Biblioteca Unirei".

Mihail Eminescu.

G. A D AME S CU

Studi critica.

,v,3!.,iaree4

- AtmapruLur
TRESI

1891.
Tipografla Seminariulul archidiecesaud.

Lin
SOCELC C:
www.dacoromanica.ro
 PrologO.

Dotnnulii Maiorescu in eriticele sale la

pagina 351 dice despre Eminescu, c. e un
ollul blasatii in cuyetii". 1) Cndfi dici Inse
despre cineva, c e blasatii in euge", atund
aceea atdta Insemnzd, c acela e tmpitil
pentru orl ce ideI, interese i delicil sufle-
tescl i sociall. i apoI celti tmpitil pentru
atarI lueuri de seeurd, c. prin cugetdrile
sale nu va fi nice (Anal in stare a procurd
altora desfatare. Cad ceea ce nu-la misch
pre eld, aceea nurnai nu va fI chiar elil In
stare a face s misce pre altii. Orbuld nu
va Inv*, pre altil s se des'fdteze In frUin-
seta si joeuld colorilord.
Cu tte aceste eine ar ff creclutti, cd
tottl did Maiorescu In alai loeti s 4ic despre
Eminescu celd blasatii in eugetii", cd e unii
gen cuprinsii de lumea ideqa", va s died
nu trnpitil pentru idel.ineeiese i deficil
sulletesel i sociali, ei t4isArbitil eu totuld de
ele i tried din o iubire 'ri4spusd Ltd, eu ele,
ccI numai asd se pte esplicd o atare eu-
prindere sead ahsorptiune de lumea ideald. 2)
1) T. Maiorescu Critice" Bucuresd 1874.
2) Convorbill literar ie" 1890. Nr. 8 pag. 628.
1*

www.dacoromanica.ro
 4

in amndu locurile totti

dl Maioresen este, care vorbesce despre
Eminescu, i Inc i mai multi, vorbesce in
amindue loeurile cu aceea-si intentiune de
a caracteris pre Eminescu, de aceea dupi
tte legile logicel ne este iertatil a uni aceste
dine caracterisrl in o singur sentin* i
a$ poteini ice, c dlii Maioreseu a carac-
terisatil pre Emineseu astfelia : Eininescu este
ung geniii cuprins de lemma ideala blasat
in cuget.
Caraeterisarea acsta alui Eminescu
subministrati de dlii Maiorescu este destulii
de curis, c s" nu gieemil mai multi.
Curisii, (lei nu e eu potint, c ring omil
s fa' de odath si cuprinsi de lumea idear,
blasatti in cugeti. Cu Vote aceste fuse
noi caracterisarea acsta alul Ernineseu de
dlii Maioreseu, unuli din eel inal marl adora-
torl.a.I lui, o vomit' lu de basi In studiulfi
de fat, aret-ndti mai Anthill ctil de faisil
e atributuli celi de Anthitl din ea, c'd Emi-
nescu e un geni cuprinsii de lunzea idealcr ,
i apoi, dorere, dal de adeveratil e alii
doilea atributi din aceeall, ci Eminescu e
unit' orn blasatii in cugetir . Din aceste
apol eredemil, ci cetitorii nostri von ajunge
noi la convingerea, cg. Erninescu n'a
fostfi nice genii, nice cuprinsi de lumea
ideal, ei Una bletti versificAtoriii tare de
rndi, tmpiti pentru lumea acsta prin na-
tura sa, prin ocupatiunile i tendintele sale
prin aeruli sociali i literarid, in care a
traitil. De unde multi rki Lei mai eu

www.dacoromanica.ro
 5 --
smA tnerimel ruistre aceia, earl' pre unA
atare om fI espunil c pre unii genii.
I.
Eminescu genti cuprinsii de lumea ideal.
Lumea ne arti (Mile specii de genii:
Genii adevrati i genii falsi. La cel de
ntuii poterea si a vntuhl spiritului lorA
celul estraordinariti este, care-si strce de
odatA seaii pre incetulA recunoscinta si ad-
miratiunea omenscA. Nurnele acestora apoi
renane nemoritoriii. La cel din urml
mural totu de-a una altii, earl din Emil in-
teresi seail aitul voiesci err ori ce pretti
s5,21 fad, s, trcA de genii mnaintea publicului.
Numele acestora de comunil piere dup o
generatiune seati eke odat si mai iute. Gel
de AntAiii suntA c srele adevrati, care nu
piere niel (Audi de pre bolta cerscA. Gel
din urma suntii c, soril aceia fali, ce ale
odati lucescil pre (wit clteva minute in
urma unel stri anuinite a atmosfereI i apol
dispar fAri urmi.
Du suntA &le, pre cari geniii cei
adevrati i cftstigA recunoscinta de atari
inaintea omenimei. Pre una se *HO, re-
cunoscinta acsta, 'Ana (Audit genul e
incti in viti. Pre cealaiti numal dupA
mrte. Nei geniulil este atAtil de fericitii,
CAA MCA In viti f1A unA publicA, care
Arid sera', pretai, atunci publicuhl acesta
recumisce de atare, i genfulA Ii vede
cu ochil inceputulti nemorirei. Pre atarl
genII contmporanil Ii Incrci -de comunii cu

www.dacoromanica.ro
 6

athtea onorurl, chtti apar c nesce adev6ratl

regl in lumea cugethril. Amintim numal de
nefericitul genii.'" Voltaire, la care nunumal
chltore publiculh spre a-l ved, c la o
minune, ci chiar si capetele Incoronate c
Friderich II din Prusta lili invitarh la curtile
lor. Mai asemene a stath
Goethe si cu altii.
Nu toti genfil Ins6 a fost asa de fe-
ricitl, chat at ft recunoscutl de atarl inch
in vith. Din contr a fostil si de aceia,
earl a morith seati putinfi cunoscuti seaft
ignorati de contmporanI, i numaI lungt ttnp
dupa mrte de abi posteritatea i-a recunoseuth
de atarI. Esemplu avemit pre Spaniolulti
Cervantes autoriulti lui Don Quixote, care
in vieth, er pre aei s pir de Mine, si
totusl ast641 numaI Santa Scriptur, !Ate
c,Ilee, eh a veclutti maI multe versiuni c
Don Quixote alui Cervantes. Mai departe
pre anglesuld Shakespeare, pre care con-
tmporaniI pretuittl ce e drept, ins6
nice pre departe c pre unh genf, cum il
pretuiesee asti4 lumea intrgh.
Alte chl deosebite de aceste du, pre
cad un genfil ajunge a If recunoscuth de
atare, nu se (MA. i de totusl se Intmpl
casuri, de unii barbati pre o alth cale
ajungh la numele de genhi, atuncl potemii ff.
securI, eh sunth numai genii falsl, earl c
nesee statiI mbla si el Cava tmpi1 prin
palatele gentilor i apol dispar fhrh urmh.
apol chile aceste ale genfilorti faisi smith
nunumai deosebite de ale geniilorti adevratI,

www.dacoromanica.ro
 7

ci a totil de-a una ceva ridicul, ceva comicii

In sine, as (Atli inaintea menilorit eugetl-
tori sunt printre adevratil genII aceea ce
este in teatrele anglese persOna comica nu-
mit Clown, care eseta rtsulii privitorilorti
cu grimasele, uslorinta Si stupiditatea In
portare i chiar pentru aceea pdn contrastulit
frapantil dintre ea i eeialalti aetori.
Eminescu a tritil 40 de anl, in ade-
vrd ins a trait numal 35 de ani, cad
eAndit er de etatea acsta, a nebunitil,
anil nebunfeI nu mai ponderza in vita lui
literara. Vita lui dar a fostil scurt.
Acsta ins n'a fostil nice o piedeck
nu-0 pt manifest genialitatea sa, (Meg, o
posede In adevrii. Lord Byron a trAitii
numal 36 de ani. Genialula Pascal numa1
39. SA vedemil darA, cum si-a manifestat
Eminescu genialitatea?
Pre cAndit era de 20 de anl, vegndil
el mergil multi tnerl in Germania la studi,
se dus6 i el, eu tte cA nu pote ff. pri-
mitil la nice o universitate cd studenai or-
dinari, fiinda-e II lipse pregatirea gimna-
sial. Rtheindii (Alva tmptl prin Germania
se intrse indrptil in Romania si aeolo
petree pni la mrte. itetivitatea literarl
c poet si-o Incep incd. Inainte de a merge
In Germania. Mai scri Cate o poesi prin
Famili" si pre airea, pre unde se inere,
toti tneril nostri, earl voieseii sl devin
poeft. Un Impuls mare spre a pot con-
tinu ca poesia Inse 11 dede impregiurarea,
cA chiar i Convorbirile literarie" Incepurti

