directia Operatiuni Speciale), Serviciul Roman de autorizatli care
Informatii; baza prezentei leg
- fumizorii de retele publice de comunicatii electronice sau fumizorii de servicii turli electronidi eJ
de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de vicii de certifi
servicii financiare (de pildli, Orange, Vodafone, Cosmote etc.) sunt obligati sli cola- autorizate, aceas
boreze cu organele de urmlirire penalli, cu organul de cercetare penalli sau cu lucrli- datelor transmise~
tori specializati din cadrul politiei ori cu alte organe specializate ale statului, in activitlitile de su
limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supra- integritatea datel
veghere tehnicli; utilizand o semn
- persoanele care sunt chemate sli dea concurs tehnic la executarea mlisurilor de fumizor de servi
supraveghere au obligatia sli plistreze secretul operatiunii efectuate, sub sanctiunea persoanei autori
legii penale; rlispunde potrivitI
- supravegherea tehnicli poate fi continua (de pildli, in cazul interceptlirii ~i inre-
gistrlirii convorbirilor telefonice) sau secventialii (cum ar fi in cazul inregistrlirilor
audio sau audiovideo efectuate in mediul ambiental de organele de urmlirire penalli varea unei copii
pentru valorificarea momentelor operative); acestor date infi
tehnice ~i proce
- exportul rezultatelor activitlitii de supraveghere tehnicli de Ia fumizor clitre
de acestea;
organele judiciare se poate realiza zilnic, sau Ia un interval de timp pe parcursul
mandatului ori chiar la finalul mandatului; nu este exclus ca organele judiciare sli - procurorul s
poatli urmliri in timp real activitlitile sau convorbirile persoanei supravegheate tehnic fiecare activitat~
in scopul conturlirii operative in mod eficient a planului de actiune; activitatilor efec
la identificarea
- procurorul are obligatia de a inceta imediat supravegherea tehnicli, inainte de
contine rezulta
expirarea duratei mandatului, dacli nu mai existli temeiurile care au justificat masura,
refera, dacii sunt
informand de indatli despre aceasta judeclitorul care a emis mandatul (de pildli, in
ora la care a inc
cazul in care un traficant international de droguri cu privire la care exista o
suspiciune rezonabilli eli va aduce in tarli o cantitate importantli de cocainli, decide sa - inregistrliri~
renunte temporar la aceastli activitate ca urmare a interventiei unor probleme serioase ligibile (in celel
de slinlitate); - inregistrari
- datele rezultate din mlisurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formeazli fiere) sunt redate
obiectul cercetlirii 'Sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, de organele de
dacli nu sunt folosite in alte cauze penale, se arhiveazii Ia sediul parchetului, fn
locuri speciale, cu asigurarea confidenfialitiifii. Din oficiu sau la solicitarea plirtilor,
judeclitorul ori completul investit poate solicita datele sigilate dacli existli noi probe 1
Potrivit art.
din care rezultli eli, totu~i, o parte dintre acestea privesc fapta ce formeazli obiectul acea semnatura el
cercetlirii. Dupii un an de Ia so/ufionarea definitivii a cauzei, aces tea sunt distruse de a) este legata
ciitre procuror, care fntocme~te un proces-verbal fn acest sens; b) asigura ide
c) este creata
d) este legata
modificare ulteri
Probe/e. mijloacele de probii ~i procedeele probatorii 315
munidirilor ~i - fn vederea asiguriirii integritiifii date/or obfinute prin procedeul probatoriu a/
' masurile de supravegherii tehnice, NCPP prevede ca orice persoana autorizata care realizeazii
hnice ale unor activitati de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea de a
estora, cum ar asigura semnarea electronicii a datelor rezultate din activitatile de supraveghere
de Informatii tehnica, utilizand o semniiturii electronicii extinsii 1 bazata pe un certificat calificat
tii Organizate, eliberat de un fumizor de servicii de certificare acreditat; tot astfel, orice persoana
iul Roman de autorizatli care transmite date rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, in
baza prezentei legi, are posibilitatea sa semneze datele transmise, utilizand ~i o semna-
torii de servicii turli electronicli extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de ser-
unicare ori de vicii de certificare acreditat ~i care permite identificarea neambiguli a persoanei
bligati sa cola- autorizate, aceasta asumandu-~i astfel responsabilitatea in ceea ce prive~te integritatea
a sau cu lucra- date lor transmise; deopotriva, orice persoana autorizata care prime~te date rezultate din
ale statului, in activitlitile de supraveghere tehnicli, in baza prezentei legi, are posibilitatea sa verifice
tului de supra- integritatea datelor primite ~i sa certifice aceasta integritate prin semnarea datelor,
utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un
ea masurilor de fumizor de servicii de certificare acreditat ~i care permite identificarea neambigua a
sub sanctiunea persoanei autorizate; fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica
raspunde potrivit legii pentru securitatea ~i integritatea acestor date;
eptarii ~i inre- - in cazul in care, cu ocazia accesului la un sistem informatic, au fost identificate
inregistrarilor date informatice, procurorul poate dispune, prin ordonanta: a) realizarea ~i conser-
arire penala varea unei copii a acestor date informatice; b) suprimarea accesarii sau indepartarea
acestor date informatice din sistemul informatic. Copiile se realizeazli cu mijloace
tehnice ~i proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea informatiilor continute
fumizor catre
de acestea;
p pe parcursul
le judiciare sa - procurorul sau organul de cercetare penala intocme~te un proces-verbal pentru
egheate tehnic fiecare activitate de supraveghere tehnica, in care sunt consemnate rezultatele
activitatilor efectuate care privesc fapta ce formeazli obiectul cercetarii sau contribuie
la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de identificare ale suportului care
ica, inainte de
contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica, numele persoanelor Ia care se
tstificat masura,
fu1 (de pilda, in refera, daca sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum ~i, dupa caz, data ~i
ora Ia care a inceput activitatea de supraveghere ~i data ~i ora Ia care s-a incheiat;
care exista o
aina, decide sa - inregistrarile audio sunt redate numai in masura in care acestea sunt clare, inte-
obleme serioase ligibile (in celelalte cazuri se va face mentiunea ,neinteligibil");
- inregistrlirile de imagini (atat cele efectuate prin filmare, cat ~i cele prin fotogra-
pta ce formeaza fiere) sunt redate in plan~e foto, care fac parte integranta din procesul-verbal intocmit
l-ea persoanelor, de organele de urmarire penala;
parchetului, fn
citarea partilor,
exista noi probe 1
Potrivit art. 4 pet. 4 din Legea nr. 455/2001 ,,semniiturii e/ectronicii extinsii reprezinta
eaza obiectul acea sernnatura electronica care indepline~te cumulativ urmatoarele conditii:
sunt distruse de a) este legata in mod unic de sernnatar;
b) asigura identificarea semnatarului;
c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legata de datele in forma electronica, Ia care se raporteaza in a~a fel inciit orice
modificare ulterioara a acestora este identificabila".
- in cazul in care convorbirile sau comunicarile sunt efectuate in alta limba decat 1.5. Informal
cea romana, redarea in procesul-verbal trebuie efectuata numai in limba romana, prin - dupa incet
intennediul unui interpret, care are obligatia pastrarii confidentialitatii infonnatiilor obligatia proced
traduse; subiect al unui 11
- Ia procesul-verbal se afa-$eazii, fn plic sigilat, o copie a suportului care confine privinta sa;
rezultatul activitiitilor de supraveghere tehnicii. Suportul sau o copie certificata a - dupa momet
acestuia se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, ~i va fi tinta, la cerere,
pus Ia dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dupii sesizarea instantei, copia de supraveghere
suportului care confine activitiitile de supraveghere tehnicii -$i copii de pe proce- cerere, ascultar
sele-verbale se piistreazii Ia grefa instantei, fn /ocuri speciale, fn plic sigilat, Ia imaginilor rezul
dispozitia exclusivii ajudeciitorului sau completului fnvestit cu solutionarea cauzei; cererii este de 20
I
- orice persoana autorizata care realizeaza copii ale unui suport de stocare a - ca exceptiel
datelor infonnatice care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica are ordonanfii motiv,
posibilitatea sa verifice integritatea datelor incluse in suportul original ~i, dupa tehnicii, amanar
efectuarea copiei, sa sernneze datele incluse in aceasta, utilizand o sernnatura prezentiirii supo
electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii a proceselor-ver1
de certificare acreditat ~i care pennite identificarea neambigua a persoanei autorizate, dosarului, dacii.
aceasta asumandu-~i astfel responsabilitatea in ceea ce prive~te integritatea datelor;
a) perturbarea
- convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate ~i inregistrate, care
b) punerea in
privesc fapta ce fonneaza obiectul cercetarii ori contribuie Ia identificarea ori locali-
zarea persoanelor, sunt redate de catre procuror sau organul de cercetare penala acestora;
intr-un proces-verbal in care se mentioneaza mandatul emis pentru efectuarea aces- c) dificultati
tara, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor infonnatice - amanarea il
ori ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au efectuat comunicarile, daca sunt supraveghere te
cunoscute, data ~i ora fiecarei convorbiri sau comunicari. Procesul-verbal este tarziu panii Ia t
certificat pentru autenticitate de ciitre procuror; tarziu inainte d
- dupa incetarea masurii de supraveghere, procurorul infonneaza judecatorul de informa persoa
drepturi ~i libertati despre activitatile efectuate, avand in vedere ca acesta este orga- zitie, pentru con
nul care a autorizat supravegherea tehnica; redare a suprave
- daca in cauza s-a dispus o solutie de clasare, impotriva careia nu a fost fonnulata - dispozitiile
plangere in tennenul legal prevazut Ia art. 340 NCPP sau plangerea a fost respinsa, referitoare la dr
procurorul in~tiinteaza, de indata, despre aceasta pe judecatorul de drepturi ~i libertati NCPP in ceea c
care a autorizat supravegherea tehnica; activitiifi/e de s
- judecatorul de drepturi ~i libertati dispune conservarea suportului material sau a
cererii de con
conforma cu ju
copiei certificate a acestuia, prin arhivare la sediul instantei In locuri speciale, In plic
Integrarea Eum
sigilat, cu asigurarea confidentialitatii;
autoritatile treb
- daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condarnnare, de renuntare la ce informarea p
aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, de achitare ori incetare a scopul pentru c
procesului penal, ramasa definitiva, suportul material sau copia acestuia se conservii
prin arhivare odatii cu dosarul cauzei, Ia sediul instantei, fn locuri speciale, cu
asigurarea confidentialitiifii.
1
A se vede
Integration and
Probe/e. mij/oacele de proM ~i procedee/e probatorii 317
1.5. Informarea persoanei supravegheate

- dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul are, in princ1pm,
obligatia procedurala pozitiva de a informa, in scris, in eel mult 10 zile, pe fiecare
subiect a! unui mandat, despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in
care confine privinta sa;
certificata a
sigilat, ~i va fi - dupa momentul informarii, persoana supravegheata are dreptul de a lua cuno~
tinta, Ia cerere, de continutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile
instantei, copia
de supraveghere tehnica efectuate. De asemenea, procurorul trebuie sa asigure, Ia
de pe proce-
cerere, ascultarea convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor ori vizionarea
plic sigilat, Ia
imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnica; termenul de formulare a
cererii este de 20 de zile de Ia data comunicarii informarii scrise;
- ca exceptie, potrivit art. 145 alin. (4) NCPP procurorul poate dispune, prin
ordonanta motivata, fn termenu/ de 10 zi/e de Ia fncetarea miisurii de supraveghere
tehnicii, amanarea efectuiirii informiirii sau, dupii efectuarea informarii, amanarea
prezentiirii suporturi/or pe care sunt stocate activitafi/e de supraveghere tehnicii ori
a procese/or-verba/e de redare ca urmare a formuliirii unei cereri de consul/are a
dosarului, dacii aceasta ar putea conduce Ia:
a) perturbarea sau periclitarea bunei desta~urari a urmaririi penale in cauza;
b) punerea in peri col a sigurantei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor
acestora;
c) dificultati in supravegherea tehnica asupra altor persoane implicate in cauza.
- amanarea informarii/prezentarii suporturi/or pe care sunt stocate activitiitile de
supraveghere tehnica ori a proceselor-verbale de redare se poate dispune eel mai
tarziu pana Ia terminarea urmaririi pena/e sau pana Ia c/asarea cauzei; a~adar, eel
tarziu inainte de dispunerea unei solutii in cauza, procurorul are obligatia de a
informa persoana care a fost supravegheata tehnic ~i de a-i pune acesteia Ia dispo-
este orga- zitie, pentru consultare, activitatile de supraveghere tehnica ori procesele-verba/e de
redare a supravegherii tehnice;
- dispozitiile art. 145 alin. (4) NCPP constituie o exceptie ~ide Ia regula generala
referitoare Ia dreptulla consultarea dosarului prevazuta de art. 94 alin (4) teza a II-a
NCPP in ceea ce prive~te componenta prezentarii suporturilor pe care sunt stocate
activitatile de supraveghere tehnica ori a proceselor-verba/e de redare ca urmare a
cererii de consultare a dosarului formulata de inculpat. Aceasta exceptie este
conforma cu jurisprudenta Curtii Europene. In acest sens, fn cauza Asociatia pentru
Integrarea Europeana $i Drepturile Omului $i Ekimdzhiev c. Bulgariei 1, s-a aratat ca
autoritatile trebuie sa informeze persoana supusa masurii de supraveghere de indata
ce informarea poate fi efectuata dupa terminarea supravegherii, tara insa a prejudicia
scopul pentru care aceasta a fost dispusa.
1
A se vedea CEDO, hotararea din 28 iunie 2007, in cauza Association for European
Integration and Human Rights ~i Ekimdzhiev c. Bulgariei, parag. 90.
1.6. Valoarea probanta a supravegherii tehnice inculpat sau de o

mijloc aceste bunu
- mijlocul de proba care rezulta in urma procedeului probatoriu al supravegherii
- pot fi retinut
tehnice este procesul-verbal in care sunt redate activitatile de supraveghere tehnica
obiectele trimise
efectuate;
taptuitorul, suspec
- procesele-verbale in care sunt redate convorbirile telefonice dintre avocat ~i cine este expedit<l
partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu pot fi folosite ca mijloace de persoana vatamata:
proba decat daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente ~i scrisorile, trimite
utile privitoare Ia pregatirea sau savar~irea de catre avocat a unei infractiuni dintre este biinuita ca pri
cele pentru care se poate dispune supravegherea tehnica, deoarece, in acest caz, nu se suspect sau inculpl
mai poate vorbi de o activitate desta~urata de avocat in limitele legale ale exercitarii
dreptului Ia aparare; f
a) servicii po~t
- procesele-verbale de redare a activitatii de supraveghere tehnica sunt supuse
trimiterilor po~tale;
principiului liberei aprecieri a probelor; au acee~i valoare probanta ca orice alt b) furnizor de s
mijloc de proba, putiind fi retinute de catre organele judiciare Ia stabilirea situatiei de intreprindere famili
fapt dintr-o cauza penala sau inlaturate motivat; in fumizarea unuia
- datele rezultate din masurile de supraveghere tehnica pot fi folosite # fn alta c) /ivrare - op
cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente ~i po~tale;
d) distribuire
utile privitoare Ia pregatirea ori saviir~irea unei alte infractiuni dintre cele prevazute
livrarea acestora Ia
Ia art. 139 alin. (2) NCPP; in acest caz, procurorul va dispune, prin ordonanta, ca e) trimitere de
datele obtinute prin supravegherea tehnica dispusa intr-un dosar sa fie trimise in care urmeaza sa fie
scopul de a fi folosite ~i in cealalta cauza, fie ca aceasta se afla pe rolul aceleia~i sine sau pe ambal
unitati de parchet sau Ia alta unitate de parchet (de pilda, procurorul din cadrul trimiteri de coresp
parchetului de pe liinga inalta Curte de Casatie ~i Justitie poate dispune ca datele f) trimitere po~
rezultate din supravegherea tehnica dispusa intr-un dosar al sau sa fie trimise Ia o drept particularitat
cauza inregistrata pe rolul DIICOT deoarece au legatura cu investigatia efectuata de depunerii, precum
g) trimitere po
acest parchet specializat; sau intr-un dosar de crima organizata ~i contrabanda instru-
livrat Ia adresa i
mentat de DIICOT, cu ocazia interceptarilor de convorbiri telefonice rezulta date cu categorie sunt inch
privire Ia comiterea unor acte de coruptie de diferiti functionari din cadrul admi- care contin bunuri
nistratie publice centrale; aceste date pot fi puse Ia dispozitia DNA pentru ca aceasta h) trimitere po
unitate specializata sa desfa~oare activitatile investigative referitoare Ia infractiunile catre o adresa car'
de coruptie); catre o adresa afl
Romaniei catre o
- instanta, din oficiu sau Ia cererea procurorului ori a partilor, poate dispune exper-
Romaniei;
tiza tehnicii a echipamentelor folosite pentru realizarea interceptarii sau a inregistriirii, i) trimitere p
respectiv expertiza criminalistica a vocii ~i vorbirii ori a imaginilor inregistrate. teritoriul Romani
sau expediata de I
adresa de pe teri
2. Retinerea, predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale. membru al Uniun
Europene, dar afl
2.1. Notiune. Conditii j) co/et po~tal
tara valoare come
- este procedeul probatoriu prin care sunt retinute, predate sau perchezitionate k) expeditor
scrisorile, trimiterile po~tale sau obiectele 1 trimise ori primite de faptuitor, suspect, prin intermediul
I) destinatar-
1
Art. 2 din O.U.G. nr. 13/2013 privind serviciile po~tale (M.Of. nr. 139 din 15 martie m) utilizator
2013), define~te in materia servicii1or po~tale notiunile de: po~tal in calitate
inculpat sau de orice persoana care este banuita ca prime~te ori trimite prin orice
mijloc aceste bunuri de Ia faptuitor, suspect sau inculpat ori bunuri destinate acestuia;
a! supravegherii
aveghere tehnica - pot fi retinute, predate sau perchezitionate fie scrisorile, trimiterile po~tale sau
obiectele trimise de faptuitor, suspect sau inculpat, fie cele a! carei destinatar este
faptuit6rul, suspectul sau inculpatul, in acest din urma caz neprezentand importanta
dintre avocat ~i
cine este expeditorul corespondentei (de pi ida, un coin cui pat, un martor, chiar
::: ca mijloace de
persoana vatamata etc.); deopotriva pot fi retinute ~i predata sau perchezitionate fie
ii concludente ~i
scrisorile, trimiterile po~tale sau obiectele trimise sau primite de orice persoana care
infractiuni dintre
este banuita ca prime~te ori trimite prin orice mijloc aceste bunuri de Ia faptuitor,
1 acest caz, nu se
suspect sau inculpat ori bunuri destinate acestuia;
lie ale exercitarii
tica sunt supuse a) servicii po$tale - serviciile ce constau In colectarea, sortarea, transportul ~i livrarea
~nta ca orice alt trimiterilor po~tale;
ilirea situatiei de b) fornizor de servicii po$fale - orice persoana fizica autorizata, lntreprindere individuala,
lntreprindere familiala sau orice persoana juridica a carei activitate consta, In tot ori In parte,
In fumizarea unuia sau a mai multor servicii po~tale;
)losite ~i fn alta c) livrare - operatiunea de predare de catre fumizorul de servicii po~tale a trimiterilor
ii concludente ~i po~tale;
e cele prevazute d) distribuire - procesul care lncepe cu sortarea trimiterilor po~tale ~i se lncheie cu
in ordonanta, ca livrarea acestora Ia destinatari;
.a fie trimise in e) trimitere de corespondentii - comunicare In forma scrisa pe orice fel de suport fizic,
care urmeaza sa fie transportata ~i Iivrata Ia adresa indicata de expeditor chiar pe trimiterea In
e rolul aceleia~i sine sau pe ambalajul acesteia. Cartile, cataloagele, ziarele, periodicele nu sunt considerate
rorul din cadrul trimiteri de corespondenta.
ispune ca datele t) trimitere po$talii fnregistratii - trimitere po~tala care face obiectul unui serviciu ce are
fie trimise Ia o drept particularitate eliberarea de catre fumizor expeditorului a unui document care atesta data
atia efectuata de depunerii, precum ~i. de regula, plata tarifului;
ttrabanda instru- g) trim itere po$talii - bun adresat, aflat In forma finala In care urmeaza sa fie transportat ~i
:: rezulta date cu livrat Ia adresa indicata de expeditor. Pe Hinga trimiterile de corespondenta, In aceasta
categorie sunt incluse, de exemplu, cartile, cataloagele, ziarele, periodicele, coletele po~tale
lin cadrul admi-
care contin bunuri cu sau tara valoare comerciala ~i mandatele po~tale pe suport hiirtie;
,entru ca aceasta
h) trimitere po$falii internationalii - trimitere po~tala expediata de pe teritoriul Romiiniei
~ Ia infractiunile catre o adresa care nu se afla pe acest teritoriu sau expediata din afara teritoriului Romiiniei
catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia ~i trimiterea po~tala expediata din afara teritoriului
e dispune exper- Romiiniei catre o adresa care nu se afla pe acest teritoriu, dar aflata In tranzit pe teritoriul
m a inregistrarii, Romiiniei;
i) trimitere po$falii intracomunitarii - trimiterea po~tala intemationala expediata de pe
:gistrate.
teritoriul Romiiniei catre o adresa de pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene
sau expediata de Ia o adresa de pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene catre o
adresa de pe teritoriul Romiiniei ~i trimiterea po~tala expediata de pe teritoriul unui stat
1o~tale.
membru al Uniunii Europene catre o adresa de pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii
Europene, dar aflata In tranzit pe teritoriul Romiiniei;
j) co/et po$fal- trimitere po~tala cu greutatea maxima de 50 kg, ce contine bunuri cu sau
perchezitionate tara valoare comerciala;
ptuitor, suspect, k) expeditor - persoana fizidi sau juridica ce initiaza trimiterea po~tala ~i. personal sau
prin intermediul unui tert, o introduce In reteaua po~tala;
I) destinatar- persoana careia li este adresata trimiterea po~tala;
39 din 15 martie m) utilizator- orice persoana fizica sau juridica ce beneficiaza de fumizarea unui serviciu
po~talln calitate de expeditor sau destinatar.
- pentru a se dispune retinerea, predarea ~i perchezitionare corespondentei sau a 2.2 Procedur

obiectelor trebuie indeplinite urmatoarele condiJii: perchezitionare a
(i) sa existe o suspiciune rezonabila cu privire Ia pregatirea sau sawirirea unei - competenfa d '
infracfiuni; denfei apartine jud,
aceasta masura se poate dispune numai in cursu/ urmaririi penale; potrivit NCPP competenta sa jud
in conditiile in care sesizarea indepline~te conditiile prevazute de lege organele de grad acesteia in a ~
urmarire penala dispun inceperea urmaririi penale cu privire Ia fapta; procurorul. care a fl
- nu prezinta importanta forma de vinovatie cu care a fost comisa infractiunea, - autonzarea pr~
nici daca aceasta a ramas in faza tentata, ori a fost consumata sau comisa in forma tueaza sau suprave
continuata. Deopotriva, nu prezinta importanta pedeapsa prevazuta de lege pentru alte date de identii
infractiune. cunoscute, indicar
(ii) refinerea, predarea i perchezifionarea corespondenfei sau a obiectelor sa fie privire la savar~ir
necesara i proporfionala cu restrdngerea drepturilor i libertafi/or fundamentale faptei ~i a incadr~
(principiul proporfionalitafii); masurii. Procur~ru~
- pentru a se aprecia exigenta de necesitate ~i propoqionalitate trebuie avute in - cererea pnn ~
vedere particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi trimiterilor po~tald
obtinute ori gravitatea infractiunii; in camera de cons!
(iii) probele sa nu poata fi obfinute in alt mod sau obfinerea lor sa presupuna rului, prin incheie
dificultafi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranfa intocmirea minute
persoanelor sau a unor bunuri de valoare (principiul subsidiaritafii). - in cazul in c
- legiuitorul impune autoritatilor sa verifice daca alte mijloace, mai putin intruzive libertati dispune
in viata privata, ar putea sa fie utilizate pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru retinere, predare ~i
I
identificarea sau localizarea participantilor Ia infractiune, daca sunt apte sa conduca - retmerea, pre
Ia acelea~i rezultate ~i daca folosirea acestora nu ridica obstacole sernnificative de poate fi dispusa in
ordin practic; - fncheierea ju
- ca exceptie, in vederea asigurarii confidentialitatii raportului avocat - client, a) denumirea i
precum ~i a dreptului Ia aparare, este interzisa retinerea, predarea ~i perchezitionarea
b) data, ora ~i 1
corespondentei sau a trimiterilor po~tale trimise ori primite in raporturile dintre
avoca! i suspectul, inculpatul sau orice alta persoana pe care acesta o apara. c) numele, pre
Totu~i, se va putea dispune retinerea, predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale datu!;
trimise ori primite in raporturile dintre avoca! i suspectul, inculpatul sau orice alta d) indicarea m
persoana pe care acesta o apara daca in cauza exista date ca avocatul savar~e~te sau e) perioada ~i
pregate~te savar~irea uneia dintre urmatoarele infractiuni: infractiuni contra
f) numele pe
securitatii nationale prevazute de Codul penal ~i de legi speciale, precum ~i in cazul
sunt cunoscute;
infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de anne, de trafic de persoane, acte de
terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare g) sernnatura
de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de ~antaj, de viol, de lipsire - daca judedit
de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie ~i al infractiunilor prevazute de leg
asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale retinerii, predarii
Uniunii Europene, al infractiunilor care se savar~esc prin sisteme informatice sau incuviintare a ac
mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru care legea descoperit Japte
prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare. anterioare de ca
Probele, mijloace[e de probi:i i procedeele probatorii 321
2.2 Procedura de emitere a mandatului de retinere, predare ~i
perchezitionare a trimiterilor po~tale de judecatorul de drepturi ~i libertati
- competenfa dispunerii miisurii refinerii, prediirii ~i perchezifioniirii corespon-
denfei apartine judeciitoru/ui de drepturi ~i /ibertiili de Ia instanta careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in prima instanta sau de Ia instanta corespunzatoare in
procurorul care a forrnulat cererea;
- autorizarea procedeului probatoriu se dispune Ia cererea procurorului care efec-
tueazii sau supravegheazii urmiirirea pena/ii, care trebuie sii cuprindii: numele sau
alte date de identificare a persoanei impotriva careia se dispune masura, daca sunt
cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezulta suspiciunea rezonabila cu
privire Ia savar~irea unei infractiuni pentru care se poate dispune masura, indicarea
faptei ~i a incadrarii juridice, motivarea caracterului proportional ~i subsidiar a!
masurii. Procurorul trebuie sa inainteze dosarul judecatorului de drepturi ~i libertati;
- cererea prin care se solicita incuviintarea retinerii, predarii ~i perchezitionarii
trimiterilor po~tale se solutioneaza de judecatorul de drepturi ~i libertati in aceea~i zi,
in camera de consiliu, tara citarea partilor, insa cu participarea obligatorie a procuro-
rului, prin incheiere care nu este supusa cailor de atac, indiferent de solutia dispusa;
intocmirea minutei este obligatorie;
- in cazul in care apreciaza ca cererea este fntemeiatii, judecatorul de drepturi ~i
libertati dispune admiterea cererii procuroru/ui o$i emite de fndatii mandatul de
retinere, predare ~i perchezitionare a trimiterilor po~tale;
- retinerea, predarea ~i perchezitionarea corespondentei sau a trimiterilor po~tale
poate fi dispusa in cursu! urrnaririi penale,pe o duratii de eel mult 30 de zile;
- fncheiereajudeciitorului de drepturi ~i libertiifi # mandatul trebuie sii cuprindii:
c) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a dat incheierea ~i a emis man-
datu!;
e) perioada ~i scopul pentru care s-a autorizat masura;
f) numele persoanei supuse masurii ori datele de identificare ale acesteia, daca
sunt cunoscute;
g) sernnatura judecatorului ~i ~tampila instantei.
- daca judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege, dispune, prin incheiere, respingerea cererii de fncuviinfare a
retinerii, predarii ~i perchezitionarii trimiterilor po~tale; in acest caz, o noua cerere de
incuviintare a aceleia~i masuri poate fi forrnulata numai dacii au apiirut ori s-au
descoperit fapte sau fmprejuriiri noi, necunoscute Ia momentul so/ufioniirii cererii
anterioare de ciitre judeciitoru/ de drepturi ~i libertiifi;
- mandatul de retinere, predare ~i perchezitionare a corespondentei sau a trimiterilor b) data, ora ~i I

po$tale poate fi pre/ungit, pentru motive temeinic justificate, de ci:'itre judecatorul de c) numele, preo
drepturi ~i libertati de Ia instanta competenta, Ia cererea motivata a procurorului,jiecare d) indicarea m
prelungire neputand depa$i 30 de zi/e; judecatorul de drepturi ~i Jibertati se pronunta in e) perioada ~i
camera de consiliu, tara citarea paqilor, prin incheiere care nu este supusa cailor de
atac. Intocmirea minutei este obligatorie; durata totala a masurii, cu privire Ia aceea~i f) numele pe
persoana ~i aceea~i fapta, nu poate depa~i, in aceea~i cauza, 6 luni. sunt cunoscute;
g) semnatura
2.3. Autorizarea repnerii, predarii ~i perchezitionarii trimiterilor po~tale
de catre procuror in cazuri urgente expirarea masurii;
Ca ~i In cazul supravegherii tehnice, cu caracter de exceptie, procuroru/ care competenta sa ju
supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate autoriza, pe o durata de grad acesteia in a
maximum 48 de ore, retinerea, predarea ~i perchezitionarea trimiterilor po~tale atunci procurorul care a
cand sunt lndeplinite urmatoarele conditii: un proces-verbal
a) sa existe o suspiciune rezonabila cu privire Ia pregatirea sau savar$irea unei - in cazul in c
infractiuni; conditiile prevazu
procuror, prin inc
b) masura sa fie necesara $i proportiona/a cu restrangerea drepturilor $i /iberta-
tilor fundament ale, date fiind particu/aritatile cauzei, importanta informatiilor sau a - in cazul in c
probe/or ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii; tate conditiile pr
distrugerea probe
c) probele sa nu poata fi obtinute fn alt mod sau obtinerea lor sa presupuna
obtinute ~i intoc
dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori ar exista un pericol pentru
siguranta persoane/or sau a unor bunuri de valoare; - odata cu ce
judecatorului de
d) sa existe o situatie de urgenfa, iar obtinerea mandatu/ui judecatorului de
corespondentei s
drepturi $i /ibertati de retinere, predare $i perchezitionare a trimiterilor po$tale ar
conduce Ia o fntarziere substantia/a a cercetari/or, Ia pierderea, a/terarea sau
distrugerea probe/or ori ar pune fn perico/ siguranta victimei sau a a/tor persoane.
- ~i in ipoteza in care masura este autorizata de procuror, este interzisa retinerea,
predarea ~i perchezitionarea corespondentei sau a trimiterilor po~tale trimise ori
primite In raporturile dintre avocat $i suspectu/, incu/patul sau orice alta persoana
pe care acesta o apara, cu exceptia situatiilor in care exista date eli avocatul - unitatile po
savar~e~te sau pregate~te savar~irea uneia dintre urmatoarele infractiuni: infractiuni efectueazli activi
contra securitatii nationale prevazute de Codul penal ~i de Jegi speciale, precum ~i In predea procuroru
cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte in mandatul disp
de terorism, de splilare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsi-
ficare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de ~antaj , de viol, de
lipsire de libertate, de evaziune fiscala, In cazul infractiunilor de coruptie ~i al infrac-
tiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor lmpotriva intereselor finan-
ciare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savar~esc prin sisteme infor- obiecte au fost
matice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru
- dupa efec
care Jegea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
mult 10 zile, i
- ordonanta procuroru/ui prin care se autorizeaza retinerea, predarea $i perche- retinerea, ridicar
zitionarea corespondentei sau a trimiteri/or po$ta/e trebuie sa cuprinda: in privinta sa;
a) denumirea parchetului;
c) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a dat ordonanta;
e) perioada ~i scopul pentru care s-a autorizat masura;
f) numele persoanei supuse masurii ori datele de identificare ale acesteia, daca
sunt cunoscute;
g) semnatura procurorului ~i ~tampila parchetului.
Procurorul are obligajia de a sesiza, fn termen de eel mull 24 de ore de Ia
expirarea miisurii, judeciitorul de drepturi ~i libertiiji de Ia instanta careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in prima instanta sau de Ia instanta corespunzatoare in
procurorul care a emis ordonanta, in vederea confirrnarii masurii, inaintand totodata
un proces-verbal de redare rezumativa a activitatilor efectuate ~i dosarul cauzei;
- in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza ca au fost indeplinite
conditiile prevazute de lege, confirrna in terrnen de 24 de ore masura dispusa de
procuror, prin incheiere, pronuntata in camera de consiliu, tara citarea partilor;
- in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati apreciaza ca nu au fost respec-
tate conditiile prevazute de lege, infirrna masura luata de catre procuror ~i dispune
distrugerea probelor obtinute in temeiul acesteia. Procurorul distruge probele astfel
obtinute ~i intocme~te un proces-verbal in acest sens;
- odata cu cererea de confirrnare a masurii sau separat, procurorul poate solicita
judecatorului de drepturi ~i libertati autorizarea retinerii, predarii ~i perchezitionarea
corespondentei sau a trimiterilor po~tale, care urrneaza sa fie trimise sau primite;
- incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra masu-
persoane. rilor dispuse de procuror nu este supusa cailor de atac.
sa retinerea,
2.4. Punerea in executare a mandatului de repnere, predare ~i
trimise ori
alta persoanii percheziponare a trimiterilor po~tale
ca avocatul - unitatile po~tale sau de transport ~i orice alte persoane fizice sau juridice care
efectueaza activitati de transport sau transfer de inforrnatii sunt obligate sa retina ~i sa
predea procurorului scrisorile, trimiterile po~tale ori obiectele Ia care se face referire
in mandatul dispus de judecator sau in autorizatia emisa de procuror;
- corespondenta, trimiterile po~tale sau obiectele ridicate ~i perchezitionate care
nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.
2.5. Informarea persoanei ale ciirei corespondenta, trimiteri po~tale sau

obiecte au fost ridicate ~i percheziponate
- dupa efectuarea activitatilor autorizate, procurorul trebuie sa inforrneze, in eel
mult I 0 zile, in scris, pe fiecare subiect al unui mandat prin care s-a dispune
~i perche-
retinerea, ridicarea ~i perchezitionarea corespondentei, despre masura ce a fost luata
in privinta sa;
- dupa momentul informarii, persoana ale carei coresponden~a, trimiteri po~tale plata electronia
sau obiecte au fost ridicate ~i perchezi~ionate are dreptul de a lua cuno~tin~a de de corupfie, a
activitatile efectuate; impotriva inte
- procurorul poate sa amane motivat efectuarea informarii sau a prezentarii rezulta- siivdr~esc prin
telor activitatii investigative ori a proceselor-verbale, daca aceasta ar putea conduce Ia: cazul a/tor infTJ
mai mare ori
a) perturbarea sau periclitarea bunei desla~urari a urmaririi penale in cauza;
infractionale c
b) punerea in peri col a siguran~ei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor
- pe de o ~
acestora;
infractiuni (ten
c) dificultati in supravegherea tehnica asupra altor persoane implicate in cauza. parte, indicii
- amanarea se poate dispune eel mai tarziu pana Ia terminarea urmaririi penale sau infractiuni;
pana Ia clasarea cauzei. -in acest
nicio referire C!
indicii temei
3. Utilizarea investigatorilor sub acoperire ~i a colaboratorilor
tentative nein
3.1. Notiune. Condipi - nu prezin
consumata sa
- prin utilizarea investigatorului sub acoperire ~i a colaboratorilor se intelege
folosirea unei persoane cu o alta identitate decat cea reala in scopul obtinerii de date - potrivit i
~i informatii cu privire Ia savar~irea unei infractiuni;
Poli~iei Rom
persoanelor s
- investigatorii sub acoperire sunt lucratori operativi din cadrul politiei judiciare (de
infractiuni gr
pilda, din cadrul Directiei de Operatiuni Speciale, sau a Directiei Generale Antico-
cautarea, Io
rup~ie). Spre deosebire de vechiul Cod, NCPP prevede cii in cazul investigiirii infrac-
Politia Roma
fiunilor contra securitiifii nafionale ~i infracfiunilor de terorism pot fi folosifi ca inves-
activitatii de
tigatori sub acoperire ~i lucriitori operativi din cadrul organelor de stat care desfo-
de nimeni in
~oarii, potrivit legii, activitiifi de informafii in vederea asiguriirii securitiilii nafionale;
nevoile justiti
- colaboratori pot fi orice persoane (de pilda, martori-denuntatori, lucratori opera- face, dupa ca
tivi din cadrul organelor de stat care desta~oara, potrivit legii, activitati de informatii
- aceasta
in vederea asigurarii securitatii nationale, fo~ti consumatori de droguri etc.) care
intre gravitat
inteleg sa ajute organele judiciare in activitatile investigative desla~urate in vederea
se desta~oara
descoperirii infractiunilor;
c) miisur.
- autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procu-
tilor fundam
rorul care supravegheazii sau efectueazii urmiirirea penalii, daca sunt indeplinite
probe/or ce
urmatoarele condipi:
d) probe!
a) a fost inceputii urmiirire penalii;
- potrivit NCPP, autorizarea investigatorilor sub acoperire poate fi dispusa numai
dupa inceperea urmaririi penale care, in conditiile noii codificari, presupune etapa de
investigare a faptelor.
b)existii o suspiciune rezonabilii cu privire Ia pregiitirea sau siivdr~irea unei 1
In acest
infracfiuni contra securitiifii nafionale previizute de Codul penal ~i de alte legi Mini~tri al Co
speciale, precum # in cazul infracfiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic la ,pregiitirea
de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora, de finanfare a terorismului, nicio infracli
spiilare a bani/or, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de considerate a
2
M.Of. n
Probele, mijloacele de proM .yi procedeele probatorii 325
miteri po~tale plata electronica, ~antaj, lips ire de libertate, evaziune fisc ala, in cazul infractiunilor
cuno~tinta de de corupfie, a/ infractiunilor asimilate infractiunilor de corupfie, a/ infractiunilor
impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a/ infractiunilor care se
entarii rezulta- savar~esc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica ori in
a conduce Ia: cazul a/tor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau
cauza; mai mare ori exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati
infractionale ce au legatura cu infractiunile enumerate mai sus;
rilor familiilor
- pe de o parte, trebuie sa existe indicii temeinice cu privire Ia savar~irea unei
infractiuni (tentativa pedepsibila, fapt consumat sau fapt epuizat) sau, pe de alta
parte, indicii temeinice care sa conduca Ia concluzia pregatirii savar~irii unei
rii penale sau infractiuni;
- in acest ultim caz, NCPP, legitimand caracterul pro-activ a! anchetei, nu face
nicio referire cu privire Ia formele infractiunii, astfel ca, ~i in cazul existentei unor
orilor indicii temeinice privind pregatirea savar~irii unor acte preparatorii sau a unei
tentative neincriminate, s-ar putea autoriza folosirea investigatorilor sub acoperire 1;
- nu prezinta importanta daca infractiunea a ramas in faza tentata, ori a fost
or se intelege consumata sau comisa in forma continuata;
tinerii de date - potrivit art. 33 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea ~i functionarea
Politiei Romane2, in vederea obtinerii de date ~i informatii cu privire Ia activitatea
ei judiciare (de persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregatirea sau savar~irea unor
nerale Antico- infractiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum ~i pentru identificarea,
tigarii infrac- cautarea, localizarea ~i/sau prinderea persoanelor date in urmarire potrivit legii,
/ositi ca inves- Politia Romana poate folosi informatori; sursele de informare, metodele ~i mijloacele
tat care desfii- activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential ~i nu pot fi dezvaluite
-fii nationale; de nimeni in nici o imprejurare. Exceptie fac cazurile in care indatoririle functiei,
nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. In aceste situatii dezvaluirea se va
ucratori opera-
face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare;
ti de informatii
guri etc.) care - aceasta conditie este expresia principiului proportionalitatii ce trebuie sa existe
te in vederea intre gravitatea infractiunii ce s-a savar~it sau se pregate~te a fi savar~ita, pentru care
se desta~oara ancheta ~i utilizarea investigatorilor sub acoperire.
une de procu- c) masura este necesara ~i proportionala cu restrangerea drepturilor ~i liberta-
runt indeplinite tilor fundamentale, date fiind particularitafi/e cauzei, importan fa informatiilor sau a
probe/or ce urmeaza a fi obfinute ori gravitatea infractiunii;
d) probele sau localizarea ~i identificarea faptuitorului, suspectului ori inculpa-
tului nu ar putea fi obtinute fn alt mod sau obfinerea lor ar presupune dificultati
dispusa numai
deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor
upune etapa de sau a unor bunuri de valoare.
iivar~irea unei 1
i de alte legi In acest sens pet. 45 din Raportul explicativ Ia Recomandarea (2005) 10 a Comitetului de
Mini~tri a! Consiliului Europei privind ,tehnicile speciale de investigare" prevede ca referirea
de arme, trafic
Ia ,pregatirea saviir~irii unei infractiuni" acopera acele situatii In care, de~i nu a fost comisa
a terorismului, nicio infractiune, o persoana a efectuat sau efectueaza acte care pot fi In mod obiectiv
instrumente de considerate a contribui la pregatirea saviir~irii unei infractiuni.
2
M.Of. nr. 305 din 9 mai 2002.
326 Proceduril penalil. Partea genera/a
- este astfel reglementat principiul subsidiaritafii masurii, subliniind caracterul de

b) numele, pre
exceptie al acesteia, intrucat nu este adecvat ca o parte insernnata a probatiunii
dintr-o cauza sa fie reprezentata de acte ale investigatorilor sub acoperire; c) fa pta care fi
caz, datele privito
- alte mijloace mai putin intruzive trebuie sa fie utilizate pentru descoperirea
infractiunii sau identificarea taptuitorilor, daca sunt apte sa conduca la acelea~i rezul- d) indicarea a'
tate ~i dadi folosirea acestora nu ridica obstacole sernnificative de ordin practic. autorizat sa le des'
Autorizarea colahoratorilor se poate dispune de procurorul care supravegheazii e) perioada pe
sau efectueazii urmiirirea penala, daca:
a) existii o suspiciune rezonabila cu privire Ia pregiitirea sau saviir~irea unei
infracfiuni contra securitiilii nafionale prevazute de Codul penal ~i de alte legi - procurorul,
specia/e, precum $i fn cazul infracfiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic autorizeaza un p
de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora, de finantare a terorismului, judecatorul de c
spa/are a bani/or, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de sau instanta de j
plata e/ectronica, ~antaj, lipsire de libertate, evaziune fiscala, fn cazul infractiunilor rului sub acoperii
de corupfie, a/ infractiunilor asimilate infracfiunilor de corupfie, a/ infractiunilor titatea reala a in
fmpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a/ infracfiunilor care se deciit cea reala n
siiviir~esc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronicii ori fn
- investigato
cazul a/tor infractiuni pentru care /egea prevede pedeapsa fnchisorii de 7 ani sau
familie ai acesto
mai mare ori existii o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata fn activitiiti
de violenta, in 1
infractionale ce au /egatura cu infracfiuni/e enumerate mai sus;
b) masura este necesarii ~i proportionalii cu restriingerea drepturilor $i
libertafi/or fundamenta/e, date fiind particularitiifi/e cauzei, importanfa informatiilor
-in cadrul
sau a probe/or ce urmeaza a fi obfinute ori gravitatea infracfiunii;
perire exista ~i p
c) probele sau localizarea ~i identificarea foptuitorului, suspectului ori inculpa- caz rapoarte pe
tului nu ar putea fi obfinute fn alt mod sau obfinerea lor ar presupune dificultati acoperire; perso~
deosebite ce ar prejudicia ancheta ori existii un perico/ pentru siguranfa persoane/or activitatile efec
sau a unor bunuri de valoare; activitati decat c
d) fo/osirea investigatorului sub acoperire nu este suficienta pentru obtinerea informatii referit
date/or sau informatiilor ori nu este posibila. sunt aduse, de
- din aceasta ultima conditie rezulta ca, in principiu, pot fi autorizati intr-o cauza persoanele de le
colaboratori In vederea conlucrarii cu investigatorul sub acoperire pentru a asigura
eficienta activitatii investigative; nu este exclusa, insa, autorizarea in cauza numai a sara efectuarea
colaboratorilor, In ipoteza in care nu este posibila autorizarea unui investigator sub desra~urare a a:
acoperire. zarea desra~ura
activitatilor aut,
3.2. Autorizarea investigatorilor sub acoperire/colabor_~torilor alte activitati d
- autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire sau a colaboratorilor se poate NCPP neputand
dispune de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea pena/a, pe o - daca exista
perioada de eel mult 60 de zile; sub acoperire/c
- masura se dispune de procuror, din oficiu sau Ia cererea organului de cercetare prelungire nep
penala, prin ordonanfa care trebuie sa cuprinda: nerea temeiuril
necesitatea obf
a) denumirea parchetului ~i data emiterii;
e~ecului inregis
Probele, mijloace/e de probii ~i procedee/e probatorii 327
caracterul de
b) numele, prenumele ~i calitatea celui care o intocme~te;
c) fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a acesteia ~i, dupa
descoperirea caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
acelea~i rezul- d) indicarea activitatilor pe care investigatorul sub acoperire/colaboratorul este
practic. autorizat sa le desra~oare;
e) perioada pentru care s-a autorizat masura;
f) identitatea atribuita investigatorului sub acoperire/colaboratorului;
unei
l<!fl'IJnrnrpn
g) semnatura procurorului.
# de alte /egi - procurorul, judecatorul de drepturi ~i libertati (de pilda, in ipoteza in care
de arme, trafic autorizeaza un procedeu probatoriu la care participa un investigator sub acoperire),
a terorismului, judecatorul de camera preliminara (pe parcursul procedurii de camera preliminara)
instrumente de sau instanta de judecata are dreptul de a cunoa~te adevarata identitate a investigato-
infracfiunilor rului sub acoperire ~i a colaboratorului, cu respectarea secretului profesional; iden-
infracfiunilor titatea reala a investigatorilor sub acoperire ~i a colaboratorilor cu o alta identitate
dedit cea reala nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestora;
- investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul precum ~i membrii de
familie ai acestora sau alte persoane supuse amenintarilor, intimidarilor sau actelor
de violenta, in legatura cu activitatea desta~urata de investigatorul sub acoperire,
informator sau colaborator, pot beneficia de masuri specifice de protectie a martorilor
amenintati prevazute de art. 126 NCPP;
- in cadrul unitatilor de parchet specializate in folosirea investigatorilor sub aco-
perire exista ~i persoane de legiiturii care au obligatia de a prezenta procurorului de
caz rapoarte periodice referitoare la activitatile desra~urate de investigatorii sub
acoperire; persoanele de legatura vor fi informate de investigator cu privire la
activitatile efectuate, precum ~i ori de cate ori este necesar sa fie desra~urate ~i alte
activitati decat cele autorizate in vederea strangerii de probe ori atunci cand exista
obfinerea informatii referitoare la posibilitatea survenirii unui pericol imediat; aceste informatii
sunt aduse, de indata, la cuno~tinta procurorului care a emis autorizatia de catre
persoanele de legatura;
- in cazul in care, pe parcursul activitatilor desra~urate, se constata ca este nece-
sara efectuarea ~i a altor activitati de catre investigatorii sub acoperire pentru buna
desta~urare a anchetei, procurorul poate dispune, prin ordonanta motivata, autori-
zarea desra~urarii acestora de investigatorul sub acoperire, extinzand astfel sfera
activitatilor autorizate; nu este posibil ca investigatorul sub acoperire sa efectueze
alte activitati decat ctle autorizate, nici chiar in cazuri urgente, dispozitiile art. 60
NCPP neputand fi aplicate prin analogie;
- daca exista motive justificate ce impun folosirea in continuare a investigatorului
sub acoperire/colaboratorului, procurorul poate prelungi autorizatia initiala, fiecare
prelungire neputcmd depii-$i 60 de zi/e. Prin ,motive justificate" intelegem menti-
nerea temeiurilor initiale ce au fost avute in vedere la dispunerea autorizarii, dar ~i
necesitatea obtinerii de noi informatii sau a tuturor informatiilor necesare ori a
e~ecului inregistrat in incercarea de a obtine unele informatii. Procurorul trebuie sa
Procedura penala. Partea genera/a [j
328
ofere o motivare rezonabila cu privire Ia necesitatea prelungirii autorizarii folosirii - activitatea inve
investigatorului sub acoperire; in a~a fel incat sa n~
- durata totala a masurii, fn aceea~i cauzii ~i cu privire Ia aceea~i persoanii, nu care ace~tia actione
poate depa~i un an, cu exceptio infractiunilor contra vietii, securitatii nationale, fapte penale, intruci
infractiunilor de trafic de droguri, trafic de anne, trafic de persoane, acte de terorism, persoana sa savar~ea
spalare a bani lor, precum ~i infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii de probe; ratiunea
Europene, pentru investigarea carora NCPP nu prevede o limitii de timp a duratei poate sa-~i depa~ea
pentru care poate fi autorizat investigatorul sau colaboratorul. savar~easca 0 infra
impotriva acestei Il
1
3.3. Activitatea investigatorilor sub acoperire/colaboratorilor raspundere ; sunt,
in cadrul unei anche
- investigatorul sub acoperire/colaboratorul culege date ~i informatii in baza rilor provenite de
ordonantei prin care a fost autorizat, pe care le pune, in totalitate, Ia dispozitia procu-
sistemului justitiei
rorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, intocmind un
tina seama de pro
proces-verbal;
tantilor statului ins
- in cazul in care desfa~urarea activitatii investigatorului sau a colaboratorului - daca persoana
impune participarea autorizata Ia anumite activitati (de pilda, organizarea unui fla- dintre cele prevazu
grant Ia o infractiune de coruptie sau de trafic international de droguri etc.), procu- oferita de investig
rorul va dispune prin aceea~i ordonanta sau printr-o ordonanta distincta autorizarea
actionat in acela~i
acestui procedeu probatoriu in conditiile art. !50 NCPP; poate retine existe
- pentru anumite activitati, este posibil sa fie necesara pe langa autorizatia procu- investigatorii sub
rorului ~i autorizarea judecatorului de drepturi ~i libertati (spre exemplu, investi- care altfel, in abs
gatorul sub acoperire autorizat in cauza de procuror poate sa efectueze anumite probele astfel obti
activitati ce presupun accesul intr-un sistem informatic sau copierea datelor infor-
matice descoperite intr-un computer in urma accesului, daca aceasta masura a fost ~F
autorizata, Ia randul ei, de judecator; tot astfel, in cazul investigarii unor infractiuni
referitoare Ia pedo-pornografie, comise prin internet, investigatorul sub acoperire vreme ceo
poate fi autorizat sa intre in contact cu persoanele suspectate de savar~irea infractiu- specifice tra~
nilor, sa acceseze, prin mijloace specializate, de Ia distanta computerul faptuitorului determinat-oj
in scopul obtinerii de date ~i informatii); acest sens fu
' I
- in cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub actwneaza n
acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari identificareal
audio ~i video, sesizeaza judecatorul de drepturi ~i libertati in vederea emiterii acestora 'in I
www.scj.ro}.
mandatului de supraveghere tehnica; in cazuri de urgenta procurorul poate dispune
autorizarea pentru o durata de 48 de ore a masurilor de supraveghere tehnica;
~Sw
fost provoc~
- organele judiciare pot folosi sau pune Ia dispozitia investigatorului sub acoperire
orice inscrisuri ori obiecte necesare pentru desta~urarea activitatii autorizate. Activi-
droguri nu
tatea persoanei care pune Ia dispozitie sau folose~te inscrisurile ori obiectele nu nefondate. P
constituie infractiune; dispozitiile c
- in ipoteza in care in urma activitatilor autorizate efectuate de investigator rezulta denta Curtii
pagube materiale pentru persoanele (fizice sau juridice) care nu au legatura cu Curtea o fa
activitatile infractionale investigate, plata despagubirilor se asigura din fonduri
speciale constituite in acest sens; 1
A se vedeaA.,
sity Press, 2005, p. :
2
Idem, p. 261.
Probele, mijloacele de probil $i procedeele probatorii 329
rizarii folosirii - activitatea investigatorilor sub acoperire sau a colaboratorilor trebuie desta~urata
in a~a fel indit sa nu conduca la provocarea savar~irii unei infractiuni, in cazurile In
persoanii, nu care ace~tia actioneaza pe baza unor indicii temeinice ca se pregate~te savar~irea unei
~w nationale, fapte penale, intrucat, potrivit art. 101 alin. (3) NCPP este interzis a determina o
te de terorism, persoana sa savar~easca sau sa continue savar~irea unei infractiuni in scopul obtinerii
re ale Uniunii de probe; ratiunea acestei interdictii consta in aceea ca statui, prin agentii sai, nu
timp a duratei poate sa-~i depa~easca competenta de a aplica legea, prin instigarea unei persoane sa
savar~easca o infractiune, pe care altfel nu ar fi comis-o, pentru ca apoi sa declan~eze
impotriva acestei persoane mecanismele procesului penal, in vederea tragerii la
raspundere 1; sunt, astfel, create limite ale exercitarii activitatilor de urmarire penala
in cadrul unei anchete pro-active, in vederea protectiei cetatenilor impotriva provoca-
rmatii In baza
rilor provenite de la agentii statului, precum ~i in scopul protectiei integritatii
'spozitia procu-
sistemului justitiei penale, care altfel ar fi compromisa daca instantele ar trebui sa
intocmind un
tina seama de probele rezultate din aceste practici vadit inacceptabile ale reprezen-
tantilor statului insarcinati cu aplicarea legii ;
colaboratorului
- daca persoana suspectata de savar~irea sau pregatirea savar~irii unei infractiuni
zarea unui fla-
dintre cele prevazute in art. 148 alin. (1) lit. a) NCPP profita de ,oportunitatea"
. etc.), procu-
oferita de investigatorii sub acoperire, in lmprejurari in care rezulta ca aceasta ar fi
cta autorizarea
actionat in acela~i fel daca ,oportunitatea" ar fi fost oferita de o alta persoana, nu se
poate retine existenta provocarii; In schimb, daca prin activitatea desta~urata de catre
torizatia procu- investigatorii sub acoperire, taptuitorul a fost determinat sa comita o infractiune pe
emplu, investi- care altfel, in absenta manoperelor utilizate de investigatori, nu ar fi savar~it-o,
.ctueze anumite probele astfel obtinute de procuror nu vor putea fi folosite in cadrul procesului penal.
ea datelor infor-
masura a fost
unor infractiuni
~ Folosirea unui investigator sub acoperire in scopul surprinderii
taptuitorului in flagrant delict de trafic de droguri nu constituie provocare, de
1 sub acoperire vreme ce o persoana, consumatoare de droguri, a comis in mod repetat actiuni
r~irea infractiu- specifice traficului ilicit de droguri, nu agentul sub acoperire a fost eel care a
.rul taptuitorului determinat-o sa savar~easca sau sa continue savar~irea acestora, rezolutia in
acest sens fiind luata anterior de taptuitor. In atare caz, investigatorul acoperit
vestigatorul sub actioneaza numai in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii ~i
ii sau lnregistrari identificarea taptuitorilor, prin activitati precum participarea sa Ia surprinderea
ederea emiterii acestora in flagrant delict (!.C. C.J., secfia penalii, decizia nr. 5169/2003,
1 poate dispune www.scj.ro).
~ Sustinerile apararii referitoare la imprejurarea ca inculpatul V.D. ar fi

tehnica;
tlui sub acoperire
fost provocat de catre investigatorii sub acoperire ~i ca infractiunea de trafic de
torizate. Activi-
droguri nu ar fi fost savar~ita niciodata in !ipsa interventiei acestora sunt
ori obiectele nu
nefondate. Pentru a concluziona astfel, trebuie avute in vedere, pe de o parte,
dispozitiile dreptului intern, respectiv C.proc.pen. iar, pe de alta parte, jurispru-
estigator rezulta denta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie ~i distinctia pe care
au legatura cu Curtea o face intre agentul infiltrat ~i agentul provocator (in mod special,
" ra din fonduri
1
A se vedea A. Ashworth, M Redmayne, The criminal process, 3rd edition, Oxford Univer-
sity Press, 2005, p. 260.
2
Idem, p. 261 .
canabis pen
cauzele Ramanauskas c. Lituaniei, Ludi c. Elvefiei, Teixeira c. Portugaliei ~i
~i convorbiril
cauza Constantin ~i Stoian c. Romaniei). Inalta Curte de Casatie ~i Justitie retine
inculpatul N.
ca, din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, rezulta ca utilizarea
fost initiata
agentilor infiltrati este admisibila, in masura in care este circumscrisa unor
respectiv P.
garantii, insa interesul public nu poate justifica utilizarea elementelor obtinute ca
drogurilor. Fa
urmare a unei provocari politiene~ti - un astfel de procedeu este susceptibil a
ale inculpatil:
priva de Ia inceput ~i in mod definitiv un acuzat de un proces echitabil (Teixeira,
referitoare Ia
35-36, 39, Ramanauskas, 54). Orice proba obtinuta ca urmare a unei provo-
ca unele din
cari din partea politiei trebuie inlaturata pentru ca procedura sa fie conforma
ace~tia au sta
exigentelor unui proces echitabil (art. 6). in masura in care acuzatul sustine ca a
o relevanta r'
fost provocat, jurisdictiile penale trebuie sa examineze atent dosarul ~i din
Curte deC
aceasta perspectiva (Ramanauskas, 60). insa, pentru a distinge intre agentul
boratorului a
provocator ~i eel infiltrat exista mai multe criterii (Ramanauskas, 56): daca
Europeana a
interventia politi~tilor este ordonata ~i controlata de un magistrat; daca autori-
care acuzatu
tatile nationale aveau, aparent, ratiuni suficiente pentru a-1 banui pe acuzat de
pena1e, i~i as
respectiva activitate ilicita; cazierul judiciar. Exista provocare din partea politiei
incearca in r~
atunci cand agentii implicati (membri ai foqelor de ordine sau persoane interve-
~irea faptelo
nind Ia cererea acestora) nu se limiteaza a examina de o maniera pasiva
determinat A
activitatea ilicita, ci exercita asupra persoanei in cauza o influenta de natura a o

intrucat inc
incita Ia comiterea unei infractiuni care altfel nu ar fi fost savar~ita, in scopul de
perioade de
a face posibila constatarea infractiunii, adica pentru a obtine dovezi ~i pentru a
catre alta pe
trage Ia raspundere (Ramanauskas, 55, Eurojinacom c. Franfei). Raportand
decizia nr. 9
aceste principii Ia prezenta speta, instanta de recurs constata ca inculpatul V.D.
este cunoscut ca un consumator de droguri, iar organele de urmarire penala
aveau date cu privire Ia implicarea coinculpatului N.C. in traficul de droguri cu ~In
alte persoane din 13 mai 2009, a~a cum rezulta din procesul-verbal de sesizare
din oficiu. De asemenea, interventia organelor statului a avut Joe intr-un moment
in care (urmare a depistarii inculpatului V.D. avand asupra sa doua bancnote de
200 lei, respectiv 100 lei, Ia data de 15 iunie 2009, bancnote care corespundeau nu presup
persoana fa
procesului-verbal intocmit anterior prinderii in flagrant ~i pe care inculpatul
investigato
V.D. a declarat ca le-a primit de Ia inculpatul P.A.) se mai consumasera deja alte
care sa con
infractiuni de trafic ilicit de droguri de rise intre inculpatii N.C., P.A., P.V. ~i
fata de care
V.D. Din probatoriul administrat rezulta in mod clar ca drogurile nu au fost in
sa fie exclu
posesia colaboratorului sau investigatorului sub acoperire, iar operatiunea a fost nilor pentru
efectuata nu in scopul obtinerii de probe, ci in vederea culegerii de date ~i infor- lor. Daca a
matii privind activitatea infractionala desta~urata de numitul N.C. ~i persoane probatiune,
din anturajul acestuia, precum ~i a procurarii de rezina de canabis de Ia numitul deze Ia audic
N.C. ~i de Ia persoane din anturajul acestuia, de catre investigatorul sub acope- identitate, a
rire ~i colaboratorul acestuia, conform ordonantei procurorului Directiei de data incepe
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism - Biroul instantei sup
Tentorial Constanta din 13 mai 2009. Contactul dintre colaboratorul ~i investi- de procuror
gatorul sub acoperire ~i inculpati a fost initiat in contextul in care inculpatii N.C. doveditoare
~i P.A. cautau in mod activ cumparatori ~i, respectiv, vanzatori de droguri, investigato
inculpatii fiind cei care au promis ca pot vinde primilor cantitatea de 10 g de 6 octombrie
rezina de canabis cu suma totala de 500 lei. Chiar pentru a-i demonstra colabo- sub acoperir_

ratorului sub acoperire, L.M., aceasta posibilitate, inculpatul P.A., de fata cu el, autonzatJa e
a apelat telefonic o persoana careia i-a spus sa-i pregateasca 10 g rezina de septembrie
Portugaliei ~i canabis pentru ca a gasit un cumparator. Din continutul declaratiilor inculpatilor

~i convorbirilor ce au avut Joe rezulta neechivoc ca prima convorbire intre
Justitie retine
~ eli utilizarea
inculpatul N.C. ~i P.A. ~i colaboratorul, respectiv, investigatorul sub acoperire a
Unscrisa unor fost initiata de catre inculpati, care au luat legatura cu persoanele din anturaj ,
~r obtinute ca respectiv P.V. ~i, ulterior, V.D., realiziindu-~i scopul propus, acela de viinzare a
l.susceptibil a drogurilor. Fata de aceasta imprejurare, aviind in vedere demersurile anterioare
!l.bi! (Teixeira, ale inculpatilor pentru gasirea unui cumparator, precum ~i sustinerile exprese
~ unei provo- referitoare Ia posibilitatea procurarii ~i vinderii unor alte cantitati de drog, faptul
l fie conforma ca unele dintre conversatiile ulterioare au fost initiate de investigatori sau ca
ace~tia au stabilit locul ~i modalitatea in care viinzarea urma sa aiba Joe prezinta
I sustine ca a
sarul ~i din o relevanta redusa in cauza. Fata de toate aceste circumstante ale cauzei, Inalta
i:ntre agentul Curte de Casatie ~i Justitie concluzioneaza ca actiunea investigatorului ~i cola-
boratorului a fost eminamente pasiva ~i ca, a~a cum a retinut ~i Curtea
r , 56): daca
daca autori-
pe acuzat de
Europeana a Drepturilor Omului in cauza Ludi contra Elvetiei, din momentul in
care acuzatul i~i da seama ca indepline~te un act ce cade sub incidents legii
penale, i~i asuma riscul de a intiilni un functionar a! politiei infiltrat ~i care
partea politiei
;oane interve- incearca in realitate sa-l dema~te . Astfel, nu se poate constata ca, pentru saviir-
~irea faptelor penale pentru care inculpatul V.D. a fost trimis in judecata, a fost
!l.lliera pasiva
de natura a o determinat in vreun fel de colaboratorul, respectiv, investigatorii sub acoperire,
in scopul de intruciit inculpatul desta~ura aceasta activitate infractionala in contextul unei
i ~i pentru a perioade de timp indelungate, neaviind nevoie de inducerea unui indernn, de
. Raportand catre alta persoana, de a realiza o activitate infractionala (I.C.C.J. , secfia p enalii,
ulpatul V.D. decizia nr. 917/09.03.2011, www.legalis.ro).
~
' arire penala
e droguri cu In cauza, folosirea investigatorului sub acoperire a fost autorizata de
I de sesizare procuror intemeiat pe faptul ca din verificarile efectuate piina Ia ace! moment
-un moment procesual existau indicii ale comiterii unei infractiuni de coruptie de catre
bancnote de avocatul T.S. Existenta indiciilor temeinice privind comiterea unei fapte penale
corespundeau nu presupune certitudinea comiterii faptei, ci presupunerea rezonabila ca
e inculpatul persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare a saviir~it fapta, rolul
era deja alte investigatorului sub acoperire fiind tocmai acela de a strange date ~i informatii
P.A., P.V. ~i care sa confirme existenta infractiunilor ~i sa permita identificarea persoanelor
nu au fost in fata de care exista presupunerea ca au saviir~it infractiunile, tara ca prin aceasta
sa fie exclusa ipoteza ca aceste date ~i informatii sa infirme existenta infractiu-
atiunea a fost
nilor pentru care a existat anterior o presupunere rezonabila privind comiterea
date ~i infor-
lor. Daca aceste date ~i informatii sunt concludente ~i utile in procesul de
. ~i persoane
probatiune, procurorul poate sa le includa in procesul verbal sau poate sa proce-
e la numitul
deze Ia audierea investigatorului sub acoperire in calitate de martor sub o alta
ul sub acope-
identitate, activitate realizatii in cauza Ia data de 17 noiembrie 2009, deci, dupa
Directiei de data inceperii urmariri penale prin rezolutia din 6 noiembrie 2009. In practica
ism- Biroul instantei supreme s-a retinut ca declaratia investigatorului sub acoperire ascultat
rul ~i investi- de procuror ~i care a servit ca temei pentru intocmirea rechizitoriului are valoare
culpatii N.C. doveditoare daca persoana este ascultata ~i in cursu! judecatii, ascultarea
i de droguri, investigatorului sub acoperire fiind realizata in cauza de catre instanta Ia data de
de 10 g de 6 octombrie 2009. Totodata, instanta mai retine ca activitatea investigatorilor
nstra colabo- sub acoperire se circumscrie potrivit numai cauzei ~i persoanei Ia care se refera
de fata cu el, autorizatia emisa de procuror, or, in cauza procurorul, prin ordonanta din 24
g rezina de septembrie 2009, a autorizat folosirea investigatorului sub acoperire in dosarul
nr. 82/P/2009, In legatura cu activitatea infractionala desfa~urata de inculpat, cu participare

respectarea dispozitiilor legale. Potrivit C.proc.pen. investigatorul sub acoperire decizia nr\
este obligat sa puna Ia dispozitia procurorului, In totalitate, datele ~i informatiile
culese, obligatie realizata de investigator In prezenta cauza. Folosirea aceluia~i
investigator sub acoperire In scopul surprinderii In flagrant a inculpatului T.S. Ia referitoar,_
data de 5 noiembrie 2009 nu reprezinta decat o continuare a activitatilor judi- omului ~j
ciare pentru care a fost autorizat de catre procurer In limitele impuse de textele echitabil,
legale mentionate ~i nu constituie o provocare deoarece faptuitorul comisese ~i pe declara
anterior actiuni specifice traficului influenta, astfel ca nu se poate sustine ca con testa
investigatorul sub acoperire 1-a determinat sa savar~easca sau sa continue savar- nu poate
~irea infractiunii. Fata toate aceste considerente, instanta apreciaza ca mijloacele
sub acop
de proba au fost obtinute legal, urmand a fi analizate de instanta prin coroborare ascultati
cu ansamblul probator administrat In cauza (C.A . Bucure~ti, sectia a II-a penalii, testa dec
decizia penalii nr. 51/2011, nepublicatii). lntrebari.
pentru as<i
3.4. Valorificarea probatorie a activitatii investigatorilor sub acoperire/ protejata,
colaboratorilor penalii, do
- datele ~i informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire/colaborator sunt
consemnate intr-un proces-verbal ~i pot fi folosite in cauza penala ~i in legatura cu
persoanele Ia care se refera autorizatia emisa de procuror ori in alte cauze sau in
4. ParticiJ
legatura cu alte persoane, daca sunt concludente ~i utile;
4.1. Defini
- in vederea aprecierii legalitatii ~i loialiti1tii activitatii investigatorului, precum ~i
a posibilitatii partilor de a adresa intrebari acestuia, instantele pot dispune audierea
acestuia ca martor, in acelea~i conditii ca ~i martorii amenintati; a) comiterell
- potrivit art. 103 alin. (3) NCPP, hotanlrea de condamnare, de renuntare Ia pilda, organiza
aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in b) efectuar
masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ori ale colaboratorilor; avand In sau privind o
vedere jurisprudenta recenta a Curtii Europene (revirimentul jurisprudential produs traficului de p
prin hotararea Marii Camere din 15 decembrie 2011, in cauza Al-Khawaja ~i Tahery tiune de trafic
c. Marii Britanii ), consider ca mutatis mutandis regula potrivit careia instanta nu i~i
1
c) efectuar
poate intemeia, in mod exclusiv sau determinant, o hotarare de condamnare pe decla- Ia infractiunea ~
d) prestare~
ratiile martorilor care nu au putut fi audiati in fata instantei (regula exc/usiv sau
determinant) a suferit o temperare ~i in materia investigatorilor sub acoperire sau a
note etc.).
colaboratorilor, astfel incat, o solutie de condamnare intemeiata pe aceste declaratii
nu este in sine incompatibila cu prevederile art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventia euro- - toate aces
peana atata timp cat inconvenientele rezultate din protectia acestora sunt contraba- competent, in s
lansate prin alte garantii procedurale efective (de pilda, acordarea apararii de posi-
bilitati adecvate de a contesta marturia).
4.2. Condi
- participar
~ Nu poate fi retinuta vinovatia unui inculpat dacli intre declaratiile care supraveg,
investigatorului sub acoperire ~i ale colaboratorului, date In cursu! urmaririi de zile, daca s
penale, ~i cele date de ace~tia in cursu! cercetarii judecatore~ti, exista contra- a) afost fn
dictii care creeaza dubii privind situatia de fapt cu care a fost sesizata instanta de
- potrivit
judecata, iar in afara acestor declaratii nu exista nicio proba din care sa rezulte
numai dupa in
etapa de invesr
1
ta de inculpat, cu partlC!parea inculpatului Ia savar~irea infractiunii (J.C.C.J., sec{ia penala,
r.ul sub acoperire decizia nr. 4915/2004, www.scj.ro).
rle ~i infonnatiile
~losirea aceluia~i
ulpatului T.S. Ia
~ In confonnitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
referitoare Ia art. 6 parag. 1 ~i 3 din Conventia pentru apararea drepturilor
ctivitatilor judi-
omului ~i a libertatilor fundamentale, care garanteaza dreptul Ia un proces
puse de textele
echitabil, nicio condamnare nu poate fi intemeiata in mod decisiv sau exclusiv
orul comisese ~i
pe declaratia unui martor, tara ca persoana acuzata sa fi avut posibilitatea de a
poate sustine eli
contesta declaratia ~i de a pune intrebari martorului. Prin unnare, condarnnarea
continue savar-
nu poate fi intemeiata in mod decisiv sau exclusiv pe declaratia investigatorului
ca mijloacele sub acoperire ~i a colaboratorului cu identitate protejata, tara ca ace~tia sa fi fost
prin coroborare
ascultati de catre instanta ~i tara ca inculpatul sa fi avut posibilitatea de a con-
ia a 11-a penala,
testa declaratiile date de ace~tia in cursu! unnaririi penale ~i de a le pune
intrebari. In virtutea rolului activ, instanta are obligatia de a lua masuri pozitive
pentru ascultarea investigatorului sub acoperire ~i a colaboratorului cu identitate
sub acoperire/
protejata, in astfel de conditii inciit sa le asigure protectia (!.C. C.J. , sec{ia
penala, decizia nr. 1687/29.04.2010, www.legalis.ro).
~i in legatura cu
alte cauze sau in 4. Participarea autorizata Ia anumite activitati
4.1. Definitie
atorului, precum ~i
dispune audierea - prin participarea autorizata Ia anumite activitati se intelege:
a) comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infractiuni de coruptie (de
, de renuntare Ia pilda, organizarea unui flagrant Ia o infractiune de luare de mita);
oate intemeia in b) efectuarea de tranzactii, operatiuni sau orice fel de intelegeri privind un bun
ratorilor; avand in sau privind o persoana despre care se banuie~te ca ar fi disparuta, ca este victima
prudential produs traficului de persoane ori a unei rapiri (de pilda, realizarea unui flagrant Ia o infrac-
hawaja $i Tahery tiune de trafic de persoane);
eia instanta nu i~i c) efectuarea de operatiuni privind droguri (de exemplu, realizarea unui flagrant
darnnare pe decla- Ia infractiunea de trafic de droguri);
egu/a exclusiv sau
d) prestarea unui serviciu (de pilda, efectuarea unui schimb de monede sau bane-
b acoperire sau a
note etc.).
~e aceste declaratii
Conventia euro- - toate aceste activitati trebuie sa fie desta~urate cu autorizarea organului judiciar
ra sunt contraba- competent, in scopul obtinerii de mijloace de proba.
apararii de posi-
4.2. Conditii
- participarea autorizata Ia anumite activitati se poate dispune de catre procurorul
tntre declaratiile care supravegheazii sau efectueazii urmiirirea penalii, pe o perioada de eel mult 60
cursu! unnaririi de zile, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
ti, exista contra- a) a fast fnceputii urmiirirea penalii;
~sizata instanta de
care sa rezulte - potrivit NCPP, participarea autorizata Ia anumite activitati poate fi dispusa
-umai dupa inceperea urmaririi penale, care, in conditiile noii codificari, presupune
empa de investigare a faptelor.
b) existii o suspiciune rezonabilii cu privire Ia pregiitirea sau siivdr~irea unei - masura di

infracfiuni de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, justificate, In 1
spii/are a bani/or, fa/sificare de monede ori a/te va/ori, ~antaj, /ipsire de /ibertate, prelungire nep1
evaziune fisca/ii, fn cazu/ infracfiunilor de corupfie, a/ infracfiunilor asimilate infrac- - durata tot
fiunilor de corupfie ~i a/ infracfiunilor fmpotriva interese/or financiare ale Uniunii depii~iun an, i
Europene sau fn cazul a/tor infracfiuni pentru care /egea prevede pedeapsa fnchi-
sorii de 7 ani sau mai mare ori dacii existii o suspiciune rezonabi/ii cii o persoanii 4.4. Execu1
este implicata fn activitiili infracfionale care au legiiturii, potrivit art. 43 NCPP 1
(reunirea cauze/or), cu infracfiunile enumerate mai sus; - activitatilc
investigator c1
c) miisura este necesarii ~i proporfionalii cu restrdngerea drepturilor ~i colaborator;
libertiifi/or fundamental e. date fiind particu/aritiifi/e cauzei, importanfa informafiilor
sau a probe/or ce urmeazii a fi obfinute ori gravitatea infracfiunii; - in ipote~
identitate reala
d) probe/e nu ar putea fi obfinute fn a/t mod sau obfinerea lor ar presupune difi- procurorul, pri
cu/tiifi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un perico/ pentru siguranfa persoa- folosirea acest
ne/or sau a unor bunuri de va/oare. leaza prin ea rn
Prin reglementarea detaliata a conditiilor In care poate fi autorizata participarea la
- desfli~urru
anumite activitati legiuitorul a urmarit, In principal, respectarea principiului loialitatii
procesuale ~i crearea unui cadru adecvat In care sa fie evitat cat mai mult riscul - punerea i
provocarii. (mijlocul de p1
cu privire la f
4.3. Autorizarea procedeului probatoriu zitivelor tehnic
~i libertati, fol'
- participarea autorizata la anumite activitati se poate dispune de catre procurorul privire la care :
care supravegheazii sau efectueazii urmiirirea penalii, pentru o perioada de maxi-
- persoana
mum 60 de zile;
cadrul procesl
- masura se dispune de catre procuror, din oficiu sau la cererea organului de cer- amenintafi, da1
cetare penala, prin ordonanfii care trebuie sa cuprinda:
- organele
a) denumirea parchetului ~i data emiterii; activitatile aut
b) numele, prenumele ~i calitatea celui care o lntocme~te; vitatii autoriza
c) fapta care face obiectul urmaririi penale, lncadrarea juridica a acesteia ~i, dupa tele nu va em:
caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului; acestea consti
torului sub ace
d) indicarea activitatilor autorizate;
emitere ilegalii
e) perioada pentru care s-a autorizat masura;
f) persoana care desfli~oarli activitatile autorizate;
5. Livra1
g) semnatura celui care a lntocmit-o.
5.1. Defin:
1
Potrivit art. 43 NCPP: ,(1) Instanta dispune reunirea cauzelor in cazul infractiunii conti-
- prin livra
nuate, al concursului formal de infractiuni sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe
acte materiale alcatuiesc o singura infractiune. (2) Instanta poate dispune reunirea cauzelor, permite intrarc
daca prin aceasta nu se intarzie judecata, in urrnatoarele situatii: carora exista <
a) cand doua sau mai multe infractiuni au fost savar~ite de aceea~i persoana; tora, sub supn
b) cand Ia savar~irea unei infractiuni au participat doua sau mai multe persoane; garii unei infn
c) cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura ~i reunirea cauzelor se impune
pentru buna intaptuire ajustitiei".
~avar$irea unei - masura dispusa poate fi prelungitA de catre procuror, pentru motive temeinic
~te de terorism, justificate, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, fiecare
ire de /ibertate, prelungire neputand depii$i 60 de zile;
rsimilate infrac- - durata totala a masurii, cu privire Ia aceea~i persoana ~i aceea~i fapta, nu poate
are ale Uniunii depii$i un an, indiferent de natura i gravitatea avuta in vedere de procuror.
1edeapsa fnchi-
i ca 0 persoana 4.4. Executarea masurii speciale de cercetare
1
art. 43 NCPP
- activitatile autorizate pot fi desta~urate de un organ de cercetare penala, de un
investigator cu identitate reala, de un investigator sub acoperire sau de un
drepturilor $i colaborator;
rfa informatiilor
- in ipoteza in care participarea autorizatA este efectuatA de un investigator cu
identitate reala, de un investigator sub acoperire sau de un colaborator este necesar ca
presupune difi- procurorul, prin aceea~i ordonanta sau printr-o ordonan separata, sa fi autorizat
~ranta persoa- folosirea acestora, deoarece participarea autorizata Ia anumite activitati nu echiva-
leaza prin ea insa~i cu autorizarea acestora;
a participarea Ia - desta~urarea activitatilor autorizate nu constituie contraventie sau infractiune;
ipiului loialitatii
- punerea in executare a acestor masuri se consernneaza intr-un proces-verbal
mai mult riscul
(mijlocul de proba) care contine: datele Ia care masura a inceput ~i s-a incheiat, date
cu privire Ia persoanele care au des!a~urat activitatile autorizate, descrierea dispo-
zitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi
~i libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu
catre procurorul privire Ia care a fost pusa in aplicare masura;
rioada de maxi-
- persoana care a des!a~urat activitatile autorizate poate fi audiata ca martor in
cadrul procesului penal, cu respectarea dispozifii/or privind audierea martorilor
rganului de cer- amenintafi, daca organul judiciar apreciaza ca audierea este necesara;
- organele judiciare pot folosi sau pune Ia dispozitia persoanei care des!a~oara
activitatile autorizate orice inscrisuri sau obiecte necesare pentru desta~urarea acti-
vitatii autorizate. Persoana care pune Ia dispozitie sau folose~te inscrisurile ori obiec-
acesteia ~i, dupa tele nu va comite o infractiune prin des!a~urarea acestor activitati, in cazul in care
acestea constituie infractiuni (de pilda, in ipoteza punerii Ia dispozitia investiga-
torului sub acoperire de inscrisuri falsificate in vederea destructurarii unor retele de
emitere ilegala de permise de conducere).
5. Livrarea supravegheata
5.1. Definitie
I infractiunii conti- - prin /ivrare supravegheata se intelege metoda speciala de cercetare prin care se
oua sau mai multe
permite intrarea, tranzitarea sau ie~irea de pe teritoriul tarii a unor bunuri in privinta
reunirea cauzelor,
carora existA o suspiciune cu privire Ia caracterul ilicit al detinerii sau obtinerii aces-
ana; tora, sub supravegherea ori cu autorizarea autoritatilor competente, in scopul investi-
:rsoane; garii unei infractiuni sau al identificarii persoanelor implicate in savar~irea acesteia;
;auzelor se impune
- livrarea supravegheati'i poate privi intrarea bunurilor in fari'i (de pilda, o c) sa garantl
cantitate de arme care se afla in zona Iibera ~i care urmeaza sa fie introdusa in tara), competente su
tranzitarea bunurilor pe teritoriulfi'irii (de exemplu, fie ipoteza in care o cantitate de persoanelor ac
droguri este introdusa pe teritoriul tarii in scopul tranzitarii acesteia, fie cazul in care cercetare.
drogurile se aflau deja pe teritoriul tarii ~i acestea urmeaza sa fie livrate intr-o alta Aceste ulti
zona a tarii) sau ie$irea bunurilor de pe teritoriu/fi'irii (de exemplu, o cantitate de Romania este
bunuri furate intrata/aflata pe teritoriul tarii ce urmeaza a fi transportata in straina-
tate); deopotriva, vor putea fi realizate cumulativ doua sau chiar toate modalitatile
alternative ale livrarii enumerate mai sus.
- livrarea sli
5.2. Conditii tate competent
tuirea bunurilo
- livrarea supravegheata poate fi autorizata de procuror numai in urmatoarele supravegheat
cazuri: pentru a evita
a) daca descoperirea sau arestarea persoanelor implicate in transportul ilegal de - procurorul'
droguri, arme, obiecte furate, materiale explozive, nucleare, alte materiale radioac- livrarii suprav
tive, sume de bani ~i alte obiecte care rezulta din activitati ilicite ori obiecte utilizate folosirea inves
in scopul comiterii de infractiuni nu ar putea fi facuta in alt mod sau ar presupune zata la anumite
dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranta persoa- libertati a un
nelor sau a unor bunuri de valoare; international d
b) daca descoperirea ori dovedirea infractiunilor savar~ite in legatura cu livrarea tuirea drogurit!
de transporturi ilegale sau suspecte ar fi imposibila ori foarte dificila in alt mod (de torilor pentru
pilda, in ipoteza in care un transport de droguri efectuat de cetateni romani este acesta va dep
preluat din Turcia, urmand ca o parte a stupefiantelor sa fie valorificate pe piata cumpararea UIII
interna, iar alta parte in alte state).
1
judecatorul de
I
(pentru a film~
5.3. Autorizarea livrarii supravegheate drogurile) ~i, ,
- livrarea supravegheata poate fi autorizata, prin ordonanfi'i motivati'i, de catre pro- (chiar daca ace
curorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, la solicitarea institutiilor prealabile a ju
sau organelor competente (de pilda, la solicitarea procurorilor din alte state) in - punerea it
cazurile enumerate mai sus; introducerea s
- ordonanta procurorului trebuie sa cuprinda: numele suspectului sau inculpatului, probatoriu at
daca sunt cunoscute, dovezile din care rezulta caracterul ilicit al bunurilor ce urmeaza de droguri, fii
sa intre, sa tranziteze sau sa iasa de pe teritoriul tarii, modalitatile in care va fi - organele
efectuata supravegherea. Procurorul trebuie sa emita cate o ordonanta pentru fiecare finalizarea li
livrare supravegheata dispusa; Ia activitatile
- livrarea supravegheata transnationala poate fi realizata in conditiile in care
5.5. Obtin
procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala ia masuri ~i se
asigura ca autoritatile statelor tranzitate:
retele pubU
comunicatii
a) sa fie de acord cu intrarea pe teritoriul acestora a transportului ilegal sau
comunicatiilel
suspect ~i cu ie~irea acestuia de pe teritoriul statului;
b) sa garanteze faptul ca transportul ilegal sau suspect este supravegheat perma- - reprezin
nent de catre autoritatile competente; datelor de tra
electronice ~i
ra (de pilda, 0 c) sa garanteze faptul ca procurorul, organele de politie sau alte autoritati de stat
trodusa in tara), competente sunt in~tiintate in ceea ce prive~te rezultatul urmaririi penale impotriva
re o cantitate de persoanelor acuzate de infractiuni care au constituit obiectul metodei speciale de
fie cazul in care cercetare.
ivrate intr-o alta Aceste ultime conditii nu se aplica in cazul in care un tratat international Ia care
u, o cantitate de Romania este parte are dispozitii contrare.
IK>rtata in straina-
oate modalitatile 5.4. Executarea masurii speciale de cercetare
- livrarea supravegheata este pusa fn aplicare de catre po/ifie sau de alta autori-
tate competenta (de pilda, autoritatea vamala) ~i poate fi realizata cu sau tara substi-
tuirea bunurilor ce fac obiectul livrarii (de pilda, inlocuirea drogurilor livrate
i in urmatoarele supravegheat cu faina inainte de capturarea transportului ~i organizarea flagrantului
pentru a evita pierderea/distrugerea acestora);
sportul ilegal de - procurorul stabile~te, coordoneaza ~i controleaza modul de punere in aplicare a
materiale radioac- livrarii supravegheate; pe langa livrarea supravegheata procurorul poate autoriza ~i
. obiecte utilizate folosirea investigatorilor sub acoperire sau a colaboratorilor, ori participarea autori-
sau ar presupune zata la anumite activitati, sau poate solicita autorizarea de judecatorul de drepturi ~i
siguranta persoa- libertati a unei mas uri de supraveghere tehnica [de pilda, in ipoteza unui trafic
international de droguri procurorul poate autoriza livrarea supravegheata cu substi-
gatura cu livrarea tuirea drogurilor, precum ~i folosirea investigatorilor sub acoperire sau a colabora-
t:ila in alt mod (de torilor pentru a strange informatii cu privire Ia activitatea traficantului ~i Ia locul unde
teni romani este acesta va depozita drogurile, participarea autorizata Ia diferite activitati (de pilda,
lorificate pe piata cumpararea unei mostre de drog de catre investigator), poate solicita ~i obtine de la
judecatorul de drepturi ~i libertati supravegherea audio ~i video in spatii private
(pentru a filma ~i fotografia activitatile din spatiul privat in care au fost depozitate
drogurile) ~i, nu in ultimul rand, procurorul poate autoriza substituirea drogurilor
. ala, de catre pro- (chiar daca aces tea se afla intr-un spatiu privat, cu conditia existentei unei autorizari
citarea institutiilor prealabile ajudecatorului de a patrunde in ace! spatiu)];
din alte state) in - punerea in aplicare a livrarii supravegheate nu constituie infractiune (de pilda,
introducerea supravegheata a unei cantitati de droguri in tara in cadrul procedeului
i sau inculpatului, probatoriu a! livrarii supravegheate nu constituie infractiunea de trafic international
rnurilor ce urmeaza de droguri, fiind incidenta cauza justificativa prevazuta de art. 21 NCP);
latile in care va fi - organele care au efectuat livrarea supravegheata au obligatia de a intocmi, Ia
lanti\ pentru fiecare finalizarea livrarii supravegheate pe teritoriul Romaniei, un proces-verba/ cu privire
Ia activitatile desfa~urate, pe care il inainteaza procurorului.
conditiile in care
5.5. Obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de
a ia masuri ~i se retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de
comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul
;portului ilegal sau
comunicatiilor, ~i retinute de catre ace~tia
pravegheat perma- - reprezinta procedeul probatoriu prin care organele judiciare pot intra in posesia
datelor de trafic sau de localizare pe care fumizorii de retele publice de comunicatii
electronice ~i fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au
obligaJia de a /e refine pentru o duratii de 6 luni 1 potrivit art. 3 din Legea -in ipoteza
nr. 82/2012, respectiv: a) datele necesare pentru urmarirea ~i identificarea sursei unei traficului vor
comunicari; b) datele necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari; supravegherii
c) datele necesare pentru a determina data, ora ~i durata comunicarii; d) datele convorbirilor
necesare pentru identificarea tipului de comunicare; e) datele necesare pentru identi-
ficarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc
utilizatorului drept echipament; f) datele necesare pentru identificarea locatiei echipa-
mentului de comunicatii mobile;
- procedeul probatoriu prevazut de art. 152 NCPP nu intra in notiunea de supra-
veghere tehnica ~i nu poate fi autorizat provizoriu de procuror in cazuri de urgenta;
- avand in vedere dezvoltarile actuale din materia tehnologiei comunicatiilor,
masura retinerii datelor vine sa contribuie la inlaturarea dificultatilor pe care le
intampina autoritatile in exercitarea atributiilor de prevenire ~i de luptl'i impotriva
criminalitatii organizate, a terorismului sau a altor infractiuni grave;
- datele referitoare Ia trafic faciliteaza identificarea abonatului sau utilizatorului
serviciului, permitand organelor competente ale statului sa actioneze eficient pentru c) sa
prevenirea, identificarea ~i cercetarea unor infractiuni grave, cum ar fi terorismul sau privire Ia
2
criminalitatea organizatl'i. Expertii in criminalitate informatica apreciaza ca datele de - judecatorU.
trafic din lumea virtuala reprezinta echivalentul amprentelor ridicate cu ocazia
Ia so/icitarea o
cercetarii la fata locului; fncheiere moti
- datele de loca/izare se pot referi Ia latitudinea, longitudinea ~i altitudinea echi-
pamentului terminal a! utilizatorului, la directia de comunicare, la nivelul de acura- 1
tete a! informatiilor de localizare, la identificarea celulei de retea in care este situat Potrivit art!
care face parte d
echipamentul terminal Ia un moment dat ~i Ia momentul in care a fost inregistrata
1. infractiu
informatia referitoare Ia localizare; combaterea cri
infractional orgai
2. infractiun
1
Potrivit art. 13 din Legea nr. 82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de terea terorismul
furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ~i de furnizorii de servicii de 3. urmatoar,
comunicatii electronice destinate publicului, precum ~i pentru modificarea ~i completarea completarile ult
Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal ~i protectia vietii private in grava, viol, tal~
sectorul comunicatiilor electronice (M.Of. nr. 406 din 18 iunie 20 12), activitatea de retinere a infractiunile de i
date lor se realizeaza cu respectarea urmatoarelor principii: in~elaciune;
a) datele retinute trebuie sa fie de aceea~i calitate ~i trebuie supuse aceleia~i securitati ~i 4. infractiuni
protectii ca ~i datele din retea; infractiunile de c
b) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice ~i organizatorice corespunzatoare, in reselor financi
vederea protejarii acestora impotriva distrugerilor accidentale sau intentionate, alterarii ori descoperirea ~i
pierderii accidentale, stocarii, prelucrarii, accesarii sau dezvaluirii neautorizate ori ilicite; 5. infractiun
c) datele retinute trebuie supuse unor masuri tehnice ~i organizatorice corespunzatoare, in Legea nr. 365/2
vederea asigurarii faptului ca numai personalul autorizat in acest sens are acces Ia aceste dj!te; 6. infracti
d) datele sunt distruse Ia expirarea termenului prevazut Ia art. 3 alin. (2), cu exceptia celor
care au fost accesate ~i retinute.
Conform art. 12 alin. (3), Ia slar~itul perioadei de retinere, toate datele retinute exclusiv in prevenirea ~i co
temeiul prezentei legi, cu exceptia datelor accesate ~i retinute conform legii, puse Ia dispozitia 8. infractiun
autoritatilor trebuie distruse, prin proceduri ireversibile, Ia data expirarii termenului de 6 luni. Legea nr. 161/2
2
A se vedea declaratia lui J. Abbott, Ia prima reuniune a Forumului U.E. in materia tatilor pub lice, a
criminalitatii informatice. cu modificarile
Probe/e. mij/oacele de probii ~i procedee/e probatorii 339
~~ea sursei. u~~i

3 din Legea
F.e1 comumcan;
- in ipoteza in care organele judiciare doresc sa obtina date cu privire la continutul
traficului vor trebuie sa apeleze la alte procedee probatorii mai intrusive din sfera
supravegherii tehnice (de pilda, accesul la sisteme informatice, sau interceptarea
r carii; d) datele convorbirilor telefonice);
!lfe pentru identi- - in vederea intrarii in posesia datelor de trafic retinute organe/e de urmarire
.vel or ce servesc penala, cu autorizarea prea/abi/a a judecatoru/ui de drepturi i /ibertafi, pot solicita
locatiei echipa- unui fumizor de retele publice de comunicatii electronice sau unui fumizor de ser-
vicii de comunicatii electronice destinate publicului transmiterea datelor retinute, in
baza legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de fumizorii de
retele publice de comunicatii electronice ~i de fumizorii de servicii de comunicatii
comunicatiilor, electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor;
tilor pe care le - pentru a fi obtinuta autorizarea judecatorului de drepturi ~i libertati trebuie
lupta impotriva indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa fi fost fnceputa urmarirea pena/a;
sau utilizatorului b) sa existe suspiciunea rezonabi/a cu privire Ia siivarirea unei infracfiuni grave 1;
~e eficient pentru c) sa existe temeiuri pentru a se crede ca date/e solicitate constituie probe cu
fi terorismul sau privire Ia comiterea unei infracfiuni grave.
iaza ca datele de - judecatoru/ de drepturi i /ibertati se pronunfa fn termen de 48 de ore cu privire
icate cu ocazia
Ia so/icitarea organe/or de urmarire pena/a de autorizare a transmiterii date/or, prin
fncheiere motivata, fn camera de consi/iu;
altitudinea echi-
ivelul de acura- 1
care este situat Potrivit art. 2 alin. (I) lit. e) din Legea nr. 82/2012 ,infracfiune gravii este infractiunea
care face parte din una dintre urmatoarele categorii:
fost inregistrata
1. infractiunile prevazute Ia art. 2 lit. b) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea ~i
combaterea criminalitatii organizate, cu modificarile ulterioare, savii~ite sau nu de un grup
infractional organizat;
2. infractiunile prevazute In cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea ~i comba-
e sau prelucrate de terea terorismului;
rii de servicii de 3. urmatoarele infractiuni prevazute de Codul penal, republicat, cu modificarile ~i
ea ~i completarea completarile ulterioare: infractiuni contra sigurantei statului, pruncucidere, vatamare corporala
ctia vietii private In grava, viol, tiilharie, act sexual cu un minor, distrugere, ultraj, evadare, lnlesnirea evadarii,
itatea de retinere a infractiunile de falsuri In lnscrisuri, asociere pentru saviir~irea de infractiuni, furt calificat sau
ln~elaciune;
celeia~i securitati ~i 4. infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate acestora, infractiunile In legatura directa cu
infractiunile de coruptie sau cu cele asimilate acestora, precum ~i infractiunile lmpotriva inte-
orespunzatoare, In reselor financiare ale Uniunii Europene, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
onate, alterarii ori descoperirea ~i sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
U~te ori ilicite; 5. infractiunea de falsificare a unui instrument de plata electronica, prevazuta Ia art. 24 din
orespunzatoare, In Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic, republicata;
ces Ia aceste date; 6. infractiunile de evaziune fiscala, prevazute Ia art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru
!), cu exceptia celor prevenirea ~i combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;
7. infractiunea de pornografie infantila, prevazuta Ia art. 18 din Legea nr. 678/2001 privind
retinute exclusiv In prevenirea ~i combaterea traficului de persoane, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
ii, puse Ia dispozitia 8. infractiunea de pornografie infantila prin sisteme informatice, prevazuta Ia art. 51 din
rmenului de 6 luni. Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei In exercitarea dernni-
ui U.E. In materia tatilor pub lice, a functiilor pub lice ~i In mediul de afaceri, prevenirea ~i sanctionarea coruptiei,
cu modificarile ~i completarile ulterioare".
- in cazul in care judeciitorul autorizeazii obfinerea date/or, nu se va dispune .yi - daca in ca

emiterea unui mandat de supraveghere tehnicii procedura previizutii de art. 152 aplicarea pedepse
NCPP jiind distinctii de cea a supravegherii tehnice; in aceastii ipotezii, dupii obtine- sului penal, rama
rea autoriziirii prea/abile a judeciitoru/ui de drepturi .yi libertiifi, organele de urmii- sediul instantei, c~
rire penalii vor dispune prin ordonanfii cafurnizorii sii transmitii datele refinute; forma electronica
- fumizorii de retele publice de comunicatii electronice ~i fumizorii de servicii de
5.6. Obtiner
comunicatii electronice destinate publicului au obligafia ca, Ia solicitarea organelor de
urmarire penala, a instantelor de judecata ~i a organelor de stat cu atributii in domeniul - constituie p
securitatii nationale, formulata in aplicarea dispozitiilor NCPP precum ~i a celor din institutiile de ere
legile speciale in materie, sa transmita acestora, in eel mult 48 de ore de Ia data financiara a unei
solicitiirii, datele retinute potrivit prezentei legi. In cazul in care nu este posibila trans- rilor .yi a a/tor sit
miterea informatiilor solicitate in termenul de 48 de ore de primirea solicitarii, - procedeul p
fumizorii sunt obligati sa anunte solicitantul cu privire Ia motivul intarzierii ~i, in orice veghere tehnica ~i1
caz, sa transmita informatiile solicitate in eel mult 5 zile de Ia data solicitiirii initiale;
- prin situafii
- solicitiirile organelor de urmarire penala, ale instantelor de judecata ~i ale orga- de profit ~i pierd
nelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale catre fumizorii de retele numerar ~i notele:
publice de comunicatii electronice ~i fumizorii de servicii de comunicatii electronice declaratiile fiscal
destinate publicului se vor face cu invocarea temeiului legal existent .yi se vor trans- din urma, chiar
mite in format electronic, semnate cu semniiturii e/ectronicii extinsii bazatii pe un pentru a fi folosii
certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat; viitoare masuri
- in vederea asigurarii integritatii datelor, fumizorii de retele publice de comu- identificarea bun
nicatii electronice ~i fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publi- de art. 153 NCPP
cului au ob/igafia sa asigure semnarea date/or solicitate, utilizand o semniiturii - nu poate fi u
e/ectronicii extinsii bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii persoane pentru
de certificare acreditat. Sernnarea electronica a datelor se va face in mod automat in perioada de timp
momentul extragerii lor din bazele de date; orice persoana autorizata care transmite tranzactiilor fina
date retinute are obligafia sii semneze date/e transmise, utilizand o semniiturii financiare (inscri
e/ectronicii extinsii bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii marfurilor, dec!
de certificare acreditat, asumandu-~i astfel responsabilitatea in ceea ce prive~te obtinut un manda
integritatea datelor transmise; orice persoana autorizata care prime~te date retinute in
- masura spec
baza prezentei legi are obligatia sa verifice integritatea datelor primite ~i sa certifice
cu miisura de sup
aceasta integritate prin semnarea datelor, utilizand o sernnatura electronica extinsa .
aIe unez persoane
bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii de certificare acre-
judecatorul de d
ditat; fumizorii de retele publice de comunicatii electronice ~i fumizorii de servicii de
cunoa.yterea conf
comunicatii electronice destinate publicului care colaboreaza cu organele de urmarire"'
care urmeazii sii
penala au obligatia de a pastra secretul operatiunii efectuate;
entitati financiar,
- daca in cauza s-a dispus o solutie de clasare sau de renuntare Ia urmarirea penala entitate financiar
suportul pe care sunt stocate informatiile se arhiveaza Ia sediul parchetului, in locuri tranzactiile sau o
speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii, ~i se pastreaza pana Ia indepli-
- procurorul p
nirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul
~ilibertati, cornu
cauzei, cand se distruge, incheind un proces-verbal in acest sens. In aceste cazuri
juridice daca sun
procurorul este obligat ca in termen de 5 zile de Ia dispunerea solutiei sa in~tiinteze
despre aceasta persoana ale carei date au fost vizate de solicitare; a) sa fi fost in_
~ . .
b) sa ex1ste m
Probele, mij/oacele de probii $i procedeele probatorii 341
~ va dispune ~i - daca in cauza instanta a pronuntat o hotariire de condamnare, renuntarea Ia
rii de art. 152 aplicarea pedepsei, amiinare a aplicarii pedepsei, de achitare sau de incetare a proce-
~. dupii obfine- sului penal, ramasa definitiva, datele retinute se arhiveaza odata cu dosarul cauzei, Ia
de urmii- sediul instantei, cu respectarea prevederilor legale privind arhivarea documentelor in
refinute; forma electronica.
de servicii de
organelor de 5.6. Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane
in domeniul - constituie procedeul probatoriu prin care organele judiciare pot obtine de Ia
~i a celor din institutiile de credit sau de Ia oricare alta institutie care detine date privind situatia
/
de Ia data financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenfa ~i confinutul contu-
rilor ~i a a/tor situafii financiare ale unei persoane;
- procedeul probatoriu prevazut de art. 153 NCPP nu intra in notiunea de supra-
~i,in orice veghere tehnica ~i nu poate fi autorizat provizoriu de procurer in cazuri de urgenta;
inifiale;
- prin situafii financiare ale unei persoane juridice vom infelege: bilantul, contul
~iale orga- de profit ~i pierdere, situatia modificarilor de capital propriu, situatia fluxurilor de
de retele numerar ~i notele explicative Ia acestea; nu intrii in nofiunea de situafie financiarii
electronice declaratiile fiscale sau bunurile mobile sau imobile ale unei persoane juridice; acestea
din urma, chiar daca sunt reflectate in bilantul persoanei juridice, nu sunt solicitate
pentru a fi folosite ca proba in procesul penal, ci pentru a constitui obiectul unei
viitoare masuri asiguratorii; a~adar, pentru obtinerea declaratiilor fiscale sau pentru
identificarea bunurilor unei persoane nu este necesara parcurgerea procedurii prevazute
de art. 153 NCPP, acestea putiind fi solicitate direct de organul de urmarire penala;
- nu poate fi utilizata procedura obtinerii de date privind situatia financiara a unei
persoane pentru a obtine rulajul contului detinut de o persoana pentru o anumita
perioada de timp ~i nici a documentelor care au stat Ia baza efectuarii operatiunilor ~i
tranzactiilor financiare prin intermediul institutiei de credit/a oricarei altei entitati
o semniiturii financiare (inscrisuri, ordine de plata, facturi fiscale, documente care atesta primirea
de servicii marfurilor, declaratia de plata valutara externa etc.) in acest caz trebuind sa fie
ce prive~te obtinut un mandat de supraveghere tehnica;
retinute in
- masura speciala de cercetare prevazuta de art. 153 NCPP nu trebuie confundata
~i sa certifice
cu miisura de supraveghere tehnicii a obfinerii date/or privind tranzacfiile financiare
extinsa
ale unei persoane [art. 138 alin. (1) lit. e) ~i alin. (9) NCPP] care este autorizata de
judecatorul de drepturi ~i libertati ~i consta in operatiunile prin care se asigura
cunoa~terea confinutului tranzacfiilor financiare ~i a/ a/tor operafiuni efectuate sau
care urmeazii sii fie efectuate prin intermediul unei institutii de credit ori al altei
entitati financiare, precum ~i obtinerea de Ia o institutie de credit sau de Ia alta
penal a entitate financiara de inscrisuri ori informatii aflate in posesia acesteia referitoare Ia
in Jocuri tranzactiile sau operatiunile unei persoane;
Ia indepli-
- procurorul poate solicita, cu incuviinfarea prealabilii a judecatorului de drepturi
obiectul
~i libertati, comunicarea datelor privind situatia financiara a unei persoane fizice sau
juridice daca sunt indeplinite urmatoarele condifii:
a) sa fi fost inceputa urmarirea penala;
b) sa existe indicii temeinice cu privire Ia saviir~irea unei infractiuni;
- nu prezinta importanta forma de vinovatie cu care a fost comisa infractiunea, traficul informati
nici daca aceasta a ramas in faza tentata, ori a fost consumata sau comisa in forma care se afla in
continuata. Deopotriva, nu prezinta importanta pedeapsa prevazuta de lege pentru nicatii electronice
infractiune. publicului;
- conservarea
c) sa existe temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe.
important, in spE
- in cazul fn care judeditoru/ de drepturi ~i /ibertii{i fncuviin{eazii prin fncheiere .
mternet, " d"m~
avan
ob{inerea date/or privind situa{ia financiarii a unei persoane (fizice sau juridice) nu
se va dispune ~i emiterea unui mandai de supraveghere tehnicii, procedura previizutii - procedeul p
de art. 153 NCPP fiind distinctii de cea a supravegherii tehnice; fn aceastii ipotezii, a persoanei, in
dupii ob{inerea fncuviin{iirii prea/abile a judeciitoru/ui de drepturi ~i /ibertii{i, scopul institutiei
procuroru/, din oficiu sau Ia cererea organu/ui de cercetare pena/ii, va dispune prin cercetare, sa po,
ordonan{ii comunicarea date/or; ordonan{a procuroru/ui trebuie sii cuprindii: referitoare la trafl
a sistemului info
a) denumirea parchetului ~i data emiterii; o asemenea posi~
b) numele, prenumele ~i calitatea celui care o intocme~te; - in esenta, a
c) fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a acesteia ~i, dupa tiune de pastrar,
caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului; Ambele masuri
d) obiectul masurii procesuale; timpul utilizarii
e) institutia care este in posesia ori care are sub control datele; operatiuni fiind l
1
carilor; spre deo

f) numele suspectului sau inculpatului;
datele informati
g) motivarea existentei indiciilor temeinice cu privire la savar~irea unei infractiuni se aplica cu pri
~i a temeiurilor pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe; juridice, precum
h) mentionarea obligatiei institutiei de a comunica imediat, in conditii de confi- utilizatorului inr
dentialitate, datele solicitate;
5. 7.2. Condi
i) sernnatura celui care a intocmit-o.
Pentru a se
- institutia de credit sau institutia care detine date privind situatia financiara a
urmatoarele con~
persoanei in cauza este obligata sa puna, de indata, la dispozitie datele solicitate. in
baza acestor date procurorul poate solicita judecatorului de drepturi ~i libertati a) sii fi fast f
incuviintarea masurii de supraveghere tehnica a obtinerii date/or privind tranzac{iile b) sii existe q
financiare ale unei persoane, sau poate institui o miisurii asiguratorie pe conturi/e infracfiuni;
comunicate; nu este exc/us fnsii, ca procuroru/ sii so/icite fn cadru/ aceluia~i referat - nu prezinta
atat comunicarea date/or privind existen{a ~i con{inutu/ conturilor ~i a a/tor situafii nici daca aceasJ
financiare, cat ~i cunoa~terea continutu/ui tranzac{iilor financiare ~i a/ a/tor opera- continuata. Deo
Jiuni efectuate sau care urmeazii sii fie efectuate, caz in care judeciitorul va dispune infractiune.
emiterea numai a unui mandat de supraveghere tehnicii. c) miisura s,
5.7. Conservarea datelor informatice foptuitorului, sui
d) sii existe ~
5.7.1. Nopune
5.7.3. Autorl
- procedeul probatoriu al conservarii datelor informatice presupune pastrarea
datelor deja existente, obtinute prin intermediul unui sistem informatic ~i care sunt - daca sunt ~
inregistrate pe un anumit suport, in scopul evitarii alterarii, degradarii sau ~tergerii organului de ee
acestora; a~adar, procedeul vizeaza datele informatice, inclusiv datele referitoare la matice pe o dud
infractiunea, traficul informational, care au fost stocate prin intermediul unui sistem informatic ~i
misa in forma care se afla in posesia sau sub controlul unui fumizor de retele publice de comu-
e lege pentru nicatii electronice ori a unui fumizor de servicii de comunicatii electronice destinate
publicului;
1 robe. - conservarea datelor informatice constituie un procedeu probatoriu extrem de
important, in special in cadrul investigatiilor referitoare Ia infractiuni comise pe
prin incheiere
internet, avand in vedere volatilitatea probelor electronice;
u juridice) nu
ura prevazuta - procedeul probatoriu nu este, decat intr-o mica masura, intruziva in viata privata
easta ipoteza, a persoanei, intrucat presupune numai conservarea datelor, nu ~i cercetarea acestora;
i ~i /ibertafi, scopul institutiei este aceta de a permite procurorului ca, inca de Ia primele acte de
a dispune prin cercetare, sa poata dispune masura conservarii datelor informatice ori a datelor
t rinda: referitoare Ia traficul informational, inainte de a fi obtinuta autorizatia de perchezitie
a sistemului informatic. Persoana ale carei date sunt conservate le poate accesa, daca
o asemenea posibilitate este conferita prin ordonanta procurorului;
- in esenta, atat retinerea, cat ~i conservarea imediata se refera Ia aceea~i opera-
esteia ~i, dupa tiune de pastrare a unor date, tara ca autoritatile sa acceseze continutul acestora.
Ambele masuri nu privesc continutul comunicarii sau informatiile consultate in
timpul utilizarii unei retele de comunicatii electronice, pentru realizarea acestor
operatiuni fiind incidente dispozitiile privind interceptarea ~i inregistrarea comuni-
carilor; spre deosebire de conservarea imediata, care se aplica numai cu privire Ia
datele informatice ori Ia datele referitoare Ia traficul informational, masura retinerii
unei infractiuni se aplica cu privire Ia datele de trafic ~i Ia cele de localizare a persoanelor fizice ~i
juridice, precum ~i datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a
nditii de confi- utilizatorului inregistrat.
5.7.2. Conditii
Pentru a se dispune masura conservarii datelor informatice trebuie indeplinite
tia financiara a
urmatoarele condipi:
ele solicitate. In
turi ~i libertati a) sa ji fast inceputa urmarirea penala;
ind tranzacfii/e b) sa existe o suspiciune rezonabila cu privire Ia pregatirea sau savar~irea unei
ie pe conturi/e infracfiuni;
celuia~i referat - nu prezinta importanta forma de vinovatie cu care a fost comisa infractiunea,
a a/tor situatii nici dacii aceasta a ramas in faza tentata, ori a fost consumatil sau comisa in forma
a/ a/tor opera- continuata. Deopotriva, nu prezinta importanta pedeapsa prevazuta de lege pentru
orul va dispune infractiune.
c) masura sa fie necesara in vederea strtingerii de probe ori identificarii
fliptuitorului, suspectului sau a inculpatului;
d) sa existe pericolu/ pierderii sau modificarii date/or informatice.
5. 7.3. Autorizarea masurii conservarii datelor informatice
pune pastrarea
tic ~i care sunt - daca sunt indeplinite conditiile de mai sus, procurorul, din oficiu sau Ia cererea
rii sau ~tergerii organului de cercetare penala, dispune prin ordonanfa, conservarea datelor infor-
le referitoare Ia matice pe o durata de eel mult 60 de zile; necesitatea unei reactii rapide a autoritatilor
In vederea prevenirii modificarii, alterarii sau ~tergerii acestor date justifica optiunea de comunicatii e
legiuitorului roman de a stabili competenta procurorului pentru luarea acestei masuri trolul caruia se a
In cursul urmaririi penale; lnsa, pentru ca organele de urmarire penala sa intre In organului de urml
posesia datelor informatice conservate, este necesara autorizarea prealabila a vederea cunoa~te
judecatorului de drepturi ~i libertati; - pe toata du
- ordonanfa procurorului prin care se dispune procedeul probatoriu trebuie sa vegheaza sau ef
cuprinda: judecatorului de
a) denumirea parchetului ~i data emiterii; comunicatii elec
destinate public
b) numele, prenumele ~i calitatea celui care o lntocme~te; drepturi ~i /iberf,
c) fapta care face obiectul urmaririi penale, lncadrarea juridica a acesteia ~i. dupa curorului de tra
caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului; Deopotrivii, pro
d) fumizorii de retele publice de comunicatii electronice ori fumizorii de servicii fost dispusii, rid
de comunicatii electronice destinate publicului In posesia carora se afla datele nu mai este nece.!
informatice ori care le au sub control; - persoanele
e) numele raptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut; electronice sau
t) descrierea datelor ce trebuie conservate; au posibilitatea
nicii extinsii b
g) motivarea lndeplinirii conditiilor prevazute la art. 154 alin. (1) NCPP; certificare acre
h) durata pentru care a fost emisa; posibilitatea sa ,
i) mentionarea obligatiei persoanei sau fumizorilor de retele publice de comu- bazata pe un ce
nicatii electronice ori fumizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate acreditat ~i car~
publicului de a conserva imediat datele informatice indicate ~i de a le mentine asumandu-~i astl
integritatea, In conditii de confidentialitate; orice persoana
j) sernnatura celui care a lntocmit-o. integritatea dateI
utilizand o setml
- avand In vedere specificul acestei masuri, NCPP a prevazut posibilitatea ca un fumizor de s
masura conservarii datelor informatice sa poata fi prelungitii de procuror o singura
a persoanei a
data, pentru motive temeinic justificate, pe o durata de eel mult 30 de zile.
electronica rasp
5.7.4. Executarea masurii conservarii datelor - lncheierea
- ordonanta procurorului prin care s-a dispus conservarea datelor informatice se datelor informa
transmite, de lndata, oricarui fumizor de retele publice de comunicatii electronice ori rizat transmiter'
fumizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului In posesia caruia datele informati
se afla datele ori care le are sub control, acesta fiind obligat sa le conserve imediat, In locul unde treb
conditii de confidentialitate; '
- exista astfel o dubla obligatie, pe de o parte, de a piistra datele In conditii de
siguranta ~i, pe de alta parte, de a piistra confidenfialitatea luarii masurii conservarii
cu privire la aceste date, ce contribuie la garantarea respectarii vietii private a
persoanei vizate de o asemenea masura sau a altor persoane care ar fi putut fi Pana la terril
mentionate sau identificate In aceste date; scris, persoanet
conservate.
- datele informatice sau datele privind traficul informational se conserva In forma
originala ce este generata de sistemul informatic;
- In cazul in care datele referitoare la traficul informational se afla in posesia mai
multor fumizori de retele publice de comunicatii electronice ori fumizori de servicii
tifica optiunea de comunicatii electronice destinate publicului, fumizorul In posesia sau sub con-
acestei masuri trolul caruia se afla datele informatice are obligatia de a pune, de lndata, Ia dispozitia
tala sa intre In organului de urmarire penala informatiile necesare identificarii celorlalti fumizori, In
prealabila a vederea cunoa~terii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit;
- pe toata durata In care datele informatice sunt conservate procurorul care supra-
riu trebuie sa vegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate, cu autorizarea prealabi/ii a
judeciitorului de drepturi .yi libertii/i, sa solicite unui fumizor de retele publice de
comunicatii electronice ori unui fumizor de servicii de comunicatii electronice
destinate publicului transmiterea date/or conservate potrivit legii. Judeciitorul de
drepturi .yi libertiifi se pronunfii fn termen de 48 de ore cu privire Ia solicitarea pro-
esteia ~i, dupa curorului de transmitere a date/or, prin fncheiere motivatii, fn camera de consiliu.
Deopotrivii, procurorul poate dispune, fnainte de expirarea perioadei pentru care a
.orii de servicii fast dispusii, ridicarea miisurii conserviirii imediate a date/or atunci cdnd aceasta
se afla datele nu mai este necesarii;
- persoanele fizice sau juri dice, inclusiv fumizorii de retele pub lice de comunicatii
scut; electronice sau fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului,
au posibilitatea sa asigure semnarea datelor solicitate, utilizand o semniiturii electro-
nicii extinsii bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii de
CPP;
certificare acreditat; orice persoana autorizata care transmite date solicitate are
posibilitatea sa semneze datele transmise utilizand o semniiturii electronicii extinsii
lice de cornu- bazata pe un certificat calificat eliberat de un fumizor de servicii de certificare
nice destinate acreditat ~i care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate, aceasta
~ a le mentine asumandu-~i astfel responsabilitatea In ceea ce prive~te integritatea datelor transmise;
orice persoana autorizata care prime.yte date solicitate are posibilitatea sa verifice
integritatea datelor primite ~i sa certifice aceasta integritate prin semnarea datelor,
utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de
posibilitatea ca
un fumizor de servicii de certificare acreditat ~i care permite identificarea neambigua
ror o singura
a persoanei autorizate; fiecare persoana care certifica datele sub semnatura
~ile.
electronica raspunde potrivit legii pentru integritatea ~i securitatea acestor date;
- lncheierea judecatorului de drepturi ~i libertati prin care a autorizat transmiterea
informatice se datelor informatice trebuie sa cuprinda: numele ~i semnatura persoanei care a auto-
electronice ori rizat transmiterea datelor informatice, numele persoanei ce este obligata sa predea
posesia caruia datele informatice, descrierea datelor informatice ce trebuie predate, precum ~i data ~i
erve imediat, In locul unde trebuie sa fie predate;
- daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca ~i o copie
e In conditii de a datelor informatice poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia.
i conservarii 5.7.5. Informarea persoanei ale ciiror date au fost conservate
ietii private a
ar fi putut fi Pana la terminarea urmaririi penale, procurorul este obligat sa lncuno~tinteze, In
scris, persoanele fata de care se efectueaza urmarirea penala ~i ale caror date au fost
conservate.
In posesia mai
1zori de servicii
6. Fotografierea ~i amprentarea suspectului, inculpatului sau a altor ~~

~-'v""111!'
persoane EUK()I:>t:AN COURT
informati
- NCPP a reglementat in mod detaliat activitatile procesuale, incluzand in cadrul stocarii
dispozitiilor procedurale ~i aspecte ce tin de domeniul criminalisticii, cum sunt cele Comisia
referitoare al fotografierea sau amprentarea persoanelor; b1ema pli
Comisia
- organele de unnarire penala pot dispune fotografierea ~i amprentarea suspec-
aduce at
tului, inculpatului sau a altor persoane cu privire la care exista o suspiciune ca au
barea dlii
legatura cu fapta comisa sau ca au fost prezente la locul faptei, chiar ~i in !ipsa
astfel de
1
consimtamantului acestora; .I
te1or ~~
- pe perioada retinerii suspectului sau inculpatului, organul de cercetare penala
sau procurorul care a dispus masura are dreptul de a proceda la fotografierea ~i
amprentarea acestuia;
- fotografii/e realizate pot fi folosite, ulterior, pe parcursul procedurilor pentru
identificarea de persoane (de pilda, pentru a constatata in cadrul procedeului proba-
toriu al identificarii de persoane daca persoana vatamata recunoa~te din plan~a foto
persoana pe care a descris-o ca fiind cea care a comis infractiunea);
- in vederea protejarii dreptului la viata privata precum ~i a prezumtiei de
nevinovatie NCPP a prevazut ca organul de unnarire penala poate autoriza sii se dea
publicitiitii fotografia unei persoane doar in unnatoarele doua cazuri:
a) cand aceasta masura este necesara pentru stabilirea identitatii persoanei (de
pilda, in cazul persoanelor disparute ori in cazul in care organele judiciare detin doar
o imagine a persoanei care se banuie~te ca a comis o infractiune, tara a cunoa~te
datele acesteia de identificare);
b) atunci cand publicarea fotografiei prezinta importanta pentru buna desfa~urare
a unnaririi penale (de exemplu, in cazul in care o persoana este banuita ca a comis
multiple infractiuni, publicarea fotografiei acesteia poate pennite unor persoane
vatamate care nu sesizasera inca faptul ca au fost victimele unei infractiuni sa se
adreseze organelor judiciare).
- daca este necesara identificarea amprentelor ce au fost gasite pe anumite obiecte tarea vi
sau a persoanelor care pot fi puse in legatura cu fapta ori locul comiterii faptei, tiei cu ~
organele de unnarire penala pot dispune amprentarea persoanelor despre care se privire
presupune ca au intrat in contact cu acele obiecte, respectiv fotografierea acelora este dis
despre care se presupune ca au avut legatura cu fapta comisa sau au fost prezente Ia necontd
locul faptei; r
- amprentele obtinute pot fi comparate cu cele ridicate cu ocazia cercetarii la fata
locului;
- este necesara crearea unui cadru previzibil cu privire la stocarea ~i ~tergerea din
bazele de date a amprentelor ~i fotografiilor persoanelor fata de care s-a dispus o
solutie de netrimitere in judecata sau de achitare, in vederea compatibilizarii drep-
tului intern cu jurisprudenta Curtii Europene, astfel cum aceasta a fost dezvoltata de reclam2
Marea Camera a instantei europene in cauza S. ~i Marper c. Marii Britanii (pre- lnregis
zentata mai jos). automJ
Probe/e. mijloacele de proM ~i procedee/e probatorii 347
sau a altor

-~
1 .1 ~!~ ' A
Este de necontestat ca amprentele nu contm atat de multe

WMDI'f.AN<DllkH1FIIUMAN RICins
informatii ca e~antioanele celulare ~i ca profilele ADN. Problema impactului

stocarii lor de catre autoritati a fost deja analizata de organele Conventiei.
Comisia este cea care, in cauza McVeigh, a examinat pentru prima data pro-
blema prelevarii ~i conservarii amprentelor in cadrul unei anchete judiciare.
Comisia a admis ca unele dintre masurile luate in cadrul acestei anchete puteau
aduce atingere dreptului la respectarea vietii private, dar nu a raspuns la intre-
barea daca, privita separat, stocarea amprentelor digitate ar putea constitui o
astfel de ingerinta. In cauza Kinnunen, Comisia a apreciat ca stocarea ampren-
telor ~i fotografiilor, dupa arestarea reclamantului, nu se analizeaza ca o
cercetare penala
ingerinta in viata privata avand in vedere ca aceste elemente nu contineau nicio
fotografierea ~i apreciere subiectiva care sa poata fi contestata. Comisia a notat totu~i ca datele
in discutie au fost distruse, Ia cererea reclamantului, noua ani mai tarziu. Avand
in vedere aceste constatari ~i intrebarile care se pun in prezenta cauza, Curtea
apreciaza ca problema trebuie reexaminata. Curtea observa in primul rand ca
inregistrarile amprentelor digitate ale reclamantilor constituie date cu caracter
personal care contin anumite elemente de identificare externa, la fel ca, spre
exemplu, fotografiile sau mostrele vocal e. In cauza Friedl, Comisia a apreciat ca
stocarea fotografiilor anonime care au fost facute in timpul unei manifestatii
publice, nu constituie o ingerinta in viata privata. Ea a ajuns la aceasta concluzie
acordand o importanta deosebita faptului ca fotografiile in cauza nu au fost
inregistrate in vreun sistem de prelucrare a datelor ~i ca autoritatile nu au luat
masuri pentru a identifica persoanele din fotografie recurgand Ia prelucrarea
datelor. In cauzele P.G. ~i J.H, Curtea a considerat ca inregistrarea de date ~i
caracterul sistematic sau permanent a! inregistrarii ar putea ridica probleme
legate de dreptul Ia respectul vietii private, chiar daca datele in cauza erau in
domeniul public sau erau disponibile in alta forma. Curtea a retinut ca inregis-
trarea vocii unei persoane, pe un suport permanent, in vederea analizarii ulte-
rioare, permitea in mod clar, ca impreuna cu alte date personate sa faciliteze
identificarea acestei persoane. Curtea a concluzionat ca inregistrarea vocilor
reclamantilor in vederea analizarii ulterioare a adus atingere dreptului la respec-
tarea vietii private. Curtea considera ca abordarea adoptata de organele Conven-
comiterii faptei, tiei cu privire Ia fotografii ~i mostrele vocale trebuie aplicata, de asemenea, ~i cu
despre care se privire la amprentele digitale. Guvernul apreciaza ca situatia acestora din urma
,F..........n , .. acelora este distincta pentru ca este vorba despre elemente neutre, obiective ~i de
fost prezente la necontestat ~i care, spre deosebire de fotografii, sunt neinteligibile pentru ochiul
neavizat ~i in absenta altor amprente cu care sa fie comparate. Constatarile
Guvernului, de~i corecte, nu schimba cu nimic faptul ca amprentele digitale
contin in mod obiectiv informatii unice despre un individ, permitand identifi-
carea acestuia cu precizie intr-o gama larga de circumstante. Prin urmare
~i ~tergerea din amprentele digitate sunt susceptibile sa aduca atingere vietii private iar stocarea
s-a dispus o lor tara consimtamantul persoanei in cauza nu poate fi considerata o masura
UUJLLUl U drep- neutra sau nesernnificativa. In speta, Curtea constata ca amprentele digitale ale
dezvoltata de reclamantilor au fost prelevate in cadrul procedurii penale ~i, ulterior, au fost
inregistrate intr-o baza de date Ia nivel national, pentru a fi stocate ~i prelucrate
automat in scopul identificarii penale. Este de necontestat ca datorita informa-
tiilor pe care Je contin e~antioanele celulare ~i profilele ADN, stocarea acestora - organele judi
are un impact mai mare asupra vietii private dedit stocarea amprentelor digitale. cipali cu privire Ia
Curtea apreciaza ca, de~i se poate aprecia ca fiind uti! a se distinge, In privinta exprimat dorinta d!
prelevarii, utilizarii ~i stocarii, lntre situatia amprentelor digitale, pe de o parte, sau a subiectilor p
~i cea a e~antioanelor celulare ~i profilelor ADN, pe de alta parte, totu~i, cand se - organul de u
pune problema justificarii, nu este mai putin adevarat ca stocarea amprentelor medicului legist sd
I
digitale constituie o ingerinfii fn dreptul Ia respectarea viefii private.(. ..) cercetarea Ia fafa
Curtea apreciaza ca masura stocarii nediferentiate a amprentelor digitale ale obligativitatea prJ.
persoanelor banuite de a fi comis infractiuni dar care nu au fost condarnnate, a~a
cum s-a lntamplat In cazul reclamantilor, nu pastreaza un just echilibru lntre - cand suspec
interesul public ~i interesele private iar Statui a depa~it orice marja de apreciere daca nu poate fi a
acceptabila in materie. Fata de argumentele expuse, Curtea constata ca stocarea in vedere ca are
datelor se analizeaza ca o ingerinta disproportionata In dreptul reclamantilor Ia - instanta de j
respectarea vietii private ~i nu constituie o masura necesara lntr-o societate vatamate ori a pa
democratica ~i prin urmare, in speta a fost incalcat art. 8 din Conventie (CEDO, inculpatului, al p
hotiirarea Marii Camere din 4 decembrie 2008, in cauza S. $i Marper c. Marii are dreptul sa pa
Britanii, parag. 78-106).
- organul de ut
care se afla ori c
7. Fotografiile sau cu alte perso
- organul de ~
- sunt mijloace de proba care pot contribui Ia stabilirea adevarului intr-o cauza legatura cu activ
penala prin imaginile pe care acestea le contin; privire la consta
- pot fi realizate de parti sau de organele judiciare fie cu ocazia unor activitati mijloc de proba;
operative de monitorizare a unor persoane, fie cu ocazia rididirii de obiecte ~i - procesul-ver,
inscrisuri, a efectuarii unei perchezitii domiciliare, sau a unei cercetari Ia fata locului;
a) numele, pr
- organele de urmarire penala pot constitui plan~e foto in vederea realizarii proce-
b)loculunde
deului probatoriu al identificarii de persoane sau obiecte;
c) data Ia care
- reprezinta un mijloc de proba distinct de plan~ele foto rezultate in urma supra-
vegherii tehnice efectuate in baza autorizatiei emise de judecatorul de drepturi ~i d) indicarea o
libertati; e) numele, p
- fotografiile sunt supuse principului liberei aprecieri a probelor, avand aceea~i obiectiile ~i expli
valoare probanta ca orice alt mijloc de proba. f) numele ~i p
g) data ~i o
verbal;
8. Cercetarea Ia fata locului r
h) descrierea
- este procedeul probatoriu ce consta in cercetarea locului unde se banuie~te ca s-a nate ~i a celor ri
savar~it infractiunea, atunci ciind este necesarii constatarea directii fn scopul !neat acestea sa
determiniirii sau clarificiirii unor fmprejuriiri de fapt ce prezintii importanfa pentru i) mentiunile
stabilirea adeviirului, precum o$i ori de elite ori existii suspiciuni cu privire Ia decesul - cu ocazia
unei persoane (de pilda, in vederea descoperirii ~i fixarii urmelor infractiunii, a
fotografii, reco
stabilirii pozitiei ~i starii mijloacelor materiale de proba ~i imprejurarilor in care
procesul-verbal;
infractiunea a fost savar~ita);
- procesul-v
- organele de urmarire penala dispun efectuarea cercetarii Ia fata locului prin
incheie ~i de c
ordonanfii, iar instanta de judecata prin fncheiere;
ocarea acestora - organele judiciare trebuie sa incuno~tinteze partile sau subiectii procesuali prin-
rentelor digitale. cipali cu privire Ia efectuarea cercetarii Ia fata locului in cazurile in care ace~tia ~i-au
inge, in privinta exprimat dorinta de a participa Ia actele de urmarire penala (neprezentarea partilor
, pe de o parte, sau a subiectilor procesuali incuno~tintati nu impiedica insa efectuarea cercetarii);
, totu~i, ciind se
ea amprentelor - organul de urmarire penala sau instanfa de judecata poate dispune prezenfa
Jii private. ( ..) medicului legist sau a oricaror persoane a caror prezenfa o considera necesara Ia
lor digitale ale cercetarea Ia fafa locului; spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu mai prevede
ondarnnate, a~a ob/igativitatea prezenfei martori/or asistenfi Ia cercetarea lafafa locului;
echilibru intre ) - ciind suspectul sau inculpatul este retinut ori arestat preventiv ori Ia domiciliu,
rja de apreciere daca nu poate fi adus Ia cercetarea Ia fata Jocului, organul de urmarire penala ii pune
stata ca stocarea in vedere ca are dreptul sa fie reprezentat ~i ii asigura, Ia cerere, reprezentarea;
reclamantilor Ia - instanta de judecata efectueaza cercetarea Ia fata Jocului cu citarea persoanei
lntr-o societate
vatamate ori a partilor ~i in prezenta procurorului; avocatul (ales sau din oficiu) al
ventie (CEDO,
inculpatului, al persoanei vatamate, partii civile ~i al partii responsabile civilmente
arper c. Marii
are dreptul sa participe Ia cercetare;
- organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor
care se afla ori care vin Ia locul unde se efectueaza cercetarea sa comunice intre ele
sau cu alte persoane;
- organul de urmarire penala sau instanta de judecata incheie un proces-verbal in
lui intr-o cauza
legatura cu activitatea desta~urata cu ocazia efectuarii cercetarii Ia fata locului cu
privire Ia constatarile tacute, urmele ~i obiectele gasite ~i ridicate care constituie
a unor activitati mijloc de proba;
i de obiecte ~i
- procesul-verbal, care trebuie sa cuprinda:
Ia fata locului;
a) numele, prenumele ~i calitatea celui care il incheie;
realizarii proce-
b) Jocul unde este incheiat;
e in urma supra- c) data Ia care s-a incheiat procesul-verbal;
! de drepturi ~i d) indicarea ordonantei sau a incheierii prin care s-a dispus masura;
e) numele, prenumele persoanelor prezente ~i calitatea in care acestea participa,
r, avand aceea~i obiectiile ~i explicatiile acestora;
t) numele ~i prenumele suspectului sau inculpatului, daca este cazul;
g) data ~i ora Ia care a inceput ~i s-a sflir~it activitatea consemnata in procesul-
verbal;
h) descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor exami-
e banuie~te ca s-a nate ~i a celor ridicate, a pozitiei ~i starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel
recta in scopul incat acestea sa fie redate cu precizie ~i, pe cat posibil, cu dimensiunile respective;
portanfa pentru
i) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
rivire Ia decesul
r infractiunii, a - cu ocazia cercetarii Ia fata locului pot fi prelevate urme biologice, efectuate
~Jurarilor in care fotografii, reconstituiri, schite, desene ori alte asemenea lucrari, care se anexeaza Ia
procesul-verbal;
ata locului prin - procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina ~i Ia sflir~it de catre eel care il
incheie ~i de catre persoanele care au participat Ia cercetare. Daca vreuna dintre
aceste persoane nu poate sau refuza sa sernneze procesul-verbal, se face mentiune - organul
despre aceasta, precum $i despre motivele imposibilitafii sau refuzului de a sernna. legatura cu
proba;
. . _ Procesul-verbal de cercetare la fata locului ~i plan~ele foto executate
infirma sustinerile inculpatului, ale persoanei vatamate ~i ale martorilor care au
sustinut ca inculpatul ar fi alunecat pe zapada ~i ar fi antrenat in cadere pe partea
vatamata, din cele doua mijloace de proba rezultand ca Ia locul faptei nu a
existat nici zapada ~i nici alunecu~ (I. C. C.J., sectia penala, decizia
9. Reconstituirea
- este procedeul probatoriu ce consta in reproducerea modului ~i conditiilor in
care a fost savar~ita fapta prevazuta de legea penala ;
1
- reconstituirea in intregime sau in parte, a modului ~i a conditiilor in care s-a

comis fapta poate fi dispusa de organul de urmarire penala sau de instanta de jude-
cata in situatia in care apreciaza ca este necesara pentru verificarea $i precizarea unor
date sau probe administrate ori pentru a stabili imprejurari de fapt ce prezinta
importanta pentru solutionarea cauzei;
- organele de urmarire penala dispun efectuarea reconstituirii prin ordonanfa, iar
instanta de judecata prin fncheiere;
- potrivit NCPP organele judiciare procedeaza la reconstituirea activitatilor sau a
situatiilor, avand in vedere imprejurarile in care fapta a avut loc, pe baza probelor
administrate; potrivit NCPP reconstituirea nu mai este conditionatii de efectuarea
acesteia Ia /ocu/ comiterii faptei, organe/e judiciare putond recurge la reconstituirea
virtualii prin fo/osirea simuliiri/or generate de computer; acest mijloc se poate
dovedi a fi extrem de eficient in cazurile in care urmarirea penala vizeaza investi-
garea unor infractiuni care pot presupune utilizarea unor resurse speciale;
- in cazul in care declaratiile martorilor, ale partilor sau ale subiectilor procesuali
principali cu privire la activitatile sau situatiile ce trebuie reconstituite sunt diferite,
reconstituirea trebuie efectuata separat pentru fiecare varianta a desfa$urarii faptei
descrise de ace$tia;
- in principiu, reconstituirea se efectueaza fn prezenta suspectu/ui sau inculpa-
tului, afara de cazul cand aceasta nu este posibila; in cazurile in care asistenta juridica
a suspectului sau inculpatului este obligatorie, reconstituirea se face in pre2:enta
acestuia, asistat de avocat. Atunci cand suspectul sau inculpatul nu poate sau refuza - este pr
sa participe la reconstituire, aceasta se efectueaza cu participarea altei persoane; de proba, s
- reconstituirea trebuie sa fie efectuata astfel incat sa nu fie incalcata legea sau neaza inca
ordinea publica, sa nu fie adusa atingere moralei publice $i sa nu fie pusa in pericol pericol de
viata sau sanatatea persoanelor; sau de schi
unor situati
1
Nu exista echivalenta intre reconstituire ~i experiment judiciar, in acest din urrna caz juriiri ale c
neurrnarindu-se reproducerea modului ~i conditiilor in care a fost savar~ita fapta, ci doar
verificarea ipotezei daca activitatea infractionala se putea produce in anumite imprejurari.
ce mentiune - organul de urmarire penala sau instanta de judecata incheie un proces-verbal in
semna. legatura cu activitatea des:ta~urata cu ocazia reconstituirii care constituie mijloc de
proba;
executate - procesul-verbal, trebuie sa cuprinda:
r care au
, pe partea a) numele, prenumele ~i calitatea celui care il incheie;
ptei nu a b) locul unde este incheiat;
decizia c) data la care s-a incheiat procesul-verbal;
d) iifdicarea ordonantei sau a incheierii prin care s-a dispus masura;
e) numele, prenumele persoanelor prezente ~i calitatea in care acestea participa,
obiectiile ~i explicatiile acestora;
f) numele ~i prenumele suspectului sau inculpatului, daca este cazul;
nditiilor in
g) data ~i ora Ia care a inceput ~i s-a srar~it activitatea consemnata in procesul-
verbal;
in care s-a
tta de jude- h) descrierea amanuntita a activitatii de reconstituire;
tzarea unor i) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
e prezintl'i - procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina ~i la srar~it de catre eel care 11
incheie ~i de catre persoanele care au participat Ia reconstituire. Dacii vreuna dintre
aceste persoane nu poate sau refuza sii semneze procesul-verbal, se face mentiune
despre aceasta, precum ~i despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna.
~ Fata de probele administrate, instantele au retinut corect vinoviitia

inculpatului, probele administrate fiind de natura a le convinge asupra
temeiniciei acuzatiilor ce i se aduc prin rechizitoriu. Efectuarea altar probe
(suplimentarea expertizei dactiloscopice ori reconstituirea) nu este necesara
investi- deciit daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata le gase~te
necesare pentru verificarea ~i precizarea unor date. Or, atat instanta de fond, cat
~i instanta de ape! nu au considerat necesare aceste probe. lnalta Curte constatii,
procesuali de asemenea, cii probele nu sunt necesare in raport cu probele deja efectuate in
nt diferite, cauzii. Pe de alta parte, intruciit inculpatul a contestat participarea sa, reconsti-
arii faptei tuirea ar fi lipsitii de concludentii (I. C.C.J., secfia penala, decizia nr. 462/2004,
www.legalis.ro).
ru inculpa-
nta juridica
10. Constatarea
prezenta
sau refuza - este procedeul probatoriu ce consta in examinarea unor situatii de fapt, mijloace
de probii, sau persoane de catre speciali~ti, medici-legi~ti sau tehnicieni care functio-
legea sau neaza in cadrul organului de urmarire penalii ori in cadrul altor organe, cand existii
in pericol pericol de dispariJie a mij/oacelor de probii (de pilda, disparitia urmelor infractiunii)
sau de schimbare a unor situafii de fapt (de exemplu, pentru constatarea rapidii a
unor situatii financiare), ori este necesarii liimurirea urgentii a unor fapte sau fmpre-
n urma caz juriiri ale cauzei (moarte suspectii);
pta, ci doar
ejurari.
- spre deosebire de vechiul Cod care reglementa constaHirile tehnico-~tiintifice ~i raportul d

pe cele medico-legale, NCPP cuprinde o reglementare generala a constatarilor, natura ciaza ca
acestora urmand a fi stabilita de organele de urmarire penala care dispun procedeul care partj
probatoriu in functie de natura activitatii desfa~urate (de exemplu, analizarea armei
sau a munitiei cu care s-a tras, ridicarea amprentelor digitale ~i identificarea persoa-
nei pe baza acestora, identificarea scrierii sau semnaturii unei persoane, identificarea
obiectului care a lasat o urma Ia locul savar~irii infractiunii, stabilirea compozitiei
chimice a unei substante etc.);
- efectuarea unei constatari se poate dispune numai in cursu! urmaririi penale,
prin ordonanfa, de organul de urmarire pena/a, din oficiu sau Ia cererea uneia dintre
parti sau subiect procesual principal; organul de urmarire penala stabile~te prin
ordonanta obiectul constatarii, intrebarile Ia care trebuie sa raspunda specialistul ~i
termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea; organul de urmarire penala nu are
obligatia de a aduce Ia cuno~tinta partilor obiectul constatarii ~i intrebarile formulate; activitattA
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu prevede vreun caz fn care constatarea . ntreeI
dm
este ob/igatorie 1, fn noua codificare, indiferent de natura acesteia, constatarea are Constat
caracter facultativ; tuie mijl
- constatarea se efectueaza asupra persoanei, materialului ~i datelor puse Ia dispo- - deo:
zitie sau indicate de catre organul de urmarire penala; celui insarcinat cu efectuarea activitati
constatarii nu i se pot delega ~i nici acesta nu-~i poate insu~i atributii de organ de prevada
urmarire penala sau de organ de control; specialistul insarcinat cu efectuarea lucrarii, in cadru
daca socote~te ca materialele puse Ia dispozitie ori datele indicate sunt insuficiente, avizul mJ
comunica aceasta organului de urmarire penala, in vederea completarii lor; financiaf
- Ia efectuarea unei constatari persoana vatamata, suspectul, inculpatul, sau cele- unor asp
lalte parti nu pot solicita numirea unui specialist/expert-parte, cain cazul procedeului tatea sul
probatoriu al expertizei; DNA; c
- rezultatele activitatii desfa~urate de specialist se consernneaza intr-un raport de
constatare care constituie mijlocul de proba, ce va cuprinde: numele ~i calitatea celui
care 1-a intocmit, prezentarea situatiilor care au facut obiectul constaHirii, descrierea
operatiilor efectuate de specialist, a metodelor, programelor ~i echipamentelor utilizate,
precum ~i concluziile specialistului, care pot fi certe afirmative, certe negative sau de
probabilitate; raportul se transmite organului de urmarire penala care 1-a dispus;
- certificatul medico-legal intocmit in urma examinarii medico-legale a persoanei al
(art. 189 NCPP) are valoarea unui raport de constatare; ar
'l>
- chiar daca intr-o cauza s-a efectuat un raport de constatare, organul de urmarire au
penala poate dispune refacerea acestuia sau efectuarea unei expertize daca apreciaza n
ca raportul de constatare nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise; dr
n
organul de urmarire penala va dispune efectuarea unei expertize ~i atunci cand, de~i
1
Potrivit C.proc.pen. constatarea medico-legala se dispunea in mod obligatoriu de organul
de urmarire penala: (i) in caz de moarte violenta; (ii) in caz de moarte a carei cauza nu se
cunoa~te ori este suspecta; (iii) cand organul de urmarire penala aprecia ca este necesara o
examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate, pentru a constata pe corpul
acestora existenta urmelor infractiunii.
Probe/e. mij/oacele de probii ~i procedee/e probatorii 353
-~tiinti flee ~i raportul de constatare este clar ~i complet, insa, fata de complexitatea cauzei, apre-
rilor, natura ciaza ca este necesara intocmirea unui raport de expertiza, precum ~i in situatia in
n procedeul care paqile sau subiectii procesuali principali contesta concluziile raportului de
lizarea annei constatare;
carea persoa-
- instanfa de judecatii nu poate dispune efectuarea unei constatari ~i nici comple-
identificarea
tarea sau refacerea acesteia, ci numai efectuarea unei expertize;
compozitiei
- ROtrivit art. 10 din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea ~i functio-
narea <Vin cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de
ririi penale,
Criminalitate Organizata ~i Terorism, in cadrul DIICOT sunt numiti, prin ordin al
uneia dintre
procurorului-~ef al DIICOT, cu avizul mini~trilor de resort, speciali~ti cu inalta
bile~te prin
calificare in domeniul prelucrarii ~i valorificarii infonnatiilor, economic, financiar,
ecialistul ~i
bancar, varna!, infonnatic, precum ~i in alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte
nala nu are
tehnice sau de specialitate in activitatea de unnarire penala; speciali~tii i~i desta~oara
formulate;
activitatea sub directa conducere, supraveghere ~i control nemijlocit a! procurorilor
constatarea din Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism.
tatarea are Constatarea efectuata din dispozitia scrisa a procurorului de catre speciali~ti consti-
tuie mijloc de proba;
se Ia dispo- - deopotriva, particularitatile luptei impotriva coruptiei ~i necesitatea eficientizarii
efectuarea activitatii organelor de unnarire penala in acest domeniu a detenninat Jegiuitorul sa
e organ de prevada in art. 11 din O.U.G. nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie ca,
rea lucrarii, in cadrul DNA, sunt numiti, prin ordin a! procurorului-~ef al acestui parchet, cu
'nsuficiente, avizul ministerelor de resort, speciali~ti cu inalta calificare in domeniul economic,
financiar, bancar, varna!, infonnatic, precum ~i in alte domenii, pentru clarificarea
unor aspecte tehnice in activitatea de unnarire penala. Ace~tia i~i desfa~oara activi-
tatea sub directa conducere, supraveghere ~i control nemijlocit a! procurorilor din
DNA; constatarea efectuata din dispozitia scrisa a procurorului DNA de speciali~ti
constituie mijloc de proba, in conditiile legii;
1, descrierea ~ De~i are un regim diferit de eel a! unei expertize, nu se poate considera
or utilizate, ca prin efectuarea raportului de constatare s-a indilcat dreptul Ia aparare a!
tive sau de inculpatilor, caci ace~tia au avut posibilitatea sa analizeze modul in care s-a
pus; dispus ~i a fost intocmita constatarea, inclusiv concluziile acestei constatari.
Aspectele atestate In concluziile raportului de constatare sunt dovedite ~i prin
a persoanei alte mijloace de proba cu caracter obiectiv, a~a inciit, chiar ~i In situatia In care
ar exista suspiciuni cu privire Ia impaqialitatea ~i obiectivitatea persoanelor care
e unnarire au lntocmit raportul de constatare (fiind vorba despre experti din cadrul orga-
a apreciaza nului de urmarire penala), nu exista temeiuri pentru a se considera ca s-a incalcat
nt precise; dreptul Ia un proces echitabil (C.A. Bucure~ti, secfia a II-a penalii, decizia
1 ciind, de~i nr. 381/2011, nepublicatii).
de organul
~ Constatarea tehnico-~tiintificase poate dispune: ciind exista pericol de
cauza nu se disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt sau
e necesara o ciind este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau lmprejurari ale cauzei. In
a pe corpul cazul primei situatii privitoare Ia existenta pericolului, daca organele de urmarire
penala au posibilitatea de a lnlatura ace! pericol, nu vor dispune efectuarea unei
constatari tehnico-~tiintifice, ci vor lua masurile necesare pentru conservarea exclud o

urmelor, ridicarea obiectelor materiale, efectuare de fotografii etc. Constatarea adecvat
tehnico-~tiintifica se dispune in cea de a doua situatie cand apare necesitatea de proced
a se clarifica de urgenta unele fapte sau imprejurari ale cauzei. In acest caz, Ca urm
urgenta este impusa nu de pericolul disparitiei mijloacelor de proba sau a! nu le inoI
schimbarii situatiei de fapt, ci de necesitatea justei orientari a organelor de catre pr'
urmarire penala in efectuarea activitatii de cercetare, acestea fiind singurele in expert g
masura sa aprecieze deopotriva asupra existentei necesitatii ~i relevantei datelor legiuito
fumizate de speciali~ti sau tehnicieni in orientarea constructiva a investigatiilor. solicita
Din aceasta perspectiva, se constata ca, intr-o prima ipoteza, apararea inculpa- continu
tului N.A. a invocat nelegalitatea constatarii tehnico-~tiintifice efectuate de sau ins
DNA in cursu! urmaririi penale pe aspectul ca Ia momentul dispunerii acesteia unei ex
nu erau intrunite cerintele legale referitoare Ia existenta unui pericol de disparitie terul s
sau de schimbare a starii de fapt care sa impuna organului de urmarire penala consta
luarea masurii, in conditiile in care toate documentele ~i hard disk-urile ridicate opiniei
de Ia societatile administrate de inculpatii P.B. ~i V.C. se aflau in custodia lamuriri
parchetului. Sustinerile apararii sunt neintemeiate, intrucat in cauza, procurorii implid
de caz au apreciat ca, pentru justa solutionarea a cauzei, era necesara lamurirea prezen~
urgenta a unor aspecte de natura tehnica, pe baza documentelor aflate Ia dosar. chestiUJ
posibil j
Aceasta imprejurare este dovedita prin obiectivele stabilite de procurorii de caz
prin rezolutia din 26 mai 2008, completate prin rezolutia din 1 iulie 2008, care cauza,
au vizat, in esenta, verificarea respectarii procedurilor de achizitii ~i legalitatea
platilor efectuate de Inspectoratul de Stat in Constructii societatilor organiza-
toare ale evenimentului, precum ~i cuantificarea prejudiciului cauzat ca urmare a
eventualelor incalcari ale dispozitiilor legale. Cea de a doua ipoteza avansata de
apararea inculpatului N.A. in invocarea nelegalitatii constatarii tehnico-~tiin
tifice a vizat a~a zisele conditii de ,clandestinitate" in care s-ar fi realizat,
sustinandu-se ca, intrucat invinuitii nu au fost incuno~tintati in legatura cu
efectuarea ei, neavand, prin urmare, posibilitatea de a numi un expert consilier,
de a cunoa~te obiectivele ~i de a cere modificarea sau completarea lor, dreptulla
aparare a fost grav incalcat, ingerinta care ar atrage incidenta dispozitiilor referi-
toare Ia nulitatea absoluta. Si analiza acestei critici presupune anumite conside-
ratii teoretice. Astfel, se retine ca, in ceea ce prive~te natura juridica a constata-
rilor tehnico-~tiintifice, doctrina a evidentiat faptul ca, constatarile tehnico-~tiin
tifice nu sunt propriu-zis categorii de mijloace de proba, ci procedee de
probatiune, adica moduri de a opera asupra anumitor mijloace de proba, in
vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii. Ca ~i mijloacele de proba,
probele evidentiate prin constatari tehnico-~tiintifice sunt entitati extraproc6-
suale ce dobandesc, prin folosirea lor in procesul penal, caracter de categorii mulat
juridico-penale. Constatarea tehnico-~tiintifica se efectueaza, de regula, de de 6
speciali~ti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul ori pe langa institutia de
viz an
care apartine organul de urmarire penala, putand fi efectuata ~i de speciali~ti sau
tehnicieni care functioneaza in cadrul altor organe. Circumstantele speciale care
reclama efectuarea unei constatari tehnico-~tiintifice - preintampinarea dispa-
ritiei sau deteriorarii unui mijloc de proba sau unei situatii faptice cu relevanta
probatorie ~i lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei - precum
~i caracterul strict tehnic a! aprecierilor inscrise in raportul de constatare, care
conservarea exclud comentarii sau propuneri de ordin juridic, particularizeaza in mod
. Constatarea adecvat procedura de folosire a unor speciali~ti, reglementata de Codul de
ecesitatea de procedura penala, aceasta fiind mult simplificata fata de procedura expertizei.
In acest caz, Ca urmare, in cazul constatarii tehnico-~tiintifice, organelor de urmarire penala
roba sau al nu le incumba obligatia aducerii Ia cuno~tinta partilor a obiectivelor stabilite de
organelor de catre procuror pentru speciali~ti ~i nici posibilitatea partilor de a-~i desernna
singurele in expert parte sau de a participa Ia efectuarea constatarii. In aceasta materie,
antei datelor legiuitorul recunoa~te inculpatului, precum ~i celorlalte parti numai dreptul de a
nvestigatiilor. sl)licita efectuarea unei constatari tehnico-~tiintifice, de a lua cuno~tinta de
ea inculpa- continutul raportului de constatare ~i de a solicita organelor de urmarire penala
efectuate de sau instantei de judecata completarea sau refacerea constatarii sau efectuarea
nerii acesteia unei expertize, limitarile dreptului Ia aparare al partii fiind justificate de carac-
I de disparitie terul special al procedurii. Practic, lamuririle solicitate expertului in procedura
narire penala constatarii tehnico-~tiintifice constau intr-un fapt personal, respectiv, exprimarea
-urile ridicate opiniei expertului cu privire Ia aspectele ce se doresc a fi lamurite. Prin urmare,
1 in custodia lamuririle solicitate expertului in procedura constatarii tehnico-~tiintifice nu
!:a, procurorii implica efectuarea unei lucrari de expertiza care sa justifice astfel, eventuala
~ra lamurirea prezenta a expertului parte, ci doar exprimarea punctului de vedere asupra
~ ate Ia dosar. chestiunilor de lamurit. Or, dupa primirea raspunsului de Ia expert, apararea are
f rorii de caz posibilitatea sa exprime propria parere prin intermediului unui expert-parte. In
te 2008, care cauza, prin rezolutiile din 26 mai 2008 ~i, respectiv, 1 iulie 2008, procurorii de
~i Jegalitatea caz M.I. ~i V.D. au dispus efectuarea unei constatari tehnico-~tiintifice
lor organiza- financiar-contabile, de catre speciali~ti din cadrul DNA, in conditiile prev. de
~ ca urmare a art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 43/2002. Raportul de constatare tehnico-~tiintifica
~ avansata de a fost intocmit Ia data de 4 septembrie 2008, fiind depus Ia dosarul cauzei Ia
tehnico-~tiin aceea~i data, a~a cum rezulta din adresa nr. 520/04.09.2008 a Serviciului
r fi realizat, Speciali~ti din cadrul DNA. Subsecvent, raportul de constatare tehnico-~tiintifica
j iegatura cu a fost adus Ia cuno~tinta lnvinuitilor carora li s-a acordat un termen adecvat in
f rt consilier, vederea luarii Ia cuno~tinta, formularii unor eventuale obiectiuni ~i depunerii
or, dreptul Ia documentelor apreciate relevante, care nu fusesera avute In vedere de catre
[itiilor referi- speciali~ti. Astfel, invinuitul N.A. (ca ~i ceilalti lnvinuiti cercetati In cauza) a
nite conside- fost citat Ia data de 5 octombrie 2008 in vederea aducerii Ia cuno~tinta a rapor-
~ a constata- tului de constare tehnico-~tiintifica, Ia aceea~i data, aparatorului ales al partii
fhnico-~tiin fiindu-i inmanat raportul in format electronic. Cu aceea~i ocazie, lnvinuitului i
procedee de s-a pus In vedere, prin aparator ales, ca poate formula obiectiuni Ia raportul de
e proba, in constatare tehnico-~tiintifica pana Ia data de 13 octombrie 2008. Indeplinirea
e de proM, actelor procedurale susmentionate este constatata prin procesul-verbal din data
extraproce- de 5 octombrie 2008. Invinuitul N.A. (ca ~i lnvinuitii G.D., J.I. , V.M.) nu a for-
de categorii mulat obiectiuni Ia raportul de constatare tehnico-~tiintifica . In schimb, Ia data
regula, de de 6 octombrie 2008, invinuitul N.A. - prin aparator ales, a formulat plangere
institutia de vizand ,masurile ~i actele efectuate In baza dispozitiei procurorului cu privire Ia
eciali~ti sau raportul de constatare lntocmit In cauza" In cuprinsul careia a invocat aspecte
rpeciale care similare celor care fac obiectul analizei, respectiv faptul ca dispozitia efectuarii
narea dispa- constatarii este un abuz ~i ca dispunerea acesteia ,s-a realizat pe ascuns, adica
bu relevanta tara ca invinuitul sa aiba cuno~tinta'' . Deopotriva, in cuprinsul plangerii s-a
:ei- precum sustinut ca procurorii au nesocotit dreptulla aparare al invinuitului, lipsindu-1 de
statare, care posibilitatea de a cunoa~te obiectivele stabilite sau lntrebarile Ia care trebuie sa
raspunda specialistul. Plangerea a fost respinsa ca neintemeiata retinandu-se ca

procurorii de caz au dispus efectuarea constatarii tehnico-~tiintifice cu respec-
tarea dispozitiilor Codului de procedura penala. Deopotriva, s-a retinut ca
raportul de constatare a fost adus la cuno~tinta invinuitilor carora li s-a acordat
termen pentru a formula obiectiuni ~i a depune actele apreciate ca relevante
cauzei ce nu fusesera avute in vedere de catre speciali~ti. Totodata, se constata
ca, in cursu! cercetarii judecatore~ti, la solicitarea inculpatilor (inclusiv a incul-
patului N.A.), prima instanta a dispus efectuarea unei expertize financiar-con-
tabile, precum ~i a unui supliment la raportul de expertiza, in vederea lamuririi
depline a cauzei procedandu-se ~i la audierea expertilor. Pentru argumentele
expuse, Inalta Curte retine ca, in pofida sustinerilor acuzarii, constatarea
tehnico-~tiintifica efectuata in cursu! urmaririi penale respecta pe deplin rigorile
legii. Totodata, Inalta Curte achieseaza Ia considerentele deciziilor Curtii
Constitutionale prin care au fost respinse exceptiile de neconstitutionalitate
vizand dispozitiile art. II din O.U.G. nr. 43/2002, potrivit carora efectuarea
constatarii tehnico-~tiintifice de catre speciali~tii Directiei Nationale Anti-
coruptie nu contravine dreptului la un proces echitabil in sensu! art. 6 parag. l
din Conventia europeana a drepturilor omului, intrucat partile au posibilitatea de
a lua cuno~tinta de concluziile constatarii tehnico-~tiintifice, de a formula
obiectiuni la raportul de constatare sau de a contesta in fata instantei de judecata,
in conditii de contradictorialitate, mijlocul de proba respectiv. In plus, tara a
intra in analiza elementelor de netemeinicie care vor fi tratate in alt capitol,
raportat la asertiunile apararii cu privire la fundamentarea exclusiva a solutiei
data laturii civile a cauzei pe raportul de constatare tehnico-~tiintifica, lnalta
Curte de Casatie ~i Justitie - Completul de 5 Judecatori, retine ca, in procesul
deliberarii, judecatorii fondului au verificat ~i evaluat materialul probator al
cauzei, fundamentandu-~i atat solutia majoritara, cat ~i cea exprimata in opinia
separata, pe intregul probatoriu administrat in cauza, prin coroborarea ~i
aprecierea probelor, iar nu prin raportare exclusiva Ia constatarea tehnico-~tiin
tifica efectuata in cursu! urmaririi penale (!.C. C.J., completul de 5 judecatori,
decizia nr. 16012012, nepublicata).
- raportul de constatare este supus principiului liberei aprecieri a probelor, avand
aceea~i valoare probatorie ca orice alt mijloc de proba; poate fi retinut Ia stabilirea
situatiei de fapt dintr-o cauza penala sau inlaturat motivat de catre organele judiciare.
11. Expertiza
- este procedeul probatoriu care se poate dispune atunci cand pentru constatarea,
clarificarea sau evaluarea unor fapte sau imprejurari ce prezinta importanta pentru
aflarea adevarului in cauza este necesara ~i opinia unui expert;
- In functie de obiectul acesteia exista mai multe feluri de expertize care se reali-
zeaza in procesul penal cum ar fi: expertiza criminalistica 1, tehnica, medico-legala,
1
Potrivit art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 75/2000 privind organizarea activitatii de expertiza
criminalistica (M.Of. nr. 407 din 29 august 2000), ,Specialitatile de expertiza criminalistica in
care se poate obtine calitatea de expert criminalist autorizat sunt urmatoarele: a) expertiza
du-se ca contabila, psihiatrica, toxicologica etc.; spre deosebire de vechiul Cod, NCPP confine,
.u respec- pe ldnga regulile generate aplicabile expertizelor, o serie de reguli speciale aplicabile
etinut ca fn materia expertizei medico-legale psihiatrice, a autopsiei medico-legale, expertizei
a acordat
toxicologice, examinarii medico-legale a persoanei, expertizei de genetica judiciara;
relevante
e constata - expertiza poate fi efectuata de expeqi oficiali din laboratoare sau institutii de
'v a incul- specialitate (publice sau private) ori de expeqi independenti autorizati din tara sau
ciar-con- din strainatate, In conditiile legii;
1 lamuririi - expertiza ~i examinarea medico-legala se efectueaza In cadrul institutiilor
mentele medico-legale;
onstatarea
- efectuarea expertizei este, in principiu, facultativa, organele judiciare incuviin-
in rigorile
tand-o numai daca este pertinenta, concludenta ~i utila cauzei penale;
or Curtii
tionalitate - ca exceptie, este obligatorie:
efectuarea (i) expertiza medico-/ega/a psihiatrica: 1. in cazul uciderii sau vatamarii copilului
tale Anti- nou-nascut ori a fiitului de catre mama (art. 200 NCP); 2. pentru stabilirea discerna-
parag. 1 mantului minorului cu varsta intre 14 ~i 16 ani; in vederea intocmirii expertizei
ilitatea de psihiatrice a minorului, autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala domiciliaza
formula minorul are obligatia sa efectueze ancheta sociala la cererea unitatii sanitare de
e judecata, specialitate care efectueaza expertiza; 3. atunci cand organul de urmarire penala sau
Ius, fiira a instanta de judecata are indoieli asupra starii psihice a suspectului sau inculpatului
It capitol,
raportat la momentul savar~irii infractiunii ce face obiectul acuzatiei penale (de pilda,
a solutiei
In situatia in care din probele administrate rezulta ca suspectul sau inculpatul suferii
-ca, inalta
de boli psihice);
n procesul
~ ~edintei
robator al
In opinia in cazul in care comportarea inculpatului In cursu! de judecata
borarea ~i este de natura sa creeze lndoieli asupra stiirii sale psihice, instanta trebuie sa
ico-~tiin dispuna efectuarea unei expertize psihiatrice, chiar daca inculpatul, lntrebat de
'udecatori, instanta, sustine ca nu este iresponsabil ~i nu cere efectuarea expertizei (C.S.J.,
sectia penala, decizia nr. 3311112.09.2000, nepublicata).
elor, avand
Ia stabilirea
~ Efectuarea expertizei psihiatrice este obligatorie cu internarea inculpa-
tului lntr-o institutie sanitara de specialitate pe durata necesara, pentru a lnlatura
e judiciare. dubiul existent cu privire Ia responsabilitatea acestuia. Neprocedand In acest
mod instantele au pronuntat hotarari netemeinice dispunand condamnarea incul-
patului. Constatarea medico-legala nu este elocventa pentru a se stabili daca
inculpatul a savar~it faptele cu discernamant (J.C.C.J., sectia penala, decizia
constatarea,
anta pentru
graficll ~i tehnicll a documentelor; b) expertiza dactiloscopicll a urmelor palmare ~i plantare;
c) expertiza traseologicll a urmelor lllsate de fiinte ~i obiecte; d) expertiza balisticll a armelor ~i
a munitiilor; e) expertiza fizico-chimica a probelor materiale; f) expertiza criminalisticll In
accidentele de trafic terestru; g) expertiza criminalisticll in accidentele de trafic aerian;
h) expertiza criminalistidi in accidentele de trafic fluvial ~i maritim; i) expertiza criminalisticll
de expertiza In explozii ~i incendii;j) expertiza vocii ~i vorbirii; k) expertiza imaginilor; /) expertiza biolo-
inalistica in gicll; m) expertiza geneticll; n) expertiza aplicatiilor ~i datelor informatice; o) expertiza pentru
a) expertiza detectia comportamentului simulat (poligraf); p) expertiza drogurilor ~i a stupefiantelor".
(ii) expertiza medico-/ega/a pentru a se stabili: 1. boala grava de care sufera - in cazul ex
inculpatul in vederea suspendarii urmaririi penale sau a judecatii (art. 312 ~i art. 367 nominal cuprinza
NCPP); 2. daca eel condamnat sufera de o boala grava care face imposibila execu- Biroul central pel
tarea pedepsei [art. 589 alin. (1) lit. a) NCPP, art. 592 NCPP]; contabili ~i contall
(iii) efectuarea unei expertize atunci cdnd piirtile sau subiecfii procesuali prin- - organul de
cipa/i contestii conc/uziile raportului de constatare. expert, cu excep/
- efectuarea unei expertize se dispune, Ia cerere sau din oficiu, de catre organul de sare cuno~tinte s~
urmarire penali'i, prin ordonanfii motivatii, iar in cursu! judecatii de catre instanta, sau mai multi ex,
prin incheiere motivatii; - stabilirea o
- spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP in cazul in care partea sau subiec- procedeul proba
tul procesual principal solicita efectuarea unei expertize, cererea trebuie formulatii in cauzei, cheltuieli
scris, cu indicarea faptelor ~i imprejuriirilor supuse evaluiirii ~i a obiectivelor care profesional ~i ~~
trebuie liimurite de expert; devizelor intocm1
l
- organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea - daca experti
expertizei va desemna unul sau mai multi expeqi dintre cei autorizati/institutia ratorul de speci
medico-legala ori institutul sau laboratorul de specialitate sa efectueze expertiza in speciala;
functie de domeniul de specialitate ~i va stabili faptele sau imprejurarile pe care -in cazul in
expertul trebuie sa le constate, sa le clarifice ~i sa le evalueze, obiectivele Ia care Jibertatea, bunu
trebuie sa raspunda, termenul in care trebuie efectuata expertiza, institutia ori expeqii familie al acestu
desemnati, precum ~i onorariul provizoriu , daca este cazul;
1
~oara in cauza p
miisuri de prate
1
Confonn art. 17 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica a) supraveghe
judiciara ~i extrajudiciara (M.Of. nr. 26 din 25 ianuarie 2000): ,(1) Organul lndreptatit sa
dispunli efectuarea expertizei judiciare nume~te expertul sau, dupa caz, specialistul, indica In
scris, prin lncheiere sau prin ordonanta, obiectul expertizei ~i lntrebarile Ia care trebuie sa Tot astfel, a
raspunda acesta, stabile~te data depunerii raportului de expertiza, fixeaza onorariul provizoriu, suplimentul Ia ra!
avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci ciind este cazul, ~i comunica biroului local cazul, de decontu~
pentru expertize tehnice judiciare numele persoanei desernnate sa efectueze expertiza. efectuarea experti
(2) La tennenulla care a avut Joe numirea expertului, organul cu atributii jurisdictionale care a jurisdictionale ca
dispus efectuarea expertizei ln~tiinteaza partea despre suma ce trebuie avansata pentru tului de experti
expertiza dispusa In contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare ~i li pune In vedere judiciar numit,
sa plateasca aceasta suma In tennen de 5 zile de Ia ln~tiintare. pronuntli ~i asup
(3) Adresa privind numirea expertului se comunica biroului local pentru expertize tehnice expertize tehnice
judiciare ~i expertului tehnic judiciar, dupa efectuarea platii In conditiile alin. (2), ~i cuprinde Potrivit artico
unnatoarele: a) denumirea ~i datele de contact ale organului cu atributii jurisdictionale care a din Ordonanta G
dispus numirea; b) numarul ~i obiectul dosarului In care a fost dispusa efectuarea expertizei a contabililor au
tehnice judiciare; c) numele sau, dupa caz, denumirea partilor din dosar ~i datele de contact ale expertizele conta:
acestora: domiciliul sau, dupa caz, sediul acestora, precum ~i numarul de telefon, numarul de tiuni prevlizute i
fax ~i adresa de e-mail, daca acestea sunt cunoscute; d) numarul ~i data lncheieri~ sau catre Ministerul 1
ordonantei prin care a fost numit expertul; e) obiectivele expertizei tehnice judiciare dispuse Ia ciar de stat judet
care trebuie sa raspunda expertul; f) tennenul stabilit pentru depunerea raportului de expertiza; (2) Sumele
g) suma stabilita cu titlu de onorariu provizoriu; h) suma stabilita cu titlu de cheltuieli caz, solutiile ad
provizorii; i) mentiunea ca sumele provizorii, stabilite cu titlu de onorariu provizoriu ~i judiciare unniin
1
cheltuieli provizorii, au fost pUUite In contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare. Potrivit art
(4) Plata sumei provizorii catre expertul tehnic judiciar numit se va efectua prin intenne- judiciari, cu date
diul biroului local pentru expertize tehnice judiciare, dupa depunerea raportului de expertiza Ia acestora, se pul
organul cu atributii jurisdictionale care a dispus efectuarea expertizei". birourilor locale
le care sufera - in cazul expertizei tehnice sau contabile expertul se va desemna din tabelul
112 ~i art. 367 nominal cuprinziind expertii tehnici judiciari, intocmit, pe specialitati ~i pe judete, de
osibila execu- 1
Biroul central pentru expertize tehnice judiciare , respectiv din Tab lou! expertilor
contabili ~i contabililor autorizati din Romania;
ocesuali prin- - organul de urmarire penala sau instanta desemneaza, de regula, un singur
exper.f, cu excepfia situatiilor in care, ca urmare a complexitatii expertizei, sunt nece-
tre organul de sare cuno~tinte specializate din discipline distincte, situatie in care desemneaza doi
~atre instanta, sau mai mulfi experfi;
- stabilirea onorariului expertului se realizeaza de organul judiciar care a dispus
ea sau subiec- procedeul probatoriu (nu de catre expert) aviind in vedere natura ~i complexitatea
~ formulatii in cauzei, cheltuielile suportate sau care urmeaza a fi suportate de catre expert, gradul
ectivelor care profesional ~i ~tiintific a! expertului; organele judiciare pot proceda Ia cenzurarea
devizelor intocmite de expertii cu ocazia stabilirii onorariului;
1us efectuarea - daca expertiza este efectuata de institutia medico-legala ori institutul sau labo-
izatilinstitutia ratorul de specialitate, costul expertizei este stabilit in conditiile prevazute de legea
e expertiza in speciala;
rarile pe care - in cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala,
:tivele Ia care libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a expertului ori a unui membru de
~a ori expertii familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a activitatii pe care o desla-
~oara in cauza penala, procurorul sau instanta de judecata poate dispune urmatoarele
miisuri de protecfie:
:pertiza tehnica a) supravegherea ~i paza locuintei expertului sau asigurarea unei locuinte temporare;
I indreptatit sa
listul, indica in
care trebuie sa Tot astfel, art. 22 din O.G. nr. 2/2000 prevede ca: ,(1) Raportul de expertiza sau
riul provizoriu, suplimentul Ia raportul de expertiza, insotit de nota de evaluare a onorariului ~i, daca este
1 biroului local cazul, de decontul cheltuielilor de transport, cazare, diuma sau al altor cheltuieli ocazionate de
1eze expertiza. efectuarea expertizei ~i in stnlnsa legatura cu aceasta, se depune Ia organul cu atributii
ictionale care a jurisdictionale care a incuviintat expertiza. (2) La termenul Ia care se pronunta asupra rapor-
vansata pentru tului de expertiza sau, dupa caz, asupra suplimentului Ia raport, depus de expertul tehnic
pune in vedere judiciar numit, organul cu atributii jurisdictionale care a dispus efectuarea expertizei se
pronunta ~i asupra sumei definitive solicitate de catre expert, in~tiintiind biroul local pentru
.pertize tehnice expertize tehnice judiciare despre suma definitiva aprobata Ia plata expertului.
:2), ~i cuprinde Potrivit articolului unic al O.G. nr. 50/1997 pentru modificarea ~i completarea articolului 14
ctionale care a din Ordonanta Guvemului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila ~i
area expertizei a contabililor autorizati, M.Of. nr. 224 din 30 august 1997: ,(1) Onorariile stabilite pentru
: de contact ale expertizele contabile dispuse din oficiu In cursu! procesu!ui penal, In cauzele privind infrac-
)n, numarul de 'uni prevazute in Codul penal sau in legi speciale, vor fi avansate de Ia bugetul de stat de
incheierii sau cltre Ministerul Finantelor, prin directiile generate ale finantelor publice ~i controlului finan-
;iare dispuse Ia iar de stat judetene ori a municipiului Bucure~ti.
Ji de expertiza; (2) Sumele avansate se vor recupera ulterior, hotariirile judecatore~ti definitive ~i, dupa
1 de cheltuieli caz, solutiile adoptate de parchete prin care se dispune in legatura cu plata cheltuielilor
1 provizoriu ~i judiciare urmiind a fi comunicate, In acest scop, ~i autoritatii care a efectuat plata".
ice judiciare. 1
Potrivit art. 11 alin. (3) din O.G. nr. 2/2000 tabelul nominal cuprinziind expertii tehnici
i prin interme- judiciari, cu datele de identificare, intocmit pe specialitati ~i pe judete, in functie de domiciliul
de expertiza Ia acestora, se publica anual pe pagina de internet a Ministerului Justitiei ~i se transmite
birourilor locale pentru expertize judiciare tehnice ~i contabile din cadrul tribunalelor.
b) lnsotirea ~i asigurarea protectiei expertului sau a membrilor de familie ai juridica proprie

acestuia In cursu! deplasarilor; I.N.M.L. ,Min
Timi~oara, I.M ..
c) protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care expertul
va sernna expertiza; nalistica (de P-
Criminalistica d
d) audierea expertului lara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor orice institut saJ
audiovideo de transmitere, cu vocea ~i imaginea distorsionate, atunci cand celelalte I
Judecata nu va d
masuri nu sunt suficiente. expertizei; expJ
- ulterior, organul judiciar fixeaza un termen Ia care sunt chemate paqile, subiectii nat/desernnati
procesuali principali, precum ~i expertul, cand: medico-legala,
(i) se aduce Ia cuno<$tinta paqilor, subiectilor procesuali ~i expertului obiectul judiciar care a
expertizei <$i fntrebarile Ia care expertul trebuie sa raspunda; de asemenea, dupa caz, situatie paqile
sunt indicate expertului obiectele pe care urmeaza sa le analizeze; participe un ex
(ii) se pune fn vedere paqilor, subiectilor procesuali ~i expertului ca au dreptul sa - expertul, i
faca observa{ii cu privire Ia aceste lntrebari ~i ca pot cere modificarea sau com- cererea expertU
pletarea lor; dupa examinarea obiectiilor ~i cererilor !acute de paqi, subiectii proce- speciali~tilor de l
suali ~i expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune In vedere -In domeni~
expertului termenul In care urmeaza a fi efectuata expertiza, lncuno~tintandu-1 anumite cuno~ti
totodata daca Ia efectuarea acesteia urmeaza sa participe paqile sau subiectii proce- urmarire penad
suali principali; organeIor JU. dlQ. l
(iii) expertul este fn<$tiin{at cu privire Ia faptul ca are obligatia de a analiza obiec- expertiza, ci v~
tul expertizei, de a indica cu exactitate orice observatie sau constatare ~i de a expune cand serviciul 1'
o opinie impaqiala cu privire Ia faptele sau lmprejurarile evaluate, In conformitate cu de specialitate c
regulile ~tiintei ~i expertizei profesionale; parerea ~i speci<
(iv) partite $i subiectii procesua/i principali sunt fncuno<$tintati ca au dreptul sa
~
~.
tl":}.~.- ~
w-~-
ceara numirea <$i a ciite unui expert recomandat de fiecare dintre e/e 1, care sa ~ UROf>E "NCXX..11'T<Y"
participe Ia efectuarea expertizei; In cazul In care paqile solicita participarea unui pendinte
expert-parte Ia efectuarea expertizei, organul de urmarire penala sau instanta va lua incapabih:
act de aceasta solicitare ~i II va desernna pe ace! expert cu conditia ca acesta sa fie un puneau. ir
expert independent, autorizat ~i sa nu se afle In vreun caz de incompatibilitate; pe liinga 1
desemnarea expertului-parte trebuie realizatii fnainte de chemarea piirtilor <$i a avizele di
expertului desemnat de organul judiciar pentru liimuriri; o noutate pe care o aduce ca desia!?'
NCPP fn materia expertizei consta fn aceea cii fn cazul fn care expertiza este dispusii eventuala
de instanfii, procurorul poate so/icita ca un expert recomandat de acesta sa participe raspuns. i
Ia efectuarea expertizei; speta, de l
nit accide1
-In cazulln care expertiza urmeaza sa fie efectuata de o institutie medico-legala
sau daca
(institutie aflata In subordinea Ministerului Sanatatii Publice, avand personalitate
care pute
'
penale a 1
1
Stabilind posibilitatea desernnarii unui expert-parte chiar din cursu! urmaririi penale, NCPP incercat u
a consacrat caracterul contradictoriu a! expertizei, aliniindu-se jurisprudentei Curtii Europene din permit- c
cauza Mantovanelli c. Franfei (hotariirea din 18 martie 1997) potrivit careia respectarea lor s-au J.
dreptului Ia un proces echitabil presupune dreptul partilor de a-~i putea exprima punctul de raspunda
vedere inainte de depunerea raportului de expertizli, simpla posibilitate acordata de a discuta mentului
concluziile expertizei nefiind suficienta pentru a satisface exigentele art. 6 din Conventia accepte nc
europeana. Astfel, s-a dat efect, in materia expertizei, principiului egalitatii armelor.
Probe/e. mijloacele de proM i procedeele probatorii 361
de familie ai juridica proprie, in cadrul careia se desta~oara activitatea medico-legala, respectiv

