1

Testul nr. 1
1.1. Contractul de mandat. Notiune si caractere.
Contractul de mandat - o parte numita mandant mputernicete partea cealalt numita mandatar de a
ncheia acte juridice in numele si pe contul mandantului, iar mandatarul la rndul sau se obliga odat cu
acceptarea condiiilor contractului sa ncheie aceste acte juridice conform prevederilor si competentelor
sale.
Caractere: consensual, cu titlu gratuit sau oneros, comutativ, cu executare succesiva, sinalagmatic (cand e
oneros).
1.2. Determinai elementele contractului
Prile contractului. In calitate de pri sunt mandatarul si mandantul , unde mandatar trebuie sa fie o
persoana cu capacitate de exerciiu deplina, fiindc in actele juridice pe care le ncheie in numele si pe
contul mandantului prevaleaz consimmntul liber exprimat, care este valabil doar daca vine de la o
persoana care contientizeaz aciunile sale. Atunci cnd dese vorba de un mandat profesionist - mandatarul
trebuie sa ndeplineasc condiiile legii pentru a putea sa-si ndeplineasc atribuiile (avocatul-liceniat,
auditul-contabilitate, economie).
Mandatul poate fi special sau general. Atunci cnd mandatul se elibereaz pentru o operaie juridica sau
pentru anumite afaceri de acelai gen, el este special. Mandatul general include toate afacerile mandantului
in msur in care aceste sunt nominalizate in contractul de mandat. Daca in contract nu sunt enumerate
detaliat si numite aciunile in dependent de afacere, atunci mandatarul are dreptul doar de a administra si
conserva proprietatea sau bunurile mandantului.
Obiectul contractului Sunt totalitatea aciunilor pe care le ntreprinde mandatarul la ncheierea actelor
juridice in numele mandantului. Obiectul contractului trebuie sa fie licit , iar mandatarul nu are dreptul de a
ntreprinde careva aciuni ilicite pentru atingerea scopului propus si ndeplinirea condiiilor finale ale
contractului. In unele cazuri se elibereaz si procura, ca mijloc de probaiune a contractului de mandat, sau
ca cerina legala expresa (in instan). Forma contractului. Conform art. 1031, deoarece acceptarea
mandatului este expresa sau tacita, forma contractului se supune normelor generale - verbal sau scris.
Termenul contractului. Termenul contractului depinde de o aciune sau mai multe aciuni pe care le
ntreprinde mandatarul sau daca este mandate special sau general.
Preul contractului Se va nominaliza doar in cadrul contractelor cu titlu oneros si remuneraia poate fi
stabilita de ctre pri sau poate fi conform unor tarife.
Drepturile si obligaiile parilor. Mandatarul trebuie sa-si ndeplineasc obligaiunile cu diligena unui
bun profesionist sau proprietar, daca in mod expres sau tacit, a acceptat ncheierea mandatului. Conform art.
1037 in cazul desemnrii mai multor mandatari ei vor fi obligai si vor rspunde in msur prevederilor si
acceptrilor contractuale.

1.3. Stabilii corelaia contractului de mandat cu reprezentarea.

Instituia reprezentrii este reglementat n principal n Codul civil, att prin dispoziii cu caracter general,
ct i prin dispoziii speciale care concretizeaz aplicarea acestei instituii n unele materii, ndeosebi la
contractul de mandate, dar i n situaia reprezentrii persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu,
persoanelor societilor civile, ori n materia solidaritii creditorilor precum i a gestiunii de afaceri. De
asemenea, dispoziii cu privire la reprezentare cuprind i Codul de procedur , Codul Familiei etc. Astfel,
reprezentarea este o notiune mai larga, o denumire generica a acestor raporturi ce pot aparea intre
participanti. Aceasta, la randul sau poate fi de 2 feluri: legala sau conventionala. Reprezentarea este
convenional cand imputernicirea se acord de ctre reprezentat reprezentantului printr-un contract.
Exemplul tipic de astfel de reprezentare il constituie mandatul.
 2

2. Contractul de credit bancar.

2.1 Noiunea contractului de credit bancar - Prin contractul de credit bancar, o banc (creditor) se oblig
s pun la dispoziia unei persoane (debitor)o suma de bani (credit), iar debitorul se oblig s restituie suma
primit i s plteasc dobnda i alte sume aferente prevzute de contract .

2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar. Prile contractului sunt creditorul (banca
sau alt instituie financiar autorizat conform legii, pe de o parte i debitorul pe de alt parte. Obiectul
contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani n
condiiile prevzute de contract.
Contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor financiare prevede c toate
operaiunile de credit i garanie ale bncilor trebuie consemnate n documente contractuale din care s
rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu ad validatem. n practic, la
ncheierea acestor contracte se utilizeaz formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte
bancare, contractul de credit bancar este un contract de adeziune. Legea nu precizeaz care sunt clauzele
necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva repere pentru determinarea, n linii generale, a
clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor financiare. Opernd cu sintagma documentaie de
credit- documentaia care st la baza unei convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui
credit, legea stabilete un minimum de prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a) situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b) descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c) descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d) documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;
e)

2.3 Soluionai spea, argumentai rspunsul.

Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia
unei case de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea.
Dat fiind faptul c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a
creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi
ntrziere.

Creditorul poate rezilia contractul i cere restituirea creditului i a sumelor aferente dac: debitorul nu
pltete dobnda n termenul stabilit; debitorul nu a executat obligaia de restituire a cel puin 2 trane ale
creditului, atunci cnd contractul prevede restituirea creditului n rate;

Rezilierea contractului suspend imediat utilizarea creditului, ns creditorul va acorda debitorului un

termen de cel puin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate i a sumelor aferente.
Rspunderea debitorului. n cazul neexecutrii de ctre debitor la scaden a obligaiei de restituire a
creditului, precum i a obligaiilor de plat a dobnzii i a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata
unor penaliti de ntrziere n modul i n mrimea prevzute de lege sau de contract. Deci, rezult c banca
este n drept s cear de la B rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de
ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere,deoarece acesta nu i-a onorat obligaiile.
 3

Testul nr 2
1 ) Enumerai i descriei formele testamentului.
Testamentul olograf , testamentul mistic , testamentul autentic.
Testamentul olograf - este testamentul scris in intregime personal, datat si semnat de testator. Testamentul
olograf este un act solemn, scrierea integrala datarea si semnarea de mina testatorului sunt prevazute de lege
drept conditii de valabilitate. El poate fi revocat oricind fie prin redactarea unui alt testament fie prin
distrugerea lui materiala de catre testator .
Avantaje : 1. avantajul gratuitatii 2. simplicitate 3. pastrarea secretului asupra existentei si continutului
sau.
Dezavantaje : 1. poate fi usor sustras sau pierdut 2. poate fi intocmit in mai multe exemplare si predat spre
pastrarea mai multor persoane.
Testamentul autentic - este un testament autentificat notarial precum si asimilat cu cel autentificat
notarial . Testatemntele pot fi autentificate de catre notarii de stat , notarii privati , si alte persoane abilitate
prin lege , iar testamentele cetatenilor RM care se afla in strainatate , se autentifica de consulii RM .
Avantaje : 1. in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu a scrie sau citi, precum si cele care din
cauza infirmitatii , a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna .( se semneaza cu 2 martori ) 2. se bucura de
forta probanta a oricarui inscris autentic , posibiliateade a fi contestat fiind redusa , intrucit notarul pastreaza
un exemplar al testamentului autentificat , pierderea sau distrugerea testamentului nu va avea impact negativ
asupra mostenitorului , deoarece se va putea solicita o copie de la notar .
Dezavantaje : 1. este mai costisitor 2. necesita un efort suplimentar pentru indeplinirea formalitatilor .
Nerespectarea regulilor de intocmire si autentificare a testamentului autentic duce la nulitatea lui .
Testamentul va putea fi valabil , in cazul in care va indeplini conditiile unui testament olograf .
Testamentul mistic - este un testament secret , scris in intregime , datat si semnat de testator , strins si
sigilat si apoi prezentat notarului , care aplica inscriptia de autentificare pe plic si il semneaza impreuna cu
testatorul .
Se realizeaza in doua etape : 1) etapa redactarii 2) etapa prezentarii la notar
Avantaje : Testamentul mistic asigura secretul dispozitiilor testamentare si poate fi pastrat spre a fi ferit de
falsificare sau distrugere .
Dezavantaje 1. Necesita unele formalitati care implica cheltuieli suplimentare 2. In cazul deteriorarii
plicului sigilat testamentul mistic va fi nul, el va ramine totusi valabil daca va intruni conditiile
testamentului olograf .
2). Caracterizai executarea testamentului i descriei prevederile Codului Civil cu privire la legat .
Executarea testamentului este o dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul desemneaza una sau mai
multe persoane oferindu-le imputernicirea necesara pentru a putea asigura executarea dispozitiilor
testamentare. Desemnarea exucutorului nu este obligatorie, astfel, in lipsa indicatiilor in testament,
exacutarea lui se pune in sarcina mostenitorilor testamentari, care la rindul lor pot incredinta prin contract
exacutarea testamentului unuia dinte ei sau altor persoane .
Executarea testamentara are urmatoarele caracteristici, care sunt si la mandat :
1. este intuitu persoanae
2. ca si mandatarul - executorul testatmentar realizeaza insarcinarea gratuit si doar in cazurile prevazute de
testament urmeaza a fi remunerat, asemeni mandatarului - executorul testamentar cu exceptia cind este
mostenitor testamentar si accepta mostenirea este in drept sa refuze executarea testamentului comunicind in
prealabil mostenitorilor .
3. executorul testatementar este obligat sa dea o dare de seama despre executarea testamentului .
4. desemnarea executorului se face printr-un act unilateral spre deosebire de contractul de mandat ,
acceptarea imputernicirilor nu are semnificatia unui acord de vointa de natura contractuala ci una identica
celei de acceptare a mostenirii .
5. exec. testamentului de cele mai dese ori sau in exclusivitate are ca obiect indeplinirea de acte materiale
6. exec. testamentara incepe sa produca efecte juridice de la decesul testatorului, fiind pt cauza de moarte
 4

7. executarea testamentara reprezinta un act irevocabil

8. atributiile executorului sunt stabilite de lege imperativ.
Pornind de la prevederile art.1486 CC testatorul poate oferi prin testatement unei persoane avantaje
patrimoniale (legat) fara a o desemna in calitate de mostenitor .
Legatul reprezinta o dispozitie testamentara prin care testatorul pune in sarcina mostenitorilor testamentari
obligatia de a a efectua o prestatie in folosul unor terti, care dobindesc dr de a cere executarea ei .
Legatul trebuie sa fie prevazut expres in testament indiferent de forma acestuia . Persoana in favoarea careia
este instituit legatul se numeste legatar si nu are calitatea de mostenitor testamentar.
Legatele pot fi instituite si in favoarea mostenitorilor legali sau testamentari insa de fiecare data sunt puse
doar in sarcina mostenitorilor testamentari , deoarece succesorii legali primesc mostenirea neconditionat .
Motenitorul testamentar nsrcinat cu executarea legatului, execut legatul n limitele valorii patrimoniului
testat. ns, n cazul n care motenitorul a fost delegat cu obligaia de a stinge datoriile testatorului, n
primul rnd va plti datoriile. Motenitorul, deasemenea, este obligat n mod prioritar, s satisfac din contul
patrimoniului succesoral creanele testatorului, iar n cazul n care a fost testat ntreg patrimoniul, atingndu-
se prin aceasta drepturile motenitorilor rezervatari, motenitorul testamentar este obligat s exclud din
patrimoniu succesoral i cota-parte a motenitorilor rezervatari. n aa mod, legatul se execut din acea parte
de bunuri, care a rmas dup achitarea tuturor datoriilor. Prin urmare, legatul poate fi executat parial, dup
achitarea tuturor datoriilor i a rezervei succesorale.
Legatul nceteaz dac legatarul: a) nu a solicitat n termenul prevzut executarea; b) nu este n via la data
deschiderii motenirii. Potrivit acestui articol executarea legatului nceteaz: - dac legatorul nu a solicitat
executarea lui n termenul prevzut i - dac legatarul a decedat pn la deschiderea motenirii. Executarea
legatului poate nceta i n cazurile de caducitate sau nulitate a dispoziiilor testamentare cu privire la legat.
Renunarea la legat este un drept subiectiv al legatarului. Astfel, legatarul poate liber s renune la legat.
Legislatorul nu stabilete n ce termen poate legatarul renuna la legat, ns, reieind din faptul c dreptul de
solicitare a executrii legatului este de 6 luni, acest termen este valabil i pentru renunare.
1. Testatorul, prin testament poate obliga motenitorul s execute anumite aciuni n scopuri general utile,
adic anumite legate cu caracter patrimonial sau nepatrimonial. Spre exemplu, testatorul oblig motenitorul
testamentar s transfere o sum de bani pentru construcia unei coli sau s permit s acorde n folosina
unor persoane biblioteca sa. 2. n cazul grevrii motenitorului testamentar cu svrirea unor aciuni n
scopuri general-utile cu caracter patrimonial, potrivit acestei norme, snt aplicabile regulile cu privire la
legate. Deoarece obiect al legatului pot constitui i aciunile cu caracter nepatrimonial i pentru aceste
aciuni snt aplicabile normele menioante. 3. Ca i n cazul executrii altor legate, n caz de deces al
motenitorului grevat cu obligaia de a svri aciuni n scopuri general-utile, aceste aciuni vor fi
ndeplinite (executate) de ctre ceilali motenitori testamentari care au acceptat motenirea. 4. Alin. (4)
stabilete cercul persoanelor care pot cere executarea legatului n scopuri general-utile. Acestea fiind:
executorul testamentar, oricare motenitor, precum i organizaiile publice i obteti n interesul crora a
fost fcut legatul.

1.3. Stabilii corelaia dintre:

a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.

a) testamentul olograf testament scris in intregime personal datat si semnat de testator . testamentul
autentic - se bucura de forta probanta a oricarui inscris autentic , posibiliateade a fi contestat fiind redusa ,
intrucit notarul pastreaza un exemplar al testamentului autentificat , pierderea sau distrugerea testamentului
nu va avea impact negativ asupra mostenitorului , deoarece se va putea solicita o copie de la notar .
testamentul mistic -testamentul mistic asigura secretul dispozitiilor testamentare si poate fi pastrat spre a fi
ferit de falsificare sau distrugere. In cazul deteriorarii plicului sigilat testamentul mistic va fi nul, el va
ramiine totusi valabil daca va intruni conditiile testamentului olograf , avind aceeasi forta probanta .
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice. Pot aparea imprejurari care exclud
posibilitatea prezentarii testatorului la notar sau la alte persoane abilitate sa autentifice testamentul . Din
acest considerent legea asimileaza cu cele autentificate notarial testamentele autentificate de
 5

1) medicul principal , seful , adjunctii lor in probleme medicale , medicul de serviciu al spitalului , al
unei alte institutii medicale , al sanatoriului , directorul sau medicul principal al azilului pt invalizi si
batrini ,seful expeditiilor de explorari , expeditiilor geografice si altor expeditii similare .
2) capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau aeronava
3) comandantul (sef) unitatii , marii unitati , institutului si colegiului militar daca la locul aflarii lor nu
exista notar si daca testatorul este militar sau indeplineste serviciul in unitatea militara sau este
persoana civila sau membru al familiei acestuia
4) seful institutiei de privatiune de libertate
Testamentele autentificate de catre aceste persoane urmeaza a fi expediate cel putin a doua zi dupa
autentificare unuia dintre notarii de la locul institutiei date .

c) datarea testamentului valabilitatea acestuia; Printre elementele de validitate a testamentului olograf

constituie datarea lui de mna testatorului. Data trebuie s cuprind anul, luna i ziua cnd a fost ntocmit
testamentul. Datarea testamentului are importana pentru a putea stabili dac testatorul a avut descernmnt
n momentul ntocmirii testamentului, iar n caz de pluraliti de testamente succesive, cu dispoziii contrare
sau ncompatibile, n raport cu data lor se stabilete care testament exprim ultima voin a testatorului.
Lipsa datei atrage nulitatea testamentului olograf. ns, n cazul n care data este incomplet i se poate
stabili cnd a fost ntocmit testamentul, precum i starea de capacitate a testatorului, testamentul va fi
valabil.
d)semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator. Autentic
este testamentul autentificat notarial, precum i cel asimilat cu cel autentificat notarial. Testatorul urmeaz
s semneze personal testamentul. Dac testatorul, dintr-o anumit cauz, nu poate semna personal
testamentul, la rugmintea i n prezena lui, precum i n prezena a cel puin 2 martori i a notarului, poate
semna o alt persoan. In acest caz, trebuie indicat cauza care l-a mpiedicat pe testator s semneze
personal. Martorii de asemenea semneaz n testament .
2. Contractul de asigurare.

2.1. Definii riscul asigurat, descriei cazul asigurat i expunei-v n privina

asemnrilor/deosebirilor dintre riscul asigurat i cazul asigurat.
risc asigurat - fenomen, eveniment sau grup de fenomene sau evenimente prevzute n contractul de
asigurare care, odat produse, pot genera prejudicii bunurilor sau persoanei asigurate. (n asigurrile de
via, fenomenul de supravieuire i fenomenul de deces se ncadreaz n noiunea de risc asigurat);
Conform CC al RM cazul asigurat este evenimentul pentru inlaturarea consecintelor caruia sa facut
asigurarea si la producerea caruia apare obligatia asiguratorului sa plateasca suma asigurata ori despagubirea
.
Deosebirea riscului de cazul asigurat consta in faptul ca primul este un eveniment care se poate ivi iar al
doilea este un eveniment care s-a produs deja .
2.2. Determinai particularitile reasigurrii din punct de vedere a reglementrilor din Codul Civil i
a Legii nr.407/2006
Reasigurarea are loc atunci cind asiguratorul transmite o parte din raspunderea sa fata de asigurat unei alte
organizatii de asigurare . In aceasta situatie asiguratorul initial va dobindi calitatea de reasigurat iar persoana
care il asigura se va numi reasigurator .
Reasigurarea este definita ca un contract prin care o persoana numita reasigurator se obliga ca in schimbul
unei sume de bani ( prima de reasigurare ) sa suporte in totalitate sau in parte sumele pe care asiguratorul va
trebui sa le plateasca persoanelor asigurate in baza contractelor de asigurare incheiate cu acestea .
Reasigurarea nu stabileste raporturi juridice intre asigurat si reasigurator producind efecte doar intre partile
contractante ( asigurator si reasigurator ) . Activitatea de reasigurare pe teritoriul Republicii Moldova este
supus licenierii n modul prevzut de lege. (407)
Prin urmare in cazul producerii riscului asigurat, reasiguratorul este obligat sa suporte plata indemnizatiilor
pe care reasiguratul le plateste . reasigurare - cedare parial sau integral a unor riscuri subscrise de un
asigurtor, denumit reasigurat (cedent), unui alt asigurtor, denumit reasigurtor (cesionar), care, la rndul
su, i asum angajamentul s recupereze o parte corespunztoare din despgubirea de asigurare acordat;
reasigurare proporional - divizarea, proporional repartizrii riscului ntre prile contractului de
reasigurare, a sumei asigurate; reasigurare neproporional - reasigurare prin care reasigurtorul
(cesionarul) i asum obligaia de a efectua despgubirea de asigurare, la producerea evenimentelor
prevzute n contractul de asigurare, n mrime ce depete reinerea proprie a reasiguratului (cedentului);
 6

2.3. Spe: Dac aciunea de constatare a cazului asigurat dureaz mai mult de o lun, asiguratul,
beneficiarul asigurrii i/sau pgubitul snt n drept s solicite asigurtorului un avans din indemnizaia de
asigurare sau din despgubirea de asigurare proporional obligaiei de plat, cu condiia c aceast obligaie
i mrimea ei nu trezesc ndoieli. Asigurtorul nu este n drept s refuze plata avansului solicitat de
persoanele enumerate.n caz de nclcare a termenului de plat a indemnizaiei de asigurare sau a
despgubirii de asigurare din vina asigurtorului, acesta va plti asiguratului, beneficiarului asigurrii i/sau
pgubitului, pentru fiecare zi de ntrziere, penalitate de 0,1% din suma indemnizaiei sau despgubirii.

Testul nr. 3
1. Asigurarea de bunuri.
1.1.Definii contractul de asigurare CASCO i descriei caracterele juridice ale acestuia.
 7

Contractul de asigurare CASCO este contractul prin care se presupune o asigurare complex a
mijlocului de transport de pagube, furt, incendiu i calamiti naturale. Asigurarea CASCO
protejeaz interesele patrimoniale ale Asiguratului, legate de posedarea, utilizarea i administrarea
mijloacelor de transport n cazul daunelor produse ca urmare a survenirii riscurilor asigurate.
Asigurarea CASCO face parte din categoria asigurarilor benevole (facultative), raporturile dintre
asigurat i asigurtor, drepturile i obligaiile fiecrei pri se stabilesc prin contract de asigurare.
Condiiile asigurrilor benevole (facultative) snt stabilite de asigurtor, n conformitate cu
legislaia i cu actele normative ale autoritii de supraveghere.
Caractere juridice: sinalagmatic, oneros, consensual, cu executare succesiva, de adeziune (de
cele mai multe ori), aleatoriu.
1.2. Analizai condiiile asigurrii CASCO precum i importana lor
1. Pentru incheierea contractului de asigurare, solicitantul trebuie sa faca o oferta de contract,
prezentand asiguratorului cerere scrisa in care indica interesele sale sau ale beneficiarului
asigurarii. Propunerea de a incheia contractul se poate exprima si verbal, cu conditia ca ambele
parti sunt prezente. 2. In orice caz, insasi contractul va fi intocmit in scris. Totusi, forma scrisa nu
va fi o conditie de validitate, ci una de probare a existentei raportului juridic respectiv, care, in
unele cazuri, va putea fi dovedit si printr-un document de asigurare sau printr-un oricare inscris din
care reiese ca a fost incheiat contractul de asigurare. 3. In privinta obiectului asigurarii, acesta l
constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislaiei RM. 4. Valabilitatea politei CASCO
este o alta conditie a contractului. De regula, aceasta este de 1 an calendaristic (365 zile). 5.
Deoarece contractul de asigurare CASCO este o forma de asigurare facultativa, asigurtorul
trebuie s elaboreze : propriile condiii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare
la contractul de asigurare; propriile clauze de asigurare, care pot modifica condiiile de asigurare,
n funcie de opiunea proprie sau de cea a asiguratului; propriile criterii de stabilire a primelor de
asigurare; propriile reglementri i instruciuni de constatare i lichidare a daunelor, n strict
concordan cu prevederile cuprinse n condiiile i n clauzele de asigurare; reglementri interne
privind constituirea i meninerea rezervelor tehnice, n funcie de propriul sistem de eviden
operativ, cu respectarea actelor normative emise de autoritatea de supraveghere.
1.3. Spe: La data de 05.08.2009 automobilul lui A a fost implicat ntr-un accident rutier n urma
cruia automobilul a fost deteriorat de ctre B. La faa locului unde s-a produs accidentul B i-a
comunicat lui A despre faptul c dispune de asigurare RCA la o alt companie de asigurri i c toate
preteniile urmeaz a fi adresate companiei respective. A avnd ncheiat cu compania de asigurri SA
Cometa contract de asigurare CASCO s-a adresat cu cerere prin care solicit s-i fie reparat prejudiciul
cauzat n baza acestui contract. SA a naintat materialele juristului companiei care trebuie s se pronune
asupra modului n care compania trebuie s acioneze. n calitate de jurist a companiei SA analizai situaia
redat mai sus i expunei-v asupra modului de reparare a prejudiciului cauzat lui A, expunei-v n ce
mod trebuie s acioneze compania de asigurri SA C i fa de cine. Oferii soluia corect,
argumentai rspunsul .
SA C va fi obligata sa repare prejudiciul lui A cauzat de B, intrucat A a incheiat cu SA
C contract de asigurari CASCO. Compania de asigurari SAC ulterior, va putea inainta o
actiune in regres impotriva companiei cu care B a incheiat contract de asigurare RCA, intrucat,
dupa cum rezulta din conditiile spetei, anume B este vinovat de producerea accidentului rutier, in
urma caruia, lui A i-au fost cauzate prejudicii.
2. Executarea testamentului. Legatul.

2.1. Noiunea legatului Legatul este o dispoziie testamentar curpins n testament, prin care testatorul
nsrcineaz unul sau mai muli motenitori s transmit uneia sau mai multor persoane avantaje
patrimoniale. Persoana in favoarea crei este fcut legatul se numete legatar i nu are calitate de
motenitor.

2.2. Caracterizai desemnarea executorului testamentar i mputernicirile lui

In scopul executarii dispozitiilor testamentare, testatorul poate desemna prin testament unul
sau mai multi executori testamentari, care pot fi chiar mostenitorii sau o alta persoana (persoane). In
cazul in care este aleasa o persoana ce nu este mostenitor, pentru dobindirea calitatii de executor
testamentar este necesar acordul acestuia, exprimat in scris pe testament sau pe cererea anexata la
testament. De asemenea, testatorul poate incredinta numirea executorului testamentar unui tert. Daca
tertul refuza sa indeplineasca aceasta insarcinare- acesta va trebui sa anunte imediat mostenitorii
despre acest fapt.
 8

Totusi, daca tertul va accepta sa-si indeplineasca sarcina de numire a executoruluim acesta va
depune o cerere la notarul de la locul deschiderii mostenirii. Daca executorul desemnat este de acord
sa dobindeasta aceasta calitate, acesta isi va comunica acordul prin depunerea unei cereri la notarul
respectiv.
Dac conform testamentului este numit executor testamentar., si daca referitor la averea
succesoral sunt dispoziii testamentare puse in sarcina executorului testamentar, acesta conform art.
1480 C. civil este obligat din momentul deschiderii succesiunii s efectueze paza i administrarea
patrimoniului succesoral .
In privinta imputernicirilor, executorului testamentar i se poate incredinta executarea
integrala sau partiala a testamenului sau a anumitor dispozitii din testament.
2.3. Evideniai deosebirile i asemnrile ntre motenitorii testamentari i legatari
Motenirea este legal n cazul n care transmiterea motenirii are loc n temeiul legii la persoanele rmase
n via, n ordinea i n prile determinate de lege. Motenirea legal apare n cazul n care persoana
decedat nu a lsat testament. Motenirea testamentar are prioritate fa de motenirea legal, normele
celei din urm fiind aplicabile n cazul n care persoana nu a dispus prin testament cu privire la soarta
bunurilor sale.
Deosebiri:
1. Pot fi mostenitori in cazul succesiunii testamentare: persoanele care se aflau n via la momentul
decesului celui ce a lsat motenirea, precum i copiii celui ce a lsat motenirea, concepui n timpul
vieii lui i nscui vii dup decesul acestuia, indiferent de faptul daca sunt copiii lui sau nu, precum
si persoanele juridice ce au capacitate juridica civila la momentul decesului elui ce a lasat
mostenirea. Pot fi mostenitori in cazul succesiunii legale: persoanele care se aflau in viata la
momentul decesului celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce a lasat mostenire conceputi
in timpul vietii lui si nascuti vii dupa decesul acestuia.
2. In cazul succesiunii legale, nu poate fi numit succesor legal parintele copilului, care a fost decazut din
drepturile parintesti.
3. In cazul succesiunii testamentare, testatorul poate numi orice mostenitor, chiar daca nu se afla in relatii
de rudenie cu acesta. In schimb, in cazul mostenirii legale, anume gradul de rudenie defineste
categoriile de mostenitori care vor fi chemati la succesiune.
Asemanari:
Se observa si asemanari in cadrul acestor doua categorii de succesori: pot fi mostenitori atat legasi, cat
si testamentari persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat motenirea,
precum i copiii celui ce a lsat motenirea, concepui n timpul vieii lui i nscui vii dup decesul
acestuia.
De asemenea, succesorul legal, cat si succesorul testamentar poate fi declarat nedemn, in baza
acelorasi criterii.

Testul nr. 4
1. Dreptul Succesoral
 9

1.1.Rezerva succesoral este acea parte din patrimoniul celuia care las motenirea la care motenitorii
de clasa I inapi de munc au dreptul n virtutea legii, mportriva voinei defunctului manifestat prin
dispoziii testamentare pentru cauz de moarte.
Caracterele juridice:
a) Rezerva este o parte a motenirii, deci are caracter succesoral, ce se atribuie motenitorilor
rezervatari mpotriva voinei defunctului.
b) Rezerva are caracter imperativ. Cercul motenitorilor rezervatari i cuantumul rezervei sunt
stabilite imperative de lege, neputnd fi modificate prin voina celuia care las motenirea.
c) Rezerva are caracter propriu. Dreptul la rezerv este un drept propriu, nscut n persoana
motenitorilor rezervatari la data deschiderii motenirii, iar nu dobndite de la defunct prin
succesiune.
d) Dreptul la rezerv n natur. ntruct rezerva este o parte din motenire , motenitorii rezervatari au
dreptul la rezerv, n principiu, n natur, ci nu sub forma echivalentului n bani.
e) Rezerva are caracter colectiv. n cazul n care exist o pluralitate de motenitori rezervatari,
rezerva lor se determin i se atribuie n mod global, colectiv.
f) Rezerva este indisponibil indisponibilitate care este relativa (opereaza numai daca exista
mostenitori rezervatari) si partiala (vizeaza numai o fractiune din mostenire).

1.2. Opiunea succesoral este facultatea recunoscut de lege succesorilor, de la data deschiderii
succesiunii, de a alege ntre acceptarea motenirii deschise n favoarea lor (fie pur i simplu, fie sub
beneficiu de inventar), ori renunarea la aceasta. Opiunea succesoral sub beneficiu de inventar
reprezint opiunea oricrui motenitor de a accepta succesiunea sub rezerva rspunderii de pasivul
succesoral doar n limita activului autorului su.
Dreptul de opiune succesoral trebuie exercitat intr-un termen de 6 luni de la data deschiderii
motenirii. Aceasta este o condiie imperativ, nuntrul creia succesorul i exprim sau nu acordul n
privina acceptrii sau nu a motenirii. Dup expirarea termenului de 6 luni, succesorul nu mai are dreptul,
n virtutea legii, s-i exprime voina cu privire la acceptarea sau nu a succesiunii.
Dezvluind coninutul dreptului nominalizat, urmeaz s avem n vedere c opiunea succesoral acord
motenitorilor alternativa de a accepta sau a renuna la succesiune.
Pentru obinerea succesiunii, motenitorul trebuie s o accepte. Efectund alegerea n favoarea acceptrii
succesiunii, motenitorul urmeaz s-i manifeste voina de acceptare a succesiunii ntr-un mod ori altul,
deoarece concomitent cu acceptarea succesiunii, att pentru motenitori, ct i pentru alte persoane apar
consecine juridice. n caz c voina nu este manifestat n nici un mod, trebuie de neles c motenitorul a
renunat la motenire, ce deasemenea atrage dup sine un ir ntreg de consecine juridice. Din principiul
universalitii succesorale urmeaz c actul de acceptare a succesiunii cuprinde ntreaga succesiune ce i se
cuvine motenitorului care a acceptat-o, unde nu s-ar afla i din ce nu ar consta. Nu se admite acceptarea
succesiunii sub vreo condiie. Succesiunea poate fi acceptat de unul din motenitori, de civa motenitori.
Dac exist o pluralitate de succesibili, fiecare este liber s opteze n sensul dorit, indiferent de alegerea
fcut de ceilali
1.3. Corelatia dintre :
a) Testament capacitate de a testa: In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de
exercitiu, iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aiba dreptul de a primi prin testament.
b) Libertate testamentara rezerv succesoral: Testatorul este n drept s lase mostenire oricrei pers.
dorete, ns dac testatorul are succesori de clasa I inapi de munc, ei au dreptul de-a moteni ,
independent de coninutul testamentului, cel puin 1/2 cot parte din cota ce li s-ar cuveni n caz de
succesiune legal.
c) Substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire: testatorul desemneaz n subsidiar
un al doilea motenitor, denumit substituit, care va primi bunurile testate, dac primul motenitor nu
le va primi, in cazurile: a) a decedat pn la deschiderea motenirii; b) nu accept sau renun la
motenire; c) este privat de dreptul la motenire ca succesor nedemn.
 10

d) nedemnitatea succesoral dezmotenire. Dezmotenirea este dispoziia testamentar de ultim

voin a testatotului prin care aceasta inltur de la motenire pe unul, pe ciiva sau pe toi
mitenitorii legali. Motenitorii legali pot fi dezmotenii de interg patrimoniu sau numai o parte din
el. Dac exist temeiuri de a declara motinitorul legal nedemn, testatorul l poate dezmoteni i de
cota rezervei succesorale, dar n acest caz va inainta o aciune n instana de judecat de decdere din
dreptul la cota din rezerva succesoral

2. Contractul de societate civil

2.1. Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig
reciproc s urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan
juridic, mprind ntre ele foloasele i pierderile.
Caractere juridice:
. este, de regula, un contract multilateral;
. este un contract cu titlu oneros si caracter lucrativ;
. este un contract comutativ;
. este un contract cu executare succesiva;
. este un contract intuitu personae;
. este un contract consensual;
. este un contract civil si nu comercial.

2.2. Participanii trebuie s verse contribuiile convenite prin contract. n lipsa unor dispoziii n acest sens,
ei snt obligai la plata unor contribuii egale. Totusi contributiile pot fi si inegale si de natura diferita.
Marimea contributiei ficarui participant este importanta, deoarece determita repartizarea veniturilor si
pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile.
Contribuiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi patrimoniale.
Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor. De
patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce s-a
dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el. Contribuia unui
participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia.
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional
cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.
Clauza care atribuie unui asociat toate veniturile obinute de societate sau l elibereaz de toate pierderile,
care exclude un asociat de la mprirea venitului sau pune n sarcina acestuia toate pierderile este nul.
Fiecare asociat are dreptul de a cere oricrui alt asociat s urmreasc scopul societii civile cu diligena
necesar n raporturi de acest fel.
Participantii pot aduce aportul la societate si prin prestari de servicii. Costul lor va fi evaluat in bani, pentru
determinarea cotelor part ice le vor reveni participantilor respectivi.
2.3. Conform art.1345 al.2 Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice
clauz contrar este nul. Din conditiile spetei rezulta ca contributiile participantilor sunt egale si respective,
A nu este in drept sa ceara in proprietate suplimentar 5 numere din hotel. Art. 1346 Dac n contract nu
este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional cotelor-pri ce le revin
din patrimoniul social.

