Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
COMUNEI HALMAGEL
HALMAGEL, ARAD
2010
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Cuvnt nainte
Primar
TONA MIHAIU
2
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
CUPRINS
I. INTRODUCERE..........................................................................................................................4
II. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC.......................................................................4
III. METODOLOGIA UTILIZAT................................................................................................6
IV. PREZENTAREA GENERAL A COMUNEI HALMAGEL...................................................8
V. ANALIZA SWOT.....................................................................................................................16
VI. DIRECII DE DEZVOLTARE...............................................................................................21
VII. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI......................................................................................24
VIII. LISTA PARTENERILOR LOCALI......................................................................................25
3
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
I. INTRODUCERE
n actualul context economic i social din Romnia, primria trebuie s ofere
comunitii locale o Strategie de Dezvoltare Local a localitii, care s reprezinte un
document ce definete viziunea de dezvoltare pe termen mediu i lung, care identific
prioritile i stabilete msurile de implementare necesare, ce se vor concretiza n
propuneri de proiecte finanabile din fonduri guvernamentale sau din fonduri ale
comunitii europene. Strategia de Dezvoltare Local a localitii trebuie s fie orientat
spre o dezvoltare armonioas i durabil a comunitii locale.
4
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
5
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Punctele tari reprezint avantajele competitive ale comunei, care pot deveni
factori interni ai dezvoltrii sale.
Punctele slabe sunt factorii care pot deveni obstacole sau ameninri n calea
dezvoltrii comunei, iar ele pot fi de natur economic, social, legislativ, financiar,
de mediu etc.
Punctele slabe i punctele tari se consider a fi factori interni ai comunei, iar
ameninrile i oportunitile se consider a fi factori externi.
Oportunitile sunt factori externi care faciliteaz dezvoltarea avantajelor
competitive ale comunei Halmagel.
6
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
7
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Localizarea comunei
Comuna Halmagel este situata in partea de Est a judetului Arad la o distanta de
132 km de municipiul Arad si 2 km de comuna Halmagiu pe drum comunal DC
54.
Teritoriul comunei are o suprafata de 80,5 km2, cu un relief de deal si munte,in
vecinatatea Muntilor Bihorului (Muntele Gaina ).
Localitatea este strabatuta de Valea Halmagelului (Luncsorii),Valea Halmagiului
(Valea Gainii), si Valea Ocisorului.
In componenta comunei intra satele:Halmagel,resedinta de comuna,Luncsoara la
o distanta de 7 km , Srbi la o distanta de 4 km , Trnavia la o distanta de 5 km,si
oheti la o distanta de 3 km.
Populatia se ocupa in mare parte cu cresterea animalelor si cu pomicultura.
In Halmagel zona Vf. Gaina si Vf. Rotundu exista locuri ideale pentru pescuit
,aici se poate prinde pastrav, specie ce domina apele de munte.
De asemenea se pot organiza vanatori fondul cinegetic fiind deosebit de bogat:
mistret,ursi,lupi,caprioare, cerbi,rasi,pisici salbatice,cocosi de munte.
Pietrele Aradului ,unde in trecut exista o cabana pentru excursionisti este acum
un minunat loc de belvedere , pe timp de noapte se poate observa zona pana
aproape de podgoria Aradului.
Pentru vizitatorii ce doresc sa viziteze regiunea se pot pune la dipozitie carute
,cai si insotitori care cunosc zona si pot oferii detalii.
Incepand cu prima Duminica din luna Iunie si pana in cea mai apropiata
Duminica de 20 Iulie Sf. Ilie se desfasoara sarbatorile populare denumite
Nedei.
In fiecare sat , duminica , se organizeaza asfel de sarbatori , la petreceri fiind
invitate rude , prieteni , oficialitati.
Ultima serbare campeneasca are loc pe Muntele Gaina sub denumirea de
Targul de fete unde se intalnesc localnici din mai multe judete : Arad,
Alba,Hunedoara, Cluj , Bihor .
