Sunteți pe pagina 1din 39

Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto

1
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto

Modulul 1

Osciloscopul

2
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 1: Informatii generale

Analog si Digital
Analog
1 Ce este un semnal analog?
1.
Un semnal al carui nivel poate lua orice valuarea intr-un
interval dat; nivelul poate fi static sau poate avea o
variatie continua.

2. Dati exemple de componete auto care au semnale analogice.

Potentiometru clapeta, debitmetru aer, senzor temperatura, senzor


presiune turbo, senzor inductiv viteza roata, senzor inductiv turatie
arbore cotit
3. Ce este un semnal digital? Digital

Un semnal care poate avea doar doua nivele; exemplu:


semnalul unui intrerupator care este inchis-deschis repetat

4. Dati exemple de componete auto care au semnale digitale.


Senzori Hall (distributor, viteza roata), Intrerupatoare, Relee, Supapa
bypass aer admisie, Supapa control presiune turbo, Liniile de transfer
date ale ECU

3
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 1: Informatii generale

Multimetrul

1. Pentru ce tip de masuratori poate fi folosit


multimetrul?

Pentru aplicatiile in care valuarea masurata este


statica.

Pentru aplicatiile in care valoarea numeric a


tensiunii sau curentului masurat este important:

Ex: tensiunea regulatorului de tensiune, curentul


general prin bornele

Pentru masurarea rezistentelor

2. Care sunt limitarile acestui aparat?

Nu poate fi folosit pentru masurarea semnalelor


care variaza continuu si rapid in timp

4
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 1: Informatii generale
Ce este un osciloscop ?
Un voltmetru / ampermetru care da o reprezentare
vizuala a semnalelor electrice care variaza in timp.

Un osciloscop este un aparat de masura care da o


reprezentare grafica a valorilor unui semnal electric (curent,
tensiune) in raport cu timpul.

Osciloscoapele vechi (analogice) dteau o reprezentare a


semnalului folosind tubul catodic. Acestea sunt numite
adeseori osciloscope in timp real (live).

Variantele
V i t l noii de
d osciloscop
il folosesc
f l tehnologia
t h l i di digitala.
it l
Semnalul analogic de la intrare este prelucrat digital si afisat
direct pe un ecran LCD / TFT sau, printr-un calculator, pe
ecranul acestuia.

Bosch FSA 450


Osciloscop Digital Auto

5
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 1: Informatii generale

Digital versus Analog

1. Enumerai trei avantaje ale osciloscoapelor


digitale fata de cele analogice.
a)) Osciloscoapele digitale sunt mult mai
usor de folosit (user friendly) dect cele Osciloscop
analogice i in general mult mai compacte Analogic
i robuste

b) Mai ieftine i mai versatile Bosch FSA 750


Osciloscop Auto
Digital

c) Osciloscoapele digitale permit vizualizarea Funciile suplimentare tipice osciloscoapelor digitale sunt:
unor evenimente care se intmpla o
Screen Save
singura data
data. St
Store memorare
Semnalul poate fi ingheat pe ecran si Record inregistrare
Review trecerea in revista (ulterioara)
memorat. Imaginea poate fi folosit ulterior Print tiparire
ca referin.
Suplimentar,
S li t multe
lt di
dintre
t ffunciile
iil uzuale
l ale
l computerelor
t l suntt
disponibile

6
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 1: Informatii generale

Intrarile osciloscopului i conectarea acestuia

1. Tinand cont ca osciloscopul p este un multimetru cu CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
functii speciale, sunt intrarile acestuia diferite de cel
de-al doilea?
Intrarile osciloscopului i modurile lor de
conectare sunt identice cu ale multimetrului.
multimetrului

2. De ce multe osciloscoapele au o intrare


suplimentara de mas / mpmntare?
Pentru protejarea osciloscopului i a utilizatorului
acestuia impotriva virfurilor de tensiune i pentru
a avea o referinta suplimentara de masa.