Testul nr. 5
1. Coninutul contractului de franchising.
1.1. Evideniai principalele drepturi i obligaii ale prilor
Drepturile i obligaiile franchiserului i ale prii denumite franchisee se reglementeaz de legislaie i de
contractul de franchising.
ntreprinderile care au ncheiat contracte de franchising pltesc impozite i achit alte pli la buget i n
fondurile speciale conform legislaiei rii lor de reedin.
 11

Modificarea, prelungirea i rezilierea contractului de franchising

(1) La expirarea contractului de franchising, dac clauzele lui nu au fost nclcate, partea denumit
franchisee are dreptul preferenial de prelungire a contractului. n acest caz, clauzele contractului pot fi
modificate conform nelegerii dintre pri. (2) Prile au dreptul s cear modificarea sau rezilierea
contractului de franchising n caz de:
a) comun acord; b) nclcare a clauzelor de ctre una din pri; c) lichidare a unei pri persoan juridic; d)
faliment al unei pri; e) pronunare de ctre instana de judecat a unei hotrri privind nulitatea
documentelor de constituire ale unei pri; f) deces al unei persoane de rspundere care reprezenta prile la
ncheierea contractului; (3) La expirarea contractului de franchising, precum i la rezilierea lui, prile snt
obligate s ntrerup activitatea de ntreprinztor i, n decursul unei luni, s aduc faptul la cunotina
AGEPI.
Cod Civil: Articolul 1173. Obligaiile franchiserului (1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia
franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de drepturi, mrci de producie, de modele, aranjamente,
decoraii, de concepte asupra aprovizionrii, desfacerii i organizrii, precum i alte date sau cunotine utile
promovrii vnzrilor. (2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze programul comun de prestare a
franchisei mpotriva interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs i s sprijine franchiseeul n
activitatea acestuia prin ndrumare, informare i perfecionare profesional. Articolul 1174. Obligaiile
franchiseeului. Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de bani a crei mrime se calculeaz, n
principiu, ca o fraciune din volumul de vnzri care s corespund cu contribuia programului de prestare a
franchisei la volumul de vnzri. El mai este obligat s utilizeze programul de prestare a franchisei n mod
activ i cu diligena unui bun ntreprinztor, precum i s procure bunuri i servicii prin franchiser sau prin
intermediul unei persoane desemnate de acesta dac msura respectiv are legtur nemijlocit cu scopul
contractului. Articolul 1175. Obligaia de informare i confidenialitate. La ncheierea contractului,
prile au obligaia de a se informa n mod deschis i complet despre circumstanele care vizeaz
franchisingul i de a pune la dispoziia celeilalte pri informaia necesar n conformitate cu principiul
bunei-credine. Prile snt obligate s pstreze secretul asupra datelor confideniale, inclusiv n cazul n care
contractul nu se mai ncheie. Articolul 1177. Obligaia de concuren loial (1) Prile snt obligate la o
concuren loial i dup ncetarea contractului. n acest cadru, se poate impune franchiseeului pe plan local
interdicie de concuren care, ns, nu poate depi un an. (2) Dac interdicia de concuren are drept
consecin periclitarea activitii profesionale, trebuie s se acorde franchiseeului, indiferent de motivul
ncetrii contractului, o compensaie financiar corespunztoare.
Carte: Obligaiile de baza ale franchiserului sunt urmatoarele:
- transmiterea documentelor tehnice si comerciale, aocrdarea altei informatii necesare franchiseerului
pentru realizarea drepturilor prevazute de contract;
- instruirea franchisee si salariatilor lui in problemele ce tin de realizarea drepturilor transmise;
- eliberarea franchisee licentelor prevazute de contract, asigurind perfectarea si renovarea lor in
ordinea stabilita;
- acordarea sprijinului tehnic si consultativ permanent franchisee, inclusiv spijinul in instruirea si
perfectionarea salariatilor;
- asigurarea inregistrarii contractului de franchising, daca contractul nu prevede altfel;
- controlul calitatii marfurilor produse, serviciilor prestate, lucrarilor efectuate.
Obligatiile de baza ale fanchiseeului sunt urmatoarele:
- achitarea platilor in cuantumul , termenelor si formei stipulate in contract;
- folosirea numelui, marcii, desemnarii comerciale etc. al franchiseului in propria activitate in modul
stabilit de contract;
- asigurarea corespunderii calitatii produselor fabricate, lucrarilor executate, serviciilor prestate,
calitatii marfurilor, lucrarilor, seriviilor fabricare, executate nemijlocit de franchisee;
- respectarea instruciunilor si indicatiilor farnchiserului;
- prestarea cumparatorilor (clientilor) serviciilor suplimentare, de care ei ar putea beneficia producnd,
comandnd marfurile (lucrarile, serviciile) nemijlocit de la franchiser;
- sa pastreze in taina secretele de producere ale farnchiserului, precum si alte informaii comerciale,
confidentiale primite de la el;
- la expirarea contractului sau al rezilierea lui, sa intrerupa activitatea de intreprinzator.

1.2. Determinai clauzele eseniale ale contractului

 12

Cod Civil: Articolul 1172. Forma i clauzele contractului de franchising (1) Contractul de
franchising se ncheie n scris sub sanciunea nulitii. (2) n contractul de franchising, pe lng obligaiile
reciproce clar precizate ale prilor, durata contractului, dispoziiile referitoare la reziliere i la prelungire, i
pe lng alte elemente importante, se face i o descriere complet a programului de prestare a franchisei.
Legea nr. 1335 cu privire la franchising, Capitolul III ,,DREPTURILE I OBLIGAIILE
PARTENERILOR LA FRANCHISING
Articolul 9. Contractul de franchising
(1) Raporturile dintre franchiser i franchisee se reglementeaz prin contractul de franchising. (2) n contract
se indic:
a) prile contractante;
b) denumirea, tipul i domeniul businessului;
c) cuantumul i termenele efecturii plilor (plata iniial unic, royalty (pli permanente), taxa pentru
reclam);
d) drepturile i obligaiile prilor, inclusiv dup expirarea contractului;
e) angajamentul franchiserului de a acorda asisten prii denumite franchisee;
f) responsabilitatea prilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvat a stipulaiilor din contract;
g) modul de soluionare a litigiilor;
h) teritoriul pe care va fi folosit marca franchiserului;
i) termenul de valabilitate a contractului i condiiile de modificare, prelungire sau reziliere a acestuia;
j) sediul, datele bancare i semnturile prilor;
k) alte clauze convenite de pri, care nu contravin legislaiei.
(3) Contractul de franchising intr n vigoare la data semnrii lui sau la o alt dat prevzut n contract.
(4) Contractele de franchising se nregistreaz la Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual. Plata
pentru nregistrare se efectueaz n modul stabilit de Guvern.

1.3. Formulai principalele deosebiri ale reglementrilor juridice din Legea cu privire la franchising
i Codul Civil

Cod Civil Lege

Noiunea
Prin contract de franchising, care este unul cu Franchisingul reprezint un sistem de raporturi
executare succesiv n timp, o parte (franchiser) contractuale ntre ntreprinderi n care partea
i cealalt parte (franchisee) ntreprinderi denumit franchiser acord prii denumite
autonome se oblig reciproc s promoveze franchisee dreptul de a produce i/sau a
comercializarea de bunuri i servicii prin comercializa anumite produse (mrfuri), de a
efectuarea, de ctre fiecare din ele, a unor presta anumite servicii n numele i cu marca
prestaii specifice. franchiserului, precum i dreptul de a beneficia
de asistena tehnic i organizatoric a acestuia.
Momentul aplicrii
Odata cu adoptarea noului Cod Civil, acest Legea a fost adoptata in 1997, fiind legalizat
contract si-a gasit reglementare si in acest act acest contract odata cu adoptarea legii.
legislativ. 06.06.2002

Plile
Articolul 1174. Obligaiile franchiseeului Articolul 11. Plile acordate franchiserului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de (1) Plile prevzute de contract care se acord
bani a crei mrime se calculeaz, n principiu, franchiserului se stabilesc n expresie bneasc
ca o fraciune din volumul de vnzri care s sau natural n form de plat iniial unic i de
corespund cu contribuia programului de royalty. (2) Plata iniial unic se acord pentru
 13

prestare a franchisei la volumul de vnzri. dreptul de folosire a mrcii pe teritoriul

determinat, precum i pentru compensarea
cheltuielilor efectuate de franchiser, inclusiv
pentru instruirea personalului i consultaii. (3)
Royalty reprezint recompense periodice
proporionale indicilor de activitate, convenite
ntre prile la contract.
Partea pe seama careia cade obligatia investirii in programul de prestare a franchisei
Articolul 1173. Obligaiile franchiserului Articolul 12. Investiiile capitale
(1) Franchiserul este obligat s pun la Investiiile capitale prevzute n contractul de
dispoziia franchiseeului o totalitate de bunuri franchising le efectueaz partea denumit
incorporale, de drepturi, mrci de producie, de franchisee din contul mijloacelor lui i/sau din
modele, aranjamente, decoraii, de concepte contul arendrii fondurilor fixe din proprietatea
asupra aprovizionrii, desfacerii i organizrii, franchiserului.
precum i alte date sau cunotine utile
promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s
protejeze programul comun de prestare a
franchisei mpotriva interveniilor unor teri, s-l
perfecioneze pe parcurs i s sprijine
franchiseeul n activitatea acestuia prin
ndrumare, informare i perfecionare
profesional.
Articolul 4. Reglementarea juridic
(1) Franchisingul reprezint o totalitate de raporturi de arend, leasing, vnzare-cumprare,
antrepriz, de reprezentan, o ntreprindere mixt, o ntreprindere cu investiii strine.
(2) Franchisingul i raporturile juridice aferente lui se reglementeaz prin Codul civil, prin prezenta
lege i prin alte acte normative.
(3) Raporturile dintre franchiser i franchisee nereglementate prin actele menionate la alin.(2) se
reglementeaz prin contractul de franchising.
(4) Dac acordul internaional la care Republica Moldova este parte stabilete n domeniul
franchisingului alte norme dect cele prevzute de prezenta lege, ntreprinderile autohtone care au
ncheiat contracte de franchising cu ntreprinderi strine cad sub incidena normelor acordului
internaional.

2. Contractul de administrare fiduciar.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar
Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar
Obligaiile administratorului fiduciar:
- s administreze n nume propriu proprietatea ncredinat, dar pe riscul i pe contul fiduciantului.
- in raporturile cu terii, administratorul fiduciar are prerogativele unui proprietar. Dac nu manifest fa de
interesele fiduciantului diligena de care d dovad n afacerile proprii, fiduciarul este obligat s repare
prejudiciul cauzat astfel.
- s fac public faptul separrii bunurilor luate n administrare fiduciar de bunurile sale i s menin
 14

aceast publicitate. El rspunde fa de fondatorul administrrii pentru dezavantajele, pierderile i

prejudiciile care rezult din confuziunea celor dou patrimonii.
- poate dispune de un imobil doar n cazurile prevzute de lege sau de contractul de administrare fiduciar.
- drepturile obinute de administratorul fiduciar ca rezultat al activitii de administrare fiduciar se includ n
componena patrimoniului primit n administrare dac n contract nu este prevzut obligaia de a le preda
fiduciantului sau beneficiarului.
- obligaiile rezultate din activitatea fiduciarului se execut din contul bunurilor care se afl n administrare
fiduciar.
Articolul 1058. Rspunderea administratorului fiduciar
(1) Administratorul fiduciar este rspunztor, n raporturile cu terii, pentru toate actele ncheiate n
limitele mputernicirilor conferite de contractul de administrare fiduciar. Rspunderea se limiteaz la
bunurile pe care le-a primit n administrare fiduciar.
(2) Dup ncetarea administrrii fiduciare i transmiterea ctre fiduciant a bunurilor, acestea pot fi
urmrite n continuare pentru preteniile nscute n legtur cu administrarea fiduciar.
(3) Bunurile date n administrare fiduciar nu pot fi urmrite pentru satisfacerea preteniilor naintate fa
de administratorul fiduciar personal.
(4) Fondatorul administrrii fiduciare i beneficiarul rspund pentru aciunile administratorului fiduciar
numai atunci cnd li se poate imputa un comportament ilicit.
Articolul 1059. Indicarea calitii de administrator fiduciar la ncheierea actelor juridice
(1) Administratorul trebuie s indice n actul juridic faptul c el acioneaz n calitate de fiduciar. Aceast
condiie se consider respectat dac:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia s tie despre faptul c actul juridic este
ncheiat de administratorul fiduciar n aceast calitate;
b) n actul juridic ncheiat n scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea A.F.
(2) n cazul cnd n actul juridic nu se indic faptul c administratorul fiduciar a acionat n aceast
calitate, el se oblig personal n faa terilor i rspunde n faa acestora doar cu patrimoniul propriu.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul
Eu cred ca A nu poate cere restituirea acelor sume, pentru ca din conditiile spetei reiese ca A se obliga
trimestrial s plteasc administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i
s-i restituie cheltuielile suportate.
Codul Civil prevede ca remuneratia in procente se face fata de venitul (profitul) obinut din administrarea
fiduciara a bunurilor. Totusi, in speta noastra se spune ca fondatorul va achita administratorului fiduciar 1%
din valoarea actiunilor. E posibil sa fie o greseala in conditiile spetei!
Totusi, daca chiar se are in vedere ca remuneratia se va plati in valoare de 1 % din venitul obtinut din
administrarea bunurilor, nici intr-un asemenea caz, fondatorul administrarii nu va fi in drept sa ceara sumele
pe care administratorul fiduciar si le-a calculate pt sine, intrucat contractual prevede expres acest drept al
sau, iar conditiile spetei explica clar, ca pretul actiunilor s-a diminuat, ceea ce nu inseamna ca ele nu au
produs un oarecare venit. In aceste conditii, administratorul va trebui sa-si calculeze remuneratia din
valoarea venitului (profitului) obtinut, care in cazul dat, va fi diminuat.

Testul nr. 6
1. Contractul de societate civil.
1.1. Dai noiunea contractului de societate civil i enumerai caracterele lui juridice
Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig
reciproc s urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan juridic,
mprind ntre ele foloasele i pierderile.
Caractere juridice: - consensual - sinalagmatic - comutativ - cu executare succesiva - cu titlu oneros .
1.2. Caracterizai regimul juridic al contribuiilor asociailor n contractul de societate civil

Participantii la societatea civila sunt obligate sa verse contributiile convenite prin contract in modul
si in termenul prevazut. Contributiile pot fi inegale si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu
poate fi scutit de obligatia de a aduce un aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta
determinanta la repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa
 15

unor clauze contractuale contrare, asociatul participa la veniturile si suporta pierderile proportional cotei-
parti ce-i revine din patrimoniul social. Daca marimea contributiilor nu a fost determinata prin contract,
partile se obliga la plata unor contributii egale.
Legea instutuie prezumtia transerului de proprietate asupra contributiei partilor. Potrivit alin 3 art 1342 CC
RM, cnotributiile partenerilor sunt considerate proprietate comuna a participantilor, in cazul in care
contractul nu prevede altfel.
Cod Civil:
Participanii trebuie s verse contribuiile convenite prin contract. n lipsa unor dispoziii n acest
sens, ei snt obligai la plata unor contribuii egale. Contribuiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi
patrimoniale. Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor.
Contribuia unui participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia.
Pentru bunul dat n calitate de contribuie asociatul rspunde conform regulilor privind rspunderea
vnztorului. Asociatul dator cu o sum de bani pe care nu a depus-o este n ntrziere de drept, urmnd s
plteasc dobnda stabilit la art.619 fr a fi scutit i de repararea prejudiciilor dac s-ar cuveni. Aceast
regul se aplic i n privina sumelor preluate pentru scopuri personale din casa societii, a cror dobnd
se calculeaz din ziua prelurii.
n cazul n care dreptul de folosin asupra unui bun a fost transmis n calitate de contribuie i acest
drept se stinge anterior termenului pentru care a fost transmis, asociatul este obligat s compenseze n bani
costul folosinei de care s-a lipsit societatea.
Asociaii care s-au obligat s depun n comun prestaii n munc predau societii toate ctigurile
obinute prin prestaiile care fac obiectul societii.
La lichidarea societii, fiecare asociat are dreptul prioritar fa de ali asociai de a primi bunul pe
care l-a dat n calitate de contribuie.
1.3. Determinai particularitile contractului de societate civil n sistemul contractelor civile.
In cadrul contractului de societate civila, conform art.1339CC, in calitate de parti pot fi doi sau mai
multi asociati sau participanti care se obliga reciproc si urmaresc in comun scopuri economice sau alte
scopuri care au ca rezultat unor beneficii pentru sine insasi neconstituind o PJ si impartind intre ei atat
veniturile cit si pierderile.
Acest contract este consensual; este sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este unilateral
obligational, dar deoarece rezultatul depinde de actiunea tuturor participantilor in aceeasi masura si fiecare
dintre ei are concomitent atat calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obligatiile lor sunt
reciproce; este comutativ deoarece cu acordul partilor poate fi schimbat pe parcursul contractului; este cu
executare succesiva deoarece scopurile propuse nu pot fi indeplinite la moment; este cu titlu oneros
deoarece toti participantii urmaresc obtinerea unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu atat mai
mult ca acest moment este nominalizat si in definitia la art.1339 CCRM.
Elementele contractului:In calitate de parti sunt participantii sau asociatii care pot fi intr-un numar
nelimitat incepind de la doua persoane. Aceste persoane trebuie sa fie inzestrate cu capacitatea de a incheia
acte de dispozitie insa se interzice participarea in calitate de parti contractante chiar si prin intermediul
reprezentantilor, minorii sau persoanele incapabile. Pot fi participanti si organizatiile necomerciale in
dependenta de scopul propus. Obiectul contractului sunt totalitatea actiunilor intreprinse de catre asociati
sau participanti si desfasurate in comun pentru atingerea scopului propus, acest scop poate fi economic, ceea
ce inseamna patrimonial sau lucrativ, adica atragerea unor economii, obtinerea unor beneficii patrimoniale,
ridicarea unor edificii pentru necesitatile unei asociatii, cit si scopul de alta natura decat cel economic,
nepatrimonial, si anume sustinerea diferitor concursuri, organizarea diferitor expozitii cu sau fara obtinerea
carorva beneficii materiale. Forma contractului conform art.1341, alin.1 CC se accepta atat forma verbala
cit si forma scrisa, insa se supune normelor generale cu privire la forma actelor juridice. Insa forma scrisa
este necesara in toate cazurile in care este imposibil de a dovedi existenta acestui contract prin proba cu
martori. Termenul contractului este determinat sau determinabil de catre parti sau in dependenta de scopul
propus si termenul necesar pentru a se realiza. Pretul contractului: Deoarece contraprestatia este realizata
pentru sine insasi, nu putem spune ca este vorba de pretul contractului ci de o contraprestatie din partea
fiecarui participant pentru a obtine scopul propus. Drepturile si obligatiile partilor: Principala obligatie
pentru toti participantii este de a achita cota parte din pretul rezultatului final sau de a rambursa suma
datorata persoanei care a achitat. Daca participantii convin ca rezultatul final sa ramana in cote inegale
 16

conform contributiei fiecaruia atunci aceasta se va nominaliza in contract si la incetarea lui fiecare fost
participant va deveni proprietar al cotei indicate in contract daca este vorba de un rezultat patrimonial.
In afara de contributii participantii sunt obligati sa ia parte la administrarea societatii care
presupune administrarea fondului comun cu sau fara colectarea de mai departe a mijloacelor banesti.
Persoanele care se afla in capul administrarii sunt obligate sa-si prezinte darea de seama a asociatiilor si sa-
si indeplineasca cu buna credinta si diligenta obligatiunile cu sau fara respectarea indicatiilor date de catre
asociati asumandu-si urmarile si riscurile. Din considerentul ca acest contract are un caracter personal,
atragerea unor persoane terte este acceptata doar cu acordul celorlalti participanti cit si inlocuirea unui
asociat cu o persoana terta.
Articolul 1344. Transmiterea cotelor ctre teri
(1) Cotele-pri din patrimoniul social sau alte drepturi decurgnd din contract nu pot fi transmise terilor
fr ncuviinarea celorlali asociai. ncuviinarea poate fi respins doar din motiv temeinic.
(2) n cazul nstrinrii unei cote-pri din patrimoniul social, ceilali asociai au dreptul de preemiune.
Articolul 1345. Administrarea i reprezentarea
(1) Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i
reprezint mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul poate cere
oricnd informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor asociai, fiecare
are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la ncheierea actului juridic n
numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce societatea civil,
acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanim n cazul
neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea societii. Totodat, el
poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea civil care
are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu normele privind contractul
de mandat.
Articolul 1346. Participarea la venituri i pierderi
(1) Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional
cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.
(2) Clauza care atribuie unui asociat toate veniturile obinute de societate sau l elibereaz de toate
pierderile, care exclude un asociat de la mprirea venitului sau pune n sarcina acestuia toate pierderile este
nul.
(3) Fiecare asociat are dreptul de a cere oricrui alt asociat s urmreasc scopul societii civile cu
diligena necesar n raporturi de acest fel.
Articolul 1347. Concurena creanelor
(1) Dac este creditorul unei sume exigibile al unei persoane care este debitor cu o sum exigibil i fa
de societate, asociatul este obligat ca ceea ce primete de la un astfel de debitor s repartizeze att n creditul
societii, ct i n al su propriu, proporional ambelor creane, chiar i n cazul n care chitana specific
faptul c primirea s-a fcut numai pe seama creditului su particular.
(2) n cazul n care chitana specific faptul c primirea s-a fcut numai n contul creditului societii, se
va urma aceast specificare.
Articolul 1348. Imposibilitatea cesiunii drepturilor asociailor
Drepturile i preteniile asociatului, care decurg din raporturile contractuale, fa de ceilali asociai nu
snt transmisibile.
Articolul 1349. Interzicerea compensrii
Asociatul rmne rspunztor fa de societate pentru prejudiciul cauzat din vina sa. Acest prejudiciu nu
poate fi compensat cu foloasele aduse societii prin prestaiile asociatului n alte afaceri.
Articolul 1350. Obligaia de confidenialitate
Participanilor la societatea civil le revine obligaia de confidenialitate.
Articolul 1351. Rspunderea solidar
Asociaii rspund pentru obligaiile societii civile n mod solidar. n raporturile interne, ntinderea
rspunderii se stabilete dup cotele-pri din patrimoniul social dac n contract nu este prevzut altfel.
 17

Articolul 1352. Rezilierea contractului de societate civil

(1) Dac n contract nu este prevzut o durat determinat a societii civile, fiecare asociat poate rezilia
contractul cu un preaviz de 3 luni. Rezilierea nu poate avea loc n momentul sau n mprejurrile n care s-ar
produce un prejudiciu societii civile.
(2) Dac n contract este stabilit un termen, rezilierea nainte de termen este admisibil doar pentru un
motiv ntemeiat.
(3) Retragerea unui asociat are drept consecin dizolvarea societii. Contractul poate prevedea ca
retragerea s nu duc la dizolvarea societii, ci doar la eliminarea celui care a reziliat contractul. n acest
caz, cota-parte n capitalul social a celui care a reziliat majoreaz corespunztor cotele asociailor rmai.
(4) Asociatul care a reziliat contractul are dreptul la valoarea n bani a cotei sale pri. Pentru aceasta se
iau n considerare i actele n curs de executare la momentul retragerii.
(5) Dac, la momentul retragerii, valoarea patrimoniului societii civile este insuficient pentru
acoperirea datoriilor comune, cel care se retrage este obligat s plteasc celorlali asociai o sum
proporional cotei sale pri din patrimoniu pentru acoperirea deficitului.
(6) Clauza care limiteaz sau elimin dreptul de retragere este nul.
Articolul 1353. Temeiurile dizolvrii societii civile
(1) Temeiurile dizolvrii societii civile snt:
a) expirarea termenului pentru care a fost constituit;
b) decizia asociailor;
c) declanarea procedurii lichidrii judiciare asupra patrimoniului societii civile;
d) imposibilitatea urmririi n continuare a scopului.
(2) Dac contractul nu prevede altfel, snt de asemenea temeiuri de dizolvare a societii civile:
a) moartea unuia dintre asociai;
b) declanarea lichidrii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociai;
c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciiu;
d) rezilierea.
Articolul 1354. Efectele dizolvrii societii civile
(1) O dat cu dizolvarea, societatea civil trebuie lichidat. Actele n curs de executare trebuie finalizate.
Se ntocmete un inventar i partenerii dezbat n privina patrimoniului.
(2) n cursul dezbaterii n privina patrimoniului, trebuie achitate datoriile societii civile. Dac
patrimoniul nu ajunge, asociaii au obligaia de a acoperi deficitul proporional cotelor-pri ce le revin din
patrimoniu. Eventualele excedente se mpart ntre parteneri proporional acestor cote-pri.
2. Contactul de depozit.
2.1. Noiunea contractului de depozit
Prin contract de depozit o parte (depozitar) se oblig s pstreze bunul mobil, predat de cealalt parte
(deponent), o perioad determinat sau nedeterminat i s-l restituie la cerere.
2.2. Caracterizai obligaia de pstrare a bunului dup cum depozitul este oneros sau gratuit
n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului
primit cu prudena i diligena unui bun profesionist.
n cazul n care depozitul are titlu gratuit, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea
bunului ca de propriul bun.
1. Depozitarul este obligat sa pastreze bunul primit la pastrare. Aceasta obligatie se realizeaza diferit,
dupa cum depozitul este oneros sau gratuit. In contract urmeaza sa fie stipulate masurile speciale pentru
asigurarea pastrarii bunurilor, evitarii furturilor, deteriorarii, pierderii si aceste conditii trebuie sa fie
respectate de catre depozitar. In cazul depozitului cu titlu oneros raspunderea depozitarului este mai
sporita si culpa se apreciaza cu mai mare rigoare. Nerespectarea obligatiei de pastrare a bunului dat in
deposit atrage raspunderea depozitarului.
2. Daca depozitul este cu titlu gratuit, depozitarul trebuie sa pastreze bunul ca pe al sau propriu,
culpa depozitarului se apreciaza in concret, in functie de grija depusa in conservarea propriilor lucruri.
Deponentul nu poate pretinde depozitarului sa pastreze bunul depozitat cu mai mare grija decit propriile
bunuri. Depozitarul va fi exonerat de raspundere pentru prejudiciul cauzat prin pierderea, deteriorarea sau
distrugerea bunurilor depozitate daca va proba ca le-a pastrat ca pe ale sale proprii. De exemplu, depozitarul
nu va raspunde pentru pierderea, distrugerea sau deteriorarea bunului daca el in caz de pericol a salvat
numai bunurile sale si nu va dovedi, ca salvarea bunurilor primite la pastrare gratuit a fost imbosibila.
 18

3. Depozitarul nu poarta raspundere pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului provenit
din forta majora, inclusiv cazul fortuit, in afara de cazul in cind a fost pus in intirziere pentru restituirea
bunului.
2.3. Soluionai spea. A a lsat vecinului B la pstrare un televizor, un casetofon i o valiz,
urmnd s-i plteasc acestuia remuneraie n mrime de 200 lei. Dup un anumit timp, n rezultatul unu
furt, a fost sustras valiza lui A. Furtul a avut loc n timpul cnd B, plecnd la magazin, a uitat ua
apartamentului deschis.
Dup ntoarcere, A a solicitat de la B restituirea costului valizei sustrase n mrime de 800 lei,
refuznd plata remuneraiei pe motiv c acesta nu i a executat corespunztor obligaiile de pstrare a
bunului.

n speta data suntem in prezenta unui contract de depozit cu titlu onero. Conform art. 1089 alin 1 CC al RM
n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului primit
cu prudena i diligena unui bun profesionist. Astfel n cazul depozitului cu titlu oneros raspunderea
depozitarului este mai sporita si culpa se apreciaza cu mai mare rigoare, nerespectarea obligatiei de pastrare
a bunului dat in depozit atrage raspunderea depozitarului. n speta data depozitarul nu a a manifestat
prudena i diligena unui bun profesionist, caci plecind din casa acesta a uitat sa inchida usa, stiind ca are o
obligatie de pastrare a integritatii bunurilor, acesta nu a dat dovata de precautie in protejarea lor. Asadar,
depozitarul, B, va fi supus restituirii costului valizei sustrase, n urma stabilirii raspunderii pentru
neexecutarea obligaiei - n cazul n care nu execut obligaia, debitorul este inut s-l despgubeasc pe
creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dac nu dovedete c neexecutarea obligaiei nu-i este imputabil.

Testul nr. 7
1. Contractul de franchising.
1.1.Enumerai obligaiile prilor la etapa precontractual
La etapa pre-contractuala eventualul franchiseul face cunostinta si se informeaza deschis si complet
despre totalitatea conditiilor si circumstantelor care stau la baza activitatii franchiserului in cadrul
contractului de fanchising. I se aduce la cunostinta franchiseului informatia cu privire la costurile sau
preturile obiectului contractului, care poate sa includa in dependenta de presupusa directie de activitate sau
de marketing, necesitatea treningurilor sau procurarea utilajului, amplasarea filialei firmei-fiice care va
desfasura activitatea de producere cu sau fara acordare de servicii cit si acordarea serviciilor de
comercializare.
Potentialul franchiseu, necatind la faptul daca incheie sau nu incheie contractul pe parcurs cu firma-
mama, el este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiei care i-a devenit cunoscute pentru un termen
de cel putin 10 ani sau conform intelegerii partilor.
Propunerile privind ncheierea contractului de franchising
 19

Contractul de franchising poate fi ncheiat la propunerea franchiserului sau a prii denumite

franchisee poteniale. Propunerea privind ncheierea contractului trebuie s conin business-planul cu
specificarea pentru producerea i/sau comercializarea de produse (mrfuri), prestarea de servicii,
dimensiunile procesului de producie, cuantumul remunerrii angajailor, veniturile prezumtive, cuantumul
i destinaia investiiilor suplimentare, alte condiii, la cererea franchiserului sau a prii denumite
franchisee.
Informaia despre partenerii la franchising, existeni sau poteniali, o culege i o pstreaz Agenia de
Stat pentru Proprietatea Intelectual.
Potenialii franchiseri i franchisee au dreptul s solicite informaii Ageniei de Stat pentru
Proprietatea Intelectual contra plat, stabilit de agenie. Potenialii franchiseri i franchisee public
propunerile lor n mass-media autohton sau strin i/sau le comunic nemijlocit partenerului potenial.
Obligaia de informare i confidenialitate
La ncheierea contractului, prile au obligaia de a se informa n mod deschis i complet despre
circumstanele care vizeaz franchisingul i de a pune la dispoziia celeilalte pri informaia necesar n
conformitate cu principiul bunei-credine. Prile snt obligate s pstreze secretul asupra datelor
confideniale, inclusiv n cazul n care contractul nu se mai ncheie.
1.2. Caracterizai obligaiile prilor la etapa contractual

La etapa contractuala, franchiseul trebuie sa achite sumele de bani mentionate in contract in

dependenta de franchisa pe care o desfasoara, trebuie sa foloseasca programul care este propus de franchiser
cu diligenta unui bun intreprinzator in mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la persoanele indicate de acesta. Trebuie sa
produca, sa vanda sau sa presteze serviciile sub denumirea de firma a franchiserului numai acelea care sunt
indicate si permise in contract fara careva modificari sau adaugari chiar daca ar avea o calitate mai buna,
pastrandu-se toate caracteristicile initiale.
Franchiseul trebuie sa accepte si sa permita in orice moment controlul din partea franchiserului, sa respecte
limitele teritoriale indicate in contract si sa foloseasca marca de productie numai la productia primita
conform contractului dat. s.a.drepturi si obligatii.
Franchiserul este obligat sa puna la obligatia franchiseului, conform prevederilor contractuale totalitate
bunurilor indicate sa-i acorde drepturile propuse, marcile de productie, diferite modele, decoratii si alte
elemente de individualizare cit si sa organizeze diferite treninguri sau cursuri si in baza de cunostinte sa fa
evaluari si promovari.
Franchiserul trebuie sa informeze, sa indrumaze cit si poate sa verifice activitatea franchiseului si
respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la randul sau are dreptul de a impune limitele teritoriale ale
zonei unde in continuare va activa franchiseul conform contractului.

1.3.Formulai principalele deosebiri ale contractului de franchising de alte instituii asemntoare

Fata de contractul de concesiune prin care o parte, concedentul, transmite celeilalte pri, concesionarul,
spre administrare rentabil, pe un termen determinat, n schimbul unei redevene, o activitate economic, un
serviciu public, un activ sau un teren aparinnd proprietii publice a statului.
Asemnare:
- transmiterea termporar a folosinei unor drepturi, (respectiv dreptul de administrare n cazul concesiunii i
a unor drepturi de proprietate intelectual in cazul francizei).
Deosebiri:
- concesionarul aplic strategii proprii i metode, beneficiarul de franciz se bucur de asistena
francizorului, beneficiind de transmiterea permanent a know-how-ului;
- clauzele privind licena de marc sau alte semne distinctive sunt de esena francizei, clauza de exclusivitate
fiind de esena contractului de concesiune exclusiv, putnd lipsi la franciz;
 20

- prin concesiunea exclusiv nelegnd un contract prin care concesionarul primete dreptul de a fi
aprovizionat cu anumite mrfuri de un concedent, pentru a le comercializa in nume propriu, pe cont propriu,
franciza nu este ntotdeauna un contract de distribuie, putnd mbrca forma francizei industriale (de
produse) sau de servicii.
B. Nu este o activitate ce se poate confrunta cu filiala sau sucursala, francizorul i beneficiarul rmnnd
dou persoane distincte din punct de vedere economic i juridic.
C. Beneficiarul nu este nici salariat al francizorului pentru c fiecare este titularul unei afaceri proprii, fiind
comerciani independeni.
Deosebiri fa de contractul de know-how:
- la know-how exist doar obligaia de comunicare a cunotinelor, neexistnd obligaii legate de atribute de
identificare (firm, marc) sau alte drepturi intelectuale (brevet), beneficiarul de know-how pltind doar o
redeven sau sum forfetar din beneficiul obinut nu i o tax de intrare n reea;
- la franciz redevena reprezint plata i pentru alte prestaii dect transmiterea de know-how; Ex.:
redevena de publicitate, tarife speciale; beneficiarul asumandu-i obligaii legate de reeaua de franciz,
inexistent la know-how.
2. Contractul de depozit.
2.1. Relatai despre obiectul contractului de depozit
Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile deponentului de asigurare a pastrarii
bunului, iar obiectul material bunurile transmise spre pastrare. Din noiunea legala a cotractului
desprindem ca spre pastrare pot fi transmise doar bunurile mobile. Bunurile care pot fi obiect al contractului
de depozit trebuie sa fie individual determinate, deoarece la expirarea termenului contractului depozitarul
este obligat sa restituie acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate generic. n acest
caz, depozitarul in lipsa unei clauze contractuale contrare, devine proprietarul bunului, fiind obligat la
scadenta sa restituie ca si imprumutatul bunuri de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate. n calitate de obiect
material al contractului de depozit pot fi si banii sau documentele constatatoare de drepturi (titluri de
valoare, testamente, contracte etc.).
2.2. Stabilii particularitile depozitrii bunurilor determinate generic
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei nelegeri contrare,
n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de
bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
Astfel de relatii contractuale pot fi intilnite la depozitare in depozitele de fructe si legume, produse agricole
etc. In cazul predarii in depozit a bunurilor determinate generic, depozitarul devine proprietarul lor, putind
folosi, culege fructele si despune de ele, dar in calitate de proprietar suporta si riscul pieirii ori degradarii
fortuite. La cerere, depozitarul este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, de aceiasi calitate si cantitate,
inclusiv fructele percepute, deponentul fiind titularul unei creante.
Deoarece in cazul dat contractul de depozit este translativ de proprietate, deponentul trebuie sa fie
proprietarul bunurilor sau sa fi actionat cu imputernicire din partea proprietarului. . De asemenea nu este
aplicabil nici dreptul de retentie, deoarece depozitarul in calitate de proprietar, suporta eventualele cheltuieli
de conservare.
Magazinajul este o varietate a contractului de depozit, care prevede predarea bunurilor spre pastrare la un
depozit de marfuri.
n cazul nmagazinrii unor bunuri determinate generic, magazinerul este ndreptit s le amestece cu
bunuri de acelai gen doar dac i s-a permis n mod expres.
Fa de stocul total rezultat prin amestec, proprietarii bunurilor amestecate snt coproprietari pe cote-pri.
Cota-parte se determin, n cazul n care nu s-a convenit altfel, n funcie de cantitatea de bunuri
nmagazinate.
Magazinerul are dreptul i obligaia de a preda fiecrui deponent, din stocul total, partea ce i se cuvine, fr
ncuviinarea celorlali deponeni.
2.3. Soluionai spea. Cum are loc individualizarea bunurilor n contractul de depozit?
A a ncheiat cu B contract de depozit, prin care ultimul se obliga s pstreze 20 tone de cartofi.
Cartofii au fost depozitai ntr-o ncpere special.
n legtur cu ridicarea apei din ru, ca urmare a ploilor toreniale, cartofii au fost inundai i s-au
alterat. A a solicitat de la B restituirea a 20 tone de cartofi din alt depozit. B, n cadrul instanei de judecat,
a declarat c cartofii sunt bunuri individual-determinate, deoarece se pstrau ntr-o ncpere separat i,
 21

drept urmare, riscul peirii fortuite urmeaz a fi suportat de A. n edin a fost prezentat un certificat care
confirma c au avut loc inundaii, dar ridicarea apei nu a depit limitele obinuite pentru aceast perioad.

n speta data suntem in prezenta unui contract de depozit, incheiat intre A si B, prin care B se obliga
sa pastreze 20 tone de cartofi intr-o incapere speciala. In speta nu se cunoaste titlul cu care a fost incheiat
acest contract fie gratuit, fie oneros pentru a se stabili, daca conform art. 1089, acesta trebuia s se
ngrijeasc de integritatea bunului primit cu prudena i diligena unui bun profesionist in cazul
depozitului cu titlu oneoros sau trebuia s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun in cazul
depozitului cu titlu gratuit. Astfel daca nu este stabilit expres acest fapt, conform art 1088 alin 1 CC
depozitul are titlu gratuit dac n contract nu este prevzut altfel. Astfel B era obligat s se ngrijeasc de
integritatea bunului ca de propriul bun.
n conformitate cu Articolul 294 alin 2 CC bunul determinat generic se consider bunul care posed
semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelai gen i care se individualizeaz prin numrare, msurare,
cntrire. Bunul determinat generic este fungibil. Astfel, prin natura lor, cartofii sunt bunuri determinate
generic, si faptul ca au fost depozitai ntr-o ncpere special, nu le schimba natura lor.
Conform art. 1095 (1) depozitarul este obligat s restituie bunul n starea n care se afl la momentul
restituirii. Totodata se mai prevede ca riscul pieirii sau deteriorrii fortuite rmne n sarcina deponentului.
Riscul peirii fortuite pentru a fi suportat de careva parte trebuie probata. In speta data, in instanta nu s-a
stabilit o careva calamitate naturala, si nu ii putem imputa deponentului riscul peirii fortuite.
In temeiul art 1093 alin 2 CC n cazul n care modificarea condiiilor depozitului este strict necesar pentru
nlturarea riscului de distrugere, pierdere sau deteriorare a bunului, depozitarul este n drept s modifice
modul, locul i alte condiii de pstrare fr a cere deponentului ncuviinarea. Astfel daca se constata cu
adevarat starea de forta majora, adica nivel ridicat al apelor, depozitarul se bucura de protectia normelor
civile daca actiona in modul stabilit de CC.
Fiind obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun, acesta nu a actionat in asemenea
mod.
Conform Articolul 1104 CC. ,,Depozitarea bunurilor determinate prin caracteristici de gen
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei nelegeri contrare,
n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de
bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
Astfel fiind obligat sa repare prejudiciul cauzat, B va trebui sa restituie lui A 20 tone de cartofi de aceeasi
calitate.