Targul de fete de pe Muntele Gaina are o traditie de sute de ani aici fiind locul de
intalnire al motilor ,oameni ai muntilor .Sarbatoarea constituie una din putinele
ocazii de intalnire a tinerilor de pe aceste meleaguri, in trecut , fetele de maritat
isi gaseau aici feciorii cu care isi intemeiau mai apoi familia .
Forme de relief
Carpatii Apuseni au pe teritoriul Judetului Arad doua din ramificatile lor vestice:
Muntii Zarand si Munti Codru-Moma,intre care se afla amplasata depresiunea
Zarand Gurahont Halmagiu .
8
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Bazin hidrografic
Reteaua hidrografica din zona este direct influintata de aportul adus de precipitatile si
pierderile prin evapotranspiratie.
Un rol important in repartitia retelei hidrografice il are relieful prin inclinatia si dispunerea
versantilor , fragmentarea lui precum si structura geologica.
Caracteristica retelei hidrografice din zona o reprezinta neuniformitatea ei in timp si
spatiu .
Resurse de sol
Resurse naturale ale solului :minereuri complexe, calcare , diorite,diatomite,fier.
La Luncsoara:plumb,pirita,cupru diseminat;la Srbi plumb.
Grandodiorite:zacaminte in conservare :Vajdogi amplasare : la cca. 4 km Nord de
Halmagel, caracteristici calitative :bun pentru lucrari de drumuri,piatra bruta si sparta .
Argile comune:zacaminte in exploatare:Trnavita amplasament in localitate
:caracteristici calitative pentru olarit , perspective atelier unic de prelucrare.
Balastiera :Halmagel ,pietrisuri si nisipuri amplasament la 1 km sud de localitate .
Caracteristici calitative :bun pentru lucrari de drumuri si betoane.
Flora i Fauna
Vegetatia este etajata pe verticala, de la goluri alpine, la paduri de rasinoase si foioase care
alterneaza cu fanete in care predomina gramineele.
In locurile pietroase por fi vazute tufe de ienupar, smardar, scorus, colilia, negara, paiusul,
pelinita, afine si coacaze de munte, licheni roz, galbui-aurii sau albiciosi.
In padurile de rasinoase predomina molidul si pinul.
In padurile de foioase se pot intalmi fagul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, sangerul, teiul,
razlet gorunul, tisa si castanul salbatic.
Vegetatia ierboasa este caracterizata de floarea pastilor, leurda, brebenei, vinarita, silnic,
soparlita, macrisul iepurelui, lopateaua, margareta, sabiuta, bujorul salbatic, ochiul boului,
piciorul cocosului, degetarul, fragul .In poienile din zonele carstice se pot intalni palcuri de
arbusti de alun, corn, porumbar cu ghimpi, zmeurisuri, mure, paducel si maces. In zona
izvoarelor, a vailor si locurile mlastinoase se intalnesc floarea de nu-ma-uita, broasca apei,
bumbacarita, brustur si coada calului, salcia, rachita, arinul si plopul.
Ciupercile intalnite sunt: galbiori, urechiuse, manatarci, cineciori si ciuperci de balegar.
Rezervatia Arboretele de fag de la Raul Mic , in suprafata de 165.6 ha situata pe raza
comunei Halmagel ,satul Luncsoara cuprinde arborete de fag provenit din samanta prin
regenare naturala , varsta arborilor fiind de 110-150 ani , cu diametre de 30-60 cm si inaltimi
de 32-36 m . Arboretele este incadrat in tipul de padure faget normal cu flora de mull
.Arboretele vegeteaza pe pante de 37 grade si impresioneaza prin inaltime si diametrul
arborilor , calitatea lemnului , cat si vigoare de vegetatie.Constutuie cel mai valoros arborete
de fag din judet , pastrarea lor in cadrul zonelor protejate impunandu-se datorita interesului
9
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Clima
In sectorul cu clima montana ,verile sunt racoroase cu precipitatii abundente iar iernile
friguroase cu strat de zapada stabil pe o perioada indelungata .
Radiatia solara globala prezinta valori care descresc treptat dinspre vest catre zona
montana din est unde scad sub 110 kcal/cmp an.