www.dacoromanica.ro
 8

a-1 publie poesile. Convorbirile literarie"

ins nu credem, publicatil nice pre
departe din motivulii, c ertl ceva producte
de valre adevrat literar, precum vorn ved,
endii le vomii analisa. Ci publicat,
pentru-ca Eminescu Ineepuse ali scrie poesile
du pri, gustu hi limb isticii alilndueidiregie" ,a card
orgaml errl ele. Dup aceea Eminescu se sili
cum potei elii a imitd I i teratura germand, i apol
mina direerie" er germn eu trupii cu sufletil.
Mal departe bietuld Eminescu, c s devin
i mai placutii Convorbirilorii literarie" , Ii
insu1 eeva si de prin filosofa germn alul
Kant i Schopenhaner, i apol filosofa acestora
n'ave Convorbirile literarie" euvinte de
ajunsil s o laude. i fn urmit Eminescu se
feri de a manifest in poesile sale ceva
fool i Insufletire national, cAel a6, eeva
dup mina directie duced la barbar. Nu
amil vo, c pentru-cti le gieemil acestea, Sa
fim considerati de inimici al mind direetie
in Vote manifestrile el. Meritulil, ce nua
direetie VA are pentru limba i literatura
nstr,, !IA rectinFeinti bucurosil. Ea a fosta
o reactiune, ce a trebuit s se nasc, c, s
impiedece stagnarea qi desvoltarea prea uni-
lateral a Umbel i literaturei mistre. Acsta
fuse nu ne impiededt, e sa nu ne pronun-
timil i eu privire la unele aberatiuni ale
el, cum este cultulii nemeritatil si periculosil
alul Eminescu introdusil de dnsa in public:11M
nostril.
Pnd la 1883, cndii pre Eniinescu l'a
ajuns morbulil mentalii, din care n'a mai
scapatii, publicul, ce-l cunos,ce c poet",

www.dacoromanica.ro
 -9 -
era, tare pitting. Marl de cetitoriI Con-
vorhirilorti literarie" mai nime cunosee.
Ma ee e mai mult, atata er de necunoseutil
etii In mijlocul lul ete odat6
nu poted s-si c4tge nice pnea de tte
Semnulil eel mal invederatil, c n'a
fostii unii atare mat genial, care eu pro-
duetele cpiritului s sIl. fai In stare Ina% In
vitil a atrage atentiunea timenilor asupra
sa In grad mare.
De (*Ida l'a ajunsti !me' morbulii men-
de atunel atentiunea publiculul a In-
eeputd a se Indrept spre elti In mstirl maI
mare. Nice decht nu s'a Intmplatil !use
acsta din motivuld c publieuld drit
cunoce de unti barbatii genial, sea
ci (WA, er inettntat de serierile lui. Nu a
proruptii interesulti acesta fata de e in
mod spontane din consciinta pubhculuI.
Ci publieulti a fostu In modit formalil alarmat
din partea presci. Semnalulti s'a dat de
unele foI din Bucureset Pre acestea Incepurti
a-le secunda i ale nstre de din ecice. Totii
Intl una apare In fol seirl despre starea
sanitar aloI Eminescu.
n fata alarmulA acestuia la inceputil
publicul a remasti cu totulti rece. Cresctnd
alarmul ins totfi mai tare, e, si cum na-
tiunea nstr eine cie ce ar pierde In Emi-
nescu, cea mai mare parte a publiculul, care
altcum nu-lii cunore de loc, incepti a erede,
Eminescu In adevril traue s fi om
mare, dci foile se ocpa atta de elti.
Acsta este cea de ntiii situatiune comicA

www.dacoromanica.ro
 lo

In suirea lui Eminescu pre scara genfilord.

Publiculd nu a inceputii a vorbf de eld ea
de unii mat eu minte mare, decatii atuncI,
chndd din nefericire pierdut'o.
La 1889 mre Eminesen. Alarmuld
foilord atuncl a devenitii formalii asur4itoriii.
Plange dupd eld multe nu din inimd, ci
cd bocitorile platite dup morn. Tnerimea
din Bucuresci se pune sd fundeze o fail in-
titulatd Eininescu"; se stringu colecte, sa-1
redice monumentd, se fug reelame in fa-
vorulti lui iprin fol germne, earl' papa'
Muni nice de mime nu i-ail auditii. Ma unii
se apdc i nmer, cte viersuri, cte eu-
vinte a scrisd Emineseu in poesfile sale.
Totii luerurl pentru a imbet lumea. Ce se
fach bietuld publied, care nu se ocdp multd
eu literatura? Trebuiesce s crd, ca Emi-
nescu in adevrii a fostii unii genfd, (Wed, se
Intmpl luerurI de aceste la mrtea
Cci multi din publicii nu ad idea, ee sunt
In stare a face menil din ulna idold. Poetii
de curte pre Ludovicii XIV atat l'ad lati-
datd, catil in urtn nu maI schtd, cu ce
s-111 laude, dectd eh e mare de statura,
desi de abi er de staturg mijloerd. Candil
revolutionarii din 1793 i-ad scosd scheletuld
din cript, Pad msuratil i s'ad
ctd de falsii l'ad laudatii poetii de
curte. Und genfd -fuse' trbue eunoscutii.
Si as incepil multi a cetf scrierile lui Emi-
nescu. Nimene ins nu pte afd in ele eeva
geniald. Cu tte aceste cel mai multi eredell,
eh de e atati de ludatd, atunci trbue sa

www.dacoromanica.ro
 11

fig, mcmi i geniall In scrierile luI, numaI (Atli

ei suntit prea miei spre a -I pot Melege
frumsetile. i acsta este a deua situa-
thine comica lu suirea lui Eminescu pre seara
genfilorth Nu spiritulti lul celit Unit In ade-
OM mare a fostti, care i-a eastigatit admi-
ratiunea publieulul, ei alarmuld cel mare
al ctorva ini, earl de securit din alte
motive voia s fac din Erninescu und
genfil. El nu e un gena recunoscutii, ci
mitt gen Impusit asd gicandu eu forta.
Eli' in lumea ideal nu e Imperatul, care eu
potestatea real din mnile sale strce su-
punere, ei plrfa aceea din Wilhehn Tell"
ahi Sehiller, carea locutlitoriuM Imperatului
o a acatatti susii, e poporuhl sa o salute
i A, se tm de ea.
S recapitulrnii fuel odat. Pn la
caderea tu alienatiune mentall Ernineseu n'a
fostil publiculuI mare romneseh mai de locu
cunoseutd, Ineta Cate odat mai piere de
Mine. Nebunesce, si apol mire, i deodat
nemijlocitii dup mrte tl vedemil eu corna
de genid pre capl
Aesta bas nu e ealea unui genfit
Dca unit genti In vit n'a fostit cunoseuta
de atare, cum n'a fositt cunoscutti Eminescu,
atunel seumti e generatiunea, In care a
tritii, n'a fost In stare s-lii preepg. De
Ins totusl ajunge a ff recunoscutii de atare
dup meorte, atunei acsta nu s intempl
la nice unu casti Inainte de ce nu s'ar stinge
eel(' putinti generatiunea luI contmporank
carea nu l'a prieeputil. Traue s vina o