3. Intrarile osciloscopului sunt configurate pentru


masurarea tensiunii. Cum poate osciloscopul sa + -
masoare cureni?

F l i d un cleste
Folosind l t de
d masura. Cletele
Cl t l
convertete intern semnalul in curent astfel ca el
sa poate fi masurat ulterior de osciloscop.

Atunci
At i cnd
d masurai,
i conectai
t i ttoate
t intrarile
i t il d de masa iin acelai
l i punct.
t

7
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Modulul Doi

Afiare,
butoane de comenzi,
ajustare i setare

8
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Ecranul Osciloscopului

Volti
Scala vertical (Y) este folosita pentru afiarea
15
mrimii selectate la intrarea osciloscopului
(tensiune sau curent)

ului
10
Scala Vertical =

a Y = Nivelul semnalu
Marimea semnalului masurat in volti / amperi 5

per diviziune
0

Scala orizontala (X) este folosita pentru afisarea -5


semnalului de intrare in raport cu timpul.
Axa
Scala Orizontala = -10

Intervalul de timp la care semnalul este marcat


-15
pe ecran, de fiecare data cind este afiat.

Procesul de afiare este repetat constant, cu 1 2 3 4 6 7 8 9 ms


acualizarea imaginii pe ecran, pentru a genera o
reprezentare continua.
Axa X = Timpul
Observatie: Putem avea doua scale diferite de tensiune pentru doua semnale afisate simultan
simultan, dar axa timpului va fi comuna

9
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Afiarea imaginii pe osciloscopul digital Intrari:


CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
Procesul de afiare de la dreapta spre sanga de-a
lungul ecranului este repetat constant cu noi Volti DC
masuratori, de fiecare data cand la intrarile 15
osciloscopului avem un semnal.
A
Acestt fapt
f t genereaza o imagine
i i continua
ti a

emnalului
10
semnalului in timp.
1. Ce trebuie sa retinem despre frecventa
de eantionare (sample rate)? 5

Axa Y = Nivelul se
O frecventa de eantionare prea mica
0
(masuratori facute prea rar) poate sa rateze
variatii rapide ale semnalului masurat. In acest
fel se pot pierde informatii. -5

2. De ce imaginile afisate sunt linii continue, si -10


nu o succesiune de puncte pe ecran?

Un proces intern numit interpolare


-15
15
(interpolation) uneste punctele in care au
1 2 3 4 6 7 8 9 ms
fost facute masuratorile pentru a crea o
imagine continua pe ecran. Axa X = Timpul

10
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Setarea Osciloscopului: Intrari:


CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
1. Ce butoane trebuiesc selectate i ce reglaje
1
se fac nainte de a ncepe masurarea unui Volti DC
semnal?
15
Marimea de intrare (Input Type)
- Curent
C sau tensiune

emnalului
10
Semnal alternativ sau continuu (AC or DC)?
Axa Y scala de Tensiune / Curent 5
Axa X Baza de timp

Axa Y = Nivelul se
0
Exemplu de afiare: tensiunea bateriei

-5
Intrare (Input) Canal 1 = Tensiune (V)
AC/DC = DC
-10
Axa X= 40V pe ecran(scala) sau 5V pe diviziune
Axa Y=
Y 10sec pe ecran(scala) sau 1sec pe div.
15
-15

1 2 3 4 6 7 8 9 Sec

V/I AC / DC Y X

11
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare
Indrumar pentru masurarea componentelor auto uzuale Regula orientativa: AC ddaca di
disp. genereaza semnalul
l l
DC daca are minus legat la masa
Tema: Completati spaiile goale din tabelul urmtor

Semnal l
Semnalul AC/DC Tensiunea Setare Baza de timp Putem
P tem citi
(tensiune/scala) (full scale) curentul?