Testul nr 8
1. Dreptul de motenire.
1.1. Noiunea motenirii Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce
a lsat motenirea) ctre succesorii si. Motenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauz de moarte,
universal, unitar i indivizibil, Motenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentar) i n
temeiul legii (succesiune legal).
1.2. Caracterizai acceptarea motenirii i formele ei . Succesiunea se consider acceptat cnd
motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraie de acceptare a succesiunii sau
intr n posesiunea patrimoniului succesoral. Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din
patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de
acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depune personal de catre mostenitor, vointa succesorului de a
accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.
Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a concluziona in sensul
acceptarii exprese a mostenirii.
 22

2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile
declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acestor persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului, actiunile
concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea. Ex: administrarea si
folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe imobile, darea in arenda sau locatiune a bunurilor.
Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
1.3. Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin.
A a decedat n rezultatul unui accident. Mama acestuia, locuind n alt ora, a venit la nmormntare,
achitnd datoriile celui ce a lsat motenirea i pltind facturile pentru apartament timp de 2 luni. Dup 2
luni din momentul deschiderii motenirii, ea s-a ntors n oraul su.
Dup expirarea unui an din momentul decesului, mama celui ce a lsat motenirea s-a adresat soiei
acestuia cu propunerea de a mpri motenirea. Potrivit ei, motenirea urma s fie mprit la trei
motenitori mama, soia celui ce a lsat motenirea i o fiic nscut n afara cstoriei.
Soia celui ce a lsat motenirea a declarat c unicul motenitor este ea, deoarece mama defunctului
a depit termenul de acceptare a motenirii, iar fiica lui nu are dreptul la motenire, ntruct a fost nscut
n afara cstoriei.

Mostenitori legali:
1. Mama cota parte din patrimoniul succesoral, din motiv ca aceasta in perioada de 6 luni a intrat in
posesia bunurilor succesorale prin faptul ca a achitat impozitele pt apartament.
2. Sotia cota parte din patrimoniul succesoral din motiv ca aceasta la fel ca prima e mostenitor de clasa
1, aici depinde daca ea a intrat in posesia bunurilor defunctului sau daca a depus declaratia de acceptare a
mostenirii la notar
3. Copilul in afara casatoriei la fel e mostenitor de clasa 1, indiferend ca e din afara casatoriei, dar din
motiv ca aceasta nici nu a intrat in posesia bunurilor si nici nu a depus declaratia propriu zisa la notar a
pierdut dreptuld e a dispune de cota sa parte din patrimoniul succesoral.

2. Noiuni generale privind contractul de comision.

2.1. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de comision: o parte (comisionar) se oblig s
ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul celeilalte pri (comitent), iar aceasta s plteasc o
remuneraie (comision).
Caractere juridice: consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros
2.2 Caracterizai elementele contractului de comision.

1) Partile: comitentul si comisionarul (PF/PJ) Comitent: orice persoana care solicita incheierea de AJ pe
contul sau, dar in numele altei persoane. In raport cu tertii, ca parte apare doar comisionarul (de regula-
intreprinzator) 2) Obiectul: licit, in circuitul civil, determinat/determinabil cel putin in specia sa. 3) Forma:
simpla manifestare de vointa 4) Termenul: se stabileste de catre parti 5) Pretul: remuneratia pe care
comitentul se oblige sa o plateasca comisionarului in schimbul serviciilor de intermediere, servicii ce
presupun incheierea de AJ cu terte persoane pe contul comitentului. Suma fixa sau cota procentuala din
valoarea AJ incheiat de comisionar.
2.3.Formulai principalele asemnri i deosebiri dintre contractului de comision i contractul de
mandat.

Asemanari :
1) se refera la categoria contractelor de prestare a serviciilor de intermediere 2) pe contul persoanei care
imputerniceste 3) intre comitent si comisioanr exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si
mandatar cu deosebirile specificate la contr. de comision

Deosebiri:
1) reprezentarea determina natura juridical a mandatului
1) comisionul nu conditioneaza reprezentarea adica in nume propriu dar pe contul comitentului
2) procura este necesara
2) procura este inutila
3) scopul: reprezentare la incheierea de AJ si executarea acestor acte
 23

3) scopul: doar executarea AJ pe care le incheie comisionarul cu tertii in nume propriu dar pe contul
comitentului
4) de regula, cu titlu gratuit
4) de regula, cu titlu oneors

Testul nr. 9
1. Dreptul succesoral.
1.1. Stabilii modalitile de acceptare a motenirii legale i a celei testamentare i termenul de
acceptare a motenirii.

Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul
patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data
deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa succesorului de a
accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.
Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a concluziona in sensul
acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile
declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acestor persoane).
 24

3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului, actiuni
concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea. Ex: administrarea si
folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in arenda sau locatiune a bunurilor.
Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
1.2. Determinai cine poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i n prezena cror motive,
cu ct se poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i cine va avea calitatea de prt?
Termenul de acceptare a succesiunii de 6 luni poate fi prelungit de ctre instana de judecat cu cel mult 6
luni. Motivele pot fi: imposibilitatea de a fi prezent pt ca era in strainatate, imprejurari care nu-I sunt
imputabile reclamantului, Parat va fi ?
1.3. Soluionai litigiu n esen. Pronunai-v asupra necesitii declarrii nulitii certificatului de
motenitor eliberat soiei celui ce a lsat motenirea n cazul prelungirii termenului de acceptare a
motenirii pentru motenitorul testamentar.
n luna martie 2002 Mereacre a ntocmit un testament prin care testa toat averea sa nepoelului su
Vasile, inclusiv cot-parte din cas. n acelai an Mereacre a decedat, iar nepoelul Vasile n decurs de 6
luni nu acceptat succesiunea. Soia defunctului a acceptat ntreaga motenire i a nregistrat pe numele su i
cot-parte din cas, care conform testamentului urma s fie atribuit motenitorului testamentar
nepotului Vasile.
Vasile a naintat cerere de chemare n judecat privind prelungirea termenului de acceptare a
succesiunii, motivnd c a aflat despre testament n luna august 2003, iar n septembrie a aceluiai an a
primit duplicatul testamentului.
Instana de judecat poate dispune repunarea n termen numai atunci cnd constant c mprejurrile
ce l-au mpiedicat pe cel chemat la motenire s-i execite dreptul de opiune nu-i sunt imputabile.
Repunarea n termen nu poate fi acordat atunci cnd se constat c depirea termenului de prescripie se
datoreaz unei culpe a reclamantului. n ipoteza n care succesibilul a luat cunotin mai trziu de calitatea
sa de motenitor, termenul se calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti. Astfel, termenul de 6
luni incepe a curge din momentul in care Vasile a aflat ca este mostenitor, adica din august 2003. Astfel, va
fi cenesar de declarat nul certificatul de mostenitor eliberat sotiei, si toata mostenirea o va dobandi Vasile.
2. Principalele noiuni n asigurare.
2.1. Noiunea primei de asigurare. Suma pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului, la
eliberarea politei de asigurare, in modul si in termenul prevazut de contractul de asigurare, in schimbul
preluarii de catre asigurator a riscului asigurat.
2.2. Caracterizai suma asigurat. Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cazul
producerii evenimentului pt care s-a incheiat contr de asigurare. In asigurarea de viata suma data se numeste
indemnizatia. In asigurarea de bunuri si raspunderea civila suma se numeste depagubire de asigurare. Se
plateste in bani de catre asigurator. Pt fiecare zi de intirziere din vina asiguratorului, acesta va plati
asiguratului, beneficiarului, pagubitului penalitate de 0.1 % din suma indemnizatiei sau despagubirii.
2.3. Stabilii deosebirile i asemnrile dintre suma asigurat i despgubirea de asigurare. Suma
asigurata descrirea este mai sus. Despagubirea de asigurare este suma pe care asiguratorul o datoreaza
asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de evenimentul asigurat in asigurarea de bunuri si de
raspundere civila. La asiguraea de bunuri, desbagubirea de asigurare nu poate depasi valoare bunurilor la
data producerii evenimentului asigurat si nici cuantumul prejudiciului real suportat. Daca contractul de
asigurare s-a incheiat pt o suma asigurata inferioara valorii bunului supus asigurarii, despagubirea cuvenita
se reduce proportional raportului dintre suma prevazuta in contract si valoare bunului (daca in contr nu e
prev altfel)
 25

Testul nr. 10
1. Contractul de societate civil.
1.1. Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil
-oneros (fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial)
-cu executare succesiva (asociatii raman obligati pe toata durata contractului unul fata de altul)
-bilateral sau multilateral
- caracter personal (asociatul nu poate ceda drepturile ce decurg din contractul de societate civila unui tert,
fara incuviintarea celorlalti asociati).
1.2. Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i reprezint
mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul poate cere oricnd
informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor asociai, fiecare
are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la ncheierea actului juridic n
numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce societatea civil,
 26

acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanim n cazul
neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea societii. Totodat, el
poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea civil care
are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu normele privind contractul
de mandat.
1.3. Soluionai spea
A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei
case de locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de
participani, acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20 de apartamente).
Dup nceperea construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia
casei, ultimul urmnd s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea
construciei, C a refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.

In cazul dat A, B si C, se obliga reciproc sa urmareasca in comun scopuri economice: constructia si

exploatarea unei case de locuit, fara a costitui o persoana juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile.
In speta, A l-a atras pe D din motiv ca avea probleme finaciare si tot el a decis ca D va obtine 6 apartamente
din casa care urma sa fie contruita si exploatata. Legea prevede ca cotele-parti din patrimoniu nu pot fi
transmise tertilor (in cazul dat D) fara incuviintarea celorlalti asociati (respectiv B si C). In cazul dat C este
indreptatit sa refuze sa-i transmita lui D 2 apartamente, daca initial nu a incuviintat acest lucru. .

2.Motenirea legal.
La 15.11.2004, n rezultatul unui accident, au decedat soii Nichitiuc. Soul a decedat la locul accidentului,
iar soia 4 ore mai trziu. Dup decesul lor au rmas 2 copii comuni, mama soului, tatl soiei i fratele ei
major.

2.1. Stabilii clasele de motenitori legali

a) de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul
lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat
motenirea;
b) de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att din partea
tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea;
c) de clasa a III-a colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea.

2.2. Are soia supravieuitoare calitatea de motenitor?

In cazul dat sotii au vocatie succesorala reciproca, totusi nu putem considera ca acestea sunt comorienti din
motiv ca, desi au decedat in aceeasi imprejurare (accident rutier), totusi noi cunoastem ca sotia a decedat 4
ore mai tirziu. Astfel sotia supravietuitoare (care a decedat 4 ore mai tirziu) va avea calitatea de mostenitor.

2.3. Stabilii cercul de motenitori dup decesul fiecruia din soi i cotele ce li se cuvin (aplicai
transmisia succesoral.

Decesul sotului, mostenitori legali: sotia, copil 1, copil 2, mama sotului (fiecarui din acesti 4 mostenitori li
se cuvine cate din patrimoniul succesoral).

Sotia supravietuitoare a decedat dupa deschiderea succesiunii, dar pana la aceeptarea mostenirii, respectiv
cota sa de va trece la mostenitorii sai (copil1, copil 2, mama sa si ((poate fratele))

Decesul sotiei, mostenitori legali: copil 1, copil 2, tatal sotiei (fiecarui din acesti 3 mostenitori li se cuvine
cate 1/3 cota parte din patrimoniul succesoral)( poate fratele ).
 27

TESTUL nr 11
1.1.Definii contractul de asigurare CASCO i descriei caracterele juridice ale acestuia.
Contractul de asigurare CASCO este contractul prin care se presupune o asigurare complex a
mijlocului de transport de pagube, furt, incendiu i calamiti naturale. Asigurarea CASCO
protejeaz interesele patrimoniale ale Asiguratului, legate de posedarea, utilizarea i administrarea
mijloacelor de transport n cazul daunelor produse ca urmare a survenirii riscurilor asigurate.
Asigurarea CASCO face parte din categoria asigurarilor benevole (facultative), raporturile dintre
asigurat i asigurtor, drepturile i obligaiile fiecrei pri se stabilesc prin contract de asigurare.
Condiiile asigurrilor benevole (facultative) snt stabilite de asigurtor, n conformitate cu
legislaia i cu actele normative ale autoritii de supraveghere.
Caractere juridice: sinalagmatic, oneros, consensual, cu executare succesiva, de adeziune (de
cele mai multe ori), aleatoriu.
1.2. Analizai condiiile asigurrii CASCO precum i importana lor
1. Pentru incheierea contractului de asigurare, solicitantul trebuie sa faca o oferta de contract,
prezentand asiguratorului cerere scrisa in care indica interesele sale sau ale beneficiarului
asigurarii. Propunerea de a incheia contractul se poate exprima si verbal, cu conditia ca ambele
parti sunt prezente. 2. In orice caz, insasi contractul va fi intocmit in scris. Totusi, forma scrisa nu
va fi o conditie de validitate, ci una de probare a existentei raportului juridic respectiv, care, in
unele cazuri, va putea fi dovedit si printr-un document de asigurare sau printr-un oricare inscris din
 28

care reiese ca a fost incheiat contractul de asigurare. 3. In privinta obiectului asigurarii, acesta l
constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislaiei RM. 4. Valabilitatea politei CASCO
este o alta conditie a contractului. De regula, aceasta este de 1 an calendaristic (365 zile). 5.
Deoarece contractul de asigurare CASCO este o forma de asigurare facultativa, asigurtorul
trebuie s elaboreze : propriile condiii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare
la contractul de asigurare; propriile clauze de asigurare, care pot modifica condiiile de asigurare,
n funcie de opiunea proprie sau de cea a asiguratului; propriile criterii de stabilire a primelor de
asigurare; propriile reglementri i instruciuni de constatare i lichidare a daunelor, n strict
concordan cu prevederile cuprinse n condiiile i n clauzele de asigurare; reglementri interne
privind constituirea i meninerea rezervelor tehnice, n funcie de propriul sistem de eviden
operativ, cu respectarea actelor normative emise de autoritatea de supraveghere.
1.3. Spe: La data de 05.08.2009 automobilul lui A a fost implicat ntr-un accident rutier n urma
cruia automobilul a fost deteriorat de ctre B. La faa locului unde s-a produs accidentul B i-a
comunicat lui A despre faptul c dispune de asigurare RCA la o alt companie de asigurri i c toate
preteniile urmeaz a fi adresate companiei respective. A avnd ncheiat cu compania de asigurri SA
Cometa contract de asigurare CASCO s-a adresat cu cerere prin care solicit s-i fie reparat prejudiciul
cauzat n baza acestui contract. SA a naintat materialele juristului companiei care trebuie s se pronune
asupra modului n care compania trebuie s acioneze. n calitate de jurist a companiei SA analizai situaia
redat mai sus i expunei-v asupra modului de reparare a prejudiciului cauzat lui A, expunei-v n ce
mod trebuie s acioneze compania de asigurri SA C i fa de cine. Oferii soluia corect,
argumentai rspunsul .
SA C va fi obligata sa repare prejudiciul lui A cauzat de B, intrucat A a incheiat cu SA
C contract de asigurari CASCO. Compania de asigurari SAC ulterior, va putea inainta o
actiune in regres impotriva companiei cu care B a incheiat contract de asigurare RCA, intrucat,
dupa cum rezulta din conditiile spetei, anume B este vinovat de producerea accidentului rutier, in
urma caruia, lui A i-au fost cauzate prejudicii.
2. Coninutul contractului de comision.

2.1. Enumerai drepturile i obligaiile comitentului.

Drepturi:
- Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru
comitent;
- Comitentul are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment. In cazul rezilierii contractului, comitentul
este obligat sa plateasca comisionarului pentru actele juridice deja incheiate remuneratia stipulata si sa
repare prejudiciul cauzat prin rezilierea contractului.
Obligatii:
- Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de uzane.
- Comitentul este obligat s compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar n executarea
contractului de comision.
- Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred tot ceea ce a primit n
baza contractului i prezint o dare de seam. n cazul n care exist obiecii n legtur cu darea de seam,
comitentul este obligat s-l informeze pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea drii de seam dac
contractul nu prevede un alt termen.
2.2.Caracterizai obligaiile comisionarului

- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
 29

- ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului

- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
- sa intreprinda toate masurile necesare pt executarea acestui act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent.

2.3.Care sunt efectele neexecutrii de ctre ter a actului juridic ncheiat de comisionar? Clauza del
credere. Stabilii titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce formeaz obiectul material al
contractului de comision .
Comisionarul nu raspunde pt neexecutarea obligatiilor de catre tert, ce exceptia cazului cand a garantat in
fata comitentului executarea obligatiilor de care tert. In schimbul garantiei, comisionarul are dreptul la o
remuneratie speciala, numita provizion. In cazul in care tertul a incalcat obligatiile, comisionarul trebuie sa-l
informeze imediat pe comitent si sa adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul ii
cesioneaza dr care rezulta din AJ incheiat intru executarea contractului de comision.
Clauza star del credere" - prevedere contractual n contractul de comision, n temeiul creia
comisionarul rspunde fa de comitent nu doar pentru ncheierea actului juridic cu terul, ci i pentru
executarea obligaiei asumate de ctre ter . In cazul existenei unei asemenea clauze, comisionarul rspunde
pentru nerespectarea obligaiei asumate de ctre ter; n caz de nendeplinire a obligaiei de ctre ter,
comisionarul este obligat personal fa de comitent. n schimbul garaniei pentru executarea obligaiei de
ctre ter, comisionarul este ndreptit la o remuneraie special, distinct de comision, numit provizion".

Testul nr. 12

1. Efectele contractului de administrare fiduciar.

1.1. Numii principalele drepturi i obligaii ale prilor
Drepturile administratorului fiduciar:
1. De a dispune de un imobil doar in cazurile prevazute de lege sau de contract
2. Sa ceara remuneratie pu activitate sa doar in cazul in care acesta este stipulat in continutul
contractului
3. Sa refuze administrarea fiduciara preavizind in mod obligatoriu fondatorul cu cel putin 3 luni pina la
aceasta.
Obligatiile adminsitratorului fiduciar:
1. sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul si pe contul
fiduciantului.
2. sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de
care da dovada in afacerile propriii.
3. Sa administrez personal bunul
4. sa transmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului.
 30

5. sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa
mentina aceasta publicitate.
6. sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar.
Fondatorul administrarii
Drepturi: 1. Sa aleaga terta persoana in favoarea careia va fi executat contractul de catre administratorul
fiduciar; dreptul sa exercite controlul asupra activitatii administratorului fiduciar in limitele prevazute de
contract; dreptul sa ceara si sa primeasca toate veniturile obtinute de fiduciar in urma adminstrarii
patrimoniului respectiv
Obligatii: de a transmite administratorului patrimoniul care urmeaza sa fie administrat; de remunerare a
administratorului fiduciar; de a restitui fiduciarului toate cheltuilile suportate de catre acesta in legatura cu
administrarea patrimoniului daca contractul sau legea nu prevede altfel.
1.2. Determinai coninutul obligaiilor administratorului fiduciar
Administratorul fiduciar este obligat sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul
si pe contul fiduciantului.
El e obligat sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de care
da dovada in afacerile propriii.
Sa administreze personal bunul .
Este obligat sa transmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului.
Este obligat sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa
mentina aceasta publicitate. Juridic aceste relaii urmeaz s fie consemnate ntr-un act de transmitere-
predare, care de rnd cu contractul vor demonstra n caz de litigiu, faptul separrii bunurilor transmise n
administrare fiduciar de patrimoniul fiduciantului sau a fiduciarului.Aceasta publicitate este necesara pu ca
tertele persoane sa cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza in limita caror active acesta isi poate
onora obligatiile
Este obligat sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar. Aceasta
condiie se considera respectata daca:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia sa tie despre faptul ca actul juridic este ncheiat
de administratorul fiduciar in aceasta calitate;
b) in actul juridic ncheiat in scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea "A.F."
n lipsa unei astfel de informaii se consider c administratorul fiduciar a acionat n propriile interese, i
va purta rspundere personal din contul patrimoniului su, dar nu din contul celui administrat.
1.3. Formulai temeiurile i limitele rspunderii administratorului fiduciar att n raport cu
fondatorul administrrii, ct i n raport cu terii
Rspunderea administratorului fiduciar in raporturile cu terii se limiteaz la bunurile pe care le-a primit in
administrare fiduciar. n domeniul rspunderii civile, legislatorul a stabilit rspunderea fiduciarului pentru
toate actele ncheiate in limitele mputernicirilor conferite prin contract, respectiv pentru celelalte categorii
de acte, care ies din limita mputernicirilor acordate, rspunderea este suportat de fiduciar din contul
patrimoniului personal.

2. Contractul de Comision.
2.1. Descriei comisionul element al contractului de comision
Comisionul remuneratia pe care se obliga sa o plateasca comitentul comisionarului in schimbul serviciilor
de intermediere oferite de catre al doilea, serviicii ce presupun incheieirea de acte juridice cu tertele
persoane pe contul comitentului. Comisionul se stabileste prin acorul partilor sub forma unei sume fixe sau
a unei cote procentuale din valorea actului juridic incheiat de catre comisionar. Comitetnul e obligat sa
acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de uzante.
2.2. Caracterizai obligaiile comisionarului dup executarea contractului
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
 31

declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.

2.3. Soluionai spea. Argumentai soluia.

Societatea comercial A a ncheiat contract de comision cu societatea comercial B, prin care ultima se
obliga s vnd costume la preul de 400 lei bucata. Comisionarul a vndut costumele la preul de 600 lei
bucata, pstrnd diferena de pre de 200 lei n calitate de remuneraie. Comitentul, nefiind de acord cu
aceasta, a solicitat de la comisionar restituirea ntregului pre, susinnd c, potrivit contractului, comisionul
a fost stabilit n mrime de 5% din preul de vnzare.

Comisionarul trebuie s respecte indicaiile primite de la comitent i s execute obligaiile pe care i le-a
asumat n condiii ct mai favorabile pentru acesta. n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n
condiii mai avantajoase dect cele stipulate de comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac
n contract nu este prevzut altfel.

Testul nr. 13
1. Contractul de depozit.
1.1. n ce form se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut?
Depozit, imprumut - forma se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului juridic.
Nerespectarea obligatiei de a intocmi un simplu inscris decade partile din posibilitatea probrii existentei
contractuloui prin proba cu martori.
1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit.
Imprumut:
1. partile imprumutator, imprumutat
2. obiectul banii, alte bunuri fungibile
3. pretul- dobinda care tre sa fie intr-o relatie rezonabila cu rata de baza a BNM
Depozit:
1. partile sunt depozitar si deponent
2. obiectul juridic serviciile de pastrare a bunului; obiect material bunurile
3. Preul, denumit remuneraie apare n cazul contractului cu titlu oneros.
4. Contractul de depozit are urmatoarele varietati: depozitul hotelier, depozitul sechestru,
magazinaj.
1.3. Soluionai speta, argumentai rspunsul.
 32

Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea comercial Y
prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare a 5 tone de gru.
Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500 kg gru, reprezentnd
grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au putut prezenta vre-un contract n
form scris.

2. Motenirea legal.
2.1. Descriei principiile motenirii legale
1. principiul prioritii clasei de motenitori - clasele de motenitori snt chemate s culeag
patrimoniul succesoral n ordinea de preferin stabilit de Codul civil. Aa fiind, prima clas de
motenitori este chemat s culeag patrimoniul succesoral cu excluderea total a succesorilor din
celelalte clase. Clasa a doua de motenitori vine la motenire n lipsa oricror motenitori din prima
clas (fie acetia nu exist sau dac exist nu pot sau nu vor s moteneasc) i cu excluderea
succesibililor din clasa a treia. Clasa a treia de motenitori va fi chemat la motenire n lipsa total
de motenitori din primele dou clase.
2. principiul egalitatii- rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale.
Sotul supravietuitor fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celui care
lasa mostenire.
3. principiul proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul care din cadrul
aceleiasi clase fac parte mai multi mostenitori, rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa mostenirea
ii inlatura de la succesiune pe cei de grad mai indepartat.
2.2. Caracterizai clasele de motenitori legali
Clasa I de mostenitori legali Mostenitorii de clasa I chemati la mostenire, sunt descendenii (fiii i fiicele
celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul
supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea.
Din categoria descendenilor fac parte:
- copiii din cstorie a celui care las motenirea. Constatarea nulitii cstoriei nu va produce efecte
asupra copiilor, rezultai dintr-o astfel de cstorie, acetia pstrndu-i drepturile care revin copiilor din
cstorie, chiar dac ambii soi au fost de rea-credin la ncheierea acesteia;
- copiii celui care las motenirea sau descendenii lui din afara cstoriei, cu condiia ca paternitatea s fie
stabilit potrivit legii. Aadar, principiul este, n aceast privin, asimilarea copilului din afara cstoriei cu
cel din cstorie. Altfel spus, copilul din afara cstoriei care i-a stabilit paternitatea, are aceeai situaie
legal ca i copilul din cstorie, att fa de printe, ct i fa de rudele acestuia;
- copiii nfiai. nfierea este actul juridic n temeiul cruia se stabilesc raporturi de rudenie, asemntoare
acelora care exist n cazul rudeniei fireti. nfiatul i descendenii si vor avea vocaie succesoral la
motenirea lsat de defunct, deoarece ei devin rude nu numai cu nfietorul, dar i cu rudele acestuia .

Ascendenii privilegiai snt prinii celui care las motenirea, adic tatl i mama din cstorie, din afara
cstoriei i din nfiere. Acetia pot fi:
-tatl i mama din cstoria crora s-a nscut cel care las motenirea;
Deoarece drepturile succesorale a prinilor snt expres reglementate de Codul civil, n aceast privin nu se
ridic mari probleme. Prinii vor avea vocaie succesoral i la motenirea copilului nscut dintr-o cstorie
declarat nul sau anulat, fiind irelevant faptul dac au fost de bun-credin sau de rea-credin la
ncheierea acesteia.
-mama din afara cstoriei;
Vocaia succesoral a mamei din afara cstoriei nu poate fi pus la ndoial. Proba principal a maternitii,
o constituie faptul nregistrrii mamei copilului, n certificatul de natere.
-tatl din afara cstoriei n cazul n care i-a stabilit paternitatea potrivit legii;
Vocaia succesoral a tatlui din afara cstoriei la motenirea lsat de copilul su, nu se pune la ndoial,
fiind reclamat de raporturile de rudenie statornicite ntre copil i tatl su prin stabilirea paternitii, de
principiul egalitii ntre sexe i de principiul reciprocitii vocaiei succesorale legale.
-nfietorii;
 33

innd cont de faptul c n cazul nfierii, nfiatul devine rud cu nfietorul (i cu rudele acestuia), ca i un
copil firesc, iar raporturile cu prinii i alte rude fireti nceteaz, nfiatul va avea vocaie succesoral la
motenirea lsat de nfietor.
Totodat, n aceast situaie, prinii fireti ai nfiatului, indiferent de faptul, c sunt din cstorie sau din
afara cstoriei, pierd orice vocaie succesoral la motenirea lsat de cel nfiat. n ipoteza n care unul
dintre soi nfiaz copilul firesc al celuilalt so, printele firesc, care este soul nfietorului, i pstreaz
vocaia succesoral la motenirea copilului .
Ascendenii privilegiai pot veni la motenire numai n nume propriu, nu i pe calea reprezentrii.
Soul supravieuitor face parte din prima clas de motenitori.
Pentru a avea vocaie succesoral la motenirea lsat de soul predecedat, soul supravieuitor trebuie s
ndeplineasc, pe lng condiiile generale ale dreptului la motenirea legal, o condiie special i anume:
s aib calitatea de so la data deschiderii motenirii. Aceasta nseamn, c dreptul de motenire, recunoscut
soului supravieuitor se ntemeiaz pe o calitate care se poate pierde. Numai cstoria ncheiat la organele
de stat de stare civil d natere la drepturi i obligaii ntre soi. De aceea numai persoana care a fost
cstorit legal (cstorie nregistrat) cu cel care las motenirea, are vocaie succesoral la motenirea
acestuia.
Soul supravieuitor este chemat la succesiunea soului su predecedat indiferent de sex, durat a cstoriei
cu defunctul, stare material, dac din cstorie au rezultat sau nu copii, ori dac soii convieuiau la data
deschiderii motenirii sau, dimpotriv, erau desprii n fapt.
Din clasa a 2de motenitori fac parte: fraii i surorile defunctului (colateralii privilegiai), bunicul i
bunica (ascendenii ordinari) lui att din partea tatlui ct i din partea mamei.
Colateralii privilegiai sunt fraii i surorile celui care las motenirea, precum i descendenii acestora pn
la gradul IV inclusiv (nepoi i strnepoi de frate ori sor), care vin la motenire prin intermediul
reprezentrii succesorale.
Fraii i surorile celui care las motenirea pot fi:
-din aceeai cstorie a prinilor: frai buni i surori bune;
-din cstorii deosebite: n cazul n care copiii au tat comun firesc sau nfietor i mame diferite ei sunt
numii-frai (surori) consngeni; n cazul n care copiii au aceeai mam fireasc sau nfietoare i tai diferii,
copiii sunt numii-frai (surori) uterini;
-din afara cstoriei;
-din nfiere.
Ct privete ntinderea drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiai, fraii i surorile celui care las
motenirea, fcnd parte din clasa a II-a de motenitori vor culege o cot egal cu cea a bunicilor.
Colateralii privilegiai ai celui care las motenirea pot veni la succesiune numai n nume propriu, n schimb
descendenii lor, pot s culeag motenirea i prin intermediul reprezentrii succesorale.
Ascendenii ordinari sunt rude n linie dreapt ascendent a celui care las motenirea, alii dect prinii
(bunicii, strbunicii, etc).
Bunicii vor moteni o parte egal cu cea a frailor i surorilor celui care las motenirea.
Ascendenii ordinari pot veni la motenire i prin intermediul instituiei reprezentrii (alineatul II din
prezentul articol).
Din clasa a treia de motenitori fac parte: unchii i mtuile (colateralii ordinari) a celui care las
motenirea
n cazul n care nu exist motenitori din primele dou clase sau dac acetia sunt nedemni sau renuntori,
legea cheam la motenire clasa a treia de motenitori-colateralii ordinari, adic rudele colaterale ale celui
care las motenirea, care nu snt frai sau surori ori descendeni ai acestora.
Colateralii ordinari pot veni la motenire numai n nume propriu (nu i prin reprezentare) i motenesc n
pri egale .
2.3. Efectele reprezentrii succesorale. Limitele reprezentrii succesorale. Delimitai reprezentarea
succesoral de transmisia succesoral .
Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral
- descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe ascendenii
lor decedai la data deschiderii motenirii;
 34

- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe
ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
Regulile reprezentrii succesorale nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina reprezentanilor
poate influena regulile reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la motenire, dar nu i prin
faptul acceptrii acesteia cu efecte pariale sau sub condiie.
Prin efectul reprezentrii, reprezentatul urc n locul i gradul ascendentului su predecedat
(reprezentatul). De exemplu, cel care las motenirea avea doi fii, dintre care unul este predecedat, acesta
din urm avnd 3 copii. Prin efectul reprezentrii aceti 3 copii, vor urca n locul i gradul printelui su
predecedat pentru a culege partea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, adic . Astfel, fiecare nepot va culege cte
1/6 din motenirea bunelului, iar fiul, rmas n via ..
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
i)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
ii)locul celui reprezentat s fie un loc util.
Reprezentantul va putea s-l moteneasc pe cel care las motenirea numai n cazul n care cel reprezentat
dac s-ar fi aflat n via la momentul deschiderii succesiunii celui care las motenirea ar fi putut s-l
moteneasc pe acesta. Deci, persoana care este chemat la motenire prin intermediul reprezentrii
succesorale poate avea cu privire la patrimoniul succesoral a celui care las motenirea aceleai drepturi pe
care le-ar fi avut ascendentul su, dac ar fi fost n via la data deschiderii succesiunii celui care las
motenirea.
Condiia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a
fost declarat nedemn fa de cel care las motenirea, a renunat sau a fost nlturat de la motenire prin
dezmotenire.
iii)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de defunct.
ntruct reprezentantul este chemat s moteneasc pe cel care las motenirea i nu persoana reprezentat,
reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate condiiile pentru a-l putea moteni anume pe cel care las
motenirea.
Reprezentantul va fi chemat la motenire prin reprezentare chiar dac a renunat la motenirea celui
reprezentat, deoarece reprezentantul vine la motenire n numele reprezentatului i nu n nume propriu.
Efectul principal al reprezentrii succesorale const n mprirea motenirii pe tulpini. Astfel, n cazul
reprezentrii succesorale indiferent de numrul reprezentanilor, acetea au dreptul numai la partea din
motenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, dac acesta s-ar fi aflat n via. Prin tulpin se nelege
ascendentul decedat la data deschiderii motenirii, reprezentat de ctre descendenii si. n cazul n care o
tulpin a produs mai multe ramuri, partea de motenire cuvenite acelei tulpini se va divide pe ramuri,
descendenii din aceeai ramur culegnd pri egale.
n toate cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, motenitorii indiferent de gradul de rudenie fa
de cel care las motenirea snt motenitori legali.
n raport cu vocaia succesoral a fiecruia, motenitorii care culeg motenirea prin intermediul reprezentrii
succesorale, dobndesc att drepturi ct i obligaii.
Motenitorii care beneficiaz de reprezentarea succesoral pot nu numai s accepte succesiunea dar i s
renune la aceasta.
 35

Testul nr. 14
1. Consideraii generale privind asigurarea.
1.1. Noiunea asigurrii
Asigurarea un mijloc de prestare a serviciilor care se manifesta prin acumularea depunerilor banesti
intr-un fond de asigurare si repartizarea acestora personalor asigurate care au suferit pierderi ca urmare
a surveniri diferitor intimplari imprevizibile.
1.2. Caracterizai funciile asigurrii.
a. Functia de compensare
b. Functia de repartitie - primele de asigurare incasate de societatile de asigurari de la agentii
economici asigurati si de la persoanele fizice reprezinta relatii de repartitie a produsului national brut.
c. Functia de control realizata de catre organele de specialitate ale societatilor de asigurari in vederea
identificarii cauzelor producatoare de daune, precum si asupra constituirii, repartizarii si gospodaririi
judicioase a fondului de asigurare. Controlul se exercita sub urmatoarele forme: preventiv, concomitant
si postoperativ.
d. Functia de prevenire a daunelor se realizeaza prin finantarea masurilor de prevenire a daunelor de
pe urma calamitatilor naturii si accidentelor(construirea de diguri pentru protectia impotriva
inundatiilor, executarea lucrarilor de impadurire ,plantarea perdelelor de protectie , irigatii, desecari,
finantarea unor masuri educationale pentru asigurati), prin stabilirea conditiilor de asigurare care sa
oblige pe asigurat la o conduita preventiva permanenta.
1.3. Delimitai asigurarea de alte forme de protecie mpotriva riscurilor i de reparare a daunelor
Asigurarea benevola drepturile si obligatiile partilor se stabilesc, precum si celelalte clauze contractuale
de catre parti prin contractul de asigurare.
 36

Asigurarea obligatorie drepturile si obligatiile partilor, marimea primelor de asigurare , termenul de

achitare a acestora si alte clauze sunt stabilite de lege.
Asigurarea de daune, care include asigurarea de bunuri i de rspundere civil, are drept scop repararea
prejudiciului care amenin patrimoniul asiguratului, fie prin pierderea total sau parial a bunului asigurat
(n asigurarea de bunuri), fie prin plata despgubirilor datorate terelor persoane ca urmare a svririi de
fapte ilicite cauzatoare de daune ce antreneaz rspunderea asiguratului (n asigurarea de rspundere civil).
Aceste asigurri au caracter de despgubire. n consecin, despgubirea de asigurare se pltete de
asigurtor numai n situaia n care exist prejudiciu, are ca scop repararea prejudiciului i nu poate depi
cuantumul acestuia.
Asigurarea de persoane nu are caracter de despgubire, deoarece plata sumei asigurate nu depinde de
existena i ntinderea prejudiciului. Asigurarea de persoane constituie o msur de prevedere i acumulare a
unor sume de bani.
Reasigurarea ofer capacitatea necesar asigurtorului direct (original, iniial) pentru acoperirea
riscurilorpecare,altfel,nulepoatesuportasingur. nasemenea mprejurri,asigurtorulcareaccept
preluareaunuirisc(aunorriscuri)mare,pestecapacitateasa,poateapelalaunasaumaimultecompaniide
reasigurripentruacedanreasigurareopartedinrisc(uneorintregulrisc).Reasigurareaarecaeffect
pulverizareariscului.
Coasigurareaesteomodalitatedetransferalrisculuidelaunasiguratctremaimuliasigurtori,pentru
pri din valoarea bunului asigurat. Nu se refer i nu nseamn n nici un fel supraasigurare, adic
asigurarealaovaloarepestevaloarearealaobiectuluiasigurat.
Autoasigurarea esteoaltformdeproteciedestuldemultutilizat.Eaconstncreareadectreo
persoan fizic sau juridic a unui fond, a unor rezerve proprii avnd ca destinaie numai acoperirea
pagubelorcreatedinoricemotiv(calamiti,incendii,furtialtele).Aceastformdeprotecieestenumit
impropriu autoasigurare, poate ar putea fi denumit mai corect autoprotecie. Ea nu este o asigurare
deoarecenusebazeazpeorelaie
contractual,nuexistpricontractante,asiguratulestenacelaitimpiasigurtorinurespectideeade
mutualitate,obligatorienasigurare.Aadar,risculestereinutdecompaniarespectivinusencheie
tranzaciidecumpraredeasigurri.