Temperatura anului inregistreaza o scadere treptata de la vest la est determinata de
cresterea altitudini reliefului.Medile anuale sunt de 9.6 C , medile lunii cele mai calde
Iulie ating 19.4 C, iar medile lunii cele mai reci Ianuarie sunt de -2C.Precipitatile
atmosferice cresc , ca si nebulozitatea de la vest catre est din cauza cresterii altitudini.
Cantitatile medii anuale totalizeaza 767,5 mm , cantitatile medii lunare cele mai mari
cad in ianuarie si totalizeaza 99.4 mm , iar catitatile medii lunare cele mai mici cad in
februarie si insumeaza 45.9 mm .Pentru caracterizarea climatica a zonei studiate s-au
folosit inregistrarile locale ale statilor meteo Tebea ( interval de observatie 1964-1979 )
precum si statia meteo din Arad (interval 1896-1955).Zona se caracterizeaza printr-un
climat temperat cu accente de continentalism moderate , cu veri calde si ierni blande .
Zilele (temp. maxime 0C) dispar odata cu sfarsitul luni martie si nu mai apar decat
rareori in noiembrie .Numarul lor in timpul anului este de cca. 24 de zile aparitia acestor
zile este cauzata de patrunderea si stagnarea aerului artic sau polar continental si pot
provoca pagube culturilor cand solul nu este acoperit cu zapada.
Zilele de vara ( temp. maxime 25C) apar din aprilie pana in octombrie inclusiv , avand
frecventa cea mai mare in iulie si august.
Accidental pot aparea si in martie si in noiembrie ( o data la 10 ani ).
La sol cea mai mare frecventa o au vanturile din sud estic si cele din sectorul nordic .
O frecventa destul de ridicata o au si vanturile din sectorul vestic ( de peste doua ori
mai frecvente decat cele din sectorul estic ).
In anotimpul rece la sol predomina vantul din nord iar in timpul verii se intensifica
circulatia din est si vest .
Vitezele cele mai mari se inregistreaza pe directile vanturilor dominante in anotimpul de
primavara si iarna.
Prezentare general
Localiti componente:
10
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Istoricul comunei Halmagel este strans legata de cel al tinutului Halmagiului tinut care
cuprinde comunele: Varfurile ,Halmagiu,Halmagel.
Locuitorii comunei Halmagel , ca si vecini lor , ca si de fapt intreaga Transilvanie au fost
nevoiti sa lupte impotriva diferitelor popoare , care au ravnit si au incercat sa ocupe
pamanturi romanesti.Printre popoarele care au atacat si au urmarit sa ocupe si sa
domine acest frumos tinut din Muntii Apuseni au fost:
hunii,slavii,ungurii,turci,tatarii,austriecii.
Dintre aceste popoare cele mai inversunate lupte duse de romani au fost cu ungurii ,
popor ce a provocat romanilor o indelungata suferinta , daune morale, materiale pierderi
de vieti omenesti .Luptele pentru ocuparea Transilvaniei au inceput in anul 1000 , sub
conducerea regelui Stefan I ( sau Stefan cel Sfant) denumire primita in urma treceri
ungurilor la catolicism . Acesta lupta a durat peste 200 de ani pana la aducerea
cavalerilor teutoni la inceputul secolului al XIII-lea ( cavalerii teutoni erau un ordin de
calugari , care fusesera inainte la locurile sfinte ).Acestia au primit Tara Barsei si alte
teritori ( 1211) dar ei incep sa se extinda si peste munti si sa se intareasca.
Acesta actiune a provocat panica regilor unguri ,fapt pt care acestia i-au desfintat in
1225 , silindu-i sa plece din locul unde fusesera instalati.