Actuator Reglare Ralanti DC 14v 20v 10 ms / 20 ms Da

Senzor MAP DC 5v 10v 500 ms / 5 sec Nu

Senzor Detonatie AC 6v 10v 5 ms Nu

Supapa ventilatie rezervor DC 14V 20v 50 ms Da

Senzor faza (cama) Ambele 5v / 50v 10v / 50v 5 ms / 100 ms Nu

Semnal CAN Bus DC 1v 5v 10 s / 100 s Nu

Senzor inductiv ABS Ambele 5v / 50v 10v / 50v 100 ms / 5 sec Nu

Bobina de inductie primar* Combinat 400v 100v / 500v 1 ms / 20 ms Da

Bobina de inductie secundar Combinat 25kV 25kV / 50 kV 1 ms / 50 ms Nu


*
* Osciloscoapele dedicate testarii autovehiculelor pot avea in meniu optiunea de setare pentru diagnosticarea semnalelor
aprinderii primare i posibil i secundare
secundare. Baza de timp este adesea afiata pentru aceste osciloscoape in raport cu unghiul
arborelui cotit sau in procente. Osciloscoapele obijnuite nu au de obicei astfel de optiuni.

12
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare
Forme de unda: Detalierea unei arii a semnalului (Zooming)

Volti Volts
5 4.5

4 4

3 3.5

2 3

0 2

-1 1.5
0.2 0.4 0.6 0.8 1.2 1.4 1.6 1.8Sec 50 100 150 200 300 350 400 450 ms

1 Cum putem mari pe ecran o zona a unui semnal pentru a analiza o arie a semnalului care sugereaza o problema?
1.

Reducand valoarea plajei de tensiune selectate i baza de timp. Sincronizarea trebuie


ajustata i ea pentru a afia corect portiunea de interes a semnalului.

Intrebare suplimentara: Ce credeti, este un senzor sau actuator? Indicatie: observati valoarea tensiunii.

13
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Setarea Osciloscopului:
Intrari:
Sincronizare(Triggering): Vizualizare semnal CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
Osciloscopul este deseori folosit pentru a evalua
un semnal intermitent, spre exemplu semnalul de Volti DC
pe bornele unui injector. 50
Pentru afiarea semnalelor care nu sunt prezente
constat este nevoie sa cunoatem momentul
constat,
exact (trigger) in care sa incepem procesul de 40
eantionare (sampling process).
Procesul de captura a imaginii pe ecran poate fi 30
comparat cu incercarea de a fotografia o maina
care ruleaza in fata noastra cu viteza mare. Daca
20
nu apasam butonul de declanare a fotografierii
in momentul corect, nu vom obtine fotografia.
Semnalul pe care il vedem pe ecran nu este 10
sincronizat (free running, not triggered)
Pe ecran avem un astfel de exemplu.
0
Examplu: Injector
-10
10
Intrare (Input): Tensiune
AC/DC: DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Axa Y: 80V/scala sau 10V pe diviziune
Trigger
gg Trigger
gg Trigger
gg
Axa X: 10ms sau 1ms pe diviziune Shift Y
Source Level Edge

14
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare
S t
Setarea Osciloscopului
O il l i:
Sincronizare (Triggering): Vizualizare semnal
Intrari:
1. Ce este sincronizarea (triggering)? CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground

Sincronizarea (Triggering) este determinata de Volti DC


necesitatea stabilizarii pe ecran a unui semnal
repetitiv sau de afisarea unui eveniment 50
singular ce se petrece in cadrul unui semnal.
Punctul de sincronizare (trigger point) 40
determina acel moment in care osciloscopul
incepe procesul de afisare a imaginii.
30
Unele osciloscoape p p pot avea o functie de
sincronizare automata (auto running trigger),
functie care poate scana automat semnalul electric 20
de la intrare in vederea afisarii lui. In majoritatea
cazurilor, punctul de sincronizare trebuie setat 10
manual. Prin setarea osciloscopului astfel incat
acesta sa inceapa procesul de captura la un
anumit nivel de tensiune al semnalului, imaginea 0
va fi afisata si stabilizata pe ecran.
-10
10
Examplul prezentat: Tensiunea pe injector
Intrare: Tensiune(AC/DC): DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Axa Y: 80V sau 10V pe diviziune (Zero point offset)
gg
Trigger Trigger
gg Trigger
gg
Shift Y
Axa X: 10ms sau 1ms pe diviziune Source Level Edge