2. Dreptul succesoral.

n rezultatul unui accident, la ora 15 a decedat soul, iar la ora 21 a aceleiai zile a decedat
soia acestuia. Soia avea o fiic din prima cstorie. Ali motenitori soii nu aveau.
Fiica soiei, dup expirarea unei luni din momentul deschiderii succesiunii, a depus la notar
cerere de acceptare a motenirii rmase dup decesul mamei i a tatlui vitreg. Ea a declarat c,
deoarece tatl vitreg nu are ali motenitori, patrimoniul acestuia se cuvine mamei ei, care a decedat
mai trziu, astfel nct ea (fiica) accept motenirea prin intermediul instituiei transmisiei
succesorale.
Notarul a refuzat eliberarea certificatului de motenitor asupra patrimoniului succesoral
rmas dup decesul soului decedat (tatlui vitreg).

2.1. Determinai, din spe, dac persoanele decedate sunt comorinei sau codecedai. Argumentai
rspunsul .
Reiesind din datele spetei, persoanele decedate sunt comorinenti, deoarece ele sunt cu vocaie succesoral
reciproc sau unilateral care au decedat n aceeai mprejurare, n astfel de condiii, nct nu este posibil de
a stabili dac una a supraveuit alteia (de exemplu moartea ambilor soi ntr-o catastrof aerian). Deci, sotii
au decedat in aceeasi imprejurare, si anume accidentul.
2.2. Stabilii cazurile n care opereaz instituia transmisiei succesorale i efectele acesteia.
n caz de transmisie succesoral a motenirii, motenitorul legal (n nume propriu sau prin
reprezentare) ori testamentar - supravieuind un timp ct de scurt defunctului dobndete el succesiunea
acestuia din urm (chiar dac nu a acceptat-o, dar nici nu a refuzat-o) i confundat cu a sa proprie o las
 37

propriilor si motenitori, legali sau testamentari (motenire succesiv, subsecvent). n acest caz,
persoanele care pretind drepturi asupra masei succesorale prin transmisie succesoral, trebuie s dovedeasc
existena motenitorului n momentul deschiderii primei moteniri, i bineneles, propriile drepturi
succesorale asupra motenirii lsate de acesta.
Transmisia succesoral poate fi i succesiv.
Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul decedat nunutrul
termenului de prescripie a dreptului de opiune succesoral de 6 luni nu a exercitat acest drept, nici nu a
acceptat-o, dar nici nu a renunat. Fiindc din patrimoniul transmisiei succesorale face parte i acest drept de
opiune, care poate fi exercitat de beneficiarul transmisiei succesorale, n perioada rmas pn la mplinirea
termenului de prescripie. Dac, ns, termenul de opiune este expirat, beneficiarul transmisie succesorale
trebuie s dovedeasc c motenitorul a acceptat motenirea n termen sau c a murit nainte de expirarea
termenului i acceptarea a fost fcut de el, n caz contrar, stingndu-se, prin prescripie, titlul su de
motenitor.
n cazul motenirii prin transmisie succesoral, termenul se calculeaz tot de la data deschiderii
succesiunii, motenitorii, care motenesc prin transmise succesoral, avnd la dispoziie termenul rmas
pentru exercitarea dreptului de opiune succesoral, termenul pe care l mai avea succesibilul la data morii
sale, iar dac acest termen este mai mic de trei luni, el se prelungete pn la trei luni.
Se admite, ns, c de la regula enunat mai sus, exist i anumite derogri: n cazul unui copil
conceput, dar nenscut la data decshiderii succesiunii (care are drepturi succesorale, cu condiia ca el s se
nasc viu), se admite, ca termenul de prescripie ncepe s curg de la data naterii.
n situaia declarrii judectoreti a morii, data deschiderii succesiunii este data prevzut n
hotrrea judectoreasc definitiv, ca fiind data morii. Se admite c dei data deschiderii succesiunii este
data stabilit prin hotrre, termenul de prescripie al dreptului de opiune succesoral se calculeaz de la
data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti declarative de moarte, pentru c numai din acel moment
dreptul de opiune poate fi exercitat.
n ipoteza n care succesibilul a luat cunotina mai trziu de calitatea sa de motenitor, termenul se
calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti (este vorba de motenire testamentar cnd
termenul din care rezult calitatea de motenitor a fost descoperit mai trziu, persoana neputnd afla de
chemarea la motenire dect din momentul descoperirii testamentului).
n caz c motenitorul a omis termenul de acceptare a succesiunii prin transmisie sau el are dreptul
s se adreseze n instana de judecat pentru restabilirea termenului de acceptare a succesiunii. n declaraie
va ine cont de toate circumstanele i cauzele din care a fost omis acest termen primind (lund) o decizie
motivat. n temeiul apariiei motenitorilor noi, vor fi anulate Certificatul de motenitor i nregistrarea la
OCT.
2.3. Soluionai litigiu n esen. Este legal refuzul notarului?
Conform art. 1441 alin 2 CC, motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va fi culeas de proprii
motenitori. Asadar, refuzul notarului este legal in ceea ce priveste patrimoniul tatalui vitreg ai fiicei,
deoarece comorientii nu pot fi mostenitori intre ei, intrucit nesupravietuind una fata de cealalta nu au
capacitatea succesorala. Deci, fiica va putea mosteni doar averea succesorala a mamei ei. Totodata, nu poate
fi aplicata institutia transmisiei succesorale, deoarece sotul nu a decedat dupa deschiderea succesiunii si pina
la acceptarea ei (art. 1523 alin 1 CC) .
 38

Testul nr. 15
1. Coninutul contractului de comision.
1.1. Enumerai drepturile i obligaiile comitentului
Drepturile comitentului:
1. Are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment;
2. Este in drept sa dea indicatii comisionarului;
3. Este in drept sa examineze bunurile
4. Este in drept sa fie informat de catre comisionar despre viciile bunurilor primite.
Obligatiile comitentului:
1. Are obligatia sa achite remuneratia comisionarului;
2. Este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar iin executarea
contractului de comision;
3. n cazul n care a reziliat contractul sau a fost notificat despre rezilierea contractului de ctre
comisionar, comitentul este obligat s dea, n termen de o lun, indicaii privind bunurile aflate la
comisionar;
4. In caz de reziliere comitentul e obligat sa plateasca comisionarului pentru actele juridice deja
ncheiate remuneraia stipulat i s repare prejudiciul cauzat prin rezilierea contractului.

1.2.Caracterizai obligaiile comisionarului.

- Comisionarul se obliga sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii actelor
juridice prevazute de contract. Comisionarul este obligat sa intreprinda toate masurile necesare atit pu
incheiere actului juridic cu tertii, cit si pu realizarea acestui act.
 39

- Comisionarul este obligat sa respecte intocmai indicatiile comitentului si sa le execute in conditii cit mai
avantajoase pentru comitent. n lipsa unor indicaii anumite, comisionarul trebuie s execute n
corespundere cu cerinele circuitului civil sau a cerinelor obinuite, naintate fa de asemenea obligaii. Dar
principal este faptul ca comisionarul s respecte interesele i indicaiile comitentului.
- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Obligaia comisionarului este de a prezenta darea de seama comitentului cu predarea a tot ce a primit n
baza contractului dupa executarea obligatiilor sau dupa rezilierea contractului. Comitentului i se acord un
termen de 15 zile pentru formularea obieciilor n legatur cu darea de seam prezentat. n caz contrar,
darea de seama se consider integral acceptat. Comisionarul, care nu prezint darea de seam n termenii i
modul stabilit de contract, este obligat s restituie comitentului mijloacele bneti sau alte bunuri n procesul
exercutrii contractului.
1.3.Care sunt efectele neexecutrii de ctre ter a actului juridic ncheiat de comisionar? Clauza del
credere. Stabilii titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce formeaz obiectul material al
contractului de comision
Principiul de baz al activitii comisionarului const in aceea c toate obligaiile i toate drepturile, care
rezult din actul juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului, trebuie s fie exercitate n
corespundere cu prevederile contractului i conform indicaiilor clientului, precum i n condiii favorabile
pentru comitent. Nerespecrarea acestor reguli (principii) duce la survenirea rspunderii comisionarului.
Codul civil actual a reprodus modelul existent al contractului de comision n condiiile de del credere, ceea
ce nseamn c comisionarul garanteaz n faa comitentului executarea obligatiilor de ctre ter, de exemplu
asumarea riscului efecturii plii de ctre cumprtor (tera persoan), cruia marfa i-a fost transmis n
credit (cu achitare ulterioar). Condiia del credere urmeaz a fi n mod aparte stabilit de pri n contract,
la fel n mod separat de remuneraia de baz se stabilete i plata pentru riscul sporit al comisionarului n
regim de del credere numit provizion.
2. Contractul de administrare fiduciar.

A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l

forma administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s
plteasc administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i
restituie cheltuielile suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd
un raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus
din venitul pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea
daunei cauzate i a remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie
numai dac n rezultatul activitii sale de administrare a bunului obine venit.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar..

Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar
Administratorul fiduciar este obligat sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul
si pe contul fiduciantului.
El e obligat sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de care
da dovada in afacerile propriii.
Sa administrez personal bunul.
Este obligat sa trasnmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului.
Este obligat sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa
mentina aceasta publicitate. Juridic aceste relaii urmeaz s fie consemnate ntr-un act de transmitere-
predare, care de rnd cu contractul vor demonstra n caz de litigiu, faptul separrii bunurilor transmise n
administrare fiduciar de patrimoniul fiduciantului sau a fiduciarului.Aceasta publicitate este necesara pu ca
tertele persoane sa cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza in limita caror active acesta isi poate
onora obligatiile
 40

Este obligat sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar. Aceasta
condiie se considera respectata daca:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia sa tie despre faptul ca actul juridic este ncheiat
de administratorul fiduciar in aceasta calitate;
b) in actul juridic ncheiat in scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea "A.F."
n lipsa unei astfel de informaii se consider c administratorul fiduciar a acionat n propriile interese, i
va purta rspundere personal din contul patrimoniului su, dar nu din contul celui administrat.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul .

Eu cred ca A nu poate cere restituirea acelor sume, pentru ca din conditiile spetei reiese ca A se obliga
trimestrial s plteasc administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i
s-i restituie cheltuielile suportate.
Codul Civil prevede ca remuneratia in procente se face fata de venitul (profitul) obinut din administrarea
fiduciara a bunurilor. Totusi, in speta noastra se spune ca fondatorul va achita administratorului fiduciar 1%
din valoarea actiunilor. E posibil sa fie o greseala in conditiile spetei!
Totusi, daca chiar se are in vedere ca remuneratia se va plati in valoare de 1 % din venitul obtinut din
administrarea bunurilor, nici intr-un asemenea caz, fondatorul administrarii nu va fi in drept sa ceara sumele
pe care administratorul fiduciar si le-a calculate pt sine, intrucat contractual prevede expres acest drept al
sau, iar conditiile spetei explica clar, ca pretul actiunilor s-a diminuat, ceea ce nu inseamna ca ele nu au
produs un oarecare venit. In aceste conditii, administratorul va trebui sa-si calculeze remuneratia din
valoarea venitului (profitului) obtinut, care in cazul dat, va fi diminuat.

Testul nr. 16
1. Contractul de depozit.
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea comercial Y
prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare a 5 tone de gru.
Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500 kg gru, reprezentnd
grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au putut prezenta vre-un contract n
form scris.

1.1. Determinai form n care se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut.

n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit acesta se va ncheia cu
respectarea normelor generale privind privind actul juridic.Nerespectarea obligaiei de a ntocmi un simplu
nscris decade prile din posibilitatea probrii existenei contractului prin proba cu martorii.
Contractul de mprumut urmeaz a fi ncheiat cu respectarea normelor generale referitoare la forma actului
juridic. Nerespectarea obligaiei de a ntocmi un simplu nscris nu duce la nulitatea contractului de
mprumut, ns priveaz prile de posibilitatea dovedirii existenei lui prin proba cu martorii. O simpl
recipis eliberat de mprumutat este suficient pentru a dovedi existena i condiiile contractului de
mprumut.

1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit

Delimitarea contractului de depozit de contractul de mprumut prezint interes n cazul depozitului
neregulat. Att n cazul mprumutului, ct i n cazul depozitului neregulat. Att n cazul mprumutului, ct
i n cazul depozitului neregulat exist obligaia de a restitui bunuri de aceeai calitate i n aceeai
cantitate. Distincia o vom face dup faptul n interesul cui este ncheiat contractul: depozitul se constituie
 41

n beneficiul deponentului care este interesat n pstararea bunului su i care va achita serviciul oferit de
depozitar, iar mprumutul n interesul mprumuttorului, care beneficieaz de un serviciu din partea
mprumutatului, pentru care i achit dobnda.

1.3. Soluiona-i speta, argumentai rspunsul.

n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit acesta se va ncheia cu
respectarea normelor generale privind privind actul juridic. Conform art 208 CC Actul juridic poate fi
ncheiat verbal, n scris sau n form autentic. Forma este o condiie de valabilitate a actului juridic numai
n cazurile expres prevzute de lege. Actul juridic care poate fi ncheiat verbal se consider ncheiat i n
cazul n care comportamentul persoanei arat vdit voina de a-l ncheia. Contractul ncheiat din spe este
valabil, deoarece a fost ncheiat n form verbal, Si din comportamentul prilor vdit arat c este voina de
a ncheia contractual.

2. Capacitatea i nedemnitatea succesoral.

2.1. Enumerai persoanele care au capacitate succesoral.
Potrivit art. 1433 Cod civil, pot fi motenitori:

a) n cazul succesiunii testamentare persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a
lsat motenirea, precum i cele care au fost concepute n timpul vieii lui i s-au nscut vii dup decesul
acestuia, indiferent de faptul dac sunt sau nu copiii lui, precum i persoanele juridice care au capacitate
juridic civil la momentul deschiderii succesiunii;
b) n cazul succesiunii legale persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat
motenirea, precum i copiii lui concepui n timpul vieii i nscui vii dup decesul acestuia.
Statul dispune de capacitate succesoral testamentar, precum i de capacitate succesoral asupra
patrimoniului succesoral vacant.
Din coninutul acestei norme rezult c orice persoan care exist la momentul deschiderii succesiunii are
capacitate succesoral, adic capacitatea de a moteni. Existena persoanei la momentul deschiderii
succesiunii va fi dovedit de motenitorul n cauz sau de ctre succesorii si, cnd el a decedat dup
deschiderea succesiunii.
2.2. Comorienii i codecedaii. Deosebirea dintre ei.
Comorienii sunt considerate dou sau mai multe persoane cu vocaie cuccesoral reciproc sau unilateral,
decedate n aceeiai mprejurare (accident n transport, calamiti naturale etc.), nct nu se poate stabili
dac una a supravieuit alteia i prezumndu-se c a murit concomitent. Vor fi recunoscui comorieni i
persoanele declarate moarte prin hotrrea instanei de judecat drept urmare a dispariiei fr veste n
aceleai circumstane. n acest caz, nu are importan momentul intrrii n vigoare a hotrrii privind
declararea morii acestor persoane.
Persoanele care au vocaie reciproc sau unilateral i care decedeaz n acelai timp( nu i n aceleai
mprejurre), fr a se putea determina ordinea deceselor, sunt numite codecedai i se prezum c au
decdat concomitent.
Prezumia morii concomitente n cazul comorienilor i codecedailor face s exclud motenirea
reciproc a acestora, or, nesupraveuind una alteia de alta, ei sunt lipsii de capacitatea succesoral.
Motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va di culeas de motenitorii proprii.
2.3. Caracterizai cauzele de nedemnitate succesoral. Cum apreciai decderea motenitorului din
dreptul la motenire pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n
testament, a celui ce a lsat motenirea?
Nedemnitatea succesoral are un caracter de pedeaps civil, care se bazeaz pe motive de moralitate
public, neputndu-se admite ca o persoan vinovat de fapte grave fa de alta s o moteneasc pe
aceasta20, i se caracterizeaz prin urmtoarele21:
a) se aplic doar n cazul svririi faptelor prevzute expres i limitativ de lege;
b) opereaz doar n temeiul hotrrii instanei de judecat prin care se constat circumstana care
constituie temeiul nedemnitii. Aciunea n constatare poate fi intentat de orice persoan pentru
 42

care decderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecine patrimoniale (ari. 1435
CC), n termen de un an de la data deschiderii succesiunii.
c) se aplic i produce efecte att fa de autorul faptei, ct i fa de motenitorii lui. Astfel, potrivit
art. 1504, alin. 3 CC, reprezentarea nedemnului nu se admite.
nedemnitatea se limiteaz la motenirea persoanei fa de care au fost svrite faptele, fr a se extinde la
alte moteniri. Astfel, da fapta a fost comis fa de un printe, autorul faptei va putea moteni cellalt
printe.
d) nedemnul trebuie s fi svrit faptele cu discernmnt, deoarece nu se poate vorbi de vinovie n
lipsa discernmntului.
e) cel ce a lsat motenirea l poate ierta pe motenitorul nedemn. Potrivit art. 1436 CC, persoana
culpabil de comiterea unor aciuni ce atrag decderea din dreptul de succesiune poate fi chemat la
motenire dac cel ce a lsat motenirea o iart, exprimnd acest lucru n mod expres n testament.
Cazurile de nedemnitate sunt stabilite expres i limitativ de art. 1434 CC. Astfel, nu poate fi succesor
testamentar sau legal, persoana care:
a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n
testament, a celui ce a lsat motenirea;
b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotelor succesorale
ale tuturor acestora.
Rezult ca n cazul pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a
celui ce a lsat motenirea va duce la decderea din dreptul la motenire.

Testul nr. 17

1. Asigurarea obligatorie de rspundere civil a deintorilor de autovehicule.

1.1. Stabilii obiectul asigurrii obligatorii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Obiect al asigurrii obligatorii de rspundere civil auto l constituie rspunderea civil a posesorului i
utilizatorului de autovehicul pentru orice pagub sau vtmare corporal produs prin accident de
autovehicul n limitele teritoriale de acoperire ale asigurrii.

1.2. Caracterizai despgubirea de asigurare n asigurarea obligatorie de rspundere civil a

deintorilor de autovehicule
Pagubele care se repar de ctre asigurtor. Asigurtorul acord despgubiri dac prejudiciile s-au produs
din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul, precum i n cazul n care, la data accidentului:
a) utilizatorul nu este inclus n contractul de asigurare ncheiat ntre posesor i asigurtor;
b) utilizatorul sau asiguratul nu posed permis de conducere de categoria respectiv;
c) utilizatorul sau asiguratul nu a respectat obligaiile tehnice legale cu privire la starea i sigurana
autovehiculului.
n caz de vtmare corporal sau deces, despgubirile de asigurare se acord att pentru persoanele aflate n
afara autovehiculului care a produs accidentul, ct i pentru persoanele aflate n acel autovehicul, cu excepia
utilizatorului su.
Membrii de familie ai asiguratului, ai utilizatorului de autovehicul sau ai oricrei alte persoane a crei
rspundere civil este angajat ntr-un accident de autovehicul i este acoperit prin asigurare obligatorie de
 43

rspundere civil auto nu snt exclui, datorit acestei legturi de rudenie, din rndul beneficiarilor asigurrii
pentru vtmrile lor corporale.
La avarierea sau distrugerea de bunuri, despgubirea de asigurare se acord pentru bunurile aflate n afara
autovehiculului care a produs accidentul, cu excepia celor specificate la art.16, iar pentru bunurile aflate n
acel autovehicul, numai dac ele nu erau transportate n baza unui raport contractual ncheiat cu posesorul
sau cu utilizatorul autovehiculului, precum i dac nu aparineau posesorului sau utilizatorului rspunztor
de accident.
Paguba provocat n accident rutier de o remorc va fi acoperit de asigurarea obligatorie de rspundere
civil auto a posesorului de autovehicul doar dac remorca:
a) este tractat de acest autovehicul; ori
b) s-a separat de autovehicul i a continuat s se deplaseze.
Pagubele provocate de remorc vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de rspundere civil auto a
posesorului ei dac remorca:
a) nu este tractat de autovehicul; sau
b) este separat de autovehicul i staioneaz.
Despgubirile de asigurare se mai acord, atunci cnd: a) persoana care conducea autovehiculul este vinovat
de producerea accidentuluili i nu este posesorul acestuia, dar are o procur de la deintorul autovehiculului
b) persoanele pgubite nu sunt ceteni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul permanent in republic
c) vtmarea corporl sau decesul persoanei pgubite a survenit ca rezultat al acridentului produs de un
autovehicul neidentificat.

1.3. Stabilii coraportul dintre despgubirea de asigurare i suma asigurat n asigurarea obligatorie
de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Cuantumul despgubirii n caz de culp comun. n cazul n care prile au provocat din culp accidentul
sau majorarea pagubei, fiecare dintre ele va fi obligat s compenseze numai partea din pagub care i este
imputabil. n acest caz, ntinderea rspunderii fiecrei pri pentru producerea accidentului de autovehicul
va fi determinat prin acte i alte mijloace probatorii. Dac este imposibil determinarea, a ntinderii
rspunderii fiecrei pri pentru accidentul produs, rspunderea se va stabili n cote egale, n funcie de
numrul prilor implicate n accident, fiecare avnd dreptul la despgubire n proporia n care nu poart
rspundere de producerea accidentului.
Despgubirea de asigurare n cazul leziunilor corporale sau decesului persoanei nu se limiteaz la un plafon
maxim i se pltete n cuantumul real al pagubelor. n cazul distrugerii sau deteriorrii bunurilor n urma
unui accident rutier despgubirile de asigurare vor fi achitate n cuantumul real al pagubelor, dar nu mai
mult de zece mii de salarii minime, indiferent de numrul persoanelor vinovate sau pgubite n unul i
acelai accident rutier.

2. Contractul de administrare fiduciar.

A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma

administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s plteasc
administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile
suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd un
raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus din venitul
pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate i a
remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie numai dac n rezultatul
activitii sale de administrare a bunului obine venit.

2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar

Prin contractul de administrare fiduciar o parte (fondator aladministrrii, fiduciant) pred bunuri
n administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s
administreze patrimoniul n interesul fondatoruluiadministrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar
 44

Drepturile i obligaiile administratorului fiduciar:

Administratorul fiduciar este obligat s administreze n nume propriu proprietatea ncredinat, dar pe riscul
i pe contul fiduciantului.
n raporturile cu terii, administratorul fiduciar are prerogativele unui proprietar. Dac nu manifest fa de
interesele fiduciantului diligena de care d dovad n afacerile proprii, fiduciarul este obligat s repare
prejudiciul cauzat astfel.
Administratorul fiduciar este obligat s fac public faptul separrii bunurilor luate n administrare fiduciar
de bunurile sale i s menin aceast publicitate. El rspunde fa de fondatorul administrrii pentru
dezavantajele, pierderile i prejudiciile care rezult din confuziunea celor dou patrimonii.
Administratorul fiduciar poate dispune de un imobil doar n cazurile prevzute de lege sau de contractul de
administrare fiduciar.
Drepturile obinute de administratorul fiduciar ca rezultat al activitii de administrare fiduciar se includ n
componena patrimoniului primit n administrare dac n contract nu este prevzut obligaia de a le preda
fiduciantului sau beneficiarului.
Obligaiile rezultate din activitatea fiduciarului se execut din contul bunurilor care se afl n administrare
fiduciar.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul
Conform art 1057 alin 2 i 3. Dac este prevzut, remuneraia poate fi exprimat fie n procente fa de
venitul (profitul) obinut din administrarea fiduciar a bunurilor, fie ntr-o sum fix de bani, fie n form de
procurare a unei pri a bunurilor administrate de fiduciar n conformitate cu contractul de administrare
fiduciar. Cheltuielile de administrare fiduciar le suport fondatorul administrrii dac legea sau contractul
nu prevede altfel. A nu este n drept s motiveze prin faptul c B poate primi remuneraie numai n cazul
rezultatului activitii pozitiv, deoarece n contract este prevzut doar remuneraia de 1% din aciuni
tranmise. Dac n contract ar fo fost specificat, remuneraia va fi achitat doar n cazul n care rezultatul
activitii va fi pozitiv, atunci A are dreptul s nu-I plteasc remuneraia.

Testul nr. 18
1. Contractul de factoring.
1.1. Noiunea contractului de factoring. -
Prin contractul de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s cedeze
celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea n viitor
din contracte de vnzri de bunuri, presri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar factorul i asum
cel puin dou din urmtoarele obligaii:
a. finanarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi i pli n avans;
b. inerea contabilitii creanelor;
c. asigurarea efecturii procedurilor de somare i de ncasare a creanelor;
d. asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate
1.2. Caracterizai elementele contractului de factoring. -
Prile contractului de factoring sunt urmtoarele: ntreprinderea de fac. factoring (factor), care dobndete
creanele de la partenerul su contractual i care presteaz acestuia unele servicii sau efectueaz lucrri cu o
ter persoan, i aderentul - furnizorul de bunuri i servicii.
Din coninutul normei stipulate n art. 1290 CC reiese c prile factoringului pot fi doar persoanele ce
constituie subieci de drept, care practic activitatea de antreprenoriat i sunt nregistrate ntr-o form
organizatorico-juridic, prevzut de lege.
In calitate de ntreprindere de factoring n Republica Moldova pot activa instituiile financiare care au
dreptul de a efectua activiti financiare. Aceste j instituii pot activa n calitate de ntreprindere de factoring
n virtutea statutului lor juridic, stabilit de Legea instituiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, fr
necesitatea de a primi o autorizaie (licen) special. Problema ns const n faptul c n Legea privind
licenierea unor genuri de activitate nr. 451-XV din 30 iulie 2001. In art. 8 al acestei legi nu este indicat
factoringul ca gen de activitatea pentru care este necesar licena 6. Prin urmare, n calitate de ntreprindere
 45

de factoring poate activa, pur teoretic, orice persoan juridic de drept privat cu scop lucrativ (comercial). O
asemenea problem exist i n alte ri. Pentru comparaie putem meniona c n baza art. 825 CC al
Federaiei Ruse n calitate de factor pot activa doar bncile, instituiile financiare i alte organizaii
comerciale, care dispun de licen pentru acest gend, activitate. Ins legislaia Federaiei Ruse nu stabilete
care organ de stat esj mputernici de a elibera o astfel de licen.
Obiectul contractului de factoring l constituie creanele cesionate sau serviciile prestate i lucrrile
efectuate de ctre factor. Potrivit art. 1290, alin. 4 prile sunt obligate s precizeze mrimea volumul,
domeniul i caracteristicile creanelor care fac obiectul contractului. Pot fi cesionate creanele existente sau
viitoare, precum i cele condiionate.
Obiectul contractului de factoring pot fi toate creanele aderentului sau doar o parte din ele (art. 1292 CC).
Cesiunea creanelor aderentului ctre factor are valoare juridic i n cazul n care ntre aderent i debitor
exist o convenie ce interzice o astfel de cesiune. Prin urmare, aceast clauz contractual, potrivit legii, nu
are putere juridic pentru contractul de factoring.
Contractul de factoring se ncheie n form scris (art. 1290, alin. 2 CC).
Forma contractului se determin n dependen de forma tranzaciei pe care se bazeaz creana. Forma poate
fi simpl sau notificat. Contractul, conform cruia se efectueaz cesiunea creanelor existente sau viitoare,
legate de tranzacii care impun nregistrarea de stat, urmeaz s fie nregistrat n ordinea stabilit pentru
nregistrarea acestei tranzacii.
Factoringul, dup natura sa juridic, este un contract cu titlu oneros i se exprim prin preul datorat
factorului. Acest pre este comisionul ce se cuvine factorului pentru serviciile prestate. Comisionul
constituie un anumit procent din creanele cesionate, plus taxa stabilit pentru delcredere i alte servicii.
Preul este o condiie esenial a contractului de factoring, care, prin urmare, influeneaz valabilitatea
acestei tranzacii. Astfel, potrivit art 1295, alin. 1 CC, contractul este nul n cazul n care nu prevede n mod
expres suma ce urmeaz s fie pltit factorului. Suma se calculeaz n funcie de circumstane, punndu-se
accentul mai ales pe o eventual tax delcredere i, suplimentar pe procentul care reprezint reinerile totale
din creanele cesionate.
Preul factoringului poate servi i drept garanie pentru factor. Potrivit art. 1295, alin. 2 CC, in cazul n care
factorul cere o parte din suma creanei ca garanie pentru acoperirea riscurilor legate de derularea
contractului, acesta djn urm trebuie s prevad In mod expres coninutul i mrimea sumei Garania nu
poate depi 20% din suma creanei.

1.3. Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii asemntoare
(credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). -
Avnd la baz principiile cesiunii de crean, contractul de factoring se deosebete esenial de o cesiune de
crean obinuit prin urmtoarele caral teristici:
f) obiectul cesiunii este un drept, o crean, pe cnd obiectul factoringului pot fi i aciunile de
finanare a aderentului, inclusiv mprumuturile i plile n avans, inerea contabilitii creanei i
altele;
g) In cesiunea de crean, o dat cu cesiunea creanei, asupra cesionarul lui, n virtutea legii, trec
garaniile i alte drepturi accesorii, pe cnfl drepturile i garaniile aderentului fa de debitor trec
asupra factol rului o dat cu ncheierea transferului creanei asupra factorului, dan numai n msura
n care acest fapt este prevzut de contractul de faci toring;
h) cesiunea de crean poate avea loc nu numai n baza unui contract, darfl i n baza legii, a unei
hotrri judectoreti sau a unei decizii a autoritii publice, pe cnd transmiterea drepturilor
aderentu-1 lui n raporturile de factoring poate avea loc doar n baza contractului respectiv;
titularul unei creane o poate transmite, fr consimmntul debitorului, unui ter, dac aceasta nu
contravine esenei obligaiei, nelegerii ntre pri sau legii (art. 557 CC), pe cnd n contractul de factoring
despre cesiunea creanelor debitorii aderentului trebuie s fie notificai, iar n contractul de factoring
acoperit - fr notificarea creditorilor (art. 1299 CC).
Factoringul difer de cesiunea de crean obinuit i prin componena prilor participante la el.

2. Dreptul succesoral.
 46

A a ntocmit un testament, n conformitate cu care a testat tot patrimoniul lui B. Dup decesul lui A,
B a fost chemat n judecat de ctre mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea, care solicita
atribuirea rezervei succesorale. La momentul deschiderii motenirii dup decesul lui A, au rmas urmtorii
motenitori legali de clasa I 2 fii majori, mama pensionar i soia supravieuitoare.