I.N.M.L. ,Mina Minovici"- Bucure~ti, I.M.L. Craiova, I.M.L. Cluj-Napoca, I.M.L.
care expertul Timi~oara, I.M.L. Tg. Mure~ ~i I.M.L. Ia~i), de un Jaborator de expertiza crimi-
nalistica (de pilda, Institutul National de Expertize Criminalistice, Institutul de
Criminalistica din cadrul Inspectoratului General a! Politiei Romane etc.) sau de
~I mijloacelor
orice institut sau laborator de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de
cand celelalte
judecata nu va desemna un expert in cauza, ci se va adresa acestora pentru efectuarea
expertizei; expertul sau expertii care va/vor efectua expertiza va/vor fi desem-
rtile, subiectii natldesemnati de catre conducerea institutului sau a Jaboratorului; institutia
medico-legala, institutul sau Jaboratorul de specialitate va comunica organului
tului obiectu/ judiciar care a dispus efectuarea expertizei numele expertilor desemnati; ~i in aceasta
lea, dupa caz, situatie partile sau subiectii procesuali pot solicita ca Ia efectuarea expertizei sa
participe un expert-parte;
au dreptu/ sa - expertul, institutia medico-Jegala, institutul sau laboratorul de specialitate, Ia
rea sau com- cererea expertului, poate solicita, atunci cand considera necesar, participarea
~iectii proce- speciali~tilor de Ia alte institutii sau avizul acestora;
me in vedere - in domeniile strict specializate, daca pentru intelegerea probelor sunt necesare
o~tintandu-1 anumite cuno~tinte specifice sau alte asemenea cuno~tinte, instanta ori organul de
iectii proce- urmarire penala poate solicita opinia unor speciali~ti care funcfioneaza in cadru/
organe/or judiciare sau in afara acestora; ace~tia nu vor realiza un raport de
aliza obiec- expertiza, ci vor fi ascultati potrivit procedurii de ascultare a martorilor; tot astfel,
cand serviciul medico-legal ori Jaboratorul de expertiza criminalistica sau institutul
de specialitate considera necesar ca Ia efectuarea expertizei sa participe sau sa-~i dea
parerea ~i speciali~ti de Ia alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora;
au dreptu/ sa
~~ ~-
e/e 1, care sa
ciparea unui
'""""~~~~~!,. In ciuda duratei acestei perioade in care cauza a dimas
pendinte in fata diferitelor parchete, reiese ca organele de ancheta au fost
tanta va lua incapabile sa ofere un raspuns coerent ~i dovedit ~tiintific Ia intrebarile care se
esta sa fie un puneau. In aceasta privinta, Curtea evidentiaza ca cele formulate de Parchetul de
patibilitate; pe langa Curtea de Ape! Alba-Iulia- care a considerat, Ia 15 august 2002, ca
arfi/or ~i a avize1e diferitelor institutii de medicina legala erau confuze ~i contradictorii ~i
care o aduce ca desta~urarea faptelor nu a fost stabilita suficient pentru a putea aprecia
este dispusa eventuala raspundere a medicilor in deplina cuno~tinta de cauza- au ramas tara
a sa participe raspuns. In special, autoritatile nu au raspuns niciodata Ia intrebarea, esentiala in
speta, de a ~ti daca asfixierea care a stat Ia originea decesului lui Adrian a surve-
nedico-legala nit accidental in timpul traheotomiei, fapt de natura sa excluda eroarea medica1a,
sau daca aceasta rezulta din intarzierea realizarii acestei operatii, circumstanta
personalitate
care putea avea consecinte importante, chiar decisive, in planul raspunderii
penale a personalului medical invinuit. Curtea ia act de faptul ca parchetele au
i penale, NCPP incercat in repetate randuri sa lamureasca aceste intrebari esentiale, dupa cum le
ii Europene din permit- eel putin in teorie- art. 124 ~i 125 C.proc.pen. Totu~i, toate incercarile
eia respectarea lor s-au lovit de rezistenta institutiilor de medicina legala, care au refuzat sa
a punctul de raspunda Ia intrebarile lor, tacand trimitere Ia dispozitiile Speciale ale Regula-
de a discuta mentului de aplicare a O.G. nr. 112000 care, in opinia lor, le impiedicau sa
<lin Conventia accepte noi expertize dispuse de parchet avand in vedere ca autoritatea nationala
r.
suprema In materie de expertiza medico-legala a pronuntat un aviz ~i/sau ca scopul prezentarii

niciun element nou nu a aparut. In ceea ce o prive~te, jurisdictia care s-a este necesara o e
pronuntat In ultima instanta a adaugat lncredere avizului pronuntat de Comisia sau a inculpatului
superioara- de~i judecatorii 1-au considerat incomplet ~i au solicitat un nou aviz comisia medico-le
- pe motiv ca acest document a fost emis de cea mai lnalta autoritate nationala
In materie de expertize medico-legale ~i ca, In circumstantele spetei, aceasta era
lmpiedicata de legea speciala care reglementa activitatea institutiilor de medi-
cina legala sa efectueze o noua expertiza In lipsa unor elemente noi. Rezulta In
mod necesar din rationamentul acestei ultime instante ca un element de proba
dobande~te forta de proba atunci cand nu i se poate substitui un element nou sau
cand nu poate fi combatut de un alt element de proba cu aceea~i valoare internarea; J
~tiintifica. 0 astfel de concluzie este complet contrara obligatiei procedurale
tulburare s~
incluse implicit la art. 2 din Conventie, care impune tocmai autoritatilor natio- soane consi
nale sa ia masuri pentru a asigura obtinerea de probe care sa ofere un raport daca aceasd
complet ~i precis privind faptele ~i o analiza obiectiva a constatarilor clinice, In libertatea
special a cauzei decesului. Orice neregula a anchetei care li slabe~te capacitatea
de stabilire a cauzei decesului sau a responsabilitatilor risca sa conduca la urgente, c
concluzia ca nu corespunde acestui standard. Binelnteles, In temeiul principiului comportam
liberei aprecieri a probelor care reglementeaza procedura penala in Romania dupa arestai
A ~
instantele pot respinge o proba care nu le pare credibila sau concludenta. Totu~i, sabila. In o
0 astfel de posibilitate ramane pur teoretica daca li se interzice instantelor
persoana 'id
judiciare sa dispuna efectuarea unei expertize In afara retelei de institute de putin, eval
medicina legala autorizate de lege ~i ale caror avize sunt singurele admisibile ca nefiind post
elemente de proba in cadrul unui proces penal sau sa solicite acestor institutii sa cele din u
l~i reconsidere concluziile In cazul In care acestea le par incomplete sau
justifica d
insuficient de clare pentru a le permite o alegere clara ~i a le ajuta sa ia o decizie. considerar,
Fie ca prezenta cauza reprezinta un caz izolat sau ca reflecta o practica curenta a
Institutului de Medicina Legala ,Mina Minovici" care consta In a se sustrage de
la cererile pe care i le adreseaza autoritatile judecatore~ti In vederea obtinerii de
informatii de care acestea au nevoie pentru a lua decizii obiectiv fondate in
deplina cuno~tinta de cauza, Curtea considera ca simpla existenta, 'in legislatia
nationala, a dispozitiilor care autorizeaza institutiile de medicina legala compe-
tente sa emita avize care sa eludeze cererile autoritatilor judecatore~ti ~i sa
refuze astfel sa coopereze cu ele de fiecare data cand nevoile anchetei impun
acest lucru nu este conforma cu principala datorie a statului de a garanta dreptul
la viata prin instituirea unui cadru juridic ~i administrativ eficient, care sa per-
mita stabilirea cauzei decesului unui individ care se afla sub raspunderea perso-
nalului medical (CEDO, hotiirarea din 16 februarie 2010, in cauza Eugenia
Lazar c. Romaniei, parag. 76-80).
acestea co
- expertiza medico-/ega/a psihiatricii se efectueaza In cadrul institutiei
medico-legale de catre o comisie, constituita potrivit legii, dupa obtinerea consim-
tamantului scris a! persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat In prezenta
unui avocat ales sau din oficiu, in fata organului judiciar, iar in cazul minorului, ~i in
prezenta ocrotitorului legal; in cazul in care suspectul sau inculpatul refuza in cursu! constatare
urmaririi penale efectuarea expertizei ori nu se prezinta in vederea examinarii Ia inainte de ~
comisia medico-legala psihiatrica, organul de cercetare penala sesizeaza procurorul vreun fel
sau judecatorul de drepturi ~i libertati in vederea emiterii unui mandat de aducere in
iz ~i/sau eli scopul prezentarii la comisia medico-legala psihiatrica; In cazul In care considera ca
tia care s-a este necesara o examinare complexa, ce necesita intemarea medicala a suspectului
de Comisia sau a inculpatului lntr-o institutie sanitara de specialitate, iar acesta refuza intemarea,
un nou aviz comisia medico-legala sesizeaza organul de urmarire penala sau instanta cu privire Ia
te nationala necesitatea luarii masurii intemarii nevoluntare;
~~- Curtea reaminte~te eli o persoana nu poate fi considerata

f.UKOI'IiANCOO<COfiiUMANKJ<"Jrl5
,alienata" ~i nu poate fi privata de libertate decat in cazul In care alienarea sa a

ent nou sau fost dovedita, iar tulburarea are un caracter sau o dimensiune care justifica
ea~i valoare intemarea; intemarea nu se poate prelungi In mod valabil tara ca respectiva
procedurale tulburare sa persiste. in aceasta privinta, nicio privare de libertate a unei per-
tatiJor natio- soane considerate alienate nu poate fi considerata conforma art. 5 parag. 1 lit. e)
. re un raport daca aceasta s-a stabilit tara consultarea unui medic specialist. Avand In vedere
or clinice, in libertatea de apreciere crescuta de care dispun, in astfel de cazuri, statele
e capacitatea contractante In materie de intemare cu titlu de urgenta se accepta, in cazurile
conduca Ia urgente, cu rise ridicat sau atunci cand o persoana este arestata din cauza
I principiului comportamentului sau violent, ca un astfel de certificat sa fie obtinut imediat
in Romania dupa arestare, insa in toate celelalte situatii, consultarea prealabila este indispen-
enta. Totu~i, sabila. In cazul in care nu exista alta posibilitate, de exemplu, atunci cand
ce instantelor persoana in cauza refuza sa se prezinte Ia consult, trebuie sa se solicite, eel
institute de putin, evaluarea de catre un medic specialist, in baza dosarului, in caz contrar
nefiind posibil sa se sustina ca alienarea persoanei in cauza a fost dovedita. In
r institutii sa cele din urma, privarea de libertate este o masura atat de grava !neat nu se
omplete sau justifica decat in cazul in care alte masuri, mai putin severe, au fost luate in
ia o decizie. considerare ~i sunt apreciate ca fiind insuficiente pentru apararea interesului
ctica curenta a personal sau public care impune detentia. Trebuie sa se clarifice eli privarea de
se sustrage de libertate a persoanei in cauza era indispensabila avand in vedere circumstantele.
ea obtinerii de In speta, din documentele aflate Ia dosar, reiese eli reclamantul, care era acuzat
tiv fondate in de denuntare calornnioasa, a fost supus unei masuri de intemare intr-o unitate
, in legislatia psihiatrica dispuse de procuror Ia 3 septembrie 2002, pentru o durata nedeter-
legala compe- minata, in vederea efectuarii unei expertize psihiatrice, in temeiul art. 117
catore~ti ~i sa
C.proc.pen. Curtea observa eli pentru executarea ordonantei procurorului, recla-
chetei impun mantul a fost ridicat cu foqa, de Ia domiciliul sau, de politie, care i-a fortat u~a
raranta dreptul Ia ora 6:30 dimineata, apoi, sub escorta agentilor a fost condus incatu~at Ia sectia
, care sa per- de politie ~i Ia Serviciul Judetean de Medicina Legala Prahova ~i, in sfiir~it, Ia
nderea perso- spitalul de psihiatrie unde a fost intemat de urgenta. Curtea considera ca, avand
uza Eugenia in vedere circumstantele cauzei, modalitatile de executare a ordonantei de inter-
nare intr-o unitate psihiatrica au fost in mod evident disproportionate. Astfel,
acestea contrazic argumentele Guvemului potrivit carora reclamantul a fost de
drul institutiei acord cu intemarea sa. De altfel, Guvemul nu a prezentat niciun document care
~nerea consim- sa contina sernnatura reclamantului, prin care acesta din urma ~i-ar fi exprimat
lmat in prezenta acordul pentru intemare, Ia 4 septembrie 2002. Faptul de a-~i fi exprimat dispo-
minorului, ~i In
~
nibilitatea pentru a se supune voluntar unei expertize psihiatrice nu modifica
efuza In cursul constatarea Curtii cu privire Ia caracterul nevoluntar a! intemarii. De altfel,
examinarii Ia inainte de a i se prezenta ordonanta din 3 septembrie 2002, ~i tara a i se oferi in
aza procurorul vreun fel ocazia de a se supune de bunavoie dispozitiei judiciare, politia 1-a
at de aducere In
ridicat cu forta de Ia domiciliul sau Ia primele ore ale diminetii, acesta conti- realiza
nuand sa fie privat de libertate pe toata durata zilei de 4 septembrie 2002, apoi a fortat
fost lncredintat medicilor de garda de Ia Spitalul Obregia. Curtea concluzioneaza postul
ca, fiind vorba despre o intemare nevoluntara, dispozitiile Legii nr. 487/2002 cu dus Ia
privire Ia intemarea nevoluntara a persoanelor cu tulburari psihice invocate de violent
Guvem nu sunt relevante In cauza. In ceea ce prive~te chestiunea de a ~ti daca medic.
intemarea nevoluntara lntr-o unitate psihiatrica a reclamantului a fost ,legala", de pais_
In sensu! art. 5 parag. 1 lit. e) din Conventie, Curtea observa ca ordonanta procu- (CEDOj
rorului, prin care s-a stabilit necesitatea acestei intemari, s-a bazat pe lndoielile
- In cazul
anchetatorilor cu privire Ia sanatatea psihica a reclamantului ~i pe certificatul
infractiunii d
unui medic generalist. Acesta nu 1-a vazut ~i nici examinat vreodata pe recla-
mant, astfel cum reiese din hotararea Curtii de Ape! Ploie~ti din 4 noiembrie sau instanta
2004 ~i a pus un diagnostic neconform cu realitatea. Curtea considera ca efectuarii ex
evaluarea efectuata de un psihiatru, prealabila oricarei intemari nevoluntare, era
indispensabila, avand In vedere, In special, ca reclamantul nu avea antecedente
de tulburari psihice. De altfel, In absenta unui comportament violent din partea dispune sa fi.
reclamantului ~i luand In considerare ca Guvemul nu a demonstrat existenta publice, autori
unui rise pentru el insu~i sau pentru alte persoane, In speta nu era vorba, In mod particular or
evident, de o intemare cu titlu de urgenta. Pe de alta parte, din biletul de prezinte; de ~
trimitere al Serviciului Judetean de Medicina Legala Prahova, invocat de dispune ca su1
Guvem, nu reie~ea ca reclamantul ar prezenta vreun simptom de boala mintala dupa dictarea
sau ca ar fi periculos. In plus, Curtea observa ca urmaririle penale impotriva face mentiun
reclamantului vizau acuzatia de denuntare calomnioasa ~i nu o infractiune de o organului de
gravitate care ar fi putut sa denote o anumita stare de pericol din partea
suspectului s
reclamantului. In cazulin care este adevarat ca intemarea reclamantului, dispusa
de procuror, avea drept scop tocmai obtinerea unui certificat medical, pentru a se
stabili daca acesta avea discemamantul necesar spre a fi considerat responsabil
din punct de vedere penal ~i ca, Ia momentul intemarii sale, acesta a fost dus Ia
un centru de psihiatrie unde a fost consultat de medici, nimic nu indica totu~i ca
medicii care 1-au intemat In spitalul de psihiatrie Ia 4 septembrie 2002 au fost expertizei; In
lntrebati daca reclamantul trebuia In mod necesar intemat In vederea efectuarii organului de
unui examen medico-legal. Mai mult, Curtea observa ca referatul comisiei
b) dreptul
medicale din 18 septembrie 2002, lntocmit Ia doua saptamani de Ia intemare, a
concluzionat ca reclamantul nu suferea de tulburari psihice. In ceea ce prive~te cat11 cu privir
argumentul Guvemului, bazat pe pozitia exprimata de Spitalul Obregia, potrivit c) dreptul
caruia durata minima de intemare in vederea efectuarii unei expertize psihiatrice incuviintarea
este de paisprezece zile, Curtea observa ca acesta nu se bazeaza pe nicio dispo- d) dreptul
zitie legala, astfel cum prevede art. 5 1 din Conventie. De asemenea, Guvemul martorul poat
nu a explicat de ce nu au fost luate alte masuri, mai putin drastice decat
intemarea lntr-un pavilion de maxima siguranta ~i, In caz afirmativ, de ce nu au e) dreptul I
fost considerate insuficiente pentru apararea interesului personal sau public care pentru cheltui
'
impunea privarea de libertate a reclamantului. De altfel, Curtea observa ca nu expertizei;

exista niciun indiciu Ia dosar conform caruia reclamantul ar fi refuzat sa se f) dreptul
supuna de bunavoie examenului psihiatric. In cele din urma, nu exista nimic In art. 125 NCP~
dosar care sa poata demonstra ca medicii speciali~ti au lncercat sa stabileasca, pe
-in vedere
baza dosarului, alienarea persoanei In cauza. In cele din urma, Curtea nu poate
decat sa regrete caracterul In mod evident disproportionat al modalitatilor de 1. de a se ~
ori de cate ori
Probele, mijloace/e de proM $i procedeele probatorii 365
acesta conti- realizare a intemlirii. Reclamantul a fost ridicat de agentii de politie care i-au
2002, apoi a fortat u~a Ia primele ore ale diminetii. I s-au pus clitu~e, apoi a fost condus Ia
ncluzioneazli postul de politie ~i. ulterior, Ia laboratorul medico-legal pentru ca, In final, sA fie
487/2002 cu dus Ia spitalul de psihiatrie. Trebuie subliniat eli acesta nu comisese niciun gest
invocate de r- violent ~i eli necesitatea intemarii sale nu fusese stabilitA In mod legal de clitre un
de a ~ti dacli medic. Prin urmare, Curtea considerli eli privarea de libertate a reclamantului timp
fost ,lega!A", de paisprezece zile nu era justificatli ~i nici conforma cu art. 5 parag. 1 lit. e)
onanta procu- (CEDO, hotiirarea din 20 aprilie 2010, in cauza CB c. Romaniei, parag. 48-59).
pe lndoielile
- In cazul In care obiectul cauzei II constituie invinuirea cu privire Ia slivar~irea
oe certificatul
!iatli pe recla- infractiunii de falsificare de moneda sau de alte valori, organul de urmarire penala
4 noiembrie sau instanta de judecata poate cere liimuriri institutului de emisiune, in vederea
considerli eli efectuarii expertizei;
oluntare, era - in scopul efectuarii unei expertize grafice in cauzele penale privind infractiuni
antecedente de fals in inscrisuri, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate
ent din partea dispune sA fie prezentate scripte de comparafie; daca scriptele se gasesc in depozite
trat existenta publice, autoritatile in drept sunt obligate a le elibera; daca scriptele se glisesc Ia un
orba, In mod particular organul de urmarire penala ori instanta de judecata ii pune in vedere sa le
in biletul de prezinte; de asemenea, organul de urmarire penala ori instanta de judecata poate
" invocat de dispune ca suspectul sau inculpatul sa prezinte o piesa scrisa cu mana sa, ori sa scrie
oa!A minta!A dupa dictarea ce i s-ar face, iar in cazul in care suspectul sau inculpatul refuza, se
ale lmpotriva
face mentiune despre aceasta in procesul-verbal; refuzul de a se conforma solicitarii
actiune de o
organului de urmarire penala sau instantei nu poate fi interpretat in defavoarea
I din partea
suspectului sau inculpatului; scriptele de comparatie se introduc intr-un plic sigilat
atului, dispusli
care se vizeaza de organul de urmarire penala sau de pre~edintele completului de
I, pentru a se
t responsabil judecata ~i se sernneaza de acela care le prezinta;
a a fost dus Ia - in vederea efectuarii expertizei expertul are urmiitoarele drepturi:
dicli totu~i eli a) dreptul sa ia cuno~tinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea
2002 au fost expertizei; in cursu! urmaririi penale, cercetarea dosarului se face cu incuviintarea
erea efectulirii organului de urmarire;
tul comisiei
a intemare, a b) dreptul de a cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de jude-
a ce prive~te cata cu privire Ia anumite fapte ori imprejurari ale cauzei;
regia, potrivit c) dreptul de a cere lamuriri paqilor ~i subiectilor procesuali principali, cu
ze psihiatrice incuviintarea ~i in conditiile stabilite de organele judiciare;
nicio dispo- d) dreptul de a refuza efectuarea expertizei pentru acelea~i motive pentru care
nea, Guvemul martorul poate refuza depunerea marturiei;
drastice dedit
, de ce nu au e) dreptul Ia un onorariu pentru activitatea depusa in vederea efectuarii expertizei,
u public care pentru cheltuielile pe care ar trebui sa le suporte sau le-a suportat pentru efectuarea
observli eli nu expertizei;
refuzat sA se f) dreptul de a beneficia de masurile de protectie, in conditiile prevazute Ia
xistli nimic In art. 125 NCPP.
stabileascli, pe - in vederea efectuarii expertizei expertul are urmatoarele obligafii:
rtea nu poate
~dalitlitilor de I . de a se prezenta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata
ori de cate ori este chemat;
2. de a intocmi raportul de expertiza cu respectarea termenului-limita stabilit in penale sau a! ju

ordonanta organului de urmarire penala sau in incheierea instantei. Termenul-limita audierea martori
din ordonanta sau incheiere poate fi prelungit, Ia cererea expertului, pentru motive rorului, a partil
intemeiate, tara ca prelungirea totala acordata sa fie mai mare de 6 luni. judiciar aprecia2i
- in cazul in care expertul nu finalizeaza raportul de expertiza pana Ia termenul concluziilor acesj
fixat intarzie, sau refuza nejustificat efectuarea expertizei, organul de urmarire tiune va fi supw
penala, respectiv instanta poate dispune aplicarea unei amenzi judiciare ~i/sau exprime punctul I
proceda Ia inlocuirea expertului; inlocuirea se dispune prin ordonanta de catre orga- specialitate; dac~
nul de urmarire penaUi sau prin incheiere de catre instanta, dupa citarea expertului, ~i laborator de speo
1
se comunica asociatiei sau corpului profesional de care apartine acesta; expertul participat la efec1
inlocuit trebuie sa puna de indata Ia dispozitia organului judiciar toate actele sau penala sau de ins
obiectele incredintate, precum ~i observatiile cu privire la activitatile desfa~urate - organul de 1
pana la momentul inlocuirii sale; cerere, efectuar~
- intarzierea sau refuzul nejustificat de a efectua expertiza poate genera prejudicii altul in cazul in ~
partilor sau subiectilor procesuali principali; acest fapt ilicit al expertului poate atrage poate fi sup/in it~
raspunderea sa civiUi sau a institutiei desernnate sa efectueze expertiza; ape/a Ia supliml
audierea expertul
- inlocuirea expertului se mai poate dispune prin ordonanta de catre organul de .d I
urmarire penala sau prin incheiere de catre instanta ~i in urmatoarele douii cazuri: fl m necesar mt~
complexitatea exj
1. cand este admisa declaratia sa de abtinere sau cererea de recuzare; 2. in cazul in
expertului;
care expertul se afla in imposibilitate obiectiva de a efectua sau finaliza expertiza;
- suplimentul
- dupa efectuarea expertizei, constatarile, clarificarile, evaluarile ~i opinia exper-
urmarire penala .
tului sunt consernnate intr-un raport; raportul de expertizii va cuprinde: a) partea
cipali, respectiv i:
introductivii, in care se arata organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data
partilor ori a su
cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele ~i prenumele expertului, obiectivele Ia
poate fi realizata
care expertul urmeaza sa raspunda, data Ia care a fost efectuata, materialul pe baza
narea aceluia~i e
caruia expertiza a fost efectuata, dovada incuno~tintarii partilor, daca au participat la
aceasta ~i au dat explicatii in cursu! expertizei, data intocmirii raportului de expertiza; - suplimentul
b) partea expozitivii prin care sunt descrise operatiile de efectuare a expertizei, tar de expertizii;
metodele, programele ~i echipamentele utilizate; c) conc/uziile, prin care se raspunde unui institut sau
Ia obiectivele stabilite de organele judiciare, precum ~i orice alte precizari ~i consta- adreseaza insti tu
tari rezultate din efectuarea expertizei, in legatura cu obiectivele expertizei; cand sunt - potrivit NC
mai multi experti se intocme~te un singur raport de expertiza; daca sunt deosebiri de constatii cii sun!
pareri, opiniile separate sunt consernnate in cuprinsul raportului ~i se motiveaza; fntre confinutul ~
- raportul de expertizii constituie mijlocu/ de probii in cauza penala ~i se depune deficienfe nu pot
la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata care a dispus efectuarea expertize; efectu
expertizei; procuror din ofic1
oficiu sau Ia cer
- in situatia in care expertiza a fost efectuata in !ipsa partilor ori a subiectilor
obiective ~i se e
procesuali principali, ace~tia sau avocatul lor sunt incuno~tintati cu privire Ia
organul de urma
intocmirea raportului de expertiza ~i cu privire Ia dreptulla studierea raportului;
expertize de catn
- avand in vedere jurisprudenta Curtii Europene potrivit careia notiunea autonoma conditiile legii;
de ,martor" include ~i expertii (expert-witness), iar dreptul garantat de art. 6 parag. 3
- raportul de 1
lit. d) din Convenfia europeanii include # dreptul de a obfine audierea contra-
aceea~i valoare p:
dictorie a experfilor dintr-o cauzii penalii, NCPP a stipulat ca in cursu! urmaririi
tiza pot fi retinu1
Probele, mijloacele de probii ~i procedee/e probatorii 367
imita stabilit in penale sau al judecatii, expertul poate fi audiat potrivit dispozitiilor privitoare Ia
rermenul-limita audierea martorilor de organul de urmarire penala sau de instanta, Ia cererea procu-
, pentru motive rorului, a paqilor, a subiectilor procesuali principali sau din oficiu, daca organul
ti. judiciar apreciaza ca audierea este necesara pentru lamurirea constatarilor sau
ana Ia termenul concluziilor acestuia; in acest fel orice nelamurire, neconcordanta, carenta ori obiec-
.ul de urmarire tiune-' va fi supusa atentiei expert.ului pe parcursul audierii pentru ca acesta sa i~i
judiciare ~i/sau exprime punctul de vedere fata de calitatea sa de ,martor" care poseda cuno~tinte de
a de catre orga- specialitate; daca expertiza a fost efectuata de o institutie medico-legala, institut sau
ea expert.ului, ~i laborator de specialitate, institutia va desemna un expert, dintre persoanele care au
acesta; expert.ul participat Ia efectuarea expertizei, ce urmeaza a fi audiat de catre organul de urmarire
toate actele sau penata sau de instanta;
ltile desla~urate - organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune, din oficiu sau Ia
cerere, efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acela~i expert, fie de catre
~enera prejudicii altul in cazul in care constata ca expertiza nu este camp/eta, iar aceasta deficienfa nu
Jlui poate atrage poate fi suplinita prin audierea expertului; prin urmare, potrivit NCPP, pentru a se
a; ape/a Ia suplimentul de expertiza organul judiciar trebuie fie sa procedeze Ia
audierea expertului iar apoi sa constate ca fn continuare expertiza nu este camp/eta
:;atre organul de
jiind necesar fntocmirea unui raport suplimentar, fie sa constate ab initio ca fafa de
~le doua cazuri:
complexitatea expertizei completarea acesteia nu este posibi/a doar prin audierea
e; 2. in cazul in
expertului;
za expertiza;
- suplimentul de expertiza poate fi dispus in cursu! urmaririi penale de organul de
~i opinia exper-
urmarire penala din oficiu sau Ia cererea partilor ori a subiectilor procesuali prin-
rinde: a) partea
cipali, respectiv in cursu! judecatii de instanta din oficiu sau Ia cererea procurorului, a
1expertizei, data
paqilor ori a subiectilor procesuali principali; efectuarea suplimentului de expertiza
1i, obiectivele Ia
poate fi realizata fie de catre acela~i expert, fie de catre altul (nu este posibila desem-
1terialul pe baza
narea aceluia~i expert);
1 au participat Ia
1lui de expertiza; - suplimentul de expertiza se poate realiza prin intocmirea unui raport suplimen-
ue a expertizei, tar de expertiza; cand expertiza a fost efectuata in cadrul institutiei medico-legale,
care se raspunde unui institut sau laborator de specialitate, organul de urmarire penala sau instanta se
~cizari ~i consta- adreseaza institutiei respective in vederea efectuarii suplimentului de expertiza;
~rtizei; cand sunt - potrivit NCPP, daca organul de urmarire penala sau instanfa de judecata
mnt deosebiri de constata ca sunt nee/are sau contradictorii conc/uziile raportului de expertiza ori
motiveaza; fntre confinutul ~i conc/uziile raportului de expertiza exista contradicfii, iar aceste
1ala ~i se depune deficienfe nu pot fi fnlaturate prin audierea expertului, dispune efectuarea unei noi
lispus efectuarea expertize; efectuarea unei noi expertize poate fi dispusa in cursu! urmaririi penale de
procuror din oficiu sau Ia cererea partilor, respectiv in cursu! judecatii de instanta din
oficiu sau Ia cererea procurorului sau a paqilor; noua expertiza va avea acelea~i
ori a subiectilor
obiective ~i se efectueaza dupa aceea~i procedura ca ~i expertiza anterioara; cand
ti cu privire Ia
organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune efectuarea unei noi
raport.ului;
expertize de catre o institutie medico-legala, aceasta este efectuata de o comisie, in
1tiunea autonoma conditiile legii;
ie art. 6 parag. 3
- raport.ul de expertiza este supus principiului liberei aprecieri a probelor, avand
-:mdierea contra-
aceea~i valoare probanta ca orice alt mijloc de proba; concluziile raport.ului de exper-
cursu! urmaririi
riza pot fi retinute Ia stabilirea situatiei de fapt dintr-o cauza penala sau inlaturate
motivat de dHre organele judiciare; in situatia in care intr-o cauza penala au fost
efectuate mai multe expertize, iar rapoartele au concluzii diferite, procurorul sau
instanta de judecata poate retine motivat una dintre aceste concluzii, inlaturand
motivat pe celelalte.
- organul
al persoanei
- - . In mod intemeiat instanta de ape! a inHiturat concluziile expertizei
cantabile, singura proba pe baza careia tribunalul a dispus achitarea inculpatilor. - in cazu
Ignoriind total caracterul fictiv al operatiunilor cantabile, expertul contabil a examinarea f1'
verificat numai corectitudinea aritmetica ~i contabila a inregistrarilor in eviden- restriinsa de
tele societatilor comerciale, precum ~i respectarea normelor bancare. Or, ocrotitorilor
inculpatilor nu 1i s-a retinut saviir~irea vreunei evaziuni fiscale, ci a celei de - organul
in~elaciune in dauna bugetului de stat, prin prezentarea centralizatoarelor fictive motivata.
prin care se atesta fals o activitate de aprovizionare ~i desfacere de ingra~aminte
b) fn abs
chimice, in scopul obtinerii de foloase materiale injuste (l.C.C.J., sec{ia penalii,
reprezentan{
decizia nr. 318012004, www.legalis.ro).
-in !ipsa~
zentantului I~
12. Expertiza toxicologica solicita jude,
masura este
- NCPP a prevazut o serie de reguli speciale in materia expertizelor toxicologice; des!a~urare
- organul de urmarire penala, prin ordonanta, sau instanta de judecata, prin inche- consecinta a
iere, poate dispune efectuarea unei expertize toxicologice in cazul in care exista o
suspiciune ca moartea sau vatamarea corporala a fost produsa printr-o intoxicatie examinare fu
acuta, subacuta sau cronica (de pilda, o intoxicatie prin folosirea arsenicului, ori a . I
d1spune exan
unor acizi, sau prin utilizarea unor ciuperci); tuata, infrac
- produsele considerate suspecte ca ar fi determinat intoxicatia sunt trimise - judecato
institutiei medico-legale sau unei alte institutii specializate; fizice inca ~
- concluziile expertizei toxicologice cuprind constatari de specialitate cu privire Ia de atac; NCE

tipul substantei toxice, cantitatea, calea de administrare, precum ~i consecintele camera dec
posibile ale substantei descoperite, ciit ~i alte elemente care sa ajute Ia stabilirea - ca exce
adevarului; examinata ~i
- pe liinga aceste reguli speciale se vor aplica in mod corespunzator regulile gene- ziere substan
rale descrise mai sus. de urmarire
nanta organu
activitatile d
13. Examinarea fizica de drepturi ~
. i
motivata, ce
- este procedeul probatoriu ce consta in examinarea extema ~i intema a corpului 1
unei persoane, precum ~i prelevarea de probe biologice; infirmarea
-in vede
a1
- examinarea fizica este mult mai intrusiva deciit perchezitia corporala,presupu-
narea fizica
niind atiit examinarea exteriorului sau interiorului unei persoane, ciit ~i prelevarea de
urmarire pen
mostre biologice (par, unghii, saliva, urina, celule epiteliale etc.), putiind aduce
cedura de ur1
atingere dreptului Ia viata privata sau a demnitatii persoanei.
efectuata de
specialitate,
intema a rnir
Probele, mijloacele de probi:i ~i procedeele probatorii 369
i penala au fost Examinarea fizica poate fi realizata:
procurorul sau a) cu consim{amdntul scris a/ persoanei examinate sau, dupa caz, a/ reprezen-
luzii, inlaturand tan{ilor legali;
--erganul de urrnarire penala trebuie sa solicite, in prealabil, consimtamantul scris
al persoanei care urrneaza a fi examinata;
ziile expertizei
ea inculpatilor. - in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, consimtamantul scris Ia
rtul contabil a examinarea fizica este solicitat reprezentantului legal, iar in cazul celor cu capacitate
rilor In eviden- restransa de exercitiu, consimtamantul scris al acestora trebuie exprimat in prezenta
bancare. Or, ocrotitorilor legali;
, ci a celei de - organul de urrnarire penala dispune efectuarea examinarii fizice prin ordonanta
.toarelor fictive motivata.
le lngra~aminte b) fn absen{a consim{amdntului scris a/ persoanei examinate sau, dupii caz, a/
, sectia penala,
reprezentan{ilor lega/i, fn baza dispozi{ieijudeciitorului de drepturi ~i liberta{i.
- in !ipsa consimtamantului scris al persoanei care urrneaza a fi examinata, al repre-
zentantului legal ori a incuviintarii din partea ocrotitorului legal, procurorul poate
solicita judecatorului de drepturi ~i libertati incuviintarea examinarii fizice daca aceasta
masura este necesara pentru stabilirea unor fapte sau imprejurari care sa asigure buna
)r toxicologice; desta~urare a urrnaririi penale ori pentru a se deterrnina daca o anumita urrna sau
:cata, prin inche- consecinta a infractiunii poate fi gasita pe corpul sau in interiorul corpului acesteia;
in care exista o - cererea (referatul) procurorului trebuie sa cuprinda: numele persoanei a carei
ntr-o intoxicatie examinare fizica este ceruta, motivarea indeplinirii conditiilor necesare pentru a se
I.I'Senicului, ori a dispune examinarea fizica, modalitatea in care examinarea fizica urrneaza a fi efec-
tuata, infractiunea de care este acuzat suspectul sau inculpatul;
1tia sunt trimise - judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza cererea de efectuare a examinarii
fizice in camera de consiliu, prin incheiere motivata, ce nu este supusa niciunei cai
itate cu privire Ia de atac; NCPP nu prevede obligativitatea participarii procurorului in procedura de
~i consecintele camera de consiliu ce se desta~oara in fata judecatorului de drepturi ~i libertati;
jute la stabilirea - ca exceptie, in cazul in care nu exista consimtamantul persoanei care urrneaza a fi
examinata ~i exista urgenta, iar obtinerea autorizarii judecatorului ar conduce la o intar-
:or regulile gene- ziere substantiala a cercetarilor, Ia pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, organul
de urrnarire penala poate dispune, prin ordonanta, efectuarea examinarii fizice. Ordo-
nanta organului de urrnarire penala, precum ~i procesul-verbal in care sunt consernnate
activitatile desta~urate cu ocazia examinarii fizice sunt inaintate de indata judecatorului
de drepturi ~i libertati, care poate dispune in camera de consiliu, prin incheiere
motivata, ce nu este supusa niciunei cai de atac validarea procedeului probatoriu, sau
11tema a corpului
infirmarea acestuia ~i excluderea probe/or obfinute prin examinareafizicii;
- in vederea respectarii dreptului Ia viata privata ~i a dernnitatii persoanei exami-
rporala, presupu-
narea fizica sau recoltarea de probe biologice (fie ca este dispusa de organul de
l ~i prelevarea de
urrnarire penala in urrna obtinerii consimtimantului persoanei examinate sau in pro-
.), putand aduce
cedura de urgenta, fie ca este dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati) trebuie
efectuata de un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire medicala de
specialitate, cu respectarea vietii private ~i a dernnitatii umane; examinarea fizica
intema a minorului care nu a implinit 14 ani se poate face in prezenta unuia dintre
parinti, Ia solicitarea parintelui; recoltarea prin metode non-invazive de probe atingere inte~
biologice in vederea efectuarii expertizei genetice judiciare se poate efectua ~i de din Conventi)
catre personalul de specialitate al Politiei Romane; Germaniei, ci
- problematica examinarii fizice a constituit o preocupare a Cuqii Europene in din Conventi
vederea garantarii drepturilor fundamentale ale omului; chiar in cazul in care o tatea proced
masura nu este motivata de o necesitate terapeutica, art. 3 ~i 8 ale Conventiei de gravitate
europene nu interzic de plano recurgerea Ia o interventie medicaHi impotriva vointei severitate pe
unui suspect in vederea obtinerii probei participarii sale Ia o infractiune. Astfel, in europeana;
jurisprudenta institutiilor stabilite de Conventia europeana s-a concluzionat, in - avand i
repetate randuri, ca recoltarea de sange sau de saliva impotriva vointei unui suspect nutul consti
in cadrul unei anchete cu privire Ia o infractiune nu a incalcat aceste articole in alcoolice sau
circumstantele cauzelor analizate; totu~i, necesitatea oricarei interventii medicale vedere imbib
fortate in vederea obtinerii de probe cu privire Ia savar~irea unei infractiuni trebuie sa alin. (8) N1
fie justificata in mod convingator, prin raportare Ia circumstantele concrete ale dispozitia org
cauzei. Aceasta regula se aplica, in special, in cazul in care interventia are drept scop
recoltarea din interiorul corpului persoanei a probei materiale a infractiunii de
sava~irea careia este suspectata. Caracterul deosebit de invaziv al unui asemenea act scurf timp, fn
necesita o examinare riguroasa a tuturor circumstantelor. In acest scop, este necesar consimtiima
sa se tina cont in mod corespunzator de gravitatea infractiunii in cauza. Autoritatile dispozitiilor
trebuie, de asemenea, sa demonstreze ca au avut in vedere ~i alte metode pentru terea infractii
obtinerea probelor. In plus, interventia nu trebuie sa prezinte riscuri cu privire Ia
- activita
suferirea de catre suspect a unei prejudicieri de durata a sanatatii sale; pe de alta
urmarire peru
parte, Ia fel ca in cazul interventiilor realizate in scopuri terapeutice, modul in care
este constransa o persoana sa suporte un act medical destinat recuperarii de probe din
organului de J
masura, locul
corpul sau trebuie sa se situeze sub un nivel minim de gravitate definit in
activitatea, n
jurisprudenta Cuqii Europene cu privire Ia art. 3 din Conventia europeana. In special,
activitatilor d
este necesar sa se tina seama ca trebuie sa se ~tie daca interventia medicala fortata a
produs persoanei in cauza dureri mari sau suferinte fizice; un alt factor relevant in
aceste spete este acela de a ~ti daca interventia medicala fortata a fost ordonata ~i
executata de doctori ~i daca persoana in cauza a fost sub supraveghere medicala - probele
constanta; cu toate acestea, orice atingere adusa integritatii fizice a unei persoane in conservate ~i
vederea obtinerii de probe trebuie sa facii obiectul unei analize riguroase, urmatorii 10 ani de Ia
factori fiind in special importanti: gradul de necesitate al interventiei medicale fortate
pentru a recolta probe, riscurile pentru sanatatea suspectului, modul in care inter-
ventia a fost realizata, precum ~i durerile fizice ~i suferinta psihica provocate,
supravegherea medicala asigurata ~i efectele asupra sanatatii suspectului. In lumina
- experti
tuturor circumstantelor specifice cauzei examinate, interventia nu trebuie sa atinga
utilizarea un
gradul minim de gravitate care atrage incidenta art. 3 din Conventia europeana; in
fragmente n
acest context, Curtea Europeana a apreciat ca administrarea fortata de catre politi~ti ,
intr-un cod
sub supravegherea unui medic, a unui vomitiv unei persoane private de libertate sub
ADN-ul re
acuzatia de trafic de droguri, in scopul de a o face sa regurgiteze o punga de droguri
pe care aceasta o inghitise, nu pentru scopuri terapeutice, ci pentru obtinerea de
mijloace de proba ce puteau fi obtinute ~i prin alte mijloace, reprezinta un tratament
inuman ~i degradant, prin modalitatea concreta in care masura a fost adusa Ia inde-
1
A se v
parag. 82-83.
plinire, de natura a inspira sentimente de frica, de inferioritate, ce aduc o grava 2
Idem, pa
tive de probe atingere integritatii fizice ~i psihice a reclamantului. A~a fiind, a fost incalcat art. 3
efectua ~i de 1
din Conventia europeana Curtea Europeana a mai retinue, in cauza Jalloh c.
Germaniei, ca utilizarea in procesul penal a probelor obtinute prin incalcarea art. 3
ii Europene in din Conventia europeana ridica serioase sernne de intrebare cu privire Ia echitabili-
F l in care o tate~ procedurii. De~i tratamentul Ia care a fost supus reclamantul nu a atins nivelul
le Conventiei de gravitate al torturii, totu~i, in circumstantele de speta, a avut nivelul minim de
otriva vointei severitate pentru a cadea sub incidenta interdictiei prevazute de art. 3 din Conventia
ne. Astfel, in europeana;
ncluzionat, in - avand in vedere modificarea operata de art. 336 NCP in ceea ce prive~te conti-
ei unui suspect nutul constitutiv a! infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta bauturilor
ste articole in alcoolice sau a unei substante, potrivit caruia Ia analiza tipicitatii faptei se va avea in
entii medicate vedere imbibatia alcoolica Ia momentul prelevarii mostrelor biologice art. 190
tiuni trebuie sa a/in. (8) NCPP a prevazut ca reco/tarea de probe biologice se efectueaza din
concrete ale dispozifia organelor de constatare (nefiind necesar ca fn cauza sa fi fost fnceputa
are drept scop urmarirea penala) ~i cu consimtamdntu/ celui supus examinarii, de catre un medic,
infractiunii de asistent medical sau de o persoana cu pregatire medica/a de specialitate, in eel mai
,i asemenea act scurt timp, fntr-o institufie medica/a, fn condifii/e stabilite de /egile speciale; absenfa
~p. este necesar
consimfamdntului Ia recoltarea mostrelor biologice nu va conduce Ia aplicarea
a. Autoritatile dispozifiilor referitoare Ia examinarea fizica nevoluntara, ci se va constata comi-
metode pentru terea infracfiuni prevazute de art. 337 NCP;
ri cu privire la
- activitatile efectuate cu ocazia examinarii fizice sunt consemnate de organele de
sale; pe de alta
urmarire penala intr-un proces-verbal ce trebuie sa cuprinda: numele ~i prenumele
modul in care
organului de urmarire penala care il incheie, ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus
i de probe din
masura, locul unde a fost incheiat, data, ora Ia care a inceput ~i ora Ia care s-a terminat
itate definit in
activitatea, numele ~i prenumele persoanei examinate, natura exarninarii fizice, descrierea
eana. in special,
activitatilor des~urate, lista probelor recoltate in urma exarninarii fizice;
edicala foqata a
ctor relevant in - rezultatele obtinute din analiza probelor biologice pot fi folosite ~i in alta cauza
fost ordonata ~i penala, daca servesc Ia aflarea adevarului;
ghere medicaHi - probele biologice care nu au fost consumate cu ocazia analizelor efectuate sunt
ei persoane in conservate ~i pastrate in institutia unde au fost prelucrate, pe o perioada de eel putin
oase, urmatorii 10 ani de Ia epuizarea cailor ordinare de atac ale hotararii judecatore~ti.
medicate foqate
!ll in care inter-
ica provocate, 14. Expertiza genetica judiciara
tului. in lumina
- expertiza genetica judiciara presupune stabilirea ADN-ului unei persoane prin
ebuie sa atinga
utilizarea unui set de determinari biochimice prin care informatia detinuta in anumite
1a europeana; in
fragmente necodate ale macromoleculei de acid dezoxiribonucleic este transformata
!e catre politi~ti,
intr-un cod alfanumeric specific fiecarui individ, iar apoi compararea acestuia cu
f de libertate sub
ADN-ul rezultat dintr-o alta proba biologica in scopul de a constata daca acestea
ga de droguri
obtinerea de
fu ta un tratament
st adusa Ia inde-
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 11 iulie 2006, in cauza Jalooh c. Germaniei,
parag. 82-83.
ce aduc o grava 2
Idem, parag. 105-107.
corespund (de pilda, pentru a compara ADN-ul rezultat din sangele unei persoane cu
ADN-ul rezultat din urmele de sange ridicate de Ia locul comiterii unei crime);
- potrivit Recomandarii Comitetului de Mini~tri nr. R(92) 1 recoltarea de probe
1 integritatea
biologice ~i utilizarea rezultatelor analizelor ADN in sistemul justitiei penale au ca schimbului
scop identificarea suspectului sau a oricarei alte persoane; informatiile rezultate din moleculei
analizele ADN trebuie utilizate numai in scopul pentru care au fost administrate in
cadrul procesului penal; tot astfel, se arata ca prelevarea de probe biologice in scopul - expertil
expertizarii ADN trebuie sa fie efectuata numai in conditiile determinate in dreptul nanfi'i, inc
intern, putand fi supusa unei autorizari prealabile din partea unui organ judiciar. in cu privire Ia
cazul in care dreptul intern permite prelevarea in lipsa consimtamantului suspectului, fizice (de p
aceste probe pot fi administrate numai in conditiile in care circumstantele cauzei ridicate (de
justifica o asemenea actiune; totodata, standardele europene impun crearea cadrului fata locului
legislativ pentru constituirea unei baze de date rezultate din expertizele ADN, care sa - probele
fie compatibila cu standardele europene ~i care sa ofere suficiente garantii privind identificarea
securitatea ~i protectia datelor personale, in vederea schimbului de informatii in genetic, prin
cadrul procedurilor penale, intre statele UE (inclusiv prin transmiterea pe cale referitoare Ia
electronica) ~i in perspectiva constituirii unei baze europene de date ADN 2 In acest
- experti2
unei institu
specialitate o
1
A se vedea, in acest sens, Recomandarea Comitetului de Mini~tri nr. R(92) 1 din
I 0 februarie 1992 privind utilizarea expertizei ADN in cadrul sistemului justitiei penale, - profilu
disponibiHi online (www.coe.int). serve~te Ia a
2
A se vedea, in acest sens, Rezolutia Consiliului UE din 9 iunie 1997 privind schimbul de - datele
rezultate ale expertizelor ADN (97 /C 193/02) ~i Rezolutia Consiliului UE din 25 iunie 2001 nale ~i sunt
privind schimbul de rezultate ale expertizelor ADN (2001/C187/01), disponibile online
(www.europa.eu). Existenta unei asemenea baze de date este reglementata, spre exemplu, de - pentru
art. 706-54 - 706-56 C.proc.pen. francez privind tWerul national informatizat cuprinziind atingeri gra
amprentele genetice. Conform acestor dispozitii legale fi~ierul national informatizat tului Ia via
cuprinziind amprentele genetice, aflat sub controlul unui magistrat, este destinat centralizarii vrelor cu id
amprentelor genetice ce provin din probe biologice, precum ~i a amprentelor genetice ale in urma cat
persoanelor condamnate pentru anumite infractiuni prevazute limitativ de lege (de exemplu, actelor de t
infractiunile contra vietii sexuale, furt, in~elaciune, distrugere, amenintare de atingere aduse Date Geneti
bunurilor, actele de terorism, falsificarea de bani ~i asocierea in vederea saviir~irii de
infractiuni, spalare de bani etc.), cu scopul de a facilita identificarea ~i cautarea autorilor -benefic
acestor infractiuni. Amprentele genetice ale persoanelor in privinta carora exista o suspiciune instantele ju
rezonabila ca au saviir~it anumite infractiuni ce prezinta un pericol ridicat, enumerate limitativ plinirea atri
de lege, sunt ~i ele pastrate in acest fi~ier, Ia decizia unui ofiter de politie judiciara care actio- ~i autoritatil
neaza fie din oficiu, fie Ia cererea procurorului Republicii sau a judecatorului de instructie; acorduri inte
aceasta decizie este mentionata in dosarul de procedura. Aceste amprente sunt ~terse prin baza de date
dispozitia procurorului Republicii care actioneaza fie din oficiu, fie Ia cererea persoanei
interesate, atunci ciind pastrarea lor nu pare a mai fi necesara, tiniind cont de scopul fi~ierului.
Ciind este sesizat de catre persoana interesata, procurorul Republicii trebuie sa o informeze de Fi~ierul c
modul in care s-a dat curs cererii sale; daca procurorul nu a dispus ~tergerea, persoana poate procedurilor d
sesiza in acest scop pe judecatorul de libertati ~i detentie, a carui hotariire poate fi con testata in genetice care
fata pre~edintelui camerei de instructie. Amprente
Ofiterii de politie judiciara, din oficiu sau Ia cererea procurorului Republicii sau a necodate ale
judecatorului de instructie, pot compara amprentele oricarei persoane cu privire Ia care exista genetica desp
1
o suspiciune rezonabila cu privire Ia saviir~irea unei crime sau a unui delict, cu datele inc1use Legea
in fi~ier, tara totu~i ca aceasta amprenta sa poata fi pastrata in fi~ier. Genetice Judi
Probe/e. mijloacele de proM ~i procedeele probatorii 373
unei persoane cu sens, Rezolutiile Consiliului UE arata ca prelevarea probelor biologice in scopul
ei crime); stocarii rezultatelor analizelor ADN trebuie supusa unor garantii menite sa protejeze
coltarea de probe integritatea fizica a persoanei de la care se face prelevarea; de asemenea, posibilitatea
tiei penale au ca \chimbului trebuie sa fie limitata la datele rezultate din analiza partii necodificate a
ile rezultate din moleculei ADN, in privinta carora se prezuma ca nu contin informatii cu privire la
st administrate in caracteristicile ereditare specifice;
ologice in scopul - expertiza ADN se poate dispune de catre organul de urmarire penala, prin ordo-
inate in dreptul nanfa, in cursul urmaririi penale, sau de instanta, prin incheiere, in cursul judecatii,
rgan judiciar. In cu privire la probele biologice recoltate de la persoane ca urmare a unei examinari
tului suspectului, fizice (de pilda, saliva, sange, par etc.) sau la orice alte probe ce au fost gasite ori
stantele cauzei ridicate (de pilda, cu privire la urmele biologice ridicate cu ocazia unei cercetari la
crearea cadrului fata locului ori a unei perchezitii domiciliare);
.ele ADN, care sa - probele biologice recoltate cu ocazia examinarii corporale pot fi folosite numai Ia
garantii privind identificarea profilului genetic judiciar adica a codului alfanumeric obtinut din materialul
de informatii in genetic, prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculara, iar nu pentru obtinerea altor date
miterea pe cale referitoare la persoane (legaturi de familie, origine etnica, stare de sanatate etc.);
e ADN 2 In acest
- expertiza genetica judiciara se efectueaza in cadrul institutiilor medico-legale, al
unei institutii ori unui laborator de specialitate sau al oricarei alte institutii de
specialitate certificate ~i acreditate in acest tip de analize;
nr. R(92) 1 din
ui justitiei penale, - profilul genetic judiciar obtinut poate fi folosit ~i in alta cauza penala, daca
serve~tela aflarea adevarului;
privind schimbul de - datele obtinute ca urmare a expertizei genetice judiciare constituie date perso-
~ din 25 iunie 2001 nate ~i sunt protejate conform legii;
disponibile online
, spre exemplu, de - pentru prevenirea ~i combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc
atizat cuprinziind atingeri grave drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale persoanei, in special drep-
onal informatizat tului la viata ~i la integritate fizica ~i psihica, precum ~i pentru identificarea cada-
estinat centralizarii vrelor cu identitate necunoscuta, a persoanelor disparute sau a persoanelor decedate
entelor genetice ale In urma catastrofelor naturale, a accidentelor In masa, a infractiunilor de omor sau a
e lege (de exemplu, actelor de terorism, prin Legea nr. 76/2008 1 a fost infiintat Sistemului National de
de atingere aduse Date Genetice Judiciare (denumit In continuare S.N.D.G.J.);
erea saviir~irii de
i diutarea autorilor - beneficiarii datelor existente In S.N.D.G.J. sunt organele de urmarire penala ~i
exista o suspiciune instantele judeciltore~ti in cauze penale, Serviciul Roman de Informatii pentru inde-
enumerate limitativ plinirea atributiilor legale in domeniul prevenirii ~i combaterii terorismului, precum
~ udiciara care actio- ~i autoritatile judiciare ale altor state, pe baza de reciprocitate sau In temeiul unor
rului de instructie; acorduri internationale la care Romania este parte (de pilda schimbul de informatii cu
te sunt ~terse prin baza de date ADN detinuta de Interpol);
cererea persoanei
de scopul fi~ierului.
.e sa 0 informeze de Fi~ierul contine ~i amprentele genetice ce provin din probele biologice adunate cu ocazia
erea, persoana poate procedurilor de cercetare a cauzelor unui deces sau ale unei disparitii, precum ~i amprentele
oate fi contestatli in genetice care corespund sau sunt susceptibile a corespunde persoanelor decedate sau cliutate.
t
ai Republicii sau a
privire Ia care existli
Amprentele genetice plistrate in acest fi~ier nu pot fi realizate deciit pornind de Ia plirtile
necodate ale acidului dezoxiribonucleic, cu exceptia segmentului care contine informatia
geneticli despre sex.
ict, cu datele incluse 1
Legea nr. 76/2008 privind organizarea ~i functionarea Sistemului National de Date
Genetice Judiciare (M.Of. nr. 289 din 14 aprilie 2008).
-in S.N.D.G.J. se verifica ~i se comparli profile genetice ~i date cu caracter per-

sonal, in scopul:
a) excluderii persoanelor din cercul de suspecti ~i identificarii autorilor infractiu-
nilor prevlizute de lege;
b) stabilirii identitlitii persoanelor- victime ale catastrofelor naturale, ale acciden-
telor in masli ~i ale actelor de terorism;
c) realizarii schimbului de informatii cu celelalte state ~i combaterii criminalitatii
transfrontaliere;
d) identificarii participantilor Ia comiterea infractiunilor cuprinse in anexli;
- S.N.D.G.J. contine profile genetice, date cu caracter personal ~i date despre caz,
corespunzatoare urmlitoarelor categorii:
a) suspecti - persoanele despre care existli date ~i informatii eli ar putea fi autori, relev
instigatori sau complici ai infractiunilor prevazute de lege 1; fapt,
geneti
b) persoane condamnate definitiv pentru savar~irea infractiunilor prevazute de
lege Ia pedeapsa inchisorii, precum ~i persoanele pentru care instanta a pronuntat
amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea Ia aplicarea pedepsei2;
c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuarii cercetlirii Ia fata locului;
d) cadavre cu identitate necunoscutli, persoane displirute ori persoane decedate in
urma catastrofelor naturale, a accidentelor in masa, a infractiunilor de omor sau a
actelor de terorism 3
- in cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea Ia urmarirea penala ori, dupa
caz, achitarea sau incetarea procesului penal, ~tergerea date/or din S.ND. G.J. se
efectueazii fn baza ordonantei emise de procuror ori, dupii caz, fn baza hotiirarii
judeciitore~ti, dacli in cuprinsul acestora existli mentiuni exprese cu privire Ia masura
~tergerii; in aceste situatii, dispozitivul ordonantei procurorului ori, dupa caz, al
hotlirarii judecatore~ti se comunica de indata administratorului S.N.D.G.J. Organele
judiciare trebuie sa manifeste o atentie deosebita cu privire Ia dispozitiile referitoare
Ia ~tergerea datelor genetice in scopul compatibilizarii dreptului intern cu standardele
jurisprudentei Curtii Europene astfel cum acestea rezultli din cauza S. ~i Marper
sunt~
~i ca
to~~i
umc.
I
c. Marii Britanii (redata mai jos); irefu
auto9
1
Aceste profilele genetice introduse in S.N.D.G.J. sunt pastrate pana cand organele de Curte
urmarire penala sau instantele judecatore~ti dispun ~tergerea lor din baza de date. Pastrarea chiar
profilelor genetice, a datelor cu caracter personal ~i a celor despre caz se realizeaza electronic fami~
prin stocarea acestora in fi~iere din servere ce au aceasta destinatie. Guve
2
Profilele genetice obtinute de Ia persoanele condamnate definitiv Ia pedeapsa inchisorii tari
pentru savar~irea infractiunilor cuprinse in anexa, introduse in S.N.D.G.J., sunt ~terse dupa aprec
trecerea unei perioade de 5 ani de Ia decesul acestora. Profilele genetice obtinute de Ia legat
persoanele pentru care instanta de judecata a pronuntat amanarea aplicarii pedepsei sau r~un stoca
tarea Ia aplicarea pedepsei, introduse in S.N.D.G.J., sunt pastrate timp de 10 ani, iar in cazul in cauZ:
care acestea decedeaza inainte de implinirea termenului respectiv, profilele genetice sunt
care
pastrate inca 2 ani dupa deces, dupa care sunt ~terse.
asem
3
Aceste profile genetice ~i cele provenite din urmele ridicate de Ia fata locului sunt
pastrate pana cand se realizeaza identificarea sau 25 de ani de Ia inregistrare, nefiind necesara matii
o notificare prealabila pentru ~tergere.
Probele, mijloace/e de probii # procedeele probatorii 375
lcter per-
Curtea noteaza mai intiii ca toate cele trei categorii de
cuMOI'f.ANOO<IkH"HIU"'""'"'"rs
informatii personate stocate de autoritati, respectiv amprentele digitale, profilele

infractiu- ADN ~i e~antioanele celulare, constituie date cu caracter personal in sensu!
Gonventiei cu privire Ia protectia datelor cu caracter personal, pentru ca se
acciden- raporteaza Ia persoane identificate sau identificabile. In cauza Vander Ve/den,
Curtea a apreciat ca, aviind in vedere posibilitatea folosirii in viitor, in special, a
rlinalitatii mostrelor celulare, conservarea sistematica a unor astfel de elemente era
suficient de intruziva pentru a aduce atingere dreptului Ia viata privata. Guvemul
a criticat aceasta concluzie, argumentiind ca se bazeaza pe ipoteze referitoare Ia
a' posibile utilizari in viitor a mostrelor ~i nu pe utilizarea imediata. Curtea
:spre caz, reafirma parerea potrivit careia preocuparile unei persoane cu privire Ia posibile
utilizari in viitor a informatiilor private stocate de autoritati, sunt legitime ~i
fi autori, relevante in privinta problemei de a ~ti daca a avut Joe sau nu o ingerinta. De
fapt, aviind in vedere ritrnul ridicat in care se succed inovatiile in domeniul
geneticii ~i tehnologiei informatiilor, Curtea nu poate inlatura posibilitatea ca
razute de
aspectele legate de viata privata aferente informatiilor genetice sa faca in viitor
pronuntat
obiectul unor ingerinte, in forme noi, pe care nu le putem anticipa astazi cu
precizie. Curtea nu a identificat niciun motiv care sa justifice in prezenta cauza o
alta concluzie deciit cea Ia care a ajuns in cauza Van der Ve/den. Preocuparea
:cedate in legitima referitoare Ia posibile utilizari in viitor a mostrelor celulare nu poate fi,
10r sau a totu~i, singurul element luat in calcul pentru a tran~a aceasta problema. in afara
caracterului lor foarte personal, Curtea noteaza ca mostrele celulare contin multe
ori, dupa informatii sensibile despre un individ, inclusiv despre sanatatea sa. in plus,
D.G.J. se mostrele contin un cod genetic unic care are o importanta deosebita atiit pentru
persoana in cauza, cat ~i pentru rudele sale. ( ... ) Aviind in vedere natura ~i
hotcmirii
cantitatea informatiilor personale continute in mostrele celulare, stocarea lor
Ia masura
poate fi considerata in sine o atingere adusa dreptului Ia viata privata a persoa-
a caz, a!
nelor in cauza. Putin conteaza faptul ca doar o mica parte din aceste informatii
Organele
sunt in prezent prelevate sau folosite de autoritati pentru crearea profilului ADN
eferitoare
~i ca nu s-a cauzat un prejudiciu imediat intr-un caz concret. Curtea remarca
mdardele
totu~i ca profilele contin o cantitate importanta de date cu un caracter personal
i Marper
unic. Chiar daca informatiile continute de profile ar putea trece drept obiective ~i
irefutabile in sensu! aratat de Guvem, prelucrarea lor cu ajutorul sistemelor
automate, permite autoritatilor sa depa~easca limitele unei identificari neutre.
rganele de Curtea observa ca Guvemul recunoa~te ca profilul ADN ar putea fi utilizat - ~i
Pastrarea chiar a fost utilizat, in anumite cazuri - in investigatiile referitoare Ia legaturile
electronic familiale, in vederea identificarii unei posibile legaturi genetice intre indivizi.
Guvemul recuno~te de asemenea caracterul extrem de sensibil al acestor cerce-
lnchisorii tari ~i necesitatea exercitarii unui control foarte strict in materie. Dupa
terse dupa aprecierea Cuqii, faptul ca profilele ADN fumizeaza un mijloc de a descoperi
mte de Ia legaturile genetice intre indivizi, este suficient in sine pentru a concluziona ca
sau renun-
stocarea lor constituie o ingerinta in dreptul Ia viata privata a indivizilor in
ln cazul in
cauza. Putin conteaza sub acest aspect, frecventa cercetarilor familiale, garantiile
tetice sunt
care le insotesc ~i probabilitatea de a cauza un prejudiciu intr-un caz concret. De
cului sunt asemenea, nu prezinta relevanta in privinta concluziei Cuqii, faptul ca infor-
d necesara matiile fiind codificate nu devin inteligibile deciit dupa prelucrarea informatica
376 Procedura penalii. Partea genera/a
~i eli nu pot fi interpretate deciit de un numar restrans de persoane. Curtea R (87)11

remarca de altfel, eli Guvemul nu contesta eli prelucrarea profilelor ADN cu cara'
permite autoritatilor sa identifice cu aproximatie originea etnica a donatorului ~i contina 1
eli aceasta tehnica este efectiv utilizata in cadrul anchetelor politiei. Posibilitatea impotri
pe care o ofera profilele ADN de a deduce originea etnica face ca stocarea lor sa Conve
devina o problema ~i mai sensibila ~i susceptibila sa aduca atingere dreptului la
viata privata. Aceasta concluzie este in concordanta cu principiul prevazut in
Conventia privind protectia datelor ~i reflectat in legea privind protectia datelor,
ambele incluzand datele referitoare la originea etnica in categoria datelor
speciale care au nevoie de un nivel ridicat de protectie. in aceste condifii,
Curtea concluzioneaza ca stocarea e~antioanelor celulare cat ~i a profile/or
ADN ale reclamanfilor se analizeaza ca o ingerinfa fn dreptul acestora Ia
respectarea viefii private in sensu/ art. 8 a/in. (1) din Convenfie. Referitor la pentru ~
conditiile ~i modalitatile de memorizare ~i utilizare a acestor informatii

personate, art. 64 este insa mai putin precis. Acest text prevede eli mostrele ~i preveni
amprentele digitate stocate nu pot fi folosite, cu exceptia cazurilor in care acest Totu~i,
lucru este necesar pentru a preveni savar~irea unei infractiuni sau pentru a trebuie
descoperi infractiunile savar~ire, in timpul unei anchete sau in perioada urmaririi pentru
penale. Curtea este de acord cu reclamantii in sensul eli, primul dintre aceste tamantu
scopuri, este exprimat in termeni generali ~i se preteaza la o interpretare exten- eli lupta
siva. Curtea reaminte~te eli este esential in acest context, la fel ca ~i in cazul
ascultarii convorbirilor telefonice, supravegherii secrete ~i culegerii secrete de
informatii, sa fie stabilite reguli clare ~i detaliate care sa prevada domeniul de
aplicare a masurilor, ~i un minim de garantii referitoare in special la durata,
stocare, utilizare, accesul tertilor, procedurile destinate sa asigure pastrarea
integritatii ~i confidentialitatii datelor ~i procedurile de distrugere a acestora,
astfel !neat justitiabilii sa dispuna de suficiente garantii contra riscurilor de abuz
~i arbitrariu. Curtea apreciaza eli, in speta, aceste aspecte sunt strans legate de
problema mai generala a necesitatii ingerintei intr-o societate democratica ( ... ).
Curtea este de acord cu Guvemul eli pastrarea date/or referitoare amprentele
digitate ~i genetice urmarea un scop legitim ~i anume depistarea ~i pe cale
de consecinfa, prevenirea infracfiunilor. Daca prelevarea initiala are ca scop
stabilirea unei legaturi intre o anumita persoana ~i infractiunea care se banuie~te
eli ar fi savar~it-o, conservarea are un scop mai larg ~i anume de a contribui la
identificarea viitorilor delincventi. Protectia datelor cu caracter personal, joaca
un rol fundamental in exercitiul dreptului la respectarea vietii private ~i de
in vigoa
familie, consacrat de art. 8 din Conventie. Legislatia intema trebuie, prin
servarea
urmare, sa asigure garantii potrivite pentru a impiedica orice utilizare a datelor
colectate
cu caracter personal care nu este conforma cu garantiile prevazute de acest text.
aplica s
Nevoia unor astfel de garantii este ~i mai evidenta atunci cand este vorba despre
privire
date cu caracter personal prelucrate automat, in special cand datele sunt utilizate
Mini~tri
de politie pentru identificarea unor persoane. Dreptul intern trebuie, in special,
tante nu
sa asigure garantii eli aceste date sunt relevante ~i nu sunt excesive in raport cu -
persoan
finalitatea pentru care au fost inregistrate ~i eli sunt conservate sub o forma care
in mare
sa permita identificarea persoanelor in cauza pentru o durata care nu trebuie sa
function
fie mai mare celei necesare scopului pentru care au fost inregistrate (preambulul
fie imed
~i art. 5 din Conventia pentru protectia datelor ~i principiul 7 al Recomandarii
:. Curtea R (87)15 a Comitetului de Mini~tri, referitoare Ia reglementarea utilizarii datelor
or ADN cu caracter personal In domeniul politiei). Dreptul intern trebuie de asemenea sa
torului ~i contina garantii apte sa protejeze eficient datele cu caracter personallnregistrate,
;ibilitatea lmpotriva folosirii lor improprii sau abuzive (a se vedea In special art. 7 din
rea lor sa ~onventia pentru protectia datelor cu caracter personal). Consideratiile prece-
~ptului Ia dente sunt ~i mai importante atunci cand se pune problema protectiei unor
evazut In categorii speciale de date mai sensibile (art. 6 din Conventia cu privire Ia
a datelor, protectia datelor), In special informatiile continute de ADN care, In masura In
a datelor care contin patrimoniul genetic a! persoanei, au o importanta deosebita atat
condifii, pentru acea persoana, cat ~i pentru familie [Recomandarea nr. R (92)1 a
7rofi/elor Comitetului de Mini~tri cu privire Ia utilizarea ADN-ului In cadrul sistemului de
estora Ia justitie penala]. Interesul persoanelor In cauza ~i a! colectivitatii In ansamblu,
eferitor Ia pentru protejarea datelor cu caracter personal, inclusiv a celor referitoare Ia
informatii amprentele digitale ~i Ia cele genetice, poate pali In fata interesului legitim a!
1ostrele ~i prevenirii infractiunilor (art. 9 din Conventia cu privire Ia protectia datelor).
Totu~i, tinand cont de caracterul intrinsec privat a! acestor informatii, Curtea
care acest
pentru a trebuie sa procedeze Ia o analiza riguroasa a tuturor masurilor luate de stat
l urmaririi
pentru a autoriza conservarea ~i utilizarea lor de catre autoritati, fiira consim-
tre aceste tamantul persoanelor In cauza. Pentru Curte, este In afara oricarei discutii faptul
are exten- ca lupta lmpotriva criminalitatii ~i In special a crimei organizate ~i terorismului,
i In cazul care constituie una dintre provocarile careia societatile europene trebuie sa-i faca
secrete de fata Ia ora actuala, depinde lntr-o mare masura de utilizarea tehnicilor ~tiintifice
meniul de modeme de ancheta ~i investigatie. Consiliul Europei a recunoscut acum 15 ani
Ia duratii, ca tehnicile de analiza a ADN-ului prezentau avantaje pentru sistemul justitiei
pastrarea penale [Recomandarea R(92) 1 a Comitetului de Mini~tri]. Este de asemenea de
1 acestora,
necontestat ca statele membre au fiicut progrese rapide ~i substantiale In utili-
or de abuz zarea informatiilor fumizate de ADN pentru a stabili vinovatia sau nevinovatia.
Totu~i, recunoscand rolul ~i importanta jucata de aceste informatii in desco-
; legate de
atica ( ... ). perirea infractiunilor, Curtea trebuie sa delimiteze domeniul de analiza In speta.
mprentele Problema nu este de a determina daca pastrarea amprentelor digitale, mostrelor
celulare ~i profilelor ADN, In general, poate fi privita ca avand o justificare prin
# pe cafe
prisma Conventiei. Singura problema In speta, este aceea de a ~ti daca stocarea
re ca scop
amprentelor digitale ~i informatiilor ADN ale reclamantilor, biinuiti de
: banuie~te
savar~irea unor infractiuni pentru care nu au fost condamnati, este justificata
ontribui Ia
prin prisma art. 8 din Conventie. Curtea va examina aceasta problema tinand
:mal, joaca
cont de instrumentele relevante ale Consiliului Europei ~i de dreptul ~i practica
vate ~i de
In vigoare In Statele contractante. Conform principiilor de baza In materie, con-
:buie, prin
servarea datelor trebuie sa fie proportionala cu scopul In vederea caruia au fost
e a datelor
colectate ~i perioada de stocare sa fie limitata. Se pare ca Statele contractante
acest text.
aplica sistematic aceste principii In activitatea politiei, conform Conventiei cu
>rba despre
privire Ia protectia datelor ~i recomandarilor ulterioare ale Comitetului de
mt utilizate
Mini~tri . Referitor, In special Ia mostrele celulare, majoritatea Statelor contrac-
In special,
tante nu autorizeaza prelevarea In cadrul procedurilor penale decat In cazul
n raport cu
persoanelor suspectate de a fi comis infractiuni prezentand o anumita gravitate.
forma care
In marea majoritate a Statelor contractante care dispun de baze de date ADN
1 trebuie sa
functionale, mostrele celulare ~i profilele genetice trebuie lnlocuite sau distruse
preambulul
fie imediat, fie lntr-un anumit termen, dupa ce s-a dispus achitarea sau nelnce-
comandarii
378 Procedurd penald. Partea genera/a
perea urmaririi penale. Unele state permit anumite exceptii de la aceste reguli.
Situatia din Scotia, care face parte din Regatul Unit, este sub acest aspect, cile nu i
deosebit de relevanta. Astfel, Parlamentul scotian a autorizat conservarea Intr-ade
ADN-ului persoanelor care nu au fost condamnate penal doar in cazul adultilor aceasta
acuzati de infractiuni violente sau de infractiuni sexuale ~i, chiar ~i in acest caz, nelor i
doar pentru o durata de trei ani, cu posibilitatea de a pastra aceste materiale inca
doi ani cu aprobarea unui sheriff. Aceasta situatie este conforma cu Recoman-
darea R (92) 1 a Comitetului de Mini~tri, care pune accentul pe necesitatea de a
se distinge intre diferitele categorii de situatii ~i de a se stabili termene precise
de pastrare a datelor, chiar ~i in cazurile mai serioase (grave). Anglia, Tara
Galilor ~i Irlanda de Nord sunt singurele state membre ale Consiliului Europei
care permit pastrarea pe termen nelimitat a amprentelor digitale ~i a e~antioa
nelor ~i profilelor ADN ale tuturor persoanelor, indiferent de viirsta, banuite de a
fi comis infractiuni a caror evidentli poate fi pastrata in bazele de date ale poli-
tiei. Guvemul insista asupra faptului eli Regatul Unit este inaintea altor state in
ce prive~te folosirea mostrelor ADN pentru a detecta infractiunile ~i asupra
faptului ca alte state nu au ajuns la acel~i nivel de dezvoltare in privinta
marimii ~i resurselor bazelor lor de date ADN, astfel incat analiza comparativa
cu dreptul ~i practica altor state prezinta un interes limitat. Curtea nu poate
ignora faptul ca, in ciuda avantajelor care decurg din extinderea maxima a bazei
de date ADN, alte state contractante au ales sa stabileascli limite in conservarea
~i utilizarea acestor date pentru a asigura un echilibru potrivit intre interesele
concurente. Curtea constata ca protectia oferita de art. 8 din Conventie ar fi
diminuata in mod inacceptabil, daca ar fi autorizata folosirea tehnicilor exerci
~tiintifice modeme in sistemul justitiei penale, indiferent de pret ~i flira a pune baza
atent in balantli, pe de o parte, avantajele posibile ale utilizlirii pe scara Jarga a
acestor tehnici ~i, pe de alta parte, interesele esentiale legate de viata privata.
Dupli aprecierea Cuqii, consensul putemic existent, in aceasta privintll, intre
statele contractante, imbraca o importanta deosebita ~i, in procesul de evaluare a
imixtiunii in viata privata, reduce marja de apreciere llisatli la dispozitia statului
piirat. Curtea apreciazli eli Statui care revendicli un rol de deschizator de drumuri
in dezvoltarea noilor tehnologii are o responsabilitate deosebita in gasirea unui
just echilibru in domeniu. in speta, amprentele digitale ~i mostrele celulare ale
reclamantilor au fost prelevate iar profilele ADN realizate in cadrul procedurilor
penale deschise pentru tentativa de furt, in cazul primului reclamant ~i pentru
haquirea partenerului, in cazul celui de-al doilea. Datele au fost stocate in baza
unei legi care autoriza conservarea pentru o durata nelimitata, de~i primul
reclamant a fost achitat iar in cazul celui de-al doilea cauza a fost clasata. Curtea
trebuie sa examineze daca stocarea permanenta a amprentelor digitate ~i a
date lor ADN ale tuturor persoanelor suspecte dar care nu au fost condamnate are
Ia baza motive pertinente ~i suficiente. De~i dreptul de a conserva amprentele
digitate, mostrele celulare ~i profilele ADN, in Tara Galilor ~i Anglia, nu exista
decat din anul 200 I, Guvemul apreciaza eli s-a demonstrat ca stocarea acestor
elemente este indispensabila in cadrul Juptei impotriva criminalitlitii. $i.
intr-adevar, statisticile ~i alte elemente de proba trimise Camerei Lorzilor ~i perso
incluse in documentele prezentate Cuqii de clitre Guvem, par impresionante ~i sonale
indica faptul ca profilele ADN care anterior ar fi fost distruse erau legate de privir
:este reguli. locul crimei, intr-un mare numar de cauze. Reclamantii sustin totu~i ca statisti-
::est aspect, cile nu reflecta adevarul, iar acest lucru este confirmat de raportul Nuffield.
conservarea Intr-adevar, a~a cum au remarcat reclamantii, cifrele nu indica in ce masura
rul adultilor , aceasta iegatura cu urmele de Ia locul faptelor a dus Ia condamnarea persoa-
n acest caz, nelor in cauza, ~i nu indica nici numarul de condamnari determinat de
1teriale inca conservarea mostrelor de Ia persoanele care nu au fost condamnate ( ... ). Daca
l Recoman-
nici statisticile ~i nici exemplele fumizate de Guvem nu permit, prin ele insele,
sitatea de a sa se stabileasca faptul ca ar fi fost imposibila identificarea ~i condamnarea auto-
ene precise rilor infractiunii tara stocarea permanenta ~i tara distinctie a amprentelor digitale
nglia, Tara ~i date lor ADN ale tuturor persoanelor care se gaseau intr-o situatie simi lara cu a
lui Europei reclamantilor, Curtea admite totu~i ca largirea bazei de date a contribuit Ia
a e~antioa descoperirea ~i prevenirea infractiunilor. Ramiine totu~i de determinat daca o
anuite de a astfel de stocare este proportionala ~i reflecta un just echilibru intre interesele
te ale poli- publice ~i private aflate in conflict. In acest sens, Curtea a fost uimita de
tor state in caracterul general ~i nediferentiat a! dreptului de stocare in vigoare in Anglia ~i
: ~i asupra Tara Galilor. Intr-adevar, datele in cauza pot fi pastrate, indiferent de natura ~i
~ privinta de gravitatea infractiunilor de care este banuita initial o persoana ~i indiferent de
pmparativa viirsta. Este posibila colectarea ~i stocarea amprentelor digitale ~i mostrelor
a nu poate biologice de Ia orice persoana, indiferent de viirsta, arestata in legatura cu o
~
a a bazei abatere care atrage includerea in evidentele de politiei ( .. .). In plus, conservarea
nservarea nu este limitata in timp (...) nu exista deciit posibilitati reduse pentru o persoana
interesele care a fost achitata sa obtina ~tergerea datelor din baza de date nationale sau sa
entie ar fi obtina distrugerea mostrelor ( .... ) (~i), in special, legiuitorul nu a prevazut
tehnicilor exercitarea unui control independent cu privire Ia justificarea conservarii, in
ara a pune baza unor crierii precise, cum ar fi gravitatea infractiunii, starea de recidiva,
ara larga a temeinicia indiciilor cu privire Ia posibilitatea ca persoana in cauza sa fi savii~it
lta privata. fapta sau alte circumstante particulare. Curtea recunoa~te ca atingerea adusa
~
mta, intre dreptului reclamantilor Ia respectarea vietii private poate fi de un grad diferit in
evaluare a functie de cele trei categorii de date cu caracter personal stocate. Conservarea
a statului e~antioanelor celulare este in mod special intruziva, tiniind cont de bogatia de
le drumuri informatii genetice ~i referitoare Ia sanatate, continute de acestea. Totu~i, un
F,irea unui regim de conservare atiit de nediferentiat ~i neconditionat, cum este eel in cauza,
ulare ale impune un examen riguros, tara a tine cont de diferentele dintre cele trei cate-
cedurilor gorii de date cu caracter personal.( .. .) Curtea reafirma ca simp lui fapt a! conser-
f ~i pentru
e in baza
e~i primul
varii ~i memorizarii datelor cu caracter personal de catre autoritatile publice,
indiferent de modalitatea in care au fost obtinute, poate fi considerat ca aviind
impact direct asupra vietii private a persoanei in cauza, indiferent daca acestea
lta. Curtea sunt sau nu folosite ulterior. In speta, este ingrijorator riscul de stigmatizare,
titale ~i a care decurge din faptul ca persoanele in situatia reclamantilor, respectiv, care nu
lmnate are au fost condamnate pentru nicio infractiune ~i care beneficiaza de prezumtia de
~pren~ele nevinovatie, sunt tratate in acela~i mod ca ~i persoanele condamnate. Nu trebuie
j nu ex1sta
pierdut din vedere, in acest context, ca dreptul oricarei persoane de a fi
ea acestor prezumata nevinovata, drept garantat de Conventie, include o regula generala,
htatii. $i, potrivit careia nu mai pot fi exprimate suspiciuni cu privire Ia nevinovatia unei
lorzilor ~i persoane puse sub acuzare, dupa ce a fost achitata. Sigur ca stocarea datelor per-
onante ~i sonale referitoare Ia reclamanti, nu echivaleaza cu exprimarea unei indoieli cu
legate de privire Ia vinovatia lor, totu~i, perceptia acestora ca nu sunt tratati ca persoane
nevinovate, este inti\riti\ de faptul ci\ datele lor sunt pi\strate pe termen nelimitat, c) cand nus
Ia fel ca ~i cele referitoare Ia persoanele condarnnate, de~i datele care se refer!\ Ia celui decedat
persoane care nu au fost niciodati\ condarnnate, trebuie distruse. Guvemul a unui trauma
sustine ci\ dreptul de conservare se refer!\ Ia amprentele digitale ~i mostrelor d) cand exi
celulare prelevate de Ia o persoani\ in cadrul unei anchete penale ~i nu depinde printr-o infracti
de vinovi\tia sau nevinovi\tia acesteia. In plus, prelevarea amprentelor digitale ~i
mostrele celulare de Ia reclamanti, s-a tacut in mod legal iar conservarea nu are
e) daca dec
nicio legi\turi\ cu faptul ci\ initial ace~tia au fost banuiti de comiterea unei po/ifiei, a Adm
infractiuni, singurul motiv pentru care sunt stocate, este acela de a mi\ri baza de nevoluntare s
date care si\ poati\ fi folositi\ pentru identifici\ri viitoare. Curtea constat!\, ins!\, ci\ drepturilor om
acest argument se conciliazi\ greu cu obligatia previ\zuti\ de art. 64 parag. 3 din acestei ipoteze
Legea din 1984, de a distruge, Ia cerere, amprentele digitale ~i mostrele celulare care impune s
ale persoanelor care au acceptat de bunavoie prelevarea, date care, sunt distruse, oficiu daca deo
de~i au aceea~i important!\ pentru cre~terea bazei de date. ( ... ). In plus, Curtea autoritatilor, i
apreciaza ca stocarea datelor persoanelor necondarnnate este in mod special al decesului, s
periculoasa in cazul minorilor, a~a cum este cazul primului reclamant, avand in rarilor decesul
vedere situatia speciala a acestora ~i importanta care o prezinta dezvoltarea ~i
integrarea lor in societate. In concluzie, Curtea apreciazi\ ca masura stocarii
nediferentiate a amprentelor digitale ~i e~antioanelor celulare ~i profilelor ADN
ale persoanelor banuite de a fi comis infractiuni dar care nu au fost condarnnate,
a~a cum s-a intamplat in cazul reclamantilor, nu pastreazi\ unjust echilibru intre
interesul public ~i interesele private, iar Statui a depi\~it orice marja de apreciere
acceptabila in materie. Fat!\ de argumentele expuse, Curtea constat!\ ca stocarea mane sau
datelor se analizeaza ca o ingerinti\ dispropoqionata in dreptul reclamantilor Ia teazi\ fa
respectarea vietii private ~i nu constituie o masuri\ necesara intr-o societate nr. 1 ~i 4
democratica ~i prin urmare, in speta a fost incalcat art. 8 din Conventie (CEDO, caz de
hotiirarea Marii camere din 4 decembrie 2008, fn cauza S. ~i Marper c. Marii nr. 26.7
Britanii, parag. 67-106). nr. 25.80
15. Autopsia medico-legaHi

reclama
- este procedeul probatoriu ce se dispune (miisurii obligatorie) de catre organul de ( ... ) In c
urmarire penala sau de catre instanta de judecata: interne,
1 Convent
a) in caz de moarte violentl\ ;
2 Curtea
b) In caz de moarte suspect!\ de a fi violenti\ ;
national
motive
1
Moartea vio/entii este moartea care survine ca urmare a unui accident, uciderii sau
exercitarii de vio1ente asupra unei persoane ce au ca urmare moartea, sinuciderea.
2
Moartea suspectii este decesul intervenit in urmatoarele situatii: (i) moarte subita;
(ii) decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din
punct de vedere medical; (iii) deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta
unei intreprinderi sau institutii; (iv) deces care survine in custodie, precum moarte,.a serie sau cone
persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele locuri publice
in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asociata cu activitatile asistentei med
politiei sau ale armatei in cazul in care decesul survine in cursu! manifestatiilor publice sau (ix) decesul pa
orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de sau terapeutica
tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman; (v) multiple decese repetate in expertizelor, a
Probe/e, mijloace/e de probii ~i procedeele probatorii 381
n nelimitat, c) dod nu se cunoa~te cauza mortii (de pildil, in ipoteza in care apartiniltorii
se refer!lla celui decedat nu cunosc sau nu detin date cu privire Ia existenta vreunei boli sau
. Guvemul a J.IDUi traumatism care sil determine decesul);
~i mostrelor
d) cand exist!l o suspiciune rezonabila eli decesul a fost cauzat direct sau indirect
nu depinde
printr-o infractiune ori in legatura cu comiterea unei infractiuni;
r digitale ~i
area nu are e) dacii decesu/ s-a produs fn perioada fn care persoana se ajlii fn custodia
iterea unei po/ifiei, a Administrafiei Nafiona/e a Penitenciare/or, fn timpu/ interniirii medica/e
!lri baza de nevo/untare sau fn cazu/ oriciirui deces care ridicii suspiciunea nerespectiirii
t!l, ins!l, c!l drepturi/or omu/ui, a ap/iciirii torturii sau a oriciirui tratament inuman (ratiunea
arag. 3 din acestei ipoteze consta in conformarea Ia standardele jurisprudentei Curtii Europene
ele celulare care impune statelor, in exercitarea obligatiei procedurale pozitive, sa verifice din
nt distruse, oficiu daca decesul persoanei private de libertate nu a fost cauzat de reprezentantii
plus, Curtea autoritatilor, iar in cazul in care exista suspiciunea implicarii acestora in lantul cauzal
od special al decesului, sa desta~oare a ancheta concreta ~i efectiva pentru lamurirea impreju-
mt, avand in rarilor decesului).
ezvoltarea ~i
ura stoc!lri i ' .
filelor ADN :u""'~N cou"'"""L"'N"~"" Curtea reaminte~te c!l art. 3 din Conventie consfinte~te una
dintre valorile fundamentale ale societatilor democratice. Chiar ~i in cele mai
dificile situatii, cum ar fi Jupta impotriva terorismului sau a crimei organizate,
de apreciere Conventia interzice in termeni absoluti tortura, pedepsele ~i tratamentele inu-
c!l stocarea mane sau degradante. Art. 3 nu prevede nicio restrictie, aspect prin care contras-
mantilor Ia teaz!l fata de majoritatea clauzelor normative ale Conventiei ~i Protocoalelor
-o societate nr. 1 ~i 4, iar conform art. 15 parag. 2, el nu suferli nicio derogare, nici mlicar in
tie (CEDO, caz de pericol public ce amenintli viata natiunii (Labita c. Jtaliei [MC],
per c. Marii nr. 26.772/95, parag. 119, CEDO 2000-IV; Selmouni c. Frantei [MC],
nr. 25.803/94, 95, CEDO 1999-V). Interzicerea torturii ~i a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante este absolutli, indiferent de provoclirile
victimei (Chahal c. Regatului Unit, hotlirarea din 15 noiembrie 1996, Culegere
de hotarari ~i decizii 1996-V, p. 1.855, parag. 79). Natura infractiunii repro~ate
reclamantului este, ~adar, lipsitli de relevanta pentru analiza din perspectiva art. 3.
e organul de ( ... ) In ciuda caracterului subsidiar a! rolului sau in raport cu eel al instantelor
interne, in contextul special a! drepturilor primordiale garantate de art. 2 ~i 3 din
Conventie, pentru a stabili daca in speta a avut Joe incalcarea acestor articole,
Curtea nu se considera legata nici de constatarile de fapt ale instantelor
nationale, nici de modul de solutionare a procedurilor interne, atunci cand existli
motive serioase care fac inevitabil!l abaterea de 1a ele. Plangerile privind relele
t, uciderii sau
tratamente trebuie sustinute in fata Curtii prin elemente de probli adecvate (a se
vedea, mutatis mutandis, Klaas c. Germaniei, Hot!lrarea din 22 septembrie 1993,
moarte subitli;
atli periodic din seria A nr. 269, p. 17, 30). Curtea precizeaz!l in acest sens c!l, pentru aprecierea
iciu, in incinta
cum moartea serie sau concomitent; (vi) cadavre neidentificate sau scheletizate; (vii) decese survenite in
trice, decesele locuri publice sau izolate; (viii) moartea este pusli in legliturli cu o deficientli in acordarea
cu activitlitile asistentei medicale sau in aplicarea mlisurilor de profilaxie ori de protectie a muncii;
or publice sau (ix) decesul pacientului a survenit in timpul sau Ia scurt timp dupli o interventie diagnosticli
suspiciunea de sau terapeuticli medico-chirurgicalli [art. 34 alin. (2) pet. 3 din Normele privind efectuarea
rese repetate in expertizelor, a constatlirilor ~i a altor lucrari medico-legale].
elementelor de proba, ea retine criteriul probei ,dincolo de orice lndoiala e/emente

rezonabila". Totu~i, ea nu a avut niciodata ca scop sa lmprumute demersul din Turciei,
~~ ac~as_
ordinea juridici\ de Ia nivel national care aplica acest criteriu. Acesteia nu li 1
revine obligatia de a statua asupra vinovatiei In domeniul dreptului penal sau sttuatta ~
asupra raspunderii civile, ci asupra raspunderii statelor contractante fata de exclusiv
Conventie. Specificitatea sarcinii pe care i-o atribuie art. 19 din Conventie - sa de raspu
asigure respectarea de catre lnaltele parti contractante a angajamentului lor, ce nele In d
consta In recunoa~terea drepturilor fundamentale consfintite de acest instrument
- li conditioneaza modul de a aborda problematica legata de probatoriu. In
cadrul procedurii In fata Curtii nu exista niciun obstacol procedural In calea
admisibilitatii unor elemente de proba sau a unor formule predefinite aplicabile
Ia aprecierea lor. Curtea adopta concluziile care, In opinia sa, sunt sustinute de o exacte i
evaluare independenta a tuturor elementelor de proba, inclusiv deductiile pe care agentilor
le poate extrage din faptele ~i observatiile partilor. In conformitate cu jurispru- material
denta sa constanta, proba poate rezulta dintr-un fascicul de indicii sau din faptelor
prezumtii necontestate, suficient de grave, exacte ~i concordante. In plus, gradul sprijinul
de convingere necesar pentru a ajunge Ia o anumita concluzie ~i, In acest sens, c. Roma
repartizarea sarcinii probei sunt legate In mod intrinsec de specificitatea faptelor,
de natura plangerii formulate ~i de dreptul conventional aflat In joe. Curtea este examinarea e
atenta ~i Ia gravitatea unei constatari conform careia un stat contractant a inclusiv prin fi
lncalcat drepturile fundamentale (a se vedea, printre altele, Natchova ~i alfii pentru a se sta~
c. Bulgariei [MC], nr. 43.577/98 ~i 43.579/98, 147, CEDO 2005-VII, ~i juris-
- pentru a
prudenta citata in aceasta). Sensibila Ia vulnerabilitatea deosebita a persoanelor
efectua autops
aflate sub controlul exclusiv al agentilor statului, cum sunt persoanele detinute,
Curtea reitereaza ca procedura prevazuta de Conventie nu se preteaza poate solicita
lntotdeauna unei aplicari riguroase a principiului affirmanti incumbit probatio este necesar a
(proba ii revine celui care afirma). Intr-adevar, In procedurile legate de cauzele -in cazul i
de acest tip, In care un individ acuza agenti ai statului ca i-ar fi lncalcat dreptu- tatului sau in
rile ce li sunt garantate prin Conventie, este inevitabil ca Guvernul parat sa fie fetusului pen
uneori singurul care are acces Ia informatiile capabile sa confirme sau sa infirme rina, felul ~i c
aceste afirmatii. Din acest motiv, faptul ca Guvernul nu furnizeaza astfel de - daca obi,
informatii, tara a da acestui lucru o justificare multumitoare, poate nu numai sa
a nou-nascutu
aduca atingere respectarii de catre un stat parat a obligatiilor ce li revin conform
tului pentru
art. 38 parag. I lit. a) din Conventie, ci ~i sa li permita Cuqii sa traga concluzii
cu privire Ia temeinicia sustinerilor reclamantului (a se vedea Khoudoyorov vietuirii extra
c. Rusiei, nr. 6.847/02, 113; CEDO 2005-X (extrase); pentru acela~i principiu, ingrijiri medi
din perspectiva art. 2, a se vedea hotararile Timurta~ c. Turciei, nr. 23 .531/94, - organele
66, CEDO 2000-VI, Akkum ~i altii c. Turciei, nr. 21.894/93, 185, CEDO vreme de ins
2005-II (extrase). Pentru aplicarea acestor principii, jiind vorba de o sustinere -in cazul
ce pune Ia fndoialii conformitatea cu art. 2 parag. 2 a unei recurgeri Ia forfa examinarea ,
care provoacii moartea de ciitre agenti ai statului, fn circumstanfe aflate sub
prin ordonan
controlul lor, Curtea a statuat cii imposibi/itatea de a aduce lumina asupra
felului ~i ca
circumstanfelor exacte ale unei cauze nu ridicii obstaco/e fn calea constatiirii
unei fnciilciiri materiale a art. 2, atunci dmd Curtea s-a ajlat fn aceastii imposi- .~
bilitate din motive imputabile fn mod obiectiv organelor statului, # anume
nerespectarea de ciitre guvernul parat a ob/igatiei sale de a explica fntr-o
manierii mulfumitoare ~i convingiitoare desfli~urarea faptelor ~i de a expune
Probele, mijloace/e de probii ~i procedeele probatorii 383
~rice lndoiala elemente care sa perm ita respingerea sustinerilor reclamantilor (Mansuroglu c.
demersul din Turciei, nr. 43.443/98, 80 ~i 99-100, 26 februarie 2008, ~i jurisprudenta citata
~cesteia nu li In aceasta). Aceasta solutie a fost preferata de Curte datorita apropierii dintre
lui penal sau situatia persoanelor gasite vatamate sau moarte lntr-o zona aflata sub controlul
tante fata de exclusiv a! autoritatilor statului ~i cea a detinutilor, a caror stare de sanatate tine
onventie - sa de raspunderea statului. Astfel, Curtea a statuat ca, In cele doua cazuri, persoa-
!ntului lor, ce nele In discutie se afla lntr-o stare deosebit de vulnerabila fata de autoritati, iar
est instrument evenimentele In discutie, In totalitatea lor sau doar lntr-o mare parte, sunt
probatoriu. In cunoscute exclusiv de acestea (a se vedea, mutatis mutandis, Akkum, mentionata
lura! In calea mai sus, 211 ). Prin urmare, Curtea apreciaza, de aceasta data din perspectiva
'te aplicabile art. 3 din Conventia europeana, ca imposibilitatea de a stabili circumstantele
ustinute de o exacte In care o persoana a fost ranita, atunci ciind ea se afla sub controlul
ctiile pe care agentilor statului, nu o lmpiedica sa ajunga Ia o constatare a lncalcarii laturii
materiale a acestui articol, In !ipsa stabilirii de catre guvemul piiriit a desta~urarii
faptelor lntr-o maniera multumitoare ~i convingatoare, cu elemente de proba In
sprijinul sau (CEDO, hotararea din 16 martie 2009, fn cauza Rupa nr. 1
In acest sens, c. Romaniei, parag. 93-100).
tea faptelor, - astfel, autopsia presupune examinarea postmortem a corpului unei persoane (atiit
. Curtea este examinarea extema, cat ~i intema, a cavitatii craniene, toracice ~i abdominale,
contractant a
inclusiv prin folosirea computerului tomograf sau a RMN) de catre un medic legist
hova ~i altii
pentru a se stabili cauza mortii;
-VII, ~i juris-
a persoanelor - pentru a constata daca exista vreunul dintre motivele enumerate mai sus pentru a
ele detinute, efectua autopsia medico-legala, organul de urmarire penala sau instanta de judecata
se preteaza poate solicita opinia medicului legist; pentru efectuarea autopsiei medico-legale nu
bit probatio este necesar acordul apartinatorilor persoanei decedate;
te de cauzele - in cazul in care obiectul urmaririi penale il constituie infractiunea de vatamare a
!cat dreptu- tatului sau intreruperea cursului sarcinii, se va dispune autopsia medico-/ega/a a
1 piiriit sa fie fetusului pentru a se stabili varsta intrauterina, capacitatea de supravietuire extraute-
au sa infirme rina, felul ~i cauza mortii, precum ~i pentru stabilirea filiatiei, cand este cazul;
a astfel de
- daca obiectul urmaririi penale il constituie infractiunea de ucidere sau vatamare
evin conform a nou-nascutului de catre mama se va dispune autopsia medico-/ega/a a nou-niiscu-
raga concluzii tului pentru a se stabili daca copilul a fost nascut viu, viabilitatea, durata supra-
fKhoudoyorov vietuirii extrauterine, felul ~i cauza medicala a mortii, data mortii, daca i s-au acordat
l a~i principiu, ingrijiri medicale dupa na~tere, precum ~i pentru stabilirea filiatiei, cand este cazul;
III. 23.531/94, - organele de urmarire penala dispun efectuarea autopsiei prin ordonanta, in
185, CEDO vreme de instanta se pronunta prin fncheiere;
e o susfinere
- in cazul in care corpul victimei a fost inhumat, este dispusa exhumarea pentru
frgeri Ia forta
examinarea cadavrului prin autopsie; exhumarea poate fi dispusa de catre procuror
we. af!ate sub
~mzna asupra
prin ordonantii sau de ciitre instanfa de judecata prin fncheiere in vederea stabilirii
ea constatarii felului ~i cauzei mortii, a identificarii cadavrului sau pentru stabilirea oricaror
reasta imposi- elemente necesare solutionarii cauzei; exhumarea se face in prezenta organului de
rui, ~i anume urmarire penala;
explica fntr-o
de a expune
- autopsia se efectueaza fn cadru/ instituJiei medico-legale, potrivit legii speciale persoanei

(de regula institutul sau serviciul de medicina-legala in a carui raza teritoriala a fost procedeul
gasit cadavrul, ori s-a produs decesul); in cazuri exceptionale, nu este exclusa au ob/iga
posibilitatea efectuarii autopsiei medico-legale chiar Ia locul unde a fost descoperit persoanei
cadavrul (de pilda, in zonele de munte unde accesul auto este imposibil, iar independ,
transportul cadavrului din locuinta in care a fost gasit nu poate fi efectuat, medicul
legist poate efectua autopsia chiar Ia locul unde se afla cadavrul); cuprinde
- Ia efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptati ~i speciali~ti din alte a) ide
domenii medicale, in vederea stabilirii cauzei decesului (de pilda, medici ana-
tomo-patologi de Ia spitalele din localitate), Ia solicitarea medicului legist, cu
exceptia medicului care a tratat persoana decedata;
c) caw
- cu ocazia efectuarii autopsiei medicul legist poate preleva mostre biologice din
primita d,
corpul celui decedat pentru ca acestea sa fie studiate ulterior in laborator pentru a
3. cauza t~
d) exi~
stabili cu precizie cauza moqii, poate utiliza orice metode legale pentru stabilirea
identitatii, inclusiv prelevarea de probe biologice in vederea stabilirii profilului
genetic judiciar; agentului
1
- efectuarea autopsiei in cazul moqii sau a! exhumarii impune, pentru asigurarea e) re
bunei desta~urari a anchetei, ridicarea de probe biologice2 In aceasta privinta prelevate
Comitetul de Mini~tri a! Consiliului Europei recomanda statelor membre adoptarea in f) urm
dreptul intern a principiilor prevazute in Recomandarea R 99(3) privind armonizarea g) da
regulilor in autopsia medico-legala3 Astfel, conform principiului 3 pet. 7 din aceasta h) oriQ
recomandare este justificat sa fie prelevate probe biologice de Ia persoanele decedate in
moqii.
vederea identificarii genetice. De asemenea, trebuie luate masuri pentru a fi prevenita
contaminarea acestora ~i pentru a fi garantata stocarea adecvata a mostrelor prelevate; - pe li
aplicabile~
- in acord cu jurisprudenta Cuqii Europene potrivit careia .. pub/icu/ trebuie sa
rtize sau a
aibii dreptu/ de a verifica fn mod suficient ancheta sau conc/uzii/e sale, astfe/ fnciit
sa poata fi contestata raspunderea a tat in practica, edt ~i in teorie. Gradu/ impus de
control public poate varia de Ia o situaJie Ia alta. Totu~i. in toate cazuri/e, rude/e 16.1
victimei trebuie asociate procedurii fn masura fn care este necesar pentru protecfia
interese/or lor legitime" (CEDO, hotariirea din 22 februarie 2011, cauza Soare - exa
c. Romiiniei, parag. 165) NCPP a prevazut posibi/itatea ca membrii fami/iei cintelor \
victima
1
Potrivit art. 38 din Normele privind efectuarea expertizelor, a constatarilor ~i a altor
lucrari medico-legale: ,I. Medicullegist este asistat Ia efectuarea autopsiei de personal sanitar
mediu sau auxiliar. Autopsia medico-legala trebuie sa fie completa, tara a se omite vreun
segment, tesut sau organ. 2. Nu se pot formula concluzii medico-legale privind cauza si persoane
imprejurarile moqii numai pe baza unor examene externe sau interne paqiale. 3. Pentru
constatar
atestarea leziunilor traumatice externe, respectiv interne, se pot efectua fotografii. 4. Medicul
legist nu poate elibera certificat de deces tara efectuarea autopsiei medico-legale, cu exceptia raport de
cazurilor in care decesul a intervenit ca urmare a catastrofelor". existente
2
Potrivit art. 39 din Normele privind efectuarea expertizelor, a constatarilor ~i a altor victima
lucrari medico-legale, materialele biologice, cum ar fi organe, sange, umori, conti'nut printr-o
gastro-intestinal, secretii, precum ~i corpurile delicte care au astfel de urme biologice se fizica, e
transporta Ia institutele de medicina legala impreuna cu documentatia corespunzatoare. expertul
3
A se vedea Recomandarea Comitetului de Mini~tri nr. R(99)3 din 2 februarie 1999
privind armonizarea regulilor in autopsia medico-legala, disponibila online (www.coe.int).
Probe/e, mijloace/e de proM ~i procedeele probatorii 385
gii speciale persoanei decedate sii participe prin intermediul unui expert parte in cadrul
riala a fost procedeu/ui probator a/ autopsiei medico-legale; astfe/, organe/e de urmiirire penalii
ste exclusa au ob/igafia procedura/ii pozitivii de a incuno~tinfa un membru de familie al
descoperit persoanei decedate despre data autopsiei # despre dreptul de a desemna un expert
tposibil, iar independent autorizat care sa asiste la efectuarea autopsiei;
at, medicul
- medicul legist care a efectuat autopsia intocme~te un raport de expertizii, care
cuprinde constatarile ~i concluziile sale cu privire la:
ti din alte
a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, daca identitatea nu
edici ana-
este cunoscuta;
l legist, cu
b) felul mortii (violenta sau neviolenta);
'ologice din c) cauza medicala a mortii [1. cauza tanato-inifialii (de pi/dii, lovitura de cufit
or pentru a primitii de victimii); 2. cauza tanato-intermediarii (de pi/dii, secfionarea pliimani/or);
ru stabilirea 3. cauza tanato-terminalii (de exemplu, stopul cardio-respirator)];
li profilului d) existenta leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura
agentului vulnerant ~i legatura de cauzalitate dintre leziunile traumatice ~i deces;
asigurarea e) rezultatele investigatiilor de laborator efectuate asupra probe lor biologice
ta privinta prelevate de la cadavru ~i a substantelor suspecte descoperite;
doptarea in f) urmele biologice gasite pe corpul persoanei decedate;
armonizarea g) data probabila a mortii;
din aceasta
decedate in h) orice alte elemente care pot contribui la lamurirea imprejurarilor producerii
fi prevenita mortii.
relevate; - pe liinga aceste reguli speciale, dupa intocmirea raportului de expertiza sunt
trebuie sii aplicabile regulile generate din materia expertizei viziind efectuarea unei noi expe-
astfel incat rtize sau audierea expertului.
l impus de
rile, rudele 16. Exam in area medico-legaHi a persoanei
protecfia
uza Soare - examinarea medico-legala a persoanei in vederea constatarii urmelor ~i a conse-
ii familiei cintelor unei infractiuni se efectueaza fie la solicitarea unei persoane care a fost
victima unei infractiuni, fie in cazurile in care organele judiciare au dispus efectuarea
unei constatari sau a unei expertize medico-legale;
- in cazul in care o persoana solicita examinarea, medicul legist poate proceda la
verificarea clinica directa a existentei unor leziuni traumatice recente pe corpul
ind cauza si
. 3. Pentru persoanei intocmind un certificat medico-legal care are valoarea unui raport de
1. 4. Medicul constatare; organele de urmarire penala pot dispune prin ordonanta efectuarea unui
cu exceptia raport de constatare sau a unui raport de expertiza cu privire la leziunile traumatice
existente pe corpul unei persoane sau a consecintelor posttraumatice suportate de
r ~i
a altor victima infractiunii; Constatarea leziunilor traumatice este efectuata, de regula,
~ri ,continut printr-o examinare fizica. In cazul in care nu este posibila sau necesara examinarea
iologice se fizica, expertiza este efectuata in baza documentatiei medicale puse la dispozitia
expertului;
roe.int).
-instanta de judecata poate dispune prin incheiere efectuarea unei examinari urmeaza sa
medico-legale; probatoriu (
- raportul de expertiza sau certificatul medico-legal trebuie sa cuprinda: descrierea - organelE
leziunilor traumatice, precum ~i opinia expertului cu privire Ia natura ~i gravitatea tionala, dar c
leziunilor, mecanismul ~i data producerii acestora, urmarile pe care acestea le-au - nu pot fl
produs. inceperea
cercetarilor,
penale, exti
17. Martorii asistenti suale (de ex
- sunt martorii care asista Ia efectuarea unui act procedural, in cazurile prevazute lului judi~i~~
de lege; - comtsta 1
de instanta
- in esenta, martorii asistenti nu cunosc dedit fapte sau imprejurari in legatura cu '
necesare pen
cauza penala dupa desemnarea lor sa participe Ia proceduri in aceasta calitate; 1
- organul
- NCPP nu mai cuprinde o reglementare autonomii a instilufiei martori/or
de catre un
asistenfi, flicdnd referire Ia ace$fia fn douii ipoteze ce fin de efectuarea perchezifiei
domiciliare/informatice:
a) cand persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la fncheiere re
perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte ~i inscrisuri, actul prin c
precum ~i perchezitia domiciliara/informatica se fac in prezenta unui reprezentant ori teritoriala in
martor asistent [art. 159 alin. (11) NCPP, respectiv art. 168 alin. (11) NCPP];
- cand se
b) in cazul in care in spatiul unde urmeaza a fi efectuata perchezitia nu se afla rogatorie, tre
nicio persoana, aceasta se efectueaza fn prezenfa unui martor asistent [art. 159 prin aceasta
alin. (15) NCPP]. intrebari pe
- tot spre deosebire de vechiul Cod, NCPP stipuleaza participarea numai a unui cauza;
singur martor asistent la efectuarea actelor procedurale mai-sus mentionate; - partite
- de~i nu exista o reglementare explicita, este preferabil ca interdictiile impuse de instantei car
vechiul Cod in privinta martorilor asistenti sa fie mentinute ca standard de practica ~i fi reprezen
in conditiile NCPP, respectiv organele judiciare sa evite folosirea ca martori asistenti - daca o
a minorilor sub 14 ani, ori a persoanelor interesate in cauza sau a celor care fac parte efectuarea
din aceea~i unitate cu organul care efectueaza actul procedural; comisie ro
- in procesul-verbal prin care se constata efectuarea actului procedural trebuie inculparii ~
mentionate datele de identificare a martorului asistent precum ~i observatiile rogatorii p
acestora, daca este cazul. urmarire pe
- nu se
.
care d tspun
18. Comisia rogatorie
are naturaj
- este activitatea procesuala menita sa asigure buna desra~urare a procedurilor catre organ
penale, prin care un organ de urmarire penala sau o instanta de judecata care nu poate - comis
efectua nemijlocit un act procedural sau realiza un procedeu probatoriu solicita judiciara i
efectuarea/realizarea acestuia de catre un organ judiciar, din aceea~i categorie ~i de dintr-un st
acela~i grad, dintr-o alta circumscriptie teritoriala [de exemplu, de organul de urma- indeplineas
rire penala sau instanta de judecata in a carei circumscriptie se afla martorul care anumit pro
ei examinari urmeaza sa fie ascultat sau locul unde trebuie efectuat actul sau realizat procedeul
probatoriu (ridicarea de inscrisuri, cercetarea la fata locului, perchezitii)];
, da: descrierea - organele judiciare implicate in comisia rogatorie au aceea~i competenta func-
a ~i gravitatea tionala, dar competente teritoriale diferite;
acestea le-au - nu pot fi efectuate/realizate prin comisie rogatorie acte procesuale (de exemplu,
inceperea urmaririi penale, continuarea urmaririi penale fata de suspect, extinderea
cercetarilor, incuviintarea administrarii de probe, punerea in mi~care a actiunii
penale, extinderea actiunii penale, trimiterea in judecata) ori dispuse masuri proce-
suale (de exemplu, dispunerea arestarii preventive, arestului la domiciliu, a contro-
'le prevazute lului judiciar sau pe cautiune, ori a unei masuri asiguratorii);
- comisia rogatorie se dispune de organele de urmarire penala prin ordonanfa, iar
de instanta de judecata prin incheiere, care trebuie sa cuprinda toate lamuririle
necesare pentru indeplinirea actului care face obiectul acesteia;
- organul judiciar rogat nu poate dispune ~i el, pe mai departe, efectuarea actului
de catre un alt organ judiciar tot prin intermediul comisie rogatorii, chiar ~i in ipoteza
in care constata ca actul ce trebuie efectuat nu intra in competenta sa teritoriala; in
aceasta din urma ipoteza organul judiciar rogat va restitui prin ordonanfa, respectiv
va fi adusa la
incheiere restituie dosarul cauzei lnvederiind motivul pentru care nu poate fi efectuat
~i inscrisuri,
actul prin comisie rogatorie, cu indicarea organului judiciar in a carei competenta
prezentant ori teritoriala intra efectuarea acestuia;
CPP];
- ciind se dispune ascultarea unei persoane, organul judiciar care dispune comisia
rogatorie, trebuie sa indice intrebarile la care trebuie sa raspunda persoana ascultata
prin aceasta procedura; in cursul audierii organul judiciar rogat poate formula ~i alte
intrebari persoanei ascultate, pe care le apreciaza utile pentru aflarea adevarului in
cauza;
- partile pot solicita sa fie citate in vederea participarii la ~edinta de judecata a
ctiile impuse de instantei care efectueaza actul procedural prin comisie rogatorie; inculpatul arestat va
de practica ~i fi reprezentat, de un avocat din oficiu, in absenta avocatului sau ales;
artori asistenti - daca organul judiciar rogat apreciaza ca este nelegala desernnarea sa pentru
r care fac parte efectuarea unui act prin comisie rogatorie (de pilda, se dispune realizarea prin
comisie rogatorie a punerii in mi~care a actiunii penale, aducerii la cuno~tinta a
edural trebuie inculparii ~i audierea persoanei devenita inculpat) va respinge efectuarea comisiei
~i observatiile rogatorii prin ordonanfa, respectiv incheiere, restituind dosarul organului de
urmarire penala/instantei care au incuviintat efectuarea actului prin comisie rogatorie;
- nu se poate ajunge la un conflict negativ de competenta intre organul judiciar
care dispune comisia rogatorie ~i organul judiciar rogat intruciit comisia rogatorie nu
are natura juridica a unui act de sesizare a organului rogat, iar restituirea dosarului de
a procedurilor catre organul rogat nu echivaleaza cu o sesizare;
ta care nu poate - comisia rogatorie internaponala in materie penaHi este forma de asistenta
batoriu solicita judiciara internationala ce consta In lmputernicirea pe care o autoritate judiciara
categorie ~i de dintr-un stat (stat solicitant) o acorda unei autoritati din alt stat (stat solicitat) sa
ganul de urma- indeplineasca in locul ~i in nurnele sau unele activitati judiciare privitoare la un
a martorul care anumit proces penal; poate fi: (i) activa, adica comisia rogatorie prin care se solicita
unui stat strain sa indeplineasca anumite activitati judiciare necesare intr-o cauza - organul
penala aflata in fata organelor de urmarire penala sau a instantelor romane; (ii) delege Ia ra
pasiva, adica comisia rogatorie prin care un stat strain solicita organelor de urmarire potest deleg
penala sau instantelor romane sa indeplineasca anumite activitati judiciare necesare
intr-o cauza penala din ace! stat;
- obiectul cererii de comisie rogatorie intemationala il poate constitui: (i) locali-
zarea ~i identificarea persoanelor ~i obiectelor; audierea inculpatului, audierea per-
soanei vatamate, a celorlalte parti, a martorilor ~i expertilor, precum ~i confruntarea;
perchezitia, ridicarea de obiecte ~i inscrisuri, sechestrul ~i confiscarea speciala;
cercetarea Ia fata locului ~i reconstituirea; expertizele, constatarea tehnico-~tiintifica
~i constatarea medico-legala; transmiterea de informatii necesare lntr-un anumit
proces, interceptarile ~i inregistrarile audio ~i video, examinarea documentelor de
arhiva ~i a fi~ierelor specializate ~i alte asemenea acte de procedura; (ii) transmiterea ar duce
mijloacelor materiale de proba; (iii) comunicarea de documente sau dosare; ofiterii
echiva
- executarea cererii de comisie rogatorie intemationala se realizeaza potrivit
parte, t
dispozitiilor procedurale ale statului solicitat. mod t
de alta
19. Delegarea
- este activitatea procesuala prin care un organ de urmarire penala sau o instanta
de judecata lncredinteaza dreptul de efectuare a unui act procedural privind anumite expresi
mijloace de proba, pe care nu le poate efectua nemijlocit, unui organ ierarhic inferior,
condu~
condit
competent tentorial, sau unui alt organ judiciar ce nu lndepline~te conditiile preva-
nepub
zute de lege privind competenta functionala (de pilda, procurorul poate delega
efectuarea unei cercetari Ia fata locului sau a ascultarii unui martor, organului de
cercetare penala din alta localitate decat cea a sediului parchetului; instanta care In
cursu! judecatii dispune efectuarea unei perchezitii domiciliare deleaga efectuarea
acesteia procurorului);
- organul judiciar caruia i se deleaga efectuarea unui act procedural, are compe-
tenta teritoriala de a efectua actul, tara a avea lnsa competenta functionala de lnde-
plinire a acestuia;
- delegarea se dispune de procuror prin ordonanfa, iar de catre instanta prin
fncheiere ~i trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentru lndeplinirea actului
procedural;
- partile pot solicita sa fie citate In vederea participarii Ia ~edinta de judecata a
instantei care efectueaza actul procedural prin delegare; inculpatul arestat va fi
reprezentat de un avocat din oficiu In absenta avocatului sau ales;
- organul judiciar care dispune delegarea trebuie sa indice lntrebarile Ia care tre-
buie sa raspunda persoana audiata prin aceasta procedura; In cursu! audierii organul
judiciar delegat poate formula ~i alte lntrebari persoanei ascultate, pe care le apre-
ciaza utile pentru aflarea adevarului in cauza;
Probe/e. mijloacele de probii ~i procedeele probatorii 389
intr-o cauza - organul judiciar caruia i s-a delegat efectuarea actului procedural nu poate sa
romane; (ii) delege Ia randul sau efectuarea actului altui organ ierarhic inferior (delegatus non
de unnarire potest de/egare);
iare necesare
l.. -nu se poate ajunge Ia un conflict negativ de competenta intre organul judiciar
care dispune delegarea ~i organul judiciar delegat, intrucat delegarea nu are natura
lli: (i) locali- juridica a unui act de sesizare a organului delegat.
audierea per-
onfruntarea; ~ In cauzele in care urmarirea penala se efectueaza de catre procuror,
ea speciala; acesta poate dispune prin ordonanta ca anumite acte de cercetare penala sa fie
ico-~tiintifica efectuate de catre organele politiei judiciare. Delegarea acestor atributii in
-un anumit sarcina organului de politie judiciara este partiala ~i temporara, scopul masurii
mentelor de fiind efectuarea de urgenta a anumitor acte procesuale care s-ar putea pierde sau
transmiterea ar duce Ia intarzierea solutionarii cauzei. Or, imprejurarea ca in anumite cazuri,
e; ofiterii de politie judiciara efectueaza anumite acte de cercetare penala nu
eaza potrivit echivaleaza cu o incalcare a dreptului Ia un proces echitabil intrucat, pe de-o
parte, politia judiciara a fost creata tocmai in scopul efectuarii cu celeritate ~i in
mod temeinic a activitati1or de descoperire ~i de urmarire a infractiunilor, iar, pe
de alta parte, actele de cercetare ale acestor ofiteri se efectueaza in numele pro-
curorului ~i numai dupa emiterea unei ordonante sau a unei dispozitii scrise a
acestuia. In plus, ofiterii ~i agentii de politie judiciara i~i desta~oara activitatea
au o instanta sub directa conducere, supraveghere ~i control a procurorului de caz, ceea ce da
ind anumite expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora parchetele
hie inferior, conduc ~i supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in
litiile preva- conditii1e 1egii (I. C. C.J., completul de 5 judeciitori, decizia nr. 160/2012,
oate delega nepublicatii).
uganului de
nta care in
efectuarea
are compe-
la de lnde-
stanta prin
rea actului
e judecata a
restat va fi
Ia care tre-
rii organul
re le apre-
impiedicarii sustr
judecatii ori al pre
Capitolul VIII - este singura
Masuri preventive ~i alte masuri procesuale penale masuri preventive
care poate fi disp
- poate fi dis
Sectiunea 1. Notiuni organele de cerce
camera prelim in
- de~i legea pre
- prin miisuri de drept procesual penal se inteleg masurile procesuale sau proce- il prindii pe tap
durale ce pot fi dispuse de organele de urmarire penala sau de instanta de judecata in echivaleazii cu m
vederea asigurarii bunei desta~urari a procesului penal; catre comandanti
- miisuri/e procesuale sunt masuri de drept procesual penal, privative sau restric- echivaleaza cu m
tive de drepturi ~i libertiiti, ce au ca finalitate asigurarea bunei desfa~urari a proce-
sului penal (de pilda, masurile asiguratorii, masurile preventive etc.);
1. Luarea
- masurile procesuale sunt: (i) cu caracter personal, adica masurile privative sau
restrictive de drepturi ~i libertati (retinerea, arestarea preventiva sau la domiciliu,
internarea nevoluntara in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice,
internarea medicala provizorie, controlul judiciar sau pe cautiune) sau de ocrotire - pentru a se
(masuri luate fatii de persoanele aflate in ocrotirea celor privati de libertate); (ii) cu urmatoarele con
caracter real, respectiv masurile asiguratorii, restituirea lucrului, restabilirea situatiei (i) sii existe
anterioare; suspiciunea rez
- miisurile procedurale sunt masurile de drept procesual penal ce pot fi dispuse de pedeapsa previiz
organele judiciare in vederea asigurarii bunei desfa~urari a activitatii procedurale (de - pot exista p
pilda, masurile pe care le poate lua organul judiciar cu ocazia unei confruntari, din care sa rezu
masurile pe care le ia pre~edintele completului de judecata pentru pregatirea ~edintei,
masurile luate pentru asigurarea solemnitatii ~edintei de judecata etc.);
- miisuri/e preventive sunt masurile privative sau restrictive de libertate sau de
drepturi care se pot lua in cauzele penale in care exista o suspiciune rezonabila -in toate c
privind savar~irea unei infractiuni pedepsite cu inchisoarea, pentru a se asigura buna suspiciunea rezo
desfa~urare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea suspectului sau
rezonabilii trebui
inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei; sunt la existenta unor
masuri preventive: retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul ca este posibil ca
la domiciliu, arestarea preventiva.
~
privind sa
Sectiunea a 2-a. Retinerea In vedere
lnaintate I
Tribunalul
- este masura preventiva privativa de libertate pe care organul de urmarire penala constatat
o poate dispune prin ordonanta fata de suspect sau inculpat daca exista probe sau scoaterea
indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca a savar~it o infractiune ~i retinerii p
ca masura este necesara in scopul asigurarii bunei desfa~urari a procesului penal, al masuri au
decizia nr.
Masuri preventive ~i alte masuri procesuale penale 391
impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la
judecata ori al prevenirii savar~irii unei alte infractiuni;
')_
- este singura masura preventiva ce poate fi dispusa fata de suspect, celelalte

nale masuri preventive privind doar inculpatul; deopotriva, este singura masura preventiva
care poate fi dispusa de organele de cercetare penala;
- poate fi dispusa numai dupa fnceperea urmaririi penale, de procuror sau de
organele de cercetare penala, prin ordonanta; judecatorul de drepturi -$i libertati, de
camera preliminara sau instanta de judecata nu pot dispune masura retinerii;
- de~i legea prevede ca in cazul infractiunii flagrante orice persoana are dreptul sa
ale sau proce-
fl prinda pe taptuitor ~i sa il aduca in fata autoritatii, aceasta privare de libertate nu
1 de judecata in
echivaleaza cu masura preventiva a retinerii; tot astfel, nici prinderea taptuitorului de
catre comandantii de nave sau aeronave ori de agentii de politie de frontiera nu
ve sau restric- echivaleaza cu masura preventiva a retinerii.
~urari a proce-
e privative sau 1. Luarea masurii retinerii

la domiciliu,
1.1. Conditii
,ale psihiatrice,
au de ocrotire - pentru a se dispune repnerea suspectului sau inculpatului trebuie indeplinite
bertate); (ii) cu urmatoarele conditii:
abilirea situatiei (i) sa existe probe (directe sau indirecte) sau indicii temeinice din care rezulta
suspiciunea rezonabila ca 0 persoana a savar-$it 0 infractiune (indiferent de
wt fi dispuse de pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta);
procedurale (de -pot exista probe directe (fapte principale) sau probe indirecte (fapte probatorii)
nei confruntari, din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca suspectul sau inculpatul a savar~it o
atirea ~edintei, infractiune;
- exista indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta suspi-
ibertate sau de ciunea rezonabila ca suspectul sau inculpatul a savar~it fapta;
iune rezonabila
- in toate cazurile, atat din probe, cat ~i din indicii temeinice trebuie sa rezulte
se asigura buna
suspiciunea rezonabila ca o persoana a savar~it o infractiune; notiunea de suspiciune
suspectului sau
rezonabila trebuie raportata la sensu! oferit de jurisprudenta Curtii Europene referitor
pedepsei; sunt
Ia existenta unor date, informatii care sa convinga un observator obiectiv ~i impartial
cautiune, arestul
ca este posibil ca 0 persoana sa fi savar~it 0 infractiune;
- - Organele de cercetare penala au considerat ca exista indicii temeinice

privind savar~irea de catre petent a unor fapte prevazute de legea penala, avand
in vedere procesul-verbal de verificare ~i actele intocmite de D.G.F.P. Galati,
inaintate la I.P.J. Galati cu adresa nr. 78/P/07.02.1998 a Parchetului de pe langa
Tribunalul Galati. Imprejurarea ca, in final, dupa aprofundarea cercetarilor, s-a
urmarire penala constatat ca faptele pentru care petentul este acuzat nu exista ~i s-a dispus
exista probe sau scoaterea de sub urmarire penala, nu conduce automat la concluzia ca masura
o infractiune ~i retinerii preventive a fost luata abuziv, atata vreme cat la data luarii acestei
esului penal, al masuri au existat indicii privind savar~irea acestor fapte (I.C.C.J., sectia penala,
decizia nr. 2378/2006, www.scj.ro).
- retinerea poate fi dispusa atat in cazul infractiunilor pentru care legea stipuleaza personal incun
pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, cat ~i in cazul infractiunilor pentru care procesul-verbal
legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii penale sau numai - avocatul
pedeapsa amenzii; de eel mult do
- nu prezinta importanta forma in care a fost comisa infractiunea: tentativa, fapta organul de cer
consumata ori epuizata. -in vedere
(ii) sa nu existe vreo cauza care fmpiedica punerea fn mi$care sau exercitarea a comunica di
acfiunii pena/e prevazuta de art. 16 NCPP; - daca sus
- existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute de art. 16 NCPP la punerea trebuie sa int
in mi~care sau exercitarea actiunii penale trebuie sa conduca la dispunerea unei declaratie; da
solutii de clasare, tacand irnposibila luarea unei masuri preventive in cauza. refuza ~i semn
aceasta atitud.
(iii) sa fie fnceputa urmarirea penala pentru infracfiunea pentru care exista
suspiciunea ca a fast savtir$ita, iar procuroru/ sa fi dispus continuarea efectuarii - refuzul s
urmaririi pena/e fa fa de suspect; nerii masurii
- potrivit NCPP inceperea urmaririi penale se dispune cu privire la fapta (in rem), (v) masura
iar conferirea calitatii de suspect se realizeaza atunci cand din datele ~i probe1e cesului penal.
existente in cauza rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a comis fapta preva- urmarirea pe
zuta de legea penala, caz in care se dispune continuarea efectuarii urmaririi penale (buna desfa$u
fata de aceasta; - spre deo
- masura retinerii poate fi dispusa ~i in cazul in care procurorul a dispus punerea scop al mas
in mi~care a actiunii penale, existand inculpat in cauza. deoarece aceru
(iv) audierea prea/abila a suspectului sau incu/patului fn prezenfa avocatului ales
nevinovatie a I
~ I
ori numit din oficiu; (VI) masur.
tului/inculpat
- este reglementata o garantie a dreptului la aparare, prin propria persoana, cat ~i
acesteia.
prin avocat, a suspectului sau inculpatului, care inlatura in acest fel posibilitatea
luarii masurii privative de libertate in mod arbitrar ~i permite organelor de urmarire Pe langa c
penala sa aprecieze in concreto daca masura este necesara ~i proportionala cu scopul indeplinirea ~
urmarit; a) deputati
- in vederea exercitarii efective a dreptului la aparare, organele de urmarire penala parte, care se
au obligatia de a aduce la cuno~tinta suspectului sau inculpatului, inainte de prima infractiunea e
audiere, fapta prevazuta de legea penala pentru savar~irea careia este suspectat sau obligatia org
pentru care a fost pusa in mi~care actiunea penala ~i incadrarea juridica a acesteia, trebuie sa in
precum ~i drepturile prevazute de art. 83 NCPP; alin. (2) din
- inainte de audiere, organul de cercetare penala ori procurorul este obligat sa
aduca Ia cuno$finfa suspectului sau inculpatului ca are dreptul de a fi as is tat de un viintarea sec
avoca/ ales ori numit din oficiu $i dreptu/ de a nu face nicio dec/arafie, cu excepfia cazurilor in
furnizarii de informafii referitoare Ia identitatea sa, atragtindu-i atenfia ca ceea ce prealabila. E
dec/ara poate fi folosit fmpotriva sa; retinerii de a
nr. 303/2004
- suspectul sau inculpatul are dreptul de a-~i incuno~tinta personal avocatul ales ,
sau de a solicita organului de cercetare penala ori procurorului sail incuno~tinteze pe c) Avoca
acesta. Modul de realizare a incuno~tintarii se consemneaza intr-un proces-verbal; doua camere
suspectului sau inculpatului nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face ventiv tara i
nr. 35/1997]
Miisuri preventive $i alte miisuri procesuale penale 393
: legea stipuleaza personal incuno~tintarea decat pentru motive temeinice, care vor fi consemnate in
milor pentru care procesul-verbal;
1enale sau numai ~
- avocatul ales are obligatia de a se prezenta Ia sediul organului judiciar in termen
de eel mult doua ore de Ia incuno~tinfare. In caz de neprezentare a avocatului ales,
1: tentativa, fapta organul de cercetare penala sau procurorul nume~te un avocat din oficiu;
- in vederea pregatirii apararii, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de
! sau exercitarea a comunica direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea;
- daca suspectul/inculpatul refuza sa dea declaratie, organul de urmarire penala
llCPP Ia punerea trebuie sa intocmeasca un proces-verbal prin care sa se constate refuzul de a
dispunerea unei declaratie; daca suspectul/inculpatul ~i/sau avocatul ales ori din oficiu a! acestuia
cauza. refuza ~i semnarea acestui proces-verbal, organul de urmarire penala va consemna
ntru care exista aceasUi atitudine procesuala in cuprinsul procesului-verbal;
ruarea efectuarii - refuzul suspectului/inculpatului de a da declaratii nu afecteaza legalitatea dispu-
nerii masurii preventive.
Ia fapta (in rem), (v) masura refinerii sa fie necesara in scopul asigurarii bunei desfo~urari a pro-
latele ~i probele cesului penal, a/ impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de Ia
1mis fapta preva- urmarirea penala sau de Ia judecata ori a/ prevenirii saviir~irii unei alte infracfiuni
urmaririi penale (buna desfa~urare a procesului penal);
- spre deosebire de art. 136 alin. (1) C.proc.pen., NCPP nu mai mentioneaza, ca
a dispus punerea scop a! masurii preventive, impiedicarea sustragerii de Ia executarea pedepsei,
deoarece aceasUi ipoteza ridica un dubiu serios cu privire Ia respectarea prezumtiei de
'1 avocatului ales nevinovatie a suspectului sau inculpatului.
(vi) masura refinerii sa fie proporfionala cu gravitatea acuzatiei aduse suspec-
I persoana, Cat ~i tului/inculpatului ~i necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea
fel posibilitatea acesteia.
elor de urmarire Pe langa conditiile enumerate mai sus, in cazul anumitor persoane legea impune
,ionala cu scopul indeplinirea ~i a unor cerinfe suplimentare pentru a putea fi dispusa masura retinerii:
a) deputatii sau senatorii nu pot fi retinuti lara incuviintarea Camerei din care fac
: urmarire penala parte, care se poate dispune numai dupa ascultarea lor, cu exceptia cazurilor in care
tnainte de prima infractiunea este flagranta, ciind nu este necesara incuviintarea prealabila, dar exista
;te suspectat sau obligatia organelor de urmarire penala de a-1 informa pe ministrul justitiei. Acesta
idica a acesteia, trebuie sa informeze neintiirziat pe pre~edintele Camerei asupra retinerii [art. 72
alin. (2) din Constitutie];
I este obligat sa b) judecatorii, procurorii ~i magistratii-asistenti pot fi retinuti numai cu incu-
1 fi as is tat de un viintarea sectiei Consiliului Superior a! Magistraturii corespunzatoare, cu exceptia
afie, cu excepfia cazurilor in care infractiunea este flagranta, cand nu este necesara incuviintarea
rmfia ca ceea ce prealabila. Exista, totu~i, obligatia organelor de urmarire penala care au luat masura
retinerii de a informa Consiliul Superior a! Magistraturii [art. 95 alin. (2) din Legea
ral avocatul ales nr. 303/2004];
acuno~tinteze pe c) Avocatul Poporului poate fi retinut numai cu incuviintarea pre~edintilor celor
n proces-verbal; doua camere ale Parlamentului; adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi arestati pre-
1tului de a face ventiv lara in~tiintarea prealabila a Avocatului Poporului [art. 31 a! in. ( 1) din Legea
nr. 35/ 1997].
atrage du
1.2. Durata cauzelor
- masura retinerii poate dura eel mult 24 de ore .yi nu poate fi prelungitii; trebuie
a fost res
- spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP fn durata refinerii nu se include
dreptul in
timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului Ia sediul organului
zibila in at
judiciar [masura administrativa a conducerii Ia sediul politiei, prevazuta in art. 31 Ia PNA p ~
alin. (I) lit. b) din Legea nr. 218/200i]; alte preci:z
- fn ordonanJa prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze motivele
care au determinat luarea masurii, ziua ~i ora Ia care retinerea a inceput, precum ~i
ziua ~i ora Ia care retinerea va inceta;
- termenul pentru care s-a dispus retinerea curge de Ia ora emiterii ordonantei de
retinere, in situatia in care masura preventiva se dispune dupa audierea suspec-
tului/inculpatului care nu a fost privat de libertate; in aceasta situatie suspectul sau
inculpatul se prezinta voluntar Ia organul de urmarire penala ca urmare a citatiei
lor nu estf
primite, ori este adus in temeiul unui mandat de aducere, iar dupa ce este audiat se
sau impli
dispune masura retinerii;
reclamanti
- potrivit NCPP persoanele aduse cu mandat raman Ia dispozifia organului judi- a justitiei,
ciar numai pe durata impusii de audiere sau de fndeplinirea actului procesual care a fi putut
fiicut necesarii prezenfa lor, dar nu mai mult de 8 ore, fn afarii de cazul cand s-a
dispus refinerea acestora;
- timpul in care suspectul sau inculpatul a fost adus Ia sediul organului de
urmarire penala cu mandat de aducere executat prin constnlngere nu poate fi luat in
calculul celor 24 de ore pentru care se poate dispune retinerea, ~i nici al celor 8 ore in
care libertatea acestuia poate fi restrictionata in baza mandatului de aducere in scopul
desta~urarii procedurilor (de pilda, timpul in care o persoana ridicata din locuinta sa
aflata in Baia Mare este adusa Ia Bucure~ti pentru a fi audiata Ia sediul organului de
urmarire penala); Guvem, A
~
!!!~
procuroru
'",;,;...~~liT;' ;:~:~. :~'"' Chestiunea care trebuie solutionata este aceea daca recla- urmarirea
mantul a fost lipsit de libertate ,potrivit cailor legale" in sensu! art. 5 parag. 1 mantul, i
din Conventie. Termenii ,potrivit diilor legale" din aceasta dispozitie fac trimi- repartiza
tere, in mod esential, Ia legislatia nationala ~i consacra obligatia de a respecta se formul
normele de fond, precum ~i cele de procedura. De~i le revine, in primul rand, primei sal
autoritatilor nationale, in special instantelor, sarcina de a interpreta ~i de a aplica garantiile
dreptul intern, situatia este diferita atunci ciind nerespectarea acestuia poate tibilitatea
3 ore pe
acestei ch
Potrivit art. 31 alin. ( 1) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea ~i functionarea
1
statutul p
Politiei Romiine (M.Of. nr. 305 din 9 mai 2002), ,,n realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit Incepiind
legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice ~i are urmlHoarele drepturi ~i astfel inc
obligatii principale: ( .. .) b) sa conduca Ia sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, peri- ace! mo
cliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale, precum ~i persoanele numai do
suspecte de saviir~irea unor fapte ilegale, a caror identitate nu a putut fi stabilita in conditiile ventiva.
legii; in cazurile nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca
temeinice
forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane ~i luarea masurilor legale, dupii caz, se
realizeazii in eel mult 24 de ore, ca miisurii administrativii ".
Miisuri preventive # alte miisuri procesuale penale 395
atrage dupa sine o incalcare a Conventiei. Acesta este cazul, in special, a!
cauzelor a! caror obiect il constituie art. 5 parag. 1 din Conventie, iar Curtea
trebuie astfel sa exercite un anumit control pentru a examina daca dreptul intern
nu se include a fost respectat. Mai exact, este esential, in materie de lipsire de libertate, ca
iul organului dreptul intern sa defineasca clar conditiile de detentie ~i ca legea sa fie previ-
Hi in art. 31 zibila in aplicarea sa. Curtea observa, in primul rand, ca reclamantul a fost citat
Ia PNA pentru a da o declaratie in cadrul unei proceduri penale, tara sa i se ofere
alte precizari cu privire Ia obiectul declaratiei. Legislatia nationala in materie
impunea ca citatia sa precizeze calitatea in care o persoana este citata, precum ~i
ut, precum ~i obiectul cauzei. Rezulta eli reclamantul nu ~tia ca era citat in calitate de martor
sau invinuit, ori poate chiar in calitate de politist care efectueaza el insu~i cerce-
ordonantei de tari. In aceasta privinta, Curtea reaminte~te ca, de~i nu se exclude posibilitatea
ierea suspec- autoritatilor de a folosi in mod legitim anumite stratageme, de exemplu, pentru a
suspectul sau dejuca mai eficient activitatile infractionale, in schimb, un comportament al
mare a citatiei administratiei care incearca sa ofere incredere unor persoane in vederea arestarii
este audiat se lor nu este scutita de critici in raport cu principiile generale formulate explicit
sau implicit de Conventie. In continuare, Curtea observa eli Guvemul sustine ca
reclamantul a fost retinut Ia sediul parchetului in interesul unei bune administrari
rganului judi- a justitiei, deoarece audierea sau confruntarile cu diverse persoane prezente s-ar
ocesual care a fi putut dovedi necesare in orice moment, tinand seama de circumstantele
azul dmd s-a cauzei. In aceasta privintli, se bazeaza pe declaratia procurorului V.D. din
17 ianuarie 2011, potrivit careia reclamantul ~i colegii sai au fost citati Ia parchet
t organului de in calitate de ,taptuitori" (,presupu~i autori ai faptelor" sau ,suspecti", intr-un
oate fi luat in stadiu anterior inceperii urmaririi penale). Curtea observa eli reclamantul nu
I celor 8 ore in avea calitate oficiala de invinuit Ia momentul primei declaratii, data pe coala
cere in scopul alba, care i se solicitase sa o dea inca de Ia intrarea in sediul PNA. In plus,
in locuinta sa elementele de care dispune nu ii permit nici sa constate cu certitudine eli, inca de
Ia sosirea sa Ia sediul parchetului, acesta a fost tratat ca un suspect sau ca un
l organului de
martor. In orice caz, Curtea observa eli, potrivit versiunii faptelor prezentate de
Guvem, in jurul orei 12, cand agentii de politie au terminat de scris declaratiile,
procurorul a revenit in sala ~i i-a informat ca, in cazul respectiv, a fost inceputa
dad\ recla- urmarirea penalli fata de I 0 dintre agentii de politie prezenti, inclusiv recla-
. 5 parag. 1 mantul, iar ace~tia aveau dreptul sa aleaga un avocat sau, in caz contrar, li se va
tie fac trimi- repartiza unul din oficiu. Celorlalti politi~ti li s-ar fi permis sa piece deoarece nu
e a respecta se formulase nicio acuzatie impotriva lor. Curtea observa eli, Ia momentul
primul rand, primei sale declaratii, reclamantul nu avea cuno~tinta de statutul sau juridic ~i de
~i de a aplica garantiile subsecvente. Chiar daca, in aceste conditii, se indoie~te de compa-
estuia poate tibilitatea dintre art. 5 parag. 1 din Conventie ~i situatia reclamantului in primele
3 ore petrecute Ia sediul PNA, Curtea nu intentioneaza se pronunte asupra
acestei chestiuni din moment ce este evident eli eel putin incepand cu ora 12
~i functionarea statutul penal a! reclamantului s-a clarificat, in urma inceperii urmaririi penale.
li revin, potrivit Incepand din ace! moment, reclamantul a avut incontestabil calitatea de invinuit,
ele drepturi ~i astfel incat legalitatea lipsirii sale de libertate trebuie examinata cu incepere din
tiunile lor, peri- ace! moment, din perspectiva art. 5 parag. 1 lit. c). In dreptul roman, exista
~i persoanele
numai doua masuri preventive privative de libertate: retinerea ~i arestarea pre-
1lita In conditiile
ventivli. Pentru a decide una sau alta, este necesar sa existe probe sau indicii
atit sa foloseasca
le, dupa caz, se temeinice ca fapta interzisa a fost savar~ita, adicli date din care rezulta presu-
punerea rezonabila ell persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a 1.3. Aspecte
sava~it fapta imputata. insa niciuna dintre aceste masuri nu a fost luata
- masura retin
impotriva reclamantului Ia 16 iulie 2003 inainte de ora 22. Curtea este con~tienta
de constrangerile unei anchete penale ~i nu neaga complexitatea procedurii tare penalll in curs
declan~ate in speta avand de a face cu necesitatea unei strategii unitare puse in - dupa emitere
aplicare de catre un singur procurer ~i prin intermediul unor acte realizate intr-o - daca retinere
singura zi, intr-o cauza de mare amploare care implica un numar semnificativ de de a-1 informa pe
persoane. De asemenea, nu contesta faptul ell coruptia constituie un flagel orice mij/oace;
endemic care submineaza increderea cetatenilor in institutii ~i intelege ca auto-
ritatile nationale trebuie sa dea dovada de fermitate fata de persoanele raspun- - suspectului
zatoare. Cu toate acestea, combaterea flagelului nu poate justifica, in materie de retinere ~i i se ad
libertate, recurgerea Ia acte arbitrare ~i existenta unor zone de non-drept acolo de care este susp
unde exista o lipsire de libertate. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea - persoanei re
considera ell, eel putin incepand cu ora 12, procurorul avea banuieli suficient de a) drepturile pt
soli de susceptibile sa justifice lipsirea de libertate a reclamantului in legatura cu
ancheta ~i ell dreptul roman prevedea masurile necesare in acest sens, ~i anume b) drepturile
retinerea sau arestarea preventiva. insa procurorul nu a luat cea de a doua membrilor de fa
masura in privinta reclamantului decat foarte tarziu, pe Ia ora 22. in consecinta, c) dreptul de
Curtea considera ca lipsirea de libertate careia i-a cllzut victima reclamantul in d) durata maxi
data de 16 iulie 2003, eel putin intre orele 12 ~i 22, nu avea temei legal in
dreptul intern ~i ell, prin urmare, constituie o incalcare a art. 5 parag. 1 din e) dreptul de
Conventie (CEDO, hotararea din 23 februarie 2012, fn cauza Creanga - in cazul in
c. Romaniei, parag. 10-JJO). comunicare, se v
.!lllll;:;~ - pe perioada
~='il!F"-- -~s~
ruROI' ~;nr>--""
r_, EANcou"'""""""""ICKl> . d' d I fi . I . d G .
De~1 m ocumente e o !Cia e mvocate e catre uvern re1ese
sau procurorul
ell reclamantul ar fi fost arestat pe data de 11 aprilie 2010 Ia ora 02:20 AM, amprentarea ac
Guvernul nu a explicat motivul pentru care reclamantul se afla Ia sediul - una dintre
Parchetului Ia o asemenea ora. Curtea a observat de asemenea ell, pe data de 10 informarea apa
aprilie 2010 a fost publicat un comunicat de presa prin care se anunta ell mai cetatean este sus!
multi suspecti au fost arestati iar domiciliile lor au fost perchezitionate. De are dreptul de a
asemenea, Curtea a avut in vedere ~i o declaratie data sub juramant de catre pus masura sa f
avocatul reclamantului prin care acesta arata ell a fost imputernicit pe data de nata de aceasta
10 aprilie 2010 de catre parintii reclamantului sa il reprezinte pe acesta din
- dad1 perso
urma. Fata de acestea, Curtea a retinut ell reclamantul a fost retinut pe data de
nere, ~i dreptul
10 aprilie 2010. Prin urmare, depa~irea termenului de 24 de ore prevazut de
matice ori ofici
dreptul intern privind aducerea de indata a unei persoane retinute in fata
judecatorului ~i indeplinirea acestei obligatii dupa 48 de ore duce Ia incalcarea organizatii inte~
art. 5 parag. 1 lit. c) din Conventie (CEDO, hotararea din 10 iunie 2012, fn 1
cauza Kortesis c. Greciei, parag. 52-53). Remardim
organele de cerce
- suspectul sau inculpatul nu poate fi retinut de doua ori in aceea~i cauza ~i pentru pot sa dispuna co
aceea~i fapta; daca aceea~i persoana are calitatea de suspect sau inculpat ~i in alte retinerii suspectul
2
cauze ce vizeaza fapte diferite se poate dispune retinerea sa in fiecare cauza. Aducerea Ia
retinerii, in cond
cuno~tinta a acel
prevedere proced~
drepturilor perso
intr-una extrem d
1arirea penala a 1.3. Aspecte procedurale
m a fost luata
a este con~tienta - masura retinerii se dispune prin ordonanfii de procuror sau de organul de cerce-
tatea procedurii , tare penala in cursul urrnaririi penale fata de suspect sau inculpat 1;
1 unitare puse in - dupii emiterea ordonanfei nu se fntocme$1e $i un mandat de refinere;
~ realizate intr-o
- daca retinerea a fost dispusa de organul de cercetare penala, acesta are obligafia
semnificativ de
de a-1 informa pe procuror cu privire la luarea masurii preventive, de fndatii $i prin
.tituie un flagel
orice mijloace;
ntelege eli auto-
"Soanele raspun- - suspectului sau inculpatului retinut i se inmaneaza un exemplar al ordonantei de
:a, in materie de retinere ~i i se aduc la cuno~tinta, de indata, in limba pe care o intelege, infractiunea
non-drept acolo de care este suspectat ~i motivele retinerii;
nai sus, Curtea - persoanei retinute i se comunicii, sub semniiturii, in scris:
1ieli suficient de 2
a) drepturile prevazute la art. 83 NCPP ;
11i in legatura cu
t sens, ~i anume b) drepturile prevazute la art. 210 alin. (1) ~i (2) NCPP (dreptulla incuno~tintarea
cea de a doua membrilor de familie sau a reprezentantilor diplomatici);
L In consecinta, c) dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta;
l reclamantul in
d) durata maxima pentru care se poate dispune masura retinerii;
1 temei legal in
. 5 parag. 1 din e) dreptul de a face plangere impotriva masurii dispuse .
r:auza Creangii - in cazul In care persoana retinuta nu poate ori refuza sa semneze dovada de
comunicare, se va lncheia un proces-verbal;
- pe perioada retinerii suspectului sau inculpatului, organul de cercetare penala
e Guvem reiese sau procurorul care a dispus masura are dreptul de a proceda la fotografierea $i
ora 02:20AM, amprentarea acestuia;
afla 1a sediu1 - una dintre componentele garantiei conventionale habeas corpus consta In
a, pe data de 10 inforrnarea apartinatorilor ~i/sau ai reprezentantilor diplomatici ai statului al carui
: anunta eli mai cetatean este suspectul sau inculpatul; astfel, imediat dupii refinere, persoana retinuta
:hezitionate. De are dreptul de a incuno$1infa personal sau de a solicita organului judiciar care a dis-
rlimiint de catre pus miisura sii incuno$1infeze un membru al familiei sale ori o alta persoana desem-
nicit pe data de nata de aceasta despre luarea masurii retinerii ~i despre locul unde este retinuta;
e pe acesta din
tinut pe data de - daca persoana retinuta nu este cetatean roman, aceasta are, imediat dupii refi-
:>re prevazut de nere, ~i dreptul de a incuno$1infa sau de a solicita incun0$1intarea misiunii diplo-
retinute in fata matice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei
ce Ia incalcarea organizatii intemationale umanitare, daca nu dore~te sa beneficieze de asistenta
' iunie 2012, in 1
Remardim o !ipsa de coerenta a NCPP cu privire Ia cursu! procesului penal; astfel,
organele de cercetare penala pot dispune inceperea urmaririi penale cu privire Ia fapta, dar nu
~i cauza ~i pentru pot sa dispuna continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect, putand insa lua masura
nculpat ~i in alte retinerii suspectului.
e cauza.
2
Aducerea Ia cuno~tinta a drepturilor prevazute de art. 83 NCPP ~i dupa Iuarea masurii
retinerii, in conditiile in care exista totodata obligatia procedurala pozitiva de aducere Ia
cuno~tinta a acelora~i drepturi ~i inainte de Iuarea masurii prealabil audierii reprezinta o
prevedere procedurala excesiva a NCPP care nu vine sa conduca Ia o garantare mai eficienta a
drepturilor persoanei retinute in procesul penal, ci trans forma procedura, nu pentru prima oara,
intr-una extrem de formalista ~i greoaie.
autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei intemationale necesitaiea

competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afHi sub protectia unei observa c
astfel de organizatii. Inspectoratul General pentru Imigrari este informat in toate prevedea 1D
situatiile cu privire Ia dispunerea masurii preventive fata de aceasta categorie de retinerea J
anchetatori
persoane;
dupa ce i-
- ori de cate ori este schimbat locul de retinere pe parcursul masurii preventive, aceste cons
persoana privata de libertate beneficiaza de dreptul de a informa familia sau privind leg
reprezentantii diplomatici despre noua locatie in care este privat de libertate; timp despr<
- corelativ acestor drepturi cu caracter personal de care beneficiaza suspectul sau Conventia
inculpatul retinut, imediat dupa privarea de libertate, exista obligatia procedurala trebuie sa.
pozitiva a organelor de urmarire penala de a asigura efectivitatea lor; ca excepfie,
persoanei retinute i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal incuno~
tinfarea doar pentru motive temeinice, care vor fi consemnate in procesul-verbal;
- in mod exceptional, pentru motive temeinice, incuno~tintarea nu este facuta care o reti
imediat dupa retinere, ci poate fi fntarziatii eel mult 4 ore; determina
~ .c-iF~:!E:,
w~mt\1!1"' .. .... . . . . . b. .
'"'"--=T"'""""NIOCins Ex1stenta une1 suspicmm rezona 11e presupune ex1stenta unor
avocatilor
fapte sau indicii de natura a convinge un observator neutru ~i obiectiv ca
lui, cu priv
persoana in cauza a comis o infractiune. Totu~i, faptele care dau na~tere acestor
in vedere a
suspiciuni nu trebuie sa fie de aceea~i forta precum cele necesare pentru a
suspectat d
justifica condarnnarea sau pentru punerea sub acuzare, aspecte ce intervin Ia o
bani. De
faza ulterioara a procesului penal. in cauza, Curtea apreciaza ca suspiciunile care
informat d
planau asupra reclamantului atingeau nivelul de plauzibilitate cerut. Astfel,
care era ac
aceste suspiciuni se lntemeiau pe o serie de inscrisuri, care puteau crea impresia
urmare, ~i a
ca reclamantul ar fi putut comite infractiunile imputate. A~adar, parchetul ~i-a
decizia din
intemeiat decizia pe probe suficiente care ar fi putut convinge un observator
parag. 62-7
neutru ~i obiectiv ca reclamantul ar fi putut comite infractiunea. Cat despre
sustinerile reclamantului conform carora retinerea sa ar fi rezultatul unui ordin - NCPP cupri
politic, Curtea observa ca aceste sustineri nu sunt intemeiate pe o proba incon- cazul infractiunil
testabila ~i directa. in ceea ce prive~te omisiunea autoritatilor de a mentiona ~edintei se sava
expres In ordonanta de retinere a dispozitiilor art. 148 C.proc.pen., Curtea a judecata constata
apreciat ca aceasta omisiune nu duce prin ea lnsa~i Ia vicierea legalitatii ticipa Ia judecata,
ordonantei de retinere, aceasta fiind motivata In mod corespunzator. Cu privire penala ~i n poate
Ia audierea reclamantului, Curtea noteaza ca Ia momentul faptelor, dreptul intern tot cu luarea unei
nu prevedea In mod expres obligatia procurorului de a audia inculpatul lnainte
audienta cornisa,
de retinerea sa. in orice caz, reclamantul a fost audiat o lunga perioada de catre
infractiunii de au
anchetatori In prezenta avocati1or sai asupra faptelor de care era acuzat, dupa ce
obligatia audierii
i-au fost aduse Ia cuno~tinta acuzatii1e care i se aduc. in ceea ce prive~te confor-
mitatea ordonantei de retinere cu dreptul intern, Curtea retine ca eventualele
lacune din motivarea mandatului de retinere nu afecteaza In mod necesar
legalitatea privarii de libertate. De~i este adevarat ca C.proc.pen. prevede drept - legiuitorul a
una dintre conditiile pentru dispunerea masurii retineri existenta vreunui caz cute pentru retine
dintre cele prevazute de art. 148 C.proc.pen. omisiunea procurorului de a se - organele de
referi explicit Ia aceasta dispozitie nu este In sine de natura de a atrage nelega-
14 ~i 18 ani dec
litatea ordonantei de retinere care a fost motivata In mod adecvat. Cu privire Ia
Miisuri preventive .yi alte miisuri procesuale penale 399
intemationale necesitatea audierii reclamantului inainte de dispunerea miisurii retinerii Curtea

protectia unei observa cii la momentul des:ta~urarii activitatii procesuale, dreptul intern nu
,rmat in toate prevedea in mod explicit obligatia procurorului de a audia inculpatul inainte de
1 categorie de
o~ retinerea sa. In orice caz, reclamantul a fost audiat o lunga perioadii de ciitre
anchetatori in prezenta avocatilor siii ale~i asupra faptelor de care era acuzat,
dupi'i ce i-au fost aduse la cuno~tinti'i acuzatiile formulate impotriva sa. Fatii de
rii preventive, aceste considerente, Curtea apreciazi'i ca fiind vi'idit nefondate capetele de cerere
1 familia sau privind legalitatea retinerii. Referitor la dreptul de a fi informat in eel mai scurt
rtate; timp despre motivele privi'irii de libertate Curtea retine eli art. 5 parag. 2 din
suspectul sau Conventia europeani'i enunta o garantie elementari'i: orice persoanii arestati'i
ta procedurala trebuie sa ~tie de ce a fost privata de libertate. Aceasta garantie implica infor-
r; ca excepfie, marea persoanei, intr-un limbaj simplu ~i accesibil pentru ea, despre temeiurile
wnal fncuno$- de drept ~i de fapt ale privarii sale de libertate, astfel !neat acea persoani'i sa
>ul-verbal; poatii pune in discutie legalitatea privarii de libertate. Ea trebuie sa beneficieze
de aceste informatii ,In termenul eel mai scurt", dar organul de urmi'irire penali'i
rm este tacuta care o retine poate sa nu i le dea in lntregime Ia momentul retinerii. Pentru a
determina daci'i persoana a primit suficiente informatii suficient de devreme,
trebuie avute in vedere particularitatile cauzei. In prezenta cauzi'i, reclamantul a
fost audiat indelung din data de 26 mai 2005 la 27 mai 2005, In prezenta
xistenta unor
avocatilor si'ii ale~i ~i dupi'i ce a fost informat despre acuzatiile aduse impotriva
obiectiv cii
lui, cu privire Ia raporturile comerciale ale societi'itii pe care o administra. Aviind
~tere acestor
in vedere aceste elemente, reclamantul era informat, deja din aceastii fazii, cii era
,are pentru a
suspectat de a fi implicat in activitati ilicite, cum ar fi in~elaciunea ~i spi'ilarea de
intervin Ia o
bani. De asemenea, in orele care au urmat retinerii sale, reclamantul a fost
piciunile care
informat despre ordonanta de retinere, care continea o descriere a faptelor de
~erut. Astfel,
care era acuzat ~i a capetelor de acuzare pentru care era urmi'irit penal. Prin
crea impresia
urmare, ~i acest capi'it de cerere a fost respins ca fiind vi'idit neintemeiat (CEDO,
Jarchetul ~i-a
decizia din 17 ianuarie 2012, in cauza Dan Costache Patriciu c. Romaniei,
m observator
parag. 62-71).
1. Cat despre
ul unui ordin - NCPP cuprinde o reglementare speciali'i cu privire Ia luarea mi'isurii retinerii in
probii incon- cazul infractiunilor de audienta; astfel, potrivit art. 360 alin. (1) NCPP daci'i in cursu!
e a mentiona ~edintei se sava~e~te o faptii prevazuti'i de legea penala, pre~edintele completului de
en., Curtea a judecati'i constatii acea faptii ~i 11 identifica pe raptuitor; in cazul in care procurorul par-
rea legalitatii ticipa Ia judecatii, poate declara eli incepe urmi'irirea penali'i, pune in mi~care actiunea
or. Cu privire penala ~i il poate retine pe suspect sau pe inculpat; ~i in aceasta ipoteza avem de a face
dreptul intern tot cu luarea unei mi'isuri preventive in cursu! urmaririi penale vizand infractiunea de
llpatul inainte
audienta comisi'i, iar nu in cursu! judecatii (instanta nefiind sesizatii cu judecarea
ioadii de ciitre
infractiunii de audienta); pentru aceastii ipoteza speciala NCPP nu a mai previ'izut
:uzat, dupii ce
obligatia audierii prealabile a suspectului sau inculpatului in prezenta unui avocat.
ive~te confor-
:a eventualele
1.4. Repnerea minorului
mod necesar
prevede drept - legiuitorul a previ'izut in art. 243 NCPP cerinte suplimentare ce trebuie satista-
a vreunui caz cute pentru retinerea minorului care are varsta fntre 14 $i 18 ani;
>rului de a se - organele de urmi'irire penali'i nu pot dispune retinerea minorului cu varsta fntre
atrage nelega- 14 $i 18 ani decat daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra
. Cu privire la
personalitiifii $i dezvoltiirii acestuia nu sunt disproporfionate fafii de scopul urmiirit nu vizeaza l

prin /uarea miisurii; astfel, NCPP impune o analiza atenta a conditiei necesitatii ~i care a inceta
proportionalitatii masurii preventive cu scopul urmarit relevand caracterul de de ore cum a
exceptie al privarii de libertate in cazul infractorilor minori; din aceasta perspectiva
regimul masurilor preventive aplicabile minorului in NCPP este corelativ regimului
sanctionator al infractorului minori prevazut de NCP potrivit caruia masurile edu- 3. Revc
cative privative de libertate se dispun numai in mod exceptional in cazurile ~i condi-
- revoca1
tiile prevazute de lege; organele de urmarire penala trebuie sa motiveze indeplinirea
revine asupr
acestei conditii suplimentare prin raportare la actele dosarului de urmarire penala;
care au detc
- durata masurii retinerii este aceea~i ca ~i in cazul suspectului sau inculpatului masurii;
major, de eel mult 24 de ore;
- se disp
- cand s-a dispus retinerea unui suspect sau inculpat minor este obligatoriu sa fie de organul 1
incuno~tintat reprezentantullegal al acestuia sau, dupa caz, persoana in ingrijirea ori luate de org.
supravegherea careia se afla minorul. dispus masu
-in cazu
2. Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penaHi sau punerea in 1
a procurorului prin care se dispone masura retinerii alta cauza.
- impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura
4. inl(]
retinerii suspectul sau inculpatul poate face p/cmgere Ia procurorul care supra-
vegheazii urmarirea penala, inainte de expirarea duratei acesteia; controlulu
- impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura retinerii suspectul - este mi
sau inculpatul poate face plangere, inainte de expirarea duratei acesteia, Ia prim-pro- oficiu, prin 1
curorul parchetului sau, dupii caz, Ia procurorul ierarhic superior; fost dispusa
- procurorul/procurorul ierarhic superior trebuie sa se pronunte inainte de situatia in c<
expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii, analizand atat legalitatea, cat - in cazt
~i oportunitatea masurii; libertate a Sl
- procurorul/procurorul ierarhic superior poate dispune prin ordonanta respingerea - retinen
plangerii ca neintemeiata sau admiterea plangerii ~i revocarea masurii retinerii cand curorul va
aceasta este ilegala sau nu este oportuna ~i punerea de indata in libertate a suspectului domiciliu, il
sau inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza; sau cu inten
- in privinta masurii retinerii NCPP nu prevede posibilitatea ca aceasta sa fie masuri proc
atacata separat cu plangere in fata judecatorului de drepturi ~i libertati; o astfel de
reglementare nu este incompatibila cu dispozitiile art. 5 parag. 4 din Conventia
europeana care nu stipuleaza necesitatea unui control allegalitatii privarii de libertate 5. inc
de catre un judecator pentru privarile de libertate de scurta durata; in acest sens,
- reprezi
Curtea Europeana s-a pronuntat in cauza Lolova- Karadzhova c. Bulgariei (hotararea
nerii, la exp
din 27 martie 2012) retinand ca reclamanta a fost retinuta pe o durata de 29 de ote ~i
limita celor
eliberata inainte ca judecatorul sa se pronunte cu privire la privarea sa de libertate.
Instanta europeana a aratat ca art. 5 parag. 4 din Conventia europeana se refera numai - odata
la caile de atac ce trebuie sa fie disponibile pe perioada privarii de libertate a unei libertate a s1
persoane in scopul ca aceasta sa poata obtine o evaluare rapida a legalitatii detentiei
apta de a conduce la punerea sa in libertate. Aceasta dispozitie a Conventiei europene
nu vizeaza alte remedii care pot servi la verificarea legalitatii privarii de libertate,
care a incetat deja, inclusiv, cu privire Ia privarile de libertate de scurta durata (de 29
de ore cum a.Jost situatia in cauza).
3. Revocarea masurii retinerii