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
alt generatiune, carea s fa' In stare a-la
preeepe i pretuf.
Acsta e causa, de
genfl necunoscutl In vith, si dupa mrte
numal tarc,lia a Inceputii a ff recunoseutl de
atarl.
Cad de comica ins sth, lucrul eu
Eminescu! El In mijlocula aceleia-s1 gene-
ratiunI In unil intervala tare scurta de 5 aril' a
fost pre acf s pirh de Mine, calla era via,
i-s'a redicata numai dechtil monumenta si i-s'a
pusa busta In Atenett childa erg, mortit La
1883 In mijloculii acelorall men1 malt' piere
de Kane, si la anula 1889 acela-I publie
plhnge duph ela c duph, pela mai mare
poetil ala nostru si ar sti s d ori
vdit
Acsta este a treia situatiune comich,
In sufrea lul Eminescu pre scara genfilora.
Acela-i publicil sedusa pentru acelea-s1
serieti l'a si ignoratil i l'a si redicatil pan
la eeria, eh si cum ar fi o femea nerve,*
care acum plange blstema barbatula,
acum ride netedesce.
Ce urmzh' de aiel? Seail ncif fr
reclamil nu ne seima pretluf pre barbatil nostri,
cndil 11 avem, seaa Eminescii n'a fosta
gena. Alternativa ntistia nu sth. Chi re pre
Alesandri i Muresiana pretuitil
noi, pail o tritil, frd sh le fa facuta ni-
mene reclamil eh, lui Eminescu. Ci adevrulfi
e, ch, Eininescu n'a fosta nice genfi, i nice
barema poetit Ci o cth, de meni din alte
motive a sedusii publicula nostru eu cultula
lui Eminescu In un modil, care nu se va

www.dacoromanica.ro
pot nice candil escus. Pentru aceea cetel
aeesteia II aducemil aminte frurrkisele euvinte
alui Goethe :
Ein Kranz ist viel leiehter binden
Als ihm ein wiirdig Haupt zu finden.
(Este eu inult mai uorti a implet o
cumin& decatti a afl pre sema el WI cap
vrednicii.)
Dela 1883 in dice eultula lui Eminescu
Ii serbz prin publiculfi nostru tte orglile
sale. Tnerimea nstr ametit i iinbetat
de attea laude grmdite pre capula lui
Eminescu, incepe a uit pre Mureianti, Ale-
sandri i Bolintineang, i incepe a se ocup
pre mult eu cetirea fur Einineseu in detri-
mentulii desvoltril el intelectuale, estetice
i morale. Sennana nstr tnerime nu fl
nice ea nemica genial i adevrat frumosti
in Eminescu, ins el a devenitil poetulti de
mod, i apoi e cunoseutii, ce potere captiv-
Ore deprinde moda In lume, i mai eu sm
asupra tnerimei. Si cum sg, nu devin
Eminescu poetulti de mod, cndti pene atitti
de destre c a dlui Petraseu in Convorbirile
literarie" ji a dlul Gherea in crdicele" sale
null' Vila sub dernnitatea lord a se ocup
ea o nulitate literari e Eminescu, dei
potemti eu tol dreptulti dice, e in studiele
lorti partea eea mu slabl o formed, eita-
tiunile din Eminescu, din earl se vede, ctil de
Plltiufl merit Eminescu qi numele de unti poetil
rnediocrii. Cndti unu omil matur dedatti
a eeti eu atentiune i judecat, percurge
pn in capetil scrierile acestoril doi distini

www.dacoromanica.ro
 14

literati asupra lul Eminescu, atuncl ajun-

gfindd la capetd i cliee eu total dreptuld:.
Ce barbati descepti i instruitl, ee espunere
fruins i elegantl de idei, ce magazind im-
punaoriii de eruditiune, Ins6 ee daunk eh
tte lucrurile aceste mad prapadite in stu-
diuld until bietd poetastrii, care e poetil st
pre und niveld multd mai inferiord de cad
ei e prosaistl. Si eu euvintele aceste va
pune omuld cartea de Mul in eredinta, el
(MCA Etnineseu c 'Toetti ar fI aceea, ce e
dld Petrascu i dld Gherea c prosaistd,
atunei totusl s'ar plati ostenla, c s-ld ce-
tsed omuld. Nu asd se intmpl ins eu
menI, pentru earl leetura de atarI serier
este ceva rat* si mal vrtosu nu as se
intmpl eu tnerimea. Atari (imeni i tnerl
devind fortnalit farmeeati de studil c a dlui
Gherea i Petraseu. Si acsta eu totit
dreptuld. Inse de alt parte, fiindd-c ob-
iectultl atarord serial este Etninescu, tad
farmeeuld se ascrie aeestuia si nu acelora.
Si astfelid din literl lii liter se intmpl eu
dnii Gherea i Petrascu o specie de : sic vos
non vobis mellificatis apes" alui Virgilid. Co-
rema, ce impletitil el si ar trebui sd
fi pre mph"' lord, li-o i Emineseu pre fu-
risd si pre -neobservate si a4645, pre
capuld
Genialuld eneielopedisti Helvetius in
opuld sea D' Esprit" cliee, c este genii
de inventiune i genii de espresiune, 1) ce
atAta va s click e esistu genii, ce implu
0 Discours IV. c. I.

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
pre omit de admiratiune prin avutia de Wei
, frumse , placute , interesante si originall ,
cum e e. Homerii, si ras1 genii, call nu
impun mult cu avutia de idei mai ca sma
originale, ins suntii poternici preste msra
in esprimarea lord, cum e Virgiliii in Ae-
neida sa.
SA, vedemil acum, re Eininescu apar-
tine barrnil aneia din clasele aceste.
Dca deschide oinulii colectiunea de
poesiI de alui Eminescu publicate de dl
Maiorescu la 1884, si le cetesee tte eu aten-
tiune dela inceputd Oita la capetii, i apol
pune intrebarea, earl' suntd srntirile can-
Late i ideile esprimate de Eminescu in und
numril destuld de mare de poesil din unit
volum ras1 destuld de mare, se va mirk
cndil va (100, respunsuld categoricu, ca
afra de cteva susplue sporadice in fata
frumsetei natureI, in tote n'a intmpinatil
nemicif, absolutii nernicii alta dectil smtuld
secsualit sub forma de amord, i und uritil
de lume sub forma pessirnisinului lui Scho-
penhauer. Si de ar caut omulif Qn si
de si-ar incord atentiunea spirituld de
observatiune pn la estreme, mai inultii nu
va atl, decitu purure si pretotiudine pre Amor
si pre Schopenhauer in o amicitid bizara.
Acum cainpuld poesfeI este atItii de
estinsii, smtinintele, ce sunttl in stare a
cuprinde inima unul poetii geniald si a erumpe
de acolo imbrcate in vesrnntulii poesiei,
suntd attit de multe i varie, ideile acomo-
date de obiecte minunate ale poesiei suntd

www.dacoromanica.ro
 16

atatil de multifarie, fncht trbue s flit

pentru unit omit, cugettoriii o adevratA tor-
trit a ceti pre unit poetil c Emi-
nescu, In care dela inceput OA la capetil
nu Intaluesce omulti dectil totti numal aceste
(16116 lucrurI espritnate cndii In o form
cndii In alta. Wei un musicantil ni-ar
cnt tmpii de o ra, totil nutnal cu citi6
tonuri variate candti maI tare, cndii mid
cndti mai iute, cndti mai Incetil, atunci
e rand ornul, care n'ar deveni nervosil la
auguld unei atare cacofonfi. Cetitoril nostri
in locil de unit musicantil, ce fi cnt astfeliit
ea instrumentulti sti, salt Intipuisc, pre
un omit, ce-I cetesce poestile lui Eminescu,
impresiunea causat de musia strformat
In impresiune causatg, de poesia, si atunci
apol flit ail pre Eminescu chiar asa cum este.
Fruinosii i cu multit gratie ne spune
simpaticul i blndulil poet(' germn Uhland,
ctil sunlit de multe obiectele, de ma se Ow
inspirk si le pcite cnt unti poetti:
Er singt von Lenz und Liebe, von ssser
goldener Zeit,
Von Freiheit, Mnnerwrde, von Treu und
Heiligkeit,
Er singt von allem Sssen, was Menschen-
brust durchbebt,
Er singt von allem Hohen, was Menschen-
herz erhebt.
1) Cana de libertate, placere i amortl,
Bravurl, ai credintk sfinOnie i (bra,
(Anti de tot ce-1 dulce i 'n inimi. pdtrunde,
ant& de totd ce-T nobild si 'n suflete rspunde.
Traducere de O. V. Pogor.