15
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Setarea Osciloscopului
Intrari:
Sincronizare(Trigger): Nivel de tesiune. Front de unda CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground

1. La ce nivel de tensiune este setat punctul de Volti DC


sincronizare?
50
4 Voli
2. Ce front de unda a fost selectat pentru
2
sincronizare? 40

Frontul descrescator 30

Osciloscoapele folosesc diferite simboluri pe ecran


20
pentru a reprezenta punctul de sincronizare; in
acest caz avem un cursor albastru.
Ajustarea
j manuala a nivelului de tensiune si a 10
frontului pentru punctul de sincronizare se face
folosind butoanele de control. 0
Exemplul prezentat: tensiunea pe injector
Intrare Tensi ne
Intrare:Tensiune -10
10
AC/DC: DC
1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Axa Y: 80V sau 10V pe diviziune (Zero point offset)
Axa X: 10ms sau 1ms pe diviziune Trigger
gg Trigger
gg Trigger
gg
Shift Y
Source Level Edge

16
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Setarea osciloscopului
Intrari:
CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
Sincronizare(Trigger): Nivel de tesiune. Front de unda

1.La ce nivel de tensiune este setata sincronizarea Volti DC


in acest caz? 50
16 Volti
2. Ce front de unda a fost selectat pentru 40
sincronizare?

Frontul crescator 30

Daca nu cunoastem exact tipul de semnal pe care 20


incercam sa-l vizualizam, poate fi necesar sa
incercam mai multe tipuri de setari pentru 10
sincronizare, pana ce semnalul apare pe ecran.

0
Examplul prezentat: Tensiunea pe injector
-10
10
Intrare: Tensiune
AC/DC: DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Axa Y: 80V or 10V pe diviziune (Zero point offset)
Trigger
gg Trigger
gg Trigger
gg
Axa X: 10ms or 1ms pe diviziune Shift Y
Source Level Edge

17
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul 2: Afiare, butoane de comenzi, ajustare i setare

Setarile osciloscopului: Intrari:

Sursa semnalului de sincronizare (Trigger Source): CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
1. In ce circumstante avem nevoie sa selectam
sursa semnalului de sincronizare? Volti DC Volti
Atunci cand avem nevoie sa vizualizam mai mult 10 100
de un canal in acelasi timp sau cand dorim sa
b
observam evolutia
l i unuii semnall care este corelat
l
cu aparitia unui eveniment intr-un alt semnal.

2. Cind trebuie sa observam doua semnale 60


0
p
corelate, care sunt optiunile p
posibile la selectarea
sursei semnalului de sincronizare?
a) Semnalul de la intrarea Canal 1 ca sursa
de sincronizare

b) 20
Semnalul de la intrarea Canal 2 ca sursa
de sincronizare
0
c) Folosind un semnal de sincronizare extern
Ex. Clestele montat pe fisa cilindrului 1
(
(poate
t fi folosit
f l it pentru
t sincronizarea
i i 20
-20
oricarui semnal corelat cu turatia motorului)
4 8 12 16 24 28 32 36 ms
3. Ce semnal este folosit pentru sincronizare in
acest exemplu?
Trigger
gg Trigger
gg Trigger
gg
Shift Y
Senzorul de faza Source Level Edge

18
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul3: Tehnica conectarii. Metode de testare

Modulul Trei

Tehnica conectarii.
Metode de Testare

19
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul3: Tehnica conectarii. Metode de testare

Proceduri de conectare
Intrari:
Actuatori: CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
1. Ce este un actuator?