Locuitorii Halmagelului au dus o lupta stransa impotriva sistemului iobagist , introdus de
catre maghiari dupa patrunderea in Transilvania , incepand cu secolul XI si XII ,
amplificandu-se mai apoi in secolele XIV-XV.Dupa trecerea Halmagelului la comitatul
Siriei , treptat gospodariile locale au fost trecute in proprietatea grofilor constutuindu-se
in Halmagel o mare mosie a acesor grofi care au construit aici un castel numit de
localnici la domnie.Pamanturile care au fost luate de la localnici ocupau locurile cele
mai fertile si intindeau intre Halmagiu (sud ) Vajdogi (nord) Banesti (vest) dealul Frunza-
Verde Hajuri , Golesti (est) . Castelul a fost construit la S-V de Cornet in spatele casei
de azi a familiei Popovici Ioan .Desfintarea iobagiei sa infaptuit datorita intensificarii
luptei taranilor , in urma multor revolte si ciocniri locale.Pe linia acestor lupte se inscrie
si marea rascoala a lui Horia,Closca, si Crisan din 1784 izbucnita in Munti Apuseni .
In perioada 1949-1962 locuitorii Halmagelului s-au opus procesului de cooperativizare a
agriculturii , reusind sa-si mentina proprietatea lor privata. Incercarile si presiunile
autoritatilor din aceasta perioada de a infinta o cooperativa s-au concretizat doar in
organizarea unei intovarasiri cu o suprafata mica de teren si un numar mic de membri
care au refuzat sa lucreze pamantul , ramanand in paragina , fapt ce a determinat
renuntarea in 1962 la acesta intovarasire
IV.3. POPULAIA
11
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
TOTAL 1454
0-4 20
5-9 30
10-14 60
15-19 35
20-24 40
25-29 75
30-34 85
35-39 64
40-44 90
45-49 120
50-54 110
55-59 75
60-64 185
65-69 154
70-74 154
75-79 111
80-84 32
85- si
14
peste
12
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Baptist
Penticostal
Atei
Nedeclarat
Alte culte
IV.4.1. EDUCAIA
Organizarea si desfasurarea invatamantului general in comuna , initial de 4 clase
primare api de 7 , a constituit una din preocuparile principale ale locuitorilor si
conducerii comunei Halmagel .
Incepand din 1919 1920 in Scoala primara din Halmagel se invata in limba romana
dupa programe si manuale romanesti.
Din 1920 in toate satele comunei au functionat scoli primare romanesti cu invatatori
romani , iar tineri din Halmagel au inceput sa urmeze cursurile unor licee si chiar
facultati .
Dupa 1945 a crescut foarte mult numarul absolventilor de liceu si facultati.
La ora actuala functioneaza un numar 3 scoli primare si una gimnaziala.
Scolile primare sunt in Halmagel , Luncsoara si Tarnavita iar scoala gimnaziala este in
Halmagel.
Gradinite functioneaza in Halmagel si Luncsoara.
IV.4.2. CULTURA
Obiceiuri,practici si traditii
1.Casatoria
Daca in prezent casatoria se rezuma la actul oficial si nunta ,inainte implica multe
obiceiuri ale locului asfel petitul se desfasura ca un adevarat ritual .Parinti ii
recomandau baiatului cu ce fata sa se casatoreasca si tot ei anuntau familia fetei ca vor
sa vina in petit .In ziua stabilita pentru petit parinti baiatului impreuna cu acesta si alte
rude mergeau la casa fetei unde erau primiti cu mancare , bautura, si bineinteles cu
rudele din parte fetei.Obiceiul era , ca daca baiatului nui placea fata sa nu manance si
sa nu bea din ce se va servi la masa , iar daca ii place atunci poate sa manance si sa
bea, se dicuta ce ofereau cele 2 famili , pamant, vite, bani ,haine, lenjerie.Dupa ce sa
inchiat targul parinti stabileau impreuna cand va avea loc nunta , locul de desfasurare
, invitatii nasul sau nasi .Dupa toate acestea baiatul si fata incepeau sa iasa impreuna in
sat , la targ ,la biserica,la joc,baiatul incepea sa faca vizite acasa la fata si putea sa o
13
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
duca pe fata acasa la el.Nunta se facea la casa baiatului , a fetei daca acesta era
ginere sau in ambele locuri nunta durand 2-3 zile sau chiar o saptamana .Obiceiul
petitului sa perimat lasand loc tinerilor sa-si aleaga viitorul sot sau sotie.