- revocarea masurii preventive a retinerii este masura procesuala prin care se
revine asupra masurii retinerii suspectului sau inculpatului, daca au fncetat temeiurile
care au determinat-o ori au aparut fmprejurari noi din care rezulta nelegalitatea
masurii;
- se dispune din oficiu sau ca urmare a formularii unei plangeri, prin ordonanta,
de organul de urmarire penala care a dispus masura, de procuror in cazul masurii
luate de organul de cercetare penala, sau de procurorul ierarhic superior celui care a
dispus masura;
- in cazul in care se revoca masura retinerii, organul de urmarire penala dispune
punerea in libertate a suspectului sau inculpatului, daca nu este retinut sau arestat in
alta cauza.
masura 4. inlocuirea masurii retinerii cu masura controlului judiciar sau a

supra-
controlului judiciar pe cautiune
- este masura ce poate fi dispusa de procuror prin ordonanfa, la cerere sau din
oficiu, prin care retinerea este inlocuita, inainte de expirarea termenului pentru care a
fost dispusa, cu masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune, in
situatia in care s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii retinerii;
- in cazul in care se inlocuie~te masura retinerii, procurorul dispune punerea in
libertate a suspectului sau inculpatului;
- retinerea nu poate fi inlocuita cu arestarea preventivlVarestul Ia domiciliu (pro-
curorul va formula propunere de luare a masurii arestarii preventive/arestului Ia
domiciliu, iar nude inlocuire a retinerii cu arestarea preventivlVarestul al domiciliu),
sau cu intemarea medicala nevoluntara sau cu intemarea medicala provizorie (aceste
masuri procesuale privative de libertate, nu sunt totodata ~i masuri preventive).
5. incetarea de drept a masurii retinerii
- reprezinta terminarea ope legis a privarii de libertate impusa prin masura reti-
nerii, Ia expirarea termenului pentru care a fost dispusa masura, dar nu mai tarziu de
limita celor 24 de ore;
- odata cu incetarea de drept a masurii retinerii este obligatorie punerea in
a une libertate a suspectului sau inculpatului, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
letenpe
opene
Sectiunea a 3-a. Arestarea preventiva pentru care es

in~elaciune);
- este masura preventiva ce poate fi dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati, - arestarea

de judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata, constand in stipuleaza ped
privarea de libertate a inculpatului, acuzat de savar~irea unei infractiuni; pentru care lege
- potrivit NCPP masura arestarii preventive nu poatefi dispusa: sau numai ped
- nu prezin
a) fat a de suspect;
consumata ori
b) de procuror sau de organe/e de cercetare pena/a.
1. Luarea masurii arestarii preventive
1.1. Cazuri ~i conditii

- NCPP prevede doua mari categorii de ipoteze in care se poate dispune arestarea
preventiva, fiecare dintre acestea avand conditiile sale proprii;
- aceste ipoteze care ing/obeaza atat cazurile, cat $i condi{iile fn care se poate
dispune arestarea preventiva f$i gasesc aplicabilitatea fie atunci cand arestarea
preventiva este dispusa in cursu/ urmaririi pena/e, fie cand masura preventiva este
dispusa in procedura de camera pre/iminara sau in cursu/ judeca{ii (fn prima
instan{a sau fn ape/).
A. lpoteze de arestare preventiva autonome de conditia pericolului pentru
41\J
preventiv
ordinea publica [art. 223 alin. (1) lit. a)-d) NCPP] .
nguros p
I
- pentru a se dispune arestarea preventiva a inculpatului trebuie sa fie indeplinite Concilie~

urmatoarele condifii: libertate
(i) sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabi/a ca inculpatul a

savar$it 0 infrac{iune (indiferent de pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta);
-pot exista probe directe (fapte principale) sau probe indirecte (fapte probatorii)
din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savar~it o infractiune; novatie
- din probe trebuie sa rezulte suspiciunea rezonabila ca 0 persoana a sava~it 0 stadiul
infractiune; notiunea de suspiciune rezonabila trebuie raportata Ia sensul oferit de Art. 5
jurisprudenta Curtii Europene referitor Ia existenta unor date, informatii care sa
convinga un observator obiectiv ~i impartial ca este posibil ca o persoana sa fi
savar~it o infractiune; tot astfel, instanta europeana a retinut in cauza Gusinskiy
c. Rusiei ca nu este suficient ca suspiciunea rezonabila sa se bazeze pe buna-credinta
a autoritatilor, carora le reveni obligatia sa determine daca, intr-un caz dat, arestarea
preventiva este justificata; sare pen
- aceasta conditie implica necesitatea verificarii existentei unei baze factuale a pres up
acuzatiei pentru a se evita privarile de libertate arbitrare; ---. penal a
- masura arestarii preventive poate fi dispusa ~i in cazul infractiunilor pentru care cauza.
actiunea penala se pune in mi~care Ia plangerea prealabila a persoanei vatamate ori declarat
.
su1m-ve
ficarii 1
Miisuri preventive ~i a/te miisuri procesuale penale 403
pentru care este posibila impacarea (de pilda, in cazul infractiunii de viol, sau de
in~elaciune );
ui ~i libertati, _; arestarea preventiva poate fi dispusa atat in cazul infractiunilor pentru care legea
constand in stipuleaza pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, cat ~i in cazul infractiunilor
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii penale
sau numai pedeapsa amenzii;
- nu prezinta importanta forma in care a fost comisa infractiunea: tentativa, fapta
consumata ori epuizata.
~ Existenta In cauza a opt denunturi penale formulate lmpotriva

inculpatei, coroborate cu depozitiile martorilor, conduc Ia concluzia ca sunt
probe din care rezulta suspiciunea comiterii infractiunii. Chiar daca inculpata a
contestat dovezile prezentate de procuror, aratand ca declaratiile denuntatorilor
nu au fost luate In conditii procedurale, ca acestea contin inadvertente ~i nu
pune arestarea reflecta realitatea, in aceasta faza procesuala judecatorul nu poate cenzura corec-
titudinea administrarii probelor de catre organele de ancheta ~i nici de a verifica
care se poate aparari care tin de fondul cauzei. Pana Ia proba contrarie, probele instrumentate
Fnd arestarea de procuror nu pot fi lnlaturate de catre judecatorul sesizat cu luarea unei masuri
1reventiva este preventive (C.A . Cluj, sec{ia penala ~i de minori, decizia nr. 6712006,
~Iii (fn prima www.legalis.ro).
lului pentru
~ Recunoa~terea prezumtiei de nevinovatie nu exclude luarea masurilor
preventive, ci garanteaza eli acestea nu vor fi luate decat In cadrul ~i In conditiile
riguros prevazute de normele constitutionale ~i de dispozitiile procedurii penale.
fie indeplinite Concilierea dintre existenta ~i aplicarea masurilor preventive privative de
libertate ~i recunoa~terea ~i prezenta perpetua a prezumtiei de nevinovatie pe tot
parcursul procesului penal se realizeazli prin observarea dinamicii acesteia din
a inculpatul a urma, a modului In care, dintr-o notiune abstracta cu valoare de garantie a
aceasta); drepturilor fundamentale ale individului, aceasta capata substanta pe masura
e e ?robatorii) derularii procesului penal. In cursu! procesului penal, forta prezumtiei de nevi-
r ctmne; novatie scade sau cre~te, in functie de probatoriul efectuat, ajungand, in final, Ia
na a savar~it 0 stadiul de certitudine a nevinovatiei sau, dimpotriva, Ia negarea sa completa.
ensul oferit de Art. 5 lit. c) din Conventia europeana a drepturilor omului conditioneaza
rmatii care sa legalitatea privarii de libertate de existenta unor motive verosimile, temeinice eli
s-a sava~it sau eli se va savar~i 0 infractiune sau autorul va fugi dupa savar~irea
persoana sa fi
unei infractiuni. Notiunea de motive verosimile a fost interpretata de Curtea
luza Gusinskiy
Europeana in sensu! existentei unor date, informatii, care sa convinga un obser-
~ buna-credinta
vator obiectiv eli e posibil ca persoana respectiva sa fi savar~it infractiunea ce
z dat, arestarea
face obiectul judecatii. Aceste date nu trebuie sa aiba aceea~i forta cu cele nece-
sare pentru a justifica o condarnnare sau pentru a formula acuzarea. In cauza,
oaze factuale a presupunerea rezonabila ca persoana fatli de care a fost pusa in mi~care actiunea
penala ar fi comis faptele de care este acuzata rezuWi din actele efectuate in
ilor pentru care cauza. In privinta actului material savar~it Ia 15 decembrie 2009, denuntul ~i
i vatamate ori declaratiile martorului denuntator S.K. se coroboreaza cu mentiunile proce-
sului-verbal intocmit de procuror Ia data de 15 decembrie 2009, cu ocazia identi-
ficarii Ia locuinta denuntatorului a 2 sabii tip samurai, cu plan~ele fotografice
privind principalele momente ale intalnirii celor doi din data de 15 decembrie
2009, precum ~i cu convorbirile purtate de ace~tia in mediul ambiental,
~
presupun
interceptate, in mod legal, in baza autorizatiei nr. 18 din 14 decembrie 2009,
C.proc.p
emisa de Curtea de Ape! Bra~ov, transcrise prin interpret autorizat ~i certificate
saviir~it ,
de procuror. Pentru actul material pretins a fi comis Ia 18 decembrie 2009,
fapt care
exista, de asemenea, indicii temeinice ale saviir~irii sale, rezultate din declara-
identific
tiile martorului denuntator S.K. (procesul-verbal intocmit de procuror in data de
pentru j
18 decembrie 2009 cu ocazia prezentarii de catre denuntator a sabiei tip samurai
organul j
~i a unui cutit militar pe care intentiona sa le predea lui K.A. in schimbul bunu-
convinga'
rilor originale, procesul-verbal de inseriere ~i marcare criminalistica a bancno- I
temetmce
telor ce compun suma de 2.000 lei, intocmit Ia data de 18 decembrie 2009, .
sa d!Spun1
procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante din data de 18 decembrie
arestarii
2009, declaratiile martorilor asistenti Ia flagrant, C.l. ~i S.F., declaratia marto-
probele ;
rului S.S., eel caruia inculpatul i-a dat o bancnota de 100 lei dintre cele primite
putere re
de Ia denuntator). Toate aceste probe se coroboreaza ~i cu plan~ele fotografice
care est
privind principalele momente ale intiilnirii celor doi din data de 18 decembrie
textelor
2009, precum ~i cu convorbirile purtate de ace~tia in mediul ambiental,
interceptate, in mod legal, in baza aceleia~i autorizatii, transcrise prin interpret
autorizat ~i certificate de procuror. Probele se coroboreaza cu declaratiile
inculpatului date atiit in fata procurorului, in fata judecatorului instantei de fond,
ciit ~i a instantei de recurs. in consecinta, sunt indeplinite conditiile prevazute de
art. 5 parag. 1 lit. c) din Conventie, in sensu! existentei ace lor motive verosimile
de a banui ca inculpatul a comis o infractiune, care in jurisprudenta CEDO
comis.
(cazul F. , C. ~i H. c. Regatului Unit) au fost definite ca acele fapte ~i informatii
care ar indica unui observator obiectiv ca persoana respectiva ar fi putut saviir~i
infractiunea (I.C.C.J., sectia penalii, decizia nr. 4284/2009, www.legalis.ro).
~ Pentru ca o masura de retinere sau arestare sa fie permisa, trebuie sa suspici

existe motive plauzibile de a se banui ca s-a saviir~it o infractiune, iar notiunea inculpa
de motive p1auzibile depinde de circumstantele particulare ale fiecarui caz.
Organul judiciar este obligat sa ofere un set minim de fapte ~i informatii care sa namentu
convinga instantele cu privire Ia existenta acestor indicii temeinice, dar acest pentru c
lucru nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a ciit con
formula acuzele impotriva inculpatului in momentul arestarii. Rolul acestei tia euro
masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotriva, inlaturarea retinerii
suspiciunilor, iar faptele care suscita banuieli nu prezinta acela~i nivel de ciind exi
certitudine cu cele care permit inculparea ~i, cu atiit mai putin, cele care permit Convent'
condamnarea (J.C.C.J. , sectia penalii, decizia nr. 429/2009, www.legalis.ro).
~ Nu se poate sustine ca interceptarile de convorbiri telefonice redate in

scris prin procese-verbale, care nu au fost certificate de procuror nu au nicio
valoare Ia luarea masurii arestarii preventive, atiita timp ciit legea procesual
penala nu impune procurorului sa fi certificat redarea chiar in momentul este pe
solicitarii luarii masurii (C.A . Bucure~ti, secfia I penalii, fncheierea nr. 5912007, dispoziti
C.P.J.P. 2007, p . 479). tatilor F
preveder
fi lipsita
Masuri preventive $i alte masuri procesuale penale 405
.,~i~:~~
\ne 2009,
~ Curtea retine ca in cauza exista probe temeinice care fac rezonabila
presupunerea ca inculpatul B.R.V. este autorul infractiunii de luare de mita.
C.proc.pen. prevede conditia existentei probelor temeinice, ca inculpatul a
certificate
savar~it 0 fapta prevazuta de legea penala, proba fiind privita ca ,un element de
fne 2009,
fapt care serve~te Ia constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, Ia
~ declara-
identificarea persoanei care a savar~it-o ~i Ia cunoa~terea imprejurarilor necesare
f data de pentru justa solutionare a cauzei". Pentru a dispune arestarea unei persoane,
p samurai organul judiciar este obligat sa ofere un set minim de fapte ~i informatii care sa
ul bunu-
convinga un observator obiectiv Uudecator) cu privire Ia existenta indiciilor
bancno-
temeinice eli s-a savar~it o infractiune. Acest aspect nu presupune ca autoritatile
1rie 2009,
sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul
aecembrie
arestarii (cauzele Brogan ~i Murray c. Regatului Unit). In prezenta cauza,
ia marto-
probele administrate pana in acest moment procesual creeaza cu suficienta
le primite
putere rezonabilitatea comiterii de catre inculpatul B.R.V. a infractiunii pentru
tografice
care este cercetat. Se cunoa~te eli, proclamand dreptul Ia libertate, scopul
ecembrie
textelor din Codul de procedura penala roman, cat ~i eel a! art. 5 din Conventia
mbiental,
europeana a drepturilor omului este asigurarea eli nici o persoana nu va fi lipsita
11 interpret
de libertatea sa in mod arbitrar (cauza Amuur c. Frantei). Protejarea libertatii
leclaratiile
individuale impotriva ingerintelor arbitrare ale autoritatilor nu trebuie sa
i de fond,
stanjeneasca insa eforturile autoritatilor judiciare in administrarea probelor,
evazute de
desfli~urarea procesului in bune conditii. Indiciul este un element care poate
erosimile
indica sau poate fi revelator asupra unui fapt sau asupra vinovatiei celui care 1-a
ta CEDO
comis. El contine o ~tiinta sau o cuno~tintli certa ~i directa asupra unui fapt,
informatii
circumstante, situatii, iar prin informatia ~i revelatia produsa de aceasta ~tiintli
t savar~i
da o proba indirecta cu privire Ia existenta infractiunii ~i a vinovatiei - proba
is.ro).
indiciala. Principiile de securitate juridica ~i de protectie impotriva arbitrariului
impun fondarea fiecarei privatiuni de libertate pe o baza legala specifica ~i pe o
suspiciune rezonabila. Prin luarea acestei masuri nu trebuie sa se inteleaga eli
inculpatului i se imputa savar~irea unei infractiuni, ci eli exista probe considerate
temeinice in acest sens, in raport cu stadiul in care se afla procesul penal. Ratio-
namentul procurorului trebuie sa fie satisflicator, convingator, sa arate motivele
pentru care masura este necesara, iar !ipsa unor elemente reale, rationale, cat de
~ pentru a cat convingatoare, face ca masura de arestare preventiva sa fie ilegala. Conven-
~ul acestei tia europeana a drepturilor omului prevede, la art. 5, posibilitatea arestarii sau
inlaturarea retinerii persoanei in vederea aducerii ei in fata autoritatii competente ,atunci
nivel de cand exista motive verosimile de a banui eli a savar~it o infractiune". In spiritul
care permit Conventiei, prezumtia de nevinovatie nu exclude arestarea preventiva. De aceea,
/is.ro) . nu se poate sustine eli dispozitiile legale ar fi contrare prevederilor constitu-
tionale ~i dispozitiilor corespunzatoare privitoare Ia prezumtia de nevinovatie,
ee redate in cuprinse in pactele ~i conventiile intemationale privitoare Ia drepturile omului.
u au nicio Art. 23 din Constitutia Romaniei, republicata, prevede eli libertatea individual!\
procesual ~i siguranta persoanei sunt inviolabile, iar retinerea sau arestarea unei persoane
momentul este permisa numai in cazurile ~i cu procedura prevazute de lege. Raportand
59/2007,
0 dispozitiile legale la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului ~i a Liber-
tatilor Fundamentale, constatam eli acestea transpun intocmai in dreptul intern
prevederile art. 5 parag. I lit. c) din Conventie, potrivit carora o persoana poate
fi lipsita de libertatea sa daca a fost arestata sau retinuta, in vederea aducerii sale
tim~
in fata autoritatii judiciare competente, sau ciind exista motive verosimile de a
banui ca a saviir~it o infractiune sau ciind exista motive temeinice de a crede in
necesitatea de a o impiedica sa saviir~easca o infractiune sau sa fuga dupa
saviir~irea acesteia (C.A. Cluj, sec{ia penalii, incheierea nr. 127/01.11.2011, ner,
nepublicatii). rap
nali,
~ In prezenta cauza, organele de urmarire penala au demarat cercetarile cont
j
initial in rem in vederea identificarii persoanei care Ia data de 19/20 ianuarie un

2011 i-a aplicat victimei V.T. o lovitura cu un cutit in zona pieptului, ~i i
sectioniindu-i atriul drept, leziune care i-a provocat acesteia decesul. In vederea AD
identificarii prezumtivului autor, pe liinga probele clasice care se administreaza fost
in cazul comiterii unor astfel de fapte (proces-verbal de cercetare Ia fata locului, nu
efectuarea unei expertize medico-legale a cadavrului, ridicarea de probe biolo- deo
gice) a fost efectuata ~i o expertizii ADN ~i concomitent au fost audiati mai
aproximativ 30 de martori care ar fi putut da relatii despre imprejurarile in care a est
fost ucisa victima. Una din conditiile necesare luarii masurii arestarii preventive
fata de inculpat este aceea ca fata de o persoana trebuie sa existe probe sau
indicii temeinice ca acesta a saviir~it o fapta prevazuta de legea penala. Aceasta
presupunere rezonabila trebuie sa fie bazata pe elemente de fapt obiective ~i nu m
pe supozitii, chiar daca probele care justifica arestarea preventiva nu trebuie sa
aiba forta probanta a unor probe care ar justifica o eventuala trimitere in jude-
cata sau o eventuala condamnare. In prezenta cauza, examiniind atilt actele de
urmarire penala, cat ~i continutul referatului cu propunere de arestare preventiva,
Curtea apreciaza ca Ia acest moment nu exista suficiente indicii ~i probe
temeinice care sa-l indice pe inculpat ca fiind autorul infractiunii de omor ce i se
imputa. Se desprinde cu u~urinta concluzia ca din referatul cu propunere de
arestare preventiva nu reiese in mod clar care sunt probele din care s-ar putea
desprinde presupunerea rezonabila ca inculpatul este autorul infractiunii. Astfel,
in propunerea formulata, procurorul face o caracterizare generala a comporta-
mentului anterior a! inculpatului, aratiind ca acesta a mai fost condarnnat anterior
pentru infractiuni comise cu violenta, mentioniindu-se ~i faptul ca acesta este
cunoscut ca aviind un comportament violent pe raza Jocalitatii, in special ciind ca
consuma bauturi alcoolice. In continuare s-a mai aratat totodata ca, in noaptea c.
crimei, inculpatul ar fi avut o convorbire telefonica cu sotia sa careia i-a adresat
cuvinte obscene ~i amenintari, spuniindu-i ca ii va face ,autopsia" ~i ca o va
arunca in Some~, precum ~i faptul ca unii dintre martorii audiati au declarat ca
au banuieli aproape de certitudine ca autorul faptei ar fi inculpatul. In opinia
Curtii, toate aceste elemente nu se pot constitui insa in indicii temeinice in !ipsa
vreunor alte elemente de fapt obiective, care sa-l plaseze pe inculpat in locul ~i
Ia ora comiterii faptei. Astfel, inculpatul nu a contestat niciodata imprejurarea ca
in seara respectiva a consumat impreuna cu victima bauturi alcoolice piina Ia o
ora tiirzie, dupa care s-au despartit. Simpla imprejurare ca inculpatul a fost
ultima persoana care a vazut-o in viata pe partea vatamata nu echivaleaza cu
faptul ca acesta este autorul infractiunii, arma (cutitul) nefiind gasita asupra
inculpatului. La toate acestea se adauga faptul eli de~i cercetarile piina Ia
momentul retinerii ~i arestarii preventive a inculpatului au durat peste 4 luni de
zile, aceste cercetari nu au putut reliefa un eventual mobil a! crimei. In tot acest
Miisuri preventive ~i alte miisuri procesuale penale 407
timp, inculpatul nu a fugit, nu s-a ascuns, a stat Ia dispozitia organelor de
simile de a urmarire penala, astfel !neat nimic din comportamentul sau ulterior nu a relevat
e a crede in vreun indiciu in sensu! ca i-ar fi teama de o eventuala tragere Ia raspundere
fuga dupa penala sau ca s-ar fi simtit vinovat. Curtea mai retine imprejurarea ca propu-
bu1 .2011, nerea de arestare preventiva a fost formulata fata de inculpat ulterior intocmirii
raportului de expertiza de catre lnstitutul de Criminalistica - Serviciul de crimi-
nalistica prin care s-a atestat faptul ca proba nr. 7 - tampon tip recoltor ce
cercetarile contine depozit subunghial de Ia degetul mica! victimei V.T. ~i a pus in evidenta
un amestec de profile genetice ce provin de Ia minim doua persoane, printre care
~i inculpatul. Curtea considera ca, in conditiile in care aceasta este singura proba
ADN existenta pana acum in cauza (de~i reiese cain cursu! urmaririi penale au
inistreaza fost identificate in locuinta inculpatului ~i in curtea sa pete brun ro~cate), aceasta
ata locului, nu este suficienta pentru a sta Ia baza arestarii preventive a inculpatului,
)robe biolo- deoarece acesta nu a negat niciodata imprejurarea ca in seara respectiva a stat
fost audiati mai multe ore in prezenta victimei, consumand bauturi alcoolice, timp in care,
este foarte probabil (avand in vedere starea avansata de ebrietate a amandurora)
preventive sa fi existat intre ei un contact fizic, de genu! luatului de dupa cap, luatului de
e probe sau dupa gat sau o strangere de mana. Nu in ultimul rand trebuie mentionat ca
Ia. Aceasta leziunile pe care inculpatul le prezenta pe fata ~i care potrivit raportului
ective ~i nu medico-legal s-ar fi putut produce prin zgariere cu unghiile, nu au putut fi
trebuie sa cauzate doar prin simpla zgariere cu degetul mic de Ia mana victimei, in condi-
ere in jude- tiile in care s-ar invoca ca aceasta ar fi incercat sa se apere de agresiunea care i-a
At actele de provocat decesul. Mai mult, potrivit aceluia~i raport medico-legal, aceste leziuni
preventiva, aveau o vechime de 2-3 zile de Ia data examinarii (21 ianuarie 2011), aceasta in
~ ii ~i probe conditiile in care, intre momentul examinarii medico-legale a inculpatului ~i
mor ce i se decesul victimei trecuse un interval de timp de aproximativ 36 de ore. Toate
ropunere de aceste elemente conduc Ia concluzia ca in speta de fata nu se poate vorbi de
s-ar putea existenta vreunor probe sau indicii temeinice care sa justifice luarea masurii
unii. Astfel, arestarii preventive fata de inculpat (C.A. Cluj, sectia penalii ~i de minori,
comporta- decizia penalii nr. 937/2011, nepublicatii).
nnat anterior
acesta este ~ Din examinarea materialului probator rezulta presupunerea rezonabila
pecial cand ca in noaptea de 29/30.08.2007, pe fondul unei relatii conflictuale, inculpatul
in noaptea C.C. a ucis-o pe sotia sa, E.G.
i-a adresat Curtea are in vedere urmatoarele aspecte:
, ~i ca 0 va a) Faptul cii inculpatul este ultima persoanii care a viizut-o pe E.G. ~i /ipsa
declarat ca oriciirui indiciu cii sofia sa a piiriisit in mod voluntar locuinfa comunii sau cii au
I. In opinia existat alte motive ale disparitiei (victima nu a fost vazuta plecand din locuinta
ice in !ipsa in dimineata zilei de 30 august 2007; nu exista dovezi ca E.G. ar fi pregatit o
tin locul ~i anumita plecare, declaratia inculpatului in sensu! ca victima a plecat luand cu ea
rejurarea ca actele de identitate, haine ~i o suma de bani, vine in contradictie cu alte mijloace
ce pana Ia o de proba administrate in cauza; nu au fost identificate dovezi de rezervare a unor
lpatul a fost locuri de cazare sau a unor bilete de calatorie ori cereri de solicitare de viza,
hivaleaza cu retragere de bani din conturile bancare sau plati din aceste conturi ~i nici alte
rasita asupra pregatiri specifice pentru o deplasare; nu exista nici indicii ca victima ar fi
"le pana Ia suferit un accident, nu este plauzibila nici posibilitatea sinuciderii, materialul
te 4 luni de probator nu a relevat existenta unor relatii conflictuale intre victima ~i alte
. In tot acest
persoane (in afara de sotul sau), sau existenta unor temeri fata de alte persoane, donnito
care sa justifice ipoteza rapirii, a lipsirii de libertate sau a suprimarii vietii de!uc
victimei de alti autori; nu a fost evidentiat nici un motiv serios care sa justifice
variantele plecarii, a dorintei de a-~i schimba viata sau de a se ascunde, Ia fel ca
~i a sinuciderii, aceste ipoteze nefiind plauzibile ~i datorita statutului social,
relatiilor striinse pe care victima Je avea cu rudele sale ~i cu alte persoane, dar ~i
datorita afectiunii ~i ata~amentului pe care le manifesta fata de copilul sau in
viirsta de aproape 3 ani);
b) Lipsa oriciirui indiciu cii E.G. mai este in via{ii (aceasta apreciere se inte-
meiaza, in primul riind, pe durata indelungata a disparitiei - de circa 5 ani ~i 3 sun at
Juni - ~i pe prezumtia Jegala a incetarii din viata ce decurge din hotariirea jude-
catoreasca de declarare a mortii, prin care data decesului victimei a fost stabilita
Ia 30 august 2007; pe de alta parte, pe liinga faptul ca victima nu a mai fost
vazuta dupa data de 30 august 2007, se constata ca toate relatiile au fost intre-
rupte, nu a mai Juat Jegatura cu nicio persoana din cele cunoscute: rude, prieteni,
colaboratori, cuno~tinte, inclusiv I.C. (cu care avea o relatie extraconjugala) ~i
nu s-a mai interesat de copilul sau; dupa aceasta data, nu a mai fost evidentiata
nicio actiune a E.G. Telefoanele mobile nu au mai fost folosite, fiind inchise, nu
a mai fost utilizata adresa de email, nu au fost accesate conturile bancare);
c) Existen{a unor indicii suficiente cii E.G. afost victima unei ac{iuni violente ce
a avut foe in noaptea de 29130.08.2007 in locuin{a comunii, ciind in apartament
nu s-au aflat alte persoane in afara inculpatului, a victimei ~i a minorului in
viirsta de 2 ani ~i 8 luni (procesele-verbale de cercetare Ia fata locului ~i de
perchezitie domiciliara, coroborate cu rapoartele de constatare tehnico-~tiintifica
au pus in evidenta existenta unui numar mare de unne de siinge apartiniind
victimei, concentrate in special in zona donnitorului matrimonial, a baii de
serviciu ~i a holului invecinat inclusiv a unei unne de siinge de dimensiuni mari,
de circa 50 em scurs Ia baza peretelui dintre donnitorul matrimonial ~i baia de
serviciu; aviind in vedere localizarea, fonna, dimensiunea ~i mecanismul de
producere a! unnelor de siinge, nu poate fi retinuta ipoteza propusa de inti-
matul-inculpat, in sensu! ca aceste unne puteau fi unnarea celor doua avorturi pe
care le-a suferit sotia sa, sau ca s-ar fi putut datora agresiunilor exercitate asupra
victimei de numituli.C.; (ii) sa n
d) Existen{a indiciilor privind ascunderea urmelor infracfiunii (in primul rand,
acfiunii pen
sunt avute in vedere obiectele gasite cu ocazia cercetarii Ia fata Jocului din Junile
septembrie, octombrie ~i noiembrie 2007 in padurea de liinga DN1 E, pe directia - existen
Poiana Bra~ov-Bra~ov, faptul ca acestea sunt bunuri din Jocuinta comuna a in mi~care
inculpatului ~i a victimei (unele din zona cu cea mai mare concentrare a unnelor solutii de cl
de siinge), obiecte personale ale victimei, dupa caz, ale inculpatului, pe care au (iii) sa fi
fost evidentiate unne biologice ce apartin celor doi ~i unne de siinge ce apartin exista suspic
E.G.; in al doilea rand, se constata ca atiit din autoturismul inculpatului ciit ~ide ..
- potnvt
pe tocul pistolului aflat in folosinta acestuia, gasit in torpedoul autoturismului,
au fost ridicate mai multe urme de siinge, cu privire Ia care s-a stabilit ca apartin
inculpatului
victimei; nu in ultimul rand, Curtea are in vedere constatarile facute cu ocazia penala ~i dis
perchezitiilor domiciliare din 13 septembrie ~i 7 noiembrie 2012, ciind au fost arestarea pr
evidentiate diferente intre peretele de liinga baia de serviciu ~i ceilalti pereti ai inainte de p
(iv) sa ex
:e persoane, dorrnitorului matrimonial ~i cand au fost descoperite noi urrne de sange, mascate
marii vietii de 1ucrarea de zugraveaH:i);
sa justifice e) Existenfa unei re/afii conflictuale intre inculpatul C. C. .yi sofia sa E.G.;
de, la fel ca f) Comportamentul suspect a/ inculpatului inainte .yi imediat dupa disparifia
tului social, sofiei (de~i era programat de serviciu In noaptea de 29/30.08.2007, de~i anterior
;oane, dar ~i nu mai facuse schimb cu alti co1egi, In dupa-amiaza zi1ei de 29 august 2007,
,pilul sau In inculpatul 1-a contactat te1efonic pe martorul D.S. ~i 1-a rugat sa-l in1ocuiasdi
spunand eli va p1eca cu copi1u1la Pite~ti (fapt neadevarat, din probe rezu1tand ca
iere se inte- inculpatul s-a deplasat la numita P.D.G.), iar ulterior, pe 30 august 2007, 1-a
;a 5 ani ~i 3 sunat din nou ~i 1-a rugat sa il inlocuiasca in trei ture, D.S. fiind de acord sa il
tlirarea jude- lnlocuiasca In tura din 31 august 2007. In ciuda faptului ca, In mod obi~nuit,
fast stabilita copilul inculpatului ~i al victimei era dus Ia bunici vinerea sau siimbata, ~i tara sa
:~a mai fost se fi stabilit anterior ca plecarea sa se faca mai devreme, In dimineata zilei de
m fost intre- joi, 30 august 2007, inculpatul i-a comunicat bonei T.E. cava pleca cu copilulla
Jde, prieteni, Pite~ti, ceea ce s-a ~i intamplat. Pe de alta parte, se constata ca, de~i potrivit
;onjugala) ~i propriilor declaratii, inculpatul s-a lntors In locuinta In data de 1 septembrie
;t evidentiata 2007, in jurul priinzului, acesta nu a sernnalat disparitia victimei ~i nu a discutat
d lnchise, nu cu nicio alta persoana despre acest subiect, deciit dupa circa doua zile, in
acare); dupa-amiaza zi1ei de 1 septembrie 2007, dupa ce a fost contactat telefonic de
'1i violente ce martorul B.M. Piina Ia acest moment, inculpatul nu a racut nici un demers de
n apartament cautare a sotiei sale, nu a luat legatura cu persoanele care ar fi putut ~ti unde se
minorului In afla victima, respectiv cu parintii, cu fratele acesteia, cu prietenii sau cu colabo-
locului ~i de ratorii sai, asemenea demersuri fiind acute dupa data de 1 septembrie 2007 ~i Ia
ico-~tiintifidi sugestia martorului B.M.).
~e apartinand Fata de cele retinute, Curtea apreciaza eli exista suficiente indicii In sensu!
al, a baii de existentei unui mobil a! crimei ~i ca inculpatul a avut ocazia ~i mijloacele de a
aensiuni mari, suprima viata sotiei sale. Prin raportare Ia intregul material probator, !ipsa cada-
tial ~i baia de vrului nu mai constituie un element cu valoare deterrninanta In aprecierea acestor
ecanismul de indicii, In conditiile dovedirii a numeroase alte imprejurari, expuse In cele ce
1pusa de inti- preced, ce conduc Ia concluzia ca singura varianta plauzibila a disparitiei victimei
ua avorturi pe E.G. este suprimarea vietii de catre sotul sau In noaptea de 29/30.08.2007 (C.A.
:rcitate asupra Bucure.yti, secfia a II-a penala, incheierea nr. 419/05.12.2012 nepublicata).
(ii) sa nu existe vreo cauza care impiedica punerea in mi.ycare sau exercitarea
I primu/ rand,
acfiunii penale prevazuta de art. 16 NCPP;
ului din lunile
E, pe directia - existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute de art. 16 NCPP Ia punerea
11ta comuna a in mi~care sau exercitarea actiunii penale trebuie sa condudi Ia dispunerea unei
rare a urrnelor solutii de clasare, faciind imposibilli luarea unei masuri preventive in cauza.
lui, pe care au (iii) sa fie fost pusa in mi.ycare acfiunea penala pentru infracfiunea pentru care
nge ce apartin exista suspiciunea ca afost savdr$ita de inculpat;
atului cat ~i de
- potrivit NCPP arestarea preventiva poate fi dispusa numai fata de persoana
mtoturismului,
inculpatului; a~adar, nu este suficient ca intr-o cauza sa fi fost inceputa urmarirea
bilit eli apartin
penala ~i dispusa continuarea acesteia fata de suspect pentru ca procurorul sa solicite
cute cu ocazia
arestarea preventiva, noua codificare nepermitiind posibilitatea obtinerii acesteia
~. cand au fost
eilalti pereti ai inainte de punerea in mi~care a actiunii penale.
(iv) sa existe unul dintre cazurile prevazute de art. 223 a/in. (1) lit. a-d) NCPP;
Aceste cazuri sunt urmatoarele: - este ne4

1. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de Ia urmarire sau fionarea cur
de lajudecata, ori afocut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte [lit. a)]; garantarii in1
- este necesar ca din probele existente la dosar (de exemplu, declaratii de martori, -din pro1
procese-verbale intocmite de organele de urmarire penala, declaratii ale unor vatamate, pl
coinculpati, procese-verbale de redare a comunicatiilor) sa rezulte ca inculpatul, care convorbirilo
avea cuno~tinta de existenta unei proces penal in care era investigata o fapta comisa impiedice aJ
de acesta, s-a sustras in mod efectiv procedurilor; terea infract
martor sau e
- de asemenea, poate fi retinut acest caz ~i atunci cand exista un rise semnificativ
cu privire Ia sustragerea inculpatului de Ia proceduri (a facut pregatiri sa fuga sau sa
de proba; SJ
se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, ori de la judecata); pentru aprecierea numai la ir
existentei unui asemenea rise, este necesar ca judecatorul (de drepturi ~i libertati sau incercarea d
de camera preliminara) sau instanta de judecata sa mai aiba in vedere circumstantele prevazut de
cauzei ~i mai ales: natura ~i gravitatea infractiunii de care este acuzat inculpatul; - NCPP
pedeapsa ce i-ar putea fi aplicata in cazul pronuntarii unei hotarari de condarnnare; fncearca sii
domiciliul, profesia, resursele financiare de care dispune; varsta, starea de sanatate, infractiunii,
personalitatea, relatiile de familie sau legaturile de orice fel cu tara in care este supus sustragii m!
urmaririi penale sau judecatii (in situatia cetatenilor straini, apatrizilor sau a - injluer
persoanelor ce au multipla cetatenie); conduita avuta anterior in cadrul procedurii cu poate presu
privire la obligatiile pe care trebuie sa le respecte; familiilor
- faptul ca o persoana este cetatean strain sau apatrid sau ca nu are nicio legatura incercarea 1
cu tara in care este acuzat de savar~irea unei infractiuni, nu este in sine suficient tile adresat'
pentru a concluziona ca exista un rise semnificativ de sustragere. vitatii infra
a fost sava
~ In vederea audierii de catre organele de urmarire penala, inculpatul a martorilor
fost citat in mod repetat in mai multe locatii, tara niciun rezultat, nefiind gasit inculpat in
nici pe teritoriul Austriei, unde avocatul sau a indicat eli s-a aflat o perioada in - este
vederea unui tratament medical. Tinand seama ~i de faptul eli avocatul ales al incearca s~
inculpatului s-a prezentat Ia sediul parchetului ~i a precizat ca nu a mai avut asemenea,
contact cu clientul sau ~i nu ~tie unde se afla, iar din evidentele Inspectoratului releve fapt
General al Politiei de Frontiera rezulta faptul eli inculpatul a padisit tara ~i nu a daca urma
mai revenit piina in prezent, fiind urmarit local ~i urmarit general, aviind in instigator)
vedere eli acesta este cercetat de mai bine de 1 an de zile, fiind citat in mod
repetat de organele judiciare in vederea efectuarii urmaririi penale ~i solutionarii - in pri
propunerii de arestare preventiva, dar nu s-a prezentat ~i nici nu a putut fi depis- (obiectele
tat de catre organele de politie, este evident ca a fugit ori s-a ascuns in vederea folosite sa
sustragerii de Ia urmarirea penaHi ~i, eventual, de Ia judecata (Jud. Sectorului 1 sunt prod1
Bucureti, incheierea nr. 6264/299/2007, in N. Cristu, Arestarea preventivii. trebuie de
Practiciijudiciarii 2008-2010, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2010, p. 27). adevarulu
2. inculpatul fncearcii sa injluenfeze un alt participant Ia comiterea infractiunii, 3. inc.
un martor ori un expert sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sii sustraga fnJelegere
mijloace materiale de probii sau sii determine o alta persoanii sii aibii un astfel de - aces1
comportament [lit. b)]; rantei vic1
penale;
- este necesara retinerea existentei unui rise semnificativ cu privire Ia obstruc-
arire sau Jionarea cursului justiJiei, ce justifica privarea de libertate a inculpatului in scopul
it. a)]; garantarii integritatii sistemului justitiei penale;
de martori, -din probele existente Ia dosar (spre exemplu, declaratii de martori, expeqi, parti
i ale unor vatamate, paqi civile, declaratii ale unor coinculpati, procese-verbale de redare a
Upatul, care convorbirilor sau a comunicatiilor) trebuie sa rezulte ca inculpatul incearca sa
!ipta comisa impiedice aflarea adevarului in cauza prin influentarea unui alt participant Ia comi-
terea infractiunii (indiferent dacli acesta are calitatea de parte sau de suspect), a unui
iemnificativ martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale
fuga sau sa de proM; spre deosebire de vechiul Cod, NCPP se refera in cadrul acestui temei
aprecierea numai Ia influentarea participantului Ia comiterea infractiunii, iar nu a paqilor;
tibertati sau incercarea de influentare a persoanei vatamate se va analiza din perspectiva temeiului
cumstantele prevazut de art. 223 alin. (1) lit. c) NCPP;
inculpatul; - NCPP prevede ca temei de privare de libertate $i ipoteza in care inculpatul
ondarnnare; fncearca sa determine o alta persoana sa injluenJeze un alt participant Ia comiterea
Be sanatate, infracjiunii, un martor ori un expert sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa
! este supus sustraga mijloace materiale de probii;
tilor sau a - injluenjarea unui participant Ia comiterea infractiunii, a unui martor sau expert
poate presupune: exercitarea de presiuni sau amenintari asupra acestor persoane sau a
familiilor lor (rise privind securitatea acestor persoane), coruperea acestora,
cio legatura incercarea realizarii unei intelegeri frauduloase intre inculpati, indernnurile, rugamin-
e suficient tile adresate acestor persoane etc.; o atentie deosebita trebuie acordata naturii ~i gra-
vitatii infractiunii de care este acuzat inculpatul, contextului in care exista banuiala ca
a fost savar~ita infractiunea, raportat Ia posibilitatea exercitarii unor presiuni asupra
ulpatul a martorilor care au dat declaratii in acuzare, precum ~i demersurilor efectuate de
fiind gasit inculpat in vederea identificarii martorilor protejati;
rioada in - este indiferent daca participantii, martorul sau expertul pe care inculpatul
I ales al incearca sa ii influenteze fusesera deja audiati sau urmau sa fie audiati in cauza; de
asemenea, nu prezinta importanta daca aceste persoane relevasera sau urmau sa
releve fapte sau imprejurari privitoare la inculpatul care incerca sa le influenteze sau
daca urmau sa dea declaratii cu privire Ia situatia unui coinculpat (coautor, complice,
instigator) din aceea~i cauza;
- in privinta distrugerii, alterarii sau sustragerii mijloacelor materiale de probii
(obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savar~ite, obiectele care au fost
folosite sau au fost destinate sa serveasca Ia savar~irea unei infractiuni, obiectele care
sunt produsul infractiunii, orice alte obiecte care pot servi Ia aflarea adevarului)
reventiva. trebuie dovedit ca activitatea inculpatului avea ca scop incercarea alterarii aflarii
adevarului in cauza.
nfracjiunii, 3. inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau fncearca o
a sustraga fnJelegere frauduloasa cu aceasta [lit. c)];
n astfel de - acest caz de privare de liberate este justificat fie de necesitatea protectiei sigu-
rantei victimei infractiunii, fie de necesitatea evitarii obstructionarii cursului justitiei
penale;
- este necesar ca din probele existente Ia dosar (de pilda, declaratii de martori,
parti vatamate, civile, declaratii ale unor coinculpati, procese-verbale de redare a
comunicatiilor) sa rezulte ca inculpatul exercita presiuni fizice sau psihice asupra
persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta, in scopul
acestui t
determinarii sale de a nu mai sustine acuzatiile penale formulate impotriva sa, in
nr. 6/200
vederea impiedicarii aflarii adevarului in cauza;
- trebuie avut in vedere ~i faptul ca potrivit art. 272 alin. (2) NCP nu constituie ~I
infractiune fntelegerea patrimoniala dintre infractor ~i persoana vatamata, inter- tiuni. Asti'
venita in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in mi~care Ia savar~ire
plangere prealabila sau pentru care intervine impacarea; astfel in aceasta ipoteza nu acesteia,
este incident cazul de privare de libertate prevazut in art. 223 alin. (1) lit. c) NCPP. RATUC
lnvinuitei
~ Daca inculpatul, trimis In judecata pentru savar~ireaunei infractiuni inculpatu
privind traficul de persoane, a remis o suma de bani victimei infractiunii ~i , sanatate
imediat dupa incasarea sumei de bani, victima a declarat In fata instantei ca l~i birile tele
retracteaza declaratiile anterioare lmpotriva inculpatului, tara motive pertinente activitatii
care sa justifice retractarea, exista date ca inculpatul lncearca o lntelegere dosar, ac
frauduloasa cu persoana vatamata (I. C. C.J., sectia penala, decizia nr. tiuni de
4313/29.12.2009, B.J. 2009, p. 843). vedere ~i
tionale (
4. exista suspiciunea rezonabila cii, dupa punerea fn mi~care a acfiunii pena/e fncheiere.
fmpotriva sa, incu/patul a savar~it cu intenfie 0 noua infracfiune sau pregiite~te
savar~irea unei noi infracfiuni [lit. d)]. (v) masura
~urari a proc
- prima teza a cazului prevazut de art. 223 alin. (1) lit. d) NCPP presupune
existenta unei suspiciuni rezonabile ca inculpatul a savar~it cu intentie o noua penala sau de
desfo~urare a p
infractiune (ce sta Ia baza propunerii de arestare preventiva), dupa ce anterior fusese
pusa in mi~care actiunea penala impotriva sa pentru savar~irea unei alte infractiuni; (vi) masura
- cea de-a doua teza a cazului prevazut de art. 223 alin. (1) lit. d) NCPP presupune incu/patu/ui ~i
existenta unui rise semnificativ ca inculpatu/ sa savar~easca 0 noua infracfiune; - trebuie d
probele trebuie sa evidentieze ca inculpatul a efectuat acte preparatorii in vederea libertate pentrJ
savar~irii unei noi infractiuni; insuficient a/ a
- de asemenea, acest temei trebuie retinut daca exista riscu/ repetarii savar$irii rilor prevazute
unei infracfiuni sau a/ continuarii actelor de executare ramase fn faza tentativei ori a inculpa~l ~i de
savar~irii unei infracfiuni pe care inculpatul ameninfase ca 0 va savar~i; - cermfa pn
unui just echil
- cazul de privare de libertate prevazut de art. 223 a lin. ( l) lit. d) teza a II -a
nerea acesteia,
NCPP, recunoscut ~i de jurisprudenta Curtii Europene, trebuie folosit cu prudenta,
in luarea unei
avand in vedere ca impune judecatorului sa stabileasca existenta unei probabilitati cu
privire Ia savar~irea unei infractiuni de catre inculpat, ceea ce poate echivala cu acuzatiei pena
instituirea unei prezumtii de vinovatie incompatibila cu exigentele art. 6 parag. 2 din soana inculpa
Conventia europeana.
~ Temeiul de privare de libertate se refera Ia date obiective care privesc seama d

sanatate
iminenta sava~irii altei infractiuni, ceea ce presupune referirea lor Ia o activitate
masura.
anume a inculpatului, univoca, care determina obiectiv luarea masurii arestarii,
aceste a
ca singura modalitate de lmpiedicare. Avand in vedere ca temeiurile de ares tare
de martori, sunt in acela~i timp garantii ale libertatii persoanei, nu este permisa nicio alta
de redare a interpretare bazata pe elemente pur subiective. Chiar daca inculpatul a dat, intr-o
ihice asupra prima declaratie, o asemenea explicatie faptei sale, in !ipsa altor date, ca ar mai
, in scopul fi incercat sa savar~easca fapte similare, nu se poate trage concluzia incidentei
triva sa, in acestui temei de arestare preventivii (C.A. Bra~ov, sec{ia penalt'i, incheierea
nr. 6/2003, C.P.J.P. 2003-2004, p. 237-242).
u constituie
imata, inter-
~ In cauza exista date ca inculpatul pregate~te savar~ireaunei noi infrac-
tiuni. Astfel, in baza unei intelegeri prealabile cu D.A., inculpatul A.S. pregatea
mi~care Ia savar~irea unei noi infractiuni, prin inlesnirea obtinerii de catre societatea
ipoteza nu acesteia, SC G.F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto a!
c) NCPP. RA TUC Cluj Napoca pentru anul 2012, astfel, inculpatul i-a spus telefonic
invinuitei .. ct'i totul va fi ok, vom merge in continuare ca ~i pdna acum ", de~i
infractiuni inculpatul a declarat in fata instantei ca avea discutii cu aceasta doar pe teme de
ctiunii ~i, sanatate sau in legatura cu activitatile copiilor, aspecte ce rezulta din convor-
antei ca i~i birile telefonice ~i procesele-verbale de supraveghere operativa. Prin prisma
pertinente activitatii infractionale pentru care este cercetat inculpatul A.S. in prezentul
intelegere dosar, aceste aspecte mentionate mai sus releva riscul comiterii de noi infrac-
1 cizia nr. tiuni de luare de mita similare cu cele desfli~urate de catre acesta, avand in
vedere ~i durata de timp care a trecut de Ia demararea activitatii sale infrac-
tionale (2009, deci de circa 2 ani) (C.A . Cluj, sec{ia penalt'i ~i de minori,
iunii penale
incheierea nr. 13112011, nepublicatt'i).
11 pregate~te
(v) masura arestarii preventive sa fie necesara in scopul asigurarii bunei desfa-
P presupune ~urari a procesu/ui penal, a/ fmpiedicarii sustragerii inculpatului de Ia urmarirea
tie o noua penalii sau de Ia judecata ori a/ prevenirii savar~irii unei alte infracJiuni (buna
erior fusese desfli~urare a procesului penal);
(vi) masura arestarii preventive sa fie propor{ionala cu gravitatea acuzaJiei aduse

presupune inculpatului ~i necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia;
infracJiune; - trebuie demonstrat, pe de o parte, caracterul necesar a! masurii privative de
tin vederea libertate pentru buna desfli~urare a procesului penal ~i, pe de alta parte, caracterul
insuficient a/ a/tor masuri preventive pentru realizarea cu aceea~i eficienta a scopu-
ii savar~irii rilor prevazute de art. 202 NCPP, fata de prezumtia de libertate de care se bucura
rtativei ori a inculpatul ~i de caracterul de exceptie a! masurii arestarii preventive;
- cerinJa proporJionalitafii, ce decurge din cea a necesitatii, presupune existenta
teza a 11-a unui just echilibru intre masura privativa de libertate ~i scopul urmarit prin dispu-
;u prudenta, nerea acesteia, in vederea garantarii libertatii persoanei ~i evitarii oricarui arbitrariu
babilitati cu in luarea unei masuri atat de grave. In acest scop, vor fi avute in vedere gravitatea
echivala cu acuzatiei penale, circumstantele in care se presupune ca a fost savar~ita fapta, per-
arag. 2 din soana inculpatului etc.
~ Alegerea masurii preventive ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se

e privesc seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social a! infractiunii, dar ~i de
activitate sanatatea, varsta, precum ~i de alte situatii privind persoana fata de care se ia
arestarii, masura. Or, Ia alegerea masurii preventive, judecatorul nu a tinut seama de
aceste aspecte de~i din actele medicale depuse Ia dosar rezulta starea precara a
sanatatii acesteia. Astfel, biletul de extemare din data de 3 martie 2009 atestA ca a) deputatii
aceasta sufera de ciroza hepatica secundara, colangitA sclerozantA primitiva, parte, masura .
forma compensata, coletatica ~i se afla pe lista de a~teptare pentru transplant Constitutie];
hepatic. Acest diagnostic este confirmat ~i de scrisoarea medicala eliberata de b) judecato
Institutul Clinic Fundeni, care a identificat ~i prezenta unor noduli hepatici ~i a incuviintarea sc
unui chist renal stang. TotodatA, din biletul de intemare nr. 6477/27.10.2005 al [art. 95 alin. (1
Institutului Inimii ,Prof. Niculae Stancioiu" mai rezulta ca inculpata este sufe-
rinda de ischemie silentioasa de efort cu coronare epicardice. Or, aceste grave c) Avoca
afectiuni de care sufera inculpata reprezentau suficiente temeiuri pentru ca la pre~edintilor c
alegerea masurii preventive sa se concluzioneze ca, pentru a se asigura buna pot fi arestati
desfa~urare a urmaririi penale, cea mai adecvatA masura preventiva nu este cea a alin. ( 1) din Le
arestarii preventive, astfel ca se impunea respingerea propunerii parchetului
(I.C.C.J., secJia penali:i, decizia nr. 255112009, www.legalis.ro).
(vii) audierea prea/abi/a a inculpatu/ui de judecator fn prezenJa avocatului ales
- pentru a
ori numit din oficiu. urmatoarele COi
- este reglementata o garantie a dreptului Ia aparare, atat prin propria persoana, cat I
(i) sa exist:
~i prin avocat, a inculpatului, care inlatura in acest fel posibilitatea luarii masurii
sawir~it:
privative de libertate in mod arbitrar ~i permite judecatorului (de drepturi ~i libertati I
sau de camera preliminara) sau instantei de judecata sa aprecieze in concreto daca 1. o infrac{
masura este necesara ~i proportionala cu scopul urmarit; 2. o infrac
- NCPP nu mai prevede ob/igaJia procurorului de a proceda Ia audierea incul- soane; fn am
patu/ui fnainte de a formula propunerea de arestare preventiva, singura audiere praeterintenfi
stipu/ata fn aceasta procedura fiind cea din faJa judecatorului (de drepturi ~i 3. o infrac
libertaJi sau de camera pre/iminara) sau instanJei de judecata; speciale;
- inainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecatorul fi aduce Ia cuno~tinJa 4. o infract
infractiunea de care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i 5. acte de t
atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa; 6. spa/are
- audierea nu trebuie sa vizeze numai situatia de fapt privitoare la infractiunea de 7. falsifica
care este acuzat inculpatul, ci ~i orice alt aspect ce prezinta relevanta pentru analiza
in concret a temeiurilor pe care se intemeiaza propunerea de arestare preventiva 8. ~antaj;
formulata de procuror; 9. viol;
- ca exceptie, masura arestarii se poate dispune in mod legal ~i fora audierea 10. /ipsire
incu/patu/ui, cand acesta lipse~te nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza 11. evaziu
starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu se prezinta sau nu 12. ultra};
poate fi adus in fata judecatorului; in aceste situatii audierea va fi efectuata dupa ce
13. ultra}
inculpatul in privinta caruia a fost emis un mandat de arestare preventiva a fost prins
ori s-a prezentat de bunavoie in fata autoritatilor in procedura remediu prevazuta de
- de asemenea, masura arestarii preventive se poate dispune in mod legal ~i fora
audierea inculpatului in cazurile in care acesta invoca beneficiul dreptului de a pastra
tacerea, refuzand sa dea declaratii. forma consu
Pe langa conditiile enumerate mai sus, in cazul anumitor persoane legea impune
indeplinirea ~i a unor cerinte sup/imentare pentru a putea fi dispusa masura arestarii
preventive in urmatoarele cazuri:
2009 atesta ca a) deputatii sau senatorii nu pot fi arestati tara incuviintarea Camerei din care fac
mta primitiva, parte, masura care se poate dispune numai dupa ascultarea lor [art. 72 alin. (2) din
tru transplant Constitutie];
a eliberata de
b) judecatorii, procurorii ~i magistratii-asistenti pot fi arestati preventiv numai cu
i hepatici ~i a
incuviintarea sectiei Consiliului Superior a! Magistraturii corespunzatoare functiei
7.10.2005 a!
ata este sufe- [art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004];
aceste grave c) A vocatul Poporului poate fi ares tat preventiv numai cu incuviintarea
pentru ca Ia pre~edintilor celor doua camere ale Parlamentului; adjunctii A vocatului Poporului nu
asigura buna pot fi arestati preventiv tara in~tiintarea prealabila a Avocatului Poporului [art. 31
nu este cea a alin. (1) din Legea nr. 35/1997].
i parchetului
B. lpoteze de arestare preventiva dispusa in considerarea pericolului pentru
ordinea publica pe care il prezinta inculpatul [art. 223 alin. (2) NCPP]
vocatu/ui ales
- pentru a se dispune arestarea preventiva a inculpatului trebuie sa fie indeplinite
urmatoarele condifii:
ia persoana, cat
(i) sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca incu/patu/ a
luarii masurii
sawir~ it:
turi ~i libertati
concreto daca 1. o infracfiune intenfionata contra viefii;
2. o infracfiune prin care s-a cauzat vatamarea corpora/a sau moartea unei per-
soane; fn ambele ipoteze este necesar ca fapta sa fi fost comisa cu intenfie sau
praeterintenfie;
3. o infracfiune contra securitafii nafiona/e prevazuta de Codu/ penal ~i a/te legi
specia/e;
Ia cuno~tinfa 4. o infracfiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane;
e, atragandu-i 5. acte de terorism;
6. spa/are a bani/or;
fractiunea de
7. fa/sificare de monede ori a/te valori;
entru analiza
e preventiva 8. ~antaj;
9. viol;
ara audierea 10. lips ire de /ibertate;
ori din cauza 11. evaziunefiscala;
ezinta sau nu
12. ultraj;
tuata dupa ce
a a fost prins 13. ultraj judiciar;
prevazuta de 14. o infracfiune de corupfie;
15. o infracfiune sawir~ita prin mijloace de comunicare e/ectronica;
d legal ~i flira 16. o alta infracfiune pentru care legea prevede pedeapsa fnchisorii de 5 ani ori
lui de a pastra mai mare (prin raportare Ia maximul special a/ pedepsei prevazute de lege pentru
forma consumata a infracfiunii).
legea impune
isura arestarii
-pot exista probe directe ifapte principale) sau probe indirecte ifapte probatorii)
din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savar~it una sau mai multe
dintre infractiunile enumerate mai sus;
- notiunea de suspiciune rezonabila trebuie raportata la sensul oferit de jurispru-
denta Curtii Europene referitor la existenta unor date, informatii care sa convinga un
observator obiectiv ~i impartial ca este posibil ca o persoana sa fi savar~it o
infractiune;
d) ant
- masura arestarii preventive poate fi dispusa ~i In cazul infractiunilor pentru care I
e) ori
actiunea penala se pune In mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate ori
pentru care este posibila lmpacarea [de pilda, In cazul infractiunii de viol, sau de
ln~elaciune];
- nu prezinta importanta forma In care a fost comisa infractiunea: tentativa, fapta

consumata ori epuizata;
- cerinta ca pedeapsa prevazuta de lege sa fie de 5 ani sau mai mare nu se aplica ~i
cu privire la infractiunile enumerate limitativ la punctele l-15 de mai sus, In aceste
ipoteze pericolul generic al infractiunilor putand justifica privarea de libertate.
(ii) sii nu existe vreo cauzii care fmpiedicii punerea fn mi~care sau exercitarea
acfiunii penale previizutii de art. 16 NCPP;
- existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute de art. 16 NCPP la punerea
In mi~care sau exercitarea actiunii penale trebuie sa conduca la dispunerea unei
solutii de clasare, tacand imposibila luarea unei masuri preventive In cauza.
(iii) sii fie fost pusii fn mi~care acfiunea penalii pentru infractiunea pentru care
existii suspiciunea cii afost siiwir~itii de inculpat; sau
- potrivit NCPP arestarea preventiva poate fi dispusa numai fata de persoana

inculpatului; a~adar, nu este suficient ca lntr-o cauza sa fi fost lnceputa urmarirea
penala ~i dispusa continuarea efectuarii acesteia fata de suspect pentru ca procurorul
sa solicite arestarea preventiva, noua codificare nepermitand posibilitatea obtinerii
acesteia lnainte de punerea In mi~care a actiunii penale.
(iv) privarea sa de libertate sii fie necesarii pentru fnliiturarea unei stiiri de
pericol pentru ordinea publica;
- este necesar sa se constate ca lasarea In libertate a inculpatului constituie o stare
de pericol pentru ordinea publica;
- judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara) sau instanta de
judecata pune In balanta dreptul inculpatului la libertate individuala, pe de o parte, ~i
necesitatea protectiei ordinii publice lmpqtriva unui pericol pe care l-ar prezenta
lasarea acestei persoane In libertate, pe de alta parte;
- tulburarea ordinii publice tine, lntr-o anumita masura, de domeniul lucrurilor
,resimtite" de opinia publica ~i nu numai de datele obiective care justifica aceasta pe
plasare In detentie, ca masura exceptionala; judecatorul nu trebuie In mod necesar sa da
fie insensibil sau indiferent la opinia publica, lnsa trebuie sa asigure un echilibru lntre p
interesele contradictorii (cele ale victimei ~i ale autorului In special), In scopul
respectarii drepturilor fiecaruia ~i a interesului public;
~ probatorii) - in vederea stabilirii existentei starii de pericol pentru ordinea publica judecatorul
1u mai multe (de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara) sau instanta de judecata va avea in
vedere urmatoarele criterii:
de jurispru- a) gravitateafaptei (inc/usiv prin raportare Ia urmarile produse);
convinga un b) modul ~i circumstantele de comitere afaptei;
'i savar~it 0
c) anturajul ~i mediul din care provine inculpatul;
d) antecedentele penale ale inculpatului;
r pentru care
vatamate ori e) orice imprejurari privitoare Ia persoana inculpatului.
viol, sau de - fn mod inexplicabil NCPP a stipulat aceste criterii de evaluare numai pentru
ipoteza de ares tare ce vizeaza pericolul pentru ordinea publica, nu ~i pentru cazurile
1tativa, fapta de arestare autonome de acest pericol;
- judecatorul trebuie sa analizeze (dincolo de impactul mediatic al cauzei) daca
u se aplica ~i infractiunile de care este acuzat inculpatul tulbura ordinea juridica, mediul social
us, in aceste ocrotit prin normele dreptului penal ~i procesual penal, daca creeaza o stare de
:rtate. primejdie pentru raporturile sociale ~i normala lor desfii~urare.
t exercitarea
~ Pericolul pe care 11 prezinta inculpatul pentru ordinea publica nu
trebuie probat prin administrarea unor anumite dovezi, ci poate fi dedus din
P la punerea evidentierea unor criterii de evaluare a acestui tip de pericol, cum sunt compor-
mnerea unei tamentul agresiv a! inculpatului, antecedenta penala, natura infractiunii de care
za. este lnvinuit, pericolul concret a! infractiunii, pericolul ca lasarea In libertate a
, pentru care inculpatului sa conduca Ia saviir~irea altor infractiuni de catre acela~i inculpat
sau Ia lncurajarea saviir~irii de noi infractiuni de acela~i tip, nevoia de prezervare
a securitatii ~i protectiei unei anumite colectivitati, necesitatea de a lnlatura
de persoana
posibilitatile inculpatului de a influenta negativ buna desfii~urare a procesului
Ita urmarirea
penal. Aceste criterii sunt In concordanta cu prevederile art. 5 ~i 6 din Conventia
;a procurorul europeana a drepturilor omului ~i Recomandarea (80) 11 a Comitetului de
1tea obtinerii Mini~tri al Consiliului Europei care previid ca detentia provizorie poate fi
ordonata daca persoana este banuita ca a saviir~it o infractiune ~i sunt motive
mei sti'iri de serioase de a se crede ca exista eel putin unul dintre urmatoarele pericole care
vizeaza direct persoana acuzata, ~i anume: pericolul de fuga; pericolul de
obstructionare a justitiei; pericolul de a comite o noua infractiune grava. Legea
;tituie o stare procesual penala romiina statueaza, In acord cu criteriile mai sus relevate, ca
scopul masurilor preventive este de a asigura buna desta~urare a procesului
u instanta de penal ori pentru a se lmpiedica sustragerea inculpatului de la urmarirea penala,
de o parte, ~i de la judecata ori de la executarea pedepsei. Nelntrunirea cumulativa a criteriilor
1-ar prezenta stabilite de normele europene ~i cele nationale, pentru a sustine luarea masurii
arestarii preventive, nu poate fi lnlocuita de alte considerente, cum ar fi calitatea
sau functia inculpatilor, mediatizarea excesiva a inculpatilor, absenta sanctio-
iul lucrurilor narii disciplinare sau a suspendarii din functie a inculpatilor pe durata anchetei
tifica aceasta penale ~i posibilitatea caIn aceste lmprejurari inculpatii sa comita noi infractiuni
)d necesar sa datorita continuitatii exercitiului functiei (C.A . Timi~oara, sectia penali'i, decizia
chilibru intre penali'i nr. 1151/08.11.2010, BJ C.A. Timi~oara 2010).
1), in scopul
a~teapta
~ In conditiile existentei unor probe cu privire Ia comiterea infractiunii speta, s
de omor asupra sotiei, date fiind lmprejurarile comiterii faptei, dar ~i mediati- reprezen
zarea deosebita a cazului (acceptata de catre inculpat, care a participat Ia mai fesionai
multe emisiuni televizate ce au avut drept obiect disparitia sotiei sale), Curtea pericol
apreciaza ca lasarea In libertate a inculpatului creeaza un pericol concret pentru ca, In ,
ordinea publica. Cercetarea inculpatului C.C. In stare de libertate, In special publicu
dupa administrarea probelor In perioada septembrie-noiembrie 2012 ~i relevarea de natui
I
unor aspecte importante In legatura cu comiterea faptei ~i identificarea autorului, sttuatta ,
este de natura sa creeze o tulburare lnsemnata pentru opinia publica ~i sa puna maimu
.I
sub semnul lndoielii capacitatea organelor statului de a restabili echilibrul social prevellll
afectat prin comiterea unei infractiuni de gravitate deosebita, ce vizeaza viata firesc ~
unei alte persoane. Curtea are In vedere ~i lmprejurarea ca fapta a fost comisa In comis
perioada In care inculpatul avea atributii de organ de cercetare al politiei cluzia
judiciare ~i ca, ulterior, pana Ia punerea In mi~care a actiunii penale, ~i-a desta- social a,'
~urat In continuare activitatea de politist, cu atributii de a pastra ~i a restabili el
lnsu~i ordinea de drept. De asemenea, Ia evaluarea acestui pericol nu pot fi
omise actiunile de ascundere a urmelor infractiunii. Prin raportare Ia toate aceste
aspecte, nu se poate considera ca perioada de timp lndelungata de circa 5 ani, ce
a trecut de Ia comiterea faptei, a diminuat pericolul pentru ordinea publica. In
opinia instantei de recurs, nici aspectele favorabile inculpatului retinute prin
'incheierea recurata nu au o valoare de diminuare a acestui pericol. Lipsa antece-
dentelor penale nu constituie o 'imprejurare exceptionala, ci corespunde unui
comportament normal al oricarui cetatean, cu atat mai mult pentru inculpat, din
moment ce constituia o conditie pentru desta~urarea activitatii de politist. In
acela~i sens, se apreciaza ca nici comportamentul inculpatului pe parcursul cer-
cetarilor nu a fost unul deosebit, astfel !neat sa dobandeasca greutate In analiza
pericolului pentru ordinea publica, caci prezentarea Ia chemarea organelor judi-
ciare este o atitudine fireasca, iar inculpatul s-a conformat In conditiile In care,
prin natura atributiilor de serviciu, cuno~tea foarte bine procedura care se desta-
~oara In fata acestor organe. Cat prive~te atitudinea manifestata 'incepand cu luna
februarie 2008, de a refuza sa dea declaratii, invocand dreptul Ia tacere, instanta
de recurs nu o retine In defavoarea inculpatului avand In vedere ca acesta a
exercitat un drept procesual ce constituie o componenta a dreptului Ia aparare.
Drept urmare, prin raportare Ia celelalte 'imprejurari, Curtea considera ca datele
ce caracterizeaza persoana inculpatului nu au o pondere suficienta pentru a
determina concluzia lipsei de temei a propunerii de arestare (C.A. Bucure$ti,
secfia a 11-a penalii, fncheierea nr. 419/05.12.2012 nepublicatii).
~ In ceea ce prive~te conditia pericolului concret pentru ordinea publica,

~i aceasta este 'indeplinita ~i rezulta din analiza probelor existente Ia dosar, dupa
cum urmeaza: inculpatul, In calitatea pe care a avut-o, de persoana obligata sa
vegheze Ia respectarea ~i aplicarea legii, a comis fapte prevazute de legea
penala, folosindu-se tocmai de aceasta calitate. Starea de pericol pentru ordinea
publica In cazul sau presupune o rezonanta sociala a unor fapte grave, atat In
randul comunitatii locale asupra careia ~i-a exercitat influenta negativa, dar ~i Ia
nivelul lntregii ordini sociale, 'intr-un context In care imaginea justitiei este
afectata de acuzatiile de coruptie tot mai frecvente, In legatura cu care se
a~teapta o reactie cat mai prompta ~i eficienta a organelor judiciare. Astfel, in
ractiunii speta, saviir~irea infractiunii de luare de mitaln forma continuata, impliciind un
media ti- reprezentant a! Ministerului Public, cu precadere prin natura relatiilor socio-pro-
t Ia mai fesionale afectate, face ca lasarea In libertate a inculpatului sa constituie un
, Curtea pericol pentru ordinea publica. CEDO a acceptat, In cauza Letellier c. Frantei,
:t pentru eli, In circumstante exceptionale, prin gravitatea lor deosebita ~i prin reactia
special publicului Ia saviir~irea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala
elevarea de natura sa justifice detentia lnainte de proces, eel putin pentru un timp. In
.1torului, situatia de fata se impune o astfel de reactie a autoritatilor, pentru a nu se crea ~i
sa puna mai mult nelncrederea In capacitatea justitiei de a lua masurile necesare pentru
Lll social prevenirea pericolului pentru ordinea publica, pentru crearea unui echilibru
zli viata firesc ~i a unei stari de securitate sociala. A~adar, fata de modalitatea In care s-a
)misa In comis fapta, natura relatiilor socio-profesionale analizate mai sus impun con-
politiei cluzia eli lasarea In libertate a inculpatului genereaza o stare de insecuritate
a desta- sociala, prezentiind un pericol concret pentru ordinea publica, probele de la
;tabili el dosar constituind probe certe In acest sens. Masura preventiva dispusa este pe
u pot fi deplin conforma conditiilor legale, neimpuniindu-se luarea altei masuri preven-
:e aceste tive. Ori de ciite ori asupra unui magistrat exista suspiciune rezonabila, luarea de
5 ani, ce lndata a celei mai severe masuri preventive se justifica, fiind o necesitate.
blica. In Masurile luate lmpotriva persoanelor care sunt acuzate ~i fata de care exista
ute prin indicii rezonabile eli au comis infractiuni de coruptie trebuie sa reflecte nu doar
1 antece- din punct de vedere penal masura/sanctiunea, dar trebuie sa reflecte ~i mesajul
lde unui social transmis prin intermediul sistemului judiciar. Toate acestea demonstreaza
lpat, din lndeplinirea conditiilor prevli.zute de art. 5 parag. I lit. c) din Conventia euro-
litist. In peana, masura arestarii preventive fiind justificata. Circumstantele personale ale
rsul cer- inculpatului, In mod evident favorabile (!ipsa antecedentelor penale, studiile,
t analiza caracterizarile bune de Ia locul de munca, proveninta din familii organizate), nu
lor judi- pot fi evaluate sub aspectul masurilor preventive deciit In contextul gravitatii
In care, concrete a faptelor ~i scopului urmarit prin luarea unei astfel de masuri. De
oe des:fa- asemenea, bolile de care sufera inculpatul nu constituie un impediment Ia luarea
, cu luna masurii arestarii (I.C.C.J., sectia penalii, decizia nr. 4284/2009, www.legalis.ro).
instanta
acesta a
aparare.
~ Si~tagma ,pericol pentru ordinea publica" desemneaza o stare - ~i
nu
un fapt - ce ar putea periclita In viitor, dupa punerea In libertate a inculpatilor,
:l1 datele normala desta~urare a unui segment din relatiile sociale protejate In cadrul
>entru a ordinii publice, respectiv cele privind libertatea morala a persoanei. Aceasta
ICUTe$ti, stare de pericol se deduce din datele existente In cauzli, astfel cum au fost
prezentate, privitoare Ia lmprejurarile ~i modul de desta~urare a activitatii
infractionale. Raportat la lmprejurarile ~i modul de desta~urare a activitatii
publica, infractionale, cu siguranta gravitatea faptelor ~i limitele de pedeapsa prevazute
ar, dupa de lege nu pot constitui singurele temeiuri de apreciere asupra pericolului social
ligata sa pentru ordinea publica. A~a cum s-a statuat In mod constant In jurisprudenta
le legea CEDO, masura arestarii preventive este o masura exeeptionala, astfel eli luarea,
ordinea ea ~i mentinerea ei, trebuie dispuse doar In eazuri temeinic justifieate. Prezer-
, atiit In varea ordinii publiee este apreeiata lnsa ea un element pertinent ~i suficient
dar ~i Ia pentru privarea de libertate a unei persoane, daca se bazeaza pe fapte de natura
~ ei este sa arate eli eliberarea respectivei persoane ar tulbura In mod real ordinea publica.
care se
Este adevarat ca pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul ca, eel
social ca trasatura esentiala a infractiunii, dar aceasta nu lnsearnna ca In apre- Circu
cierea pericolului pentru ordinea publica trebuie facuta abstractie de gravitatea acord
faptei . Sub acest aspect, instanta a constatat ca, In speta, existenta pericolului
public rezulta din lnsu~i pericolul social a! infractiunilor pentru care sunt In care
cercetati inculpatii, aviindu-se In vedere reactia publica Ia comiterea unei astfel ulterio1
de infractiuni ~i posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare In !ipsa unei
reactii ferme fata de cei banuiti ca fiind autori. Prin urmare, Ia stabilirea perico-
lului public nu se pot avea In vedere doar date legate de persoana inculpatilor, ci
~i date referitoare Ia fapta, date care In speta sunt de natura a crea un sentiment
de insecuritate, credinta ca justitia nu actioneaza lndeajuns lmpotriva infractio-
nalitatii, In !ipsa luarii masurii arestarii preventive. Cu privire la persoana
inculpatului D.D., instanta a mai retinut ~i faptul ca acesta este o persoana
publica ce patroneaza doua posturi de televiziune ~i realizeaza emisiuni cu mare
rezonanta asupra publicului, dezbatiind subiecte de larg interes. Inculpatul, In loc
sa l~i exercite profesia de jumalist In scopul informarii publicului, a lnteles sa
dobiindeasca prin aceasta avantaje financiare In mod ilicit. Contrar deontologiei
profesionale, inculpatul a profitat de avantajele profesiei sale, lntelegiind sa
valorifice informatiile obtinute In aceasta calitate In interesul sau personal,
lngradind libertatea psihica a altor persoane. De asemenea, din datele dosarului
reies indicii In sensul ca aceasta conduita infractionala nu ar fi una izolata In
cadrul postului sau de televiziune. La riindul sau, beneficiind de imaginea creata
prin intermediul unui post de televiziune, inculpatul P.D. a profitat de impactul
deosebit pe care II poate avea asupra oamenilor, folosindu-se de acesta pentru
desta~urarea unor activitati ce intra In sfera ilicitului penal (Jud. Sectorului 1
Bucure~ti, fncheierea nr. 28947/299/2010, fn N. Cristu~, op. cit., p. 36).
~ La aprecierea gradului de pericol social, curtea a avut In vedere natura

infractiunii saviir~ite, modalitatea In care inculpatul a actionat, dovedind ca
acesta se prevala de notorietatea sa pentru a atrage mai u~or potentialele victime,
care fie erau neatente, lipsite de vigilenta In sernnarea diferitelor acte, prezu-
miind ca un fost parlamentar este o persoana onesta, fie deveneau lipsite de curaj
In a-1 determina sa l~i respecte obligatiile asumate. Curtea a apreciat ca un fost
parlamentar, membru In diferite comisii parlamentare, ar trebui sa adopte,
inclusiv dupa epuizarea mandatului, o conduita irepro~abila In societate, sa fie
un model pentru cetateni. Inculpatul nu numai ca nu a lnteles acest rol, dar s-a
prevalat de aceste lmprejurari pentru a-~i facilita activitatea infractionala, acesta
nu este Ia prima actiune de acest fel, fiind trimis In judecata pentru fapte
similare, aspecte de care curtea nu a putut sa nu tina seama, caci persistenta In
acest tip de activitati este un element pe care trebuie sa II analizeze Ia aprecierea
asupra gradului de pericol social. Curtea apreciaza ca In acest moment
procesual, In care mai sunt necesare lamuriri din partea persoanelor vatamate,
continuarea cercetarilor trebuie sa se realizeze cu inculpatul In stare de arest
preventiv, In acest mod realiziindu-se In cele mai bune conditii scopul procesului
penal. Aviind In vedere, totodata, ~i consecintele grave prin cuantumul
prejudiciilor care s-au produs ~i care s-ar fi putut produce, curtea a constatat ca
masura arestarii preventive luata fata de inculpat este temeinica, impuniindu-se
~-
Miisuri preventive# alte miisuri procesuale penale 421
p_e<icolul ca, eel putin in acest moment, acesta sa fie cercetat in stare de arest preventiv.
fa m _apre- Circumstantele personale ale inculpatului, ajutoarele umanitare pe care le-a
gravttatea acordat, respectiv sustinerile in sensu! ca a fost arestat Ia comanda nu numai ca
pericolului nu sunt dovedite, dar sunt lipsite de relevanta in contextul tuturor imprejuriirilor
care sunt in care s-au saviir~it infractiunile, aceste elemente urmiind a fi valorificate
unei astfel ulterior de instante in masura dovedirii (C.A . Bucure~ti, sectia I penalii,
!ipsa unei fncheierea nr. 367/R/2009, fn N. Cristu~, op. cit., p. 65).
ea perico-
lpatilor, ci
1 sentiment
~ Atunci ciind se constata, pe baza probelor administrate, cii infractiunile
saviir~itesunt de o gravitate deosebita, ca faptele s-au derulat pe o perioada
infractio- lunga de timp, cu o relativa ritmicitate, ca valoarea de patrimoniu ~i valoarea
persoana materiala a prejudiciului este mare, masura arestarii preventive se impune ca o
o persoana necesitate, fiind intrunite conditiile prevazute de C.proc.pen., in sensu! ca
i cu mare lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol concret pentru ordinea publica
tul, in loc (Trib. Ia~i, fncheierea din 19 iulie 2008, fn L.C. Kovesi, D. Titian, D. Friisie,
inteles sa Arestarea preventivii, Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea
ontologiei publica: practicii judiciarii, hotiirari C.E.D. 0 ., Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2009,
~legiind sa p . 61).
personal,
dosarului
izolatii in
~ Produsul infractiunilor de crima organizatii este totdeauna unul cuprin-
zator, extrem de periculos pentru societate, chiar daca efectele sale nu sunt
totdeauna vizibile in planul public. De aceea, ~i modalitatea de comitere, durata
in timp, arsenalul de mijloace implicate sunt de cele mai multe ori plasate
ta pentru
intr-un perimetru extins, intern ~i extern, imbracat in aparenta legalii. Permanent
ctorului 1
in cadrul organizatiei structurate, bazata pe ordine, ierarhie, pe desemnarea
locului fiecaruia ~i a operatiunilor folosite, se urmare~te disimularea originii
ilicite a tranzactiilor, bunurilor, a platilor fictive, a operatiunilor. De aici,
!ere natura periculozitatea evidenta a autorilor implicati ~i necesitatea cercetarii lor in stare
edind di de arest preventiv (Trib. Timi~, sectia penalii, fncheierea din 23 mai 2008, fn
le victime, L.C. Kovesi, D. Titian, D. Friisie, op. cit., p . 66).
te, prezu-
e de curaj
ca un fost
~ In ceea ce prive~te conditia pericolului concret pentru ordinea publica
~i aceasta este indeplinita ~i rezulta din analiza probelor de Ia dosar, dupii cum
adopte,
urmeaza: inculpatul, in calitatea pe care a avut-o, de persoana obligata sa
te, sa fie
vegheze Ia respectarea ~i aplicarea legii in institutiile administratiei publice, s-a
ol, dar s-a
folosit de functia sa pentru a obtine foloase materiale. Starea de pericol pentru
ala, acesta
ordinea publica in cazul sau presupune o rezonanta sociala a unor fapte grave,
ntru fapte
atiit in riindul comunitatii locale asupra careia ~i-a exercitat influenta negativa,
sistenta in
dar ~i Ia nivelul intregii ordini sociale, intr-un context in care imaginea institu-
precierea
tiilor statului este afectata de acuzatiile de coruptie tot mai frecvente, in legatura
moment
cu care se a~teapta o reactie cat mai prompta ~i eficienta a organelor judiciare.
vatamate,
Astfel, in cazul de fata, banuiala viziind saviir~irea infractiunii de luare de mita
! de arest
impliciind un reprezentant a! administratiei publice, cu precadere prin natura
orocesului
relatiilor socio-profesionale afectate, face ca lasarea in libertate a inculpatului
B.R. sa constituie un pericol pentru ordinea publica. Curtea Europeana a Dreptu-
rilor Omului a acceptat, in cauza Lettellier c. Frantei, ca, in circumstante excep-
tionale, prin gravitatea lor deosebita ~i prin reactia publicului Ia saviir~irea lor,
anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice

detentia inainte de proces, eel putin pentru un timp. In speta de fata exista
banuieli rezonabile ca fapta pentru care este cercetat inculpatul B., constituia
infractiune la momentul in care s-a produs ~i al efectuarii urmaririi penale (cauza
W/och c. Poloniei din 19 octombrie 2000). Obstructionarea justitiei ~i pericolul
de sustragere au constituit motive intemeiate de a refuza eliberarea unei
persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de CEDO in interpretarea art. 5
parag. 3 din Conventie. De aceea, in situatia de fata, se impune o astfel de
reactie a autoritatilor pentru a nu se crea ~i mai mult neincrederea in capacitatea
justitiei de a lua masurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea
publica, pentru crearea unui echilibru firesc ~i a unei stari de securitate sociala.
Cu privire la conditia pericolului concret pentru ordinea publica pe care lasarea
in libertate a inculpatului B.R.V. o prezinta pentru opinia publica, s-a retinut
indeplinirea ei, motivat de gravitatea infractiunii ~i modalitatea in care incul-
patul a savar~it pretinsele fapte ce demonstreaza ignorarea deliberata a ordinii de
drept ~i convingerea ca legea trebuie folosita doar ca instrument de infrangere a
acesteia, in realizarea unor scopuri personale, materiale, imediate. S-a apreciat
ca inculpatul prin functia avuta a intrat in mediile sociale ~i economice care
puteau sa-i asigure siguranta ~i confortul propriu, serviciile pe care le oferea, ca
~i sumele mari de bani incasate demonstrand lipsa unor repere morale reale ~i
disponibilitatea de a rezolva totul prin coruptie, inculpatul avand abilitatea de a
disimula faptele pretins ilegale in fapte oneste, creand o imagine distorsionata a
realitatii. Pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social, dar
acestea prezinta puncte de interferenta, astfel ca, in practica judiciara s-a con-
turat un punct de vedere majoritar, in sensu! ca pericolul concret pentru ordinea
publica se apreciaza atat in raport cu datele referitoare la fapte, adica natura ~i
gravitatea infractiunilor comise, cat ~i cu rezonanta sociala negativa produsa in
comunitate ca urmare a savar~irii acestora, datele referitoare la persoana
inculpatului, antecedentele penale ale sale. Numai criteriul referitor la pericolul
social concret sau generic al infractiunii saviir~ita de inculpat nu poate constitui
temei pentru luarea masurii arestarii preventive. 0 parte a doctrinei nationale a
sustinut ca pentru infractiuni deosebit de grave, cum este ~i luarea de mita,
probele referitoare la existenta acestor infractiuni ~i identificarea taptuitorilor
constituie tot atatea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publica,
intrucat prin natura lor au o rezonanta ~i implicatii negative asupra sigurantei
colective. Prin urmare, exista anumite tipuri de infractiuni care, prin natura lor,
conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publica, fie prin amploarea
sociala a fenomenului infractional pe care 11 presupun ~i 11 dezvolta, fie prin
impactul asupra intregii colectivitati, ~i care justifica luarea masurii arestarii
preventive. In prezenta speta, se constata ca infractiunea de care este acuzat
inculpatul B.R. este in masura sa lezeze ordinea sociala, respectul ~i increderea
de care angajatii Consiliului Judetean Cluj trebuie sa se bucure in fata comu-
nitatii ~i a cetatenilor, lipsa de respect ~i de incredere a populatiei in institutiile
statului cunoscand o cre~tere alarmanta pe fondul unor astfel de fapte. In cauza
Jose Gomes Pires Coelho c. Spaniei din 28 martie 2006 Curtea Europeana a
aratat ca pericolul pentru ordinea publica se poate aprecia ~i in raport de alte
circumstante, cum ar fi de pilda caracterul celui vizat, moralitatea, domiciliul,
1i sa justifice
ie fata exista profesia, legaturile familiale, aspecte care pot sa confirme existenta riscului de
B., constituia perturbare a anchetei sau sa i1 faca atat de redus !neat sa nu justifice detentia.
penale (cauza Dincolo de respectul de care s-a bucurat inculpatul B. in societate pana in
ei ~i pericolul prezent, aspect demonstrat de incadrarea sa intr-o munca utila, de imprejurarea
1~b erarea une1. ca este casatorit, avand in intretinere un copil, de !ipsa antecedentelor penale,
tretarea art. 5 Curtea apreciaza ca presupusa atitudine adoptata de inculpat pentru a-~i atinge
e o astfel de scopuri de ordin material ~i descrisa in considerentele incheierii denota un
in capacitatea caracter ~i o moralitate indoielnice, in masura sa confirme pericolul periclitarii
~ntru ordinea anchetei ~i a ordinii publice prin lasarea in libertate Ia acest moment procesual.
r tate sociala. Tot in privinta pericolului concret pentru ordinea publica, trebuie precizat ca in
dreptul national sunt prevazute pedepse de peste 10 ani inchisoare pentru infrac-
f care las~rea tiunea de care este acuzat inculpatul, deci, prin gravitatea deosebita ~i prin
fii, s-a retmut
tn care incul- reactia particulara a opiniei publice, faptele de natura celor retinute in sarcina
f a ordinii de
e infrangere a
inculpatului, sunt considerate ca suscita o tulburare a societatii, a~a incat se
justifica o detentie preventiva. Aceste imprejurari sunt apreciate de catre Curte
l S-a apreciat ca fiind de natura a tulbura opinia publica ~i de a-i afecta grav increderea intr-un
onomice care sistem real de valori, generand atitudini de neincredere Ia adresa organelor
le oferea, ca statului chemate sa protejeze ordinea sociala, ~i impunandu-se luarea masurii
rale reale ~i arestarii preventive fata de inculpatul B.R.V. Curtea nu apreciaza ca oportuna
ilitatea de a luarea Ia acest moment procesual a altei masuri preventive, mai putin restrictive
storsionata a de libertate, in mod altemativ, intrucat in cauza urmeaza a fi efectuate investi-
ul social, dar gatii complexe pentru verificarea tuturor conditiilor in care a fost savar~ita
iara s-a con- pretinsa infractiune de luare de mita, fiind posibila ~i descoperirea de noi fapte,
ntru ordinea iar fata de activitatea infractionala ~i modalitatea in care a actionat inculpatul,
ica natura ~i tinand seama de relatiile pe care ~i le-a creat in decursul anilor in mediul
a produsa in profesional face posibil ca lasarea sa in libertate sa ii descurajeze pe cei care au
cuno~tintii despre acele fapte, in a oferi relatiile necesare organelor de anchetii.
Ia persoana
Ia pericolul Curtea considera ca pentru desta~urarea in conditii corespunzatoare a procesului
ate constitui penal ~i pentru o buna administrare a justitiei, pentru a se impiedica sustragerea
.i nationale a inculpatului de Ia urmarire penala, este oportuna Ia acest moment procesual
ea de mita, masura arestarii preventive, subzistand temeiurile invocate de procuror ~i
taptuitorilor retinute ca atare de catre instanta. Astfel de fapte, de care este banuit inculpatul,
savar~ite Ia un asemenea nivel, sunt de natura sa creeze ~i sa induca opiniei
nea publica,
ra sigurantei publice convingerea ca legea se opre~te ~i nu are eficienta fata de astfel de
m natura lor, persoane care, prin statutullor, ar trebui sa asigure increderea societatii in modul
in amploarea in care mediul de afaceri ~i eel a! administratiei publice functioneaza, astfel ca,
olta, fie prin lasarea in libertate a acestor persoane ar potenta starea de neincredere a opiniei
urii arestarii pub lice, cu privire Ia modul in care organele judiciare aplica legea ~i protejeaza
este acuzat respectarea valorilor sociale care reglementeaza buna ~i corecta desta~urare a
i increderea actului de justitie. Curtea concluzioneaza ca datele prezentate probeaza ca,
fata comu- lasarea in libertate a inculpatului B.R.V. prezintii un pericol concret pentru
institutiile ordinea publica, ~i apreciindu-se ca se impune luarea rnasurii arestarii preventive
te. In cauza fata de susnumit, existand un interes in protejarea opiniei publice de riscul
uropeana a lasarii in libertate a inculpatului B.R.V., aplicarea altor masuri nefiind suficienta
aport de alte (C. A. Cluj, secfia penalii, fncheierea nr. 12 7/01.11.2011, nepublicatii).
domiciliul, (v) miisura arestiirii preventive sa fie necesarii fn scopul asiguriirii bunei desfli-
~uriiria procesului penal, a/ fmpiediciirii sustragerii inculpatului de Ia urmiirirea
penalii sau de Ia judecatii ori a/ prevenirii siiviir$irii unei a/te infracfiuni (buna - arestar
desfli$urare a procesului penal); preliminarii
- spre deosebire de art. 136 alin. (1) C.proc.pen., NCPP nu mai mentioneaza, ca ditre instant
scop al masurii preventive fmpiedicarea sustragerii de Ia executarea pedepsei, de zile;
deoarece aceasta ipoteza ridica un dubiu serios cu privire la respectarea prezumtiei de
nevinovatie a suspectului sau inculpatului.
(vi) miisura arestiirii preventive sii fie proporfiona/ii cu gravitatea acuzafiei retinut, sau
aduse incu/patului $i necesarii pentru realizarea scopu/ui urmiirit prin dispunerea din cauza st
acesteia;
- trebuie demonstrat, pe de o parte, caracterul necesar al masurii privative de
libertate pentru buna desfa~urare a procesului penal ~i, pe de alta parte, caracterul sustrage, es
insuficient a/ a/tor miisuri preventive pentru realizarea cu aceea~i eficienta a sanatatii sal
scopurilor prevazute de art. 202 NCPP, fata de prezumtia de nevinovatie de care se expirat dura
bucura inculpatul ~i de caracterul de exceptie al masurii arestarii preventive; de libertate,
a mandatulu
- cerinfa proporfionalitiifii, ce decurge din cea a necesitatii, presupune existenta
unui just echilibru lntre masura privativa de libertate ~i scopul urmarit prin dispu- 1.3. Asp'
nerea acesteia, In vederea garantarii libertatii persoanei ~i evitarii oricarui arbitrariu
In luarea unei masuri atat de grave. 1.3.1. Lui
pen ale
(vii) audierea prea/abi/ii a incu/patu/ui de judeciitor fn prezenfa avocatu/ui ales
ori numit din oficiu. A.Regu
Cele doua categorii de ipoteze (A ~i B) descrise mai sus in care se poate dispune - procur
arestarea preventiva nu se exclud una pe cealalta, putand exista situatii in care me~te o pro~
propunerea de arestare preventiva sa fie intemeiata atat pe vreunul din cazurile cu indicarea i
prevazute de art. 223 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, cat ~i pe cazul prevazut de art. 223
- propun
alin. (2) NCPP.
lmpreuna cu
in situafia fn care propunerea de arestare preventivii nu poate fi fntemeiatii pe a) judeca
vreunu/ din cazurile previizute de art. 223 a/in. (1) lit. a)-d) NCPP, potrivit NCPP nu sajudece ca
va fi posibilii luarea miisurii arestiirii preventive a/unci cand existii o suspiciune
b) judec
rezonabilii cu privire Ia comiterea vreuneia dintre urmiitoare/e in.fracfiuni: hiirfuire
instantei car
(art. 208 NCP), raco/area minori/or in scopuri sexua/e (art. 222 NCP), hiirfuire
circumscrip~
sexua/ii (art. 223 NCP), violarea de domici/iu (art. 224 NCP), via/area sediului
ori sediul pa:
profesiona/ (art. 225 NCP), via/area viefii private [art. 226 a/in. (1) # (2) NCP], furt
(art. 228 NCP inclusiv cand furtu/ este comis fntr-un /oc public ori de douii sau mai - potrivi
multe persoane fmpreunii), abuz de fncredere (art. 238 NCP), fn$eliiciune fn forma de judecatorul
bazii [art. 244 a/in. (1) NCP] etc. avand fn vedere cii maximu/ special a/ pedepsei preventiva v
previizute de lege pentru acestea este mai mic de 5 ani fnchisoare $i nici nu se regiisesc dosarului o.
fn enumerarea limitativii de in.fracfiuni previizutii de art. 223 a/in. (2) NCPP. lata; organu
urmaririi pen
1.2. Durata - chiar d
- fn faza urmiiririi pena/e arestarea preventiva a incu/patului poate fi luata pe o lntr-o anumi
durata de eel mult 30 de zile; spre deosebire de vechiu/ Cod, potrivit NCPP durata 1
Potrivit
refinerii nu se deduce din durata arestiirii preventive; masuri restri
termenul intr
Mi'isuri preventive $i alte mi'isuri procesuale penale 425
racfiuni (buna - arestarea preventiva a inculpatului poate fi luata ~i fn procedura de camera
preliminarii $i fn cursu/ judeciiJii, de catre judecatorul de camera preliminara sau de
entioneaza, ca catre instanta de judecata In fata careia se afla cauza, pentru o perioada de eel mutt 30
r ea pedepsei, de zile;
l prezumtiei de - durata masurii arestarii preventive se calculeaza, potrivit art. 271 NCPP 1, de Ia
~tea acuzatiei
data emiterii mandatului, ciind arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului
retinut, sau In !ipsa inculpatului retinut care nu a putut fi adus In fata judecatorului
din cauza starii sanatatii sale, a unei cauze de forta majora sau a starii de necesitate;
[in dispunerea
- cand arestarea a fost luata In !ipsa inculpatului aflat In stare de libertate care,
de~i legal citat, lipse~te nejustificat Ia dezbaterea propunerii, a inculpatului care se
~i privative de
lrte, caracterul sustrage, este disparut sau nu se prezinta In fata judecatorului din cauza starii
~i eficienta a sanatatii sale, a unei cauze de forta majora sau a starii de necesitate, ori atunci cand a
~tie de care se
expirat durata retinerii iar propunerea de arestare s-a solutionat cu inculpatul In stare
de libertate, durata masurii arestarii preventive curge de Ia data punerii fn executare
~tive ;
a mandatului de arestare preventivii.
[pune existenta
uit prin dispu- 1.3. Aspecte procedurale
arui arbitrariu
1.3.1. Luarea masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi
pen ale
rrvocatului ales
A. Reguli generate
poate dispune - procurorul, daca apreciaza ca sunt lntrunite conditiile prevazute de lege, lntoc-
.ituatii In care me~te o propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat,
I din cazurile cu indicarea temeiului de drept;
t de art. 223
- propunerea motivatii de luare a miisurii arestiirii preventive a inculpatului
lmpreuna cu dosarul cauzei, se lnainteaza spre competenta solutionare:
fntemeiatii pe a) judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta careia i-ar reveni competenta
ivit NCPP nu sa judece cauza In prima instanta; sau
~ o suspiciune
b) judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta corespunzatoare In grad
r;Jiuni: hiirfuire
instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza In prima instanta In a carei
CP), hiirJuire
circumscriptie se afla locul de retinere, locul unde s-a constatat savar~irea infractiunii
!area sediului
ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a lntocmit propunerea.
(2) NCP], fort
? douii sau mai
- potrivit art. 287 alin. (2) NCPP In cazurile In care procurorul sesizeaza
ne fn forma de judecatorul de drepturi ~i libertati In vederea solutionarii propunerii de arestare
at a/ pedepsei preventiva va fnainta copii numerotate $i certificate de grefa parchetului de pe actele
nu se regiisesc dosarului ori numai de pe cele care au /egiiturii cu cererea sau propunerea formu-
PP. latii; organul de urmarire penala va pastra originalul actelor, In vederea continuarii
urmaririi penale;
- chiar daca mai multi procurori efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala
e fi Juata pe o lntr-o anumita cauza, legea nu cere ca propunerea de arestare preventiva sa fie lntoc-
t NCPP durata 1
Potrivit art. 271 NCPP: ,,n calculul termenelor privind masurile preventive sau orice
masuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de Ia care incepe $i cea Ia care se sfiir$e$te
termenul intra in durata acestuia".
mita ~i semnata de toti ace~ti procurori, judecatorul de drepturi ~i libertati fiind legal
sesizat chiar daca propunerea de arestare este intocmita numai de o parte dintre
ace~tia;
- potrivit NCPP procurorul va trebui sa sesizeze judeditorul de drepturi ~i libertati
de Ia instanta competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de
inculpatul retinut, cu eel pufin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia, stabilite d
pentru a permite, pe de o parte, pregatirea unei aparari concrete ~i efective a
inculpatului, iar, pe de alta parte, pentru ca judecatorul de drepturi ~i libertati sa aiba
timp suficient pentru studierea dosarului; termenul de 6 ore este un termen de
recomandare, sesizarea judecatorului cu mai putin de 6 ore in vederea dezbaterii
propunerii de arestare preventiva neafectand legalitatea propunerii formulate;
- NCPP nu prevede obligatia procurorului de a aduce Ia cuno~tinta inculpatului
continutul referatului procurorului prin care s-a solicitat luarea masurii arestarii
preventive; in vederea asigurarii contradictorialitatii dezbaterilor privind propunerea
de arestare preventiva, precum ~i a unei aparari concrete ~i efective, judecatorul de
drepturi ~i libertati trebuie sa asigure inculpatului ~i avocatului acestuia posibilitatea
de a studia referatul procurorului precum ~i dosarul de urmarire penala;
- la prezentarea dosarului de catre procuror, judecatorul de drepturi ~i libertati
stabile~tetermenul de solutionare a propunerii de ares tare preventiva, fzxand data ~i
ora Ia care solutionarea va avea lac;
- in cazul inculpatului aflat in stare de retinere, termenul de solutionare a
propunerii de arestare preventiva trebuie fixat inainte de expirarea duratei retinerii.
Ziua ~i ora se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta
inculpatului in fata judecatorului de drepturi ~i libertati. De asemenea, ziua ~i ora se
aduc la cuno~tinta avocatului inculpatului, caruia, la cerere, i se pune Ia dispozitie c.
dosarul cauzei pentru stu diu;
-pro~
singur j~
- nu este necesar insa ca propunerea de arestare a inculpatului sa fie judecata
inainte de expirarea duratei retinerii; in acest caz, judecatorul de drepturi ~i libertati
va constata ca a expirat durata masurii retinerii ~i ca inculpatul se afla in stare de pare~ ob~
-m~
libertate ~i va continua solutionarea propunerii de arestare; 1
infractiu1
~ Imprejurarea ca Ia momentul judecarii propunerii de arestare durata
pilda, un
are stare
retinerii a expirat nu afecteaza posibilitatea luarii masurii arestarii, cata vreme
judecatorul, analiziind propunerea, constata ca sunt !ndeplinite conditiile preva- regulii sp
zute de C.proc.pen. in recursul declarat !mpotriva !ncheierii prin care s-a dispus din cadti
.
arestarea preventiva, instanta nu are abilitatea de a cenzura corectitudinea de~t ,nes
administrarii probelor de catre organele de ancheta ~i nici de a verifica aparari ridica pre
care tin de fondul cauzei. Pana Ia dovada contrarie, probele administrate de -foro
procuror nu pot fi !nlaturate de catre instanta sesizata cu luarea unei masuri nat sa sc
preventive (C.A . Cluj, secfia penala ~ide minori, decizia nr. 32/R/1 6.03.201 0, fn asupra pt
BJC/uj 2010). a solutio
- inculpatul aflat in stare de libertate se citeaza pentru termenul fixat. Termenul patibil (i1
se aduce Ia cuno~tinta procurorului ~i avocatului inculpatului, acestuia din urma arestare):
acordandu-i-se, la cerere, posibi/itatea de a studia dosarul cauzei;
bertati fiind legal - avocatul ales sau din oficiu al inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
~e o parte dintre necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii de arestare preventiva, flira ca
prin aceasta sa se poata ajunge Ia o fntiirziere nerezonabila a procedurii de solu-
tionare a propunerii de ares tare preventiva;
epturi ~i libertati
eventive fata de - daca avocatul ales al inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i la ora
efinerii acestuia, stabilite de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i nici nu asigura substituirea, pleaca
te ~i efective a sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru
i libertati sa aiba desernnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul rezonabil
~i inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective;
e un termen de
ederea dezbaterii - in toate cazurile, este obligatorie asistenta juridica a inculpatului de catre un
ormulate; avocat, ales sau numit din oficiu, la solutionarea propunerii de arestare preventiva;
tinta inculpatului
masurii arestarii '"",;..-"NCOU~~~~"uANRICirrs Curtea nu a considerat di exista vreun motiv pentru a distinge
rivind propunerea lntre hotarari ale instantei prin care se dispune luarea sau mentinerea arestarii de
e, judecatorul de cele prin care se verifica legalitatea arestarii. Toate aceste proceduri trebuie sa
stuia posibilitatea ofere un minimum de garantii procesuale, iar jurisprudenta Curtii In interpre-
la; tarea art. 5 parag. 4 privind recursul In materia privarii de libertate este, In
repturi ~i libertati principiu, aplicabila procedurii prevazute de art. 5 parag. 3. Cu toate acestea, pe
a, fixand data # taramul procedurilor care intra sub incidenta art. 5 parag. 3, Curtea a aratat di
instanta nationala poate decide sa nu a~tepte pana cand persoana privata de
libertate alege sa fie reprezentata de catre avocat, iar autoritatile nu au obligatia
<Ie solutionare a de a-i asigura asistenta juridica gratuita. Chiar ~i In acest context, sosirea
duratei refinerii. lntarziata a avocatilor reclamantului poate justifica lnceperea ~edintei de
igura prezenfa judecata, dar nu ~i refuzul instantei de a permite participarea acestora Ia ~edinta
ea, ziua ~i ora se de judecata (CEDO, hotiirarea din 25 octombrie 2007, fn cauza Lebedev
une Ia dispozifie c. Rusiei, parag. 76, 88).
- propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consi/iu de un
ti sa fie judecata
singur judecator de drepturi $i libertafi, indiferent de natura infractiunii, cu partici-
epturi ~i libertati
parea obligatorie a procurorului;
~ afla in stare de
- in cazul in care legea impune necesitatea unui complet specializat fata de natura
infractiunii (de exemplu, infractiunile de coruptie) sau de persoana inculpatului (de
pilda, un minor), judecatorul de drepturi ~i libertati care solutioneaza propunerea de
arestare durata
ruii, cata vreme arestare preventiva trebuie sa fie specializat in materia respectiva; nerespectarea
nditiile preva- regulii specializarii nu atrage nulitatea absoluta a hotararii pronuntate de un judecator
care s-a dispus din cadrul instantei competente (sau a sectiei penale a instantei competente) care,
corectitudinea de~i ,nespecializat", satisface cerintele de independenta ~i impartialitate, dar poate
verifica aparari ridica problema raspunderii disciplinare a magistratului;
administrate de - formularea unei cereri de recuzare a judecatorului de drepturi ~i libertati desem-
unei masuri nat sa solutioneze propunerea de arestare nu il impiedica pe acesta sa se pronunte
6.03.2010, fn asupra propunerii; in ipoteza in care cererea de recuzare este admisa, judecatmul care
a solutionat-o va dispune ~i anularea tuturor actelor efectuate de judecatorul incom-
patibil (inclusiv a lncheierii prin care acesta s-a pronuntat cu privire la propunerea de
arestare);
- inculpatul retinut este adus In fata judecatorului de drepturi ~i libertati ~i va fi aceasta'

asistat de avocat; In situatia in care procurorul formuleaza propunerea de arestare fata procurd
de un inculpat aflat in stare de libertate (de pilda, fata de inculpatul cu privire la care a 11-a
nu s-a luat masura retinerii), judecatorul de drepturi ~i libertati investit cu cauza - lnainte
trebuie sa procedeze la citarea acestuia; fi aduce Ia cJ
- solutionarea propunerii de arestare preventiva se face, in principiu, in prezenfa declaratie, a
inculpatului, in afara de cazul cand acesta:
a) fiind In stare de libertate ~i legal citat lipse~te nejustificat;
b) este disparut; intemeiaza
posibil ~i ca-i
c) se sustrage de la urmarirea penala;
- dupa as
d) fiind In stare de libertate ~i legal citat din cauza starii sanatatii, din cauza de
uzeze de dre
forta majora sau stare de necesitate nu se prezinta In fata judecatorului de drepturi ~i
procurorului
libertati;
de contradic
e) fiind In stare de retinere sau arestat In alta cauza, din pricina starii sanatatii, din avand ultimu
cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fl. adus In fata judecatorului de
- delibera
drepturi ~i libertati.
drepturi ~i l
- in toate situatiile de la lit. a)-e) de mai sus propunerea de arestare preventiva se camera dec
solutioneaza in !ipsa;
1. admite
- daca inculpatul se ajla in stare de libertate, pentru solutionarea propunerii de perioada de
arestare preventiva judecatorul de drepturi ~i libertati trebuie sa dispuna citarea condifiile pe.
inculpatului Ia adresele cunoscute (inclusiv aducerea sa cu mandat) ~i sa ia masuri cu
- potrivit
privire Ia verificarea existentei situatiilor invocate de procuror care ar justifica
nu se deduce
solutionarea propunerii In lipsa; prezenfa avocatului sau ales sau desemnat din oficiu
este obligatorie, acestuia urmand a i se da cuvantul pentru a formula concluzii in -In baza
1
legatura cu propunerea de arestare preventiva, In vederea respectarii dreptului Ia apa- ventiva ;
rare efectiva a! inculpatului ~i a principiului contradictorialitatii dezbaterii propunerii - dadi p
de arestare preventiva a inculpatului; cate unman
- daca prin aceea~i propunere s-a solicitat arestarea preventiva a unor inculpati
retinuti, dar ~i a altora despre care se sustine ca sunt disparuti, sau se sustrag de Ia care a emis
urmarirea penala, judecatorul de drepturi ~i libertati va solutiona de indata propu- exemplar or;
nerea de arestare preventiva cu inculpatii prezenti, dispunand, totodata, disjungerea ~i organe/or de
solutionarea separata a propunerii de arestare in lipsa, dupa indeplinirea procedurii de
citare ~i a efectuarii verificarilor mentionate mai sus; 1
Potrivit a
~ Pentru a se constata incidenta in cauza a faptului di prezenta incul- a) instanta
m1lsurii arest~
patului in fata judecatorului nu este posibila, din cauze obiective sau subiective, judec1ltorului
instanta investita cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive este patului; e) du:
obligata sa dispuna citarea persoanei in cauza, caci numai in urma acestei datei Ia care i
proceduri, obligatorie de altfel pentru solutionarea aproape a oricarei cauze Jocului comit
penale, instanta poate proceda Ia analizarea propunerii de arestare preventiva g) temeiurile
chiar ~i in !ipsa inculpatului ~i tara audierea acestuia. Un asemenea demers este inculpatul; i)
necesar chiar ~i atunci cand motivul arestarii persoanei este sustragerea sa de Ia judec1ltorului
urmarire penala, nefiind suficienta doar sustinerea procurorului in acest sens, refuza sa sem
caracter de n
Masuri preventive $i alte masuri procesuale penale 429
lertli\i 1i va fi aceasta fiind suficienta doar pentru justificarea neaudierii inculpatului ~i de catre
e arestare fata procuror, a~a cum impune art. 150 alin. (!) C.proc.pen. (C.A. Bucure$fi, secfia
privire la care a If-a penala, fncheierea nr. 101/2005, fn C.P.J.P. 2005, p. 84-85).
estit cu cauza - inainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecatorul de drepturi ~i libertati
fi aduce Ia cuno$finfa infractiunea de care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio
, fn prezenfa declaratie, atragiindu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa;
- in cazul in care inculpatul consimte sa dea declaratie, judecatorul de drepturi ~i
libertati 11 va audia despre fapta de care este acuzat $i despre motivele pe care se
fntemeiaza propunerea de arestare preventiva formulata de procuror; este insa
posibil ~i ca inculpatul sa uzeze de dreptulla tacere, refuziind sa dea declaratii;
din cauza de - dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupa ce acesta declara ca infelege sa
de drepturi ~i uzeze de dreptul de a pastra tacerea, judecatorul de drepturi ~i libertati da cuviintul
procurorului ~i avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor
de contradictorialitate, a propunerii de arestare formulata de parchet, inculpatul
sanatatii, din aviind ultimul cuviint;
ecatorului de
- deliberiind asupra propunerii de arestare preventiva a inculpatului judecatorul de
drepturi ~i libertati poate dispune prin incheiere motivata, care se pronuntii in
preventiva se camera de consiliu, una dintre urmatoarele soluJii:
1. admiterea propunerii parchetului $i arestarea preventivii a inculpatului pe o
propunerii de perioada de maximum 30 zile, in situafia in care se constata ca sun! indeplinite
ispuna citarea condifiile pentru a se dispune arestarea preventiva;
ia masuri cu
- potrivit NCPP durata refinerii sau a conducerii administrative Ia sediul po/ifiei
re ar justifica
nu se deduce din durata arestarii preventive a inculpatului;
nat din oficiu
concluzii in - in baza incheierii motivate a judecatorului se emite mandatul de arestare pre-
ptului la apa- ventiva1;
rii propunerii - daca prin aceea~i hotariire s-a dispus arestarea mai multor inculpati, se emite
ciite un mandai de ares tare separat, pentru fiecare dintre ei;
or inculpati - ciind mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul
sustrag de la care a emis mandatul inmaneaza un exemplar a/ mandatului persoanei ares tate $i un
indata propu- exemplar organului de polifie; potrivit NCPP mandatul de arestare poatefi transmis
disjungerea ~i organelor de polifie $i prinfax, po$fa electronica sau prin orice mijloc in masura sa
1 procedurii de
1
Potrivit art. 230 alin. (3) NCPP: ,,n mandatul de arestare preventivii se arat!i:
a) instanta din care face parte judec!itorul de drepturi ~i libert!iti care a dispus luarea
m!isurii arest!irii preventive; b) data emiterii mandatului; c) numele, prenumele ~i calitatea
judec!itorului de drepturi ~i libert!iti care a emis mandatul; d) datele de identitate ale incul-
patului; e) durata pentru care s-a dispus arestarea preventiv!i a inculpatului, cu mentionarea
a acestei datei Ia care inceteaz!i; f) ar!itarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei ~i
ricarei cauze locului comiterii acesteia, incadrarea juridic!i, infractiunea ~i pedeapsa prev!izut!i de lege;
preventiva g) temeiurile concrete care au determinat arestarea preventiv!i; h) ordinul de a fi arestat
demers este inculpatul; i) indicarea locului unde va fi detinut inculpatul arestat preventiv; j) sernn!itura
rea sa de Ia judec!itorului de drepturi ~i libert!iti; k) semniitura inculpatului prezent. in cazul in care acesta
acest sens, refuzii sa semneze, se va face menfiune corespunziitoare in mandat" (aceastii menfiune are
caracter de noutate nefiind previizutii de vechiul Cod- s.n.).
producii un document scris fn conditii care sii permitii autoritiitilor destinatare sii fi cieze de asist
stabileascii autenticitatea; organul de politie preda exemplarul original al mandatului international~
de arestare preventiva administratiei locului de detinere; protectia une~
mat in toate sj
- dupa luarea masurii, inculpatului i se aduc Ia cuno~tinta, de indata, fn /imba pe
gorie de perso
care o fntelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivii; NCPP nu
prevede obligatio organelor judiciare de a traduce mandatul de arestare preventivii, - imediat

sau fncheierea prin care s-a dispus miisura, ci numai sii asigure fncuno~tinfarea, fncuno~tinta
no~tinfeze me.
-
prin interpret, a inculpatului cu privire Ia motivele priviirii de libertate;
deJinut; I
--~~ -
-
!t
,, 1'1~ .- 2 fund - in cazul

Curtea reammte~te
ca art. 5 parag. enunta o garantte a-
0 0
.
WMOI'F.ANCOOKTOfiiUMANKIGins
schimbarii, in
mentala: orice persoana arestata trebuie sa ~tie
de ce a fost privata de libertate.
nistratiei Joe
Aceasta garantie obliga Ia semnalarea catre o asemenea persoana, lntr-un limbaj
diplomatici de
simplu, accesibil, a motivelor juridice ~i de fapt ale privarii sale de libertate
astfel !neat sa poata discuta cu privire Ia legalitatea acesteia In fata unei instante - adminis
In temeiul paragrafului 4. Persoana In cauza trebuie sa beneficieze de aceste tului arestat
informatii ,In termenul eel mai scurt", dar politistul care 11 aresteaza poate sa nu consemna in
i le ofere In lntregime Ia fata locului. Pentru a stabili daca a primit destule - inculpa
informatii ~i suficient de repede, trebuie sa se tina seama de particularitatile personal inc~
cauzei. In prezenta cauza, Curtea observa ca, astfel cum reiese din declaratia proces-verbal;
reclamantului din 2 noiembrie 2001, data arestarii sale, persoana In cauza a fost
informata cu privire Ia acuzatiile aduse lmpotriva sa. In plus, observa ca, la 5
noiembrie 2001, a avut posibilitatea de a contesta legalitatea masurii privative de
libertate. Curtea considera ca informatiile astfel oferite cu privire la motivele
arestarii din 2 noiembrie 2001 lndeplineau cerintele art. 5 parag. 2 din Conventie.
(CEDO, hotiirdrea din 2 februarie 2010, fn cauza Scundeanu c. Romdniei,
parag. 72-74).
- inculpatului fata de care s-a dispus masura arestiirii preventive i se comunicii,
sub semniiturii, fn scris:
a) drepturile prevazute la art. 83 NCPP;
b) drepturile prevazute Ia art. 210 alin. (I) ~i (2) NCPP (dreptulla incuno~tintarea
membrilor de familie sau a reprezentantilor diplomatici);
c) dreptul de acces Ia asistenta medicala de urgenta;
d) dreptul de a solicita revocarea sau inlocuirea arestarii cu o alta masura
preventiva;
e) dreptul de a face pliingere impotriva masurii dispuse.
- in cazul in care persoana arestatii nu poate ori refuza sa semneze dovada de
comunicare, se va incheia un proces-verbal;
- imediat dupa Juarea masurii arestiirii preventive, judecatorul de drepturi ~i liber-
tati care a dispus masura fncuno~tinteazii despre aceasta un membru a/ familiei incul-
patului ori o alta persoana desemnatii de acesta; daca persoana arestatii nu este
cetatean roman, aceasta are ~i dreptul de a fncuno~tinta sau de a solicita fncuno~
tintarea misiunii diploma/ice ori ojiciului consular al statului al carui cetiitean este
sau, dupa caz, a unei organizatii intemationale umanitare, daca nu dore~te sa benefi-
cieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei
internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afUi sub
protectia unei astfel de organizatii. Inspectoratul General pentru Imigrari este infor-
mat in toate situatiile cu privire la dispunerea masurii preventive fata de aceasta cate-
gorie de persoane; efectuarea incuno~tintarii se consemneaza intr-un proces-verbal;
- imediat dupii introducerea sa fntr-un loc de definere, incu/patul are dreptul de a
fncuno~tinfa personal sau de a solicita administrafiei locului respectiv sii fncu-
no~tinfeze membrii de familie sau reprezentanfii diplomatici despre /ocu/ unde este
definut;
- in cazul schimbarii ulterioare a locului de detinere, imediat dupa producerea
schimbarii, inculpatul are dreptul de a incuno~tinta personal sau de a solicita admi-
nistratiei locului respectiv sa incuno~tinteze membrii de familie sau reprezentantii
diplomatici despre noul loc unde este definut;
- administratia locului de detinere are obligatia de a aduce la cuno~tinta inculpa-
tului arestat preventiv drepturile referitoare la incuno~tintare precum ~i de a
consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a realizat incuno~tintarea;
- inculpatului arestat preventiv nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face
personal incuno~tintarea, decal pentru motive temeinice, care se consemneaza intr-un
proces-verbal;
- ciind masura arestarii preventive a fost luata fata de un inculpat in a carui
ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a
instituit tutela sau curatela ori o persoana care, datorita viirstei, bolii sau altei cauze,
are nevoie de ajutor, autoritatea competentii este fncuno~tintatii, de indata, in vederea
luarii masurilor legale de ocrotire pentru persoana respectiva; obligatia de fncuno~
tinfare revine judeciitorului de drepturi ~i /ibertiiti de la prima instanta sau de la
instanta ierarhic superioara, care a luat masura arestarii preventive, modul de
se comunicii, indeplinire a acestei obligatii fiind consemnat intr-un proces-verbal;
- potrivit NCPP dacii persoana viitiimatii a solicitat fn conditiile art. Ill a/in. (5)
NCPP fn~tiinfarea sa cu privire Ia eliberarea fn orice mod a persoanei arestate, jude-
cuno~tintarea ciitorul care a emis mandatul consemneazii aceasta fntr-un proces-verba/, pe care fl
predii organului de politie care fl va fnainta administratiei locului de definere.
alta masura ~ Legalitatea ~i temeinicia luarii ~i

mentinerii masurii preventive se
apreciaza distinct in fiecare cauza in parte, neavand relevanta imprejurarea ca
inculpatul mai este arestat preventiv ~i intr-o alta cauza, atiita timp cat nicio
dispozitie a Codului de procedura penala nu interzice ca inculpatul sa fie arestat
in mai multe cauze intre care nu exista o legatura care sa justifice ~i sa impuna o
extindere a procesului penal. Existenta unui alt mandat de arestare preventiva a
epturi ~i liber- inculpatului intr-o alta cauza nu afecteaza legalitatea masurii arestarii preventive
luate fata de acesta in cauza de fata (J.C.C.J., secfia penalii, decizia
'familiei incul-
nr. 609012005, www.legalis.ro).
stata nu este
icita fncuno~
cetatean este ~ Imprejurarea ca inculpatul se afla in executarea unei pedepse privative
de libertate nu constituie un impediment pentru luarea ~i mentinerea arestarii
~te sa benefi-
preventive a acestuia, cu respectarea dispozitiilor legale, lntrucat arestarea pre-

ventiva are ca scop asigurarea bunei desta~urari a procesului penal, iar execu-
tarea pedepsei inchisorii poate fi intrerupta sau inculpatul poate fi liberat condi-
tionat (C.A. Bra~ov, decizia penala nr. 322/R/09.04.2004, in Cpp Ad. 1, p. 84).
2. respingerea propunerii de arestare preventiva, in situafia fn care nu sunt - nu
fndeplinite condifiile pentru a se dispune arestarea preventiva; care s-a
- daca inculpatul a fost anterior retinut in cauza, va fi pus in libertate Ia data Ia domi
expirarii duratei retinerii, iar nu Ia data pronuntarii incheierii prin care s-a respins respinge~
propunerea de arestare; executori
- in ipoteza in care contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a respins - con
propunerea de arestare preventiva este, de asemenea, respinsa inainte de expirarea fnregistra
duratei retinerii, incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati ramanand astfel
A
- m ve
I
definitiva, se va dispune ~i punerea in libertate a inculpatului retinut, potrivit art. 227 - solu
alin. (1) NCPP, chiar daca nus-a implinit durata pentru care masura retinerii a fost prezenta l
dispusa de organul de urmarire penala. se sustrag
3. respingerea propunerii de arestare preventiva ~i luarea masurii arestului Ia .
s1tate nu J '
domiciliu, controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune, daca se contestat
constata ca arestarea preventiva nu este necesara sau proportionala cu scopul urmarit, -in t
insa sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 218 NCPP, respectiv art. 211 NCPP catre un
sau art. 216 NCPP.
- parti
- in ceea ce prive~te masura controlului judiciar pe cautiune este necesar ca in
-jude
cursu) dezbaterii propunerii de Juare a masurii arestarii preventive inculpatul sau
vata, care,
avocatul acestuia sa W fi manifestat dorinta de a fi plasat sub control judiciar pe
so/ufii:
cautiune, sens in care sa fi depus o suma considerata de el insu~i indestulatoare
pentru cautiune, iar judecatorul, cu ocazia deliberarii, sa aprecieze ca se impune 1. ad
retinerea acestei sume cu titlu de cautiune;
- indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua
exemplare originale; incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati se comunica
inculpatului ~i procurorului care au lipsit de Ia pronuntare; masurii
caufiune,
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati dispune asupra
dispus
propunerii de arestare preventiva se poate face contestaJie in termen de 48 de ore de Ia
inculpatu
pronunfare pentru procurorul ~i inculpat care au fost prezenti Ia pronuntare, sau, dupa
caz, de Ia comunicare pentru procurorul ~i inculpatul care au /ipsit de Ia pronunfare; 3. ad
se remarca astfel ca NCPP a fnlocuit calea de atac a recursului cu cea a contestafiei in judecato
materia masurilor preventive, # a previizut obligafia judecatorului de drepturi ~i are stare,
libertafi de a comunica fncheierea procurorului care a lips it Ia pronunfare;
- daca incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta nu este
atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 48 de ore de
Ia expirarea termenului de contestatie;
- in ipoteza in care incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima
instanta este atacata cu contestafie, aceasta se depune Ia judecatorul de drepturi ~i imediat
libertati care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul membru
cauzei, judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta ierarhic superioara, in soana are
arestarea pre- termen de 48 de ore de Ia inregistrare; contestatiile impotriva incheierilor prin care
tal, iar execu- judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
liberat condi- asupra propunerii de arestare preventiva se solutioneaza de un complet compus din
. J, p. 84). doi judecatori de drepturi ~i libertati de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
care nu sunt - nu este suspensivi'i de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin
care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, respectiv luarea mi'isurii arestului
'bertate Ia data Ia domiciliu, controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune dupi'i
care s-a respins respingerea propunerii de ares tare preventivi'i, dispozitiile din aceste fncheierii jiind
executorii de Ia momentul pronunfi'irii;
care s-a respins - contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia
tte de expirarea fnregis trare;
ramanand astfel - in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
potrivit art. 227 - solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu ~i este contradictorie, in
a retinerii a fost prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipse~te nejustificat, este disparut,
se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de nece-
urii arestului Ia sitate nu poate fi adus in fata judecatorului de drepturi ~i liberarati care solutioneaza
fiune, dacli se contestatia;
1 scopul urmarit, - in toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de
art. 211 NCPP catre un avocat, ales sau numit din oficiu;
- participarea procurorului este obligatorie;
e necesar ca in - judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza contestatia prin fncheiere moti-
e inculpatul sau vati'i, care se pronunfd in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
ntrol judiciar pe solufii:
i indestulatoare
1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de arestare preventiva, in cazul
re ca se impune
in care judecatorul de drepturi ~i libertati de la prima instanta a dispus arestarea
inculpatului;
minutei in doua
2. admiterea contestatiei, respingerea propunerii de arestare preventiva ~i luarea
ti se comunica
mi'isurii arestului Ia domici/iu, controlului judiciar sau a controlului judiciar pe
caufiune, in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati de la prima instanta a
i dispune asupra dispus arestarea inculpatului; totodata, se va dispune punerea in libertate a
1e 48 de ore de Ia inculpatului, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza;
Etafe, sau, dupi'i
3. admiterea contestatiei ~i dispunerea arestarii preventive a inculpatului daca
'de Ia pronunfare;
a contestatiei fn judecatorul de drepturi ~i libertati de la prima instanta a respins propunerea de
arestare, ori daca a respins propunerea de arestare preventiva # a dispus luarea
ui de drepturi ~i
mi'isurii arestului Ia domici/iu, controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe
fare;
caufiune;
instanta nu este
n de 48 de ore de
- in acest caz mandatu/ de arestare preventivi'i va fi emis de judeci'itorul de
drepturi ~i liberti'ifi care a soluJionat contestafia;
- deopotriva, judecatorul de drepturi ~i libertati care a solutionat contestatia
.rtati de Ia prima
imediat dupa luarea masurii arestarii preventive, fncuno~tinfeazi'i despre aceasta un
I de drepturi ~i
membru at familiei inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta; daca per-
reuna cu dosarul
c superioara, in soana arestata nu este cetatean roman, aceasta are ~i dreptu/ de a fncuno~tinJa sau de
a so/icita fncuno$finfarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al a inculpa

carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu masura pre
dore~te sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a repre-
zentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt
motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii. Inspectoratul General pentru
Imigrari este informat in toate situatiile cu privire Ia dispunerea masurii preventive
fata de aceasta categorie de persoane; efectuarea incuno~tintarii se consernneaza
pro~
an ali
ex is
intr-un proces-verbal.
4. admiterea, in parte, a contestatiei ~i modificarea temeiurilor (de fapt ~i/sau de ce
drept), ori a duratei pentru care s-a dispus arestarea preventiva;
- in acest caz nu se va proceda Ia anularea mandatului de arestare preventiva emis
initial (care a fost deja pus in executare) ~i Ia emiterea unui nou mandat de arestare
preventiva, mandatul initial completandu-se cu incheierea judecatorului de drepturi ~i
libertati de Ia prima instanta, a~a cum a fost modificata in urma solutionarii
contestatiei.
5. respingerea contestatiei ca neintemeiata sau tardiva;
6. ia act de retragerea contestatiei 1
Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de Ia solutionarea
contestatiei.
~ Minuta leaga judecatorul sau instanta ~i

constituie o garantie eli Ia
redactarea lncheierii nu se va omite, adauga sau schimba ceva privind solutia ~i,
de aceea, In special In cazullncheierilor care pot fi atacate separat, cum sunt cele
mai multe dintre lncheierile prin care judecatorul sau instanta se pronunta asupra
masurilor preventive, se impune ca rezultatul deliberarii sa fie consernnat lntr-o
minuta. In !ipsa minutei nu ar putea fi realizat controlul judiciar asupra rezulta-
tului deliberarii ~i nici asupra modului In care au fost respectate dispozitiile
relative Ia compunerea completului de judecata, dispozitii prevazute sub sanc-
tiunea nulitatii absolute (!.C. C.J., Secfii/e Unite, Decizia nr. XVJI/2005,
www.legalis.ro).
- dupa respingerea cu caracter definitiv a unei propuneri de arestare preventiva de
judecatorul de drepturi ~i libertati este posibila formularea de catre procuror a unei
noi propuneri de arestare in cursu! urmaririi penale, in procedura de camera preli-
minara sau in cursu! judecatii daca, intre timp, au intervenit temeiuri noi care fac
necesarii privarea de /ibertate a incu/patului; prin temeiuri noi se inteleg acele
imprejurari inexistente Ia momentul luarii initiale a masurii arestarii preventive, atat
ca temeiuri de fapt, cat ~i ca temeiuri de drept, care fac necesara privarea de libertate
1
Judecatorul de drepturi ~i libertati va luat act de retragerea contestatiei, iar nu va dispune res
respingerea acesteia ca inadmisibila ~i in ipoteza in care aceasta manifestare de vointa se do __
refera Ia o a doua contestatie declarata de inculpat sau de avocatul sliu dupa solutionarea osd
definitiva a (primei) .contestatii declarate impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea
masurii preventive. s-a
r al statului al a inculpatului, in ciuda faptului ca fata de acesta s-a mai luat anterior in cauza aceasta
nitare, dadi nu masura preventiva.
ne, ori a repre-
u, din orice alt ~ Avand in vedere ca in prezenta cauza a mai fost solutionata o
General pentru propunere de arestare preventiva a inculpatului C.C., se impune mai intai a
surii preventive analiza diferentele dintre cele doua propuneri formulate de Parchet ~i a examina
"e consemneaza existenta unor elemente noi care sa faca necesara privarea de libertate a
inculpatului. (... ) Pentru a preintampina abuzul ~i pentru a accentua diferentele
de fapt ~i/sau de ce trebuie sa existe intre propunerile formulate, legiuitorul a prevllzut o conditie
speciala de solutionare a unei noi propuneri de arestare preventivll, respectiv
existenta unor elemente noi. Noua propunere se poate intemeia din punct de
preventiva emis vedere formal pe acele~i dispozitii legale insa trebuie fundamentata pe existenta
mdat de arestare unor elemente cu caracter de noutate, deci inexistente sau necunoscute de
ui de drepturi ~i instanta care a solutionat prima propunere de arestare, fiind vorba despre impre-
a solutionarii jurllri de fapt sau temeiuri de drept ce nu au fost analizate anterior ~i care, din
punct de vedere cronologic, au fost relevate dupll solutionarea primei propuneri.
Bineinteles, nu poate fi vorba despre noi mijloace de probii care confirmll fapte
deja dovedite prin mijloacele de proba administrate pana Ia momentul solutio-
narii primei propuneri de arestare, ci despre probe sau indicii noi, respectiv orice
e Ia solutionarea element de fapt care serve~te Ia constatarea existentei sau inexistentei unei
infractiuni, Ia identificarea persoanei care a sllva~it-o ~i Ia cunoa~terea impreju-
rllrilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Fiind vorba despre arestarea
garantie ell Ia preventiva, aceste elemente noi trebuie sa vizeze fapta ~i persoana inculpatului.
vind solutia ~i, Pomind de Ia aceste considerente, Curtea apreciaza ell propunerea de arestare ce
, cum sunt cele face obiectul cauzei de fata nu constituie o reiterare a primei propuneri,
oronuntll asupra solutionata in mod definitiv prin incheierea din 23 septembrie 2007 a Inaltei
nsernnat intr-o Curti de Casatie ~i Justitie, prin care s-a stabilit ell nu sunt indeplinite conditiile
asupra rezulta- pentru arestarea preventivll a numitului C.C., intre cele doull propuneri existand
te dispozitiile diferente esentiale, cea de-a doua evidentiind existenta unor elemente noi ce
azute sub sane- contureazll concluzia necesitatii privllrii de libertate a inculpatului. Dupa solutio-
r. XVII/2005, narea primei propuneri, in cursu! urmllririi penale a fost administrat un amplu
material probator ce relevll elemente de fapt cu caracter de noutate. Astfel, in
lunile octombrie ~i noiembrie 2007, pe traseul Poiana Bra~ov-Bra~ov, intr-o
e preventiva de
rapa, au fost descoperite numeroase obiecte din locuinta inculpatului ~i a
' procuror a unei victimei (cutii de parfumuri, fotografii, cllrti, reviste, peme, precum ~i trei
de camera preli- mllnu~i chirurgicale, mai multi saci de plastic, o uniforma de politie de vara, o
iuri noi care fac pereche de chiloti bllrbate~ti ~i o emblema cu gradul de ,inspector principal").
se inteleg acele Potrivit rapoartelor de constatare tehnico-~tiintificll, pe aceste obiecte au fost
i preventive, atat evidentiate urme biologice apartinand victimei ~i inculpatului C.C. ~i urme de
area de libertate sange apartinand victimei E.G., ceea creeaza suspiciunea rezonabilll cu privire Ia
ascunderea urmelor infractiunii. Prin rapoartele de constatare tehnico-~tiintificll
efectuate in perioada octombrie-decembrie 2007 a fost evidentiata identitatea
intre profilul genetic a! victimei ~i urmele de sange gasite in locuinta comunll,
, iar nu va dispune respectiv pe ma~ina de spa!at, pe gresia ~i pe faianta din baia de serviciu, pe u~a
stare de vointa se dormitorului matrimonial, sub !ada de lernn situata in holul apartamentului ~i pe
dupa solutionarea o sticlll de parfum aflata pe noptiera din dormitorul matrimonial. De asemenea,
s-a dispus luarea
s-a stabilit corespondenta dintre profilul genetic a! victimei ~i urmele de sange
ridicate de pe capacul ~i suportul cotierei - fata din autoturismul inculpatului. re~edinta resp
Cu ocazia perchezitiilor domiciliare efectuate In locuinta comuna In lunile perchezitie dt
septembrie ~i noiembrie 2012 ~i prin folosirea sistemului de iluminare Crime drepturi ~i li
Lite au fost identificate noi urme de sange pe peretele dintre dormitorul inculpatul are:
matrimonial ~i baia de serviciu, pe podeaua dormitorului ~i sub podea, pe - organul c
plintele din dormitor, dar ~i In holul lnvecinat ~i In baia de serviciu. Cu aceasta preda un exe
ocazie, a fost descoperit un strat suplimentar de glet ~i vopsea pe peretele dintre catorul de dre
dormitor ~i baia de serviciu, In zona cu cea mai mare concentrare a urmelor de
care arestar'
sange, ceea ce pune din nou In evidenta indicii privind ascunderea urmelor
sanatafii, din
infractiunii. Prin rapoartele de constatare tehnico-~tiintifica efectuate In perioada
octombrie-noiembrie 2012, s-a stabilit ca noile urme de sange apartin victimei Ia incetarea ao
E.G. ~i au fost evidentiate diferentele dintre peretele pe care au fost identificate
urmele de siinge ~i ceilalti pereti ai dormitorului matrimonial. Tot ca element de
noutate trebuie retinuta ~i constatarea judecatoreasca a mortii victimei E.G. prin ventive care
sentinta civila nr.l3072/08.11.2011 a Judecatoriei Bra~ov, ramasa definitiva, In inculpatului,
temeiul careia a fost ernis certificatul de deces seria DZ nr. 363590, cu data - inainte
decesului 30 august 2007. De asemenea, dupa solutionarea primei propuneri de drepturi ~i lib
arestare au continuat demersurile de cautare a victimei, inclusiv prin Interpol,
a nu face ni
tara sa existe indicii ca victima ar mai fi In viata. Fata de cele retinute, Curtea
impotriva sa;
constata ca prin hotariirea recurata s-a apreciat In mod nejustificat ca propunerea
care judecato
Parchetului nu se lntemeiaza pe elemente noi ~i ca temeiurile invocate au fost
deja analizate cu caracter definitiv cu ocazia primei propuneri de arestare sau ales sau n
preventiva (C.A . Bucure~ti, sectia a II-a penalii, incheierea nr. 419/05.12.2012 care se inte
nepublicata). audiere jude
sitatea confinl
B. Procedura de punere in executare a mandatului de arestare preventiva.
- dupa as
Procedura remediu
ale inculpatul
- cand masura arestarii preventive a fost dispusa fn /ipsa inculpatului, doua in ultimul cu
exemplare originale ale mandatului emis se lnainteaza organului de politie de la patului fn co
domiciliul sau re~edinta inculpatului in vederea executarii. In cazul in care inculpatul
nu are domiciliul sau re~edinta in Romania, exemplarele se inainteaza organului de
politie in a carui raza teritoriala se afla instanta de judecata;
- potrivit NCPP mandatul de arestare poate fi transmis organului de polijie $i
prin fax, po$fa electronica sau prin orice mijloc in masura sa produca un document
scris in conditii care sa permita autoritajilor destinatare sa fi stabileasca auten-
c) inlocui
ticitatea;
controlului j
- in situatia in care mandatul de arestare contine erori materiale, dar permite inculpatului
identificarea persoanei ~i stabilirea masurii dispuse in raport cu datele de identificare
ale persoanei existente in evidentele organelor de politie ~i hotariirea judecatorului de
drepturi ~i libertati, organul de politie executa masura, solicitand, in acela$i timp,
judecatorului de drepturi $i libertati indreptarea erorilor materiale sesizate;
- impotri
- potrivit art. 231 alin. (5) NCPP in vederea executarii mandatului de arestare pre-
instanta s-a p
ventiva, organul de polijie poate patrunde in domiciliul sau re$edinta oricarei per-
de ore de 14
soane fizice, fora invoirea acesteia, precum $i in sediul oriciirei persoane juridice,
pronuntare, s4
fora invoirea reprezentantului legal a/ acesteia, daca exista indicii temeinice din care
lipsit de la pro
sa rezulte banuiala rezonabila eli persoana din mandat se afla in domiciliul sau
m inculpatului. re~edinta respectiva; in acest caz nu este necesara obtinerea unei autorizatii de
luna In lunile perchezitie domiciliara, mandatul de arestare preventiva emis de judecatorul de
F inare Crime drepturi ~i libertati incorporand dreptul de a intra in spatii private pentru a prinde pe
ire dormitorul inculpatul arestat in !ipsa;
~b podea, pe - organul de politie procedeaza Ia arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii
ru. Cu aceasta preda un exemplar al acestuia, dupa care o conduce fn eel mu/t 24 de ore Ia jude-
peretele dintre
catoru/ de drepturi -$i /ibertafi care a dispus masura arestarii preventive; in cazul in
~ a urmelor de
care arestarea preventiva a inculpatului a fost dispusa fn /ipsa din cauza starii
derea urmelor
sanatafii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, inculpatul este prezentat,
1te In perioada
artin victimei Ia incetarea acestor motive, judecatorului de drepturi ~i libertati care a luat masura;
st identificate - fn cazu/ fn care arestarea s-a dispus in /ipsa, NCPP a stipu/at o procedura
ca element de remediu Ia judecatoru/ de drepturi $i /ibertafi care a dispus masura arestarii pre-
imei E.G. prin ventive care se desfo-$oara fn camera de consi/iu pentru a se stabi/i, fn urma audierii
definitiva, In incu/patu/ui, daca se dispune sau nu confirmarea masurii arestarii preventive;
3590, cu data - fnainte de a proceda Ia ascultarea incu/patului arestat fn /ipsa, judecatorul de
propuneri de
drepturi ~i libertati fi aduce Ia cuno$tinta infractiunea de care este acuzat ~i dreptul de
prin Interpol,
a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia eli ceea ce declara poate fi folosit
etinute, Curtea
impotriva sa; inculpatul poate opta sa pastreze tacerea sau sa dea declaratie, caz in
ca propunerea
ocate au fost care judecatorul de drepturi ~i libertati il audiaza pe inculpat in prezenta avocatului
de arestare sau ales sau numit din oficiu despre fapta de care este acuzat ~i despre motivele pe
9/05.12.2012 care se intemeiaza propunerea de arestare preventiva formulata de procuror; dupa
audiere judeciHorul de drepturi ~i libertati pune in dezbatere contradictorie nece-
sitatea confirmarii masurii arestarii preventive ~i a executarii mandatului de arestare;
re preventiva.
- dupa ascultarea concluziilor procurorului, ale avocatului inculpatului precum ~i
ale inculpatului (atat in exercitarea dreptului la aparare prin propria persoana, cat ~i
/patului, doua in ultimul cuvant) judecatoru/ de drepturi $i /ibertafi, eva/ucmd dec/aratia incu/-
~e politie de Ia patu/ui fn contextul probe/or administrate -$i a/ motive/or avute fn vedere Ia /uarea
1 care inculpatul masurii arestarii preventive, poate dispune, prin fncheiere motivata, pronuntata fn
organului de camera de consiliu:
a) confirmarea masurii arestarii preventive ~i a executarii mandatului de arestare;
b) revocarea masurii arestarii preventive ~i punerea in libertate a inculpatului,
daca nu este retinut sau arestat in alta cauza;
c) fnlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu,
controlului judiciar, sau controlului judiciar pe cautiune ~i punerea in libertate a
ale, dar permite inculpatului daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
e de identificare
Judecatorului de
exemplare originate; incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati se comunica
fn acela-$i timp,
inculpatului ~i procurorului care au lipsit de la pronuntare;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima
de arestare pre-
instanta s-a pronuntat in procedura remediu se poate face contestatie fn termen de 48
a oricarei per-
de ore de Ia pronunfare pentru procurorul ~i inculpat care au fost prezenti la
soane juridice,
pronuntare, sau, dupa caz, de Ia comunicare, pentru inculpatul ~i procurorul care au
einice din care
lipsit de la pronuntare;
domiciliul sau
- nu este suspensivii de executare contestatia formulata impotriva incheierii prin arestarii pre
care s-a dispus confirmarea masurii arestarii preventive; va fi, fnsii, suspensivii de judecata inc
executare incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati dispune revocarea schimbe decl
masurii arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu masura arestului Ia domiciliu, se va desfa~
controlului judiciar, sau controlului judiciar pe cautiune; preventive a
- in privinta punerii in executare a mandatului de arestare preventiva trebuie - in cazu
distins intre urmatoarele doua situatii: noa~tere a v
efectuata de
1. cand miisura preventivii s-a dispus dupii ascultarea inculpatului, NCPP
prevede eli in situatia in care inculpatul a fost prezent ~i mandatul de arestare a fost preliminare;
emis dupa ascultarea acestuia, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un - conditiill
exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar i1 trimite organului de tive in cad
1
politie pentru a fi predat Ia locul de detinere odata cu arestatul; daca Ia momentul Ia verificate de
care judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra luarii masurii arestarii Deopotri
preventive inculpatul se afla in stare de libertate (fie pentru ca fata de acesta nu s-a in cursu! u
dispus masura retinerii, fie deoarece durata retinerii a expirat) ~i nu este prezent Ia
pronuntare, mandatul de arestare preventiva se pune fn executare de ciitre organul de - procuron
politie, fntrucat confine ordinul de a fi ares tat inculpatul. in aceastii situatie nu mai prin rechizit~
este necesarii aducerea inculpatului fn fata judeciitorului de drepturi $i libertiiti fn parcursul pr
vederea ascultiirii $i a confirmiirii miisurii arestiirii preventive, dura/a arestiirii
preventive fncepand sii curgii de Ia fncarcerare; - propun
preliminara;
2. cand inculpatul a fost arestat in lipsa (deci tara a fi prezent Ia dezbaterea
- judecat
propunerii de arestare ~i ascultat) mandatul de arestare preventiva emis se inainteaza
luarii masuri
in dublu exemplar organului de politie, pentru executare; Ia gasirea persoanei aratate
in mandat organul de politie procedeaza Ia arestarea acesteia, ii preda un exemplar al - inculp
mandatului ~i o conduce la judecatorul de drepturi ~i libertati care a emis mandatul in judecatorul
vederea ascultarii ~i parcurgerii procedurii remediu. inculpatului.
- cand persoana mentionata in mandatul de arestare preventiva nu a fost gasita, acestuia din ~
organul de politie insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces-verbal prin - avocatul
care constata aceasta ~i in~tiinteaza judecatorul de drepturi ~i libertati care a dispus necesare pe
masura arestarii preventive, precum ~i organele competente pentru darea in urmarire fntarziere n
~i in consernn Ia punctele de trecere a frontierei; preventive a
- in ipoteza in care inculpatul arestat in lipsa este gasit dupa emiterea rechizi- - daca a
toriului in cauza, procedura remediu descrisa mai sus se va desfa~ura in fata judeca- stabilite de j
torului de camera preliminara, respectiv a instantei de judecata care va proceda Ia sau refuza n
ascultarea acestuia.
1.3.2. Luarea masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul procedurii
de camera preliminara
avocat, ales
- dupa trimiterea in judecata prin rechizitoriu a inculpatului arestat cauza trece in - dezbate
mod obligatoriu in faza de camera preliminara; in cadrul acestei proceduri, pe langa consiliu; spr
verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei ~i a legalitatii sesizarii minarii (pro
instantei, precum ~i a legalitatii administrarii probelor ~i a efectuarii actelor de catre rorului) NO
organele de urmarire penala, judecatorul de camera preliminara poate, din oficiu sau necesitiitii 1J
Ia propunerea motivatii a procurorului, sa analizeze necesitatea luarii masurii
incheierii prin arestarii preventive a inculpatului (de pilda, in ipoteza in care dupa trimiterea in
suspensiva de judecata inculpatul a efectuat presiuni asupra victimelor sau a martorilor sa i~i
une revocarea schimbe declaratiile pe parcursul judecatii); astfel, procedura de camera preliminara
i la domiciliu, se va des:fa~ura paralel cu cea in care se dezbate necesitatea luarii masurii arestarii
preventive a inculpatului;
entiva trebuie - in cazul in care trimiterea in judecata a fost realizata prin acordul de recu-
noa~tere a vinovatiei analiza necesitatii luarii masurii arestarii preventive poate fi
atu/ui, NCPP efectuata de instanta de judecata, in aceasta ipoteza cauza neparcurgand faza camerei
arestare a fost preliminare;
inmaneaza un - conditiile ce trebuie indeplinite pentru dispunerea luarii masurii arestarii preven-
e organului de tive in cadrul procedurii de camera preliminara sunt acele~i cu cele ce trebuie
Ia momentul Ia verificate de judecatorul de drepturi ~i libertati in cursu I urmaririi penale;
tasurii arestarii Deopotriva, regulile de procedura referitoare la luarea masurii arestarii preventive
f acesta nu s-a in cursul urmaririi penale se aplica, in mod corespunzator, ~i in procedura de camera
1este prezent Ia preliminara, respectiv:
~tre organul de
- procurorul poate formula propunerea de /uare a masurii arestarii preventive fie
~ituatie nu mai prin rechizitoriu, fie ulterior emiterii acestuia, printr-o propunere separata pe
i ~i libertati fn parcursul procedurii de camera preliminara;
rata arestarii
- propunerea de arestare preventiva va fi solutionata de judecatorul de camera
preliminara;
la dezbaterea
s se inainteaza - judeditorul de camera preliminara poate pune, din oficiu, in discutie necesitatea
rsoanei aratate luarii masurii arestarii preventive;
un exemplar al - incu/patu/ ajlat in stare de libertate se citeaza pentru termenul fixat de
s mandatul in judecatorul de camera preliminara pentru dezbaterea necesitatii privarii de libertate a
inculpatului. Termenul se aduce Ia cuno~tinta procurorului ~i avocatului inculpatului,
a fost gasita, acestuia din urma acordandu-i-se, la cerere, posibi/itatea de a studia dosaru/ cauzei;
es-verbal prin - avocatul ales sau din oficiu al inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
care a dispus necesare pentru studierea dosarului, fora ca prin aceasta sa se poata ajunge Ia o
ea in urmarire fntarziere nerezonabi/a a procedurii referitoare Ia dezbaterea necesitatii arestarii
preventive a incu/patu/ui sau a procedurii de camera pre/iminara fn ansamb/u;
iterea rechizi- - daca avocatul ales al inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i Ia ora
in fata judeca- stabilite de judecatorul de camera preliminara ~i nici nu asigura substituirea, pleaca
e va proceda la sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, judecatorul de camera preliminara ia
masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i
timpul rezonabil ~i inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective;
rsul procedurii
- in toate cazurile, este obligatorie asistenta juridica a inculpatului de catre un
avocat, ales sau numit din oficiu, la solutionarea propunerii de arestare preventiva;
t cauza trece in - dezbaterea necesitatii luarii masurii arestarii preventive se face in camera de
ceduri, pe langa consiliu; spre deosebire de regu/i/e generate ap/icabile procedurii de camera preli-
litatii sesizarii minara (procedura scrisa, desfo~urata fora participarea incu/patului sau a procu-
actelor de catre rorului) NCPP prevede prezenta procuroru/ui ~i a incu/patu/ui Ia dezbaterea
, din oficiu sau necesitatii /uarii masurii arestarii preventive;
luarii masurii
- ca exceptie, dezbaterea necesitatii luarii masurii arestarii preventive a inculpa- 2. respi

tului poate fi realizata in lipsa acestuia cand: fia in care
a) fiind in stare de libertate ~i legal citat lipse~te nejustificat;
b) este disparut;
cii judeciito
c) se sustrage; propunerii
d) fiind in stare de libertate ~i legal citat din cauza starii sanatatii, din cauza de controlului
foqli majora sau stare de necesitate nu se prezinta in fata judeclitorului de drepturi ~i prevazuta i
libertliti; candjudec
e) fiind in stare de retinere sau arestat in alta cauza, din pricina starii sanatatii, din controlului
cauza de foqa majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului de respectarea
drepturi ~i libertati. alte masuri
- formularea unei cereri de recuzare a judecatorului de camera preliminara nu il camera pre
impiedica pe acesta sli se pronunte asupra propunerii; in ipoteza in care cererea de oficiu, fie irt
recuzare este admisa judecatorul care a solutionat-o va dispune ~i anularea tuturor - inchei
actelor efectuate de judecatorul incompatibil (inclusiv a incheierii prin care acesta s-a procurorul
pronuntat cu privire la propunerea de arestare); - impo
- dacii inculpatul se aflii fn stare de libertate pentru solutionarea propunerii de arestarii pr
arestare preventiva judecatorul de camera preliminara trebuie sa dispuna citarea pentru proc
inculpatului la adresele cunoscute (inclusiv aducerea sa cu mandat), ~i sa ia masuri cu Ia comunica
privire la verificarea existentei situatiilor invocate de procuror care ar justifica -in ipo
solutionarea propunerii in lipsa; prezenta avocatului siiu ales sau desemnat din oficiu instanta es
este obligatorie, acestuia urmand a i se da cuvantul pentru a formula concluzii in preliminara'
legatura cu propunerea de arestare preventiva, in vederea respectarii dreptului la cauzei, jud'
aparare efectiva al inculpatului ~i a principiului contradictorialitatii dezbaterii propu- termen de
nerii de arestare preventiva a inculpatului; judecatorul
- inainte de a proceda Ia ascultarea inculpatului, judecatorul de camera preli- asupra prog
minara fi aduce Ia cuno$tintii infractiunea de care este acuzat ~i dreptul de a nu face doi judecat~
nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa; - nu est,
- in cazul in care inculpatul consimte sa dea declaratie, judecatorul de camera care s-a dist
I
preliminara il va audia despre fapta de care este acuzat ~i despre motivele pe care se - contes
fntemeiazii propunerea de arestare preventivii formulatii de procuror; este insa gistrare;
posibil ~i ca inculpatul sli uzeze de dreptulla tacere, refuzand sli dea declaratii; -in ved
- dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupii ce acesta declarii cii fntelege sii - soluti(
uzeze de dreptul de a piistra tiicerea, judecatorul de camera preliminara da cuvantul contradict
procurorului ~i avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor tificat, est
de contradictorialitate, propunerii de arestare formulatli de parchet, inculpatul avand majora sau
ultimul cuvant; libertati ca
- judeclitorul de camera preliminara poate dispune, prin fncheiere motivatii, care -in toa
se pronuntii in camera de consiliu, una dintre urmiitoarele solufii: catre un av_
1. arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de maximum 30 zile, in - part!CI
.
situatia in care se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune arestarea

preventiva;
Miisuri preventive ~i a/te miisuri procesua/e pena/e 441
inculpa- 2. respingerea propunerii de ares tare preventiva formulata de procuror, fn situa-

Jia fn care nu sunt fndeplinite condifii/e pentru a se dispune arestarea preventiva.
- fn mod regretabi/, art. 238 NCPP nu face referire ~i Ia aplicarea corespun-
zatoare a dispozifii/or art. 227 NCPP ceea ce nu poate conduce dedit Ia conc/uzia
ca judecatorul de camera preliminara nu poate dispune consecutiv respingerii
propunerii de arestare preventiva ~i luarea masurii arestului Ia domiciliu,
:::auza de controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune; o asemenea solutie este
epturi ~i prevazuta insa de art. 220 NCPP ipoteza respingerii propunerii de arest Ia domiciliu,
cand judecatorul de camera preliminara poate dispune prin aceea~i incheiere ~i luarea
ltatii, din controlului judiciar sau pe cautiune; in conditiile acestei incoerente legislative,
orului de respectarea principiului legalitatii presupune ca atunci cand se dore~te luarea unei
alte masuri in urma respingerii propunerii de arestare preventiva, judecatorul de
ara nu il camera preliminara sa puna in dezbaterea paqilor in mod autonom aceasta, fie din
~rerea de oficiu, fie in urma unei noi solicitari a procurorului;
a tuturor - incheierea judecatorului de camera preliminara se comunica inculpatului ~i
lcesta s-a procurorului care au lipsit de Ia pronuntare;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune asupra
unerii de arestarii preventive se poate face contestaJie fn termen de 48 de ore de Ia pronunfare
a citarea pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau, dupa caz, de
nasuri cu Ia comunicare, pentru procurorul $i inculpatul care au lips it de Ia pronunfare;
justifica - in ipoteza in care incheierea judecatorului de camera preliminara de Ia prima
iin oficiu instanta este atacata cu contestaJie, aceasta se depune Ia judecatorul de camera
tcluzii in preliminara care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul
:ptului Ia cauzei, judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, in
ii propu- termen de 48 de ore de la inregistrare; contestatiile impotriva incheierilor prin care
judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
~ra preli- asupra propunerii de arestare preventiva se solutioneaza de un complet compus din
a nu face doi judecatori de camera preliminara de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
iva sa; - nu este suspensiva de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin
e camera care s-a dispus Juarea masurii arestarii preventive;
'e care se - contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia fnre-
este insa gistrare;
pi; - in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
lfelege sa - solutionarea contestatiei se face in procedura de camera de consiliu ~i este
. cuvantul contradictorie, in prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipse~te nejus-
dgentelor tificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de foqa
.tul avand majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului de drepturi ~i
libertati care solutioneaza contestatia;
vata, care - in toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de
catre un avocat, ales sau numit din oficiu;
0 zile, in - participarea procurorului este obligatorie;
: arestarea
- judecatorul de camera preliminara solutioneaza contestatia prin fncheiere moti-

vata, care se pronunta in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
solu{ii:
1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de arestare preventiva, in cazul
in care judecatorul de camera preliminara de la prima instanta a dispus arestarea
inculpatului;
2. adrniterea contestatiei ~i dispunerea arestarii preventive a inculpatului daca jude-
catorul de camera preliminara de la prima instanta a respins propunerea de arestare;
preda
- in acest caz, mandatul de arestare preventiva va fi emis de judecatorul de camera
judec
preliminara care a solutionat contestatia.
3. admiterea contesta{iei ~i trimiterea cauzei spre rejudecare (de pilda, fn ipoteza
in car
sanata
fn care masura preventiva a fost luata de un judecator de camera preliminara la inc~
incompatibi/);
-~
4. admiterea, in parte, a contestatiei ~i modificarea temeiurilor (de fapt ~i/sau de
rem~4
drept), ori a duratei pentru care s-a dispus arestarea preventiva; vent1~
5. respingerea contestatiei ca neintemeiata sau tardiva; inculA
6. ia act de retragerea contestatiei. -~
- dupa respingerea cu caracter definitiv a unei propuneri de arestare preventiva de
judecatorul de camera preliminara este posibila formularea de catre procuror a unei
~:~e~
, I
noi propuneri de arestare in cursul judecatii daca, fntre limp, au intervenit temeiuri tmpot
noi care fac necesara privarea de libertate a inculpatului; prin temeiuri noi se care j
inteleg acele imprejurari inexistente la momentul luarii initiate a masurii arestarii sau a]
preventive, atat ca temeiuri de fapt, cat ~i ca temeiuri de drept, care fac necesara care !
privarea de libertate a inculpatului, in ciuda faptului ca fata de acesta s-a mai luat audie
anterior in cauza aceasta masura preventiva; tatea
- procedura punerii in executare a mandatului de arestare preventiva (inclusiv a - (
celui emis in lipsa) emis de judecatorul de camera preliminara este similara cu cea ale in
prevazuta de NCPP pentru punerea in executare a mandatului de arestare preventiva in ult
emis de judecatorul de drepturi ~i libertati; astfel, cand masura arestarii preventive a motiv
fost dispusa fn /ipsa inculpatului, doua exemplare originate ale mandatului emis se a)
inainteaza organului de politie de la domiciliul sau re~edinta inculpatului in vederea b)
executarii. in cazul in care inculpatul nu are domiciliul sau re~edinta in Romania, daca
exemplarele se inainteaza organului de politie in a carui raza teritoriala se afla
c)
instanta de judecata; potrivit NCPP mandatul de ares tare poate fi transmis organului
contr
de poli{ie ~i prin fax, po~ta electronica sau prin orice mijloc fn masura sa produca
incul]
un document scris fn condifii care sa permita autorita{ilor destinatare sa ii stabi-
leasca autenticitatea; in situatia in care mandatul de arestare contine erori materiale
dar permite identificarea persoanei ~i stabilirea masurii dispuse in raport cu datele de ex em
identificare ale persoanei existente in evidentele organelor de politie ~i hotararea incul
instantei de judecata, organul de poli{ie executa masura, solicitdnd, in acela~i limp,
judecatorului de camera preliminara indreptarea erorilor materiale sesizate; prom
- 'in vederea executarii mandatului de arestare preventiva emis de judecatorul de /apr
camera preliminara, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau re~edinta dupa
Miisuri preventive $i a/te miisuri procesuale penale 443
eiere moti- oridirei persoane fizice, fiira invoirea acesteia, precum ~i in sediul oricarei persoane
lnniHoarele juridice, fiira invoirea reprezentantului legal a! acesteia, daca exista indicii temeinice
din care sa rezulte banuiala rezonabila ca persoana din mandat se afla in domiciliul
a, in cazul sau re~edinta respectiva; in acest caz nu este necesara obtinerea unei autorizatii de
arestarea perchezitie domiciliara, mandatul de arestare preventiva emis de judecatorul de
camera preliminara incorporand dreptul de a intra in spatii private pentru a prinde pe
inculpatul arestat in !ipsa;
dacajude-
restare; - organul de politie procedeaza Ia arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii
lde camera preda un exemplar a! acestuia, dupa care o conduce in eel mult 24 de ore Ia
judecatorul de camera preliminara care a dispus masura arestarii preventive; in cazul
l fn ipoteza
rreliminara
in care arestarea preventiva a inculpatului a fost dispusa in !ipsa, din cauza starii
sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, inculpatul este prezentat,
Ia incetarea acestor motive, judecatorului de camera preliminara care a luat masura;
- fn cazul fn care arestarea s-a dispus fn /ipsa, NCPP a stipulat o procedurii
ot ~i!sau de remediu Ia judecatorul de camera pre/iminara care a dispus masura arestarii pre-
ventive care se desfo$oara fn camera de consiliu pentru a se stabili, fn urma audierii
inculpatului, daca se dispune sau nu confirmarea miisurii arestarii preventive;
- fnainte de a proceda Ia ascultarea inculpatului arestat fn /ipsa, judecatorul de
eventiva de camera preliminara fi aduce Ia cuno$tinfa infractiunea de care este acuzat ~i dreptul
ror a unei de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit
it temeiuri impotriva sa; inculpatul poate opta sa pastreze tacerea sau sa dea declaratie, caz in
care judecatorul de drepturi ~i libertati il audiaza pe inculpat in prezenta avocatului
1 i arestarii sau ales sau numit din oficiu despre fapta de care este acuzat ~i despre motivele pe
c necesara care se intemeiaza propunerea de arestare preventiva formulata de procuror; dupa
a mai luat audiere judecatorul de camera preliminara pune in dezbaterea contradictorie necesi-
tatea confirmarii masurii arestarii preventive ~i a executarii mandatului de arestare;
(inclusiv a - dupa ascultarea concluziilor procurorului, ale avocatului inculpatului precum ~i
lara cu cea ale inculpatului (atat in exercitarea dreptului la aparare prin propria persoana, cat ~i
preventiva in ultimul cuvant) judecatorul de camera preliminara poate dispune, prin fncheiere
reventive a motivatii, pronunfata fn camera de consiliu:
Uui emis se a) confirmarea masurii arestarii preventive ~i a executarii mandatului de arestare;
i in vederea b) revocarea masurii arestarii preventive ~i punerea in libertate a inculpatului
n Romania, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza;
iala se afla
c) fnlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului Ia domiciliu,
organului
controlului judiciar, sau controlului judiciar pe cautiune ~i punerea in libertate a
sa produca
inculpatului daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
~a fi stabi-
ri materiale - indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua
cu datele de exemplare originale; incheierea judecatorului de camera preliminara se comunica
~i hotararea inculpatului ~i procurorului care au lipsit de Ia pronuntare;
ela$i timp, - impotriva incheierii judecatorului de camera preliminara de Ia prima instanta
pronuntata in procedura remediu se poate face contestafie fn termen de 48 de ore de
I ecatorul de Ia pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau,
u re~edinta dupa caz, de Ia comunicarea copiei de pe minuta;
- nu este suspensiva de executare contestafia formulaUi impotriva incheierii prin

care s-a dispus confirmarea masurii arestarii preventive; va fi fnsa suspensiva de
executare incheierea prin care judecatorul de camera preliminara dispune revocarea
masurii arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu masura arestului Ia domiciliu,
controlului judiciar, sau controlului judiciar pe cautiune;
- fn toate cazurile fn care arestarea este dispusa de judecatorul de camera
preliminara fn /ipsa inculpatului, iar fncarcerarea efectiva a acestuia are loc dupa
finalizarea procedurii de camera preliminara i fnceperea judecafii, inculpatul va fi corespun
prezentat, fn scopul ascultarii, instantei de judecata care judeca cauza fn fond, iar fn de Jamilie
cazul fn care fncarcerarea efectiva a acestuia are toe dupa finalizarea procedurii de ventive ~
camera preliminara i restituirea cauzei Ia parchet, inculpatul va fi prezentat, in ocrotire
scopul ascultarii, judecatorului de drepturi i libertafi; NCPP re
- ciind persoana mentionata in mandatul de arestare preventiva nu a fost gasita,
organul de politie insarcinat cu executarea mandatului incheie un proces-verbal prin
care constata aceasta ~i in~tiinteaza judecatorul de camera preliminara care a dispus
masura arestarii preventive, precum ~i organele competente pentru darea in urmarire
~i in consemn Ia punctele de trecere a frontierei;
- legiuitorul a prevazut in art. 243 NCPP cerinte suplimentare ce trebuie satis-