2.1. Enumerai tipurile de testamente. -

Testamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme:
a) olograf scris n ntregime personal, datat i semnat de testator;
b) autentic autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat notarial;
c) mistic scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care
aplic inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.
2.2. Stabilii care sunt efectele nclcrii dreptului la rezerv succesoral prin testament i cine
beneficiaz de dreptul la rezerv succesoral.
Au dreptul la rezerva succesorala doar acele persoane care sunt inapte de munc care fac parte din categoria
de succesori de clasa I. Dac nu exist motenitori legali rezervatari, dreptul de dispoziie al testatorului
este nelimitat.
Testamentul nu are putere legal: a) dac unica persoan n a crei favoare a fost ntocmit decedeaz
naintea testatorului; b) n cazul n care unicul motenitor nu accept motenirea; c) dac averea testat
dispare n timpul vieii testatorului sau este nstrinat de acesta; d) n partea n care ncalc rezerva
succesoral.
2.3. Soluionai litigiul. Stabilii cercul de motenitori rezervatari i testamentari i cotele ce li se
cuvin.
Conform art. 1505 Succesorii de clasa I inapi pentru munc au dreptul de a moteni, independent de
coninutul testamentului, cel puin cot-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecruia n caz de succesiune
legal. Conform testamentului partea ramasa ii revine lui B ca mostenitor tastamentar Cota Mostenitor
rezervatar - mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea. Cota

Testul nr. 19
1. Elementele contractului de administrare fiduciar.
1.1 Enumerai elementele contractului de administrare fiduciar;
Prile contractului de administrare fiduciar fiduciantul (creditor) i administratorul fiduciar
fiduciarul (debitor)
Obiectul contractului are 2 laturi: juridica si materiala unde obiectul juridic l formeaz totalitatea
aciunilor materiale si a actelor juridice pe care le nfptuiete administratorul fiduciar in vederea executrii
obligaiunilor contractuale. Obiectul material l formeaz totalitatea bunurilor materiale care sunt incluse in
patrimoniul ce urmeaz a fi administrat, adic totalitatea drepturilor si obligaiilor patrimoniale care pot fi
evaluate in bani si reprezint valori active si pasive ale fiduciantului. Forma contractului este scrisa, conf.
art.1054 CCRM, unde se indica totalitatea drepturilor si obligaiilor prilor contractante, cit si beneficiarul
daca exista o asemenea persoana. Termenul contractului se stabilete de ctre pri si poate fi att
determinat cit si nedeterminat cu indicarea acestui fapt in contract. Preul contractului se nominalizeaz si
se indica atunci cnd contractul este cu titlu oneros.
1.2 Caracterizai obiectul i preul elemente ale contractului de administrare fiduciar.
Obiectul juridic al contractului de administrare fiduciar l formeaz actele juridice i cele materiale pe care
le svrete fiduciarul n procesul de executare a contractului, adic n procesul de administrare fiduciar a
patrilmoniului fiduciantului.
In calitate de obiect material al contractului de administrare fiduciar poate figura att ntreg patrimoniul
fiduciantului, care reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate n bani),
privite ca o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, ct i bunurile, adic toate lucrurile
susceptibile apropierii individuale sau colective i drepturile patrimoniale (art. 285, alin. 1 CC), crei
potrivit prevederilor art. 284, alin. 2 CC fac parte component din patrimoniul! fiduciantului. De exemplu,
n calitate de obiect material al contractului de administrare fiduciar apar ntreprinderile, privite drept
complexe patrimonialei unice, bunurile mobile i imobile, titlurile de valoare, drepturile patrimonialei etc.
 47

Pot fi transmise n administrare fiduciar i obiecte ale proprietii intelectuale, ar fi cele ce individualizeaz
mrfurile, serviciile etc.
Legea nu oblig ca patrimoniul transmis n administrare fiduciar s existe la momentul ncheierii
contractului, admind faptul c obiectul material poate fi dobndit i n viitor.
Patrimoniul dat n administrare fiduciar include i bunurile care, n caliltate de echivalent sau n urma unor
acte juridice, iau locul bunurilor originalei (art. 1055, alin. 2 CC).
Contractul de administrare fiduciar este, de regul, un contract cu titluu gratuit, remuneraia pentru
serviciile de administrare ale fiduciarului urmnd a fi pltit de ctre fondatorul administrrii fiduciare doar
n cazul n care aceasta este prevzut de contract sau lege. Astfel,, administratorul fiduciar nu este
remunerat pentru activitatea sa dac prile nu au convenit altfel sau dac aceasta nu rezult din lege.
n cazul administrrii fiduciare oneroase legea, propune prilor contractante anumite modaliti de
exprimare a remuneraiei i anume:
1. procente fa de venitul (profitul) obinut din administrarea fiduciar a bunurilor;
2. sum fix de bani;
3. procurarea unei pri a bunurilor administrate de fiduciar.

1.3 Stabilii deosebirile i asemnrile ntre obiectul contractului de administrare fiduciar i obiectul
contractelor de mandat, comision i prestri servicii.
Doctrina atribuie contractul de administrare fiduciar la categoria contractelor de prestri servicii,
administrarea fiduciar comportnd tangene cu aa contracte, cum ar fi mandatul, comisionul i agenia.
Asemnrile dintre aceste contracte i contractul de administrare fiduciar rezid n faptul c ^ n toate
cazurile, n procesul administrrii bunurilor, de regul, se svresc acte juridice. Spre deosebire de alte
contracte de prestri servicii, n baza contractului de administrare fiduciar administratorul fiduciar
(fiduciarul), n procesul de administrare a bunurilor, poate svri att acte juridice, ct i acte materiale.
Mai mult ca att, spre deosebire de mandatar sau agentul comercial, administratorul fiduciar particip la
circuitul civil n nume propriu, informnd terele persoane cu care intr n raporturi juridice c activeaz n
calitate de fiduciar. Aadar, posibilitatea de a svri n interesul fiduciantului sau a beneficiarului att acte
juridice, ct i acte materiale, precum i activitatea n nume propriu, dar pe contul fiduciantului, constituie
esena juridic a contractului de administrare fiduciar, care l deosebete de celelalte contracte de prestri
servicii.

2. Contractul de asigurare.
La data de 20.05.2004 Chircu a ncheiat contract de asigurare benevol a animalelor domestice pe un termen
de 1 an. Dup expirarea a 15 zile de la intrarea n vigoare a contractului de asigurare, bovina a pierit ca
urmare a unei afeciuni. ntocmind actele necesare pentru obinerea despgubirii de asigurare, Chircu a cerut
plata ei n mrime deplin, ns a primit refuz de la asigurtor.

2.1 Stabilii: forma n care trebuie ncheiat contractul de asigurare, care sunt consecinele juridice ale
nerespectrii formei i ce acte servesc ca dovad a ncheierii contractului de asigurare -
Contractul de asigurare urmeaz s fie ncheiat n form scris, iar o dovad de ncheiere a contractului de
asigurare o constituie polia de asigurare.
In polia de asigurare urmeaz s fie indicate toate elementele eseniale ale contractului de asigurare,
precum: a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contractante; b) obiectul asigurrii: bun,
persoan i rspunderea civil; c) riscurile ce se sigur; d) nceputul i durata asigurrii; e) suma asigurat;
f) prima de asigurare, locul i termenele de plat; g) alte date conform legii sau acordului dintre pri.

2.2 Determinai coraportul dintre dauna cauzat i despgubirea de asigurare. Raportai acest fapt la
sistemul de acoperire n asigurri.
Cele mai uzitate sisteme de acoperire a despgubirilor n asigurarea de bunuri, metode de stabilire i
acordare a despgubirilor n asigurarea de bunuri, n cazul producerii riscului asigurat. sunt: 1. sistemul
acoperirii proporionale - intervine n cazul n care bunul este asigurat n cot procentual din valoarea sa
sau pentru o sum fix, mai mic dect valoarea lui; la producerea riscului asigurat, despgubirea nu va
depi limita convenit: cota procentual sau suma fix. 2. sistemul primului risc n cazul n care prile
convin ca asigurtorul s suporte dauna n ntregime, n limitele sumei asigurate. 3. sistemul acoperirii
 48

limitate - n cazul n care n contractul de asigurare s-a stipulat o franiz, caz n care asiguratul nu primete
despgubiri pentru suma determinat convenit.
2.3 Soluionai litigiu n esen, argumentnd rspunsul.
Conform art. 1313, Asigurarea ncepe din momentul achitrii primei de asigurare sau a primei trane a
acesteia i nceteaz la ora 24 a ultimei zile din termenul convenit pentru asigurare dac legea sau contractul
nu prevede altfel. Daca Chircu a achitat transa, atunci poate cere despagubirea in marime deplina, iar in
cazul in care transa nu a fost achitata, refuzul de la asigurator este intemeiat.

Test 20
1. mprirea motenirii i confirmarea dreptului la motenire.
1.1 Enumerai formele partajului patrimoniului succesoral.
Partajul poate lua una dintre urmtoarele forme:
a) Partajul convenional. Este posibil s se efectueze dac exist acordul valabil i unanim al
coproprietarilor, dupa primirea certificatului de mostenitor, dar pana la instrainarea unei cote parti de catre
unul din mostenitori. Beneficiarul unei cote nu beneficiaza si de dreptul de substituire a acestuia la actul de
partaj. Partajul reprezinta un act voluntary , care poate fi incheiat intre mostenitori daca acestia doresc sa
redistirbuie altfel averea dobandita prin mostenire. In lipsa acordului, partajul poate fi efectuat prin
intermediul instantei de judecata.
b) Partajul judiciar. Cazurile n care partajul judiciar este obligatoriu sunt urmtoarele:
cnd prile nu cad de acord asupra chestiunilor legate de partaj.
cnd unul dintre coproprietari este absent i nu are nici reprezentant la partajul convenional.
1.2 Stabilii actele care confirm dreptul la motenire; termenul eliberrii lor i relatai despre
certificatul de calitate de motenitor.
Dreptul la motenire se confirm prin certificatul eliberat de ctre notarul de la locul deschiderii motenirii.
Certificatul de motenitor se elibereaz, de regul, dup 6 luni din ziua deschiderii motenirii. ns, n cazul
n care notarul dispune de dovezi suficiente c alti motenitori nu exist, el poate elibera certificatul de
motenitor pn la expirarea acestui termen.
Certificatul de motenitor este nscrisul oficial prin care se concretizeaz ncheierea procedurii notariale
succesorale i prin care se constat de ctre notar, cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii, att
calitatea de succesor legal sau testamentar a celor care prin acceptarea motenirii i-au consolidat vocaia
succesoral fa de persoana decedat, ct i componena masei succesoarle i ntinderea drepturilor
 49

succesoarale a fiecrui motenitor. Certificatul de motenitor se elibereaz succesorilor n baza cererii scrise
depuse notarului de la locul de deschidere a succesiunii. La eliberarea certificatului de motenitor legal sau
testamentar, notarul verific faptul decesului celui ce a lsat motenirea, timpul i locul deschiderii
succesiunii, raporturile de rudenie, existena tesmentului, coninutul masei succesoarle i valoarea ei.
Documentele justificate vor fi prezentate de motenitori. Motenitorii legali, lipsii de posibilitatea de a
prezenta documentele, care confirm raporturile de rudenie sau de cstorie cu cel ce a lsat motenire, pot
fi inclui n certificatul de motenitor cu acordul scris al celorlali motenitori care au acceptat succesiunea
i au prezentat dovezi cu privire la raporturile de rudenie sau de cstorie cu cel care a lsat motenire. Dac
procedura succesoral notarial se suspend, fie pentru c succesorii contest unii altora calitatea sau nu se
neleg cu privire la compunerea masei succesorale i la ntinderea drepturilor care li se cuvin, fie deoarece
motenitorii sau alte persoane interesate prezint dovada c s-au adresat instanei de judecat pentru
stabilirea drepturilor, certificatul de motenitor se elibereaz n baza hotrrii judectoreti rmas
definitiv. Dup emiterea unui certificat de motenitor nu mai poate fi ntocmit un alt certificat. n situaia n
care n coninutul ncheierii finale au fost admise erori materiale ori au fost fcute anumite omisiuni, aceste
erori ori omisiuni pot fi ndreptate la cererea motenitorilor de ctre notar n baza unei ncheieri, fcndu-se
meniune despre aceasta n ncheierea final, precum i pe toate exemplarele certificatului de motenitor. Cei
care se consider vtmai n drepturile lor prin emiterea certificatului de motenitor se pot adresa instanei
judectoreti, solicitnd anularea acestuia i stabilirea drepturilor lor conform legii. Pn la anularea prin
hotrre judectoreasc, certificatul de motenitor face dovada deplin a calitii de motenitor i a cotei sau
a bunurilor care se cuvin fiecrui motenitor n parte. n cazul anulri certificatului de motenitor, notarul
elibereaz un nou certificat, pe baza hotrrii judectoreti definitve i irevocabile. Despre eliberarea
certificatului de motenitor pe numele minorului sau a persoanei lipsite de capacitatea de exerciiu notarul
informez autoritatea tutelar de la domiciliul motenitorului n scopul proteciei intereselor lui
patrimoniale. Certificatul de motenitor nu constituie un titlu de proprietate cu privire la bunurile din
componena masei succesoarle. Certificatul de motenitor trebuie s cuprind: data eliberrii; notarul care l
elibereaz; numele i ultimul domiciliu al defunctului; data decesului; meniunea dac motenirea este
legal sau testamentar; numele, calitatea i domiciliul motenitorilor; bunurile succesorale; cota sau
bunurile ce revin fiecruia dintre motenitori.
1.3 Evideniai asemnrile i deosebirile dintre mprirea motenirii i mprirea bunurilor
proprietate comun.
n cazul mpririi bunul aflat n proprietate comun pe cote-pri se mparte materialmente ntre coprtai,
fiecare dintre acetia devenind proprietarul exclusiv asupra unei anumite pri determinate din bunul care a
format obiectul proprietii comune pe cote-pri. Ca rezultat al mpririi bunului se face o repartizare
concret a unor pri din bunul comun, adic fiecare coproprietar primete o parte determinant din bun n
locul prii nedeterminante. mprirea bunului comun poate fi cerut oricnd dac legea, contractul sau
hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. mprirea bunului comun poate fi cerut chiar dac bunul a
fost folosit n exclusivitate de un singur coproprietar. Dac, un coproprietar, va poseda bunul proprietate
comun, ntrunind condiiile necesare uzucapiunii, el va deveni proprietar exclusiv al ntregului bun. n
acest caz, nu se va putea cere mprirea bunului, fiindc acesta nu mai este un bun comun ci aparine n
exclusivitate unui singur proprietar. Proprietatea comun pe cote-pri poate nceta prin dou forme de
mpreal: a) prin nelegerea prilor, adic pe cale amiabil; i b) prin hotrre judectoreasc.(la fel ca
mostenirea) mprirea amiabil se efectueaz n baza unui act juridic ncheiat ntre toi coproprietarii, act
care poate fi ncheiat n orice form: scris sau verbal. Un asemenea act de mprire va fi valabil doar, dac
la el vor participa toi coproprietarii i toi vor cdea de acord cu realizarea mpririi pe aceast cale,
precum i cu clauzele actului de mprire.
mprirea motenirii poate interveni numai n cazul n care defunctul a lsat mai muli succesori universali
sau cu titlu universal.
Dac la motenirea unei persoane vine un singur motenitor, acesta va stpni n continuare bunurile
succesorale. Dac ns la motenire vin mai multe persoane cu vocaie succesoral, patrimoniul succesoral
se va transmite n indiviziune, adic dac bunul motenit este n indiviziune, niciunul din motenitori nu
 50

poate nstrina acel bun. Potrivit art. 1564 al Codului civil al RM, dac prin nelegerea tuturor
motenitorilor care accept motenirea nu se stabilete altfel, averea al crei partaj n natur va avea drept
consecin pierderea sau diminuarea destinaiei sale economice nu se supune partajului i devine proprietate
comun pe cote-pri ideale respective. mprirea sau partajul motenirii este o operaiune juridic prin care
se pune capt strii de indiviziune succesoral prin mprirea n natur sau prin echivalent a bunurilor.
mprirea bunurilor succesorale este reglementat de dispoziiile art. 1560 al Codului civil al RM, conform
cruia mprirea averii succesorale se face prin actul motenitorilor dup primirea certificatului de
motenitor, corespunztor cu cotele-pri ce li se cuvin. Dac nu se ajunge la o nelegere, partajul se face pe
cale judectoreasc (art. 1571 al Codului civil al RM).
Motenitorii pot conveni, prin acord scris, asupra suspendrii partajului bunurilor succesorale pe un termen
nedeterminat. n cazul imobilelor, acordul trebuie ncheiat n form autentic i nscris n registrul bunurilor
imobile.

2.1 Noiunea contractului de credit bancar

Contract de credit bancar o banca (creditor) se oblige sa puna ;la dispozitia unei personae (debitor) o
suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primiita si sa plateasca dobanda si alte sume
aferente prevazute de contract.
2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar
Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii, pe de o
parte i debitorul pe de alt parte. Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia
debitorului a unei sume de bani n condiiile prevzute de contract.
Contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor financiare prevede c toate
operaiunile de credit i garanie ale bncilor trebuie consemnate n documente contractuale din care s
rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu ad validatem. n practic, la
ncheierea acestor contracte se utilizeaz formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte
bancare, contractul de credit bancar este un contract de adeziune. Legea nu precizeaz care sunt clauzele
necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva repere pentru determinarea, n linii generale, a
clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor financiare. Opernd cu sintagma documentaie de
credit- documentaia care st la baza unei convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui
credit, legea stabilete un minimum de prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a) situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b) descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c) descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;
2.3 Soluionai spea.
Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia unei case
de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea. Dat fiind faptul
c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii
restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.
Creditorul poate rezilia contractul i cere restituirea creditului i a sumelor aferente dac: debitorul nu
pltete dobnda n termenul stabilit; debitorul nu a executat obligaia de restituire a cel puin 2 trane ale
creditului, atunci cnd contractul prevede restituirea creditului n rate;
Rezilierea contractului suspend imediat utilizarea creditului, ns creditorul va acorda debitorului un
termen de cel puin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate i a sumelor aferente.
Rspunderea debitorului. n cazul neexecutrii de ctre debitor la scaden a obligaiei de restituire a
creditului, precum i a obligaiilor de plat a dobnzii i a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata
unor penaliti de ntrziere n modul i n mrimea prevzute de lege sau de contract. Deci, rezult c banca
este n drept s cear de la B rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de
ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere,deoarece acesta nu i-a onorat obligaiile.
 51

Test 21
1. Contractul de consignaie.

1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de consignaie. Legislaia relevant

Contractul de consignaie (acordul consignaional) se ncheie ntre subiectul activitii comerciale, care primete
mrfurile la consignaie (n continuare - comisionarul), i persoana fizic sau juridic, care le pred la consignaie (n
continuare - comitentul), potrivit cruia comisionarul se oblig s efectueze din nsrcinarea comitentului una sau mai
multe tranzacii comerciale n numele su, n scopul vnzrii lor cu amnuntul pentru o anumit recompens
(comision).
n esen acest contract este o varietate a contractului de comision: consignantul mputernicete pe
consignatar s fac acte juridice n nume propriu dar pe seama consignantului.
Contractul analizat are urmtoarele caractere juridice:
este bilateral (sinalagmatic), pentru c d natere la obligaii n sarcina ambelor pri, obligaii
reciproce;
este cu titlu oneros, fiecare parte urmrind realizarea unui folos patrimonial;
este consensual, lund natere prin simplul acord de voin al prilor.

Legislatia relevant >> Hotrrea nr. 1010 din 31.10.1997 cu privire la aprobarea Regulilor comer ului de
consignaie

1.2 Caracterizai elementele i efectele contractului de consignaie

forma- El se ncheie n form scris, dar aceast cerin vizeaz o condiie de form, ad probationem.
Remiterea bunului ctre consignatar este un efect al contractului i nu o condiie de valabilitate. Deci,
contractul nu este real.
La formarea contractului manifestrile de voin ale prilor trebuie s fie exprese. Totui, se admite
ncheierea contractului n mod tacit. Voina implicit poate rezulta i din exercitarea de ctre consignatar a
nsrcinrii primate.
Partile a) Consignantul trebuie s aib capacitatea de a face acte de comer ntruct vnzarea se ncheie
pe seama sa. B) Consignatarul trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin ntruct actul este fcut n
nume propriu.
Obiectul contractului este ntotdeauna vnzarea de bunuri mobile aparinnd consignantului.
Pretul comisionul remuneratia ce se oblige so plateasca comitentul in schimbul serviciilor de
intermediere, se stabileste de parti prin stabilirea unei sume fixe sau cote procentuale din valoarea actului
juridic incheiat.
 52

Contractul d natere la obligaii i drepturi, corelative pentru pri.

Drepturi:
- Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru
comitent
Obligatii:
- Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de uzane.
- Comitentul este obligat s compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar n executarea
contractului de comision.
- Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred tot ceea ce a primit n
baza contractului i prezint o dare de seam. n cazul n care exist obiecii n legtur cu darea de seam,
comitentul este obligat s-l informeze pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea drii de seam dac
contractul nu prevede un alt termen.

- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
- ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului
- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
- sa intreprinda toate masurile necesare pt executarea acestui act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent

1.3 Formulai particularitile contractului de consignaie, evideniind principalele deosebiri i

asemnri a prezentului contract cu contractul de comision
n esen acest contract este o varietate a contractului de comision: consignantul mputernicete pe
consignatar s fac acte juridice n nume propriu dar pe seama consignantului.

El are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama consignantului.

Exist trei particulariti care justific tratarea lui ca i contract de sine stttor:

are ca obiect numai vnzarea de bunuri mobile ce aparin consignantului;

vnzarea se face la un pre dinainte stabilit de consignant;

consignantarul trebuie s restituie consignantului bunul dac nu a reuit s-l vnd sau s-i remit preul
vnzrii.
-se incheie in scris
- se intocmeste in 2 exemplare (primul se inmaneaza comitentului iar al doilea ramane la comisionar)
- la contr de consignatie obiectul material il reprezinta obiectele deja uzate sau care nu mai sunt utile
comitentului
- in contr de comision, comisionarul nde regula e intreprinzator, la constignatie comisionarul este subiectul
activitatii comerciale care primeste marfurile la consignatie
 53

2. Dreptul de motenire.

A locuia permanent n Chiinu. Aflndu-se n ospeie la fiica sa n Edine, acesta a decedat. Dup decesul
lui au rmas 2 nepoi de la fiul predecedat i fiica.

2.1 Stabilii locul deschiderii motenirii i importana lui

Ca regul general, succesiunea se deschide la locul ultimului domiciliu al defunctului. Domiciliul
persoanei fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic sau principal. Persoana a crei domiciliu
nu poate fi stabilit cu certitudine se consider domiciliat la locul reedinei sale. Reedina persoanei fizice
este locul unde i are locuina temporar sau secundar. n lips de reedin, persoana este considerat c
domiciliaz la locul unde se gsete, iar dac acesta nu se cunoate, la locul ultimului domiciliu. Deci,
pentru stabilirea locului deschiderii succesiunii intereseaz nu att locul unde a decedat cel care las
motenirea i nici nu att locul reedinei, ci ultimul su domiciliu n cazul decesului unei persoane care nu a
avut domiciliu pe teritorilul Republicii Moldova, locul deschiderii succesiunii se consider locul siturii
celor mai importante bunurilor succesorale. Dac domiciliul defunctului este necunoscut se aplic regula
deschiderii motenirii la locul unde se afl bunurile mai importante ca valoare ale motenirii. Aceeai regul
se aplic dac bunurile succesoarale se afl n locuri diferite. Avnd n vedere c locul ultimului domiciliu al
defunctului este o chestiune de fapt, dovada lui se poate face prin orce mijloace de prob admise de lege.
Legea locului siturii bunurilor se aplic numai n situaia n care nu este cunoscut ultimul domiciliu al
defunctului. Deci, n primul rnd se va ine cont de situarea bunurilor imobile. Dac nu exist bunuri
imobile, atunci se va considera drept ultim domiciliu locul siturii bunurilor mobile, i dac ultimile se afl
n locuri diferite - locul deschiderii succesiunii va fi locul siturii prii celei mai valoroase a acestor bunuri.
Minorii, infiatii sau perosanele aflate sub tutela isi au domiciliul la casa parintilor, infietorilor, tutorilor lor.

2.2 Descriei reprezentarea succesoral

Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un motenitor mai ndeprtat n
grad urc n locul i gradul ascendentului su, care este decedat la data deschiderii motenirii, pentru a
culege, n concurs cu motenitorii mai apropiai n grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care l reprezint,
dac s-ar fi aflat n via. Reprezentarea succesoral este o instituie juridic aparte i este altceva dect ceea
ce se nelege, n mod obinuit, n dreptul civil prin reprezentare. Instituia reprezentrii succesorale, este de
natur a mri cercul motenitorilor legali. Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral> - descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot
reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii; - descendenii unchilor i mtuilor a
celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data
deschiderii motenirii.
Normele care reglementeaz instituia reprezentrii succesorale snt de strict interpretare i, prin urmare,
numrul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest beneficiu al legii nu poate fi mrit. n cazurile n care
reprezentarea succesoral este permis de lege, aceasta opereaz de drept i imperativ. Regulile reprezentrii
succesorale nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina reprezentanilor poate influena regulile
reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la motenire, dar nu i prin faptul acceptrii acesteia
cu efecte pariale sau sub condiie.
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
a)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
b)locul celui reprezentat s fie un loc util. Condiia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi
ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a fost declarat nedemn fa de cel care las motenirea, a
renunat sau a fost nlturat de la motenire prin dezmotenire.
c)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de defunct.
 54

2.3 Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin.

Astfel, in speta in cauza mostenitorii lui A vor fi fiica sa si copii fiului sau decedat. Testatorul poate
determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii menionai n el sau poate indica n mod
concret crui motenitor ce parte din patrimoniu i va trece n proprietate. Dac n testament nu exist astfel
de indicaii, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori. Dac n testament snt menionai
civa motenitori, dar este stabilit cot succesoral numai unuia dintre ei, ceilali motenesc n pri egale
patrimoniul rmas.
n cazul motenirii legale, conform art. 1500, motenirea va fi mprit n cote egale.

Testul 22
1. Contractul de franchising.

1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de franchising

Contractul de franchising este acordul de vointa prin care francizorul si francizatul, intreprinderi
autonome, se obliga reciproc sa promoveze comercializarea de bunuri si servicii prin efectuarea , de catre
fiecare, a unor prestatii specifice. (art. 1171 CCRM)
Caracterele juridice
Sinalagmatic (bilateral- obligational);
Consensual (consimtamintul reciproc);
Contract cu titlu oneros (interese patrimoniale reciproce);
Executarea succesiva;
Contract mixt sau generic (fiindca integreaza caracterele unor operatiuni de vinzare-cumparare,
licenta, reprezentare, leasing).
1.2 Caracterizai elementele contractului de franchising
parti>> a)frachiser intreprindere producatoare reputata pe o anumita piata, dispune de marca prorpie si a
incheiat contract de franchising cu alta intreprindere. Poate fi o pers fiz/ sau o pers jur din RM care a
incheiat congtractul cu o intrepr autohtona sau straina, sau poate fi o pers fiz sau pers jur straina care a
incheiat contr cu o intreprindere autohtina(conditii speciale). Sa se inregisreze, sa detina licneta daca legea o
cere (conditi generale)
b) franchisee - o pers fiz/ sau o pers jur din RM care a incheiat congtractul cu o intrepr autohtona sau
straina, sau poate fi o pers fiz sau pers jur straina care a incheiat contr cu o intreprindere autohtina
obiectul>> complexitatea de dr exclusive, care formeaza obiectul proprietatii intelectuale. Ob ale
contractului sutn producerea si/sau comercializarea produselor/presatrea serviciilor care corespund
standartelor si cerintelor stabilite d efranchiser.
Froma scrisa, sub sanctiunea nulitatii. In contract se cere o descriere a programului de prestare a
franchisei.
Termen- determinat/nedeterminat, convenit de parti si inclus in contract.legea permite incheierea contr pe o
perioada nedeterm sau o perioada ft indelungata , dar daca durata e nedeterminaat suau depaseste 10 ani,
oricare din parti ar dreptul sa rezlieze contr cu respectarea unui termen de preaviz de 1 an. Daca acest dreppt
nu se exercita contr se prelungeste de fiecare data cu 2 ani.
Pretul franshiseeul are obl de a plati pretul ( o fractiune din volumul de vanzari- in forma
baneasca/naturala, initiala/royalty. Plata initiala se acorda pt acordarea dr de foloire a marcii pe termen
determinat, pt compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, pt instruirea personalului si consultatii.
Royaty recompense periodice proportionale indicilor de activitate, convenite de parti in contract.
 55

1.3 Formulai particularitile i specificul contractului de franchising, evideniind principalele

deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare (de licen,
prestri servicii, locaiune, concesiune, etc.)
Cu contractul de concesiune prin care o parte, concedentul, transmite celeilalte pri, concesionarul, spre
administrare rentabil, pe un termen 4 determinat, n schimbul unei redevene, o activitate economic, un
serviciu public, un activ sau un teren aparinnd proprietii publice a statului. Asemnare: - transmiterea
termporar a folosinei unor drepturi, (respectiv dreptul de administrare n cazul concesiunii i a unor
drepturi de proprietate intelectual n cazul francizei). Deosebiri: - concesionarul aplic strategii proprii i
metode, beneficiarul de franciz se bucur de asistena francizorului, beneficiind de transmiterea
permanent a know-how-ului; - clauzele privind licena de marc sau alte semne distinctive sunt de esena
francizei, clauza de exclusivitate fiind de esena contractului de concesiune exclusiv, putnd lipsi la
franciz; - prin concesiunea exclusiv nelegnd un contract prin care concesionarul primete dreptul de a fi
aprovizionat cu anumite mrfuri de un concedent, pentru a le comercializa n nume propriu, pe cont propriu,
franciza nu este ntotdeauna un contract de distribuie, putnd mbrca forma francizei industriale (de
produse) sau de servicii. B. Nu este o activitate ce se poate confrunta cu filiala sau sucursala, francizorul i
beneficiarul rmnnd dou persoane distincte din punct de vedere economic i juridic. C. Beneficiarul nu
este nici salariat al francizorului pentru c fiecare este titularul unei afaceri proprii, fiind comerciani
independeni.

2. Contactul de societate civil

A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case de
locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de participani,
acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20 de apartamente). Dup nceperea
construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia casei, ultimul urmnd
s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea construciei, C a
refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.

2.1 Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil

Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig reciproc s
urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan juridic, mprind ntre ele
foloasele i pierderile.
Caractere juridice:
. este, de regula, un contract multilateral;
. este un contract cu titlu oneros si caracter lucrativ;
. este un contract comutativ;
. este un contract cu executare succesiva;
. este un contract intuitu personae;
. este un contract consensual;
. este un contract civil si nu comercial.
1.2. Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i reprezint
mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul poate cere oricnd
informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor asociai, fiecare
are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la ncheierea actului juridic n
numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce societatea civil,
acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanim n cazul
neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea societii. Totodat, el
poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea civil care
are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu normele privind contractul
de mandat.
 56

1.3. Soluionai spea

A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei
case de locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de
participani, acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20 de apartamente).
Dup nceperea construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia
casei, ultimul urmnd s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea
construciei, C a refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.

In cazul dat A, B si C, se obliga reciproc sa urmareasca in comun scopuri economice: constructia si

exploatarea unei case de locuit, fara a costitui o persoana juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile.
In speta, A l-a atras pe D din motiv ca avea probleme finaciare si tot el a decis ca D va obtine 6 apartamente
din casa care urma sa fie contruita si exploatata. Legea prevede ca cotele-parti din patrimoniu nu pot fi
transmise tertilor (in cazul dat D) fara incuviintarea celorlalti asociati (respectiv B si C). In cazul dat C este
indreptatit sa refuze sa-i transmita lui D 2 apartamente, daca initial nu a incuviintat acest lucru.
In cazul dat A, B si C, se obliga reciproc sa urmareasca in comun scopuri economice: constructia si
exploatarea unei case de locuit, fara a costitui o persoana juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile.
In speta, A l-a atras pe D din motiv ca avea probleme finaciare si tot el a decis ca D va obtine 6 apartamente
din casa care urma sa fie contruita si exploatata. Legea prevede ca cotele-parti din patrimoniu nu pot fi
transmise tertilor (in cazul dat D) fara incuviintarea celorlalti asociati (respectiv B si C). In cazul dat C este
indreptatit sa refuze sa-i transmita lui D 2 apartamente, daca initial nu a incuviintat acest lucru. .
 57

Testul 23
1. Noiunea i felurile motenirii.
1.1. Noiunea motenirii
Prin motenire se nelege transmiterea patrimoniului (totalitatea drepturilor i obligaiilor patrmoniale care
pot fi evaluate n bani, privite ca o sum de valori active i pasive, strns legate ntre ele, aparinnd unor
persoane fizice sau juridice determinate) unei persoane fizice decedate ctre una sau mai multe persoane n
via (persoane fizice, persoane juridice ori stat). Prin urmare, normele care guverneaz instituia motenirii
snt aplicabile numai n cazul morii unei persoane fizice, dar nu i n cazul ncetrii existenei unei persoane
juridice.
1.2. Caracterizai felurile motenirii
Dup izvorul ei, motenirea poate fi de dou feluri: legal i testamentar. Motenirea este
testamentar dac transmisiunea motenirii are loc n baza unui testament, adic cel ce a lsat motenirea
a desemnat prin propria voin acele persoane care l vor moteni. Motenirea este legal dac cel ce a
lsat motenirea nu a ntocmit un testament sau dac dei exist testament, ultimul nu este valabil. Se
vor aplica normele cu privire la motenirea legal i n cazul n care cel care las motenirea a ntocmit
testament, ns acesta nu conine dispoziii referitoare la transmisiunea patrimoniului succesoral.
De fiecare dat cnd o persoan decedeaz fr a lsa un testament prin care s dispun de bunurile sale
dup moarte, transmiterea patrimoniului succesoral se va face persoanelor, n modul, ordinea i n cotele
determinate de lege. Regulile succesiunii legale se vor aplica i n cazul n care defunctul a dispus prin
testament doar de o parte din bunurile sale, dac testamentul nu este valabil, precum i atunci cnd defunctul
a lsat testament, ns acesta nu se refer la transmiterea patrimoniului succesoral, ci la alte dispoziii
(numirea executorului testamentar, cu privire la funeralii, nlturarea de la motenire etc.) Persoanele care
dobndesc motenirea n temeiul legii sunt motenitori universali, cu vocaie la ntregul patrimoniu lsat de
defunct, chiar dac, atunci cnd exist mai muli motenitori, ei beneficiaz numai de o fraciune din
motenire. Motenitorii legali nu pot avea vocaie numai la bunuri singulare, privite izolat, adic nu pot
exista motenitori legali cu titlu particular. Motenirea testamentar are loc n virtutea voinei persoanei
decedate, manifestate de acesta n timpul via, prin una din formele de testament prevzute de lege. Cel
care las motenirea n acest mod este numit testator, iar cei chemai s moteneasc - motenitori
testamentari, care pot fi: - universali, atunci cnd culeg ntreg patrimoniul defunctului; - cu titlu universal,
cnd dobndesc doar o fraciune din patrimoniul succesoral; - cu titlu particular, cnd culeg doar un bun sau
anumite bunuri determinate. Motenirea testamentar i cea legal pot coexista. Astfel, dac testatorul nu a
testat ntregul su patrimoniu sau dac exist motenitori rezervatari, care beneficiaz de dreptul la o parte
din motenire chiar i mpotriva voinei testatorului, partea rmas i rezerva succesoral se va atribui
corespunztor motenitorilor legali i motenitorilor rezervatari.
1.3. Delimitai transmisiunea drepturilor i obligaiilor prin motenire de transmiterea acestora
prin acte ntre vii, utiliznd caracterele juridice ale motenirii

Transmiterea motenirii are loc numai la moartea unei persoane fizice prin efectul acestei mori, fie c este
vorba de moartea fizic constatat, fie c este vorba de moartea declarat prin hotrrea instanei de
judecat. Astfel, ceea ce deosebete transmisiunea succesoral de transmisiunea prin acte ntre vii, este
faptul morii persoanei fizice, patrimoniul creia urmeaz a fi transmis ctre motenitorii si. Prin motenire
 58

se transmite un patrimoniu sau o frac iune din acesta, cu activul i pasivul su, ceea ce o deosebe te de o
transmisiune prin acte juridice ntre vii care au ca obiect, n principiu doar bunuri singulare. Cu alte cuvinte,
o persoan nu-i poate transmite n timpul vieii ntregul patrimoniu, acesta fiind legat intim de nsi
existena persoanei fizice i reprezentnd de altfel latura economic a personalitii.

2. Contractul de comision.
Societatea comercial A a ncheiat contract de comision cu societatea comercial B, prin care ultima se
obliga s cumpere pentru prima mere la preul de 5 lei pentru 1 kg. Avnd n vedere conjunctura de pia,
comisionarul a cumprat merele la preul de 6 lei pentru 1 kg. Comitentul a acceptat cumprtura, dar ia
restituit comisionarului cheltuielile suportate n legtur cu cumprarea merelor la preul de 5 lei pentru 1
kg., aa cum era prevzut n contract. Comisionarul s-a adresat n judecat, cernd de la comitent restituirea
diferenei de pre.

2.1. Stabilii forma n care se ncheie contractul de comision

Legea nu impune conditi speciale cu privire la forma contractului de comision . astfel fiind un contract
consensual se incheie prin acordul de vointa al partilor. In ceea ce priveste o varietate a contractului de
comosion si anume contr. de consignatie acesta se incheie in scris in 2 exemplare pt ambele parti.