2.Dusul cu cosarca
Acest obicei se mai pastreaza si astazi , el constand in vizitarea unei femei care a
nascut de catre nasa, moasa,rude,si vecini.Cosarca este un cos de nuiele in care sunt
aduse mancare, hainute,si bani pentru noul nascut.
In prezent se mai pastreaza obiceiul de a se duce dulciuri ,haine si bani ,insa inainte se
ducea doar supa , friptura,placinta,lapte de pasare , dupa posibilitati un borcan cu
miere de albine.Continutul cosarcii depindea de starea materiala a celei pe care o
ducea ,gradul de rudenie,si era dusa numai de catre femei.
3.Mersul cu colinda
Un frumos obicei care se mai pastreaza si azi si care consta in mersul de Craciun si de
Anul Nou cu colinda a feciorilor cat si a copiilor.Feciori colindau imaginand o piesa
despre nasterea lui Isus Hristos , seful lor se numea Irod si era acela care aduna
carnatul, tuica,colaci , bani primiti si care se transportau de catre iapa.
Colindatori aveau cu ei o formatie de lautari care in casele unde erau primiti , in special
in casele cu fete de maritat cantau cantece de joc iar colindatorii jucau fata si alte femei
care mai erau in casa.Cu cele adunate de colindatori in seara de Craciun se organiza
conacul la care participau toti cei care primisera colindatorii.Copii mergeau si merg in
Ajun si ziua de Craciun cu colinda iar apoi cu Plugusorul la anul nou.
14
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Sarbi - 1 km -
Tarnavita - 3 km -
Tohesti - 2 km -
Total - 16 km -
Dezvoltarea activitatilor economice sa bazat din cele mai vechi timpuri pe valorificarea
potentialului natural al zonei , respectiv pe cresterea animalelor ,exploatarea si
prelucrarea lemnului si a resurselor minerale.
Aceste activitati nu au asigurat insa nici venituri comparabile cu cele din alte zone si nici
posibilitatea de ocupare in intregime a fondului de timp al populatiei active ,ceea ce in
conditile unor investitii foarte reduse in domeniul economic si de infrastructura si al
conditilor mai dificile de viata specific zonelor montanea condus la depopularea treptata
a localitatii . Pe teritoriul comunei Halmagel si in satele apartinatoare nu exista unitati
econmice si de productie .Cererea si oferta pe piata fortei de munca sunt variabile
ducand la slaba dezvoltare din punct de vedere industrial al localitati si a zonei in
ansamblu provocand un amplu fenomen migrational al populatiei active spre zone mai
industrializate precum si navetism.In vederea stoparii acestui fenomen , se doreste
incurajarea aparitiei de intreprinderi mici si mijloci in scopul creari de noi locuri de
munca si ocuparii fortei de munca locale.
Pe teritoriul comunei nu exista unitati agricole si zootehnice.
Pasunile naturale au o frecventa mai mare in partea centrala si estica a judetului Arad
unde si gradul de fragmentare a reliefului este mult mai ridicat.
15
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Asfel pasunile naturale detin peste 55% din suprafata agricola a comunei Halmagel
Ponderea padurilor este de 65,67 % din totalul supafetei comunei.
V. ANALIZA SWOT
Punte tari (S)
16
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
17
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Oportuniti (O)
18
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Ameninri (T)
19
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
20
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Direcia 2
o Obiectiv 2.1. mbuntirea mediului
local de afaceri. Modernizarea infrastructurii de susinere a afacerilor
- cursuri de instruire adresate ntreprinztorilor locali
- crearea unor baze de date care s poat fi pus la dispoziia potenialilor
investitori de ctre autoritatea local
- realizarea unor materiale de promovare (monografie, ghiduri, pliante brouri,
pagin web) ale comunei i ale oportunitilor oferite
o Obiectiv 2.2. Dezvoltarea turismului
ca surs de dezvoltare economic
- dezvoltarea agro-turismului:
- Identificarea gospodriilor care pot practica agro-turismul
- Realizarea unei prezentri a zonei n vederea promovrii acesteia
- Instruirea ntreprinztorilor n agro-turism
- Identificare puncte de atracie turistic
- valorificarea potenialului de cadru natural din zona comunei, n special pentru
aciuni de generare a unui sat de vacan i a unor tabere colare i/sau
studeneti
- nfiinarea unui centru zonal de meteuguri tradiionale olarit dogrie
mbrcminte tradiional
22
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Direcia 3
o Obiectiv 3.1.
mbuntirea strii de sntate a populaiei comunei
- modernizarea, extinderea i dotarea dispensarului comunal cu aparatur la
standarde europene
- nfiinarea unei farmacii n comuna
o Obiectiv 3.2.