:facute pentru arestarea minorului care are vcirsta intre 14 i 18 ani; asemenea,
luarea m J
- judecatorul de camera preliminara nu poate dispune arestarea minorului cu
vcirsta intre 14 ~i 18 ani deceit daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea - chiar
asupra personalitafii ~i dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate fafa de scopul formulate
urmarit prin luarea masurii; astfel, NCPP impune o analiza atenta a conditiei preventive
necesitatii ~i proportionalitatii masurii preventive cu scopul urmarit, releviind impotriva
caracterul de exceptie al privarii de libertate in cazul infractorilor minori; din aceasta cipiul non
perspectiva, regimul masurilor preventive aplicabile minorului in NCPP este core- asupra m
lativ regimului sanctionator al infractorului minor prevazut de NCP potrivit caruia, anterior i
masurile educative privative de libertate se dispun numai in mod exceptional in obligatiile
cazurile ~i conditiile prevazute de lege;
- durata masurii arestarii preventive a minorului este aceea~i ca ~i in cazul
inculpatului major;
Ia cerere,
- ciind s-a dispus arestarea preventiva a unui inculpat minor este obligatoriu sa fie
incuno~tintat reprezentantullegal al acestuia sau, dupa caz, persoana in ingrijirea ori - avoc
supravegherea careia se afla minorul. necesare
A A
mtarzzere
1.3.3. Luarea masurii arestllrii preventive a inculpatului in cursul judecatii preventiv
- procurorul poate solicita instantei prin propunere motivata formulata in cursul - daca
judecatii, luarea fata de inculpat a masurii arestarii preventive daca sunt intrunite stabilite d
conditiile necesare pentru a dispune privarea de Jibertate; nejustific
- in cursul judecatii (prima instanta, instanta de ape I) instanta poate, din oficiu, sa unui avo
puna in dezbatere publica necesitatea luarii masurii arestarii preventive a inculpa- inlesnirile
tului;
publica,
cheierii prin - condifii/e ce trebuie fndeplinite pentru dispunerea luarii masurii arestarii pre-
~pensiva de ventive fn cursu! judecafii sunt acelea.yi cu cele ce trebuie verificate de judecatorul
e revocarea de drepturi .yi libertafi sau de judecatorul de camera preliminara;
a domiciliu, - deopotriva, regulile de procedura referitoare Ia luarea masurii arestarii pre-
ventive fn cursu! urmaririi penale se aplica, fn mod corespunzator, .yi fn procedura
de camera de luare a masurii arestarii preventive fn cursu! judecafii, cu menfiunea ca se va
foe dupa
~
aplica principiul publicitafii .yedinfei de judecata; tot astfel, se aplica fn mod
patul vafi corespunzator .yi dispozifiile art. 228 NCPP referitoare Ia fncuno.ytinfarea membrilor
ond, iar fn de familie sau a reprezentanfilor diplomatici despre luarea masurii arestarii pre-
r cedurii ~e ventive .yi locul de definere, art. 229 NCPP referitoare Ia luarea masurilor de
ezentat, m ocrotire cu privire Ia persoanele ajlate fn ocrotirea inculpatului arestat, ale art. 230
NCPP referitoare Ia confinutul mandatului de arestare, ori ale art. 231 NCPP cu
fost glisita, privire Ia executarea mandatului de arestare preventiva emis fn !ipsa;
verbal prin - in cursul judecatii, masura arestarii preventive se poate dispune prin incheiere
rea dispus motivata de clitre instanta de judecata in compunerea prevazuta de lege; in acest caz,
in urmlirire mandatul de arestare preventivli este emis de clitre pre~edintele completului;
- spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP instanfa dejudecata nu mai poate
dispune luarea masurii arestarii preventive direct prin sentinfa de condamnare; de
asemenea, NCPP precizeaza fn mod expres ca dura/a pentru care se poate dispune
luarea masurii arestarii preventive fn cursu! judecafii este de 30 de zile;
- chiar ~i in cazul in care judecata in apel se desfli~oarli ca urmare a caii de atac
formulate de inculpat, apreciez eli, fatli de scopurile urmlirite la dispunerea mlisurii
preventive privative de libertate, nu s-ar putea considera eli exista un impediment
impotriva lulirii mlisurii arestarii preventive, nefiind aplicabil in acest context prin-
cipiul non reformatio in peius (de pilda, in situatia in care inculpatul exercita presiuni
asupra martorilor sau a persoanei vlitlimate pentru a-~i schimba declaratiile date
anterior in cauzli sau incearcli influentarea unui expert, ori incalcli cu rea-credinta
obligatiile impuse cu ocazia lulirii mlisurii obliglirii de a nu plirlisi localitatea);
- inculpatul ajlat fn stare de libertate se citeazli pentru termenul fixat de instanta
de judecata pentru dezbaterea necesitatii privarii de libertate; termenul se aduce la
cuno~tinta procurorului ~i avocatului inculpatului, acestuia din urmli acordandu-i-se,
la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei;
- avocatul ales sau din oficiu al inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
necesare pentru studierea dosarului, fora ca prin aceasta sa se poata ajunge Ia o
fntarziere nerezonabila a procedurii referitoare Ia dezbaterea necesitatii arestarii
preventive a inculpatului;
- dacli avocatul ales al inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i la ora
stabilite de instanta de judecatli ~i nici nu asigurli substituirea, pleacli sau refuzli
nejustificat sa efectueze apararea, instanta de judecata ia mlisuri pentru desemnarea
sa unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiascli, acordandu-i timpul rezonabil ~i
inculpa- inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective;
- dezbaterea necesitatii luarii masurii arestlirii preventive se face fn .yedinfa
publica, fn prezenfa inculpatului;
- ca exceptie, dezbaterea necesitatii luarii masurii arestarii preventive a inculpa-

tului poate fi realizata in lipsa acestuia ciind:
a) fiind in stare de libertate ~i legal citat lipse~te nejustificat;
b) este disparut;
c) se sustrage;
d) fiind in stare de libertate ~i legal citat, din cauza starii sanatatii, din cauza de
forta majora sau stare de necesitate nu se prezinta in fata judecatorului de drepturi ~i
libertati;
e) fiind in stare de retinere sau arestat in alta cauza, din pricina starii sanatatii, din
cauza de foqa majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului de
drepturi ~i libertati. asupra m
- inainte de a proceda Ia ascultarea inculpatului, instanta de judecata fi aduce Ia Curte de
cuno~tinJii inftactiunea de care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, - nu
atragiindu-i atentia ca ceea ce dec lara poate fi folosit impotriva sa; care s-a
- in cazul in care inculpatul consimte sa dea declaratie, instanta de judecata il va -con
audia despre fapta de care este acuzat ~i despre motivele pe care se intemeiazii gistrare;
propunerea de arestare preventivii formulatii de procuror; este insa posibil ~i ca
-in ve
inculpatul sa uzeze de dreptul Ia tacere, refuziind sa dea declaratii;
- cont
- dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupii ce acesta declarii cii intelege sii
citarea i
uzeze de dreptul de a piistra tiicerea, instanta de judecata da cuviintul procurorului ~i
avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictoria- - spre;
litate, a propunerii de arestare formulata de parchet, inculpatul aviind ultimul cuviint; in cursu!
in toate
- instanta de judecata poate dispune prin incheiere motivatii, care se pronunJii in
ciitre un
~edinta publica una dintre urmiitoarele soluJii:
obligator
1. arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de maximum 30 zile, in cazuri pre
situatia in care se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune arestarea
preventiva;
2. respingerea propunerii de ares tare preventivii formulatii de procuror, in situa-
Jia in care nu sunt indeplinite condifiile pentru a se dispune arestarea preventivii;
in care p
- intocmirea minutei in doua exemplare este obligatorie;
2. ad
- in mod regretabil art. 238 NCPP nu face referire ~i Ia aplicarea corespun-
ziitoare a dispoziJiilor art. 227 NCPP ceea ce nu poate conduce deceit Ia concluzia
cii instanfa de judecatii nu poate dispune consecutiv respingerii propunerii de
ares tare preventivii ~i luarea miisurii arestului Ia domiciliu, controlului judiciar, sau
a controlului judiciar pe cauJiune; o asemenea solutie este prevazuta insa de art. 220
NCPP, ipoteza respingerii propunerii dearest Ia dorniciliu ciind instanta de judecata
poate dispune prin aceea~i incheiere ~i luarea controlului judiciar sau pe cautiune; in
conditiile acestei incoerente legislative, respectarea principiului legalitatii presupune
ca atunci ciind se dore~te luarea unei alte masuri in urma respingerii propunerii de
arestare preventiva, instanta de judecata sa puna in dezbaterea paqilor in mod
autonom aceasta, fie din oficiu, fie ca urmare a unei noi solicitari tacute de procuror;
inculpa- - incheierea instantei de judecata se comunica procurorului ~i inculpatului care au
lipsit de Ia pronuntare;
- impotriva incheierii prin care instanta de judecata dispune, fn prima instanfa,
asupra arestarii preventive se poate face contestaJie in termen de 48 de ore de Ia
pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau,
dupa caz, de Ia comunicare pentru inculpatul $i procurorul care au lipsit de Ia
cauza de
pronunfare; prin urmare, daca luarea masurii arestarii preventive este dispusa de
epturi ~i instanfa de ape/ incheierea este definitiva;
- contestatia se depune Ia instanta care a pronuntat incheierea atacata ~i se inain-
tatii, din teaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48 de
orului de
ore de Ia inregistrare; incheierile prin care Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
asupra masurilor preventive pot fi contestate Ia completul competent de Ia Inalta
aduce Ia Curte de Casatie ~i Justitie;
eclaratie, - nu este suspensiva de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin
care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive;
cata il va
- contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de Ia inre-
temeiaza
gistrare;
ibil ~i ca
- in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
elege sa - contestatia se solutioneaza in $edinfa publica, cu participarea procurorului $i cu
citarea inculpatu/ui;
rorului ~i
fldictoria- - spre deosebire de regu/ile prevazute de NCPP pentru solufionarea contestafiei
in cursu/ urmaririi penale sau in camera preliminara, art. 206 NCPP nu prevede ca
unfa in in toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenfei juridice pentru inculpat de
cafre un avocat, ales sau numit din oficiu; prin urmare, asistenfa juridica va fi
obligatorie in cazul in care inculpatul este arestat (inclusiv Ia domiciliu) ori in alte
zile, in cazuri prevazute de art. 90 NCPP;
restarea
- instanta de judecata solutioneaza contestatia prin incheiere motivata, care se
pronunJa in $edinJa publica, putand dispune una din urmatoarele so/ufii:
in situa-
tiva; 1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de arestare preventiva, in cazul
in care prima instanta a dispus arestarea inculpatului;
2. admiterea contestatiei ~i dispunerea arestarii preventive a inculpatului daca
respun- prima instanta a respins propunerea de arestare;
ncluzia
erii de - in acest caz mandatul de arestare preventiva va fi emis de completul care a
solufionat contestafia.
3. admiterea contestafiei $i trimiterea cauzei spre rejudecare (de exemp/u, in
~ ~deca!a ipoteza in care masura preventiva a fost luata de un judecator incompatibil);
tmne; m 4. admiterea, in parte, a contestatiei ~i modificarea temeiurilor (de fapt ~ilsau de
bsupune drept), ori a duratei pentru care s-a dispus arestarea preventiva;
erii de
~
n mod
6. ia act de retragerea contestatiei.
curor;
- fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceea~i cauza, in cursu! - ciind.
urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, se poate
dispune din nou aceasta masura, daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara
privarea sa de libertate (de pilda, in cazul in care inculpatul cu privire Ia care s-a - art.
dispus inlocuirea masurii aresHirii preventive cu masura controlului judiciar nu hotariirii,
respecta cu rea-credinta obligatiile impuse de catre instanta, se poate dispune din nou cerere sa
masura arestarii preventive); condamna
- prin temeiuri noi se inteleg acele imprejurari inexistente Ia momentul luarii
initiale a masurii arestarii preventive, atat ca temeiuri de fapt, cat ~i ca temeiuri de
drept, care fac necesara privarea de libertate a inculpatului, in ciuda faptului ca fata in vederea
de acesta s-a mai luat anterior in cauza aceasta masura preventiva; pedepsei).
~ Din datele existente in cauza rezulta ca fata de inculpati s-a dispus in

faza de urmarire penala arestarea preventiva pentru saviir~irea infractiunilor
prevazute de art. 2 ~i art. 4 din Legea nr. 143/2000, retiniindu-se in esenta cain
- in ca2
cursu! anului 2003 au detinut diferite cantitati de canabis, atiit pentru consumul
nuare pri
propriu, cat ~i pentru vinderea catre mai multi consumatori de droguri. Ulterior,
libertate,
in faza de cercetare judecatoreasca, Ia termenul din 12 iulie 2005, prima instanta
formula p
a constatat incetata de drept masura arestarii preventive a inculpatilor, insa, a
apreciat totodata ca exista un temei nou ce justifica privarea de libertate a privarii de
inculpatilor, respectiv faptul ca fiind consumatori de droguri, ace~tia pot intra -in ip
din nou in conflict cu legea penala, odata pu~i in libertate, in sensu! ca pot infractiuni
consuma droguri ~i chiar sa se ocupe cu traficul de droguri pentru a achizitiona dintre aces
banii necesari procurarii drogurilor pentru propriul lor consum. Aceste aspecte nou do~ar
nu au caracterul unor elemente noi intruciit imprejurarea ca inculpatii sunt preventive
implicati in traficul ~i consumul de droguri a fost cunoscutii inca de Ia momentul temeiurile
arestarii lor initiale, iar riscul ipotetic ca ace~tia ar putea saviir~i infractiuni de continuare
acela~i gen cu cele care fac obiectul cercetarilor in prezenta cauza a existat, de
asemenea, Ia momentul arestarii anterioare (C.A. Bucure~ti, sectia a If-a penalii,
decizia nr. 120512005, fn C.P.J.P. 2005, p. 77-79).
- legiuitorul a prevazut in art. 243 NCPP cerinJe suplimentare ce trebuie satis-
facute pentru arestarea minorului care are viirsta fntre 14 ~i 18 ani;
- instanta de judecata nu poate dispune arestarea minorului cu varsta fntre 14 ~i
18 ani decat daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii
~i dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate fata de scopul urmarit prin luarea
masurii; astfel, NCPP impune o analiza atenta a conditiei necesitatii ~i proportio-
nalitatii masurii preventive cu scopul urmarit, relevand caracterul de exceptie al
privarii de libertate in cazul infractorilor minori; din aceasta perspectiva regimul
masurilor preventive aplicabile minorului in NCPP este corelativ regimului sanctio-
nator al infractorului minor previizut de NCP potrivit caruia, masurile educative
privative de libertate se dispun numai in mod exceptional in cazurile ~i conditiile
prevazute de lege;
co
- durata masurii arestarii preventive a minorului este aceea~i ca ~i in cazul incul- ner
patului major; sed
I in cursu! - cand s-a dispus arestarea preventiva a unui inculpat minor este obligatoriu sa fie
I se poate incuno~tintat reprezentantullegal a! acestuia sau, dupa caz, persoana in ingrijirea ori
~ necesara supravegherea careia se afla minorul;
a care s-a - art. 399 alin. (10) NCPP prevede posibilitatea instantei ca dupa pronuntarea
1diciar nu
hotararii, pana la sesizarea instantei de apel, sa poata dispune, prin incheiere, la
11e din nou cerere sau din oficiu, luarea masurii arestarii preventive cu privire la inculpatul
condamnat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de NCPP (de pilda, cand dupa
ntul luarii condamnarea in prima instanta, inculpatul trece la represalii impotriva martorilor care
:meiuri de au dat declaratiile ce au servit drept temei a! condamnarii ~i totodata face demersuri
lui ca fata in vederea parasirii teritoriului tarii pentru a se sustrage de Ia o eventuala executare a
pedepsei).
lispus In
ctiunilor 2. Prelungirea masurii arestlirii preventive in cursul urmliririi penale
1ta caIn
Jnsumul - in cazul in care temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in conti-
Ulterior, nuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de
instanta Iibertate, procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate
, lnsa, a formula propunere de pre/ungire a arestarii preventive, inainte de expirarea duratei
ertate a privarii de libertate dispuse anterior in cauza;
>ot intra - in ipoteza in care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive pentru mai multe
I ca pot infractiuni, iar, ulterior, procurorul a dispus trimiterea in judecata numai pentru o parte
tizitiona dintre acestea ~i disjungerea cauzei cu privire Ia celelalte infractiuni ~i constituirea unui
aspecte nou dosar de urmarire penala, se poate formula o propunere de prelungire a arestarii
1tii sunt preventive a inculpatului pentru infractiunile ramase in faza de urmarire penala daca
Jmentul temeiurile de fapt ~i de drept retinute Ia luarea masurii se mentin ~i impun in
tiuni de
continuare, cu respectarea exigentei de proportionalitate, privarea de libertate;
istat, de
p enalii, - propunerea de prelungire a arestiirii preventive se inainteaza judecatorului de
drepturi ~i libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta sau de Ia instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei cir-
>uie satis- cumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savar~irea infractiunii
ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea;
7tre 14 ~i
;onalitatii ~ Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate
in luarea cere Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie sa desemneze o instanta egala In grad cu
>roportio- cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza In prima instanta, care sa fie
:ceptie a! sesizata In cazul In care se va emite rechizitoriul. Admiterea cererii ~i desem-
l regimul narea unei instante egale in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece
i sanctio- cauza In prima instanta nu opereaza, prin urmare, anterior emiterii rechizito-
~ducative riului. In consecinta, competenta de a solutiona propunerea de prelungire a
conditiile duratei arestarii In cursu! urmaririi penale apartine judecatorului din cadrul
instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza In fond sau instantei
corespunzatoare In grad acesteia In a carei circumscriptie se afla locul de deti-
rul incul-
nere, locul unde s-a constatat savar~irea faptei prevazute de legea penala ori
sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau suprave-
gheaza urmarirea penala, chiar daca inalta Curte de Casatie ~i Justitie a desem-
nat o instanta egala In grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza
In prima instanta, care sa fie sesizata In cazul In care se va emite rechizitoriul
(1. C. C.J., secjia penalii, incheierea nr. 4189/23.11.2010, B.J. 2010, p . 600).
- daca arestarea preventiva a fost dispusa initial de catre un judecator de drepturi
~i libertati de Ia o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece
cauza In prima instanta, prelungirea acestei masuri se poate dispune numai de un
judecator de drepturi ~i libertati de Ia instanta competenta In momentul solutionarii
propunerii de prelungire sau de Ia instanta corespunzatoare In grad acesteia In a carei
circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat saviir~irea infrac-
tiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a lntocmit propunerea;
In acest caz este absolut necesar ca Ia momentul dispunerii luarii masurii arestarii
preventive judecatorul de drepturi ~i libertati care a luat masura sa fi fost competent
sa solutioneze propunerea, lnsa, ulterior, fie ca urmare a schimbarii incadrarii juri-
dice, fie a interventiei unei legi noi, competenta sa apaqina instantei ierarhic supe-
rioare [de exemplu, in cazul in care procurorul dispune schimbarea incadrarii juri-
dice, iar in raport de noua incadrare juridica competenta ar apaqine judecatorului de
drepturi ~i libertati de Ia instanta ierarhic superioara celei care a dispus luarea masurii
(exempli gratia, din vatamare corporala in tentativa Ia omor sau din proxenetism in
trafic de persoane), propunerea de prelungire a arestarii preventive se va solutiona de
acesta]; tot astfel, daca luarea ~i prelungirea masurii arestarii preventive a fost
dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia o instanta inferioara celei careia
i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, iar schimbarea incadrarii - propune
juridice sau interventia legii noi are loc dupa ce in cauza se dispusese deja prelun- singur judeciif
girea masurii arestarii preventive, urmatoarea propunere de prelungire a masurii inculpatului a
preventive va fi solutionata de judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia instanta -in cazul
competenta Ia momentul formularii propunerii; daca ab initio masura arestarii starii sanatatii
preventive a fost luatl'i/prelungita un judecator necompetent, masura fiind nelegala, se din cauza de
impune revocarea acesteia, neputiindu-se dispune prelungirea privarii de libertate
prin formularea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive Ia judecatorul
de drepturi ~i libertati competent;
- ciind, in aceea~i cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata
arestarii preventive expira Ia date diferite, procurorul poate sesiza judecatorul de
drepturi ~i libertati cu propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru toti
inculpatii;
- procurorul are obligatia inaintarii dosarului Ia instanta, impreuna cu propunerea
de prelungire a arestarii preventive, cu eel pujin 5 zile fnainte de expirarea duratei
arestiirii preventive (termen de recomandare); nerespectarea acestui termen, nu
atrage nulitatea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive, insa judeca-
torul de drepturi ~i libertati trebuie sa asigure avocatului inculpatului posibilitatea
pregatirii unei aparari concrete ~i efective in vederea dezbaterii propunerii;
- judecatorul de drepturi ~i libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii
de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea masurii; ziua ~i ora stabilite
se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta in fata judeca-
Miisuri preventive# alte miisuri procesua/e penale 451
rustitie a desem- torului de drepturi ~i Iibertati a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului
sa judece cauza este incuno~tintat ~i i se acorda, Ia cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei;
lite rechizitoriul
- avocatul ales sau din oficiu a! inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
lO,p. 600).
necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii de prelungire a arestarii preven-
editor de drepturi tive, tara ca prin aceasta sa se poata ajunge Ia o intarziere nerezonabila a procedurii
petenta sa judece de solutionare a propunerii;
une numai de un
.entul solutionarii - - - . Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in
!Cesteia in a carei aceea~i cauza sau in cauze conexe ~i nu poate pleda impotriva partii care 1-a
savar~irea infrac- consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
temit propunerea; Dispozitiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 nu sunt incidente, in cazul in
masurii arestarii care avocatul ales al inculpatului in procedura prelungirii duratei arestarii
fi fost competent preventive in cursu! urmaririi penale a acordat asistenta juridica unui coinculpat
in procedura arestarii preventive, inculpatii au interese comune, apararea unuia
~
. incadrarii juri-
ei ierarhic supe- dintre inculpati nu urmare~te invinuirea coinculpatului, iar pledoaria avocatului
incadrarii juri- nu a fost formulata impotriva coinculpatului care il consultase anterior, ci
udecatorului de impotriva propunerii procurorului de prelungire a arestarii preventive (J.C.C.J.,
secfia penalii, fncheierea nr. 3440/02.10.2010, B.J. 2010, p. 630).
~s luarea masurii
b proxenetism in - daca avocatul ales a! inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i la ora
b va solutiona de stabilite de judecator ~i nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze
~eventive a fost apararea, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care
~ara celei direia sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii;
~barea incadrarii - propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza fn camera de consiliu, de un
res~ deja prelu~~ singur judeciitor de drepturi i libertii{i, indiferent de natura infractiunii, in prezenta
mg1re a masuru inculpatului a carui asistenta juridica este obligatorie ~i cu participarea procurorului;
r de Ia instanta
- in cazul in care inculpatul arestat preventiv se atla internat in spital ~i din cauza
masura arestarii
starii sanatatii nu poate fi ad us in fata judecatorului de drepturi ~i libertati sau cand,
fi ind nelegala, se
din cauza de forta majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila,
[arii de libertate
propunerea va fi examinata in !ipsa inculpatului, dar numai in prezenta avocatului
ve Ia judecatorul
acestuia, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii;
- solutionarea propunerii de prelungire a arestarii preventive in ~edinta publica
I tru care durata
poate atrage nulitatea relativa a incheierii numai daca s-a adus inculpatului o vata-
Fjudecatorul de
mare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act; nulitatea absoluta,
ltive pentru toti
derivand din incalcarea dispozitiilor privitoare Ia publicitatea ~edintei, ce nu poate fi
l cu propunerea
pi~area duratei
inlaturata in nici un mod, se refera numai Ia situatia in care legea prevede judecata in
~edinta publica ~i se judeca tara publici tate, iar nu Ia cazurile cand, dimpotriva, legea
prevede solutionarea cauzei tara publicitate ~i se solutioneaza in ~edinta publica;
rtul termen, nu
re, insa judeca- - - - . Solutionarea propunerii de prelungire a arestarii preventive in ~edinta
lui posibilitatea publica, iar nu in camera de consiliu nu atrage nulitatea absoluta a hotararii,
~erii; lntrucat aceste dispozitii sanctioneaza cu nulitatea absoluta numai nerespectarea
larea propunerii dispozitiilor referitoare la publicitatea ~edintei de judecata. Nerespectarea
~i ora stabilite dispozitiilor privitoare la solutionarea in ~edinta nepublica a cererii de prelungire
in fata judeca- a masurii arestarii preventive este sanctionata cu nulitatea relativa care poate
452 Procedurii pen alii. Partea generala
duce Ia anularea hotararii numai dadi se constata existenta unei vilUimari, ce nu

ar putea fi lnlaturata decat prin desfiintarea actului. In cauza, nu a fost f.C
evidentiata nicio vatamare sau pagubire a vreunui drept sau interes legitim a! c~
inculpatilor prin publicitatea dezbaterilor ~i nici din lucrarile dosarului nu rezulta p
aceasta, astfel !neat una din conditiile esentiale ale anularii actului de procedura d<
nu este lndeplinita ~i, prin urmare, nu este lndeplinita nici conditia subsecventa UJ
privind necesitatea desfiintarii actului. Ca urmare, nulitatea hotararii pronuntate d!
In cauza nu poate fi constatata de instanta, lipsind conditia esentiala, de existenta
~i1
a unei vatamari procesuale In drepturile inculpatilor (J.C.C.J. , sec{ia penalii, pl
fncheierea nr. 3440/02.10.2010, B.J. 2010, p. 630). p,
- judeditorul de drepturi ~i libertati care a solutionat propunerea de luare a masurii ce
arestarii preventive nu este incompatibil sa participe Ia solutionarea propunerii de rA
prelungire a masurii arestarii preventive; tot astfel, judecatorul de drepturi ~i libertati -ju
care a solutionat o propunere de prelungire a masurii arestarii preventive poate parti- arestari1
cipa Ia solutionarea unei alte propuneri de prelungire a arestarii preventive; fncheie1
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP prevede obligativitatea ascultarii incul- (i) a,
patului ~i fn cadrul procedurii de prelungire a masurii arestarii preventive; incul- peodu
patul este ascultat de judecatorul de drepturi ~i libertafi asupra tuturor motive/or pe de libe
care se fntemeiaza propunerea de prelungire a arestarii preventive, fn prezenfa unui orice c
avoca/, ales sau numit din oficiu; minori
- judecatorul de drepturi ~i libertati da cuvantul procurorului ~i avocatului incul-
patului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a propu-
nerii de prelungire a arestarii preventive formulata de parchet, inculpatul avand
ultimul cuvant;
prevazu
~'II Jhri'ii?~"$ lungirii
ru..,;...,~.,.,;;;;UMAN;;.ms Procedurilor judiciare initiate de Ministerul Public privind

desra~u
mentinerea sau prelungirea arestarii preventive le sunt aplicabile garantiile
penala,
instituite de art. 5 4, Curtea statuand ca este de o relevanta redusa faptul ca
libertati
instanta nationala este chemata sa solutioneze o cerere de prelungire sau de men-
tinere formulata de catre Ministerul Public sau o cerere de eliberare formulata de
catre inculpat (CEDO, hotardrea din 25 octombrie 2007, fn cauza Lebedev c.
Rusiei, parag. 72).
~...! ,~~
'' 1r I..,..-._.,
'""""'"oou'T"'
""'"''"'IG'm; Dm documente1e puse 1a d.Ispozitie
de catre Guvern, curtea a
retinut ca avocatii inculpatilor nu au avut acces Ia dosarul cauzei, nici In fata
primei instante ~i nici In fata instantei recurs, cererile avocatilor de amanare
pentru a lua Ia cuno~tinta de actele din dosar fiind respinse. Mai mult, dosarul de
urmarire penala nu a fost adus In sala de judecata Ia instanta de fond, ci numai Ia
instanta de recurs. Prin urmare a existat o lncalcare a art. 5 parag. 4 din
Conventie (CEDO, hotiirdrea din 1 decembrie 2009, fn cauza Jrinel Popa ~i alfii
c. Romdniei).
Miisuri preventive ~i a/te miisuri procesua/e penale 453
. i7~
tiiri, ce nu
m a fost
La cererea d
FUMOI'F.ANCDlJ"'"' " "MANRIGI"' e prel ' a arestaru.. preventive
ung1re 'C Jatii
10rmu de
legitim a!
catre Ministerul Public erau ata~ate un numar de documente care au fost fi'icute
nu rezulta
pub lice ~i inculpatului. Dupa ~edinta de judecatii, inainte de a se retrage pentru a
procedura
delibera, pre~edintele completului de judecata a solicitat intreg dosarul de
bsecventii
urmarire penala, Ia care inculpatul nu a avut acces. Curtea a aratat ca, indiferent
1ronuntate
daca judecatorul a avut in vedere numai materiale prezentate ~i inculpatului sau
existenta
~i cele care nu au fost prezentate, modul in care pre~edintele de complet a
t1 penalii,
procedat este in sine suficient pentru a concluziona ca inculpatul a fost privat de
posibilitatea efectiva de a formula aparari fata de cererea Ministerului Public,
:e a masurii ceea ce a dus Ia incalcarea art. 5 parag. 4 (CEDO, hotiirarea din 26 iunie 2012,
)punerii de in cauza Piruzyan c. Armeniei, parag. 117-118).
i ~i libertati - judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra propunerii de prelungire a
poate parti- arestarii preventive inainte de expirarea duratei acesteia, putand dispune, prin
fncheiere motivatii pronun{atii fn camera de consiliu, una dintre urmatoarele solutii:
rtarii incul- (i) admiterea propunerii procurorului ~i prelungirea miisurii arestiirii preventive
rive; incul- pe o duratii de eel mutt 30 de zile, verificand in acela~i timp ca durata totala a privarii
rotivelor p~ de libertate in cursu! urmaririi penale sa nu depa~eascii un termen rezonabil ~i, in
ezen{a unUl orice caz, nu mai mult de 180 de zile (inclusiv in situatia in care inculpatii sunt
minori cu varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani);
- prelungirea masurii arestarii preventive se poate dispune daca temeiurile care au
lui incul- determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista
' a propu- temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate; astfel, trebuie motivata in concret
atul avand existenta unor suspiciuni rezonabile cu privire Ia savar~irea infractiunii pentru care se
efectueaza urmarirea penala, existenta, Ia momentul dispunerii solutiei, a vreunui caz
prevazut de art. 223 alin. (1) sau (2) NCPP, caracterul necesar ~i proportional al pre-
lungirii masurii privative de libertate cu scopurile urmarite (asigurarea bunei
privind
desra~urari a procesului penal, impiedicarea sustragerii inculpatului de Ia urmarirea
~
arantiile
penala, de Ia judecata ori de Ia executarea pedepsei etc.); judecatorul de drepturi ~i
faptul ca
de men- libertati trebuie sa evidentieze motive relevante ~i suficiente fata de circumstantele
mulata de concrete ale cauzei care sa justifice continuarea privarii de libertate a inculpatului;
ebedev c. - judecatorul de drepturi ~i libertati poate acorda in cursu! urmaririi penale ~i alte
prelungiri, fiecare neputand depa~i 30 de zile, insa trebuie sa aiba in vedere ca prin
masura dispusa sa nu fie depii~it termenul rezonabil a! arestiirii preventive prin
1
raportare lajurisprudenta Curtii Europene ;
Curtea a
ci in fata - durata privarii de libertate dispusa prin masura arestului Ia domiciliu nu se ia in
am an are considerare pentru calculul duratei maxime a masurii arestarii preventive a
osarul de inculpatu1ui in cursu! urmaririi penale;
numai la
g. 4 din
1
va ~i altii De pilda, instanta europeana a aratat ca persistenta motivelor plauzibile cu privire Ia
savar~irea unei infractiuni nu mai este suficienta dupa o anumita perioada de timp, trebuind
relevata fie existenta pericolului de fuga, fie existenta riscului savar~irii unor noi infractiuni,
fie protejarea ordinii publice, fie protejarea modului In care a fast instrumentat cazul de catre
autoritati (complexitate, desesizari, perioadele de stagnare ale anchetei).
- incepand cu I februarie 2014 judedHorul de drepturi ~i libertati este obligat sa

aiba in vedere daca atat dispozitiile vechiului C.pen., cat ~i cele ale NCP prevad o
limita de pedeapsa care sa fie de eel putin 5 ani. Altfel spus, legalitatea arestarii
catre unii
preventive trebuie sa fie verificata ~i prin raportare la legea penala mai favorabila
pot fi c
care poate fi aplicata inculpatului, masura arestarii preventive dispusa in considerarea
victimei.
starii de pericol pentru ordinea publica neputand fi prelungita daca NCP prevede o
penale,
pedeapsa inferioara cuantumului de 5 ani inchisoare.
judecatii i
luarea m~
~ In analiza pe care o reclama dispozitiile privitoare la prelungirea speta exi
arestului preventiv, judecatorul este chemat sa verifice exclusiv daca temeiurile inculpatii
care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau ~i eli rati
daca s-au ivit temeiuri noi care sa justifice aceasta. Rezulta, a~adar, ca in autoritati
aplicarea dispozitiilor legale enuntate, instanta nu este in drept sa statueze in de cei a
fond asupra temeiniciei acuzatiilor, o asemenea examinare efectuandu-se numai
in baza sesizarii prin rechizitoriu. Prin urmare, valabilitatea continuarii detentiei
nu este conditionata de existenta unor probe certe de vinovatie, a~a cum se
sustine de catre aparare, fiind suficient sa se constate persistenta suspiciunilor
rezonabile eli persoana arestata a comis o infractiune ~i eli restrangerea libertatii
individuale serve~te pe mai departe unei necesitati reale de interes public. In
speta, analizand temeiurile care au stat Ia baza luarii masurii arestarii preventive
fata de recurentii-inculpati, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie constata ca acestea
se mentin ~i justifica in continuare privarea de libertate, a~a cum in mod \'nte-
meiat a apreciat ~i judecatorul primei instante. Se retine in acest sens eli ancheta
penala ce se efectueaza in cauza are ca scop obtinerea tuturor probelor
disponibile privind incidentul petrecut in Penitenciarul Galati in noaptea de 3/4
iunie 2010 ~i din care a rezultat decesul persoanei private de libertate S.C., in
varsta de 35 ani. Activitatile de urmarire penala efectuate in cursu! anchetei au
stabilit ca moartea detinutului nu a intervenit din cauze naturale, existand
puternice suspiciuni de rele tratamente aplicate victimei din partea angajatilor
penitenciarului. Pe baza declaratiilor martorilor S.M., M.V., T.L. ~i T.A. -
colegii de celula ai victimei - coroborate cu evidentele locului de detinere pri-
vitoare Ia persoanele care asigurasera efectuarea serviciului de paza in perioada
ce intereseaza, precum ~i imaginile surprinse de camerele video amplasate pe
sectia Penitenciarului Galati au fost identificati inculpatii ~i coacuzatii G.C.,
B.P. ~i M.V. ca fiind agentii statului implicati in evenimente. De~i ambii
inculpati au sustinut ca nu pot fi considerati participanti Ia agresiunea comisa,
martorii mentionati au descris actiunile ~i actele de violentii exercitate de ace~tia
asupra victimei, iar imaginile surprinse de camerele video confirmii prezenta
inculpatilor Ia fata locului ~i participarea lor activii Ia imobilizarea ~i lovirea
victimei. Daca inculpatii au gestionat corespunzator situatia creata de compor-
tamentul violent a! victimei ~i daci1 uzul de forta era absolut necesar in cir-
cumstantele cazului ori daca incidentul putea fi evitat printr-o examinare medi-
cala corespunzatoare a victimei Ia introducerea sa in penitenciar ~i stabilirea
unui tratament adecvat afectiunilor pe care le prezenta, atitudinea manifestata pe
intreg parcursul zilei ce a premers evenimentelor in cauza sugerand simptomele
alcoolismului cronic, constituie elemente asupra carora trebuie sa raspundii
ancheta penala, aflata in curs de desta~urare Ia organele de urmarire penala. Tot
Miisuri preventive i alte miisuri procesuale penale 455
f.ti este obligat sa astfel, procurorul este chemat sa stabileasca ~i daca traumatismul toraco-abdo-
rle NCP prevad o minal care a constituit cauza sigura ~i directa a decesului a fost produs prin
fgalitatea arestarii activitatile desfa~urate in comun de participantii Ia evenimente ori numai de
Ia mai favorabila catre unii dintre ace~tia, iar intr-o atare ipoteza, masura in care toti participantii
a in considerarea pot fi considerati raspunzatori de savar~irea aceleia~i infractiunii - uciderea
ta NCP prevede o victimei. Dar toate aceste imprejurari intereseaza rezolvarea pe fond a actiunii
penale, neavand o sernnificatie distincta in procedura de fata, unde limitele
judecatii sunt circumscrise verificarii subzistentei temeiurilor avute in vedere Ia
luarea masurii restrictive de libertate. Din aceasta perspectiva se constata ca in
e Ia prelungirea speta exista suficiente elemente de fapt care justifica presupunerea rezonabila ca
daca temeiurile inculpatii au participat Ia savar~irea agresiunii comise asupra detinutului decedat
a de libertate sau ~i ca ratiuni ce tin de mentinerea increderii publicului in respectarea de catre
, a~adar, di in autoritati a ordinii de drept ~i dezacordul impotriva oricaror forme de abuz fata
t sa statueze in de cei aflati in custodia ~i supravegherea autoritatilor statului reclama conti-
andu-se numai nuarea anchetei cu inculpatii in stare de arest. Natura ~i gravitatea deosebita a
inuarii detentiei acuzatiilor aduse inculpatilor, modalitatea concreta in care se prezuma a fi
tie, a~a cum se intervenit decesul victimei, tipul ~i severitatea violentelor exercitate ~i intervalul
ta suspiciunilor de timp in care in care s-ar fi desfa~urat agresiunea demonstreaza pericolul
mgerea libertatii pentru ordinea publica rezultat din sentimentul de nesiguranta produs in randul
teres public. in opiniei publice ~i, in special, a colectivitatilor din penitenciare, prin faptul ca
tarii preventive autoritatile statului nu reactioneaza ferro impotriva acelora care, prin statutul
nstata ca acestea detinut, aveau tocmai ca principala obligatie protejarea dreptului Ia viata a!
persoanelor aflate in custodia statului. Timpul scurs de Ia data savar~irii
sens ca ancheta presupuselor infractiuni, de aproximativ 3 luni, nu a estompat riscul de tulburare
turor probelor a ordinii publice, gravitatea deosebita a faptelor ~i reactia publicului constituind
noaptea de 3/4 temeiuri suficiente pentru refuzul de eliberare din detentie ~i in jurisprudenta in
'bertate S.C., in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Sub un alt aspect, se apreciaza
ul anchetei au ca desfa~urarea anchetei in stadiul actual cu inculpatii in stare de libertate, in
turale, existand contextul in care urmeaza a se efectua confruntari intre coacuzati ~i principalii
artea angajatilor martori oculari - colegii de celula ai victimei decedate, ar putea aduce grave
T.L. ~i T.A. - prejudicii bunei administrari a justitiei, existand riscul ca martorii aflati in conti-
de detinere pri- nuare in penitenciar sa se simta descurajati in efortul de a formula declaratii
oaza in perioada complete in cauza, interpretand eliberarea inculpatilor ca o posibila disculpare ~i
eo amplasate pe minimalizare a evenimentelor petrecute in noaptea incidentului. in considerarea
coacuzatii G.C., acestor motive, legate de necesitatea prezervarii ordinii publice ~i desfa~urarea
te. De~i ambii in conditii adecvate a cercetarilor initiate de organele de urmarire penala, Inalta
siunea comisa, Curte de Casatie ~i Justitie constata ca restrangerea libertatii individuale a
rcitate de ace~tia recurentilor-inculpati este justificata in circumstantele cazului, imprejurarile
nfirma prezenta invocate in favoare, referitoare la situatia personala a inculpatilor ~i buna
rea ~i lovirea conduita avuta inainte de formularea acuzatiilor fiind lipsite de relevanta ~i,
.ata de compor- totodata, insuficiente pentru a determina luarea unor masuri mai putin severe
necesar in cir- impotriva acestora (I.C.C.J., sectiapenalii, fncheierea nr. 3440102.10.2010, B.J.
xaminare medi- 2010, p . 630) .
iar ~i stabilirea
manifestata pe
simptomele
~ La acest moment procesual judecatorul apreciaza ca temeiurile care au
determinat arestarea initiala subzista, constatandu-se ca exista indicii temeinice
e sa raspunda
din care rezulta ca inculpatii au participat la savar~irea faptelor pentru care sunt
penala. Tot
cercetati, pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani lnchisoare ~i

apreciindu-se ca exista probe certe ca lasarea In libertate a inculpatilor prezinta
un pericol concret pentru ordinea publica, tinandu-se cont de natura infractiu-
nilor ~i gravitatea acestora, lmprejurarile ~i modul de comitere a acestora, lntr-un
un veritabil grup infractional, practic o retea bine organizata, prin intermediul
careia reperau ~i recrutau persoane de sex barbatesc, In mare parte minori, dintre
persoanele care se confruntau cu dificultati financiare sau persoanele care au o
anumita orientare sexuala, exploatand slabiciunile acestora dar ~i naivitatea,
inocenta, !ipsa de discernamant specifica persoanelor minore ~i poate pornirile
de natura sexuala, astfel !neat sa-~i asigure din exploatarea acestor persoane atat
resurse financiare sau alte foloase, cat ~i satisfacerea unor nevoi de natura fizio-
logica/sexuala. Asupra unor minori aflati In situatii familiale deosebite, proveniti
din familii dezbinate ~i deci lipsiti de ocrotire parinteasca, lipsiti de ajutor ~i de
resurse financiare, unii dintre ace~tia traind prin gari etc., profitandu-se de
situatia dificila a acestora, tocmai In scopul determinarii lor sa accepte, chiar
lmpotriva orienHirii lor sexuale, sa lntretina relatii sexuale de natura celor
descrise anterior, ceea ce constituie veritabile abuzuri sexuale lntrucat victimele
sunt cooptate Ia practicarea de activiHiti necorespunzatoare varstei ~i dezvoltarii
lor psiho-sexuale, ele nefiind In masura sa le lnteleaga deplin valentele, conse-
cintele, dar ~i riscurile Ia care se supun, In sensu! ca pot conduce Ia depresii,
dezordini mentale, stima scazuta de sine (dovada fiind faptul ca majoritatea
prostituatilor minori ofereau anumite servicii de natura sexuala ce cu greu pot fi
lntelese ~i acceptate de catre o persoana rationala), probleme ~colare ~i probleme
de comportament care pot sa includa abuzul de substante daunatoare, anxietate,
lnclinatii deviante (majoritatea minorilor In cauza deja le manifesta), traume
psihologice cu o mare lntindere In timp, toate cu influente negative asupra
dezvoltarii ulterioare, iar In final conduc Ia formarea unui adult ce va pastra un
comportament alterat, distructiv, autodistructiv ~i antisocial. In acela~i sens se
retine ca actiunile inculpatilor contureaza un adevarat ,modus operandi", o
specializare infractionala, iar oferirea In schimbul ,serviciilor" a unor sume mici
de bani persoanelor care se prostituau le determina implicit pe acestea sa revina
pentru repetarea favorurilor sexuale, In timp ce proxenetii primeau sume
considerabil mai mari decat persoanele ce se prostituau. Astfel, inculpatii
actionau permanent ~i sistematic pentru largirea cercului persoanelor implicate
In aceste activitati ilicite, lncurajand ~i promovand In acest fel obtinerea In mod
ilicit a resurselor materiale. Toate aceste aspecte releva un potential criminogen
ridicat, dar ~i periculozitate sociala sporita. In raport de toate aceste considerente
de fapt ~i temeiuri de drept, judecatorul apreciaza ca nicio alta masura pre-
ventiva - restrictiva de libertate, nu ar fi suficienta In cauza, Ia acest moment
procesual. Sintetizand, se apreciaza ca temeiurile care au determinat arestarea
inculpatilor impun In continuare privarea de libertate a acestora, subzistand
indiciile temeinice din care rezulta presupunerea rezonabila ca inculpatii au
participat Ia savar~irea infractiunilor pentru care sunt cercetati, cat ~i temerea ca,
daca ar fi lasati In libertate ar putea pune In pericol ordinea publica, data fiind
periculozitatea sociala ridicata a faptelor ce fac obiectul urmarii penale. Pe de
alta parte, prelungirea masurii se impune In conditiile In care urmarirea penala
nu este terminata, fiind necesara efectuarea altor acte de urmarire penala, astfel
bisoare ~i !neat privarea de libertate a inculpatilor este de natura a contribui esential la
1r prezinta buna lnfl'iptuire a actului de justitie ~i la aflarea adevarului In cauza, cu atilt mai
infractiu- mult cu cat In cauza nu s-a mai acordat nicio alta prelungire a duratei masurii
ra, lntr-un arestarii preventive (Trib. Bucure.yti, secfia a If-a penalii, fncheierea din 22 iulie
1tennediul 2011, nepublicatii).
1ori, dintre @"~
care au o ~~~ill
naivitatea, '""'~~-"~~~,;;;~~,N~:.'" Persistenta suspiciunii rezonabile ca persoana arestata a comis
e pornirile o infractiune este o conditie sine qua non pentru legalitatea arestarii prelungite,
rsoane atilt insa dupa un interval de timp aceasta nu mai este suficienta. In astfel de cazuri,
1tura fizio- Curtea trebuie sa stabileasca daca celelalte justificari oferite de autoritatile
:, proveniti judiciare au justificat In continuare privarea de libertate. In cazul In care aceste
1jutor ~ide justificari sunt ,relevante" ~i ,suficiente", Curtea trebuie de asemenea sa stabi-
indu-se de leasca daca autoritatile nationale competente au demonstrat o ,diligenta
epte, chiar speciala" in desfl'i~urarea procedurilor. In prezenta cauza, arestarea preventiva a
1tura celor reclamantului a durat de la 7 aprilie pana la 18 octombrie 2005, ajungand astfel
.t victimele la un total de 6 luni ~i 11 zile. Avand In vedere natura complexa a cazului,
dezvoltarii respectiva durata nu pare per se a fi excesiva. Cu toate acestea, Curtea trebuie sa
ele, conse- verifice daca instantele nationale au prezentat ,motive relevante ~i suficiente" ca
la depresii, sa justifice arestarea preventiva a reclamantului pe lntreaga durata. In aceasta
majoritatea privinta, Curtea constata ca arestarea preventiva a reclamantului a fost suprave-
greu pot fi gheata de autoritatile judiciare competente Ia intervalele prevazute de lege.
1i probleme Deciziile privind dispunerea ~i prelungirea arestarii preventive s-au bazat pe mai
:, anxietate, multe motive. In primul rand, autoritatile nationale s-au bazat pe suspiciunea
,tl'i), traume rezonabila ca reclamantul a savar~it infractiunile de care a fost ulterior lnvinuit.
tive asupra In continuare, autoritatile nationale s-au bazat pe faptul ca reclamantul a lncercat
a pastra un sa falsifice dovezile dupa lnceperea unnaririi penale. In lumina propriilor
la~i sens se declaratii ale reclamantului catre organele de ancheta, Curtea accepta faptul ca
perandi", o instantele interne au avut motive suficiente pentru a crede ca exista un rise real
r sume mici sau concret ca, In caz de punere In libertate, reclamantul ar lncerca din nou sa
ea sa revina falsifice dovezile sau ar putea face presiuni asupra martorilor. Curtea retine, de
neau sume asemenea, celelalte motive invocate de autoritl'itile nationale care luate lmpreuna
I, inculpatii par sa constituie motive valide pentru a justifica arestarea preventiva a recla-
Jr implicate mantului. De~i unele dintre deciziile pentru prelungirea arestarii preventive au
erea In mod reiterat motivarea din deciziile anterioare, Curtea tine cont ~i de faptul ca toate
criminogen aceste decizii au fost luate lntr-un interval de timp destul de scurt, de 6 luni. Nu
:onsiderente se poate considera ca motivarea initiala ~i-a pierdut relevanta In acest interval.
masura pre- Mai mult, Curtea este multumita de faptul ca instantele interne, In deciziile de
:est moment revizuire a necesitatii prelungirii arestarii reclamantului, nu s-au bazat pe motive
tat arestarea stereotipe. Deciziile In cauza detaliaza suspiciunile la adresa fiecaruia dintre
, subzistand acuzati cu privire la infractiunile prezumtiv savar~ite, inclusiv tentativele de
nculpatii au falsificare a dovezilor, ~i fac trimitere Ia dovezile pe care se bazeaza suspiciunile
' temerea ca, respective. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru concluzia Curtii ca
a, data fiind motivele oferite pentru arestarea preventiva a reclamantului erau ,relevante" ~i
enale. Pe de ,suficiente" pentru a justifica tinerea acestuia In arest In perioada In cauza. Prin
irirea penala unnare, ramane de stabilit daca autoritatile nationale au demonstrat o ,diligenta
1enala, astfel speciala" In desfl'i~urarea procedurilor. in aceastl'i privinta, Curtea observa ca
ancheta era destul de complexa, avand In vedere caracterul infractiunilor,
numarul de persoane acuzate, procedurile probatorii ample ~i aplicarea unor - indifere

masuri speciale necesare in cazurile de crima organizata. De asemenea, reiese ca exemplare o
ancheta a devenit mai complexa pe masura ce se desta~ura, demonstriind
implicarea in activitiitile infractionale a multor alte persoane, necesitiind ~adar procurorului ~
interogarea suplimentara a unor noi persoane acuzate, confruntiiri intre inculpati,
colectarea de informatii financiare suplimentare de Ia toate societatile private - impotri
care au livrat bunurile in litigiu. In aceste imprejurari, Curtea constata ca propunerii de
autoritatile au actionat cu diligenta necesara in instrumentarea cazului. Astfel, termen de 4
rechizitoriul a fost intocmit in termen de 4 luni de Ia data arestarii reclamantului, prezenti Ia pn
iar dupa ce cauza a fost repartizata tribunalului, termenele s-au desta~urat Ia patu/ care a
intervale rezonabile. Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca autoritiitile nationale atac a recur.
au dat dovada de diligenta in desta~urarea procedurilor. Rezulta ca, in cir- ob/igaJia ju
cumstantele prezentei cauze, autoritatile nu au omis sa ofere o justificare sufi- rorului care
cientii ~i relevanta pentru prelungirea arestarii reclamantului ~i sa instrumenteze - daca inc
cauza cu diligenta (CEDO, decizia din 18 ianuarie 2011, in cauza Erimescu atacata cu co
c. Romiiniei, parag. 27-34). Ia expirarea t
~ Curtea ia act de faptul ca, in speta, instantele nationale au prelungit - in ipote

instanta este
periodic arestarea preventiva a reclamantului. Cu toate acestea, justificarea
libertati care
prelungirii arestarii preventive nu se raporta Ia situatia concreta a persoanei in
cauza, viziind in mod general toate persoanele anchetate in cadrul procedurii. Or, cauzei, judeo
de~i este con~tienta de complexitatea unui anchete care se refera Ia un numar
termen de 48
mare de inculpati, Curtea nu poate considera ca o motivare globala pentru toti - contes
inculpatii aflati in detentie ar putea indeplini cerintele art. 5 parag. 3 din de Ia Inalta
Conventie dincolo de perioada initiala a detentiei . Mai specific, aceasta observa masurii ares~
ca, de~i au tacut uneori referire Ia posibilitatea de a influenta martorii sau Ia de drepturi ~i
tentative de a fugi din tara, instantele nationale nu au numit inculpatii in cauza. - nu este
Or, nimic din dosar nu permite sa se constate ca o asemenea motivare din partea
care s-a dis1
instantelor nationale a fost generata de comportamentul reclamantului (CEDO,
incheiere fii
decizia din 6 iulie 2010, in cauza Erimescu c. Romiiniei, parag. 43).
executare co
(ii) respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive ca neinte- masurii ares
meiata; sau a contra
- judeciHorul de drepturi ~i libertati, daca apreciaza eli nu sunt intrunite conditiile masurii ares
prevazute de lege pentru prelungirea arestarii preventive a inculpatului, respinge, prin - contest.
incheiere motivata, propunerea procurorului, dispuniind punerea in libertate a inregistrare;
inculpatului Ia expirarea duratei acesteia, daca nu este arestat in alta cauza. sa se stipu/e-.
(iii) respingerea propunerii de pre/ungire a mi'isurii aresti'irii preventive $i care s-a dis,
inlocuirea mi'isurii aresti'irii preventive cu mi'isura arestu/ui Ia domici/iu, contro/u/ui aresti'irii pr.
judiciar, sau a contro/u/ui judiciar pe caufiune, daca se constata ca arestarea preven- tatiei declara
tiva nu este necesara sau propoqionala cu scopul urmarit, insa sunt indeplinite incheierii aU
conditiile prevazute de art. 218 NCPP, respectiv art. 211 NCPP sau art. 216 NCPP. drepturi ~i li
tarii prevent!
- potrivit NCPP judecatorul sesizat cu o propunere de prelungire a arestarii 1
gerea/admite
preventive poate analiza cererea persoanei private de Iibertate sau a procurorului de a
solutii; in a~
dispune inlocuirea masurii arestarii preventive ~i sa dispuna in consecinta;
instanta se
earea unor - indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua
~a. reiese eli exemplare originale;
~monstrand - incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati se comunica inculpatului ~i
ltiind ~adar procurorului care au lipsit de Ia pronuntare;
re ineulpati,
itile private
propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive se poate face contestaJie fn
onstatli eli
lui. Astfel, termen de 48 de ore de Ia pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost
elamantului, prezenti Ia pronuntare, sau, dupii caz, de Ia comunicare pentru procurorul ~i incul-
esta~urat la
patul care au lipsit de Ia pronunfare; se remarcii astfel cii NCPP a fnlocuit calea de
ile nationale atac a recursului cu cea a contestafiei fn materia miisurilor preventive ~i a previizut
eli, in eir- obligafia judeciitorului de drepturi ~i /ibertiili de a comunica fncheierea procu-
.fieare sufi- rorului care a lips it de Ia pronunfare;
trumenteze - daca incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta nu este
atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 48 de ore de
Ia expirarea termenului de contestatie;
- in ipoteza in care incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima
u prelungit
instanta este atacata cu contestafie, aceasta se depune Ia judecatorul de drepturi ~i
justifiearea
libertati care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul
persoanei in
cauzei, judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta ierarhic superioara, in
oeedurii. Or,
termen de 48 de ore de Ia inregistrare;
Ia un numlir
a pentru toti - contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi ~i libertati
arag. 3 din de Ia inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune asupra propunerii de prelungire a
sta observli masurii arestarii preventive se solutioneaza de un complet compus din doi judecatori
orii sau la de drepturi ~i libertati de Ia inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
atii in eauzli. - nu este suspensivii de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin
e din partea care s-a dispus prelungirea masurii arestarii preventive, dispozitiile din aceastii
lui (CEDO, fncheiere fiind executorii de Ia momentul pronunfiirii; va fi insa suspensiva de
executare contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus inlocuirea
ve ea neinte- masurii arestarii preventive cu miisura arestului Ia domiciliu, controlului judiciar,
sau a contro/ului judiciar pe caufiune dupii respingerea propunerii de prelungire a
ite conditiile masurii arestarii preventive;
respinge, prin - contestafia formulatii de inculpat se so/ufioneazii fn termen de 5 zile de Ia
in libertate a fnregistrare; spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu mai cuprinde o dispozifie care
II.Zli. sa se stipuleze necesitatea solufioniirii ciiii de atac dec/arate de inculpatul fafii de
preventive ~i care s-a dispus prelungirea miisurii arestiirii preventive fnainte de expirarea duratei
iu, controlului arestiirii preventive dispuse anterior fncheierii atacate; astfel, solutionarea contes-
~starea preven-
tatiei declarate de inculpat dupa expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior
nt indeplinite incheierii atacate nu atrage nici nulitatea hotararii pronuntate de judecatorul de
216 NCPP. drepturi ~i libertati de Ia prima instanta prin care s-a dispus prelungirea masurii ares-
tarii preventive, nici incetarea de drept a masurii arestarii preventive, ~i nici respin-
~re a arestarii
gerea/admiterea contestatiei, NCPP neprevlizand nici explicit ~i nici implicit astfel de
ocurorului de a
solutii; in acest caz incheierea judeclitorului de drepturi ~i libertati de Ia prima
tli; instanta se bucurli de o prezumtie de legalitate ~i temeinicie, iar eel mai eficient
remediu pentru persoana privata de libertate este solu~ionarea contesta~iei prin care 3.
aceasta critica legalitatea sau temeinicia incheierii prin care s-a dispus prelungirea prelim in'
arestarii preventive;
- contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus - candl
respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive se solu~ioneaza inainte de preventiv,
I
expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior; in cazul in care contestatia nu camera prl
este solutionata in acest termen, masura arestarii preventive va fnceta de drept ~i pe mandare)
cale de consecinta se va dispune respingerea contestatiei intrucat nu se mai poate legalitatii
dispune prelungirea masurii arestarii preventive care nu mai este in fiin~, incetand de - dupa
drept; mod obli~
- in vederea solutionarii contesta~iei, inculpatul se citeaza; verificarea
- solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu # este contradictorie, in
instantei, l
organele d
prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta nu poate fi adus in fata
din oficiJ
judecatorului de drepturi ~i libertati din cauza starii sanatatii, din cauza de fo~
majora sau stare de necesitate;
- in toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de
catre un avocat ales sau numit din oficiu; incetarii
- participarea procurorului este obligatorie; durata ar
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza contestatia prin fncheiere moti-
vata, care se pronuntii in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
solutii:
1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii prelungire a arestarii preven-
inceteze
tive, in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a dispus
tionata co
prelungirea arestarii preventive a inculpatului;
2. admiterea contestatiei ~i dispunerea prelungirii arestarii preventive a inculpa-
tului daca judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a respins propunerea
de prelungire a arestarii preventiv; -in ca2i
vinovatiei,
3. admiterea, in parte, a contestatiei ~i dispunerea prelungirii arestarii preventive
dejudecaU
pe o alta durata decat cea pentru care s-a dispus prelungirea de catre judecatorul de
drepturi ~i libertati de Ia prima instanta; - inain
camera pn
4. admiterea contestatiei, respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii I
arestarn p
preventive ~i fnlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului Ia domi-
starea de
ciliu, controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune in cazul in care
arestat;
judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a dispus prelungirea arestarii
preventive a inculpatului; totodata, se va dispune punerea in libertate a inculpatului, -jude
daca nu este retinut sau arestat in alta cauza; preventiv
asistat de a
1
Verifi
preliminarli
nulitatea rei
poate fi lnlli
Masuri preventive i alte masuri procesuale penale 461
atiei prin care 3. Verificarea Iegalitatii ~i temeiniciei starii de arest in camera