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
Din tte aceste obieete frunase in tail
Eminescu nu va afl omula nemicti cantata,
deal singura: iubirea, si Inca si acsta
restring intre marginile Auguste a iubirel
seesuall. Iubrea de patri, iubrea de na-
tiune, iubrea idealului, iubrea libert4i1, iu-
brea virtutil i alte Cate i mal Cate genurl
de iubri inlttre de inima, ce le Intmping
omula prin poetil elassiel al toturora po-
prlona, suntii deplina eschse din scrierile
lui Eminescu, ea si cum ar f pentru ele o
plant. esotie, necunoscut lui Eminescu nice
dupa name. i unti sufletti mohortta si pu-
trclil ca alui Eminescu a fostil 1eu totula
necapace de a se insuflet de ori ce alta, iu-
bre afra de cea seesuala. Filosofa pessi-
mista aM Schopenhauer a sadita In inima
lui Inca' de tmpuriti o ur i una uilt fata
eu Vita esistinta. Pentru ela painntula
er numal un brup de and. Pentru el
si eeriula e una mausolea". Pentru ela
totula e o nebuna", r a fi e o nebunid
tristd i gad". Pentru ela decata vita
acsta e mal build nemica". Ce e dar
mal naturala, decatii ea un suflet, pentru
care esistinta e o bla, s nu se Insufle-
tsca absolut de niinica ideala, cci dadi
esistinta Insa-si e unil r6a, :mind ce ideal
pre lume mai pte ave., unil interest:I re care
pentru o atare esistinta? indata ce esis-
tinta acsta ar incepe a se interes de ceva
numai decatu s'ar convinge, e totusl
esistinta este mai bun deeta neesistinta,
i atunel ar f eaptula intregulul pessimisma
Schopenhauerianii. Pentru aceea ar f o ade-
2

www.dacoromanica.ro
 - 18 -
Orat nebtiri i lipsg de eonseeintg, dad,
eineva ar astept dela Emineseu vre-o in-
sufletire sag iubfre fatg cu luerurile plgcute
inlte, earl dupg Uhland miscg pieptulti
omenescti eutrferg. Pessimismuld lui
Sehopenhauer i-le-a acoperitil aceste CU totuhl,
cum acoperil noril eel grosi stelele. Si ee
a mal rtnasit in elg, ag fostg numal Amtirile
cele carnali, pre call chiar nice Sehopen-
hauer nu le-a potutg alung din sine, del
aceste suntil mal poternise dectil ori ce
teorfe filosofieg. Si intre snitirile aceste
carnall, dupg sitrtulti de flne si de sete
sag de nutretnntii, celti mai poternicg este
celg secsualg. Acesta singuri i-a mai 1.'6-
masit lui Eminescu, i immix fireseg, el numal
pre acesta a mai potutit Ind elute. A
rmasti snitulti acesta In elg, ea singura
ruing de sinfminte, ce a t:,ontrastatg pessi-
mismului, care le-a spulberatti pre tte cele-
alalte din pieptuld WI, ea o oas neins'einnat
in sufletula lui cclii pustiitti de filosofa lui
Schopenhauer, ea unit arbore solitarig i eu
umbra slabg in desertulu cola arOtorig alii
Arabiei. Si daca uringre.see multi eu aten-
Oune, cum cntg bietulti i nefericitulg Emi-
neseu ehiar si Aintulti seesualfi, atunel ob-
servza, cum pessimismulg lovesce in continui
si in acesta, ea omre, cum a omoriti
pre celealalte, Cad i prin poesfile lui erotiee
sad de amori stribate totti mereg pessi-
mismula lui Schopenhauer, care cite odatg
este negru, antipaticg, respinghtorig, ping
la disgustg i grt. Cei ce voiescg sg
se eonvingg, cetscg poesia 1(11: Mortua

www.dacoromanica.ro
 19

est, 1) in carea iubirea seesual rabiat i

pessimismulti eelii slbatieti fad grimase ca
nece marionete compuse din sehelete onie-
nqel. Acsta este causa, de la elii chiar
nice Amor nu este simpatica i delicatti ca la
alt1 poetI, ma la elti de multe orl este chiar'
antipatieti, dtti despre amoruhl lul se pte
(lice ceea ee (lice Oviditi despre invidi, e
' Pallor in ore sedet, wades in corpore toto. 2)
Astfeliii totii cuprinsulti poesilorii luI
Eminescu este monstruosti. De-o parte pessi-
misnaula luI Schopenhauer, r de ceea alalt,
iubrea seesuala sad erotismul desfigurat
i mutilatit de lovittirile pessimismulul, o
specie de Ianus cu du'e" fete Infricopte.
Et ce se propune tinerimel nstre ea
geniii. i-a trasti re sma eel ee propuml
pre Eminescu ea geniti, ce desastre suntti In
stare poesile lul de tang atare cuprinsil s
prodik in inimele inocente a tinerimel?
Dad, nu i-a trasii sma pn'a acum, atunci
at f bine i de dorit s, i-o tragl de ac
in colo, s le El mil de tinerimea nstr i
s-lii lase pre Eminescu s se cufunde in
marea uitriI, untie meritzl.
inainte de ee ne-atn dimite mal in detaiti
in analisa cuprinsulul poesfilorii luI Eminescu,
nu potem. Iasi neamintit o impregiurare, ee
ni-a btutil tare la oehl..
Dornnul Gherea in critica lul Eminescu
ea tl, eruditiunea i ageritnea cea frumsi,
de carea dispune , nu pte descoper nice
9 Poesiile Inf. Eminescu pag. 65.
2) Metamorphose II, 17.

I 2* i

www.dacoromanica.ro
dnsuld mai multa in poesiile lui dedta
erotisind i pessimisma. Daca ruaI vorbesce
pre ici colo i despre alta ceva, aceea este
nurnai una tributd , ce-Iti aduce i dnsuld
opiniunci pdblice seduse , cu carea nu ar
voi sd, se pund in opusetiune prea marcatd.
BACetoria lu ochl este ins, ca. did Gherea
erotisniuld, ce-ld dtil in poesiile lui Eminescu,
fill folosesce spre a art6,, ch. Eminescu in
fondula sulletuluI sea a fosta idealista,
pessimismuld a fosta numal und apendice
cd,p6tata fu mieduld soeial in care a trditil,
unti scaid, ce s'a acatatil de eld depre socie-
tatea, in care a petrecutd. Nol ain dorf,
ea dld Gherea, care precum se vede, a cetitd
frte multa, sd ne spunk dad idealismula
este tail una eu erotismulti, i ed prin ur-
mare unde este erotismii mal multd, acolo
este idealisma mai ? In consecint ar
trbui dld Gherea s piing pre Anacreon,
poetuld celti inal- erotica ald anticittil, preste
totI ceialali poet,I; ma chnteculti acela ultra-
eroticd aid Demidocd din Odised con-
sidere de lucruld cela mai ideald alui Homer. 9
totusi criticil i literatii id Anacreon nu-I
daft atala onre, rd, cantecula acela din
Homer chiar pentru-ed, este ultraeroticti, nu
voru sa-la recunse de unit productit ald
marelui idealistii Homer, (lei nu in erotisma,
ci in alte lucrui1 se vddesce adevratuld
idealisind ald unul sutletd mare, cum a fosta
Homer. Nu semnuld idealismului este ero-
tismulti in poesfile luI Eininescu, ei este

3) Odissea cartea VIII.

www.dacoromanica.ro
 21

numai restulil de snntminte mntuitti de

focul mistuitoriti alit pessimismulta, fiindti-e
acestii smtmntil a remasti i pessi-
mismula lui In mare parte nepotinciosil. Pessi-
lui Schopenhauer a produsil in sufletuld
alteum miserti alul Eminescu unti incendit
de snapninte, in care Vote s'ail nimicitil,
si ca sgur a maI remasii numal smt-
mntulti secsual. Acsta este singura espli-
care naturala a erotismulul lui Emineseu
fat cu lipsa deplin a altorti smtlninte
la elti, earea trbue s o recumisc i did
Gherea.
Erotismula lui Eminescu ins& nunumai
eti e negritti de pessimismulii lui Schopen-
hauer, ei este pre laugh aceea preste me-
i

srti pen tru-c e carnalti i slbatecii.