Asigurarea unui nivel de trai decent pentru populaia cu venituri foarte mici
sau fr venituri
- crearea unei cantine sociale
- nfiinarea unui centru de voluntari pentru ngrijirea la domiciliu a persoanelor cu
nevoi speciale
- sprijinirea persoanelor afectate de inundaii
- nfiinarea unui punct Crucea Roie pentru ajutorarea celor sraci
Direcia 4
o Obiectiv 4.1. Prevenirea abandonului colar i stimularea
participrii colare
- identificarea motivelor abandonului colar
- realizarea unor programe prin care copiii s aib posibilitatea utilizrii mijloacelor
moderne de comunicare i informare
- asigurarea unui cadru participativ coal - familie
- implicarea prinilor n activitile organizate de coal
o Obiectiv 4.2. Asigurarea de cadre didactice cu pregtire superioar
i mbuntirea actului didactic
- stimularea cadrelor i asigurarea posibilitii de instruire i perfecionare a
cadrelor didactice prin programe internaionale de instruire, finanate de guvern
sau de U.E. implicarea acestora n programe de perfecionare i schimb de
experien european
- alocarea de resurse de formare managerial pentru profesorii ce ocup funcii de
conducere
- pregtirea profesorilor dirigini i directori educativi pentru a fi capabili s asigure
servicii de orientare colar i profesional, precum i consiliere pentru elevi i
prini.
o Obiectiv 4.3. Susinerea tinerilor cu potenial n performane
colare
- continua identificare a tinerilor cu potenial i cuprinderea acestora n grupuri de
excelen
o Obiectiv 4.4. Atragerea i meninerea personalului didactic calificat
- oferirea unui mediu profesional atractiv modernizarea colilor
- asigurarea condiiilor necesare stabilirii cadrelor didactice calificate n comun
o Obiectiv 4.5. Stimularea micrii sportive n comun. Dezvoltarea
educaiei prin sport
23
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
Direcia 5
o Obiectiv 5.1. mbuntirea infrastructurii culturale a
comunei
- identificarea sau construirea unei cldiri speciale n care s funcioneze
biblioteca, la standarde europene
- reamenajarea intern a spaiilor cu destinaie cultural cminele i/sau casele
culturale
- realizarea unui spaiu pentru festiviti n aer liber (rugi, serbri, festivaluri,
concerte)
o Obiectiv 5.2. Diversificarea ofertei culturale
- stimularea tinerilor s participe la actul cultural i ncurajarea acestora s fie
parte activ la diferite manifestri i grupuri culturale din comun
- formarea de manageri culturali responsabili cu promovarea i prezervarea
patrimoniului cultural
- revitalizarea activitilor Cminului de cultur al comunei
- nfiinarea unei grdini de var i/sau a unui mic cinematograf ca mijloc de
divertisment pentru cetenii comunei
- nfiinarea unei publicaii/ziar local i provocarea elevilor, tinerilor i cetenilor cu
potenial s fie parte activ n realizarea acestuia
- aciuni de marketing cultural al evenimentelor consacrate sau propuse
o Obiectiv 5.3. Dezvoltarea turismului cultural
- promovarea turismului cultural n comun i mprejurimile sale
- valorificarea vestigiilor existente pe teritoriul i raza comunei
o Obiectiv 5.4. Dezvoltarea relaiilor transfrontaliere
- organizarea de schimburi culturale
- organizarea de evenimente culturale comune
24
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
25
Strategia de Dezvoltare a Comunei Halmagel 2010-2015
26