Un dispozitiv care functioneaza actionat


de ECU sau de un intrerupator. De obicei
sunt destinate sa efectueze anumite
miscari mecanice.
In majoritatea sistemelor actuatorii sunt
alimentati cu tensiune continua,, de ex. 5v,,
12v sau 24v.
ECU comanda alimentarea actuatorilor
folosind conectorul negativ al dispozitivului,
pe care il poate conecta la masa prin
intermediul unui tranzistor final de putere.
Acest tip de alimentare este numit de
obicei comanda pe fir de masa (negative
switching).
g)
2. Identificati punctele de conexiune
pentru sondele osciloscopului pe
diagrama alaturata; se testeaza
comandarea injectorului de benzina Y1

20
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul3: Tehnica conectarii. Metode de testare

Proceduri de conectare
Intrari:
Senzori: CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground

1. Numiti trei modalitati prin care un senzor poate


modifica un semnal sau poate genera un semnal.

a) Un senzor poate modifica o tensiune pozitiva


generata de ECU. Ex: Debitmetrul masic

b) Un senzor poate modifica o cadere de tensiune la


intrarile ECU. EX: senzor Hall, senzor de
temperatura
c) Un senzor poate genera o tensiune. Ex: senzori
inductivi de turatie, sezori de bataie

In toate cazurile, senzorul va avea cabluri dedicate


pentru conectarea semnalului su la ECU
ECU. Aceste
conexiuni fac posibila testarea functionarii senzorului.

2. Identificati punctele de conectare ale


osciloscopului pe diagrama pentru testarea
senzorului B2 (senzor de faza arbore cotit)

21
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul3: Tehnica conectarii. Metode de testare

Proceduri de conectare
Intrari:
Masurarea curentului: CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground

Atunci cand este posibil, masurarea curentului poate fi o


metoda utila de diagnosticare a anumitor componente.

1. Dati e
1 exemple
emple de dispo
dispozitive
iti e la care poate fi mas
masurat
rat
curentul cu ajutorul osciloscopului.
Injectorul de combustibil, bobina de inductie,
demarolul, circuitul de incarcare baterie, bujie
incandescenta.

2. La care din cele doua cabluri de de conectare a


injectorului Y2 trebuie conectat clestele de curent?
Oricare
O i marimea
i curentului
t l i care parcurge un
circuit serie este aceeasi, oriune ar fi acesta
masurat

Unii clesti inductivi / unele sonde de masurare sunt


prevazute cu atenuator; acesta poate fi selectat astfel
incat valoarea curentului care pleaca din sonda sa fie fie
situata in scala de valori acceptate la intrarea
osciloscopului
osciloscopului.

22
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul3: Tehnica conectarii. Metode de testare

Proceduri de conectare

Intrari:
Conectori de acces prin spatele CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
stecherului (Back Probing):

1.Care sunt dezavantajele folosirii acestui tip Partea conectorului


de conectare? spre masina

Exista posibilitatea de a deteriora izolatia


de etansare la apa (waterproofing) a
cablurilor. Un alt pericol posibilitatea de a
crea un scurtcircuit

2. Care este metoda recomandata de


conectare?

IIn cele
l maii multe
lt cazuri,
i folosirea
f l i unuii Partea conectorului
stecher de adaptare. spre senzor

23
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modulul3: Tehnica conectarii. Metode de testare

Proceduri de conectare:

Conectori care nep cablul:


Nerecomandat

1. Ce efecte negative poate avea


1
inteparea cablurilor?

Deterioararea izolatiei si a cablurilor

Aparitia unei cai de patrundere a apei si


a mizeriei, acestea determinand
corodarea interna a cablului.