Marele cunoscatoriii alti srntirilorti
caracterelortl poetice, genialulti Chateaubriand
vorbinda despre iubirea erotick (lice e in
forma, in care apare ea la poetiI geniall
nobili, ce ail traitil In era crestinismuluI, a
fosta maI necunoscut poetilorti antici pgni.1)
acsta eu totti dreptulii, eel religiunea
crestin tinclndii neintreruptil a purific
inima omensca a ajunsti pn a colo, chtti
a spiritualisatii i smtirile, earl mai putinil
se prell susceptibile de asa ceva. Si intre
aceste celti mai Insmnatti este slntulil
seesuall
Acsta este causa, pentru care smtulu
nobil secsuala nu ctit In femee totil numaI
1) Genie du christiauisme. Edit. Paris 1865
t. I. pag. 295.

www.dacoromanica.ro
 - 22 -
trupli frumost ochl negri, tali suleget,
mni albe, pril lung i alte gratil trupecI,
ci caut In femee caractert modestie, vir-
tute, noblet, educatiune, spiritt inteligint .1
insufletire pentru idealele omenimei. Acsta e
eausa, pentru care unti poetil nobili i genialti
nu va cnt tottl numa partea trupse a
femee, la catigarea direia ea n'a contribuitil
mai nemicii, ci va cant mai =MI partea
sufletse, dire vi-o ctigA' i femea In mare
parte numai cu lucru i ostenli
Astfeli sAmtulii secsualii este cire0-cumva
eterisatii i redicatil In o sferi atti de Malta
convenabil demnitti1 onienecI, cum i
unde n'a fosti nice cndA in anticitate.
i acum ce fl' omuld din tte aceste
la Eminescu ? 116spundemil: SOmtulil secsuala
celd mai carnalti, cum se desvlt numai in
haremele Mohamedanilor. NicAirI eli nu
caut i nu-I traue In femee, decatti ochi
marl' negri, brate rotunde, Ora lungt fat
blae" i alte calitti truped, ctil li vine
omului a crede, ci este unti emisariti ali
haremulul spre a adun printre Romn femei
frumse pentru magnatii desfrnati ai orientului.
Eri placerile luI Eminescu cu femea st nu-
mal In srutiri, Imbriiii, cuprinderi preste
premblrl prin pdure in singur-
tate 1 alte platitudini, clti din punctula
acesta de vedere poesfile lui stinti unu ade-
vrati lupanarii literarit
Lucruhl acesta nu-I place nice fill'
Gherea, devi dnsulit este realist cu trupti
eu sufletti, i II i face lui Eminescu, devi

www.dacoromanica.ro
 23

cu re care sfil, imputare meritat si pre

dreptulii. 1) Una insa o a uitatil dlu Gherea.
acsta este, c Eminescu In cntarea
semtului seesualil nu e numai carnahl, ci
este i selbateeil. CAel nunumal c nu-I
trebue fn feinee nice o frumsete sufletse
ideal, ci ac*ste le chiar uresce si des-
pretuiesce. Ma cinisinuhl lui cell" de josil
merge pn acolo, lnct iubesce pre fe-
mea frums In trupil ehiar i atuncI, candil
este diavohl in privint sufletse. Cu o
franchet mare o spune elff acsta fn vier-
surile din Angell i demonil:
Sufletel de-al fI chiar demon, tu evtl sfntl prin iubire,
adorti pre acestii demontt cu ochI mari, cu
rul blond& 2)
demonft sufletulii el este
Ca chipti de marmor5, frumosil. 8)
Si totusf e fnamoratil fn demonulil acesta
pn la nebunfe.
Se pte pre lume unil erotism maI
selbatedi si maI dejositoriti pentru ointi ea
acesta? Prin penitentiarie suntil fnchfse cte
odat pre vit femel frumse, ins selbtecite,
harpfl, coplif si ail comisil
alte crime horibile. i Eminescu ar fI fostil
in stare dupa principiele aceste erotice a
se fnamor pn la nebunfe in unit atare
monstru omenescii, dae nurnal ave ochl
marI si peril b1ondi14. Dae elu a fostil aptil
de unti atare amorti, fa, nu ne pas multt
1) Pag. 148.
2) Pag. 50.
3) .Pag. 161.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
Ne-ar' dor ins& multil, tare multa, canda
tinerimea romana ar adopt i ea pentru
micarile inocente ale inimel sale nice prin-
cipiI asa dejositre pentru clemnitatea orne-
nseii, curn sunta aceste aluI Eminescu.
Nu potemil Intrelasa a nu ne provoc
aci la un adevarata omit genialti, i scriitoriti
clasica, ea maI eu sm parin0 de familie s
vda, cum cuget, despre iubirea erotica unti
atare barbatil, pre langa care Eminescu dis-
pare eu totull Intelegemil pre clasicula
germanti Grillparzer, a (Anil aniversare de o
&Al de anl dela nascere f serbata, chiara
In anulti acesta. Acesta genialti poet-if In
drama sa Das goldene Vliess" a descristi
ca nimene altula, uncle este fn stare a duce
pre oma iubirea &b erotica, lipsita de orl i
ee consideraOuni ca cea aluI Eminescu. Per-
Anele principali fn drama suntti elinula Jason si
barbara Medea, cunoscute din mitologa
antica grecsea. Iubirea lui Jason fata, eu
Medea trece la fnceputti tto marginile, si
Jason fnchiaie i casatorie eu ea. Pre In-
cetula Ins Jason euncisce pre Medea In tte
uriciunile sufletuliel el. Elinulti cela finti
Incepe a cumisce seaderile, nu a unul de-
moue , cum (lice Emineseu, ei numaI sea-
derile uneI barbare, i de atuncI iubirea 10*
poetic fat, eu Medea fncta i se preface
In o rcll filosofica. i numaI cugetulti, ea
Medea fl este sotfe, si Inca flu fmple de
fiorl, earl apol creseil Inca prin aceea, ea,
Jason n'ave cul comunice dorerea.
Privirea ei m stringe ca n firti, i tortura

www.dacoromanica.ro
 25

ascunsa me sugrumel," dice Jason despre Me-

dea egArg Creusa fta regeM Creon.
de0 In alte privinte Jason nu rmAne pang
la capkulit drameI unit emit adevratit, totu1
poetulit a .artatii destulit de frumosit i a
probatg eu adevratg png, de artistil, cg,
cultura adevratg nu cautg in femee numaI
frumseff trupecI, ei in prima !Mid deerea
suiletuluI. Cad In Jason este personificatg,
eultura i sAmtulit esteticil i fing alit an-
rsa In Medea duritia barbarultg.
i cultura i smtulil estetieil eling pre Jason
lsg, nu-la irtg,, nu-I permite a iubf
pre o barbarg,, dupg-ce i-a cunoseutil mo-
ravurile cele tulle.
Cu OA stg, Jason acesta mat' pre susil
deehtit Eminescu! CAM de idealisatil este
erotismulg in Jason, 0 Can't de slbgtcitii
in Eminescu? S nu uiraing insg, el In
Jason vorbeve unit talentii genialg, classieulit
Grillparzer, in Eminescu Msg.' vorbere unit
pigmeit, chruia i-s'a uritil de lume.
Cu tte aceste nu ne miramil de
eg la Eminescu erotismulg este asa slbatecil.
Pessimism lit lul este din firea sa dumang a
orl ce idealismg. Elit nu se pleg dechtg
numal inaintea stimulelorg i patimilorit tru-
pecl, cci fata eu aceste Ii lipsece arma,
ea s le omrg. Daeg nu le pte insg,
incungiurg totusl orI ce idealising fn ele, i
aa inaintea pessimistulul aparg in tt golg-
tatea i trivialitatea bru. Acsta este causa,
de erotismulti luI Eminescu este aa slba-
tcitit. Si in privinta acsta a fostg ung

I.