11s prelungirea preliminara
e s-a dispus - cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului in stare de arest
inainte de preventiv, rechizitoriul, impreuna cu dosarul cauzei, se inainteaza judecatorului de
contestatia nu camera preliminara de Ia instanta competenta, cu eel putin 5 zile (termen de reco-
de drept ~i pe mandare) inainte de expirarea duratei acesteia pentru a proceda Ia verificarea
se mai poate legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive;
, incetand de - dupa trimiterea in judecata prin rechizitoriu a inculpatului arestat, cauza trece in
mod obligatoriu in faza de camera preliminara; in cadrul acestei proceduri, pe langa
verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei ~i a legalitatii sesizarii
instantei, precum ~i a legalitatii administrarii probelor ~i a efectuarii actelor de catre
rtradictorie, in
organele de urmarire penala, judecatorul de camera preliminara trebuie sa procedeze
adus in fata
din oficiu fn termen de 3 zile de Ia primirea dosarului Ia verificarea legalitiilii $i
cauza de foqa
temeiniciei starii de arest preventiv, inainte de expirarea duratei arestarii preventive;
judecatorul de camera preliminara trebuie sa manifeste o diligenta speciala in scopul
inculpat de verificarii de indata a legalitatii masurii arestarii preventive in vederea evitarii
incetarii de drept a acesteia (de pilda, in ipoteza in care dupa trimiterea in judecata
durata arestarii preventive luata/prelungita in cursu! urmaririi penale urmeaza sa
expire in urmatoarele 5 zile, iar judecatorul de camera preliminara fixeaza termen
pentru analiza legalitatii starii de arest in a treia zi de Ia primirea dosarului ~i dispune
revocarea/inlocuirea arestarii preventive, termenul de formulare a contestatiei fiind
de 48 de ore de Ia pronuntare/comunicare, exista riscul ca masura preventiva sa
starii preven-
inceteze de drept inainte de ramanerea definitiva a incheierii prin care a fost solu-
stanta a dispus
tionata contestatia);
- rechizitoriul procurorului poate cuprinde ~i propunerea de mentinere a masurii
ive a inculpa-
arestarii preventive;
. ns propunerea
- in cazul in care trimiterea in judecata a fost realizata prin acordul de recunoa~tere a
vinovatiei, verificarea legalitatii ~i temeiniciei starii de arest va fi efectuata de instanta
rii preventive
de judecata, in aceasta ipoteza cauza neparcurgand faza camerei preliminare;
udecatorul de
- inainte de verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive judecatorul de
camera preliminara trebuie sa analizeze daca nu a fost depa~ita durata maximala a
1asurii arestarii
arestarii preventive in cursu! urmaririi penale (180 de zile) pentru ca in acest caz
tului Ia domi-
starea de arest a incetat de drept ~i se impune eliberarea de indata a inculpatului
1 cazul in care
arestat;
ngirea arestarii
a inculpatului, - judecatorul de camera preliminara analizeaza legalitatea ~i temeinicia arestarii
1
preventive in camera de consiliu , tara citarea partilor, dar in prezenta inculpatului
asistat de avocatul ales sau din oficiu ~i a procurorului;
1
Verificarea legalitAtii ~i temeiniciei arestarii preventive de judecatorul de camera
preliminara Ia primirea dosarului, in ~edinta publica, iar nu in camera de consiliu poate atrage
nulitatea relativa a incheierii pronuntate numai daca inculpatului i s-a adus o vatamare care nu
poate fi inlaturata decat prin anularea actului.
- in cazul in care inculpatul arestat preventiv se afla intemat in spital ~i din cauza - indifer
starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului de camera preliminara sau cand, exemplare o
din cauza de forta majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, ana-
- incheie
liza legalitatii ~i temeiniciei starii de arest se va face in /ipsa inculpatului, dar numai
~i procuroru
in prezenta avocatului acestuia, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii;
- impotri
- ascultarea inculpatului arestat nu este obligatorie;
arestarii pre
- judecatorul de camera preliminara da cuvantul procurorului ~i avocatului incul- pentru procl
patului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a Ia comunica
necesitatii mentinerii starii de arest a inculpatului, acesta avand ultimul cuvant;
- in ipot1
- dupa deliberare judecatorul de camera preliminara poate pronunta, prin inche- instanta estc
iere motivata pronunfata in camera de consiliu, una dintre urmatoarele soluJii: preliminara
(i) menJinerea starii de arest, cand judecatorul de camera preliminara stabile~te eli cauzei, jude
temeiurile care au determinat arestarea se mentin, sunt relevante, necesare ~i sufi- termen de 4
ciente, fiind de natura a impune continuarea privarii de libertate sau eli exista judecatorul
temeiuri noi care justifica privarea de libertate, iar masura este necesara pentru buna asupra prop1
desra~urare a procesului penal In faza de judecata; judecatorul trebuie sa evidentieze doi judecato
motive relevante ~i suficiente fata de circumstantele concrete ale cauzei care sa - nu este
justifice continuarea privarii de libertate a inculpatului; este, totodata, necesar sa nu care s-a disp
fie depa$it termenul rezonabil a/ arestarii preventive; masurii ares
- judecatorul nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine masura momentulp1
arestarii preventive, aceasta neputand dura, insa, mai mult de 30 de zile; avand in incheierii jt
vedere eli pe parcursul camerei preliminare nu sunt stabilite termene de judecata, masurii ares
judecatorul de camera preliminara poate stabili un termen pentru urmatoarea a controlului
verificare a legalitatii arestarii preventive. - contest
(ii) revocarea arestarii preventive, In situatia In care judecatorul de camera preli- inregistrare;
minara constata eli au incetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea -contest
masurii arestarii preventive ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice, ori In cazul in carea masw
care au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive; domiciliu, a
- judecatorul de camera preliminara dispune, totodata, ~i punerea in libertate a lnainte de ex
inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza. urmaririi per
(iii) inlocuirea masurii arestarii preventive cu arestul Ia domiciliu, controlul -in vede1
judiciar, sau controlul judiciar pe cauJiune, daca judecatorul de camera preliminara - solutior
constata in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a prezenta inc
inculpatului eli temeiurile arestarii initiale s-au schimbat sau eli, de~i exista probe din cauza de for
care rezulta suspiciunea rezonabila eli inculpatul a sava~it infractiunea de care este camera preli
acuzat, mentinerea masurii arestarii preventive nu mai este necesara fata de scopurile
-in toate
urmarite prin privarea de libertate sau eli masura preventiva nu este proportionala cu
catre un av01
scopurile urmarite ori a fost depa~it termenul rezonabil a! arestarii preventive;
- particip
(iv) fncetarea de drept a masurii arestarii preventive, In cazul in care, pana Ia
momentul pronuntarii judecatorului de camera preliminara asupra legalitatii ~i - judecat1
temeiniciei starii de arest, s-a implinit termenul pentru care masura preventiva fusese vata, care sc
anterior dispusa sau daca a fost depa~ita durata maxima de 180 de zile a arestarii In soluJii:
cursu! urmaririi penale.
ital ~i din cauza - indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua
.inara sau cand, exemplare originate;
te posibila, ana-
- incheierea judecatorului de camera preliminara trebuie comunicata inculpatului
tului, dar numai
~i procurorului care au lipsit de la pronuntare;
concluzii;
arestarii preventive se poate face contesta{ie fn termen de 48 de ore de Ia pronunfare,
vocatului incul- pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronuntare, sau, dupa caz, de
Ia comunicare, pentru procuroru/ .yi inculpatu/ care au lips it de Ia pronuntare;
I cuvant;
- in ipoteza in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la prima
nta, prin fnche- instanta este atacata cu contestatie, aceasta se depune la judecatorul de camera
le solutii: preliminara care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul
nara stabile~te ca cauzei, judecatorului de camera preliminara de Ia instanta ierarhic superioara, in
necesare ~i sufi- termen de 48 de ore de la inregistrare; contestatiile impotriva incheierilor prin care
re sau ca exista judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
sara pentru buna asupra propunerii de arestare preventiva se solutioneaza de un complet compus din
e sa evidentieze doi judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
' cauzei care sa - nu este suspensiva de executare contestatia formulata impotriva incheierii prin
~. necesar sa nu care s-a dispus mentinerea masurii arestarii preventive, respectiv incetarea de drept a
masurii arestarii preventive, dispozitiile din aceste fncheierii jiind executorii de Ia
mentine masura momentul pronunfarii; va fi suspens iva de executare contestatia formulata fmpotriva
e zile; avand in fncheierii judecatorului de camera preliminara prin care s-a dispus revocarea
ene de judecata, masurii arestarii preventive, sau inlocuirea acesteia cu masura arestului la domiciliu,
ntru urmatoarea a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune;
- contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia
de camera preli- fnregistrare;
sau prelungirea - contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus revo-
, ori in cazul in carea masurii arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu masura arestului Ia
eventive; domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune se solutioneaza
iea in libertate a inainte de expirarea duratei masurii arestarii preventive (luate sau prelungire in cursul
urmaririi penale);
iciliu, contro/u/ - in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
era preliminara - solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu .yi este contradictorie, in
itei procesuale a prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta, din cauza starii sanatatii, din
exista probe din cauza de foqa majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului de
ea de care este camera preliminara care solutioneaza contestatia;
ata de scopurile
propoqionala cu
entive;
in care, pana Ia
1ra legalitatii ~i - judecatorul de camera preliminara solutioneaza contestatia prin fncheiere moti-
1reventiva fusese vata, care se pronuntii fn camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
~ile a arestarii in
solufii:
1. admiterea contestatiei ~i revocarea masurii arestarii preventive sau inlocuirea determinat lua
acesteia cu masura arestului la domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului expirarea dura
judiciar pe cautiune;
- dupa veri
2. admiterea contestatiei ~i mentinerea starii de arest in cazul in care judecatorul de camera pre
de camera preliminara din prima instanta a dispus revocarea masurii arestarii la 0 noua veri1
preventive sau inlocuirea acesteia cu masura arestului la domiciliu, a controlului verificare nu a
judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune; anterior acestu
3. admiterea contestatiei ~i trimiterea cauzei spre rejudecare (de pilda, in cazul - potrivit ru
dispunerii mentinerii masurii arestarii preventive de clltre judecatorul de camera suspendarea jt
preliminara care, anterior, in cursul urmaririi penale, a dispus luarea sau prelungirea starii de arest
masurii arestarii in calitate de judecator de drepturi ~i libertati sau care a incuviintat condus la disp
in cursul urmaririi penale un procedeu probator in calitate de judecator de drepturi ~i termenului rez
libertati); o arate autoriU
4. respingerea contestatiei ca nefondata sau tardiva; - instanta
5. ia act de retragerea contestatiei. publica, In pr'
- potrivit art. 343 NCPP durata procedurii in camera preliminara este de eel mult rorului;
60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta; astfel, este posibil ca in cazul in -In cazul iJ
care la prima verificare a masurii judecatorul de camera preliminara a dispus starii sanatatii
mentinerea starii de arest pe parcursul procedurii de camera preliminara sa mai fie forta majora o
dezbatuta din nou legalitatea ~i temeinicia arestarii preventive deoarece judecatorul ~i temeiniciei
are obligatia ca, din oficiu, sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca avocatului ace:
subzista temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive, altfel - ascultarea
masura preventiva va inceta de drept; regulile procedurale descrise mai sus cu
- instanta c
referire la verificarea legalitatii ~i temeiniciei masurii arestarii preventive in primele
dezbaterea, cu
trei zile de la primirea dosarului se aplica in mod corespunzator ~i in cazul
sHirii de arest a
verificarilor ulterioare efectuate in cadrul procedurii de camera preliminara;
- dupa deli
- in cazul in care judecatorul de camera preliminara dispune restituirea cauzei la
pronuntata In ~
parchet, verificarea necesitatii prelungirii starii de arest va reveni din nou in compe-
tenta judecatorului de drepturi ~i libertati sesizat de procuror, iar in ipoteza in care (i) menfinel
judecatorul de camera preliminara dispune lnceperea judecatii, verificarea legalitatii minat arestare1
~i temeiniciei starii de arest va intra in competenta instantei de judecata.
impune contin
privarea de lib
penal In faza d
4. V erificarea legalitatii ~i temeiniciei starii de arest in cursul ~i suficiente fa
judecatii privarii de libe
rezonabil a! ar
- In cazul In care judecatorul de camera preliminara dispune lnceperea judecatii,
inainteaza dosarul instantei de judecata cu eel putin 5 zile inainte de expirarea :\
masurii arestarii preventive; I!UIIOI"'EA.'II COCRT(
din juris]
- In cursul judecatii (indiferent daca sesizarea a fost tacuta prin rechizitoriu sau ca
sensul ar
urmare a lncheierii unui acord de recunoa~tere a vinovatiei), instanta are obligatia de motive 1
a verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea ~i temeinicia arestarii suspectat
preventive; astfel, instanta de judecata verifica daca subzista temeiurile care au inculpatu
noi infrac
u inlocuirea determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii arestarii preventive, inainte de
controlului expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului;
- dupa verificarea legalitatii ~i mentinerea arestarii preventive in cadrul procedurii
judecatorul de camera preliminara, instanta trebuie sa procedeze, inainte de expirarea preventiei,
rii arestarii la o noua verificare a legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive, chiar daca aceasta
controlului verificare nu are loc la data primului termen de judecata, ci la un termen intermediar,
anterior acestui moment procesual;
Ida, in cazul - potrivit art. 367 alin. (8) NCPP ~i in cazul in care instanta de judecata a dispus
l de camera suspendarea judecatii va proceda la verificarea periodica a legalitatii ~i temeiniciei
u prelungirea starii de arest preventiv, urmilnd a avea in vedere atilt circumstantele cauzei care au
a incuviintat condus la dispozitia de suspendare, cat ~i jurisprudenta Curtii Europene in contextul
ie drepturi ~i termenului rezonabil al arestarii preventive, cu referire la diligenta pe care trebuie sa
o arate autoritatile pe parcursul procedurilor;
- instanta analizeaza legalitatea ~i temeinicia arestarii preventive in <$edinfa
publica, in prezenta inculpatului asistat de avocat ales sau din oficiu ~i a procu-
e de eel mult rorului;
~a in cazul in - in cazul in care inculpatul arestat preventiv se afla intemat in spital ~i din cauza
ara a dispus starii sanatatii nu poate fi adus in fata instantei de judecata sau cilnd, din cauza de
sa mai fie forta majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, analiza legalitatii
e judecatorul ~i temeiniciei starii de arest se va face fn /ipsa inculpatului, dar numai in prezenta
de zile, daca avocatului acestuia, caruia i se da cuvilntul pentru a pune concluzii;
entive, altfel - ascultarea inculpatului arestat nu este obligatorie;
- instanta de judecata da cuvilntul procurorului ~i avocatului inculpatului pentru
dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a necesitatii mentinerii
starii de arest a inculpatului, acesta avilnd ultimul cuvant;
- dupa deliberare, instanta de judecata poate pronunta, prin fncheiere motivata
ea cauzei la pronuntata in ~edinta publica, una dintre urmatoarele so/ufii:
u in compe-
(i) menfinerea starii de arest, cand instanta stabile~te ca temeiurile care au deter-
oteza in care
minat arestarea se mentin, sunt relevante, necesare ~i suficiente, fiind de natura a
ea legalitatii
impune continuarea privarii de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica
privarea de libertate, iar masura este necesara pentru buna desfa~urare a procesului
penal in faza de judecata; instanta de judecata trebuie sa evidentieze motive relevante
in cursul ~i suficiente fata de circumstantele concrete ale cauzei care sa justifice continuarea
privarii de libertate a inculpatului; este, totodata, necesar sa nu fie depa<$il termenu/
rezonabil a/ arestarii preventive;
ea judecatii,
e expirarea
'din"jurisprudenta
~~~.... Curteasa
face trimitere Ia principiile fundamentale care rezulta
~i
care determina caracterul rezonabil a! unei arestari, in
titoriu sau ca sensu! art. 5 parag. 3 din Conventie. In jurisprudenta sa, Curtea a expus patru
obligatia de motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventiva a unui acuzat
cia arestarii suspectat ca a comis o infractiune: pericolul ca inculpatul sa fuga; riscul ca
Lrile care au inculpatul, odata pus in libertate, sa impiedice administrarea justitiei, sa comita
noi infractiuni, sau sa tulbure ordinea publica. Curtea reaminte~te ca nu se poate
face o evaluare abstracta a caracterului rezonabil al duratei unei detentii ~i ca instante

acesta trebuie examinat in fiecare caz, tinand seama de conditiile concrete.
Astfel, continuarea detentiei nu se justifica intr-o anumita speta decat daca
indicii concrete demonstreaza o cerinta veritabila de interes public care preva- cerere
leaza, in ciuda prezumtiei de nevinovatie, asupra regulii respectarii libertatii instant
individuale. Curtea ia act de faptul ca, in speta, instantele nationale au mentinut alterna
periodic arestarea preventiva a reclamantului. Totu~i, aceasta evidentiaza carac-
terul prea succint ~i abstract al motivelor acestor sentinte, care se limitau sa
mentioneze anumite criterii prevazute de Codul de procedura penala, dar
omiteau sa specifice modul in care interveneau in cazul reclamantului. De Conve
asemenea, Curtea constata ca instanta a mentinut arestarea prin formule similare, parag. ~
pentru a nu spune stereotipe, care repeta de-a lungul timpului acelea~i criterii. 0
astfel de justificare nu este conforma garantiilor prevazute Ia art. 5 parag. 3 din
Conventie. Curtea recunoa~te ca, prin gravitatea lor deosebita ~i prin reactia
publicului Ia savar~irea lor, anumite infractiuni pot genera tulburari sociale care
sa justifice arestarea preventiva, eel putin o anumita perioada de timp. Totu~i,
aceasta ia act de faptul ca un astfel de pericol scade in mod necesar in timp ~i ca,
prin urmare, autoritatile judiciare trebuie sa prezinte motive mai specifice care
sa justifice persistenta motivelor detentiei. Curtea constata ca, in speta, instan-
tele nationale au justificat mentinerea arestarii preventive a reclamantului prin
persistenta motivelor initiale, prin faptul ca punerea sa in libertate prezenta un
pericol pentru ordinea publica ~i prin necesitatea continuarii anchetei. Binein-
teles, nevoia de a pastra ordinea publica ~i de a asigura o buna desta~urare a
anchetei au fost deja recunoscute de Curte drept un motiv ce poate justifica
prelungirea privarii de libertate. Cu toate acestea, in speta, instantele nu au oferit
nici o explicatie pentru a justifica, cu trecerea timpului, modul in care punerea in
libertate a reclamantului putea avea un impact negativ asupra societatii civile
sau putea impiedica desta~urarea anchetei. Scurta trimitere Ia gravitatea faptelor
comise, Ia modul in care acuzatulle-a comis, perspectiva unei pedepse severe ~i
valoarea prejudiciului nu ar putea completa !ipsa de motivatie mentionata continm
anterior, deoarece este de natura sa ridice mai multe intrebari decat sa ofere cons ide
raspunsuri in privinta rolului acestor elemente in existenta invocata a unui savar~it
pericol pentru ordinea publica in speta. In special, Curtea reaminte~te ca a decis peri col
deja ca instantelor interne le revine sarcina de a motiva in mod concret, pe baza invocat
faptelor relevante, motivele pentru care ordinea publica ar fi efectiv amenintata fel se I
in cazul in care inculpatul ar fi liber. Stiind ca instantele interne trebuie sa motiv
respecte prezumtia de nevinovatie cu ocazia examinarii necesitatii de a prelungi masura
arestarea preventiva a unui inculpat, trebuie reamintit ca mentinerea in detentie
nu ar putea servi Ia anticiparea asupra unei pedepse privative de libertate
bazandu-se in principal ~i in mod abstract pe gravitatea faptelor comise sau pe te~te c
valoarea prejudiciului. Curtea este in special afectata de refuzul instantelor concluzl
nationale de a dispune punerea in libertate a reclamantului din cauza atitudinii justifid
sale din timpul instrumentarii de a nu recunoa~te anumite fapte. Aceasta reamin- aproxi___
te~te ca, nu numai ca acest motiv nu poate justifica o masura privativa de ~onc~rt
mea
libertate, dar aduce atingere drepturilor de a nu face declaratii ~i de a nu
contribui Ia propria incriminare, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Con- seama
ventie. De altfel, Curtea reaminte~te ca art. 5 parag. 3 din Conventie impune dupa ex~
element
detentii ~i ca instantelor nationale, atunci ciind acestea se confrunta cu necesitatea prelungirii
~ ile concrete. unei masuri de arest preventiv, sa ia In considerare masurile alternative
a deciit daca prevazute de legislatia nationala. In prezenta cauza, de~i sesizate cu o astfel de
lc care preva- cerere ~i de~i o astfel de masura a fost adoptata in prima instanta de patru ori,
(tarii libertatii instantele nationale nu au indicat motivele concrete pentru care aceasta masura
e au mentinut alternativa nu putea asigura prezenta reclamantului in fata instantei. Aviind in
ntiaza carac- vedere considerentele de mai sus, Curtea considera ca autoritatile nu au oferit
se limitau sa motive ,relevante ~i suficiente" pentru a justifica necesitatea mentinerii
penala, dar reclamantului in arest preventiv. Prin urmare, a fost incalcat art. 5 parag. 3 din
antului. De Conventie (CEDO, hotiirdrea din 7 aprilie 2009, in cauza Tiron c. Romdniei,
ule similare, parag. 36-45).
ea~i criterii. 0
parag. 3 din
i prin reactia "'" '~"'"co'E~~"' Orice mentinere sub arest preventiv a unui acuzat, chiar ~i
pentru o scurta durata, trebuie sa fie justificata intr-un mod convingator de catre
ri sociale care
timp. Totu~i, autoritati. Numai preciziind motivele pe care se intemeiaza o hotariire este
in timp ~i ca, posibil un control public al administrarii justitiei; in plus, argumentele pro ~i
specifice care contra repunerii in libertate nu trebuie sa fie ,generale ~i abstracte" (CEDO,
speta, instan- hotiirdrea din 24 februarie 2009, in cauza Tariiu c. Romdniei, parag. 45).
antului prin
prezenta un
betei. Binein-
~--
~-..i":_v- -!-?
wl<OPE reaminte~te ca, In conformitate cu jurisprudenta sa
.-cou"'"'""MAN'"''"' Curtea
desta~urare a
constanta, existenta unor motive plauzibile pentru a suspecta ca persoana
oate justifica arestata a saviir~it o infractiune este o conditie sine qua non a legalitatii menti-
e nu au oferit nerii detentiei . Totu~i, dupa un anumit timp, acest lucru nu mai este suficient. In
e punerea In acest caz, Curtea trebuie sa stabileasca daca celelalte motive invocate de autori-
ietatii civile tatile judiciare legitimeaza In continuare privarea de libertate. Atunci ciind
itatea faptelor acestea se dovedesc ,relevante" ~i ,suficiente", verifica, de asemenea, daca
epse severe ~i autoritatile nationale competente au contribuit cu o ,diligenta deosebita" Ia
mentionata continuarea procedurii. A viind In vedere faptele relevante In speta, Curtea
eciit sa ofere considera ca existau motive plauzibile pentru a suspecta ca reclamantul a
saviir~it o fapta prevazuta de legea penala, ~i anume ln~elaciunea. Cu privire Ia
ocata a unui
te ca a decis pericolul de a impiedica buna derulare a procesului penal, acesta nu poate fi
cret, pe baza invocat In mod abstract de autoritati, ci trebuie sa se bazeze pe probe faptice . La
v amenintata fel se intiimpla in cazul tulburarilor aduse ordinii publice: daca un asemenea
ne trebuie sa motiv poate fi luat in calcul potrivit art. 5 In circumstante exceptionale ~i In
masura In care dreptul intern recunoa~te aceasta notiune, acesta nu poate fi
considerat relevant ~i suficient deciit daca se bazeaza pe fapte de natura sa indice
ca eliberarea detinutului ar tulbura cu adevarat ordinea publica. Curtea reamin-
mise sau pe te~te ca, In cauza Calmanovici c. Romdniei (hotariirea din 1 iulie 2008), a
I instantelor concluzionat ca autoritatile nu au oferit motive ,relevante ~i suficiente" pentru a

a atitudinii justifica necesitatea mentinerii reclamantului In arest preventiv timp de
easta reamin- aproximativ trei luni ~i jumatate, aviind In vedere ca nu au prezentat fapte
privativa de concrete in raport cu riscurile asumate In caz de punere In libertate a persoanei
' ~i de a nu In cauza, ca acestea nu au examinat individual situatia acestuia ~i ca nu au tinut
, 6 din Con- seama de posibilitatea aplicarii de masuri alternative pentru detentie. In speta,
ntie impune dupa examinarea faptelor relevante, Curtea considera ca Guvernul nu a prezentat
elemente care sa conduca Ia o concluzie diferita. In speta, reclamantul a fost
mentinut in arest preventiv timp de un an ~i doua luni tara sa fi fost judecat

pentru infractiunile de care era acuzat. Or, cu exceptia ordonantei procurorului
din 2 noiembrie 2001 toate celelalte hotariiri care au dus Ia mentinerea arestarii
preventive a reclamantului s-au bazat in principal pe considerentul pericolului
social al acuzatului. Curtea evidentiaza, in special, faptul ca din deciziile rele-
vante reiese ca, precum in cauza mentionata, instantele interne nu au oferit
motive concrete pentru a sustine argumentul ,pericolului pentru ordinea
publica" ~i pentru a justifica necesitatea mentinerii reclamantului in arest, de~i
jurisprudenta interna a precizat criterii ~i elemente de care trebuie sa se tina
seama in cazul unei astfel de examinari ~i ca dispozitiile legale impuneau
instantelor sa ofere motive in acest temei. In principal, instantele s-au limitat Ia
reproducerea textului acestui din urma articol in mod stereotip. In cele din urma,
astfel cum reiese din fapte, Curtea subliniaza ca instantele interne nu au invocat
buna derulare a procedurii ~i pericolul pentru ordinea publica dedit de trei ori, in
timp ce arestarea preventiva a fost prelungita pentru mai mult de un an. Cu
privire Ia eventuala piedica in calea bunei derulari a procedurii, instantele nu au
prezentat niciodata dovezi in sprijinul acestei afirmatii. In plus, Curtea observa
ca instantele interne nu au examinat in mod individual situatia reclamantului,
profilul sau personal ~i situatia sa familiala ~i nu au examinat niciodata posibi-
litatea adoptarii uneia dintre masurile alternative prevazute de dreptul intern,
de~i art. 5 parag. 3 contine cerinta ca autoritatile sa tina seama de asemenea
masuri in masura in care se pot aplica situatiei in cauza, iar acuzatul ofera
garantii privind prezentarea Ia audiere. Aviind in vedere considerentele de mai 0
sus, Curtea considera ca autoritatile nu au oferit motive ,relevante ~i suficiente"
pentru a justifica necesitatea mentinerii reclamantului in arest preventiv pentru
perioada in cauza. Aceasta considera ca numai mentionarea starii de recidiva a
reclamantului nu este suficienta pentru a justifica o arestare preventiva pentru
perioada in cauza (CEDO, hotiinirea din 2 februarie 2010, fn cauza Scundeanu
c. Romiiniei, parag. 81-89).
~
- - !i<:Ei!P.lll!ll!'i~l
~~
,-v-V<IIIn'l.-v- . I . I I" I" . . .d
'"'"""'rouRTOFtiUM AN '"""' Instante e natiOna e au rea 1zat o ana 1za concreta a Situatiei e
fapt ~i a personalitatii inculpatului, insa, aviind in vedere perioada dintre
deciziile criticate, respectiv 1 an 1 luna ~i 2 saptamiini, Curtea a considerat ca d
este rezonabil ca instantele sa utilizeze argumente similare ~i sa intemeieze pe
acelea~i motive arestarea preventiva a inculpatului. De asemenea, instantele
nationale au efectuat o analiza aprofundata asupra oportunitatii lnlocuirii masurii
arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi Iocalitatea ~i au oferit o
explicatie detaliata pentru respingerea cererilor de revocare a masurii arestarii
preventive formulate de catre inculpat (CEDO, hotiiriirea din 30 octombrie
2012, fn cauza Ardelean c. Romiiniei, parag. 68-70).
~ saviir~irii
~
Doar acuzatia unor infractiuni grave, chiar daca ramiine un
factor pertinent, nu legitimeaza prin ea insa~i o lunga perioada de arestare
preventiva, in special in cazul in care inculpatul a fost audiat, procediindu-se
totodata Ia demararea cercetarii judecatore~ti, fiind audiate majoritatea persoa- f
nelor vatamate. Daca ,pericolul concret pentru ordinea publica" ar fi apreciat in
c
continuare prin prisma rezonantei sociale a faptelor de care este acuzat incul-
patul, s-ar da masurii preventive o alta natura juridica, mai exact una punitiva,
ori functionalitatea unei astfel de masuri consta in a preveni sau inlatura
imprejurarile care impiedica realizarea in bune conditiuni a procesului penal,
creandu-se totodata confuzii intre ,pericolul social pentru ordinea publica" in
cazul lasarii in libertate a unei persoane ~i pericolul social generic stabilit de
legiuitor pentru anumite infractiuni (C.A . Cluj, secfia penalii .yi de minori,
incheiere din 20 septembrie 2010, in BJ C.A. Cluj 2010).
~ Din examinarea cauzei, instanta de control judiciar considera ca in

ceea ee-l prive~te pe inculpatul B.B.A. exista presupuneri rezonabile ca acesta a
comis pretinsele infractiuni pentru care a fost trimis in judecata, subzistand
temeiurile avute in vedere Ia luarea masurii arestarii preventive. Plecand de Ia
jurisprudenta CEDO, instantele interne au definit de-a lungul timpului criterii ~i
elemente care trebuie avute in vedere in analiza existentei ,pericolului pentru
ordinea publica", ce nu trebuie confundat cu ,pericolul social a! faptelor" ~i
anume reactia publica declan~ata din cauza faptelor comise, starea de nesigu-
ranta ce ar putea fi generata prin lasarea sau punerea in libertate a inculpatului,
precum ~i profilul profesional a! acestuia. Cu toate acestea, in examinarea
conditiei relativa Ia pericolul concret pentru ordinea publica determinat de
lasarea in libertate a inculpatului nu se poate face abstractie de gravitatea
faptelor despre care exista indicii ca au fost comise de inculpat, modalitatea in
care acesta a actionat ~i contributia efectiva in cadrul pretinsului grup infrac-
tional organizat. Pericolul concret pentru ordinea publica se deduce in fiecare
caz individual ~i se particularizeaza in concret, fiind o notiune cu continut
dinamic ~i variabil determinat de circumstantele cauzei, persoana inculpatului ~i
infractiunile despre care se presupune ca le-a comis. In contextul prezentei cauze
exista presupuneri rezonabile ca inculpatul B.B.A. ar fi comis pretinsele
infractiuni pentru care a fost trimis in judecata in raport cu mijloacele de proba
in modalitatile retinute, iar circumstantele personale favorabile ale acestuia in
ceea ce prive~te !ipsa antecedentelor penale, studiile superioare, comportarea in
societate a acestuia nu sunt in masura ca in mod exclusiv sa conduca Ia inlo-
cuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara. Fata
de cele mai sus mentionate, instanta de recurs considera ca scopul masurii
arestarii preventive dispuse fata de inculpat subzista in continuare a~a ca se
impune mentinerea ca legala ~i temeinica a acesteia (!.C. C.J., completul de
5 judeciitori, decizia nr. 175/2012, nepub/icatii).
~ In practica CEDO s-a stabilit ca mentinerea detentiei este justificata

atunci cand se face dovada ca asupra procesului penal planeaza eel putin unul
dintre urmatoarele pericole care trebuie apreciate in concreto pentru fiecare caz
in parte: pericolul de savar~ire a unei noi infractiuni, pericolul de distrugere a
probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de disparitie a inculpatului
sau pericolul de a fi tulburata ordinea publica. In prezent, cauza se afla in faza
procesuala a judecatii in prima instanta, cercetarea judecatoreasca nefiind
finalizata, astfel ca exista un pericol pentru buna desfa~urare a procesului penal.
Din examinarea lucrarilor ~i actelor dosarului rezulta, intr-adevar, ca, in raport
de natura ~i gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor de coruptie,

complicitate la trafic de influenta, complicitate la cumparare de influenta ~i
favorizarea infractorului, reflectat de calitatea inculpatilor, care au fost trimi~i in
judecata ~i pentru care nu s-a pronuntat inca o hotarare in prima instanta, precum
~i de faptul ca cercetarea judecatoreasca nu a fost terminata, lasarea inculpatilor
in libertate ar putea crea atat riscul de a se exercita presiuni asupra martorilor, a
precum ~i ca ace~tia sa repete asemenea fapte. Astfel, in raport de calitatea
inculpatilor (un ofiter de politie ~i subofiteri ai politiei de frontiera), ace~tia,
repu~i in stare de libertate, ar putea sa zadamiceasca aflarea adevarului prin J
exercitare de influente asupra martorilor ce urmeaza sa fie ascultati in instanta.
Pe de alta parte, in raport de complexitatea cauzei, data de natura infractiunilor
de o gravitate sporita, de numarul mare al inculpatilor care au actionat ca o
structura organizata, precum ~i de valoarea de peste 2 milioane euro a tigarilor 4
provenite din contrabanda, prin lasarea in libertate s-ar induce un sentiment de
insecuritate in ordinea publica (J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 2556/2009,
www.legalis.ro).
~ ~i
In raport de momentul procesual de complexitatea cauzei, data de
natura infractiunilor de o gravitate sporita, de numarul mare al inculpatilor care
au actionat ca o structura organizata, precum ~i de numarul mare de paqi, simp Ia p
trecere a unei perioade mai mari de timp (trei ani de Ia momentul arestarii
preventive) nu este de natura sa incalce principiul rezonabilitatii masurii arestarii d
preventive, in acceptiunea Conventiei europene a drepturilor omului, lntrucat
aceasta se apreciaza in concret, in raport cu atitudinea procesuala a paqilor ~i cu t
durata procedurilor in fata instantei (!.C. C.J., secfia penalii, decizia nr. 20/2010, P
www.legalis.ro).
~ Aprecierea duratei rezonabile a detentiei potrivit art. 5 parag. 3 din

Conventia europeana a drepturilor omului se analizeaza in concreto in functie de
trasaturile fiecarui caz in parte. Considerentele de genu! probatoriul amplu de
administrat, complexitatea cauzei, comportamentul paqilor au relevanta in
jurisprudenta Cuqii Europene atunci cand se face o apreciere asupra duratei
rezonabile a procedurii din perspectiva art. 6 parag. 1 din Conventie. Aprecierea
,limitelor rezonabile" ale unei detentii provizorii se face luandu-se in consi-
derare circumstantele concrete ale fiecarui caz, pentru a se vedea in ce masura
exista indicii precise cu privire Ia un interes public real care, tara a fi adusa
atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii
generate a judecarii in stare de libertate, or, in speta, fapta inculpatului care
n
aduce atingere bunei desta~urari a ordinii sociale ~i sigurantei raporturilor
juridice reclama mentinerea starii de arest preventiv a acestuia (J.C.C.J., secfia
penalii, decizia nr. 2633/2009, www.legalis.ro).
~ Avand in vedere gravitatea faptelor comise, modalitatea de comitere a

faptelor respective, prin ademenirea paqilor vatamate minore, sub pretextul
oferirii unei vieti indestulate, dupa care le lipseau de libertate ~i le obligau sa
intretina relatii sexuale cu mai multi barbati, inculpata avand un rol important in
cadrul activitatii infractionale, in sensu! ca le pazea pe paqile vatamate pentru a
:lor de coruptie, le impiedica sa fuga din locurile unde se atlau, s-a apreciat ca nu s-au schimbat
de influenta ~i temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, subzista ~i fac
LU fost trimi~i in necesara in continuare privarea de libertate a inculpatei, iar perioada de 2 ani de
nstanta, precum cand aceasta se afla in stare de arest preventiv nu incalca termenul rezonabil con-
rrea inculpatilor sacrat de dispozitiile art. 5 parag. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului,
upra martorilor, acest termen fiind analizat in raport de circumstantele specifice cauzei, numarul
ort de calitatea mare de persoane implicate in activitatea infractionala. Pe de alta parte, s-a apre-
ntiera), ace~tia, ciat ca nu se impune, in acest moment procesual, lasarea in libertate a inculpatei,
adevarului prin existand pericolul ca aceasta sa influenteze bunul mers al procesului penal, in
hati in instanta. conditiile in care instanta de apel urmeaza sa procedeze la audierea persoanelor
ra infractiunilor vatamate (J.C.C.J. , sectia penalii, decizia nr. 3201/2009, www.legalis.ro).
u actionat ca o
euro a tigarilor . . . Instanta constata ca in cauza subzista motivele care impun privarea de
sentiment de libertate In continuare a inculpatilor: reanalizand actele ~i lucrarile dosarului,
nr. 2556/2009, tribunalul constata ca, in cauza, temeiurile initiate ce au justificat luarea masurii
arestarii preventive nu s-au modificat ~i nici nu au incetat, ci din contra s-au
consolidat prin emiterea rechizitoriului ~i trimiterea acestuia in judecata.
cauzei, data de lntr-adevar, tribunalul a constatat ca, In cauza, exista probe certe ca lasarea in
libertate prezinta pericol pentru ordinea publica prin sentimentul de insecuritate
pe care 1-ar provoca in randul societatii civile, amplificarea ~i diversificarea cri-
minalitatii asociate consumului de droguri, cre~terea numarului de consumatori
arestarii de droguri, natura ~i gravitatea faptelor savar~ite, circumstantele reale de savar-
intrucat ~ire a faptelor ~i, nu In ultimul rand, de aparenta atitudine antisociala a inculpa-
a partilor ~i cu tilor. Astfel, in speta, lasarea in libertate a inculpatilor prezinta in continuare un
nr. 20/2010, pericol concret pentru ordinea publica, pericol ce rezulta din analiza coroborata
a elementelor extrase din rnijloacele de proba administrate in cauza. Masura
arestarii preventive a fost luata cu respectarea drepturilor ~i garantiilor
procesuale prevazute de dispozitiile interne ~i de art. 5 din Conventia europeana
a drepturilor omului: inculpatii au fost ascultati la luarea masurii, li s-a asigurat
asistenta juridica, li s-au adus la cuno~tinta invinuirile ~i motivele arestarii; atat
inculpatii, cat ~i avocatii au avut acces la lucrarile din dosar, In baza principiului
egalitatii armelor. Din alta perspectiva, tribunalul retine ca In cauza mentinerea
masurii arestarii preventive se justifica nu atat In scopul de a-i face pe inculpati
sa ,con~tientizeze asupra comportamentului lor antisocial", ci acela al asigurarii
bunei desfa~urari ajudecatii, cat ~i pentru a-i lmpiedica sa comita noi infractiuni.
Fata de considerentele expuse, instanta va constata legalitatea ~i temeinicia
arestarii preventive a inculpatilor ~i, retinand ca temeiurile care au determinat
arestarea subzista ~i in prezent ~i impun in continuare privarea de libertate, va
mentine arestarea preventiva a acestora. Simpla imprejurare ca la acest termen
intermediar inculpatii invedereaza ca inteleg sa se prevaleze de dispozitiile
referitoare la judecata in cazul recunoa~terii vinovatiei nu este de natura sa
contureze o schimbare a temeiurilor pentru care s-a dispus luarea arestarii
preventive a acestora: cu ocazia deliberarii, instanta va urma sa dea eficienta
de comitere a
dispozitiilor acestui text de lege, avand in vedere ca la termenul anterior a
sub pretextul
intrebat inculpatii personal daca inteleg consecintele ce decurg din alegerea
le obligau sa
procedurii simplificate ~i a procedat la ascultarea inculpatilor sub aspectul
important in
recunoa~terii faptelor descrise in rechizitoriu ~i insu~irii probelor administrate in
pentru a
cursu! urmaririi penale. Comportamentul sincer al inculpatilor va fi de asemenea rezulta s

apreciat de instanta la fundamentarea sentintei ce se va pronunta in cauza. In
acest moment procesual, instanta urmeaza sa constate ca temeiurile care au
determinat arestarea subzista ~i in prezent ~i impun in continuare privarea de
libertate a inculpatilor, pentru a garanta o mai buna desta~urare a procesului
penal (Trib. Bucure$fi, sectia a 11-a penalii, fncheierea din 10 iulie 2011,
nepublicatii).
cons
- instanta de judecata nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine I
cons
masura arestarii preventive, aceasta neputand dura mai mult de 60 de zile;
~ In cazul in care instanta de control judiciar a dispus mentinerea care

arestarii preventive, casand incheierea prin care prima instanta a revocat moti
arestarea preventiva la un termen de judecata anterior implinirii celui de 60 de noti
zile prevazut pentru verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive,
termenul de 60 de zile pentru o noua verificare a legalitatii ~i temeiniciei
arestarii preventive se calculeaza de la data deciziei instantei de control judiciar,
iar nu de la data la care prima instanta a dispus mentinerea arestarii preventive
anterior revocarii acestei masuri (1.C.C.J., sectia penalii, decizia
nr. 7333/18.12.2006, fn L.C. Kovesi, D. Titian, D. Friisie, op. cit. , p. 87).
- fn cursu! judeciifii in prima instanta, durata totalii a arestiirii preventive a
inculpatului nu poate depa~i un termen rezonabil ~i nu poate fi mai mare de
jumiitatea maximului special previizut de lege pentru infractiunea care face obiectul
sesizi'irii instanJei de judecati'i; in ceea ce prive~te maximul special al pedepsei se va
avea in vedere limita maxima prevazuta de lege pentru infractiunea consumata,
inclusiv prin aplicarea dispozitiilor Jegii penale mai favorabile ca urmare a intrarii in
vigoare a NCP; in ipoteza in care maximul special al pedepsei prevazuta de lege
pentru infractiunea de care este acuzat inculpatul este mai mare de 10 ani, fn niciun
caz durata arestiirii preventive fn prima instanfi'i nu poate depi'i$i 5 ani. Aceste
termene curg de Ia data sesizi'irii instanfei de judecati'i, in cazul in care inculpatul se
afla in stare dearest preventiv, ~i. respectiv, de la data punerii in executare a masurii,
cand fata de acesta s-a dispus arestarea preventiva in procedura de camera
preliminara sau in cursu! judecatii sau in !ipsa (deci tara a fi luata in considerare
durata masurii arestarii preventive din cursu! urmaririi penale ~i/sau din camera
preliminara);
(ii) revocarea aresti'irii preventive, in situatia in care instanta de judecata constata
ca au incetat temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii
arestarii preventive ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au
aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive;
- instanta de judecata dispune, totodata, ~i punerea in libertate a inculpatului, daca
nu este arestat in alta cauza. nun fare
caz, de Ia
(iii) fnlocuirea mi'isurii aresti'irii preventive cu arestul Ia domici/iu, controlul
a$adar,
judiciar, sau controlul judiciar pe caufiune, daca instanta de judecata constata in
preventive
urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a incul-
patului ca temeiurile arestarii initiale s-au schimbat sau ca, de~i exista probe din care
e asemenea rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savar~it infractiunea de care este
~ cauzii. In acuzat, mentinerea masurii arestarii preventive nu mai este necesara fata de scopurile
ile care au urmarite prin privarea de libertate sau ca masura preventiva nu este proportionala cu
rivarea de scopurile urmarite ori a fost depa~it termenul rezonabil al arestarii preventive;
procesului
ulie 2011,
"C ~ .~'
EliiiOI'ANCOORTOf Tnbunalul Ialomtta a dtspus punerea m hbertate a mculpatulm,
HU IA oc...TS o o o A o
considerand ca mentinerea sa in arest preventiv nu mai era oportuna. Curtea a

e se mentine considerat ca aceasta hotarare nu este in contradictie cu cele precedente de
~
~.
mentinere a inculpatului in stare de arest preventiv intrucat Ia fiecare moment al
procesului, autoritatile nationale au dreptul de a evalua in mod liber elementele
mentinerea care justifica prelungirea arestarii preventive ~i caracterul pertinent ~i suficient a!
a revocat motivelor, avand in vedere trecerea timpului. Astfel, instanta nationala a analizat
ui de 60 de notiunea de pericol pentru ordinea publica avand in vedere trecerea timpului
preventive, intre data sava~irii faptelor ~i momentul luarii hotariirii (CEDO, decizia de inad-
temeiniciei misibilitate din 13 noiembrie 2012, fn cauza Medintu c. Romdniei, parag. 49).
ol judiciar,
preventive (iv) incetarea de drept a miisurii arestiirii preventive, in situatia in care in cauza
decizia nu s-a mai procedat Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive in
termen de 30 de zile de Ia mentinerea masurii arestarii preventive de judecatorul de
camera preliminara, respectiv in termen de 60 de zile de Ia ultima verificare a
legalitatii ~i temeiniciei masurii arestarii preventive de catre instanta de judecata.
- deopotriva, se va constata incetarea de drept a masurii arestarii preventive:
.depsei se va a) daca inainte de pronuntarea unei hotarari in prima instanta, durata arestarii pre-
consumata, ventive a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea
e a intrarii in pentru care inculpatul a fost trimis in judecata (respectiv durata maxi mala de 5 ani);
ta de lege b) Ia data pronuntarii in prima instanta a unei hotarari de renuntare Ia aplicarea
i, in niciun pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de condarnnare cu suspendare a
ani. Aceste executarii pedepsei sub supraveghere;
"nculpatul se c) in ape!, daca durata masurii arestarii preventive a atins durata pedepsei pronun-
re a masurii, tate in hotararea de condamnare.
de camera
- dupa incetarea de drept a masurii arestarii preventive instanta de judecata poate
considerare
dispune luarea unei alte masuri preventive, in conditiile legii;
din camera
exemplare originale;
ata constata
erea masurii - incheierea instantei de judecata se comunica procurorului ~i inculpatului care au
I in care au lipsit de Ia pronuntare;
- impotriva incheierii prin care instanta de judecata dispune, in prima instanta,
atului, daca asupra arestarii preventive se poate face contestafie in termen de 48 de ore de Ia pro-
nunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare sau, dupii
caz, de Ia comunicare pentru inculpatul # procurorul care au lipsit de Ia pronuntare;
u, controlul
a~adar, incheierile prin care instanfa de ape! dispune asupra miisurii arestiirii
1constata in
preventive sunt definitive indiferent de so/ufia adoptatii;
ale a incul-
obe din care
- contestatia se depune la instanta care a pronuntat lncheierea atacata ~i se parag.

lnainteaza, lmpreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, In termen de 48 cerint
de ore de la lnregistrare; lncheierile prin care Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
dispune asupra masurilor preventive pot fi contestate la completul competent de la
Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
- nu este suspensiva de executare contestatia formulata lmpotriva lncheierii prin
care s-a dispus mentinerea masurii arestarii preventive, respectiv lncetarea de drept a
masurii arestarii preventive, dispoziJii/e din aceste fncheierii jiind executorii de Ia
momentul pronuntarii; va fi suspens iva de executare contestatia formula/a fmpotriva
fncheierii prin care s-a dispus revocarea masurii arestarii preventive, sau lnlocuirea
acesteia cu masura arestului la domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului
- contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia
fnregistrare; nu este necesar ca solutionarea contestatiei sa aiba loc lnainte de
expirarea termenului de 60 de zile de la mentinerea anterioara, deoarece, pe de o
parte, legea nu prevede o astfel de cerinta, iar, pe de alta parte, masura arestarii
preventive lnceteaza de drept numai daca prima instanta nu procedeaza la verificarea
legalitatii ~i temeiniciei starii de arest In termen de 60 de zile de la ultima mentinere,
nu ~i atunci cand contestatia lmpotriva lncheierii de mentinere a starii de arest
pronuntata In acest termen nu este solutionata lnainte de expirarea termenului de 60
de zile de la mentinerea anterioara;
- contestaJia formulata de procuror lmpotriva lncheierii prin care s-a dispus
revocarea masurii arestarii preventive sau 1nlocuirea acesteia cu masura arestului la
domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune se solutioneaza
inainte de expirarea duratei masurii arestarii preventive dispuse anterior;
- solutionarea contestatiei se face fn ~edinta publica ~i contradictorie, in prezenta
inculpatului;
Spre deosebire de procedura de so/uJionare a contestatiei fmpotriva fncheierii
judecatorului de drepturi ~i liberta{i sau de camera preliminara, fn cazul fn care
cauza se ajla fn curs de judecata nu se poate proceda Ia solu{ionarea contestaJiei fn
/ipsa inculpatului nici macar fn cazuri/e de excepJie ciind acesta din cauza starii vedere
sanataJii, din cauza de forfa majora sau stare de necesitate nu poate fi adus fn fata avoca
instantei care solutioneaza contestatia. asi~
des~
de a:
parag.
ruoo~.ANCOOITOfllUioiANRJar" In masura 1n care capetele de cerere ale reclamantei au 2009,
legatura cu procedurile privind mentinerea sub arest preventiv, Curtea le va
analiza din perspectiva art. 5 parag. 4 din Conventie care prevede urmatoarele:
,Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa
introduca un recurs 1n fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze 1ntr-un
termen scurt asupra legalitatii detinerii sale ~i sa dispuna eliberarea sa daca acesteia cu
detinerea este ilegala". Curtea reaminte~te In primul rand ca, potrivit art. 5 judiciar pe
rea atacata ~i se parag. 4, persoanele arestate sau detinute au dreptul Ia o analiza a respectarii
e, in termen de 48 cerintelor de procedura ~i de fond necesare ,legalitatii", in sensu! art. 5 parag. I,
Casatie ~i Justitie a privarii lor de libertate. De~i procedura ce intra sub incidenta art. 5 parag. 4 nu
I competent de Ia trebuie sa fie intotdeauna insotita de garantii identice cu cele prevazute de art. 6
parag. I, pentru persoanele detinute in conditiile enuntate Ia art. 5 parag. I lit. c)
iva incheierii prin este necesara o audiere. In mod special, un proces avand ca obiect un recurs
formulat impotriva unei detentii sau prelungirii sale trebuie sa garanteze egali-
f.etarea de drept a
tatea armelor intre parti, procuror ~i detinut. In speta, Curtea observa ca dupa ce
i executorii de Ia
tribunalul municipal a dispus Ia data de 26 iunie 200 I punerea in libertate a
rmulatii fmpotriva
reclamantei in prezenta acesteia ~i a unui avocat care o asista, procedura de
e, sau inlocuirea
judecare a recursului formulat de parchet impotriva acestei incheieri s-a derulat
au a controlului in fata tribunalului municipal in aceea~i seara, in !ipsa partii interesate, care a
fost citata sa se prezinte, insa nu a fost adusa la ~edinta de judecata din cauza
unei lipse de personal. Sub acest aspect, Curtea constata ca autoritatile interne
insele au considerat, eel putin in prima faza, ca prezenta partii interesate era
necesara, de~i Ia data respectiva prezentarea unui inculpat nu era obligatorie in
dreptul intern la analizarea recursului. Curtea reitereaza ca un stat care dispune
Ia verificarea de un recurs impotriva hotararilor referitoare Ia arestarea preventiva trebuie sa le
ltima mentinere, acorde partilor interesate acelea~i garantii in recurs ca ~i in prima instanta. Ea
a starii de arest reaminte~te ~i ca prezenta reclamantilor ~i a avocatilor lor Ia ~edinta in prima
ermenului de 60 instanta nu poate scuti statui de obligatia de a asigura ~i prezenta lor personala in
fata instantei de recurs sau, daca este nevoie, a reprezentantilor lor, pentru a
asigura egalitatea armelor cu procurorul care a cerut mentinerea arestarii. In
care s-a dispus speta, respectarea acestei obligatii avea o importanta speciala, avand in vedere
ura arestului Ia ca era vorba de cererea de a desfiinta o hotarare ce dispunea punerea in libertate.
se solutioneaza Observand delegatia avocatului G.S. data din 27 iunie 2001, Curtea nu considera
rior; necesar sa statueze asupra faptului controversat intre parti cu privire la prezenta
acestui avocat din oficiu Ia analiza recursului parchetului din seara de 26 iunie
orie, in prezenta 200 I In fata tribunalului municipal. Presupunand chiar ca acest avocat ar fi
participat la ~edinta In discutie, Curtea constata ca acesta a fost desernnat pe loc
~i ca nu cuno~tea nici dosarul, nici pe clienta sa. Astfel, trebuie subliniat ca, spre
triva fncheierii deosebire de procuror, avocatul nu a avut Ia dispozitie decat cateva minute pentru
~n cazul fn care a-~i pregati apararea, deoarece dosarul fusese trimis Ia tribunalul municipal In jurul
a contestatiei fn orei 18:25, iar acest tribunal ~i-a pronuntat hotararea spre ora 19:00. Avand In
din cauza stiirii vedere aceste circumstante ~i tara a se pronunta asupra modalitatii concrete in care
e fi adus fn fata avocatu1 din oficiu ~i-a lndeplinit obligatiile, Curtea constata ca autoritatile nu i-au
asigurat reclamantei o participare adecvata ~i o aparare efectiva In procedura
desta~urata Ia data de 26 iunie 2001 In fata tribunalului municipal ~i ca egalitatea
de arme cu procurorul nu a fost pastrata. Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 5
parag. 4 din Conventie in aceasta privinta (CEDO, hotiirtirea din 24 februarie
clamantei au 2009, fn cauza Tariiu c. Romtiniei, parag. 54-62).
- instanta de judecata solutioneaza contestatia prin fncheiere motivatii, care se
pronuntii in ~edintii publica, putand dispune una din urmatoarele solutii:
1. admiterea contestatiei ~i revocarea masurii arestarii preventive sau inlocuirea
acesteia cu masura arestului Ia domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului
~ De~i existli probe ca inculpatii au saviir~it fapte prevazute de legea

penala, s-au schimbat temeiurile care au determinat initial arestarea lor preven-
tiva, astfel ca se impune inlocuirea masurii respective cu o alta masura preven-
tiva, neprivativa de libertate. In acest sens, curtea a constatat ca nu se mai poate
sustine in aceasta faza procesuala, pe baza de probe, ca lasarea in libertate a
inculpatilor ar prezenta, in concret, vreun pericol pentru ordinea publica. Astfel,
in !ipsa oricaror alte date, aprecierea asupra acestui pericol s-a facut piina in
prezent exclusiv in raport cu gravitatea faptelor ce fac obiectul acuzatiilor aduse
inculpatilor ~i cu imprejurarile in care se presupune ca acestea ar fi fost comise.
Or, daca initial gravitatea acuzatiilor a putut justifica intr-adevar arestarea
preventiva, dupa aproximativ 11 luni de Ia luarea masurii, mentinerea inculpa-
tilor in stare de detentie nu se mai poate intemeia exclusiv pe simplul motiv al
gravitlltii faptelor de care sunt acuzati, in acest sens pronuntiindu-se, de altfel, in
mod constant, ~i Curtea Europeana a Drepturilor Omului (a se vedea, spre
exemplu, hotliriirile pronuntate in cauzele Goral c. Poloniei, AI Akidi
c. Bulgariei ~i Klyakhin c. Rusiei). Nu este lipsita de relevanta, sub acest aspect,
nici imprejurarea ca, pentru un timp de aproximativ 3 ani de Ia data comiterii
presupuselor fapte ~i piina Ia arestarea lor preventiva, nu exista dovezi ca
inculpatii ar mai fi saviir~it vreo fapta de natura penala, astfel inciit nu se poate
afirma - in mod rezonabil - ca, afliindu-se in libertate, ace~tia ar constitui
intr-adevar un pericol real ~i, totodata, actual pentru comunitate. De asemenea,
de Ia inceperea urmaririi penale in cauza ~i piina Ia privarea lor de libertate,
vreme de mai mult de 2 ani, inculpatii nu au intreprins nicio actiune pentru
obstructionarea sau tergiversarea anchetei penale. Totodata, nu exista nicio
dovada ca pe viitor ace~tia ar intentiona sa se sustraga procesului penal.
Antecedentele penale anterioare ale inculpatilor T.I., P.M. ~i S.C.- constiind in
condarnnari u~oare pentru infractiuni de mica gravitate ~i de cu totul alta natura
deciit cele ce fac obiectul acuzatiilor prezente - nu sunt suficiente pentru ca
ace~tia sa fie mentinuti in detentie preventiva o perioada de timp atiit de
indelungata. Mai mult, intruciit aceasta imprejurare nu este niciodatli suscep-
tibila de modificare, persistenta sa ar trebui sa conduca automat Ia perpetuarea
sine die a starii de arest preventiv, o astfel de modalitate de apreciere a
oportunitatii mentinerii in detentie a unei persoane fiind insa incompatibila cu
prevederile art. 5 parag. 3 din Conventia europeana a drepturilor omului, sens in
care s-a pronuntat ~i Curtea Europeana a Drepturilor Omului (a se vedea, spre
exemplu, hotariirile pronuntate in cauzele Belchev c. Bulgariei $i Kuibishev 2.
c. Bulgariei). Curtea a retinut, ca un element important in aprecierea schimbarii
temeiurilor ce au determinat arestarea initiala (cu referire Ia caracterul necesar a!
oricarei masuri preventive pentru asigurarea bunei desfa~urari a procesului
penal), ~i faptul ca, de~i au trecut mai mult de 8 luni de Ia sesizarea instantei cu
judecarea pe fond a cauzei, procedura s-a prelungit din motive ce exclud orice
culpa a inculpatilor. Totodatli, in intreaga aceastli perioada, inculpatii nu au fost
niciodata audiati, iar in cauza nu a fost administratli, in conditii de contradic-
torialitate, nicio proba care sa confirme temeinicia acuzatiilor ce li se aduc
acestora. Curtea a subscris integral Ia sustinerile reprezentantului Ministerului
Public, in sensu! ca exigenta desfa~urarii cu celeritate a procesului penal nu
poate sa ~tirbeasca dreptul organelor judiciare de a stabili adevarul cu privire Ia
Miisuri preventive ~i a/te miisuri procesua/e penale 477
temeinicia sau netemeinicia acuzatiilor formulate lmpotriva unei persoane, lnsa,
e de legea In speta, de Ia lnceperea judecatii, nu s-a efectuat niciun act procedural care sa
lor preven- tinda Ia lamurirea faptelor imputate inculpatilor, de~i instanta de fond avea
~ra preven- obligatia de a manifesta o diligenta speciala, tocmai In considerarea terrnenului
: mai poate rezonabil In care inculpatii pot fi privati de libertate. Declinarile reciproce de
libertate a competenta teritoriala ~i, ulterior, amiinarea succesiva a judecatii pentru motive
ca. Astfel, care nu au nicio legatura cu inculpatii arestati preventiv nu pot fi apreciate ca
ut piina In manifestari ale unei astfel de diligente. Dimpotriva, de~i inculpatii arestati
iilor aduse preventiv ~i avocatii ale~i ai acestora au fost prezenti Ia fiecare terrnen In fata
ost comise. instantei de fond ~i au solicitat In mod expres ascultarea lor, cerere sustinuta ~i
ares tare a de reprezentantul Ministerului Public, instanta nu a procedat astfel ~i, mai mult,
ea inculpa- nici nu s-a pronuntat In vreun fel asupra solicitarii lor. Deopotriva, curtea a
1 motiv a! constatat ca, In !ipsa oricarei motivari a acestuia In lncheierea de luare a masurii
,e altfel, In din data de 16 februarie 2007, nu se poate aprecia care au fost datele concrete ce
edea, spre au deterrninat retinerea sa pentru fiecare inculpat In parte ~i, In mod evident, nici
AI Akidi subzistenta acestor date In prezent. De altfel, riscul unor presiuni sau lncercari
de influentare a persoanelor care au declarat lmpotriva inculpatilor este aproape
exclus, In conditiile In care aproape toate aceste persoane au fost audiate In faza
de urrnarire penala sub identitate protejata. In plus, un rise potential de aceasta
natura poate fi evitat cu succes prin impunerea pentru inculpati, pe durata
masurii preventive ce va lnlocui arestarea, a obligatiei de a nu se apropia de
asemenea, persoanele respective sau de membrii familiilor acestora ~i de a nu comunica cu
e libertate, ele, direct sau indirect, eventuala lncalcare a obligatiei mentionate expuniindu-i
me pentru pe inculpati variantei de a fi din nou arestati preventiv, In conditiile legii.
ista nicio Totodata, pentru a asigura buna desta~urare a procesului penal (unul dintre
lui penal. scopurile legale ale oricarei masuri preventive), prin lnlaturarea posibilitatii
nstiind In inculpatilor de a-~i coordona ~i pune de acord declaratiile, s-a impus acestora ~i
Ita natura obligatia de a nu se apropia unii de altii ~i a nu comunica, direct sau indirect,
lntre ei. Sub aspect procedural, curtea a constatat ca lnlocuirea unei masuri
preventive cu o alta masura preventiva se poate face oriciind, inclusiv din oficiu,
atunci ciind s-au schimbat temeiurile care au deterrninat luarea masurii initiale,
prin urrnare, inclusiv cu ocazia verificarii arestarii preventive In cursu! judecatii,
dar ~i a solutionarii caii de atac ce vizeaza o lncheiere pronuntata pe temeiul
acestor dispozitii, cum este cazul In speta (C.A . Bucure~ti, sectia I pena/ii,
decizia nr. 41/R/2008, fn N Cristu~. op. cit., p. 168).
2. admiterea contestatiei ~i mentinerea starii de arest in cazul in care prima
instanta a dispus revocarea masurii arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu
necesar a! masura arestului Ia domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe
procesului cautiune;
stantei cu
lud orice ~ Curtea retine ca inculpatul recurent H.A. a fost trimis In judecata
u au fost pentru saviir~irea infractiunilor de trafic de persoane ~i conducere pe drumurile
ontradic- pub lice a unui autoturism de catre o persoana ce nu poseda perrnis de conducere.
i se aduc Masura arestarii preventive s-a luat fata de inculpatul H.A. prin lncheierea
misterului penala nr. 19/14.01.2010 a Tribunalului Maramure~ In temeiul art. 148 lit. f)
penal nu C.proc.pen. retiniindu-se ca pedeapsa prevazuta de lege pentru faptele de comi-
privire Ia terea carora era acuzat este lnchisoarea mai mare de 4 ani, iar lasarea In libertate
a inculpatului prezenta pericol concret pentru ordinea publica. La data de

26 martie 20 l 0 inculpatul a fost trimis in judecata, fiind declan~ata cercetarea
judecatoreasca, fiind audiati inculpatii ~i o mare parte din partile civile ~i
vatamate, instanta de fond depunand diligente in asigurarea prezentei acestora ~i
solutionarea cu celeritate a cauzei. A~a cum de altfel, a retinut ~i judecatorul
fondului, la momentul actual probele administrate in cursu! urmariri penale ~i
cele administrate in cursu! judecatii, pana la 29 iunie 20 II fac rezonabila presu- mare
punerea ca inculpatul ar fi autorul faptelor pentru care a fost trimis in judecata, fires
constand cain perioada iulie 2008- ianuarie 20IO, ar fi recrutat prin in~elaciune caro
un numar de 4I persoane majore (barbati ~i femei), in realitate urmarind trafi- socia
carea ~i transportarea lor in Sicilia ~i vanzarea acestora unor traficanti sicilieni, com\
in scopul exploatarii prin munca (rezultat produs efectiv in cazul primelor 33 de pote1
victime, iar in cazul ultimelor 8 victime, actul infractionai realizandu-se sub patu
forma recrutarii prin in~elaciune ~i a actelor preparatorii in vederea transpor- Curt
. I
tarii), promitandu-le locuri de munca decente, remunerate corespunzator cu as1gll
salarii intre 500-1.200 euro lunar, masa ~i cazare asigurate, exercitand chiar ~i se pl
acte de amenintare ori de violenta fizica asupra unora dintre victime, confis-
candu-le ilicit actele de identitate. In aceea~i perioada, in baza aceleia~i rezolutii
infractionale, inculpatul ar fi condus in mod constant, repetat, pe drumurile
publice din tara ~i din strainatate mai multe autovehicule, tara a poseda permis
de conducere. Curtea apreciaza insa, la acest moment procesual, ca subzista in
cauza, pericolul pentru ordinea publica a lasarii in libertate a inculpatului,
pericol care, chiar daca s-a diminuat prin trecerea timpului, nu s-a diminuat
suficient ca sa justifice acum punerea in libertate a inculpatului. Dimensiunile
acestui pericol au fost raportate de instanta primordial prin raportare la intervalul
de timp scurs de la data comiterii faptelor, tara a se avea in vedere ansamblul
notiunilor ce definesc sintagma de pericol pentru ordinea publica. Astfel, ~a
cum s-a aratat ~i in motivele de recurs ~i cum s-a consacrat ~i prin jurisprudenta
I.C.C.J., la aprecierea acestui pericol nu poate fi ignorata gravitatea deosebita a
faptelor pentru care este judecat inculpatul, gravitate reliefata nu doar de
pedeapsa prevazuta de lege pentru aceste infractiuni, dar ~i de imprejurarile ~i
modalitatea concreta in care se presupune ca au fost comise, amploarea activi-
tatii infractionale in sine, care s-a intins pe o perioada indelungata, numarul de
persoane care se retine a fi fost traficate, amploarea sociala a unor astfel de
fenomene infractionale, caracterul transfrontalier, faptul ca lasarea in libertate a
unor astfel de persoane ar fi de natura sa incurajeze comiterea unor fapte
similare, toate acestea fiind de natura sa induca un sentiment generalizat de
insecuritate sociala. Nu sunt lipsite de importanta nici datele ~i indiciile privind
persoana inculpatului- care s-a evidentiat printr-un comportament preponderent
infractional ~i violent de-a lungul timpului, nu doar ca una din modalitatile prin
care, se pare, ca ~i-a realizat activitatea infractionala, dar ~i sub aspectul antece-
dentei penale (conform cazierului de la dosar - a fost condamnat la: pedeapsa de
2 ani ~i 6 luni inchisoare pentru comiterea de infractiuni de furt calificat, la
pedeapsa de l an ~i 5 luni inchisoare pentru conducerea unui autoturism nein-
matriculat, cu numar fals, tara permis ~i parasirea locului accidentului, precum ~i
la pedeapsa rezultanta de 9 ani ~i 3 luni inchisoare pentru 7 infractiuni de
talharie). Curtea apreciaza totodata ca, de~i a trecut o perioada considerabila de
la momentul arestarii preventive a inculpatului, nu se poate spune ca s-a depa~it
rezonabilitatea detentiei provizorii, raportat ~i la criteriile pe care jurisprudenta al sectiuni
icii. La data de CEDO le-a statuat pentru evaluarea acestui termen, criterii ce se regasesc in
an~atii cercetarea cauzii- complexitatea cauzei, comportamentul partilor, preocuparea autoritatilor
piirtile civile ~i pentru solutionarea cu celeritate a cauzei. In spetii, se constatii cii autoritiitile au
zentei acestora ~i depus diligentele necesare, inculpatul fiind trimis in judecatii Ia scurt timp dupa
ut ~i judeciitorul arestare, fiind declan~ata cercetarea judeditoreascii, administrat un probatoriu
rmiiriri penale ~i consistent pana Ia acest moment, insii raportat Ia tipologia cauzei, Ia numarul
rezonabilii presu- mare de parti vatiimate ~i parti civile din dosar, Ia numarul mare de martori, este
imis in judecatii, firesc ca procesul sa dureze o perioadii mai lungii de timp. Faptele de comiterea
: prin in~eliiciune carora este acuzat inculpatul, in mod special traficul de persoane, au o rezonantii
e urmarind trafi- sociala extrem de negativa, in general, Ia nivelul societatii, dar ~i Ia nivelul
aficanti sicilieni, comunitatii din care provin inculpatul sau partile viitiimate. Datorita riscurilor
II primelor 33 de potentiale, mai sus amintite, pe care le-ar prezenta lasarea in libertate a incul-
ealizandu-se sub patului, riscuri care totodatii, ar impieta ~i asupra bunei desfii~urari a procesului,
ederea transpor- Curtea apreciaza cii, doar detentia preventiva este inca singura masurii aptii a
orespunzator cu asigura realizarea scopului miisurilor preventive, fiind insuficiente garantiile ce
.ercitand chiar ~i se presupune cii ar trebui sa le asigure obligatiile impuse de instantii in cazul
victime, confis- unei miisuri neprivative de Iibertate. De altfel, chiar ~i prima instantii a apreciat
celeia~i rezolutii ca aceste riscuri subzistii, impunand ca atare prin hotiirarea recuratii o serie de
1t, pe drumurile interdictii inculpatului, inclusiv aceea de a lua legatura cu un numiir considerabil
a poseda permis de persoane viitiimate ~i de martori din dosar. Insii~i jurisprudenta CEDO este
1!, cii subzistii in constantii in a aprecia cii, raportat Ia obiectul unei anumite cauze, cum sunt cele
: a inculpatului, privind traficul de droguri sau de persoane savar~ite in interiorul unei retele de
nu s-a diminuat crimii organizatii este prioritara protejarea martorilor ~i a partilor viitamate ~i , in
1i. Dimensiunile acest scop, chiar dreptulla aparare poate suferi anumite limitiiri. Exista, ca atare,
tare Ia intervalul situatii cand se poate aprecia de instantele interne ca interesele reclamantului
edere ansamblul (acuzatului) sunt mai putin importante decat cele ale garantiirii securitiitii
1lidi. Astfel, a~a martorilor sau persoanelor viitiimate (C.A . Cluj, sectia penalii ~i de minori,
rin jurisprudenta decizia nr. 1444/2011, nepublicatii).
:atea deosebitii a
atii nu doar de 3. admiterea contestatiei ~i trimiterea cauzei spre rejudecare (de pi Ida, in cazul
imprejuriirile ~i dispunerii mentinerii miisurii arestiirii preventive de ciitre un judeditor care, anterior,
rnploarea activi- in cursu! urmiiririi penale a dispus luarea sau prelungirea miisurii arestiirii in calitate
:ata, numiirul de de judeciitor de drepturi ~i libertati sau care a incuviintat in cursu! urmaririi penale un
1 unor astfel de procedeu probatoriu in calitate de judecator de drepturi ~i libertati);
rea in libertate a 4. respingerea contestatiei ca nefondatii sau tardiva;
erea unor fapte
t generalizat de 5. ia act de retragerea contestatiei.
indiciile privind
:nt preponderent
nodalitiitile prin
5. Termenul rezonabil al arestarii preventive
aspectul antece-
la: pedeapsa de
5.1. Notiune
furt calificat, Ia - Curtea Europeana a aratat ca 1 art. 5 din Conventia europeana, care in cepe prin
mtoturism nein- afirmarea dreptului oricarei persoane Ia libertate ~i la siguranta, determina ~i cazurile
ltului, precum ~i ~i conditiile in care este permis sa se deroge de la acest principiu, in special in
7 infractiuni de vederea mentinerii ordinii publice, care impune reprimarea infractiunilor. A~adar,
;onsiderabila de
le ca s-a depii~it 1
A se vedea CEDO, hotariirea din 27 iunie 1968, in cauza Wemhoff c. Germaniei, parag. 5
re jurisprudenta al sectiunii ,in drept".
este esential ca, in situatia in care persoana este in stare de detentie, instantele natio-
nale sa aprecieze daca termenul care a curs inaintea judecarii acuzatului a depa~it Ia
un moment dat limitele rezonabile, adica acelea ale sacrificiului care, in circumstan- - in ceea
tele cauzei, ar putea in mod rezonabil sa fie impus unei persoane prezumate a fi preventive a
nevinovata. Cu alte cuvinte, detentia provizorie a unui acuzat nu poate fi mentinuta din perspecti
dincolo de limitele ei rezonabile. in acest sens art. 5 parag. 3 din Conventia euro- echitabie.
peana a reglementat institutia termenului rezonabil al arestarii preventive prevazand
eli: ,Orice persoana arestata sau detinuta, in conditiile prevazute de parag. 1 lit. c) din
prezentul articol, ( ... ) are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau
eliberata in cursu! procedurii". Dispozitiile art. 5 parag. 3 se refera numai Ia privarea
de libertate dispusa in temeiul art. 5 parag. 1 lit. c) cu care formeaza un tot unitar in
privinta situatiei celui arestat in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare
competente, atunci cand exista motive verosimile de a se banui eli a savar~it o
infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-1
impiedica sa savar~easca o infractiune sau sa fuga dupa savar~irea acesteia 1
5.2. Perioada de timp luata in considerare

- momentul de Ia care incepe sa se calculeze durata termenului rezonabil (dies a
quo) este eel de Ia care persoana acuzata este retinuta sau arestata2;
- srar~itul perioadei ce trebuie luat in considerare (dies ad quem) se raporteaza Ia
momentul pronuntarii unei hotarari de condarnnare in prima instanta, chiar nede-
finitiva, sau Ia momentul punerii in libertate3 . Curtea Europeana a apreciat ca, dupa
pronuntarea unei hotarari de condarnnare, privarea de libertate a unei persoane este
intemeiata pe cazul specificat in art. 5 parag. I lit. a) din Conventia europeana,
neavand drept scop aducerea unei persoane in fata autoritatii competente4 ;
- in scopul analizei respectarii prevederilor art. 5 parag. 3 din Conventia euro-
peana, Ia aprecierea duratei totale a privarii de libertate vor fi luate in considerare
toate perioadele de timp in care o persoana a fost arestata pentru aceea~i acuzatie, in
cazul in care ulterior punerii in libertate initiate, a fost rearestata 5. Totu~i, Curtea
Europeana, in unele cazuri, de~i existau doua perioade de privare de libertate, a
1
A se vedea CEDO, hotariirea din 22 februarie 1989, In cauza Ciulla c. Italiei, parag. 38.
2
A se vedea CEDO, hotariirea din 22 mai 1984, In cauza De long, Baljet i Van den Brink
c. 0/andei, parag. 67, 75.
3
A se vedea CEDO, hotariirea din 12 decembrie 1991, In cauza Toth c. Austriei, parag. 66;
CEDO, hotariirea din 27 iunie 1968, In cauza Wemhoff c. Germaniei, parag. 9 a! sectiunii ,,n
drept"; CEDO, hotariirea din 6 aprilie 2000, In cauza Labita c. lta/iei, parag. 147; CEDO,
hotariirea din 8 august 2006, In cauza Huseyin Esen c. Turciei, parag. 71 .
4
A se vedea CEDO, hotariirea din 12 ianuarie 2007, In cauza So/maz c. Turciei, parag. 23-33.
Pentru o analiza critica a acestei jurisprudente, a se vedea S. Trechse/, Human Rights in
criminal proceedings, op. cit., p. 520. In sustinerea opiniei Curtii Europene, a se vedea
D.J. Harris, M O'Boy/e, C. Warbrick, op. cit., p. 138; J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen
des droits de l'homme, op. cit., p. 322-323.
5
A se vedea CEDO, hotariirea din 19 februarie 2008, In cauza Yalcin c. Turciei, parag. 36-38;
CEDO, hotariirea din 26 iunie 1991, In cauza Letellier c. Franfei, parag. 34.
Mi'isuri preventive# alte mi'isuri procesuale penale 481
tele natio- constatat incalcarea conditiilor art. 5 parag. 3 din Conventia europeana prin analiza
depa~it Ia separata a acestora 1;
- in ceea ce prive~te persoanele condarnnate in prima instanta, durata arestarii
preventive a acestora pe parcursul judecarii apelului ~i/sau a recursului se analizeaza
din perspectiva art. 6 parag. I din Conventia europeana privind dreptul Ia un proces
ntia euro- 2
echitabil
prevazand
I lit. c) din 5.3. Notiunea de termen rezonabil potrivit de art. 5 parag. 3 ~i, respectiv,
nabil sau art. 6 parag. 1 din Conventia europeana 3
Ia privarea
ot unitar in - art. 5 parag. 3 din Conventia europeana se aplica numai in cazul persoanelor
i judiciare arestate preventiv in faza de urmarire penala, precum ~i in faza judecatii in prima
savar~it 0 instanta, ~i are ca scop garantarea dreptului la libertate al unei persoane prin evitarea
ea de a-1 mentinerii acesteia in detentie pentru o durata de timp excesiva;
- art. 6 parag. 1 din Conventia europeana se aplica tuturor persoanelor implicate
intr-o procedura civila sau penala, in aceasta din urma ipoteza indiferent daca sunt
sau nu in stare de arest, ~i are ca scop protejarea acestora contra lentorii excesive a
bil (dies a procedurii. In materie penala, art. 6 parag. 1 vizeaza, in special, sa evite prelungirea
pe o perioada prea mare de timp a incertitudinii cu privire la soarta celui acuzat;
- termenul rezonabil prevazut de art. 5 parag. 3 incepe sa se calculeze (dies a quo)
de la data la care persoana acuzata este retinuta sau arestata ~i se sfiir~e~te (dies ad
quem) la momentul pronuntarii unei hotarari de condamnare in prima instanta, chiar
nedefinitiva;
- termenul rezonabil prevazut de art. 6 parag. 1 in cauzele penale are ca punct de
plecare (dies a quo) momentul in care este formulata o ,acuzatie in materie penala",
1
A se vedea CEDO, hotararea din 27 noiembrie 1991, In cauza Kemmache c. Fran{ei,
parag. 46-48.
2
A se vedea CEDO, hotllrarea din 27 iunie 1968, In cauza Wemhoff c. Germaniei, parag. 9
a! sectiunii ,,n drept".
3
Pentru o analiza detaliat11, a se vedea B. Bouloc, Procedure penale, Dalloz, 21 erne edition,
2007, p. 44-45; S. Guinchard, J. Buisson, Procedure penale, Litec, 4<me edition, 2008, p. 360-
363; J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, op. cit., p. 325- 326;
E. Bleichrodt, Right to liberty and security of person, In P. van Dijk, F. Van Hoof, A. Van
Rijn, L. Zwaak, Theory and practice of the European Convention on Human Rights, op. cit.,
p. 491-492; J. Velu, R. Ergec, La Convention europeenne des droits de l'homme,
Ed. Bruylant, Bruxelles, 1990, p. 292 ~i urm.; J. Velu, R. Ergec, Les notions de ,delai
raisonnable" dans les articles 5 et 6 de Ia Convention Europeenne des Droits de L'Homme, In
Revue trimestrielle des droits de l'homme, vol. 2, nr. 5/ 1991, p. 137 ~i urm.; M Picard,
P. Titiun, Article 5 3, In L.-E. Pettiti, E. Decaux, P.-H. lmbert, La Convention Europeenne
des Droits de L'Homme. Commentaire article par article, op . cit., p. 217-227; P. Lambert, Les
notions de ,delai raisonnable" dans Ia jurisprudence de Ia Cour Europeenne des Droits de
L'Homme, In Revue trimestrielle des droits de l'homme, vol. 2, nr. 5/ 1991, p. 3-21;
J.-F. Flauss, Le ,delai raisonnable" au sens des articles 5(3) et 6(1) de Ia Convention
Europeenne des Droits de L 'Homme dans Ia jurisprudence franyaise, In Revue trimestrielle
des droits de l'homme, vol. 2, nr. 5/1991, p. 49-59; J. Lestrades, Les delais des articles 5 et 6
de Ia Convention Europeenne des Droits de L'Homme, Th. Nice, 2000.
definita de Curtea Europeana 1 ca ,notificare oficiala provenita de Ia o autoritate

competenta a invinuirii de a fi savar~it o fapta penala, ceea ce corespunde ideii de
consecinte importante cu privire Ia situatia persoanei suspectate". Ca moment final
(dies ad quem), Curtea Europeana se raporteaza Ia momentul pronuntarii unei caz, in functie
hotarari definitive de condamnare sau de achitare, respectiv incetarea procesului fi justificata,
penal (a unei solutii finale in cauza); necesitati
- Curtea Europeana2 a aratat ca, prin raportare Ia art. 6 parag. 1, durata rezonabila a prevaleaza
procedurii se apreciaza in fiecare cauza in parte, in functie de circumstantele sale, dupa datoria
urmatoarele criterii: complexitatea cauzei in fapt ~i in drept, comportamentul paqilor,
comportamentul autoritatilor ~i importanta pentru paqi a obiectului procedurii;
- durata rezonabila a detentiei conform art. 5 parag. 3 se apreciaza tot in concreto,
dar instantelor nationale le revine obligatia sa argumenteze cu probe motivele
prelungirii detentiei. Persistenta motivelor plauzibile cu privire Ia sava~irea unei
infractiuni nu mai este suficienta dupa o anumita perioada de timp, trebuind relevata
existenta fie a pericolului de fuga, fie a riscului savar~irii unor noi infractiuni, fie ~i mentinerii
protejarea ordinii publice, fie a modului in care a fost instrumentat cazul de catre mai este ~i
autoritati (complexitate, desesizari, perioadele de stagnare ale anchetei); motivelor
- este posibil ca durata procedurii sa nu incalce prevederile art. 6 parag. 1, dar Iibertate, fiind
durata arestarii preventive sa depa~easca termenul rezonabil prevazut de art. 5
parag. 3 . De asemenea, se poate retine ~i ipoteza contrara, in care durata arestarii
3
preventive nu incalca exigentele art. 5 parag. 3, dar durata procedurii depa~e~te

termenul rezonabil prevazut in art. 6 parag. 14
5.4. Criterii de apreciere a rezonabilitatii arestarii preventive

- Curtea Europeana analizeaza, pe de o parte, daca temeiurile invocate de auto-
ritatile nationale au fost relevante ~i suficiente pentru a justifica privarea de libertate,
iar, pe de alta parte, daca autoritatile nationale competente au depus o ,diligenta spe-
ciala" in desta~urarea procedurii, in vederea evitarii prelungirii acesteia cu perioade
in care detentia putea fi evitata.
A. Temeiuri relevante ~i suficiente
5
- Curtea Europeana a aratat ca nu este fezabil a explica conceptul termenului
rezonabil printr-un numar fix de zile, saptamani, luni sau ani sau in diferite perioade
de timp in functie de gravitatea infractiunii;
1
A se vedea CEDO, hotararea din 15 iu1ie 1982, in cauza Eckle c. R.F.G., parag. 73.
2
A se vedea CEDO, hotararea din 10 februarie 1995, in cauza Allenet de Ribemont
c. Fran{ei, parag. 47.
3
A se vedea CEDO, hotararea din 10 noiembrie 1969, in cauza Stogmuller c. Austriei.
4
A se vedea CEDO, hotararea din 28 martie 1990, in cauza B. c. Austriei.
5
A se vedea CEDO, hotararea din 10 noiembrie 1969, in cauza Stogmuller c. Austriei,
parag. 4 a1 sectiunii ,,n drept".
Masuri preventive $i a/te masuri procesuale penale 483
1
- intr-o jurisprudenta constanta Curtea de la Strasbourg a stabilit criteriile de
apreciere a caracterului rezonabil al arestarii preventive. in primul rtind, caracterul
rezonabil al unei perioade de detentie nu poate fi apreciat in abstracto, ci de la caz la
caz, in functie de trasaturile specifice ale acestuia. Mentinerea starii de detentie poate
fi justificata, intr-un caz concret, numai daca exista indicii precise in sensu! unei
necesitati reale ~i de interes public care, in pofida prezumtiei de nevinovatie,
prevaleaza asupra regulilor privind libertatea individuala. in a/ doilea rtind, este
datoria autoritatilor judiciare nationale sa se asigure eli, intr-o cauza determinata,
arestarea preventiva nu depa~e~te o perioada rezonabila. In acest scop ~i avand in
vedere respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie, autoritatile trebuie sa ia in
considerare toate argumentele pentru ~i impotriva unei necesitati de interes public,
care sa justifice o indepartare de la regula libertatii individuale ~i care sa constituie
considerentele pentru hotararea autoritatilor de a respinge cererea de punere in
libertate. in a/ treilea rtind, persistenta unei suspiciuni rezonabile ca persoana ares-
tata a comis o infractiune reprezinta o conditie sine qua non pentru legalitatea luarii
~i mentinerii starii de arest, dar dupa o anumita perioada de timp aceasta conditie nu
mai este ~i suficienta. In asemenea situatii, Curtea Europeana stabile~te daca restul
motivelor invocate de autoritatile judiciare au continuat sa justifice privarea de
libertate, fiind ,pertinente ~i suficiente";
- nu cade in sarcina persoanei private de libertate sa probeze existenta unor temeiuri
rata arestarii
ce trebuie sa conduca la punerea sa in libertate. Astfel, Curtea Europeana a constatat o
rii depa~e~te
incalcare a art. 5 parag. 3 din Conventia europeana in conditiile in care autoritatile
nationale au apreciat ca se impune prelungirea duratei privarii de libertate a
reclamantului atata timp cat acesta nu a probat existenta unor circumstante exceptionale
~i nu a :facut dovada unor fapte concrete care nu justificau prelungirea detentiei2 ;
~cate de auto-
- prelungirea de trei ori a privarii de libertate prin utilizarea de fiecare data de
de libertate,
catre instanta a unor formulari identice (de exemplu, fata de natura infractiunii ~i de
diligenta spe-
probatoriul existent), :tara a arata temeiurile pentru care se dispune privarea de
cu perioade
libertate, constituie o incalcare a prevederilor art. 5 parag. 3 din Conventia euro-
peana, deoarece da na~tere la dubii cu privire la caracterul justificat al masurii 3;
!Ul termenului
1
rite perioade A se vedea CEDO, hotariirea din 21 februarie 2008, in cauza Matskus c. Rusiei, parag.
57; CEDO, hotariirea din 19 februarie 2008, in cauza Yalcin c. Turciei, parag. 36-38; CEDO,
hotariirea din 8 noiembrie 2007, in cauza Lelievre c. Belgiei, parag. 90; CEDO, hotariirea din 4
mai 2006, in cauza Celejewski c. Poloniei, parag. 40; CEDO, hotariirea din 6 aprilie 2000, in
cauza Labita c. lta/iei, parag. 152 ~i urm.; CEDO, hotariirea din 26 ianuarie 1993, in cauza
W c. Elvefiei, parag. 30-40; CEDO, hotariirea din 24 august 1998, in cauza Contrada
c. ltaliei, parag. 51-57; CEDO, hotariirea din 18 decembrie 1996, in cauza Scott c. Spaniei,
rag. 73. parag. 74; CEDO, hotariirea din 23 septembrie 1998, in cauza I.A . c. Franfei, parag. 102;
.t de Ribemont CEDO, hotariirea din 26 octombrie 2000, in cauza Kudla c. Poloniei, parag. 110-111 ; CEDO,
hotariirea din 9 ianuarie 2003 , in cauza Shishkov c. Bulgariei, parag. 58. De asemenea, pentru
c. Austriei. o analiza detaliata, a se vedea C. Guery, Detention provisoire, Dalloz, Paris, 2001 , p. 44-46.
2
A se vedea CEDO, hotariirea din 26 iunie 200 I, in cauza Ilijkov c. Bulgariei, parag. 85-86.
3
fer c. Austriei, A se vedea CEDO, hotariirea din 8 iunie 1995, in cauza Mansur c. Turciei, parag. 55;
CEDO, hotariirea din 22 noiembrie 2002, in cauza Lavents c. Letoniei, parag. 73.
- tot astfel, in mai multe hotarari de condamnare a Rusiei, Curtea de Ia Strasbourg complexa
a aratat ca nu sunt satisfiicute exigentele art. 5 parag. 3 din Conventia europeana, savar~irea
daca instantele au prelungit privarea de libertate a reclamantului bazandu-se in mod numarul
esential pe gravitatea infractiunilor ~i folosind formule stereotipe care parafrazau aducerea m
temeiurile arestarii preventive din Codul de procedura penala, fiira sa explice nistrarii u~
1
aplicabilitatea lor in cauza sau sa aiba in vedere masuri preventive altemative ; cesuala a r
- existenta ~i persistenta unor indicii serioase cu privire Ia vinovatia persoanei se impune
acuzate, precum ~i gravitatea infractiunii savar~ite nu justifica in sine o detentie lnde- nu pot fi a~
lungata2. De aceea, prelungirea arestarii preventive trebuie sa se raporteze ~i Ia alte drepturi. EJ
criterii ca: apararea ordinii publice, riscul exercitarii unor presiuni asupra martorilor depa~e~te
~i al realizarii unor intelegeri intre coacuzati, pericolul de a se sustrage procedurilor, contribuie

riscul savar~irii unor noi infractiuni; perioadele
- in privinta apararii ordinii publice, Curtea Europeana a aratae ca anumite -in pri
infractiuni, prin gravitatea deosebita ~i reactia publicului, pot crea o stare de nelini~te ria cauzel
capabila sa justifice temporar detentia preventiva, dar acest factor poate fi pertinent ~i o investig
suficient numai daca se bazeaza pe fapte capabile sa demonstreze ca eliberarea
acuzatului tulbura, in mod real, ordinea publica. Detentia nu ramane legitima decat
daca ordinea publica este efectiv amenintata, intrucat continuarea detentiei nu trebuie
sa serveasca pentru a anticipa o pedeapsa privativa de libertate. soana acu
pentru pri
B. Diligenta speciala in desfii~urarea procedurii
- in masura in care motivele invocate de autoritatile nationale satisfac cerintele
mentionate mai sus, Curtea Europeana trebuie sa stabileasca daca autoritatile natio-
nale competente au depus o ,diligenta speciala" in desfii~urarea procedurii, care nu a
fost prelungita cu perioade in care detentia putea fi evitata;
- in ceea ce prive~te modul in care s-a desfii~urat procedura in fata autoritatilor
4
nationale, Curtea Europeana a aratat ca trebuie tinut seama de complexitatea cazului
~i ca nu trebuie pierdut din vedere ca, daca un acuzat in stare de detentie are dreptul fmprejurii
Ia tratarea cu prioritate ~i celeritate a cazului sau, aceasta nu trebuie sa dauneze peana a r
eforturilor judecatorilor de a lamuri toate aspectele de fapt, de a da atat apararii, cat ~i cerinta un
acuzarii posibilitatea de a-~i fumiza probele ~i argumentele ~i de a nu se pronunta toata peri,
decat dupa o matura chibzuinta asupra existentei infractiunii ~i a pedepsei. Trebuie europeana
avut in vedere volumul dosarului 5, prelungirea procedurii intr-o cauza nu foarte Astfel, in
care masu
1
A se vedea CEDO, hotararea din 21 februarie 2008, in cauza Matskus c. Rusiei,
1
parag. 59-65; CEDO, hotararea din 2 martie 2006, in cauza Dolgova c. Rusiei, parag. 38; Asev
2
CEDO, hotararea din 7 aprilie 2005, in cauza Rokhlina c. Rusiei, parag. 63; CEDO, hotararea A se
3
din 8 februarie 2005 , in cauza Panchenko c. Rusiei, parag. 91 ; CEDO, hotararea din 4 mai A se
2006, in cauza Ambruszkiewicz c. Poloniei, parag. 33. CEDO, ho
2 4
A se vedea CEDO, hotararea din 19 februarie 2008, in cauza Yalcin c. Turciei, parag. 37; A se
CEDO, hotararea din 18 iulie 2006, in cauza Baltaci c. Turciei, parag. 48; CEDO, hotararea parag. 75 .
5
din 5 aprilie 2005, in cauza Ali H1d1r Polat c. Turciei, parag. 25 ; CEDO, hotararea din A se
27 august 1992, in cauza Tomasi c. Fran{ei, parag. 85-99. Rights, 2"d
3 6
A se vedea CEDO, hotararea din 26 iunie 1991, in cauza Letellier c. Frantei, parag. 51 . A se
4
A se vedea CEDO, hotararea din 28 martie 1990, in cauza B c. Austriei, parag. 45 . CEDO, ho
5 7
A se vedea CEDO, hotararea din 18 decembrie 1996, in cauza Scott c. Spaniei, parag. 83. A se
le Ia Strasbourg complexa datorita conexarii acesteia cu o alta cauza de o mare complexitate vizand
ntia europeana, savar~irea infractiuniJor de trafic de droguri de Catre 0 grupare infractionaJa I,
indu-se in mod numarul martorilor citati pentru a fi audiati ~i diligenta manifestata de instanta in
;are parafrazau aducerea martorilor2, complexitatea anchetei, numarul inculpatilor, necesitatea admi-
lira sa explice 3
nistrarii unor mijloace de proba prin comisie rogatorie internationala , atitudinea pro-
mative 1 4 5
cesuala a reclamantului In aceasta ultima privinta, in doctrina s-a remarcat ca nu se
'
vatia persoanei se impune ca reclamantii sa aiba o atitudine de cooperare cu autoritatile judiciare ~i
) detentie inde- nu pot fi acuzati ca profita de prevederile legii nationale in scopul apararii propriilor
>rteze ~i Ia alte drepturi. Exista o diferenta fina intre aceasta situatie ~i comportamentul procesual ce
llpra martorilor depa~e~te aceasta limita, constand in atitudinea de obstructionare a justitiei, ce
:e procedurilor, contribuie Ia intarzierea procedurilor. De asemenea, trebuie tinut seama ~i de
perioadele de timp in care ancheta a stagnat sau de lentoarea procedurii;
le ca anumite - in privinta complexitatii cauzei, Curtea Europeana a aratat ca procedura in mate-
are de nelini~te ria cauzelor vizand grupuri criminale organizate este incontestabil un factor ce atrage
e fi pertinent ~i o investigatie complexa ~i de lunga durata. Cu toate acestea, nu poate fi justificata
ca eliberarea nici in aceasta materie o arestare preventiva de mai mult de cinci ani prin raportare Ia
6
legitima decat exigentele art. 5 parag. 3 din Conventia europeana Tot astfel, s-a constatat !ipsa de
tiei nu trebuie diligenta a autoritatilor in desla~urarea procesului penal, in conditiile in care per-
soana acuzata de savar~irea unei infractiuni care se afla in stare de arest a fost audiata
7
pentru prima oara in cauza Ia mai bine de un an de Ia data trimiterii injudecata .
[
sfac cerintele
oritatile natio- 6. Revocarea sau inlocuirea masurii arestarii preventive
lurii, care nu a
- revocarea miisurii arestiirii preventive este masura procesuala prin care se
revine asupra masurii arestarii preventive a inculpatului dacii au fncetat temeiuri/e
faautoritatilor care au determinat-o (incetarea existentei tuturor temeiurilor de fapt ~i de drept ce au
~tatea cazului fost avute in vedere Ia luarea, prelungirea sau mentinerea masurii), ori au apiirut
ltie are dreptul fmprejuriiri noi din care rezultii nelegalitatea miisurii; in acest sens Curtea Euro-
.e sa dauneze peana a retinut in cauza Bujac c. Romaniei (hotararea din 2 noiembrie 20 II) ca
apararii, cat ~i cerinta unui temei juridic continuu pentru fiecare privare de libertate se extinde pe
u se pronunta toata perioada arestarii. Aceasta cerinta impusa Ia art. 5 parag. I din Conventia
epsei. Trebuie europeana are ca scop sa asigure ca nimeni nu este privat de libertate in mod arbitrar.
ja nu foarte Astfel, in principiu, temeiullegal a! oricarei arestari trebuie sa existe din momentul in
care masura este luata impotriva persoanei in cauza, iar aceasta trebuie sa acopere
~kus c. Rusiei,
1
~iei, parag. 38; A se vedea CEDO, hotararea din 13 iulie 1995, In cauza Vander Tang c. Spaniei, parag. 75.
EDO, hotararea 2
A se vedea CEDO, hotararea din 11 iulie 2000, in cauza Trzaska c. Poloniei, parag. 68.
3
r rea din 4 mai A se vedea CEDO, hotararea din 28 martie 1990, in cauza B. c. Austriei, parag. 45;
CEDO, hotararea din 10 noiembrie 1969, in cauza Matzenetter c. Austriei, parag. 12.
4
rciei, parag. 37; A se vedea CEDO, hotararea din 18 septembrie 2001 , in cauza Kalashnikov c. Rusiei,
EDO, hotararea parag. 75.
5
, hotararea din A se vedea K. Reid, A Practitioner's Guide to the European Convention on Human
Rights, 2"d Edition, Ed. Thomson, Sweet &Maxwell, 2004, p. 425.
6
i, parag. 51 . A se vedea CEDO, hotararea din 4 mai 2006, in cauza Celejewski c. Poloniei, parag. 40;
g. 45. CEDO, hotararea din 19 decembrie 2006, in cauza Adamiak c. Poloniei, parag. 37.
7
iei, parag. 83. A se vedea CEDO, hotararea din 12 februarie 2008, in cauza Pyrak c. Poloniei, parag. 52.
intreaga perioada a arestarii. Prin urmare, atunci ciind temeiul arestarii nu mai exista
(i) jud~
se impune revocarea masurii preventive; odata cu revocarea judecatorul de drepturi ~i
competen~
libertati sau de camera preliminara/instanta dispune punerea in libertate a inculpa-
privativa
tului, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza;
ierarhic SUJ
- fn ipoteza fn care existii o nelegalitate viiditii, jlagrantii Ia luarea/prelun- in grad in ~
girea/menfinerea arestiirii preventive (de pildii, !ipsa oriciirei motiviiri Ia luarea ;n. )
11l1 jUuE
miisurii preventive, necompeten{a materia/a a judeciitorului de drepturi # libertiiti
solutionar
etc.), aceastii nelegalitate originarii, iar nu ulterioarii, poate constitui, de asemenea,
temei pentru revocarea miisurii arestiirii preventive; (iii) in
ultim caz,
- fnlocuirea miisurii arestiirii preventive este masura procesuala ce poate fi
solutioneze
dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau
de instanta de judecata prin care arestarea preventiva este inlocuita cu masura - in c
arestului Ia domiciliu, a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune, in penale, or
situatia in care s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii procuror d
~ I
preventive, sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 211 NCPP, art. 216 NCPP, masurn pre
respectiv art. 218 NCPP ~i, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a inlocuirea
conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai u~oara care a luat
este suficientii pentru realizarea scopului prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP; obligat sa
- ~i in ipoteza in care judecatorul de drepturi ~i libertati/de camera preliminara sau
instanta de judecata constata ca in cauza pe care o examineaza a fost depa~it termenul
rezonabil al arestarii preventive poate dispune inlocuirea masurii arestarii preventive
cu masura arestului Ia domiciliu/controlului judiciar/controlului judiciar pe cautiune,
aceasta incalcare a dispozitiilor art. 6 parag. I din Conventia europeana echivaliind
cu schimbarea temeiurilor avute in vedere Ia momentul luarii masurii arestarii
preventive; -inc
- arestarea preventiva nu poate fi inlocuita cu masura retinerii, intemarii nevo- masurii are
luntare in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice sau a intemarii instante, ao
medicate provizorii;
- in cazul dispunerii arestarii preventive in lipsa nu exista niciun impediment legal
pentru formularea unei cereri de revocare a masurii, chiar inainte de punerea in
executare a mandatului de arestare, in cazul in care sunt indeplinite conditiile
prevazute de art. 242 alin. (1) NCPP; o cerere de revocare astfel formulata nu poate fi -in si
respinsa ca inadmisibila, judecatorul aviind obligatia procedurala pozitiva sa verifice intr-o ca
legalitatea masurii preventive chiar inainte de incarcerare pentru a se evita riscul unei de drept 1
privari arbitrarii de libertate (de pilda, in ipoteza in care singurul temei al arestarii a aceasta ip~
fost eel al existentei riscului influentarii martorilor, iar dupa emiterea mandatului de preve~tiv~
arestare preventiva urmarirea penala a fost efectuata in bune conditii, fiind adminis- - m c
trate toate probele necesare trimiterii in judecata inainte de incarcerarea inculpatului); desta~oara
aceasta posibilitate oferita de lege in vederea garantarii dreptului Ia libertate nu tare Ia du
trebuie insa sa se transforme intr-un prilej de abuz de drept procesual prin formularea privat de tJ
cu rea-credinta a nenumarate cereri de revocare; judecatorul
- revocarea arestarii preventive sau inlocuirea ei cu o alta masura preventiva se de grefa p
poate dispune Ia cererea scrisa a persoanei private de libertate, a procurorului sau din judecator;
oficiu, de catre:
i nu mai exista
(i) judeciitorul de drepturi # libertiiti din cadrul instantei careia i-ar reveni
11 de drepturi ~i
competenta sa judece cauza In prima instanta (chiar ~i In situatia In care mlisura
:tate a inculpa-
privativa de libertate a fost dispusli de judecatorul de drepturi ~i libertati, instanta
ierarhic superioara cu ocazia judecarii contestatiei), ori al instantei corespunzlitoare
luarea/prelun- In grad In a carei circumscriptie se afla locul de detinere, fn cursu/ urmiiririi penale;
iviiri Ia luarea
(ii) judeciitorul de camera preliminarii cliruia i s-a repartizat aleatoriu cauza spre
'turi ~i libertiiti
solutionare;
i, de asemenea,
(iii) instanta sesizata cu judecarea cauzei In prima instanta sau in apel; in acest
ultim caz, completul de judecata caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza trebuie sa
tla ce poate fi
solutioneze ~i cererile de revocare sau de inlocuire a arestarii preventive.
preliminara sau
1ita cu masura - In cazul In care masura arestarii preventive a fost luata in cursul urmliririi
pe cautiune, In penale, organul de cercetare penala are obligatia sii fl informeze de fndatii, in scris, pe
nasurii arestarii procuror despre orice imprejurare care ar putea conduce la revocarea sau inlocuirea
art. 216 NCPP, masurii preventive. Dacli apreciazli eli informatiile comunicate justifica revocarea sau
: ale cauzei ~i a lnlocuirea masurii preventive, procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi ~i libertliti
:iva mai u~oara care a luat masura, in termen de 24 de ore de la primirea informarii. Procurorul este
NCPP; obligat sa sesizeze ~i din oficiu judecatorul de drepturi ~i libertati, cand constata el
insu~i existenta vreunei lmprejurari care justifica revocarea sau inlocuirea masurii
preliminara sau
preventive luate de acesta;
lepa~it termenul
;tarii preventive - in cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi ~i libertati sesizat cu o propu-
iar pe cautiune, nere de prelungire a arestarii preventive poate analiza cererea persoanei private de
!ana echivaland libertate sau a procurorului, formulata In cursul ~edintei de judecata, de a dispune
1asurii arestarii lnlocuirea sau revocarea masurii arestarii preventive;
- in cazul In care sunt formulate atilt cereri de revocare, cat ~i cereri de inlocuire a
intemarii nevo- masurii arestarii preventive (fie pe cale principala, fie in subsidiar) in fata aceleia~i
sau a intemarii instante, aceasta nu poate dispune in acela~i timp atat revocarea masurii arestarii pre-
ventive, cat ~i lnlocuirea acesteia cu masura arestului Ia domiciliulcontrolului judi-
ciar/controlului judiciar pe cautiune; judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de
npediment legal
camera preliminara) sau instanta poate respinge ambele cereri sau poate admite pe
: de punerea In
una dintre ele respingand-o pe cealalta;
linite conditiile
ulata nu poate fi - In situatia in care procurorul dispune clasarea sau renuntarea la urmarirea penala
~itiva sa verifice intr-o cauzli in care exista un inculpat arestat, mlisura arestarii preventive inceteaza
evita riscul unei de drept la momentul dispunerii solutiei de netrimitere in judecata; prin urmare, in
nei al arestarii a aceastli ipoteza procurorul nu mai poate formula o cerere de revocare a mlisurii
a mandatului de preventive in fata judecatorului de drepturi ~i libertati;
i, fiind adminis- - fn cursu/ urmiiririi penale, solutionarea cererii de revocare sau inlocuire se
ea inculpatului); desra~oara fn camera de consiliu, cu maxima celeritate, care se apreciaza prin rapor-
la libertate nu tare Ia durata de timp existentli lntre momentul depunerii cererii de catre inculpatul
prin formularea privat de libertate ~i data pronuntarii incheierii judecatorului; procurorul inainteaza
judeclitorului de drepturi ~i libertati dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificatli
ra preventiva se de grefa parchetului, in termen de 24 de ore de la solicitarea acestuia de catre
;urorului sau din judeclitor;
- fn cursu/ procedurii de camera preliminara solutionarea cererii de revocare sau

inlocuire se desra~oara fn camera de consiliu, judeditorul aviind Ia dispozitie dosarul
trimis de procuror in urma emiterii rechizitoriului;
- fn cursu/ judecatii solutionarea cererii de revocare sau inlocuire se desta~oara fn
~edinfa publica; fn mod bizar art. 242 a/in. (1 0)-(12) NCPP prevede ca admisi-
nu numai
bilitatea fn principiu ~i so/ufionarea cererii de fnlocuire a masurii arestarii preven- infractium
tive cu controlul judiciar pe caufiune presupune desfli~urarea unei proceduri fn din urmarl
camera de consiliu, inclusiv fn faza de judecata; genu! eel
- in vederea solutionarii cererii de revocare sau inlocuire, judecatorul de drepturi a infracti
~ilibertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata fixeaza data de in randul ~
solutionare a acesteia ~i dispune citarea inculpatului; parii. As
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP prevede so/ufionarea cererii de revocare pe langa
indiciilor
sau fnlocuire se face numai dupa ascu/tarea inculpatului arestat preventiv asupra
~i pe date!
tuturor motive/or pe care se fntemeiaza cererea, fn prezenta unui avocat ales sau 1
judiciar al
numit din oficiu; cererea de revocare sau fnlocuire se solutioneaza ~i fn /ipsa
moniului, !
inculpatului, atunci cand, din cauza starii de sanatate, din cauza de fort a majora ori ciune, fa
stare de necesitate, nu poate fi adus, dar numai fn prezenfa avocatului, ales sau infraction
numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii; infraction
- participarea procurorului este obligatorie; lasarea in 1
- in urma deliberarii judecatorul (de drepturi ~i libertliti sau de camera prelimi- publica. Tt
1
nara) sau instanta poate dispune prin fncheiere una dintre urmatoarele solutii: poate real '
obligatiei
(i) admiterea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii arestlirii preventive; acte proc
(ii) respingerea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii arestarii preventive; tarea in liti
(iii) ia act de retragerea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii arestarii da posibi i
preventive. declaratiil
dar ~i pen
~ Tribunalul apreciaza eli, in cauza, temeiurile care au determinat luarea
masurii arestarii preventive a inculpatului nu s-au schimbat, astfel ca nu se
solution
impune inlocuirea masurii arestarii preventive. Tribunalul constata eli masura
trimis in j
arestarii preventive a fost dispusa cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
sensu! ca
In acest sens, Tribunalul considera eli in cauza exista suficiente probe eli
inculpatul a savar~it infractiunile pentru care este cercetat, a~a cum rezulta din piina Ia n
actele aflate Ia dosarul de urmarire penala. De asemenea, Tribunalul apreciaza judecata s
exista probe eli lasarea inculpatului in libertate prezinta un pericol concret pentru cazul inca
ordinea publica. Dacii pericolul pe care 1-ar prezenta pentru societate lasarea in din masu
libertate a inculpatului nu se presupune generic, ci trebuie dovedit, tot atat de faptelor p
evident este ca nu putem sustine eli nu exista acest pericol pentru ordinea procedura
publica atunci cand inculpatul a produs prin faptele sale o incalcare a regulilor europeana
de convietuire sociala ocrotite, printre care figureaza persoana, drepturile ~i tive, Tribl
libertatile ei ca urmare a reactiei declan~ate de faptele comise. Notiunea de masura n~
pericol pentru ordinea publica nu trebuie inteleasa doar ca o primejdie concreta numarul 9
urmare, c~
inculpatul
1
In ipoteza in care cererea de revocare sau de inlocuire a fost formulata cu ocazia libertate a
dezbaterilor, instanta de judecata se va pronunta asupra acesteia prin sentintafdecizie.
Miisuri preventive $i alte masuri procesuale penale 489
ie revocare sau ~i imediata, constand in posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea
pozitie dosarul semnifica ~i o stare de nelini~te, un sentiment de insecuritate in randul socieHitii
civile, generata de rezonanta sociala negativa a faptului cii inculpatii asupra
carora planeaza acuzatia comiterii unor infractiuni aduc atingere siiniitatii socie-
sedesfa~oara in
tatii. Astfel, Tribunalul are in vedere gradul ridicat de pericol social, ce rezultii
de cii admisi-
nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci ~i numiirul
estiirii preven-
infractiunilor, din modalitatile ~i lmprejuriirile concrete de savar~ire a faptelor,
i proceduri in
din urmarile produse sau care se pot produce prin savar~irea de infractiuni de
genu! celor pentru care este cercetat inculpatul ~i din rezonanta sociala negativii
orul de drepturi a infractiunilor de acest gen, care genereazii o stare de nelncredere ~i insecuritate
fixeaza data de In randul societatii, cat ~i modul de organizare foarte bine pus Ia punct a! gru-
parii. Astfel, In ceea ee-l prive~te pe inculpat, concluzia periculozitiitii acestuia,
pe langa cea care rezulta din gravitatea faptei Ia a carei savar~ire, potrivit
,rii de revocare
indiciilor temeinice, a participat, ~i de ale carei rezultate a profitat, se lntemeiaza
eventiv asupra
~i pe datele personale ale acestuia, care, a~a cum rezulta din copia de pe cazierul
vocal ales sau
judiciar a! acestuia, a suferit anterior condamnari pentru infractiuni contra patri-
azii $i in /ipsa moniului, una dintre condamnari survenind chiar pentru infractiunea de ln~ela
orfii majora ori ciune, fapt ce probeaza perseverenta ~i specializare infractionala. Perioada
tului, ales sau infractionalii lndelungata, implicarea mai multor persoane lntr-o activitate
infractionala conjugata, sumele mari de bani justifica presupunerea rezonabila ca
lasarea In libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea
amera prelimi- publica. Tribunalul are In vedere ~i faptul ca scopul masurilor preventive nu se
so/ufii: poate realiza printr-o alta masura preventivii mai putin restrictiva, cum este cea a
obligatiei de a nu parasi localitatea, mai ales Ia acest moment procesual, cand
I preventive; acte procesuale importante nu au fost efectuate. Tribunalul considera ca cerce-
irii preventive; tarea In libertate a inculpatului nu se impune Ia acest moment ~i pentru a nu se
nasurii arestarii da posibilitatea acestuia sa se lnteleaga cu ceilalti participanti cu privire Ia
declaratiile, pe care le vor da, astfel !neat sa zadarniceasca aflarea adevarului,
dar ~i pentru a preintampina savar~irea unor noi infractiuni de genu! celor pentru
care este anchetat inculpatul. In ceea ce prive~te circumstantele de ordin perso-
erminat luarea
nal ale inculpatului, Tribunalul retine ca ele trebuie avute in vedere cu ocazia
'tfel ca nu se
solutionarii cauzei pe fond, In situatia in care inculpatul va fi gasit vinovat ~i
trimis In judecatii, acestea nefiind de natura a justifica aprecierea rezonabila in
sensu! ca se impune lnlocuirea masurii arestarii preventive. Este adevarat ca
pana Ia ramanerea definitiva a unei hotarari lntr-o cauza penala, persoana
judecata se bucura de prezumtia de nevinovatie, insa legiuitorul a stabilit ca, In
lui apreciaza
cazul In care se regasesc anumite conditii expres prevazute, sa se poata lua una
oncret pentru
din masurile preventive, indiferent daca acuzatul recunoa~te sau nu savar~irea
te lasarea in
faptelor pentru care este judecat, daca are sau nu antecedente penale, normele de
ait, tot atat de
procedura interne fiind In deplin consens cu dispozitiile art. 5 ~i 6 din Conventia
ntru ordinea
europeana a drepturilor omului. Relativ Ia durata rezonabila a arestarii preven-
are a regulilor
tive, Tribunalul retine ca, Ia acest moment, perioada pe care s-a luat aceasta
drepturile ~i
masura nu a depa~it un termen rezonabil, data fiind complexitatea cauzei,
Notiunea de
numarul mare de participanti, dar ~i amploarea activitatii infractionale. Prin
ejdie concreta
urmare, considerand ca elementele care au determinat arestarea preventiva a
inculpatului nu numai ca subzista, dar ~i impun in continuare privarea de
ulata cu ocazia libertate a acestuia, pentru o mai buna desfa~urare a procesului penal, Tribunalul
decizie.
va respinge cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive ca neintemeiata inculpa
(Trib. Bucure~ti, sectia a If-a penala, incheierea din 17 august 2010,
nepublicata).
- o particularitate prezinta procedura de solutionare a cererii de lnlocuire a
masurii arestarii preventive cu controlul judiciar pe caufiune, remarciindu-se
printr-un caracter cu totul inedit In care temeinicia pe fond a cererii tine de depunerea
sau nu a cautiunii; astfel, potrivit art. 242 alin. (I 0) NCPP dacli gase~te cererea execut6
intemeiatii, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau - ij
instanfa de judecata, prin incheiere, data in camera de consiliu, admite in principiu art. 20
cererea ~i stabile~te valoarea caufiunii, acordand inculpatului termen pentru depu-
nerea ei; rezulta din dispozitia Codului ca ~i pentru faza de judecata aceasta proce-
dura este nepublicii, desta~urandu-se in camera de consi/iu, iar judecatorullinstanta
In etapa admisibilitatii In principiu analizeaza inclusiv temeinicia cererii; daca
cererea nu este lntemeiata judecatorul dispune respingerea acesteia; lmpotriva acestei
In c
lncheieri (indiferent de solutia pronuntata) pot formula contestatie procurorul sau
inculpatulln termen de 48 de ore de Ia pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de Ia
comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de Ia pronuntare; termenul
fixat pentru depunerea cautiunii curge de Ia data ramanerii definitive a hotararii de
admitere In principiu; apoi, potrivit art. 242 alin. (II) NCPP dacii se depune cau- 7.
fiunea In termenul fixat, judecatorullinstanta, prin incheiere data in camera de con-
siliu, admite cererea de inlocuire a masurii preventive cu masura controlului
judiciar pe caufiune, stabile~te obligatiile ce vor reveni inculpatului pe durata masurii
~i dispune punerea de lndata In libertate a inculpatului, daca nu este arestat In alta
cauza; potrivit art. 242 alin. (I2) NCPP dacii nu se depune cautiunea In termenul
fixat, judecatorul/instanta prin incheiere data in camera de consi/iu, in !ipsa
inculpatului # a procurorului, respinge ca neintemeiata cererea formulata de incul-
pat; ~i lmpotriva acestei a doua lncheieri (atat In cazul admiterii cererii, cat ~i atunci
cand cererea este respinsa ca nelntemeiata) pot formula contestatie procurorul sau
inculpatulln termen de 48 de ore de Ia pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la
comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de la pronuntare;
- lmpotriva lncheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
procuro
camera preliminara sau instanta de judecata se pronunta cu privire Ia revocarea sau (hotanlre
inlocuirea miisurii arestarii preventive (atat In cazul admiterii cererii, cat ~i atunci eliberar'
1
cand cererea este respinsa ca nelntemeiata ) pot formula contestatie procurorul sau cerere
Conven
1
Potrivit vechiului Cod in cursu! urmaririi penale sau a! judecatii inculpatul nu putea dreptul
declara recurs impotriva incheierii prin care a fost respinsa cererea de revocare sau de inlo-
cuire a masurii arestarii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, aceasta
dispozitie nefiind in contradictie cu dispozitiile art. 5 parag. 4 din Conventia europeana,
deoarece nu se putea considera ca inculpatul nu are un drept de recurs efectiv impotriva
privarii de libertate sau ca a fost incalcat principiul egalitatii armelor. Pe de o parte, inculpatul procuro
putea formula in orice moment alte cereri de revocare a masurii arestarii preventive sau de trebuie
inlocuire a acesteia cu masura obligarii de a nu parasi localitatea, numarul acestora nefiind legislati
limitat de legiuitor in cursu! procesului penal; deopotriva, inculpatul arestat putea solicita instanta
liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, situatie in care incheierea primei pentru
instante putea fi atacata cu recurs atilt de petent cat ~i de procuror. Pe de alta parte, cu ocazia intrinse
lntemeiata inculpatul in termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la

st 2010, comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de la pronuntare;
- atat in cursu! urmaririi pena1e, cat ~i in procedura de camera preliminara sau in
inlocuire a cursu! judecatii, contestatia formu1aHi impotriva incheierii prin care s-a dispus
marcandu-se revocarea masurii arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu masura arestului la
e depunerea domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cautiune este suspensivii de
executare;
- procedura de solutionare a contestatiei este cea generala prevazuta de
fn principiu art. 204-206 NCPP, infunctie de faza in care se afla procesul penal;
Pentru depu-
- potrivit art. 399 alin. (1) ~i (4) NCPP instanta are obligatia ca, prin hotarare, sa
easta proce-
se pronunte asupra mentinerii, revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii
orullinstanta arestarii preventive dispuse pe parcursul procesu1ui penal cu privire la inculpat,
rererii; dadi hotararea pronuntata cu privire la masurile preventive fiind executorie; prin urmare,
triva acestei
in cazul in care instanta dispune revocarea masurii arestarii preventive sau in1ocuirea
curorul sau
acesteia cu o alta masura preventiva, dispozitia din minuta este executorie, inculpatul
~spectiv de Ia
urmand a fi pus in libertate, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
are; termenul
1 hotararii de
depune cau- 7. incetarea de drept a masurii arestarii preventive
era de con-
controlului - reprezinta terminarea ope legis a privarii de libertate impusa prin masura ares-
ata masurii tarii preventive; legiuitorul a reglementat anumite cazuri in care, independent de
estat in alta subzistenta temeiuri1or, arestarea preventiva nu poate continua, fiind obligatorie
in termenul punerea in 1ibertate a incu1patului;
- masura arestarii preventive fnceteazii de drept:
a) Ia expirarea termenelor previizute de lege sau stabilite de organele judiciare
cat ~i atunci ori Ia expirarea termenului de 30 de zile, dacii judeciitoru/ de camera preliminarii
ocurorul sau
spectiv de la
e; judecarii recursului procurorului, inculpatul putea formula orice aplirare considera necesara In
decatoru1 de sustinerea solutiei primei instante de eliberare a sa, ~i putea combate motivele de recurs ale
procurorului. In acest sens s-a pronuntat ~i Curtea Europeana In cauza Stephens c. Mattei nr. 1
(hotariirea din 21 aprilie 2009), retiniind eli reclamantul ar fi putut depune o noua cerere de
eliberare potrivit dreptului intern maltez oriciit de des ar fi intentionat, iar faptul eli o astfel de
cerere ar putea fi In mod repetat solutionata de acela~i magistrat nu este incompatibil cu
Conventia. In consecinta, s-a apreciat eli numarul limitat de magistrati din Malta nu a afectat
.atul nu putea dreptul reclamantului de a depune o astfel de cerere 1 In plus, instanta de Ia Strasbourg a
sau de lnlo- opinat eli In esenta nu existli nicio diferenta lntre stabilirea arestarii ilegale a reclamantului
tara, aceasta printr-o noua cerere ~i aceea~i stabilire ca rezultat a! recursului procurorului, consideriind eli o
ia europeana, noua cerere este echivalenta cu un recurs In sensu! art. 5 parag. 4. S-a remarcat ~i faptul eli
tiv lmpotriva reclamantul avea Ia dispozitie o cale de atac care este echivalenta cu cea a recursului
lrte, inculpatul procurorului ~i care li oferea acestuia garantii mai mari, nefiind astfel afectat echilibrul care
entive sau de trebuie sa se mentina pe lntreg parcursul acestor proceduri. In consecinta, Curtea considera ca
estora nefiind legislatia maltezli care nu ofera drept de recurs deciit procurorului In masura In care prima
putea solicita instanta dispune eliberarea inculpatului, tara a conferi aceasta cale de atac ~i inculpatului
eierea primei pentru ipoteza In care instanta refuza eliberarea sa, nu lncalca principiul egalitatii arrnelor,
arte, cu ocazia intrinsec dispozitiilor art. 5 parag. 4 din Conventia europeanli.
sau instanfa nu a procedat Ia verificarea /ega/itatii # temeiniciei arestarii preventive d) cdnd, in

in acest termen, respectiv Ia expirarea termenului de 60 de zile, daca instanfa nu a a tins jumatate
procedat Ia verificarea /egalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive in acest termen; obiectu/ invinuz
- in cursu/ urmaririi pena/e, depa~irea termenelor pentru care s-a dispus de catre - in cursu/
judecatorul de drepturi ~i libertati luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive, inculpatului nu
tara ca anterior masura sa fi fost prelungita, atrage incetarea de drept a arestarii maximului spec
preventive la expirarea ultimei zile pentru care s-a dispus privarea de libertate; instantei de jud~
- in cursul urmaririi penale durata totala a arestarii preventive in aceea~i cauza ~i poate depa~i 5
pentru aceea~i infractiune nu poate depa~i 180 de zile; dupa acest termen masura - maximul s
inceteaza de drept; mineaza fapta
- in cazul in care se dispune restituirea cauzei la procuror, masura arestarii reducere sau
preventive a inculpatului va putea fi mentinuta ~i dupa restituirea cauzei la procuror, determinat potri
pe o perioada de eel mult 30 de zile, care nu poate fi mai mare dedit diferenta dintre in vigoare a N
termenul maxim de 180 de zile ~i timpul in care inculpatul a fost arestat preventiv, in -in cazul c
aceea~i cauza, anterior sesizarii instantei prin rechizitoriu; in situatia in care in cursul zut de lege pen
urmaririi penale durata arestarii preventive a inculpatului a fost de 180 de zile, dupa totodata temei
dispunerea restituirii cauzei la parchet judecatorul de camera preliminara nu poate e) in ape/,
mentine starea de arest, pentru ca astfel ar fi depa~ita limita maxima a arestarii condamnare;
preventive in cursul urmaririi penale prevazuta de Constitutie ~i NCPP;
- in cazul i
- in cursu/ procedurii de camera pre/iminara, judecatorul are obligatia de a veri- infractiuni co
fica periodic legalitatea, temeinicia ~i necesitatea privarii de libertate. Daca proce- sub supravegh
dura de camera preliminara nu a fost finalizata, iar judecatorul de camera preliminara ,pedeapsa pro
nu a procedat la verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive in termen de infractiunile de
30 de zile de la ultima mentinere a starii de arest ~i nu a dispus mentinerea starii de
arest, masura preventiva inceteaza de drept dupa trecerea acestui termen; daca
- se va cons
procedura de camera preliminara a fost finalizata, iar instanta de judecata nu a
care instanta de
procedat la verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive in termen de 30 de
spre rejudecare
zile de la ultima mentinere a starii de arest ~i nu a dispus mentinerea starii de arest,
este egala cu d
masura preventiva inceteaza de drept dupa trecerea acestui termen;
principiului non
- in cursu/ judecafii, instanta are obligatia de a veri fica periodic legalitatea, temei- mare decat ped
nicia ~i necesitatea privarii de libertate. Daca instanta nu a procedat la verificarea
f) cdnd insf,
legalitatii ~i temeiniciei arestarii preventive in termen de 60 de zile de la ultima
cu durata retin.
mentinere a starii de arest ~i nu a dispus mentinerea starii de arest, masura preventiva
inceteaza de drept dupa trecerea acestui termen. - inculpatul
liberat de inda
b) in cazul in care procuroru/ dispune c/asarea sau renuntarea Ia urmarirea
pronuntate, de~
pena/a;
locului de detin
- in aceste cazuri procesul penal este incheiat din faza urmaririi penale, caz in care de pe dispozitiv
masura preventiva nu poate subzista dincolo de limitele procesului penal.
c) in ipoteza in care instanta de judecata pronunfa o hotardre de achitare, de
incetare a procesu/ui penal, de renunfare Ia ap/icarea pedepsei, de amdnare a
1
ap/icarii pedepsei ori de condamnare cu suspendare a executarii pedepsei sub Termenele
supraveghere, chiar nedefinitiva; afla In stare de ar
de acesta s-a dis
judecatii sau In Iii
iirii preventive d) cand, fnainte de pronunfarea unei sentin[e fn primii instan[ii, durata arestiirii a
instanfa nu a atins jumiitatea maximu/ui pedepsei previizute de lege pentru infrac[iunea care face
aces! termen; obiectu/ fnvinuirii, fiirii a se putea depii~i, fn niciun caz, lim ita de 5 ani;
dispus de ditre - fn cursu/ judecii[ii fn primii instan[ii, dura/a tota/ii a arestiirii preventive a
ii preventive, inculpatului nu poate depa~i un termen rezonabil ~i nu poate fi mai mare de jumatatea
ept a arestarii maximului special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii
bertate; instantei de judecata; in toate cazurile, durata arestarii preventive in prima instanta nu
poate depa~i 5 ani ; dupa acest termen masura inceteaza de drept;
1
ceea~i
cauza ~i
ermen masura - maximul special se raporteaza la pedeapsa prevazuta in textul de lege care incri-
mineaza fapta savar~ita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de
asura arestarii reducere sau de majorare a pedepsei; se va avea in vedere maximul special
ei la procuror, determinat potrivit legii penale mai favorabile, avand in vedere ca odata cu intrarea
iferenta dintre in vigoare a NCP instantele vor trebui sa faca aplicarea principiului mitior lex;
t preventiv, in - in cazul concursului de infractiuni se va avea in vedere maximul special preva-
care in cursu! zut de lege pentru infractiunea cea mai grava dintre cele concurente, care constituie
0 de zile, dupa totodata temei al privarii de libertate.
nara nu poate e) fn ape/, dacii dura/a miisurii a atins dura/a pedepsei pronunfate fn sentinta de
rna a arestarii condamnare;
- in cazul in care prima instanta a dispus prin hotararea de condamnare pentru
gatia de a veri- infractiuni comise in stare de recidiva postcondarnnatorie ~i revocarea suspendarii
e. Daca proce- sub supraveghere a execuUirii unei pedepse anterioare/liberarii conditionate, prin
era preliminara ,pedeapsa pronuntata" se va intelege pedeapsa aplicata pentru infractiunea sau
e in termen de infractiunile deduse judecatii, la care se adauga pedeapsa devenita executabila ca
inerea sUirii de urmare a revocarii sub supraveghere a executarii pedepsei/liberarii conditionate;
termen; daca
- se va constata incetarea de drept a masurii arestarii preventive ~i in ipoteza in
'udecata nu a
care instanta de apel admite calea de atac declaraUi numai de inculpat ~i trimite cauza
.rmen de 30 de
spre rejudecare la prima instanta, daca durata pedepsei pronuntate in prima instanta
este egala cu durata masurii arestarii preventive; in acest caz, ca urmare a aplicarii
principiului non reformatio in peius instantele nu vor putea aplica o pedeapsa mai
litatea, temei- mare decat pedeapsa aplicaUi initial.
la verificarea
f) cand instanfa pronuntii o hotiirare de condamnare Ia pedeapsa fnchisorii ega/ii
! de la ultima
cu dura/a retinerii ~i arestiirii preventive [art. 399 a/in. (3) lit. a) NCPP];
a preventiva
- inculpatul condarnnat de prima instanta ~i aflat in stare de arest preventiv este
liberat de indata ce durata retinerii ~i cea a arestarii devin egale cu durata pedepsei
Ia urmiirirea
pronuntate, de~i hotararea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia
locului de detinere, careia i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, o copie
e, caz in care de pe dispozitiv sau extras.
1.
e achitare, de
e amanare a
1
~pedepsei sub Termenele curg de Ia data sesizarii instantei de judecata, in cazul in care inculpatul se
afla in stare dearest preventiv, ~i, respectiv, de Ia data punerii in executare a masurii, ciind fata
de acesta s-a dispus arestarea preventiva in procedura de camera preliminara sau in cursu!
judecatii sau in !ipsa.
libertate
g) dmd instanfa pronunfii o hotiirare de condamnare Ia pedeapsa amenzii (care .j
conseCIJ
nu fnsofe~te pedeapsa inchisorii) sau Ia o miisurii educativii [art. 399 a/in. (3) lit. c),
de mai l
d)NCPP];
h) Ia data riimiinerii definitive a hotiiriirii de condamnare.
- persoana condarnnata la pedeapsa inchisorii cu executare in regim de detentie va
ramiine privata de libertate, dar nu in temeiul masurii preventive, ci in executarea
pedepsei stabilita de instanta;
- in aceste cazuri, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera -in cursu
preliminara sau instanta de judecata are obligatia sa constate incetarea de drept a de detinere
masurii arestarii preventive ~i sa dispuna punerea de indata in libertate a celui arestat preliminara/itl
(daca nu este retinut sau arestat in alta cauza) trimitiind administratiei locului de preventive;
detinere o copie de pe dispozitiv;
- incetarea de drept a masurii arestarii preventive trebuie sa fie constatata ~i de
procurorul care dispune clasarea sau renuntarea Ia urmarirea penala in chiar cuprinsul
ordonantei prin care se dispune aceasta solutie; procurorul are obligatia de a
comunica de indata administratiei locului de detinere copie a ordonantei de clasare
sau de renuntare Ia urmarirea penala pentru a se dispune cat mai rapid punerea in
libertate a persoanei private de libertate;
'"..,;~.A~;:... ~'::::;:N;~,. Curtea reaminte~te ca lista exceptiilor de Ia dreptul la libertate

prevazut Ia art. 5 parag. l din Conventie are un caracter exhaustiv ~i ca numai o
interpretare stricta se potrive~te cu scopul acestei dispozitii: sa se asigure ca
nimeni nu este privat in mod arbitrar de libertate. Prin urmare, ii revine sarcina
de a examina capetele de cerere privind intiirzierile in executarea unei hot1iriiri
de punere in libertate cu o atentie deosebit1i. De asemenea, aceasta reafirma ca,
de~i un anumit termen de executare a unei hot1iriiri de punere in libertate este
adesea inevitabil, acesta trebuie redus Ia minimum. In cauza, Curtea observa ca - contes
hotariirea definitiva din 31 ianuarie 2003 condarnnase reclamantul Ia o pedeapsa drept a acest'
aviind o durat1i egala cu cea a detentiei deja executate piina la acea data ~i ca, - persoan
imediat dupa pronuntarea hotariirii, grefa curtii de ape! a contactat Penitenciarul tutiilor cu a
Bucure~ti-Jilava pentru a se lua masurile necesare in vederea eliberarii partii
ordonanta s~
interesate; Curtea retine ca e~ecul acestor demersuri a fost consernnat in
masurii preve
procesul-verbal intocmit in aceea~i zi, Ia ora 15:10. Curtea reaminte~te ca, Ia
examinarea termenului de executare a hotariirilor de repunere in libertate a
reclamantilor in cauze in care conditiile cerute pentru eliberare erau indeplinite
Ia o ora Ia care angajatul inchisorii insarcinat cu operatiunile necesare in acest
sens nu era prezent din cauza programului de lucru, aceasta nu a exclus perioade
precum seara ~i noaptea. Aceasta nu poate, cu atiit mai putin, sa adopte o alta
abordare in cauza mai ales ca, spre deosebire de cauza Calmanovici c. Romaniei, - este m
grefa curtii de ape! a contactat administratia Penitenciarului Bucure~ti-Jilava in de judecato
timpul zilei pentru a-i aduce Ia cuno~tinta hotariirea definitiva pronuntata ~i privarea de
necesitatea de a lua masurile care se impuneau in vederea eliberarii reclaman- executare nu
tului. Curtea nu poate accepta ca, din cauza programului de lucru a! secretaria- - masura
tului, administratia unei inchisori sa nu ia masuri pentru receptionarea, vineri, Ia
inceputul dupa-amiezii, a unui document trimis prin fax, necesar repunerii in - potrivit
menzii (care libertate a unui detinut, ~tiind ca inchiderea secretariatului va avea drept
in. (3) lit. c), consecinta mentinerea partii interesate In detentie pentru o durata suplimentara
de mai mult de patruzeci ~i opt de ore. In opinia Curtii, o asemenea intiirziere nu
poate constitui ,o intiirziere minima inevitabila" pentru executarea unei hotariiri
definitive aviind drept efect repunerea in libertate a unui individ. Prin urmare,
le detentie va detentia in cauza nu se intemeiaza pe unul din alineatele art. 5 din Conventie,
n executarea fiind incalcate dispozitiile art. 5 parag. 1 din Conventie (CEDO, hotiirdrea din
27 mai 2010, fn cauza Ogicii c. Romaniei, parag. 61-65).
1 de camera - in cursu! procesului penal inculpatul arestat preventiv sau administratia locului
a de drept a de detinere poate solicita judecatorului de drepturi ~i libertati/judecatorului de camera
celui arestat preliminara/instantei de judecata sa constate incetarea de drept a masurii arestarii
ei locului de preventive;
- cererea se solutioneaza fn camera de consiliu (in situatia in care cauza se afla In
nstatata ~i de cursu! urmaririi penale sau in faza camerei preliminare), respectiv fn $edinfa publica
iar cuprinsul atunci ciind cauza se afla in cursu! judecatii (in prima instanta sau in apel), cu parti-
ligatia de a ciparea procurorului ~i, in principiu, a inculpatului arestat preventiv asistat de
tei de clasare avocatul sau ales sau desemnat din oficiu; in vederea solutionarii cu celeritate a
d punerea in cererii/sesizarii solutionarea poate avea loc ~i in !ipsa inculpatului, care va fi repre-
zentat de avocatul sau ales sau desernnat din oficiu;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
Ia libertate camera preliminara sau instanta de judecata se pronunta cu privire Ia fncetarea de drept a
ca numai o masurii arestarii preventive (indiferent de solutia pronuntata: constatarea incetarii de
asigure ca drept a masurii arestarii preventive sau respingerea cererii inculpatului/procurorului sau a
ine sarcina sesizarii administratiei locului de detinere) pot formula contestatie procurorul sau
mei hotariiri inculpatul in termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de Ia
eafirma ca, comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de Ia pronuntare;
bertate este
observa ca - contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a constatat fncetarea de
o pedeapsa drept a acestei masuri nu este suspensiva de executare, incheierea fiind executorie;
a data ~i ca, - persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum ~i tuturor insti-
enitenciarul tutiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica de indata ciite o copie de pe
erarii partii
ordonanta sau incheierea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a
nsemnat In
masurii preventive.
te~te ca, Ia
libertate a
1 lndeplinite
e In acest Sectiunea a 4-a. Arestulla domiciliu
Ius perioade
tlopte o alta
~. Romdniei, - este masura preventiva ce poate fi dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati,
ti-Jilava In de judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata, constiind in
onuntata ~i privarea de libertate a inculpatului, acuzat de savar~irea unei infractiuni, a carei
i reclaman- executare nu se realizeaza intr-un loc de detentie, ci in locuinta inculpatului;
secretaria- - masura arestului Ia domiciliu este o masura preventiva privativa de libertate;
a, vineri, Ia
repunerii In - potrivit NCPP nu poate ji dispus a masura arestului Ia domiciliu fat a de suspect.
1. Luarea masurii arestului Ia domiciliu
1.1. Conditii pentru care
- NCPP prevede douii mari categorii de situafii in care se poate dispune luarea - nu pre
masurii arestului Ia domiciliu; aceste conditii sunt, in principiu, similare cu cele consumata o1
prevazute de NCPP pentru dispunerea masurii arestarii preventive in considerarea - nu se
faptului ca ambele masuri sunt privative, iar nu restrictive de libertate 1; vizeazii com
- aceste cazuri i~i gas esc aplicabilitatea fie atunci cand arestul Ia domiciliu este [violenfa in
siivar~itii de
dispus in cursu/ urmiiririi pena/e, fie cand miisura preventivii este dispusii in proce-
dura de camera preliminarii sau in cursu/ judecafii (in prima instanfa sau in ape/); NCP) , trafic 1
sexualii [ar~I
- potrivit NCPP pentru luarea miisurii arestului Ia domiciliu trebuie indeplinite lit. a) NCP]
condifiile previizute de art. 223 NCPP; chiar dacii art. 218 a/in. (1) NCPP face locuie~te sa
referire numai Ia condifii/e previizute de art. 223 NCPP credem eli, in realitate, sunt poate fi dis,
vizate atilt condiJiile, cat# cazurile stipulate de art. 223 NCPP; membru de
- in mod nefericit, NCPP stipuleazii condifii relativ simi/are pentru luarea penalii cup
miisurii arestului Ia domiciliu (miisurii preventivii privativii de libertate) $i pentru infracfiune.
luarea miisurii controlului judiciar pe caufiune (miisurii preventivii neprivativii de (ii) sa n
libertate) lipsind astfel de substanfa caracterul principia/ progresiv a/ miisurilor pre-
ventive precum ~i analiza condifiei ,suficienfei" miisurii pentru atingerea scopurilor
previizute de art. 202 NCPP prin raportare Ia aceste douii miisuri preventive.
in mi~care
A. Ipoteze de arest Ia domiciliu autonome de conditia pericolului pentru solutii de cl
ordinea publica [art. 218 alin. (1) NCPP raportat Ia art. 223 alin. (1) lit. a)-d) (iii) sa ; z,
NCPP] existii suspi
- pentru a se dispune arestul Ia domiciliu trebuie sa fie indeplinite urmatoarele - potrivi~
condiJii: . 1patu1m;
mcu .I
(i) sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabilii eli inculpatul a penala ~i disJ
siivar~ito infracfiune (indiferent de cuantumul pedepsei previizute de lege pentru sa solicite al
aceasta); acestuia inai1
-pot exista probe directe (japte principale) sau probe indirecte (japte probatorii) (iv) incu~
din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savar~it o infractiune; evadare;
- din probe trebuie sa rezulte suspiciunea rezonabila ca o persoana a savar~it o - o aseme
infractiune; notiunea de suspiciune rezonabila trebuie raportata Ia sensu! oferit de s-a sustras
jurisprudenta Cuqii Europene referitor Ia existenta unor date, informatii care sa arestului Ia
convinga un observator obiectiv ~i impartial ca este posibil ca o persoana sa fi condamnaril!'
savar~it 0 infractiune; referitoare Ia
- masura arestului Ia domiciliu poate fi dispusa ~i in cazul infractiunilor pentru sanctiunilor
afla in ante~
l
care actiunea penala se pune in mi~care Ia plangerea prealabila a persoanei vatamate
ori pentru care este posibila impacarea (de pilda, in cazul infractiunii de viol, sau de masurii ares~
in~elaciune );
alin. (3) N Q
dispunerea rr.
1
(v) sa exL
Explicatiile detaliate ale conditiilor necesare pentru luarea masurii arestarii preventive
sunt valabile In mod corespunzator ~i In materia arestului la domiciliu.
- arestul Ia domiciliu poate fi dispus atat in cazul infractiunilor pentru care legea
stipuleaza pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, cat ~i in cazul infractiunilor
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii penale;
dispune luarea - nu prezinta importanta forma in care a fost comisa infractiunea: tentativa, fapta
milare cu cele consumata ori epuizata;
in considerarea - nu se va dispune masura arestului Ia domiciliu daca suspiciunea rezonabi/a
vizeaza comiterea de catre inculpat a unei infracfiuni asupra unui membru de familie
[violenfa fn fami/ie (art. 199 NCP), sau uciderea sau vatamarea nou-nascutului
domiciliu este
saw:ir$ita de catre mama (art. 200 NCP), rele tratamente aplicate minorului (art. 197
NCP), trafic de minori (art. 211 NCP), viol [art. 218 a/in. (3) lit. b) NCP], agresiune
sexuala [art. 219 a/in. (2) lit. b) NCP], act sexual cu un minor [art. 220 a/in. (4)
ibuie fndeplinite lit. a) NCP] etc.]; nu prezinta importanfa fn aceste cazuri daca persoana vatamata
(1) NCPP face locuie$te sau nu fn aceea$i spafiu cu inculpatul; masura arestului Ia domici/iu nu
realitate, sunt poate fi dispus a fntr-o cauza penala care nu are ca obiect o infracfiune contra unui
membru de fami/ie, daca exista fnregistrata pe rolul organelor judiciare o cauza
pentru luarea penala cu privire Ia aceea$i persoana fn care acuzafia penala vizeaza o astfel de
tate) $i pentru infracfiune.
neprivativa de (ii) sa nu existe vreo cauza care fmpiedica punerea fn mi$care sau exercitarea
masurilor pre- acfiunii penale prevazuta de art. 16 NCPP;
erea scopuri/or
- existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute de art. 16 NCPP Ia punerea
entive.
in mi~care sau exercitarea actiunii penale trebuie sa conduca Ia dispunerea unei
colului pentru solutii de clasare, racand imposibila luarea unei masuri preventive in cauza .
. (1) lit. a)-d) (iii) sa fi fast pusa fn mi$care acfiunea penala pentru infracfiunea pentru care
exista suspiciunea ca a fast saviir$ita de inculpat;
lite urmatoarele - potrivit NCPP arestul Ia domiciliu poate fi dispus numai fata de persoana
inculpatului; a~adar, nu este suficient ca intr-o cauza sa fi fost inceputa urmarirea
a inculpatul a penala ~i dispusa continuarea efectuarii acesteia fata de suspect pentru ca procurorul
de lege pentru sa solicite arestul Ia domiciliu, noua codificare nepermitand posibilitatea obtinerii
acestuia inainte de punerea in mi~care a actiunii penale.
rpte probatorii) (iv) inculpatul sa nu fi fast condamnat definitiv anterior pentru infracfiunea de
ti:actiune; evadare;
ma a savar~it 0 - o asemenea conditie are in vedere comportamentul anterior al inculpatului care
sensu! oferit de s-a sustras executarii unei pedepse privative de libertate, existand riscul ca masura
rmatii care sa arestului Ia domiciliu sa fie ineficienta; interdictia prevazuta de legiuitor vizeaza doar
persoana sa fi condamnarile definitive pentru comiterea infractiunii de evadare, nu ~i pe cele
referitoare Ia infractiunea de inlesnirea evadarii (art. 286 NCP), sau de neexecutare a
sanctiunilor penale [art. 288 alin. (2) NCP]; in ipoteza in care aceste infractiuni se
tiunilor pentru
soanei vatamate afla in antecedenta inculpatului se va putea dispune respingerea cererii de luare a
masurii arestului Ia domiciliu, dar nu ca urmare a interpretarii prin analogie a art. 218
de viol, sau de
alin. (3) NCPP, ci ca urmare a neindeplinirii celorlalte conditii necesare pentru
dispunerea masurii preventive.
(v) sa existe unul dintre cazurile prevazute de art. 223 a/in. (1) lit. a)-d) NCPP;
estllrii preventive
Aceste cazuri sunt urmatoarele:

- audie1
1. incu/patu/ a fugit ori s-a ascuns, in scopu/ de a se sustrage de Ia urmarire sau care este
de lajudecata, ori aflicut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte [lit. a)]; in concret
2. incu/patu/ incearca sa injluenteze un a/t participant Ia comiterea infractiunii, formulata
un martor ori un expert sau sa distruga, sa a/tereze, sa ascunda ori sa sustraga - ca e
mij/oace materia/e de proM sau sa determine o alta persoana sa aiba un astfe/ de incu/patu/;
comportament [lit. b)};
3. incu/patu/ exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau incearca o audierea iJ
intelegere frauduloasa cu aceasta [lit. c)]; dreptului 9 '
4. exista suspiciunea rezonabi/a ca, dupa punerea in mi~care a actiunii penale judeditorul
impotriva sa, incu/patu/ a savar~it cu intentie 0 noua infractiune sau pregate~te Pe Ian
savar~irea unei noi infractiuni [lit. d)]. indeplinir
(vi) masura arestu/ui Ia domiciliu sa fie necesarii # suficientii in scopu/ asigu- la domicili
rarii bunei desfli~urari a procesului penal, a/ impiedicarii sustragerii inculpatu/ui de a) depu
Ia urmarirea pena/a sau de Ia judecata ori a/ prevenirii savar~irii unei a/te din care f1
infractiuni (buna desfli~urare a procesu/ui penal); alin. (2) di
- trebuie demonstrat, pe de o parte, caracteru/ necesar al masurii privative de
libertate pentru buna desta~urare a procesului penal ~i, pe de alta parte, caracterul
insuficient a/ a/tor masuri preventive mai u~oare pentru realizarea cu aceea~i
eficienta a scopurilor prevazute de art. 202 NCPP, fata de prezumtia de libertate de
c) Avo
care se bucura inculpatul ~i de caracterul de exceptie al masurii arestului la domiciliu;
doua came
domiciliu f
deopotriva, trebuie dovedit caracterul suficient al masurii pentru atingerea scopurilor
prevazute de art. 202 NCPP prin raportare la masura mai grea a arestului preventiv.
Legea nr.l
(vii) masura arestului Ia domiciliu sa fie proportionala cu gravitatea acuzafiei
aduse inculpatu/ui ~i necesara pentru realizarea scopu/ui urmarit prin dispunerea
acesteia;
- cerinta proportiona/itatii, ce decurge din cea a necesiHitii, presupune existenta
unui just echilibru intre masura privativa de libertate ~i scopul urmarit prin dispu-
nerea acesteia, in vederea garanmrii libertatii persoanei ~i evitarii oricarui arbitrariu
in luarea unei masuri atat de grave. In acest scop vor fi avute in vedere gradul de sawir#t:
pericol al infractiunii, de scopul masurii, de sanatatea, varsta, situatia familiala ~i alte 1. o in
imprejurari privind persoana fata de care se ia masura.
(viii) audierea prea/abi/a a inculpatului in prezenta avocatu/ui ales ori numit din
oficiu.
- este reglementata o garantie a dreptului la aparare, prin propria persoana, cat ~i
prin avocat, a inculpatului, care inlatura in acest fel posibilitatea luarii masurii priva-
tive de libertate in mod arbitrar ~i permite judecatorului (de drepturi ~i libertati sau de
camera preliminara) sau instantei de judecam sa aprecieze in concreto daca masura
este necesara ~i propoqionala cu scopul urmarit;
- inainte de a proceda la ascultarea inculpatului i se aduce Ia cuno~tinfa infrac- 6. spa~~
tiunea de care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i-se 7.fa/s?l
atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa;
8. ~anta
- audierea nu trebuie sa vizeze numai situatia de fapt privitoare Ia infractiunea de
rmiirire sau care este acuzat inculpatul, ci ~i orice alt aspect ce prezinta relevanta pentru analiza
lit. a)]; in concret a temeiurilor pe care se intemeiaza propunerea de arest Ia domiciliu
infractiunii, formulata de procuror;
sii sustragii - ca exceptie, masura arestarii se poate dispune in mod legal ~i flirii audierea
un astfe/ de inculpatului, cand acesta nu este prezent de~i a fost legal citat;
-de asemenea, masura arestului Ia domiciliu se poate dispune in mod legal ~iflirii
fncearcii o audierea inculpatului in cazurile in care acesta se prezinta insa invoca beneficiul
dreptului de a pastra tacerea, refuzand sa dea declaratii, sau nu se prezinta in fata
iunii pena/e judecatorului de~i era legal citat.
pregiite~te Pe langa conditiile enumerate mai sus, in cazul anumitor persoane legea impune
indeplinirea ~i a unor cerinJe suplimentare pentru a putea fi dispusa masura arestului
opu/ asigu- Ia domiciliu in urmatoarele cazuri:
rn/patu/ui de a) deputatii sau senatorii nu pot fi arestati Ia domiciliu tara incuviintarea Camerei
; unei alte din care fac parte, masura care se poate dispune numai dupa ascultarea lor [art. 72
alin. (2) din Constitutie];
rivative de b) judecatorii, procurorii ~i magistratii-asistenti pot fi arestati Ia domiciliu numai
:, caracteru/ cu incuviintarea sectiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzatoare functiei
cu acee~i [art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004];
libertate de
c) Avocatul Poporului poate fi ares tat numai cu incuviintarea pre~edintilor celor
a domiciliu;
doua camere ale Parlamentului; adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi arestati Ia
scopurilor
domiciliu tara in~tiintarea prealabiHl a Avocatului Poporului [art. 31 alin. (1) din
preventiv.
Legea nr. 35/1997].
a acuzatiei
dispunerea B. Arestul Ia domiciliu dispus in considerarea pericolului pentru ordinea
publica pe care il prezinta inculpatul [art. 223 alin. (2) NCPP)
ne existenta - pentru a se dispune arestul la domiciliu trebuie sa fie indeplinite urmatoarele
prin dispu- condiJii:
i arbitrariu (i) sii existe probe din care sii rezu/te suspiciunea rezonabilii cii inculpatul a
ie gradul de siiwir$it:
ualli ~i alte
1. o infractiune intentionatii contra viefii;
2. o infracfiune prin care s-a cauzat viitiimarea corpora/a sau moartea unei
ri numit din
persoane; fn ambele ipoteze este necesar ca fapta sii fi fast comisii cu intenjie sau
praeterintentie;
oana, cat ~i
3. o infractiune contra securitiifii nationale previizutii de Codul penal ~i alte legi
isurii priva- speciale;
ertati sau de
laca masura 4. o infracfiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane;
5. acte de terorism;
intii infrac- 6. spiilare a bani/or;
gandu-i-se 7. falsificare de monede ori alte valori;
8. ~antaj;
9. viol; Ia urmiirirel
I 0. lips ire de libertate; {iuni (buna
II . evaziune fiscalii; (vii) miiJ
aduse incuA
I2. ultra};
acesteia;
I3. ultra} judiciar;
(viii) aud
I4. o infrac{iune de corup{ie; oficiu.
I5. o infrac{iune siivar~itii prin mijloace de comunicare electronicii; I
- ca exct
I6. o altii infrac{iune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani ori audierea in1
mai mare (prin raportare Ia pedeapsa previizutii de lege pentru forma consumatii a -de asen
infrac{iunii). audierea i
- nu se va dispune miisura arestului Ia domiciliu dacii suspiciunea rezonabilii dreptului d
vizeazii comiterea de ciitre inculpat a unei infrac{iuni asupra unui membru de familie
[violen{a in familie (art. I99 NCP), sau uciderea sau viitiimarea nou-niiscutului arestul Ia
siivar~itii de ciitre mamii (art. 200 NCP)] in care este absorbitii vreuna dintre
infrac{iunile de mai sus (de pildii, omorul care este o infrac{iune contra vie{ii este
absorb it in infrac{iunea de violen{ii in familie) .
(ii) sii nu existe vreo cauzii care impiedicii punerea in mi~care sau exercitarea
ac{iunii pena/e previizutii de art. I6 NCPP;
(iii) sii fie fast pusii in mi~care ac{iunea penalii pentru infrac{iunea pentru care
existii suspiciunea cii a fast siivar~itii de inculpat;
(iv) inculpatul sii nu fi fast condamnat definitiv anterior pentru comiterea unei domiciliu,
I
infrac{iuni de evadare; - arestul
(v) arestul a/ domiciliu sii fie necesar pentru in/iiturarea unei stiiri de pericol cursu/jude
pentru ordinea publicii; judecata in
- este necesar sa se constate ca lasarea in libertate a inculpatului constituie o stare 1.3. Co
de pericol pentru ordinea publica;
- masun
- judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara) sau instanta de perioada de
judecata pune in balanta dreptul inculpatului Ia libertate individuala, pe de o parte, ~i
nului judici
necesitatea protectiei ordinii publice impotriva unui pericol pe care 1-ar prezenta
unor restric
lasarea acestei persoane in libertate, pe de alta parte;
- prin ,~
- in vederea stabilirii existentei starii de peri col pentru ordinea publica judecatorul inculpatulu
(de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara) sau instanta de judecata va avea in
inculpatull
vedere urmatoarele criterii:
- pe Ian
a) gravitateafaptei (inclusiv prin raportare Ia urmiirile produse); obliga{ii:
b) modul ~i circumstan{ele de comitere afaptei; a) o obi
c) anturajul # mediul din care provine inculpatul; judecatorul
d) antecedentele penale ale inculpatului; instantei de
e) a rice imprejuriiri privitoare Ia persoana incu/patului. b) o obi
de familie
(vi) miisura arestului Ia domiciliu sii fie necesarii $i sujicientii in scopu/ asigu-
expertii, pre
riirii bunei desfli~uriiri a procesului penal, a/ impiediciirii sustragerii inculpatului de
Ia urmarirea penala sau de Ia judecata ori a! prevenirii saviir$irii unei alte infrac-
fiuni (buna desfa$urare a procesului penal);
(vii) masura arestului Ia domiciliu sa fie proporfionala cu gravitatea acuzafiei
aduse inculpatului $i necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea
acesteia;
(viii) audierea prealabila a inculpatului in prezenfa avocatului ales ori numit din
ojiciu.
- ca exceptie, mi\sura arestului la domiciliu se poate dispune in mod legal ~i fora
~ii de 5 ani ~ri audierea inculpatului, cand acesta nu este prezent de~i a fost legal citat;
bconsumata a -de asemenea, mi\sura arestului 1a domiciliu se poate dispune in mod legal ~ifora
audierea inculpatului in cazurile in care acesta se prezinti1 insi1 invoci\ beneficiul
lea rezonabila dreptului de a pi\stra ti\cerea, refuzand si\ dea declaratii.
~bru de familie Cele doui\ categorii de ipoteze (A ~i B) descrise mai sus in care se poate dispune
nou-nascutului arestu1 la domiciliu nu se exclud una pe cealalti\, putand exista situatii in care
vreuna dintre propunerea de luare a mi\surii arestului la domiciliu si\ fie intemeiati1 atat pe vreunul
tra viefii este din cazurile previ\zute de art. 218 NCPP raportat la art. 223 alin. (1) lit. a)-d) NCPP,
cat ~i pe cazul previ\zut de art. 218 NCPP raportat la art. 223 alin. (2) NCPP.
au exercitarea
1.2. Durata
a pentru care - in faza urmaririi penale arestul la domiciliu al inculpatului poate fi luat pe o
durati\ de eel mult 30 de zile; durata refinerii nu se deduce din durata arestului Ia
omiterea unei domiciliu, NCPP necuprinziind nicio dispozifie explicita in acest sens;
- arestul la domiciliu poate fi dispus in procedura de camera preliminara $i in
tari de pericol cursu! judecafii, de ci\tre judeci\torul de cameri1 preliminari\ sau de ci\tre instanta de
judecati\ in fata ci\reia se afli\ cauza, pentru o perioadi1 de eel mult 30 de zile.
nstituie o stare 1.3. Continutul masurii arestului Ia domiciliu
- mi\sura arestului la domiciliu consti\ in obligatia impusi\ inculpatului, pe o
sau instanta de perioadi\ determinati1, de a nu pi\ri\si imobilul unde locuie~te, tari\ permisiunea orga-
e de o parte, ~i nului judiciar care a dispus mi\sura sau in fata ci\ruia se afli1 cauza ~i de a se supune
1-ar prezenta unor restrictii stabilite de acesta;
- prin , imobil in care se executa arestul Ia domiciliu" se intelege locuinta
Hci1 judeci\torul inculpatului, inci\perea, dependinta sau locul imprejmuit tinand de acestea unde
ecati1 va avea in inculpatullocuie~te efectiv;
- pe langi\ interdictia de a pi1ri1si locuinta inculpatul are ope legis ~i urmatoarele
obligafii:
a) o obligafie de , a face": si\ se prezinte in fata organului de urmi\rire penali\, a
judeci\torului de drepturi ~i liberti1ti, a judeci\torului de cameri1 preliminari\ sau a
instantei de judecati1 ori de cate ori este chemat;
b) o obligafie de , a nu face": si\ nu comunice cu persoana vi1ti1mati1 sau membrii
de familie ai acesteia, cu alti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii ori
scopul asigu-
expeqii, precum ~i cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
. inculpatului de
competenfei
- judeditorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau judecatoru/Ui
instanta de judecata poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul sa in a ciirei ci
poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
- potrivi
- inculpatul suspus masurii arestului la domiciliu poate parasi imobilul (rara ca judecatorul
prin aceasta sa fie considerat ca a incalcat masura preventiva la care este supus) in ciliu va fnai
urmatoarele situatii: rului ori nu
a) pentru prezentarea in fata organelor judiciare, la chemarea acestora; organul de
b) cu fncuviinfarea prealabi/a a judeciitorului de drepturi ~i libertafi, judeca- urmaririi
torului de camera preliminara sau instanfei de judecata, dispusa pentru prezentarea - chiar
la locul de munca, la cursuri de invatamant sau de pregatire profesionala ori la alte
activitati similare sau pentru procurarea mijloacelor esentiale de existenta, precum ~i
in alte situatii temeinic justificate; incuviintarea poate fi dispusa de organele judiciare
prin incheiere ca urmare a cererii scrise ~i motivate a inculpatului pentru o perioada
determinata de timp, daca acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori
interese legitime ale inculpatului;
c) fn cazuri urgente, pentru motive intemeiate, inculpatul poate parasi imobilul,
fora permisiunea judecatorului de drepturi ~i libertafi, a judecatorului de camera
preliminara sau a instanfei de judecata, pe durata de timp strict necesara, informand
imediat despre aceasta institutia, organul sau autoritatea desemnata cu supravegherea
sa ~i organul judiciar care a luat masura arestului la domiciliu ori in fata caruia se afla
cauza.
- sunt considerate cazuri urgente situatiile in care inculpatul care a parasit
imobilul pentru a salva de la un pericol imediat viata, integritatea corporala sau
sanatatea sa ori a altei persoane sau un bun important al sau ori al altei persoane sau
un interes general. In aceste situatii, organul de supraveghere verifica realitatea ~i
temeinicia motivelor invocate.
1.4. Aspecte procedurale

1.4.1. Luarea masurii arestului Ia domiciliu in cursul urmaririi penale
A. Reguli generale
- procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, intoc-
me~te o propunere motivata de luare a masurii arestului la domiciliu fata de inculpat,
cu indicarea temeiului de drept;
- propunerea motivata de luare a masurii arestului Ia domiciliu impreuna cu
dosarul cauzei, se inainteaza spre competenta solutionare:
a) judecatorului de drepturi ~i libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta
sa judece cauza in prima instanta; sau
b) judecatorului de drepturi ~i libertati de la instanta corespunzatoare in grad
instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta in a carei
circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savar~irea infractiunii ori sediul
parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urma-
rirea penala (fn privinfa miisurii arestu/ui Ia domiciliu NCPP nu prevede ca fn cazul
~ra preliminara sau competen{ei teritoriale Ia miisura arestiirii preventive ~i competenta teritorialii a
judeciitorului de drepturi ~i libertiiti de Ia instanta corespunziitoare fn grad acesteia
r iciliu inculpatul sa fn a ciirei circumscripfie se aflii locul de detinere);
- potrivit art. 287 alin. (2) NCPP in cazurile in care procurorul sesizeaza
~s i imobilul (tara ca judecatorul de drepturi ~i libertati in vederea solutionarii propunerii de arest Ia domi-
. care este supus) in ciliu va fnainta copii numerotate ~i certificate de grefa parchetului de pe actele dosa-
rului ori numai de pe cele care au legiiturii cu cererea sau propunerea formulatii;
acestora; organul de urmarire penala va pastra originalul actelor, in vederea continuarii
~i
libertafi, judecii- urmaririi penale;
pentru prezentarea - chiar daca mai multi procurori efectueaza sau supravegheaza urrnarirea penala
ofesionala ori la alte intr-o anumita cauza, legea nu cere ca propunerea de arest Ia domiciliu sa fie intoc-
existenta, precum ~i mita ~i sernnata de toti ace~ti procurori, judecatorul de drepturi ~i libertati fiind legal
tie organele judiciare sesizat chiar daca propunerea este intocmita numai de o parte dintre ace~tia;
ui pentru o perioada - NCPP nu prevede obligatia procurorului de a aduce Ia cuno~tinta inculpatului
ea unor drepturi ori continutul referatului prin care s-a solicitat luarea masurii arestului Ia domiciliu; in
vederea asigurarii contradictorialitatii dezbaterilor privind propunerea de arest la
ate parasi imobilul, domiciliu precum ~i a unei aparari concrete ~i efective judecatorul de drepturi ~i
iitorului de camera libertati trebuie sa asigure inculpatului ~i avocatilor acestuia posibilitatea de a studia
necesara, informand referatul procurorului precum ~i dosarul de urrnarire penala;
ta cu supravegherea - Ia prezentarea dosarului de catre procuror, judecatorul de drepturi ~i libertati
in fata caruia se afla stabile~te termenul de solutionare a propunerii de arest la domiciliu, fixand data ~i
ora Ia care solu{ionarea va avea loc; propunerea procurorului trebuie solutionata in
atul care a parasit termen de 24 de ore de Ia data inregistrarii acesteia Ia judecatorul de drepturi ~i
tate a corporala sau Iibertati;
al altei persoane sau - fn cazul inculpatului ajlat fn stare de retinere, ziua # ora se comunicii procu-
verifica realitatea ~i rorului, care are obligatia de a asigura prezen{a inculpatului fn fat a judeciitorului de
drepturi # libertiiti. De asemenea, ziua ~i ora se aduc Ia cuno~tinta avocatului
inculpatului, caruia, Ia cerere, i se pune Ia dispozitie dosarul cauzei pentru studiu;
- nu este necesar insa ca propunerea de arest Ia domiciliu sa fie judecata inainte de
iririi penale expirarea duratei retinerii; in acest caz, judecatorul de drepturi ~i libertati va constata
ca a expirat durata masurii retinerii ~i ca inculpatul se afla in stare de libertate ~i va
continua solutionarea propunerii de arestare;
azute de lege, intoc-
- solutionarea propunerii de arest la domiciliu se face, fn principiu, fn prezen{a
iliu fata de inculpat,
inculpatului;
- dacii inculpatul se aflii fn stare de libertate, pentru solutionarea propunerii de
miciliu impreuna cu
arest Ia domiciliu judecatorul de drepturi ~i libertati trebuie sa dispuna citarea incul-
patului Ia adresele cunoscute (inclusiv aducerea sa cu mandat); neprezentarea incul-
-ar reveni competenta patului nu impiedica judecatorul de drepturi ~i libertati sa solutioneze propunerea
inaintata de procuror; prezenfa avocatului siiu ales sau desemnat din ojiciu este
spunzatoare in grad obligatorie;
na instanta in a carei - avocatul ales sau din oficiu a! inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
nfractiunii ori sediul necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii dearest la domiciliu,flirii caprin
supravegheaza urma-
prevede ca fn cazul
aceasta sii se poatii ajunge Ia o fntdrziere nerezonabilii a procedurii de so/ufionare a 1. admiter,

propunerii; domiciliu pe o
- daca avocatul ales al inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i la ora fndeplinite con
stabilita de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i nici nu asigura substituirea, pleaca - potrivit N
sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru nu se deduce d!
desernnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul rezonabil - NCPP nul
~i inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective; la domiciliu; "
- propunerea de arest Ia domiciliu se solutioneaza in camera de consiliu de un - punerea i
singur judeciitor de drepturi # libertiifi, indiferent de natura infractiunii, cu parti- copiei de pe in
ciparea obligatorie a procurorului; politie in a c
- in cazul in care legea impune necesitatea unui complet specializat fata de natura prin incheiere,
infractiunii (de exemplu, infractiunile de coruptie) sau de persoana inculpatului (de de frontierli;
pilda, un minor), judecatorul de drepturi ~i libertati care solutioneaza propunerea de - inculpatul
arest la domiciliu trebuie sa fie specializat in materia respectiva; nerespectarea regulii sub semniiturii,
specializarii nu atrage nulitatea absoluta a hotararii pronuntate de un judecator din a) drepturil
cadrul instantei competente (sau a sectiei penale a instantei competente) care, de~i
,nespecializat", satisface cerintele de independenta ~i impartialitate, dar poate ridica b) drepturil
problema raspunderii disciplinare a magistratului; membrilor de fi
- formularea unei cereri de recuzare a judecatorului de drepturi ~i libertati desem- c) dreptul de
I
nat sa solutioneze propunerea de arest Ia domiciliu nu il impiedica pe acesta sa se d) dreptul d
pronunte asupra propunerii; in ipoteza in care cererea de recuzare este admisa jude- arestului la do
catorul care a solutionat-o va dispune ~i anularea tuturor actelor efectuate de judeca-
torul incompatibil (inclusiv a incheierii prin care acesta s-a pronuntat cu privire Ia
propunerea dearest Ia domiciliu); - in cupriru
- judecatorul de drepturi ~i Iibertati il audiaza pe inculpat atunci cand acesta este judecatorul de
prezent; judecata trebui
- in ipoteza in care inculpatul este prezent, inainte de a proceda Ia ascultarea respecte ~i tot
inculpatului, judecatorul de drepturi ~i libertati fi aduce Ia cuno.ytinfii infractiunea de rea-credinta a
care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce poate fi fnlocui
declara poate fi folosit impotriva sa; in cazul in care inculpatul consimte sa dea - indeplini
declaratie, judecatorul de drepturi ~i Iibertati il va audia despre fapta de care este torul de came
acuzat .yi despre motivele pe care se fntemeiazii propunerea de arest Ia domiciliu fata de care s-a
formulatii de procuror; este insa posibil ~i ca inculpatul sa uzeze de dreptul la tacere, de politie (org,
refuzand sa dea declaratii; locuie~te inculp
. .
- dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupii ce acesta declarii cii fnfelege sii - 1a pnmtr~
. .
uzeze de dreptul de a piistra tiicerea, judecatorul de drepturi ~i libertati da cuvantul camera pre1tmm
procurorului ~i avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor reprezentanti c
de contradictorialitate, a propunerii de arestare formulata de parchet, inculpatul identificli pers
avand ultimul cuvant; ingrijirea sa, in
- deliberand asupra propunerii de arest Ia domiciliu judecatorul de drepturi ~i de drepturi ~i li
libertati poate dispune prin fncheiere motivatii, care se pronunJa in camera de inceperea activi
consiliu, una dintre urmiitoarele soluJii: - dupa cons
care cuprinde
rurii de so/ufionare a 1. admiterea propunerii parchetului ~i dispunerea luiirii miisurii arestului Ia
domiciliu pe o perioadii de maximum 30 zile, fn situafia fn care se constatii cii sunt
f at in ziua ~i la ora fndeplinite condiJiile pentru a se dispune miisura preventivii;
~ substituirea, pleaca - potrivit NCPP durata refinerii sau a conducerii administrative Ia sediul polifiei
ar ia masuri pentru nu se deduce din durata arestului Ia domiciliu a inculpatului;
bu-i timpul rezonabil - NCPP nu prevede obligatia emiterii unui mandat in ipoteza dispunerii arestului
la domiciliu;
a de consiliu de un - punerea in executare a masurii arestului la domiciliu se face prin comunicarea
nfractiunii, cu parti- copiei de pe incheierea prin care s-a dispus luarea masurii preventive catre organul de
politie in a carui circumscriptie se afla imobilul in care locuie~te inculpatul, stabilit
rializat fata de natura prin incheiere, catre serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor ~i organelor
lana inculpatului (de de frontiera;
neaza propunerea de - inculpatului fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu i se comunicii,
~
respectarea regulii sub semniiturii, fn scris:
e un judecator din
a) drepturile prevazute la art. 83 NCPP;
petente) care, de~i
te, dar poate ridica b) drepturile prevazute la art. 210 alin. (1) ~i (2) NCPP (dreptulla incuno~tintarea
membrilor de familie sau a reprezentantilor diplomatici);
~i libertati desem- c) dreptul de acces Ia asistenta medicala de urgenta;
ica pe acesta sa se d) dreptul de a contesta masura ~i dreptul de a solicita revocarea sau inlocuirea
e este admisa jude- arestului la domiciliu cu o alta masura preventiva.
efectuate de judeca- - in cazul in care persoana arestata la domiciliu nu poate ori refuza sa sernneze
nuntat cu privire la dovada de comunicare, se va incheia un proces-verbal;
- in cuprinsul incheierii prin care se dispune masura arestului la domiciliu
mci ciind acesta este judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de
judecata trebuie sa prevada in mod explicit obligatiile pe care inculpatul trebuie sa le
roceda la ascultarea respecte ~i totodata trebuie sa-i puna in vedere inculpatului ca, in caz de incalcare cu
tinJii infractiunea de rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin, masura arestului la domiciliu
!1-i atentia ca ceea ce poate fi fnlocuitii cu miisura arestiirii preventive;
l consimte sa dea - indeplinirea obligatiilor impuse de judecatorul de drepturi ~i libertati, judeca-
3
fapta de care este torul de camera preliminara sau instanta de judecata, impuse in sarcina inculpatului
ares! Ia domici/iu fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, este supravegheata de organul
de dreptul la tacere, de politie (organ de supraveghere), in a carui circumscriptie se afla imobilul in care
locuie~te inculpatul, stabilit prin incheiere;
clara cii fnJe/ege sii - la primirea incheierii judecatorului de drepturi ~i libertati, a judecatorului de
ibertati da cuviintul camera preliminara sau a instantei de judecata, organul de supraveghere desernneaza
gurarea exigentelor reprezentanti care se deplaseaza, de indata, Ia locuinta inculpatului, il legitimeaza ~i
parchet, inculpatul identifica persoanele care locuiesc in mod obi~nuit cu acesta sau care se afla in
ingrijirea sa, incheie proces-verbal in acest sens, dupa care comunica judecatorului
torul de drepturi ~i de drepturi ~i libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei de judecata
nfa in camera de inceperea activitatilor de supraveghere;
- dupa consultarea inculpatului, organul de supraveghere intocme~te un program
care cuprinde modul de executare a arestului Ia domiciliu, obligatia de informare in
situalia parasirii locuinlei in cazuri urgente, precum ~i, dupa caz, conditiile de para- prezenli Ia ~
sire, deplasare ~i revenire Ia locuinta, care i se comunica, de indata, sub semnatura; inculpatul ca'
- organul de supraveghere dispune efectuarea, periodic ori Ia sesizare, de vizite - dacli in
inopinate, in orice moment al zilei, Ia locuinta inculpatului sau in locurile stabilite atacata cu cot
prin incheierea judecatorului de drepturi ~i libertali, judecatorului de camera prelimi- Ia expirarea t:
nara sau instantei de judecata, pentru verificarea respectarii masurii ~i a obligatiilor ~ I
- m tpote
de catre persoana supravegheata. Efectuarea de vizite inopinate de catre organul de
instantft este I
supraveghere este adusa de indata Ia cuno~tinta judecatorului de drepturi ~i libertati, a
libertali care
judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata, dupa caz;
cauzei, jud
- organul de urrnarire penala, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de terrnen de 48
camera preliminara sau instanta de judecata incuno~tinteaza organul de supraveghere
ori de cate ori il cheama pe inculpat, aratand data, ora ~i locul chemarii. In acest caz,
itinerarul ~i conditiile de deplasare se stabilesc de organul de supraveghere ~i sunt
aduse Ia cuno~tinta inculpatului pe baza de semnatura. In cazul in care inculpatul nu
se prezinta, organul judiciar incuno~tinteaza de indata organul de supraveghere;
- nu este
- verificarile cu privire Ia respectarea masurii ~i a obligatiilor de catre inculpat,
care s-a dis
efectuate de organele de supraveghere, se materializeaza in procese-verbale care se
trolului judi,
depun Ia dosarul individual al inculpatului care poate fi consultat de organele
de arest Ia do.
judiciare;
pronun{iirii;
- organul de supraveghere colaboreaza cu autoritatile locale, alte organe de ordine
- contesti
~i siguranta publica, precum ~i cu orice persoane fizice ~i juridice care ar putea oferi
inregistrare;
inforrnatii privind indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor impuse de organul
judiciar care a luat masura; daca aceste persoane iau Ia cuno~tintft, in orice mod, despre -in vede
incalcarea masurii arestului Ia domiciliu ~i a obligatiilor impuse inculpatului, au - solulio
obligatia de a inforrna, de indata, organul de supraveghere, pentru a sesiza organul judi- prezenta inc
ciar competent; in cazul in care inculpatul are obligatia de a nu intra in legatura cu judecatorulu
anurnite persoane, organul de supraveghere identifica ~i contacteaza persoanele care ar legal citat nu
putea fumiza inforrnalii relevante despre o eventuala neindeplinire a obligatiei. -in toate
2. respingerea propunerii de luare a miisurii arestului Ia domiciliu, in situa{ia in catre un avo<
care nu sunt indeplinite condifiile pentru a se dispune miisura preventivii; - particip
- daca inculpatul a fost anterior retinut in cauza, va fi pus in libertate Ia data - judecat,
expirarii duratei retinerii, iar nu Ia data pronuntarii incheierii prin care s-a respins vatii, care se
propunerea de arest Ia domiciliu, ~i nici Ia data Ia care aceasta a ramas definitiva. solu{ii:
3. respingerea propunerii de luare a miisurii arestului Ia domiciliu $i luarea 1. admit
miisurii controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune, daca se constata in care jude
ca arestul Ia domiciliu nu este necesar sau proportional cu scopul urrnarit, insa sunt preventive;
indeplinite conditiile prevazute de art. 211 NCPP, respectiv art. 216 NCPP.
2. admit
- indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua miisurii con
exemplare originale; incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati se comunica judecatorul d
inculpatului ~i procurorului care au lipsit de Ia pronuntare;
3. admit
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati dispune asupra drepturi ~i li
propunerii de luare a masurii arestului Ia domiciliu se poate face contestaJie in respins pro
termen de 48 de ore de Ia pronun{are pentru procurorul ~i inculpatul care au fost judiciar, s~
Mi:isuri preventive # alte mi:isuri procesuale penale 507
nditiile de para- ~i
prezenti Ia pronuntare, sau, dupii caz, de Ia comunicare pentru procurorul
ub sernniitura; inculpatul care au lips it de Ia pronunfare;
sizare, de vizite - daca incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta nu este
locurile stabilite atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 24 de ore de
e camera prelimi- Ia expirarea termenului de contestatie;
i ~i a obligatiilor
catre organul de - in ipoteza in care incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima
turi ~i libertati, a instanta este atacata cu contestafie, aceasta se depune Ia judecatorul de drepturi ~i
caz; libertati care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul
cauzei, judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta ierarhic superioara, in
i, judecatorul de termen de 48 de ore de Ia inregistrare;
I de supraveghere
rii. In acest caz, - contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi ~i libertati
aveghere ~i sunt de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune asupra propunerii de arest Ia
rare inculpatul nu domiciliu se solutioneaza de un complet compus din doi judeditori de drepturi ~i
praveghere; liberti}ti de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
e catre inculpat, - nu este suspensivii de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin
;e-verbale care se care s-a dispus luarea masurii arestului Ia domiciliu, respectiv luarea miisurii con-
ltat de organele trolului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune dupii respingerea propunerii
de arest Ia domici/iu, dispozifii/e din aceste fncheierii fiind executorii de Ia momentul
pronunfiirii;
organe de ordine
eare ar putea oferi - contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia
puse de organul fnregistrare;
orice mod, despre - in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
~ inculpatului, au - solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu $i este contradictorie, in
siza organul judi- prezenta inculpatului; acesta are obligatia, dupa luarea masurii, sa se prezinte in fata
tra in legatura cu judecatorului de drepturi ~i libertati ori de cate ori este chemat; absenta inculpatului
ersoanele care ar legal citat nu impiedica solutionarea contestatiei;
bligatiei. - in toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de
~iliu, fn situafia fn catre un avocat, ales sau numit din oficiu;
n libertate Ia data
n care s-a respins vatii, care se pronuntii in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
tas definitiva. solufii:
Dmiciliu ~i luarea 1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de arest Ia domiciliu, in cazul
~, daca se constata in care judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a dispus luarea masurii
urmarit, insa sunt preventive;
' NCPP.
2. admiterea contestatiei, respingerea propunerii de arest Ia domiciliu ~i luarea
miisurii controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune, in cazul in care
ati se comunica judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a dispus arestulla domiciliu;
3. admiterea contestatiei ~i dispunerea arestului Ia domiciliu daca judecatorul de
ti dispune asupra drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a respins propunerea procurorului, ori daca a
ace contestafie fn respins propunerea de arest Ia domiciliu ~i a dispus luarea miisurii controlului
patul care au fost judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune;
4. respingerea contestatiei ca neintemeiatA sau tardivA; inculpatului nu

nerea inaintata
- dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de Ia solutionarea obligatorie;
contestatiei; - avocatul ai
- dupA respingerea cu caracter definitiv a unei propuneri de arest Ia domiciliu de necesare pentru
judecAtorul de drepturi ~i libertAti este posibilA formularea de cAtre procuror a unei aceasta sa se p
noi propuneri de arestare in cursul urmAririi penale, in procedura de camerA propunerii;
preliminarA sau in cursul judecAtii, daca intre timp au intervenit temeiuri noi care fac - daca avoca
necesara luarea masurii privative de /ibertate. stabilite de jud
sau refuza nejus
1.4.2. Luarea mburii arestului Ia domiciliu in cursul procedurii de camerA
narea unui avo
preliminarli
inlesnirile nece
- dupa trimiterea in judecata prin rechizitoriu a inculpatului cauza trece in mod - dezbaterea 1
obligatoriu in faza de camera preliminara; in cadrul acestei proceduri pe langa consiliu; spre d,
verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei ~i a legalitatii sesizarii minara (procedl
instantei, precum ~i a legalitatii administrarii probelor ~i a efectuarii actelor de catre rorului), NCPP
organele de urmArire penala, judecatorul de camera preliminara poate, din oficiu sau necesitafii luarir
Ia propunerea motivatii a procurorului, sa analizeze in cadrul acestei proceduri
- formularea
necesitatea luarii masurii arestului Ia domiciliu a inculpatului; astfel, procedura de
camera preliminara se va desta~ura paralel cu cea in care se dezbate necesitatea luarii impiedica pe ac
recuzare este a,
masurii arestului Ia domiciliu;
actelor efectuat
- in cazul in care trimiterea in judecata a fost realizata prin acordul de recunoa~ pronuntat cu pri
tere a vinovatiei, analiza necesitatii luarii masurii arestului Ia domiciliu poate fi
- judecatorul
dispusa de instanta de judecata, in aceasta ipoteza cauza neparcurgand faza camerei
preliminare; prezent;
- in ipoteza
- condifiile ce trebuie indeplinite pentru dispunerea lul'irii masurii arestului Ia
inculpatului, jud
domiciliu in cadrul procedurii de camera preliminarl'i sunt acelea~i cu cele ce trebuie
care este acuzat
verificate de judecatorul de drepturi ~i libertati in cursul urmaririi penale;
declara poate fi
Deopotriva, regulile de procedura referitoare Ia luarea masurii arestului Ia domi- declaratie, jude
ciliu in cursul urmaririi penale se aplica, in mod corespunzator, ~i in procedura de acuzat ~i despr
camera preliminara, respectiv: formulatii de
- procurorul poate formula propunerea de luare a miisurii arestului Ia domiciliu refuzand sa dea
fie prin rechizitoriu, fie ulterior emiterii acestuia, printr-o propunere separata pe
parcursul procedurii de camera preliminara;
- propunerea de luare a masurii arestului Ia domiciliu va fi solutionata de jude-
catorul de camera preliminara;
- judecatorul de camera preliminara poate pune din oficiu in discutie necesitatea
luarii masurii arestului Ia domiciliu;
- solutionarea propunerii de arest Ia domiciliu se face, fn principiu, fn prezenfa
inculpatu/ui;
- daca inculpatu/ se ajlii fn stare de /ibertate, pentru solutionarea propunerii de
arest Ia domiciliu judecatorul de camera preliminara trebuie sa dispuna citarea incul-
patului la adresele cunoscute (inclusiv aducerea sa cu mandat); neprezentarea
inculpatului nu impiedica judecatorul de camera preliminara sa solutioneze propu-
nerea inaintata de procuror; prezenfa avocatului sau ales sau desemnat din oficiu este
le Ia solutionarea obligatorie;
- avocatul ales sau din oficiu a! inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
Ia domiciliu de necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii de arest Ia domiciliu,fora caprin
procuror a unei aceasta sa se poata ajunge Ia o mtarziere nerezonabila a procedurii de solufionare a
dura de camera propunerii;
iuri noi care fac - daca avocatul ales a! inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i Ia ora
stabilite de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i nici nu asigura substituirea, pleaca
urii de camera sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru desem-
narea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul rezonabil ~i
inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective;
a trece in mod
- dezbaterea necesitatii luarii masurii arestului Ia domiciliu se face in camera de
~eduri pe langa
consiliu; spre deosebire de regulile generate aplicabile procedurii de camera preli-
~litatii sesizarii
minara (procedura scrisa, desfo$urata fora participarea inculpatului sau a procu-
1actelor de catre
e, din oficiu sau
rorului), NCPP prevede prezenfa procurorului ~i citarea inculpatului Ia dezbaterea
necesitafii luarii masurii arestului Ia domiciliu;
~estei proceduri
1, procedura de - formularea unei cereri de recuzare a judecatorului de camera preliminara nu il
ecesitatea luarii impiedica pe acesta sa se pronunte asupra propunerii; in ipoteza in care cererea de
recuzare este admisa judecatorul care a solutionat-o va dispune ~i anularea tuturor
actelor efectuate de judecatorul incompatibil (inclusiv a incheierii prin care acesta s-a
I de recunoa~
pronuntat cu privire Ia propunerea de arestare);
iciliu poate fi
d faza camerei - judecatorul de camera preliminara il audiaza pe inculpat atunci cand acesta este
prezent;
rii arestului Ia - in ipoteza in care inculpatul este prezent, inainte de a proceda Ia ascultarea
cele ce trebuie inculpatului, judecatorul de camera preliminara fi aduce Ia cuno~tinfa infractiunea de
le; care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce
declara poate fi folosit impotriva sa; in cazul in care inculpatul consimte sa dea
stului Ia domi-
declaratie, judecatorul de camera preliminara i1 va audia despre fapta de care este
n procedura de
acuzat # despre motivele pe care se fntemeiaza propunerea de arest Ia domiciliu
formulata de procuror; este insa posibil ~i ca inculpatul sa uzeze de dreptul Ia tacere,
ui Ia domiciliu refuzand sa dea declaratii;
re separata pe
- dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupa ce acesta declara ca intelege sa
uzeze de dreptul de a pastra tacerea, judecatorul de camera preliminara da cuvantul
ionata de jude- procurorului ~i avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor
de contradictorialitate, a propunerii de arestare formulata de parchet, inculpatul
tie necesitatea avand ultimul cuvant;
- judecatorul de camera preliminara poate dispune prin fncheiere motivata, care
u, in prezenfa se pronunfa in camera de consiliu, una dintre urmatoarele solufii:
1. luarea masurii arestului Ia domiciliu pe o perioada de maximum 30 zile, fn
propunerii de situafia fn care se constata ca sunt fndeplinite condifiile pentru a se dispune masura
citarea incul- preventiva;
neprezentarea
2. respingerea propunerii de luare a miisurii arestului Ia domiciliu formulatii de

procuror, fn situatia fn care nu sunt fndeplinite condifiile pentru a se dispune miisura
preventivii;
3. respingerea propunerii de luare a miisurii arestului Ia domiciliu ~i luarea
miisurii controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe cautiune, daca se constata
ca arestul la domiciliu nu este necesar sau proportional cu scopul urmarit, lnsa sunt respins prop
lndeplinite conditiile prevazute de art. 211 NCPP, respectiv art. 216 NCPP. judiciar, sau
- este obligatorie lntocmirea minutei In doua exemplare originale; 4. resping
- lncheierea judecatorului de camera preliminara se comunica inculpatului ~i pro-
curorului care au lipsit de la pronuntare;
- lmpotriva lncheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune asupra
arestului la domiciliu se poate face contestaJie fn termen de 48 de ore de Ia pronun- noi propuneri
fare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronuntare, sau, dupii caz, temeiuri noi c,
de Ia comunicare pentru procurorul ~i inculpatul care au lips it de Ia pronunfare;
1.4.3. Lua
- In ipoteza In care lncheierea judecatorului de camera preliminara de la prima
instanta este atacata cu contestafie, aceasta se depune la judecatorul de camera - procuro
preliminara care a pronuntat lncheierea atacata ~i se lnainteaza, lmpreuna cu dosarul judecatii, luan
cauzei, judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, In conditiile n
termen de 48 de ore de la lnregistrare; contestatiile lmpotriva lncheierilor prin care
judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
asupra propunerii de arest la domiciliu se solutioneaza de un complet compus din doi - condi/W
judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie; domiciliu fn Cl
- nu este suspensivii de executare contestafia formulata lmpotriva lncheierii prin de drepturi ~i
care s-a dispus luarea masurii arestului la domiciliu, respectiv luarea miisurii contro- - deopotr'
lului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune dupii respingerea propunerii de domiciliu fn
arest Ia domiciliu, dispozifiile din aceste fncheierii jiind executorii de Ia momentul ziitor, ~i fn pra
pronunfiirii; menfiunea cii J
- contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia -In cursul
fnregistrare; motivata de
- In vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
- solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu ~i este contradictorie, In
prezenta inculpatului; acesta are obligatia dupa luarea masurii sa se prezinte In fata preventive p
judecatorului de camera preliminara ori de dite ori este chemat; absenta inculpatului lmpotriva lu
legal citat nu lmpiedica solutionarea contestatiei; cipiul non refo
- In toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de asupra marto
catre un avocat, ales sau numit din oficiu; anterior In ca
obligatiile im~
- solution~
- judecatorul de camera preliminara solutioneaza contestatia prin fncheiere moti-
vatii, care se pronunfii in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
inculpatului;
- dacii in
J
solufii:
arest la donJ
I. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii dearest la domiciliu, In cazulln
adresele cuno
care judecatorul de camera preliminara de la prima instanta a dispus luarea masurii;
:iliu formula! a de 2. admiterea contestatiei, respingerea propunerii de arest la domiciliu ~i luarea
e dispune masura masurii controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune, in cazul in care
judecatorul de camera preliminara de la prima instanta a dispus arestulla domiciliu;
miciliu $i luarea 3. admiterea contestatiei ~i dispunerea arestului la domiciliu daca judecatorul de
, daca se constata camera preliminara de la prima instanta a respins propunerea procurorului, ori daca a
1rmarit, insa sunt respins propunerea de arest la domiciliu ~i a dispus luarea masurii controlului
NCPP. judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune;
culpatului ~i pro- 5. ia act de retragerea contestatiei.
- dupa respingerea cu caracter definitiv a unei propuneri de arest la domiciliu de
ii dispune asupra judecatorul de camera preliminara este posibila formularea de catre procuror a unei
Jre de Ia pronun- noi propuneri de arest Ia domiciliu in cursu! judecatii daca, fntre timp, au intervenit
re, sau, dupa caz, temeiuri noi care fac necesara privarea de Iibertate a inculpatului.
'pronunfare;
1.4.3. Luarea masurii arestului Ia domiciliu a inculpatului in cursul judecatii
nara de la prima
itorul de camera - procurorul poate solicita instantei prin propunere motivata formulata in cursu!
lreuna cu dosarul judecatii, luarea fata de inculpat a masurii arestului la domiciliu daca sunt intrunite
ic superioara, in conditiile necesare pentru a dispune privarea de libertate;
eierilor prin care - in cursu! judecatii (prima instanta, apel) instanta poate din oficiu sa puna in
i Justitie dispune dezbatere publica necesitatea luarii masurii arestului la domiciliu a inculpatului;
:t compus din doi - condifii/e ce trebuie fndeplinite pentru dispunerea luarii masurii arestului la
itie; domiciliu fn cursu/ judecafii sunt acelea~i cu cele ce trebuie verificate de judecatorul
va incheierii prin de drepturi ~i libertafi sau de judecatorul de camera preliminara;
~ masurii contro- - deopotriva, regulile de procedura referitoare Ia luarea masurii arestului la
ea propunerii de domiciliu fn cursu/ procedurii de camera preliminara se aplica, fn mod corespun-
f de Ia momentul zator, ~i fn procedura de luare a masurii arestului la domiciliu fn cursu/ judecafii, cu
menfiunea case va aplica principiul publicitafii ~edinfei de judecata;
de 5 zile de Ia - in cursu! judecatii, masura arestului la domiciliu se poate dispune prin incheiere
motivata de catre instanta de judecata in compunerea prevazuta de lege;
- chiar ~i in cazul in care judecata in apel se desra~oara ca urmare a caii de atac
;ontradictorie, in formulate de inculpat, apreciez ca, fata de scopurile urmarite la dispunerea masurii
~ prezinte in fata preventive privative de libertate, nu s-ar putea considera ca exista un impediment
:enta inculpatului impotriva luarii masurii arestului la domiciliu, nefiind aplicabil in acest context prin-
cipiul non reformatio in peius (de pilda, in situatia in care inculpatul exercita presiuni
entru inculpat de asupra martorilor sau a persoanei vatamate pentru a-~i schimba declaratiile date
anterior in cauza sau incearca influentarea unui expert, ori incalca cu rea-credinta
obligatiile impuse cu ocazia luarii masurii obligarii de a nu parasi localitatea);
- solutionarea propunerii de arest la domiciliu se face, fn principiu, fn prezenfa
'I fncheiere moti-
inculpatului;
. din urmatoarele
- daca inculpatul se ajla fn stare de libertate pentru solutionarea propunerii de
arest Ia domiciliu instanta de judecata trebuie sa dispuna citarea inculpatului la
~ciliu, in cazul in
adresele cunoscute (inclusiv aducerea sa cu mandat); neprezentarea inculpatului nu
mea masurii;
impiedica instanta sa solutioneze propunerea inaintata de procuror; prezenfa avo- - impotri~

catului sau ales sau desemnat din oficiu este ob/igatorie; asupra ares
- avocatul ales sau din oficiu al inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile pronunfare
necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii dearest Ia domiciliu,fora caprin dupa caz, de
aceasta sa se poata ajunge Ia o fntarziere nerezonabi/a a procedurii de solutionare a
propunerii;
- daca avocatul ales al inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i Ia ora
stabilite de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i nici nu asigura substituirea, pleaca
sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru
desemnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul rezonabil
- dezbaterea necesitatii luarii masurii arestului Ia domiciliu se face fn ~edinta

publica, fn prezenfa incu/patu/ui;
cautiune in i
- instanta de judecata il audiaza pe inculpat atunci cand acesta este prezent;
- contesta
- in ipoteza in care inculpatul este prezent, inainte de a proceda Ia ascultarea
gistrare;
inculpatului, instanta de judecata fi aduce Ia cuno~tinfa infractiunea de care este
acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara -in vede
poate fi folosit impotriva sa; in cazul in care inculpatul consimte sa dea declaratie, dupa luarea I1j
instanta de judecata il va audia despre fapta de care este acuzat ~i despre motive/e pe chemat; absen
care se fntemeiaza propunerea de arest Ia domici/iu formu/ata de procuror; este insa
posibil ~i ca inculpatul sa uzeze de dreptulla tacere, refuzand sa dea declaratii;
- dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupa ce acesta dec/ara ca fntelege sa
uzeze de dreptu/ de a pastra tacerea, instanta de judecata da cuvantul procurorului ~i
avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contra-
dictorialitate, a propunerii de arestare la domiciliu formulata de parchet, inculpatul ciitre un avo
avand ultimul cuvant; obligatorie fn
- instanta de judecata poate dispune prin fncheiere motivata, care se pronunJii in art. 90 NCPP
~edinJii publica una dintre urmatoare/e solutii: - instanta
1. luarea masurii arestului la domiciliu pe o perioada de maximum 30 zile, in pronuntii in
situatia in care se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune masura 1. admiten
preventiva;
2. respingerea propunerii de /uare a masurii arestu/ui Ia domiciliu formu/ata de
procuror, fn situafia fn care nu sunt fndeplinite conditiile pentru a se dispune masura
preventiva;
3. respingerea propunerii de /uare a masurii arestului Ia domiciliu ~i /uarea