24
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda

Modulul patru

Metode de prezentare
a formelor de unda

25
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda

Forme de unda:

Folosirea a doua canale simultan:


Testarea
T t cu osciloscopul
il l se d
dovedeste
d t a fi
eficienta cel mai adesea atunci cand folosim mai
mult de un canal. In marea majoritate a
sistemelor electrice intalnim multe semnale
corelate, ce pot fi afisate simultan. Succesul
diagnozei consta adesea in cantitatea de
informatii ce poate fi corelata, aceasta ducind la
o interpretare unitara si in timp real a
fenomenelor ce se petrec .

1. Numiti trei motive pentru care putem avea


neregularitati in orice semnal masurat:
a) Componenta masurata este defecta

b) Modificarea semnalului este o urmare a


(sau o reactie la) un defect altundeva in
sistem
c) Semnalul componentei este perturbat de 2. Ce situatie avem aici pentru semnalul senzorului de faza?
o alta componenta defecta a sistemului
sau de interferente provenind din surse Interferente dintr-o sursa externaincarcarea cu curent a
exterioare
exterioare. unei bobine.
bobine

26
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda

Forme de unda: Prezentarea simultana a semnalelor corelate

Semnale sincronizate cu turatia Semnale corelate cu acelasi Semnale corelate aceluiasi


motorului eveniment dispozitiv

Pentru orice subsistem, semnalele corelate pot fi clasificate in trei categorii:


Semnalele corelate cu turatia motorului sunt acele semnale care pot fi sincronizate in raport cu pozitia arborelui cotit.
Semnalele corelate cu acelasi eveniment sunt acele semnale care ilustreaza marimi fizice corelate ale sistemului testat.
Semnalele corelate cu un dispozitiv sunt semnale electrice diferite provenind de la acelasi subsistem.

1. Care sunt avantajele citirii simultane cu tensiunea a curentului printr-un dispozitiv?

Pot fi identificate defecte care nu sunt evidente din interpretarea semnalelor in tensiune.
tensiune

27
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda
Corelarate Corelate cu Corelate cu
Forme de unda: Identificati categoria pentru fiecare exemplu cu turatia evenimentul dispozitivul
Debitmetrul & senzor pozitie clapeta admisie
Senzor turatie / Senzor de faza
Tensiunea pe injector & Curentul prin injector
Tensiunea pe injector & Senzor pozitie clapeta admisie
Tensiune aprindere primara & Tensiune aprindere secundara
Aprindere secundara & Injector
Tensiune aprindere primara & Senzor faza
Senzor presiune (MAP) & Injector
Senzor ABS roata dreapta fata & Senzor ABS roata stanga spate
Semnalul ECU spre bobina aprindere (primar) & Tensiune pe bobina aprindere
Curentul prin injector & semnalul ECU spre bobina aprindere (primar)
Senzor unghi volan & Senzor inclinatie
S
Semnal
l control
t l supapa EGR & P
Potentiometru
t ti t Feedback
F db k

28
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda

Forme de unda: Aprinderea Volti Primar


x 100
Folosirea osciloscopului este esentiala pentru diagnosticarea defectelor
sistemului de aprindere
aprindere.

Osciloscoapele auto capabile sa afiseze semnale ale sistemului de aprindere


au in meniu functii pentru afisarea semnalelor din primarul si secundarul
sistemului Pentru conectare se folosesc cabluri si accesorii specifice
sistemului. specifice.

1. De ce semnalele din primarul si secundarul sistemului de aprindere sunt


asemanatoare?
Tensiunea din secundarul bobinei de inductie este creata
(indusa) de modificarea tensiunii din primarul acesteia
Volti Secondar
x 1000
2. Cum p
putem distinge
g semnalul din secundar fata de cel din p
primar?

In secundar virful de tensiune (peak) este de ordinul kilovoltilor (kV)

3. P
3 Putem
tem folosi cabl
cablurile
rile de mas
masurare
rare a tensi
tensiunii
nii conectand
conectandu-le
le direct
la circuitul secundar de aprindere?