www.dacoromanica.ro
 26

diseipulti fidelti a magistruld s Schopen-

hauer. Putira filosoff ati dusti o vit asa
desfrnatl cu femeile ea eta. i la btrnete
atrand 1st aduee aminte bucurostt de des-
s'eft din Venetia eu italiene frumeise.
Cu tote aeeste ins (MCA niel uu filosofti nu
a vorbitti MLA de rel despre feinei ea
Schopenhauer. pentru ce? Pentru-el con-
i

sider pre femee numal ea pre un mijlocti

de deliciti trupescil. Ca litti sufletesel nu-I
trauiti si nu voi sg, A& in femee.
Eminescu Ins nu este numaT carnal
s'lbatecil In erotismula s, ci este i tri-
vtalti i obseenti. Bietuhi orn ametit de
landele unorti brbati, earl eu laudele aceste
urmriatt eu totulft alte tinte, s'a sAmtitti
dispensatti si de legile bunei cuveninte in
poesiile sale, dal In privinta acsta s'a fo-
lositti In mod estravaganta fr niel o ge-
nare de curiosulti prineipiti alti belrnilorti,
e: multa licent stultis, pictoribus atque poetis.
Ce ar gice un printe pentru esemplu, cnda
ffieg-sa s'ar ask ea Eminescu s'o duet in
codru, in unit locti ascunsit, ii acolo des-
prindei vlul din creitetii", cum ne spune chi
la pag. 63 din poesfile sale, c ar dori s
fac cu amanta sa ? Ce ar gice, Cana' o
alth ffic s'ar duce eu un Einineseu set
vorbscei in intunecime, gi apo'i sei nu aibei de
aceea grige nimene" , va s gica nice printil,
cum doresce Eminescu la pag. 100 din aceleas1
poesii? Ce ar' 4ice, Cndt1 fetele lorti le-ar'
spune, cum a dormitii Cupido cu ele in patii
fi cum s'a suit nptea la ele pre feregt",

www.dacoromanica.ro
 27

precum ail aflat In poesiile lui Eminescu

pag. 11. Destulil s. fig, voril (lice printil
de familie, mal cu sma, earl ati fete, destuli
s fi cu atari tnivialiti i obseenitti! Da,
noi, destul sa fi! i modestia
nu ne lasfi s mai citim altele, desi aiuti
pot. Aceste ins, adusil Inainte,
ea pirintii sii vd, ce spinit frivoli ai
aflatil unii ineni cu cale a Incoron de geni.
Dl Maioreseg In critica poesiei romne (lice
despre o parte a poesiilorii lui Bolintineanii,
e" traue sii o acopere cu un vlti de pu-
dre. Se pte i acsta. his dill Maio-
rescit mulai mal bine faced, clack pre tte
poesiile lui Einineseu arune vl de pu-
ewe, 1 nu le mai public In volumii separatil,
fr, le ls fnmormntate In Convorbirile
literarie".
A fostu, ee e drept i poeti In ade-
v5ril geniali, earl at. ekl.util In gresell de
aceste. Asa s'a intmplat eu Ovidii In
Ars amandi", asa eu Goethe fn Die Leiden
des jungen Werther" i In romanulti Die
Wahlverwandtschaften", aqa eu italianulii Bo-
eaccio in Decamerone" i eu Wieland in
Oberon" , in earl' Amor nice pre departe
nu este aa casti, cum ar trbuf s fi. Ma
la Ovidiii in Ars amandi" si la Boeaccio este
etii se pte mai obseent. Aeetia msA ai
eelti putin alte du pairtI bune. Si aceste
suntil mai nti eleganta stiluluT, fluiditatea
strlueit a limbel, frumseta farmecatre a
espunerei, si la unil versuri de o armonie de
totil frums. Dupit aceea impregiurarea,

www.dacoromanica.ro
 28

e mal cu sm Oviditi si Goethe a i

destule alte scrieri in adefrti classice, In
earl' defectele erotice amintite nu esistil.
Pentru aceea lumea literaria le-a iertatti gre-
selile din operile acele fiundll rebonificat prin
alte frumseti literare i prin alte opuri. Cele
de Antaiti nice cnd i. potuta deveni
lectur pentiti salnele, In call mal are tre-
cere moralitatea si buna euveninth. ns
pentru aceea cu mult mill mare trecere ail
cstigatti cele din urm.
Cu ce ne pte rebonificd Msg. Eminescu
pentru banalittile i obseenittile lui erotice ?
Cu nemicti, deelti cu pessimismulti negru
desperatii alui Schopenhauer de prin alte
poesil in versuri destul de rele, eu
acesta, care nu pike av din firea
NI nice o valre, nice cultural preste tat,.
nice intelectualk nice estetich i mal pre
susii de tte nice moralk
Sti treceinil acutn la pessimismul acesta,
care este a (Mum parte din cuprinsulii poesiilor
Jul Eminescu.
Totl cti ail scristi despre elil, recunoscti,
Eminescu este unit pessimist resolutit Toti
recunoscil, ea In poesiile luI, pessitnismulti este
caracterulil -cel mai marcatil. Sigilul negru
al pessimismului este imprimat pre tte.
inctii-va i cele erotice, eele neerotice
mai tte simt4 ineadrate in negru, ea si cum
ar' fi nesce anunturi funebrali.
Cu tte aceste mal nice unulg dintre
eel ce a scristi despre el, nu
ostenla a descompune, a analis, a esamink

www.dacoromanica.ro
 29

a compar, ea un cuvntil a studi pessi-

mismulii lui Eminescu In sorgintea, natura
manifestlrile luI. De aci apoI s'a nscutti
Inconvenientul acela, c necunoseadil
lul precum se cuvine, l'ati asknnata
nu numaI eu pessimismulii lui Leopardi, Lord
Byron, cu pessimismulti, ce-hl intmpin multi
prin liriciI i tragicil grecesci, ei chiar'
eu pessimismulti, Intlnimil In S. Seriptur,
devi tte aceste pessimisinurl n'ati de a face
chiar' nimic eu pessimismuhl lui Eminescu. 1)
i ca s ne convingermi despre acsta,
ll vomii compar eu tte pessimismurile
acestea. Inainte de tte Ins premiterml,
pessimismulti lul Eminescu este ung pessimism
fr Domnegeu, fra credint fri nernorirea
sufletulul, unit pessimismil teoreticti, ce si-l'a
insusitti din filosofia lui Sehopenhauer,, un
pessimismii mai multa cunoseutti ea mintea
dect skntitii cu inima, i chiar' pentru acestea
unti pessimismil immorald , nepoeticti , ne-
estetic i respingtoriii, era In consecintele
luI (Ma se ',cite maI periculosii.
S Incepem mai nti ea pessimismulii
din snta Scripturl, care apol a trecutti si la
scriitorif besericescl, si mai eu skn la sntii
Printi.
Elegiaculii Ecclesiastil i Incepe sublima la
ski opil eu cuvintele : Deprta(iunea deprtei-
fiunilorg, qi tte suntg degerteifiune. Ce voiesee
Ins genialul autoril inspiratii s" ic prin
cuvintele acestea, ee resnh ca tint]. suspin

1) Convorbirl literarie 1889 pag. 750 uu.

si alp, earl au serisii prim fol despre Emineseu.