2.2 Caracterizai sintagma comisionarul ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul
comitentului. n ce cazuri comisionarul are dreptul s se abat de la indicaiile comitentului?
Comisonarul actioneaza ca un mandatar fara drept de reprezentare, efectele a j incheiate cu un tert
rasfrangandu-se asupra lui. Mai mult, actele juridice incheiate dau nastere de dr si obligatii doar pentru
comisionar, iar comitentul nu poate inainta astfel pretentii tertilor. De asemenea comisionarul nu e
responsabil pt neexecutarea actelor juridice de catre tertii cu care a contractat, cu exceptia cazului cand a
garantat in fata comitentului executarea obligatiilor de catre terti, in caz contrar comitentul suporta riscul.
Comisionarul este in drept sa se abata de la indicatiile comitentului daca o cer interesele comitentului sau
daca nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a comitentului, sau nu a primit raspunsul in timp util.
(2) In cazul in care a vindut bunurile la un pret mai mic decit cel indicat de comitent, comisionarul trebuie
sa acopere diferenta daca nu demonstreaza ca nu a putut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la
un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
(3) In cazul in care comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie sa
declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea actului
juridic. In caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii.
(4) Daca comisionarul declara ca acopera diferenta de pret, comitentul nu are dreptul sa renunte la actul
juridic.
2.3 Soluionai spea. Argumentai soluia.
In cazul in care comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie sa
declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea actului
juridic. In caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. Consider ca in situatia data, A e
obligat sa restituie diferenta de pret. Acesta a avut posibilitatea de a renunta la actul juridic incheiat de B,
insa nu a folosit acest drept, respectiv acesta a acceptat conditiile cumpararii .
 59

Testul 24
1. Forma testamentului.
1.1 Enumrai formele testamentului.
a) Olograf: testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
b) testamentul autentic: autentificat notarial precum si asimilat cu cel autentificat notarial (pers in detentie,
pe aeronava, internata in clinica)
c) testamentul mistic: (secret) fara a permite altor persoane, inclusiv notarului, de a lua cunostina cu
continutul acestuia.
1.2 Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. Se intocmeste cu respectarea
conditiilor generale de intocmire a actelor autentice: cosimtamant neviciat, valabil exprimat, capacitate de
exercitiu si autentificarea notariala.
Se admite semnarea de catre o terta persoana daca testatorul nu poate semna testamentul: la rugamintea si
in prezenta lui, a notarului, si cel putin 2 martori (vor confirma manif de vointa a testatorului. Daca
testatorul e surd, mut este necesar interpretul.
1.3 Stabilii corelaia dintre:
a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Tipul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala. Revocarea,
sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament asimilate
celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul unitatii, institutului si
colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul principal, seful adjunctii lor. Adica in
locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar valabilitatea acestuia
se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile legale, ori doar asa ar putea produce
efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca testamentul
nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex: testatorul analfabet sau
surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in prezenta a 2 martori, sau daca
testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.
2. Contractul de consignaie.

A a ncheiat contract de consignaie cu magazinul de consignaie B, prin care ultimul se obliga s

vnd un televizor nou la preul de 2000 lei. Peste 10 zile comisionarul a vndut televizorul lui C.
Dup expirarea a 5 zile, C a constatat c televizorul are vicii ascunse. Drept urmare, C a solicitat
comisionarului restituirea preului sau reducerea acestuia. Comisionarul a refuzat satisfacerea cerinei lui C,
motivnd refuzul su prin faptul c bunurile cumprate n reeaua de comer de consignaie nu se supun
restituirii, iar viciile puteau aprea din vina lui C.
C a acionat n judecat comisionarul, solicitnd restituirea preului n mrime de 2000 lei. La
examinarea cauzei, s-a solicitat efectuarea expertizei, care a constatat c viciile televizorului existau la data
vnzrii lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A n calitate de prt i eliberarea sa de rspundere.
 60

2.1. Noiunea contractului de consignaie; - 3 puncte

Contractul de consignatie (acordul consignational) se incheie intre subiectul activitatii comerciale care
primeste marfurile la consignatie (comisionarul) si PF/PJ care le preda la cosnignatie (comitentul), potrivit
caruia comisionarul se obliga sa efectueze din insarcinarea comitentului una sau mai multe tranzactii
comerciale in numele sau, in scopul vanzarii lor cu amanuntul pt o anumita recompensa (comision)
2.2. Stabilii particularitile contractului de consignaie n raport cu contractul de comision;
n esen acest contract este o varietate a contractului de comision: consignantul mputernicete pe
consignatar s fac acte juridice n nume propriu dar pe seama consignantului.

El are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama consignantului.

Exist trei particulariti care justific tratarea lui ca i contract de sine stttor:

are ca obiect numai vnzarea de bunuri mobile ce aparin consignantului;

vnzarea se face la un pre dinainte stabilit de consignant;

consignantarul trebuie s restituie consignantului bunul dac nu a reuit s-l vnd sau s-i remit preul
vnzrii.
- se incheie in scris
- se intocmeste in 2 exemplare (primul se inmaneaza comitentului iar al doilea ramane la comisionar)
- la contr de consignatie obiectul material il reprezinta obiectele deja uzate sau care nu mai sunt utile
comitentului
- in contr de comision, comisionarul nde regula e intreprinzator, la constignatie comisionarul este subiectul
activitatii comerciale care primeste marfurile la consignatie
2.3. Soluionai spea. Cine va avea calitatea de prt? Argumentai rspunsul.
Nu pot exista raporturi directe ntre consignani i teri, deci prt va fi B consignatarul i va plti
cumprtorului suma de 2000 lei i ulterior va nainta o aciune n regres contra consignantului.
 61

Testul nr. 25

1. Deschiderea succesiunii.
1.1 Stabilii locul deschiderii succesiunii
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din punct de
vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura succesoral este de
competena notarului de la locul deschiderii succesiunii. Drept consecin, cererea de acceptare sau
renunare la succesiune se depune la acest notar, care este mputernicit si a msuri pentru paza averii
succesorale i eliberarea certificatului de motenitor. Potrivit CC, locul deschiderii succesiunii este ultimul
domiciliu al celui care a lsat motenirea. Regula ultimului domiciliu se impune i din considerente de ordin
practic, deoarece la ultimul domiciliu se afl, de obicei, nscrisurile defunctului i tot acolo se pot culege
informaiile despre motenitorii defunctului i despre masa succesoral. De regul, domiciliul persoanei este
indicat n actul de identitate. n cazul n care domiciliul real nu corespunde cu cel trecut n actele de
identitate, cel interesat va putea face dovada domiciliului defunctului prin orice mijloace de prob. Dac
ultimul domiciliu nu este cunoscut, locul deschiderii succesiuni va fi considerat locul aflrii bunurilor
succesorale. In cazul n care acestea se afla n locuri diferite, deschiderea succesiunii se va produce la locul
de aflare a prii celei mai valoroase din bunurile imobile, iar n lips de imobile - la localul unde se afl
partea principal ca valoare a bunurilor mobile.
1.2 Caracterizai data deschiderii succesiunii. Stabilii importana ei.
Data (momentul) deschiderii succesiunii. Potrivit art. 1440 Cod civil, momentul deschiderii succesiunii se
consider cel al decesului persoanei care a lsat motenirea sau data rmnerii definitive a hotrrii
judectoreti privind declararea morii lui.
Data morii persoanei se probeaz prin act de deces, ntocmit n temeiul certificatului medical constatator al
decesului, eliberat de o unitate sanitar, sau hotrrii judectoreti privind declararea morii persoanei . n
ambele cazuri, att n cazul morii fizice constatate, ct i n cazul declarrii judectoreti a morii, momentul
decesului poate fi dovedit prin orice mijloace de prob. Stabilirea exact a momentului (datei)
deschiderii succesiunii prezint importan din urmtoarele motive:
n funcie de acest moment se determin persoanele chemate la motenire, n temeiul legii sau al
testamentului, dup caz, capacitatea succesoral a acestora, precum i drepturile ce li se cuvin asupra
motenirii;
la aceast dat se determin componena i valoarea patrimoniului succesoral;
de la aceast dat ncepe a curge termenul de 6 luni pentru opiunea succesoral;
n cazul n care exist mai muli succesori, aceasta este data de la care se nate starea de indiviziune
ntre acetia i n raport cu care se va produce efectul declarativ al partajului la ieirea din indiviziune;
n cazul unui conflict n timp a unor legi, n funcie de aceast dat se determin legea aplicabil.
Astfel, determinarea cercului de motenitori, chemai s culeag motenirea, se va efectua conform
normelor existente la data deschiderii succesiunii. Actele ulterioare deschiderii succesiunii, cum ar fi
acceptarea sau renunarea la succesiune ori partajul averii succesorale, vor fi guvernate de legea n vigoare
la data svririi lor.
1.3 Stabilii corelaia dintre:
a) locul deschiderii succesiunii locul decesului celui ce a lsat motenirea;
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din punct de
vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura succesoral este de
competena notarului de la locul deschiderii succesiunii. Locul deschiderii succesiunii prezinta importanta pt
 62

a determina organelor comeptente teritoriale sa rezolve diferite probleme privind mostenirea . Pentru
stabilirea locului deschiderii succesiunii , ne intereseaza nu atit locul unde a decedat cel care lasa mostenirea
si nici locul resedintei , ci ultimul sau domiciliu.
b) momentul deschiderii succesiunii data deschiderii succesiunii;
Data (momentul) deschiderii succesiunii - se consider cel al decesului persoanei care a lsat motenirea
sau data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti privind declararea morii lui.
c) data deschiderii succesiunii procedura succesoral;
d) locul deschiderii succesiunii procedura succesoral.

2. mbogirea fr just cauz.

2.1. Noiunea mbogirii fr just cauz
- faptul juridic licit prin care are loc mrirea patrimoniului unei persoane prin micorarea corelativ a
patrimoniului altei persoane, far ca pentru acest efect s existe o cauz just sau un temei juridic. In acest
fapt juridic creditor este persoana al carui patrimoniu s-a diminuat , iar debitor este persoana al carui
patrimoniu s-a marit , ultimul avind obligatia de a restitui valoarea cu care s-a imbogatit.
- CC: Persoana care, fara temei legal sau contractual, a dobindit ceva (acceptant) ca urmare a executarii unei
prestatii de catre o alta persoana (prestator) sau a realizat in alt mod o economie din contul altuia este
obligate sa restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul daca
imbogatirea fara justa cauza a avut loc ca rezultat al comportamentului uneia dintre parti, a unui tert sau ca
urmare a unei cauze independente de vointa lor.
2.2. Caracterizai condiiile mbogirii fr just cauz
Conditii materiale :
a) sa existe o imbogatire a piritului : dobindirea unui bun , imbunatirea unui lucru , folosirea de un bun ,
prestarea numai a unor servicii, evitarea unor cheltuieli
b) sa existe o diminuare a patrimoniului creditorului : iesirea unor valori din patrimoniul lui, prestarea unor
activitati sau servicii care nu au fost remunerate , efectuarea unor cheltuieli in favoare imbogatitului.
c) marimea patrimoniului piritului si diminuarea patrimoniului reclamantului sa aiba o cauza unica.
Conditii juridice :
a)imbogatirea si saracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o cauza justa.
b)imbogatitul sa fie de buna- credinta.
c)creditorul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru realizarea dreptului sau de creanta
impotriva piritului

2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul.

Potrivit contractului de vnzare-cumprare, la 28.01.2008 A a transferat lui B 120 000 lei prin intermediul
bncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. n procesul verificrii, s-a constatat c A a greit contul bancar al
cumprtorului, astfel nct banii au fost virai n contul lui C, care i-a cheltuit. B a cerut de la A achitarea
preului i plata dobnzii legale de ntrziere.

Nu este relevant faptul daca imbogatirea fara justa cauza a avut loc ca rezultat al comportamentului
uneia dintre parti, a unui tert sau ca urmare a unei cauze independente de vointa lor.
Respectiv, C, va fi obligat, in orice caz, sa restituie ceea ce a primit, intrucat nu exista justa cauza
pentru virarea mijloacelor pe contul sau, iar acesta stia despre acest fapt.
Intrucat vinovat de faptul ca banii au fost transferati pe alt cont decat cel care trebuia este chiar A, B
va fi in drept sa ceara de la A achitarea pretului, cat si plata dobanzii legale de intirziere.
 63

Testul nr. 26

1. Contractul de cont bancar.

1.1 Noiunea contractului de cont bancar

Prin contractul de cont bancar, banca se obliga sa primeasca si sa inregistreze in contul titularului de
cont( titular ) sumele banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate(virate ) din conturile
altor pesoane, sa execute in limitele disponibilului din cont ordinile titularului privind transferarea unor
sume catre alte persoane , retragerile din numerar, precum si sa efectuieze si alte operatiuni din contul
titularului din insarcinaarea lui in conformitatea cu legea, cu contractul si cu uzantele bancare, iar titularul sa
aschite bancii o remuneratie pt serviciile presttate.
1.2 Caracterizai elementele contractului de cont bancar
Subiectii- partile contractului de cont bancar sunt banca( institutie financiara persoana juridica) si
titularul contului (clientul), banca este acel subiect care atributia de a transfera prin diferite instrumente de
plata depozitele sau echivalentele acestora atrase de la persoane fizice sau juridice. In calitate de titulari pot
fi pers. F/J., legea nu stabileste restrictii privind persoanele ce pot fi tittulari ai conturilor curente.
Obiectul- reprezinta serviciile oferite de banca titularului contului(clientul): primirea si inregistararea in
contul titularului a sumelor banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate din conturile
altor persoane, executarea ordinilor clientului, privind transferul unor sume catre o alta persoana, retragerile
de numerar precum si efectuarea altor operatiuni in contul titularului din insarcinarea lui.
Forma- legea nu contine dispozitii speciale referitoare la forma contractului respectiv, prin urmare
trebuiau sa fie aplicate dispozitiile generale privind forma actului juridic, insa in practica asemenea
contracte se incheie in forma scrisa, cu ajutorul formularelor tipizate. Contractul de cont bancare este de
regula un contract de adeziune.
Termenul- acest contract poate fi incheiat pe o perioada determinata sau nedeterminata.
Pretul- titularul achita bancii o anumita suma pentru serviciile prestate
1.3 Delimliitai contractul de cont bancar de alte contracte asemntoare (depozit, mprumut,
mandat, etc.).
O legatura strinsa se evidentiaza dintre contractul de cont bancar si cel de mandat, astfel din codul civil
rezulta ca in cadrul raporturilor dintra banca si client li se aplica dispozitiile referitoare la contractul de
mandat(1230 Cc alin4),si anum dupa cum in contractul de mandat, mandataruk este obligat sa indeplineasca
indicatiile mandantului, tot asa banca este obligata sa urmeze indicatiile clientului. Totusi raporturile din
cadrul contului bancar nu se reduc doar la mandat, intrucit au unb caracter complex si sunt puternic marcate
de specificul operatiunilor din sfera bancara.
In opinia doctrinarilor contractul de cont bancar contine elemente ale contractului de imprumut, insa
totusi acestea se deosebesc.delimitarea acestor 2 contracte rezulta DIN SCOPUL PE CARE il urmareste
fiecare din ele: daca in contractul de imprumut, imprumutatul, atragind fondurile altor persoane , isi
satisface propriile necesitati, atunci in contractul de cont bancar, banca satisface necesitatile titularului.
Contul bancar are asemanari cu contractul de depozit bancar, in ambele contracte este utilizat contul
bancar ca instrument al tehnicii contabile si al reglementarilor creantelor banesti. Atit raportul juridic de
cont bancar cit si de depoyit bancar se initiaza prin depunerea la banca a unei sume banesti care se
inregistraza intrun cont bancar. Deosebirea dintre acestea 2 rezulta din functiile economice pe care le
indeplinesc: functia depoyitului bancar este atragerea de catre banca a fondurilor ce apartin publicului in
scopul punerii lor in circulatie., iar functia contului bancar este satisfacerea necesitatilor clientului prin
operarea de incasari, retrageri sau plati dispuse de acesta.
 64

2. Contractul de asigurare de bunuri.

A a asigurat casa, pentru toate riscurile, la o sum asigurat de 100 000 lei. n rezultatul unui incendiu,
casa a fost prejudiciat n proporii de 80%. Asiguratul a prezentat un certificat de la Oficiul Cadastral
Teritorial prin care se stabilea costul casei n mrime de 200 000 lei. innd cont de acest fapt asiguratul a
solicitat plata despgubirii de asigurare n mrime de 160 000 lei.

2.1. Stabilii importan sumei asigurate i persoana care stabilete suma asigurat.
Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cazul producerii evenimentului pentru
care sa incheiat contractul de asigurare. In cazul asigurarii bunurilor, suma asigurata poate fi echivalenta sau
mai mica decit valoarea reala a bunurilor. Suma asigurata are o importanta majora si de aceea ea trebuie
stabilita la incheierea contractului deoarece in cazul in care asiguratul dupa producerea riscului asigurat va
cere o suma mai mare decit cea prevayuta in contract ne vom afla in circumstantele unei supraasigurari care
ar putea stimula interesul asiguratului pentru provocarea riscului asigurat.determinarea sumei prezinta
importanta si din cauza faptului ca ea contribuie la calcularea primei de asigurare. Suma asigurata este
stabilita in comun acord de catre asigurat si asigurator. Asiguratorul are dreptul dea stabili valoarea reala a
bunului prin expertiza.In dependenta de suma stabilita asiguratul va achita prima de asigurare care este o
plata anticipata pe care o plateste asiguratorului pentru a prelua riscul.
2.2. Determinai corelaia dintre valoarea bunului i suma asigurat.
Poate depi suma asigurat valoarea bunului? din art 6 al legii cu privire la asigurari, suma asigurata este
limita maxima a raspunderii asiguratorului in cazul producerii riscului asigurat. Legislatia nu permite
contestarea sumei asigurate a bunului stabilite prin acordul partilor,decit in cazul in care asiguratorul va
demonstra ca asiguratul la indus in eroare in mod intentionat. Despagubirea de asigurare platita de
asigurator va fi stabilita de catre acesta in deprendetnta de starea bunurilor asigurate in momentul producerii
riscului asigurat. Ea nu poate depasi valoarea bunului,cuantumul pagubei si nici sum,a asigurata prevazuta
in contract. Acest fapt rezida in necesitatea evitarii supraasigurarii, care ar stimula interesul asiguratului dea
produce evenimentul asigurat
2 .3. asiguratul nu poate solicita plata despagubirii ca fiind mai mare decit suma asigurata prevazuta in contract. Dat
fiind faptul ca suma asigurata se stabileste in comun acord atunci asiguratul trebuia sa efectuieze o expertiza si sa
stabileasca valoarea reala a bunului si sa prezinte certificatul de la of cadastral la incheiera contractului, in cazul in
care suma asigurata prevazuta in contract era sa fie una mai mare evident se marea si plata primei de asigurare care
este o plata anticipata din partea asiguratului pentru preluarea riscului de catre asigurator. Din aceste considerente
asiguratorul nu va fi obligat la plata sumei de 160000 lei deoarece suma asigurata era de 100000 lei si prima de
asigurare a fost achitata din 100000 lei in cazul respectiv aflindune in cazul unei suprasigurari.
 65

Testul 27

1. Contractul de factoring.
1.1 Noiunea contractului de factoring -
Noiunea contractului de factoring. -
Prin contractul de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s cedeze
celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea n viitor
din contracte de vnzri de bunuri, presri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar factorul i asum
cel puin dou din urmtoarele obligaii:
a finanarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi i pli n avans;
b inerea contabilitii creanelor;
c asigurarea efecturii procedurilor de somare i de ncasare a creanelor;
d asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate
1.2. Caracterizai elementele contractului de factoring. -
Prile contractului de factoring sunt urmtoarele: ntreprinderea de fac. factoring (factor), care dobndete
creanele de la partenerul su contractual i care presteaz acestuia unele servicii sau efectueaz lucrri cu o
ter persoan, i aderentul - furnizorul de bunuri i servicii.
Din coninutul normei stipulate n art. 1290 CC reiese c prile factoringului pot fi doar persoanele ce
constituie subieci de drept, care practic activitatea de antreprenoriat i sunt nregistrate ntr-o form
organizatorico-juridic, prevzut de lege.
In calitate de ntreprindere de factoring n Republica Moldova pot activa instituiile financiare care au
dreptul de a efectua activiti financiare. Aceste j instituii pot activa n calitate de ntreprindere de factoring
n virtutea statutului lor juridic, stabilit de Legea instituiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, fr
necesitatea de a primi o autorizaie (licen) special. Problema ns const n faptul c n Legea privind
licenierea unor genuri de activitate nr. 451-XV din 30 iulie 2001. In art. 8 al acestei legi nu este indicat
factoringul ca gen de activitatea pentru care este necesar licena 6. Prin urmare, n calitate de ntreprindere
de factoring poate activa, pur teoretic, orice persoan juridic de drept privat cu scop lucrativ (comercial). O
asemenea problem exist i n alte ri. Pentru comparaie putem meniona c n baza art. 825 CC al
Federaiei Ruse n calitate de factor pot activa doar bncile, instituiile financiare i alte organizaii
comerciale, care dispun de licen pentru acest gend, activitate. Ins legislaia Federaiei Ruse nu stabilete
care organ de stat esj mputernici de a elibera o astfel de licen.
Obiectul contractului de factoring l constituie creanele cesionate sau serviciile prestate i lucrrile
efectuate de ctre factor. Potrivit art. 1290, alin. 4 prile sunt obligate s precizeze mrimea volumul,
domeniul i caracteristicile creanelor care fac obiectul contractului. Pot fi cesionate creanele existente sau
viitoare, precum i cele condiionate.
Obiectul contractului de factoring pot fi toate creanele aderentului sau doar o parte din ele (art. 1292 CC).
Cesiunea creanelor aderentului ctre factor are valoare juridic i n cazul n care ntre aderent i debitor
exist o convenie ce interzice o astfel de cesiune. Prin urmare, aceast clauz contractual, potrivit legii, nu
are putere juridic pentru contractul de factoring.
Contractul de factoring se ncheie n form scris (art. 1290, alin. 2 CC).
Forma contractului se determin n dependen de forma tranzaciei pe care se bazeaz creana. Forma poate
fi simpl sau notificat. Contractul, conform cruia se efectueaz cesiunea creanelor existente sau viitoare,
legate de tranzacii care impun nregistrarea de stat, urmeaz s fie nregistrat n ordinea stabilit pentru
nregistrarea acestei tranzacii.
Factoringul, dup natura sa juridic, este un contract cu titlu oneros i se exprim prin preul datorat
factorului. Acest pre este comisionul ce se cuvine factorului pentru serviciile prestate. Comisionul
constituie un anumit procent din creanele cesionate, plus taxa stabilit pentru delcredere i alte servicii.
 66

Preul este o condiie esenial a contractului de factoring, care, prin urmare, influeneaz valabilitatea
acestei tranzacii. Astfel, potrivit art 1295, alin. 1 CC, contractul este nul n cazul n care nu prevede n mod
expres suma ce urmeaz s fie pltit factorului. Suma se calculeaz n funcie de circumstane, punndu-se
accentul mai ales pe o eventual tax delcredere i, suplimentar pe procentul care reprezint reinerile totale
din creanele cesionate.
Preul factoringului poate servi i drept garanie pentru factor. Potrivit art. 1295, alin. 2 CC, in cazul n care
factorul cere o parte din suma creanei ca garanie pentru acoperirea riscurilor legate de derularea
contractului, acesta djn urm trebuie s prevad In mod expres coninutul i mrimea sumei Garania nu
poate depi 20% din suma creanei.

1.3. Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii asemntoare
(credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). -
Avnd la baz principiile cesiunii de crean, contractul de factoring se deosebete esenial de o cesiune de
crean obinuit prin urmtoarele caral teristici:
a obiectul cesiunii este un drept, o crean, pe cnd obiectul factoringului pot fi i aciunile de
finanare a aderentului, inclusiv mprumuturile i plile n avans, inerea contabilitii creanei i
altele;
b In cesiunea de crean, o dat cu cesiunea creanei, asupra cesionarul lui, n virtutea legii, trec
garaniile i alte drepturi accesorii, pe cnfl drepturile i garaniile aderentului fa de debitor trec
asupra factol rului o dat cu ncheierea transferului creanei asupra factorului, dan numai n msura
n care acest fapt este prevzut de contractul de faci toring;
c cesiunea de crean poate avea loc nu numai n baza unui contract, darfl i n baza legii, a unei
hotrri judectoreti sau a unei decizii a autoritii publice, pe cnd transmiterea drepturilor
aderentu-1 lui n raporturile de factoring poate avea loc doar n baza contractului respectiv;
titularul unei creane o poate transmite, fr consimmntul debitorului, unui ter, dac aceasta nu
contravine esenei obligaiei, nelegerii ntre pri sau legii (art. 557 CC), pe cnd n contractul de factoring
despre cesiunea creanelor debitorii aderentului trebuie s fie notificai, iar n contractul de factoring
acoperit - fr notificarea creditorilor (art. 1299 CC).
Factoringul difer de cesiunea de crean obinuit i prin componena prilor participante la el.

2. Contractul de administrare fiduciar.

A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea cldirii de producere ce aparinea lui A. n cursul executrii obligaiilor sale administratorul
fiduciar B a obinut de la banc un credit pe termen de 6 ani, ipotecnd construcia ce forma obiectul
contractului.
Dup expirarea termenului contractului de administrare fiduciar, construcia a fost restituit lui A.
n legtur cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca a procedat la urmrirea bunului
ipotecat. A a intentat aciune reconvenional, solicitnd nulitatea contractului de ipotec, pe motiv c
termenul acestuia nu poate depi termenul contractului de administrare fiduciar.
2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar prin contractul de administrare fiduciara, o
parte(fondator al administrarii- fiduciant),preda bunuri in administrare fiduciara celeilalte parti
(administrator fiduciar- fiduciar),iar acesta se obliga sa administreze patrimoniul in interesul fondatorului
administrarii, administratorul fiduciar.
2.2. Caracterizai elementele contractului de administrare fiduciar
Partile contractul respectiv este un contract complex. Referitor la partile contractului de adm.fiduciara,
putem evedentia 2 situatii.1) in prima situatie suntem in cadrul raportului de adm fid bipartid, potrivit caruia
in calitate de parti urmatoarele persoane: fondatorul administrarii(fiduciant),care pred bunurile in
administrare fiduciara si adiministratorul fiduciar,care primeste bunurile de la fiduciant ,si se obliga sa le
admin. In interesele acesuia.2) in cea dea doua sit.suntem in prezenta rapotului de adm fid tripartid, conform
caruia prin contract poate fi desemnat in calitate de beneficiar un tert care poate inainta pretentii fata de
administrator, in cazul respectiv partile pot conveni ca prestatiile debitorului sa nu fie efectuate
creditorului,ci in favoarea unui tert(beneficiar). Fondatorul administrarii(fiduciant) poate fi in calitate de
fondator orice per.f.sau jurid.cu capacitatea juridica deplina. Administrator fiduciar (fiduciar) poate fi
orice persoana cu cap de exercitiu deplina cu exceptia aut.publice.admin fiduciar este persoana care
 67

infaptuind admin.fiduciara, asigura conservarea pastrarea patrimoniului transmis lui si obtinirea

beneficiului. Beneficiarul administrarii- de regula este fondatorul,insa ca exceptie prin contract poate fi
desemnat in calitate de beneficiar o terta persoan(alta dekit fondatorul administrarii) care are dreptul sa
inainteze pretentii proprii fata de admin fiduciar.
Obiectul juridic- sunt actele materiale si juridice savirsite de fiduciar in procesul administrarii bunului.
Obiectul material- este orice universalitate de bunuri care sunt existente la mom incheierii contractului,
cit si dobindite in viitor.pot fi transmise in adm fid. Si obiectele prop intelectuale
Forma- se incheie in forma scrisa. Daca nu sa va respecta conditia va fi lovit de nulitate.
Termenul- in codul civil nu este o norma care sa stabileasca termenul contractului, prin urmare deducem
ca partile prin comun acord stabilesc acest termen .
Pretul- contractul de adm fid este un contract cu titlu gratuit, remuneratia urmind sa fie platita
fiduciarului numai in cazul daca pretuk este prevazut in contract sau prevazut de lege.daca remuneratia este
prevazuta aceasta poate fi exprimata in pocente fata de venitul obtinut obtinut din adm fid sau printr-o suma
fixa de bani etc.(partile decid asupra remuneratiei si a formei acesteaia)

2.3. Cine este obligat s ramburseze creditul dup ncetarea contractului de administrare fiduciar?
Soluionai spea. Argumentai rspunsul.
Este important sa tim dac administratorul fiduciar a respectat condiia indicrii n actul
juridic ncheiat (contractul de credit) c acesta acioneaz n calitate de fiduciar. Conform art.
1059 alin.(1) Administratorul trebuie s indice n actul juridic faptul c el acioneaz n calitate de fiduciar.
Aceast condiie se consider respectat dac:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia s tie despre faptul c actul juridic este ncheiat de
administratorul fiduciar n aceast calitate;
b) n actul juridic ncheiat n scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar, meniunea
A.F.
Alineatul (2) al aceluiai articol prevede sanciunea pentru nerespectarea acestei conditii: n cazul cnd n actul
juridic nu se indic faptul c administratorul fiduciar a acionat n aceast calitate, el se oblig personal n faa terilor
i rspunde n faa acestora doar cu patrimoniul propriu.
Dac, totui, aceast cerin a fost respectat, aplicm prevederile art. 1058 alin. (2) Dup ncetarea administrrii
fiduciare i transmiterea ctre fiduciant a bunurilor, acestea pot fi urmrite n continuare pentru preteniile nscute n
legtur cu administrarea fiduciar.
n cea de-a doua situaie, dac administratorul fiduciar a ncheiat acel contract de credit fr a indica care este calitatea
n care acesta, de fapt, a acionat, atunci aplicm prevederile alin. (2) al art. 1059, i anume : n cazul cnd n actul
juridic nu se indic faptul c administratorul fiduciar a acionat n aceast calitate, el se oblig personal n faa terilor
i rspunde n faa acestora doar cu patrimoniul propriu.
n nici un caz nu va fi acceptat solicitarea lui A, adic nulitatea contractului de ipotec pe motiv c termenul acestuia
nu poate depi termenul contractului de administrare fiduciar.
 68

Test 28
1. Clasificarea asigurrilor.
1.1. Definii coasigurarea
Coasigurare-operaiune prin care doi sau mai muli asigurtori subscriu acelai risc, fiecare asumndu-i o
cot-parte din el; Coasigrarea este o asigurare directa in care exista mai multi asiguratori. Acest tip de
asigurari se practica in cazul unor bunuri extrem de valoroase ori care prezinta diferite riscuri etc. si cind
unul din asiguratori nu se poate oblige singur la plata despagubirilor de asigurare. Astfel obiectul asigurarii
va fi asigurat de 2 sau mai multi asiguratori in comun. In acest caz, asiguratorii vor diviza intre ei atit plata
indemnizatiei, cit si riscul asigurarii. Impartirea daunelor intre coasiguratori se va face in dependent de mai
multe criterii, si anume: valoarea bunului, valoarea pagubei, suma asigurata etc.
1.2. Caracterizai asigurarea dubl Asigurarea dubla sau reasigurarea are loc atunci cind asiguratorul
transmite o parte din raspunderea sa fata de asigurat unei alte organizatii de asigurare. In aceasta situatie
asiguratorul initial va dobindi calitatea de reasigurat, iar persoana care il va asigura se va numi reasigurator.
Reasigurarea este definite ca un contract prin care o persoana, numita reasigurator, se obliga, ca in schimbul
unei sume de bani (prima de reasigurare), sa suporte in totalitate sau in parte sumele pe care asiguratorul va
trebui sa le plateasca persoanelor asigurate (contractanti sau beneficiari) in baza contractelor incheiate cu
acestea. Reasigurarea se realizeaza independent de vointa asiguratului. Ea are drept scop o mai mare
dispersare a riscurilor, ce ar putea rezulta dintr-un contract de asigurare. Reasigurarea nu stabileste raporturi
intre asigurat si reasigurator, producind efecte doar intre partile contractane (reasigurator si asigurator). In
consecinta, asiguratul nu poate inainta careva pretentii direct reasiguratorului. Prin urmare in cazul
producerii riscului asigurat, reasiguratorul este obligat sa suporte plata indemnizatiilor (in totalitate sau in
parte) pe care reasiguratul le plateste) Daca in cazul producerii evenimentului asigurat, reasiguratorul se
oblige sa suporte integral sumele de bani ce urmeaza a fi platite de asigurator persoanei asigurate, atunci
reasigurarea este totala. Reasigurarea va fi partial, atunci cind reasiguratorul consimte sa achite doar o parte
din bani.
1.3.Stabilii deosebirile i asemnrile ntre asigurarea de daune i asigurarea de persoane.
Asigurarea de persoane are ca obiect un atribut al persoanei fizice, cum ar fi viata, sanatatea, capacitatea
de munca, atingerea unei anumite virste etc. Asigurarea de persoane nu are caracter de despagubire si
reprezitna o masura de prevedere, capitalizare a anumitor sume de bani si nu depinde nici de paguba
suferita.
La rindul ei asigurarea de daune include asigurarea de bunuri si asigurarea de raspundere civila.
Asigurarea de bunuri vizeaza anumite lucruri degradabile sau care pot fi distruse in timpul unor accidente
sau dezastre natural (case, autovehicule, bunuri ale gospodariei casnice, animale etc.).
Asigurarea de raspundere civila are ca obiect valoarea despagubirilor pe care trebuie sa le plateasca
asiguratul in urma prejudiciului cauzat unei persoane terte (de exemplu, in cazul accidentelor rutiere). Astfel
in executarea acestui tip de asigurari, mai intervine o a treia persoana, victima, care beneficiaza de o
protective speciala in conceptia legii.
n asigurarea de persoane, suma care urmeaz a fi pltit asiguratului sau beneficiarului asigurrii la
producerea evenimentului prevzut n contract reprezint indemnizaia de asigurare.
n asigurarea de bunuri i de rspundere civil, suma pe care asigurtorul o datoreaz asiguratului n vederea
compensrii pagubei produse de evenimentul asigurat reprezint despgubirea de asigurare, si
intotdeauna se plateste in limitele sumei asigurate.
 69

Comun pentru ambele tipuri de asigurari este faptul ca indemnizaia de asigurare sau despgubirea de
asigurare se pltete de ctre asigurtor n bani. Compensarea prejudiciului prin restabilirea sau repararea
bunurilor, prin prestarea de servicii se permite doar cu acordul scris al asiguratului.

2. Contactul de societate civil

2.1 Enumerai temeiurile de dizolvare a societii civile
a) expirarea termenului pentru care a fost constituit;
b) decizia asociailor;
c) declanarea procedurii lichidrii judiciare asupra patrimoniului societii civile;
d) imposibilitatea urmririi n continuare a scopului.
(2) Dac contractul nu prevede altfel, snt de asemenea temeiuri de dizolvare a societii civile:
a) moartea unuia dintre asociai;
b) declanarea lichidrii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociai;
c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciiu;
d) rezilierea.
2.2. Caracterizai contribuiile asociailor i stabilii regimul juridic al patrimoniului comun
In conformitate cu art. 1342 C.C., fiecare contribuabil este dator sa veste contributiile convenite prin
contract pentru constituirea fondului comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri, inclusive
din drepturi patrimoniale. Interpretind systemic normele care reglementeaza contractual de societate civila,
observam ca partenerii pot sa-si aduca aportul si prin munca (executarea anumitor lucrari, prestarea
serviciilor etc.)
Contributiile pot sa fie inegale si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu poate fi scutit de
obligatia de a aduce un aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta determinant la
repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa unor clauze
contractuale contrare, asociatul participa la venituri si suporta pierderile proportional cotei-parti ce-i revine
din patrimonial social. Daca marimea contributiilor nu a fost determinate prin contract, partile se oblige la
plata unor contributii egale.
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi si in forma de bunuri, bani sau in prestarea de
activitati, partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pentru determinarea cotelor-
parti ce le apartin.
Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor. De
patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce s-a
dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el.
2.3. Soluionai spea
A i B au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case de
locuit pe terenul care aparinea lui A. Potrivit contractului, B urma s acopere toate cheltuielile legate de
construcia casei, urmnd s mpart n cote egale beneficiul obinut din nchirierea casei. Dup
expirarea a 5 ani participanii s-au certat, astfel c A ia interzis lui B s foloseasc terenul i casa. B l-a
acionat n judecat pe A, cernd restituirea a 90% din costul casei, anexnd facturile care confirm c
60% din cheltuielile de construcie a casei au fost suportate de el. Totodat, prin munca sa personal B a
contribuit n mare msur la construcia casei.