masurii controlu/ui judiciar, sau a contro/u/ui judiciar pe caufiune, daca se constata respins prop
ca arestul Ia domiciliu nu este necesar sau proportional cu scopul urmarit, insa sunt ~i a dispus
indeplinite conditiile prevazute de art. 211 NCPP, respectiv art. 216 NCPP. caufiune;
- este obligatorie intocmirea minutei in doua exemplare originate; 4. resping
- incheierea instantei de judecata se comunica procurorului ~i inculpatului care au 5. ia act d
lipsit de la pronuntare; - fata de
cursu! urmar
Miisuri preventive # a/te miisuri procesua/e pena/e 513
- impotriva incheierii prin care instanta de judecatli dispune, in primli instantli,
asupra arestului la domiciliu se poate face contestafie fn termen de 48 de ore de Ia
~i inlesnirile pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronuntare, sau,
flira caprin dupa caz, de Ia comunicare pentru inculpatul $i procurorul care au lipsit de Ia
de solufionare a pronunfare; incheierea instantei de apel prin care aceasta dispune asupra arestului la
domiciliu este definitivli indiferent de solutia pronuntata;
- contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata ~i se inain-
teazli, impreunli cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48 de
ore de la inregistrare; incheierile prin care inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
asupra mlisurilor preventive pot fi contestate la completul competent de la inalta
Curte de Casatie ~i Justitie;
- nu este suspensiva de executare contestatia formulata impotriva incheierii prin
care s-a dispus luarea masurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar ori pe
cautiune in ipoteza respingerii propunerii de luare a masurii arestului la domiciliu;
- contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia fnre-
gistrare;
ceea ce declara - in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza; acesta are obligatia,
dea declaratie, dupa luarea masurii, sa se prezinte in fata instantei de judecata ori de cate ori este
pre motivele pe chemat; absenta inculpatului legal citat nu impiedica solutionarea contestatiei;
curor; este insa - contestatia se solutioneaza in ~edinta publica, cu participarea procurorului ~i cu
eclaratii; citarea inculpatului;
~ ca fntelege sa - spre deosebire de regu/ile prevazute de NCPP pentru solufionarea contestafiei
procurorului ~i fn cursu! urmaririi penale sau fn camera preliminara, art. 206 NCPP nu prevede ca
~lor de contra- fn toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenfei juridice pentru inculpat de
bet, inculpatul cafre un avoca!, ales sau numit din oficiu; prin urmare asistenfa juridica va fi
obligatorie fn cazul fn care inculpatul este arestat ori fn alte cazuri prevazute de
se pronunJii fn art. 90 NCPP;
- instanta de judecata solutioneaza contestatia prin fncheiere motivata, care se
mm 30 zile, in pronunJii fn ~edinJii publica, putand dispune una din urmatoarele solutii:
ispune masura I. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de arest la domiciliu, in cazul
in care prima instanta a dispus luarea masurii;
'u formu/ata de 2. admiterea contestatiei, respingerea propunerii de arest la domiciliu ~i luarea
ispune masura masurii controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe caufiune, in cazul in care
prima instanta a dispus arestulla domiciliu;
iliu $i luarea 3. admiterea contestatiei ~i dispunerea arestului la domiciliu daca prima instanta a
ca se constata respins propunerea procurorului, ori daca a respins propunerea de arest la domiciliu
arit, insa sunt $i a dispus luarea masurii controlului judiciar, sau a controlului judiciar pe
vPP. caufiune;
4. respingerea contestatiei ca neintemeiata sau tardivli;
care au 5. ia act de retragerea contestatiei.
- fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu in acee~i cauza, in
cursu I urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, se poate
dispune din nou aceasta masura, dacii au intervenit temeiuri noi care fac necesara - procuro
privarea sa de libertate; de prelungire
miisurii prev
- art. 399 alin. (1 0) NCPP prevede posibilitatea instantei ca dupa pronuntarea nulitatea pro
hotararii, pana Ia sesizarea instantei de ape!, sa poata dispune, Ia cerere sau din drepturi ~i Ii
oficiu, Iuarea masurii arestului Ia domiciliu cu privire Ia inculpatul condamnat, in unei aparari c
conditiile Iegii (de pilda, cand dupa condarnnarea in prima instanta, inculpatul trece
- judecato
Ia represalii impotriva martorilor care au dat declaratiile ce au servit drept temei a!
de prelungire
condarnnarii ~i, totodata, face demersuri in vederea parasirii teritoriului tarii pentru a
se sustrage de Ia o eventuala executare a pedepsei).
fn prezenfa in,
- dacii in
2. Prelungirea masurii arestului Ia domiciliu in cursul urmaririi arest Ia dornio
pen ale patului Ia a
impiedica ju
- in cazul in care temeiurile care au determinat arestul Ia domiciliu initial impun
in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de
Iibertate, procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate
formula propunere de prelungire a arestului Ia domiciliu, inainte de expirarea duratei
necesare pen
privarii de libertate dispuse anterior in cauza;
domiciliu, fo
- in ipoteza in care s-a dispus Iuarea masurii arestului Ia domiciliu pentru mai procedurii de
multe infractiuni, iar, ulterior, procurorul a dispus trimiterea in judecata numai pentru
- daca av
o parte dintre acestea ~i disjungerea cauzei cu privire Ia celelalte infractiuni ~i
stabilite de j
constituirea unui nou dosar de urmarire penala, se poate formula o propunere de
sau refuza n
prelungire a arestului Ia domiciliu a inculpatului pentru infractiunile ramase in faza
desernnarea u
de urmarire penala daca temeiurile de fapt ~i de drept retinute Ia luarea masurii se
~i inlesnirile
mentin ~i impun in continuare, cu respectarea exigentei de proportionalitate, privarea
de Iibertate; - judecato
prezent; treb
- propunerea de prelungire a arestului Ia domici/iu se inainteaza judecatorului de
prezenta Ia o
drepturi ~i libertati de Ia instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta sau de Ia instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei
circumscriptie se afla Iocul unde s-a constatat sava~irea infractiunii ori sediul
parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea (NCPP nu care este acu
prevede ~i competenfa teritorialii a judeciitorului de drepturi ~i libertiiJi de Ia declara poate
instanta corespunziitoare fn grad celei fn a ciirei circumscripfie se ajlii locuinta celui declaratie, ju
arestat Ia domiciliu); acuzat ~i des,
Ia domiciliu
- daca arestul Ia domiciliu a fost dis pus de judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia
dreptulla tac
o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea de prelun-
gire se inainteaza judecatorului de drepturi ~i Iibertati din cadrul instantei competente - dupa as
sa judece cauza in fond, Ia momentul solutionarii propunerii de prelungire a starii de uzeze de drep
arest Ia domiciliu; procurorului
de contradict
- cand, in aceea~i cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati Ia domiciliu pentru
de parchet, in
care durata privarii de libertate expira Ia date diferite, procurorul poate sesiza jude-
catorul de drepturi ~i libertati cu propunerea de prelungire a arestului Ia domiciliu - propune
pentru toti inculpatii; consiliu, de u
are fac necesara - procurorul are obligatia inaintarii dosarului Ia instanta, impreuna cu propunerea
de prelungire a arestului Ia domiciliu, cu eel pufin 5 zile fnainte de expirarea duratei
masurii preventive (termen de recomandare); nerespectarea acestui termen nu atrage
upa pronuntarea nulitatea propunerii de prelungire a masurii arestului Ia domiciliu, insa judecatorul de
l cerere sau din drepturi ~i libertati trebuie sa asigure avocatului inculpatului posibilitatea pregatirii
.I condamnat, in unei aparari concrete ~i efective in vederea dezbaterii propunerii;
inculpatul trece
- judecatorul de drepturi ~i libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii
it drept temei a!
de prelungire a arestului Ia domiciliu inainte de expirarea masurii;
lui tarii pentru a
- solutionarea propunerii prelungire a arestului Ia domiciliu se face, fn principiu,
fn prezenfa inculpatului;
- daca inculpatul se ajla fn stare de libertate, pentru solutionarea propunerii de
sui urmaririi arest Ia domiciliu judecatorul de drepturi ~i libertati trebuie sa dispuna citarea incul-
patului Ia adresa unde acesta locuie~te; neprezentarea inculpatului legal citat nu
impiedica judecatorul de drepturi ~i libertati sa solutioneze propunerea inaintata de
iu initial impun procuror; prezenfa avocatului ales sau desemnat din oficiu a! inculpatului este
fice privarea de obligatorie;
ra penala poate
expirarea duratei - avocatul ales sau din oficiu al inculpatului trebuie sa aiba timpul ~i inlesnirile
necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii de prelungire a arestului Ia
~iliu pentru mai

ata numa1 pentru
domiciliu, fora ca prin aceasta sa se poata ajunge Ia o fntarziere nerezonabila a
procedurii de solufionare a propunerii;
- daca avocatul ales a! inculpatului nu se prezinta nejustificat in ziua ~i Ia ora
e infractiuni ~i
o propunere de stabilite de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i nici nu asigura substituirea, pleaca
e ramase in faza sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru
~area masurii se desemnarea unui avocat din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul rezonabil
~alitate, privarea
- judecatorul de drepturi ~i libertati il audiaza pe inculpat atunci cand acesta este
prezent; trebuie mentionat ca inculpatul arestat Ia domiciliu are obligatia de a se
uudecatorului de
judece cauza in prezenta Ia orice convocare in fata judecatorului de drepturi ~i libertati;
rteia in a carei - in ipoteza in care inculpatul este prezent, inainte de a proceda Ia ascultarea
~unii ori sediul inculpatului, judecatorul de drepturi ~i libertati fi aduce Ia cuno~tinfa infractiunea de
lerea (NCPP nu care este acuzat ~i dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce
libertafi de Ia declara poate fi folosit impotriva sa; in cazul in care inculpatul consimte sa dea
fa locuinfa celui declaratie, judecatorul de drepturi ~i libertati i1 va audia despre fapta de care este
acuzat # despre motivele pe care se fntemeiaza propunerea de prelungire a arestului
~i
[ libertati de Ia
Ia domiciliu formulata de procuror; este insa posibil ~i ca inculpatul sa uzeze de
dreptul Ia tacere, refuzand sa dea declaratii;
nerea de prelun-
mtei competente - dupa ascultarea inculpatului prezent, ori dupa ce acesta declara ca fnfe/ege sa
mgire a starii de uzeze de dreptul de a pastra tacerea, judecatorul de drepturi ~i libertati da cuvantul
procurorului ~i avocatului inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor
de contradictorialitate, a propunerii de prelungire a arestului Ia domiciliu formulata
ciliu pentru
de parchet, inculpatul avand ultimul cuvant;
sesiza jude-
la domiciliu - propunerea de prelungire a arestului Ia domiciliu se solutioneaza in camera de
consiliu, de un singur judecator de drepturi ~i libertafi;
- so1utionarea propunerii de prelungire a arestului Ia domiciliu poate atrage - da

nulitatea re1ativa a incheierii numai daca s-a adus inculpatului o vatamare care nu atacata o
poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act; nulitatea absoluta, derivand din Ia expira
incalcarea dispozitiilor privitoare Ia publicitatea ~edintei, ce nu poate fi inlaturata in - in
nici un mod, se refera numai Ia situatia in care legea prevede judecata in ~edinta instanta
publica ~i se judeca tara publicitate, iar nu Ia cazurile cand, dimpotriva, legea libertati
prevede solutionarea cauzei tara publicitate ~i se solutioneaza in ~edinta publica; cauzei,.
- judecatorul de drepturi ~i libertati care a solutionat propunerea de luare a masurii termen d
arestului Ia domiciliu nu este incompatibil sa participe Ia solutionarea propunerii de
prelungire a masurii arestului Ia domiciliu; tot astfel, judecatorul de drepturi ~i liber-
Hiti care a solutionat o propunere de prelungire a masurii arestului Ia domiciliu poate
participa Ia solutionarea unei alte propuneri de prelungire a arestului Ia domiciliu;
- judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta asupra propunerii de prelungire a
arestului Ia domiciliu inainte de expirarea duratei acesteia putand dispune, prin
incheiere motivatii pronunfatii in camera de consiliu, una dintre urmatoarele so/uJii:
(i) admiterea propunerii procuroru/ui $i pre/ungirea miisurii arestului Ia domi-
ciliu pe o duratii de eel mult 30 de zile, verificand in acela~i timp ca durata totala a
privarii de libertate in cursul urmaririi penale sa nu depa~easca 180 de zile (inclusiv
in situatia in care inculpatii sunt minori cu varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani);
- prelungirea masurii arestului Ia domiciliu se poate dispune daca temeiurile care
au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista
temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate; astfel, trebuie motivata in concret
existenta unor suspiciuni rezonabile cu privire Ia savar~irea infractiunii pentru care se
efectueaza urmarirea penala, existenta, Ia momentul dispunerii solutiei, a vreunui caz
prevazut de art. 223 alin. (1) sau (2) NCPP, caracterul necesar ~i proportional a1
prelungirii masurii privative de libertate cu scopurile urmarite (asigurarea bunei
desla~urari a procesului penal, impiedicarea sustragerii inculpatului de Ia urmarirea
penala, de Ia judecata ori de Ia executarea pedepsei etc.); judecatorul de drepturi ~i
libertati trebuie sa evidentieze motive relevante ~i suficiente fata de circumstantele
concrete ale cauzei care sa justifice continuarea privarii de libertate a inculpatului;
- judecatorul de drepturi ~i libertati poate acorda in cursu) urmaririi penale ~i alte
prelungiri, fiecare neputand depa~i 30 de zile.
(ii) respingerea propunerii de prelungire a masurii arestului Ia domiciliu ca nein-
temeiata.
- incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati se comunica inculpatului ~i
procurorului care au lipsit de Ia pronuntare;
propunerii de prelungire a masurii arestului Ia domiciliu se poate face contestaJie in
termen de 48 de ore de Ia pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost pre-
zenti Ia pronuntare, sau, dupii caz, de Ia comunicare pentru procuroru/ $i inculpatul
care au lips it de Ia pronunfare;
Masuri preventive $i a/te miisuri procesuale penale 517
iu poate atrage - daca incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta nu este
- tamare care nu atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 24 de ore de
, derivand din Ia expirarea termenului de contestatie;
e fi inlaturata in - in ipoteza in care incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima
ecata in ~edinta instanta este atacata cu contestatie, aceasta se depune Ia judecatorul de drepturi ~i
mpotriva, legea libertati care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul
nta publica; cauzei, judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta ierarhic superioara, in
luare a masurii termen de 48 de ore de Ia inregistrare;
a propunerii de - contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi ~i libertati
arepturi ~i liber- de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune asupra propunerii de prelungire a
domiciliu poate masurii arestului Ia domiciliu se solutioneaza de un complet compus din doi
a domiciliu; judecatori de drepturi ~i libertati de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
de prelungire a - nu este suspensivii de executare contestatia formulata impotriva incheierii prin
dispune, prin care s-a dispus prelungirea masurii arestului Ia domiciliu, dispozitiile din aceastii
Uoarele soluJii: incheiere jiind executorii de Ia momentul pronunfiirii;
estului Ia domi- - contestafia formulatii de inculpat se solufioneazii in termen de 5 zile de Ia
a durata totala a inregistrare;
de zile (inclusiv - NCPP nu cuprinde vreo dispozitie care sii se stipuleze necesitatea solufipniirii
18 ani); ciiii de atac declarate de inculpatul fafii de care s-a dispus prelungirea miisurii
temeiurile care arestului Ia domiciliu inainte de expirarea duratei arestului Ia domiciliu dispuse
rtate sau exista anterior incheierii atacate;
tivata in concret - contestafia formulatii de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus
ii pentru care se respingerea propunerii de prelungire a arestului Ia domiciliu ar trebui solutionata
ei, a vreunui caz inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior; in cazul in care
1 proportional al contestatia nu este solutionata in acest termen, masura arestului Ia domiciliu va inceta
asigurarea bunei de drept ~i, pe cale de consecinta, se va dispune respingerea contestatiei intrucat nu
de Ia urmarirea se mai poate dispune prelungirea masurii arestului Ia domiciliu care nu mai este in
I de drepturi ~i fiinta, incetand de drept;
circumstantele
inculpatului;
- solutionarea contestatiei se face in camera de consiliu $i este contradictorie, in
irii penale ~i alte
prezenta inculpatului; acesta are obligatia, dupa luarea masurii, sa se prezinte in fata
judecatorului de drepturi ~i libertati ori de cate ori este chemat; absenta inculpatului
omiciliu ca nein- legal citat nu impiedica solutionarea contestatiei;
minutei in doua catre un avocat, ales sau numit din oficiu;
inculpatului ~i
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza contestatia prin incheiere moti-
vatii, care se pronuntii in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
dispune asupra solufii:
e contestafie in
1. admiterea contestatiei, ~i respingerea propunerii de prelungire a arestului Ia
care au fost pre-
domiciliu, in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a
rut ~i inculpatul
dispus prelungirea masurii preventive;
2. admiterea contestatiei ~i dispunerea prelungirii arestului Ia domiciliu a inculpa-

tului daca judeditorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a respins propunerea
de prelungire a masurii preventive;
3. admiterea, In parte, a contestatiei ~i dispunerea prelungirii arestului Ia domiciliu
pe o alta durata dedit cea pentru care s-a dispus prelungirea de catre judecatorul de
drepturi ~i libertati de Ia prima instanta;
4. respingerea contestatiei ca nelntemeiata sau tardiva;
3. Verificarea legalitapi ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in

camera preliminara
- dupa trimiterea in judecata prin rechizitoriu a inculpatului arestat Ia domiciliu
cauza trece In mod obligatoriu In faza de camera preliminara; In cadrul acestei proce-
duri pe langa verificarea, dupa trimiterea In judecata, a competentei ~i a legalitatii
sesizarii instantei, precum ~i a legalitatii administrarii probelor ~i a efectuarii actelor de
catre organele de urmarire penala, judecatorul de camera preliminara trebuie sa proce-
deze, din oficiu, In termen de 3 zile de Ia primirea dosarului, Ia verificarea legalitatii ~i
temeiniciei arestului Ia domiciliu, lnainte de expirarea duratei masurii preventive;
- rechizitoriul procurorului poate cuprinde ~i propunerea de mentinere a masurii
arestului Ia domiciliu;
- cand procurorul dispune trimiterea In judecata a inculpatului ares tat Ia domiciliu,
rechizitoriul, lmpreuna cu dosarul cauzei, se lnainteaza judecatorului de camera preli-
minara de Ia instanta competenta, cu eel putin 5 zile (termen de recomandare) lnainte
de expirarea duratei acesteia pentru a proceda Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei
arestului Ia domiciliu;
(iii)
- in cazul In care trimiterea In judecata a fost realizata prin acordul de recunoa~
judiciar
tere a vinovatiei, verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu va fi
evaluarii
efectuata de instanta de judecata, In aceasta ipoteza cauza neparcurgand faza camerei
temeiurile
preliminare;
rezulta
- lnainte de verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu judecatorul
de camera preliminara trebuie sa analizeze daca nu a fost depa~ita durata maximala a
masurii preventive In cursu! urmaririi penale (180 de zile) pentru ca In acest caz
starea de arest a lncetat de drept;
- judecatorul de camera preliminara analizeaza legalitatea ~i temeinicia arestului
1
Ia domiciliu in camera de consi/iu , cu citarea inculpatului; acesta are obligatia, dupa
luarea masurii, sa se prezinte in fata judecatorului de camera preliminara ori de cate
1
Verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu de judecatorul de camera
preliminara Ia primirea dosarului, in ~edinta publica, iar nu in camera de consiliu poate atrage
nulitatea relativa a incheierii pronuntate numai daca inculpatului i s-a adus o vatamare care nu
poate fi inlaturata deciit prin anularea actului.
~iliu a inculpa-
ori este chemat; absenta inculpatului legal citat nu impiedica dezbaterea legalitatii ~i
1.ns propunerea
temeiniciei arestului la domiciliu;
- asistenta juridica a inculpatului ~i prezenta procurorului sunt obligatorii;
lui la domiciliu
judeditorul de - ascultarea inculpatului arestat la domiciliu nu este obligatorie;
- judecatorul de camera preliminara da cuvantul procurorului ~i avocatului incul-
patului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a
necesitatii mentinerii starii de arest a inculpatului, acesta avand ultimul cuvant;
- dupa deliberare, judecatorul de camera preliminara poate pronunta, prin
incheiere motivatii, pronunfatii in camera de consi/iu, una dintre urmatoare1e solutii:
omiciliu in (i) menfinerea stiirii de arest Ia domici/iu, cand judecatorul de camera preliminara
stabile~te ca temeiurile care au determinat arestul la domiciliu se mentin, sunt rele-
vante, necesare ~i suficiente, fiind de natura a impune continuarea privarii de libertate
at la domiciliu
sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, iar masura este necesara
acestei proce-
pentru buna des:Ia~urare a procesului penal in faza de judecata; judecatorul trebuie sa
~i a legalitatii
evidentieze motive relevante ~i suficiente fata de circumstantele concrete ale cauzei
ruarii actelor de
care sa justifice continuarea privarii de libertate a inculpatului;
- judecatorul nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine masura
ventive; arestului la domiciliu, aceasta neputand dura insa mai mult de 30 de zile; avand in
vedere ca pe parcursul camerei preliminare nu sunt stabilite termene de judecata,
ere a masurii
judecatorul de camera preliminara poate stabili un termen pentru urmatoarea
verificare a legalitatii arestului la domiciliu.
at la domiciliu,
(ii) revocarea arestului Ia domici/iu, in situatia in care judecatorul de camera preli-
e camera preli-
minara constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea
ndare) inainte
masurii arestului la domiciliu ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in
~i temeiniciei
care au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive;
(iii) inlocuirea masurii arestului Ia domici/iu cu controlul judiciar, sau controlu/
11 de recunoa~
judiciar pe caufiune, daca judecatorul de camera preliminara constata in urma
omiciliu va fi
evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului ca
faza camerei
temeiurile arestului la domiciliu s-au schimbat sau ca, de~i exista probe din care
rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savar~it infractiunea de care este
acuzat, mentinerea masurii arestului la domiciliu nu mai este necesara fata de scopu-
rile urmarite prin privarea de libertate sau ca masura preventiva nu este propoqionala
in acest caz cu scopurile urmarite;
(iv) incetarea de drept a miisurii arestului Ia domiciliu, in cazul in care pana la
icia arestului momentul pronuntarii judecatorului de camera preliminara asupra legalitatii ~i
obligatia, dupa temeiniciei arestului la domiciliu s-a implinit termenul pentru care masura preventiva
ra ori de cate fusese anterior dispusa sau daca a fost depa~ita durata maxima de 180 de zile a
arestarii in cursu! urmaririi penale.
- incheierea judecatorului de camera preliminara trebuie comunicata inculpatului
~i procurorului care au lipsit de la pronuntare;
- impotriva incheierii prin care judedltorul de camera preliminara dispune asupra preliminara
arestului la domiciliu se poate face contestaJie in termen de 48 de ore de la pronun- masurii are
fare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronuntare, sau, dupii caz, incuviintat
de la comunicare pentru procurorul $i inculpatul care au lips it de la pronuntare; de drepturi
- in ipoteza in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la prima
instanta este atacata cu contestafie, aceasta se depune la judecatorul de camera
preliminara care a pronuntat incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul
cauzei, judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, in
termen de 48 de ore de la inregistrare; contestatiile impotriva incheierilor prin care
judecatorul de camera preliminara de la inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune
asupra propunerii de arest la domiciliu se solutioneaza de un complet compus din doi
judecatori de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
- nu este suspensivii de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin
care s-a dispus mentinerea arestului la domiciliu, respectiv incetarea de drept a
masurii arestului la domiciliu; dispozifiile din aceste incheierii fUnd executorii de Ia
momentul pronunfiirii; va fi suspensivii de executare contestafia formulatii impotriva
incheierii judeciitorului de camera preliminarii prin care s-a dispus revocarea
masurii arestului la domiciliu, sau inlocuirea acesteia cu masura controlului judiciar
sau a controlului judiciar pe cautiune;
- contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inre-
gistrare;
- contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus
revocarea masurii arestului la domiciliu sau inlocuirea acesteia cu masura controlului
judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune se solutioneaza inainte de expirarea
duratei masurii arestului la domiciliu (luate sau prelungire in cursul urmaririi penale);
- in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza; acesta are obligatia,
dupa luarea masurii, sa se prezinte in fata judecatorului de camera preliminara ori de
cate ori este chemat; absenta inculpatului legal citat nu impiedica solutionarea
contestatiei;
- judecatorul de camera preliminara solutioneaza contestatia prin incheiere moti-
vatii, care se pronuntii in camera de consiliu, putand dispune una din urmatoarele
solutii:
1. admiterea contestatiei ~i revocarea masurii arestului la domiciliu sau inlocuirea
acesteia cu masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune;
2. admiterea contestatiei ~i mentinerea arestului la domiciliu in cazul in care
judecatorul de camera preliminara din prima instanta a dispus revocarea masurii
arestului la domiciliu sau inlocuirea acesteia cu masura controlului judiciar sau a
3. admiterea contestatiei ~i trimiterea cauzei spre rejudecare (de pilda, in cazul
dispunerii mentinerii masurii arestului la domiciliu de catre judecatorul de camera
tra dispune asupra preliminara care, anterior, in cursul urmaririi penale, a dispus luarea sau prelungirea
ore de Ia pronun- masurii arestului la domiciliu in calitate de judecator de drepturi ~i libertati sau care a
fe, sau, dupa caz, incuviintat in cursul urmaririi penale un procedeu probatoriu in calitate de judecator
pronuntare; de drepturi ~i libertati);
~ nara de la prima 4. respingerea contestatiei ca nefondata sau tardiva;

torul de camera 5. ia act de retragerea contestatiei.
preuna cu dosarul - potrivit art. 343 NCPP durata procedurii in camera preliminara este de eel mult
bic superioara, in 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta; astfel, este posibil ca in cazul in
~eierilor prin care care la prima verificare a masurii judecatorul de camera preliminara a dispus
~i Justitie dispune mentinerea arestului la domiciliu pe parcursul procedurii de camera preliminara, sa
t compus din doi mai fie dezbatuta din nou legalitatea ~i temeinicia arestului la domiciliu deoarece
titie; judecatorul are obligatia ca, din oficiu, sa verifice periodic, dar nu mai tarziu de 30
iva incheierii prin de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii arestului la domi-
!tarea de drept a ciliu, altfel masura preventiva va inceta de drept; regulile procedurale descrise mai
executorii de Ia sus cu referire la verificarea legalitatii ~i temeiniciei masurii arestului la domiciliu in
ulata fmpotriva primele trei zile de la primirea dosarului se aplica in mod corespunzator ~i in cazul
dispus revocarea verificarilor ulterioare efectuate in cadrul procedurii de camera preliminara;
rmtrolului judiciar - in cazul in care judecatorul de camera preliminara dispune restituirea cauzei la
parchet verificarea necesitatii prelungirii arestului la domiciliu va reveni din nou in
5 zile de Ia fnre- competenta judecatorului de drepturi ~i libertati sesizat de procuror, iar in ipoteza in
care judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii, verificarea lega-
care s-a dispus litatii ~i temeiniciei arestului la domiciliu va intra in competenta instantei de judecata.
nasura controlului
te de expirarea
4. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in cursul
aririi penale);
judecatii
sta are obligatia,
reliminara ori de - in cazul in care judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii,
inainteaza dosarul instantei de judecata cu eel putin 5 zile inainte de expirarea
masurii arestului la domiciliu;
Dentru inculpat de - in cursul judecatii (indiferent daca sesizarea a fost facuta prin rechizitoriu sau ca
urmare a incheierii unui acord de recunoa~tere a vinovatiei), instanta are obligatia de
a verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea ~i temeinicia arestului
n fncheiere moti- la domiciliu; astfel, instanta de judecata verifica daca subzista temeiurile care au
a din urmatoarele determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii arestului la domiciliu, inainte
de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului;
liu sau inlocuirea - dupa verificarea legalitatii ~i mentinerea arestului la domiciliu in cadrul proce-
cautiune; durii de camera preliminara, instanta trebuie sa procedeze, inainte de expirarea
preventiei, la o noua verificare a legalitatii ~i temeiniciei arestului la domiciliu, chiar
in cazul in care
daca aceasta verificare nu are loc la data primului termen de judecata, ci la un termen
vocarea masurii
intermediar, anterior acestui moment procesual;
i judiciar sau a
- instanta analizeaza legalitatea ~i temeinicia arestului la domiciliu in ~edinta
publica, in prezenta inculpatului asistat de avocat ales sau din oficiu ~i a procu-
le pilda, in cazul
torul de camera
- dupa inc,
rorului; acesta are obligatia, dupa luarea masurii, sa se prezinte in fata instantei ori de
poate dispune
cate ori este chemat;
- ascultarea inculpatului arestat la domiciliu nu este obligatorie;
exemplare ori
- instanta de judecata da cuvantul procurorului ~i avocatului inculpatului pentru
- incheiere
dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a necesitatii mentinerii
lipsit de la pro
arestului la domiciliu, acesta avand ultimul cuvant;
- dupa deliberare instanta de judecata poate pronunta, prin fncheiere motivata - impotriv~
asupra arestulu
pronuntata in ~edinta publica, una dintre urmatoarele so/ufii:
pronunfare pe
(i) menfinerea arestu/ui Ia domici/iu, cand instanta stabile~te ca temeiurile care au dupii caz, de
determinat arestul la domiciliu se mentin, sunt relevante, necesare ~i suficiente, fiind pronunfare; in
de natura a impune continuarea privarii de libertate sau ca exista temeiuri noi care incheierea estei
justifica privarea de libertate, iar masura este necesara pentru buna desla~urare a
- conteslafi
procesului penal in faza de judecata; instanta de judecata trebuie sa evidentieze
inainteaza, im~I
motive relevante ~i suficiente fata de circumstantele concrete ale cauzei care sa
de ore de la '
justifice continuarea privarii de libertate a inculpatului;
dispune asuprl!
- instanta de judecata nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se men tine Inalta Curte d
masura arestului la domiciliu, aceasta neputand dura mai mult de 60 de zile;
- nu estes
- fn cursu/ judediJii in prima instanta, durata totalii a arestului la domiciliu nu care s-a disp
este limitatii fn limp; totu$i, durata arestului Ia domici/iu nu poate fi mai mare dectit a masurii ares
durata pedepsei pronunfale fn hotiirtirea de condamnare fn prima instanJii. momentul pro
(ii) revocarea arestului la domiciliu, in situatia in care instanta de judecata constata fncheierii prin
ca au incetat temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii
arestului Ia domiciliu ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au
aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive; fnregistrare;
(iii) fnlocuirea masurii arestului la domiciliu cu controlul judiciar sau controlul
judiciar pe caufiune, daca instanta de judecata constata, in urma evaluarii imprejura- ::~;~;:~e~-~~
rilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, ca temeiurile ares- domiciliu inc~
tarii initiate s-au schimbat sau ca, de~i exista probe din care rezulta suspiciunea rezo- legalitatii ~i te1
nabila ca inculpatul a savar~it infractiunea de care este acuzat, mentinerea masurii
. . ~
nu ~~ atunc1 ;
arestului la domiciliu nu mai este necesara fata de scopurile urmarite prin privarea de pronuntata in 1
libertate sau ca masura preventiva nu este proportionala cu scopurile urmarite; de zile de la J
(iv) fncetarea de drept a miisurii arestu/ui Ia domici/iu, in situatia in care in cauza - contesta~
nu s-a mai procedat Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului la domiciliu in revocarea rna~
termen de 30 de zile de la mentinerea masurii arestului la domiciliu de judecatorul de judiciar sau ~
camera preliminara, respectiv in termen de 60 de zile de la ultima verificare a duratei masuri
legalitatii ~i temeiniciei masurii arestului la domiciliu de catre instanta de judecata. -in vedere<
- deopotriva, se va constata fncetarea de drept a masurii arestului la domiciliu: - solutionru
a) la data pronuntarii in prima instanta a unei hotarari de renuntare la aplicarea inculpatului;
pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de condamnare cu suspendare a execu- Spre deosE
tarii pedepsei sub supraveghere; judeciitorului
b) in ape!, daca durata masurii arestului la domiciliu a atins durata pedepsei cauza se aflii i
pronuntate in hotararea de condarnnare. !ipsa inculpali
nstantei ori de - dupa incetarea de drept a masurii arestului Ia domiciliu instanta de judecata
poate dispune luarea unei alte masuri preventive, in conditiile legii;
- incheierea instantei de judecata se comunica procurorului ~i inculpatului care au
lipsit de Ia pronuntare;
asupra arestului Ia domiciliu se poate face contestafie fn termen de 48 de ore de Ia
pronuntare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronuntare, sau,
dupa caz, de Ia comunicare pentru inculpatu/ ~i procuroru/ care au /ipsit de Ia
pronuntare; in cazul in care instanta de apel se pronunta asupra arestului la domiciliu
iuri noi care incheierea este definitiva;
desra~urare a
evidentieze - contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata ~i se
auzei care sa inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48
de ore de Ia inregistrare; incheierile prin care Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
dispune asupra masurilor preventive pot fi contestate la completul competent de Ia
e se mentine
2:ile;
- nu este suspensiva de executare contestatia formulata impotriva incheierii prin
domiciliu nu care s-a dispus mentinerea masurii arestului la domiciliu, respectiv incetarea de drept
a masurii arestului Ia domiciliu, dispozitiile din aceste fncheierii jiind executorii de Ia
momentu/ pronuntarii; va fi suspens iva de executare contestatia formulata fmpotriva
fncheierii prin care s-a dispus revocarea masurii arestului la domiciliu, sau inlocuirea
I in care au - contestatia formu/ata de incu/pat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia
fnregistrare; nu este necesar ca solutionarea contestatiei sa aiba Joe inainte de
expirarea termenului de 60 de zile de Ia mentinerea anterioara, deoarece pe de o
i imprejura- parte, legea nu prevede o astfel de cerinta, iar, pe de alta parte, masura arestului Ia
eiurile ares- domiciliu inceteaza de drept numai daca prima instanta nu procedeaza Ia verificarea
iciunea rezo- legalitatii ~i temeiniciei starii de arest in termen de 60 de zile de Ia ultima mentinere,
erea masurii nu ~i atunci cand contestatia impotriva incheierii de mentinere a starii de arest
n privarea de pronuntata in acest termen nu este solutionata inainte de expirarea termenului de 60
arite; de zile de Ia mentinerea anterioara;
care in cauza - contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus
domiciliu in revocarea masurii arestului Ia domiciliu sau inlocuirea acesteia cu masura controlului
decatorul de judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune se solutioneaza inainte de expirarea
verificare a duratei masurii arestului la domiciliu dispuse anterior;
e judecata. - in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza;
- solutionarea contestatiei se face fn ~edinta publica ~i contradictorie, in prezenta
e Ia aplicarea inculpatului;
tlare a execu- Spre deosebire de procedura de solutionare a contestatiei fmpotriva fncheierii
judecatoru/ui de drepturi # libertati sau de camera pre/iminara, fn cazul fn care
ta pedepsei cauza se afla fn curs de judecata, nu se poate proceda Ia solutionarea contestatiei fn
/ipsa incu/patu/ui nici macar fn cazurile de exceptie dmd acesta cand acesta din
cauza starii sanatafii, din cauza de forfa majora sau stare de necesitate nu poate fi
adus infafa instanfei care so/ufioneaza contestafia.
- este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de catre un avocat,
ales sau numit din oficiu;
- instanta de judecata solutioneaza contestatia prin incheiere motivata, care se
pronunJii in ~edinJii publica, putand dispune una din urrnatoarele solufii:
1. admiterea contestatiei ~i revocarea masurii arestului Ia domiciliu sau inlocuirea
2. admiterea contestatiei ~i mentinerea arestului Ia domiciliu in cazul in care
prima instanta a dispus revocarea masurii arestului Ia domiciliu sau inlocuirea
3. admiterea contestatiei ~i trimiterea cauzei spre rejudecare (de pilda, in cazul
dispunerii mentinerii masurii arestului Ia domiciliu de catre un judecator care, ante-
rior, in cursu! urmaririi penale, a dispus luarea sau prelungirea arestului Ia domiciliu
in calitate de judecator de drepturi ~i libertati sau care a incuviintat in cursu! urrnaririi
penale un procedeu probatoriu in calitate de judecator de drepturi ~i libertati);
4. respingerea contestatiei ca nefondata sau tardiva; - revoc
5. ia act de retragerea contestatiei. a persoanei
(i) judec
petenta saj
5. Revocarea sau inlocuirea masurii arestului Ia domiciliu de libertate a
- revocarea masurii arestului Ia domiciliu este masura procesuala prin care se
revine asupra masurii arestului Ia domiciliu daca au incetat temeiurile care au
determinat-o (disparitia tuturor temeiurilor de fapt ~i de drept ce au fost avute in
vedere Ia luarea, prelungirea sau mentinerea masurii), ori au aparut imprejurari noi solutionare;
din care rezulta ne/egalitatea masurii; (iii) inst.
- in ipoteza in care exista o nelegalitate vadita, jlagranta Ia luarea/pre/un- ultim caz,
girea/menfinerea arestului Ia domici/iu (de pilda, !ipsa oricarei motivari Ia /uarea solutioneze
masurii preventive, necompetenfa materia/a a judecatoru/ui de drepturi ~i libertafi -in c
etc.), aceasta nelegalitate originara, iar nu u/terioara, poate constitui, de asemenea, penale, org
temei pentru revocarea masurii arestu/ui Ia domici/iu; procuror de
- inlocuirea masurii arestu/ui Ia domiciliu este masura procesuala ce poate fi masurii prev
dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau inlocuirea
de instanta de judecata prin care arestul Ia domiciliu este inlocuit cu masura arestarii care a luat
preventive, a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune, in situatia in obligat sa s
care s-:au schimbat temeiurile care au deterrninat luarea masurii arestului Ia domi- insu~i exist
ciliu, sunt indeplinite conditiile prevazute art. 211 NCPP, art. 216 NCPP, respectiv preventive I
art. 223 NCPP ~i, in urrna evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei
procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai u~oara este sufi-
cienta pentru realizarea scopului prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP, respectiv instante, ac
domiciliu ~i
Masuri preventive # alte masuri procesuale penale 525
tate nu poate fi masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut la
catre un avocat, - in cazul in care inculpatul incalca cu rea-credinta masura arestului la domiciliu
sau obligatiile care ii revin ori exista suspiciunea rezonabilli ca a savar~it cu intentie o
noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in mi~care a actiunii penale impotriva
sa, judeclitorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara ori instanta
otivata, care se
de judecata, Ia cererea motivata a procurorului sau din oficiu, poate dispune fnlo-
{ii:
cuirea arestului Ia domiciliu cu masura arestarii preventive, dacli aceasta din urmli
u sau inlocuirea masura este necesara ~i propoqionala cu scopul urmarit; in acest scop, daca organul
autiune; de supraveghere constata nerespectarea cu rea-credinta a mlisurii ~i a obligatiilor
m cazul in care impuse inculpatului, intocme~te o sesizare motivata pe care o inainteazli, de indata,
sau inlocuirea procurorului, in cursu! urmliririi penale, judecatorului de camera preliminara, in
autiune; procedura de camera preliminara, sau instantei de judecata, in cursu! judecatii; in
e pilda, in cazul vederea intocmirii sesizarii organul de supraveghere verificli situatia de fapt ~i
cator care, ante- audiaza inculpatul, daca este posibil, sau alte persoane;
lui la domiciliu - arestul Ia domiciliu nu poate fi inlocuit cu masura retinerii, internarii nevo-
cursu! urmaririi luntare in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice sau a internarii
bertati); medicate provizorii;
- revocarea sau inlocuirea arestului la domiciliu se poate dispune Ia cererea scrisa
a persoanei private de libertate, a procurorului sau din oficiu, de catre:
(i) judecatorul de drepturi $i libertati din cadrul instantei careia i-ar reveni com-
petenta sli judece cauza in prima instantli (chiar ~i in situatia in care mlisura privativli
iu de libertate a fost dispusli de judecatorul de drepturi ~i libertati de la instanta ierarhic
superioara cu ocazia judecarii recursului), ori al instantei corespunzlitoare in grad in a
ala prin care se
clirei circumscriptie se aflli locul de detinere, fn cursu/ urmaririi penale;
eiurile care au
au fost avute in (ii) judecatorul de camera preliminara cliruia i s-a repartizat aleatoriu cauza spre
fmprejurari noi solutionare;
(iii) instanta sesizata cu judecarea cauzei in prima instanta sau in apel; in acest
luarea/prelun- ultim caz, completul de judecatli caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza trebuie sa
tivari Ia luarea solutioneze ~i cererile de revocare sau de inlocuire a arestului Ia domiciliu.
wturi $i /iberta{i - in cazul in care mlisura arestului Ia domiciliu a fost luatli in cursu! urmaririi
~i, de asemenea, penale, organul de cercetare penala are obligatia sa fl informeze de fndata, in scris, pe
procuror despre orice imprejurare care ar putea conduce Ia revocarea sau inlocuirea
ala ce poate fi mlisurii preventive. Daca apreciazli eli informatiile comunicate justifica revocarea sau
preliminarli sau inlocuirea mlisurii preventive, procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi ~i libertliti
mlisura arestarii care a luat mlisura, in termen de 24 de ore de Ia primirea informarii. Procurorul este
in situatia in obligat sli sesizeze ~i din oficiu judeclitorul de drepturi ~i libertliti, cand constatli el
insu~i existenta vreunei imprejurliri care justificli revocarea sau inlocuirea mlisurii
la domi- ..
' respectiv preventive luate de acesta;
~i a conduitei - in cazul in care sunt formulate atat cereri de revocare, cat ~i cereri de inlocuire a
este sufi- mlisurii arestului Ia domiciliu (fie pe cale principalli, fie in subsidiar) in fata aceleia~i
' respectiv instante, aceasta nu poate dispune in acela~i timp revocarea masurii arestului Ia
domiciliu ~i inlocuirea acesteia cu masura controlului judiciar/controlului judiciar pe
cautiune; judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara) sau instanta - o partie
poate respinge ambele cereri sau poate admite pe una dintre ele respingiind-o pe
cealalta;
- in situatia in care procurorul dispune clasarea sau renuntarea la urmarirea penala
intr-o cauza in care exista un inculpat arestat la domiciliu, masura preventiva
inceteaza de drept la momentul dispunerii solutiei de netrimitere in judecata; prin
urmare, in aceasta ipoteza procurorul nu mai poate formula o cerere de revocare a
masurii preventive in fata judecatorului de drepturi ~i libertati;
- fn cursu/ urmaririi penale, solutionarea cererii de revocare sau inlocuire se
desfa~oara fn camera de consiliu, cu maxima celeritate, care se apreciaza prin rapor-
tare la durata de timp existenta intre momentul depunerii cererii de catre inculpatul
privat de libertate ~i data pronuntarii incheierii judecatorului; procurorul inainteaza
judecatorului de drepturi ~i libertati dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificata
de grefa parchetului, in termen de 24 de ore de la solicitarea acestuia de catre
judecator;
- fn cursu/ procedurii de camera preliminara solutionarea cererii de revocare sau cautiunea in
inlocuire se desfa~oara fn camera de consiliu, judecatorul aviind la dispozitie dosarul consiliu, ad1
trimis de procuror in urma emiterii rechizitoriului; judiciar pe c
- fn cursu/ judecatii solutionarea cererii de revocare sau inlocuire se desfa~oara fn ~i dispune p
~edinta publica; fn mod bizar art. 242 a/in. (10)-(12) NCPP prevede ca admisi- cauza; potrivi
bilitatea fn principiu ~i solutionarea cererii de fnlocuire a masurii arestului la domi- fixat, judecat
ciliu cu controlul judiciar pe cautiune presupune desfti~urarea unei proceduri fn patului ~i a p
camera de consi/iu, inclusiv fnjaza dejudecata; impotriva ac
- in vederea solutionarii cererii de revocare sau inlocuire, judecatorul de drepturi cererea este
~ilibertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata fixeaza data de inculpatul in t'
solutionare a acesteia ~i dispune citarea inculpatului; comunicare p
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP prevede ca solutionarea cererii de revo- - impotriv
care sau fnlocuire se face numai dupa ascultarea inculpatului arestat la domiciliu, camera preli
prezent in fata organului judiciar, asupra tuturor motive/or pe care se fntemeiaza fnlocuirea m ~
cererea, fn prezenta unui avoca! ales sau numit din oficiu; cererea de revocare sau ciind cererea
fnlocuire se solutioneaza ~i fn /ipsa inculpatului legal citat ciind acesta nu se inculpatul in t
prezinta fn fata organului judiciar, dar numai fn prezenta avocatului, ales sau numit
din ojiciu, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii;
- in urma deliberarii judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de camera preli-
minara) sau instanta poate dispune prin fncheiere 1 una dintre urmatoarele solutii:
(i) admiterea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii arestului Ia domiciliu;
(ii) respingerea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii arestului Ia dorniciliu;
(iii) ia act de retragerea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii arestului Ia
domiciliu.
1
In ipoteza in care cererea de revocare sau de inlocuire a fost forrnulata cu ocazia
dezbaterilor, instanta de judecata se va pronunta asupra acesteia prin sentintafdecizie.
liminara) sau instanta - o particularitate prezinta procedura de solutionare a cererii de lnlocuire a
ele respingand-o pe masurii arestului Ia domiciliu cu controlul judiciar pe caufiune, remarcandu-se
printr-un caracter cu totul inedit in care temeinicia pe fond a cererii tine de depunerea
ea la urmarirea penala sau nu a cautiunii; astfel, potrivit art. 242 alin. (10) NCPP, daca gase~te cererea
, masura preventiva intemeiatii, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau
ere In judecata; prin instanfa de judecata, prin incheiere, data in camera de consiliu, admite in principiu
cerere de revocare a cererea $i stabile$te valoarea caufiunii, acordand inculpatului termen pentru depu-
nerea ei; rezulta din dispozitia Codului ca ~i pentru faza de judecata aceasta proce-
dura este nepublica, desfa~urandu-se in camera de consiliu, iar judecatorul/instanta
are sau inlocuire se
In etapa admisibilitatii In principiu analizeaza inclusiv temeinicia cererii; daca
apreciaza prin rapor-
cererea nu este lntemeiata judecatorul dispune respingerea acesteia; lmpotriva acestei
rii de catre inculpatul
lncheieri (indiferent de solutia pronuntata) pot formula contestatie procurorul sau
procurorul inainteaza
inculpatulln termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la
pe acesta certificata
comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de la pronuntare; termenul
rea acestuia de catre
fixat pentru depunerea cautiunii curge de la data ramanerii definitive a hotararii de
admitere in principiu; apoi, potrivit art. 242 alin. (11) NCPP daca se depune
rerii de revocare sau caufiunea in termenul fixat, judecatorul/instanta, prin incheiere data in camera de
la dispozitie dosarul consiliu, admite cererea de inlocuire a masurii preventive cu masura contro/ului
judiciar pe caufiune, stabile~te obligatiile ce vor reveni inculpatului pe durata masurii
teuire se desfa~oara fn ~i dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, daca nu este arestat In alta
prevede ca admisi- cauza; potrivit, art. 242 alin. (12) NCPP daca nu se depune cautiunea in termenul
urii arestului la domi- fixat, judecatoruVinstanta, prin fncheiere data in camera de consiliu, in /ipsa incul-
patului $i a procuroru/ui, respinge ca neintemeiata cererea formulata de inculpat; ~i
lmpotriva acestei a doua incheieri (atat in cazul admiterii cererii, cat ~i atunci cand
udecatorul de drepturi cererea este respinsa ca neintemeiata) pot formula contestatie procurorul sau
ecata ftxeaza data de inculpatulln termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la
area cererii de revo- - lmpotriva lncheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
. arestat la domiciliu, camera preliminara sau instanta de judecata se pronunta cu privire Ia revocarea sau
e care se intemeiaza inlocuirea miisurii arestului la domiciliu (atat In cazul admiterii cererii, cat ~i atunci
erea de revocare sau cand cererea este respinsa ca nelntemeiata) pot formula contestafie procurorul sau
inculpatul In termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la
ales sau numit comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de la pronuntare;
- atat in cursul urmaririi penale, cat ~i In procedura de camera preliminara sau In
cursul judecatii contestatia formulata impotriva lncheierii prin care s-a dispus
revocarea masurii arestului la dorniciliu sau lnlocuirea acestuia cu masura controlului
judiciar sau controlului judiciar pe cautiune este suspensiva de executare;
- potrivit art. 399 alin. (1) ~i (4) NCPP instanta are obligatia ca, prin hotarare, sa
se pronunte asupra mentinerii, revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii
arestului la domiciliu dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat,
hotararea pronuntata cu privire la masurile preventive fiind executorie; prin urmare,
in cazul In care instanta dispune revocarea masurii arestului la domiciliu sau
lnlocuirea acesteia cu o alta masura preventiva mai u~oara, dispozitia din minuta este
executorie, inculpatul urrniind a fi pus in libertate, dad! nu este retinut sau arestat in - in cursu/ }i
alta cauza. nicia ~i necesit
legalitatii ~i tet
mentinere a sta
6. incetarea de drept a masurii arestului Ia domiciliu preventiva ince
- reprezinta terrninarea ope legis a privarii de libertate impusa prin masura b) in cazul
arestului Ia domiciliu; legiuitorul a reglementat anumite cazuri in care, independent penala;
de subzistenta temeiurilor, arestulla domiciliu nu poate continua; - in aceste c.
masura prevent
- masura arestului Ia domiciliu inceteaza de drept:
c) in ipotez~
a) Ia expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare
incetare a pro
ori Ia expirarea termenului de 30 de zile, daca judeciitorul de camera preliminara
aplicarii pedeJ
sau instanta nu a procedat Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia
supraveghere, '
domiciliu in aces/ termen, respectiv Ia expirarea termenului de 60 de zi/e, dacii
instanta nu a procedat Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in d) in ape/, c
acest termen; de condamnare
- in cursu/ urmiiririi penale, depa~irea terrnenelor pentru care s-a dispus de catre - in cazul it
infractiuni com
judecatorul de drepturi ~i libertati luarea sau prelungirea masurii arestului Ia domi-
sub supraveghc
ciliu, tara ca anterior masura sa fi fost prelungita, atrage incetarea de drept a arestului
,pedeapsa prot
Ia domiciliu Ia expirarea ultimei zile pentru care s-a dispus privarea de libertate;
infractiunile de
- in cursu! urrnaririi penale durata totala a arestului Ia domiciliu in aceea~i cauza urrnare a revoc~
~i pentru aceea~i infractiune nu poate depa~i 180 de zile; dupa acest terrnen masura
e) Ia data ra
inceteaza de drept;
- in aceste
- in cazul in care se dispune restituirea cauzei Ia procuror, masura arestului Ia
preliminara sau
domiciliu a inculpatului va putea fi mentinuta ~i dupa restituirea cauzei Ia procuror, masurii arestuh
pe o perioada de eel mult 30 de zile, care nu poate fi mai mare deciit diferenta dintre ares tat (daca nu
terrnenul maxim de 180 de zile ~i timpul in care inculpatul a fost arestat Ia domiciliu, de detinere o co
in aceea~i cauza, anterior sesizarii instantei prin rechizitoriu; in situatia in care in
- incetarea d
cursu! urrnaririi penale durata arestului Ia domiciliu a inculpatului a fost de 180 de
procurorul care
zile, dupa dispunerea restituirii cauzei Ia parchet judecatorul de camera preliminara
ordonantei prin
nu poate mentine arestul Ia domiciliu, pentru ca astfel ar fi depa~ita limita maxima a
arestului Ia domiciliu in cursu! urrnaririi penale prevazuta de NCPP; -in cursu! F
torului de dre]
- in cursu/ procedurii de camera preliminarii, judecatorul are obligatia de a judecata sa com
verifica periodic legalitatea, temeinicia ~i necesitatea privarii de libertate. Daca pro-
cedura de camera preliminara nu a fost finalizata, iar judecatorul de camera prelimi- - cererea se :
nara nu a procedat Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in cursu! urrnaririi
terrnen de 30 de zile de Ia ultima mentinere a starii de arest ~i nu a dispus mentinerea atunci ciind ca1
arestului Ia domiciliu, masura preventiva inceteaza de drept dupa trecerea acestui participarea pro
terrnen; daca procedura de camera preliminara a fost finalizata, iar instanta de avocatul sau a!
judecata nu a procedat Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei arestului Ia domiciliu in cererii/sesizarii
terrnen de 30 de zile de Ia ultima mentinere a starii de arest ~i nu a dispus mentinerea zentat de avocat
arestului Ia domiciliu, masura preventiva inceteaza de drept dupa trecerea acestui - impotriva i
terrnen; camera prelimin
Ia incetarea de
Miisuri preventive ~i alte miisuri procesua/e penale 529
nut sau arestat in - in cursu/ judeca{ii, instanta are obligatia de a veri fica periodic legalitatea, temei-
nicia ~i necesitatea privl!.rii de libertate. Dacl!. instanta nu a procedat la verificarea
legalitl!.tii ~i temeiniciei arestului la domiciliu in termen de 60 de zile de la ultima
mentinere a stl!.rii de arest ~i nu a dispus mentinerea arestului la domiciliu, ml!.sura
preventivl!. inceteazl!. de drept dupa trecerea acestui termen.
b) in cazul in care procurorul dispune clasarea sau renun{area Ia urmarirea
sl!. prin ml!.sura
penala;
~are, independent
- in aceste cazuri procesul penal este incheiat din faza urml!.ririi penale, caz in care
masura preventiva nu poate subzista dincolo de limitele procesului penal.
c) in ipoteza in care instan{a de judecata pronun{a o hotarare de achitare, de
rganele judiciare incetare a procesului penal, de renun{are Ia aplicarea pedepsei, de amanare a
era preliminara aplicarii pedepsei ori de condamnare cu suspendarea executarii pedepsei sub
iciei arestului la supraveghere, chiar nedefinitiva;
60 de zile, daca
d) fn ape/, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronun{ate fn hotararea
ui la domiciliu in
de condamnare;
- in cazul in care prima instanta a dispus prin hotararea de condarnnare pentru
-a dispus de cl!.tre
infractiuni comise in stare de recidiva postcondarnnatorie ~i revocarea suspendarii
la domi-
sub supraveghere a executl!.rii unei pedepse anterioare/liberarii conditionate, prin
,pedeapsa pronuntata" se va intelege pedeapsa aplicata pentru infractiunea sau
infractiunile deduse judecatii, la care se adauga pedeapsa devenita executabila ca
urmare a revocarii sub supraveghere a executarii pedepsei/liberarii conditionate.
e) Ia data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
- in aceste cazuri, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera
arestului la preliminarl!. sau instanta de judecata are obligatia sa constate incetarea de drept a
la procuror, masurii arestului la domiciliu ~i sa dispuna punerea de indatl!. in libertate a celui
diferenta dintre arestat ( daca nu este retinut sau ares tat in alta cauza) trimitand administratiei locului
la domiciliu, de detinere o copie de pe dispozitiv;
- incetarea de drept a masurii arestului la domiciliu trebuie sa fie constatata ~i de
procurorul care dispune clasarea sau renuntarea la urmarirea penala in chiar cuprinsul
ordonantei prin care se dispune aceasta solutie;
- in cursul procesului penal inculpatul arestat la domiciliu poate solicita judeca-
torului de drepturi ~i libertati/judecatorului de camera preliminara/instantei de
judecata sa constate incetarea de drept a masurii preventive;
- cererea se solutioneaza fn camera de consiliu (in situatia in care cauza se afla in
cursul urmaririi penale sau in faza camerei preliminare), respectiv fn ~edinta publica
atunci cand cauza se afla in cursul judecatii (in prima instanta sau in apel), cu
participarea procurorului ~i, in principiu, a inculpatului arestat la dorniciliu asistat de
avocatul sau ales sau desernnat din oficiu; in vederea solutionarii cu celeritate a
cererii/sesizarii solutionarea poate avea loc ~i in lipsa inculpatului, care va fi repre-
zentat de avocatul sau ales sau desernnat din oficiu;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
camera preliminara sau instanta de judecatl!. (in prima instanta) se pronunta cu privire
Ia incetarea de drept a masurii arestului la domiciliu (indiferent de solutia pronun-
tata: constatarea incetarii de drept a masurii arestului la domiciliu sau respingerea

cererii inculpatului/procurorului sau a sesizarii administratiei locului de detinere) pot
formula contestatie procurorul sau inculpatul in termen de 48 de ore de la pronuntare
pentru cei prezenti, respectiv de la comunicare pentru procurorul sau inculpatul care
suspiciunea reJ
au lipsit de la pronuntare;
pedeapsa prev,
- contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a constatat fncetarea de
drept a acestei masuri nu este suspensiva de executare, incheierea fiind executorie; -pot exista
din care sa re
- persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum ~i tuturor institu-
tiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica, de indata, cate o copie de pe
ordonanta sau incheierea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a
masurii preventive.
Sectiunea a 5-a. Controlul judiciar

- controlul j
1. Notiune stipuleaza pede
pentru care leg
- controlul judiciar este masura preventiva ce consta in indatorirea inculpatului,
acuzat de savar~irea unei infractiuni, de a se supune obligatiilor impuse de lege sau
de organul judiciar care a dispus masura in scopul asigurarii bunei desra~urari a
procesului penal;
- fn NCPP masura contro/u/ui judiciar reunete e/emente ale masuri/or preven-
tive restrictive de /ibertate din vechiu/ Cod, pre/uand fn cadru/ unei institutii unice
dispozitii procedura/e atat de Ia masuri/e ob/igarii de a nu parasi /oca/itatealtara,
cat ide Ia /iberarea provizorie sub control judiciar; in mi~care sau
solutii de clasar,
- fn lumina NCPP contro/u/ judiciar este, ca regula, o masura a priori arestarii
preventive, autonoma de aceasta, deosebindu-se esentia/ de masura /iberarii provi- (iii) sa fie fi
zorii sub control judiciar prevazuta de vechiu/ Cod care era o masura procesua/a a exista suspiciune
posteriori conditionata de existenta fn prea/abil a unei stari de arest /ega/a # - potrivit N
temeinica (ca exceptie, este posibi/a p/asarea unei persoane sub control judiciar fn patului; a~adar,
ipoteza fnlocuirii masurii arestarii preventive sau a arestu/ui Ia domiciliu); dispusa continu
- controlul judiciar poate fi dispus de procuror, de judecatorul de drepturi ~i liber- controlul judici,
tati, de judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata; inainte de punere
- organele de cercetare penala nu pot dispune masura controlului judiciar; (iv) audierea
- potrivit NCPP contro/u/ judiciar nu poate fi dispus fat a de suspect. oficiu;
- potrivit N
prealabila a incu
2. Luarea masurii controlului judiciar uzeze de dreptul
2.1. Conditii
- NCPP reg/ementeaza ace/eai conditii pentru /uarea masurii contro/u/ui judi-
1
ciar fie ca masura preventiva este dispusa fn cursu/ urmaririi pena/e, fie fn proce- in principiu.
dura de camera pre/iminara sau fn cursu/ judecatii (fn prima instanta sau fn ape/); nerea masurii reti
dispus numai cu p
u respingerea - pentru a se dispune luarea controlului judiciar fata de inculpat trebuie indeplinite
e detinere) pot urmatoarele conditii 1:
Ia pronuntare
(i) sa existe probe (directe sau indirecte) sau indicii temeinice din care rezulta
nculpatul care
suspiciunea rezonabi/a ca 0 persoana a saviir.yit 0 infracfiune (indiferent de
pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta);
fncetarea de
-pot exista probe directe (fapte principale) sau probe indirecte (fapte probatorii)
executorie;
din care sa rezulte suspiciunea rezonabila eli inculpatul a savar~it o infractiune;
turor institu- - exista indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezultli
o copie de pe suspiciunea rezonabila eli inculpatul este persoana care a savar~it fapta;
~a de drept a
- in toate cazurile, atat din probe, cat ~i din indicii temeinice trebuie sa rezulte
suspiciunea rezonabila eli o persoana a savar~it o infractiune; notiunea de suspiciune
rezonabila trebuie raportata Ia sensul oferit de jurisprudenta Curtii Europene referitor
Ia existenta unor date, informatii care sa convinga un observator obiectiv ~i impartial
eli este posibil ca o persoana sa fi savar~it o infractiune;
- controlul judiciar poate fi dispus atat in cazul infractiunilor pentru care legea
stipuleaza pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, cat ~i in cazul infractiunilor
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa amenzii penale
inculpatului, sau numai amenda;
;e de lege sau - nu prezinta importanta forma in care a fost comisa infractiunea: tentativa, fapta
des!a~udiri a consumata ori epuizata.
(ii) sa nu existe vreo cauza care fmpiedica punerea fn mi.ycare sau exercitarea
rilor preven- acfiunii penale prevazuta de art. 16 NCPP;
stitufii unice
ca/itatea/fara, - existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute de art. 16 NCPP la punerea
in mi~care sau exercitarea actiunii penale trebuie sa conduca Ia dispunerea unei
solutii de clasare, !acand imposibila luarea unei masuri preventive in cauza.
iori arestarii
erarii provi- (iii) sa fie fost pus a fn mi.ycare acfiunea penala pentru infracfiunea pentru care
procesuala a exista suspiciunea ca afost saviir.yita de incu/pat;
est /ega/a .yi - potrivit NCPP controlul judiciar poate fi dispus numai fata de persoana incul-
ol judiciar fn patului; a~adar, nu este suficient ca intr-o cauza sa fi fost inceputa urmarirea penala ~i
iu); dispusa continuarea efectuarii acesteia fata de suspect pentru ca procurorul dispuna
~pturi ~i liber- controlul judiciar, noua codificare nepermitand posibilitatea luarii acestei masuri
inainte de punerea in mi~care a actiunii penale.
ciar; (iv) audierea prealabila a incu/patului fn prezenfa avocatului ales ori numit din
oficiu;
- potrivit NCPP nu se poate dispune masura controlului judiciar lara audierea
prealabila a inculpatului, exceptie !acand situatia in care acesta declara eli intelege sa
uzeze de dreptulla tlicere;
trolului judi-
fie fn proce- 1
In principiu, conditiile impuse de NCPP sunt similare cu cele prevazute pentru dispu-
fn ape/); nerea masurii retinerii, cu mentiunea eli spre deosebire de retinere controlul judiciar poate fi
dispus numai cu privire Ia persoana inculpatului.
- este reglementata o garantie a dreptului Ia aparare, prin propria persoana, cat ~i controlului j
prin aparator, a inculpatului, care inlatura in acest fel posibilitatea luarii masurii preventive n
controlului judiciar in mod arbitrar ~i permite organelor judiciare (procuror, judecator (vi) masi
de drepturi ~i libertati, judecator de camera preliminara sau instanta de judecata) sa aduse inculJ
aprecieze in concreto daca masura este necesara ~i propoqionala cu scopul urmarit; acesteia.
- ascultarea trebuie sa vizeze nu numai situatia de fapt, ci ~i orice alte aspecte ce - aceasta
prezinta importanta Ia analiza conditiilor necesare pentru luarea masurii restrictive de Iibertatii de ,
libertate; tati, a unui j
- chiar daca asistenta juridica nu este obligatorie in cursu! urmariri penale, a! dispunerea 1
procedurii de camera preliminara sau a! judecatii, Ia luarea masurii controlului parte, spre
judiciar este obligatorie ascultarea inculpatului fn prezenfa aparatorului ales sau exista un ju
desemnat din oficiu; absenta avocatului ales sau desernnat din oficiu de Ia ascultare infractiunii ~
atrage nulitatea masurii restrictive de libertate, prin vatamarea grava a dreptului Ia Constitu1
aparare al inculpatului ce nu poate fi inlaturata in alt mod; privire Ia di~
- fnainte de audiere, organul judiciar competent este obligat sa aduca Ia cuno~ mentari, rna;
tinfa inculpatului ca are dreptul de a fi as is tat de un avocat ales ori numit din oficiu masurilor pl
~i dreptul de a nu face nicio declarafie, cu excepfia furnizarii de informafii referi- preventiva).
toare Ia identitatea sa, atragandu-i atenfia ca ceea ce declara poate fi folosit fmpo-
triva sa; 2.2. Con
- inculpatul are dreptul de a-~i incuno~tinta personal avocatul ales sau de a - consta
solicita organului de cercetare penala ori procurorului sa il incuno~tinteze pe acesta. patului, stal
Modul de realizare a incuno~tintarii se consernneaza intr-un proces-verbal; incul- camera preli
patului nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal incuno~tintarea - persoru
decat pentru motive temeinice, care vor fi consernnate in procesul-verbal; libertatea de
- avocatul ales are obligatia de a se prezenta la sediul organului judiciar fn term en ficat modul ,
de eel mutt doua ore de Ia fncuno~tinfare. in caz de neprezentare a avocatului ales, se - impune
dispune desemnarea unui avocat din oficiu; penal, sa irr
- in vederea pregatirii apararii avocatul inculpatului are dreptul de a comunica mentinerea c
direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea; - enume
- daca inculpatul refuza sa dea declaratie, organul judiciar trebuie sa intocmeasca un legalitatii p1
proces-verbal prin care sa se constate refuzul de a da declaratie; daca inculpatul ~i/sau camera prel
avocatul ales ori din oficiu a! acestuia refuza ~i sernnarea acestui proces-verbal, organul preventive a
judiciar va consernna aceasta atitudine procesuala in cuprinsul procesului-verbal. - art. 21!
(v) masura controlului judiciar sa fie necesard fn scopul asigurarii bunei obligat sa n
desfa~urari a procesului penal, a/ fmpiedicarii sustragerii inculpatului de Ia urma- a) sa se 1
rirea penala sau de Ia judecata ori a/ prevenirii savar~irii unei alte infracfiuni (buna nara sau Ia i
desfa~urare a procesului penal);
b) sa inti
- spre deosebire de art. 136 alin. (1) C.proc.pen., noul Cod nu mai mentioneaza ca se afla cauZl
scop al masurii preventive fmpiedicarea sustragerii de Ia executarea pedepsei,
c) sa se 1
deoarece aceasta ipoteza ridica un dubiu serios cu privire Ia respectarea prezumtiei de
nul judiciar
nevinovatie a suspectului sau inculpatului;
organul de J
- caracterul gradual a! masurilor preventive se reflecta nu numai din enumerarea
lor, ci si din analiza conditiilor necesare pentru luarea acestora; astfel, daca in ipoteza
persoana, cat ~i controlului judiciar NCPP face referire numai la testul necesitatii, in cazul masurilor
ea luarii masurii preventive mai grele adauga ~i conditia caracterului suficient al masurii.
curor, judecator (vi) masura controlului judiciar sa fie propor{ionala cu gravitatea acuzafiei
a de judecata) sa aduse inculpatului ~i necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea
copul urmarit; acesteia.
1e alte aspecte ce - aceasta conditie decurge din cea a necesitatii ~i presupune, in scopul garantarii
ii restrictive de libertatii de circulatie a persoanei ~i evitarii arbitrarului, existenta unei proportionali-
tati, a unui just echilibru intre restrictia libertatii de circulatie ~i scopul urmarit prin
ariri penale, al dispunerea masurii preventive, prin raportare la circumstantele fiecarei cauze in
urii controlului parte, spre exemplu, la gravitatea infractiunii de care este suspectat inculpatul (nu
torului ales sau exista un just echilibru intre restrictia libertatii ~i gravitatea extrem de redusa a
[u de la ascultare infractiunii sava~ite), situatia personala sau profesionala a inculpatului etc.
a a dreptului la Constitutia, NCPP sau legislatia speciala nu prevad cerinte suplimentare cu
privire la dispunerea controlului judiciar fata de anumite categorii de persoane (parla-
aduca Ia cuno~ mentari, magistrati, membrii Curtii de Conturi, Avocatul Poporului etc.) ca in cazul
, numit din oficiu masurilor preventive privative de libertate (retinerea, arestul la domiciliu, arestarea
informafii referi- preventiva).
e fi folosit fmpo-
2.2. Conpnutul controlului judiciar
1 ales sau de a - consta in ansamblul de masuri restrictive a unor drepturi ~i libertati ale incul-
inteze pe acesta. patului, stabilite de procuror, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
es-verbal; incul- camera preliminara, sau instanta de judecata;
1 incuno~tintarea - persoana supusa controlului judiciar va suporta anumite restrictii cu privire la
rbal; libertatea de mi~care, la viata sa sociala sau la activitatea profesionala ~i va fi veri-
diciar fn termen ficat modul de conformare Ia obligatiile ce i-au fost impuse;
ocatului ales, se - impunerea acestor obligatii are ca scop sa asigure buna desfa~urare a procesului
penal, sa impiedice sustragerea inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata,
1 de a comunica mentinerea ordinii pub lice ~i prevenirea sawir~irii unei alte infracfiuni;
- enumerarea obligatiilor este limitativa, iar in vederea respectarii principiului
jll intocmeasca un legalitatii procesului penal, procurorul, judecatorul (de drepturi ~i libertati, sau de
inculpatul ~i/sau camera preliminara), sau instanta nu poate impune persoanei supuse acestei masuri
~s-verbal, organul preventive alte obligatii;
dui-verbal. -art. 215 alin. (1) NCPP prevede cape timpul controlului judiciar inculpatul este
asigurarii bunei obligat sa respecte urmatoarele obligafii (cumulativ):
lui de Ia urma- a) sa se prezinte Ia organul de urmarire penala, Ia judeclitorul de camera prelimi-
infracfiuni (buna nara sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia
ti mentioneaza ca se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;
tarea pedepsei,
c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa de catre orga-
ea prezumtiei de
nul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere intocmit de
organul de politie sau ori de cate ori este chemat.
din enumerarea
1, daca in ipoteza
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu mai prevede intre ob/igafii/e care sunt - organul
de esenfa controlului judiciar (fiind impuse ope legis), interdicfia de a depii~i o sau incheier9
anumitii limitii teritorialii ~i pe cea de a define, folosi # purta vreo categorie de ciliaza sau loo
arme, ob/igafii impuse ope legis in cadrul fostelor miisuri preventive restrictive de abilitate sa s
/ibertate (ob/igarea de a nu piiriisi localitatea/fara ori /iberarea provizorie sub fata de care
control judiciar); Roman pen
- pe Janga aceste obligatii, art. 215 alin. (2) NCPP stipuleaza ca organul judiciar controlul judi
care a dispus masura poate impune inculpatului ca pe timpul controlului judiciar sa de supravegh
respecte una sau mai multe dintre urmiitoarele obligafii:
a) sa nu dep~easca o anumita limita teritoriala, fixata de organul judiciar, decat
cun~~~~:: :;J
cu incuviintarea prealabila a acestuia; anumita locall
comunica, in
b) sa nu se deplaseze in locuri anume stabilite de organul judiciar sau sa se
tatii de politi
deplaseze doar in locurile stabilite de acesta;
cumscriptie
c) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; evidenta a ~
d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata sau de pentru lmigr;
membrii familiei acesteia, de alti participanti Ia comiterea infractiunii, de martori ori respectarii de
expeqi sau de alte persoane anume desernnate de organul judiciar ~i sa nu comunice inculpatului i
cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale; -in cazul
e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desta~oare activitatea in exercitarea locuinta farni
careia a savar~it fapta; familiei aceste
f) sa comunice periodic informatii relevante despre mijloacele sale de existenta; copie de pe o
g) sa se supuna unor masuri de control, ingrijire sau tratament medical, in special trimite ~i per
in scopul dezintoxicarii; - daca p
tei a fost impu
h) sa nu participe Ia manifestari sportive sau culturale ori Ia alte adunari publice;
dintre cele p
i) sa nu conduca vehicule anume stabilite de organul judiciar; fiilor se face
j) sa nu detina, sa nu foloseasca ~i sa nu poarte arme; a) de catre
k) sa nu emita cecuri. de institutia
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP extinde sfera ob/igafii/or ce pot fi impuse
inculpatului previizand noi ob/igafii cum ar fi cele de a comunica informafii despre
mijloacele sale de existenfa, de a se supune miisurilor de control, fngrijire sau
tratament medical ~i de a nu emite cecuri;
- in cuprinsul ordonantei sau incheierii prin care se dispune luarea masurii
controlului judiciar trebuie prevazute in mod expres obligatiile pe care inculpatul
trebuie sa le respecte pe durata acestuia ~i i se atrage atentia ca, in caz de incalcare cu
rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar se poate fnlocui cu - suprave
miisura arestului Ia domiciliu sau miisura arestiirii preventive; de supraveghe
- daca prin ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de drepturi ~i - institutiJ
libertati/camera preliminara sau a instantei de judecata nu este stabilita nicio obligatie tiilor verifica
in concreto sau daca sunt stabilite alte obligatii decat cele prevazute de art. 215
constata inc~l
alin. (1) ~i (2) NCPP actul procesual este Jovit de nulitate; penale, jude
instanta de ju
Miisuri preventive ~i aile miisuri procesuale penale 535
- organul judiciar care a dispus controlul judiciar trimite o copie de pe ordonanta
sau incheierea prin care a luat aceasta masura sectiei de politie in raza careia domi-
ciliaza sau locuie~te persoana in cauza, precum ~i, daca este cazul, celor1alte institutii
abilitate sa supravegheze respectarea obligatiilor impuse. in cazul cetatenilor straini
fata de care s-a impus interdictia de a parasi tara, comunicarea se face ~i Oficiului
Roman pentru Imigrari; dupa primirea copiei de pe actul prin care s-a dispus
controlul judiciar, organu/ de politie procedeazii de indatii Ia stabilirea programu/ui
de supraveghere ~i cheamii persoana ajlatii sub control judiciar, pentru a-i aduce Ia
cuno~tin{ii acest program;
- daca organul judiciar a impus inculpatului interdictia de a parasi tara sau o

anumita localitate, cate o copie a ordonantei procurorului ori, dupa caz, a minutei, se
comunica, in ziua emiterii ordonantei sau a pronuntarii incheierii, incu1patului, uni-
tatii de politie in a carei circumscriptie locuie~te, precum ~i celei in a carei cir-
cumscriptie are interdictia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de
evidenta a persoanelor, Politiei de Frontiera Romane ~i lnspectoratului General
atamata sau de pentru Imigrari, in situatia celui care nu este cetatean roman, in vederea asigurarii
de martori ori respectarii de catre inculpat a obligatiei care ii revine. Organele in drept dispun darea
nu comunice inculpatului in consemn Ia punctele de trecere a frontierei;
- in cazul in care organul judiciar a impus inculpatului obligatia de a nu reveni in
in exercitarea locuinta familiei, sau de a nu se apropia de persoana vatamata sau de membrii
familiei acesteia, ~i de a nu comunica cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale, o
e existenta; copie de pe ordonanta sau incheierea prin care s-a luat masura controlului judiciar se
trimite ~i persoanei vatamate;
ical, in special
- daca prin ordonanta procurorului sau prin incheierea judecatorului sau a instan-
tei a fost impusa inculpatului respectarea uneia sau mai multor obligatii ,facultative"
nari publice;
dintre cele prevazute Ia art. 215 alin. (2) NCPP supravegherea respectiirii ob/ige-
tiilor se face dupa cum urmeaza:
a) de catre organul de politie in raza caruia domiciliaza sau locuie~te inculpatul ~i
de institutia sanitara in care urmeaza a se efectua tratamentul, in cazul obligatiei de a
pot fi impuse se supune unor masuri de control, ingrijire sau tratament medical, in special in scopul
rma{ii despre dezintoxicarii;
fngrijire sau b) de catre organul de politie in raza caruia domiciliaza sau locuie~te inculpatul ~i
de catre banca sau bancile Ia care inculpatul are deschise conturi, in cazul obligatiei
area masurii de a nu emite cecuri;
re incu1patul c) de catre organul de politie in raza diruia domiciliaza sau 1ocuie~te inculpatul, in
incalcare cu cazul celorlalte obligatii.
ate fnlocui cu - supravegherea indeplinirii obligatiei de a purta permanent un sistem electronic
de supraveghere se face in conditiile stabilite prin lege speciala;
e drepturi ~i - institutia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea respectarii obliga-
icio obligatie tiilor verifica periodic respectarea obligatiilor de catre inculpat, iar in cazul in care
de art. 215 constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi
penale, judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau
instanta de judecatli, in cursul judecatii.
A. Obligapi de ,a face"
~
- potrivit NCPP obligatiile pozitive de ,a face" constau in urmlHoarele:
a) sa se prezinte Ia organul de urmarire pena/ii, Ia judecatorul de camera preli-
minara sau Ia ins tan fa de judecata ori de cdte ori este chemat;
- sustragerea de Ia urmarire penala sau de Ia judecata a persoanei aflate sub
control judiciar poate atrage revocarea masurii.
b) sa informeze de fndata organul judiciar care a dispus masura sau fn fafa
caruia se aflti cauza cu privire Ia schimbarea locuinfei;
- impunerea acestei obligatii are ca scop cunoa~terea permanenta a locului unde
poate fi gasit inculpatul;
- intereseaza adresa unde locuie~te efectiv ~i unde poate fi gasita persoana aflata unei 1
sub control judiciar, iar nu domiciliul sau re~edinta acesteia. cedun
c) sa se prezinte Ia organul de po/ifie desemnat cu supravegherea sa de catre

organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere fntoc-
mit de organul de polifie sau ori de cdte ori este chemat;
- este o obligatie de esenta controlului judiciar, care da eficienta programului de
supraveghere impus de organele judiciare inculpatului.
d) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
- permite, indiferent de sistemul de supraveghere, obtinerea de informatii, prin
intermediul sistemelor G.P.S. ~i G.S.M. despre inculpat;
- astfe/, este contro/ata respectarea ~i a a/tor obligafii impuse inculpatului: sa nu
depa~easca o anumita limita teritoriala, fixata de organul judiciar; sa nu revina in
locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata sau de membrii familiei
acesteia, de alti participanti Ia comiterea infractiunii, de martori ori experti sau de alte
persoane anume desernnate de organul judiciar ~i sa nu comunice cu acestea direct
sau indirect, pe nicio cale; sa nu se deplaseze in locuri anume stabilite de organul
judiciar sau sa se deplaseze doar in locurile stabilite de acesta.
e) sa comunice periodic informafii relevante despre mijloace/e sale de existenfa;
f) sa se supuna unor masuri de control, fngrijire sau tratament medical, fn special
fn scopul dezintoxicarii.
B. Obligapi de ,a nu face"
- potrivit NCPP obligatiile negative de , a nu face" au doar caracter facultativ ~i b) sa nu
constau in urmatoarele: deplaseze do
a) sa nu depa~easca o anum ita limita teritoria/a, fixata de organul judiciar, decdt - poate a
cu fncuviinfarea prealabila a acestuia; locurile in c
- permite organului judiciar sa restranga persoanei ce a beneficiat de controlul judecat (de
judiciar dreptul de a parasi teritoriul tarii, a! unuia sau mai multor judete, a! unei -tot astf
localitati sau a! unei parti a acesteia; ca exceptie, organul judiciar poate incuviinta fi, interdicti
pentru situatii speciale depa~irea limitelor teritoriale fixate. vanzarea dro
rele: '"""'"'"ax:"'"' """''"!Cl"s Orice masura care restrange exercitiul dreptului Ia Iibera
circulatie trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca unul dintre scopurile
camera preli- legitime stabilite de 3 a! art. 2 din Protocolul nr. 4 ~i sa mentina unjust echi-
libru intre interesul general ~i drepturile persoanei in cauza. Masura prin care o
nei aflate sub persoana este deposedata de un act de identitate, cum ar fi de exemplu, pa~a
portul, echivaleaza cu o ingerinta in exercitiului libertatii de circulatie (CEDO,
ra sau in fafa hotararea din 22 mai 2001, in cauza Baumann c. Fran{ei, parag. 61-62).
-- ~Fffil'iH;-H
~~
a locului unde ~~ 0
'"'""""""rou'T"'"""''" "IG""' Pentru a anahza propoq10nahtatea obhgattet de a nu parast

tara este esential ca, pe de o parte, autoritatile sa ofere motivele pentru luarea
persoana aflata unei asemenea masuri ~i, pe de alta parte, masura sa fie insotita de garantii pro-
cedurale eficiente prin care autoritatile sa analizeze daca este necesara menti-
nerea masurii ~i pentru a preveni arbitrariul. De~i instanta suprema a realizat o
ea sa de catre motivare cuprinzatoare cu privire Ia motivele pentru care inculpatul nu ar trebuie
veghere intoc- sa mai fie privat de libertate, nu a oferit niciun motiv pentru a demonstra de ce
masura obligarii de a nu parasi tara este necesara pentru finalizarea urmaririi
rogramului de penale, ci aceasta masura a fost luata mai degraba in mod automat. Instanta
suprema a oferit, insa, suficiente ~i convingatoare motive pentru aceasta masura
printr-o decizie ulterioara. Mai mult, Curtea a observat ca reclamantul a for-
mulat o serie de plangeri impotriva acestei masuri, toate fiind examinate de catre
nformatii, prin instantele nationale, existand garantii procedurale eficiente pentru reclamant
(CEDO, decizia de inadmisibilitate parfialii din 7 iunie 2011, in cauza
rpatului: sa nu Cii.yuneanu c. Romaniei, parag. 53-54).
nu revina in
brii familiei
erti sau de alte
~TI!, . I d' .
b'l' X
'"""""'"cou"'"'"""'""..""' nter tctta sta
I I . d X X
1 tta m sarcma rec amantu ut, e a nu parast tara
A
timp de 5 ani ~i 2 luni a fost dispropoqionata, avand in vedere ca acesta a fost

acestea direct
obligat sa ramana intr-o tara straina ~i nu i-a fost permis sa piece nici pentru 0
te de organul
scurta perioada de timp. De asemenea, procesul penal impotriva reclamantului
este in desta~urare de o perioada considerabila de timp ~i nu a fost pronuntata
'de existenfa; Inca o hotarare In prima instanta. Mai mult, masura preventiva a fost ridicata ~i,
a/, in special cu acordul instantei nationale, procesul continua ~i tara prezenta reclamantului.
Prin urmare, nu a fost mentinut unjust echilibru lntre interesul ordinii pub lice ~i
drepturile reclamantului (CEDO, hotiirarea din 24 ianuarie 2012, in cauza
Miaidtyk c. Poloniei, parag. 41).
facultativ ~i b) sa nu se deplaseze in locuri anume stabilite de organul judiciar sau sa se
deplaseze doar in locurile stabilite de acesta;
- poate avea ca scop protejarea ordinii publice sau evitarea prezentei acestuia in
locurile in care se presupune ca a fost saviir~ita fapta pentru care este urmarit sau
judecat (de pilda, un anumit supermarket sau in reteaua de metrou din Bucure~ti) ;
- tot astfel, poate fi urmarita, de exemplu, protejarea sanatatii inculpatului, cum ar
fi, interdictia impusa unui consumator de droguri de a se afla in anumite cartiere unde
vanzarea drogurilor este de notorietate.
c) sii nu revinii fn /ocuintafami/iei, sii nu se apropie de persoana viitiimatii sau de - procuro

membrii familiei acesteia, de a/fi participanfi Ia comiterea infracfiunii, de martori inculpatului
ori experfi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar # sii nu cornu- indata, in li
nice cu acestea direct sau indirect, pe nicio ca/e; luarii masurii
- are ca scop protectia acesteia ~i evitarea contactului cu inculpatul; - miisura a
- in cazurile de violenta domestica, instanta ii poate impune celui liberat obligatia prezenfa avo
de a nu reveni in locuinta familiei, daca constata ca prezenta acestuia ar putea nu afecteazii
constitui un pericol grav pentru membrii familiei; -NCPPn
- are ca scop, pe de o parte, protectia persoanei vatamate ~i evitarea contactului cu
inculpatul, iar, pe de alta parte, evitarea riscului ca inculpatul sa faca presiuni asupra
victimei infractiunii, a martorilor, expertilor ori a altor participanti sau sa ia legatura
cu eventuali complici etc.;
- este interzisa comunicarea directa sau indirecta cu aceste persoane, inclusiv prin
telefon, fax, mesaje SMS sau e-mail. exista, totu~i.
d) sii nu exercite profesia, meseria sau sii nu desfo~oare activitatea fn exercitarea legalitatii ~i t
ciireia a siivdr~it fapta; procesului pe
- poate fi dispusa numai daca exista o legatura intre activitatea profesionala inter- oficiu in te
zisa ~i infractiunea pentru care inculpatul este urmarit sau judecat, precum ~i o masurii preve
instanta trebu .
suspiciune rezonabila cu privire Ia existenta riscului de comitere a unor alte fapte
penale prin continuarea exercitarii profesiei/meseriei ori a desta~urarii activitatii; luarea masurii
- aceasta interdictie este de stricta interpretare, neputand fi extinsa Ia interzicerea - impotriv
dreptului de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. ciar inculpatu
torul de drep
e) sii nu participe Ia manifestiiri sportive sau culturale ori Ia a/te aduniiri pub/ice; cauza in fond;
f) sii nu conducii vehicule anume stabi/ite de organu/ judiciar; triva ordonant
- urmare~te sa previna comiterea unor noi infractiuni legate de conducerea face inaplicab
unui/unor vehicule sau facilitate prin intrebuintarea acestora, de pilda: in cazul per- formularea un
soanelor acuzate de saviir~irea infractiunii de ucidere din culpa, conducerea sub - judecato
influenta bauturilor alcoolice. dosarul de u
g) sii nu definii, sii nu foloseascii # sii nu poarte arme; - judecato
- vizeaza atiit persoanele care detin permis de port arma, care nu le vor mai putea cu citarea in
folosi in mod legal, ciit ~i pe cele care nu detin un astfel de permis, dar care inten- este ob/igatori
tioneaza sa depuna diligentele necesare pentru obtinerea unuia. - judecato
h) sii nu emitii cecuri. prezent; nepre
acesta putiind
2.3. Aspecte procedurale privind luarea masurii controlului judiciar in - pliingere
cursul urmaririi penale luarea masurii
A. Luarea masurii controlului judiciar de catre procuror prm care s-a
parcursul proce
- judecato~
- in cursu! urmaririi penale, masura controlului judiciar poate fi luata de catre
procuror, prin ordonanfii, daca sunt satistacute conditiile prevazute de art. 211 NCPP
descrise mai sus; NCPP nu permite procuroru/ui sii dispunii aceastii miisurii preven- pune prin fnch
tivii ~i prin rechizitoriu; soluJii:
a vatamata sau de - procurorul dispune citarea inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea
:fiunii, de martori inculpatului aflat in stare de retinere; inculpatului prezent i se aduc Ia cuno~tinta, de
:iar i sa nu cornu- indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat ~i motivele
luarii masurii controlului judiciar;
tul; - masura contro/u/ui judiciar poate fi /uata numai dupa audierea incu/patu/ui, fn
ui liberat obligatia prezenfa avocatului ales ori numit din oficiu; refuzul incu/patului de a da dec/arafii
acestuia ar putea nu afecteaza /ega/itatea dispunerii masurii preventive;
- NCPP nu prevede posibi/itatea /uarii masurii contro/u/ui judiciar fn /ipsa;
rrea contactului cu - ordonanfa motivata prin care procuroru/ dispune luarea masurii controlului
ca presiuni asupra judiciar se comunica incu/patu/ui;
sau sa ia legatura - NCPP nu prevede durata pentru care este Iuata masura controlului judiciar, ceea
ce implica faptul ca aceasta va fi in fiinta pana Ia momentul revocarii sau inlocuirii
)ane, inclusiv prin cu aWi masura preventiva, putand dura chiar pe intreg parcursul procesului penal;
exista, totu~i, reglementate o serie de obligatii procedurale pozitive de verificare a
rtea fn exercitarea legalitatii ~i temeiniciei masurii controlului judiciar la trecerea dintr-o faza in alta a
procesului penal; astfel, judecatorul de camera preliminara trebuie sa verifice din
profesionala inter- oficiu in termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului legalitatea ~i temeinicia
~cat, precum ~i o masurii preventive [art. 348 alin. (2) NCPP ~i art. 207 alin. (2) NCPP]; deopotriva,
a unor alte fapte instanta trebuie sa verifice din oficiu daca mai subzistii temeiurile avute in vedere la
rii activitatii; luarea masurii preventive [art. 362 alin. (2) NCPP ~i art. 208 alin. (2) NCPP];
11sa la interzicerea - impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea controlului judi-
t. ciar inculpatul poate face p/angere in termen de 48 ore de la comunicare la judeca-
torul de drepturi ~i libertati de Ia instanta careia i-ar reveni competenta sa judece
aduniiri pub/ice;
cauza in fond; in aceastii materie exista o reglementare speciala a caii de atac impo-
triva ordonantei procurorului, ceea ce presupune numai un control al judecatorului, ~i
:e de conducerea face inaplicabile dispozitiile generale prevazute de art. 336 NCPP, nefiind admisibila
ilda: in cazul per- formularea unei plangeri la procurorul ierarhic superior celui care a dispus masura;
, conducerea sub - judecatorul de drepturi ~i libertati va face demersuri ca procurorul sa inainteze
dosarul de urmarire penala (sau copie certificata dupa actele dosarului);
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza plangerea fn camera de consiliu,
1 le vor mai putea cu citarea inculpatu/ui i participarea procurorului; asistenfa juridica a incu/patului
is, dar care inten- este ob/igatorie;
- judecatorul de drepturi ~i libertati il ascultii pe inculpat atunci cand acesta este
prezent; neprezentarea inculpatului la judecatii nu impiedica solutionarea plangerii,
acesta putand fi reprezentat prin avocat ales sau desernnat din oficiu;
ului judiciar in - plangerea inculpatului impotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus
luarea masurii preventive nu este suspensiva de executare; ordonanta procurorului
prin care s-a dispus luarea masurii controlului judiciar i~i produce efectele ~i pe
parcursul procedurii de solutionare a plangerii;
fi luatii de catre
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutionand plangerea formulatii, poate dis-
de art. 211 NCPP
pune prin fncheiere, care se pronunfii fn camera de consi/iu, una dintre urmiitoarele
ii miisurii preven-
solutii:
a) admiterea plangerii ~i revocarea masurii controlului judiciar daca au fost a) respi

incalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de luare a acesteia ori nu rarea atac
este necesara sau propoqionala fata de scopurile urmarite;
b) admiterea pliingerii ~i inlaturarea ca nelegale sau nejustificate a unora dintre
obligatiile stabilite prin ordonanta procurorului; revocarea 1
. I
c) respingerea plangerii ca nefondata daca ordonanta procurorului este legala, unora dmtiJ
temeinica, masura preventiva fiind necesara pentru buna desta~urare a procesului formulated
penal;
d) respingerea pliingerii ca tardiva daca este formulata cu depa~irea termenului de narea cont
48 de ore de Ia comunicarea ordonantei prin care s-a dispus luarea masurii, sau ca
inadmisibila daca este formulata de o alta persoana decat inculpatul ~i care nu avea atacata cu
drept special de reprezentare al acestuia.
- intocmirea minutei in doua exemplare originale este obligatorie;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta cu -inca
privire Ia plongerea formulatii de inculpat (atat in cazul admiterii plangerii, cat ~i
patului, da
atunci ciind plangerea este respinsa) pot formula contestatie procurorul sau inculpatul
drepturi ~i 1
in termen de 48 de ore de Ia pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la comu-
judiciar;
nicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de la pronuntare;
- deopo
- regimul general al contestatiei formulate impotriva judecatorului de drepturi ~i
nerea de pre
libertati este eel prevazut de art. 204 NCPP, ~i presupune urmatoarele reguli proce-
fnlocuirea m
durale:
1. contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus revocarea
masurii preventive este suspensivii de executare;
2. contestatia se depune Ia judecatorul de drepturi ~i libertati care a pronuntat
incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, judecatorului de luarea masu
drepturi ~i libertati de Ia instanta ierarhic superioara, in termen de 48 de ore de Ia prevazute ar
inregistrare; contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi ~i conduitei pr,
libertati de Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune asupra masurilor preventive suficienta pe
se solutioneaza de un complet compus din 2 judecatori de drepturi ~i libertati de Ia
-in toate
sub sanctiun
3. contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de Ia poate fi ataca
inregistrare in vederea tran~arii cu celeritate a problematicii masurii preventive Ia
care acesta este supus; 2.4.
4. in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza; solutionarea contes-
tatiei se face in prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipse~te nejusti-
ficat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de foqa majora
sau stare de necesitate nu se prezinta in fata judecatorului;
5. fn toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenfei juridice pentru inculpat
de ciitre un avocat, ales sau numit din oficiu;
6. participarea procurorului este obligatorie;
7. judecatorul de drepturi ~i libertati care solutioneaza contestafia poate dispune
prin incheiere una dintre urmatoarele solufii:
daca au fost a) respingerea contestatiei ca tardiva, inadrnisibila sau nefondata, mentinand hota-
esteia ori nu rarea atacata;
b) admiterea contestatiei ~i respingerea plangerii fonnulate ca nefondatli, tardiva
unora dintre sau inadmisibila (cand contestatia a fost fonnulata de procuror), sau, dupa caz,
revocarea masurii controlului judiciar sau inlaturarea ca nelegale sau nejustificate a
este legala, unora dintre obligatiile stabilite prin ordonanta procurorului (In ipoteza contestatiei
a procesului fonnulate de inculpat).
8. dosarul cauzei se restituie procurorului in tennen de 48 de ore de Ia solutio-
ennenului de narea contestatiei;
surii, sau ca 9. daca incheiereajudecatorului de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta nu este
care nu avea atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului In tennen de 48 de ore de
Ia expirarea tennenului de contestatie.
B. Luarea masurii controlului judiciar de judecatorul de drepturi ~i Iibertap
pronunta cu
- In cazul respingerii propunerii de arestare preventivlVarest Ia domiciliu a incul-
gerii, cat ~i
patului, daca sunt lntrunite conditiile prevazute de art. 211 NCPP, judecatorul de
u inculpatul
drepturi ~i libertati poate dispune, prin aceea~i incheiere, /uarea masurii controlului
de Ia cornu-
judiciar;
- deopotriva, In cazul In care judecatorul de drepturi ~i libertati respinge propu-
drepturi ~i
nerea de prelungire a masurii arestlirii preventive poate dispune prin aceea~i lncheiere
guli proce-
in/ocuirea miisurii arestiirii preventive cu miisura contro/u/ui judiciar;
- de asemenea, in cursu! unnaririi penale judecatorul de drepturi ~i libertati poate
revocarea
dispune in/ocuirea miisurii arestiirii preventivelarestu/ui Ia domici/iu a/ inculpatu/ui
cu miisura controlului judiciar fie ca unnare a cererii inculpatului, fie a celei
a pronuntat fonnulate de procuror in situatia in care s-au schimbat temeiurile care au detenninat
atorului de luarea masurii arestarii preventive/arestului Ia domiciliu, sunt indeplinite conditiile
e ore de Ia prevazute art. 211 NCPP ~i, In unna evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a
drepturi ~i conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura controlului judiciar este
suficienta pentru realizarea scopului prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP;
- in toate cazurile intocmirea minutei In doua exemplare originale este obligatorie,
sub sanctiunea nulitlitii absolute, iar incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati
zile de Ia poate fi atacata cu contestatie in conditiile art. 204 NCPP (descrise mai sus).
ventive Ia
2.4. Aspecte procedurale privind luarea masurii controlului judiciar in
ea contes- procedura de camera preliminara
~te nejusti- - in cazul in care procuroru/ dispune trimiterea in judecata a inculpatului, poate
rta majora solicita prin rechizitoriu ~i luarea de catre judecatorul de camera preliminara a
masurii controlului judiciar;
incu/pat
- deopotriva, judeciitoru/ de camera pre/iminarii poate pune in discutie din ojiciu
necesitatea luarii masurii controlului judiciar;
- procedura se desta~oara in camera de consi/iu, cu citarea inculpatului; judeca-
e dispune
torul de camera preliminara va proceda Ia ascultarea acestuia daca este prezent;
absenta inculpatului legal citat nu impiedica dezbaterea cererii de luare a masurii 7. parti
controlului judiciar; - judeca1
-
- asistenfa juridicii a inculpatu/ui ~i participarea procuroru/ui este ob/igatorie; vata, care S:I
- judecatorul de camera preliminara dispune cu privire la luarea masurii contro- 2.5. As

lului judiciar prin fncheiere motivatii pronunfatii fn camera de consi/iu; cursul jude
- de asemenea, in cursul procedurii de camera preliminara judecatorul poate -in cursl!
dispune fnlocuirea miisurii arestiirii preventive/arestu/ui Ia domici/iu a/ inculpatu/ui de inculpat I
cu miisura contro/u/ui judiciar fie ca urmare a cererii inculpatului, fie a celei masura con
formulate de procuror in situatia in care s-au schimbat temeiurile care au determinat NCPP;
luarea masurii preventive, sunt indeplinite conditiile prevazute art. 211 NCPP ~i, in - proced
urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a incul- proceda la
patului, se apreciaza ca masura controlului judiciar este suficienta pentru realizarea impiedica d
scopului prevazut la art. 202 alin. (1) NCPP;
- in toate cazurile intocmirea minutei in doua exemplare originate este obligatorie,
sub sanctiunea nulitatii absolute;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune cu
privire la luarea controlului judiciar se poate face contestafie fn termen de 48 de ore -de ase
de Ia pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronuntare, tiirii prevent
sau, dupii caz, de Ia comunicare daca procurorul sau inculpatul au lipsit de la fie ca urmar
pronuntare; care s-au sch
- regimul general al contestatiei formulate impotriva incheierii judecatorului de plinite condi
camera preliminara este eel prevazut de art. 205 NCPP ~i presupune urmatoarele crete ale ca
reguli procedurale: trolului judie
1. contestafia se depune la judecatorul de camera preliminara care a pronuntat NCPP;
incheierea atacata ~i se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, judecatorului de
camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, in termen de 48 de ore de la
inregistrare; contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de camera - impotriv
preliminara de 1a Inalta Curte de Casatie ~i Justitie dispune asupra propunerii de asupra luarii
arestare preventiva se solutioneaza de un complet compus din doi judecatori de ore de Ia pro
camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie ~i Justitie; tare, sau, dup
2. nu este suspensivii de executare contestafia formulata impotriva incheierii prin care instanta
care s-a dispus luarea masurii controlului judiciar; definitiva;
3. contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia - regimul
fnregistrare; catii este eel
4. in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza; durale:
5. solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu ~i este contradictorie, in 1. come:H
prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipse~te nejustificat, este disparut,
se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de
necesitate nu poate fi prezent in fata judecatorului de camera preliminara care
solutioneaza contestatia;
6. fn toate cazuri/e, este ob/igatorie acordarea asistenJei juridice pentru incu/pat
de ciitre un avoca!, ales sau numit din oficiu;
Miisuri preventive $i a/te miisuri procesua/e pena/e 543
luare a masurii 7. participarea procurorului este obligatorie.
- judecatorul de camera preliminarli solutioneazli contestatia prin fncheiere moti-
obligatorie; vata, care se pronunfa fn camera de consiliu.
2.5. Aspecte procedurale privind luarea masurii controlului judiciar in

cursul judecatii
ecatorul poate - in cursu I judecatii instanfa, din oficiu sau Ia cererea procurorului, poate lua fata
a/ inculpatului de inculpat (care nu face obiectul vreunei alte masuri preventive), prin fncheiere,
ui, fie a celei mlisura controlului judiciar daca sunt satistacute conditiile prevazute de art. 211
e au determinat NCPP;
11 NCPP ~i, in
- procedura se desta~oara fn ~edinfa publica, cu citarea inculpatului; instanta va
esuale a incul-
proceda la ascultarea acestuia daca este prezent; absenta inculpatului legal citat nu
ntru realizarea
impiedica dezbaterea cererii de luare a masurii controlului judiciar;
ste obligatorie, - asistenfa juridica a inculpatului ~i participarea procurorului sunt obligatorii;

- instanta de judecata dispune cu privire la luarea masurii controlului judiciar prin
ra dispune cu fncheiere motivata pronunfata fn ~edinfa publica;
m de 48 de ore
- de asemenea, in cursul judecatii instanta poate dispune fnlocuirea masurii ares-
la pronuntare,
tarii preventive/arestului Ia domiciliu a inculpatului cu masura controlului judiciar
u lipsit de la
fie ca urmare a cererii inculpatului, fie a celei formulate de procuror in situatia in
care s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii preventive, sunt inde-
1decatorului de plinite conditiile prevlizute art. 211 NCPP ~i, in urma evaluarii imprejurarilor con-
e urmlitoarele crete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciazli eli masura con-
trolului judiciar este suficientli pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1)
e a pronuntat NCPP;
tlecatorului de - in toate cazurile intocmirea minutei in doua exemplare originate este obligatorie,
de ore de la sub sanctiunea nulitatii absolute;
I de camera
- impotriva incheierii prin care instanta de judecatli dispune, in prima instanta,
propunerii de
asupra luarii masurii controlului judiciar se poate face contestaJie fn termen de 48 de
judeclitori de
ore de Ia pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti la pronun-
tare, sau, dupa caz, de Ia comunicare, daca au lipsit de la pronuntare; incheierea prin
ncheierii prin care instanta de apel dispune cu privire la luarea masurii controlului judiciar este
defini ti vii;
5 zile de Ia - regimul general al contestatiei formulate impotriva incheierii instantei de jude-
catli este eel prevazut de art. 206 NCPP ~i presupune urmatoarele reguli proce-
durale:
adictorie, in 1. contestafia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata ~i se
este disparut, inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48
sau stare de de ore de la inregistrare; incheierile prin care inalta Curte de Casatie ~i Justitie
liminarli care dispone in prima instantli asupra masurilor preventive pot fi contestate la completul
competent de la inalta Curte de Casatie ~i Justitie;
ntru inculpat 2. nu este suspens iva de executare contestafia formulata fmpotriva fncheierii prin
care s-a dispus luarea masurii controlului judiciar;
3. contestatia formulata de inculpat se solutioneaza fn termen de 5 zile de Ia - 1I

fnregistrare; urma
4. in vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza; NCPP nu prevede mas
reguli de excepfie care sa permita dezbaterea luarii masurii preventive fn absenfa jude
inculpatului fn cursu/ judecafii; art. 206 NCPP nu prevede obligativitatea asistenfei intoc
juridice a inculpatului cu ocazia solufionarii contestafiei, urmand a fi aplicabile caruia
regulile generate prevazute de art. 90 NCPP; came
cereri
5. solutionarea contestatiei se face fn $edinfa publica $i contradictorie; partici-
cauza
parea procurorului este obligatorie;
-j
6. instanta de judecata solutioneaza contestatia prin fncheiere motivata, care se
pronunfa fn $edinfa publica. lului J.
impu
- spre deosebire de vechiul Cod potrivit caruia dupa sesizarea, prin rechizitoriu, de ca
instanfa nu putea dispune, fn /ipsa unei prevederi legale, prelungirea sau menfinerea
masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau fara luata fn cursu/ urmaririi penale,
trebuind sa puna fn discufie luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau
fara, potrivit NCPP atat judecatorul de camera preliminara, cat $i instanfa de iere, U1
judecata pot dispune menfinerea masurii controlului judiciar luata fn etapa proce- (iJ I
suala anterioara; le~te G
- daca masura restrictiva de libertate nu a fost dispusa nici in cursu! urmaririi necesal
penale ~i nici pe durata judecatii in primul grad de jurisdictie, prima instanfa nu exista
poate dispune, prin sentinfa de condamnare, luarea masurii controlului judiciar; bunad
totu~i, art. 399 alin. (10) NCPP prevede posibilitatea instantei ca dupa pronunfarea -ju
hotararii, pana Ia sesizarea instanfei de ape/, sa dispuna, Ia cerere sau din oficiu, contro
luarea masurii controlului judiciar cu privire Ia inculpatul condamnat; (ii)
- dispunerea prin sentinta a condarnnarii cu suspendarea supraveghere a executarii camera
pedepsei, renuntarea Ia aplicarea pedepsei sau amiinarea aplicarii pedepsei constituie masuri
un caz de incetare de drept a masurii controlului judiciar. aparut
(iii
arestu
3. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar in camera
plinite
preliminara
imprej
- dupa trimiterea in judecata prin rechizitoriu a inculpatului atlat sub masura ciaza c
controlului judiciar cauza trece in mod obligatoriu in faza de camera preliminara; in Ia art.
cadrul acestei proceduri, pe liinga verificarea, dupa trimiterea in judecata, a - m
competentei ~i a legalitatii sesizarii instantei, precum ~i a legalitatii administrarii exemp
probelor ~i a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, judecatorul de - im
camera preliminara trebuie sa procedeze din oficiu fn termen de 3 zile de Ia primirea aresta
dosarului (termen de recomandare) Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei masurii pentru
controlului judiciar; Ia corn
- in cazul in care trimiterea in judecata a fost realizata prin acordul de recu-
noa~tere a vinovatiei, verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar va fi
efectuata de instanta de judecata, in aceasta ipoteza cauza neparcurgand faza camerei contes
preliminare; contro
Miisuri preventive.# a/te miisuri procesuale penale 545
5 zile de Ia - in ipoteza in care inculpatul arestat preventiv/la domiciliu fonnuleaza in cursu!
unnaririi penale o cerere de inlocuire a masurii preventive privative de libertate cu
P nu prevede masura controlului judiciar care este ~i repartizata aleatoriu spre solutionare
ve fn absenfa judecatorului de drepturi ~i libertati, iar inainte de solutionarea cererii procurorul
tea asistenfei intocme~te rechizitoriul ~i dispune trimiterea in judecata a inculpatului, completul
fi aplicabi/e caruia i s-a repartizat initial cererea o va trimite spre solutionare judecatorului de
camera preliminara, intrudit acesta din unna este competent sa solutioneze toate
orie; partici- cererile referitoare Ia masurile preventive Ia care sunt supu~i inculpati atata timp cat
cauza se afla in camera preliminara;
vatii, care se - judecatorul de camera preliminara analizeaza legalitatea ~i temeinicia contro-
lului judiciar in camera de consiliu, cu citarea inculpatului; inculpatul are obligatia,
impusa prin masura controlului judiciar, de a se prezenta Ia chemarea judecatorului
rechizitoriu,
de camera preliminara;
menfinerea
vririi pena/e, - ascultarea inculpatului nu este obligatorie;
calitatea sau - dupa deliberare judecatorul de camera preliminara poate pronunta, prin fnche-
instanfa de iere, una dintre unnatoarele so/ufii:
etapa proce- (i) men fine rea controlului judiciar, cand judecatorul de camera preliminara stabi-
le~te ca temeiurile care au detenninat luarea masurii se mentin, sunt relevante,
ul unnaririi necesare ~i suficiente, fiind de natura a impune continuarea masurii preventive sau ca
instanfii nu exista temeiuri noi care justifica controlul judiciar, iar masura este necesara pentru
lui judiciar; buna desta~urare a procesului penal;
IPronunfarea - judecatorul nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine masura
din oficiu, controlului judiciar.
(ii) revocarea miisurii controlului judiciar, in situatia in care judecatorul de
a executarii camera preliminara constata ca au incetat temeiurile care au detenninat luarea
i constituie masurii preventive ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au
aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive;
(iii) fn/ocuirea miisurii controlului judiciar cu miisura arestiirii preventive sau a
in camera arestului Ia domiciliu daca judecatorul de camera preliminara constata ca sunt inde-
plinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia ~i, in unna evaluarii
imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, se apre-
ub masura ciaza ca masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut
iminara; in Ia art. 202 alin. (1) NCPP.
JUdecata, a - indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua
ministrarii exemplare originate;
ecatorul de - impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune asupra
a primirea arestarii preventive se poate face contestaJie fn termen de 48 de ore de Ia pronunfare
pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau, dupii caz, de
Ia comunicare, daca procurorul sau inculpatul au lipsit de Ia pronuntare;
1 de recu- - regulile procedurale Ia solutionarea contestatiei sunt prevazute art. 205 NCPP
(descrise mai sus) cu unnatoarele mentiuni: a) nu este suspensivii de executare
a camerei contestafia fonnulata impotriva incheierii prin care s-a dispus mentinerea masurii
controlului judiciar; va fi suspensivii de executare contestafia formulatii fmpotriva
546 Procedura penata. Partea genera/a
fncheierii judecatoru/ui de camera pre/iminara prin care s-a dispus revocarea contest.
masurii contro/u/ui judiciar sau fn/ocuirea acestuia cu masura arestarii preventive, control
sau a arestu/ui Ia domici/iu; b) judeciHorul de camera preliminara solutioneaza fncheie
contestatia prin fncheiere motivata, care se pronunfa fn camera de consi/iu. judicia
domicil!
care se
4. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar in cursul
judecatii
5.
- in cursu! judecatii (indiferent daca sesizarea a fost :facuta prin rechizitoriu sau ca
urmare a incheierii unui acord de recuno~tere a vinovatiei), instanta are obligatia de
a verifica, din oficiu, daca subzista temeiurile care au determinat luarea sau menti-
nerea controlului judiciar, cu citarea inculpatului;
- instanta analizeaza legalitatea ~i temeinicia arestarii preventive in ~edinJa publica; - inl
- participarea procurorului este obligatorie; judecaJ
din ofi
- ascultarea inculpatului nu este obligatorie; noi obi
- dupa deliberare instanta de judecata poate pronunta prin fncheiere una dintre
urmatoarele so/uJii:
(i) menJinerea contro/u/ui judiciar, cand instanta de judecata stabile~te ca teme-
iurile care au determinat luarea masurii se mentin, sunt relevante, necesare ~i
suficiente, fiind de natura a impune continuarea masurii preventive sau ca exista
temeiuri noi care justifica controlul judiciar iar masura este necesara pentru buna
des:fa~urare a procesului penal; -pro
- instanta de judecata nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine Ia audi
masura controlului judiciar.
(ii) revocarea masurii contro/u/ui judiciar, in situatia in care instanta de judecata
constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea masurii preventive ~i nu
exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au aparut imprejurari noi din
care rezulta nelegalitatea masurii preventive; care a
(iii) fn/ocuirea masurii contro/u/ui judiciar cu masura arestarii preventive sau a judecat
arestu/ui Ia domici/iu, daca instanta de judecata constata sunt indeplinite conditiile - fn
prevazute de lege pentru luarea acesteia ~i, in urma evaluarii imprejurarilor concrete tiilor se
ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva nunJatii
mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP. nara se
exemplare originate;
asupra controlului judiciar se poate face contestaJie fn termen de 48 de ore de Ia pro- contes
nunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau, dupa
caz, de Ia comunicare, daca au lipsit de Ia pronuntare; incheierea prin care instanta de
apel dispune cu privire Ia mentinerea masurii controlului judiciar este definitiva;
- regulile procedurale Ia solutionarea contestatiei sunt prevazute art. 206 NCPP respect
(descrise mai sus) cu urmatoarele mentiuni: 1. nu este suspensiva de executare a obliga
1us revocarea contestafia formulata fmpotriva fncheierii prin care s-a dispus mentinerea masurii
rii preventive, controlului judiciar; va fi suspensiva de executare contestatia formulata impotriva
i solutioneaza fncheierii instanfei de judecata prin care s-a dispus revocarea masurii controlului
iliu. judiciar sau fnlocuirea acestuia cu masura arestarii preventive sau a arestului Ia
domiciliu; 2. instanta de judecata solutioneaza contestatia prin fncheiere motivata
care se pro nun fa in ~edinfa publica.
ar in cursul
5. Modificarea obligatiilor impuse initial

dzitoriu sau ca
re obligatia de - in cursu/ urmaririi pena/e, procurorul poate dispune, din oficiu sau Ia cererea
rea sau menti- motivata a inculpatului, impunerea unor noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea
sau incetarea celor dispuse initial, daca apar motive temeinice care justifica aceasta;
dinfa publica; - in mod corespunzator, ~i in procedura de camera preliminara sau in cursu/
judecatii, judecatorul de camera preliminara sau instanfa de judecata poate dispune,
din oficiu sau Ia cererea motivata a inculpatului sau a procurorului, impunerea unor
noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse initial, daca
ere una dintre apar motive temeinice care justifica aceasta;
- deopotriva, in cadrul procedurilor de verificare din oficiu a legalitatii ~i temei-
ile~teca teme- niciei masurii controlului judiciar, potrivit art. 207 NCPP, respectiv art. 208 NCPP,
e, necesare ~i judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata poate dispune modificarea
sau ca exista obligatiilor din continutul controlului judiciar pentru a face masura preventiva cat
a pentru buna mai adaptata exigentelor noilor faze ale procesului penal;
- procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta trebuie sa procedeze
:are se mentine Ia audierea incu/patului inainte de a decide cu privire Ia modificarea obligatiilor;
- in cursul urmaririi penale modificarea obligatiilor impuse initial poate fi dispusa
Jta de judecata de procuror, prin ordonanfa (indiferent daca masura a fast luata de procuror sau de
eventive ~i nu judecatorul de drepturi ~i libertati); impotriva acestui act procesual inculpatul poate
rejurari noi din sa formuleze plangere, in temeiul art. 336 NCPP Ia procurorul ierarhic superior celui
care a dispus masura, NCPP neprevazand posibilitatea contestarii acestui act Ia
eventive sau a judecatorul de drepturi ~i libertati;
inite conditiile - in cursu/ procedurii de camera preliminara, procedura de modificare a obliga-
arilor concrete tiilor se des:fa~oara in camera de consiliu, judecatorul dispunand prin incheiere pro-
mra preventiva nunfata in camera de consiliu; impotriva incheierii judecatorului de camera prelimi-
lin. (1) NCPP. nara se poate formula contestatie in conditiile art. 205 NCPP (descrise mai sus);
inutei in doua - in cursu/ judeciifii modificarea obligatiilor poate fi dispusa numai de completul
de judecata investit sa judece cauza, prin incheiere, pronunfata in ~edinta publica;
prima instanta, impotriva incheierii instantei de judecata, data in prima instanta, se poate formula
~ore de Ia pro- contestatie in conditiile art. 206 NCPP (descrise mai sus);
tare, sau, dupa - ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de camera preliminara sau a
:are instanta de instantei de judecata trebuie sa prevada in mod explicit toate obligatiile (atat pe cele
lefinitiva; vechi obligatorii, cat ~i pe cele nou introduse) pe care inculpatul trebuie sa le
trt. 206 NCPP respecte, precum ~i avertismentul ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau
i de executare a obligatiilor care ii revin, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive.
6. incuviintarea depa~irii temporare a limitei teritoriale fixate de cond

organul judiciar neces;
- d
- obligatia (,facultativlf') impusa inculpatului de a nu depa~i o anumita limita -m:a I~I
teritoriala, fixata de organul judiciar, poate fi ridicata temporar, in conditii strict ca a s
determinate, de catre organul judiciar care a dispus masura, in cazul in care
circumstante exceptionale impun depa~irea acestor limite teritoriale, dar nu pun sub
sernnul intrebarii temeiurile masurii preventive (de pilda, necesitatea deplasarii intr-o
alta localitate sau intr-o alta tara pentru a urma un tratament medical care nu poate fi
efectuat in unitatile spitalice~ti de pe raza localitatii de domiciliu sau de pe teritoriul
Romaniei ~i rara de care viata sau sanatatea ii este pusa in mod grav in pericol,
decesul sotului sau a! unei rude apropiate, alt caz social grav existent in familia
inculpatului ce presupune parasirea temporara a localitatii de domiciliu sau a tarii);
- organul judiciar are obligatia de a stabili expres o perioada de timp pentru care
nu se mai aplica restrangerea libertatii de circulatie, precum ~i obligatia acestuia de a
reveni in acest interval in localitate sau in tara; alta I
- in cursu! urmaririi penale incuviintarea poate fi dispusa de procuror, prin art. 20
ordonanfa, sau de judecatorul de drepturi ~i libertati, prin incheiere (in cazul in care poate l
acesta a dispus masura preventiva), in cursu! procedurii de camera preliminara de alin. (
judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, iar in cursu! judecafii de catre R
instanta de judecata, prin incheiere;
(i)
- ordonanta prin care procurorul respinge cererea de incuviintare a parasirii rorul
temporare a localitatii sau a tarii poate fi atacata cu plangere, in conditiile art. 336 penal,
NCPP Ia procurorul ierarhic superior;
(ii
- incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera rului,
preliminara sau instanta incuviinteaza sau respinge cererea de parasire temporara a dispu
localitatii sau a tarii poate fi atacata cu contestatie in conditiile art. 204-206 NCPP, veri fie
care se aplica in mod corespunzator.
7. Revocarea masurii controlului judiciar. inlocuirea masurii

controlului judiciar cu o alta masura preventiva
- revocarea masurii controlului judiciar este masura procesuala prin care se

revine asupra masurii controlului judiciar a inculpatului, daca au incetat temeiurile
care au determinat-o (incetarea tuturor temeiurilor de fapt ~i de drept ce au fost avute
in vedere Ia luarea, sau mentinerea masurii), ori au aparut imprejurari noi din care
rezulta nelegalitatea masurii; b)
- inlocuirea masurii controlului judiciar este masura procesuala ce poate fi spre s
dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau c)
de instanta de judecata prin care controlul judiciar este inlocuit cu masura arestarii sau la
preventive ori a arestului Ia domiciliu in situatia in care s-au schimbat temeiurile care -
au determinat luarea masurii, sunt indeplinite conditiile prevazute art. 223 NCPP, penal
respectiv art. 218 NCPP, ~i, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a prOCW
fixate de conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai grea este
necesara pentru realizarea scopului prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP;
- deopotriva, in cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul
umita limita
fncalca, cu rea-credin{a, obliga{iile care fi revin sau exista suspiciunea rezonabila
'onditii strict
ca a savlir$it cu inten{ie o noua infrac{iune pentru care s-a dispus punerea fn mi$-
zul in care
care a ac{iunii penale fmpotriva sa, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
nu pun sub
camera preliminara sau instanta de judecata, Ia cererea procurorului ori din oficiu,
plasarii intr-o
poate dispune fnlocuirea acestei masuri cu masura arestului Ia domiciliu sau a
re nu poate fi
arestarii preventive; inlocuirea masurii nu este obligatorie in aceasta ipoteza,
~ pe teritoriul
judecatorullinstanta urmand a aprecia in concreto daca o masura privativa de libertate
v in pericol,
este necesara ~i proportionala cu scopul bunei des:ta~urari a procesului penal;
t in familia
;au a tarii); - este posibila ~i inlocuirea controlului judiciar cu masura retinerii care se poate
dispune numai in cursu! urmaririi penale de procuror; in cazul in care procurorul
pentru care
dispune - in privinta unei persoane fata de care era luata masura controlului judiciar
acestuia de a
- luarea masurii retinerii, opereaza in fapt o inlocuire a unei masuri preventive cu o
alta masura preventiva, ce are ca temei tot satisfacerea cerintelor prevazute de
rocuror, prin art. 202 alin. (1) NCPP, intrucat fata de o persoana in cadrul aceluia~i proces penal se
cazul in care poate lua numai o singura masura preventiva dintre cele prevazute de art. 202
eliminara de alin. (4) lit. a)-e) NCPP;
ca{ii de catre Revocarea controlului judiciar se poate dispune:
(i) de procuror, din oficiu sau Ia cererea inculpatului, in ipoteza in care procu-
re a parasirii rorul este eel care a dispus luarea masurii controlului judiciar fn cursu/ urmaririi
litiile art. 336 penale;
(ii) de judecatorul de drepturi $i liberta{i, Ia cererea inculpatului sau a procuro-
rului, fn cursu/ urmaririi penale; in cazul in care masura controlului judiciar a fost
e temporara a
dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati, procurorul nu are competenta de a
-206 NCPP, verifica legalitatea ~i temeinicia masurilor preventive dispuse de acesta;
(iii) de judecatoru/ de camera preliminara caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza
spre solutionare, din oficiu ori Ia cererea inculpatului sau a procurorului;
1ea masurii (iv) de instan{a sesizata cu judecarea cauzei in prima instanta sau in ape!, din
oficiu ori Ia cererea inculpatului sau a procurorului.
lnlocuirea controlului judiciar cu masura arestarii preventive sau a arestului Ia
domiciliu se poate dispune:
a) de judecatorul de drepturi $i liberta{i, Ia cererea procurorului, fn cursu/
urmaririi penale;
b) de judecatorul de camera preliminara caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza
spre solutionare, din oficiu sau Ia cererea procurorului;
c) de instan{a sesizata cu judecarea cauzei in prima instanta sau in ape!, din oficiu
sau Ia cererea procurorului.
- in cazul in care masura controlului judiciar a fost luata in cursu! urmaririi
penale, organul de cercetare penala are obligatia sa fl informeze de fndata, in scris, pe
cauzei ~i a procuror despre orice imprejurare care ar putea conduce Ia revocarea sau inlocuirea
masurii preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica revocarea sau

inlocuirea masurii preventive, procurorul dispune aceasta, sau, dupa caz, sesizeaza
judecatorul de drepturi ~i libertati care a luat masura, in termen de 24 de ore de Ia
primirea informarii. Procurorul este obligat sa sesizeze ~i din oficiu judecatorul de cererii, cat
drepturi ~i libertati, cand constata el insu~i existenta vreunei imprejurari care justifica contestafie
revocarea sau inlocuirea masurii preventive luate de acesta; cei prezenti,
- fn cursu/ urmaririi penale, solutionarea cererii de revocare sau inlocuire adre- de la pronu
sata judecatorului de drepturi ~i libertati se desfa~oara fn camera de consi/iu;
procurorulinainteaza judecatorului de drepturi ~i libertati dosarul cauzei sau copie de
pe acesta certificata de grefa parchetului, in termen de 24 de ore de la solicitarea revocarea c
acestuia de catre judecator; sau arestului
- fn cursu/ procedurii de camera pre/iminara solutionarea cererii de revocare sau contestafiei
inlocuire se desfa~oara fn camera de consiliu, judecatorul aviind la dispozitie dosarul fn care are [,
trimis de procuror in urma emiterii rechizitoriului;
- fn cursu/ judecaJii so/uJionarea cererii de revocare sau inlocuire se desfa~oara fn
-$edinta publica;
- in vederea solutionarii cererii de revocare sau inlocuire, judecatorul de drepturi
~ilibertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata fixeaza data de a) in
solutionare a acesteia ~i dispune citarea inculpatului; urmarirea
- NCPP prevede ca solutionarea cererii de revocare sau inlocuire se face numai a procesului
dupa ascu/tarea incu/patu/ui asupra tuturor motive/or pe care se fntemeiaza cererea, sei ori de
in prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu; cererea de revocare sau inlocuire se
solutioneaza ~i in lipsa inculpatului, atunci cand din cauza starii de sanatate, din
cauza de foqa majora ori stare de necesitate nu poate fi prezent, dar numai in
prezenta avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune
concluzii;
- in urma deliberarii judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de camera prelimi-
nara) sau instanta poate dispune, prin fncheiere, una dintre urmatoarele solutii:
(i) admiterea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii controlului judiciar;
(ii) respingerea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii controlului judiciar;
(iii) ia act de retragerea cererii de revocare sau de inlocuire a masurii controlului
judiciar.
- in cazul in care gase~te propunerea intemeiata, judecatorul de drepturi ~i
libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata va dispune
inlocuirea masurii controlului judiciar cu arestarea preventiva/arestulla domiciliu, iar
nu luarea masurii arestarii preventive/arestului la domiciliu ~i va emite mandatul de
arestare preventiva;
- impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune inlocuirea masurii con-
trolului judiciar cu retinerea, inculpatul poate formula plangere numai in fata
procurorului ierarhic superior procurorului care a dispus masura;
i revocarea sau - impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
caz, sesizeaza camera preliminara sau instanta de judecata (in prima instanta) se pronunta cu privire
~4 de ore de Ia Ia revocarea sau fn/ocuirea miisurii contro/u/ui judiciar (atat in cazul admiterii
judecatorul de cererii, cat ~i atunci cand cererea este respinsa ca neintemeiata) pot formula
care justifica contestafie procurorul sau inculpatul in termen de 48 de ore de Ia pronuntare pentru
cei prezenti, respectiv de Ia comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit
de Ia pronuntare;
- de consi/iu; - atat in cursu! urmaririi penale, cat ~i in procedura de camera preliminara sau in
ei sau copie de cursu! judecatii contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus
Ia solicitarea revocarea controlului judiciar sau inlocuirea acestuia cu masura arestarii preventive
sau arestului Ia domiciliu este suspensiva de executare; procedura de so/ufionare a
e revocare sau contestafiei este cea prevazutii de art. 204-206 NCPP, fn funcfie de faza procesua/a
ozitie dosarul fn care are /oc analiza.
desfa~oara fn 8. incetarea de drept a masurii controlului judiciar
rul de drepturi - masura controlului judiciar inceteaza de drept:

fixeaza data de a) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de clasare sau de renuntare Ia
urmarirea penala ori instanta de judecata pronunta o hotarare de achitare, de incetare
se face numai a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedep-
eiaza cererea, sei ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitiva;
u inlocuire se b) Ia data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea incul-
~ sanatate, din patului.
dar numai in - constatarea incetarii de drept a masurii trebuie efectuata, din oficiu, de procuror
pentru a pune prin ordonanta de clasare sau de renuntare Ia urmarirea penala, sau de instanta de
judecata prin hotarare;
- persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum ~i tuturor institu-
unera prelimi- tiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica de indata cate o copie de pe
so/ufii: ordonanta sau hotararea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a
ui judiciar; masurii preventive.
lului judiciar;
rii controlului
Sectiunea a 6-a. Controlul judiciar pe cautiune
tie drepturi ~i
va dispune 1. Notiune
domiciliu, iar
mandatul de - controlul judiciar pe cautiune este masura preventiva ce consta in indatorirea
inculpatului, acuzat de sava~irea unei infractiuni, de a se supune obligatiilor impuse de
1 masurii con- lege sau de organul judiciar care a dispus masura ~i de a depune cautiunea in scopul
in fata asigurarii prezentei in fata organelor judiciare ~i a respectarii obligatiilor impuse;
- fn NCPP miisura contro/u/ui judiciar pe caufiune reune~te e/emente ale miisu-
ri/or preventive restrictive de /ibertate din vechiu/ Cod, pre/udnd fn cadru/ unei
institufii unice dispozifii procedurale attit de Ia masurile obligarii de a nu parasi

localitatealfara, cat # de Ia Iibera rea provizorie pe caufiune; a
- in lumina NCPP controlul judiciar pe caufiune este, ca regula, o masura a
priori arestarii preventive, autonoma de aceasta, deosebindu-se esenfial de masura
liberarii provizorii sub control judiciar pe caufiune prevazuta de vechiul Cod care
era o masura procesuala a posteriori, conditionata de existenfa in prealabil a unei realitaf,
stari de arest legale $i temeinice (ca excepfie, este posibila plasarea unei persoane - pril
sub control judiciar sub caufiune fn ipoteza inlocuirii masurii arestarii preventive
marz ca;
I
sau a arestului Ia domiciliu); acestea

- controlul judiciar pe cautiune poate fi dispus de procuror, judec1Horul de drepturi
~i libertati, judeclHorul de camera preliminara sau de instanta de judecata;
A. I
- organele de cercetare penala nu pot dispune masura controlului judiciar pe cau-
tiune;
- pe
- potrivit NCPP controlul judiciar pe caufiune nu poate fi dispus fa fa de suspect.
urmato
2. Luarea masurii controlului judiciar pe cautiune SaVClr$if

aceasta)
2.1. Conditii /":1
1ll/s,I
- NCPP reglementeaza acelea$i conditii $i cazuri pentru luarea masurii contro- acfiunii
lului judiciar pe caufiune fie ca masura preventiva este dispusa fn cursu/ urmaririi (iii)
penale, fie fn procedura de camera preliminara sau fn cursu/ judecatii (fn prima exista s
instanfa sau fn ape/);
- NCPP creeaza, fn mod inexplicabil, o diferenfa fntre condifiile $i cazurile nece-
sare pentru dispunerea controlului judiciar $i cele prevazute pentru dispunerea
controlului judiciar pe caufiune, fn situafia fn care masura preventiva a controlului
judiciar pe caufiune este o masura preventiva ce se grefeaza pe controlul judiciar Ia
care adauga o condifie suplimentara, respectiv depunerea cautiunii; daca fn privinfa
controlului judiciar dispozifiile art. 211 NCPP fac trimitere numai Ia conditiile
generale prevazute de art. 202 NCPP (simi/are cu cele necesare pentru dispunerea
masurii privative de libertate a refinerii), fn cazul controlului judiciar pe caufiune
art. 216 NCPP face trimitere Ia condifii/e necesare pentru dispunerea arestarii
preventivelarestului Ia domiciliu; solutia este cu attit mai surprinzatoare $i faJa de fnteleger6
/ogica de reg/ementare gradua/a a masurilor preventive, art. 216 a/in. (1) NCPP
4. exi
]actind trimitere nu numai Ia caracterul necesar a/ masurii # Ia caracterul suficient fmpotriv,
a/ acesteia (fn /ogica graduala a masurilor preventive noncustodiale), fn mod similar
savtir$ire
ca fn cazul masurii custodiale a arestului Ia domiciliu care implica o privare de
libertate;
- fn lumina NCPP controlul judiciar pe cauJiune este, ca regula, o masura a (vi) m
priori arestarii preventive, autonoma de aceasta, deosebindu-se esenJial de masura scopului
liberarii provizorii sub control judiciar pe caufiune prevazuta de vechiul Cod care
era o masura procesuala a posteriori conditionata de existenfa fn prealabil a unei 1
Expl
stari de arest legale $i temeinice (ca excepfie, este posibila plasarea unei persoane
nu parasi sub control judiciar pe caufiune in ipoteza inlocuirii masurii arestarii preventive sau
a arestului Ia domiciliu cu aceasta masurii);
masura a - potrivit NCPP pentru luarea miisurii controlului judiciar pe caufiune trebuie
fndeplinite condifiile prevazute de art. 223 NCPP; chiar daca art. 216 a/in. (1)
NCPP face referire numai Ia conditiile prevazute de art. 223 NCPP credem cii, in
realitate, sunt vizate atfit condiJiile, cfit # cazurile stipulate de art. 223 NCPP;
persoane - prin urmare, ~i in privinta controlului judiciar pe cautiune NCPP prevede doua
reventive mari categorii de situafii in care se poate dispune masura preventiva, fiecare dintre
acestea aviind conditiile sale proprii.
e drepturi
A. Ipoteze de dispunere a controlului judiciar pe caupune autonome de
conditia pericolului pentru ordinea publica [art. 216 alin. (1) NCPP raportat Ia
1ar pe cau- art. 223 alin. (1) lit. a)-d) NCPP]
- pentru a se dispune controlul judiciar pe cautiune trebuie sa fie indeplinite
suspect.
urmatoarele condiJii 1:
(i) sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a
savar:jit o infracfiune (indiferent de cuantumul pedepsei prevazute de lege pentru
aceasta);
(ii) sa nu existe vreo cauza care impiedica punerea in mi:jcare sau exercitarea
ii contro- acfiunii penale prevazuta de art. 16 NCPP;
urmaririi (iii) sa fie fost pusa fn mi:jcare actiunea penala pentru infracfiunea pentru care
(in prima exista suspiciunea ca afost savar:jita de inculpat;
(iv) sa existe unul dintre cazurile prevazute de art. 223 a/in. (1) lit. a)-d) NCPP;
rile nece-
Aceste cazuri sunt urmatoarele:
ispunerea
ontrolului 1. inculpatul afugit oris-a ascuns, in scopul de a se sustrage de Ia urmiirire sau
'udiciar Ia de lajudecata, ori afiicut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte [lit. a)];
~n privinfa 2. inculpatul incearca sa injluenteze un alt participant Ia comiterea infractiunii,
condifii/e un martor ori un expert sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga
ispunerea mij/oace materiale de probii sau sa determine o alta persoana sa aibii un astfel de
caufiune comportament [lit. b)];
arestarii 3. inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau fncearca o
#fafa de intelegere frauduloasa cu aceasta [lit. c)];
(1) NCPP 4. exista suspiciunea rezonabi/ii ca, dupa punerea in mi:jcare a acfiunii penale
I suficient impotriva sa, inculpatul a savar:jit cu intenfie o noua infractiune sau pregate:jte
od similar savar:jirea unei noi infracfiuni [lit. d)].
rivare de
(v) inculpatul safi depus caufiunea stabilita de organuljudiciar;
(vi) masura controlului judiciar pe caufiune sa fie sujicientii pentru realizarea
scopului asigurarii bunei desfii:jurari a procesului penal, a/ impiedicarii sustragerii
1
Explicatiile detaliate realizate Ia analiza conditiilor arestarii preventive se aplicll In mod
persoane corespunzator ~i In privinta conditiilor necesare pentru dispunerea masurii controlului judiciar
pe cautiune.
inculpatului de Ia urmiirirea penalii sau de Ia judecatii ori a/ prevenirii siivaririi organ

.I
unei alte infractiuni (buna desfliurare a procesului penal); SUIUl-,
- aceastii conditie rejlectii caracterul gradual a/ miisurilor preventive, organu/ B.

judiciar apreciind cii fatii de scopuri/e previizute de lege miisura contro/ului judiciar ordin
pe caufiune este necesarii, dar i suficientii pentru atingerea aces tor scopuri. Ia artl
(vii) miisura contro/u/ui judiciar pe cautiune sii fie proportionalii cu gravitatea
-H
acuzatiei aduse inculpatu/ui i necesarii pentru realizarea scopu/ui urmiirit prin
dispunerea acesteia;
(viii) audierea prealabi/ii a incu/patului in prezenta avocatului ales ori numit din
oficiu.
- este reglementata o garantie a dreptului la aparare prin propria persoana, cat ~i
prin aparator, a inculpatului, care inlatura in acest fel posibilitatea luarii masurii 2. a
controlului judiciar in mod arbitrar ~i permite organelor judiciare (procuror, judecator soane;
de drepturi ~i libertati, judecator de camera preliminara sau instanta de judecata) sa 3.
aprecieze in concreto daca masura este necesara ~i proportionala cu scopul urmarit;
- ascultarea trebuie sa vizeze nu numai situatia de fapt, ci ~i orice alte aspecte ce
prezinta importanta la analiza conditiilor necesare pentru luarea masurii restrictive de
libertate;
- chiar daca asistenta juridica nu este obligatorie in cursul urmariri penale, al
procedurii de camera preliminara sau al judecatii, Ia /uarea miisurii contro/ului
judiciar pe cautiune este obligatorie ascu/tarea incu/patului in prezenta apiiriitorului
ales sau desemnat din oficiu; absenta avocatului ales sau desernnat din oficiu de la
ascultare atrage nulitatea masurii restrictive de libertate, prin vatamarea grava a
dreptului la aparare al inculpatului ce nu poate fi inlaturata in alt mod;
- inainte de audiere, organul judiciar competent este ob/igat sii aducii Ia 12.
cunotinfa incu/patului cii are dreptu/ de a fi as is tat de un avocat ales ori numit din
13.
oficiu i dreptu/ de a nu face nicio dec/arajie, cu excepfia furniziirii de informatii
referitoare Ia identitatea sa, atriigandu-i atenjia cii ceea ce dec/arii poate fi folosit
impotriva sa;
- inculpatul are dreptul de a-~i incuno~tinta personal avocatul ales sau de a soli-
cita organului de cercetare penala ori procurorului sa il incuno~tinteze pe acesta.
Modul de realizare a incuno~tintarii se consernneaza intr-un proces-verbal; incul-
patului nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal incuno~tintarea,
decat pentru motive temeinice, care vor fi consernnate in procesul-verbal;
- avocatul ales are obligatia de a se prezenta la sediul organului judiciar in termen
de eel mu/t douii ore de Ia incunotinjare; in caz de neprezentare a avocatului ales, se acjiunii
dispune desernnarea unui avocat din oficiu;
(iii)
- in vederea pregatirii apararii avocatul inculpatului are dreptul de a comunica existii s
direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea;
(iv)
- daca inculpatul refuza sa dea declaratie, organul judiciar trebuie sa intocmeasca pericol
un proces-verbal prin care sa se constate refuzul de a da declaratie; daca inculpatul
-in
~i/sau avocatul ales ori din oficiu al acestuia refuza ~i sernnarea acestui proces-verbal,
judiciar
organul judiciar va consemna aceasta atitudine procesuala in cuprinsul proce-
sul ui-verbal.
B. Controlul judiciar pe caupune dispus in considerarea pericolului pentru
ordinea publica pe care il prezinta inculpatul [art. 216 alin. (1) NCPP raportat
Ia art. 223 alin. (2) NCPP]
- pentru a se dispune controlul judiciar pe cautiune trebuie sa fie indeplinite
urmatoarele conditii:
(i) sa existe probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a
sawir~it:
1. o infracfiune intentionata contra viefii;

2. o infracfiune prin care s-a cauzat vatamarea corpora/a sau moartea unei per-
soane;
3. o infracfiune contra securitafii nationale prevazuta de Codul penal ~i alte legi
speciale;
4. o infracfiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane;
5. acte de terorism;
6. spa/are a bani/or;
7. fa/sificare de monede ori alte valori;
8. ~antaj;
9. viol;
10. lips ire de libertate;
11. evaziune fiscala;
12. ultraj;
13. ultraj judiciar;
14. o infracfiune de corupfie;
15. o infracfiune savar~ita prin mijloace de comunicare electronica;
16. o alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa fnchisorii de 5 ani ori
mai mare (prin raportare Ia maximul special a/ pedepsei prevazute de lege pentru
forma consumata a infractiunii).
- cerinta ca pedeapsa prevazuta de lege sa fie de 5 ani sau mai mare nu se aplica ~i
cu privire Ia infractiunile enumerate limitativ Ia punctele 1-15 de mai sus.
(ii) sa nu existe vreo cauza care fmpiedica punerea fn mi~care sau exercitarea
acfiunii penale prevazuta de art. 16 NCPP;
(iii) sa fie fost pusa fn mi~care actiunea penala pentru infractiunea pentru care
exista suspiciunea ca afost savar~ita de inculpat;
(iv) controlul judiciar pe caufiune sa fie necesar pentru fnlaturarea unei stari de
pericol pentru ordinea publica;
- in vederea stabilirii existentei starii de pericol pentru ordinea publica organul
judiciar va avea in vedere urmatoarele criterii:
a) gravitateafaptei (inclusiv prin raportare Ia urmarile produse);

b) modul ~i circumstanfele de comitere afaptei; con
obli
c) anturajul # mediul din care provine inculpatul;
d) antecedentele penale ale inculpatului;
mini
e) orice imprejurari privitoare Ia persoana inculpatului.
(v) inculpatul safi depus caufiunea stabilita de organuljudiciar;
(vi) masura controlului judiciar pe caufiune sa fie sujicienta pentru realizarea
scopului asigurarii bunei desfo~urari a procesului penal, a! fmpiedicarii sustragerii
inculpatului de Ia urmiirirea penalii sau de Ia judecatii ori a! prevenirii sawir#rii
unei alte infracfiuni (buna desfii~urare a procesului penal);
(vii) masura controlului judiciar pe caufiune sa fie proporfionalii cu gravitatea
acuzafiei aduse inculpatului ~i necesara pentru realizarea scopului urmiirit prin
dispunerea acesteia.
(viii) audierea prealabila a inculpatului fn prezenfa avocatului ales ori numit din
oficiu.
Cele doua categorii de ipoteze (A ~i B) descrise mai sus in care se poate dispune b
controlul judiciar pe cautiune nu se exclud una pe cealalta, putand exista situatii in seze
care masura preventiva sa fie intemeiata atat pe vreunul din cazurile prevazute de
c
art. 223 alin. (1) lit. a)-d) NCPP, cat ~i pe cazul prevazut de art. 223 alin. (2) NCPP.
d_
Constitutia, NCPP sau Jegislatia speciala nu prevl\d cerinte suplimentare cu mem
privire Ia dispunerea controlului judiciar fata de anumite categorii de persoane (parla- expe
mentari, magistrati, membrii Cuqii de Conturi, Avocatul Poporului etc.) ca in cazul cu a
masurilor preventive privative de libertate (retinerea, arestul Ia domiciliu, arestarea
preventiva).
2.2. Continutul controlului judiciar pe cautiune

- consta in ansamblul de masuri restrictive a unor drepturi ~i libertati ale inculpa-
tului, stabilite de procuror, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera
preliminara, sau instanta de judecata; h)
- persoana supusa controlului judiciar pe cautiune va suporta anumite restrictii cu i)
privire Ia libertatea de mi~care, Ia viata sa sociala sau Ia activitatea profesionala ~i va j)
fi verificat modul de conformare Ia obligatiile ce i-au fost impuse; k)
- impunerea acestor obligatii are ca scop sa asigure buna desta~urare a procesului
penal, sa impiedice sustragerea inculpatului de Ia urmarirea penala, de Ia judecata,
-
lului
mentinerea ordinii publice ~i prevenirea sav(ir~irii unei alte infracfiuni; trebu
- enumerarea obligatiilor este limitativa, iar in vederea respectarii principiului rea-e
Jegalitatii procesului penal, procurorul, judecatorul (de drepturi ~i libertati, sau de into
camera preliminara), sau instanta nu poate impune persoanei supuse acestei masuri
preventive alte obligatii;
); -art. 216 alin. (3) NCPP raportat la art. 215 alin. (1) NCPP prevede cape timpul
controlului judiciar pe cautiune inculpatul este ob/igat sa respecte urmiitoarele
ob/igatii (cumu/ativ):
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preli-
minara sau la instanta de judecatli ori de cate ori este chemat;
b) sa informeze de indatli organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia
, se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;
pentru rea/izarea c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa de catre
dicarii sustragerii organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere
evenirii savar~irii intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat.
- pe langa aceste obligatii, art. 216 alin. (3) NCPP raportat la art. 215 alin. (2)
na/a cu gravitatea NCPP stipuleaza c1i organul judiciar care a dispus masura poate impune inculpatului
ului urmarit prin ca pe timpul controlului judiciar pe cautiune sa respecte una sau mai mu/te dintre
urmatoarele obligatii:
ales ori numit din a) sa nu depa~easca o anumita limita teritoriala, fixatli de organul judiciar, decat
cu incuviintarea prealabila a acestuia;
e se poate dispune b) sa nu se deplaseze in locuri anume stabilite de organul judiciar sau sa se depla-
d exista situatii in seze doar in locurile stabilite de acesta;
rurile prevazute de
c) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
3 alin. (2) NCPP.
d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata sau de
e suplimentare cu membrii familiei acesteia, de alti participanti la comiterea infractiunii, de martori ori
tie persoane (parla- expeqi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar ~i sa nu comunice
ui etc.) cain cazul cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
miciliu, arestarea
e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desta~oare activitatea in exercitarea
careia a savar~it fapta;
f) sa comunice periodic informatii relevante despre mijloacele sale de existenta;
ertati ale inculpa- g) sa se supuna unor masuri de control, ingrijire sau tratament medical, in special
~catorul de camera
in scopul dezintoxicarii;
h) sa nu participe Ia manifestari sportive sau culturale ori Ia alte adunari publice;
umite restrictii cu i) sa nu conduca vehicule anume stabilite de organul judiciar;
profesionala ~i va j) sa nu detina, sa nu foloseasca ~i sa nu poarte arme;
k) sa nu emitli cecuri.
rare a procesului - in cuprinsul ordonantei sau incheierii prin care se dispune luarea masurii contro-
a, de la judecata, lului judiciar pe cautiune trebuie prevazute in mod expres obligatiile pe care inculpatul
uni; trebuie sa le respecte pe durata acestuia ~i i se atrage atentia ca, in caz de incalcare cu
ctarii principiului rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar pe cautiune se poate
i libertati, sau de in/ocui cu miisura arestu/ui Ia domici/iu sau miisura arestiirii preventive;
1se acestei masuri - daca prin ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de drepturi ~i
libertatif camera preliminara sau a instantei de judecata nu e stabilita nicio obligatie
in concret sau dacli sunt stabilite alte obligatii decat cele prevazute de art. 215
alin. (1) ~i (2) NCPP, actul procesual este lovit de nulitate;
- organul judiciar care a dispus controlul judiciar pe cautiune trimite o copie de pe

ordonanta sau incheierea prin care a luat aceasta masura secfiei de polifie in raza
careia domiciliaza sau locuie~te persoana in cauza, precum ~i, daca este cazul,
celorlalte institutii abilitate sa supravegheze respectarea obligatiilor impuse. In cazul
cetatenilor straini fata de care s-a impus interdictia de a parasi tara, comunicarea se
face ~i Oficiului Roman pentru Imigrari; dupa primirea copiei de pe actul prin care
s-a dispus controlul judiciar pe cautiune, organul de polifie procedeazii de indatii Ia
stabilirea programului de supraveghere $i cheamii persoana ajlatii sub control
judiciar, pentru a-i aduce Ia cuno$finfii acest program;
- daca organul judiciar a impus inculpatului interdictia de a parasi tara sau o anu-
mita localitate, cate o copie a ordonantei procurorului ori, dupa caz, a minutei, se
comunica, in ziua emiterii ordonantei sau a pronuntarii incheierii, inculpatului,
unitatii de politie in a carei circumscriptie locuie~te, precum ~i celei in a carei
circumscriptie are interdictia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de
evidenta a persoanelor, Politiei de Frontiera Romane ~i Inspectoratului General
pentru Imigrari, in situatia celui care nu este cetatean roman, in vederea asigurarii
respectarii de catre inculpat a obligatiei care ii revine. Organele in drept dispun darea
inculpatului in consemn Ia punctele de trecere a frontierei;
- in cazul in care organul judiciar a impus inculpatului obligatia de a nu reveni in
locuinta familiei, sau de a nu se apropia de persoana vatamata sau de membrii
familiei acesteia ~i de a nu comunica cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale, o
copie de pe ordonanta sau incheierea prin care s-a luat masura controlului judiciar pe
cautiune se trimite ~i persoanei vatamate.
- daca prin ordonanta procurorului sau prin incheierea judecatorului sau a instan-
tei a fost impusa inculpatului respectarea uneia sau mai multor obligatii ,facultative"
dintre cele prevazute Ia art. 215 alin. (2) NCPP supravegherea respectiirii oblige-
Iii/or se face dupa cum urmeaza:
a) de catre organul de politie in raza caruia domiciliaza sau locuie~te inculpatul ~i
de institutia sanitara in care urmeaza a se efectua tratamentul, in cazul obligatiei de a
se supune unor masuri de control, ingrijire sau tratament medical, in special in scopul
dezintoxicarii;
b) de catre organul de politie in raza caruia domiciliaza sau locuie~te inculpatul ~i
de catre banca sau bancile Ia care inculpatul are deschise conturi, in cazul obligatiei
de a nu emite cecuri;
c) de catre organul de politie in raza caruia domiciliaza sau locuie~te inculpatul, in
cazul celorlalte obligatii.
- supravegherea indeplinirii obligatiei de a purta permanent un sistem electronic
de supraveghere se face in conditiile stabilite prin lege speciala;
- institutia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea respectarii obliga-
tiilor verifica periodic respectarea obligatiilor de catre inculpat, iar in cazul in care
constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursu! urmaririi
penale, judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau
instanta de judecata, in cursu! judecatii.
Mi'isuri preventive ~i alte mi'isuri procesuale penale 559
A. Obligapi de ,a face"
- potrivit NCPP obligatiile pozitive de ,a face" constau in urmatoarele:
a) sii se prezinte Ia organul de urmiirire penala, Ia judeciitorul de camera preli-
minarii sau Ia instanfa de judecatii ori de ciite ori este chemat;
- sustragerea de la urmarirea penala sau de la judecata a persoanei aflate sub
control judiciar pe cautiune poate atrage revocarea masurii.
b) sii informeze de indatii organul judiciar care a dispus miisura sau in fafa
ciiruia se aflii cauza cu privire Ia schimbarea locuinfei;
- impunerea acestei obligatii are ca scop cunoa~terea permanenta a locului unde
minutei, se poate fi gasit inculpatul;
inculpatului, - intereseaza adresa unde locuie~te efectiv ~i unde poate fi gasita persoana aflata
ei in a carei sub control judiciar pe cautiune, iar nu domiciliul sau re~edinta acesteia.
omunitar de
c) sii se prezinte Ia organul de po/ifie desemnat cu supravegherea sa de ciitre
ului General
organul judiciar care a dispus miisura, conform programului de supraveghere
ea asigurarii
intocmit de organul de politie sau ori de ciite ori este chemat;
dispun darea
- este o obligatie de esenta controlului judiciar pe cautiune, care da eficienta
programului de supraveghere impus de organele judiciare inculpatului.
nu reveni in
de membrii d) sii poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
nicio cale, o - permite, indiferent de sistemul de supraveghere, obtinerea de informatii, prin
ui judiciar pe intermediul sistemelor G.P.S. ~i G.S.M. despre inculpat;
- astfel, este controlatii respectarea .yi a a/tor obligafii impuse inculpatului: sa nu
sau a instan- depa~easca o anumita limita teritoriala, fixata de organul judiciar; sa nu revina in
,facultative" locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata sau de membrii familiei
ctiirii oblige- acesteia, de alti participanti la comiterea infractiunii, de martori ori experti sau de alte
persoane anume desernnate de organul judiciar ~i sa nu comunice cu acestea direct
inculpatul ~i sau indirect, pe nicio cale; sa nu se deplaseze in locuri anume stabilite de organul
bligatiei de a judiciar sau sa se deplaseze doar in locurile stabilite de acesta.
cialin scopul e) sii comunice periodic informafii relevante despre mijloacele sale de existenfii;
f) sii se supunii unor miisuri de control, ingrijire sau tratament medical, in special
inculpatul ~i in scopul dezintoxiciirii.
rul obligatiei B. Obligapi de ,a nu face"
- potrivit NCPP obligatiile negative de , a nu face" au doar caracter facultativ ~i
culpatul, in
constau in urmatoarele:
m electronic a) sii nu depii~eascii o anum ita /imitii teritorialii, fzxatii de organul judiciar, deciit
cu incuviintarea prealabilii a acestuia;
'tarii obliga- - permite organului judiciar sa restranga persoanei ce a beneficiat de controlul
ul in care judiciar pe cautiune dreptul de a parasi teritoriul tarii, al unuia sau mai multor judete,
1 urmaririi al unei localitati sau al unei parti a acesteia; ca exceptie, organul judiciar poate
minara, sau incuviinta pentru situatii speciale depa~irea limitelor teritoriale fixate.
b) sa nu se deplaseze fn locuri anume stabi/ite de organul judiciar sau sa se

deplaseze doar fn locurile stabi/ite de acesta;
- poate avea ca scop protejarea ordinii publice sau evitarea prezentei acestuia in
locurile in care este presupusA cA a fost sAvar~itA fapta pentru care este urmarit sau
judecat (de pilda, un anumit supermarket sau in reteaua de metrou din Bucure~ti);
- tot astfel, poate fi urmarita, de exemplu, protejarea sanAtAtii inculpatului, cum ar
fi , interdictia impusa unui consumator de droguri de a se afla in anumite cartiere unde
vanzarea drogurilor este de notorietate.
c) sa nu revina fn locuintafami/iei, sa nu se apropie de persoana vatamata sau de reale mo~
membrii familiei acesteia, de alti participanfi Ia comiterea infracfiunii, de martori aceluia~i '
ori experti sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar $i sa nu
comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale; - prin
ciar in fa .
- are ca scop protectia acesteia ~i evitarea contactului cu inculpatul;
precum~i
- in cazurile de violenta domestica, instanta ii poate impune celui liberat obligatia
de a nu reveni in locuinta familiei, dacA constatA cA prezenta acestuia ar putea 2.4. 0:
constitui un pericol grav pentru membrii familiei;
~cau
- are ca scop, pe de o parte, protectia persoanei vAtAmate ~i evitarea contactului cu inculpatul
inculpatul, iar, pe de alta parte, evitarea riscului ca inculpatul sa faca presiuni asupra
- poat
victimei infractiunii, a martorilor, expeqilor ori a altor participanti sau sa ia legatura
mobiliare
cu eventuali complici etc.;
- este interzisa comunicarea directa sau indirecta cu aceste persoane, inclusiv prin -limit~
telefon, fax, mesaje SMS sau e-mail. -peste
competent,
d) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfo$oare activitatea fn exercitarea
situafia m
careia a savdr$it fapta;
intretinere
- poate fi dispusa numai daca existA o legatura intre activitatea profesionala inter- Strasbourg
zisa ~i infractiunea pentru care inculpatul este urmarit sau judecat, precum ~i o situatia pa
suspiciune rezonabiHi cu privire la existenta riscului de comitere a unor alte fapte cautiunii i
penale prin continuarea exercitarii profesiei/meseriei ori a desta~urarii activitatii; impiedica
- aceasta interdictie este de stricta interpretare, neputand fi extinsa la interzicerea -inc
dreptului de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. moniala, c
e) sa nu participe Ia manifestari sportive sau culturale ori Ia alte adunari pub/ice; proba prin
f) sa nu conduca vehicule anume stabi/ite de organul judiciar;
- urmare~te sa previna comiterea unor noi infractiuni legate de conducerea
unui/unor vehicule sau facilitate prin intrebuintarea acestora, de pilda: in cazul per-
soanelor acuzate de savar~irea infractiunii de ucidere din culpa, conducerea sub
influenta bauturilor alcoolice.
g) sa nu detina, sa nu foloseasca $i sa nu poarte arme;
- vizeaza atat persoanele care detin permis de port arma, care nu le vor mai putea cautiunii in
folosi in mod legal, cat ~i pe cele care nu detin un astfel de permis, dar care procuror fa~
intentioneaza sa depuna diligentele necesare pentru obtinerea unuia. daca procur
h) sa nu emita cecuri. restituie ~i J
libertati a
udiciar sau sa se 2.3. Cautiunea
- cautiunea este reprezentat~ de o sum~ de bani pe care inculpatul sau un substituit
ezentei acestuia in procesual se obliga sa o depuna in numerar sau Ia care se raporteaza garantia reala
e este urm~rit sau mobiliara sau imobiliara adusa (drept real accesoriu), in scopul garantarii participarii
din Bucure~ti); inculpatului Ia procesul penal ~i respect~rii de c~tre acesta a obligatiilor impuse de
culpatului, cum ar organul judiciar;
mite cartiere unde - consernnarea cautiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume
de bani determinate, Ia dispozitia organului judiciar, ori prin constituirea unei garantii
a vatamata sau de reale mobiliare ori imobiliare, in limita unei sume de bani determinate, in favoarea
cfiunii, de martori aceluia~i organ judiciar;
judiciar i sa nu
- prin depunerea cautiunii se garanteaz~ prezenta persoanei aflata sub control judi-
ciar in fata organelor de urmarire penal~ sau a instantei, buna administrare a justitiei,
tul; precum ~i respectarea obligatiilor prev~zute de lege sau impuse de organul judiciar.
ui liberat obligatia
acestuia ar putea 2.4. Obiectul cautiunii
... cautiunea are ca obiect o sum~ de bani care trebuie consernnata pe numele
rea contactului cu inculpatului ~i Ia dispozitia organului judiciar;
ac~ presiuni asupra
- poate fi consernnata fie in numerar, fie prin constituirea unei garantii reale
sau s~ ia leg~tura
mobiliare sau imobiliare Ia dispozitia organului judiciar care a stabilit cautiunea;
- lim ita minima a caufiunii este de 1. 000 lei;
10ane, inclusiv prin
- peste aceasta limita, fixarea cautiunii este atributul suveran al organului judiciar
competent, ce trebuie sa aiba in vedere gravitatea acuzafiei aduse incu/patului,
situatia materia/a i obligatiile legale ale acestuia (de exemplu, obligatiile legale de
intretinere pe care acesta trebuie sa le indeplineasca); in acest sens, Curtea de Ia
uu;"""'"aa inter- Strasbourg a apreciat ca Ia stabilirea cuantumului cautiunii trebuie avute in vedere
precum ~i o situatia patrimoniala a celui interesat, resursele sale ~i daca perspectiva pierderii
a unor alte fapte cautiunii in caz de neprezentare va actiona ca o fn1na suficient de putemica pentru a-1
activit~tii; impiedica pe acuzat sa se sustraga procedurilor (cauza Neumeister c. Austriei);
- in cazul in care inculpatul refuza sa dezvaluie organului judiciar situatia sa patri-
moniala, cuantumul cautiunii poate fi stabilit aviindu-se in vedere orice alt mijloc de
proba prin care i se poate determina averea sau prin raportare Ia un patrimoniu ipotetic.
2.5. Restituirea cautiunii

conducerea
in cazul per- - cautiunea se restituie ciind:
conducerea sub (i) se revoca controlul judiciar pe cautiune;
(ii) se dispune clasarea sau renuntarea Ia urmarirea penala;
- NCPP a creat in mod nejustificat o distinctie intre situatiile de restituire a
le vor mai putea cautiunii in cazul in care se dispune o solutie de netrimitere in judecata de catre
permis, dar care procuror fatli de cea aleasa pentru ipoteza solutiilor dispuse de catre instanta; astfel,
daca procurorul dispune clasarea sau renuntarea Ia urmarirea penala cautiunea se
restituie ~i in ipoteza in care in cursu! urmaririi penale judecatorul de drepturi ~i
libertilti a dispus inlocuirea controlului judiciar pe cautiune cu masura arestarii
preventive sau a arestului Ia domiciliu pentru motivul nerespectarii cu rea-credinta a de ren

obligatiilor impuse, dispozitiile art. 217 alin. (5) NCPP fiind aplicabile numai pentru tarea pt
faza de judecata, cand instanta dispune confiscarea cautiunii;
- co;
- tot spre deosebire de faza de judecata, NCPP nu prevede posibilitatea ca in ipo- birilor
teza dispunerii unei solutii de clasare plata cheltuielilor judiciare sa se faca prioritar aces tor
din cautiune.
(iii) se pronunta o hotarare chiar nedefinitiva prin care se dispune renuntarea Ia 2.7 ..
I
aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau incetarea procesului cautiUI
penal, insa numai in masura in care nu s-a dispus plata din cautiune a despagubirilor
A.
bane~ti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infractiune, a cheltuielilor
judiciare sau a amenzii;
(iv) se dispune condarnnarea Ia pedeapsa inchisorii cu executare in regim de
detentie sau Ia pedeapsa amenzii, insa numai in masura in care nu s-a dispus plata din
cautiune a despagubirilor bane~ti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de
infractiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii;
- in ipotezele de Ia pet. (iii) -$i (iv) daca persoana vaHimata s-a constituit parte
civila in procesul penal, iar instanta a admis actiunea civila, aceasta va dispune,
totodata, plata din cautiune a despagubirilor acordate pentru repararea pagubelor cau-
zate prin infractiune; deopotriva, atunci cand instanta dispune obligarea inculpatului
Ia plata cheltuielilor judiciare catre stat sau catre persoana vatamata ori catre partea
civila (careia i s-a admis actiunea civila), aces tea se vor plati din cautiune, insa numai
dupa plata despagubirilor civile, daca au fost acordate; tot astfel, atunci cand
inculpatul a fost condarnnat Ia pedeapsa amenzii, se va dispune plata acesteia din
cautiune, insa numai dupa acoperirea despagubirilor bane~ti pentru repararea pagu-
belor, daca au fost acordate, ~i dupa plata cheltuielilor judiciare.
- NC
(v) in orice alt caz in care nu se dispune confiscarea cautiunii. cautiune,
- suma de bani depusa cu titlu de cautiune se restituie: sau inlo
a) prin hotiiriirea prin care instanta se pronunta asupra cauzei; procesul
b) prin ordonanJa procurorului prin care se dispune clasarea sau renuntarea Ia de verifi~
urmarirea penala; cerea di~
trebuie
c) prin incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati, a judecatorului de camera legalitat
preliminara sau a instantei de judecata prin care se dispune revocarea masurii
alin. (2)
preventive.
temeiuril
art. 208
2.6. Nerestituirea cautiunii
- cautiunea nu se restituie daca masura controlului judiciar pe cautiune a fost inlo- ciar pe c
cuita cu masura arestului Ia domiciliu sau a arestarii preventive in cazul in care, pe Ia judeca
durata masurii controlului judiciar pe cautiune, inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, judece ca
obligatiile care ii reveneau; impotriva
- nu prezinta importanta solutia care va fi pronuntata de instanta pe fondul cauzei, torului, ~i
confiscarea putandu-se dispune in acest caz ~i in ipoteza in care s-a dispus o solutie admisibil
rna sura;
cu rea-credinta a de renuntare la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau ince-
bile numai pentru tarea procesului penal;
- confiscarea opereaza numai daca nu s-a dispus plata din cautiune a despagu-
bilitatea ca in ipo- birilor civile, a cheltuielilor judiciare ~i a amenzii; in ipoteza in care, dupa efectuarea
se faca prioritar acestor plati ramane un rest de cautiune, confiscarea va viza numai acest rest.
une renuntarea la 2.7. Aspecte procedurale privind luarea masurii controlului judiciar pe
etarea procesului cautiune in cursul urmaririi penale
e a despagubirilor A. Luarea masurii controlului judiciar pe cautiune de catre procuror
e, a cheltuielilor
- in cursul urmaririi penale, masura controlului judiciar pe cautiune poate fi luata
de catre procuror, prin ordonanfii, daca sunt satistacute conditiile prevazute de
utare in regim de
art. 216 NCPP descrise mai sus; NCPP nu permite procurorului sii dispunii aceastii
-a dispus plata din
miisurii preventivii $i prin rechizitoriu;
belor cauzate de
- procurorul dispune citarea inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea
inculpatului aflat in stare de retinere; inculpatului prezent i se aduc la cuno~tinta, de
a constituit parte
indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat ~i motivele
easta va dispune,
luarii masurii controlului judiciar;
ea pagubelor cau-
area inculpatului - miisura controlului judiciar pe caufiune poate fi luatii numai dupii audierea
ta ori catre partea inculpatului, fn prezenfa avocatului ales ori numit din oficiu; refuzul inculpatului de
tiune, insa numai a da declarafii nu afecteazii legalitatea dispunerii miisurii preventive;
;tfel, atunci cand - fn toate cazurile este necesarii depunerea caufiunii stabilite de procuror;
lata acesteia din - ordonanfa motivatii prin care procurorul dispune luarea miisurii controlului
repararea pagu- judiciar pe caufiune se comunicii inculpatului;
- NCPP nu prevede durata pentru care este luata masura controlului judiciar pe
cautiune, ceea ce implica faptul ca aceasta va fi in fiinta pana la momentul revocarii
sau inlocuirii cu alta masura preventiva, putand dura chiar pe intreg parcursul
procesului penal; exista, totu~i, reglementate o serie de obligatii procedurale pozitive
de verificare a legalitatii ~i temeiniciei masurii controlului judiciar pe cautiune la tre-
sau renuntarea la
cerea dintr-o faza in alta a procesului penal; astfel, judecatorul de camera preliminara
trebuie sa verifice din oficiu, in termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului,
orului de camera legalitatea ~i temeinicia masurii preventive [art. 348 alin. (2) NCPP ~i art. 207
vocarea masurii alin. (2) NCPP]; deopotriva, instanta trebuie sa verifice din oficiu daca mai subzista
temeiurile avute in vedere la luarea masurii preventive [art. 362 alin. (2) NCPP ~i
art. 208 alin. (2) NCPP];
- impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea controlului judi-
utiune a fost inlo- ciar pe cautiune inculpatul poate face plangere in termen de 48 ore de la comunicare
cazul in care, pe Ia judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia instanta careia i-ar reveni competenta sa
h cu rea-credinta, judece cauza in fond; in aceasta materie exista o reglementare speciala a caii de atac
impotriva ordonantei procurorului, ceea ce presupune numai un control al judeca-
e fondul cauzei, torului, ~i face inaplicabile dispozitiile generate prevazute de art. 336 NCPP, nefiind
l dispus o solutie admisibila formularea unei plangeri la procurorul ierarhic superior celui care a dispus
masura;
564 Procedura pen ala. Partea genera Iii
- judecatorul de drepturi ~i libertati va face demersuri ca procurorul sa inainteze

dosarul de urmarire penala (sau copie certificata dupa actele dosarului);
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza plangerea, fn camera de consi/iu,
cu citarea inculpatului -$i participarea procurorului; asistenfa jurididi a inculpatului
este obligatorie;
- judecatorul de drepturi ~i libertati il asculta pe inculpat atunci cand acesta este
prezent; neprezentarea inculpatului la judecata nu impiedica solutionarea plangerii,
acesta putand fi reprezentat prin avocat;
- plangerea inculpatului impotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus
luarea masurii preventive nu este suspensivii de executare;
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutionand plangerea formulata, poate dis-
pune prin fncheiere, care se pronunfii fn camera de consiliu, una dintre urmiitoarele
solutii:
1. admiterea plangerii ~i revocarea masurii controlului judiciar pe cautiune daca
au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de luare a acesteia
ori nu este necesara sau proportionala fata de scopurile urmarite;
2. admiterea plangerii ~i inlaturarea ca nelegale sau nejustificate a unora dintre
obligatiile stabilite prin ordonanta procurorului;
3. respingerea plangerii ca nefondata daca ordonanta procurorului este legala,
temeinica, masura preventiva fiind necesara pentru buna desfa~urare a procesului
penal;
4. respingerea plangerii ca tardiva daca este formulata cu depa~irea termenului de
48 de ore de la comunicarea ordonantei prin care s-a dispus luarea masurii, sau ca
inadmisibila daca este formulata de o alta persoana decat inculpatul ~i care nu avea
drept special de reprezentare al acestuia.
- intocmirea minutei in doua exemplare originate este obligatorie;
nerea ei;
- impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertati se pronunta cu impotriva
privire Ia plangerea formulatii de inculpat fmpotriva ordonantei procurorului de luare procurorul
a miisurii controluluijudiciar pe caufiune (atat in cazul admiterii plangerii, cat ~i atunci respectiv
cand plangerea este respinsa ca neintemeiata) pot formula contestatie procurorul sau
inculpatul in termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la
- regulile procedurale pentru solutionarea contestatiei sunt prevazute de art. 204
NCPP (descrise mai sus).
B. Luarea mlisurii controlului judiciar pe cautiune de judeclitorul de
drepturi ~i libertliti
- in cazul respingerii propunerii de arestare preventivalarest la domiciliu a incul-
patului, daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 216 NCPP, judecatorul de
drepturi ~i libertati poate dispune, prin aceea~i fncheiere, luarea miisurii controlului
judiciar pe caufiune; avand in vedere faptul ell exigentele cerute de NCPP pentru
dispunerea controlului judiciar pe cautiune sunt similare cu cele prevazute de NCPP
pentru luarea masurii arestarii preventive/arestului la domiciliu, o astfel de solutie ar
Masuri preventive# alte miisuri procesuale penale 565
curorul sa inainteze putea fi dispusa numai in cazul in care judecatorul constata indeplinite conditiile
lui); prevazute de art. 223 NCPP, insa apreciaza ca masura arestarii preventive/arestului la
camera de consiliu, domiciliu nu este necesara ~i proportionala cu scopul urrnarit, insa aceasta cerinta
idicii a inculpatului este satisracuta prin raportare la masura controlului judiciar pe cautiune; dintr-o
perspectiva practica, faptul ca judecatorul de drepturi ~i libertati pronunta aceasta
solutie printr-o singura incheiere, apare dificil de imaginat modalitatea in care va
ci cand acesta este
putea dispune dupa deliberare respingerea propunerii de arestare preventiva ~i luarea
utionarea plangerii,
controlului judiciar pe cautiune in conditiile in care nu a fost stabilita ~i depusa
cautiunea (singura ipoteza imaginabila este cea in care in cursu! procedurii de
rin care s-a dispus solutionare a propunerii de luare a masurii arestarii preventive/arestului la domiciliu
inculpatul sau avocatul acestuia sa fi depus o suma de bani sau dovada existentei
rrnulata, poate dis- unor bunuri asupra carora pot fi impuse garantii reale mobiliare sau imobiliare, iar
dintre urmatoarele judecatorul pe parcursul deliberarii sa aprecieze ca acestea sunt suficiente ~i pot
constitui obiect al cautiunii);
r pe cautiune daca - deopotriva, in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati respinge propu-
de luare a acesteia nerea de prelungire a masurii arestarii preventive poate dispune prin aceea~i incheiere
inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar pe caufiune;
icate a unora dintre - de asemenea, in cursu! urrnaririi penale judecatorul de drepturi ~i libertati poate
dispune inlocuirea masurii arestarii preventivelarestului Ia domiciliu a/ inculpatului
orului este legala, cu masura controlului judiciar pe caufiune in situatia in care s-au schimbat
urare a procesului temeiurile care au deterrninat luarea masurii arestarii preventive, sunt indeplinite
conditiile prevazute art. 216 NCPP ~i, in urrna evaluarii imprejurarilor concrete ale
cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura controlului
~irea terrnenului de
judiciar este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1) NCPP;
ea masurii, sau ca
atul ~i care nu avea - potrivit art. 242 alin. (10) NCPP, daca gase~te cererea fntemeiata,judecatorul de
drepturi ~i libertati, prin incheiere, data in camera de consiliu, admite in principiu
cererea $i stabife$te valoarea caufiunii, acordand incu1patului terrnen pentru depu-
rie;
nerea ei; daca cererea nu este intemeiata, judecatoru1 dispune respingerea acesteia;
rtati se pronunta cu impotriva acestei incheieri (indiferent de so1utia pronuntata) pot formula contestatie
ocurorului de luare procurorul sau inculpatul in terrnen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti,
A gerii, cat ~i atunci respectiv de la comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de la
tie procurorul sau pronuntare; dispozitiile art. 204 NCPP (descrise mai sus) privind regulile de solutio-
nti, respectiv de la nare a contestatiei se aplica in mod corespunzator;
untare;
- terrnenul fixat pentru depunerea cautiunii curge de la data ramanerii definitive a
vazute de art. 204 hotararii de admitere in principiu; apoi, potrivit art. 242 alin. (11) NCPP daca se
depune caufiunea in terrnenul fixat, judecatorul de drepturi ~i libertati, prin incheiere
e judecatorul de data in camera de consi/iu, admite cererea de inlocuire a masurii preventive cu
masura controlului judiciar pe caufiune, stabile~te obligatiile ce vor reveni incul-
patului pe durata masurii ~i dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, daca
domiciliu a incul- nu este arestat in alta cauza; potrivit art. 242 alin. (12) NCPP daca nu se depune
P, judecatorul de cautiunea in terrnenul fixat, judecatorul de drepturi ~i libertati, prin incheiere data in
asurii controlului camera de consi/iu, in /ipsa incu/patului $i a procuroru/ui, respinge ca neintemeiata
de NCPP pentru cererea formulata de inculpat;
revazute de NCPP
astfel de solutie ar
- ~i impotriva acestei a doua incheieri (atat in cazul admiterii cererii, cat ~i atunci
daca nu es
cand cererea este respinsa ca neintemeiata) pot formula contestatie procurorul sau
cautiunea
inculpatul in termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de la
camera d;
cerereafo
dispozitiile art. 204 NCPP (descrise mai sus) privind regulile de solutionare a
contestatiei se aplica in mod corespunzator; - ~i im
cand cere
- in cursu! urmaririi penale contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a
inculpatul
dispus fnlocuirea masurii arestarii preventivelarestului Ia domiciliu cu masura con-
trolului judiciar pe caufiune este suspens iva de executare.
2.8. Aspecte procedurale privind luarea masurii controlului judiciar pe contestati

cautiune in procedura de camera preliminara
- potrivit NCPP, in cazul in care procurorul dispune trimiterea in judecata a este suspe
inculpatului, poate solicita prin rechizitoriu ~i luarea de catre judecatorul de camera
preliminara a masurii controlului judiciar pe cautiune; deopotriva, judecatorul de
camera preliminara poate pune in discutie din oficiu necesitatea luarii masurii contro-
lului judiciar pe cautiune;
- procedura se desta~oara fn camera de consiliu, cu citarea inculpatului; judeca-
torul de camera preliminara va proceda la ascultarea acestuia daca este prezent;
cautiune
absenta inculpatului legal citat nu impiedica dezbaterea cererii de luare a masurii
- asistenfa}uridica a inculpatului # participarea procurorului este ob/igatorie;
- este necesara depunerea caufiunii stabilite de judecatorul de camera preliminara;
- judecatorul de camera preliminara dispune cu privire la luarea masurii contro-
lului judiciar pe cautiune prin fncheiere motivata pronunfata fn camera de consiliu;
- de asemenea, in cursu! procedurii de camera preliminara judecatorul poate
dispune fnlocuirea masurii arestarii preventivelarestului Ia domiciliu a/ incu/patului
cu masura controlului judiciar pe caufiune;
- potrivit art. 242 alin. (10) NCPP, daca gase~te cererea fntemeiata,judecatorul de
arestarii pr,
camera preliminara, prin fncheiere, data fn camera de consiliu, admite fn principiu
pe caufiune
cererea o$i stabileo$te valoarea caufiunii, acordand inculpatului termen pentru
masurii ares
depunerea ei; daca cererea nu este intemeiata judecatorul dispune respingerea
de art. 216
acesteia; impotriva acestei incheieri (indiferent de solutia pronuntata) pot formula
procesuale a
contestatie procurorul sau inculpatul in termen de 48 de ore de la pronuntare pentru
suficienta p
cei prezenti, respectiv de 1a comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit
de Ia pronuntare; dispozitiile art. 205 NCPP (descrise mai sus) privind regulile de
solutionare a contestatiei se aplica in mod corespunzator;
camera dec
- termenul fixat pentru depunerea cautiunii curge de la data ramanerii definitive a
hotararii de admitere in principiu; apoi, potrivit art. 242 alin. (11) NCPP daca se - spre de
depune caufiunea in termenul fixat, judecatorul de camera preliminara, prin fnche- instanfa nu
iere data fn camera de consiliu, admite cererea de fn/ocuire a masurii preventive cu masurii obli
masura controlului judiciar pe caufiune, stabile~te obligatiile ce vor reveni trebuind sa
inculpatului pe durata masurii ~i dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, tara, potriv
lului judicia
rerii, cat ~i atunci
dacli nu este arestat In alta cauza; potrivit art. 242 alin. (12) NCPP daca nu se depune
ie procurorul sau
cautiunea In termenul tixat, judecatorul de camera preliminarli, prin fncheiere data fn
1ti, respectiv de Ia
camera de consiliu, fn /ipsa inculpatului :ji a procurorului, respinge ca nefntemeiata
e Ia pronuntare;
cererea formulata de inculpat;
de solutionare a
- ~i lmpotriva acestei a doua incheieri (atat In cazul admiterii cererii, cat ~i atunci
ciind cererea este respinsa ca nelntemeiatli) pot formula contestatie procurorul sau
:ierii prin care s-a
inculpatul In termen de 48 de ore de Ia pronuntare pentru cei prezenti, respectiv de Ia
u cu masura con-
comunicare pentru procurorul sau inculpatul care au lipsit de Ia pronuntare;
dispozitiile art. 205 NCPP (descrise mai sus) privind regulile de solutionare a
contestatiei se aplica In mod corespunzlitor;
ului judiciar pe
- contestatia formulata lmpotriva lncheierii prin care s-a dispus fnlocuirea miisurii
arestarii preventive/arestului Ia domiciliu cu masura controlului judiciar pe cau{iune
rea In judecata a este suspensiva de executare.
catorul de camera
ra, judeclitorul de 2.9. Aspecte procedurale privind luarea masurii controlului judiciar pe
rii mlisurii contro- cautiune in cursul judecapi
- In cursu! judecatii instanta poate lua fata de inculpatul (care nu face obiectul
:ulpatului; judecli- vreunei alte mlisuri preventive), prin fncheiere, mlisura controlului judiciar pe
lacli este prezent;
cautiune daca sunt satisfacute conditiile prevazute de art. 216 NCPP;
le luare a mlisurii
- procedura se desfa~oara fn :jedinfa publica, cu citarea inculpatului; instanta va
proceda Ia ascultarea acestuia daca este prezent; absenta inculpatului legal citat nu
ste obligatorie; lmpiedica dezbaterea cererii de luare a masurii controlului judiciar daca a fost depusa
mera preliminara; cautiunea;
ea mlisurii contro- - asisten{ajuridicii :ji participarea procurorului este obligatorie;
~era de consiliu;
- este necesara depunerea caufiunii stabilite de instanfa;
judeclitorul poate - instanta de judecata dispune cu privire Ia luarea masurii contro1u1ui judiciar prin
i/iu a/ incu/patului fncheiere motivata pronun{ata fn :jedinfa publica;
- de asemenea, In cursu! judecatii instanta poate dispune fn/ocuirea masurii
ata, judeclitorul de arestarii preventive/arestului Ia domiciliu a inculpatului cu masura controluluijudiciar
rdmite fn principiu pe caufiune In situatia in care s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea
ui termen pentru masurii arestarii preventive/arestului Ia domiciliu, sunt lndeplinite conditiile prevazute
spune respingerea de art. 216 NCPP ~i, In urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei
ntata) pot formula procesuale a inculpatului, se apreciaza eli masura controlului judiciar pe cautiune este
pronuntare pentru suficienta pentru realizarea scopului prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP;
lpatul care au lipsit
privind regulile de - In mod surprinzator ~i In faza judecatii se aplica dispozitiile art. 242
alin. (10)-(12) NCPP descrise mai sus care presupun o procedura desfa~urata In
camera de consiliu;
nanerii definitive a
- spre deosebire de vechiul Cod potrivit caruia dupii sesizarea, prin rechizitoriu,
11) NCPP daca se
instanta nu putea dispune, fn /ipsa unei prevederi legale, prelungirea sau men{inerea
ninara, prin fnche-
masurii obligarii de a nu piirasi localitatea sau tara luata fn cursu/ urmaririi penale,
rsurii preventive cu
trebuind sa puna fn discutie luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau
le ce vor reveni
tara, potrivit NCPP instanta de judecata poate dispune men{inerea masurii contro-
rtate a inculpatului,
lului judiciar pe cautiune luata fn etapa procesuala anterioara;
- daca masura controlului judiciar pe cautiune nu a fost dispusa nici in cursu! - judeca
urmaririi penale ~i nici pe durata judecatii in primul grad de jurisdictie, prima controlului j
instanfii nu poate dispune, prin sentinfa de condamnare, luarea miisurii controlului (ii) revo
judiciar pe caufiune. torul de ca
care au ap
3. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar pe
cautiune in camera preliminara -in aces
(iii) fnlo
- dupa trimiterea in judecata prin rechizitoriu a inculpatului aflat sub masura ventive sau
controlului judiciar pe cautiune cauza trece in mod obligatoriu in faza de camera ca sunt ind~
preliminara; in cadrul acestei proceduri, pe langa verificarea, dupa trimiterea in
judecata, a competentei ~i a legalitatii sesizarii instantei, precum ~i a legalitatii admi-
nistrarii probelor ~i a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala,
judecatorul de camera preliminara trebuie sa procedeze din oficiu in termen de 3 zile
de Ia primirea dosarului Ia verificarea legalitatii ~i temeiniciei masurii controlului
- in cazul in care trimiterea in judecata a fost realizata prin acordul de recunoa~
tere a vinovatiei, verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar pe cautiune pronunfare
va fi efectuata de instanta de judecata, in aceasta ipoteza cauza neparcurgand faza dupii caz, d;
camerei preliminare;
- regulil
- in ipoteza in care inculpatul arestat preventiv/la domiciliu formuleaza in cursu! art. 205 N
urmaririi penale o cerere de inlocuire a masurii preventive privative de libertate cu
masura controlului judiciar pe cautiune care este ~i repartizata aleatoriu spre
solutionare judecatorului de drepturi ~i libertati, iar inainte de solutionarea cererii
procurorul intocme~te rechizitoriul ~i dispune trimiterea in judecata a inculpatului, fmpotriva f
judecatorul caruia i s-a repartizat initial cererea o va trimite spre solutionare judeca- revocarea
torului de camera preliminara, intrucat acesta din urma este competent sa solutioneze arestarii pre
toate cererile referitoare Ia masurile preventive Ia care sunt supu~i inculpatii atata camera de
timp cat cauza se afla in camera preliminara; cand acesta
- judecatorul de camera preliminara analizeaza legalitatea ~i temeinicia contro- sanatatii, d'
lului judiciar in camera de consiliu, cu citarea inculpatului; judecatorul
- ascultarea inculpatului nu este obligatorie; este obligat
sau numit d
- judecatorul de camera preliminara da cuvantul procurorului ~i aparatorului
prin incheie
inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a
necesitatii mentinerii controlului judiciar al inculpatului, acesta avand ultimul cuvant;
- dupa deliberare judecatorul de camera preliminara poate pronunta prin incheiere 4. Ver
una dintre urmatoarele solufii: judecatii
(i) menfinerea controlului judiciar pe caufiune, cand judecatorul de camera preli-
minara stabile~te ca temeiurile care au determinat luarea masurii se mentin, sunt
relevante, necesare ~i suficiente, fiind de natura a impune continuarea masurii pre- urmare a in
ventive sau ca exista temeiuri noi care justifica controlul judiciar, iar masura este a verifica
necesara pentru buna desfa~urare a procesului penal; mentinerea
nici In cursu! - judecatorul nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine masura
jurisdictie, prima controlului judiciar.
controlului (ii) revocarea masurii controlului judiciar pe cau{iune, In situatia In care judeca-
torul de camera preliminara constata ca au lncetat temeiurile care au determinat
luarea masurii preventive ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori In cazul In
judiciar pe care au aparut lmprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive;
- In acest caz se va dispune restituirea cautiunii.
(iii) fnlocuirea masurii controlului judiciar pe caufiune cu masura arestarii pre-
atlat sub masura ventive sau a arestului Ia domici/iu daca judecatorul de camera preliminara constata
n faza de camera ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia ~i, in urma
pa trimiterea In evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului,
legalitatii admi- se apreciaza ca masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului
urmarire penala, prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP.
termen de 3 zile
surii controlului
rdul de recunoa~
controlului judiciar pe cautiune se poate face contestaJie fn termen de 48 de ore de Ia
iciar pe cautiune
pronunfare pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau,
parcurgand faza
dupa caz, de Ia comunicare, daca procurorul sau inculpatul au lipsit de Ia pronuntare;
- regulile procedurale aplicabile Ia solutionarea contestatiei sunt cele prevazute de
uleaza In cursu!
art. 205 NCPP (descrise mai sus), care se aplica in mod corespunzl'itor; prezinta
e de libertate cu
relevantl'i sublinierea urmatoarelor aspecte: 1. nu este suspensiva de executare
aleatoriu spre
contestafia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus mentinerea ml'isurii
tionarea cererii
controlului judiciar pe cautiune; va fi suspens iva de executare contesta{ia formulata
a a inculpatului, fmpotriva fncheierii judecatorului de camera preliminara prin care s-a dispus
tionare judeca-
revocarea masurii controlului judiciar pe cautiune sau inlocuirea acesteia cu masura
nt sa solutioneze
arestarii preventive, sau a arestului Ia domiciliu; 2. solutionarea contestatiei se face fn
inculpatii atata
camera de consiliu ~i este contradictorie, in prezenta inculpatului, in afara de cazul
cand acesta lipse~te nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii
einicia contro- sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi prezent In fata
judecatorului de camera preliminara care solutioneaza contestatia; in toate cazurile,
este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de catre un avocat, ales
~i aparatorului sau numit din oficiu; 3. judecatorul de camera preliminarl'i solutioneaza contestatia
dictorialitate, a prin fncheiere motivata, care se pronunfa fn camera de consi/iu.
ultimul cuvant;