www.dacoromanica.ro
 30

profunda din o inim provdut eu o vasta

esperint si eunoscintA de lume? Evidenta
acees, c,sufletula omului este prea mare pen tilt
lumea acsta, sail lumen acsta este prea mic5,
pentru sufletula omulul. Este mare lumea
acsta In estensiunen el in spata si In tmpit,
este avut In varietti, este copicis in des-
admirabil In totalitatea el, si totusl
ea este pica mica pentru sufletulti omului.
Amblndi sutletula omului prin ea se des-
fatzh, o admir , devine farmecatfi de ea ,
insa ea nice odat nu-la Ow Inuit:6mi. Din ce
se ureA mal susa pre scant plterilora si
frunisetelortl el, din aceea ar' dori s se suie
Ind susii. Una viersa tainicil 11 strfg In
continua cuvintele din visula lui Galilei : Mai
susa ! De Ida parte insa consciinta mortil
li strigA tota !nerd' in urechi, eh asa nu
'Ate merge in infinitti, i eg. odat traue s
incete suirea acsta, &leg nu pre alt cale,
atuncl de sigur prin mrte. Si astfelia
ajunge multi In pusetiunea aceea critic i
tragic* dup care sufietula liti doresee mulfmire
deplin, r lumen, in care o cautA, nu este fn
stare s i-o (16. Atuncl devine omulif conscia
de disproportiunea i disannonia, ce e Intre
dorintele sufletului sea, si fare ceea ce-I Like
oferi lumea. Ganda devine Ind eonscia despre
at:6sta, atunci unii mal rari, (Nan a fosta si
Emineseu, ursctl i s Ingretosz de Intrga
lumea, si pentru aceea o hulesca si blast etn
In continua ea pre o insertre. i dupA ce
lumen nu pail s o nimicese, i caut fen-
cirea in nimicirea sufletului, In credinta, e
pentru unii sufleta, ce are s renrn nemul-

www.dacoromanica.ro
 31

tmittl pentru tot de-a una, este mal bung

neesistinta dectit esistinta. Acesta este apoI
pessimismulii cell"' adevratii, pentru care feri-
circa este mormntulit singurii, sat cele patru
scndurf alui Eminescu. 1) Cnda ajunge pes-
simistul fare aceste patru scnduri, atunci
mre i elk si eu eid i lumea pentru tad
de-a una, atunel se incepe nemica i CU ne-
mica fericirea , chtti sunetuld teribild, ce-ld
produce pinktul, ce cade pre cele patru scan-
dull, este pentru atarevessimistil numal melodia
aceea Hat* ce i-se cnt omului la intrarea
In paradisulti neesistintel, singura fericire, ce
pte s o astepte.
CO mat' multi meni ins nu ajung la
o consecintasa funestd, In fata dispropoqiunei,
ce este intre dorintele sufletului si Intre ceea
ce oferesce lumea spre multmirea acestorti
dorinte. Pentru cei mal multi chiar' contem-
plarea disproportiunei acesteia este unu isvorii
de plcere si desfdtare cersed. C'cl acestia
trag din ea cm totuld alt conclusiune, ce-1
mngie nu numal In mijloculd nemultmirel,
ei si in mijloculd dorerilor, eu cari ne Iii-
cngiur lumea acsta attti de adeseorl, con-
clusiunea, cd, dad' lumea i vita acsta nu
pte si nu este in stare sa multdmsed, pre
atund tr'bue s esiste o alt lume
o alt vit, uncle si in care multmirea acsta
s potd, ff. depliud, i spre lumen si vita acsta
nu i indrpt privirea chiar' si In ra mortil.
Sors tua mortalis, non est mortale, pod optas,
1) 1. Satirl pag. 241. ed. I, Bucureci 1884,
dup5, carea

www.dacoromanica.ro
 82

Acesta este pessimismulii din Snta

Scripturi, diversii de alul Eminescu ea ceriulii
fat, cu painntuld. Si acest pessimisma liii
indicil i Ecclesiastulti, cnchl desi ineepe cu eu-
vintele: Dqert4iunea derrtlqiunilorg i tte
suntii deqertdyiune, totusi finesee in modul u
tori: Teme-te de Domnede,qi por uncilelui le pd-
zefce, cd acesta este tot21 omul2.1) Pessimismulii
acesta are si valre morala i o potere con-
solgre ea niinic alt ceva pre lume. El
este sotulti fidelti aid omultif in valea plngerii,
care-hl imbunz, Ill mngie
desfitzl pIn Iii minutulti din tiring, sotulii,
care in minutulti acesta Ii inchide oehii pentru
lumea acsta spre a-I desehhie pentru o altI
fume. Frtt de sotulii acesta teal lumea este
pustrd, cum a fostii pustf pentru Emineseu.
Pessimismuld acesta l'aii adoptatti si
Sntii Frintl, i mai multi dintre
deserisa In tablouri admirabile cantata in
viersuri sublime. Nice unulti ins ea sntulti
Gregoriti Nazianznuht Despre cell cell
catlfericirea depling in lucrurile acestel lumi,
(lice elti el Omblei sd find fn wind valulg, set
radimd pre unii nord, i crede umbra a fi
corpg. Ca ung c,lice elii, alergii
din pericula In pericul, lard a afici fu lume
repausii doreriloril mele. Ele mergil crescendii,
dit cea din urind este totii de-a una cea mai
Dmne, Dmne, unde m voili odihni?
In tine, Dmne ! 0 Domnedeule, Id cu i la
betrdnete adenci sd te potO dim* rd dupd mrte

0 Ecclesiastu 12, 12.

www.dacoromanica.ro
 33

primitii in SWAM t &ii potti oferi in eternii

singuri ie cantecele mele,")
Ce are a face pessimismulti acesta alA
sAntului Gregoriti cu pessimismulti lui Emi-
nescu din versurile acestea slabe in metafore
colossal i ehiar' pentru aceea i mal slabe
ea versurile :
Poti zidi o lume 'ntrgi, po1 s'o sfarml, oft ce al spune,
Preste tte o lopatl de Orttn se depune.e 2)
SA trecernti acuin la pessimismulA Gre-
cilorfi antici, care, precum ne vomit convinge,
chiar' asa ea si celA crestinA nu are de a
face nimicA cu pessimismulii eelti eu totulA
nepoeticii. aid Eminescu. Representantele
celit mal strAlucittti alii pessirnismului anticA
grecescil este liriculii Pindarti. PessimismulA
lui Pindarti se deosebesee, ce e dreptil, in
forma de pessimismulti crestiml. Imaginile,
ce le folosesce eltt in espunerea pessimismului
sed, ati trebuitA sg fie deosebite de cele ce
le folosescA poetiI crestini, cad preste totti
in alte impregiurrl si in mijloculA altorti idel
a tritti Pindarri, In fondA insA nu este nice
o deosebire fntre pessimismulti lui i intre celA
crestinil. Ca si poetil crestinI este i Pindartt
consciA de limitele fericirel omenesci. Nimene
nu pike trece preste columnele lul Hercule
nimene in vieta acsta nu pte ajunge la
bunul supremil. Trebue s iubseA omulA
gloria, cAd ce e vieta fail de nici o glori ?
Ins pentru aceea toti sa, scid, el esistA o
stand., de care s sfAxm ori ce glorig.
I) De humana natura.
2) Poesie pag. 241.

www.dacoromanica.ro
 34

stnca acdsta este vanitatea lumel acesteia,

scurtimea vietil omenesci i in urm mrtea.
Ideile acestea revind in continuil in cntecele
lui Pindaril esprimate In unit tong lirico-ele-
giacti (Ate odath sublitml piinh la farmed,
chei pte niei cndd un poettl nu s'a scoboritd
asa afundil In misteriele vanithtii i dorerilord
vietil omenesei ea eltl, Vieta ndstrd este o
naviAiune de o qi pre o mare fecunda in
vifore,") (lice Oil, ri este visula unei
umbre." 2) Accente melancolice admirabile a
uneI Wind finite de dorerea, c vita nstrh
are o duratii atAtd de seurt.
lush Pindard ehiar' pentru eh 1111 clre
ap tare, ch vieii omenesei II sunt puse
margini attil de Auguste, chiar' pentru cii e
asa trist, fiindii eh vede, ch ornul fericirea
deplin pte sh o ating, Irish nice cAudii sii
o ajungh in lumen acsta, ajunge la convic-
tiunea, ch sufletuhl otnuluI trebue sh, fie ne-
moritoril si In o alt vith s ajungh aceea,
ce in acsta numaI i-s'a aretatd de departe.
Trupulii nostru este prada morp , sufietulii
insei imaginea via a celta eternii nu pile mori,"
gin Pindart1 in un fragmenta din poesiile
sale. 3) Ma Pindar este deplinii convinsii,
cii sulletulii omului dup mrte trebue sh
ajungl in societatea eilor. Drepfii vorii fi
cu deii," 4ice eu. Dad, Pindard ar vorbi
numaI de und Doinne4ed singur si nu de mal
atunci la augulii euvinteloril aeestora
1) 01. XI. 55. Isth. VI. 58. Nem. XI, 55. 01.
VII, 45. 171, XII, Nem. VII, 27, V, 44. 61. VI, 175, 176.
2) Pyth. VIII. 126.
3) Edit. Boiss. pag. 292.