Potrivit art. 1342 (1) participantii trebuie sa verse contributiile prevazute prin contract. In lipsa unor
dispozitii in acest sens, ei sint obligati la plata unor contributii egale. Din start vreau sa spun ca partile au
convenit prin contract, ca A pune la dispozitie terenul pentru constructia casei, iar B trebuie sa suporte toate
cheltuielile legate de constructia casei. Deci contributiile lor nu sunt egale
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional
cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social. De asemenea codul prevede ca eventualele excedente se
 70

impart intre parteneri proportional cotelor- parti. Deci daca instanta va considera ca probele depuse de B,
confirma faptul ca el a contribuit in masura de 80 % la constructia casei (inclusiv prin munca personala)
atunci instanta ii poate acorda aceste 80 %, deoarece asociaii particip la venituri i suport pierderile
proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.
Test 29

1.1 Definii noiunea contractului de intermediere i expunei caracterele juridice ale lui.
Prin contractul de intermediere, o parte (intermediar) se oblige fata de cealalta parte (client) sa actionize in calitate de
mijlocitor la incheierea unui sau mai multor contracte intre acesta si tert.
Contractul de intermediere are urmatoarele caractere juridice:
Consensual deoarece se considera incheiat din moment ce partile au convenit asupra clauzelor esentiale.
Sinalagmatic atit intermediarul cit si clientul se oblige reciproc si corelativ. Intermediarul intreprinde actiuni de
orice natura juridical pentru a incheia un contract sau mai multe, iar clientul se oblige sa achite remuneratia stabilita.
Oneros ambele parti urmaresc un interes patrimonial, interemediarul are scopul de a primi remuneratia, intr-o
oarecare masura, cistigul sau profitul sau in urma indeplinirii obligatiilor sale, iar clientul, la rindul sau se multumeste
cu desfasurarea unor activitati, sau indeplinirea unor scopuri in folosul sau.
Comutativ presupune faptul ca la momentul incheierii contractului de intermediere partile isi cunosc deja intinderea
prestatiilor la care se obliga.
Contract cu executare succesiva intermediarul isi executa drepturile si obligatiile prevazute de contract pe toata
durata acestuia, iar clientul nu se implica in activitatea acestuia, plateste remuneratia cuvenita si isi urmareste
interesul.
1.2 Determinai particularitile:
- contractului de intermediere a nchirierii de locuine. - Contractul prin care o parte (intermediar
locative) se obliga sa intermedieze ori sa indice celeilalte parti ocazia de a incheia un contract de inchiriere a unei
locuinte se aplica dispozitiile generale in masura in care din normele sectiunii cu privire la intermedierea inchirierii de
locuinte nu rezulta altfel.
Caracteristic acestui contract este existenta propriei reglementari referitoare la limitele obiectului contractului,
si anume la mijlocirea de catre intermediarul locative a inchirierii incaperilor destinate pentru locuit si a temeiurilor de
excludere a remuneratiei si pretentiilor de despagubire ale intermediarului locativ. Astfel contractual de intermediere a
incheierii de locuinte nu se poate incheia in cazul inchirierii spatiului locative in fondul locative de stat si obstesc de
locuinte, inchirierii camerelor de hotel si altor incaperi care nu sint destintate pentru locuit.
- contractul de intermediere a mprumutului - Contractul prin care o parte (intermediar al imprumutului)
se oblige sa intermedieze celeilate parti (client) un imprumut sau sa-I indice ocazia de a incheia un contract de
imprumut se aplica dispozitiile generale in masura in care normele sectiunii cu privire la intermedierea imprumutului
nu rezulta altfel.
Astfel conform notiunii date si altor specificari legislative ale acestui tip de contract rezulta ca obiectul
contractului este unul specific, si anume intreprinderea tuturor actiunilor de intermediere a unui imprumut sau
indicarea ocaziei de a incheia un contract de imprumut. Normele care reglementeaza acest tip de contract nu specifica
categoriile de imprumuturi care pot fi pasibili intermedierii, de aceea toate categoriile de imprumut cad sub incidenta
acestei norme.
Acest contract se incheie in scris, cu indicarea obligatorie a:
Marimea remuneratiei pentru intermediarul imprumutului intr-un raport procentual din valoarea
imprumutului;
Marimea, termenul, dobinda si amortizarea imprumutului (restituirea imprumutului);
Durata efectuarii platii, cursul acesteia, durata incarcarii cu dobinzi;
Costurile accesorii ale imprumutului;
Dobinda anuala efectiva;
Suma totala ce urmeaza a fi platita de comisionar;
Numele sau denumirea, adresa imprumutatorului.
Pentru ca interemediarul sa aiba dreptul la remuneratie, el trebuie sa-I acorde clientului imprumutl stability.
Conform legislatiei, remuneratia este conditionata de un rezultat concret si anume acordarea imprumutului, de aceea
orice alta conventie incheiata intre parti, care va stabili un alt sens sau o alta regula de remunerare se va considera
nula.
- contractului de intermediere comercial - Conform Codului civil este titular de drepturi si obligatii de
intermediar commercial persoana care desfasoara activitate profesionala pentru alte persoane, fara imputerniciri
 71

permanente in baza de contract, de intermediere a contractelor de achizitionare sau vinzare de bunuri sau titluri de
valoare, de asigurari, de operatiuni bancare, de transport de bunuri, de inchiriere de bunuri ale circuitului commercial.
Spre deosebire de alte activitati de intermediere generala, aceasta activitate a intermediarului commercial este
una profesionala si ofera anumite imputerniciri acestuia datoria calitatii juridice. Domeniile de activitate ale
intermediarului commercial sunt strict regelemntate si presupun anumite particularitati, care le deosebesc de cele
specificate in general. Prevederile acestor norme nu pot fi applicate la intermedierea altor operatiuni decit a celor
mentionate si a operatiunilor cu bunuri immobile.
Concluzionam ca activitatea de intermediere comerciala este desfasurata de intermediarul commercial, fara a
avea imputerniciri permanente in baza de contract. Raporturile dintre intermediarul commercial si client sunt
reglementate in baza contractului de intermediere comerciala, care are un obiect bine determinat si anume
intreprinderea tuturor actiunilor de intermediere pentru incheierea unui sau mai multor contracte comerciale.
1.3.Stabilii eventualele dificulti care pot aprea la aplicare normelor cu privire la remuneraia
intermediarului. Argumentai.
Cel care promite o remuneratie pentru intermedierea unui contract sau pentru indicarea ocaziei de incheire a unui
contract este obligat la plata remuneratiei doar atunci cind contractual este incheiat in urma indicatiilor date. In acest
sens obligativitatea platii unei remuneratii pentru intermedierea unui contract sau pentru indicarea ocaziei de incheiere
a unui contract survine doar cu conditia ca clientul incheie un contract in urma indicatiilor date de intermediar.
In doctrina acest fapt este criticat, deoarece aceasta norma poate genera controverse. Adica plata remuneratiei se va
produce doar atunci cind clientul va beneficia de actiunile intermediarului, exprimate prin incheierea contractelor in
urma indicatiei date de intermediar, Astfel in alte conditii cel care promite o remuneratie nu este obligat la aceasta,
tinind cont de faptul ca intermediarul ar fi actiona pentru intermedierea unui contract. In lipsa unor prevederi
contractuale exprese, va fi dificil de stability daca incheierea contractului a fost rezultatul indicatiilor oferite de
intermediar sau nu.
La fel probleme pot aparea si in situatia in care partile nu au prevazut expres in contractual de intermediere mariemea
remuneratiei. Legea prevede ca daca nu s-a convenit asupra marimii remuneratiei, este platita o remuneratie obisnuita
pentru astfel de acte. Totusi in practica putin probabil sa apara o astfel de situatie.
2. Dreptul de motenire.
Dup decesul lui A, la motenire pretindeau 3 motenitori fiii B i C i fratele D, incapabil de munc.
B a intentat aciune n judecat, cernd nlturarea lui C de la motenire, deoarece acesta s-a sustras
cu rea-voin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a lsat motenirea.
2.1 Enumerai cazurile de decdere a motenitorului din dreptul la motenire
Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:
a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a celui ce
a lsat motenirea dac aceste circumstane snt constatate de instana de judecat;
b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit astfel la
chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.
Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor prinii deczui din drepturile printeti care, la data deschiderii
succesiunii, nu snt restabilii n aceste drepturi i nici prinii (adoptatorii) i copiii maturi (inclusiv cei adoptai) care
s-au eschivat cu rea-credin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a lsat motenirea dac aceast
circumstan este constatat de instana de judecat.
Aceasta calitate de success nedemn atrage sanctiunea de decadere a mostenitorului de dreptul la mostenire.
2.2 Descriei caracterele nedemnitii succesorale
Se aplica numai in cazul savirsirii fapetelor pe care le-am enumerate la punctul 1;
Opereaza doar in temeiul hotaririi judecatoresti irevocabile, prin care persoana este declarata successor
nedemn;
Se aplica si produce efecte juridice atit pentru persoana declarata nedemna, cit si pentru mostenitorii sai;
Nedemnitatea se extinde numai fata de mostenirea persoanei culpabile de savirsirea unor actiuni ce atrag
decaderea din dreptul la succesiune;
Cel care lasa mostenire poate absolve (ierta) succesorul nedemn, prin dispozitie testamentara.
Nedemnitatea (nevrednicia) succesorala este decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul de a culege
o mostenire determinate, inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat de
o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia si fata de mostenitorii acestuia.
Nedemnitatea succesorala constituie o sanctiune deoarece stopeaza realizarea vocatiei succesorale pentru
anumite cazuri. Ea va fi aplicabila numai in cazul savirsirii faptelor expres determinate de lege, aceasta norma avind
un character imperative. Sanctiunea se aplica si produce efecte doar pentru autorul faptei. Aplicarea sanctiunii nu
 72

poate fi extinsa si la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat numai de la mostenirea persoanei fata de care a savirsit
fapte nedemne. La fel sanctiunea nedemnitatii se va aplica doar pentru faptele savirsite cu intentie (vinovatie).
2.3 Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin.
Ca temei pentru a declara successor nedemn sunt:
a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament,
a celui ce a lsat motenirea dac aceste circumstane snt constatate de instana de judecat;
b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor
acestora.
Deci, sustras cu rea-voin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a lsat motenirea nu este
temei de lipsire de motenire, sau de declarare de nedemn.

Test 30
 73

1. Coninutul contractului de comision.

1.1 Evideniai drepturile i obligaiile prilor
1.1. Comisionarul are obligatia sa incheie actele juridice prevazute in contactul de comision pe
nume propriu, dar pe contul celeilalte parti. De asemenea comisionarul este obligat sa respecte indicatiile
comitentului si sa execute actul in conditii cit mai avantajoase pentru comitent. Comisionarul e obligat sa
predea tot ceea ce a primit in baza executarii actului incheiat cu terta persoana comitentului.
Comitentul la rindul sau este obligat sa acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de
uzante. Comitentul este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar in
executarea contractului de commission. Comitentul are dreptul neconditionat de reziliere a contractului de
commission. In cazul rezilierii contractului, comitentul este obligat sa plateasca comisionarului pentru
actele juridice incheiate remuneratia stipulata sis a repare prejudicial cauzat prin rezilierea contractului.

1.2 Determinai coninutul obligaiei comisionarului de a respecta indicaiile comitentului, precum i

descriei efectele nerespectrii acestei obligaii
Intradevar comisionarul este obligat sa respecte indicatiile comitentului in procesul executarii contractului
de commission. Aceasta se explica prin faptul, ca actele juridice incheiate de comisionar, se incheie nu pe
contul sau dar pe contul contul comitentului, si prin urmare toate riscurile sunt suportate de acesta din urma.
Totusi sunt cazuri cind comisionarul are dreptul sa se abata de la indicatiile comitentului daca o cer
interesele comitentului sau daca comisionarul nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a
comitentului sau nu a primit raspunusl in timp util.
Codul civil stabileste anumite efecte in privinta actelor incheiate atit cu abaterea nesanctionata de la
indicatiile comitentului, cit si cu abatere sanctionata. Astfel in cazul in care a vindut bunurile la un pret mai
mic decit cel indicat de comitent, comisionarul trebuie sa acopere diferenta, daca nu demonstreaza ca nu a
putut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
Codul civil stabileste un remediu juridic pentru comitent si in cazul cind comisionarul prin abatere
de la indicatiile comitentului cumpara un bun la un pret mai mare decit acel care a fost stability in
contractual de commission.
In cazul cind comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie
sa declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea
actului juridic. In caz contrar se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. Astfel odata fiind informat de
catre comisionar depre cumpararea bunului la un pret mai mare decit cel stability prin contractual de
commission, comitentul are dreptul sa renunte la acest act juridic. Declaratia despre renuntarea comitentului
la actul juridic incheiat de comisionar trebuie facuta de acesta imediat din momentul cind a fost pus in
constiinta de cauza, in caz contrar prezumindu-se ca el a acceptat conditiile actului juridic.
1.3 Formulai drepturile i obligaiile comisionarului care rezult din raporturile cu terii.
Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul
juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
Comisionarul nu rspunde pentru neexecutarea obligaiilor de ctre ter, cu excepia cazului cnd a
garantat n faa comitentului executarea obligaiilor de ctre ter. n schimbul garaniei, comisionarul are
dreptul la o remuneraie special, numit provizion.
n cazul n care terul a nclcat obligaiile, comisionarul trebuie s-l informeze imediat pe comitent
i s adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul i cesioneaz drepturile care rezult din
actul juridic ncheiat ntru executarea contractului de comision.
Tinind cont de faptul ca riscul neexecutarii obligatiilor il suporta comintentul, atunci pentru formarea
cerintelor comintentului fata de terte persoane, comisionarul la cererea comitentului, ii cesioneaza toate
drepturile ce rezulta din actele juridice incheiate sau executate. De aceea in contractele de commission
 74

trebuie din timp prevazuta in contract cesiunea drepturilor fata de tertele persoane, precum si stabilirea
termenilor concreti de transmitere de catre comisionar comitentului a documentelor, necesare pentru
perfectarea cerereii de chemare in judecata. Daca nu se efectueaza cesiunea de creante, atunci comisionarul
singur, in calitate de creditor in obligatiile respective, poate inainta pretentii sau actiuni in instantele de
judecata. Iar adunarea de probe necesare, precum si informarea imediata a comitentului de incalcarea de
catre tert a obligatiilor tine de responsabilitatea comisionarului.
2. Contractul de depozit.
2.1 Argumentati dac trebuia sau nu Ion Pduraru s transmit n mod special bunurile la pstrare.
Sosind la Chiinu ntr-o deplasare de lung durat, Pduraru s-a cazat n hotelul Codru. Peste 3 zile din
odaia nchiriat au fost sustrase notebook-ul, paltonul i aparatul electric de brbierit, toate n sum de 1500
dolari, pe care nu le-a predat la camera de pstrare a hotelului.
Adresndu-se ctre administraia hotelului, Pduraru a cerut restituirea costului bunurilor sustrase, ns
administraia hotelului i-a refuzat, pe motiv nu le-a transmis la camera de pstrare a hotelului.
2.1 Argumentati dac trebuia sau nu Ion Pduraru s transmit n mod special bunurile la pstrare.
Ion Paduraru nu trebuia sa transmita in mod special bunurile spre pastrare deoarece, art. 1105
stabileste ca hotelurile si altele asemenea raspund pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunurilor
persoanelor fizice, pe care acestea le au cu ele in incaperile rezervate lor, chiar daca bunurile, cu exceptia
banilor, bijuteriilor, titlurilor de valoare, nu au fost predate in deposit in mod special. Conventia contrara
este nula.

2.2 Calificai raporturile juridice aprute ntre Ion Pduraru i hotelul Codru
Intre hotelul Codru si Ion Paduraru avem raporturi de prestari servicii (contract hotelier). Iar in
contextul contractului de depozit as vrea sa mentionez, ca contractul de prestari servicii(contract hotelier) de
regula este un contract principal in raport cu contractual de depozit hotelier.
2.3 Soluionai litigiul n esen
Deoarece codul civil prevede eliberarea de raspundere a hotelului doar in cazul cind bijuteriile,
valorile mobiliare si banii nu au fost predate in deposit in mod special, hotelul va fi obligat sa achite
contravaloarea notebookului, paltonului si aparatului electric de bierbarit (1500 dolari). Deci refuzul
hotelului de a restitui contravaloare bunurilor din motiv ca bunurile nu au fost predate in camera de pastrare
a hotelului este neintemiat si contravine legislatiei. Anunturile in hoteluri precum ca depozitarul nu raspunde
pentru pastrarea bunurilor nu are valoare juridica.
Raspunderea hotelului se excludea doar in cazut cind prejudiciul era sa fie cauzat de o forta majora,
de un oaspete al clientului sau de proprietatile bunului.

Test nr 31

1. Contractul de credit bancar.

 75

1.1. Noiunea contractului de credit bancar.

Prin contractul de credit bancar, o banca (creditor) se oblige sa puna la dispozitia unei persoane (debitor) o
suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primita si sa plateasca dobinda si alte sume aferente
prevazute de contract.

1.2. Drepturile i obligaiile prilor potrivit contractului de credit bancar.

Obligatiile bancii:
Principala obligatie a bancii ce reiese din contractul de credit bancar este punerea la dispozitia debitorului a
creditului in marimea si conditiile stabilite in contract. In functie de conditiile contractului, suma creditului poate fi
pusa la dispozitia debitorului integral sau in transe (rate).
Ca si in cadrul alte contracte bancare banca este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra tuturor faptelor
de care a aflat ca urmare a legaturilor de afaceri cu clientul.
Obligatiile debitorului:
Debitorul este obligat sa restituie creditul. De regula creditul se acorda pe un anumit termen. Termenul
creditului se calculeaza din momentul in care suma creditului a fost pusa la dispozitia clientului pina in momentul in
care suma respective a fost inregistrata in contul bancii. In functie de conventia partilor, creditul poate fi rambursat
integral sau in transe. De regula banca nu este in drept sa ceara rambursarea creditului inainte de termen, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege sau contract. Debitorul la rindul sau este in drept sa ramburseze in orice moment un astfel
de credit, achitind dobinda aferenta, daca creditorul nu are nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. Totusi in
acest caz creditorul v-a fi indreptatit la o despagubire corespunzatoare venitului rata insa cu deducerea din suma
pretinsa a cheltuielilor neefectuate datorita rambursarii anticipate a creditului, ca si acele beneficii pe care le
dobindeste prin utilizarea in alt fel a acestor fonduri.
Debitorul este obligat la plata dobinzii si a altor sume aferente(commission) creditului prevazute in contract.
O alta obligatie a debitorului este sa utilizeze creditul conform destinatiei, in cazul in care partile au convenit
in acest sens. In raporturile dintre banca si client, aceasta mentiune confera bancii dreptul de a controla utilizarea
fondurilor in concordanta cu destinatia prevazuta si dreptul de a rezilia contractul in cazul detunarii fondurilor de la
aceasta destinatie, cu obligatia pentru client de a rambursa imediat sumele utilizate.
Debitorul este obligat sa constituie si sa mentina pe toata durata executarii contractului garantiile de
rambursare a creditului asupra carora au connvenit partile.
Partile pot prevedea in contract si alte obligatii ale debitorului, cum ar fi: prezentarea spre verificare a
documentelor privind situatia financiara a debitorului, privind garantiile constituite si bunurile ce fac obiectul
acestora; prezentarea planului de afaceri, obligatia de a nu instraina si a nu greva cu noi sarcini bunurile gajate;
obligatia a incheia contracte de asigurare a bunurilor constituite ca garantii si de a cesiona in favoarea bancii
drepturile ce decurg din aceste contracte; obligatia de a informa banca despre survenirea unor imprejurari
neprevazute care ar putea periclita executarea obligatiilor.
Debitorul este in drept sa refuse creditul total sau partial. In acest caz el trebuie sa plateasca creditorului o
remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului (commission de neutilizare).

1.3.Evideniai particularitile elementelor contractului de credit bancar.

Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In continuare- banc,
pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani n
condiieprevzute de contract.
Conform art. 1236 (2) CC, contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor financiare n art.
32 (1) prevede c toate operaiunile de credit i garanieale bncilor trebuie consemnate n docu mente cont ractuale
din care s rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor respective.
 76

Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu advalidatem. Nerespectarea formei scrise
atrage efectele prevzute de art. 211 CC. n practic, la ncheierea acestor contracte se utilizeaz formulare tipizate
alctuite de banc. Ca i celelalte contracte bancare, contractul de credit bancar este un contract de adeziune.
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva repere pentru
determinarea, n linii generale, a clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor financiare (art. 3).
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei convenii
ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de prevederi pe care tre -
buie s le cuprind aceast documentaie:
a situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie personal;
b descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a bunurilor ce
fac obiectul garaniei;
c descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de rambursare,
obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;

2. Dreptul de motenire.

A a decedat n rezultatul unui accident. Mama acestuia, locuind n alt ora, a venit la nmormntarea,
achitnd datoriile celui ce a lsat motenirea i pltind facturile pentru apartament timp de 2 luni.
Dup 2 luni din momentul deschiderii motenirii, ea s-a ntors n oraul su. Dup expirarea unui an
din momentul decesului, mama celui ce a lsat motenirea s-a adresat soiei acestuia cu propunerea de
a mpri motenirea. Potrivit ei, motenirea urma s fie mprit la trei motenitori mama, soia
celui ce a lsat motenirea i o fiic nscut n afara cstoriei. Soia celui ce a lsat motenirea a
declarat c unicul motenitor este ea, deoarece mama defunctului a depit termenul de acceptare a
motenirii, iar fiica lui nu are dreptul la motenire, ntruct a fost nscut n afara cstoriei.

2.1 Definii motenirea

2.1. Noiunea motenirii Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce
a lsat motenirea) ctre succesorii si. Motenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauz de moarte,
universal, unitar i indivizibil, Motenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentar) i n
temeiul legii (succesiune legal).
2.2. Caracterizai acceptarea motenirii i formele ei . Succesiunea se consider acceptat cnd
motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraie de acceptare a succesiunii sau
intr n posesiunea patrimoniului succesoral. Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din
patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de
acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depune personal de catre mostenitor, vointa succesorului de a
accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.
Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a concluziona in sensul
acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile
declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acestor persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului, actiunile
concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea. Ex: administrarea si
folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe imobile, darea in arenda sau locatiune a bunurilor.
Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
2.3. Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin.
A a decedat n rezultatul unui accident. Mama acestuia, locuind n alt ora, a venit la nmormntare,
achitnd datoriile celui ce a lsat motenirea i pltind facturile pentru apartament timp de 2 luni. Dup 2
luni din momentul deschiderii motenirii, ea s-a ntors n oraul su.
Dup expirarea unui an din momentul decesului, mama celui ce a lsat motenirea s-a adresat soiei
acestuia cu propunerea de a mpri motenirea. Potrivit ei, motenirea urma s fie mprit la trei
motenitori mama, soia celui ce a lsat motenirea i o fiic nscut n afara cstoriei.
 77

Soia celui ce a lsat motenirea a declarat c unicul motenitor este ea, deoarece mama defunctului
a depit termenul de acceptare a motenirii, iar fiica lui nu are dreptul la motenire, ntruct a fost nscut
n afara cstoriei.

Mostenitori legali:
1. Mama cota parte din patrimoniul succesoral, din motiv ca aceasta in perioada de 6 luni a intrat in
posesia bunurilor succesorale prin faptul ca a achitat impozitele pt apartament.
2. Sotia cota parte din patrimoniul succesoral din motiv ca aceasta la fel ca prima e mostenitor de clasa
1, aici depinde daca ea a intrat in posesia bunurilor defunctului sau daca a depus declaratia de acceptare a
mostenirii la notar
3. Copilul in afara casatoriei la fel e mostenitor de clasa 1, indiferend ca e din afara casatoriei, dar din
motiv ca aceasta nici nu a intrat in posesia bunurilor si nici nu a depus declaratia propriu zisa la notar a
pierdut dreptuld e a dispune de cota sa parte din patrimoniul succesoral.

Testul nr. 32
1. Forma testamentului.
1.1. Enumerai formele testamentului.
 78

Testamentul olograf testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator

Autentic act juridic autentificat notarial , precumsi asimilat cu cel autentificat notarial.
Mistic testatorul poate intocmi test mistic, fara a permite altor pers, inclusiv notarului, de a lua cunostinta
de continutul acestuia.El trebuie sa fie scris, datat si semnat detestator, iar incalcarea acestor reguli atrage
nulitatea testamentului.

1.2. Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic.

Testamentul autentic e actul juridic autentificat notarial .Testamentele cetatenilor RM care se afla in
strainatate pot fi autentificate decatre consulii misiunilor diplomatice.
Sunt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de : medicul principal , sef, adjuncti in
probleme medicale, capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau aeronava, seful
institutiei de privatiune de libertate, daca testatorul se afla in locurile de privatiune de libertate..
Testamentele asimilate celor autentificate notarial pot fi autentificate de pers de sus doar daca testatorul ce
se afla in inst. respectiva e in imposibilitate de a autentifica testamentul la notar sau de a invita notarul in
institutie. Testamentul se intocmeste in 2 exemplare. La dorinta testatorului poate fi intocmit de terte pers,
notar sau de o pers imputernicita prin lege sa-l autentifice. Testatorul e obligat sa semneze personal
testamentul. In cazul testamentului autentic se admite semnarea test de catre o terta persoana , daca
testatorul dintr-o cauza asimilata nu poate semna testamentul , la rugamintea notarului, in prezetna a 2
martori se semneaza test. In testament se indica motivele carora testatorul nu a putut semna testamentul.
Daca testatorul e nevazator sau analfabet lui i se va citi testamentul in preztna a 2 martori , iar in cazul cind
testatorul e surd mut sau surdomut si analfabet , la intocmire va asista un interpret special , facindu-se in
testametn aceasta mentiune. Faptul ca testatorul a admis prezenta pers in a carei favoare se testeaza, la
intocmirea test nu paote constitui temei de anulare a testamentului, daca ea nu a semnat test in locul
testatorului sau in calitate de martor.
1.3.Stabilii corelaia dintre:

e) tipul testamentului fora juridic a acestuia;

f) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
g) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
h) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.

a) testamentul olograf testament scris in intregime personal datat si semnat de testator . testamentul
autentic - se bucura de forta probanta a oricarui inscris autentic , posibiliateade a fi contestat fiind redusa ,
intrucit notarul pastreaza un exemplar al testamentului autentificat , pierderea sau distrugerea testamentului
nu va avea impact negativ asupra mostenitorului , deoarece se va putea solicita o copie de la notar .
testamentul mistic -testamentul mistic asigura secretul dispozitiilor testamentare si poate fi pastrat spre a fi
ferit de falsificare sau distrugere. In cazul deteriorarii plicului sigilat testamentul mistic va fi nul, el va
ramiine totusi valabil daca va intruni conditiile testamentului olograf , avind aceeasi forta probanta .
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice. Pot aparea imprejurari care exclud
posibilitatea prezentarii testatorului la notar sau la alte persoane abilitate sa autentifice testamentul .
Din acest considerent legea asimileaza cu cele autentificate notarial testamentele autentificate de
1 medicul principal , seful , adjunctii lor in probleme medicale , medicul de serviciu al spitalului , al unei
alte institutii medicale , al sanatoriului , directorul sau medicul principal al azilului pt invalizi si batrini
,seful expeditiilor de explorari , expeditiilor geografice si altor expeditii similare .
2 capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau aeronava
3 comandantul (sef) unitatii , marii unitati , institutului si colegiului militar daca la locul aflarii lor nu
exista notar si daca testatorul este militar sau indeplineste serviciul in unitatea militara sau este persoana
civila sau membru al familiei acestuia
4 seful institutiei de privatiune de libertate
Testamentele autentificate de catre aceste persoane urmeaza a fi expediate cel putin a doua zi dupa
autentificare unuia dintre notarii de la locul institutiei date .

c) datarea testamentului valabilitatea acestuia; Printre elementele de validitate a testamentului olograf

constituie datarea lui de mna testatorului. Data trebuie s cuprind anul, luna i ziua cnd a fost ntocmit
testamentul. Datarea testamentului are importana pentru a putea stabili dac testatorul a avut descernmnt
n momentul ntocmirii testamentului, iar n caz de pluraliti de testamente succesive, cu dispoziii contrare
sau ncompatibile, n raport cu data lor se stabilete care testament exprim ultima voin a testatorului.
Lipsa datei atrage nulitatea testamentului olograf. ns, n cazul n care data este incomplet i se poate
 79

stabili cnd a fost ntocmit testamentul, precum i starea de capacitate a testatorului, testamentul va fi
valabil.
d)semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator. Autentic
este testamentul autentificat notarial, precum i cel asimilat cu cel autentificat notarial. Testatorul urmeaz
s semneze personal testamentul. Dac testatorul, dintr-o anumit cauz, nu poate semna personal
testamentul, la rugmintea i n prezena lui, precum i n prezena a cel puin 2 martori i a notarului, poate
semna o alt persoan. In acest caz, trebuie indicat cauza care l-a mpiedicat pe testator s semneze
personal. Martorii de asemenea semneaz n testament .

2. Contractul de societate civil.

A i B au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case
de locuit pe terenul care aparinea lui A. Potrivit contractului, B urma s acopere toate cheltuielile legate de
construcia casei, urmnd s mpart n cote egale beneficiul obinut din nchirierea casei.
Dup expirarea a 5 ani participanii s-au certat, astfel c A ia interzis lui B s foloseasc terenul i
casa. B l-a acionat n judecat pe A, cernd restituirea a 90% din costul casei, anexnd facturile care
confirm c 60% din cheltuielile de construcie a casei au fost suportate de el. Totodat, prin munca sa
personal B a contribuit n mare msur la construcia casei.

2.1 Enumerai temeiurile de dizolvare a societii civile;

Temeiurile de dizolvare a societatii civile sunte prevazute in CC , societatea civila se dizolva indiferent de
prevederile contractuale . Astfel temeiurile de dizolvare obligatorii sunt : 1)expirarea termenului pru care a
fost costituita societatea civila 2)declansarea procedurii lichidarii judiciare asupra patrimoniului soc.civile
3)imposibilitatea urmarii in continuare a scopului .
Daca contractul de soc civila nu contine clauze contrare, reprezinta temei de dizolvare si urmatoarele : 1)
moartea unui dintre asociati 2)declansarea lichidarii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociati 3)
lipsirea unui asociat de capacitatea de exercitiu 4) rezilierea contractului
2.2 Caracterizai contribuiile asociailor i stabilii regimul juridic al patrimoniului comun;
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi in forma de bunuri, bani sau prestarea unei acrtivitati ,
partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pru determinarea cotelor-parti ce le
apartin . Fiecare asociat este dator sa verse contributiile convenite prin contract pru constituirea fondului
comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri,inclusiv dr patrimoniale., dar pot sa-si aduca
aportul si prin munca, de asemenea contributia poate consta exclusiv din bani. Evaluarea contributiilor se
face prin intelegere comuna de catre participanti. Aceasta evaluare determina marimea contributiei si
respectiv marimeacotei procentuale a fiecarui participant in activitatea comuna. Si versamintele se prezuma
a fi legale .
Componenta patrimoniului social e formata atit din drepturile patrimoniale , inclusiv si drepturi exclusive ,
bani sau informatie.
Deci , in functie de regimul juridic al dr civile care se transmit in patrimoniu social , aceste contributii
urmeaza un anumit regim prestabilit de exemplu transmiterea banilor in patrimoniul comun se efectueaza
conform regulilor .
Bunuri mobile sau imobile - vinzare cump sau locatiune daca partile urmaresc doar utilizarea lor.
Serviciile sau munca se presteaza sau se efectueaza in baza de antrepriza sau prestari servicii .
Distribuirea proportionala a cistigurilor precum si suportarea proportionala a pierderilor. Fapt generat de
utilizarea in comun a patrimoniului social , precum si a beneficiilor care rezulta din acestea. . Administrarea
in comun a patrimoniului si a gestiunii afacerilor , ceea ce inseamna ca societate civila urmeaza a fi
administrata de catre toti participantii care au dreptul la vot conform cotelor de participare sau altor
intelegeri dintre ei.

2.3 .Solutionati speta:

 80

A i B au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case
de locuit pe terenul care aparinea lui A. Potrivit contractului, B urma s acopere toate cheltuielile legate de
construcia casei, urmnd s mpart n cote egale beneficiul obinut din nchirierea casei.
Dup expirarea a 5 ani participanii s-au certat, astfel c A ia interzis lui B s foloseasc terenul i
casa. B l-a acionat n judecat pe A, cernd restituirea a 90% din costul casei, anexnd facturile care
confirm c 60% din cheltuielile de construcie a casei au fost suportate de el. Totodat, prin munca sa
personal B a contribuit n mare msur la construcia casei.

Potrivit art. 1342 (1) participantii trebuie sa verse contributiile prevazute prin contract. In lipsa unor
dispozitii in acest sens, ei sint obligati la plata unor contributii egale. Din start vreau sa spun ca partile au
convenit prin contract, ca A pune la dispozitie terenul pentru constructia casei, iar B trebuie sa suporte toate
cheltuielile legate de constructia casei. Deci contributiile lor nu sunt egale
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional
cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social. De asemenea codul prevede ca eventualele excedente se
impart intre parteneri proportional cotelor- parti. Deci daca instanta va considera ca probele depuse de B,
confirma faptul ca el a contribuit in masura de 80 % la constructia casei (inclusiv prin munca personala)
atunci instanta ii poate acorda aceste 80 %, deoarece asociaii particip la venituri i suport pierderile
proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.

Testul nr. 33

1. Relatai noiunea contractului de administrare fiduciar.

 81

Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
Prin contract poate fi desemnat n calitate de beneficiar un ter, care poate nainta pretenii proprii fa de
administratorul fiduciar. Unii autori considereain anumite cazuri raport de adm fiduc pot aparea si in
bazaaltor temeiuri decit contractul.
2.Determinai caracterele juridice i particularitile contractului de administrare fuduciar.
Caracterele juridice:
1) Contract real (se considera incheiat din momentul transmiterii bunului in administrare fiduciara, sau daca
necesita inregistrare bunul, contr se considera incheiat din mom inreg bun)
2) Cu titlu gratuit (de regula), dar poate fi si cu titlu oneros (daca e prev in contract/lege)
ex. Legea cu privire la fondurile de investitii (oneros)
3) Sinalagmatic, unii cred ca e asa doar daca e cu titlu oneros
4) Cu executare succesiva (cu execute in timp a mai multe prestatii)
5) benevol (contractual) obligatoriu (daca e prevazut in lege)
6) netranslativ a dreptului de proprietate

PArticularitati :
Deseori proprietarul unui patrimoniu sau persoana determinat de ctre acesta "nu dispun de timp,calificare,
ba chiar i competen n ceea ce privete administrarea proprietii. Anume din aceste considerente este
raional de a recurge la institutul administrrii fiduciare, deoarece acesta permite proprietarului de a obine
foloase nefiind implicat n procesul de administrare a patrimoniului su.Institutul administrrii fiduciare este
foarte util n ceea ce privete administrarea i ngrijirea patrimoniului proprietarului, fapt ce ne determin s
credem, fr ndoial, n succesul acestei novaii a legislaiei civile naionale.Administrarea fiduciar a
patrimoniului fiduciantului presupune nfptuirea de ctreadministratorul fiduciar att a actelor juridice, ct
i a celor materiale.

Prin cotnr de adm fiduciara bunurilesunt transmise administratorului fiduciary nu in proprietate, cid oar pru
infaptuirea pe un termen determinat sau nedeterminat a gestionarii acestor bunuri in interesele fondatorului
administrarii, sau in interesele altei pers indicate de acesta.
Regimul special al bunurilor transmise in adm fiduciara , bunuri care sunt separate de patrimonial
administer fiduciary, nu intra in proprietatea acestuia.