prin lncheiere 4. Verificarea legalitatii ~i temeiniciei controlului judiciar in cursul
judecatii
camera preli-
mentin, sunt - in cursu! judecatii (indiferent dacl'i sesizarea a fost fl'icutl'i prin rechizitoriu sau ca
masurii pre- urmare a incheierii unui acord de recunoa~tere a vinovatiei), instanta are obligatia de
masura este a verifica din oficiu daca subzista temeiurile care au determinat luarea sau
mentinerea controlului judiciar pe cautiune, cu citarea inculpatului;
instanta analizeaza legalitatea ~i temeinicia arestarii preventive in $edinfa

publica;
- ascultarea inculpatului nu este obligatorie; 5.
- instanta de judecatli da cuvantul procurorului ~i aparatorului inculpatului pentru
dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictorialitate, a necesitlitii mentinerii
controlului judiciar, acesta avand ultimul cuvant;
- dupa deliberare instanta de judecata poate pronunta prin fncheiere una dintre
urmatoarele ,solufii:
(i) menfinerea controlului judiciar pe caufiune, cand instanta de judecatli stabi-
le~te ca temeiurile care au determinat luarea mlisurii se mentin, sunt relevante,
necesare ~i suficiente, fiind de natura a impune continuarea masurii preventive sau ca
exista temeiuri noi care justificli controlul judiciar, iar masura este necesarli pentru
buna desta~urare a procesului penal;
- instanta de judecatli nu trebuie sa indice perioada de timp pentru care se mentine
masura controlului judiciar.
(ii) revocarea masurii controlului judiciar pe caufiune in situatia in care instanta
de judecatli constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea masurii
preventive ~i nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au aparut
imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive;
- in acest caz se dispune restituirea cautiunii.
(iii) fnlocuirea masurii contro/u/ui judiciar pe caufiune cu masura arestarii pre-
ventive sau a arestului Ia domiciliu daca instanta de judecata constatli ca sunt
indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia ~i, in urma evaluarii
imprejurarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, se
apreciaza eli masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului
prevazut Ia art. 202 alin. (1) NCPP.
exemplare originate;
- impotriva incheierii prin care instanta de judecata dispune asupra controlului
judiciar pe cautiune se poate face contestafie fn term en de 48 de ore de Ia pronunfare
pentru procurorul ~i inculpatul care au fost prezenti Ia pronuntare, sau, dupa caz, de
Ia comunicare, daca au lipsit de Ia pronuntare;
- regulile procedurale aplicabile Ia solutionarea contestatiei sunt cele prevazute de
art. 206 NCPP (descrise mai sus), care se aplica in mod corespunzator; prezinta
relevanta sublinierea urmatoarelor aspecte: 1. nu este suspensiva de executare contes-
tatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus mentinerea masurii contro-
lului judiciar; va fi suspensiva de executare contestafia formula/a fmpotriva fnche-
ierii instantei de judecata prin care s-a dispus revocarea masurii controlului judiciar
sau inlocuirea acestuia cu masura arestarii preventive sau a arestului Ia domiciliu;
2. solutionarea contestatiei se face fn $edinfa publica $i contradictorie; participarea
ntive in $edin{a procurorului este obligatorie; 3. instanta de judecata solutioneaza contestatia prin
fncheiere motivata, care se pronun{a fn $edin{a publica.
5. Modificarea obligatiilor impuse initial

culpatului pentru
esitatii mentinerii - fn cursu/ urmaririi penale, procurorul poate dispune, din oficiu sau Ia cererea
motivata a inculpatului, impunerea unor noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea
sau incetarea celor dispuse initial, daca apar motive temeinice care justifica aceasta;
heiere una dintre
- in mod corespunzator, ~i fn procedura de camera preliminara sau fn cursu/
judeca{ii, judecatorul de camera preliminara sau ins tan{a de judecata poate dispune,
de judecata stabi-
din oficiu sau Ia cererea motivata a inculpatului sau a procurorului, impunerea unor
n, sunt relevante,
noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse initial, daca
preventive sau ca
apar motive temeinice care justifica aceasta;
e necesara pentru
- deopotriva, in cadrul procedurilor de verificare din oficiu a legalitatii ~i temei-
niciei masurii controlului judiciar pe cautiune potrivit art. 207 ~i art. 208 NCPP, jude-
u care se mentine
catorul de camera preliminara, sau instanta de judecata poate dispune modificarea
obligatiilor din continutul controlului judiciar pe cautiune pentru a face masura
a In care instanta preventiva cat mai adaptata exigentelor noilor faze ale procesului penal;
t luarea masurii
- procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta trebuie sa procedeze
in care au aparut
Ia audierea inculpatului inainte de a decide cu privire Ia modificarea obligatiilor;
- in cursul urmaririi penale modificarea obligatiilor impuse initial poate fi dispusa
de procuror, prin ordonan{a (indiferent daca masura a fast luata de procuror sau de
ura arestarii pre- judecatorul de drepturi # /ibertati); impotriva acestui act procesual inculpatul poate
constata ca sunt sa formuleze plangere, in temeiul art. 336 NCPP la procurorul ierarhic superior celui
urma evaluarii care a dispus masura, NCPP neprevazand posibilitatea contestarii acestui act Ia
inculpatului, se judecatorul de drepturi ~i libertati;
lizarea scopului
- fn cursu/ procedurii de camera preliminara, procedura de modificare a obliga-
tiilor se desra~oara fn camera de consiliu, judecatorul dispunand prin fncheiere
minutei in doua pronuntata in camera de consiliu; impotriva incheierii judecatorului de camera preli-
minara se poate formula contestatie in conditiile art. 205 NCPP;
upra controlului - fn cursu/ judeca{ii modificarea obligatiilor poate fi dispusa numai de completul
de Ia pronun{are de judecata investit sa judece cauza, prin fncheiere, pronun{ata fn $edin{a publica;
au, dupa caz, de impotriva incheierii instantei de judecata se poate formula contestatie in conditiile
art. 206 NCPP;
cele prevazute de - ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de camera preliminara sau a
nzator; prezinta instantei de judecata trebuie sa prevada in mod explicit toate obligatiile (atat pe cele
-executare contes- vechi obligatorii, cat ~i pe cele nou introduse) pe care inculpatul trebuie sale respecte
\ masurii contro- ~i avertismentul ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor
Ampotriva fnche-
care ii revin, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive.
trolului judiciar
lui Ia domiciliu;
~rie; participarea
6. incuviintarea depa~irii limitei teritoriale fixate de organul judiciar
- obligatia impusa inculpatului de a nu depa~i o anumita limita teritoriala, fixata

de organul judiciar, poate fi ridicata temporar, in conditii strict determinate, de catre
organul judiciar care a dispus masura, in cazul in care circumstante exceptionale
impun depa~irea acestor limite teritoriale, dar nu pun sub sernnul intrebarii temeiurile
masurii preventive;
- organul judiciar are obligatia de a stabili expres o perioada de timp pentru care
nu se mai aplica restrangerea libertatii de circulatie, precum ~i obligatia acestuia de a
reveni in acest interval in localitate sau in tara;
- in cursu/ urmiiririi pena/e incuviintarea poate fi dispusa de procuror, prin ordo-
nantii, sau de judecatorul de drepturi ~i libertati, prin incheiere (in cazul in care
acesta a dispus masura preventiva), in cursu/ procedurii de camera preliminarii de
judecatorul de camera preliminara prin incheiere, iar in cursu/ judeciitii de catre
instanta de judecata, prin incheiere;
- ordonanta prin care procurorul respinge cererea de incuviintare a parasirii
temporare a localitatii sau a tarii poate fi atacata cu plangere, in conditiile art. 336
NCPP Ia procurorul ierarhic superior;
- incheierea prin care judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta incuviinteaza sau respinge cererea de parasire temporara a
localitatii sau a tarii poate fi atacata cu contestatie in conditiile art. 204-206 NCPP,
care se aplica in mod corespunzator.
7. Revocarea masurii controlului judiciar pe caupune. Inlocuirea

masurii controlului judiciar pe cautiune cu o alta masura preventiva.
- revocarea miisurii controlului judiciar pe caufiune este masura procesuala prin

care se revine asupra masurii controlului judiciar al inculpatului, daca au incetat
temeiurile care au determinat-o (incetarea tuturor temeiurilor de fapt ~i de drept ce
au fost avute in vedere Ia luarea, sau mentinerea masurii), ori au apiirut imprejuriiri
noi din care rezultii nelega/itatea miisurii;
- inlocuirea miisurii contro/u/ui judiciar pe cautiune este masura procesuala ce
poate fi dispusa de judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera
preliminara sau de instanta de judecata prin care controlul judiciar pe cautiune este
inlocuit cu masura arestarii preventive, ori a arestului Ia domiciliu in situatia in care
s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii, sunt indeplinite conditiile
prevazute art. 223 NCPP, respectiv art. 218 NCPP, ~i, in urma evaluarii impreju- juridice
rarilor concrete ale cauzei ~i a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca
masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut Ia - sunt
art. 202 alin. (1) NCPP; exista o sus
- deopotriva, in cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar pe cautiune, juridica,
inculpatul incalcii, cu rea-credinfii, obligatiile care ii revin sau existii suspiciunea impiedica
rezonabilii cii a siiwir~it cu intenfie o nouii infractiune pentru care s-a dispus penala, de I
rganul judiciar punerea fn mi~care a acJiunii penale fmpotriva sa, judecatorul de drepturi ~i libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, la cererea procurorului
teritoriala, fixata ori din oficiu, poate dispune fnlocuirea acestei miisuri cu miisura arestului Ia
tenninate, de catre domiciliu sau a arestiirii preventive;
tante exceptionale - este posibila ~i inlocuirea controlului judiciar pe cautiune cu masura retinerii
trebarii temeiurile care se poate dispune numai in cursu! unnaririi penale de procuror; in cazul in care
procurorul dispune - in privinta unei persoane fata de care era luata masura
e timp pentru care controlului judiciar pe cautiune - luarea masurii retinerii, opereaza in fapt o inlocuire
igatia acestuia de a a unei masuri preventive cu o alta masura preventiva, ce are ca temei tot satisfacerea
cerintelor prevazute de art. 202 alin. (1) NCPP, intrucat fata de o persoana in cadrul
ocuror, prin ordo- aceluia~i proces penal se poate lua numai o singura masura preventiva dintre cele
e (in cazul in care prevazute de art. 202 alin. (4) lit. a)-e) NCPP;
rii preliminarii de - dispozitiile procedurale referitoare la revocarea ~i inlocuirea controlului judiciar
judeciiJii de catre se aplica in mod corespunzator ~i in cazul controlului judiciar pe cautiune.
iintare a parasirii
8. incetarea de drept a masurii controlului judiciar pe cautiune
conditiile art. 336
a) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de clasare sau de renuntare la
.catorul de camera unnarirea penala ori instanta de judecata pronunta o hotarare de achitare, de incetare
asire temporara a a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedep-
. 204-206 NCPP, sei ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitiva;
b) la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea incul-
patului.
iune. inlocuirea - constatarea incetarii de drept a masurii trebuie efectuata, din oficiu, de procurer
preventiva. prin ordonanta de clasare sau de renuntare la unnarirea penala sau de instanta de
judecata prin hotarare;
a procesuala prin - persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum ~i tuturor institu-
, daca au incetat tiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica de indata cate o copie de pe
apt ~i de drept ce ordonanta sau hotararea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a
rpiirut imprejuriiri masurii preventive.
sura procesuala ce
torul de camera
Sectiunea a 7-a. Masuri preventive aplicabile persoanelor juridice
pe cautiune este
in situatia in care
i:ieplinite conditiile 1. Notiune. Categorii de masuri preventive aplicabile persoanei
evaluarii impreju- juridice
i, se apreciaza ca
pului prevazut la - sunt masuri restrictive de drepturi care se pot dispune in cauzele penale in care
exista o suspiciune rezonabila privind savar~irea unei infractiuni de catre o persoana
aiciar pe cautiune, juridica, pentru a se asigura buna desta~urare a procesului penal ori pentru a se
istii suspiciunea impiedica sustragerea suspectului sau inculpatului persoana juridica de la unnarirea
care s-a dispus penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
- persoanei juridice suspect sau inculpat ii pot fi aplicate una sau mai multe dintre
unnatoarele masuri preventive:
a) interdicfia inifierii, ori, dupii caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau
lichidare a persoanei juridice;
- aceasta masura preventiva are ca scop evitarea sustragerii persoanei juridice de
Ia raspunderea penala, prin incetarea existentei acesteia in unna dizolvarii sau
lichidarii;
- poate fi dispusa a tat in situatia in care cu privire Ia persoana juridica suspect sau
inculpat exista o procedura de dizolvare sau lichidare in curs de desta~urare, cat ~i
proactiv, fnainte de existenfa unei astfel de proceduri, prin interdicfia inifierii;
- persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, in tennen de 24
de ore, intentia de dizolvare sau lichidare.
b) interdicfia inifierii, ori, dupii caz, suspendareafuziunii, a diviziirii sau a redu-
cerii capitalului social a! persoanei juridice, fnceputii anterior sau fn cursu!
urmaririi penale;
- aceasta masura preventiva are ca scop evitarea sustragerii persoanei juridice de
Ia raspunderea penala, prin incetarea existentei acesteia in unna fuziunii sau divizarii,
ori reducerea sernnificativa a capitalului social, astfel !neat pedeapsa amenzii penale
ce ar putea fi stabilita de instanta sa nu mai poata fi executata;
- poate fi dispusa a tat in situatia in care cu privire Ia persoana juridica suspect sau
inculpat exista o procedura de fuziune, divizare, reducere a capitalului social in curs
de desta~urare, cat ~i proactiv, inainte de existenta unei astfel de proceduri, prin
interdictia initierii;
- persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, in termen de 24
de ore, intentia de fuziune, divizare, reorganizare sau reducere a capitalului social.
c) interzicerea unor operafiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena dimi-
nuarea activului patrimonial sau insolvenfa persoanei juridice;
d) interzicerea fncheierii anumitor acte juridice, stabilite de organul judiciar;
- pot fi interzise actele juridice expres indicate de judecatorul de drepturi ~i
libertati, judecatorul de camera preliminara, respectiv de instanta de judecata, altele
decat cele care presupun operatiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena
diminuarea sernnificativa a activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice,
care cad sub incidenta masurii preventive de Ia lit. c) .
e) interzicerea desfli~uriirii activitafilor de natura celor cu ocazia ciirora a fast
comisii infracfiunea.
- judecatorul de drepturi ~i libertati/judecatorul de camera preliminara/instanta
trebuie sa constate ca exista o legatura intre infractiunea cu privire Ia care exista sus-
piciunea rezonabila ca a fost savar~ita ~i activitatea desta~urata de persoana juridica;
- masura preventiva are un continut similar cu pedeapsa complementara a suspen-
darii activitatii ori a unei activitati a persoanei juridice; perioada de timp in care o
persoana juridica a fost supusa acestei masuri preventive luata in vederea asigurarii
bunei desta~urari a procesului penal nu se va deduce din durata pedepsei com-
sau mai multe dintre plementare a suspendarii activitatii ori a unei activitati a persoanei juridice (daca
aceasta pedeapsa a fost aplicata de catre instanta).
rii de dizolvare sau
2. Conditii
- judeciitorul de drepturi ~i libertiifi (in cursu! urmaririi penale) Ia propunerea

procurorului, sau, dupa caz, judeciitorul de camera preliminarii (in procedura de
juridica suspect sau camera preliminara) ori instanfa (in cursu! judecatii), poate dispune luarea uneia sau
e desta~urare, cat ~i a mai multor masuri preventive fata de suspectul sau inculpatul persoana juridica
icfia inifierii; daca sunt intrunite urmatoarele condiJii:
iar, in termen de 24 (i) sii existe probe sau indicii temeinice din care sii rezulte suspiciunea rezonabilii
cii suspectul sau inculpatul persoanii juridicii a siivar~it o infracfiune;
iviziirii sau a redu- - pot exista probe directe (fapte principale) sau probe indirecte (fapte probatorii)
din care sa rezulte presupunerea rezonabila ca inculpatul a savar~it o infractiune;
- exista indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presu-
ersoanei juridice de punerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte
iunii sau divizarii, de urmarire penala a savar~it fapta;
psa amenzii penale - masurile preventive pot fi dispuse indiferent de forma in care a fost comisa
infractiunea (tentativa, forma consumata ori epuizata) de gravitatea infractiunii sau
uridica suspect sau de cuantumul pedepsei prevazute de lege pentru persoana juridica.
lului social in curs (ii) sii fie inceputii urmiirirea pen alii pentru infracfiunea pentru care existii suspi-
de proceduri, prin ciunea cii a fost siivar~itii, iar organul de urmiirire penalii sii fi dispus continuarea
efectuiirii urmiiririi penale fafii de suspect;
ar, in termen de 24 - potrivit NCPP inceperea urmaririi penale se dispune, in principiu, cu privire la
apitalului social. fapta (in rem) , iar conferirea calitatii de suspect se realizeaza atunci cand din datele ~i
e a antrena dimi- probele existente in cauza rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a comis fapta
prevazuta de legea penala, caz in care se dispune continuarea urmaririi penale fata de
acesta;
anul judiciar;
- masurile preventive pot fi dispuse fata de o persoana juridica numai daca are
rul de drepturi ~i
calitatea de suspect sau inculpat in cauza;
de judecata, altele
ptibile de a antrena - luarea unei masuri preventive cu privire Ia o persoana juridica nu este condi-
persoanei juridice, tionata de punerea in mi~care a actiunii penale impotriva acesteia.
(iii) miisura preventivii sii fie necesarii pentru buna desfo~urare a procesului
azia ciirora a fast penal ~i proporfionalii cu scopul urmiirit prin dispunerea acesteia.
- astfel, in cazul persoanelor juridice testul de necesitate ~i proportionalitate se
reliminara/instanta analizeaza prin raportare Ia buna desta~urare a procesului penal (de pi ida, evitarea
Ia care exista sus- sustragerii persoanei juridice de Ia judecata sau executarea pedepsei); de asemenea,
ersoana juridica; in situatia in care se apreciaza ca trebuie luate mai multe masuri preventive, jude-
catorul trebuie sa motiveze de ce impunerea unei singure masuri nu era suficienta
mentara a suspen-
pentru atingerea scopului urmarit.
de timp in care o
vederea asigurarii
ta pedepsei com-
3. Aspecte procedurale - ca
masurii
- fn cursu/ urmaririi pena/e, daca sunt intrunite conditiile pentru a se dispune
luarea uneia sau a mai multor masuri preventive procurorul, din oficiu sau Ia
sesizarea organului de cercetare penala, intocme~te propunerea motivata de /uare a
masurii//or preventive; potrivit NCPP, fnainte de formu/area propunerii procuroru/
nu trebuie sa audieze suspectu/ sau incu/patu/ fn prezenfa avocatu/ui ales sau numit
din oficiu; propunerea de luare a masurii/lor preventive a suspectului/inculpatului
persoana juridica se inainteaza judecatoru/ui de drepturi ~i libertafi din cadrul
instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instantei
corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afUi locul unde s-a
constatat savar~irea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care
face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala; propu-
nerea de luare a masurii//or preventive se solutioneaza fn camera de consiliu de un
singur judecator, indiferent de natura infractiunii, cu citarea persoanei juridice;
- odata cu emiterea rechizitoriului procurorul poate solicita judecatoru/ui de
camera pre/iminara luarea uneia/mai multor masuri preventive cu privire Ia incul-
patul persoana juridica fata de care s-a dispus trimiterea in judecaHi; deopotriva, jude-
catorul de camera preliminara poate pune in discutia procurorului ~i a inculpatului
persoana juridica necesitatea luarii uneia/mai multor mas uri preventive fata de acesta
din urma; procedura se desta~oara fn camera de consiliu cu participarea procuro-
rului ~i citarea incu/patu/ui persoana juridica;
- in cursu! judecatii instanfa, Ia propunerea procurorului sau din oficiu, poate
pune in dezbaterea partilor necesitatea luarii uneialmai multor masuri preventive fata
de inculpatul persoana juridica; procedura se desta~oara fn ~edinfa publica cu parti-
ciparea procuroru/ui ~i citarea inculpatu/ui persoanajuridica;
- deliben1nd, judecatorul de drepturi ~i libertafi/judecatorul de camera prelimi-
naralinstanfa de judecata poate dispune prin incheiere motivata una dintre urma-
toarele so/ufii:
1. /uarea uneia sau a mai multor masuri preventive pe o durata de eel mu/t
60 de zile;
- in vederea asigurarii respectarii masurilor preventive judecatorul poate obliga
persoana juridica Ia depunerea unei caufiuni constand intr-o suma de bani; cautiunea
nu este, ca in cazul persoanei fizice, o componenta a unei masuri preventive distincte
(controlul judiciar pe cautiune), ci o garantie a respectarii insa~i a masurilor preven-
tive; cuantumul cautiunii nu poate fi mai mic de 10.000 lei;
- cautiunea se restituie Ia data ramanerii definitive a hotararii de condarnnare, de
amanare a aplicarii pedepsei, de renuntare Ia aplicarea pedepsei sau de incetare a
procesului penal, pronuntate in cauza, daca persoana juridica a respectat masura sau
masurile preventive, precum ~i in cazul in care, prin hotarare definitiva, s-a dispus
achitarea persoanei juridice; in cazul in care s-a dispus fata de persoana juridica o
solutie de clasare sau renuntare Ia urmarirea penala, restituirea cautiunii se dispune
de catre procuror;
expirar
- cautiunea nu se restituie in cazul nerespectarii de catre persoana juridica a
masurii sau a masurilor preventive luate, faciindu-se venit la bugetul de stat la data
entru a se dispune ramiinerii definitive a hotariirii pronuntate in cauza, precum ~i daca s-a dispus plata
din oficiu sau la din cautiune, in ordinea urrnatoare, a despagubirilor bane~ti acordate pentru repararea
otivata de luare a pagubelor cauzate de infractiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii;
fJUnerii procurorul - dupa luarea unei masuri preventive nu se va emite un mandat.
lui ales sau numit
ctului/inculpatului 2. respingerea propunerii de luare a uneia sau mai multor masuri preventive
"bertafi din cadrul formulate de procuror.
ond sau instantei - indiferent de solutia pronuntata este obligatorie intocmirea minutei in doua
fUi locul unde s-a exemplare originale;
archetului din care - impotriva incheierii se poate face contestafie la judecatorul de drepturi ~i liber-
ea penala; propu- tati sau, dupa caz, la judecatorul de camera preliminara ori instanta ierarhic supe-
de consiliu de un rioara, de catre persoana juridica ~i procuror, in termen de 24 de ore de la pronuntare,
nei juri dice; pentru cei prezenti, ~i de la comunicare, pentru persoana juridica Iipsa;
judecatorului de - judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau, dupa
u privire la incul- caz, instanta care solutioneaza contestafia poate dispune prin incheiere una din urma-
; deopotriva, jude- toarele solufii:
i ~i a inculpatului 1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de luare a uneia sau mai multor
tive fata de acesta masuri preventive forrnulata de procuror;
iciparea procuro-
2. admiterea contestatiei ~i dispunerea luarii unei masuri preventive sau a altor
masuri preventive deciit cele luate de prima instanta;
din oficiu, poate
uri preventive fata
publica cu parti- 4. ia act de retragerea contestatiei.
- masurile preventive luate cu privire la o persoana juridica pot fi prelungite in
e camera prelimi- cursul urrnaririi penale de judecatorul de drepturi ~i libertati la propunerea procu-
una dintre urma- rorului; fiecare prelungire nu poate depa~i 60 de zile; nu exista o limita de timp peste
care masuralrile preventive nu pot fi prelungite (astfel, daca sunt indeplinite cerintele
de necesitate ~i propoqionalitate masurile preventive pot dura pe intregul parcurs al
rata de eel mult
urmaririi penale); procedura de solutionare a prelungirii este similara cu cea de la
luarea masurii preventive;
orul poate obliga
- in cursul procedurii de camera prelirninara, sau al judecatii, judecatoruVinstanta
e bani; cautiunea
poate dispune menfinerea masurii/masurilor preventive daca nu s-au schimbat teme-
eventive distincte
iurile care au deterrninat luarea masurii ori au aparut temeiuri noi, iar masuralmasu-
masurilor preven-
rile preventive este/sunt necesara/e ~i propoqionala/e cu scopul urmarit prin
dispunerea acesteialacestora;
e condarnnare, de
- masurile preventive se revoca de catre judecatorul de drepturi ~i libertati la
sau de incetare a
cererea procurorului sau a persoanei juridice, iar de catre judecatorul de camera
ectat masura sau
preliminara ~i de catre instanta ~i din oficiu, numai ciind se constata ca nu mai exista
itiva, s-a dispus
temeiurile care au justificat luarea sau mentinerea acestora; procedura de solutionare
ersoana juridica o
a revocarii este similara cu cea de la luarea masurii preventive;
tiunii se dispune
- masurile preventive luate impotriva unei persoane juridice inceteaza de drept la
expirarea duratei pentru care au fost dispuse, sau in caz de clasare, renuntare la
urmarirea penala, achitare, lncetarea procesului penal, dispozitiile art. 241 NCPP
aplicandu-se In mod corespunzator;
- luarea uneia sau mai multor masuri preventive cu privire Ia o persoana juridica,
nu fmpiedica dispunerea cu privire Ia aceasta a unor masuri asiguratorii pentru a
evita ascunderea, distrugerea, lnstrainarea sau sustragerea de Ia urmarire a bunurilor
care pot face obiectul confiscarii speciale sau a! confiscarii extinse ori care pot servi
Ia garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii
pagubei produse prin infractiune; au tori
- judecatorul (de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara) sau instanta care - Sl
dispune masura va informa organul care a autorizat lnfiintarea persoanei juridice ~i
denta
organul care a lnregistrat persoana juridica, despre masura preventiva dispusa, In
/ipsifi
vederea efectuarii de mentiuni pentru a se asigura opozabilitatea acestora fata de
orice al
tertii care intentioneaza sa intre In raporturi civile cu persoana juridica ce are calitatea
domicil
de suspect sau inculpat; In cazul institutiilor care nu sunt supuse conditiei lnregistrarii
protecti
sau autorizarii pentru a dobandi personalitate juridica, informarea se face catre orga-
promov:
nul care a lnfiintat acea institutie; organele administrative informate sunt obligate sa
a Legii
comunice organului judiciar, In termen de 24 de ore de Ia data lnregistrarii, In copie
privire
certificata, orice mentiune lnregistrata de aces tea cu privire Ia persoana juridica.
privire
~ 1. Masurile preventive pot fi dispuse fata de persoana juridica, daca nr. 2871
de lad~
sunt lndeplinite conditiile privind: (i) existenta unor motive temeinice care justi-
fica presupunerea rezonabila ca persoana juridica a savar~it 0 fapta prevazuta de
legea penala ~i (ii) necesitatea masurii preventive pentru asigurarea bunei
desfa~urari a procesului penal. Existenta unor motive temeinice care justifica
presupunerea rezonabila ca persoana juridica a savar~it 0 fapta prevazuta de
legea penala se raporteaza Ia fapta pentru care persoana juridica este acuzata ~i
incadrarea juridica a acesteia, precum ~i Ia intrunirea conditiilor pentru tragerea
Ia raspundere penala a persoanei juridice, care stabile~te ca persoanele juridice (masura
raspund penal pentru infractiunile savar~ite in realizarea obiectului de activitate ocrotire
sau in interesul ori in numele persoanei juridice. In consecinta, masurile preven- titlu de
tive nu pot fi dispuse fata de persoana juridica, daca, Ia momentul procesual Ia generale
care se analizeaza propunerea procurorului privind luarea masurilor preventive, de eval
rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile pentru tragerea Ia raspundere penala a
tectia ~i
persoanei juridice referitoare Ia savar~irea infractiunii in realizarea obiectului de
activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice.
2. Existenta masurilor asiguratorii luate anterior nu impiedica dispunerea masu-
rilor preventive fata de persoana juridica, aviind in vedere scopul diferit al celor
doua categorii de masuri, precum ~i continutul diferit al acestora (I.C.C.J., sectia
penalii, decizia nr. 2550/13.08.2012, www.scj.ro).
Sectiunea a 8-a. Masurile de ocrotire

cu pnv1
- sunt masuri ce urmeaza a fi luate In cauzele in care s-a dispus retinerea, ares-
1
tarea preventiva ori intemarea medicala provizorie a unui suspect sau inculpat In a M.O
2
M.O
art. 241 NCPP carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a
instituit curatela ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie
persoana juridica, de ajutor;
pentru a - suspectul ~i inculpatul nu sunt subiectii supu~i masurilor de ocrotire;
a bunurilor - organul de urmarire care a dispus masura retinerii sau judecatorul de drepturi ~i
libertati/judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata care a dispus
arestarea preventiva ori intemarea medicala provizorie are obligatia de a incuno~tinta
autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire;
- situatiile pentru care este necesara luarea masurilor de ocrotire presupun inci-
denta diferitelor acte normative care le reglementeaza astfel: (i) fn cazul minorilor
lipsiJi de ocrotirea piirinteascii, masurile de ocrotire [de regula, plasamentul, dar ~i
orice alta masura considerata necesara de catre instanta competenta (tribunalul de Ia
domiciliul copilului) sau, dupa caz, de catre institutiile cu atributii in domeniul
protectiei copilului] sunt dispuse potrivit Legii nr. 272/2004 privind protectia ~i
promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ~i completarile ulterioare, respectiv
a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (art. 110 ~i urm.); (ii) fn cazul minorilor cu
privire Ia care s-a instituit tutela, a/ persoanelor puse sub interdicJie ~i a/ celor cu
privire Ia care s-a instituit miisura curatelei, masurile pot fi dispuse in temeiul Legii
nr. 287/2009 privind Codul civil. Astfel, instanta de tutela competenta - judecatoria
jurididi, dadi
de Ia domiciliul minorului poate dispune fie masura provizorie a instituirii unui tutore
care justi-
prevazuta de sau curator provizoriu (art. 116 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil), fie chiar
igurarea bunei indepartarea tutorelui (art. 158 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil) sau
care justifica numirea unui nou curator (art. 178-186 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil);
prevazuta de (iii) fn cazu/ persoanelor care datoritii viirstei, bolii sau a/tei cauze au nevoie de
este acuzata ~i ajutor, miisuri/e pot fi dispuse de instanJa de tutela competentii - judecatoria de Ia
pentru tragerea domiciliul persoanei aflate in nevoie, dupa caz, atat in temeiul art. 178-186 NCC
.,u,'u"'" juri dice (masura curatelei), cat ~i in temeiul legilor speciale care reglementeaza masurile
de activitate ocrotire in cazul persoanelor aflate in situatii speciale- varsta inaintata, boala etc. (cu
titlu de exemplu, mentionam masurile speciale care pot fi dispuse de directiile
generale de asistenta sociala ~i protectia copilului de Ia nivel judetean sau de comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, potrivit Legii nr. 448/2006 privind pro-
tectia ~i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile
~i completarile ulterioare 1, Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare 2 etc.).
Sectiunea a 9-a. Internarea medicalii provizorie
- este masura procesuala privativa de libertate ce poate fi dispusa in faza de

urmarire penalll, pe durata procedurii de camera preliminara sau in faza de judecata,
cu privire Ia suspectul sau inculpatul bolnav mintal ori consumator cronic de
retinerea, ares-
1
inculpat in a M.Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2008.
2
M.Of. nr. !57 din 6 martie 2007.
substante psihoactive, dacii luarea miisurii este necesarii pentru fnliiturarea unui posibilitat:
pericol concret $i actual pentru siguranfa publicii; eel putin
- miisura interniirii medicate provizorii constii fn internarea medicalii nevolun- neputand
tarii a suspectului sau inculpatului fntr-o unitate specializatii de asistenfii medicalii,
panii Ia fnsiiniito$ire sau panii Ia ameliorare, care fnliiturii starea de pericol ce a
determinat luarea miisurii; aceastii miisurii procesualii privativii de libertate se
deosebe~te de cea a interniirii nevoluntare fn vederea efectuiirii unei expertize
psihiatrice care are drept unic scop asigurarea posibilitiitii efectuiirii fn bune
condifii a procedeului probatoriu, iar nu starea de pericol pe care o prezintii suspec-
tul sau inculpatul;
- miisura interniirii medicate provizorii mai poate fi dispusii $i fn cazul fn care
suspectul sau inculpatul fafii de care s-a luat miisura obligiirii provizorii Ia
tratament medical nu f$i respectii cu rea-credinfii obligafiile impuse sau fn cazul fn
care pe parcursul acestei miisuri starea de siiniitate a suspectului sau inculpatului se
agraveazii, fiind necesarii internarea sa;
- fn cursu! urmiiririi penale daca procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala constata ca suspectul sau inculpatul este bolnav mintal ori consu-
mator cronic de substante psihoactive, iar luarea masurii este necesara pentru
inlaturarea unui pericol concret ~i actual pentru siguranta publica, sesizeazii, prin
cerere (propunere) sau prin rechizitoriu, judecatorul de drepturi ~i libertati, respectiv
judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni competenta sa
judece cauza in prima instanta in vederea dispunerii, in mod provizoriu, a masurii
internarii medicale;
- in ipoteza in care suspectul sau inculpatul refuza internarea medicala in vederea
efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice, procurorul poate sesiza judecatorul de
drepturi ~i libertati potrivit procedurii prevazute de art. 184 NCPP, iar nu pentru
dispunerea internarii medico-legale provizorii potrivit art. 248 NCPP;
- propunerea formulata de procuror cu privire la luarea masurii internarii medicale
provizorii va fi insotita de acte medicate concludente sau de expertiza medico-legalii
psihiatricii;
- Curtea Europeana a aratat ca daca este adevarat ca art. 5 parag. 1 lit. e)
autorizeaza internarea unei persoane care sufera de tulburari mentale, o astfel de
masura trebuie sa fie in mod corespunzator justificata de gravitatea starii de sanatate
a reclamantului, cu scopul de a asigura propria protectie sau protectia altuia 1 Nicio
privare de libertate a unei persoane considerata alienata nu poate fi intemeiata pe
art. 5 parag. 1 lit. e) din Conventia europeana daca este dispusa tara a se cere avizul
unui medic specialist. Tinand cont de marja de actiune de care dispun statele con-
tractante in aceste cazuri de internare cu titlu de urgenta, este acceptat ca, in cazuri
urgente, de rise, atunci cand o persoana este internata in urma comportamentului sau
violent, un astfel de aviz sa fie obtinut imediat dupa internare, dar in orice alte cazuri
o consultare prealabila este indispensabila. in cazul in care nu exista aceasta
1 1
A se vedea CEDO, Marea Camera, hotariirea din 17 ianuarie 2012, in cauza Stanev A se
c. Bulgariei, parag. 157. parag. 47.
Masuri preventive ~i alte miisuri procesuale penale 581
U inlaturarea unui posibilitate, atunci cand de pilda persoana refuza sa se prezinte Ia un examen, trebuie
eel putin sa se ceara evaluarea unui medic expert, pe baza dosarului, In caz contrar
medica/a nevolun- neputiindu-se sustine ca alienarea acesteia a fost stabilita pe baza de probe 1;
sistenfa medica/a,
~if~
ea de pericol ce a ~T-:~~~
a de libertate se "'""'~"''cooKT~""""Nocons
In cauza de fata este adevarat ca expertiza medicala efectuata
rii unei expertize In cadrul procedurii de punere sub interdictie retinea afectiunile de care recla-
mantul suferea. Cu toate acestea, examinarea medicala a fost realizata inainte de
fectuarii in bune
noiembrie 2000, in timp ce intemarea reclamantului in casa sociala Pastra a avut
o prezinta suspec- loc pe 10 decembrie 2002. 0 perioada mai mare de 2 ani de zile a trecut de la
consultul medical de specialitate ~i intemarea medicala a reclamantului,
i in cazul in care perioada in care tutorele acestuia nu a verificat daca exista vreo schimbare in
arii provizorii Ia starea de sanatate a reclamantului, nu s-a intiilnit ~i nici nu s-a consultat cu
se sau in cazul in acesta. Spre deosebire de Guvem, Curtea considera ca aceasta perioada este
au inculpatului se excesiva, iar concluziile medicale de specialitate formulate in anul 2000 nu pot
fi privite ca reflectiind starea de sanatate mentala a reclamantului de la
momentul internarii sale. A fost de asemenea subliniat ca autoritatile nationale
au supravegheaza nu aveau obligatia de a dispune efectuarea unei expertize psihiatrice la
mintal ori consu- momentul internarii. Cu privire Ia acest aspect, Guvernul a aratat ca aceasta
e necesara pentru imprejurare este explicabila din cauza ca era aplicabila Legea privind asistenta
ca, sesizeaza, prin sociala ~i nu cea a sanatatii. In orice caz, Curtea retine ca !ipsa unui consult
libertati, respectiv medical de specialitate efectuat recent este in sine suficient pentru a concluziona
ni competenta sa ca privarea de libertate a reclamantului nu a fost legala conform art. 5 parag. 1
vizoriu, a masurii lit. e) din Conventie (CEDO, Marea Camera, hotararea din 17 ianuarie 2012, fn
cauza Stanev c. Bulgariei, parag. 156).
dicala In vederea - judecatorul de drepturi ~i libertatiljudecatorul de camera preliminara sesizat
iza judecatorul de fixeaza, de fndata, termen de solufionare a propunerii $i dispune aducerea cu
P, iar nu pentru mandata suspectului sau a inculpatului;
P; - asistenfa juridica $i participarea procurorului sun/ obligatorii;
temarii medicale - solutionarea propunerii se face numai dupa audierea suspectului sau inculpa-
iza medico-/ega/a tului, daca starea sa de sanatate o permite, in prezenta unui avocat, ales sau numit
din oficiu (potrivit NCPP nu mai este obligatorie audierea in toate cazurile, necir-
5 parag. 1 lit. e) cumstantiat); cand suspectul sau inculpatul se ajla deja internal fntr-o unitate de
tale, o astfel de asistenfa medica/a $i deplasarea sa nu este posibila, judecatorul de drepturi $i fiber-
starii de sanatate tali procedeaza Ia audierea acestuia, in prezenfa avocatului, in locul unde se ajla;
1 - suspectul sau inculpatul are dreptul ca Ia solutionarea propunerii de luare a
tia altuia Nicio
fi lntemeiata pe masurii intemarii medicale ori Ia alcatuirea concreta a planului terapeutic sa fie
- a se cere avizul asistat $i de catre un medic desemnat de acesta, ale carui concluzii sunt lnaintate
ispun statele con- judecatorului de drepturi ~i libertati/judecatorului de camera preliminara;
- judecatorul de drepturi ~i libertati/judecatorul de camera preliminara se pro-
nunta, de lndata, asupra propunerii, In procedura desta~urata fn camera de consiliu,
printr-o incheiere motivata, putand dispune:
In cauza Stanev 1
A se vedea CEDO, hotanlrea din 5 octombrie 2000, in cauza Varbanov c. Bulgariei,
parag. 47.
a) admiterea propunerii procurorului, dispunerea intemarii medicale provizorii a

suspectului/inculpatului ~i efectuarea unei expertize medico-legale, In cazul In care
aceasta nu a fost efectuata anterior din dispozitia procurorului ~i ata~ata propunerii;
a~adar, dispunerea expertizei nu are loc lnainte de solutionarea propunerii de
intemare, ci doar In ipoteza admiterii acesteia;
b) respingerea propunerii procurorului ca nelntemeiata.
- lmpotriva lncheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertatifde camera
preliminara se pronun asupra propunerii procurorului poate fi formulata contestafie
In termen de 5 zile de Ia pronuntare; formularea contestatiei nu are caracter suspen-
siv, lncheierea prin care se dispune intemarea medicala provizorie fiind executorie de
Ia momentul pronuntarii;
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu mai stipuleaza o procedurii de
confirmare a miisurii interniirii medicate provizorii;
- fn cursu/ judeciifii in prima instanta ~i In apel, instanta care constata ca incul-
patul este bolnav mintal ori consumator cronic de substante psihoactive, iar luarea
masurii este necesara pentru lnlaturarea unui pericol concret ~i actual pentru sigu-
ranta publica, poate, din oficiu sau Ia propunerea procurorului, sa supuna dezbaterii
necesitatea luarii masurii provizorii a intemarii medicale pe baza expertizei
medico-legale psihiatrice; regulile procedurale descrise anterior pentru ipoteza In
care procedura se desfa~oara In fata judecatorului de drepturi ~i libertati sau de
camera preliminara se aplica In mod corespunzator ~i In cursu! judecatii (procedura
contradictorie, ascultarea inculpatului, asistenta juridica a inculpatului ~i participarea
procurorului fiind obligatorii, lncheiere motivata);
- masura procesuala luata printr-o hotarare definitiva se pune fn executare prin
comunicarea copiei de pe dispozitiv ~i a unei copii de pe raportul de expertiza
medico-legala autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuie~te
persoana fata de care s-a luat aceasta masura; autoritatea de sanatate publica este
obligata sa asigure intemarea, lncuno~tintand despre aceasta instanta de executare; In
cazul In care persoana fa de care s-a luat masura intemarii medicale provizorii Curtea
refuza sa se supuna intemarii, executarea acestei masuri se va face cu sprijinul orga- care sa
accesib
nelor de politie; fn vederea executiirii miisurii interniirii medicate, organu/ de po/ifie
intentia
poate piitrunde fn domiciliul sau re~edinfa unei persoane fiirii fnvoirea acesteia,
din 17 i
precum ~i fn sediul unei persoane juridice forii fnvoirea reprezentantu/ui legal a/
acesteia; daca persoana fata de care s-a luat masura intemarii medicale nu este ~
\6~
gasita, autoritatea de sanatate publica sesizeaza organele de politie pentru darea In
urmarire, precum ~i pentru darea In consernn Ia punctele de trecere a frontierei; eliberar
- NCPP nu precizeazii care este perioada pentru care se poate dispune internarea in baza
medica/a provizorie, rezultand astfel cii aceasta va dura panii Ia riimanerea intocmi
definitivii a hotiirarii, cu excepfia situafiei fn care se dispune ridicarea ei sau fnlo- Biroulu
cuirea cu obligarea provizorie Ia tratament medical; ocupan
- pe parcursul masurii procesuale unitatea sanitara Ia care s-a facut intemarea are
obligatia, In cazul In care considera ca intemarea nu mai este necesara, sa lncu-
no~tinteze organul judiciar competent; tot astfel, deopotriva, organul judiciar
Miisuri preventive ~i alte miisuri procesuale pena/e 583
competent are obligafia de a verifica periodic, dar nu mai tarziu de 12 luni, daca
edicale provizorii a
intemarea medicala mai este necesara, In acest sens fiind necesara efectuarea unei
le, In cazul In care
expertize medico-legale; In functie de concluziile expertizei medico-legale judeca-
ata~atli propunerii;
torul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de jude-
area propunerii de
cata (In functie de faza procesuala In care se afla cauza) va dispune asupra mentinerii,
lnlocuirii sau lnceHirii masurii;
- ridicarea (incetarea) miisurii interniirii medicate provizorii se va putea dispune
libertati/de camera daca s-a produs lnsanato~irea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o
rmulata contestafie ameliorare a starii sale de sanatate care lnlatura starea de pericol, constatate fn baza
re caracter suspen- unei expertize medico-legale psihiatrice;
e fiind executorie de
- sesizarea judecatorului de drepturi ~i libertati, judecatorului de camera prelimi-
nara, respectiv instantei de judecatli In vederea ridicarii masurii internarii medicale
~ o procedurii de provizorii se poate face de suspect sau inculpat ori de un membru de familie al
acestuia, de medicul curant al suspectului sau inculpatului sau de procuror;
constata ca incul-
oactive, iar luarea ~- ~
actual pentru sigu- '",.,;.... Nc~.T~""""N'~'" Plangerea reclamantului formulata lmpotriva masurii internarii
supuna dezbaterii provizorii dispuse de catre procuror a fost trimisa de catre instanta catre parchet,
e baza expertizei cu neobservarea dispozitiilor legale care prevedeau competenta instantei de a
pentru ipoteza In solutiona plangerea. Refuzul instantei de judecata de a analiza legalitatea inter-
narii reclamantului a dus Ia lncalcarea art. 5 parag. 4 din Conventie (CEDO,
~i libertati sau de
hotiirarea din 14 decembrie 2006, in cauza Filip c. Romaniei, parag. 77).
udecatii (procedura
tului ~i participarea ~-Jib~
~Trr~~~-1 . . . . .. . . . . ..
'"""'""couKTCK IIV'""'"'"' L1psa posibihtatn reclamantulm, pus sub mterdiCtie ~~ mternat
fn executare prin lntr-un centru social, de a supune unui control jurisdictional legalitatea privarii
portul de expertiza sale de libertate atrage lncalcarea art. 5 parag. 4. Curtea a considerat ca
ul caruia locuie~te reclamantul putea sa introduca numai o cerere privind restabilirea capacitatii de
lnatate publica este exercitiu, lnsa aceasta procedura privea numai analiza capacitatii civile a
ta de executare; In reclamantului nu ~i controlul judiciar asupra privarii de libertate. De asemenea,
edicale provizorii Curtea a retinut ca ~i In ipoteza In care rudele sale puteau formula o cerere prin
care sa fie analizata ~i legalitatea intemarii, o asemenea procedura nu li era
cu sprijinul orga-
accesibila In mod direct reclamantului, iar rudele sale nu ~i-au manifestat
organul de polifie
intentia de actiona In interesul reclamantului (CEDO, Marea Camera, hotiirdrea
fnvoirea acesteia,
din 17 ianuarie 2012, in cauza Stanev c. Bulgariei, parag. 173-174).
entantului legal a/
medicale nu este ~}
ttie pentru darea In :~~:.~~.:~"'
"'.:-... Curtea a constatat ca decizia prin care s-a respins cererea de
a frontierei ; eliberare a reclamantului a fost pronuntata de catre Biroul de executari judiciare,
dispune internarea In baza unui raport de supraveghere din 23 martie 2004. Acest raport a fost
~niiIa riimanerea lntocmit de doi psihologi din cadrul Serviciului de psihiatrie ~i psihologie a!
icarea ei sau fnlo- Biroului de executari judiciare din Cantonul Zurich, unul dintre ace~tia
ocupandu-se de supravegherea reclamantului pe parcursul intemarii. Conform
opiniei celor doi psihologi, concluziile expertizei psihiatrice exteme din 2001,
acut internarea are care Ia randul ei confirma diagnosticul dintr-un raport de expertiza realizat In
necesara, sa lncu- 1995, l~i mentineau valabilitatea. Psihologii au constatat In special ca reclaman-
organul judiciar tul continua sa nege afectiunea sa ~i refuza sa urmeze tratamentul neuroleptic
care i-a fost prescris. Curtea subliniaza ca raportul de supraveghere nu constituie

o expertiza psihiatrica independenta. Or, cum Curtea a avut deja ocazia sa
statueze, privarea de libertate a alienatilor mintali nu poate fi conforma
standardului prevazut de art. 5 din Conventie daca a fost dispusa tara solicitarea
unui aviz recent din partea unui medic de specialitate. In cauza de fata expertiza
psihiatrica pe care se intemeia atat raportul de supraveghere, cat ~i decizia
Biroului de executari judiciare a fost realizata cu 3 ani ~i 27 de zile, respectiv 3
ani 7 luni ~i 12 zile fata de respectivele decizii. Fata de acestea, Curtea considera
ca autoritatile nationale nu puteau in mod intemeiat sa se bazeze pe raportul de
supraveghere ~i prin urmare nu dispuneau de suficiente elemente care sa Ie
permita sa stabileasca daca erau indeplinite in cauza conditiile eliberarii recla-
mantului. Prin urmare, art. 5 parag. 4 a fost incalcat din cauza refuzului auto-
ritatilor de a dispune o noua expertiza psihiatrica a reclamantului (CEDO, - in
hotarorea din 18februarie 2014, in cauza Ruiz Rivera c. Elve{iei, parag. 61-66). urmarir
datorita
- daca, dupa dispunerea masurii de judecatorul de drepturi ~i libertati, s-a dispus
trimiterea in judecata a inculpatului, prin rechizitoriu, ridicarea masurii intemarii se substante
judecato
va putea dispune de catre judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de catre
instanta
instanta de judecata in fata careia se afla cauza;
dispuneri
- judecatorul sau instanta sesizata va dispune prin incheiere efectuarea unei
- din i
expertize medico-legale psihiatrice pentru a se stabili dacii s-a produs insiiniito~irea
ca Minist.
suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stiirii sale de siiniitate
care inliiturii starea de pericol; camera- P,I
obligarii
- in baza noii expertize medico-legale psihiatrice efectuate se va putea aprecia Dupa disg
daca masura intemarii mai este necesara sau se impune a fi ridicata, ori daca se a masurii :
impune inlocuirea acesteia cu masura obligarii provizorii la tratament medical; materie es
- in cazul in care se dispune masura intemarii provizorii a unui suspect sau incul- conform
pat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana -prop
careia i s-a instituit curatela ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze insotita d
are nevoie de ajutor, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera
- solu
preliminara, respectiv instanta de judecata are obligatia de a incuno~tinta autoritatea
tutelara competenta in vederea luarii miisurilor de ocrotire; tati/de ca
mult 5 zil
- in situatia in care in cursu! urmaririi penale procurorul dispune clasarea, pe patului;
motiv de iresponsabilitate, iar fata de suspect sau inculpat nu a fost luata in mod
- asist
provizoriu masura intemarii medicate, se va dispune sesizarea instantei competente
obligatori
potrivit dispozitiilor legii speciale in materia sanatatii mintale in vederea dispunerii .
intemarii nevoluntare; a~adar, nu i~i va mai gasi aplicabilitatea solutia pronuntata de -aud 1
instanta suprema in recursul in interesul legii nr. 13/2008, potrivit careia in cazul in din oficiu
care procurorul a dispus o solutie de netrimitere in judecata pe motiv de irespon- desta~ura
sabilitate, iar in cursu! urmaririi penale nu a fost luata in mod provizoriu masura inculpatul
intemarii medicate, aceasta masura se dispune de instanta de judecata, la sesizarea prezenta a
procurorului. concluzii;
- suspec
obligarii pr,
acesta, car~
nu constituie Sectiunea a 10-a. Obligarea provizorie Ia tratament medical
ja ocazia sa
fi conforma
ra solicitarea - este masura procesuala provizorie ce poate fi dispusa in faza de urmarire penala,
ata expertiza de camera preliminara sau in faza de judecata, cu privire Ia suspectul sau inculpatul
at ~i decizia care prezinta pericol pentru societate datorita unei boli, inclusiv cea provocata de
e, respectiv 3 consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive;
ea considera
e raportul de - masura obligarii provizorii Ia tratament medical consta in obligarea suspectului
e care sa le sau inculpatului sa urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris de un medic
berarii recla- de specialitate, piina Ia insanato~ire sau piina Ia obtinerea unei ameliorari care sa
fuzului auto- inlature starea de pericol;
lui (CEDO, - in cursu/ urmiiririi penale daca procurorul care efectueaza sau supravegheaza
arag. 61-66). urmarirea penala constata ca suspectul sau inculpatul prezinta pericol pentru societate
tlti, s-a dispus datorita unei boli, inclusiv cea provocata de consumul cronic de alcool sau de alte
i intemarii se substante psihoactive, sesizeazii, prin cerere (propunere) sau prin rechizitoriu,
a caz, de catre judecatorul de drepturi ~i libertati, respectiv judecatorul de camera preliminara de Ia
instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza In prima instanta in vederea
dispunerii, in mod provizoriu, a masurii obligarii Ia tratament medical;
ectuarea unei
fnsiiniifo$irea - din interpretarea coroborata a art. 245 NCPP ~i a art. 315 alin. (2) NCPP rezulta
le de siiniitate ca Ministerul Public va putea sesiza judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de
camera preliminara sau instanta de judecata privind luarea provizorie a masurii
obligarii Ia tratament medical numai pe parcursul des}a$uriirii procesului penal.
putea aprecia Dupa dispunerea solutiei de clasare in cauza, sesizarea instantei cu luarea provizorie
, ori daca se a masurii obligarii Ia tratament medical este inadmisibila. Singura exceptie in aceasta
nedical; materie este data de sesizarea instantei in vederea dispunerii intemarii nevoluntare
pect sau incul- conform procedurii prevazute de art. 53 ~i urm. din Legea nr. 487 /2002;
.e, o persoana
- propunerea de luare a masurii obligarii Ia tratament medical va fi, in principiu,
au altei cauze insotita de o expertiza medico-legala;
l de camera
- solutionarea cererii se realizeaza cu celeritate; judecatorul de drepturi ~i liber-
ta autoritatea
tati/de camera preliminara sesizat fixeaza termen de solutionare a propunerii in eel
mult 5 zile de Ia data inregistrarii acesteia ~i dispune citarea suspectului sau incul-
e clasarea, pe patului;
luata in mod
ei competente - asistenfa juridicii a suspectului sau inculpatului $i prezenfa procurorului sunt
obligatorii;
rea dispunerii
ronuntata de - audierea suspectului sau inculpatului in prezenfa unui avocat, ales sau numit
ia in cazul in din oficiu, este obligatorie in cazul in care suspectul sau inculpatul este prezent Ia
de irespon- desta~urarea procedurilor; propunerea se solutioneaza ~i in !ipsa suspectului sau
oriu masura inculpatului, atunci ciind acesta nu se prezinta, de~i a fost legal citat, dar numai in
Ia sesizarea prezenta avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune
concluzii;
- suspectul sau inculpatul are dreptul ca Ia solutionarea propunerii de luare a masurii
obligarii provizorii Ia tratament medical sa fie as is tat $i de ciitre un medic desemnat de
acesta, care poate prezenta concluzii judecatorului de drepturi ~i libertati/judecatorului
de camera preliminadi; Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de medicul
specialist desemnat de acesta ~i Ia alcatuirea planului terapeutic;
- judecatorul de drepturi ~i libertati/judecatorul de camera preliminara se pro-
nunta, de lndata, asupra propunerii, In procedura desfa~urata fn camera de consiliu,
printr-o fncheiere motivata, putiind dispune:
a) admiterea propunerii procurorului, dispunerea obligarii provizorii Ia tratament
medical a suspectului/inculpatului ~i efectuarea unei expertize medico-legale, In
cazul In care aceasta nu a fost efectuata anterior din dispozitia procurorului ~i ata~ata
propunerii; a~adar, dispunerea expertizei nu are loc lnainte de solutionarea propunerii
de obligare Ia tratament medical, ci doar In ipoteza admiterii acesteia;
b) respingerea propunerii procurorului ca nelntemeiata.
- lmpotriva lncheierii prin care judecatorul de drepturi ~i libertatifde camera preli-
minara se pronunta asupra propunerii procurorului poate fi formulata contestatie In
termen de 5 zile de Ia pronuntare; formularea contestatiei nu are caracter suspensiv,
lncheierea prin care se dispune luarea masurii obligarii provizorii Ia tratament
medical fiind executorie de Ia momentul pronuntarii;
- spre deosebire de vechiul Cod, NCPP nu mai stipuleaza o procedura de
confirmare a masurii obligarii provizorii Ia tratament medical;
- fn cursu/ judecatii In prima instanta ~i In ape!, instanta care constata ca incul-
patul prezinta pericol pentru societate datorita unei boli, inclusiv cea provocata de
consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive, poate, din oficiu sau Ia
propunerea procurorului, sa supuna dezbaterii necesitatea luarii masurii obligarii
provizorii Ia tratament medical; In vederea evitarii arbitrariului In dispunerea unei
astfel de solutii este necesar ca Ia dosarul cauzei sa existe acte medicate concludente
sau ca instanta sa fi dispus efectuarea unei expertize medico-legale; regulile proce-
durale descrise anterior pentru ipoteza In care procedura se desta~oara In fata
judecatorului de drepturi ~i libertati sau de camera preliminara se aplica In mod
corespunzator ~i In cursu! judecatii (procedura contradictorie, ascultarea inculpatului
prezent, asistenta juridica ~i participarea procurorului fiind obligatorii);
- NCPP nu precizeaza care este perioada pentru care se poate dispune obligarea
provizorie Ia tratament medical, rezultand astfe/ ca aceasta va dura pana Ia rama-
nerea definitiva a hotararii, cu excepfia situafiei fn care se dispune ridicarea ei;
- unitatea sanitara Ia care taptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului
medical este obligata sa comunice judecatorului de drepturi ~i libertati, judecatorului de
camera preliminara sau instantei de judecata (In functie de stadiul procesului):
a) daca persoana obligata Ia tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;
b) daca persoana obligata Ia tratament se sustrage de Ia efectuarea tratamentului
dupa prezentare;
Daca suspectul sau inculpatul lncalca cu rea-credinta masura obligarii provizorii
Ia tratament medical, judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preli-
minara sau instanta care a luat masura ori In fata careia se afla cauza dispune, Ia
sesizarea procurorului sau a medicului de specialitate ori din oficiu, intemarea
asistat de medicul medicala provizorie a suspectului sau inculpatului, in conditiile prevazute Ia art. 247
NCPP.
c) dacii, din cauza fnriiutii{irii stiirii de siiniitate a persoanei fatii de care s-a luat
miisura obligiirii Ia tratament medical, este necesarii internarea medica/a;
- in aceasta ipoteza organul judiciar competent are obligatia dispunerii unei
expertize medico-legale cu privire Ia starea de sanatate a persoanei fata de care este
luata masura procesuala pentru a se aprecia daca se impune luarea masurii intemarii
medicate provizorii;
- persoana obligata Ia tratament medical are dreptul de a cere sa fie examinata ~i
de un medic de specialitate desernnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate
organelor judiciare competente;
- daca persoana obligata Ia tratament medical refuza sa se prezinte Ia examinare in
vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice se va dispune emiterea unui
mandat de aducere;
- dupa primirea raportului de expertiza medico-legala ~i a concluziilor medicului
de specialitate judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara
o procedurii de sau instanta de judecata asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care
este luata masura ~i ale avocatului acesteia, precum ~i ale expertului ~i medicului
desernnat de aceasta, atunci dind considera necesar, ~i se pronunta cu privire Ia
luarea masurii intemarii medicate.
d) dacii, datoritii amelioriirii stiirii de siiniitate a persoanei fatii de care s-a luat
miisura de siguran{ii a obligiirii Ia tratament medical, efectuarea tratamentului
medical nu se mai impune.
- ridicarea miisurii obligiirii provizorii Ia tratament medical se va putea dispune
daca s-a produs insanato~irea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o amelia-
rare a starii sale de sanatate care inlatura starea de pericol;
- sesizarea judecatorului de drepturi ~i Jibertati, judecatorului de camera preli-
minara, respectiv instantei de judecata in vederea ridicarii masurii intemarii medicate
provizorii se poate face de suspect sau inculpat ori de un membru de familie al
acestuia, de medicul curant al suspectului sau inculpatului sau de procuror; regulile
procedurale referitoare Ia dispunerea masurii obligarii provizorii Ia tratament medical
sunt aplicabile in mod corespunzator ~i in ipoteza ridicarii acesteia (solutionarea cu
celeritate, ascultarea suspectului sau inculpatului prezent, asistenta juridica ~i
participarea procurorului obligatorii, posibilitatea contestarii solutiei dispuse);
- daca, dupa dispunerea masurii de judecatorul de drepturi ~i libertati, s-a dispus
trimiterea in judecata a inculpatului, prin rechizitoriu, ridicarea masurii ob/igiirii
provizorii Ia tratament medical se va putea dispune de catre judecatorul de camera
tratamentului
preliminara sau, dupa caz, de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza;
- judecatorul sau instanta sesizata va dispune prin incheiere efectuarea unei
Jigarii provizorii
expertize medico-legale pentru a se stabili dacii s-a produs fnsiiniilo$irea suspectului
de camera preli-
sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stiirii sale de siiniitate care fnliiturii
dispune, Ia
starea de pericol;
ciu, intemarea
- in baza noii expertize medico-legale psihiatrice efectuate se va putea aprecia

dacli mlisura obligarii provizorii Ia tratament medical mai este necesarli sau se
impune a fi ridicatli.
Sectiunea a 11-a. Internarea nevoluntara in vederea

efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice
1. Notiune
- este mlisura procesual1i privativli de libertate ce constli in internarea suspectului
sau inculpatului intr-o institutie sanitarli de specialitate in cazurile in care comisia
medico-legal1i apreciazli eli pentru efectuarea expertizei psihiatrice este necesarli o
examinare complexli iar suspectul sau inculpatul nu este de acord cu internarea;
- spre deosebire de masura internarii medicate provizorii ce consta fn internarea
nevoluntara a suspectului sau inculpatului fntr-o unitate specia/izata de asistenfa
medica/a, pcma Ia fnsanato~ire sau pana Ia ameliorarea care fnlatura starea de
pericol ce a determinat /uarea masurii, internarea nevoluntara fn vederea efectuarii
unei expertize psihiatrice are drept unic scop asigurarea posibilitafii efectuarii fn
bune condifii a expertizei medico-legale psihiatrice; dacli in cursul efectulirii exper-
tizei medico-legale psihiatrice se constatli c1i sunt indeplinite conditiile prev1izute la
art. 247 NCPP, comisia de expertiza medico-/ega/a psihiatricli sesizeazli organele
judiciare in vederea lu1irii mlisurii internlirii medicale provizorii;
- mlisura internlirii nevoluntare poate fi luatli fie fatli de suspect, fie fatli de
inculpat de judeclitorul de drepturi ~i libertliti sau de instanta de judecatli; organele de
urrnlirire penal1i sau judeclitorul de camerli preliminarli nu poate dispune mlisura
internlirii nevoluntare;
- perioada in care suspectul sau inculpatul a fost internat intr-o institutie de spe-
cialitate in vederea efectulirii expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei
stabilite/aplicate.
2. Conditii
- aceste conditii i~i glisesc aplicabilitatea fie atunci cand internarea nevoluntarli
este dispusli in cursul urrnliririi penale, fie cand mlisura este dispusli in cursul jude-
clitii (in primli instantli sau in apel);
- pentru a se dispune internarea nevoluntarli trebuie indeplinite urrnlitoarele
conditii:
a) sa fi fost fnceputa urmarirea penala, iar organele judiciare (procurorul. orga-
nele de cercetare penala sau instanfa) sa fi dispus efectuarea unei expertize medico-
legale psihiatrice;
se va putea aprecia - nu prezinta importanta daca efectuarea expertizei psihiatrice este obligatorie sau
ste necesara sau se facultativa.
b) sa existe suspect sau inculpat in cauza;
c) comisia medico-/ega/a psihiatrica desemnata pentru efectuarea expertizei sii
aprecieze ca este necesarii o examinare complexa suspectului sau a inculpatului, ce
vederea necesita internarea medica/a a acestuia a fntr-o institu{ie sanitara de specialitate;
trice d) suspectul sau inculpatul sa refuze internarea;
e) internarea medica/a sa fie necesarii $i propor{ionala cu scopul urmarit prin
dispunerea acesteia.
~-J
~~Jfjr!ilii~~~
ntemarea suspectului '"'"'~" couNTor lluMANRK".HTS
Curtea reaminte~te ca o persoana nu poate fi considerata
urile in care comisia ,alienata" ~i nu poate fi privata de libertate dedit in cazul in care alienarea sa a
rice este necesara o fost dovedita, iar tulburarea are un caracter sau o dimensiune care justifica
cu intemarea; intemarea; intemarea nu se poate prelungi in mod valabil fara ca respectiva
consta fn internarea tulburare sa persiste. In aceasta privinta, nicio privare de libertate a unei per-
ia/izatii de asistenta soane considerate alienate nu poate fi considerata conforma art. 5 parag. 1 lit. e)
e inlatura starea de daca aceasta s-a stabilit tara consultarea unui medic specialist. Aviind in vedere
in vederea efectuarii libertatea de apreciere crescuta de care dispun, in astfel de cazuri, statele con-
efectuarii in tractante in materie de intemare cu titlu de urgenta se accepta, in cazurile
efectuarii exper- urgente, cu rise ridicat sau atunci ciind o persoana este arestata din cauza
prevazute la comportamentului sau violent, ca un astfel de certificat sa fie obtinut imediat
dupa arestare, insa in toate celelalte situatii, consultarea prealabila este indispen-
sesizeaza organele
sabila. In cazul in care nu exista alta posibilitate, de exemplu, atunci ciind
persoana in cauza refuza sa se prezinte la consult, trebuie sa se solicite, eel
putin, evaluarea de catre un medic specialist, in baza dosarului, in caz contrar
nefiind posibil sa se sustina ca alienarea persoanei in cauza a fost dovedita. In
cele din urma, privarea de libertate este o masura atiit de grava inciit nu se
justifidi deciit in cazul in care alte masuri, mai putin severe, au fost luate in
institutie de spe- considerare ~i sunt apreciate ca fiind insuficiente pentru apararea interesului
durata pedepsei personal sau public care impune detentia. Trebuie sa se clarifice ca privarea de
libertate a persoanei in cauza era indispensabila aviind in vedere circumstantele.
In speta, din documentele aflate la dosar, reiese ca reclamantul, care era acuzat
de denuntare calornnioasa, a fost supus unei masuri de intemare intr-o unitate
psihiatrica dispusa de procuror la 3 septembrie 2002, pentru o durata nedeter-
minata, in vederea efectuarii unei expertize psihiatrice. Curtea observa ca,
tPnu1r1~::~nevoluntara pentru executarea ordonantei procurorului, reclamantul a fost ridicat cu forta, de
in cursul jude- la domiciliul sau, de politie, care i-a fortat u~a la ora 630 dimineata, apoi, sub
escorta agentilor a fost condus incatu~at la sectia de politie ~i la Serviciul
Judetean de Medicina Legala Prahova ~i, in sffir~it, la spitalul de psihiatrie unde
urmatoarele
a fost intemat de urgenta. Curtea considera ca, aviind in vedere circumstantele
cauzei, modalitatile de executare a ordonantei de intemare intr-o unitate psihia-
(procuroru/, orga- trica au fost in mod evident disproportionate. Astfel, acestea contrazic argu-
expertize medico- mentele Guvemului potrivit carora reclamantul a fost de acord cu intemarea sa.
De altfel, Guvemul nu a prezentat niciun document care sa contina sernnatura
reclamantului, prin care acesta din urma ~i-ar fi exprimat acordul pentru
intemare, Ia 4 septembrie 2002. Faptul de a-~i fi exprimat disponibilitatea pentru

a se supune voluntar unei expertize psihiatrice nu modifica constatarea Curtii cu
privire Ia caracterul nevoluntar a! intemarii. De altfel, lnainte de a i se prezenta
ordonanta din 3 septembrie 2002 ~i tara a i se oferi In vreun fel ocazia de a se
supune de bunavoie dispozitiei judiciare, politia 1-a ridicat cu forta de Ia
domiciliul sau Ia primele ore ale diminetii, acesta continuand sa fie privat de
Jibertate pe toata durata zilei de 4 septembrie 2002, apoi a fost lncredintat
medicilor de garda de Ia Spitalul Obregia. Curtea concluzioneaza ca, fiind vorba
despre o intemare nevoluntara, dispozitiile Legii nr. 487/2002 cu privire Ia
intemarea nevoluntara a persoanelor cu tulburari psihice invocate de Guvem nu
sunt relevante In cauza. In ceea ce prive~te chestiunea de a ~ti daca intemarea
nevoluntara lntr-o unitate psihiatrica a reclamantului a fost ,legala", In sensu!
art. 5 parag. 1 lit. e) din Conventie, Curtea observa ca ordonanta procurorului,
prin care s-a stabilit necesitatea acestei intemari, s-a bazat pe lndoielile anche-
tatorilor cu privire Ia sanatatea psihica a reclamantului ~i pe certificatul unui
medic generalist. Acesta nu 1-a vazut ~i nici examinat vreodata pe reclamant,
astfel cum reiese din hotararea Curtii de Ape! Ploie~ti din 4 noiembrie 2004 ~i a
pus un diagnostic neconform cu realitatea. Curtea considera ca evaluarea efec-
tuata de un psihiatru, prealabila oricarei intemari nevoluntare, era indispen-
sabila, avand In vedere, In special, ca reclamantul nu avea antecedente de tulbu-
rari psihice. De altfel, In absenta unui comportament violent din partea recla-
mantului ~i luand in considerare ca Guvemul nu a demonstrat existenta unui rise
pentru el insu~i sau pentru alte persoane, In speta nu era vorba, in mod evident,
de o intemare cu titlu de urgenta. Pe de alta parte, din biletul de trimitere a!
Serviciului Judetean de Medicina Legala Prahova, invocat de Guvem, nu reie~ea
ca reclamantul ar prezenta vreun simptom de boala mintala sau ca ar fi
periculos. In plus, Curtea observa ca urmaririle penale impotriva reclamantului
vizau acuzatia de denuntare calomnioasa, ~i nu o infractiune de o gravitate care
ar fi putut sa denote o anumita stare de pericol din partea reclamantului. In cazul
in care este adevarat ca intemarea reclamantului, dispusa de procuror, avea drept
scop tocmai obtinerea unui certificat medical, pentru a se stabili daca acesta
avea discemamantul necesar spre a fi considerat responsabil din punct de vedere
penal ~i ca, Ia momentul intemarii sale, acesta a fost dus Ia un centru de
psihiatrie unde a fost consultat de medici, nimic nu indica totu~i ca medicii care
!-au intemat in spitalul de psihiatrie Ia 4 septembrie 2002 au fost lntrebati daca
reclamantul trebuia in mod necesar intemat in vederea efectuarii unui examen
medico-legal. Mai mult, Curtea observa ca referatul comisiei medicale din 18
septembrie 2002, intocmit Ia doua saptamani de Ia intemare, a concluzionat ca
rec!amantul nu suferea de tulburari psihice. In ceea ce prive~te argumentul
Guvemului, bazat pe pozitia exprimata de Spitalul Obregia, potrivit caruia
durata minima de intemare in vederea efectuarii unei expertize psihiatrice este
de paisprezece zile, Curtea observa ca acesta nu se bazeaza pe nicio dispozitie
Jegala, astfel cum prevede art. 5 parag. 1 din Conventie. De asemenea, Guvemul
nu a explicat de ce nu au fost Juate alte masuri, mai putin drastice decat
intemarea lntr-un pavilion de maxima siguranta ~i, In caz afirmativ, de ce nu au
fost considerate insuficiente pentru apararea interesului personal sau public care
impunea privarea de libertate a reclamantului. De altfel, Curtea observa ca nu
termenul intra
ibilitatea pentru exista niciun indiciu Ia dosar conform caruia reclamantul ar fi refuzat sa se
tatarea Curtii cu supuna de bunavoie examenului psihiatric. In cele din urma, nu exista nimic In
e a i se prezenta dosar care sa poata demonstra ca medicii speciali~ti au lncercat sa stabileasca, pe
l ocazia de a se baza dosarului, alienarea persoanei In cauza. In cele din urma, Curtea nu poate
cu forta de Ia decat sa regrete caracterul In mod evident disproportionat al modalitatilor de
sa fie privat de realizare a internarii. Reclamantul a fost ridicat de agentii de politie care i-au fortat
fost lncredintat u~a Ia primele ore ale diminetii. I s-au pus catu~e, apoi a fost condus Ia postul de
~ ca, fiind vorba politie ~i, ulterior, Ia laboratorul medico-legal pentru ca, In final, sa fie dus Ia
02 cu privire Ia spitalul de psihiatrie. Trebuie subliniat ca acesta nu comisese niciun gest violent ~i
te de Guvern nu ca necesitatea internarii sale nu fusese stabilita In mod legal de catre un medic.
daca internarea Prin urmare, Curtea considera ca privarea de libertate a reclamantului timp de
egala", In sensu! paisprezece zile nu era justificata ~i nici conforma cu art. 5 parag. 1 lit. e) (CEDO,
ta procurorului, hotiirdrea din 20 apri/ie 2010, in cauza C.B. c. Romdniei, parag. 48-59).
ndoielile anche-
certificatul unui
ta pe reclamant, 3. Durata
embrie 2004 ~i a
a evaluarea efec- -fie in faza urmaririi penale, fie in cea a judecafii internarea medica/a neva fun-
e, era indispen- tara a suspectului sau incu/patului poate fi luata pe o durata de eel mult 30 de zile;
cedente de tulbu- - masura procesuala poate fi prelungita numai o singura data pe o durata de eel
ain partea recla- mult 30 de zile;
ll{istenta unui rise 1
In mod evident, - durata internarii nevoluntare se calculeaza potrivit art. 271 NCPP , fiind vorba
I de trimitere al de un termen substantial.
4.1. Luarea masurii internarii nevoluntare in cursul urmaririi penale

uror, avea drept - NCPP stipuleaza pentru luarea masurii internarii nevoluntare o procedura
tbili daca acesta similara cu cea prevazuta pentru dispunerea arestarii preventive sau a arestului Ia
punct de vedere domiciliu, in considerarea naturii privative de libertate a masurii;
a un centru de - in cazul in care sunt indeplinite conditiile de mai sus, comisia medico-/ega/a
' ca medicii care
sesizeaza organul de urmarire penala sau instanta cu privire Ia necesitatea luarii
st lntrebati daca
masurii intemarii nevoluntare;
i unui examen
edicale din 18 - spre deosebire de vechiul Cod, NCPP acorda competenfa dispunerii cu privire
concluzionat ca Ia masura internarii nevoluntare judecatorului de drepturi ~i libertafi, asigurand
~te argumentul astfe/ compatibilitatea dreptului intern cu standardele Convenfiei europene;
potrivit caruia - competenfa de a dispune luarea masurii internarii nevoluntare in cursu/ urma-
psihiatrice este ririi penale apartine judecatorului de drepturi ~i libertati de Ia instanta careia i-ar
nicio dispozitie reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de Ia instanta corespun-
nenea, Guvernul zatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de intemare ori sediul
drastice decat
tiv, de ce nu au
sau public care 1
Potrivit art. 271 NCPP ,in calculul termenelor privind masurile preventive sau orice
a observa ca nu masuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de Ia care incepe ~i cea Ia care se sfdr~e~te
termenul intra in durata acestuia".
parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea de luare a
masurii internarii nevoluntare;
- in cazul in care procurorul apreciaza ca solicitarea comisiei medico-legale este
intemeiata, intocme~te propunerea de luare a masurii internarii nevoluntare care
trebuie sa cuprinda, dupa caz, mentiuni cu privire la:
a) fapta pentru care se efectueaza cercetarea penala, incadrarea juridica, denu-
mirea infractiunii;
b) faptele ~i imprejurarile din care rezulta indoiala asupra discernamantului sus-
pectului sau inculpatului;
c) sesizarea comisiei medico-legale psihiatrice cu privire la refuzul suspectului
sau inculpatului de a se interna;
d) motivarea necesitatii luarii masurii internarii ~i a proportionalitatii acesteia cu
scopul urmarit.
- chiar daca mai multi procurori efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala
intr-o anumita cauza, legea nu cere ca propunerea de luare a masurii internarii
nevoluntare sa fie intocmita ~i semnata de toti ace~ti procurori, judecatorul de
drepturi ~i libertati fiind legal sesizat chiar daca propunerea este intocmita numai de o
2.
parte dintre ace~tia;
- la prezentarea dosarului de catre procuror, judecatorul de drepturi ~i libertati
stabile~te termenul de solutionare a propunerii, fixdnd ziua o$i ora de solutionare a
propunerii de luare a masurii internarii nevoluntare, fn eel mutt 3 zile de Ia data
sesizarii;
- suspectul sau inculpatul se citeaza pentru termenul fixat. Termenul se aduce la
cuno~tinta procurorului ~i avocatului suspectului sau inculpatului, acestuia din urma
acordandu-i-se, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei # propunerea
formulata de procuror;
- avocatul ales sau din oficiu al suspectului sau inculpatului trebuie sa aiba timpul expertizei
~i inlesnirile necesare pentru studierea dosarului ~i a propunerii de luare a masurii e) durata
internarii medicate nevoluntare, fora ca prin aceasta sa se poata ajunge Ia o
- dupa
fntdrziere nerezonabila a procedurii de solu{ionare a propunerii;
indata, in lim
- daca aparatorul ales al suspectului sau inculpatului nu se prezinta nejustificat in proces-verbal;
ziua ~i la ora stabilite de judecatorul de drepturi ~i libertati ~i nici nu asigura
substituirea, pleaca sau refuza nejustificat sa efectueze apararea, organul judiciar ia
masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i
timpul rezonabil ~i inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective;
- in toate cazurile, este obligatorie asistenta juridica a suspectului sau inculpatului
de catre un avocat, ales sau numit din oficiu, la solutionarea propunerii de luare a
masurii internarii medicale nevoluntare;
- propunerea de luare a masurii internarii medicate nevoluntare se solutioneaza in
camera de consiliu de un singur judecator de drepturi o$i liberta{i, indiferent de
natura infractiunii, cu participarea obligatorie a procurorului; procuror prin
- solutionarea propunerii de luare a masurii internarii nevoluntare se face numai in
prezenta suspectului sau inculpatului, in afarlt de cazul cand acesta:
a) este displtrut;
b) se sustrage;
c) din cauza starii sanatlttii sau din cauza de fortlt majora ori stare de necesitate nu
juridiclt, denu- se poate prezenta.
- NCPP nu prevede obligatiajudecc'itorului de drepturi # libertc'iti de a proceda Ia
sus- ascultarea suspectului sau inculpatului;
- judecatorul de drepturi ~i libertati da cuvantul procurorului ~i apltrlttorului suspec-
tului sau inculpatului pentru dezbaterea, cu asigurarea exigentelor de contradictoria-
litate, a propunerii formulate de parchet, suspectuVinculpatul avand ultimul cuvant;
- deliberand asupra propunerii de luare a mltsurii internltrii nevoluntare, judeclt-
torul de drepturi ~i liberarltti poate dispune prin fncheiere motivatc'i, una dintre urmc'i-
urmltrirea penallt toarele solufii:
a mc'isurii internc'irii 1. respingerea propunerii de luare a mc'isurii internc'irii nevoluntare ca nefnte-
, judeclttorul de meiatc'i;
intocmitlt numai de o
2. admiterea propunerii ~i dispunerea internc'irii nevoluntare.
- incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati prin care a fost admislt propu-
drepturi ~i libertati
nerea de internare nevoluntara trebuie sit cuprinda:
de solutionare a
3 zile de Ia data a) datele de identitate ale suspectului sau inculpatului;
b) descrierea faptei de care este acuzat suspectul sau inculpatul, incadrarea
se aduce la juridica ~i denumirea infractiunii;
c) faptele ~i imprejurarile din care rezulta indoiala asupra starii psihice a
suspectului sau inculpatului;
d) motivarea necesitatii luarii masurii intemarii nevoluntare in vederea efectuarii
expertizei medico-legale psihiatrice ~i a proportionalitatii acesteia cu scopul urmltrit;
e) durata masurii internarii.
- dupa luarea masurii, suspectului sau inculpatului i se aduc Ia cuno~tinta, de
indata, in limba pe care o intelege, motivele internc'irii, incheindu-se in acest sens un
proces-verbal; fn acest fel se asigurc'i dreptul celui internat sci exercite fn cuno~tinfc'i
de cauzc'i un .. recurs efectiv" impotriva mc'isurii procesuale privative de libertate;
- imediat dupa luarea masurii internarii nevoluntare sau in cazul schimbarii ulte-
rioare a locului de internare, judecatorul de drepturi ~i libertati care a dispus masura
incuno~tinteaza despre aceasta ~i despre locul internarii un membru a! familiei
suspectului sau inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta, precum ~i
institutia medico-legala care efectueaza expertiza, incheindu-se in acest sens un
proces-verbal; institutia de specialitate are obligatia de a informa organele judiciare
despre schimbarea locului internarii;
- hotararea prin care dispune internarea nevoluntara se pune in executare de
procuror prin intermediul organelor de politie;
- dupa dispunerea intemarii, daca suspectul sau inculpatul se afla in stare de deti-
4.2.
nere, judecatorul de drepturi ~i libertati informeaza administratia locului de detinere
despre masura intemarii ~i dispune transferul arestatului intr-o sectie de psihiatrie a
unui penitenciar-spital;
- impotriva incheierii judeci\torului de drepturi ~i libertati se poate face contesta{ie
la judecatorul de drepturi ~i libertati de la instanta ierarhic superioara de catre
suspect, inculpat sau de procuror fn termen de 24 de ore de Ia pronun{are;
- contestatia impotriva incheierii prin care se dispune intemarea nevoluntara nu
este suspensivii de executare, incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati fiind
executorie din momentul pronuntarii;
- contestatia formulata de suspect sau inculpat impotriva incheierii prin care s-a
dispus intemarea nevoluntara se solutioneaza in termen de 3 zile de la data inregis-
trarii acesteia;
- in cazul in care contestatia este formulata de procuror procedura de solutionare
este contradictorie; in vederea solutionarii contesta{iei formulate de procuror, jude-
catorul de la instanta ierarhic superioara dispune citarea suspectului sau inculpatului. - in
Participarea avocatului ales sau numit din oficiu al suspectului ori inculpatului este vederea
obligatorie; data, pe
- atunci ciind contestatia a fost formulata de suspect sau inculpat contradictoria-
litatea este limitatii; astfel, in scopul solutionarii contesta{iei formulate de suspect
sau de inculpat, judecatorul de Ia instanta ierarhic superioara comunica acestuia ~i
procurorului data stabilita pentru judecarea contestatiei ~i le acorda posibilitatea de a
depune observatii scrise piina la acea data, in afara de cazul ciind apreciaza ca pre-
zenta suspectului sau inculpatului, participarea procurorului ~i formularea de
concluzii orale de catre ace~tia sunt necesare pentru justa solutionare a contestatiei;
vatii, putiind dispune una din urmatoarele solu{ii:
1. admiterea contestatiei ~i respingerea propunerii de intemare medicala nevo-
luntara, in cazul in care judecatorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a
dispus intemarea;
- in acest caz se va dispune extemarea (punerea de indata in libertate) a suspec-
tului sau inculpatului, daca acesta nu este detinut sau arestat in alta cauza.
2. admiterea contestatiei ~i dispunerea intemarii medicale nevoluntare, daca jude-
catorul de drepturi ~i libertati de Ia prima instanta a respins propunerea de intemare;
3. admiterea, in parte, a contestatiei ~i reducerea duratei de timp pentru care s-a
dispus intemarea nevoluntara;
- dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea
contestatiei; daca incheierea judecatorului de drepturi ~i libertati nu este atacata cu
contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 24 de ore de Ia expi-
rarea termenului de contestatie.
Masuri preventive ~i alte miisuri procesuale penale 595
fla In stare de deti- 4.2. Luarea masurii internarii medicale nevoluntare in cursul judecatii
locului de detinere
ectie de psihiatrie a - In cursu! judecatii, daca sunt lndeplinite conditiile de mai sus, masura intemarii
nevoluntare poate fi luatli de instanta Ia propunerea comisiei medico-legale
ate face contestatie psihiatrice, in cazul In care considera eli este necesara o examinare complexa ce
uperioara de catre necesita intemarea medicala a inculpatului intr-o institutie sanitara de specialitate, iar
acesta refuza intemarea;
area nevoluntara nu - nu este exclus ca ~i In cursu! judecatii, In mod similar dispozitiilor referitoare Ia
uri ~i liberHiti fiind urmarirea penala, solicitarea referitoare Ia dispunerea masurii intemarii medicale
nevoluntare sa fie tacutli de procuror;
- regulile procedurale descrise mai sus pentru luarea masurii intemarii medicale
heierii prin care s-a
e de Ia data lnregis- nevoluntare in cursu! urmaririi penale se aplica In mod corespunzator ~i In faza de
judecata.
dura de solutionare 4.3. Prelungirea masurii internarii nevoluntare

de procuror, jude-
lui sau inculpatului. - In cursu! urmaririi penale sau a! judecatii masura intemarii nevoluntare In
ori inculpatului este vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice poate fi prelungita o singurii
datii, pe o durata de eel mult 30 de zile;
!pat contradictoria- - comisia de expertizii medico-legalii psihiatricii sesizeaza procurorul (in cursu!
Drmulate de suspect urmaririi penale) sau, dupa caz, instanta (in cursu! judecatii) asupra necesitatii
munica acestuia ~i prelungirii masurii intemarii cu eel putin 7 zile inainte de expirarea acesteia;
a posibilitatea de a - sesizarea comisiei trebuie sa contina:
d apreciaza ca pre- a) descrierea activitatilor efectuate;
~i formularea de
b) motivele pentru care examinarea nu a fost finalizata pe parcursul intemarii;
re a contestatiei;
c) examinarile ce urmeaza a fi efectuate;
Drin fncheiere moti-
d) precizarea perioadei pentru care este necesara prelungirea;
re medicala nevo- - regulile procedurale descrise mai sus pentru luarea masurii intemarii medicale
a prima instanta a nevoluntare se aplica in mod corespunzator ~i in cadrul procedurii de prelungire a
masurii intemarii (asistenta juridica obligatorie, citarea suspectului sau inculpatului,
participarea procurorului, incheiere suspusa contestatiei etc.).
libertate) a suspec-
cauza. 4.4. Revocarea masurii internarii nevoluntare
oluntare, daca jude-
- revocarea miisurii interniirii nevo/untare este masura procesuala prin care se
lerea de intemare;
revine asupra masurii intemarii nevoluntare a inculpatului, cand aceasta nu mai este
mp pentru care s-a necesarii (de pilda, in cazul in care examinarile necesare efectuari expertizei au fost
deja efectuate in institutii de specialitate inainte de expirarea duratei pentru care a
fost dispusa intemarea);
- competenta de a dispune revocarea masurii intemarii apartine judecatorului de
e de Ia solutionarea drepturi ~i libertati in cursu! urmaririi penale, respectiv instantei in cursu! judecatii;
nu este atacata cu - sesizarea judecatorului de drepturi ~i libertati/instantei de judecata in vederea
de ore de Ia expi- revocarii masurii intemarii poate fi racuta fie de comisia de expertiza medico-legala
psihiatrica, fie de suspectul sau inculpatul intemat;
- sesizarea se solutioneaza de urgenta, in camera de consiliu, cu participarea

procurorului, dupa audierea avocatului ales sau din oficiu al persoanei intemate;
- incheierea pronuntata de judecatorul de drepturi ~i libertati sau de instanta prin
care este solutionata sesizarea cu privire Ia revocarea masurii intemarii nevoluntare
este definitiva, indiferent de solutia dispusa.
Sectiunea a 12-a. Masurile asiguratorii
cauza.
1. Conditii pentru dispunerea luarii masurilor asiguratorii nalitatii
susceptibile
- sunt masurile procesuale constiind in indisponibilizarea pe parcursul procesului
3. in
penal a bunurilor mobile sau imobile ale suspectului, inculpatului (~i in unele cazuri
ale partii responsabile civilmente, ori ale altar persoane), pentru a evita ascunderea,
distrugerea, instrainarea sau sustragerea de Ia urmarire a bunurilor care pot face
obiectul confiscarii speciale sau a/ confisciirii extinse ori care pot servi Ia garantarea
executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii pagubei
produse prin infractiune;
locului;
- masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imo-
bile, prin instituirea unui sechestru asupra aces/ora; astfel, NCPP consacrii nofiunea
genericii de sechestru pentru indisponibilizarea bunurilor, aces/a putcmdu-se
obiectiva ~i in inscripfii ipotecare mobiliare sau imobiliare sau in popriri;
- poprirea consta in indisponibilizarea sumelor de bani datorate cu orice titlu
suspectului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente, de catre un tert ori de
catre eel pagubit in miiinile acestora, in limitele prevazute de lege, de Ia data primirii
ordonantei sau incheierii prin care se infiinteaza sechestrul;
Atiit in cauzele in care suspectii/inculpatii sunt persoane fizice, cat ~i in cele in
care ace~tia sunt persoane juridice masurile asiguratorii sunt dispuse:
1. in vederea repararii pagubei - constau in indisponibilizarea bunurilor
mobile/imobile ori a veniturilor suspectului/inculpatului/piirfii responsabile civil-
mente pcmii Ia concurenfa; valorii probabi/e a pagubei produse;
- nu se poate dispune o masura asiguratorie in vederea repararii pagubei asupra
bunurilor altar participanti Ia procesul penal deciit ale suspectului, inculpatului sau
paqii responsabile civilmente, ori asupra bunurilor unor persoane care nu au legatura
cu cauza penala;
- pot fi indisponibilizare ~i bunurile provenite din saviir~irea unei infractiuni aflate
in posesia suspectului sau inculpatului in vederea repararii pagubei produse, prin
dispunerea restituirii bunurilor catre persoanele vatamate carora le apaqin;
- ciind bunurile suspectului/inculpatului depa~esc in valoare cuantumul probabil al
pagubei produse se poate impune masura asiguratorie numai pe aceste bunuri nefiind
necesara ~i indisponibilizarea bunurilor persoanei responsabile civilmente;
ar pute
cu participarea - deopotriva, pot fi indisponibilizate sumele de bani depuse cu titlu de cautiune In
intemate; ipoteza In care judecatorul sau instanta dispune restituirea cautiunii (de pilda, In cazul
de instanta prin In care cererea de control judiciar pe cautiune este respinsa ca nelntemeiata).
arii nevoluntare 2. in vederea garantarii executarii pedepsei amenzii penale - constau In
indisponibilizarea bunurilor suspectului sau inculpatului, pana la maximul special al
pedepsei amenzii prevazute de lege;
- nu se poate dispune o masura asiguratorie In vederea garantarii pedepsei amenzii
asupra bunurilor altor participanti la procesul penal, decat asupra bunurilor suspec-
tului sau inculpatului, ori asupra bunurilor unor persoane care nu au legatura cu
cauza penala, intrucat impunerea acestei masuri are In considerare principiului perso-
orii nalitatii raspunderii penale, fiind astfel indisponibilizate numai bunurile persoanelor
susceptibile sa fie sanctionate penal cu amenda.
ursul procesului
3. in vederea executarii a masurii de siguranta a confiscarii speciale sau a
In unele cazuri
confiscarii extinse - constau In indisponibilizarea bunurilor suspectului sau inculpa-
ita ascunderea,
tului sau a altor persoane In proprietatea sau posesia carora se afla bunurile ce
r care pot face
urmeaza a fi confiscate;
i la garantarea
~pararii pagubei -pot fi indisponibilizate, astfel, bunurile ridicate cu ocazia unei perchezitii domi-
ciliare sau a vehiculului, sau bunurile gasite cu ocazia efectuarii unei cercetari la fata
locului;
obile sau imo-
- In cazul In care obiectul acuzarii 11 constituie infractiunea de spalare de bani,
procurorul sau judecatorul de camera preliminara ori instanta poate institui o masura
asiguratorie In vederea confiscarii speciale ~i cu privire la bunurile unor terte per-
soane in masura in care exista o banuiala legitima ca exista o legatura intre bunurile
e cu orice titlu
dobiindite de tert (~i care nu pot fi justificate prin raportare la veniturile licite ale
e un tert ori de
acestuia) ~i bunurile dobandite prin comiterea infractiunii premisa ce au tacut
la data primirii
obiectul spalarii de bani.
4. pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare- constau in indisponi-
at ~i In cele In
bilizarea bunurilor suspectului sau inculpatului ~i ale persoanei responsabile civil-
mente pana la concurenta valorii probabile a cheltuielilor.
zarea bunurilor
onsabile civil- ~ Masura sechestrului asigurator a fost instituita in vederea confiscarii
speciale asupra autoturismului, pentru care recurentul petent detine acte de
pagubei asupra proprietate, existiind indicii ca nu acesta este proprietarul bunului, ci inculpatul,
culpatului sau autoturismul fiind achizitionat cu bani proveniti din saviir~irea de infractiuni,
nu au legatura acesta din urma fiind trimis in judecata pentru savar~irea infractiunilor de trafic
de persoane ~i de spalare de bani. Curtea a constat ca recursul formulat de
acesta, prin care critica luarea masurii fata de imprejurarea ca el este proprietarul
fractiuni aflate
autoturismului, nu este fondat. Este adevarat, confiscarea speciala este o masura
produse, prin
de siguranta, masurile de siguranta fiind, alaturi de pedepse ~i masurile educa-
tive, sanctiuni de drept penal, C.pen. prevaziind expres ca masurile de siguranta
ul probabil al se iau fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala. Ca atare,
bunuri nefiind in raport de aceste principii de drept, este evident ca masura de siguranta a
confiscarii speciale nu ar putea fi dispusa decat fata de inculpat, imprejurare ce
ar putea pune in discutie legalitatea instituirii sechestrului in vederea luarii
masurii fata de o persoana care are in procesul penal eel mult calitatea de fata de
martor. Curtea retine insa ca in cauza exista suficiente indicii care conduc spre cauzli, I
concluzia ca, din banii obtinuti prin savar~irea infractiunilor de trafic de per- asupral
soane, inculpatul a cumparat o serie de bunuri de valoare pe numele altor ratului
persoane, in scopul ascunderii provenientei ilicite a acestora, aceasta fiind ~i S.M.,
situatia autoturismului, pentru care petentul recurent detine acte de proprietate.
Instanta penala investita cu solutionarea fondului cauzei in care inculpatul a fost
trimis in judecata are posibilitatea legala sa constate ca incheierea contractului
de cumparare pe numele petentului s-a tacut in scopul fraudarii legii: bunul sa
nu se gaseasca in patrimoniul inculpatului, pentru ipoteza descoperirii activitatii
infractionale. in acest sens, instanta penala este competenta sa judece orice asi
chestiune prealabila de care depinde solutionarea cauzei, chiar daca prin natura
ei acea chestiune este de competenta altei instante. Ca atare, in raport de aceste
imprejurari, Curtea apreciaza eli nu se poate sustine eli masura sechestrului
asigurator ar fi nelegala, fiind posibila aplicarea masurii de siguranta a
confiscarii speciale asupra acestui autoturism, chiar daca, Ia acest moment,
aparent, bunul nu se aflli in patrimoniul inculpatului (C.A. Bucure~ti, sectia
a If-a penalii, decizia nr. 770/R/2007, in Cpp Ad. 2, p. 376). ~i in
infracti
~ Faptul eli bunul asupra caruia se solicita instituirea sau mentinerea pregati
sarcina
sechestrului nu se afla in proprietatea exclusiva a inculpatului, ci acesta il detine
detiner,
in codevalma~ie cu sotia sa, nu constituie un impediment pentru luarea sau
telor d
mentinerea masurii asiguratorii (C.A. Bucure$fi, secfia a If-a penalii, decizia
nr. 824/2005, in CPJP 2005, p. 272-273).
~ Organul de urmarire penala a instituit poprirea asupra sumei de

200.000 euro - obiect a! infractiunii de cumparare de influenta - pentru care
inculpatul a fost trimis in judecata. Este adevarat eli bunurile asupra carora sunt
instituite masuri asiguratorii sunt indisponibilizate, in sensu! eli titularul drep-
tului de proprietate pierde, temporar, o componenta constitutiva a acestuia, pre-
rogativa dispozitiei - ius abutendi sau abusus - insa nu poate fi primita susti-
nerea inculpatului in sensu! eli prin luarea masurii asiguratorii s-a ajuns Ia o
dubla sanctionare a acestuia, pe de o parte, pentru eli, potrivit acuzarii, a remis
deja coinculpatului V.C. suma de 200.000 euro, iar, pede alta parte, pentru eli,
urmare a instituirii popririi, se va dispune automat ~i confiscarea sumei respec-
tive. Confiscarea speciala nu opereaza automat, ca efect a! luarii in cursu! proce-
sului penal a unei masuri asiguratorii, cu privire Ia aceasta masura de siguranta
urmeaza a se pronunta instanta de judecata cu ocazia solutionarii fondului cauzei
(I.C.C.J., secfia penalii, incheierea din 4 martie 2011, www.legalis.ro).
~ Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, verificand critica formulata de la urmarirea

recurentul inculpat S.M. cu privire Ia gre~ita mentinere a masurii asiguratorii a [de exemplu,
sechestrului dispusa asupra autoturismului marca F.B., precum ~i Ia nerestituirea nabile impre
sumei de bani ce i-a fost retinuta, in contextul concret a! cauzei, constata eli tumului n
aceasta este fondata, avand in vedere ca, pe de-o parte, persoana vatamata nu s-a
constituit parte civila in cauza, iar, pe de alta parte, masura de siguranta a con-
fiscarii speciale a autoturismului sau a vreunei sume de bani nu a fost dispusa
el mult calitatea de fata de inculpatul S.M. A~adar, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie considerli eli, in
cii care conduc spre cauzli, in mod gre~it a fost mentinuta mlisura asigurlitorie a sechestrului dispusli
or de trafic de per- asupra autoturismului marca F.B., sigilat ~i depus in parcul auto a! Inspecto-
are pe numele altor ratului de Politie a! Judetului Dolj in vederea confisclirii, apartiniind inculpatului
ora, aceasta fiind ~i S.M., atata timp cat partea vlitlimata nu s-a constituit parte civilli, iar fatli de
acte de proprietate. inculpatul S.M. nu a fost dispusli mlisura de sigurantli a confisclirii speciale nici
care inculpatul a fost a autoturismului ~i nici a vreunei sume de bani. Astfel, conditiile de instituire a
cheierea contractului mlisurilor asigurlitorii ce prevlid eli acestea se iau in vederea confisclirii speciale
udarii legii: bunul sa sau asigurlirii reparlirii pagubei produse prin infractiune ori pentru garantarea
escoperirii activitatii executarii amenzii pedepsei au fost corect aplicate numai Ia luarea mlisurii
nta sa judece orice asigurlitorii a sechestrului asupra autoturismului mai sus arlitat, precum ~i a
hiar daca prin natura sumei de 1.000 lei, in cursu! urmliririi penale, intruciit au fost dispuse in vederea
, in raport de aceste confisclirii, potrivit ordonantei procurorului. Or, in cursu! judeclitii nu s-a aplicat
masura sechestrului mlisura confisclirii speciale asupra autoturismului ce apartinea inculpatului S.M.
~i nici nu a verificat conditiile confisclirii speciale, care de altfel nici nu se
rii de siguranta a
Ia acest moment, impunea, intrucat, a~a cum a rezultat din situatia de fapt stabilita de instante,
. Bucure.yti, sectia autoturismul a fost folosit pentru transportul inculpatilor, atiit in strliinlitate, cat
~i in tara, acesta neservind Ia realizarea laturii obiective a vreuneia din
infractiunile comise de inculpat ~i nici nu s-a dovedit eli ar fi fost fabricat,
preglitit ori adaptat in scopul realizlirii laturii obiective a infractiunilor retinute in
irea sau mentinerea
sarcina inculpatului, care vizau mijloace electronice de plata, confectionarea ~i
ui, ci acesta il detine
detinerea de echipamente hardware ~i software folosite Ia falsificarea instrumen-
t pentru luarea sau
telor de plata electronicli, accesare filrli drept de sisteme informatice, prin inclil-
11-a penalii, decizia
carea mlisurilor de securitate, in scopul obtinerii de date informatice, transfer
neautorizat, prin aceste procedee, de date din sisteme informatice, detinere de
programe informatice adaptate in scopul sliviir~irii infractiunilor mentionate, a~a
asupra sumei de !neat mentinerea mlisurii sechestrului asupra autoturismului nu era justificata,
uenta - pentru care fiind filcutli o gre~itli aplicare a legii. Totodata, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
asupra carora sunt constata eli, de~i prin ordonanta data de procuror s-a dispus ~i indisponibilizarea,
I eli titularul drep- in vederea confisclirii, a sumei de 1.000 lei apartiniind inculpatului S.M., in
tivli a acestuia, pre- cauzli, instantele, nedispuniind mlisura confisclirii speciale a sumei mentionate
ate fi primita susti- ce apartinea inculpatului S.M., au omis sa se pronunte asupra restituirii sumei
torii s-a ajuns Ia o arlitate. Astfel, mlisura indisponibilizlirii luata corect initial, nu mai avea nicio
it acuzlirii, a remis justificare in conditiile nedispunerii mlisurii confisclirii speciale, ceea ce avea drept
ta parte, pentru eli, consecintli restituirea sumei arlitate, ~a inciit ~i sub acest aspect a fost filcuta o
area sumei respec- gre~ita aplicare a legii (/.C.C.J., sectia penalii, decizia nr. 2094/27.05.2010,
'i in cursu! proce- www.legalis.ro).
lisurli de sigurantli
lirii fondului cauzei - nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati sau institutii publice ori
ga/is.ro). unei alte persoane de drept public ~i nici bunurile exceptate de lege; astfel, cu privire
Ia ultima categorie, nu pot face obiectul miisurilor asiguriitorii bunurile exceptate de
'tica formulata de Ia urrnarirea silita potrivit dispozitiilor legii civile - insesizabile absolut sau relativ
urii asigurlitorii a [de exemplu, bunurile proprietate publica sunt, potrivit art. 861 alin. (1) NCC, inalie-
~i Ia nerestituirea nabile imprescriptibile ~i insesizabile; renta viagerli cu titlu gratuit, in limita cuan-
uzei, constata ca tumului necesar credirentierului pentru asigurarea intretinerii, dacli a fost declaratli
a vlitlimatli nu s-a
tle sigurantli a con-
. nu a fost dispusli
insesizabila prin contract (art. 2253 NCC 1), drepturile creditorului rezultate din
contractul de intretinere (art. 2258 NCC)];
- bunurile declarate prin conventia partilor inalienabile nu sunt ~i insesizabile ~i,
2
deci, pot face obiectul unei masuri asiguratorii, intrudit potrivit art. 2329 alin. (2)
NCC, numai bunurile care potrivit legii sunt inalienabile sunt ~i insesizabile;
- masurile asiguratorii se pot dispune in cursul urmaririi penale de ciitre procuror,
prin ordonan{ii (nu de organele de cercetare penala), de judecatorul de camera
preliminara, in procedura de camera preliminara prin fncheiere, respectiv de catre
instantii prin fncheiere; Juarea masurilor asiguratorii este, fn principiu, facultativii,
putand fi dispusa din oficiu (inclusiv atunci cand se ia in vederea repararii pagubei;
masurile asiguratorii Juate din oficiu de catre organele judiciare pot folosi ~i partii
1
Potrivit art. 2253 NCC: ,Numai renta viagera cu titlu gratuit poate fi declarata insesiza-
bila prin contract. Chiar ~i in acest caz, stipulatia nu i~i produce efectele dedit in limita valorii revoc
rentei care este necesara credirentierului pentru asigurarea intretinerii. Dispozitiile art. 2.257
alin. (2) se aplica in mod corespunzator". Art. 2257 alin. (2) NCC prevede ca: ,Debitorul este
obligat in special sa asigure creditorului hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, precum ~i
folosinta unei locuinte corespunzatoare. Intretinerea cuprinde, de asemenea, ingrijirile ~i chel-
tuielile necesare in caz de boa Ia".
2
Art. 626-629 NCC prevad limitele conventionale ale proprietatii private.
Art. 626. Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice: ,Proprietarul poate sa
consimta Ia limitarea dreptului sau prin acte juri dice, daca nu incalca ordinea publica ~i bunele
moravuri". Art. 627. Clauza de inalienabilitate. Condifii. Domeniu de aplicare: ,.(1) Prin con-
ventie sau testament se poate interzice instrainarea unui bun, insa numai pentru o durata de eel
mult 49 de ani ~i daca exista un interes serios ~i legitim. Terrnenul incepe sa curga de Ia data
dobandirii bunului. (2) Dobiinditorul poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun daca
interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disparut sau daca un interes
superior o impune. (3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate intr-un contract atrage
nulitatea intregului contract daca a fost deterrninanta Ia incheierea acestuia. In contractele cu
titlu oneros, caracterul determinant se prezuma, pana Ia proba contrara. (4) Clauza de inaliena-
bilitate este subinteleasa in conventiile din care se na~te obligatia de a transmite in viitor
proprietatea catre o persoana deterrninata sau deterrninabila. (5) Transmiterea bunului pe cale
de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii". Art. 628. Conditii de opoza-
bilitate: ,.(1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocata impotriva dobanditorilor bunului
sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat sa nu instraineze decat daca este valabila ~i
indepline~te conditiile de opozabilitate. (2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate
trebuie sa fie supusa forrnalitatilor de publicitate prevazute de lege, daca este cazul. (3) In
cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, in mod corespunzator, regulile prevazute pentru
dobandirea proprietatii prin posesia de buna-credinta. (4) In cazul in care clauza de inaliena-
bilitate a fost prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabila ~i creditorilor
anteriori ai dobanditorului. (5) Neindeplinirea conditiilor de opozabi!itate nu il lipse~te pe
beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului
care nu se conforrneaza acestei obligatii". Art. 629. Sanctiunile pentru nerespectarea clauzei 'n
de inalienabilitate: ,.(1) Instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul dintre
incalcarii clauzei de ina!ienabilitate de catre dobanditor. (2) Atiit instrainiHorul, cat ~i tertul, astfei
daca inalienabilitatea s-a stipulat in favoarea acestuia, pot sa ceara anularea actului de instrai- spala
nare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei. (3) Nu pot fi supuse urrnaririi bunurile oblig
pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se duce~
prevede altfel". preva
rezultate din civile), Ia cererea piirfii civile (cand masura se solicita in vederea repararii pagubei
produse prin infractiune) sau Ia cererea procurorului (realizata fie prin rechizitoriu,
nsesizabile ~i, fie separat in cursu! procedurii de camera preliminara sau al judecatii); ca exceptie,
2329 alin. (2) luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care persoana vatamata prin
infractiune este lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restn1nsa, sau atunci cand legea prevede ex pres aceasta 1;
itre procuror,
1 de camera
ectiv de catre ~ Aplicarea dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000, care impun, in
u, facultativii ,
mod obligatoriu, luarea unei masuri asiguratorii in cursu! procesului penal, nu
are ca efect dispunerea automata a confiscarii speciale, masura de siguranta cu
rarii pagubei;
privire Ia care instanta de judecata se pronunta cu ocazia solutionarii fondului
olosi ~i partii
cauzei (I. C. C.J. , secfia penala, fncheierea din 4 martie 2011, www.scj.ro ).
larata insesiza- - masura asiguratorie dureaza pe tot parcursul procesului penal, daca nu este
mlimita valorii revocata;
tiile art. 2.257 - in ipoteza in care Ia momentul instituirii de organele judiciare penale a unui
,Debitorul este sechestru asigurator asupra unui imobil in vederea repararii prejudiciului produs prin
naj, precum ~i infractiune, exista inscrisa in cartea funciara o ipoteca asupra aceluia~i imobil,
jirile ~i chel-
aceasta din urma va avea rang superior fata de masura procesual penala; instituirea
masurii asiguratorii in procesul penal asupra imobilului face ca ipotecalile cu rang
tarul poate sa superior sa nu poate fi executate pana la momentul revocarii masurii asiguratorii, a!
blica ~i bunele dispunerii unei solutii de netrimitere in judecata de catre procuror, respectiv eel a!
,(1) Prin con- ramanerii definitive a hotiirarii penale; in aceasta din urma ipoteza, odata cu
durata de eel pronuntarea unei hotiirari definitive prin care instanta solutioneaza actiunea civila
ga de Ia data exercitata in procesul penal in sensu! obligarii inculpatului ~i/sau a persoanei respon-
a de bun daca sabile civilmente la repararea pagubei, creanta partii civile devine certa, lichida ~i
ca un interes
exigibila, insa in cursu! executarii silite se va tine seama de existenta unor alti
ntract atrage
ontractele cu creditori privilegiati, in persoana celor care aveau o ipoteca cu rang superior,
anterioara sechestrului penal instituit in vederea repararii pagubei, ~i care vor fi
despagubiti mai intai.
~ in primul rand, Curtea constata eli masura sechestrului asigurator a fost

luata in mod legal ~i aceasta se justifica Ia momentul formularii contestatiei. Au
fost respectate prevederile legale edictate pentru luarea aceste masuri, atat din
punct de vedere a aspectelor care au justificat-o, cat ~i in ceea ce prive~te moda-
litatea practica de efectuare a actelor procedurale. in a! doilea rand, mentinerea
masurii se justifica in conditiile in care procesul penal nu a fost finalizat, astfel
!neat nu se cunoa~te care va fi solutia acestuia, in ceea ce II prive~te pe inculpat,
iar posibilitatea ca fata de acesta sa se dispuna masura confiscarii speciale
1
De pilda, potrivit art. 20 din Legea nr. 78/2000 ,,n cazul in care s-a savar~it o infractiune
dintre cele prevazute in prezentul capitol, luarea miisurilor asiguriitorii este obligatorie ". Tot
astfel, potrivit art. 32 din Legea nr. 656/2002 ,,n cazul in care s-a savar~it o infractiune de
spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, luarea miisurilor asiguriitorii este
obligatorie". respectiv art. 33 alin. (6) din Legea nr. 656/2002 potrivit caruia ,Pentru a garanta
ducerea Ia indeplinire a confiscarii bunurilor, este obligatorie luarea miisurilor asiguriitorii
previizute de Codu/ de procedurii penalii".
subzista, masura a carei executare a fost garantata prin instituirea sechestrului.

In ceea ce prive~te criticile formulate de catre recurenta, a~a cum a retinut ~i
prima instanta, sechestrul asigurator este o masura de indisponibilizare a bunului
proprietatea inculpatului, ceea ce constituie o prima diferenta fata de dreptul de
ipoteca pe care il invoca recurenta, indisponibilizarea presupunand faptul ca
acesta nu mai este in masura sa faca acte de dispozitie cu privire Ia bunul sau
pana Ia finalizarea definitiva a procesului. lpoteca, ca drept real accesoriu, de
garantare, nu are drept efect indisponibilizarea bunului, proprietarul acestuia
pastrand toate atributele dreptului sau, recunoscute de lege, inclusiv dreptul de
dispozitie sub toate aspectele sale. In caz de instrainare a bunului, ipoteca fiind
un drept real, se mentine asupra acestuia, noul proprietar fiind obligat sa o
respecte ~i, in cazul in care creanta in baza careia a fost constituita nu este
achitata, sa o suporte sau eventual sa sufere pierderea imobilului. De asemenea,
in ceea ce prive~te sechestrul asigurator, o alta caracteristica a acestuia vizeaza
interesul pentru care a fost constituit. Astfel, sechestrul asigurator poate fi luat
pentru a asigura posibilitatea aplicarii confiscarii speciale, a executarii amenzii
penale sau pentru asigurarea repararii pagubei. In primele doua situatii, speta de
fata vizand instituirea sechestrului pentru asigurarea confiscarii speciale,
interesul protejat prin instituirea masurii este unul general, al societatii, ~i doar
in ultima situatie, interesul este unul particular, respectiv pentru acoperirea
pagubei produse prin comiterea infractiunii. Spre deosebire de acesta, ipoteca
este instituita conventional pentru protejarea interesului creditorului, in raport de
actele debitorului, acte ce ii pot vatama interesele. In aceste conditii, Curtea
considera ca nu pot fi retinute sustinerile formulate de catre recurenta referitoare
Ia faptul ca dreptul statului, care in opinia sa este unul eventual, are oricum un
rang de preferinta inferior dreptului sau de ipoteca, ~i ca atare acesta este lipsit
de eficienta, chiar in cazul in care ar fi consfintit prin hotarare definitiva,
deoarece dreptul sau de ipoteca ii garanteazii indestularea din vanzarea bunului
pana Ia concurenta creantei, care oricum depa~e~te valoarea acestuia. Astfel, in
cazul in care vinovatia inculpatului ar fi stabilita in mod definitiv ~i fata de
acesta s-ar dispune masura confiscarii speciale, avand in vedere interesul general
pentru care a fost constituit sechestrul asigurator, acesta ar avea un rang preferat
decat ipotecile pe care Ie invoca recurenta, interesul general precumpanind
asupra celui privat, urmand ca recurenta sa devina un simplu creditor chirogra-
far, pentru partea de creanta care nu ar putea fi satistacuta prin instrainarea
imobilului, dupa ce creanta statului ar fi satistacuta. Cu privire Ia faptul ca
sechestrul asigurator a fost instituit asupra intregului imobil, in conditiile in care
acesta nu este proprietatea exclusiva a inculpatului, ci ~i a altor garanti ipotecari,
Curtea considera ca recurenta este in masura a formula in numele debitorilor sai
garanti o actiune de partaj, prin care sa stabileasca valoarea cotei cuvenite
inculpatului din bunul imobil supus sechestrului asigurator, ulterior urmand sa
solicite ridicarea sechestrului pentru partea de imobil care nu a fost atribuita
inculpatului. Statului ii lipse~te Ia acest moment calitatea procesuala activa
pentru a promova o asemenea actiune, fiind mai mult ~i lipsit de interes pentru
obtinerea partajului. Ca atare, Curtea constata ca instituirea sechestrului asigu-
rator s-a tacut cu respectarea dispozitiilor C.proc.pen., iar mentinerea acestuia se
justifica intrucat exista in continuare posibilitatea ca in caz de condarnnare a
irea sechestrului. inculpatului sa se dispuna confiscarea speciala, ~i ca atare solutia primei instante
cum a retinut ~i cu privire Ia contestatia formulata este Jegala ~i temeinica, a~a !neat recursul va
bilizare a bunului fi respins ca nefondat (C.A. Ploi~ti, sectia penalii, decizia penalii
fata de dreptul de nr. 807/16.08.2010, fn BJ C.A. Ploi~ti 2010).
punand faptul eli
.vire Ia bunul sau
real accesoriu, de 2. Modalitatea de aducere Ia indeplinire a masurii asiguratorii
prietarul acestuia
clusiv dreptul de - ordonanta procurorului de luare a sechestrului asigurator se aduce Ia fndeplinire
ului, ipoteca fiind de ciitre organul de cercetare penalii; incheierea instantei judecatore~ti prin care s-a
ind obligat sa o dispus luarea masurii asiguratorii se aduce la indeplinire prin executorul judeciitoresc;
onstituita nu este - organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat sii identifice $i sii
lui. De asemenea, evalueze bunurile sechestrate, putand recurge, daca este cazul, la evaluatori sau
acestuia vizeaza
experfi;
ator poate fi luat
xecutarii amenzii - vor fi ridicate fn mod obligatoriu: bunurile perisabile, obiectele din metale sau
situatii, speta de pietre pretioase, mijloacele de plata straine, titlurile de valoare interne, obiectele de
fiscarii speciale, arta ~i de muzeu, colectiile de valoare, precum ~i sumele de bani care fac obiectul
societatii, ~i doar sechestrului;
pentru acoperirea - bunurile perisabile se predau autoritatilor competente, potrivit profilului de
tie acesta, ipoteca activitate, care sunt obligate sa le primeasca ~i sa le valorifice de indata; sumele de
rului, in raport de bani rezultate din valorificarea bunurilor sau cele ridicate se consemneazii, dupa caz,
e conditii, Curtea pe numele suspectului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente, la dispo-
urenta referitoare zitia organului care a dispus instituirea sechestrului, cliruia i se preda recipisa de
I, are oricum un
consemnare a sumei, in termen de eel mult 3 zile de Ia ridicarea banilor ori de la
acesta este Jipsit
valorificarea bunurilor;
tarare definitiva,
vanzarea bunului - metalele sau pietrele prefioase ori obiectele confecfionate cu acestea ~i mijloa-
cestuia. Astfel, in cele de plata striiine se depun la cea mai apropiata institutie bancara; titlurile de
finitiv ~i fata de valoare interne, obiectele de artii sau de muzeu $i colecfii/e de valoare se predau
interesul general spre pastrare institutiilor de specialitate; depunerea sau predarea se face in termen de
l un rang preferat 48 de ore de la ridicare; daca obiectele sunt strict necesare urmaririi penale,
al precumpanind depunerea se face ulterior, dar nu mai tarziu de 48 de ore de Ia pronuntarea in cauza a
reditor chirogra- unei solutii definitive;
prin instrainarea - in ceea ce prive~te alte categorii de bunuri mobile sechestrate, acestea pot fi
ire Ia faptul eli
liisate persoanei care le detine cu punerea acestora sub sigiliu sau ridicate, caz in
conditiile in care
care se nume~te un custode;
aranti ipotecari,
'Je debitorilor sai - obiectele sechestrate se pastreaza pana la ridicarea sechestrului;
cotei cuvenite - organul care aplicli sechestrul incheie un proces-verbal despre toate actele
erior urmand sli efectuate, descriind in amlinunt bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. In
a fost atribuita procesul-verbal se arata ~i bunurile exceptate de lege de Ia urmlirire gasite la
ocesuala activa persoana careia i s-a aplicat sechestrul. De asemenea, se consemneaza obiectiile
de interes pentru suspectului sau inculpatului ori ale partii responsabile civilmente, precum ~i cele ale
chestrului asigu- altor persoane interesate; in procesul-verbal se mentioneazli ~i faptul ca piirfi/e au
nerea acestuia se
fast fncuno$finfate eli: a) pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate;
condamnare a
b) in cursu! procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotlirari definitive, bunurile
mobile asupra carora s-a instituit sechestrul asigurator pot fi valorificate de catre urmiiririi
organul judiciar, chiar ~i tara consimtamantul proprietarului, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute de art. 252 1 alin. (2) NCPP; un exemplar al procesului-verbal se
lasa persoanei asupra bunurilor careia s-a aplicat sechestrul, iar in lipsa acesteia,
celor cu care locuie~te, administratorului, portarului sau celui care in mod obi~nuit 11
inlocuie~te ori unui vecin. In cazul cand o parte din bunuri sau totalitatea lor au fost
predate unui custode, se lasa acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un exemplar se
inainteaza ~i organului judiciar care a dispus luarea masurii asiguratorii, in termen de
24 de ore de la incheierea procesului-verbal; pentru bunurile imobile sechestrate,
procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata care a dispus
instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecara asupra bunurilor
sechestrate, anexand copie de pe ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus
sechestrul ~i un exemplar al procesului-verbal de sechestru; tot astfel se va proceda ~i
in ipoteza in care se dispune inscrierea ipotecara asupra bunurilor mobile;
- sumele poprite se consemneaza de debitori, dupa caz, Ia dispozitia organului
care a dispus poprirea sau a organului de executare, in termen de 5 zile de la sca-
denta, iar recipisele sunt predate procurorului, judecatorului de camera preliminara
ori instantei de judecata in termen de 24 de ore de la consernnare.
3. Contestarea masurilor asiguratorii
3.1. Contestarea masurilor asiguratorii in cursul urmaririi penale

- in cursu/ urmiiririi penale suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana inte-
resata poate face contestafie impotriva:
a) miisurii asiguriitorii luate de procuror (de pilda, cu privire la faptul ca bunurile
sechestrate nu puteau face obiectul unei masuri asiguratorii sau ca masura
asiguratorie este luata asupra unor bunuri a caror valoare depa~e~te cu mult valoarea
prejudiciului stabilit in cauza ori asupra unor bunuri care nu sunt susceptibile sa faca
obiectul confiscarii etc.);
b) modului de aducere Ia fndeplinire a miisurii asiguriitorii luate de procuror (de
exemplu, impotriva procesului-verbal prin care a fost pusa in executare masura
asiguratorie ).
- competenta de solutionare a contestatiei apaqine judeciitorului de drepturi ~i
libertiifi de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond; a~adar,
spre deosebire de vechiul Cod ~i de practica dezvoltatii fn baza acestuia, potrivit
NCPP, fmpotriva miisurilor asiguriitorii luate fn cursu/ urmiiririi penale se poate
obfine un control judiciar rapid prin formularea unei contestafii Ia judeciitorul de
drepturi ~i libertiifi;
- nimic nu fmpiedicii persoana interesatii sii formuleze pe fntreg parcursul
urmiiririi penale o plangere Ia procurorul ierarhic superior celui care a dispus
miisura fn temeiul art. 336-339 NCPP, care poate dispune astfel cu privire Ia lega-
litatea ~i temeinicia miisurii asiguriitorii; mai mutt, in temeiul art. 304 a/in. (2)
NCPP procurorul ierarhic superior poate ~i din oficiu sii verifice pe parcursul
Mi'isuri preventive ~i alte mi'isuri procesuale penale 605
alorificate de catre urmaririi penale actele procurorului ierarhic inferior, iar fn masura fn care apre-
ca sunt indeplinite ciaza ca sun! nelegale sau netemeinice sa dispuna infirmarea acestora;
procesului-verbal se - contestatia Ia judecatorul de drepturi ~i libertati nu poate fi formulata oricand pe
r in !ipsa acesteia, parcursul urmaririi penale, ci in termen de 3 zile de Ia data comunicarii ordonantei de
in mod obi~nuit il luare a masurii asiguratorii sau de Ia data aducerii Ia indeplinire a acesteia;
otalitatea lor au fost
- formularea contestatiei nu este suspensiva de executare, masura asiguratorie
oal. Un exemplar se
continuand sa fie in fiinta ~i pe parcursul procedurii des:fa~urate in fata judecatorului
ratorii, in termen de
de drepturi ~i libertati;
obile sechestrate,
ecata care a dispus - in vederea solutionarii contestatiei judecatorul de drepturi ~i libertati trebuie sa
a asupra bunurilor solicite dosarul de urmarire penala procurorului, care are obligatia de a-1 inainta in
n care s-a dispus termen de 24 de ore de Ia solicitarea dosarului de catre acesta;
el se va proceda ~i - solutionarea contestatiei se face fn camera de consiliu, cu citarea celui care a
f Obile; :facut contestatia ~i a persoanelor interesate; asistenta juridica nu este obligatorie in
lispozitia organului cadrul acestei proceduri (cu exceptia situatiei in care aceasta este obligatorie in faza
e 5 zile de Ia scade urmarire penala privita in ansamblu), participarea procurorului fiind insa
amera preliminadi obligatorie;
- judecatorul de drepturi ~i libertati solutioneaza contestatia prin incheiere
definitiva putand dispune admiterea contestatiei ~i revocarea masurii asiguratorii ori
a formelor de executare nelegal intocmite sau respingerea contestatiei ca tardiva sau
neintemeiata;
ii penale - dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de Ia solutionarea

contestatiei.
alta persoana inte-
3.2. Contestarea masurilor asiguratorii in camera preliminara sau in
faptul ca bunurile cursul judecatii
i sau ca masura - in ipoteza in care masura asiguratorie este luata de judecatorul de camera
e cu mult valoarea preliminara sau de instanta de judecata, NCPP permite formularea contestatiei numai
susceptibile sa faca impotriva modului de aducere Ia indeplinire a masurii asiguratorii luate de catre
judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, nu ~i cu privire Ia
te de procuror (de insa~i masura asiguratorie, controlul judiciar fiind de data aceasta incorporat;
executare masura - procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face
contestatie Ia judecatorul de camera preliminara ori Ia instanta de judecata, in termen
lui de drepturi i de 3 zile de Ia data punerii in executare a masurii;
a in fond; a:;adar, - contestatia nu suspenda executarea ~i se solutioneaza, fn :;edinfa publica, cu
acestuia, potrivit citarea partilor ~i participarea obligatorie a procurorului, in termen de 5 zile de Ia
'i penale se poate inregistrarea acesteia;
Ia judecatorul de
- judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata solutioneaza contes-
tatia prin incheiere definitiva putand dispune admiterea contestatiei ~i revocarea
fntreg parcursul formelor de executare nelegal intocmite sau respingerea contestatiei ca tardiva sau
lui care a dispus neintemeiata.
u privire Ia /ega-
art. 304 a/in. (2)
ijice pe parcursul
4. Masuri procesuale in Iegatura cu masurile asiguratorii

In rapo
- In cazul In care dispone trimiterea In judecatii, rechizitoriul procurorului poate expirariI
cuprinde propunerea de luare sau mentinere a masurilor asiguratorii; In aceasta unor an
ipoteza judecatorul de camera preliminara trebuie sa se pronunte cu privire Ia inflama
propunerea formulata de procuror; caror d
- In cazul dispunerii unei solutii de netrirnitere In judecata procurorul poate men- valoarea1
tine masurile asiguratorii privind reparatiile civile ~i restabilirea situatiei anterioare 4. c
saviir~irii infractiunii, care vor lnceta de drept daca persoana vatiimata nu introduce putut fi i
actiune In fata instantei civile In termen de 30 de zile de Ia comunicarea ordonantei aceste b
de clasare sau de renuntare Ia urmarirea penala; procurorul trebuie sa dispuna revo- 'in orice
carea masurilor asiguratorii luate In vederea garantarii executiirii pedepsei amenzii asigurat~
penale; - su
- In cazulln care admite actiunea civila, instanta trebuie sa examineze necesitatea pet. 1-
luarii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, dadi asemenea masuri nu au
fost luate anterior; dispozitiile din hotariire privind luarea masurilor asiguratorii sunt
executorii;
- daca instanta a lasat nesolutionata actiunea civila masurile asiguratorii luate In
cauza se menfin; aceste masuri lnceteaza de drept daca persoana vatamata nu intro-
duce actiune In fata instantei civile In termen de 30 de zile de Ia ramiinerea definitiva
a hotariirii;
- dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a lacut contestatie
lmpotriva aducerii Ia lndeplinire a masurii asiguratorii, se poate face contestatie
potrivit /egii civile; a~adar, dupa ramiinerea definitiva a hotiiriirii judecatore~ti este
inadmisibila o contestatie formulata lmpotriva actului procesual prin care s-a instituit 2. I
masura asiguratorie (ordonanta procurorului sau lncheierea judecatorului de camera
penale
preliminara sau a instantei), fiind posibila numai critica, In conditiile legii civile, a
actului procedural (modalitatea de aducere Ia lndeplinire a masurii). - In
acordul
rului b
Sectiunea a 13-a. Cazuri speciale de valorificare
a bunurilor mobile sechestrate
sa pare
1.
1. Conditii necesare pentru a se dispone valorificarea
- bunurile mobile sechestrate pot fi valorificate in cursul procesului penal In

urmatoarele patru cazuri:
1. ciind exista o cerere explicita a proprietarului bunurilor mobile;
2. ciind exista acordul proprietarului bunurilor mobile, chiar ~i In !ipsa unei cereri
explicite a acestuia; 3.
no~ tin
3. ciind nu exista acordul proprietarului bunurilor mobile acestea pot fi valorifi- trate ~ i
cate atunci ciind: a) In termen de un an de la data instituirii sechestrului, valoarea
ii bunurilor seehestrate s-a diminuat in mod semnificativ, respectiv cu eel putin 40%
in raport cu valoarea din momentul dispunerii masurii asiguratorii; b) exista riseul
>curorului poate expirarii termenului de garanpe sau cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra
rii; in aceasta unor animale sau pasari vii; c) sechestrul asigurator s-a aplicat asupra produselor
cu privire la inflamabile sau petroliere; d) sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor bunuri a
cliror depozitare sau intretinere neeesita eheltuieli disproportionate in raport cu
rul poate men- valoarea bunului;
atiei anterioare 4. cand proprietarul autovehiculelor ori mijloacelor de transport sechestrate nu a
ta nu introduce putut fi identificat ~i valorificarea acestora nu se poate face in conditiile de la pet. 3
rea ordonantei aceste bunuri pot fi valorificate in urmatoarele situatii: a) atunci cand au fost folosite,
dispuna revo- in orice mod, la savar~irea unei infractiuni; b) daca de la data instituirii masurii
depsei amenzii asiguratorii asupra acestor bunuri a trecut o perioada de un an sau mai mare.
- sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile facuta in conditiile
pet. 1-3 se consemneaza pe numele suspectului, inculpatului sau al persoanei
responsabile civilmente, la dispozitia organului judiciar care a dispus sechestrul,
caruia i se preda recipisa de consemnare a sumei, in termen de eel mult 3 zile de la
valorificarea bunurilor;
torii luate in - sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile facuta in conditiile
ata nu intro- pet. 4 se consemneaza pe numele faptuitorului, suspectului, inculpatului sau al
erea definitiva persoanei responsabile civilmente ori, dupa caz, intr-un cont special constituit in
acest sens, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, la dispozitia organului judiciar care
cut contestatie a dispus sechestrul, caruia i se preda recipisa de consemnare a sumei, in termen de
ce contestatie eel mult 3 zile de la valorificarea bunurilor.
leci'itore~ti este
are s-a instituit
lui de camera
2. Procedura de valorificare a bunurilor mobile in cursul urmaririi
legii civile, a pen ale
- in cazurile prevazute la pet. 1, 2, ~i 4, proeurorul, avand in vedere cererea/
acordul proprietarului bunului, respectiv imposibilitatea de identificare a proprieta-
rului bunului, dispune prin ordonanta valorificarea bunurilor mobile sechestrate;
- cand nu exista aeordul proprietarului (eazurile de Ia pet. 3) valorificarea
bunurilor mobile determinate de lege nu poate fi realizata direct de procuror, trebuind
sa parcurga urmatorii pa~i proeedurali:
1. procurorul care a instituit sechestrul, atunci cand apreciaza ca se impune
valorificarea bunurilor mobile sechestrate, sesizeaza judeclitorul de drepturi ~i
ului penal in libertap cu o propunere motivata de valorificare a bunurilor sechestrate;
2. judecatorul de drepturi ~i libertati sesizat fixeaza un termen, care nu poate fi
mai scurt de I 0 zile, la care se citeaza partile, precum ~i custodele bunurilor, atunci
cand a fost desemnat unul. Participarea procurorului este obligatorie;
sa unei cereri
3. persoanele citate (care se prezinta la termenul fixat de procuror) sunt ineu-
no~tintate despre faptul ca se intentioneaza valorificarea bunurilor mobile seches-
,ot fi valorifi-
trate ~i li se pune in vedere ca au dreptul de a face observapi sau eereri legate de
lui, valoarea
bunurile ce urmeazli a fi valorificate; absen~a persoanelor citate nu impiedicli conti- 4.

nuarea procedurii;
4. analizarea obiectiilor ~i cererilor !acute de pliqi sau custode ~i luarea unei I.
decizii cu privire Ia valorificare;
5. dispunerea valorifidirii bunurilor mobile sechestrate prin incheiere de catre 2.
judecatorul de drepturi ~i libertati daca se apreciazli in continuare eli se impune vaiori
valorificarea. 3.
- impotriva incheierii judeclitorului de drepturi ~i libertli~i se poate face contestafie 4.
Ia judeclitorul de drepturi ~i libertliti de Ia instanta ierarhic superioarli de clitre pliqi, contes
custode, procuror, precum ~i de clitre orice aWi persoanli interesata in termen de 10 5.
zile de Ia comunicare pentru procuror, pliqi sau custode sau de Ia data ciind au luat Ia
cuno~tin~ de incheiere in cazul altor persoane interesate;
- pliqile sau custodele pot face con testatie numai impotriva incheierii prin care jude-
clitorul de drepturi ~i libertliti a dispus valorificarea bun uri lor mobile sechestrate;
- procurorul poate face contestatie numai impotriva incheierii prin care judecli-
torul de drepturi ~i libertliti a respins propunerea de valorificare a bunurilor mobile
sechestrate;
- contesta~ia formulatli este suspensivli de executare, incheierea judeclitorului de
drepturi ~i libertliti prin care s-a dispus valorificarea nefiind executorie; judecarea
contesta~iei se face de urgen~a ~i cu precadere, iar hoHiriirea prin care se solu~ioneaza
contestatia este definitivli. ori in
vataml
3. Procedura de valorificare a bunurilor mobile in cursul judecatii

I. Competenta: completul de judecatli caruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza;
2. Sesizare: din oficiu sau Ia cererea procurorului, a uneia dintre pliqi sau a
custodelui;
3. Procedura:
a) dupa sesizare instanta de judecata stabile~te un termen, care nu poate fi mai
scurt de I 0 zile, Ia care sunt citate pliqile, precum ~i custodele bunurilor, atunci ciind
a fost desernnat unul; participarea procurorului este obligatorie; res pi
b) Ia termenul fixat se pune in discutia pliqilor, in camera de consiliu, valori-
ficarea bunurilor mobile sechestrate ~i li se pune in vedere faptul eli au dreptul de a
face observatii sau cereri legate de acestea. Lipsa paqilor legal citate nu impiedica
desra~urarea procedurii;
c) deliberarea asupra masurii ~i pronuntarea in ~edin~a publica a minutei solu~iei

adoptate; Solu~ia pronun~ata este definitiva;
d) redactarea incheierii prin care instanta s-a pronuntat cu privire Ia valorificare
carea bunurilor. perch
inter
dispu
e nu impiedica conti- 4. Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate
ustode ~i luarea unei 1. Calitatea procesuala activa: suspectul sau inculpatul, partea responsabila
civilmente, custodele, orice alta persoana interesata precum ~i procurorul;
in incheiere de ciitre 2. Obiectul contestatiei: modu1 de aducere la indeplinire a incheierii de
tinuare ca se impune valorificare a bunurilor mobile sechestrate;
3. Competenta: instanta competenta sa solutioneze cauza in prima instanta;
poate face confesfafie 4. Termen de formulare a contestapei: 15 zile de 1a indeplinirea actului
rioara de catre parti, contestat;
sata in termen de 10 5. Procedura de judecata: de urgenta ~i cu precadere, in ~edinta publica, cu
a data cand au luat 1a citarea partilor, prin incheiere definitiva.
- dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut contestatie
heieriiprin care jude- impotriva modului de ducere la indeplinire a incheierii de valorificare a bunurilor
ile sechestrate; mobile sechestrate, se poate face confesfafie pofrivif /egii civile.
rii prin care judeca-
e a bunurilor mobile
Sectiunea a 14-a. Restituirea lucrurilor

rea judecatorului de
:xecutorie; judecarea
care se solutioneaza - este masura procesuala ce consta in restituirea lucrurilor ridicate de la suspect
ori inculpat sau de Ia orice persoana care le-a primit spre a le pastra, persoanei
vatamate sau a altei persoane din posesia sau detentia carora lucrurile au fost luate pe
nedrept, iar prin restituire nu sunt ingreunate stabilirea situatiei de fapt ~i justa
ursul judecatii solutionare a cauzei;
ta aleatoriu cauza; - masura procesuala are caracter provizoriu, urmarind repararea prejudiciului ~i
dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei; persoana careia ii sunt restituite are
dintre parti sau a
obligatia de a le pastra pana Ia ramanerea definitiva a hotararii;
- restituirea lucrurilor se poafe dispune Ia cerere sau din oficiu In cursu! urmaririi
penale de cafre procuror prin ordonanfa (nu de organele de cercetare penala), res-
nu poate fi mai pectiv de judecaforu/ de drepfuri # /iberfafi prin fncheiere (In cazul in care
' atunci cand solutioneaza contestatia formulata impotriva ordonantei procurorului prin care s-a
respins cererea de restituire), de judecaforul de camera preliminara pe parcursul
acestei faze procesuale, iar in faza de judecata de cafre insfanfa prin fncheiere;
- orice alta persoana care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere
procurorului/judecatorului de drepturi ~i libertati (pe calea contestatiei) in cursu!
urmaririi penale, judecatorului de camera preliminara pe durata procedurii de camera
a minutei solutiei preliminara sau instantei in cursu! judecatii stabilirea acestui drept ~i restituirea
lucrurilor (de pilda, proprietarul bunurilor poate cere restituirea acestora in cazul in
privire Ia valorificare bunurile au fost ridicate din apartamentul inculpatului cu ocazia efectuarii unei
perchezitii ~i nu au legatura cu solutionarea cauzei penale);
- fn cursu/ urmaririi penale suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana
interesata poate formula confesfafie fmpofriva ordonanfei procurorului prin care se
dispune resfifuirea unor bunuri; deopofriva, persoana vafamafa sau orice persoana
interesatii poate formula contestafie impotriva ordonanfei procuroru/ui prin care a

fast respinsii cererea de restituire a unor bunuri;
- competenta de solutionare a contestatiei apaqine judeciitorului de drepturi ~i - este
/ibertafi de Ia instanta direia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;
contestatia nu poate fi formulatii oriciind pe parcursul urmaririi penale, ci in termen
de 3 zile de Ia data comunicarii ordonantei prin care s-a dispus cu privire Ia
restituirea bunurilor; formularea contestatiei nu este suspensiva de executare; in
vederea solutionarii contestatiei judecatorul de drepturi ~i libertati trebuie sa solicite
dosarul de urmarire penaUi procurorului, care are obligatia de a-1 inainta in termen de
24 de ore de Ia solicitarea dosarului de catre acesta; solutionarea contestatiei se face
in camera de consiliu, cu citarea celui care a fiicut contestatia ~i a persoanelor
interesate; asistenta juridica nu este obligatorie in cadrul acestei proceduri (cu
exceptia situatiei in care aceasta este obligatorie in faza de urmarire penala privitii in
ansamblu), participarea procurorului fiind insa obligatorie; judecatorul de drepturi ~i
libertati solutioneaza contestatia prin incheiere definitiva;
- In ipoteza In care restituirea lucrurilor este dispusa de judecatorul de camera
preliminara sau de instanta de judecata, NCPP permite formularea contestatiei numai
impotriva modului de aducere Ia lndeplinire a masurii luate de catre judecatorul de
camera preliminara ori de catre instanta de judecata, nu ~i cu privire Ia insa~i masura
procesuala; contestatia nu suspenda executarea ~i se solutioneaza, in ~edinJii publica,
cu citarea paqilor ~i participarea obligatorie a procurorului, in termen de 5 zile de Ia
lnregistrarea acesteia; judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata
solutioneaza contestatia prin lncheiere definitiva;
- instanta de judecatii, dupa deliberare, se pronunta prin sentintiifdecizie ~i asupra
restituirii lucrurilor; in acest caz lmpotriva sentintei pronuntate In prima instanta se
poate formula ape! cu privire Ia dispozitiile de restituire a unor lucruri (de pilda, in
cazul in care, In Joe sa dispuna confiscarea bunurilor, instanta a dispus restituirea lor);
- dupa solutionarea definitiva a procesului penal, cu privire Ia lucrurile ridicate
~i nerestituite in cursu! judecarii cauzei, se poate face contestatie potrivit legii
civile.
~ Daca procurorul sau instanta de judecata constata eli lucrurile ridicate

de Ia inculpat, sau de Ia orice persoana care le-a primit spre a le pastra, sunt
proprietatea persoanei vatiimate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau
detentia sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vatamate. Orice
persoana care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, stabilirea
acestui drept ~i restituirea. Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, cu
privire Ia Iucrurile ridicate ~i nerestituite in cursu! judecarii cauzei, se poate face
contestatie potrivit legii civile. Or, in cauza, petentul a solicitat, dupa ce a fost
condamnat definitiv, restituirea unui lucru despre care sustine ca i-a fost ridicat
in cursu! urmaririi penale de catre organele de politie, caz in care el trebuia sa se
adreseze judecatoriei cu o actiune civila, ~i nu instantei penale (C.A . Suceava,
secfia pena/ii, decizia nr. 152/07.03.2005, in A. Bonta:;, op. cit., p. 294).
rului prin care a Sectiunea a 15-a. Restabilirea situatiei anterioare
ui de drepturi ~i
- este masura procesuala ce consta in restabilirea situatiei anterioare saviir~irii
cauza in fond;
infractiunii, ciind schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din comiterea
ale, ci in termen
infractiunii iar restabilirea este posibila;
us cu privire Ia
de executare; in - masura procesuala are caracter provizoriu, urmare~te repararea prejudiciului ~i
ebuie sa solicite dureaza piina Ia solutionarea definitiva a cauzei;

inta in termen de - restituirea lucrurilor se poate dispune numai fn faza de judecatii de catre
ntestatiei se face instanta, prin incheiere, Ia cererea persoanei vatamate sau din oficiu;
~i a persoanelor - instanta, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunta cu privire Ia
i proceduri (cu desfiintarea totala sau paqiala a unui inscris sau la restabilirea situatiei anterioare
penala privita in siiviir~irii infractiunii.
I de drepturi ~i
Uorul de camera
ntestatiei numai
re judecatorul de
Ia insa~i miisura
~edintii publica,
m de 5 zile de Ia
ta de judecatii
ecizie ~i asupra
rima instanta se
ruri (de pildii, in
restituirea lor);
crurile ridicate
potrivit legii
rurile ridicate
le pastra, sunt
n posesia sau
amate. Orice
cere, stabilirea
ului penal, cu
, se poate face
upa ce a fost
i-a fost ridicat
I trebuia sa se
C.A. Suceava,
94).
Capitolul IX
Actele procesuale ~i procedurale comune
Sectiunea 1. Actul procesual
- este actul partilor sau a! organelor judiciare prin care sunt exercitate drepturi
procesuale ori sunt indeplinite obligatii procesuale, potrivit functiilor procesuale pe
care ace~tia le indeplinesc, in vederea asigurarii fiabilitatii procesului penal (de
exemplu, plangerea prealabila, ordonanta procurorului prin care se dispune punerea
in mi~care a actiunii penale, rechizitoriul, incheierea prin care se dispune luarea
masurii arestarii preventive, incheierea instantei prin care se dispune administrarea
unor mijloace de proba, sentinta, decizia etc.);
- prin actele procesuale se realizeaza scopul procesului penal; ele se intocmesc
intotdeauna in limba romana;
- pentru a putea fi utilizate in procesul penal actele procesuale trebuie intocmite
de organul judiciar competent cu respectarea conditiilor (de fond ~i de forma)
prevazute de lege; legea nu prevede drept conditie de valabilitate a tuturor actelor
procesuale intocmirea acestora in forma scrisa, existand posibilitatea ca acestea sa fie
realizate pe cale verbala, in special in cursu! judecatii unde oralitatea este un
principiu de baza (de pilda, dispozitia instantei de schimbare a incadrarii juridice,
realizata in ~edinta publica de judecatii; chiar dacii aceasta dispozitie se va consemna
ulterior In incheierea de ~edinta, efectele sale se produc imediat in ~edinta publica
odata ce a fost rostita de completul de judecata);
- actele procesuale au, In principiu, o autonomie In procesul penal (emiterea lor
valabila se raporteaza numai Ia conditiile prevazute de lege, nu ~i Ia existenta
prealabila a altor acte procesuale); ca exceptie, exista ~i acte procesuale a caror
emitere valabila este conditionata de existenta prealabila a altor acte (de pilda,
inceperea urmaririi penale pentru anumite infractiuni este conditionata de formularea
unei plangeri prealabile de persoana vatamata);
- sunt acte procesuale comune asistenta juridica ~i reprezentarea;
- dispunerea actelor sau a masurilor procesuale nu pot forma obiectul comisiei
rogatorii, ori a! delegarii.
Sectiunea a 2-a. Actul procedural
- este actul prin care se aduce Ia lndeplinire un act sau o masura procesuala (de
exemplu, mandatul de arestare este actul emis in temeiul lncheierii prin care s-a imprejurari
Actele procesuale ~i procedurale comune 613
dispus masura arestarii preventive, In vederea aducerii la lndeplinire a acesteia; actul
procesual al organului de urmarire penala ori al instantei judecatore~ti prin care se
dispune audierea unui martor, suspect, inculpat, este actus la lndeplinire prin citarea
persoanelor ce urmeaza a fi audiate sau prin consernnarea celor declarate de aceste
persoane cu ocazia ascultiirii In cuprinsul unei declaratii);
- pentru a putea fi utilizate In procesul penal actele procedurale trebuie lntocmite de
organul judiciar competent cu respectarea conditiilor (de fond ~i de forma) previizute de
lege; legea nu prevede drept conditie de valabilitate a tuturor actelor procedurale
lntocmirea acestora In forma scrisa, existand posibilitatea ca acestea sa fie realizate pe
cale verbalii, In special In cursu! judecatii unde oralitatea este un principiu de bazii;
exercitate drepturi
procesuale pe - actele procedurale nu au un caracter autonom, ci sunt dependente de existenta
lui penal (de prealabila a unui act sau a unei masuri procesuale;
se dispune punerea - In principiu, sunt acte oficiale, neputiind avea caracter privat (exista ~i situatii
dispune luarea cand unele acte procedurale sunt efectuate chiar de parti; de pilda, organul de urma-
administrarea rire penala dispune prin prezentarea ~i predarea unui obiect sau lnscris, iar persoana
care 11 detine se conformeaza ~i 11 predii);
; ele se lntocmesc - actele procedurale se lntocmesc lntotdeauna In limba romana.
trebuie lntocmite
fond ~i de forma) Sectiunea a 3-a. Asistenta juridica
a tuturor actelor
ea ca acestea sa fie
oralitatea este un - este activitatea desta~urata de un avocat ales sau din oficiu (lnscris In tabloul
mcadrarii juridice, baroului din care face parte, barou component al U.N.B.R.), In prezenta celui asistat,
e se va consemna In vederea apararii drepturilor ~i intereselor legitime ale partilor, subiectilor
n ~edinta publica procesuali principali ori ale altor participantii In procesul penal;
- NCPP este explicit In privinta asistentei juridice tacand trimitere nu la institutia
nal (emiterea lor avocatului, ci Ia cea a avocatului, ~i asumand astfel cii asistenta juridica este intim
u ~i la existenta legata institutia avocatului; avocatul asistii In procesul penal, partile ori subiectii
ocesuale a caror procesuali principali, In conditiile legii;
acte (de pilda, - nu poate fi angajat avocat al unei parti sau al unui subiect procesual principal,
tii de formularea sau daca a fost angajat nu poate asigura asistenta juridica sau reprezentarea In fata
organelor judiciare:
a) sofu/ ori ruda p{mii Ia gradu/ a/ IV- lea cu procurorul sau cu judeciitoru/;
biectul comisiei - In acest caz magistratul are obligatia de a formula declaratia de abtinere; In
ipoteza In care procurorul sau judeciitorul nu formuleazii dec laratie de abtinere ~i nici
nu este formulata In cauzii o cerere de recuzare, avocatul aflat In aceasta situatie de
rudenie are obligatia de a-~i lnceta contractu! de asistenta juridica cu clientul siiu,
altfel actele efectuate In cauza vor fi lovite de nulitate (abso/utii, In ipoteza asistentei
juridice obligatorie, sau re/ativii In celelalte cazuri).
b) martoru/ citat fn cauzii;
- calitatea de martor are lntaietate fata de cea de avocat cu privire la faptele ~i
lmprejurarile de fapt pe care persoana le-a cunoscut lnainte de a dobandi aceasta
calitate [art. 114 alin. (3) NCPP]; in acelea~i sens art. 46 alin. (3) ~i (4) din Legea
nr. 5111995 prevede prioritatea calitatii de martor fata de calitatea de avocat cu
privire Ia faptele ~i imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit
avocat sau reprezentant a! vreunei parti in cauza precum ~i faptul ca daca a fost min a
ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desta~ura nicio activitate profesionala in -i
acea cauza. juded
c) eel care a participat fn aceea$i cauzii fn ca/itate de judeciitor sau de procuror; obligJ
1
d) o alta parte sau un alt subiect procesual. despre
- avocatul ales sau desernnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a de as
paqilor ori a subiectilor procesuali principali; acest s
I
- asistenta juridica este, in principiu, facu/tativii participantii in procesul penal -s

putand hotari sa i~i angajeze un avocat ales pentru apararea drepturilor ~i intereselor in tot
legitime; in cazurile strict ~i limitativ prevazute de lege, asistenta juridica este ob/iga- - ~~
torie, suspectul, persoana vatamata ~i paqile avand posibilitatea de a opta pentru un este as
avocat ales, sau sa solicite sa beneficieze de serviciile unui avocat din oficiu;
- in ipoteza in care paqile sau subiectii procesuali principali care au interese
contrare i~i angajeaza acela~i avocat ales ~i nu doresc sa renunte Ia contractu! cu
acesta (~i nici avocatul nu vrea sa renunte Ia vreuna dintre paqi/subiectii procesuali
principali \ iar asistenta juridica este obligatorie organul de urmarire penal a, judeca-
torul de drepturi ~i sau instanta va trebui sa desernneze un avocat din oficiu pentru
unuVunii dintre suspectifinculpati/subiecti procesuali principali care sa ii formuleze o
aparare concreta ~i efectiva, inlaturand astfel in ansamblu situatia de conflict de
interese aparuta;
~In cazul in care unul dintre inculpati neaga saviir~irea faptei, iar altul o
recunoa~te, impliciindu-1 ~i pe eel dintai, apararea lor nu poate fi asigurata de
acela~i avocat, din cauza contrarietatii de interese procesuale. Pentru deplina
exercitare a drepturilor procesuale ale inculpatilor intr-un atare caz, daca ace~tia
nu angajeaza, in urma atentionl'irii lor de catre instanta, un al doilea avocat, se
impune desernnarea unui avocat din oficiu pentru unul dintre inculpati, care sa
asigure, alaturi de avocatul ales, asistenta juridica (I.C.C.J., sectia penalii,
decizia nr. 2638/2004, www.legalis.ro).
- nerespectarea dispozitiilor legale privind asistenta juridica obligatorie a suspec-
tului sau inculpatului, precum $i a ce/or/a/te piirfi este sanctionata cu nu/itatea abso-
lutii a actelor procesuale sau procedurale astfel incheiate; incalcarea dispozitiilor
legale privind asistenta juridica obligatorie a persoanei vatamate care nu este consti-
tuita parte civila in procesul penal poate atrage aplicarea sanctiunii nu/itiifii relative.
1
in aceasta situatie avocatul comite o abatere disciplinara lncalciind prevederile art. 46
alin. (I) din Legea nr. 51/1995 potrivit caruia avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu
interese contrare In aceea~i cauza sau In cauze conexe ~i nu poate pleda lmpotriva partii care
1-a consultat mai lnainte In legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Acte/e procesua/e ~i procedura/e comune 615
(4) din Legea
a de avocat cu
1. Asistenta juridica a suspectului sau inculpatului
de a fi devenit - poate fi asigurata atilt in faza de urrnarire penala, cat ~i in faza camerei preli-
ca daca a fost minare sau a judecatii in prima instanta sau in caile de atac;
profesionala in
- in vederea garantiirii dreptului Ia apiirare, atilt organele de urrnarire penala, cat ~i
judecatorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta au
u de procuror;
obligatia sa incuno~tinteze pe suspect sau inculpat, inainte de a i se lua declaratia,
despre dreptul de a avea un avocat ales, iar dacii nu W desernneazii unul, in cazurile
tenta juridica a de asistentii obligatorie, dreptul de a i se desernna un avocat din oficiu, intocmind in
acest sens un proces-verbal;
procesul penal - suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de unul ori de mai multi avocati
r ~i intereselor in tot cursu! urrnaririi penale, a! procedurii de camera preliminara ~i a! judeciitii;
ca este obliga- - in ipoteza in care inculpatul are angajati mai multi avocati ale~i asistenta juridica
opta pentru un este asigurata ~i atunci ciind eel putin unul dintre avocati este prezent;
oficiu;
- suspectul sau inculpatul retinut sau arestat are dreptul sa ia contact cu avocatul,
re au interese asiguriindu-i-se confidentialitatea comunicarilor, cu respectarea masurilor necesare
contractu! cu de supraveghere vizualii, de paza ~i securitate, tara sa fie interceptata sau inregistratii
ctii procesuali convorbirea dintre ei; incalcarea acestor exigente atrage, in principiu, excluderea
enalii, judecii- probelor astfel obtinute.
1 oficiu pentru
1i forrnuleze o 1.1. Asistenta juridid1 a suspectului sau inculpatului este obligatorie in tot
e conflict de cursu/ procesului penal
(i) dacii este minor;
i, iar altul o - in cursu! urrnaririi penale asistenta juridicii este obligatorie piina Ia data Ia care
asigurata de suspectul sau inculpatul a devenit major;
tru deplina - in cursu! judecatii in prima instanta sau in ape!, asistenta juridica este obligatorie
tiaca ace~tia pe tot parcursul judecatii daca Ia momentul sesizarii instantei acesta era minor
[art. 507 alin. (3) NCPP].
(ii) dacii este internal fntr-un centru de detentie sau fntr-un centru educativ;
- indiferent daca suspectul sau inculpatul este minor sau a implinit varsta de 18
ani, privarea de libertate in vederea executarii sanctiunii penale a interniirii intr-un
e a suspec- centru de detentie sau intr-un centro educativ da dreptul acestuia de a beneficia de
itatea abso- asistentii juridica obligatorie, in cazul in care impotriva sa se desra~oara o urrnarire
dispozitiilor penalii pentru o noua infractiune sau daca Ia momentul priviirii de libertate se afla in
este consti- cursu! unui alt proces penal, indiferent de faza de desra~urare.
ii relative.
(iii) dacii este retinut sau arestat (preventiv sau Ia domiciliu), chiar fn alta cauzii;
- privarea de libertate prin dispunerea rnasurii retinerii, arestiirii preventive, ares-
tului Ia domiciliu sau executarea unei pedepse privative de libertate da dreptul
suspectului sau inculpatului de a beneficia de asistenta juridica obligatorie, in cauza
~erile art. 46 in care este privat de libertate sau in altii cauzii aflata in cursu! urrnaririi penale sau a!
judecatii;
- pentru a se dispune retinerea sau arestarea (preventiva sau Ia domiciliu) unei

persoane este necesara audierea in prealabil a acesteia in prezenta avocatului sau;
- formularea unor cereri relativ Ia executarea pedepsei de catre persoana privata
de libertate, da dreptul acesteia Ia asistenta juridica obligatorie.
(iv) dadifafa de aces/a afost dispusa masura de siguranfa a internarii medicate,
chiar in alta cauza;
- privarea de libertate a suspectului sau inculpatului prin intemarea sa da dreptul
acestuia ca, in cauza in care a fost supus acestor masuri de siguranta cu titlu provi-
zoriu sau in alta cauza, sa beneficieze de asistenta juridica obligatorie.
(v) daca organul de urmarire pena/a, judecatorul de drepturi ~i libertafi/jude-
catoru/ de camera preliminara sau instanfa apreciazii ca suspectul ori inculpatul nu
~i-ar puteaface singur apararea.
- exercitarea dreptului Ia aparare prin propria persoana poate vatama drepturile

persoanei, spre exemplu, in cauzele in care fata de natura ~i particularitatile dosarului
este necesara o pregatire calificata juridica sau in cazul in care suspectul sau incul-
patul este cetatean strain sau apatrid ~i nu cunoa~te particularitatile procedurale ale
dreptului roman; de asemenea, persoanele surdo-mute sau cu dizabilitati mintale se
pot afla in situatia de a nu-~i putea face singure apararea.
1.2. NCPP prevede obligativitatea asistentei juridice a inculpatului in - !ipsa

diferite momente procesuale dupa cum urmeaza: asistenta
instanta
a) in cadrul procedurii de luare ~i prelungire a intemarii medicale nevoluntare situatie,
precum ~i cu ocazia solutionarii contestatiei impotriva solutiei pronuntate de de art. 90
judecatorul de drepturi ~i libertati in prima instanta;
b) cu ocazia dezbaterii propunerii de luare a masurii arestarii preventive/arestului
Ia domiciliu fata de un inculpat aflat in stare de libertate;
c) in cadrul procedurii de solutionare a contestatiei impotriva incheierilor prin
care judecatorul de drepturi ~i libertati/judecatorul de camera preliminara dispune
asupra masurilor preventive.
une1 I.;UUIWU
1.3. Asistenta juridici a inculpatului este obligatorie in faza de camera camera
preliminarii precum # in cursu/ judeciifii, in cauzele in care legea prevede ciului de
pentru infractiunea savar~ita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inculpatul nu
inchisorii de 5 ani sau mai mare
- prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege
care incrimineaza fapta savar~ita in forma consumata, tara luarea in considerare a
cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei;
- in situatia in care este retinuta existenta unor stari de agravare (recidiva, forma
continuata, concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara) sau de atenuare
(minoritatea, tentativa) a pedepsei, raportarea trebuie tacuta Ia pedeapsa prevazuta de
lege pentru infractiunea fapt consumat;
Actele procesuale $i procedurale comune 617
u Ia domiciliu) unei - in vederea aprecierii necesitatii asigurarii asistentei juridice instanta se va
avocatului sau; raporta Ia incadrarea juridica data infractiunii in rechizitoriu; daca instanta, in baza
tre persoana privata art. 386 NCPP, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o infractiune pentru care
Jegea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare, asistenta juridica devine
obligatorie din momentul dispunerii masurii de catre instanta;
interniirii medicate,
- asistenta juridica nu este obligatorie pentru petenti sau intimati, in cauzele ce au
ca obiect pliingeri formulate in conditiile art. 340 NCPP in cazul in care solutia de
rnarea sa da dreptul
neurmarire sau netrimitere in judecata a fost dispusa pentru o infractiune pentru care
ranta cu titlu provi-
Jegea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai
mare;
uri ~i /ibertiifi/jude-
- caracterul obligatoriu al asistentei judiciare in cursu! judecatii presupune ca
tu/ ori incu/patu/ nu
apararea sa fie asigurata pe parcursul intregii faze judecatore~ti, Ia toate termenele de
judecata;
e vatama drepturile
cularitatile dosarului
suspectul sau incul-
~ Omisiunea instantei de a asigura prezenta avocatului din oficiu Ia unele
termene nu poate fi acoperita de prezenta acestuia cu ocazia dezbaterilor in fond,
tile procedurale ale incalcarea constituind o vatamare procesuala majora a dreptului Ia aparare, ce
zabilitati mintale se este sanctionata cu nulitatea absoluta (C.A. Timi$oara, secfia penalii, decizia
nr. 348/2005, wwwjust.ro).
a inculpatului in - lipsa avocatului ales sau desemnat din oficiu de Ia dezbateri, in cazul in care
asistenta juridica este obligatorie, atrage nulitatea absoluta a hotariirii, chiar daca
instanta amana pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise; in aceasta
edicale nevoluntare situatie, chiar daca apararea inculpatului este asigurata ,in scris", garantiile stipulate
tiei pronuntate de de art. 90 NCPP impun - pentru asigurarea caracterului echitabil al procedurii, in
special in ceea ce prive~te respectarea principiului egalitatii armelor - prezenta aces-
reventive/arestului tuia in fata instantei unde, in conditii de oralitate ~i contradictorialitate, sa efectueze o
aparare efectiva;
a incheierilor prin - in cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, daca suspectul sau incul-
reliminara dispune patul nu ~i-a ales un avocat, se iau masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu;
desemnarea avocatului din oficiu se face de catre consiliul baroului in urma trimiterii
unei comunicari scrise din partea instantei, a judecatorului de drepturi ~i libertati/de
faza de camera camera preliminara, a organului de urmarire sau de cercetare penala, adresata servi-
re legea prevede ciului de asistenta judiciara al baroului organizat, in fiecare localitate; suspectul sau
1ta sau pedeapsa inculpatul nu are dreptul sa-~i aleaga avocatul din oficiu;
- daca pe parcursul procesului penal, avocatul din oficiu, datorita pregatirii sau
ta in textul de lege experientei profesionale (aviind in vedere ca solicitarile de acordare a asistentei
in considerare a juridice din oficiu sunt repartizate cu precadere avocatilor stagiari ~i tinerilor avocati)
nu este in masura a asigura o aparare efectiva, fata de complexitatea sau particulari-
tatile cauzei, suspectul sau inculpatul are dreptul de a solicita schimbarea acestuia sau
e (recidiva, forma
numirea a inca unui avocat pentru apararea drepturilor sale;
sau de atenuare
eapsa prevazuta de - avocatul este ob/igat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desem-
nat din oficiu, fiind dator sa studieze temeinic cauzele in care a fost desemnat ca
avocat, sa se prezinte Ia fiecare termen Ia instantele de judecata sau la organele de
urmarire penala, sa manifeste con~tiinciozitate ~i probitate profesionala, sa pledeze
cu demnitate fata de judecatori ~i de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau
note de ~edinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta
de judecata dispune in acest sens; delegatia avocatului desernnat din oficiu inceteaza
Ia prezentarea avocatului ales;
;::...:... ,qUI!'~~
!.h!if;~~
,.,..,;....~""'"'~ "".;.".IGif!S Curtea aminte~te
ca etapa procesuala care se desta~oara inainte
de sesizarea instantei este, de asemenea, acoperita de garantiile prevazute la
art. 6 parag. 3, avand in vedere ca aceasta a stabilit deja ca nerespectarea initiala
a acestor garantii risca sa compromita grav echitatea procesului. In plus, simpla
numire a unui avocat nu asigura prin ea insa~i eficienta asistentei pe care acesta
o poate acorda acuzatului, ci art. 6 parag. 3 lit. c) obliga autoritatile nationale
competente sa intervina in cazul in care lipsurile unui avocat numit din oficiu
sunt vadite sau daca sunt informate suficient cu privire la acest lucru printr-o
alta modalitate. In speta, Curtea retine, in primul rand, faptul ca reclamantul a
acceptat, in !ipsa mijloacelor pentru a-~i angaja propriul avocat, sa fie repre-
zentat de un avocat numit din oficiu in cursu! cercetarii penale. De asemenea,
aceasta observa ca, eel putin o data, in cursu! acestei etape, reclamantul a tacut o
declaratie tara prezenta unui avocat. Totu~i, din dosar nu reiese clar daca era
vorba de prima declaratie a acestuia, iar reclamantul nu sustine acest lucru. In
orice caz, din fapte reiese ca este verba despre un episod izolat ~i autoritatile nu
au incercat niciodata sa limiteze dreptul reclamantului de a primi asistenta din
partea unui avocat. Desigur, reclamantul a declarat, in fata judecatoriei, in
timpul interogatoriului, ca procurorul il impiedicase sa angajeze un avocat.
Totu~i , Curtea observa ca acesta nu a sustinut aceste acuzatii ~i ca, in afara de
declaratia olograta sus-mentionata, a fost asistat mereu de un avocat. Curtea
retine faptul ca, in aceasta declaratie, reclamantul a sustinut ca cei doi politi~ti
din patrula de securitate erau in stare de ebrietate ~i ca il amenintasera, argument
pe care 1-a reiterat pe tot parcursul procedurii. In plus, in declaratia respectiva,
reclamantul sustinea ca nu i~i mai aminte~te ce s-a intamplat dupa ce a fost
arestat pe strada de politi~ti. Or, atunci cand a beneficiat de un avocat, fie numit
din oficiu - in fata procurorului, fie ales - in fata instantei, reclamantul ~i-a
modificat declaratia initiala, recunoscand ca i-a dat o palma lui E.A. Curtea
constata ca declaratiile tacute in prezenta avocatului reclamantului au fost
utilizate de instante pentru a-~i intemeia hotararile, ~i nu declaratia pe care
acesta a dat-o tara a fi reprezentat. In cele din urma, reclamantul ~i-a retractat in
fata Curtii acuzatiile conform carora ar fi fost arestat in absenta unui avocat.
Curtea trebuie retina faptul ca reclamantul nu s-a plans in fata autoritatilor
nationale de o deficienta a reprezentarii sale din oficiu; de fapt, reclamantul nu
i-a repro~at avocatului numit din oficiu decat faptul ca acesta ar fi asistat tara sa
intervina la violentele a caror victima pretinde ca a fost. Or, aceste acuzatii nu au
fost dovedite. In plus, acestea nu fac referire la prestatia de avocat sau la
calitatea apararii ~i, prin urmare, nu sunt relevante in speta. De altfel, ca urmare
a plangerilor penale formulate de reclamant, procurorul a concluzionat ca acesta
beneficiase de o aparare adecvata in cursu! procedurii. Totu~i , aceasta constatare
ar trebui apreciata cu o oarecare circumspectie, in masura in care reclamantul nu
a avut posibilitatea de a o contesta, deoarece procurorul nu i-a comunicat
ii scrise sau rezolutia din 26 aprilie 2005. Curtea observli eli, in fata instantei, reclamantul a
ori instanta beneficiat de prezenta unui avocat ales. Faptul eli acesta a schimbat avocatii de
iu inceteaza mai multe ori ~i eli uneori a recurs din nou Ia avocati din oficiu nu poate fi
imputat, in niciun caz, statului. In circumstantele spetei, Curtea considera eli
faptul eli reclamantul a avut alaturi, in fata instantelor, avocat ales a putut
remedia eventualele dificultliti legate de reprezentarea sa in fata parchetului, cu
ara inainte atat mai mult cu cat acesta ~i-a mentinut declaratiile pe tot parcursul procedurii
evazute Ia ~i nu s-a plans de ineficienta aparlirii sale din oficiu. Apreciind procedura in
ea initiala ansamblul ei, Curtea ajunge Ia concluzia eli autoritatile au luat masuri adecvate
us, simpla pentru a-i garanta reclamantului o aplirare ~i o reprezentare eficiente. In cele din
care acesta urmli, avand in vedere informatiile pe care le are Ia dispozitie ~i intrucat nu se
nationale poate pronunta decat intr-un mod limitat cu privire Ia erorile de fapt sau de drept
din oficiu pretins comise de instantele interne, clirora le revine in primul rand sarcina de a
examina faptele, precum ~i de a interpreta ~i de a aplica dreptul intern Curtea
considerli eli nu exista niciun aspect arbitrar in modul in care instantele interne
au judecat actiunea penalli indreptata impotriva reclamantului. In consecintli, nu
a fost inclilcat dreptul reclamantului Ia un proces echitabil in sensu! art. 6
parag. I ~i 3 lit. c) din Conventie (CEDO, hotiirarea din 19 iulie 2011, fn cauza
r daca era Rupa nr. 2 c. Romaniei, parag. 75- 83).
lucru. In
- fn tot cursu/ procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avo-
ritatile nu
catul ales lipse~te nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa
tentli din
exercite apararea, de~i a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale,
!Horiei, in
organul judiciar ia rnasuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlo-
avocat.
afara de cuiasca, acordiindu-i acestuia un termen rezonabil ~i inlesnirile necesare pentru
t. Curtea pregatirea unei aparari efective, raciindu-se mentiune despre aceasta intr-un
proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de ~edinta;
. . _ In situatia in care inculpatii arestati nu invocli faptul eli au avocat ales,

iar Ia dosar nu exista vreo delegatie a acestuia, asigurarea dreptului Ia aplirare se
face prin desemnarea unui avocat din oficiu (C.A. Bucure~ti, secfia I penalii,
decizia penalii nr. 673/2000, fn Curtea de Ape/ Bucure~ti, Cu/egere de practicii
judiciarii fn materie penalii, 2000, Ed. Rosetti, Bucure~ti, 2002, p. 311).
i au fost
pe care . . _ Este intemeiata cererea formulata de inculpat Ia primul termen de
tractat in judecatli, de amanare a cauzei in vederea angajarii unui avocat. Respingerea
cererii, ciind prezenta avocatului este obligatorie, cu motivarea eli inculpatul a
avut suficient timp pentru angajarea unui avocat, precum ~i judecarea cauzei cu
desernnarea unui avocat din oficiu, echivaleaza cu o judecata in !ipsa avocatului
(I. C. C.J., sectia penala, decizia penala nr. 1122/2002, www.scj.ro) .
. . _ In situatia in care avocatul inculpatului este angajat in ziua judeclitii,

cererea de amanare pentru pregatirea aplirlirii nu poate fi respinsa pentru motivul
eli, anterior, judecata mai fusese amanata Ia cererea inculpatului pentru anga-
jarea unui avocat. Refuzul avocatului ales de a pune concluzii in conditiile men-
tionate a fost considerat justificat, desernnarea unui avocat din oficiu nesatis-
facand cerintele unei aparari efective a inculpatului (I.C.C.J., sectia pena/ii,
decizia pen alii nr. 1962/2003, www.scj.ro).
~ in cazul in care,de~i interesele inculpatilor erau contradictorii, ace~tia

au fost asistati de acela~i avocat ales intervine nulitatea absoluta a hotariirii 1
Deplina exercitare a drepturilor procesuale ale inculpatilor intr-un atare caz
atragea obligatia instantei de a pune in vedere acestora contrarietatea de interese
~i sa le dea fie posibilitatea angajarii unui alt avocat pentru unul dintre inculpati,
fie sa numeasca un avocat din oficiu, daca nu exista posibilitatea angajarii unui
alt avocat care sa asigure, alaturi de avocatul ales, asistenta juridica (1. C. C.J.,
sectia penala, decizia penala nr. 2638/2004, www.scj.ro).
~ Desernnarea de catre instanta de ape! a acelui~i avocat din oficiu pentru

mai multi inculpati, care au savar~it infractiunea in participatie, nu constituie o
incalcare a dreptului Ia aparare, daca avocatul a sustinut pentru fiecare inculpat
motive de ape! distincte, din care nu rezulta ca intre ace~tia exista interese con-
trare, iar pentru inculpatul-recurent, care a recunoscut savar~irea faptei, a solicitat - in
instantei de ape! reducerea pedepsei, conform apelului declarat de acesta (I.C.C.J., lipse~te
sectia penala, decizia nr. 1561/10.03.2006, www.scj.ro).
-~
. ,.,.,"mn:i'f.r~ R I I 1 d c I . I . .. I .
'"""'~.~.Ncoo.,."'"""'N"'""" ec amantu se p ange e 1aptu ca m tlmpu retmeru sa e ~~ a
primelor sale declaratii nu a fost reprezentat de avocatul ales de el, de~i i-a
informat expres pe anchetatori ca dorea sa fie reprezentat de avocatul B.R.
Acesta subliniaza ca nu a sernnat imputemicirile pentru cei 2 avocati numiti din
oficiu Ia primele sale interogatorii. Acesta considera ca afirmatiile Guvemului,
potrivit carora parchetul a incercat sa ia legatura telefonic cu avocatul sau, nu
corespund realitatii. Guvemul observa ca reclamantul a fost reprezentat de un
avocat in timpul retinerii sale. Acesta remarca faptul ca organele de ancheta au
facut demersuri pentru contactarea avocatului indicat de reclamant, dar ca avo-
catul nu a fost de gasit. Acesta adauga ca in declaratiile pe care le-a facut in pre-
zenta avocatilor numiti din oficiu, reclamantul nu s-a incriminat ~i ca ulterior nu
a contestat activitatea avocatilor respectivi. Curtea aminte~te ca art. 6 parag. 3
lit. c) din Conventie recunoa~te oricarui acuzat dreptul de a fi asistat de un
avocat ales de el. Cu toate acestea ~i in pofida relatiilor de incredere dintre
avocat ~i client, nu se poate acorda un caracter absolut dreptului garantat de art.
6 parag. 3 lit. c). Acesta este subordonat obligatoriu unor limitari atunci ciind
instantele au sarcina de a decide daca interesele justitiei impun numirea unui
avocat din oficiu pentru acuzat. La numirea avocatului respectiv, instantele
nationale trebuie inevitabil sa tina cont de dorinta acuzatului. Cu toate acestea,
instantele pot sa nu tina seama de aceasta daca exista motive pertinente ~i sufi-
ciente pentru a considera ca interesele justitiei o impugn. in speta, reclamantul a
solicitat de Ia primul sau interogatoriu sa fie reprezentat de avocatul B.R.
1
In cursu! urmaririi penale, unul dintre inculpati nu recunoscuse saviir~irea infractiunii,
spre deosebire de eel de-al doilea care a avut o atitudine procesuala sincera, indiciindu-1 pe
primul inculpat drept coautor al infractiunii, in vederea obtinerii beneficiului art. 16 din Legea
nr. 143/2002.
. , sectia penalii, Parchetul a incercat, in zadar, timp de 3 ore, sa ia legatura telefonic cu avocatul
indicat de reclamant. Autoritatile nationale au incercat astfel sa aplice efectiv
dreptul reclamantului de a fi asistat de avocatul ales, insa s-au confruntat cu o
adictorii, ace~tia imposibilitate obiectiva. In acest context, avand in vedere gravitatea faptelor
luta a hotararii 1 imputate reclamantului ~i imperativele anchetei, parchetul a desernnat un avocat
mtr-un atare caz din oficiu pentru a-1 reprezenta. Curtea observa ca reclamantul nu a sernnat
tatea de interese imputernicirile celor 2 avocati numiti din oficiu. Cu toate acestea, mai observa
dintre inculpati, ca declaratiile reclamantului din 24 ~i 25 februarie 2003, in care acesta nu s-a
ea angajarii unui incriminat, au fost sernnate atat de acuzat, cat ~i de avocatii numiti din oficiu,
ridica (!.c. C.J., care i-au asigurat o aparare ce nu ar putea fi considerata ineficienta. In plus,
reclamantul nu s-a plans nici parchetului, dupa ce a fost asistat de avocatul ales,
nici instantelor interne de lipsa de diligenta a avocatilor numiti din oficiu. In
din oficiu pentru consecinta, Curtea considera ca, in circumstantele cauzei, faptul ca reclamantul
, nu constituie o nu a fost asistat de avocatul ales in cadrul primelor interogatorii nu a adus
fiecare inculpat atingere caracterului echitabil al procedurii penale in ansamblu (CEDO, hotii-
sta interese con- rarea din 8februarie 2011 in cauza Micu c. Romaniei, parag. 101-106).
faptei, a solicitat - in cursu/ judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales
acesta (I. C. C.J., lipse~te nejustificat Ia termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa
efectueze apararea, de~i a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale,
instanta ia masuri pentru desernnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca,
tinerii sale ~i a acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
de el, de~i i-a
e avocatul B.R.
2. Asistenta juridica a persoanei vatamate, a partii civile ~i a partii
cati numiti din
ile Guvernului, responsabile civilmente
vocatul sau, nu
- poate fi asigurata atat in faza de urmarire penala, cat ~i in faza judecatii in prima
rezentat de un
de ancheta au instanta sau in caile de atac; potrivit NCPP procedura in camera preliminara vizeaza
ant, dar ca avo- o dezbatere contradictorie in scris intre acuzare ~i aparare, persoana vatamata, partea
e-a tacut in pre- civila sau responsabila civilmente nefiind citate pentru a participa in cadrul acestei
i ca ulterior nu proceduri;
art. 6 parag. 3 - in vederea garantarii dreptului Ia aparare, atat organele de urmarire penala, cat ~i
~ asistat de un judeciUorul de drepturi ~i libertati (in cadrul procedurii audierii anticipate prevazuta
de art. 308 NCPP), sau instanta au obligatia sa incuno~tinteze persoana vatamata,
arantat de art. partea civila sau responsabila civilmente prin citare;
hi atunci cand
- inaintea primei audieri persoana vatamata, partea civiUi sau responsabila civil-
numirea unui
tiv, instantele mente au dreptul de a fi incuno~tintate despre dreptul de a avea un avocat ales, iar
toate acestea, daca nu i~i desernneaza unul, in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a i se
itinente ~i sufi- desernna un avocat din oficiu, intocmind in acest sens un proces-verbal;
reclamantul a - asistenta juridicii este, in principiu, facultativii ~i se exercita prin intermediul
avocatul B.R. avocatului ales; ca exceptie asistenta juridica este obligatorie:
a) dmd persoana viitamatii sau partea civila este o persoanii lips ita de capacitate
irea infractiunii, de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restriinsa;
, indicandu-1 pe
art. 16 din Legea - potrivit NCPP in toate cazurile in care victima infractiunii este minora asistenta
juridica este obligatorie;
- conditia lipsei capacitatii de exercitiu sau a restrangerii acesteia capacitati nu - in

vizeaza ~i partea responsabila civilmente.
b) dmd organul judiciar apreciazii cii din anumite motive persoana viitiimatii, par-
tea civilii sau partea responsabilii civilmente nu #-ar puteaface singurii apiirarea.
- persoana vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente au dreptul de
a fi asistate de unul sau de mai multi avocati ~i de a lua contact cu avocatul in con-
ditii de natura a asigura confidentialitatea discutiilor;
- in ipoteza in care persoana vatamata, partea civila sau partea responsabila civil-
mente are angajati mai multi avocati ale~i asistenta juridica este asigurata ~i atunci
cand eel putin unul dintre avocati este prezent;
- persoana vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente are dreptul
sa ia contact cu avocatul, asigurandu-i-se confidentialitatea comunicarilor, cu
respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala, de paza ~i securitate, tara sa
fie interceptata sau inregistrata convorbirea dintre ei; incalcarea acestor exigente
atrage, in principiu, excluderea probelor astfel obtinute;
- organele de urmarire penala sau instantele trebuie sa vegheze ca avocatul sa nu
se gaseasca intr-o situatie de incompatibilitate, prin raportare Ia anumite calitati sau
functii pe care le exercita [spre exemplu, potrivit art. 44 alin. (4) din Legea
nr. 51/1995, daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desta~ura nicio
activitate profesionala in acea cauza];
- in tot cursu! procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avo-
catul ales lipse~te nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exer-
cite apararea, de~i a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul
judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sail inlocuiasca, acor-
dandu-i acestuia un termen rezonabil ~i inlesnirile necesare pentru pregatirea unei
aparari efective, tacandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa
caz, in incheierea de ~edinta. in cursu! judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie,
daca avocatul ales lipse~te nejustificat Ia termenul de judecata, nu asigura substituirea
sau refuza sa efectueze apararea, de~i a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor
procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il
inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
- avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este
solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta ~i efectiva in cauza;
- delegatia avocatului din oficiu inceteaza la prezentarea avocatului ales;
- daca Ia judecarea cauzei avocatullipse~te ~i nu poate fi inlocuit, cauza se amana.
3. Apararea prin propria persoana

- dreptul suspectului sau inculpatului de a-~i face apararea singur pe parcursul acuzare,
procesului penal este garantat indiferent daca asistenta juridica este obligatorie sau nu aparare,
~i independent de existenta unui avocat ales sau din oficiu in cauza;
Actele procesuale .ri procedurale comune 623
a capacitati nu - In cauzele in care, datorita complexitatii sau particularitatilor deosebite, instanta
sau procurorul apreciaza ca partite sau subiectii procesuali principali nu ~i-ar putea
viitiimatii, par- pregati singur apararea, este obligatorie numirea unui avocat din oficiu, daca nu
aapiirarea. exista un avocat ales in cauza.
te au dreptul de 3.1. in faza de urmarire penala
vocatul In con-
- organele de urmarire penala au obligatia sa-l incuno~tinteze pe suspect sau pe
ponsabila civil- inculpat mai lnainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea
rata ~i atunci juridica a acesteia ~i sa-i asigure acestuia posibilitatea pregatirii ~i exercitarii apararii;
- audierea suspectului sau inculpatului ofera acestuia posibilitatea de a-~i exercita
dreptulla aparare prin propria persoana;
- efectuarea unor acte de urmarire penala (de pilda, perchezitia domiciliara)
trebuie sa se realizeze in prezenta suspectului sau inculpatului in vederea respectarii
estor exigente dreptului Ia aparare prin propria persoana;
- pe parcursul urmaririi penale suspectul sau inculpatul are dreptul de a consulta
avocatul sa nu personal dosarul.
'te calitati sau
4) din Legea 3.2. in faza camerei preliminare
esta~ura nicio - inculpatul are dreptul de a consulta dosarul, de a formula cereri sau exceptii (de
pilda, nulitatea actului de sesizare, restituirea cauzei la procuror, excluderea anumitor
probe nelegal administrate, exceptia de necompetenta materiala sau teritoriala,
exceptia de neconstitutionalitate).
uale, organul
cuiasca, acor- 3.3. in faza judecatii
regatirea unei - instanta are obligatia de a dispune citarea inculpatului in vederea prezentarii Ia
~rbal ori, dupa proces, In scopul asigurarii respectarii dreptului Ia aparare. In cazulln care inculpatul
te obligatorie, este privat de libertate, prezenta acestuia Ia judecata ~i citarea Ia fiecare termen sunt
ira substituirea obligatorii;
ror drepturilor
- inculpatul are dreptul sa ia cuno~tinta de dosar In tot cursu! judecatii, beneficiind
care sa II
de lnlesnirile necesare pregatirii apararii; de asemenea, In cursu! cercetarii jude-
apararii.
catore~ti, In exercitarea dreptului Ia aparare, acesta are dreptul de a solicita adminis-
trarea de noi probe In aparare, de a formula cereri (de exemplu, amanarea, recuzarea,
comunicarea notelor privind desta~urarea ~edintei, sesizarea instantei supreme in
vederea pronuntarii unei hotarari prealabile) sau exceptii (de pilda, exceptia de
neconstitutionalitate etc.);
- ascultarea inculpatului ofera acestuia posibilitatea de a-~i exercita dreptul Ia
aparare prin propria persoana;
- In etapa dezbaterilor inculpatul are cuvantul, In scopul comentarii probelor In
pe parcursul acuzare, a prezentarii argumentelor pentru care se impune retinerea unor probe In
sau nu aparare, a dezbaterii lncadrarii juri dice sau a individualizarii pedepsei;
- dupa incheierea dezbaterilor, inculpatul are ultimul cuvant (moment procesual

distinct), ce ii da posibilitatea de a-~i prezenta apararea tara a fi intrerupt sau tara a i
se pune intrebari;
~ Cum avocatul din oficiu a fost prezent la toate termenele Ia care s-au
administrat probele, precum ~i Ia termenul ciind pricina s-a solutionat in fond ~i
a depus concluzii scrise, exercitiind, astfel, drepturile procesuale ale inculpa-
tului, asistenta juridica a fost asigurata. Omisiunea avocatului din oficiu de a
depune Ia dosar delegatia eliberata de Baroul de avocati nu duce, a~adar, Ia nuli-
tatea hotariirii atiita timp cat asistenta juridica a fost prestata efectiv (C.A. Ja~i,
decizia nr. 25/2000, I. Neagu, A. Cri~u, op. cit., p. 131).
- dupa pronuntarea hotararii, inculpatul nemultumit de solutie poate exercita calea
ordinara de atac a apelului; pe parcursul cailor ordinare de atac (indiferent daca sunt
sau nu declarate de inculpat), inculpatul beneficiaza de posibilitatea exercitarii
dreptului la aparare prin propria persoana putand formula cereri, invoca exceptii,
solicita noi probe in aparare, dezbate toate motivele de apel formulate in aparare sau
pe cele redactate de procuror;
- tot in vederea asigurarii dreptului la aparare prin propria persoana, cu ocazia
judecarii apelului, NCPP prevede ca instanta este obligata sa procedeze la ascultarea
inculpatului prezent (cand ascultarea este posibila); in esenta, respectarea standar-
delor europene impune ca ori de cate ori inculpatul se afla in fata instantei de apel, ce
are posibilitatea sa analizeze cauza in fapt ~i in drept, ascultarea acestuia este obliga-
torie, oricare ar fi solutia pronuntata in prima instanta sau de imprejurarea ca a mai
fost sau nu audiat anterior in cursu! judecatii in prima instanta.
~ Inculpatul trebuie ascultat de instanta de ape!, oricare ar fi solutia - de

condarnnare sau de achitare - a instantei de fond ~i oricare ar fi motivul de ape!.
In acest sens sunt concluziile instantei de Ia Strasbourg, in hotariirea din 25 iulie
2000 din cauza Tierce ~.a. c. San Marino. In aceste conditii, hotariirea instantei
de ape! din prezenta cauza, care se bazeaza exclusiv pe analiza probelor admi-
nistrate de prima instanta, este nelegala, iar imprejurarea ca inculpatului i-a fost
acordat ultimul cuviint nu dispenseaza instanta de ape! de obligatia de a-1 audia
(I.C.C.J., sectiapenala, decizia nr. 2435/2007, www.scj.ro).
4. Exercitarea dreptului Ia aparare
- avocatul paqilor ~i ai subiectilor procesuali principali are dreptul sa beneficieze

de timpul ~i fnlesnirile necesare pentru pregatirea ~i realizarea unei aparari efective;
- fn cursu! urmaririi penale, avocatul partilor sau al subiectilor procesuali princi-
pali are dreptul sa asiste Ia efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu excepfia:
1. situafiei fn care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare,
respectiv:
a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;
oment procesual b) accesulla un sistem informatic;
rupt sau tara a i c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;
le Ia care s-au e) obtinerea date lor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;
onat In fond ~i t) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor po~tale;
le ale inculpa- g) utilizarea investigatorilor sub acoperire ~i a colaboratorilor;
din oficiu de a
h) participarea autorizata Ia anumite activitati;
a~adar, Ia nuli-
ctiv (C.A . Ia~i, i) livrarea supravegheata;
j) obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre fumizorii de retele publice de
te exercita calea comunicatii electronice ori fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate
iferent daca sunt publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre ace~tia in temeiul
tatea exercitarii legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de fumizorii de retele
publice de comunicatii electronice ~i de fumizorii de servicii de comunicatii electro-
nice destinate publicului.
2. perchezitiei corporate sau a vehiculelor fn cazul infracfiunilor flagrante.
cu ocazia - legea nu instituie ~i o obligatie procedurala pozitiva in sarcina organelor de
la ascultarea urmarire penala a-i pune in vedere avocatului dreptul de a participa la toate actele de
oe<:taJrea standar- urmarire penala, existand o prezumtie ca acesta i~i cunoa~te drepturile; astfel, avo-
de apel, ce catul partilor ~i al subiectilor procesuali principali poate so/icita sa fie incuno~tintat
este obliga- de data ~i ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de
ca a mai judecatorul de drepturi ~i libertati;
- incuno~tintarea se face prin notificare telefonica, fax, .e-mail sau prin alte ase-
menea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal; lipsa avocatului nu
impiedica efectuarea actului de urmarire penala sau a audierii, daca exista dovada ca
acesta a fost incuno~tintat;
- in cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incuno~tintarea avocatului se poate
face ~i dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce
urmeaza sa fie perchezitionata, pentru a nu exista nici un rise cu privire la buna
desta~urare a procedeului probator;
- in cazul in care avocatul este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala,
se face mentiune despre aceasta ~i despre eventualele obiecfiuni formulate, iar actul
este semnat # de avocat;
~ In cursu! urmaririi penale, avocatul inculpatului are dreptul sa asiste Ia

efectuarea oricarui act de urrnarire penala ~i poate formula cereri ~i depune
memorii. Lipsa avocatului nu lmpiedica efectuarea actului de urmarire penala,
daca exista dovada ca avocatul a fost lncuno~tintat de data ~i ora efectuarii
actului. Incuno~tintarea se face prin notificare telefonica, fax, internet sau prin
alte asemenea mijloace, lncheindu-se In acest sens un proces-verbal. Ca atare,
dreptul avocatului este de a asista Ia efectuarea oricarui act de urrnarire penala,
iar nu dreptul de a participa Ia efectuarea actelor de urrnarire penala. Tocmai din
aceste motive ~i In mod consecvent se prevede ca avocatul care asista Ia
efectuarea actelor de urmarire penala, de catre procuror sau de catre ofiterul de

politie judiciara, poate formula cereri ~i depune memorii. Este evident ca
memoriile sunt scrise ~i ca cererile pot fi formulate numai In scris. Rezolvarea
acestora se face de catre anchetator, iar In cazurile In care inculpatul nu este
multumit de rezolvarea data, aceasta poate fi atacatii conform prevederilor
Codului de procedura penala. In acest sens, se poate face plangere contra actelor
procurorului care se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de
procurorul general al parchetului de pe langa curtea de ape! ori de procurorul ~ef
de sectie a! Parchetului de pe Janga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, precum ~i
plangere In fata judecatorului lmpotriva rezolutiilor sau ordonantelor procuro-
rului de netrimitere In judecatii, astfel !neat accesul liber Ia justitie ~i dreptul Ia
aparare este respectat, cele doua articole mentionate fiind chiar o garantie
lmpotriva eventualelor nelegalitati comise de procuror. Fata de argumentele
invocate, se constatii ca faza de urmarire penala a procesului penal are caracte-
risticile sale juridice ~i, corespunzator acestora, ~i o reglementare adecvatii.
Caracteristicile fazei de judecatii a procesului penal nu se regasesc ~i In faza de
urmarire penala. Astfel, prin esenta sa, activitatea prin care se efectueaza
c~
instructia penala, In concret, faza procesuala a urmaririi penale, este o faza p
nepublica. Potrivit actelor dosarului, avocatii tuturor inculpatilor cercetati In
p
cauza- inclusiv ai inculpatului N.A., au fost informati cu privire Ia programul n
audierilor de martori ~i Ia locatiile unde urmau sa se administreze respectivele
probe, dovada In acest sens fiind procesele-verbale de citare ~i de lncuno~tintare
aflate In vol. 2 din d.u.p. Faptul ca, In pofida garantiilor procesuale anterior
mentionate, o parte din actele de cercetare penala efectuate In cauza prin
delegare (~i nu numai) - materializate In audieri de martori - s-au realizat In
!ipsa avocatilor inculpatului N.A., nu este imputabil organelor de anchetii ~i nu
reprezintii o ingerinta in dreptul Ia aparare a! acuzatului In conditiile In care,
potrivit actelor existente in vol. 2 dosar de urmarire penala, In cursu) acestei faze
procesuale, inculpatul NA a beneficiat de asistenta juridica din partea a nu mai
putin de 6 avocati nominalizati In cuprinsul imputemicirilor avocatiale aflate Ia
filele 157, 159 ~i 161 din volumul indicat. Ca urmare, In masura In care s-ar fi