Nu, datorita tensiunilor mari trebuie sa folosim clesti inductivi/capacitivi

29
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda
Forme de unda: Semnale ale sistemului de aprindere

kV Un singur cilindru kV Succesiunea


cilindrilor

1 3 4 2

1. De ce trebuie sa analizam forma semnalului din secundar la diferite turatii?

Modificari in anumite zone ale semnalului pot aparea in diferite conditii de functionare a motorului.

2. Ce avantaje are prezentarea succesiunii aprinderii pentru toti cilindriii?

P t
Putem compara forma
f semnalului
l l i pentru
t fiecare
fi cilindru.
ili d

30
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Module 4 Metode de prezentare a formelor de unda
Forme de unda: Semnale ale sistemului de aprindere

Volti Primar Volti Primar


120 300

100 250

80 200

60 150

40 100

20 50

0 0
1 2 3 4 6 7 8 9 ms 0.4 0.8 1.2 1.6 2.4 2.8 3.2 3.6 ms

1. Care sunt beneficiile prezentarii individuale a apriderii fiecarui cilindru?

Anumite zone ale semnalului pot fi identificate si marite pentru o analizare detaliata

2. Cit timp a fost alimentat primarul bobinei in exemplul din dreapta?

2 2 ms
2.2

31
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Modul Cinci

Baza de date:
Semnale ale dispozitivelor
cu disfunctionalitati

32
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Identificarea defectelor:

Disfunctionalitatile care apar in semnalele electrice sunt adesea intermitente si pot


sa nu apara cu consecventa.

Din acest motiv, in plus fata de functia de inghetare a imaginii pe ecran, multe
osciloscoape
p digitale
g au integrate
g functii suplimentare
p p
pentru facilitarea urmaririi
semnalelor. Urmatoarele functii pot fi intalnite:

Functia de inregistrarea: semnalul este inregistrat continuu pentru o perioada de


timp si apoi inregistrarea este salvata. Numarul de astfel de inregistrari ce pot fi
salvate depinde, pentru un sistem dat, de rata de achizitie a semnalului (sample rate)

Inregistrarea datelor se face atunci cand anumite conditii de setare au fost


indeplinite. Aceste conditii sunt determinate de setarea modului de sincronizare
(trigger). Spre exemplu, osciloscopul poate fi configurata sa inregistreze un semnal
numai dupa ce acesta depaseste o anumita valoare.

Osciloscoapele digitale moderne au optiuni de salvare a imaginii de pe ecran, de memorare si de


tiparire a acesteia.
Costruirea unei baze de date proprii cu forme de unda provenind de la dispozitive care functioneaza
corect si de la cele care prezinta defecte poate constitui un ajutor important pentru activitatea dv
dv.

33
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Debitmetru aer (motor benzina), Defect Debitmetru aer (motor benzina), Normal

1V p
pe diviziune, 400 ms p
pe diviziune. 1V pe diviziune, 400 ms pe diviziune

pe diviziune pentru toate exemplele prezentate se refera spatiul dintre liniile


punctate, nu la subdiviziunile dintre acestea

34
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Potentiometru de clapeta, Defect Potentiometru de clapeta, Normal


1V per div, 200 ms per div. 1V per div, 200 ms per div.

35
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Alternator D +, Defect Alternator D +, Normal


1V per div, 40 ms per div. 1V per div, 1 ms per div.

36
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Senzor de faza, Defect Senzor de faza, Normal


1V per div, 2 ms per div. 1V per div, 40 ms per div.

37
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Senzor de faza cu alimentare tip Simtec (Vectra) , Defect Senzor de faza cu alimentare tip Simtec (Vectra) , Normal
1V per div, 2 s per div. 1V per div, 2 s per div.

38
Testarea si Diagnosticarea Sistemelor Auto
Modul 5: Baza de date: Semnale ale dispozitivelor cu disfunctionalitati

Aprindere secundara, Defect (cilindrul 3) Aprindere secundara, Normal


4kV per div, 5 ms per div. 4kV per div, 5 ms per div.

39

S-ar putea să vă placă și