3 Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de administrare fiduciar cu alte

instituii de drept civil (mandat, comision, agenie, etc.).
Deosebirea contractului de administrare fiduciar fa de alte contracte ce fac parte din familiacontractelor
de prestri servicii comport unele trsturi juridice specifice care-1 individualizeazdup cum
urmeaz:1) contractul de administrare fiduciar presupune svrirea de ctre administratorul fiduciar atta
actelor juridice, ct i actelor materiale n ceea ce privete bunurile transmise n
administrarefiduciar;2) actele ntreprinse de ctre fiduciar n ordinea administrrii bunurilor fiduciantului
suntsvrite n numele administratorului fiduciar, n-spe riscul i n interesul fondatoruluiadministrrii
fiduciare;3) contractul de administrare fiduciar poate fi executat att n interesul fondatoruluiadministrrii
fiduciare, ct i n interesul unei tere persoane desemnate de ctre acesta;4) transmiterea bunurilor n
administrare fiduciar este o form de realizare a mputernicirilor proprietarului acestor bunuri, acesta
determinnd scopul constituirii administrrii fiduciare ivolumul mputernicirilor transmise
administratorului fiduciar;5) transmiterea bunurilor n administrare fiduciar nu comport trecerea dreptului
de proprietateasupra acestor bunuri de la fiduciant la fiduciar, deoarece nsi actul de transmitere
constituiedoar o premis care-i ofer fiduciarului posibilitatea de a-i executa obligaiile i a-i
exercitadrepturile nscute din contractul de administrare fiduciar.Respectiva trstur a contractului de
administrare fiduciar l deosebete pe acesta de contracteletranslative de bunuri (de proprietate sau de
posesie i folosin), n care transmiterea bunului esteechivalent executrii obligaiilor contractuale de
ctre o parte contractant. Cu toate acestea, proprietarul bunurilor transmise n administrare fiduciar
(fiduciantul) nu-i poate exercitadrepturile ce constituie des-membrmintele dreptului de proprietate atta
timp ct este n vigoarecontractul de administrare fiduciar.
 82

Administrarea fiduciara Gestiunea economica

Administer fduciar nu dobindeste atributele de Pers respective(gestionarul) dobindeste un drept
posesie,folosinta sidispozitie, ci dobindeste doar real limitat,care este constituit din atributele de
imputernicirea de a le exercita posesie,folosinta si dispozitie
Dminsitr fiduciary exercita atributele drde Atributele de posesie,folosinta si dispozitie sunt
proprietate doar in interesele fondatorului exercitate nu doar in itneresele propr ci si in
administrarii sau in interesele pers indicate de interes propriu.
catre acesta
Dr de administrare fiduciara este un drept Dr ded gestiune economica este un dr real,
obligational continutul caruia este stability nu continutul si limitele exercitarii caruia sunt
doarde lege, ci si de contractual dintre stabilite de lege.
fondatorul administrarii si adm fid

Administrare fiduciara Agentia

Adm fiduciara intotdeauna presupune folosirea Agentul savirseste doar acele fapte material
patrimoniului in vederea obtinerii venitului care le insotesc pe acele juridice si nu sunt
legate de folosirea patrimoniului principalului in
vederea obtinerii beneficiului
Adm fiduciary exercita toate Agentul. De regula, poate doar sa dispuna de
atributiile(posesie,folosinta,dispo) asupra patrimonial principalului
patrimoniului fondatorului administrarii
Adm fiduciar poate actiona doar din nume Agentul are imputerniciri permanente de
propriu, nu si din numele fondatorului intermediere, de incheiere decontracte
administrarii comerciale cu bunuri si servicii in numele sip e
contul unei alte intreprinderi.

2. Dispoziii generale privind motenirea testamentar.

2.1 Definii testamentul.
Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil i personal prin care testatorul dispune cu titlu
gratuit, pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.
2.2 Caracterizai caracterele juridice ale testamentului.
Caractere juridice :
a) test e un act juridic care consemneaza o manifestare de vointa a testatorului cu intentia de a produce
efecte juridice
b) test e un act juridic unilateral, deoarece exprima o singura vointa a testatorului, generatoare de efecte
juridice, indiferent de manifestarea de vointa a viitorilor mostenitori
c) act juridic cu titlu gratuit
d) act juridic personal, nefiind susceptibil de a fi incheiat prin reprezentatnt si nici nu poate dispune 2
pers printr-un singur testament
e) act juridic solemn, pru a produce efecte juridice, vointa testatorului trebuie sa fie exprimata in una
din formele prevazute de lege
f) test e un act juridic pe cauza de moarte, produce efecte juridice odata cu decesul testatorului
g) act juridic revocabil, testatorul dispunind de dreptul de a reveni oricind asupra continutului acestuia,
de a-l moodifica ori de a-l revoca.
2.3 Stabilii corelaia dintre:
a) testament capacitate de a testa;
 83

Persoana trebuie s aib capacitate de a testa cnd i manifest voina, adic la momentul ntocmirii
testamentului. Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana s aib nu numai capacitate deplin
de exerciiu dar s aib i descernmnt, adic s poat s contientizeze aciunile sale i s le dirijeze, fiind
n stare s aprecieze efectele juridice ale manifestrii sale de voin. Persoana care nu poate aprecia
efectele juridice ale manifestrii de voina din cauza dereglrilor psihice, alienaiei sau debilitii mintale,
strii vremelnice de incontiin, hipnozei, beiei alcoolice, folosirii de stupifiante, etc., nu poate dispune
prin testament.Testamentul ncheiat cu nclcarea prevederilor privind capacitatea de exerciiu sau lipsei de
descernmnt este nul.
b) libertate testamentar rezerv succesoral;
innd cont de principiul libertii testamentare, testatorul poate include n testament o varietate de
dispoziii. El poate desemna una sau mai multe persoane care, la decesul su, urmeaz s dobndeasc
cu titlu gratuit patrimoniul su. Testamentul trebuie s cuprind elemente cu ajutorul crora se vor
identifica motenitorii.
Testatorul poate determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii desemnai sau poate
determina expres partea care-i revine fiecrui motenitor. Drept urmare, testamentul poate fi
universal (cnd un motenitor culege ntreaga motenire), cu titlu universal (motenitorului i se
atribuie o cot- parte din motenire) i cu titlu particular (motenitorului i se atribuie un bun sau
anumite bunuri determinate, privite izolat). n cazul in care testatorul a desemnat civa motenitori,
fr a indica cota-parte a fiecrui, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori.

Rezerva succesorala e parte din averea succesorala care prin lege se atribuie(indiferent de vointa
testatorului) mostenitorilor rezeervatari, limitindu-i astfel tetatorului dr de dispozitie prin testament/
c) substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire;
Renuntarea la mostenire e manifestaera de vointa a mostenitorului (legal sau testamentar) prin care
persoana isi exteriorizeaza refuzul de a primi patrimoniul succesoral.Renuntarea lamostenire e actul de
optiune succesorala expres si solemn, prin care succesorul repudiaza mostenirea, in termenul de optiune
succesorala, desfiintind cu efect retroactiv, vocatia sa succesorala.Decizia succesoruluide a renunta la
mostenire are labazaratiuidintre cele mai variate, insa decele mai multe ori o astfel de optiune e determinata
de insolvabilitatea mostenirii. . Substituirea succesoral constituie o dispoziie special prin care testatorul
desemneaz n subsidiar un al doilea motenitor, denumit substituit, care va primi bunurile testate, dac
primul motenitor nu le va primi.
Substituirea succesorului se admite, dac primul succesor:
a) a decedat pn la deschiderea motenirii;
b) nu accept sau renun la motenire;
c) este privat de dreptul la motenire ca succesor nedemn n temeiul Art.1434.
Testatorul poate desemna substituitul numai n baza temeiurilor enumrate. Dac testatorul nu va
indica nici unul din aceste temeiuri n testament, substituitul se consider c are vocaie succesoral, dac
primul motenitor nu a primit motenirea n baza unuia din aceste temeiuri.
Substituit poate fi orice persoan fizic sau juridic, iar dreptul lui la motenire apare din momentul
decesului testatorului.

d) nedemnitatea succesoral dezmotenire.

Cazurile de nedemnitate sunt stabilite expres in CC si anume nu pot fi mostenitori legali sau testamntari pers
care a comis intentionato infr sau o fapta amorala impotriva ultimei vointe, exprimate in testamentdaca aeste
circumst sunt constatte d inst dejud si a pus intentionat piedici in calea realizarii ultimei vonte a celuice a
lasat mostenirea. Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor parintii decazuti din drepturi parintesti, care la
data dechiderii succesiunii sunt restabiliti in drepturi
 84

Si nici parintii sau copii maturi care s-au eschivat cu rea-credinta de la executare obligatiei de intretinere a
celui e a asat mostenirea . Actiuenad e constatare a nedemnitatii succesorale trebuie sa fie intentata de
persoana interesata in termen de 1 an din data deschiderii mostenirii..
Dezmostenirea e dispozitia testamentara a celui ce lasa mostenirea princareel inlatura dela mostenire
mostenitorii legali, astfel dezmostenirea poate fi expresa si tacita. Cea expresa cind testatorul dispune expres
, prin dispozitie testamentara inlaturarea de la mostenire a mostenitorului,most legali, iar tacita cind
testatorul dispune indirect, prin dispozitie testamentara inlaturarea de la mostenire a nmostenitorului,
mostenitor legali

Testul nr. 34
1. Contractul de agenie comercial.
1.1. Noiunea contractului de agenie comercial i expunei elementele acestui contract;
 85

Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumit comitent, mputernicete n mod statornic
cealalt parte, denumit agent, s negocieze afaceri sau s negocieze i s ncheie afaceri n numele i pe
seama comitentului, n schimbul unei remuneraii
ELEMENTELE:
Prile contractului de agenie sunt comitentul i agentul.
Comitent poate fi orice comerciant interesat s beneficiaze de serviciile unui intermediar profesionist
pentru vnzarea mrfurilor i prestarea serviciilor care reprezint obiectul activitii sale comerciale.
Calitatea de agent o poate avea un comerciant persoan fizic sau persoan juridic, care n mod
independent, permanet i profesional, desfoar activitate de intermediere n favoarea comercianilor.
Continutul:
n contractul de agenie trebuie s fie prevzute:
clauze referitoare la obiectul mputernicirii date agentului;
negocierea cu terii a condiiilor unor contracte:
negocierea sau ncheierea unor contracte cu terii;
elementele eseniale ale viitoarelor acte juridice avute n vedere;
zona geografic de exercitare a mputernicirii.
Clauze de neconcuren-acea prevedere contractual al crei efect const n restrngerea activitii
profesionale a agentului pe perioada desfurrii i/sau ulterior ncetrii contractului de agenie.
Clauza de neconcuren trebuie redactat n scris, sub sanciunea nulitii.
Clauza de neconcuren se aplic doar pentru regiunea geografic sau grupul de persoane i regiunea
geografic la care se refer contractul de agenie i doar pentru bunurile i serviciile n legtur cu care
agentul este mputernicit s negocieze i s ncheie operaiuni; orice extensiune a sferei clauzei de
neconcuren este anulabil la cererea agentului.
Restrngerea activitii prin clauza de neconcuren nu se poate ntinde pe o perioad mai mare de 2 ani de
la data ncetrii contractului de agenie.
Remuneraia
Remuneraia agentului const fie ntr-o sum fix, fie ntr-un comision, fie n parte o sum fix i n parte un
comision, potrivit acordului prilor.
Prin comision se nelege orice form de remuneraie al crei cuantum se obine prin raportare la volumul
sau la valoarea operaiunilor.
In lipsa unor prevederi legale sau a unor stipulaii derogatorii agentul are dreptul de a primi o remuneraie n
conformitate cu uzanele comerciale ale zonei i sectorului de pia n care acesta opereaz. In absena unor
asemenea uzane agentul este ndreptit s primeasc o remuneraie corespunztoare, innd seama de toate
aspectele caracteristice operaiunilor efectuate.
Durata contractului
Contractul de agenie ncheiat pe perioad determinat sau nedeterminat, inclusiv modificrile i adugrile
ulterioare, poate fi probat numai prin nscris, indiferent de valoarea acestuia, att n raporturile dintre pri,
ct i fa de teri.
Contractul de agenie pe durat determinat care continu s fie executat de pri dup expirarea sa se
consider transformat automat ntr-un contract pe durat nedeterminat.
Forma contractului
Contractul de agenie se ncheie n form scris, datorit necesitii efecturii unor modificri i adugiri
ulterioare. Indiferent de valoarea contractului, acesta poate fi probat numai prin nscris. Forma scris este
cerut ad probationem , absena nscrisului afecteaz proba existenei sale.

1.2. Caracterizai rezilierea contractului. Efectele rezilierii. Indemnizaia de clientel;

Oricare dintre pri poate rezilia contractul de agenie fr preaviz sau nainte de expirarea termenului
contractului, n cazul unei nendepliniri din culpa grav a obligaiilor contractuale de ctre cealalta parte.
 86

1.3. Delimitai contractul de agenie comercial de:

- contractul de intermediere comercial;
- contractul de mandat;
- contractul de comision.

Delimitarea de contractul de intermediere comerciala: intermediar comercial e persoana care desfasoara

activitate profesionala pentru alte persoane, fara imputerniciri permanente in baza de contract, iar la
agentia comerciala, este necesara acordarea imputernicirilor printr-un contract.
Delimitarea de contractul de mandat: Contractul de mandat poate fi gratuit, cel de agentie nu poate fi .
Delimitarea de contractul de comision- in ambele cazuri remuneratia poate fi acordata in forma de
comision. La comision comisionarul nu raspunde pt actiunile/inactiunile tertelor persoane, iar in cazul
agentiei raspunde in orice caz.

2. Motenirea legal.
2.1. Descriei principiile motenirii legale
1. principiul prioritii clasei de motenitori - clasele de motenitori snt chemate s culeag
patrimoniul succesoral n ordinea de preferin stabilit de Codul civil. Aa fiind, prima clas de
motenitori este chemat s culeag patrimoniul succesoral cu excluderea total a succesorilor din
celelalte clase. Clasa a doua de motenitori vine la motenire n lipsa oricror motenitori din prima
clas (fie acetia nu exist sau dac exist nu pot sau nu vor s moteneasc) i cu excluderea
succesibililor din clasa a treia. Clasa a treia de motenitori va fi chemat la motenire n lipsa total
de motenitori din primele dou clase.
2. principiul egalitatii- rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale.
Sotul supravietuitor fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celui care
lasa mostenire.
3. principiul proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul care din cadrul
aceleiasi clase fac parte mai multi mostenitori, rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa mostenirea
ii inlatura de la succesiune pe cei de grad mai indepartat.
2.2. Caracterizai clasele de motenitori legali
Clasa I de mostenitori legali Mostenitorii de clasa I chemati la mostenire, sunt descendenii (fiii i fiicele
celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul lui, precum i cei nfiai), soul
supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea.
Din categoria descendenilor fac parte:
- copiii din cstorie a celui care las motenirea. Constatarea nulitii cstoriei nu va produce efecte
asupra copiilor, rezultai dintr-o astfel de cstorie, acetia pstrndu-i drepturile care revin copiilor din
cstorie, chiar dac ambii soi au fost de rea-credin la ncheierea acesteia;
- copiii celui care las motenirea sau descendenii lui din afara cstoriei, cu condiia ca paternitatea s fie
stabilit potrivit legii. Aadar, principiul este, n aceast privin, asimilarea copilului din afara cstoriei cu
cel din cstorie. Altfel spus, copilul din afara cstoriei care i-a stabilit paternitatea, are aceeai situaie
legal ca i copilul din cstorie, att fa de printe, ct i fa de rudele acestuia;
- copiii nfiai. nfierea este actul juridic n temeiul cruia se stabilesc raporturi de rudenie, asemntoare
acelora care exist n cazul rudeniei fireti. nfiatul i descendenii si vor avea vocaie succesoral la
motenirea lsat de defunct, deoarece ei devin rude nu numai cu nfietorul, dar i cu rudele acestuia .

Ascendenii privilegiai snt prinii celui care las motenirea, adic tatl i mama din cstorie, din afara
cstoriei i din nfiere. Acetia pot fi:
-tatl i mama din cstoria crora s-a nscut cel care las motenirea;
Deoarece drepturile succesorale a prinilor snt expres reglementate de Codul civil, n aceast privin nu se
ridic mari probleme. Prinii vor avea vocaie succesoral i la motenirea copilului nscut dintr-o cstorie
declarat nul sau anulat, fiind irelevant faptul dac au fost de bun-credin sau de rea-credin la
ncheierea acesteia.
-mama din afara cstoriei;
Vocaia succesoral a mamei din afara cstoriei nu poate fi pus la ndoial. Proba principal a maternitii,
o constituie faptul nregistrrii mamei copilului, n certificatul de natere.
 87

-tatl din afara cstoriei n cazul n care i-a stabilit paternitatea potrivit legii;
Vocaia succesoral a tatlui din afara cstoriei la motenirea lsat de copilul su, nu se pune la ndoial,
fiind reclamat de raporturile de rudenie statornicite ntre copil i tatl su prin stabilirea paternitii, de
principiul egalitii ntre sexe i de principiul reciprocitii vocaiei succesorale legale.
-nfietorii;
innd cont de faptul c n cazul nfierii, nfiatul devine rud cu nfietorul (i cu rudele acestuia), ca i un
copil firesc, iar raporturile cu prinii i alte rude fireti nceteaz, nfiatul va avea vocaie succesoral la
motenirea lsat de nfietor.
Totodat, n aceast situaie, prinii fireti ai nfiatului, indiferent de faptul, c sunt din cstorie sau din
afara cstoriei, pierd orice vocaie succesoral la motenirea lsat de cel nfiat. n ipoteza n care unul
dintre soi nfiaz copilul firesc al celuilalt so, printele firesc, care este soul nfietorului, i pstreaz
vocaia succesoral la motenirea copilului .
Ascendenii privilegiai pot veni la motenire numai n nume propriu, nu i pe calea reprezentrii.
Soul supravieuitor face parte din prima clas de motenitori.
Pentru a avea vocaie succesoral la motenirea lsat de soul predecedat, soul supravieuitor trebuie s
ndeplineasc, pe lng condiiile generale ale dreptului la motenirea legal, o condiie special i anume:
s aib calitatea de so la data deschiderii motenirii. Aceasta nseamn, c dreptul de motenire, recunoscut
soului supravieuitor se ntemeiaz pe o calitate care se poate pierde. Numai cstoria ncheiat la organele
de stat de stare civil d natere la drepturi i obligaii ntre soi. De aceea numai persoana care a fost
cstorit legal (cstorie nregistrat) cu cel care las motenirea, are vocaie succesoral la motenirea
acestuia.
Soul supravieuitor este chemat la succesiunea soului su predecedat indiferent de sex, durat a cstoriei
cu defunctul, stare material, dac din cstorie au rezultat sau nu copii, ori dac soii convieuiau la data
deschiderii motenirii sau, dimpotriv, erau desprii n fapt.
Din clasa a 2de motenitori fac parte: fraii i surorile defunctului (colateralii privilegiai), bunicul i
bunica (ascendenii ordinari) lui att din partea tatlui ct i din partea mamei.
Colateralii privilegiai sunt fraii i surorile celui care las motenirea, precum i descendenii acestora pn
la gradul IV inclusiv (nepoi i strnepoi de frate ori sor), care vin la motenire prin intermediul
reprezentrii succesorale.
Fraii i surorile celui care las motenirea pot fi:
-din aceeai cstorie a prinilor: frai buni i surori bune;
-din cstorii deosebite: n cazul n care copiii au tat comun firesc sau nfietor i mame diferite ei sunt
numii-frai (surori) consngeni; n cazul n care copiii au aceeai mam fireasc sau nfietoare i tai diferii,
copiii sunt numii-frai (surori) uterini;
-din afara cstoriei;
-din nfiere.
Ct privete ntinderea drepturilor succesorale ale colateralilor privilegiai, fraii i surorile celui care las
motenirea, fcnd parte din clasa a II-a de motenitori vor culege o cot egal cu cea a bunicilor.
Colateralii privilegiai ai celui care las motenirea pot veni la succesiune numai n nume propriu, n schimb
descendenii lor, pot s culeag motenirea i prin intermediul reprezentrii succesorale.
Ascendenii ordinari sunt rude n linie dreapt ascendent a celui care las motenirea, alii dect prinii
(bunicii, strbunicii, etc).
Bunicii vor moteni o parte egal cu cea a frailor i surorilor celui care las motenirea.
Ascendenii ordinari pot veni la motenire i prin intermediul instituiei reprezentrii (alineatul II din
prezentul articol).
Din clasa a treia de motenitori fac parte: unchii i mtuile (colateralii ordinari) a celui care las
motenirea
n cazul n care nu exist motenitori din primele dou clase sau dac acetia sunt nedemni sau renuntori,
legea cheam la motenire clasa a treia de motenitori-colateralii ordinari, adic rudele colaterale ale celui
care las motenirea, care nu snt frai sau surori ori descendeni ai acestora.
Colateralii ordinari pot veni la motenire numai n nume propriu (nu i prin reprezentare) i motenesc n
pri egale .
2.3. Efectele reprezentrii succesorale. Limitele reprezentrii succesorale. Delimitai reprezentarea
succesoral de transmisia succesoral .
Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
 88

-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;

-n linie colateral
- descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe ascendenii
lor decedai la data deschiderii motenirii;
- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe
ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
Regulile reprezentrii succesorale nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina reprezentanilor
poate influena regulile reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la motenire, dar nu i prin
faptul acceptrii acesteia cu efecte pariale sau sub condiie.
Prin efectul reprezentrii, reprezentatul urc n locul i gradul ascendentului su predecedat
(reprezentatul). De exemplu, cel care las motenirea avea doi fii, dintre care unul este predecedat, acesta
din urm avnd 3 copii. Prin efectul reprezentrii aceti 3 copii, vor urca n locul i gradul printelui su
predecedat pentru a culege partea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, adic . Astfel, fiecare nepot va culege cte
1/6 din motenirea bunelului, iar fiul, rmas n via ..
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
i)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
ii)locul celui reprezentat s fie un loc util.
Reprezentantul va putea s-l moteneasc pe cel care las motenirea numai n cazul n care cel reprezentat
dac s-ar fi aflat n via la momentul deschiderii succesiunii celui care las motenirea ar fi putut s-l
moteneasc pe acesta. Deci, persoana care este chemat la motenire prin intermediul reprezentrii
succesorale poate avea cu privire la patrimoniul succesoral a celui care las motenirea aceleai drepturi pe
care le-ar fi avut ascendentul su, dac ar fi fost n via la data deschiderii succesiunii celui care las
motenirea.
Condiia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a
fost declarat nedemn fa de cel care las motenirea, a renunat sau a fost nlturat de la motenire prin
dezmotenire.
iii)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de defunct.
ntruct reprezentantul este chemat s moteneasc pe cel care las motenirea i nu persoana reprezentat,
reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate condiiile pentru a-l putea moteni anume pe cel care las
motenirea.
Reprezentantul va fi chemat la motenire prin reprezentare chiar dac a renunat la motenirea celui
reprezentat, deoarece reprezentantul vine la motenire n numele reprezentatului i nu n nume propriu.
Efectul principal al reprezentrii succesorale const n mprirea motenirii pe tulpini. Astfel, n cazul
reprezentrii succesorale indiferent de numrul reprezentanilor, acetea au dreptul numai la partea din
motenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, dac acesta s-ar fi aflat n via. Prin tulpin se nelege
ascendentul decedat la data deschiderii motenirii, reprezentat de ctre descendenii si. n cazul n care o
tulpin a produs mai multe ramuri, partea de motenire cuvenite acelei tulpini se va divide pe ramuri,
descendenii din aceeai ramur culegnd pri egale.
n toate cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, motenitorii indiferent de gradul de rudenie fa
de cel care las motenirea snt motenitori legali.
n raport cu vocaia succesoral a fiecruia, motenitorii care culeg motenirea prin intermediul reprezentrii
succesorale, dobndesc att drepturi ct i obligaii.
Motenitorii care beneficiaz de reprezentarea succesoral pot nu numai s accepte succesiunea dar i s
renune la aceasta.
 89

Testul nr. 35

1. Responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral.

1.1. Definii pasivul succesoral.
Pasivul succesoral cuprinde datoriile motenirii, adic acele obligaii patrimoniale ale defunctului care,
indiferent de izvorul lor, exist n patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii. n pasivul
succesoral nu se includ obligaiile personale ale defunctului, care se sting prin deces (obligaii legale de
ntreinere sau obligaii contractate intuitu personae). Pasivul succesoral se divide de drept din momentul
deschiderii succesiunii, motenitorii fiind obligai la plata datoriilor proporional cu partea ce le revine din
 90

motenire (art. 1540 CC). n cazul n care patrimoniul succesoral trece statului, el va rspunde pentru
pasivul succesoral ca i ceilali motenitori.

1.3.mprirea datoriilor celui ce a lsat motenirea ntre motenitori. Mrimea n care motenitorii
satisfac preteniile creditorilor celui ce a lsat motenirea.
Motenitorii sunt responsabili de pasivul succesoral, proporional cotei fiecruia, n limita activului
patrimonial. Defunctul poate schimba prin testament responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral,
oblignd unul sau mai muli motenitori s achite integral sau parial datoriile sale. Dac pasivul patrimonial
depete activul, motenitorul va trebui, potrivit art. 1541 CC s fac dovada acestui fapt, cu excepia
cazurilor n care notarul a ntocmit un inventar al patrimoniului succesoral. Pornind de la prevederile art.
1543 CC, motenitorii sunt obligai s ntiineze creditorii celui ce a lsat succesiunea despre deschiderea
succesiunii, dac au cunotin despre datoriile defunctului.
1.3. Stabilii natura juridic a termenului n care creditorii celui ce a lsat motenirea trebuie s
nainteze pretenii. Consecinele omiterii acestui termen de ctre creditori.
Creditorii defunctului, sub sanciunea pierderii dreptului, urmeaz s nainteze preteniile sale motenitorilor
care au acceptat succesiunea n termen de 6 luni din momentul n care au aflat despre deschiderea
succesiunii. Dac nu a tiut despre deschiderea succesiunii, termenul de naintare a preteniilor este de 1 an
de la deschiderea succesiunii. Termenul de naintare a preteniilor este termen de perimare, omiterea lui
producnd efectul pierderii dreptului de a nainta pretenii. Asupra acestui termen nu se extind regulile de
suspendare i ntrerupere a 48 termenului de prescripie. El nu poate fi prelungit nici atunci cnd a fost omis
din motive ntemeiate (p. 65 al Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie din 03.10.2005). Creditorii pot
nainta pretenii chiar dac obligaia nu a ajuns la scaden. Potrivit art. 1546 CC, n acest caz, motenitorii
sunt n drept de a amna executarea pn la scaden. Termenul de 6 luni, n conformitate cu art. 1545 CC,
nu se extinde asupra preteniilor privind cheltuielile de ntreinere i tratament din timpul ultimei boli a
defunctului, de achitare a salariului, a cheltuielilor de nmormntare, de paz i administrare a patrimoniului
succesoral, precum i asupra cererilor terilor de recunoatere a dreptului de proprietate i solicitarea averii
deinute cu titlu de proprietate. Aceste pretenii pot fi naintate n cadrul termenului general de prescripie.
Preteniile creditorilor se satisfac printr-o plat unic, dac acordul dintre motenitori i creditori nu prevede
altceva.
2. Contractul de servicii turistice.
2.1. Noiunea i caracterele contractului. Indicai izvoarele de reglementare juridic a acestuia.
n cadrul contractului de servicii turistice, o parte ,organizatorul cltoriei (agentul turistic) se oblig s
acorde celeilalte pri, turistului, serviciile stipulate n contract iar turistul se oblig s achite costul lor.
Caracterele juridice :
Numit corespund unei operatiuni juridice determinate , acele contr care sutn expres reglementate de
prevederile CC si alte acte normative, fiind calificate prin denumiri speciale ce determina cu titlu supletiv un
spectru exhaustive de operatii juridice valabile
Comutativ- contr in care existenta si intinderea prestatiilor datorate de catre parti sunt certe si pot fi
apreciate chiarla momentul incheierii contract.
Consensual- legislatia nationala nu cere o forma speciala(contractual va fi valabil incheiat prin simplul
accord de vointa al partilor exprimat in scris)
Oneros turistul beneficiaza de serviciile prestate in schimbul unui pret
Sinalagmatic- partile contr sunt obligate reciprocsi corelativ.
Cu executare succesiva- contr deserv turist presupune mai multe servicii turistice prestate pe parcursul unei
perioade de timp stabilite in contract prin acordul partilor.
De consumatie- este incheiat intre un comerciant-agentul touristic, siun consummator- turistul- pers fizica
caruia I se presteaza servicii pru necesitatile personale.
Izvoare : CC, legea nr 352/2006 cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice
2.2. Determinai coninutul obligaiilor agentului turistic.
Obligatii precontractuale sau informationale
Oblig informationale dupa incheiereacontr, dar pina la inceputul calatoriei
Obligatii contractuale
 91

Obligatii postcontractuale
Agentul este obligat saprezitne clientului in scris sau in orice alta forma adecvata o informatie despre :
a)timpul i locul staionrilor intermediare i al jonciunilor de transport, precum i detaliile amplasrii
clientului n interiorul vehiculului (cabin pe nav, compartiment n tren etc.);
b) numele, adresa i numrul de telefon al reprezentanilor locali ai organizatorului sau, n absena
acestora, datele de identificare ale ageniei locale creia i se va adresa clientul la necesitate. n cazul absenei
unor astfel de reprezentani sau agenii, clientul urmeaz s fie informat despre datele de contact cu
organizatorul;
b) numele, adresa i numrul de telefon al reprezentanilor locali ai organizatorului i/sau detailistului ori,
n absena acestora, datele de identificare ale ageniei locale creia i se va adresa clientul la necesitate. n
cazul absenei unor astfel de reprezentani sau agenii, clientul urmeaz s fie informat despre datele de
contact ale organizatorului i/sau detailistului;
c) n cazul cltoriei unor minori datele de contact direct cu minorul sau cu persoana responsabil de el la
locul de destinaie;
d) posibilitatea procurrii poliei de asigurare care s acopere, n caz de accident sau boal,
responsabilitatea clientului pentru faptul c a renunat la cltorie, precum i alte cheltuieli.
d) posibilitatea procurrii poliei de asigurare care s acopere costurile n caz de reziliere a contractului de
ctre client conform art. 1143 sau costurile de asisten, inclusiv taxele de repatriere, n caz de accidentare
sau de boal, precum i alte cheltuieli.
- s ncheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat i s elibereze vouchere turistice;
-s presteze n totalitate serviciile prevzute n contractul de servicii turistice;
-s repare prejudiciile cauzate turitilor n cazurile de nclcare a clauzelor contractului de servicii turistice;
-s pstreze confidenialitatea numelor i adreselor clienilor lor, cu excepiile prevzute de legislaie;
- s asigure exploatarea durabil i conservarea patrimoniului turistic, precum i protecia mediului;
- s prezinte organelor de statistic i Ministerului Culturii i Turismului dri de seam statistice i
financiare n termenele stabilite prin lege.

2.3. Formulai particularitile contractului de servicii turistice evideniind principalele deosebiri i

asemnri a prezentului contract cu alte contracte de prestri servicii.
Delimitarea de contractul de vnzare cumprare
Contractele de servicii turistice i cele de vnzare cumprare acumuleaz un ir de asemnri i deosebiri.
Din prima categorie comun face parte caracterul bilateral al acestor contracte, posibilitatea de participare a
mai multor persoane din partea att a cump- rtorului, ct i a turistului, sau ncheierea unui contract n
folosul unui ter. Este posibil varianta ncheierii, de asemenea, a ambelor contracte n favoarea unui grup
de persoane fizice (angajaii unei ntreprinderi sau minori, pensionari n calitate de turiti) sau procurarea
unei cldiri care s fie amenajat cu destinaie de grdini de copii, sal de spoit, bibliotec i la care s
aib acces copiii din familiile social vulnerabile dintr-o localitate, sau fr aceast clauz special. O
asemnare ntre contractul de servicii turistice i unele varieti ale contractului de vnzare cumprare este
faptul c ambele, n afar de normele generale stipulate n Codul civil, snt reglementate de unele acte
normative speciale, aprobate de guvern, ministere i departamente. Ambele contracte snt cu titlu oneros, cu
deosebirea c achitarea bunului procurat are loc imediat dup ncheierea contractului i transmiterea
bunului, pe cnd n contractul de servicii turistice achitarea are loc n avans, nainte de prestarea serviciilor,
cu excep- ia achitrii ulterioare a unor servicii prestate suplimentar fa de cele prevzute n contract, la
solicitarea turitilor. i n contractul de vnzare-cumprare poate avea loc, n unele cazuri, achitarea pre-
ului n avans sau n rate. poate fi delimitat de contractul de vnzare cumprare i prin obiectul
contractului, care are un caracter complex i care include o totalitate de servicii prestate pe tot parcursul
executrii contractului. Prin acest element el se deosebete de obiectul contractului de vnzare cumprare,
care exist n realitate n momentul ncheierii contractului i se transmite n proprietatea cumprtorului
imediat dup ncheierea contractului, cu careva excepii (bunoar, cnd bunul vndut este transmis ntr-un
loc sau ntr-un moment expres stipulate n contract).
Delimitarea de contractul de locaiune
 92

Contractul de servicii turistice are ceva comun cu locaiunea n ceea ce privete folosirea temporar a unui
bun care aparine cu titlu de proprietate unei alte persoane; bunoar, folosirea spaiului locativ i a altor
obiecte din hoteluri, case de odihn, sanatorii. Asemnarea acestor contracte se manifest i prin modul de
executare a obligaiilor de ctre o parte contractual, care are loc pe toat durata contractual. Deosebirea
fa de locaiune se manifest prin faptul c termenele locaiunii snt mult mai mari, maximal pn la 99 de
ani. Mai mult dect att, contractul de locaiune poate fi ncheiat i pe un termen nedeterminat, fapt care nu
este caracteristic pentru raporturile turistice. Delimitarea contractului de servicii turistice de locaiune poate
avea loc i dup alte criterii, bunoar, dup obiect. n locaiune obiectul contractului este un bun determinat
individual, pe cnd n raporturile turistice poate fi individualizat doar o parte a obiectului contractului,
bunoar, casa de odihn, hotelul, staia balnear, sanatoriul, n rest obiectul reprezint o gam larg de
servicii de alt natur. Dup cum s-a menionat mai sus, forma contractului de servicii turistice n toate
cazurile este scris, cu un coninut determinat de normele de drept. Pe cnd forma contractului de locaiune,
dup cum rezult din art. 876 CC RM, poate fi i verbal. Referitor la delimitarea acestor contracte n ce
privete forma, este necesar de menionat faptul c n locaiune legea cere forma scris doar pentru bunuri
imobile i cu nregistrarea n registrul respectiv, dac termenul contractului depete 3 ani. Asemenea
cerine nu le ntlnim n contractul de servicii turistice, ns n acel contract, ca parte component la forma
special a contractului, se afl un document special voucherul.
Delimitarea de contractul de antrepriz
Asemnarea dintre aceste contracte se manifest prin natura juridic i reglementarea acestor contracte, care
fac parte din grupa comun de contracte civile antrepriza i prestri de servicii. Un aspect asemntor ale
acestor contracte este modul de executare a obligaiilor contractuale. Astfel, n ambele contracte executarea
are loc pe o durat de timp stabilit de pri, iar nsi executarea nu numaidect trebuie s fie de ordin
personal, cu careva excepii stabilite n antrepriz, bunoar, n art. 936 CC RM. Deosebirea dintre aceste
contracte se manifest, n primul rnd, prin obiectul contractelor. Pornind de la semantica termenului
serviciu, precizm c acesta reprezint o fapt, o aciune care servete, avantajeaz pe cineva
Delimitarea de contractul de munc
Asemnarea dintre aceste contracte se manifest prin faptul c ambele contracte reglementeaz procesul de
munc, dar din aceste aspecte exist deosebiri eseniale. Astfel, obiectul contractului de munc este
activitatea angajatului n profesia, specialitatea respectiv. Salariul n contractul de munc se pltete dup
cantitatea i calitatea muncii depuse. Obiectul contractului de servicii turistice este un complex de servicii
care se presteaz pe parcursul cltoriei, odihnei, tratamentului Deosebire dintre aceste contracte poate fi i
durata raporturilor contractuale. Dac termenul contractului de servicii turistice este n parametri de cel
puin 24 de ore i maximum un an, apoi contractul de munc poate fi ncheiat pe un termen determinat sau
fr aceast condiie, dar, de regul, raporturile de munc au un caracter de lung durat.