dorit acest lucru, asistenta juridica a inculpatului N.A. ar fi putut acoperi canti-
tativ toate actele de cercetare penala efectuate In cauza. In cuprinsul motivelor
scrise de recurs, In cadrul criticii supuse analizei, subscrisa pet. 3.9.2, apararea
~
inculpatului N.A. a invocat o grava ingerinta In dreptul sau Ia aparare ~i In raport
de audierile concomitente efectuate de catre cei doi procurori de caz. ~i In
aceastii privinta, instanta de recurs constata ca inculpatului i-au fost respectate
drepturile procesuale, faptul neparticiparii avocatilor sai Ia totalitatea actelor de n
urmarire penala efectuate de procurorii de caz fiind imputabil staff-ului de avo-
cati care i-au reprezentat interesele In cauza, a~a cum rezulta ~i din argumentele - av
factuale, cronologice, expuse in rezolutia procurorului ierarhic superior din
partici
1.08.2008, aflatii Ia filele 16-19 din vol. 78 din d.u.p. Or, de~i avocatii
proced
inculpatului N.A. au fost riguros incuno~tintati In legatura cu efectuarea tuturor
actelor de urmarire penala, interesul manifestat de ace~tia cu privire Ia derularea - ap
urmaririi penale a fost relativ scazut, avocatii participand numai sporadic Ia dar ~i :
audierile efectuate In cauzii de catre procurorii de caz. De altfel, numai a~a se catul, c
explica !ipsa de diligenta a apararii aceluia~i acuzat, cu caracter exceptional In (ii) dre
Acte/e procesuale # procedura/e comune 627
de catre ofiterul de
raport de filonul ulterior al apararilor invocate in cadrul procesului penal, in
Este evident ca
formularea unor cereri de amiinare a audierilor in vederea angrenarii unui numar
scris. Rezolvarea
corespunzator de avocati care sa acopere in integralitate procedura administrarii
inculpatul nu este
probei testimoniale. Prin urmare, constatiind ca, in cauza, avocatii inculpatilor au
form prevederilor
fost corect incuno~tintati cu privire Ia calendarul audierilor de martori, organele
gere contra actelor
de urmarire penala au procedat Ia efectuarea actelor de cercetare penala in
sau, dupa caz, de
conformitate cu dispozitiile legale in materie. Deopotriva, se constata ca, in
de procurorul ~ef
masura in care apararea inculpatului N.A. ar fi considerat ca declaratiile marto-
Justitie, precum ~i
rilor - Ia a caror audiere nu au participat avocatii imputerniciti - sunt relevante
nantelor procuro-
analizei temeiniciei acuzatiilor formulate impotriva sa in cauza pendinte, avea
titie ~i dreptul Ia
posibilitatea legala ca, in procedura prezentarii materialului de urmarire penala,
chiar o garantie
sa solicite o eventuala confruntare cu respectivii martori. Or, in procedura
de argumentele
invocata inculpatul N.A. nus-a prevalat de un asemenea drept, ceea ce justifica
penal are caracte-
concluzia ca, Ia ace) moment procesual, apararea nu a acordat o valoare proba-
mentare adecvati'i.
torie deosebita declaratiilor martorilor Ia a caror audiere nu a participat. Prin
esc ~i in faza de
urmare, neparticiparea avocatiJor inculpatului N.A. Ia toate audierile efectuate in
e se efectueaza
cauza s-a datorat exclusiv lipsei de interes al apararii care nu poate fi complinita
nale, este o faza
prin pliingerile succesive formulate impotriva masurilor procedurale dispuse de
atilor cercetati in
procurorii de caz (I.C.C.J., completul de 5 judeciitori, decizia nr. 160/2012,
"vire Ia programul
nepublicatii).
treze respectivele
de incuno~tintare
ocesuale anterior ~ Imprejurarea ca Ia audierea martorilor de catre procuror nu a participat
te in cauza prin inculpata ~i avocatul sau ales, nu constituie o incalcare a dreptului Ia aparare,
- s-au realizat in intruciit faza de urmarire penala este nepublica, iar adresarea de intrebari de
de ancheta ~i nu catre avocatul ales al inculpatei martorilor, reprezinti'i o facultate a organului de
onditiile in care, urmarire penala/procurorului ~i nu o obligatie conferiti'i expres de lege, astfel
ursul acestei faze cum este prevazut in cazul fazei de cercetare judecatoreasca, unde partile pot
partea a nu mai adresa intrebari martorilor prin intermediul pre~edintelui completului, cu respec-
ocatiale aflate Ia tarea principiului contradictorialitatii (1. C. C.J., completul de 5 judeciitori,
a in care s-ar fi decizia nr. 160/2012, nepublicatii).
~
tut acoperi canti-
rinsul motivelor Daca avocatul ales al inculpatului, care asista Ia efectuarea actelor de
ct. 3.9.2, apararea urmarire penala refuza sa semneze vreun act, indemniindu-1 ~i pe inculpat sa
arare ~i in raport procedeze in aceea~i maniera, ~i parase~te biroul, organul de urmarire penala
ri de caz. Si in poate desemna un avocat din oficiu, intruciit o astfel de atitudine a avocatului
m fost respectate ales echivaleaza cu lipsa de aparare (C.A. Bucure~ti, sectia I penalii, decizia
ditatea actelor de nr. 279/1998, in Curtea de Ape! Bucure~ti, Culegere de practicii judiciarii fn
materie penalii, 1998, Ed. All Beck, Bucure~ti, 1999, p. 57).
I din argumentele
- avocatul partilor ~i al subiectilor procesuali principali are de asemenea dreptul sa
ic superior din
participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi ~i libertati in
r, de~i avocatii
procedura audierii anticipate, sa formuleze plangeri, cereri ~i memorii;
fectuarea tuturor
vire Ia derularea - apararea implidi nu numai posibilitatea participarii la actele de urmarire penala,
ai sporadic Ia dar ~i: (i) dreptul partii sau al subiectului procesual principal de a lua contact cu avo-
el, numai a~a se catul, cu asigurarea confidentialitatii discutiilor, a convorbirilor ~i a corespondentei;
er exceptional in (ii) dreptul de a consulta dosarul; (iii) dreptul de a formula cereri ~i depune memorii etc.;
- avocatul are acelea~i drepturi pe care legea le recunoa~te partii sau subiectului
procesual principal, cu exceptia celor pe care acesta le exercita personal (spre
exemplu, dreptul de a da declaratii);
- in exercitarea dreptului Ia aparare avocatul are dreptul de a formula cereri
propunand adrninistrarea unor mijloace de proba in aparare, asupra carora procurorul
trebuie sa se pronunte motivat; in cazul in care cererile sale au fost respinse de
procuror avocatul are dreptul de a formula plangere Ia procurorul ierarhic superior
celui care a dispus respingerea cererii; cand plangerea vizeaza nerespectarea drep-
tului avocatului de a fi incuno~tintat cu privire la efectuarea actelor de urmarire
penala ori dreptul a se asigura contactul confidential cu clientul (parte sau subiect
procesual principal), ori dreptul de a consulta dosarul procurorul ierarhic superior
este obligat sa rezolve plangerea in eel mult 48 de ore de la data formularii;
- cu ocazia dezbaterii propunerii de arestare preventiva sau de prelungire a
masurii arestarii preventive, a cererilor de revocare, inlocuire, incetare de drept a
masurii arestarii preventive sau cu ocazia contestatiilor formulate in aceste materii,
avocatul inculpatului poate lua cuno~tinta de materialul de urmarire penala inaintat
judecatorului;
- contactul dintre avocat ~i clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct
sau indirect, de niciun organ al statului;
- persoana privata de libertate (retinuta sau arestata preventiv sau in alta cauza),
indiferent de stadiul procedurii are dreptul sa ia contact cu avocatul ales sau din
oficiu, asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor; administratia locului de arest
ori detentie are obligatia de a lua masurile necesare pentru respectarea dreptului Ia
confidentialitatea discutiilor persoanei private de libertate cu avocatul sau; persoana
privata de libertate are dreptul sa efectueze convorbiri telefonice cu avocatul sau de
Ia telefoanele publice cu cartela instalate in penitenciare, ce au caracter confidential
~i se efectueaza numai sub supraveghere vizuala; corespondenta persoanei private de
liberate cu avocatul nu poate fi deschisa sau retinuta;
- in vederea asigurarii secretului profesional, inregistrarea convorbirilor dintre
avocat ~i partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca
mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii conclu-
dente ~i utile privitoare la pregatirea sau savar~irea de catre avocat a unei infractiuni
dintre cele prevazute in art. 139 alin. (2) NCPP; astfel, pe de o parte, nu se poate
dispune ab initio inregistrarea convorbirilor dintre avocat ~i partea pe care o
reprezinta, iar, pe de alta parte, in cazul in care in mod accidental au fost inregistrate
aceste convorbiri (spre exemplu, in cazul in care nu s-a putut stabili in functie de
numerele de telefon utilizate ca este vorba de o convorbire avocat-client), acestea nu
pot fi redate in cadrul unui proces-verbal, pentru a fi folosite ca mijloc de proba,
impunandu-se distrugerea lor imediata;
- in cursu! procedurii de camera preliminara sau al judecatii, avocatul are dreptul
sa-l asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, sa ia cuno~tinta
de intregul dosar, sa formuleze cereri sau exceptii, iar in cazul cand inculpatul este
arestat, sa ia contact cu acesta.
sau subiectului
- - Este fondata cererea de amanare a cauzei in vederea angajarii unui
personal (spre
avocat, formulata de apelantul-inculpat Ia primul termen de judecata. Respin-
gerea cererii, cand prezenta avocatului este obligatorie, cu motivarea ca ape-
a formula cereri lantul a avut suficient timp pentru angajarea unui avocat, precum ~i judecarea
carora procurorul cauzei cu desernnarea unui avocat din oficiu, echivaleaza cu o judecata In !ipsa
fost respinse de avocatului (C.S.J. , sectia penalii, decizia nr. 112212002, www.legalis.ro).
ierarhic superior
erespe:cta,rea drep- - - Sernnatura unei persoane, In calitate de avocat, pe declaratia luata cu
de urmarire ocazia arestarii, tara a avea delegatie de avocat Ia dosar, ~i asistarea ulterioara de
(parte sau subiect catre o alta persoana, avocat desernnat din oficiu, cu delegatie depusa Ia dosar,
ierarhic superior nu satisface cerintele asigurarii dreptului Ia aparare In tot cursu! procesului
penal, existand lndoiala cu privire Ia apararea efectiva ~i reala Ia data ascultarii
de prelungire a inculpatului, In !ipsa unor dovezi certe ca acestuia i-a fost asigurat ~i respectat
.,,.,.,t,,.,. de drept a dreptul Ia aparare. In acest sens, se retine ca Ia dosar nu exista adresa organului
de urmarire penala prin care se cere baroului de avocati desernnarea unui avocat
In aceste materii,
din oficiu pentru inculpat ~i nici delegatia unui asemenea avocat, sau orice alta
penala inaintat
dovada de desernnare a unui avocat pentru a-1 asista pe inculpat Ia luarea primei
declaratii, cu ocazia arestarii (C.S.J., sectia penalii, decizia nr. 73711997,
www.legalis.ro).
Sectiunea a 4-a. Reprezentarea

locului de arest
dreptului la
sau; persoana - este activitatea prin care o persoana participa, in lipsa unei parti sau a unui
avocatul sau de subiect procesual principal, In numele ~i interesul acesteia la procesul penal sau Ia
confidential indeplinirea unor acte procesuale sau procedurale, in virtutea unei puteri conferite de
~Nr,tlnl"t. private de lege sau de o conventie;
- in cursu! procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte parti, precum ~i per-
soana vatamata pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor in care prezenta acestora este
obligatorie sau este apreciata ca fiind necesara de procuror, judecator sau instanta de
judecata, dupa caz;
- reprezentantul exercita drepturile partilor ori a subiectilor procesuali pe care le
reprezinta In conditiile mandatului legal sau conventional, cu exceptia celor pe care
acestea le pot exercita numai personal (de pilda, ascultarea in calitatea de persoana
vatamata); masurile luate sau solutiile dispuse de autoritatile judiciare vor viza
persoana reprezentata;
- reprezentarea poate fi:
(i) !ega/a, cand o persoana, In temeiullegii, reprezinta in fata organelor judiciare
persoanele vatamate lipsite de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu
are dreptul
restransa (de pilda, parintii sau tutorele pentru persoana vatamata minora, curatorul
sa ia cuno~tinta
pentru cea pusa sub curate Ia) sau persoanele juri dice [potrivit art. 491 alin. (1) NCPP
inculpatul este
persoana juridica este reprezentata Ia indeplinirea actelor procesuale ~i procedurale
de reprezentantul siiu legal (de pilda, administratorul care are puteri de reprezentare,
printr-o p
directorul)] care participa In procesul penal ca paqi vatamate, parti civile sau parti
responsabile civilmente; reprezen
cunoscute
- in cazul In care persoana juridica are calitatea de suspect sau inculpat, va parti-
cipa In procesul penal prin intermediul reprezentantului legal de la data efectuarii
actelor procedurale (nu este obligatoriu ca acesta sa fie aceea~i persoana cu
reprezentantullegal de la momentul savar~irii infractiunii);
vatamate
- reprezentantul legal poate introduce plangere prealabila In numele persoanei procesului
vatamate pe care o reprezinta, o poate retrage sau se poate lmpaca cu !aptuitorul In
respectiv
conditiile legii. interesele.
(ii) conventionalii, cand o persoana In temeiul unei conventii, reprezinta o parte trebuie sa
sau un subiect procesual principal In procesul penal; mandatul de reprezentare trebuie sau instan
sa fie special. oficiu. Pe
- reprezentantul conventional poate fi orice persoana ce are capacitate deplina de catie dec
exercitiu, indiferent daca are sau nu calitatea de avocat; In situatia In care repre- sau de car'
zentantul conventional are calitatea de avocat, poate declara apel, In temeiul unei persoanele
lmputerniciri conferite de lege chiar tara lmputernicire speciala, in baza legii, ca ~i rile recuno
reprezentantullegal;
- In cazul In care o persoana juridica are calitatea de inculpat, iar organele
judiciare au pus fn mi~care actiunea penalii impotriva reprezentantului legal al
persoanei juridice pentru aceea~i fapta sau pentru fapte conexe cu cea pentru care
este acuzata persoana juridica, aceasta va trebui sa l~i numeasca un mandatar pentru a
o reprezenta, pentru a se evita existenta unui conflict de interese lntre persoana juri- - este
dica ~i reprezentantullegal al acesteia, de natura a conduce la prejudicierea dreptului
la aparare al persoanei juridice [art. 491 alin. (2) NCPP]; mandatarul ce urmeaza a fi
desernnat trebuie sa fie apt sa asigure o aparare concreta ~i efectiva persoanei
juridice, iar nu sa fie un simplu interpus al reprezentantului legal;
- In cazul in care persoana juridica nu i~i nume~te un mandatar, acesta este desem-
nat, dupa caz, de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea
penala, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta, din randul
practicienilor In insolventa, autorizati potrivit legii; reprezentantul legal va exercita
drepturile persoanei juridice (de exemplu, dreptul de a angaja un avocat, de a exercita revizuire
apararea prin propria persoana, dreptul la tacere ~i privilegiul lmpotriva autoin- acestuia);
criminarii, dreptul de a exercita caile de atac, de a formula cereri, de a ridica exceptii
etc.) In procesul penal;
- potrivit art. 20 alin. (6) NCPP in cazulln care un numiir mare de persoane care In care nu
nu au interese contrarii s-au constituit parte civilii, acestea pot desernna o persoana care pHing
care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul In care paqile de catre co
civile nu #-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna des!a~urare a proce- lnsu~e~te p
sului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desernna, prin ordonanta,
respectiv prin incheiere motivata, un avoca! din oficiu pentru a le reprezenta intere-
sele. Incheierea sau ordonanta va fi comunicata paqilor civile, care trebuie sa
lncuno~tinteze procurorul sau instanta In cazul In care refuza sa fie reprezentati prin
avocatul desemnat din oficiu. Paqile civile pot fi citate prin reprezentantul legal sau
Acte/e procesua/e ~i procedura/e comune 631
i civile sau piiqi printr-o publicatie de circulatie nationala. Toate actele de procedura comunicate
reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cuno~tinta sunt prezumate a fi
cunoscute de catre persoanele reprezentate;
inculpat, va parti-
la data efectuiirii - tot astfel, potrivit art. 80 NCPP in situatia in care in cauza exista un numiir mare
a~i persoana cu de persoane viitiimate care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana
care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care persoanele
vatamate nu ~i-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desra~urare a
numele persoanei
procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin ordonanta,
cu raptuitorul in
respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta
interesele. Incheierea sau ordonanta va fi comunicatii persoanelor vatamate, care
eprezinta o parte trebuie sa incuno~tinteze, in termen de 3 zile de Ia primirea comunicarii, procurorul
rezentare trebuie sau instanta in cazul in care refuza sa fie reprezentati prin avocatul desemnat din
oficiu. Persoanele vatamate pot fi citate prin reprezentantul legal sau printr-o publi-
citate deplina de catie de circulatie nationala. Toate actele de procedure comunicate reprezentantului
ia in care repre- sau de care reprezentantul a luat cuno~tinta sunt prezumate a fi cunoscute de catre
in temeiul unei persoanele reprezentate. Reprezentantul persoanelor vatiimate exercitii toate dreptu-
baza legii, ca ~i rile recunoscute de lege acestora.
at, iar organele

tantului legal al Sectiunea a 5-a. Substituitul procesual
cea pentru care
andatar pentru a
e persoana juri- - este persoana care, in temeiul unei imputemiciri conferite de lege, poate sa
licierea dreptului exercite in nume propriu un drept al unei paqi sau subiect procesual principal sau sa
I ce urmeaza a fi efectueze in numele sau un act procesual, in ambele cazuri actioniind in interesul unei
"ctiva persoanei parti sau subiect procesual principal (nomine proprio sed iure alieno);
- substituitul procesual se deosebe~te de reprezentant (care actioneaza in numele
sta este desem- ~i in interesul reprezentatului), pe de o parte, prin faptul ca are facultatea, iar nu
eaza urmarirea obligatia de a actiona, iar pe de alta parte, prin aceea ca actioneaza in nume propriu,
nta, din riindul insa pentru valorificarea unui interes al paqii sau subiectului procesual principal (de
ega! va exercita exemplu, apelul poate fi declarat pentru inculpat de sotul acestuia sau cererea de
t, de a exercita revizuire poate fi formulatii in favoarea condamnatului de un membru de familie al
potriva autoin- acestuia);
ridica exceptii - in unele cazuri, legea prevede posibilitatea celui in favoarea careia s-a efectuat
actul procesual sa i~i insu~easca acest act sau sa declare ca nu ~i-1 insu~e~te in situatia
persoane care in care nu este de acord cu actiunea substitutului procesual (de exemplu, in cazul in
a o persoana care pliingerea penala este formulatii de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau
in care partile de catre copilul major pentru parinti, persoana vatamata poate sa declare ca nu i~i
urare a proce- insu~e~te pliingerea).
rin ordonanta,
rezenta intere-
re trebuie sa
rezentati prin
antul legal sau
Sectiunea a 6-a. Citarea repreze

cesul-v
1. Notiune. Continut
citatia,
- este institutia prin care o persoana este chemata Ia o anumita data In fata
organelor judiciare;
- dispozitia de citare reprezinta actul procesual, In vreme ce citatia constituie actul
procedural;
- citarea are caracter imperativ, realizandu-se din oficiu prin agentii procedurali ai
organelor judiciare sau prin orice all salariat a/ acestora, prin intermediul polifiei
locale ori prin serviciul po~tal sau de curierat; prevederea In NCPP a posibilitatii
citarii prin intermediul politiei locale ori a oricarui salariat a! organului judiciar per-
mite o mai mare flexibilitate In cadrul acestui proces ~i asigurarea celeritatii proce-
sului; persoanele lnsarcinate cu lndeplinirea citarii sau comunicarii actelor proce-
durale sunt obligate sa lndeplineasca procedura de citare ~i sa comunice dovezile de
lndeplinire a acesteia lnainte de termenul de citare stabilit de organul judiciar;
g) me
- ca exceptie, legea da, In anumite situatii, organelor judiciare facultatea de a consulte
chema prin citatie anumite entitati sau persoane In procesul penal [de pilda, potrivit
h) co
art. 505 alin. (2) NCPP cand suspectul sau inculpatul este un minor care a lmplinit
varsta de 16 ani, Ia orice ascultare sau confruntare a minorului, daca organul de - cita
urmarire penala considera necesar, citeaza parintii acestuia ori, dupa caz, pe tutore, dica ~i
curator sau persoana In lngrijirea ori supravegherea careia se afla temporar minorul,
precum ~i directia generala de asistenta sociala ~i protectie a copilului din localitatea
unde se desta~oara audierea]; - po
- In cazul In care In cauza exista un numar mare de persoane vatamate sau de parti care va
civile, iar ace~tia sau organele judiciare le-au desernnat un reprezentant comun
citarea se va realiza prin reprezentantul legal sau printr-o publicafie de circu/afie
na{ionala;
- minorul cu o varsta mai mica de 16 ani va fi citat, prin intermediul parintilor sau
a! tutorelui, cu exceptia cazului In care acest lucru nu este posibil;
- persoana citata este obligata sa se prezinte Ia data ~i Ia locul stabilit de organul
2. L
care a dispus citarea; In cazul In care paqile legal citate nu se prezinta In fata orga-
nului judiciar, In principiu, procesul penal poate continua ~i In !ipsa acestora; mar-
torii, expeqii ~i interpretii care nu se prezinta, pot fi sanctionati cu amenda judiciara;
de asemenea neprezentarea Ia citare poate atrage emiterea unui mandat de aducere;
- citarea se face prin citafie scrisa, dar se poate realiza ~i prin nota telefonica sau adresa
telegrafica ori prinfax, lncheindu-se In acest sens un proces-verbal; munca,
- NCPP prevede ca citarea se poate realiza <$i prin intermediul po<$1ei electronice
sau prin orice all sistem de mesagerie electronica, fnsa numai fn cazul fn care
persoana citata $i-a dat fn prealabil acordul cu privire Ia aceasta modalitatea de
citare; fn aces/ caz citarea se face Ia adresa electronica ori Ia coordonatele care au nerespe
fast indicate fn aces/ scop organului judiciar de catre persoana citata sau de catre data in
reprezentantul ei incheindu-se un proces-verbal cu privire Ia acesta; Ia pro-
cesul-verbal se ata~eaza, daca este posibil, dovada transmiterii citatiei;
- citafia este individuala ~i trebuie sa cuprinda:
a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite
umita data in fata citatia, sediul sau, data emiterii ~i numarul dosarului;
b) numele ~i prenumele celui citat, calitatea in care este citat ~i indicarea obiec-
tia constituie actul tului cauzei;
c) adresa celui citat;
entii procedurali ai d) ora, ziua, luna ~i anul, locul de infati~are, precum ~i invitarea celui citat sa se
ntermediul po/ifiei prezinte Ia data ~i locul indicate;
CPP a posibilitatii e) menfiunea ca partea citata are dreptul Ia un avoca! cu care sa se prezinte Ia
nului judiciar per- termenul fixat;
a celeritatii proce-
f) daca este cazul, mentiunea ca, potrivit art. 90 sau art. 93 alin. (4), apararea este
arii actelor proce-
obligatorie, iar in cazul in care partea nu i~i alege un avocat, care sa se prezinte Ia
unice dovezile de
termenul fixat, i se va desemna un avocat din oficiu;
ljudiciar;
g) mentiunea ca partea citata poate, in vederea exercitarii dreptului la aparare, sa
re facultatea de a
consulte dosarul aflat la arhiva instantei sau a parchetului;
[de pilda, potrivit
or care a implinit h) consecintele neprezentarii in fata organului judiciar.
daca organul de - citatia transmisa suspectului sau inculpatului trebuie sa cuprinda incadrarea juri-
pa caz, pe tutore, dica ~i denumirea infractiunii de care este acuzat, atentionarea ca, in caz de
emporar minorul, neprezentare, poate fi adus cu mandat de aducere;
lui din localitatea - citatia este semnata de organul judiciar care o emite;
- potrivit NCPP citarea $i comunicarea actelor procedurale se fac in plic inch is,
ate sau de paqi care va purta menfiunea , Pentru justifie. A se inmana cu priori/ate";
- organul judiciar poate comunica $i oral persoanei prezente termenul urmator,
aducandu-i Ia cuno$finfa consecinfele neprezentarii. in cursu/ urmaririi penale,
aducerea Ia cuno$finfa a termenului se menfioneaza fntr-un proces-verba/, care se
semneaza de cafre persoana astfel citata.
2. Locul de citare
;a acestora; mar-
- locul de citare este locul unde sunt citate persoanele chemate sa se prezinte in
enda judiciara;
fata organului judiciar, respectiv:
t de aducere;
1. suspectu/, inculpatu/, parfile in proces, precum $i alte persoane se citeaza la
a telefonica sau
adresa unde locuiesc, iar daca aceasta nu este cunoscuta, Ia adresa locului lor de
munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza;
O$fei electronice
- suspectul sau inculpatul are obligatia de a comunica in termen de eel mult 3 zile
cazul in care
organului judiciar schimbarea adresei unde locuie~te. Suspectul sau inculpatul este
modalitatea de
informat cu privire la aceasta obligatie in cadrul audierii ~i cu privire Ia consecintele
onatele care au
nerespectarii obligatiei; suspectul sau inculpatul care a indicat, printr-o declaratie
Ia sau de cafre
data in cursu! procesului penal, un alt Joe pentru a fi citat este citat la locul indicat;
~ Atiita vreme cat ~i-a schimbat domiciliul tadi a anunta organele judi-
ciare despre aceasta schimbare, de~i ~tia ca este implicat lntr-un proces penal,
inculpatul nu poate critica decizia instantei care, rejudeciind In !ipsa sa apelul
declarat de parchet, i-a agravat pedeapsa, pentru motivul ca nu 1-a citat Ia noua
adresa, caci el nu se poate prevala de propria culpa. Dar, In conditiile In care In
procesul-verbal de afi~are a citatiei Ia vechiul domiciliu, este tacuta mentiunea
ca destinatarul este mutat de Ia adresa, instanta de ape!, necunosciind locul de
munca a! inculpatului, trebuia sa dispuna citarea acestuia Ia sediul consiliului
local In a carui raza teritoriala s-a saviir~it infractiunea (C.A. Bucure~ti, sectia
a If-a penalii, decizia nr. 22611997, fn C.P.J.P. 1997, p. 58-59).
- suspectul sau inculpatul poate fi citat Ia sediul avocatului ales, daca nu s-a
prezentat dupa prima citare legal fndeplinita;
- daca suspectul sau inculpatul locuie~te fn strainatate, citarea se face, pentru
primul termen, potrivit normelor de drept international penal aplicabile in relatia cu
statui solicitat, in conditiile legii. In absenta unei asemenea norme sau in cazul in
care instrumentul juridic international aplicabil o permite, citarea se face prin
scrisoare recomandata. In acest caz, avizul de primire a scrisorii recomandate, sernnat
de destinatar, sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a indeplinirii proce-
durii de citare. Spre deosebire de vechiul NCPP a prevazut ca pentru primul termen
de judecata, suspectul sau inculpatul va fi fn~tiintat prin citatie ca are obligatia de a
indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de po~ta electronica sau mesagerie
electronica, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. in cazul
fn care nu se conformeaza, comunicarile i se vor face prin scrisoare recomandata,
recipisa de predare Ia po~ta roman a a scrisorii, fn cuprinsul careia vor fi mentionate
actele care se expediaza, Jinand lac de dovada de fndeplinire a procedurii.
2. bolnavii sau persoanele ajlate, dupa caz, fn spitale, a~ezaminte medicate ori de
asistenta sociala se citeaza prin administratia acestora (chiar ~i in cazul in care a fost
prezent Ia vreunul din termenele anterioare);
3. persoanele private de libertate se citeaza Ia locul de detinere, prin administratia
acestuia;
4. militarii se citeaza Ia unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia;
5. pentru persoanele care alcatuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale,
aflate in cursa, citarea se face Ia capitania portului unde este inregistrata nava;
6. personalul misiunilor diplomatice, a/ oficiilor consulare $i cetatenii romani
trimi~i sa lucreze fn cadrul organizatiilor internationale, membrii de familie care
locuiesc cu ei, cat timp se ajla fn strainatate, precum ~i cetatenii romani aflati fn
strainatate fn interes de serviciu, inc/usiv membrii de familie care fi fnsoJesc, se
citeaza prin intermediul unitatilor care i-au trimis fn strainatate;
7. institutiile, autoritatile pub/ice ~i alte persoane juridice se citeaza Ia sediul
acestora.
- daca nu se cunosc nici adresa unde locuie~te suspectul sau incul-patul ~i nici
locul sau de munca, precum ~i fn ipoteza neidenitificarii sediului institutiilor, auto-
ritatilor pub/ice $i a a/tor persoane juridice, Ia sediul organului judiciar (nu Ia sediul
Actele procesuale i procedurale comune 635
unta organele judi- consi/iu/ui local a~a cum prevedea vechiu/ Cod) se afi~eaza o in~tiinJare care trebuie
ntr-un proces penal, sa cuprinda:
d in !ipsa sa apelul a) anul, luna, ziua ~i ora cand a fost facuta;
nu 1-a citat Ia noua b) numele ~i prenumele celui care a !acut afi~area ~i functia acestuia;
conditiile in care in
te facuta mentiunea c) numele, prenumele ~i domiciliul sau, dupa caz, re~edinta, respectiv sediul celui
cunosciind Iocul de citat;
Ia sediul consiliului d) numarul dosarului in legatura cu care se face in~tiintarea ~i denumirea orga-
. Bucure~ti, sectia nului judiciar pe rolul caruia se afla dosarul;
9). e) mentiunea ca in~tiintarea se refera Ia actul procedural a! citatiei;
ui ales, daca nu s-a f) mentiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citatia in care
destinatarul este in drept sa se prezinte Ia organul judiciar pentru a i se comunica
itarea se face, pentru citatia;
Iicabile in relatia cu g) mentiunea ca, in cazul in care destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea
rme sau in cazul in citatiei in interiorul termenului prevazut Ia lit. f), citatia se considera comunicata Ia
itarea se face prin implinirea acestui termen;
ecomandate, semnat h) semnatura celui care a afi~at in~tiintarea.
a indeplinirii proce-
- Ia stabilirea termenului pentru infati~area suspectului sau inculpatului aflat in
entru primul termen
strainatate se tine seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statui pe
a are ob/igaJia de a
teritoriul caruia se afla suspectul sau inculpatul, iar in lipsa unor asemenea norme, de
onica sau mesagerie
necesitatea ca citatia in vederea infati~arii sa fie primita eel mai tiirziu cu 30 de zile
d procesul. in cazul
inainte de ziua stabilita pentru infati~are;
oare recomandata,
ia vor fi mentionate - suspectu/ sau incu/patu/ persoana juridica se citeaza, prin reprezentant legal, Ia
ocedurii. sediul acesteia; cand sediul este fictiv ori persoana juridica nu mai functioneaza Ia
sediul declarat, iar noul sediu nu este cunoscut, Ia sediul organu/ui judiciar se afi-
inte medica/e ori de
~eaza o in~tiintare; in cazul reprezentarii conventionale a persoanei juri dice prin man-
cazul in care a fost
datar, ori printr-un practician in insolventa citarea se face Ia locuinta mandatarului ori
Ia sediul practicianului in insolventa desemnat in calitate de mandatar.
ie, prin administratia
ntul acesteia; 3. Inmanarea citatiei

"time sau fluviale, 3.1. Primirea citapei de catre persoana chemata in fata organului judiciar
strata nava;
i cetaJenii romani - citatia se inmiineaza, oriunde este gasit, personal celui citat, care va semna
rii de fami/ie care dovada de primire; daca persoana citata, primind citatia, refuza sau nu poate sa
ii romani aflati in semneze dovada de primire, persoana insarcinata sa comunice citatia incheie despre
care ii insotesc, se aceasta proces-verbal;
- daca persoana citata refuza sa primeasca citatia, persoana insarcinata sa cornu-
e citeaza Ia sediul nice citatia va afi~a pe u~a destinatarului o in~tiintare, incheind un proces-verbal cu
privire Ia imprejurarile constatate. fn~tiin{area trebuie sa cuprinda:
a) anul, luna, ziua ~i ora cand afi~area a fost !acuta;
incu/-patul ~i nici
instituJii/or, auto- b) numele ~i prenumele celui care a tacut afi~area ~i functia acestuia;
iciar (nu Ia sediul
c) numele, prenumele ~i domiciliul sau, dupa caz, re~edinta, respectiv sediul celui
in~tiintat;
d) numarul dosarului in legatura cu care se face in~tiintarea ~i denumirea
organului judiciar pe rolul caruia se afla dosarul, cu indicarea sediului acestuia;
e) mentiunea ca in~tiintarea se refera Ia actul procedural a! citatiei;
f) mentiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citatia in care desti-
natarul este in drept sa se prezinte Ia organul judiciar pentru a i se comunica citatia;
g) mentiunea ca, in cazul in care destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea
citatiei in interiorul termenului prevazut Ia lit. f), citatia se considera comunicata Ia
implinirea acestui termen;
h) sernnatura celui care a afi~at in~tiintarea.
- in cazul in care scrisoarea recomandata prin care se citeaza un suspect sau
inculpat care locuie~te in strainatate nu poate fi inmanata, precum ~i in cazul in care
statui destinatarului nu permite citarea prin po~ta, citatia se va afi~a Ia sediul
parchetului sau a! instantei, dupa caz;
- citarea se poate realiza ~i prin intermediul autoritatilor competente ale statului
strain daca:
a) adresa celui citat este necunoscuta sau inexacta;
b) nu a fost posibila trimiterea citatiei prin intermediul po~tei;
c) daca citarea prin po~ta a fost ineficienta sau necorespunzatoare.
- cand citarea vizeaza bolnavii sau persoanele aflate, dupa caz, in spitale,
a~ezaminte medicale ori de asistenta sociala, persoanele private de libertate, militarii,
respectiv persoanele care alcatuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale, aflate
in cursa se citeaza, administratia spitalului/a~ezamantului medical sau de asistenta
sociala, respectiv administratia locului de detinere, comandantul unitatii militare, sau
capitania portului unde este inregistrata nava sunt obligate a inmana de indata citatia
persoanei citate sub luare de dovada, certificandu-i sernnatura sau aratand motivul
pentru care nu s-a putut obtine sernnatura acesteia. Dovada este predata agentului
procedural, iar acesta o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de jude-
cata care a emis citatia;
- citatia destinata unei institutii sau autoritati pub lice ori altei persoane juridice se
preda Ia registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei;
- dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda numarul dosarului, denumirea
organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia, numele, prenumele ~i
calitatea persoanei citate, precum ~i data pentru care este citata. De asemenea, trebuie
sa cuprinda data inmanarii citatiei, numele, prenumele, calitatea ~i sernnatura celui
care inmaneaza citatia, certificarea de catre acesta a identitatii ~i sernnaturii persoanei
careia i s-a inmanat citatia, precum ~i aratarea calitatii acesteia.
3.2. inmanarea citatiei altor persoane

- daca persoana citata nu se afla acasa, agentul inmaneaza citatia sotului, unei
rude sau oricarei persoane care locuie~te cu ea ori care in mod obi~nuit ii prime~te
corespondenta. Citatia nu poate fi lnmiinata unui minor sub 14 ani sau unei persoane
lipsite de discemamiint; daca persoana citata locuie~te intr-un imobil cu mai multe
apartamente sau intr-un hotel, in lipsa persoanelor aratate mai sus citatia se preda
administratorului, portarului ori celui care In mod obi~nuit il inlocuie~te;
- persoana care prime~te citatia sernneaza dovada de primire, iar agentul, certi-
ficiind identitatea ~i sernnatura, incheie proces-verbal. Daca aceasta refuza sau nu
poate sernna dovada de primire, agentul afi~eaza citatia pe u~a locuintei, incheind
proces-verbal;
- daca nu poate fi gasita niciuna dintre persoanele indicate mai sus agentul este
obligat sa se intereseze ciind poate gasi persoana citata pentru a-i inmiina citatia.
Ciind persoana citata nu poate fi gasita, agentul afi~eazii pe u~a locuintei persoanei
citate o fn~tiintare care trebuie sa cuprinda:
un suspect sau a) anul, luna, ziua ~i ora ciind depunerea sau, dupa caz, afi~area a fost tacuta;
~iIn cazul In care
b) numele ~i prenumele celui care a tacut afi~area ~i functia acestuia;
a afi~a la sediul
c) numele, prenumele ~i domiciliul sau, dupa caz, re~edinta, respectiv sediul celui
in~tiintat;
etente ale statului
d) numarul dosarului in legatura cu care se face in~tiintarea ~i denumirea
organului judiciar pe rolul caruia se afla dosarul, cu indicarea sediului acestuia;
e) mentiunea ca in~tiintarea se refera la actul procedural al citatiei;
f) mentiunea termenului stabilit de organul judiciar care a ernis citatia in care
destinatarul este in drept sa se prezinte la organul judiciar pentru a i se comunica citatia;
caz, In spitale,
g) mentiunea ca, in cazul in care destinatarul nu se prezinta pentru comunicarea
ibertate, militarii,
citatiei in interiorul termenului prevazut la lit. f), citatia se considera comunicata la
u fluviale, aflate
implinirea acestui termen;
sau de asistenta
tatii militare, sau h) sernnatura celui care a afi~at in~tiintarea.
de lndata citatia - in cazul ciind persoana citata locuie~te intr-un imobil cu mai multe apartamente
aratiind motivul sau intr-un hotel, daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care
redata agentului locuie~te, agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investi-
stantei de jude- gatiile au ramas tara rezultat, agentul afi~eaza citatia pe u~a principala a cladirii,
incheind proces-verbal ~i taciind mentiune despre imprejurarile care au tacut imposi-
oane juridice se bila inmiinarea citatiei.
ndentei;
3.3. lmposibilitatea de a comunica citatia
rului, denumirea
.le, prenumele ~i - ciind comunicarea citatiei nu se poate face, deoarece imobilul nu exista, este
semenea, trebuie nelocuit ori destinatarul nu mai locuie~te in imobilul respectiv, sau atunci ciind
sernnatura celui comunicarea nu poate fi tacuta din alte motive asemanatoare, agentul intocme~te un
aturii persoanei proces-verbal fn care mentioneazii situafiile constatate, pe care fl trimite organului
judiciar care a dispus citarea.
3.4. lncidente privind citarea

a sotului, unei - in cursul judecatii, neregularitatea cu privire la citare este luata in considerare
uit ii prime~te doar daca partea lipsa la termenul la care s-a produs neregularitatea o invoca la
termenul urmator Ia care este prezenta sau legal citata, dispozitiile privind sanctiunea
nulitatii apliciindu-se in mod corespunzator;
- in cazul in care dupa incheierea dezbaterilor instanta repune cauza pe rol, va
trebui sa dispuna citarea tuturor partilor pentru noul termen;
- nelegalitatile in legatura cu citarea unei parti sau subiect procesual principal
obliga organele judiciare sa constate existenta lipsei de procedura in cauza ~i sa
dispuna refacerea procedurii de citare;
- citarea nelegala poate atrage nulitatea relativa, in conditiile art. 282 NCPP a
actelor indeplinite in cauza penala in care procedura a fost viciata.
Sectiunea a 7-a. Comunicarea actelor procedurale
- este mijlocul procesual prin care organele judiciare:

(i) transmit unui participant Ia procesul penal un act procedural sau o copie a
acestuia (de exemplu, comunicarea unei copii de pe rechizitoriu inculpatului, ori a
unei copii a minutei sentintei penale procurorului, partilor, persoanei vatamate ~i, in
cazul in care inculpatul este arestat, administratiei locului de detinere, in vederea
exercitarii caii de atac);
(ii) fncunoo$tinfeazii participantii Ia procesul penal despre un act procesual ori
masura procesuala ce a fost efectuata/luata sau care urmeaza a fi efectuata/luata, ori
despre un incident procedural ce urmeaza a fi solutionat (de pilda, incuno~tintarea
persoanei vatamate despre dispunerea unei solutii de clasare).
- comunicarea actelor procedurale se face potrivit de regula in scris ~i din oficiu
potrivit dispozitiilor prevazute de lege cu privire Ia locul de citare ~i Ia inmiinarea
citatiei.
Sectiunea a 8-a. in~tiintarea
- este modalitatea prin care un organ judiciar informeaza participantii Ia proce-

durile penale cu privire Ia efectuarea ori neefectuarea unui act procesual sau proce-
dural ori despre luarea unei masuri procesuale (de pilda, partile sunt in~tiintate despre
termenul Ia care va fi solutionata cererea de stramutare, cu mentiunea ca pot trimite
memorii ~i se pot prezenta Ia termenul stabilit pentru solutionarea cererii; in~tiintarea
persoanei vatamate despre punerea in libertate a inculpatului arestat preventive);
- in~tiintarea se poate realiza pe cale orala, activitatea desta~urata consemniin-
du-se intr-un proces-verbal, sau prin adresa caz in care dispozitiile prevazute de lege
cu privire Ia locul de citare ~i Ia inmiinarea citatiei se aplica in mod corespunzator.
privind sanctiunea Sectiunea a 9-a. Mandatul de aducere
cauza pe rol, va
- este actul procedural ce consta in ordinul dat de organul judiciar ca o anumita
persoana, a carei ascultare sau prezenta este necesara, sa fie adusa in fata sa in cazul
rocesual principal In care aceasta fiind anterior citata nu s-a prezentat; NCPP a mai prevazut a ipateza
ra in cauza ~i sa suplimentara de emitere a mandatului de aducere fn cazul fn care nu a fast pasibila
camunicarea carespunzataare a citatiei cu privire Ia a anumita persaana, a carei
art. 282 NCPP a ascultare sau prezenfa este necesara ~i fmprejurarile indica fora echivac ca
persaana se sustrage de Ia primirea citafiei;
- suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar fnainte de afi
fast chemat prin citatie, daca aceasta masura se impune In interesul rezolvarii cauzei;
rale in cazul In care suspectul sau inculpatul este o persoana juridica mandatul de aducere
se va emite cu privire la reprezentantul legal sau conventional (mandatar, respectiv
practician in insolventa) al acestuia;
- organul de urmarire dispune aducerea cu mandat a unei persoane prin arda-
ral sau o copie a nanfa, iar instanta de judecata prin fncheiere; In baza acestor acte procesuale se emite
culpatului, ori a actul procedural (mandatul de aducere);
i vatamate ~i, in - judecatarul de camera preliminara sau judecatarul de drepturi ~i libertati ar
ere, in vederea putea dispune emiterea unui mandat de aducere in ipoteza in care cu ocazia solu-
tionarii unei cereri sau propuneri referitoare la masurile preventive apreciaza ca este
act procesual ori necesara prezenta inculpatului;
fectuata/luata, ori - deopotriva. judecatarul de drepturi ~i libertati poate dispune emiterea unui man-
incuno~tintarea
dat de aducere la cererea procurorului in cazul in care pentru executarea mandatului
de aducere este necesara patrunderea rara consimtamiint intr-un domiciliu sau sediu;
ris ~i din oficiu
- mandatul de aducere se executa prin organele de cercetare penala ale politiei
~i la inmanarea judiciare ~i organele de ordine publica (de pilda, organele jandarmeriei romiine );
executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul
unitatii militare sau prin politia militara;
- persoana careia i se incredinteaza executarea mandatului transmite mandatul
persoanei pentru care acesta a fost emis ~i li solicita sa o insoteasca; in cazul in care
persoana indicata In mandat refuza sa insoteasca persoana care executa mandatul sau
fncearca sa fuga, aceasta vafi adusa prin canstrangere; prin urmare, patrivit NCPP
ipantii la proce-
arice persaana care face abiectul unui mandat de aducere (inc/usiv persaana vata-
,_sual sau proce-
mata, partea civila sau respansabila civilmente) paate fi adusa prin canstrangere fn
~tiintate despre
fata arganelar judiciare;
pi ca pot trimite
~rii; in~tiintarea - ca exceptie, mandatul de aducere nu va fi pus fn executare prin constriingere
eventive); daca persoana aratata in mandatul de aducere nu poate fi adusa din motive de boala;
in acest caz organul insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta lntr-un
ata consemniin-
proces-verbal, care se 'inainteaza de 'indata organului judiciar care a emis mandatul de
vazute de lege
aducere;
respunzator.
- daca organul 'insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gase~te per-
saana prevazuta fn mandat la adresa indicata, face cercetari ~i, daca acestea au ramas
tara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile -in
tacute. Procesul-verbal se inainteaza, de indata, organului de urmarire penala sau, libertati
dupa caz, instantei de judecata; incuviin~
- activitatile desta~urate cu ocazia executarii mandatului de aducere sunt consem- - in
nate intr-unproces-verba/, care trebuie sa cuprinda: organele
a) numele, prenumele ~i calitatea celui care 11 incheie; patrunde
cautat, in'
b) locul unde este incheiat;
sau pen
c) mentiuni despre activitatile desta~urate.
- mandatu/ de aducere emis de organele de urmarire penala nu confera un drept
organelor care 11 executa de a patrunde in orice mod in domiciliul/locuinta celui ce
-man
urmeaza a fi adus; in cazul in care persoana ce trebuie adusa se afla in spatiul sau
turi ~i li
privat mandatul de aducere nu poate fi executat decat daca aceasta i~i da
sa cuprin
consimtamantul pentru accesul in locuinta ori daca parase~te benevol spatiul privat;
totu~i in cazul in care patrunderea intr-un spatiu privat a fost realizata in baza unui
a) de
mandat de perchezitie domiciliara emis de judecatorul de drepturi ~i libertati, b) da
organele de urmarire penala pot aduce persoanele gasite in spatiul privat la sediul
acestora in vederea audierii in baza mandatului de aducere emis fie de procuror fie de
organele de cercetare penala;
- in cazul in care pentru executarea mandatului de aducere este necesara patrun-
derea tara consimtamant intr-un domiciliu sau sediu NCPP a prevazut ca in cursu!
urmaririi penale mandatul de aducere poate fi dispus, Ia cererea motivatii a procuro-
rului, de judeciitoru/ de drepturi ~i libertiiti de la instanta careia i-ar reveni competenta
sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in
a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul;
- procedura de obtinere a mandatului de aducere de la judecatorul de drepturi ~i
libertati este asemanatoare cu cea prevazuta de NCPP pentru emiterea unui mandat
de perchezitie domiciliara ~i presupune urmatorii pa~i procedurali :
1. formularea unei cereri de ciitre procuror prin care sii se solicite judeciitoru/ui
de drepturi ~i /ibertiiti emiterea unui mandat de aducere;
- cererea formulata de procuror, in cursu! urmaririi penale, trebuie sa cuprinda:
a) motivarea indeplinirii conditiilor necesare pentru emiterea mandatului;
b) indicarea infractiunii care constituie obiectul urmaririi penale ~i numele
suspectului sau al inculpatului;
c) indicarea adresei unde se afla persoana pentru care se solicita emiterea manda-
tului de aducere.
2. repartizarea cererii unui judeciitor de drepturi ~i /ibertiiti # so/ufionare de
ciitre acesta.
- cererea prin care se solicita, in cursu! urmaririi penale, emiterea unui mandat de
adu~ere se solutioneaza in camera de consiliu, flirii citarea piirtilor; participarea
procuroru/ui nu este obligatorie;
despre cercetarile - in cazul in care apreciaza ca cererea este intemeiata, judecatorul de drepturi ~i
arire penala sau, libertati dispune motivat, prin incheiere definitiva, admiterea solicitarii parchetului ~i
incuviintarea aducerii persoanei solicitate, emifdnd de indalii mandalul de aducere;
cere sunt consem- - in vederea executarii mandatului emis de judecatorul de drepturi ~i libertati
organele de cercetare penala ale politiei judiciare ~i organele de ordine publica pot
patrunde in locuinta sau sediul oricarei persoane, in care exista indicii ca se afla eel
cautat, in cazul in care acesta refuza sa coopereze, impiedica executarea mandatului
sau pentru orice alt motiv temeinic justificat ~i proportional cu scopul urmarit;
confera un drept - mandatul de aducere emis de instanta de judecata confera dreptul organelor de
ocuinta celui ce executare sa patrunda in spatiile private;
fla in spatiul sau - mandatul de aducere emis de organul de urmarire penala, judecatorul de drep-
aceasta i~i da turi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata trebuie
ol spatiul privat; sa cuprinda:
ata in baza unui a) denumirea organului judiciar;
turi ~i libertati, b) data, ora ~i locul emiterii;
privat Ia sediul
c) numele, prenumele ~i calitatea persoanei care a emis mandatul de aducere;
e procuror fie de
d) scopul pentru care a fost emis;
necesara patrun- e) numele persoanei care urmeaza a fi adusa cu mandat ~i adresa unde locuie~te .
t ca in cursu! In cazul suspectului sau inculpatului, mandatul de aducere trebuie sa mentioneze
alii a procuro- infractiunea care constituie obiectul urmaririi penale;
veni competenta f) indicarea temeiului ~i motivarea necesitatii emiterii mandatului de aducere;
grad acesteia in g) mentiunea ca mandatul de aducere poate fi folosit o singura data;
orul;
h) sernnatura ~i ~tampila organului judiciar.
I de drepturi ~i
- organul judiciar trebuie sa procedeze Ia ascultarea, de indata, a persoanei aduse
a unui mandat
cu mandat de aducere sau, dupa caz, efectueaza de indata actul care a necesitat
prezenta acesteia;
- in vederea evitarii privarilor de libertate arbitrare NCPP a prevazut ca persoa-
nele aduse cu mandat raman la dispozitia organului judiciar numai pe durata impusa
cuprinda: de audiere sau de indeplinirea actului procesual care a :tacut necesara prezenta lor,
dar nu mai mull de 8 ore, in afarii de cazul cdnd s-a dispus refinerea ori areslarea
preventivii a acestora .
.
iterea manda- .
""""'~'"coo"'"'""..'"""''"'
Curtea a constatat ca nu este contestata de catre parti Impre-
jurarea ca Ia data de 27 noiembrie 2006, ora 16:00 reclamantul a fost ridicat de
olufionare de politie din locuinta lui din localitatea Bor~ ~i transportat Ia Cluj, unde era in
des:ta~urare o ancheta penala fata de el, fiind eliberat Ia data de 28 noiembrie
2006, ora 02:00. Curtea a observat ca, in timp ce reclamantul a sustinut ca a fost
ui mandat de
obligat de politi~ti sa-i insoteasca, Guvemul a sustinut ca reclamantul a :facut
parliciparea
acest lucru de buna voie. Constatand ca reclamantul a fost pazit de politi~ti
continuu ~i ca pe drumul de Ia Bor~ Ia Cluj acesta nu a putut sa piece, precum ~i
faptul ca a fost pazit in ambulanta de Ia Spitalul Huedin Ia Spitalul Cluj, Curtea
a concluzionat ca reclamantul a fost privat de libertate in sensu! art. 5 parag. 1 din
Conventie. In examinarea aspectului dadi privarea de libertate s-a tacut potrivit

procedurii prevazute de lege, Curtea a retinut eli temeiul legal a! luarii in
custodie a reclamantului a fost art. 183-184 C.proc. pen. In acest context, Curtea
a observat eli reclamantul a sustinut di nu a fost citat de parchet in procedura
aflata in desta~urare fata de el, iar Guvemul nu a produs vreo dovada a citi'irii
reclamantului, spre exemplu copia citatiei. Totodata, daca au existat motive
pentru aducerea reclamantului cu mandat de aducere chiar tara o prealabila
citare, conform art. 183 alin. (2) C.proc.pen., asemenea motive nu au fost
indicate, fiind incalcata astfel procedura penala. Totodata, Curtea a remarcat eli
exista contradictii cu privire Ia aducerea cu mandat a reclamantului. Astfel, in
timp ce procurorul din cadrul Parchetului de pe liinga Curtea de Ape! Cluj a
retinut ca, data fiind ancheta penala in desta~urare, aducerea reclamantului cu
mandat de aducere era necesara pentru ascultarea acestuia de indata, chiar ~i tara
citarea prealabila, Procurorul General din cadrul aceluia~i parchet a retinut ca
mandatul de aducere a fost emis intruciit, de~i legal citat, reclamantul a refuzat
sa se prezinte Ia politie pentru a fi audiat. Curtea ~i-a exprimat indoiala eli era
necesara privarea de libertate a reclamantului pentru a fi insotit pe o distanta de
200 km de catre 10 politi~ti in vederea audierii intr-o ancheta penala care s-a
finalizat cu netrimiterea lui in judecata pe motiv ca vinovatia lui nu putea fi
dovedita. In concluzie, a fost incalcat art. 5 parag. I din Conventie (CEDO,
hotardrea din 20 noiembrie 2012, in cauza Giurau c. Romdniei, parag. 79-89).
~+~-
~L!!It'~ -; . , ....
'li'"'~""coo"'OF"""''""'"""
Curtea accepta faptul ca atune! cand un martor nu se prezmta,
tara vreun motiv intemeiat, in fata autoritatilor pentru a fi audiat, el poate fi adus
prin constriingere in fata organelor de urmarire penala sau a instantei. Totu~i,
decizia de aduce o persoana prin constriingere in fata autoritatilor nu trebuie sa
fie o decizie formala, ci trebuie sa aiba in vedere toate circumstantele relevante
ale cauzei. Astfel, acelea~i motive (o calatorie de afaceri, boala, un eveniment de
familie) pot constitui motive justificate de neprezentare intr-un caz, sau
nejustificate in alt caz. Curtea constata ca reclamantul a fost informat despre
faptul ca este citat ~i ca i s-au acordat 21 de ore pentru a se prezenta in fata
organelor de urmarire penala din Moscova, insa acesta nu a comparut Ia audieri.
Strict formal, el nu ~i-a respectat obligatia de a se prezent Ia audiere. Dar Curtea
nu este convinsa ca acesta este un motiv suficient pentru ca reclamantul sa fie
adus prin constriingere Ia Moscova in ziua imediat urmatoare. in primul rand,
este dificil de inteles de ce organele de urmarire penala nu mai puteau a~tepta
inca trei zile, data Ia care reclamantul anuntase ca se av intoarce Ia Moscova in
conditiile in care ancheta se declan~ase in urma cu mai multe luni. Comporta-
mentul anterior al reclamantului nu dadea niciun motiv de teama ca acesta ar
urmari sa se sustraga de Ia audieri. Deopotriva in caz de urgenta organele de
urmarire penala ar fi putut proceda Ia ascultarea reclamatului prin delegarea
acestei activitati organelor de urmarire penala de Ia locul in care acesta se afla,
sau ar fi putut trimite un reprezentant a! acestora in ace! loc pentru a proceda Ia
ascultare. In a! doi1ea rand, modalitatea in acre acesta a fost ridicat ~i adus prin
constriingere a fost neobi~nuita. Reclamantul a fost privat de libertate in vederea
aducerii Ia audieri mai degraba ca un infractor periculos, deciit ca un simplu
martor: o intreaga operatiunea politieneasca a fost pusa in mi~care in scurt timp,
inclusiv prin participarea unor ofiteri inarmati, reclamatul fiind ridicat din
~
s-a flicut potrivit
ega! a! luarii in Novosibirsk imediat in dimineata zilei urmatoare. In final, modalitatea de desfli-
t context, Curtea ~urare a evenimentelor merita de asemenea o atentie deosebita. Imediat dupa ce
phet in procedura reclamantul a fost ascultat in calitate de martor, a fost pus sub invinuire ~i de
o dovada a citarii indata procurorii au solicita judecatorului printr-un referat de 9 pagini arestarea
u existat motive sa preventiva. Aceasta rapiditate in desta~urarea procedurilor sugereaza faptul ca
ra~a 0 prealabila in realitate organele de urmarire penala erau pregatite pentru o astfel de evolutie
ot1ve nu au fost a lucrurilor ~i il vizau pe reclamant in calitate de acuzat, iar nu de martor. Curtea
ea a remarcat ca reafirma ca o privare de libertate poate fi nelegala daca scopul declarat a! ace~tia
tului. Astfel, in difera de eel real. In prezenta cauza, daca reclamantul ar fi fost privat de liber-
de Ape! Cluj a tate in calitate de suspect in Novosibirsk, ar fi fost condus in vederea arestarii
reclamantului cu preventive in fata instantei locale. In schimb, in calitate de martor acesta a fost
ata, chiar ~i tara adus prin constrangere Ia Moscova unde ulterior sa fie formulata ~i propunerea
chet a retinut ca de arestare. Imprejurarile arestarii preventive a reclamantului indica faptul ca
mantul a refuzat numai in mod formal acesta a fost adus ca martor, in conditiile in care intentia
indoiala ca era reala a organelor de urmarire penala a fost sa il acuze de comiterea unei infrac-
pe o distanta de tiuni pe reclamant, ~i astfel, sa schimbe locul de desta~urare a unei eventuale
penala care s-a proceduri de arestare pentru unul mai favorabil. Prin urmare, Curtea a apreciat
lui nu putea fi ca au fost incalcate dispozitiile art. 5 parag. 1 lit. b) (CEDO, hotiirarea din 31
ventie (CEDO, mai 2011, fn cauza Khodorkovskiy c. Rusiei, parag. 134-143).
arag. 79-89).
nu se prezinta, Sectiunea a 10-a. Termenele

el poate fi adus
tstantei. Totu~i,
- termenul este intervalul de timp inauntrul caruia ori pana Ia care se poate sau
or nu trebuie sa
trebuie indeplinit un act, activitate sau o masura procesuala, ori exercitat un drept
tele relevante
procesual;
eveniment de
-un caz, sau - in anumite cazuri in care actele procesuale sau procedurale trebuie indeplinite cu
format despre celeritate, legea utilizeaza notiuni ca: , de urgentii" [de pilda, instanta ierarhic supe-
ezenta in fata rioara comuna se pronunta asupra conflictului de competenta, de urgenJii, prin
arut Ia audieri. incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac [art. 52 alin. (7) NCPP], respectiv
re. Dar Curtea art. 159 alin. (9) NCPP prevede ca in cazuri exceptionale, ce impun efectuarea
perchezitiei de urgentii, sau in cazul in care avocatul nu poate fi contactat, perchezitia
primul rand, poate incepe ~i inainte de expirarea termenului de doua ore], sau , de fndatii" - de
puteau a~tepta exemplu, dupa luarea masurii, suspectului sau inculpatului i se aduc Ia cuno~tinta, de
a Moscova in fndatii, in limba pe care o intelege, motivele intemarii, incheindu-se in acest sens un
i. Comporta- proces-verbal [art. 184 alin. (12) NCPP], sau procurorul dispune de fndatii efectuarea
ca acesta ar unei autopsii medico-legale daca decesul s-a produs in perioada in care persoana se
organele de afla in custodia politiei, ori a Administratiei Nationale a Penitenciarelor [art. 185
rin delegarea
alin. (2) NCPP].
cesta se afla,
u a proceda Ia
t ~i adus prin
ate in vederea
a un simplu
n scurt timp,
1. Categorii
(sam
(i) fnjuncfie de obiectul protecfiei ~ide scopul urmiirit; zile
cad
1. Termenul procedural cain
- este termenul prevazut de lege in vederea asigurarii bunei des:fa~urari a proce-
durilor penale inauntrul caruia sau pana Ia care se pot indeplini sau trebuie indeplinite calc
anumite acte, activitati ori masuri procesuale (de exemplu, termenele in care poate fi
formulata o cale de atac );
- termenul procedural poate fi:
1. de recomandare este termenul inauntrul caruia ar trebui indeplinite anumite
acte procesuale sau procedurale in vederea bunei des:fa~urari a procesului penal, a
carui nerespectare nu atrage consecinfe juridice cu privire Ia valabilitatea actului
indeplinit cu depa~irea acestui termen (de exemplu, termenul de 5 zile inainte de
expirarea masurii arestarii preventive in care trebuie inaintata judecatorului de
camera preliminara rechizitoriul ~i dosarul de urmarire penala in vederea analizei
necesitatii mentinerii starii de arest);
2. imperativ (peremptoriu) este termenul in care trebuie exercitat un drept pro-
cesual ori indeplinite anumite acte procesuale sau procedurale, sub sanctiunea decii-
derii ori a anuliirii actului (de exemplu, termenul pentru formularea plangerii preala-
bile, termenul in care poate fi formulata plangere impotriva solutiilor procurorului de
clasare sau de renuntare la urmarirea penala, termenul pentru exercitarea cailor de
atac etc.); actul efectuat dupa implinirea unui termen imperativ este tardiv;
3. prohibitiv (dilatoriu) este termenul care permite indeplinirea actului procesual
ori procedural, numai dupa expirarea duratei sale, sub sanctiunea nulitii/ii (de pilda,
punerea in executare a unei hotarari judecatore~ti prin care s-a dispus condamnarea
unei persoane la o pedeapsa privativa de libertate nu poate avea loc mai inainte de
ramanerea definitiva a hotararii); termenul prohibitiv constituie in fapt un impedi-
ment la efectuarea legala a unui act procesual sau procedural pe durata sa; actul efec-
tuat inainte de expirarea termenului prohibitiv este prematur.
- Ia calcularea termenului procedural se pome~te de Ia ora, ziua, luna sau anul
mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea
dispune altfel; la calcularea termenelor procedurale pe ore sau pe zile nu se socote~te
ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care acesta se
impline~te (sistemul zile/or libere; spre exemplu, un termen procedural de 10 zile
prevazut de lege pentru exercitarea caii de atac a apelului care incepe sa curga in ziua
de 3 martie 2014 se va implini in ziua de 14 martie 2014; cele 10 zile libere sunt 4
martie- 13 martie 2014; a~adar, apelul poate fi formulat in termen in perioada 3- 14
martie 2014); termenele procedurale socotite pe luni sau pe ani expira, dupa caz, la
sfiir~itul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori Ia sfiir~itul zilei ~i lunii corespun-
zatoare din ultimul an; daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare,
termenul expira in ultima zi a acelei luni;
Acte/e procesuale $i procedurale comune 645
- cand ultima zi a unui termen (pe zile, luni, ani) cade intr-o zi nelucratoare
(sambata, duminica, intr-o zi de sarbatoare legala), termenul expira la sfiir~itul primei
zile lucratoare care urmeaza (prorogarea termenului); cand ultima zi a termenului nu
cade intr-o zi nelucratoare, nu prezinta importanta pentru calcularea duratei acestuia
cain cuprinsul termenului au existat ~i zile nelucratoare;
sra~urari a proce-
- prorogarea legala a termenelor procedurale nu va opera in cazul termenului
ebuie indeplinite calculat pe ore;
le in care poate fi
- NCPP nu prevede institutia suspendarii sau a intreruperii termenelor procedurale.
~ Termenele procedurale pe ore, cum este termenul de 48 de ore

eplinite anumite prevazut pentru exercitarea recursului impotriva incheierii prin care instanta
cesului penal, a respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, se calcu-
bilitatea actului leazli pe unitliti libere de timp, in sensu! eli ora de Ia care incepe sli curgli
zile inainte de termenul ~i ora in care acesta se impline~te nu intra in durata termenului.
udecatorului de Prorogarea termenelor procedurale prevlizutli in dispozitiile C.proc.pen. -
ederea analizei potr:ivit clirora atunci cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucrlitoare,
termenul expirli Ia sfiir~itul primei zile lucrlitoare care urmeazli - nu este apli-
cabilli termenelor procedurale pe ore, ci numai termenelor procedurale a cliror
t un drept pro-
duratli este fixatli pe zile, luni sau ani (J.C.C.J., sectia pena/a, decizia
ctiunea decii-
nr. 2575/06.07.2009, B.J. 2009, p. 853).
langerii preala-
procurorului de 2. Termenul substanpal
tarea cailor de
div; - este termenul prevazut de lege fn materia miisurilor restrictive sau privative de
drepturi [de exemplu, libertatea persoanei, viata privata), in scopul protejarii acestora
~tului procesual
(de pilda, termenele prevazute de lege in materia masurilor preventive (inclusiv cele
taJii (de pi Ida,
referitoare la caile de atac), a supravegherii tehnice, precum ~i cele din materia
condarnnarea
prescriptiei, reabilitarii, duratei pedepselor];
mai inainte de
pt un impedi- - termenele substantiale se calculeaza pe orelzile p/ine (ora sau ziua de la care
sa; actul efec- incepe ~i cea la care se sfiir~e~te termenul intra in durata acestuia); sunt de regula cu
doua ore/zile mai scurte decat termenele procedurale;
luna sau anul - in materia termenelor substantiale nu opereazii prorogarea termenului; chiar
I cand legea daca ultima zi a unui termen substantial cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira
se socote~te fn aceea zi, iar nu la sfiir~itul primei zile lucratoare care urmeaza;
are acesta se - expirarea termenului substantial atrage sanctiuni specifice cum ar fi de pilda
a! de 10 zile incetarea de drept a masurii preventive;
curga in ziua - NCPP nu prevede institutia suspendarii sau a intreruperii termenelor substan-
libere sunt 4 tiale.
rioada 3 - 14
(ii) fn Junetie de izvorul lor;
dupa caz, Ia
ii corespun- - termenul legal este termenul stabilit prin lege (de exemplu, termenul maxim al
spunzatoare, duratei masurii arestlirii preventive in cursu! urmaririi penale- 180 de zile );
- termenul judiciar este termenul stabilit de organele judiciare in fata carora se
afla cauza penala (de pi ida, termenul acordat de instanta de judecatli pentru adminis-
trarea probelor).
(iii) fn func{ie de moda/itatea de ca/cu/.

- tennen de regresiune este tennenul ce se calculeaza in sensu! invers curgerii
timpului [de pilda, tennenul in care trebuie inmanata citatia suspectului sau inculpa-
tului aflat in strainatate se calculeaza inapoi cu 30 zile de Ia ziua stabilita pentru
inrati~are- art. 259 a! in. (11) NCPP];
- tennenul de succesiune este tennenul ce se calculeaza in sensu! curgerii tim-

pului; majoritatea tennenelor prevazute de nonnele de procedure penala sunt tennene
de succesiune (de pilda, tennenul pentru atacarea cu ape! a unei sentinte curge, dupa
caz, fie de Ia pronuntarea hotararii, fie de Ia comunicarea acesteia).
2. Act considerat ca fiind fiicut in termen
- este actul depus inauntrul tennenului prevazut de lege Ia oficiu/ po~ta/ prin
scrisoare recomandata (nu prin scrisoare simp/a, ori printr-un serviciu de curierat),
Ia administratia locului de detinere ori Ia unitatea militara, chiar daca inregistrarea Ia
organul judiciar are Joe dupa expirarea tennenului;
- inregistrarea sau atestarea racuta de catre administratia locului de detinere pe
actul depus, recipisa oficiului po~tal, precum ~i inregistrarea ori atestarea racuta de
unitatea militara pe actul depus reprezinta dovada datei depunerii actului;
- daca actul este transmis de parte prin scrisoare simpla, fax ori prin po~ta electro-
nica (e-mail), va fi considerat racut in tennen daca data inregistrarii acestuia Ia organul
judiciar este inauntrul tennenului, neprezentand importanta data depunerii scrisorii Ia
po~ta (dovada putand fi racuta numai cu recipisa oficiului po~tal in cazul scrisorilor
- sunt
recomandate ), a trimiterii faxului ori a emiterii mesajului in fonna electronica; legalitatii
- potrivit NCPP daca un act care trebuia racut intr-un anumit tennen a fast comu-
nicat sau transmis, din necunoa~tere ori dintr-o gre~eala vadita a expeditoru/ui,
inainte de expirarea tennenului, unui organ judiciar care nu are competenta, se
considera ca a fost depus in tennen, chiar daca actul ajunge Ia organul judiciar
competent dupa expirarea tennenului fixat;
- actul efectuat de procuror este considerat ca racut in tennen, daca data Ia care a
fost trecut in registrul de ie~ire a! parchetului este inauntrul tennenului cerut de lege
pentru efectuarea actului; exceptie de Ia aceasta regula fac caile de atac in privinta
carora declaratia de ape! a procurorului trebuie sa fie inregistrata in tennenul legal Ia
registratura instantei, fiind lipsita de relevanta data Ia care declaratia de ape! a fost
trecuta in registrele interne ale parchetului.
3. Luarea in cuno~tinta a termenului de judecata
- este procedura prin care unii subiecti procesuali sunt infonnati despre tennenul
de judecata fixat, nemaifiind necesara citarea lor;
indeplin
- persoana vatlimata ~i partile prezente Ia un termen de judecata iau in cuno~tinta
ul invers curgerii noul termen, nemaifiind citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar Jipsi Ia
tului sau inculpa- vreunul din aceste termene;
a stabilita pentru
- cand judecata se amana, martorii, expertii ~i interpre\ii prezen\i in instanta iau in
cuno~tinta noul termen, nemaifiind necesara citarea lor;
nsul curgerii tim-
- intati~area persoanei vaH1mate sau a partii in instanta, in persoana sau prin
nala sunt termene
reprezentant ori avoca! ales sau avoca! din oficiu, dacii aces/a din urmii a /uat /ega-
tinte curge, dupa
lura cu persoana reprezentatii, acoperii orice ne/ega/itate survenitii fn procedura de
citare; partea sau alt subiect procesual principal prezent personal, prin reprezentant
sau prin avocat ales Ia un termen, precum ~i acela caruia, personal, prin reprezentant
sau avocat ales ori prin functionarul sau persoana insarcinatli cu primirea
corespondentei, i s-a inmiinat in mod legal citatia pentru un termen de judecatli nu
ciu/ po~ta/ prin mai sunt citati pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi Ia vreunul dintre aceste
iciu de curierat), termene, cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie;
- inregistrarea Ia - Ia cererea persoanelor care iau termenul in cuno~tinta, instanta Je inmiineaza
citatii, spre a Je servi drept justificare Ia locul de munca, in vederea prezentlirii Ia
i de detinere pe noul termen.
estarea tacuta de
lui;
orin po~ta electro- Sectiunea a 11-a. Sanctiunile procesual penale
estuia Ia organul
unerii scrisorii Ia
1 cazul scrisorilor - sunt masuri procesual penale prin care se asigura respectarea principiului
ctronid1; Jegalitatii procesului penal, precum ~i drepturile ~i interesele subiectilor procesuali;
men a fost cornu- - au ca efect fie pierderea unor drepturi procesuale, fie nevalabilitatea masurilor
a expeditoru/ui, procesuale dispuse ori a actelor procesuale sau procedurale efectuate cu incalcarea
competenta, se Jegii ~i, dupa caz, obligatia refacerii lor cu respectarea prevederilor legale;
organul judiciar - sunt sanctiuni procesual penale: aplicarea de amenzi judiciare, inadmisibilitatea,
decaderea, nulitatea, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate.
eli data Ia care a
tlui cerut de lege
1. Amenda judiciara
atac in privinta
ermenul legal Ia - este sanctiunea pecuniara prevazuta de lege pe care o poate aplica organul de
ia de apel a fost urmarire penala, judecatorul de drepturi ~i Jibertati sau de camera prelirhinara, sau
instanta de judecata persoanei care a comis o abatere judiciara;
- nerespectarea de catre participantii Ia procesul penal a unor dispozitii proce-
durale (de exemplu, neindeplinirea in mod nejustificat sau indeplinirea gre~ita ori cu
intiirziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de trans-
espre termenul mitere a dosarelor, precum ~i a oricaror alte lucrari, daca prin aceasta s-au provocat
intiirzieri in desta~urarea procesului penal; neindeplinirea ori indeplinirea gre~ita a
indatoririlor de inmanare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum ~i
neexecutarea mandatelor de aducere; tergiversarea de catre expert sau interpret a
indeplinirii insarcinarilor primite; nerespectarea de catre parti, avocatii acestora,
martori, expeqi, interpreti sau orice alte persoane a masurilor luate de catre pre~e 3.
dintele completului de judecata);
- aplicarea amenzii judiciare nu este incompatibila cu aplicarea ~i a unor sanctiuni
de natura disciplinara, in cazul in care abaterea constituie in acela~i timp ~i o !neal-
care a regulilor de deontologie profesionala (spre exemplu, raspunderea disciplinara a
avocatilor ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare grave);
- amenda se aplica de organul de urmarire penala prin ordonanJii, iar de judeca-
torul de drepturi ~i libertati, de judecatorul de camera preliminara ~i de instanta de
judecata, prin incheiere;
- persoana amendata poate cere anularea ori reducerea amenzii. Cererea de
anulare sau de reducere se poate face in termen de 10 zile de Ia comunicarea ordo-
nanJei ori a incheierii de amendare;
- daca persoana amendata justifica de ce nu ~i-a putut indeplini obligatia, jude-
catorul de drepturi ~i libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de
judecata poate dispune anularea ori reducerea amenzii;
- spre deosebire de vechiul cod NCPP stipuleaza ca cererea de anulare sau de
reducere a amenzii, aplicate prin ordonanta va fi solutionata de judeciitorul de
drepturi ~i libertiiJi, prin incheiere; deopotriva, cererea de anulare sau de reducere a
amenzii aplicate prin incheiere va fi solutionata de un aft judecator de drepturi ~i
libertati, respectiv de un alt judecator de camera preliminara ori de un aft complet,
prin incheiere.
2. lnadmisibilitatea
- este sanctiunea procesuala prin care se impiedica efectuarea unui act pe care
legea nu il prevede ori il interzice (de exemplu, recuzarea intregii instante, sau a
judecatorului de drepturi ~i libertati care urmeaza sa solutioneze cererea de recuzare,
ori formularea unei noi cereri de stramutare in lipsa unor fapte sau imprejurari noi, ci
in baza faptelor avute in vedere la solutionare unei cereri anterioare), sau care inter-
vine cand se exercita un drept procesual epuizat deja printr-o alta cale procedurala
(de pilda, este inadmisibila formularea unui apel impotriva deciziei pronuntate de
instanta de apel); constituie o aplicare a principiului legalitatii in procesul penal;
- aplicarea sanctiunii inadmisibilitatii nu este conditionata de existenta unei vata-
mari cain cazul nulitatii, ~i nici nu poate fi acoperita;
- poate privi atat actele partilor, cat ~i ale procurorului ori ale altor participanti (de
pilda, declararea de catre procurer ori de un martor a unui apel inadmisibil);
- in unele cazuri legea prevede proceduri filtru de analiza a admisibilitatii in
principiu a unor cereri (de pilda, in cazul recursului in casatie, revizuirii, contestatiei
in anulare etc.);
- actul inadmisibil este nul (inadmisibilitatea produce efecte prin intermediul
nulitatii) ~i nu poate fi refacut.
proc
I

~atre pre~e- 3. Dediderea
or sanctiuni - este sanctiunea procesuala ce consta In pierderea unui drept procesual ca urmare
~ ~i o lncal- a neexercitarii lui in termenul imperativ (peremptoriu) ~i in conditiile prevazute de
sciplinara a lege (de exemplu, decaderea din dreptul de a exercita o cale de atac);
- spre deosebire de inadmisibilitate unde !ipsa dreptului de a efectua un act exista
-de judeca- din primul moment, in cazul decaderii, ab initio dreptul a existat dar a fost pierdut
instanta de prin neexercitare;
- actul efectuat in temeiul unui drept din care o persoana a fost decazuta este nul 1
~ererea de (decaderea produce efecte prin intermediul nulitatii) ~i nu poate fi retacut, cu
wrea ordo- exceptia situatiei in care instanta a dispus repunerea in termenul de exercitare a drep-
tului (de pilda, repunerea in termenul de ape!).
gatia, jude-
lffistanta de 4. Nulitatea
are sau de 4.1. Notiune

ci'itorul de - este sanctiunea procesuala ce poate fi dispusa de un organ judiciar, care are
reducere a drept urmare desfiintarea totala sau partiala (lipsirea de efecte juridice, !ipsa de
drepturi ~i eficienta) actelor procesuale sau procedurale efectuate cu incalcarea dispozitiilor
It complet, legale ce reglementeaza desta~urarea procedurilor penale, in cazul in care s-a produs
o vatamare (dovedit~ sau prezumata) semnificativa ~i substantiala a drepturilor ori a
intereselor legitime ale partilor ori ale subiectilor procesuali principali, sau a altor
garantii procedurale prevazute de lege, ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea
actului nelegal;
ct pe care - reprezinta principalul efect a! principiului legalitatii In procesul penal;
~te, sau a - pentru retinerea nulitatii trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
e recuzare,
(i) incalcarea unei dispozitii legale referitoare Ia desta~urarea procedurilor penale
lri'iri noi, ci
(atat cele referitoare Ia urmarirea penala ~i judecata in prima instanta ori in caile de
care inter-
atac, cat ~i cele referitoare Ia executarea pedepselor sau Ia caile extraordinare de atac)
ocedurala
fie prin actiunea, fie prin inactiunea organului judiciar;
nuntate de
enal; (ii) producerea unei vatamari procesuale prin actul (procesual sau procedural)
nelegal;
unei vata-
- prin vatamare procesuala intelegem atingerea adusa bunei desta~urari a proce-
sului penal, echitabilitatii procedurilor ori drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale
ipanti (de
partilor sau a subiectilor procesuali principali.
(iii) vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin anularea actului.
bilitatii In
ontestatiei - nulitatea nu produce efecte ope legis, ci areca efect desfiintarea actului efectuat
cu incalcarea dispozitiilor procedurale (actul nelegal este lipsit de efecte juridice)
termediul 1
De exemplu, art. 335 alin. (4) NCPP prevede un termen de dedldere de 3 zile in care
ordonanta procurorului prin care s-a dispus redeschiderea urmaririi penale trebuie suspusa
confirmarii de catre judecatorul de camera preliminara, sub sanctiunea nulitatii actului
procurorului.
'
numai daca, fiind invocata de parti, subiecti procesuali principali sau din oficiu in
cursu! procesului penal, este constatata de organul de urmarire penala, judecatorul de
drepturi ~i libertati sau de camera preliminara sau de instanta; actul este nul din
momentul intocmirii lui in mod nelegal, iar nu de Ia data Ia care organul judiciar
dispune anularea actului (efectul retroactiv a/ nulitaJii);
- NCPP reg/ementeaza explicit extinderea (iradierea) efectelor nulitafi/or, preva-
zand ca sunt nule ~i actele concomitente cu actu/ nul sau subsecvente acestuia, daca
exista o /egatura directa cu actul nul (de pilda, existenta inca de Ia primul termen a
unui caz de incompatibilitate a judecatorului atrage nulitatea actelor efectuate Ia
fiecare termen); ca exceptie, nulitatea unui act poate atrage ~i nulitatea actelor ante-
rioare acestuia (de exemplu, neintocmirea minutei atrage ~i nulitatea actelor
anterioare, instanta de control judiciar trebuind sa dispuna trimiterea cauzei spre
rejudecare);
- atunci cand constata nulitatea unui act, organul judiciar dispune, cand este
necesar ~i daca este posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispozitiilor legale;
refacerea se realizeaza de organul judiciar care a efectuat actul daca acest organ
constata nulitatea; daca nulitatea este constatata de un alt organ judiciar, refacerea
actului poate fi efectuata de organul care a efectuat actul fie de un alt organ judiciar;
ca exceptie, nu se va proceda Ia refacerea actului atunci cand aceasta nu mai este
posibila (de pilda, in ipoteza constatarii de catre procuror a nulitatii ordonantei de
retinere dispusa de organul de cercetare pena!a, daca infirmarea a fost dispusa cu
putin timp inainte de expirarea duratei de 24 de ore a retinerii).
4.2. Clasificare
(i) fn funcfie de regimul juridic;
1. Nulitatea absoluta este nulitatea prevazuta in mod expres de lege;
- vatamarea procesuala este prezumata absolut ~i nu poate fi inlaturata altfel dedit
prin anularea actului; prin urmare, in cazul nulitatii absolute trebuie dovedita numai
incalcarea dispozitiilor strict ~i limitativ prevazute de lege;
- este sanctionata cu nulitatea absoluta incalcarea dispozitiilor legale referitoare Ia:
a) compunerea comp/etului de judecata;
- sunt avute in vedere dispozitiile privind numarul de judecatori din complet,
cazurile de incompatibilitate sau cele referitoare Ia asigurarea continuitatii comple-
tului care delibereaza asupra cauzei penale;
- nu vor fi avute in vedere prevederile legale privind completele specializate.
b) competenfa materia/a ~i competenfa persona/a a instanfelor judecatore~ti,
atunci candjudecata afost efectuata de o instanJa inferioara ce/ei legal competente;
- potrivit NCPP acest caz de nulitatea absoluta vizeaza numai incalcarea dispo-
zitiilor referitoare Ia competenfa materia/a sau personalii a instanJe/or judecatore~ti
~i numai cand actele sunt efectuate de o instanJa ierarhic inferioara ce/ei legal com-
petente; nu va exista a~adar un caz de nulitatea abso/uta fn ipoteza fn care judecata
ce/or/alte
u din oficiu in este efectuata de o instanfa ierarhic superioara celei competente material sau
, judecatorul de personal sii judece cauza;
I este nul din - potrivit NCPP nu mai este sanctionata cu nulitatea absoluta fnciilcarea nor-
rganul judiciar me/or referitoare la competenta materiala sau personala a organelor de urmarire
penala; in privinta acestora din urma se poate retine incidenta nulitatii relative daca
litatilor, preva- sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 282 NCPP;
acestuia, daca - nu va fi incidenta sanctiunea nulitatii absolute in situatiile in care activitatile
orimul termen a procesule sunt efectuate de alte organe judiciare dedit cele carora le-ar reveni
lor efectuate la competenta potrivit legii in ipoteza retinerii unei situatii de prorogare de competenta
a actelor ante- determinata de schimbarea incadrarii juridice, sau de schimbarea calitatii persoanei
litatea actelor sau a calificarii faptei.
ea cauzei spre c) publicitatea !jedintei de judecata;
- numai incalcarea exigentei de publicitate a ~edintei de judecata atrage nulitatea
ne, cand este absoluta, nu ~i judecarea in ~edinta publica a unei cauze care potrivit legii trebuie
zitiilor legale; solutionata in conditii de nepublicitate; prin urmare, incalcarea prevederilor legale
ca acest organ referitoare la solutionarea unor cauze in camera de consiliu, ~edinta secreta ori nepu-
ciar, refacerea blica poate atrage numai sanctiunea nulitatii relative daca sunt indeplinite ~i celelalte
organ judiciar; conditii prevazute de lege;
ta nu mai este
- cand in aceea~i cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori ~i altii
ordonantei de majori, instanta judedi dupa procedura obi~nuita. Aceasta inseamna ca, in atare
ost dispusa cu situatie, ~edinta de judecata este publica, iar nerespectarea publicitatii este sanctio-
nata cu nulitatea absoluta.
d) participarea procurorului, a/unci cand participarea sa este obligatorie
potrivit legii;
- participarea procurorului la judecata sau la alte proceduri penale este, in prin-
cipiu, obligatorie; neparticiparea acestuia poate imbraca fie forma absentei fizice
ta altfel dedit efective de la judecata, fie omisiunea acestuia de a pune concluzii in cauza la
ovedita numai judecarea careia este prezent;
- daca instanta dispune disjungerea judecarii unei cauze penale, sau disjunge
ieferitoare la: numai actiunea civila de actiunea penala, participarea procurorului este obligatorie ~i
in cauza disjunsa.
din complet,
e) prezenfa suspectului sau a inculpatului, a/unci cand participarea sa este
obligatorie potrivit legii;
litatii comple-
- este obligatorie prezenta la judecata in prima instanta sau in caile de atac a
inculpatului aflat in stare de detinere (arestat preventiv in cauza sau in alta cauza, sau
aflat in executarea unei pedepse);
udecatore!jti,
- NCPP prevede o serie de proceduri penale in care prezenta inculpatului este
competente;
obligatorie (de pilda, la luarea masurii controlului judiciar);
lcarea dispo-
- tot astfel prezenta celui detinut este obligatorie la judecarea contestatiei in anu-
Judecatore!jti
lare (dupa admiterea in principiu), sau a contestatiei la executare formulata de acesta.
ei legal com-
are judecata f) asistarea de ciitre avoca/ a suspectului sau a inculpatului, precum !ji a
celorlalte parfi, atunci cand asistenfa este obligatorie.
- asistenta juridica este obligatorie in cazurile prevazute de art. 90 NCPP, respec-

tiv art. 93 alin. (4) ~i (5) NCPP;
- inciilcarea dispozifiilor referitoare Ia asistarea de ciitre avoca! a persoanei
viitiimate atunci dmd asistenfa este obligatorie, nu atrage incidenfa sancfiunii nuli-
taJii absolute, putand fi refinutii nulitatea relativii in cazul in care sunt indeplinite
condiJiile previizute de art. 282 NCPP;
- nulitatea absoluta se constata din oficiu sau la cerere; spre deosebire de vechiul,
NCPP nu mai stipuleaza ca toate cazurile de nulitatea absoluta pot fi invocate
oricand; astfel, numai cazurile de nulitate absoluta prevazute la lit. a)-d) pot fi
invocate in orice stare a procesului;
-in schimb cazurile de nulitate absolute prevazute la lit. e) ~if) trebuie invocate:
1. panii Ia incheierea procedurii in camera preliminarii, daca incalcarea a
intervenit in cursu! urmaririi penale sau in procedura camerei preliminare;
2. in orice stare a procesului, daca incalcarea a intervenit in cursu! judecatii;
3. in orice stare a procesului, indiferent de momentulla care .a intervenit incal-
carea, cand instanta a fost sesizata cu un acord de recunoa~tere a vinovatiei.
- in cursu! urmiiririi penale nulitatea absoluta poate fi invocata de parti ori
subiectii procesuali principali pe calea cererii ori a plangerii, sau poate fi constatata
din oficiu; procurorul constatand ca actele de urmarire penale efectuate de organele
de cercetare penala sau chiar de el insu~i sunt nelegale va dispune infirmarea lor ~i,
pe cale de consecinta, refacerea acestora cu respectarea exigentelor de legalitate;
- nulitatea actelor de urmarire penala poate fi invocata pe calea plangerii formu-
lata in temeiul art. 340 NCPP, in fata judecatorului de camera preliminara in vederea
obtinerii unei solutii de reluarea a urmaririi penale;
- in procedurile desta~urate in fata judecatorului de drepturi ~i libertati/judeca-
torului de camera preliminara nulitatile absolute pot fi invocate oricand, inclusiv pe
calea contestatiei;
- in cursu! judecatii, nulitatea absoluta poate fi invocata din oficiu de instanta, sau
de persoana vatamata sau de parti ori de procuror prin formularea de exceptii ori prin
exercitarea cailor de atac;
- chiar daca se constata existenta unor cazuri de nulitate absoluta dupa ramanerea
definitiva a hotararii judecatore~ti, acestea nu mai pot fi invocate, cu exceptia
situatiei in care motivele de nulitatea constituie temeiuri pentru promovarea unei cai
extraordinare de atac (de pilda, se poate formula cerere de revizuire a hotararii penale
pentru savar~irea infractiunii de fals intelectual in actele de urmarire penala efectuate
de procuror, care pe cale de consecinta atrag nulitatea actelor procesuale sau
procedurale viciate de fals);
NCPP nu mai prevede drept cazuri de nulitate absolutii:
1. sesizarea instanJei;
- nerespectarea dispozitiilor referitoare la sesizarea instantei prin rechizitoriu
vor fi avute cu ocazia evaluarii efectuate de judecatorul de camera preliminara, iar
Actele procesuale .yi procedurale comune 653
NCPP, respec- atunci cand nu poate fi stabilit obiectul sau limitele sesizarii se va dispune restituirea
cauzei la parchet.
2. efectuarea referatului de evaluare fn cauzele cu infractorii minori fn cursu/
judeciifii, ccind acesta nu a fost efectuat fn cursu! urmiiririi penale.
- in principiu, nulitatea absoluta nu poate fi acoperita; NCPP prevede ~i unele
cazuri de exceppe, cand nulitatea absoluta este acoperita: a) Daca declinarea a
re de vechiul, fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia
fi invocate i s-a trimis cauza poate mentine, motivat, probele administrate, actele indeplinite ~i
a)-d) pot fi masurile dispuse de instanta care ~i-a declinat competenta [art. 50 alin. (2) NCPP]; b)
atunci cand este admisa o declaratie de abtinere sau o cerere de recuzare a
judecatorului, instanta care se pronunta asupra incidentului procedural poate mentine
actele efectuate de judecatorul incompatibil [art. 68 alin. (6) NCPP].
2. Nulitatea relativa
- incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 NCPP
(cazuri de nulitate absoluta) determina nulitatea actului atunci cand prin nerespec-
tarea cerintei legale s-a adus o viitiimare drepturilor piirJilor ori ale subiecfilor
procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului
(de exemplu, neacordarea ultimului cuvant al inculpatului); trebuie dovedita vata-
marea drepturilor procesuale aceasta nefiind prezumata de lege;
- nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, persoana vatamata, suspect,
inculpat, partea civila, partea responsabila civilmente care trebuie sa faca dovada:
1. incalcarii dispozitiei legale; 2. a vatamarii procesuale; 3. a faptului ca vatamarea
nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului; 4. a existenfei unui interes proce-
sual propriu fn respectarea dispozifiei legale inciilcate (de pildii, inculpatul nu poate
invoca neregularitatea procedurii de citare a persoanei viitiimate);
- spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP instanfa de judecatii nu va mai
putea invoca din oficiu nulitiiJile relative;
- potrivit art. 282 a/in. (3) ~i (4) NCPP nulitatea relativii se invocii in cursu/ sau
imediat dupii efectuarea actului ori eel mai tarziu:
a) pcinii Ia inchiderea procedurii de camera preliminarii, daca incalcarea a
intervenit in cursu! urmaririi penale sau in aceasta procedura; fata de formularea
oa ramanerea art. 282 alin. (4) NCPP indiferent de momentul in care a avut loc incalcarea dispozi-
cu exceptia tiilor legale in cursu! urmaririi penale care atrage aplicarea sanctiunii nulitatii relative
rea unei cai aceasta poate fi invocata pana la inchiderea procedurii de camera preliminara;
rarii penale
la efectuate b) pcinii Ia primul termen de judecatii cu procedura legal indeplinitii, daca incal-
esuale sau carea a intervenit in cursu! urmaririi penale, cand instanta a fost sesizata cu un acord
de recunoa~tere a vinovatiei;
c) pcinii Ia urmiitorul termen de judecatii cu procedura completii, daca incalcarea
a intervenit in cursu! judecatii.
- nulitatea relativa poate fi invocata direct in ape! numai daca partea, subiectul
rechizitoriu procesual principal sau procurorul nu au avut ocazia sa o invoce Ia judecata in prima
minara, iar
instanta sau daca de~i au invocat-o instanta a apreciat ca nu sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege pentru anularea actului;
- chiar daca se constata existenta unor cazuri de nulitate relativa dupa ramanerea
definitiva a hotararii judecatore~ti, aces tea nu mai pot fi invocate ( chiar ~i In situatia
In care, In mod obiectiv nu puteau fi invocate In cursu! judecatii), cu exceptia
situatiei In care motivele de nulitate constituie temeiuri pentru promovarea unei cai
extraordinare de atac (de pilda, se poate formula contestatie In anulare cand
procedura de citare a paqii pentru termenulla care s-a judecat cauza de catre instanta
de apel nu a fost lndeplinita conform legii);
- nulitatea relativa se acopera atunci cand:
1. persoana interesata nu a invocat-o In termenul prevazut de lege; fn acest caz
NCPP nu mai prevede posibilitatea instanfei sa considere din oficiu, fn orice stare a
procesului, ca nulitatea relativa nu a fast acoperita prin neinvocarea fn termenul
prevazut de lege, daca anularea actului este necesara pentru ajlarea adevarului #
justa so/ufionare a cauzei;
2. persoana interesata a renuntat In mod expres la invocarea nulitatii.
~ Pana Ia momentul Ia care inculpatul s-a prezentat In fata instantei, Ia

mai multe termene succesive de judecata, instanta de fond a audiat o mare parte
din martorii din acte, In conditiile In care procedura de citare a fost nelegal
lndeplinita cu o serie de persoane vatamate ~i paqi civile. Mai mult, o parte din
martori au fost audiati sub rezerva reaudierii lor ulterioare, aspect ce rezulta atat
din lncheierile de ~edinta, cat ~i din mentiunile efectuate pe declaratiile luate In
cauza. Chiar daca, procedand astfel, instanta de fond a lncalcat dispozitiile
C.proc.pen., aceasta neregularitate procedurala este prevazuta sub sanctiunea
nulitatii relative, putand fi invocata numai de catre partea ale carei drepturi
procesuale au fost lncalcate, In termenul prevazut de lege ~i cu dovedirea
vatamarii ce i-a fost adusa ~i care nu ar putea fi lnlaturata decat prin anularea
actului, respectiv desfiintarea hotararii judecatore~ti pronuntate ~i trimiterea
cauzei spre rejudecare. Or, verificand aceste conditii legale, Curtea a constatat
ca inculpatul putea invoca o asemenea nulitate, cu consecinta reaudierii
martorilor audiati initial cu !ipsa de procedura, Ia primul termen de judecata cu
procedura completa, respectiv la momentul Ia care acesta s-a prezentat ~i a fost
audiat de catre instanta de fond . insa, din actele existente la dosar, a rezultat nu
numai faptul ca inculpatul nu a formulat o asemenea cerere In termenul legal, ci
~i faptul ca el nu a solicitat nicicand, pe parcursul judecatii, de Ia arestarea sa
preventiva ~i pana Ia finalizarea cercetarii judeditore~ti In prima instanta,
reaudierea martorilor deja audiati, ci doar a insistat In administrarea acelor probe
care nu fusesera Inca administrate pana Ia momentul prezentei sale In instanta,
preluand practic ~i lnsu~indu-~i astfel probatoriul administrat pana Ia acea data.
Mai mult, inculpatul nu a putut dovedi nici vatamarea care i s-a adus prin
audierea martorilor In aceste lmprejurari, caci aceasta s-a tacut In conditiile In
care !ipsa de procedura Ia termenele respective a fost doar cu paqi vatamate sau
civile ~i nu In ceea ee-l prive~te (J.C.C.J. , sectia penala, decizia nr. 3587/2005,
fn CppAd. 2, p. 470).
Actele procesuale # procedurale comune 655
raman ere a (ii) fn functie de efecte/e pe care /e produc;
~iin situatia
cu exceptia - nulitatea totala, este nulitatea intregului act procesual sau procedural nelegal;
unei cai - nulitatea partia/a, este nulitatea numai a unei parti a actului procesual sau pro-
cedural.
(iii) fn functie de modul fn care sunt reglementate de lege.
- nulitatea expresa este nulitatea prevazuta explicit de lege; sunt nulitati exprese
nulitatile absolute;
fn acest caz
orice stare a - nulitatea virtuala este nulitatea care nu este explicit prevazuta de lege; sunt
nulitati virtuale nulitatile relative.
5. Excluderea probelor nelegal sau neloial administrate
- este sanctiunea procesuala aplicabila in materia probelor administrate cu incal-

carea principiului legalitatii, loialitatii, precum ~i in cazul in care au fost incalcate
drepturile ~i libertatile fundamentale garantate de Conventia europeana (de pilda,
utilizarea torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante pe parcursul audierilor,
incalcarea dreptului Ia tacere ~i de a nu se autoincrimina, provocarea savar~irii de
infractiuni atrag sanctiunea excluderii probei astfel administrate);
- aceasta sanctiune este intim legata de notiune de stat de drept, cat ~i de prin-
cipiullegalitatii ~i loialitatii procesuale;
- NCPP reg/ementeaza fn art. 102 NCPP atdt exc/uderea probe/or directe, edt i
a probe/or derivate consacrdnd fn aceasta ultima privinta doctrina efectu/ui Ia
distanfa;
- potrivit art. 102 alin. (1) NCPP stipuleaza un caz de exc/udere automata (inde-
pendent de orice vatamare) a probe lor prevazand ca probe/e obtinute prin tortura,
precum i probele derivate din aces tea nu pot fi fo/osite fn cadru/ procesu/ui penal.
Astfel, inca din primul alineat al art. 102 NCPP este consacrata respectarea dreptului
absolut prevazut de art. 3 din Conventia europeana, precum ~i faptul ca probele
obtinute prin tortura (chiar ~i atunci cand sunt probe derivate) nu pot fi folosite in
nici un caz in procesul penal; in aceasta privinta NCPP se pliaza pe jurisprudenta
Curtii Europene in care s-a aratat ca analiza caracterului echitabil al procedurii presu-
pune ~i studierea modalitatii de administrare a probelor. Utilizarea in cadrul unei
proceduri de mijloace de proba obtinute prin incalcarea art. 3 din Conventia
europeana ridica grave intrebari cu privire Ia echitatea acelei proceduri, intrucat acest
articol consacra una dintre valorile fundamentale ale societatii democratice. Chiar ~i
in situatii extreme, cum ar fi lupta impotriva terorismului sau a crimei organizate,
Conventia europeana interzice in mod absolut tortura sau tratamentele inumane sau
degradante, tara posibilitatea existentei unor derogari nici in cazurile prevazute de
art. 15 1 In cauza Jalloh c. Germaniei\ Marea Camera a Curtii Europene, in opinie
1
A se vedea CEDO, hotararea Marii Camere din 11 iulie 2006, in cauza Jalloh
c. Germaniei, parag. 104.
majoritara, a apreciat ca de~i tratamentul la care a fost supus reclamantul nu a atins

nivelul de gravitate al torturii, totu~i in circumstantele de speta, a avut nivelul minim
de severitate pentru a cadea sub incidenta interdictiei prevazute de art. 32 Instanta
europeana a aratat ca nu se poate exclude ca in anumite circumstante utilizarea
probelor obtinute prin rele tratamente intentionate, care nu ating nivelul de severitate
al torturii, va avea ca efect caracterul inechitabil al procesului impotriva victimei,
indiferent de gravitatea infractiunii pe care se presupune ca a comis-o aceasta, de
importanta probei ~i de posibilitatea ca victima sa conteste admisibilitatea probei.
Astfel, s-a considerat ca ramane deschisa dezbaterea asupra intrebarii generale daca
utilizarea probelor obtinute printr-un act considerat ca fiind inuman sau degradant
conduce in mod automat la constatarea caracterului inechitabil al procesului. A~adar,
instanta europeana a opinat ca nu orice incalcare a dispozitiilor art. 3, ce nu constituie
tortura, conduce in mod automat la excluderea probei nelegal administrate;
- fn opinia (concordantii) exprimatii fn cauza Jalloh c. Germaniei judeciitorul N.
Bratza a aratat urmatoarele: ,( ... ) utilizarea probelor obtinute printr-un tratament
care incalca valorile fundamentale protejate de art. 3 este contrara intregului concept
de proces echitabil, de~i admiterea unei astfel de probe nu este - astfel cum e situatia
in prezentul caz - decisiva in obtinerea unei condamnari. La fel ca in cazul decla-
ratiilor obtinute prin constrangere, se opune acestei utilizari incalcarea valorilor de
echitate ~i efectul negativ asupra integritatii procesului juridic, precum ~i caracterul
nefiabil al probelor care pot fi astfel obtinute. Este adevarat ca tratamentul la care a
fost supus reclamantul a fost considerat inuman ~i degradant, ~i nu a fost calificat
drept tortura ~i ca regula de excludere din art. 15 coroborata cu art. 16 al Conventiei
asupra torturii 3 distinge in mod expres intre admiterea probei obtinute prin tortura ~i
1
Idem, parag. 105-107.
2
In cauza s-a apreciat ca administrarea fortata de catre politi~ti, sub supravegherea unui
medic, a unui vomitiv unei persoane private de libertate sub acuzatia de trafic de droguri, in
scopul de a o face sa regurgiteze o punga de droguri pe care aceasta o inghitise, nu pentru
scopuri terapeutice, ci pentru obtinerea de mijloace de proba ce puteau fi obtinute ~i prin alte
mijloace, reprezinta un tratament inuman ~i degradant, prin modalitatea concreta in care
masura a fost adusa Ia indeplinire, de natura a inspira sentimente de frica, de inferioritate, ce
aduce o grava atingere integritatii fizice ~i psihice a reclamantului, fiind inca!cate dispozitiile
art. 3 din Conventia europeana (CEDO, hotararea Marii Camere din 11 iulie 2006, in cauza
Jal/oh c. Germaniei, parag. 82-83).
3
Conventia impotriva torturii sau a altor pedepse sau tratamente cu cruzime inumane sau
degradante, adoptata de Adunarea generala a O.N.U. Ia 10 decembrie 1984 ~i intrata in
vigoare Ia 26 iunie 1987. Potrivit art. 15 din acest document international fiecare stat parte va
face in a~a fel !neat orice declaratie, in privinta careia s-a stabilit ca a fost obtinuta prin tortura,
sa nu poata fi invocata ca element de proba in nicio procedura, cu exceptia cazului cand este
folosita impotriva persoanei acuzate de tortura pentru a se stabili ca o declaratie a fost intr-
adevar tacuta.
Art. 16 prevede ca: ,1. Fiecare stat parte se angajeaza sa interzica, pe teritoriul aflat sub
jurisdictia sa, ~i alte acte care constituie pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante care nu sunt acte de tortura a~a cum aceasta este definita Ia articolul 1, cand niei,
2
asemenea acte sunt savar~ite de catre un agent a! autoritatii publice sau orice alta persoana
care actioneaza cu titlu oficial sau Ia instigarea sau cu consimtamantul expres sau tacit a!
lamantul nu a atins cea obtinuta prin alte forme de rele tratamente. Cu toate acestea, linia de demarcatie
avut nivelul minim intre diferitele forme de rele tratamente nu este imuabila sau susceptibila de o
2
de art. 3 Instanta definitie precisa, astfel cum a precizat Curtea anterior, dar echitatea procesului
umstante utilizarea judiciar este prejudiciata in mod iremediabil in cazul in care se admit probe care au
nivelul de severitate fost obtinute de autoritatile Statului in cauza cu incalcarea interdictiei de la art. 3";
impotriva victimei, - in cauza Gafgen c. Germaniei, Marea Camera dupa ce a retinut ca ,admiterea ca
comis-o aceasta, de probe a declaratiilor obtinute prin acte de tortura sau prin alte rele tratamente contrare
isibilitatea probei. art. 3 fac ca procedura sa fie privita in ansamblu ca inechitabila" 1, concluzioneaza
ebarii generate daca (oarecum contradictoriu cu cele afirmate anterior) ca echitabilitatea procesului penal
man sau degradant ~i garantarea efectiva a interdictiei absolute prevazuta de art. 3 din conventia euro-
procesului. A~adar, peana nu sunt afectate decat in masura in care este demonstrat ca incalcarea art. 3 a
. 3, ce nu constituie avut un impact cu privire la stabilirea vinovatiei acuzatului sau a pedepsei ce
'nistrate; urmeaza sa ii fie aplicata acestuia2 ;
aniei judeditorul N - in opinia dizidenta la hotararea Marii Camere pronuntata in cauza Gafgen c.
printr-un tratament GermanieP judecatorii Rozakis, Tulkens, Jebens, Ziemele, Bianku $i Power au aratat
a intregului concept ca repararea cea mai adecvata a incalcarii art. 3 din Conventia europeana cu ocazia
astfel cum e situatia administrarii probelor este excluderea probelor astfel obtinute. Dreptul la un proces
~ ca in cazul decla- echitabil este incalcat in conditiile in care probele materiale obtinute in mod direct in
alcarea valorilor de urma incalcarii art. 3 din Conventia europeana sunt utilizate in procesul penal. Un
recum ~i caracterul proces penal in care pot fi folosite probe stranse in urma unei incalcari unui drept
tamentul la care a absolut prevazut de Conventia europeana, nu poate a fortiori fi considerat echitabil;
i nu a fost calificat - fn acord cu opiniile dizidente Ia cele douii hotiirari ale Marii Camere, NCPP a
. 16 al Conventiei reg/ementat exc/uderea probe/or obtinute prin rele tratamente. Astfel, chiar daca
ute prin tortura ~i art. 102 alin. (1) NCPP folose~te numai notiunea de tortura credem ca nici probele
obtinute prin tratamente inumane sau degradante nu vor putea fi folosite in procesul
penal insa ca urmare a aplicarii dispozitiilor art. 102 alin. (2) NCPP. Prin urmare,
instantele nationale nu W vor putea intemeia nicio masura dispusa prin incheiere,
supravegherea unui
sentinta sau decizie pe un mijloc de proba ce nu poate fi folosit in cadrul procesului
trafic de droguri, in
inghitise, nu pentru penal, intrucat a fost obtinut prin recurgerea la tortura sau la tratamente inumane sau
fl obtinute ~i prin alte degradante, aceste urmand a fi excluse. Sanctiunea excluderii mijloacelor de proba
tea concreta in care obtinute prin recurgerea la tortura sau la tratamente inumane sau degradante trebuie
, de inferioritate, ce sa se aplice ~i fata de probele legal administrate pomind de la informatii obtinute din
incalcate dispozitiile probe nelegal administrate (probe derivate), fiind in acest fel necesar a fi aplicata
iulie 2006, in cauza doctrina ,efectului la distanta" sau ,fructele pomului otravit" ifruits of the poisonous
tree). A~adar, daca organele de urmarire penala au administrat o proba cu incalcarea
ruzime inumane sau
1e 1984 ~i intrata in dreptului garantat de art. 3 din Conventia europeana, iar din aceste mijloace de proba
I fiecare stat parte va
obtinuta prin tortura, acesteia. Indeosebi, obligatiile enuntate Ia articolele 10, 11 , 12 ~i 13 sunt aplicabile altor forme
tia cazului cand este de pedepse cu cruzime, inumane sau degradante.
eclaratie a fost intr- 2. Prevederile prezentei Conventii nu afecteaza prevederile oricarui alt instrument inter-
national sau lege nationala care interzic pedepsele sau tratamentele cu cruzime, inumane sau
pe teritoriul aflat sub degradante, sau care se refera Ia extradare sau Ia expulzare".
1
ruzime, inumane sau A se vedea CEDO, hotararea Marii Camere din liunie 2010, in cauza Gafgen c. Germa-
Ia articolul 1, cand niei, parag. 166.
2
orice alta persoana Idem, parag. 178.
3
I expres sau tacit al Ibidem.
au rezultat fapte ~i imprejudiri ce au condus in mod direct ~i necesar organele de

urmarire penala sa administreze in mod legal alte mijloace de proba (administrarea
mijlocului de proba nelegal fiind o conditie sine qua non pentru administrarea
mijlocului de proba legal), acestea din urma urmeaza a fi, de asemenea, excluse;
- art. 102 alin. (2) NCPP consacra o alta regula cu tit/u de principiu potrivit careia
probe/e obfinute fn mod nelegal nu pot fi fo/osite fn procesu/ penal; in cadrul ipote-
zelor de nelegalitate vor trebuie sa fie incluse ~i cazurile in care probelor sunt
obtinute in mod neloial (de pilda, prin provocare, sau constrangere);
- tot astfel art. 89 alin. (2) NCPP stipuleaza ca probele obtinute cu incalcarea con-
fidentialitatii contactului intre suspectul sau inculpatul retinut sau arestat ~i avocatul
ca se exc/ud;
- cu excepfia a/in. (1) a art. 102, precum $i a art. 89 a/in. (2) NCPP nu prevede
exc/uderea in abstracto, automata, a oricarei probe administrate ne/ega/; nu orice
incalcare a unei prevederi legale atrage excluderea probei nelegale, ci numai acelea
care reprezinta o Inca/care substantia/a ~i semnificativa a NCPP sau ale legislatiei
speciale ce reglementeaza administrarea probelor daca prin aceasta se aduce atingere
caracterului echitabil al procesului penal prin vaHimarea drepturilor partilor ori ale
subiectilor procesuali principali, vatamare care nu poate fi inlaturata altfel, sau care
poate ridica un dubiu serios cu privire la fiabilitatea probei (aptitudinea unei probe de
1
a fi credibiUi); astfel, este dat efect teoriei legitimitatii in care accentul este pus pe
compararea celor doua fapte condarnnabile: nelegalitatile autoritatilor raportate la
faptele penale ale inculpatului; pe de o parte, publicul nu va avea incredere in siste-
mul judiciar daca instantele ar trece prea u~or peste nelegalitatile comise de organele
de urmarire penala in administrarea probatoriului, iar, pe de alta parte, publicul nu va
avea un sentiment de securitate daci'i infractorii ar fi achitati, ca urmare a excluderii
mijloacelor de proba a caror nelegalitate provine din incalcarea unei dispozitii legale
nesernnificative; aceasta concluzia decurge din interpretarea art. 102 alin. (3) NCPP
1
P. Mirfield, Silence, confessions and improperly obtained evidence, Oxford University
Press, 1997, p. 23-28; !.H. Dennis, The Law of Evidence, Ed. Thomson, 2007, p. 100-106. In
doctrina au existat mai multe opinii cu privire Ia ratiunea sanctiunii excluderii mijloacelor de
proba nelegal sau neloial administrate. Intr-o prima opinie, se arata ca excluderea mijloacelor
de proba are ca scop inlaturarea pentru viitor a posibilelor abateri de Ia lege ale organelor de
urmarire penala, intruciit daca acestea cunosc ca nu pot folosi in cadrul procesului penal
mijloacele de proba nelegal sau neloial administrate nu vor fi tentate sa incalce prevederile
legale (abordarea disciplinarif). 0 a doua opinie (abordarea remediu) sustine ca atentia
trebuie indreptata catre inculpat, care este victima nelegalitatilor comise in administrarea
probelor comise de organele de urrnarire penala ~i care, prin excluderea mijloacelor de proba,
este repus in situatia anterioara incalcarii dreptului sau. 0 a treia opinie (abordarea externif)
sustine ca excluderea probelor neloiale nu este adecvata niciodata, atiita timp cat fiabilitatea
lor nu este afectata. Cea de-a patra abordare pune accentul pe compararea celor doua fapte
condarnnabile: nelegalitatile autoritatilor raportate Ia faptele penale ale inculpatului. Astfel, se
arata ca, pe de o parte, publicul nu va avea incredere in sistemul judiciar daca instantele ar
trece prea u~or peste nelegalitatile comise de organele de urrnarire penala in administrarea
probatoriului, iar, pe de alta parte, publicul nu va avea un sentiment de securitate daca
infractorii ar fi achitati, ca urrnare a excluderii mijloacelor de proba a caror nelegalitate
provine din incalcarea unei dispozitii legale nesernnificative (teoria legitimitaJii).
ar organele de
potrivit caruia nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei
(administrarea probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei; in acest
administrarea sens a fost aratat ca excluderea probelor nelegale trebuie sa fie intotdeauna ultimul
, excluse;
refugiu a! organelor judiciare, nu primul impuls, intrucat aceasta sanctiune genereaza
rpotrivit ciireia costuri sociale considerabile, care includ cateodata punerea in libertate a celor
vinovati ~i periculo~i ;
n cadrul ipote- 1
probelor sunt -din prevederile art. 102 a/in. (3) NCPP rezultii cii excluderea probe/or nelegal
sau neloial administrate nu este o sancfiunea procesualii autonomii, ci subsumatii
pcalcarea con- sancfiunii nulitiitii intervenind numai fn miisura fn care se constatii nulitatea
~t ~i avocatul (abso/utii sau relativii) a actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea
unei probe ori prin care aceasta a fost administratii;fn acest fel NCPP a adoptat o
~p nu prevede concepfie eclecticii, institutia nulitiitii probe/or jiind regiisitii fn dreptul continental,
ega/; nu orice fn vreme ce excluderea probe/or (exclusionary rules) este sancfiunea specificii fn
numai acelea materia probe/or fn common law;
ale legislatiei - daca inca!carea dispozitiei legale nu atrage aplicarea sanctiunea nulitati actului
tduce atingere prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost
~rtilor ori ale administrata [fie din cauza faftului ca nu se retine existenta vreuneia dintre nulitatile
tfel, sau care absolute prevazute de NCPP , fie din cauza faptului ca nu se poate retine nulitatea
unei probe de relativa ca urmare a inexistentei unei vatamari a drepturilor partilor sau subiectilor
I este pus pe procesuali principali (de pilda, pot exista situatii in care ~i o proba nelegal
3
raportate Ia administrata sa fie favorabila acuzatului )care nu poate fi inlaturata altfel decat prin
mere in siste- anularea actului, fie din cauza faptului ca nulitatea nu a fost invocata in termenul
~ de organele prevazut de lege] proba chiar nelegala va putea fi folosita in cadrul procesului penal;
ublicul nu va -art. 102 a/in. (4) NCPP vizeazii aplicarea doctrinei , efectului Ia distanfa" sau
~ a excluderii
, fructele pomului otriivit" (fruits of the poisonous tree/ stipuland cii probele
tpozitii legale
PI (3) NCPP
1
Curtea Suprema a Statelor Unite, Hudson v. Michigan 547 U.S. 586 (15 iunie 2006)
ord University 2
Fata de dispozitiile art. 281 alin. (1) NCPP cazurile de nulitate absoluta care pot fi
. 100-106. In incidente sunt cele prevazute de lit. e) ~i f) respectiv cele referitoare Ia prezenta suspectului
mijloacelor de sau inculpatului atunci cand participarea sa este obligatorie potrivit legii, sau asistarea de catre
mijloacelor avocat a suspectului sau inculpatului precum ~i a celorlalte parti atunci cand asistenta juridica
e organelor de este obligatorie.
IICesului penal 3
De exemplu, In jurisprudenta instantelor germane a fost retinut urmatorul caz de folosire
pe prevederile In procesul penal In favoarea acuzatului a unei probe nelegal administrate: organele de
ine ca atentia urmarire penala au ridicat In mod nelegal jurnalul unei persoane, iar din insemnarile din acesta
administrarea au descoperit ca persoana savar~ise un omor; acuzatul notase In jurnal toate detaliile savar~irii
lor de proba, faptei, precum ~i motivele. Descrierea excesiva a motivelor a generat un univers a! ideilor atat
prea externii) de incalcit, incat instanta a apreciat ca persoana avea discernamantul diminuata, iar fata de
~t fiabilitatea acest aspect instanta a ales in procesul de individualizare o pedeapsa mai blanda.
~
r doua fapte 4
A se vedea P. Mirfie/d, Silence, confessions and improperly obtained evidence, op. cit.,
~i. Astfel, se p. 336-339; /.H. Dennis, The Law of Evidence, op. cit., p. 84-85, 315-316; D.E. Hall,
mstantele ar Criminal Law and Procedure, Ed. Thomson Delmar Learning, 2003, p. 303-304; J.R. Arker,
~
dministrarea D.C. Brody, Criminal Procedure. A Contemporary Perspective, Ed. Jones & Bartlett
uritate daca Publishers, 2"d edition, 2004, p. 96-101; J.H. Langbein, The origin of Adversary Criminal
nelegalitate Trial, Oxford University Press, 2003, p. 228 ~i urm.; R.J. Bacigal, Criminal Law and
Procedure, Ed. Thomson Delmar Learning, 2002, p. 222-223.
l
660 Procedurii pen alii. Partea genera fa
derivate se exclud dacii au fost obfinute fn mod direct din probele obfinute fn mod admini
nelegal .yi nu puteau fi obfinute fn aft mod; echival
- potrivit acestui principiu ,fructele pomului otravit", se analizeaza excluderea
mijloacelor de proba administrate In mod legal, dar care sunt derivate (In stransa
legatura) din probe obtinute In mod ilegal [de pilda, pot exista urmatoarele ipoteze de
analiza: 1. In urmare disparitiei unei persoane organele de urmarire penala exercita
violente fata de o persoana pe care o banuiesc eli ar fi cauza disparitiei victimei; In
urma violentelor exercitate persoana anchetata recunoa~te ca i-a provocat moartea
persoanei disparute, dar sustine ca ar fi vorba despre un accident ~i indica locul unde
se afla cadavrul; organele de urmarire penala descopera cadavrul iar investigatiile
efectuate releva ca victima a murit prin sugrumare fiind totodata ~i violata. in acest
caz apararea se va prevala de faptul ca probele au fost obtinute In mod nelegal,
ramanand In sarcina judecatorului de camera preliminara sa decida daca aplica sau
sanctiunea excluderii; 2. Organele de urmarire penala 11 identifica pe X ca fiind
traficant de droguri din supravegherea tehnica instituita cu privire la un alt traficant
de droguri Y; tot astfel, despre Y organele de urmarire penala aveau date ca este
implicat In traficul de droguri din supravegherea tehnica instituita cu privire la un alt
traficant de droguri Z. Va ramane In sarcina judecatorului de camera preliminara sa
decida cu privire la aplicarea sanctiunii excluderii In ipoteza In care apararea va
invoca nelegalitatea supravegherii tehnice originale a traficantului Z, pentru a obtine
lnlaturarea ~i a celorlalte mijloace de proba] ;
- astfel, daca organele de urmarire penala au administrat o proba cu lncalcarea
principiului legalitatii, loialitatii, precum ~i In cazul In care au fost lncalcate dreptu-
rile ~i libertatile fundamentale garantate de Conventia europeana, iar din acest mijloc
de proba au rezultat date ~i informatii care au condus la administrarea, ulterioara, In
mod legal a altui mijloc de proba, se ridica problema excluderii sau mentinerii
acestui mijloc de proba derivat ;
- In aplicarea acestei reguli In doctrina2 s-a aratat ca probele administrate ulterior
nu sunt excluse daca:
(i) legatura dintre proba administrata ilegal ~i probele administrate ulterior legal
este marginala, adica legatura de cauzalitate a devenit a~a de atenuata !neat a disipat
nelegalitatea;
(ii) daca proba ulterioara putea fi obtinuta ~i prin alte mijloace legale, diferite de
proba initial administrata ilegal (dintr-o sursa independenta);
(iii) daca proba ulterior administrata, chiar daca este legata de proba initial admi-
nistrata In mod nelegal, ar fi fost In mod inevitabil descoperita ulterior prin mijloace
legale.
- doctrina , efectului la distanta" (excluderea probei derivate) W gase~te aplicabi-
litate numai In cazul In care lntre proba administrata ilegal ~i proba ulterior
1
Pentru jurisprudenta instantelor britanice in aceasta materie, a se vedea R. Chirifii,
op. cit., p. 66-68.
2
A se vedea D.E. Hall, op. cit., p. 304; P. Mirfield, op. cit., p. 336-339; R.J. Bacigal,
op. cit. , p. 222-223. 'Ib
/e obfinute fn mod administrata (secundara sau derivata) exista o legatura de cauzalitate necesara (teoria
echivalentei conditiilor, cunoscuta sub denumirea de teoria conditiei sine qua non),
izeaza excluderea iar organele de urmarire penala au folosit in mod principal ~i direct datele ~i infor-
erivate (in stransa matiile obtinute din proba ilegala, tara vreo alta sursa altemativa ~i tara ca sa existe
toarele ipoteze de posibilitate certa ca acestea sa fie descoperite in viitor, pentru a administra in mod
1
e penala exercita legal mijlocul de proba derivat ;
aritiei victimei; in - prin urmare, daca organele de urmarire penala au administrat o proba cu incal-
provocat moartea carea principiilor legalitatii ~i loialitatii, aducand atingere drepturilor garantate de
indica locul unde Conventia europeana, iar din aceste mijloace de proba au rezultat fapte sau impreju-
I iar investigatiile rari ce au condus in mod direct ~i necesar Ia administrarea in mod legal a altor
i violata. In acest mijloace de proba (administrarea mijlocului nelegal fiind o conditie sine qua non
in mod nelegal, pentru administrarea mijlocului de proba legal), acestea din urma vor fi excluse,
daca aplica sau instantele neputiindu-~i fundamenta hotararea pe aceste probe derivate; a~adar,
ica pe X ca fiind administrarea unei probe nelegale nu produce automat un , eject domino" cu privire
Ia un alt traficant Ia probele administrate legal ulterior atata timp cat intre acestea nu se retine existenta
unei legaturi directe ~i necesare, constatandu-se o ,atenuare" a relatiei cauzale, ori
u privire Ia un alt daca se constata ca proba ulterioara putea fi obtinuta ~i pe cale legala tara legatura cu
ra preliminara sa proba nelegal administrata;
care apararea va - trebuie totu~i subliniat ca interdictia de valorificare a probelor legal administrate
, pentru a obtine care au in antecedenta probe nelegal administrate provine din jurisprudenta SUA
(avand Ia baza cazuri diferite), insa nu se bucura decat de o timida aplicabilitate juris-
ba cu incalcarea prudentiala Ia nivel european, instantele europene restrangand sernnificativ aplicarea
incalcate dreptu- doctrinei efectului Ia distanta; pe de alta parte, nu trebuie omisa situatia ingrijoratoare
din acest mijloc care ar putea exista in !ipsa efectului Ia distanta constand in aceea ca statui va incerca
ea, ulterioara, in saW realizeze ius punendi prin intermediul unor metode sau mijloace care constituie
"i sau mentinerii incalcari ale drepturilor omului, in cazul in care organele de urmarire penala tree
peste limitele competentelor proprii, pentru ca investigatiile lor sa fie incununate de
nistrate ulterior succes. Practica insa a relevat ca folosirea metodelor de ancheta interzise constituie
infractiuni contra intaptuirii justitiei, iar sanctiunile prevazute in astfel de situatii ii
fac pe reprezentantii organelor de urmarire penala sa se supuna legii;
rate ulterior legal
ta !neat a disipat - excluderea probelor nelegal sau neloial administrate poate fi invocata de pro-
curer sau de oricare dintre parti sau subiecti procesuali principali in faza de urmarire
penala (fiind o sanctiune subsecventa nulitatii trebuie avute in vedere termenele in
egale, diferite de
care sanctiunea nulitatii poate fi invocata); in faza camerei preliminare numai
inculpatul poate solicita aplicarea art. 102 NCPP ~i excluderea probelor nelegal
oba initial admi- administrate, celelalte parti sau subiecti procesuali neparticipand in cadrul acestei
or prin mijloace proceduri; in ipoteza in care judecatorul de camera preliminara dispune inceperea
judecatii instanta de judecata nu mai poate pune din nou in discutie aplicarea sanc-
gase~teaplicabi- tiunii excluderii probelor administrate in cursu! urmaririi penale, cauza fiind consi-
. proba ulterior derata ,purgata" de toate nelegalitatile ca efect al trecerii prin camera preliminara; in
cursu! judecatii sanctiunea excluderii poate viza doar probe administrate in aceasta
edea R. ChiriJii, faza procesuala.
39; R.J. Bacigal,

1
Ibidem.
~ Inalta Curte de Casatie ~i Justitie constata ca, in mod intemeiat,

instanta de ape! a pronuntat achitarea inculpatilor G.M. ~i N.A. pentru savar~irea
infractiunii de trafic de droguri de mare rise, intrucat probele administrate in
cauza nu fac dovada evidenta ~i tara posibilitate de controversa a savar~irii
vreunei fapte penale de catre ace~tia; mai mult decat atat, probele esentiale stabi-
lirii adevarului in cauza au fost obtinute prin mijloace care infrang legea, viciind
pana Ia anulare continutul ~i forta probanta a acestora. Convorbirea telefonica
dintre inculpatul D.A. ~i o persoana pe nume ,C." nu poate constitui un mijloc
de proba legal obtinut, intrucat in cauza nu a existat autorizare de interceptare ~i
inregistrare emisa in conditiile legii, iar continutul sau nu a fost redat ~i certificat
in mod legal, in conformitate cu textele de lege aratate. Aceasta situatie este
confirmata ~i de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie ~i Justitie -
Directia de Investigare a lnfractiunilor de Criminalitate Organizata ~i Terorism
prin adresa din 30 aprilie 2009. Invocarea acordului dat de inculpatul D.A.
pentru a i se asculta convorbirea - in conditiile in care acesta avea calitatea de
invinuit retinut, aflat la dispozitia organelor de urmarire penala, aparatul telefo-
nic de pe care s-a efectuat convorbirea nu-i apaqine, iar utilizatorul acestui
aparat ~i numarul de telefon nu sunt consernnate in continutul procesului-verbal
- chiar daca ar constitui o chestiunea reala, nu are acoperirea legala, ceruta de
lege, pentru a fi considerata o proba obtinuta in afara oricarei banuieli de
constrangere. La aceasta se adauga pozitia procesuala oscilanta a inculpatului
D.A., ale carui relatari cu privire Ia modul in care a ajuns sa poarte aceasta
discutie telefonica se situeazli pe pozitii contrare, cand asumandu-~i initiativa
apelului, cand afirmand ca a fost pus sa sune. Pe de alta parte, in continutul
procesului-verbal intocmit cu aceasta ocazie, prezenta martorei C.M. (concubina
inculpatului D.A.) nu este consernnata, astfel ca relatarile ei despre existenta
unui fapt care, chiar real fiind, s-a desta~urat in conditii de ilegalitate, nu pot sa-i
confere acestuia legitimitate ~i credibilitate, cu atiit mai mult cu cat actul
constatator al evenimentului nu face nicio mentiune despre aceasta persoana,
calitatea in care a asistat, intervalul orar in care a fost prezenta. Cat prive~te
activitatile care au condus, in noaptea de 16/17 aprilie 2008, in jurul orei 1:30, Ia
descoperirea a 14 doze de heroina aflate intr-un ~ervetel, pe acoperi~ul magaziei
din curtea imobilului unde locuia inculpatul D.A., droguri pretins aduse de
inculpatii N.A. ~i G.M. in vederea realizarii tranzactiei presupus perfectate in
cadrul convorbirii telefonice mai sus analizate, Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
constata ca !ipsa unei autorizatii legale de perchezitie in imobilul respectiv este
un fapt cert ~i necontestat. $i in aceasta imprejurare, organele de urmarire penala
au invocat existenta unui acord din partea unui locatar al imobilului, martorul
A.N., acord care nu poate suplini, insa, !ipsa dispozitiei judecatorului. Celelalte
- sunt
probe administrate in cauza nu fac dovada ca inculpatii N.A. ~i G.M. sunt cei
care au adus drogurile in imobilul respectiv. Inalta Curte de Casatie ~i Justitie procesuali
constata ca probele directe au fost viciate prin nerespectarea dispozitiilor legale exemplu,
de catre organele de urmarire penala, astfel ca stabilirea vinovatiei inculpatilor probelor,
prin probe colaterale ar presupune ca acestea sa o dovedeasca mai presus de expertilor
orice indoiala; or, examinarea acestor probe dovede~te contrariul. In aceste portul,
imprejurari, lnalta Curte de Casatie ~i Justitie constata ca probatoriul adrninistrat rare a
in cauza nu face dovada certa a vinovatiei inculpatilor N.A. ~i G.M. cu privire Ia
siivar!?irea infractiunii de trafic de droguri de mare rise, prezumtia de nevinovatie
mod intemeiat, a acestora nefiind riistumata !?i operand In favoarea lor (I. C. C.J., secfia pena/ii,
>entru siivar!?irea decizia nr. 275/27.01.2010, www.legalis.ro).
administrate in
~rsii a siivar!?irii
- - . Avand In vedere obiectul cauzei se constatii eli solutia asupra unei
~ esentiale stabi-
propuneri de arestare preventiva presupune verificarea lndeplinirii conditiilor
lg legea, viciind
previizute de lege pentru dispunerea miisurii preventive, iar nu a legalitiitii
-birea telefonica
probelor puse Ia dispozitie judecatorului. Prezumtia rezonabila de comitere a
1stitui un mijloc unei infractiuni se desprinde, sau nu, din probele dosarului, iar stabilirea certii a
.e interceptare !?i situatiei de fapt, lncadrarii juridice a faptelor !?i vinovatiei inculpatului sunt
edat !?i certificat aspecte ce tin de etapa cercetiirii judecatore!?ti. In aceastii faza a solutionarii pro-
stii situatie este punerii de arestare preventiva, Curtea nu are abilitatea de a cenzura corectitu-
tie !?i Justitie - dinea administrarii probelor de catre organele de ancheta !?i nici de a verifica
~tii !?i Terorism
aparari care tin de fondul cauzei. Pana Ia dovada contrarie, probele administrate
inculpatul D.A. de procuror nu pot fi lnlaturate de catre instanta sesizata cu luarea unei masuri
vea calitatea de preventive. Cu privire Ia legalitatea interceptarilor convorbirilor telefonice s-a
aparatul telefo- constatat eli parchetul a respectat dispozitiile legale !?i jurisprudenta In materie,
izatorul acestui efectuarea lor subsumandu-se conditiilor prevazute de Codul de procedura
ocesului-verbal penala. Dispozitiile din Codul de procedura penala roman au fost apreciate In
~gala, cerutii de
acord cu jurisprudenta CEDO !?i nu lncalca drepturile persoanei, iar intercep-
rei biinuieli de tarile convorbirilor purtate de inculpatul B.R.V. cu lnvinuitii din cauza au fost
i a inculpatului
consemnate In procese-verbale a caror conformitate cu realitatea a fost certifi-
poarte aceasta catii de procuror, In conditiile legii. Curtea s-a rezumat Ia a verifica existenta
1du-!?i initiativa autorizatiilor pentru interceptarea !?i lnregistrarea convorbirilor sau comuni-
~. in continutul
carilor efectuate prin telefon, precum !?i respectarea conditiilor cerute de lege
'.M. (concubina pentru autorizarea acestor activitiiti, nefiind necesar, in actualul stadiu a! cauzei,
espre existenta a se analiza incidenta dispozitiilor referitoare Ia excluderea probelor nelegale. Pe
tate, nu pot sa-i de alta parte, folosirea In prezenta cauzii a convorbirilor sau comunicarilor
.t cu dit actul interceptate potrivit legii lntr-o alta cauza este posibila, iar instanta, sesizatii cu o
~astii persoanii,
propunere de arestare nu este lnvestitii sa cenzureze daca obtinerea probe lor - In
ii. Cat prive!?te altii cauza, din care au fost preluate - a respectat conditiile legale, ci se limiteaza
rul orei 1:30, Ia Ia a aprecia asupra aparentei de legalitate a dovezilor pe care propunerea
eri!?ul magaziei parchetului se sprijina (C.A. Cluj, sectia penalii, fncheierea nr. 127/01.11.20JJ,
etins aduse de nepublicatii).
IS perfectate in
ISatie !?i Justitie
I respectiv este
1rmarire penala Sectiunea a 12-a. Cheltuieli judiciare
lului, martorul
rului. Celelalte
G.M. sunt cei - sunt cheltuieli efectuate de stat, prin organele judiciare sau de catre subiectii
;atie !?i Justitie procesuali principali sau de parti pentru desfii!?urarea procedurilor penale (de
ozitiilor legale exemplu, cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedurii, administrarea
iei inculpatilor probelor, conservarea mijloacelor materiale de probii, sumele cuvenite martorilor,
mai presus de expertilor !?i interpretilor, pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de ace!?tia cu trans-
riul. In aceste portul, onorariile avocatilor, precum !?i orice alte cheltuieli ocazionate de desfii!?u-
iul administrat rarea procesului penal);
rf. cu privire Ia
- cheltuielile judiciare avansate de stat, sunt cuprinse distinct, dupa caz, in bugetul
de venituri ~i cheltuieli a! Ministerului Justitiei, a! Ministerului Public, precum ~i a!
altor ministere de resort;
~ In cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite de instanta trebuie incluse

~i cheltuielile judiciare efectuate In cursu! urmaririi penale. De asemenea, in
cheltuielile judiciare trebuie incluse sumele platite martorilor ~i expertilor drept
cheltuieli de transport, lntretinere ~i Jocuinta. In scopul platii acestor sume,
instanta trebuie sa se pronunte cu privire Ia cererile formulate de cei lndreptatiti,
tinand seama, cu ocazia determinarii cheltuielilor de deplasare Ia lnapoiere, de
costul biletelor de calatorie folosite Ia venire (Trib. Suprem, Decizia de fndru-
mare nr. 8/1972, fn CD 1972, p. 47).
- art. 273 NCPP cuprinde o reglementare detaliata a sumelor de bani cuvenite
martorului, expertului sau interpretului; astfel, martorul, expertul ~i interpretul care
sunt salariati au dreptul la venitul de la locul de munca, pe durata lipsei de la serviciu
pricinuite de chemarea Ia organul de urmarire penala sau Ia instanta; de asemenea,
martorul care nu este salariat, dar are venit din munca, este indreptatit sa primeasca ~i
o compensare a pierderii materiale aferentei zilei in care s-a prezentat in fata orga-
nelor judiciare; tot astfel, expertul ~i interpretul au dreptul ~i la o retributie pentru
indeplinirea insarcinarii date, in cazurile ~i conditiile prevazute prin dispozitii legale;
toate aceste sume de bani, ce constituie cheltuieli judiciare se platesc pe baza dispo-
zitiilor luate de organul care a dispus chemarea ~i in fata caruia s-a prezentat
martorul, expertul sau interpretul, din fondul cheltuielilor judiciare special alocat;
aceste sume se platesc martorului imediat dupa inrati~are, iar expertului ~i inter-
pretului, dupa ce ~i-au indeplinit insarcinarile.
1. Cheltuielile judiciare avansate de stat (cheltuielile de procedura)
- cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

a) de inculpat:
(i) fn cazul in care s-a dispus renunfare Ia urmiirirea penalii;
(ii) fn ipoteza fn care s-a dispus condamnarea, amanarea apliciirii pedepsei sau
renunfarea Ia aplicarea pedepsei, retinandu-se in sarcina acestuia o culpa
infracti onala;
- fn cele douii ipoteze de mai sus inculpatul va fi obligat la plata tuturor cheltu-
ielilor judiciare efectuate atat pe parcursul urmaririi penale, respectiv al judecatii, in
legatura cu infractiunea/nile pentru care s-au dispus solutiile enumerate mai sus; cand
sunt mai multi inculpati, procurorul sau, dupa caz, instanta hotara~te partea din
cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama,
pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare; nu
vor fi inc/use in categoria cheltuielilor judiciare ce trebuie suportate de inculpat
cheltuielilor privind avocafii din oficiu ~i interprefii desemnati de organele judiciare,
care raman fn sarcina statului (spre deosebire de vechiul Cod, potrivit NCPP
Actele procesuale .yi procedurale comune 665
t, dupa caz, in bugetul onorariul avocatului din oficiu, numit in cauzele in care asistenta juridica este obliga-
i Public, precum ~i a! torie, sunt avansate de Ministerul Justitiei ~i intra in categoria cheltuielilor judiciare
care raman in sarcina statului, inculpatul neputand fi obligat Ia plata acestora);
(iii) in cazul in care s-a dispus achitarea, insa inculpatul a fost obligat Ia repararea
tanta trebuie incluse prejudiciului; in acest caz nu se poate retine o culpa procesuala a persoanei vatamate
e. De asemenea, In constituite parte civila ci a inculpatului;
r ~i expertilor drept
(iv) in cazul in care s-a dispus o solutie de clasare sau de incetarea a procesului
pll'itii acestor sume,
penal pentru motivul existentei unei cauze de nepedepsire; in cursu! urmaririi penale
te de cei indreptl'ititi,
are Ia inapoiere, de daca in cauza nu a fost pusa in mi~care actiunea penala pana Ia dispunerea solutiei de
, Decizia de indru- clasare, cheltuielile judiciare vor fi suportate de suspect;
(v) atunci cand se dispune clasarea pentru alte situatii decat cele prevazute in
dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. a)-c) NCPP ori incetarea procesului penal, daca
lor de bani cuvenite
inculpatul cere continuarea procesului penal; in cursu! urmaririi penale daca in cauza
ttul ~i interpretul care
nu a fost pusa in mi~care actiunea penala pana Ia dispunerea solutiei de clasare,
lipsei de Ia serviciu
cheltuielile judiciare vor fi suportate de suspect.
tantl'i; de asemenea,
ptatit sa primeasca ~i
ezentat in fata orga-
~ Inculpatul minor a fost obligat In solidar cu partea responsabila
civilmente Ia plata cheltuielilor judiciare. Instanta de fond a lncl'ilcat In acest fel
la o retributie pentru
dispozitiile C.proc.pen., deoarece inculpatul nu a fost obligat Ia plata despl'igu-
rin dispozitii legale;
birilor civile, neexistand constituire de parte civila. Numai In aceastl'i situatie,
latesc pe baza dispo-
instanta putea obliga partea responsabill'i civilmente, in solidar cu inculpatul
caruia s-a prezentat minor, Ia plata cheltuielilor judiciare (C.A . Timi.yoara, secfia penala, decizia
ciare special alocat; nr. 124/1998, Lex Expert- Baza de date).
expertului ~i inter-
Obligarea solidarl'i a inculpatilor condarnnati Ia plata cheltuielilor
judiciare avansate de stat este nelegall'i, lntrucat, cand sunt mai multi inculpati
de procedura) condarnnati, instanta hotl'ira~te partea din cheltuielile judiciare avansate de stat
datorate de fiecare (C.A. Bra.yov, decizia penala nr. 256/Ap/05. 12.2001, in Cpp
Ad. 1, p. 107).
~ Obligarea inculpatului Ia plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

cu ocazia examinarii legalitl'itii ~i temeiniciei arestarii preventive a inculpatului
licarii pedepsei sau in cursu! judecatii se dispune prin hotl'irarea prin care instanta solutioneaza
acestuia o culpa fondul cauzei, in functie de solutia pronuntata asupra fondului cauzei, iar nu prin
incheierea prin care instanta dispune asupra arestl'irii preventive (I. C. C.J., secfia
plata tuturor cheltu- penala, decizia nr. 698/2007, www.scj.ro).
ectiv a! judecatii, in
erate mai sus; cand ~ Retinerea circumstantei atenuante legale a provocarii In favoarea
hotl'ira~te partea din
inculpatului produce efecte numai cu privire Ia individualizarea pedepsei,
pl'irti se tine seama, precum ~i Ia despl'igubirile civile ~i cheltuielile judiciare cuvenite pl'irtii civile, nu
~i in ceea ce prive~te cheltuielile judiciare avansate de stat. Retinand vinovl'itia ~i
ielile judiciare; nu
pronuntfrnd condarnnarea inculpatului, instanta trebuia sl'i-1 oblige Ia plata
ortate de inculpat
integrala a cheltuielilor judiciare avansate de stat (C.S.J., secfia penala, decizia
1 organele judiciare,
nr. 1173/1990, in www.legalis.ro).
~ad, potrivit NCPP
b) de persoana vatamata:
(i) in cazul in care s-a dispus clasarea in cursul urmaririi penale sau achitarea in
cursul judecatii, ~i se retine o culpa procesuala a persoanei vatamate;
(ii) in cazul in care s-a dispus clasarea sau incetarea procesului penal in caz de
retragere a pliingerii prealabile sau in cazul in care pliingerea prealabila a fost tardiv
introdusa;
(iii) daca suspectuVinculpatul a cerut continuarea procesului penal, atunci ciind
persoana vatamata ~i-a retras pliingerea prealabila ori s-a dispus clasarea in temeiul
dispozitiilor art. 16 alin. (1) lit. a)-c) sau achitarea inculpatului.
- in cazul in care persoana vatamata este minor, cheltuielile judiciare ocazionate
de judecarea cauzei vor fi suportate de minorul persoana vatamata, prin reprezentant
legal.
c) de partea civila careia i s-au respins in totul pretenpile civile, in cauzele in
care s-a dispus achitarea inculpatului, in masura in care cheltuielile judiciare au fost
determinate de aceasta (culpa procesuala a paqii civile);
d) de partea responsabila civilmente in solidar cu inculpatul fata de care s-a
dispus condarnnarea, amiinarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedep-
sei, daca partea responsabila civilmente a fost obligata solidar cu inculpatul la repa-
rarea pagubei;
e) de inculpat/suspect ~i de persoana vatamata in cazul in care s-a dispus
clasarea respectiv incetarea procesului penal ca urmare a impacarii;
f) de catre persoana careia i s-a respins ori care ~i-a retras apelul, recursul in
casatie, contestatia sau cererea (de pilda, cererea de revocare a arestarii preventive),
retiniindu-se culpa lor procesuala;
g) de persoana careia i s-a respins pliingerea formulata impotriva actelor ~i
masurilor dispuse de organele de urmarire penala;
h) de partea prevazuta in acordul de mediere, in cazul in care a intervenit
medierea penala;
i) in celelalte cazuri cheltuielile judiciare raman in sarcina statului; deopo-
triva in caz de restituire a cauzei Ia parchet in procedura camerei preliminare,
cheltuielile judiciare sunt suportate de catre stat.
In cazul ciind mai multe paqi sau persoane vatamate sunt obligate Ia suportarea
cheltuielilor judiciare, instanta hotara~te partea din cheltuielile judiciare datorate de
fiecare. Cheltuielile pentru plata interpretilor desernnati de organele judiciare, potrivit
legii, raman in sarcina statului. Cheltuielile judiciare avansate de stat se pun in
executare dupa acelea~i reguli ca ~i amenda penala.
2. Cheltuielile judiciare avansate de persoana vatamata san de partea

civila (cheltuielile de judecata)
NCPP stabile~te urmatoarele reguli de stabilire a cheltuielilor judiciare datorate
persoanei vatamate sau paqii civile:
I. in caz de condamnare, renuntare Ia urmarirea penala, renuntare Ia aplicarea
e sau achitarea in pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei(nu ~i in caz de achitare sau incetare a
e; procesului penal), inculpatul este obligat sa plateasca persoanei vatlimate, precum ~i
i penal in caz de plirtii civile clireia i s-a admis actiunea civila cheltuielile judiciare facute de acestea;
labila a fost tardiv daca in cauza existli ~i parte responsabila civilmente aceasta, in mlisura in care este
obligata solidar cu inculpatul Ia repararea pagubei, este obligatli in mod solidar cu
acesta ~i Ia plata cheltuielilor judiciare catre persoana vatlimata sau partea civila;
~enal,atunci cand
lasarea in temeiul 2. cand actiunea civilli este admisa numai in parte, instanta il poate obliga pe
inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare;
3. in caz de renuntare la pretentiile civile, precum ~i in caz de tranzactie, mediere
ori recunoa~tere a pretentiilor civile, instanta dispune asupra cheltuielilor conform
intelegerii partilor;
e, in cauzele in 4. in celelalte cazuri instanta stabile~te obligatia de restituire potrivit legii civile.
~ judiciare au fost - punerea in executare a cheltuielilor judiciare se efectueaza conform legii civile.
fata de care s-a

3. Cheltuielile judiciare avansate de inculpat sau de partea respon-
aplicarea pedep-
culpatul Ia repa-
sabila civilmente
- daca inculpatul este achitat, cheltuielile judiciare avansate de inculpat sau de
care s-a dispus partea civilmente responsabilii se suporta de persoana vatamatli/partea civila in
masura in care au fost determinate de aceasta;
pelul, recursul in - punerea in executare a cheltuielilor judiciare se efectueaza conform legii civile.
i preventive),
Sectiunea a 13-a. Modificarea ~i indreptarea actelor procedurale
- modificarea actelor procedurale presupune efectuarea unor schimbliri facute in

cuprinsul actelor procedurale; orice adliugire, corectura ori suprimare facutli in
cuprinsul unui act procedural se ia in considerare, numai daca aceste modificliri sunt
confirmate in scris, in cuprinsul sau la slar~itul actului, de catre cei care l-au semnat;
modificarile neconfirmate, dar care nu schimba intelesul frazei, raman valabile;
ate Ia suportarea locurile nescrise din cuprinsul unei declaratii trebuie barate, astfel incat sa nu se
tiare datorate de poata face adaugiri;
diciare, potrivit
stat se pun in - fndreptarea erorii materiale este mijlocul prin care este corectata eroarea mate-
riala evidenta dintr-un act procesual sau procedural;
- eroarea materiala este gre~eala evidenta strecurata cu ocazia redactlirii unui act
procedural (de pilda, tehnoredactarea gre~ita a unor date, nume, mentiuni, nu gre~eli
sao de partea de judecatli); poate fi indreptata de organul de urmarire penala de judecatorul de
drepturi ~i libertati sau de camera preliminarli ori de instanta care a intocmit actul, la
cererea celui interesat ori din oficiu; nu poate fi consideratli eroare materiala
iciare datorate modificarea pedepsei sau a sporului de pedeapsa din minutli, modificarea modalitatii
de plata a despagubirilor etc.;
- in vederea indrepHirii erorii, partile pot fi chemate spre a da lamuriri;

- despre indreptarea efectuata organul judiciar intocme~te, dupa caz, un proces-
verbal sau o incheiere, tacandu-se mentiune ~i Ia siar~itul actului corectat;
- . _ Indicarea corecta in minuta, precum ~i in considerentele hotararii, a

datei de Ia care se deduce din durata pedepsei pronuntate timpul arestarii
preventive ~i mentionarea in dispozitivul hotararii a aceleia~i zile ~i Iuni, dar a
altui an decat in minuta, nu constituie motiv de casare, ci o evidenta eroare
materiala, ce se indreapta de instanta de judecata care a pronuntat hotararea
(J.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 107109.01.2004, www.legalis.ro).
- . _ Incheierile de indreptare a erorilor materiale sau cele date pentru

inlaturarea unor omisiuni vadite nu pot fi atacate separat, ci numai odata cu
hotararea fondului, calea de atac declarata impotriva sentintei socotindu-se tacut
~i impotriva acestor incheieri, chiar daca au fost date dupa pronuntarea hotararii
(I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 3745/06.07.2004, fn Cpp Ad. I, p. 109).
- . _ Pronuntarea, in mod gre~it, de catre instanta de ape! asupra unui ape!

inexistent, in sensu! admiterii acestuia, nu constituie o eroare materiala, ci o
eroare de continut, care a implicat o deliberare a membrilor completului de
judecata asupra hotararii atacate, precum ~i asupra solutiei ce urma a fi adoptata
in rezolvarea cauzei. Pentru a fi supuse procedurii de indreptare, erorile trebuie
sa fie materiale ~i evidente. Constituie erori materiale evidente numai acele gre-
~eli scriptice, acute in cazul scrierii numelui sau prenumelui unei persoane, a
unei sume, a unor date calendaristice Ia care se refera actul procedural sau a
datei intocmirii actului, evidenta erorii traducandu-se in !ipsa oricarui dubiu cu
privire Ia aceasta, certitudinea ei fiind manifesta, neimpunandu-se deliberarea,
reaprecierea ori exprimarea unei convingeri (I. C. C.J., sectia penala, decizia
nr. 1916/25.05.2009, fn B.J. 2009, p . 854).
- procedura de indreptare a erorilor materiale se aplica ~i in cazul cand organul 5.
judiciar, ca urmare a unei omisiuni vadite, nu s-a pronuntat asupra sumelor pretinse a.
de martori, expeqi, interpreti, avocati precum ~i cu privire Ia restituirea lucrurilor sau b.
Ia ridicarea masurilor asiguratorii. c.
6.
c.
mriri; GRILE
~ caz, un proces-
ectat;
Nota: Fiecare grilii are unul sau maximum douii riispunsuri corecte.
tele hotanlrii, a
timpul arestarii 1. Numai dupa inceperea procesului penal:
le ~i luni, dar a a. pot fi efectuate acte de investigatorii sub acoperire;
evidenta eroare b. se poate efectua o perchezitie corporaUi;
tuntat hotariirea c. poate fi ascultat un martor cu identitatea protejata.
ro).
2. Urmarirea penala:
~le date pentru a. se 'incepe in rem;
mmai odata cu b. poate fi dispusa prin acela~i act prin care se dispune punerea 'in mi~care a
;otindu-se tacut
actiunii penale;
mtarea hotariirii
c. are trei etape procesuale.
1, p. 109).
3. Principiul oficialitatii:
supra unui ape! a. nu cunoa~te alte exceptii, 'in afara cazurilor de disponibilitate;
materiala, ci o b. poate fi limitat, prin reglementare expresa de catre legiuitor a unor exceptii,
completului de
care au caracter relativ;
na a fi adoptata
c. functioneaza pe deplin 'in cazul urmaririi penale a unei infractiuni pentru care
, erorile trebuie
legea penala romana se aplica 'in baza principiului realitatii.
lllllai acele gre-
nei persoane, a
ocedural sau a 4. Constituie limite ale principiului aflarii adevarului:
icarui dubiu cu a. interventia gratierii antecondarnnatorii;
se deliberarea, b. aplicarea principiului non reformatio in peius cu ocazia judecarii unei cai de
1enalii, decizia atac;
c. neexercitarea rolului activ de catre instanta.
:ul cand organul

5. Prezumtia de nevinovatie:
sumelor pretinse
a. poate constitui o regula de proba;
e a lucrurilor sau b. nu poate fi invocata, 'in niciun caz, dupa data ramanerii definitive a hotararii;
c. poate fi 'inca!cata ~i prin comportamentul reprezentantilor unor organe nejudiciare.
6. in cazul in care inculpatul, cetatean strain care nu vorbe~te limba romana,

a fost asistat in fata instantei de un interpret, cheltuielile judiciare reprezentand
onorariului interpretului:
a. vor fi suportate de catre stat, numai 'in cazul in care s-a dispus achitarea incul-
patului sau 'incetarea procesului penal;
b. vor fi suportate de inculpat 'in caz de condamnare;
c. nu vor fi, in niciun caz, suportate de persoana vatamata.
7. in situapa in care persoana vatamata este surdo-muta ~i in fata instantei

i~i manifesta vointa de a retrage pliingerea prealabila, se va refine:
a. lntotdeauna nulitatea relativa a retragerii plangerii prealabile, daca nu a existat
interpret numit in cauza pentru aceasta;
b. valabilitatea retragerii plangerii prealabile dacli a fost efectuata prin inscris
depus Ia dosar, chiar ~i in absenta unui interpret;
c. nulitatea absoluta a retragerii plangerii prealabile, dadi nu a existat interpret
numit in cauza pentru aceasta.
8. Temeiul acpunii penale il constituie:

a. incalcarea dispozitiei normei de incriminare;
b. fapta concreta savar~ita;
c. tragerea Ia raspundere penala a infractorului.
9. in cazul in care in urma unui accident auto persoana vatamata corporal

decedeaza in timp ce era transportata Ia spital, mo~tenitorii acesteia:
a. se pot constitui parte civila in procesul penal in numele persoanei vatamate;
b. pot renunta Ia pretentiile civile numai pana Ia citirea actului de sesizare,
instanta urmand intotdeauna sa ia act de manifestarea acestora de vointa;
c. pot transmite altei persoane dreptulla despagubiri.
10. Partea responsabila civilmente nu poate fi introdusa in procesul penal:

a. dupa citirea actului de sesizare;
b. dupa inceperea cercetarii judecatore~ti;
c. de procuror.
11. Poate fi introdus in procesul penal in calitate de parte responsabila civil-

mente:
a. bona, pentru distrugerile provocate de infractorul minor, pe care il avea sub
supraveghere;
b. mo~tenitorul inculpatului, acuzat de savar~irea infractiunii de in~elaciune;
c. locatarul, pentru prejudiciile produse prin infractiunea de tulburare de posesie
comisa de sublocatarul sau.
12. in cazul in care partea responsabila civilmente decedeaza in cursul

judecapi:
a. instanta penala va lasa actiunea civila nesolutionata;
b. actiunea civila ramane in competenta instantei penale daca partea civila indica
mo~tenitorii paqii responsabile civilmente, in termen de eel mult doua luni de Ia data Ia
care a luat cuno~tinta despre deces;
c. instanta penala este obligata sa disjunga solutionarea actiunii civile.
--~ .
GRILE 671
a ~i in fata instanfei 13. in cazul in care acuzafia penala dintr-o cauza vizeaza o singura persoana,
refine: punerea in mi~care a acpunii penale poate fi dispusa:
>ile, daca nu a existat a. odata cu inceperea urmaririi penale, in cazul infractiunilor ce nu au un subiect
activ calificat;
efectuata prin inscris b. dupa luarea masurii controlului judiciar;
c. ulterior dispunerii masurii retinerii.
au a existat interpret
14. Acfiunea penala:
a. nu poate fi pusa in mi~care prin dispozitia procurorului din rechizitoriu;
b. poate fi pusa in mi~care de judecatorul de camera preliminara care solutio-
neaza o plangere impotriva unei solutii de netrimitere in judecata;
c. nu poate fi pusa niciodata in mi~care in mod legal de instanta, dupa sesizarea
acesteia prin rechizitoriu.
vatamata corporal 15. Cazul de impiedicare a exercitarii acfiunii penale prevazut de art. 16
cesteia: alin. (1) lit. a) NCPP (,fapta nu exista"):
;oanei vatamate; a. nu poate constitui temei pentru dispunerea renuntarii Ia urmarirea penala;
actului de sesizare, b. constituie motiv de incetare de drept a masurii controlului judiciar pe cautiune;
vointa; c. conduce Ia lasarea nesolutionata a actiunii civile exercitate in procesul penal.
16. in cazul in care se refine ca inculpatul a lovit din culpa persoana vata-
procesul penal: mata, produdindu-i leziuni traumatice pentru a caror vindecare au fost nece-
sare 10-12 zile de ingrijiri medicale, instanfa:
a. poate dispone obligarea inculpatului Ia plata de despagubiri partii civile;
b. va dispone achitarea inculpatului in baza art. 16 alin. (1) lit. d) NCPP;
c. va dispone achitarea inculpatului in baza art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP.
responsabila civil-
17. in cazul intervenpei graperii antecondamnatorii a unei fapte, organele de
>e care il avea sub urmarire penala:
a. pot incepe urmarirea penala impotriva infractorului;
e in~elaciune; b. pot pune in mi~care actiunea penala impotriva infractorului;
1lburare de posesie c. nu pot dispone trimiterea in judecata a infractorului.
18. Solicitarea inculpatului de continuare a procesului penal:

:edeaza in cursul a. in caz de retragere a plangerii prealabile, atrage aplicarea principiului oficiali-
tatii procesului penal;
b. va fi intotdeauna respinsa in cazul interventiei unei cauze justificative;
c. poate fi admisa in cazu1 interventiei unei cauze de neimputabilitate.
1>artea civila indica
1a luni de Ia data Ia
19. Dreptul1a opfiune in materia exercitarii actiunii civile:
a. este limitat daca persoana prejudiciata prin infractiune este o autoritate publica;
civile.
b. nu poate fi exercitat dupa renuntarea Ia pretentiile civile in fata instantei penale;
c. are caracter definitiv in cazul victimelor minore.
20. Dadi persoana prejudiciata prin infracpune a formulat cerere de che- 27. in
mare in judecata a infractorului in fata instantei civile, poate parasi calea civila:
a. in toate cazurile in care judecata in fata instantei penale a fost reluata dupa
suspendare;
b. ori de dite ori urmarirea penala a fost redeschisa dupa dispunerea clasarii;
c. daca a fost pusa in mi~care actiunea penala dupa ce persoana prejudiciata a
inregistrat cererea de chemare in judecata Ia instanta civila.
21. in cazul in care acpunea in despagubiri a fost exercitata in fata instantei

civile, judecata cauzei se suspenda intotdeauna:
a. dupa punerea in mi~care a actiunii penale, pe toata durata procesului penal;
b. odata cu dispunerea continuarii efectuarii urmaririi penale fata de suspect pe tot
parcursul urmaririi penale;
c. dupa punerea in mi~care a actiunii penale, pe o durata de un an, in ipoteza in
care cauza se afla in continuare in cursul urmaririi penale.
22. Clasarea:
a. poate fi dispusa daca se constata atat tipicitatea faptei cat ~i pericolul social
concret redus al acesteia;
b. poate fi intemeiata pe absenta tipicitatii subiective a faptei;
c. poate fi dispusa numai daca urmarirea penala a fost anterior inceputa in rem.
23. Sunt subiecti procesuali principali:

a. suspectul;
b. persoana vatamata;
c. avocatul partii civile.
24. Atrage sanctiunea nulitatii absolute incalcarea competentei:

a. teritoriale a instantei, atunci cand aceasta sanctiune este prevazuta expres de lege;
b. functionale a instantei;
c. materiale a organelor de cercetare penala.
25. Este in competenta de urmarire penala proprie a procurorului:

a. furtul calificat care a produs consecinte deosebit de grave;
b. in~elaciunea care a produs consecinte deosebit de grave;
c. ultrajul in forma de baza.
26. Un dosar penal inregistrat Ia parchetul de pe Hinga judecatorie poate fi

preluat in vederea efectuarii urmaririi penale: a.
a. numai prin dispozitia Procurorului General al Parchetului de pe liinga inalta b.
Curte de Casatie ~i Justitie; c.
b. prin dispozitia oricarui procuror din cadrul parchetului de pe liinga tribunal;
c. prin dispozitia Procurorului General al parchetului de pe liinga curtea de apel.
GRILE 673
erere de che- 27. in cazul in care inculpatul acuzat de savar~irea infracfiunii de luare de
i calea civila: mita in calitate de judecator pierde, pe parcursul cercetarii judecatore~ti, calitatea
t reluata dupa
personala ce a atras competenfa curfii de apel prin demisia din magistratura:
a. instanta sesizata i~i va declina competenta judecarii cauzei in favoarea tribu-
clasarii;
nalului;
prejudiciata a
b. instanta sesizata va continua judecarea cauzei;
c. este obligatorie retrimiterea cauzei in camera preliminara.
rata instanfei 28. in situafia in care, imediat dupa savar~irea infracfiunii de abuz in ser-
viciu, fiiptuitorul dobande~te calitatea de magistrat-asistent Ia inalta Curte de
ui penal;
Casafie ~i Justifie, competenfa materiala de efectuare a urmaririi penale apar-
suspect pe tot fine parchetului de pe langa:
a. judecatorie;
in ipoteza in b. curtea de apel;
c. Inalta Curte de Casatie ~i Justitie.
29. Competenfa personala de a judeca infracfiunile savar~ite de procurorii

ricolul social militari de Ia parchetul de pe langa Curtea Militara de Apel aparfine:
a. inaltei Curti de Casatie ~i Justitie;
b. Cuqii Militare de Apel;
ta in rem. c. Curtii de apel.
30. in cazul in care fiiptuitorul a fost prius in raza teritoriala a unei alte
instanfe decat aceea unde a fost savar~ita infracfiunea, iar urmarirea penala s-a
efectuat de organele de urmarire penala de care aparfine, teritorial, locul unde
faptuitorul a fost prius, competenta sa judece cauza este:
a. instanta in raza careia s-a efectuat urmarirea penala;
b. instanta in a carei raza teritoriala a fost savar~ita infractiunea;
es de lege; c. intotdeauna instanta mai intai sesizata.
31. Cand in baza aceleia~i rezolufii infracfionale infractorul cetafean strain,

care nu are domiciliul ~i nici nu locuie~te in Romania, sustrage bunuri din domi-
ciliul persoanei vatamate cetafean roman situat in Giurgiu, precum ~i din casa
de vacanfa a acesteia situata in Balcic (Bulgaria), fiind apoi prius in timp ce se
plimba prin Bucure~ti de procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Jude-
catoria sectorului 1 Bucure~ti care au efectuat urmarirea penala pentru ambele
acte ale infracfiunii continuate de furt calificat, competenfa teritoriala de a
rie poate fi judeca cauza aparfine:
a. Judecatoriei sectorului 1 Bucure~ti;
anga inalta b. Judecatoriei sectorului 2 Bucure~ti;
c. Judecatoriei Giurgiu.
i bunal;
1 de apel.
32. Daci\ procurorul din cadrul parchetului de pe langa tribunal, care efec- b.nu
tueaza urmarirea penala cu privirea Ia infracpunea de dare de mita comisa de chiar e
inculpat in vederea savar~irii ulterioare a unei infractiuni de in~elaciune,
dispone disjungerea efectuarii urmarii penale pentru infracpunea de dare de
mita ~i crearea unui nou dosar:
a. trebuie sa trimita cauza parchetului de pe langa judeciHorie pentru continuarea
efectuarii urmaririi penale pentru infractiunea de in~elaciune;
b. competenta de efectuare a urmaririi penale pentru infractiunea de in~elaciune
ramane dobandita parchetului de pe langa tribunal care poate continua efectuarea
urmaririi penale ~i pentru aceasta infractiune;
c. poate trimite cauza parchetului de pe langa judecatorie pentru continuarea efec-
tuarii urmaririi penale pentru infractiunea de in~elaciune, doar daca astfel se asigura
solutionarea cu celeritate a dosarului.
33. in situatia in care dopa condamnarea definitiva a participantilor Ia

savar~irea infractiunii de luare de mita, unul dintre cei condamnati se sustrage
executarii pedepsei, fiind favorizat pe intreaga perioada in care s-a ascuns de un inca
coparticipant prin asigurarea mijloacelor de trai: c.
a. urmarirea penala trebuie intotdeauna efectuata de parchetul care a dispus trimi-
terea injudecata a participantilor la comiterea infractiunii de luare de mita;
b. competenta de judecare a cauzei apartine tribunalului, care a judecat in prima
instanta ~i infractiunea de luare de mita;
c. competenta de judecare a cauzei apaqine judecatoriei, deoarece legea nu
prevede o competenta speciala pentru infractiunea de favorizarea !aptuitorului.
34. Exceptia de necompetenta materiala:

a. a organului de urmarire penala poate fi invocata pe tot parcursul procesului
penal in scopul constatarii nulitatii probelor;
b. a instantei inferioare celei competente potrivit legii poate invocata pana la
inceperea dezbaterilor in prima instanta;
c. a instantei superioare celei competente potrivit legii poate invocata pana la
inceperea cercetarii judecatore~ti.
35. Judecatorul de drepturi ~i libertap este competent sa se pronunte cu

privire Ia:
a. plangerile formulate impotriva masurilor asiguratorii dispuse de procuror in
cursul urmaririi penale;
b. cererea de anulare a amenzii judiciare aplicate de procuror unui subiect pro-
cesual;
c. plangerile formulate impotriva solutiilor de clasare dispuse de procuror.
36. Prorogarea de competenta in situapa repnerii existentei unui caz de carei

reunire a cauzelor: a.
a. va opera atunci cand toate cauzele se afla in faza de urmarire penala, dar numai b.
daca toate parchetele sunt egale in grad; c.
GRILE 675
1al, care efec- b. nu opereaza in situatia in care toate cauzele se afla in fata unor instante de ape!,
tita comisa de chiar egale in grad;
! in~elaciune, c. va opera cand toate cauzele se afla in etapa procesuala a judecatii in prima
~a de dare de instanta, insa unele dintre acestea provin din trimiteri spre rejudecare din caile de atac.
ru continuarea 37. Reunirea cauzelor este obligatorie in situapa in care:

a. infractiunile aflate in concurs real cu conexi tate consecventionala sunt judecate
de in~eliiciune in cauze diferite;
ma efectuarea b. se retine existenta unitatii naturale colective;
c. trei acte materiale ale infractiunii continuate sunt in curs de judecatii, iar pentru
1tinuarea efec- alte patru acte materiale ale aceleia~i infractiuni a fost pronuntata deja o hotarare de
tfel se asigura achitare definitiva.
38. Chestiunile prealabile:

cipantilor Ia a. sunt chestiuni de natura penala, de rezolvarea carora nu depinde solutia pro-
~ se sustrage
nuntata in cauza penaUi;
ascuns de un b. pot fi chestiuni de natura civiU\, de rezolvarea carora depinde solutia pronuntata
in cauza penala;
c. pot fi chestiuni de natura penala in legatura cu situatia premisa a infractiunii.
dispus trimi-
tii;
39. Spre deosebire de chestiunile prealabile, chestiunile preliminare:
ecat in prima a. sunt chestiuni de natura penala;
b. nu pot fi solutionate de procuror;
:ce Iegea nu c. se solutioneaza potrivit normelor de procedura penala.
>rului.
40. Dadi in cursu) cercetarii judecatore~ti instanta schimba incadrarea juri-
did a faptei, va dispone intotdeauna:
1! procesului a. declinarea de competenta in favoarea instantei ierarhic inferioare, daca noua
incadrare juridica atrage competenta materiala a acestei instante;
catii pana Ia b. restituirea cauzei Ia parchetul competent, daca a fost sesizatii cu un acord de
recunoa~tere a vinovatiei;
catii pana Ia c. declinarea judecarii cauzei la instanta ierarhic superioara, daca noua incadrare
juridica atrage competenta materialli a acestei instante.
ronunte cu 41. in cazul in care instanta sesizata cu judecarea unei cauze penale admite o
exceptie de necompetenta:
procuror in a. dispune prin incheiere declinarea judecarii cauzei catre instanta competentii;
b. instanta Ia care a fost trimisa cauza in urma declinarii poate invoca din oficiu o
subiect pro- nouli exceptie de necompetenta;
c. hotiirarea de declinare poate reprezenta, in unele cazuri, atat declinator de com-
ror. petenta, cat ~i regulator de competentli.
nui caz de 42. Daca declinarea a fost determinata de competenta teritoriala, instanta
careia i s-a trimis cauza:
a. poate mentine masurile legale dispuse de instanta care s-a dezinvestit;
, dar numai
b. este obligatii sli mentinli actele legal indeplinite de instanta care s-a dezinvestit;
c. poate mentine actele legal indeplinite de instanta care s-a dezinvestit.
43. Nu poate exista un conflict de competenta: b. a

a. intre Inalta Curte de Casatie ~i Justitie ~i o alta instanta;
b. intre doua sectii ale aceleia~i instante;
c. intre Parchetul de pe liinga Tribunal ~i Directia Nationala Anticoruptie din cadrul
Parchetului General de pe liinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie.
44. in cazul in care procurorul de Ia parchetul de pe Hinga judecatorie

declina competenta efectuarii urmaririi penale parchetului de pe langa tribunal,
iar dopa repartizarea cauzei de ~eful acestui din urma parchet, procurorul din
cadrul parchetului de pe langa tribunal declina competenta efectuarii urmaririi
penale in favoarea parchetului de pe langa judecatorie care i~i declinase ante-
rior competenta, conflictul negativ de competenta va fi solutionat:
a. de orice procuror din cadrul parchetului de pe liinga tribunal;
b. numai de procurorul general al Parchetului de pe liinga curtea de apel, ierarhic
superior parchetelor aflate in conflict;
c. de prim-procurorul parchetului de pe liinga tribunal.
45. Este incompatibil:

a. sa judece o revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 453 alin. (1) lit. a) NCPP
(fapte sau imprejurari noi) judecatorul care, in cauza, a pronuntat sentinta in prima
instanta;
b. sa solutioneze o cerere de revocare a arestarii preventive judecatorul de drep-
turi ~i libertati care, in saptamiina anterioara formularii cererii de revocare, a pre-
lungit arestarea preventiva a inculpatului;
c. sa judece cauza in fond judecatorul care in cursul urmaririi penale a autorizat
obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.
46. Este incompatibil sa judece cauza judecatorul care:

a. a fost in aceea~i cauza judecator de camera preliminara;
b. a emis in cursul urmaririi penale mandatul de perchezitie informatica;
c. a dispus condarnnarea aceluia~i inculpat pentru o fapta concurenta cu cea care
face obiectul cauzei pendinte.
47. Se va retine existenta unui caz de incompatibilitate in cazul in care procu-

rorul:
a. care a efectuat urmarirea penala participa ca procuror de ~edinta Ia judecarea
cauzei in prima instanta;
b. care a participat ca procuror de ~edinta Ia judecata in prima instanta participa
ulterior ~i la judecata in apel;
c. care a participat ca judecator Ia solutionarea cauzei in prima instanta pune
concluzii, ca procuror de ~edinta, Ia judecarea ei in ape I.
48. Este intotdeauna incompatibil sa solutioneze o cauza in prima instanta c.

judecatorul care:
a. a activat anterior numirii in magistratura in calitate de ofiter de politie judiciara;
GRILE 677
b. a solutionat propunerea de inlocuire a masurii controlului judiciar cu masura
arestului Ia domiciliu cu privire Ia inculpatul trimis in judecata;
c. a participat Ia solutionarea contestatiei formulate impotriva incheierii prin care
s-a solutionat propunerea de Iuare a masurii arestarii preventive a inculpatului in
cursu! urmaririi penale.
49. Stramutarea:
a. unei cauze de Ia un tribunal Ia un alt tribunal nu poate fi ceruta de ministrul
Justitiei;
b. poate fi dispusa de Curtea de Ape!;
c. se dispune numai de Inalta Curte de Casatie ~i Justitie.
50. in cazul in care, dupa stramutarea judecarii unei cauze de Ia instanta

de ape!, ierarhic competenta Ia o alta instanta egala in grad, se dispune in camera preliminara
restituirea cauzei Ia procuror, instanta competenta sa judece cauza dupa trimi-
terea in judecata in urma restituirii, in ipoteza in care dupa reluarea urmaririi
pen ale a fost incheiat un acord de recunoa~tere a vinovapei, este:
a. instanta initial sesizata, daca nu mai exista niciun motiv de stramutare Ia
(I) lit. a) NCPP momentul intocmirii acordului;
in prima b. instanta Ia care judecarea cauzei a fost stramutata, chiar daca cu privire Ia
instanta initial sesizata nu mai subzista vreun motiv de stramutare Ia momentul trimi-
de drep- terii din nou in judecata;
c. oricare dintre instantele de mai sus, daca urmarirea penala a fost refacuta de
parchetul de pe Ianga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie.
a autorizat
51. Sunt mijloace de proba:
a. fotografiile;
b. cercetarile Ia fata Iocului;
c. confruntarile.
atic a;
nta cu cea care 52. Fac parte din obiectul probatiunii:
a. urmele biologice ale suspectului descoperite pe hainele victimei;
b. faptele negative determinate;
in care procu- c. faptele pozitive nedeterminate.
ta Ia judecarea 53. Constituie fapte sau imprejurari care nu pot fi dovedite:

a. faptele similare;
stanta participa b. faptele auxiliare;
c. prezumtiile legale absolute.
instanta pune
54. Constituie fapte sau imprejurari care nu trebuie dovedite:
a. prezumtiile legale relative;
rima instanta b. faptele notorii;
c. faptele similare.
oolitie judiciara;
55. Sarcina probei: 63.

a. constituie o institutie distinctii de propunerea de probe; a.
b. apartine intotdeauna numai procurorului; b.
c. apartine inculpatului ce invoca o chestiune prealabila. c.
chezi
56. Nu sunt obligap sa dea declaratii in calitate de martori:
a. fosta sotie a inculpatului; 64
b. copiii fratilor ~i surorilor suspectului; I
a.
c. verii primari ai inculpatului. certi
b
57. Declarapa martorului: C2
a. este divizibila;
b. are intotdeauna o foqa probanta conditionata; 6l
c. este retractabila.
58. inscrisurile care poarta o urma a infracpunii vor fi analizate de instanta:

a. numai ca mijloace materiale de proba;
b. numai ca inscrisuri;
c. numai drept corpuri delicte.
59. Nu este necesara emiterea unui mandat pentru efectuarea:

a. perchezitiei corporate;
b. perchezitiei unui vehicul;
c. perchezitiei informatice.
60. Persoana cu privire Ia care se efectueaza o perchezitie ca urmare a

constatarii unei infracpuni flagrante are intotdeauna dreptul de a solicita parti-
ciparea unui aparator Ia efectuarea procedeului probatoriu in cazul:
a. perchezitiei domiciliare;
b. perchezitiei corporate;
c. perchezitiei unui vehicul. pen
61. Mandatul de perchezipe domiciliara poate fi folosit: pen:
a. ori de cate ori este necesar, insa numai in intervalul de timp stabilit de jude-
cator; loc
b. o singura data;
c. pe o durata de eel mult 20 de zile de Ia momentul emiterii.
62. Perchezitia: de s
a. unui vehicul poate fi efectuatii numai cu autorizarea procurorului, doar atunci
cand vehiculul se afla intr-un loc public; de
b. corporala poate fi efectuata de orice persoana care prinde in flagrant infrac-
torul;
c. domiciliara nu poate fi dispusa in cazuri urgente de procuror.
GRILE 679
63. in faza de judecata instanta:
a. nu poate efectua personal perchezitia domiciliara;
b. poate dispune delegarea procurorului pentru efectuarea perchezitiei domiciliare;
c. nu poate dispune delegarea organelor de cercetare penala pentru efectuarea per-
chezitiei domiciliare.
64. Convorbirile telefonice interceptate ~i inregistrate pot fi supuse:

a. analizei judecatorului de camera preliminara numai daca au fost in prealabil
certificate de judecatorul de drepturi ~i libertati;
b. unei expertize tehnice;
c. unei expertize criminalistice.
65. Durata totala a mandatul de supraveghere tehnici vizand interceptarea

convorbirilor telefonice cu privire Ia aceea~i persoana ~i Ia aceea~i fapta nu
le instanta: poate depa~i:
a. 120 de zile;
b. 6luni;
c. un an.
66. in cazul infractiunii de trafic de influenta, persoana care cumpara

influenta poate inregistra in mod legal convorbirile purtate de:
a. persoana care i~i traficheaza influenta cu functionarul public care urmeaza a
efectua actul, rara autorizatia judecatorului;
b. aceasta cu functionarul public care urmeaza a efectua actul numai cu incu-
urmare a viintarea procurorului;
icita parti- c. aceasta cu functionarul public care urmeaza a efectua actul, rara mandatul
judecatorului de drepturi ~i libertati.
67. Supravegherea tehnica constand in localizarea prin G.P.S.:

a. poate fi dispusa de procuror cu ocazia verificarilor prealabile inceperii urmaririi
penale;
b. se dispune de judecatorul de drepturi ~i libertati numai dupa inceperea urmaririi
it de jude- penale;
c. poate fi folosita ca proba in procesul penal chiar daca mijloacele tehnice de
localizare au fost instalate pe autovehiculul suspectului de catre persoana vatamata.
68. Obtinerea datelor privind situatia financiara a unei persoane:

a. se poate realiza numai daca judecatorul de drepturi ~i libertati a emis un mandat
oar atunci de supraveghere tehnica;
b. poate fi solicitata de procuror numai cu incuviintarea prealabila a judecatorului
mt infrac- de drepturi ~i libertati;
c. poate fi dispusa in cazuri urgente, in mod provizoriu de procuror.
69. Dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul:

a. nu are obligatia de a informa suspectul; a. ~
b. poate restrange dreptul inculpatului de a consulta procesele-verbale de predare b.
numai pe o durata de eel mult I 0 zile; c. ~
c. poate dispune prin ordonanta amanarea prezentarii suporturilor pe care sunt
stocate activitatile de supraveghere tehnica pana la momentul luarii unei masuri 77
preventive. mult:
a.
70. Este intotdeauna obligatorie efectuarea unei expertize: b.
a. in cazul savar~irii infractiunii de ucidere sau vatamarea copilului nou-nascut ori c.
a fatului de catre mama (art. 200 NCP);
b. pentru a se stabili cauzele moqii, daca nu s-a intocmit un raport de constatare; 78
c. in cazul infractorilor minori. tului I
drep.
71. Instanta dispune efectuarea unui supliment de expertiza: a.
a. numai de catre expertul care a fost desemnat sa efectueze expertiza; b.
b. cand constata ca expertiza nu este completa, iar aceasta deficienta nu poate fi 29 de
suplinita prin audierea expertului; c.
c. ori de cate ori concluziile expertizei sunt contestate. 30 de
72. in cursu! judecatii, Ia efectuarea expertizei poate participa un expert

recondamnat:
a. de procuror;
b. numai de catre parti;
c. de persoana vatamata.
73. Nu poate forma obiectul unei comisii rogatorii:

a. audierea unui martor cu identitatea protejata;
b. dispunerea ~i punerea in executare a masurii sechestrului asigurator;
c. incuviintarea folosirii investigatorilor sub acoperire.
b
74. in cazul constatarii comiterii infracpunii flagrante de conducere a unui c
vehicul sub influenta bauturilor alcoolice sau a unei substante, recoltarea de caw
probe biologice se efectueaza:
a. din dispozitia organelor de constatare;
b. numai dupa inceperea urmaririi penale;
c. cu autorizarea judecatorului de drepturi ~i libertati in cazul in care eel suspus
examinarii nu i~i da consimtamantulla recoltare.
75. in cazul delegarii:

a. organul caruia i se deleaga efectuarea unui act procedural este inferior in grad
celui care dispune delegarea ~i are competenta functionala de a efectua actul;
b. actul procesual a carui efectuare a fost delegata intra in competenta materiala a
organului caruia i se delega efectuarea actului;
c. organul judiciar caruia i s-a delegat efectuarea actului procedural nu poate sa
delege la randul sau efectuarea actului altui organ ierarhic inferior.
GRILE 681
76. Masura preventiva a repnerii:
a. poate fi dispusa pe o perioada de 5 ore;
de predare b. nu poate fi in niciun caz prelungita;
c. poate fi con testata in fata judecatorului de drepturi ~i libertati.
care sunt
ei masuri 77. Durata arestarii inculpatului minor care are varsta de 16 ani este de eel
mult:
a. 30 zile;
b. 15 zile;
!1llscut ori
c. 20 zile.
~ tatare;
78. in cazul in care, in cursul solutionarii propunerii de luare a masurii ares-
tului Ia domiciliu a inculpatului, durata repnerii a expirat, judecatorul de
drepturi i libertati:
a. nu mai poate dispune admiterea propunerii de arest la domiciliu;
11 poate fi b. poate admite propunerea ~i dispune arestul al domiciliu pe o durata de eel mult
29 de zile de la data incarcerarii;
c. poate admite propunerea ~i dispune arestul al domiciliu pe o durata de eel mult
30 de zile.
~ expert
79. Masura controlului judiciar pe caupune:
a. inceteaza de drept daca instanta a dispus o solutie de renuntare la aplicarea
pedepsei;
b. poate fi mentinuta in cursu! procedurii de camera preliminara;
c. poate fi prelungita din 30 in 30 de zile in cursu! urmaririi penale.
80. in cazul in care judecatorul de drepturi i libertap dispone prin incheiere

luarea masurii arestarii preventive:
a. solutia se pronunta in camera de consilio;
b. contestatia impotriva incheierii se solutioneaza in ~edinta publica;
e a unui c. nu se mai poate dispune arestarea preventiva a aceleia~i persoane intr-o alta
[area de cauza.
81. Ascultarea inculpatului este obligatorie:

a. in procedura audierii anticipate in fata judecatorului de drepturi ~i libertati;
1 suspus b. Ia luarea masurii controlului judiciar;
c. cu ocazia solutionarii unei cereri de revocare a masurii arestarii preventive.
82. Sunt executorii incheierile prin care:

in grad a. se dispune luarea masurii arestari i preventive a inculpatului;
b. se respinge cererea de revocarea controlului judiciar pe cautiune;
eriala a c. se dispune luarea masurii arestului la domiciliu.
poate sa
682 Proceduri'i pena/i'i. Partea genera/a
83. Caupunea se restitoie cand se dispone:

a. renuntarea Ia urmarirea penala;
b. restituirea cauzei Ia parchet de judecatorul de camera preliminara;
c. printr-o hotlirare, chiar nedefinitiva, de amanare a aplicarii pedepsei.
84. Jodecatorul de camera preliminara poate dispone:

a. mentinerea masurii controlului judiciar pe cautiune;
b. luarea masurii controlului judiciar;
c. luarea masurii internarii medicale provizorii in cazul in care procurorul a dispus
clasarea pe motiv de iresponsabilitate.
agJ
85. Din dorata retinerii:
a. nu se deduce durata mandatului de aducere Ia sediul organului de urmarire
penala;
b. se deduce durata conducerii administrative Ia sediul politiei;
c. se deduce durata audierii prealabile a suspectului. in
86. No poate fi supus vreunei mlsuri procesoale provizorii de ocrotire in

procesol penal:
a. suspectul;
b. inculpatul;
c. persoana vatlimatli.
87. in cursol ormlririi penale internarea nevolontarl in vederea efectulrii pl

expertizei medico-legale psihiatrice:
a. poate fi dispusa numai de judecatorul de drepturi ~i libertati;
b. poate fi prelungitli numai o singura data;
c. nu poate fi dispusa fata de suspect.
88. Masora sechestrolui asigorltor se poate loa in vederea execotlrii pedep-

sei amenzii penale:
a. cu privire Ia bunurile suspectului retinut intr-o cauza penala;
b. atat cu privire Ia bunurile inculpatului, cat ~i cu privire Ia bunurile partii
responsabile civilmente;
c. asupra bunurilor unei persoane juridice Ia care inculpatul este administrator in
cazul savar~irii unei infractiuni de coruptie.
89. in cazol dispunerii onei solotii de netrimitere in jodecatl:

a. procurorul poate mentine masurile asiguratorii privind reparatiile civile, chiar
daca persoana vatamata este majora;
b. masurile asiguratorii luate in vederea executarii masurii confiscarii speciale
inceteaza de drept in 30 de zile de Ia data dispunerii solutiei de catre procuror;
c. procurorul trebuie sa mentina masurile asiguratorii in ipoteza in care persoana
vatamata este minora.
GRILE 683
90. Asistenta juridica este obligatorie:
a. in cursu! judecatii, pentru inculpatul suspus masurii arestului Ia domiciliu;
b. in cursu! urmaririi penale, pentru inculpatul major, care este acuzat de savar-
~irea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa intre 2 ~i 7 ani inchisoare;
c. in cursu! urmaririi penale, pentru inculpatul care este supus masurii obligarii Ia
tratament medical intr-o alta cauza.
91. Reprezentarea legaH\ este posibiBi in cadrul procesului penal in cazul:

a. inculpatului minor care nu are capacitate de exercitiu;
b. persoanei juridice ce are calitatea de suspect;
c. persoanei vatamate prin savar~irea infractiunii de agresiune sexuala in forma
agravata prevazuta de art. 219 alin. (2) NCP.
92. in cursul judeciitii, inculpatul persoana juridici:

a. nu poate fi reprezentat printr-un mandatar;
b. trebuie sa fie reprezentat numai prin reprezentantul legal de Ia data savar~irii
infractiunii;
c. W poate exercita dreptulla tacere prin reprezentantullegal.
otire in
93. Substituitul procesual se deosebe~te de reprezentant prin faptul ca:
a. are facultatea, iar nu obligatia de a actiona;
b. actioneaza in nume propriu, pentru valorificarea unui interes a! partii;
c. are obligatia de a actiona.
ectuarii 94. Mandatul de aducere poate fi admis chiar daca anterior nu s-a efectuat
procedura de citare cu privire Ia:
a. martor;
b. suspect;
c. persoana vatamata.
95. Termenul substanpal previizut de NCPP:

pedep-
a. expira Ia star~itul primei zile lucratoare care urmeaza ultimei zile a termenului,
daca aceasta cade intr-o zi nelucratoare;
b. nu poate fi in niciun caz suspendat;
c. este numai un termen de succesiune.
tor in 96. Termenul procedural poate fi:

a. suspendat;
b. prorogat numai in situatia in care este un termen prohibitiv;
c. un termen de regresiune.
, chiar
97. Iau termenul in cuno~tinta:
a. numai partile prezente in fata instantei de judecata;
b. martorii carora li s-a inmanat personal citatia, chiar daca nu se prezinta in fata
instantei;
c. inculpatul persoana juridica care a primit citatia prin intermediul persoanei
insarcinate cu primirea corespondentei, chiar daca nu se prezinta in fata instantei.
98. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de inculpat in cazul

in care:
a. de~i achitat, a fost obligat Ia repararea pagubelor produse prin infractiune;
b. s-a dispus renuntarea Ia urrnarirea penala;
c. dupa interventia prescriptiei raspunderii penale, inculpatul solicita continuarea
procesului penal.
99. Nulitatea relativa nu poate fi invocata: ~

a. in cazul in care a fost incheiat un acord de recunoa~tere a vinovatiei; ~
b. de instanta de judecata din oficiu; 3,
c. de persoana vatamata in cursul procedurii de camera preliminara. 4
100. indreptarea erorii materiale:

a. trebuie tacuta numai printr-un act similar celui in care s-a ivit eroarea;
b. din rechizitoriu nu poate fi realizata de judecatorul de camera preliminara cu
ocazia verificarii Jegalitatii actului de sesizare; 9
c. de catre judecator se realizeaza numai dupa ascultarea concluziilor procurorului.
101. Spre deosebire de nulitate, deci\derea:

a. prive~te drepturi procesuale;
b. opereaza de drept;
c. trebuie sa fie intotdeauna dispusa de un organ judiciar.
102. Nu pot fi investigatori sub acoperire:

a. agentii politiei de frontiera;
b. persoanele care W desta~oara activitatea in cadrul organelor de stat cu atributii
in domeniul sigurantei nationale; J
c. persoanele care fac parte din cadrul organelor de cercetare penala.
103. Procurorul poate dispone printr-o singura ordonanta autorizarea folo-

sirii investigatorilor sub acoperire pentru o perioada de eel mult:
a. 40 de zile;
b. 60 de zile;
c. 30 de zile.
104. Durata totala a autorizarii investigatorilor sub acoperire, in aceea~i

cauzi\ ~i cu privire Ia aceea~i persoana, in scopul investigarii unei infracpuni de
trafic de droguri:
a. este de eel mult un an;
b. nu este limitata in timp prin dispozitiile NCPP;
c. este de eel mult doi ani.
~ inculpat in cazul
1 infractiune;
olicita continuarea RASPUNSURI GRILE
1. a), c); 29. c); 57. a); 85. a);

)vatiei; 2. a); 30. b); 58. a); 86. a), b);
3. a); 31. c); 59. a), b); 87. b);
1ara. 4. b); 32. a); 60. a); 88. a);
5. a), c); 33. b); 61. b); 89. a);
6. c); 34. c); 62. c); 90. a);
: eroarea; 7. b); 35. a), b); 63. b), c); 91. b), c);
~ra preliminara cu 8. a), b); 36. c); 64. b), c); 92. c);
9. c); 37. b); 65. b); 93. a), b);
or procurorului. 10. b); 38. b); 66. c); 94. b);
11. a); 39. a), c); 67. b), c); 95. b), c);
12. b); 40. a), c); 68. b); 96. c);
13. c); 41. b), c); 69. c); 97. c);
14. a), c); 42. b); 70. a); 98. a), b);
15. a), b); 43. a), b); 71. b); 99. b), c);
16. c); 44. c); 72. a), c); 100. b);
17.a),b); 45. a), c); 73. b), c); 10l.a),b);
18. b), c); 46. b); 74. a); 102. a);
de stat cu atributii 19. b); 47. c); 75. c); 103. b);
20. c); 48. b); 76. a), b); 104. b).
1ala. 21. c); 49. a), b); 77. a);
22. b); 50. b); 78. c);
autorizarea folo- 23. a), b); 51. a); 79. a), b);
t: 24. b); 52. a), b); 80. a);
25. c); 53. c); 81. b), c);
26. c); 54. a), b); 82. a), c);
27. b); 55. a), c); 83. a), c);
28. a); 56. a), c); 84. a), b);
erire, in aceea~i
tei infracfiuni de
Bibliografie generaHi
La elaborarea prezentei lucrari au fost avute in vedere opiniile exprimate in doctrina

dupa cum urmeazli 1:
1. Adriantsimbazovina J., Gaudin H., Marguenaud J.-P., Rials S., Sudre Fr.,
Dictionnaire des droits de !'Homme, Presses Universitaires de France, 2008.
2. Ashworth A., Redmayne M, The criminal process, Oxford University Press, 3rd
edition, 2005.
3. Beziz-Ayache A., Dictionnaire de droit penale general et de procedure penale,
Ed. Ellipses, 4 edition, 2008.
4. Bouloc B., Procedure penale, Dalloz, 24 edition, 2013.
5. Bouloc B., Matsopoulou H, Droit penal general et Procedure penale, Sirey,
18e edition, 2011.
6. Constantinescu V. ~.a., Dictionar de drepturile omului, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti,
2013.
7. Desportes F. , Lazerges-Cousquer L., Traite de procedure penale, 4 edition, Ed.
Economica, 2013.
8. Guinchard S., Buisson J., Procedure penale, Litec, 9 edition, 2013.
9. Jftenie V., Dermengiu D., Medicinli legala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2009.
10. Mateuf Gh., Tratat de procedurli penalli. Partea generalli, vol. I, Ed. C.H. Beck,
Bucure~ti, 2007.
11. Mateuf Gh., Tratat de procedurli penalli. Partea generala, vol. II, Ed. C.H. Beck,
Bucure~ti, 2012.
12. Mathias E., Termes de droit penale et de procedure penale, Gualino editeur, 2006.
13. Merle R., Vitu A., Traite de Droit criminel. Procedure penale, vol. II, Ed. Cujas, 7
edition, 1997.
14. Pop Tr., Drept procesual penal, vol. I-IV, Tipografia Nationala, Cluj, 1946-1948.
15. Pradel J., Procedure penale, Cujas, 17 edition, 2013 .
16. Rasat, M-L., Procedure penale, Ellipses, 2 edition, 2013.
17. Tanoviceanu I., Dongoroz V., Tratat de drept penal ~i procedurli penalli, vol. II,
1947.
18. Tanoviceanu I., Tratat de Drept ~i Procedurli Penalli, vol. V, Ed. Curierul Judiciar,
ed. a 2-a, 1927.
19. Tonini P., Manuale di Procedura penale, Giuffre Editore, undicesima edizione,
2010.
20. Trechsel S., Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press, 2006.
21. Vasiliu AI., Nulitlitile in procesul penal, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2011.
22. Volonciu N., Barbu A., Codul de procedurli penala comentat, Ed. Hamangiu,
Bucure~ti, 2007.
23. Volonciu N., Vasiliu A., Codul de procedurli penalli comentat, Ed. Hamangiu,
Bucure~ti, 2007.
24. Volonciu N., Tratat de procedura penalli. Partea generala. Partea specialli,
vol. I-II, Ed. Paideia, Bucure~ti, 1998.
1
Avand in vedere forma ineditli ~i sintetica in care a fost realizata lucrarea, autorul a optat
pentru prezentarea Ia finalul acesteia (iar nu Ia subsolul fiecarei pagini) a cartilor sau studiilor
consultate prealabil.
Sinteze ~i Grile
lntrarea In vigoare a Noului Cod de procedura penala (NCPP) atrage dupa sine
restructurarea logicii procesuale In cadrul noului model de proces penal.
Aceasta carte, elaborata de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului
NCPP, contine o prezentare supla ~i accesibila a noilor institutii procedurale din Partea
genera Ia a NCPP In scopullntelegerii intentiei legiuitorului, dar ~i a modului In care se
vor aplica In practica noile dispozitii procedurale.
Tn vederea facilitarii lntelegerii NCPP autorul subliniaza diferentele dintre vechiul ~i
noul Cod de procedura penala, realizand totodata ~i o prezentare detaliata a modului
In care vor fi aplicate In practica institutii de o noutate absoluta In sfera procesuala
(cum ar fi: arestul Ia domiciliu, participarea autorizata Ia anumite activitati,
consultarea dosarului, atributiile judecatorului de drepturi ~i libertati etc.). Sunt astfel
analizate noile institutii procedurale, unele de mare complexitate, fara a pierde din
simplitatea ~i concizia stilului.
Lucrarea nu contine doar informatii complete pe fiecare tema de procedura penala,
dar ~i acele detalii care fac diferenta In sustinerea oricarui examen, fie de licenta, de
admitere Ia lnstitutul National al Magistraturii, In magistratura sau avocatura, de
promovare In functii de executie a magistratilor, de capacitate al magistratilor stagiari,
respectiv definitivat al avocatilor stagiari.
Deopotriva, sunt prezentate solutii jurisprudentiale ale instantei supreme ~i ale altor
instante nationale, care l~i pastreaza valabilitatea din perspectiva rationamentului
juridic ~i dupa intra rea In vigoare a NCPP.
Lucrarea contine ~i jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului In cauzele
contra Romaniei, In scopul relevarii modului In care normele NCPP trebuie
interpretate din perspectiva instantei de Ia Strasbourg.
La elaborarea acestei lucrari au fost avute In vedere recentele modifid~ri ale NCPP
operate prin O.U.G. nr. 3/2014.
Din aceasta perspectiva prezenta lucrare constituie una dintre cele mai performante
carti de procedura penala In lntelegerea ~i aplica rea NCPP.

Procedura Penala Partea Generala PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procedura Penala Partea Generala PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sinteze ~i Grile

Procedura penala. Partea generala

Capitolul I. Consideratii introductive ...................................................................... 1

Capitolul II. Principiile fundamentale ale procesului penal .................................. 4

Capitolul III. Actiunea penal! ~i actiunea civil! in procesul penal ..................... 62

4. Cazurile care impiedidi punerea in mi~care sau exercitarea

Capitolul IV. Competenta ..................................................................................... 130

3. Solulionarea conflictului de competenta intre judecatorii de drepturi

3. Procedura de administrare a probelor......................................................... 207 6. Fot

2. Luarea masurii controlului judiciar ............................................................ 530 3. Pro<

lntrat in vigoare in ianuarie 1969, vechiul Cod de procedura penala a trebuit

5. Reglementarea adecvata a obligatiilor intemationale asumate de tara noastra

Noul model de proces penal

- procesul penal este activitatea desta~urata de organele judiciare, cu participarea

- principiile fundamentale ale procesului penal reprezinta regulile generate apli-

Sectiunea 1. Principiullegalitatii procesului penal

- legalitatea procesului penal este principiul fundamental potrivit caruia,

adecvat, respectiv cetateanul trebuie sa fie capabil sa lnteleaga ca este corespunzatoare In

Sectiunea a 2-a. Principiul separarii functiilor judiciare

- NCPP a reglementat explicit principiul separatiei functiilor judiciare, prevazand

1.1. Functia de urmarire penala (de ancheta)

1.2. Functia de dispozitie asupra drepturilor ~i libertatilor fundamentale

intruzive in aceste drepturi sa se asigure un control judiciar prin intermediul jude-

Intrli in competenta judeclitorului de drepturi ~i libertliti ~i solutionarea cererii

fizica a persoanei in absenta consimtamiintului persoanei in cauza, al reprezentantului

1.3. Funcpa de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in

1.4. Functia de judecata

2. Efectele separatiei functiilor judiciare

- prin separarea functiilor judiciare se intare~te protectia drepturilor fundamentale

- prin separarea functiei de urmarire penala de cea de dispozitie cu privire Ia

3.1. Prezumtia de nevinovape - garantie procedurala (preponderent de

- In scopul garantarii prezumtiei de nevinovatie ~i a impartialitatii instantei, art. 6

luptei anticoruptie, un subiect de preocupare pentru intreaga societate roma-

prezumtiei de nevinovatie ca urmare a retinerii de catre instanta civila (lnvestita sa

( ... ) Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza,

Orice persoana este considerata nevinovata pana Ia stabilirea vinovatiei

Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza, distinct

3.2. Prezumtia de nevinovatie- drept subiectiv

-lndilcarea prezumtiei de nevinovatie, ca drept subiectiv, nu conduce Ia aplicarea

gratii de metae, In conditiile In care dreptul Ia aparare nu a suferit nicio restrictie, nu

EUKOI~ANcooorr"""u" Curtea ammte~te ca, daca prmc1pml prezumpt1e1 de nevmo-

vatie consacrat de parag. 2 al art. 6 figureaza printre elementele procesului penal

afirmatiile publice ale procurorului care a instrumentat cauza In cadrul unei

~i o conferinta de presa a fost organizata de parchetul care ancheta cauza.

cesul reclamantului nu se finalizase Inca ~i care erau susceptibile sa influenteze

perceptia publicului in ceea ce prive~te persoana reclamantului: difuzarea Ia

4. Principiul aflarii adevarului

- este principiul fundamental al procesului penal potrivit caruia, organele judiciare

Neadministrarea de catre instanta a doua probe esentiale pentru aflarea

6. Principiul oficialitatii procesului penal

termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta ~i impartiala, instituita de

7.2.1. Criterii de apreciere a termenului rezonabil al procedurilor martori ~i nu a

plexitatea cauzei, ci de culpa autoritatilor care nu au efectuat expertiza psihiatrica

formulate impotriva reclamantului au condus Ia retinerea depa~irii termenului

- Curtea Europeana a aratat ca, de~i nu este competenta sa analizeze calitatea

Sintetizand, Comisia de Ia Venetia retine di ,recursurile" pe care le poate introduce o - , contestafia

B. Termenul de introducere a contestatiei - netransmiterea pun

- netransmiterea punctului de vedere de catre organul judiciar sau de ceilalti

(ii) respinge contestafia ca nefntemeiata; termenul rezonabi

8. Garantarea dreptului Ia libertate ~i siguranta

- este principiul fundamental al procesului penal, prevazut de Constitutie, Con-

- - - Dreptului oricareia dintre parti de a fi asistata de aparator ii corespunde

potrivit art. 3 din Directiva nr. 2012/13/UE privind dreptul Ia informare in