www.dacoromanica.ro
 35

i-s'ar' pr omului, c aude cuvintele unui

santil Printe cretinit i nu ale unul pgaml.
Unti atare pessimismu este unit pessimismii
moralit In intelesulit celii mai strinsit alti cu-
vintuluI, unit isvord de Insufletire ideal spre
virtute, unit pessimismt armonieit, care In-
tresce unit ecuilibriii stabilti gi durabiltt intre
trupil eu aplicArile lui cele multe spre rele
Intre tendintele i dorintele ideall ale sufletului.
Pentru aceea Pindard in mijlocul accentelord
celora mai lugubre din cntecele sale null
uit a glorifie totil de-a una virtutea, carea
singura pte i e in stare a deschide omului
portile eliseului spre a Intr acolo in nemorire
In societatea 4eilor. Sufletele celoril vir-
tuo0," gice Pindarii, locuesca in ceriii, i versulii
lorg ecintei pre cleulil ea mare in imni lard
sfdrOtic' ." Cine va ceti cuvintele aceste a
celui mai mare pessimistit grecescil, alui Pin-
darii, pre acela Il va cuprinde grt de pes-
simismulit lui Emineseu din urmtrele versuri:
NoT reducemti tail la prafulti, a41 In nol, mine 'n ruing,
Prot1 i genii, mic i mare, sunetii, sufietnl, lumini,
Tte-sil praf 2)
Intrebmil i aici, ce are pessimismulit
grecestit din Pindaril, representantele luI celit
mai strlucit, cu pessimismulii negru ca In-
tunereculd alul Eminescu?
ine. i mai necorectit este, (Audit pessi-
misinulit din tragicii grecesci se pune In o
categorie eu alui Etninescu. S'a 4isil !titre
altele despre Eminescu i aceea, c er tare
9 Tod.' acolo pag. 292.
2) Poesiile lul Eminescu pag. 201.

3*

www.dacoromanica.ro
I - 36 -
familiarisatti eu tragicil greci Eschild si
Sofoele, ma eh atat er de fneantatd de el,
catil Cana era mai nkajitil, dac ceti o
paging, din Sofoele, 11 trece totd. necasulti.
Se pte si acsta, si nol nu vomil neg, clef
nu avemti caus de a neg. Una ins cute-
zaill a o sustin eu tt hotrirea. Si acsta
e, cl in Vote poeslile lift Eminescu nu fiti,
multi nice cea mal mica urni de nobilitatea,
ce-T earaeteriszg pre Lied tragici, nice cea
nisi mica urin, ea' Eminesed ar fi con-
templatti lumen si vita acsta in modulii
acela tristd si totusi Hard si plind de une-
tiune alti magistrilorti tragediei eline. Si
dup ce In sufletula lul s'a Ineuibat odat
pessimismuld 1111 Schopenhauer, asa ceva er
si cu nepotint.
Ca si In liriculd Pindarti intmping,
omuld si in tragicil Eschild si Sofoele-
suspine si gemete profunde in fata seurtimei
vietii si in a nkasuriloril celord multe, ce o
implu. Numai CAA la ei ati tte aceste mai
multii und coloritti fatalistied, ca si cum
suspinele si gemetele aceste ar' fi nesce
blsteme asupra fatului.
.Nefericirea dmbla rtacinda in continua
din peptic in peptic'," dice Eschilil in Pro-
meted,
Toti suntemii umbre Ole ,li figuri de
visa'," (lice Sofocle in Aias.
Vi4a inconscia de ncasuri este cea mai
dulce, 0 a nu fi conscia de ncasuri este o su-
ferinta fard doreri," dice eld tail in Aias.
Duch' nu te poet mantui de dorere,
pentru ce te mai superi?" dice in Electra.
1

www.dacoromanica.ro
 - 37 -
Te-ai nscutii cu stzta intunecatei a
miserule, timpul i sulerinta 41 zaca
pre MA," eltit corulii in
Cu tte aceste Ins amndoi tragicil
ace0ia geniali nu fueordza nice odat
Ong la desperare. Nice unulii din
el nu duce pessimismulii pang la statiunea
cea din uring, la care cndii ajunge, nemic
in lume nu mai 'Ate av pentru omii nice o
valre; nice unulti nu lash' pessimismulii sfi
rtAcsei ea alui Eminescu pnh In prgpastia
aceea a Intunerecului deplin, unde omul
ne mal v6endil mal 'mite in-
teres nimic, i ea o urmare firscl, in
unei atari apatfl trebue s-0 dorsch
mrtea. Ci la amndol idea virtutii qi idea
respiltitori apare pretotindenea ca un
souul ceresc spre a mngaid pre moritorl fn
calea eea grea i spins a vietii i a-le In-
sufl curagiii i in mijloculii dorerilorif celorii
mai amare. Pentru aceea elogiile Artutii,
ee le intmpin omulfi In tragediile lor,
sunt attfi de plcute i Incntlitre, i eau-
sz omului o atare multmire, dal se sAmte
reql-cumva superbii pre aceea, cul e omfi,
bueurosil ar dorf s fie elil In loculfi per-
scineloril acelora din tragediile loft, cari aii
suferitil mal mult, numal ca sl pt de-
prinde virtu tea ea ele. i acsta cu atatil
mal vrtosil, el de-asupra lumil i vietii orne-
nesci vede planndil poterea cea preste fire
a geilor respiltitorl dreptl al virtutil.
Este mai bine a fi unit' principe leali,
care a greOtil cu lealitate, dectii a fi ung

www.dacoromanica.ro
1
38

invingdtorii fcird ondre," dice Neoptolemil in

Philoctetult lui Sofocle.
Nu mg pdte ajunge nimica aga dorerosii,
cdtil sci nu-ng remand edit pu(inii o mrte
nobild," dice Antigone alui Sofocle.
In Aias, candit Agamemnon se mir, cii
Ulisse pretuesce si pre inimicul sOil,ce a morit,
vi-1dice acestuia : Aqa prefuesci tu 0 pre
inimicultitgii," atuncl Ulisse II rOspunde: La
mine escelen(a caracterului este mai multii
decata inimicifia."
Ma la Sofocle blandeta moral , ero-
ismulit virtutiI si a filantropiei merge plug
acolo, (fail las pre Ulisse s did: Etc
iertzi omului, care auclnda rele despre sine,
respunde 0 ela cu cuvinte rele."
tra unit lAtrnii In Agamemnon es-
clam, c: Uncle este de inatatii ceva bine, acolo
si betranulii trebue sd fie tinerti.
0 atare instifletire pentru virtute o fl
omulfi insii In &I, pentruc peii iubescii pre
cei virtuosi," cum dice Athene In Aias aloof
Sofocle, si pentru-c6 Nimene n'a vgclutii pre
Joe tdrci grige pentru fiii set," cum canti
corulil In Trachinele aceluiasl.
Binevosc cetitorii a asran pessi-
mismulO acesta simpaticii si morali a tragici-
lora elini cu pessimismulii negru si respingItorti
alul Eminescu din versurile urrnatre:
Decl cum voescl tu, pot1 urm. ararea,
Fi bunt 0 mare, oil ptatu de crime,
4ce1a11 prafu, aceeall adncime i
Er' moteuirea 0 a totu uitarea." 9

9 ConvorbirT literare Nr. 11-1890 pag. 913.

www.dacoromanica.ro
 39

Potemd (lice , c'd mai batjocorit n'a

fostil virtutea, de eAndil e lumea ca in versu-
rile aceste pessimiste ale geniului nostru" , in
earl nu t-se dA eu nimied mal multA valre
ca erimeI; sa in versurile urnititre, cndii I-a
morit amanta :
Au e sensu In lume? Tu chipu zimbitor
Triit'al anume, ca astil-felfi s morl?
De e semi]. Intr'asta, e Intorsii i ate,
Pre frunte nu-1 scrisil Domneclefi. 1)
Numal amanta I-a moritti geniulul" nostru,
i pentru aceea-i ngA pre Domnecsleti. Dar
de l'ar fi ajunsil nenorociri ea pre eroil lul
Sofocle i Eschil, ee ar fi fost de elti ?
Sa curiiisa mAnghliare a proletarului
din versurile aceste rele i confuse, in cari
la inceputil mrtea e eapkulil unul visti, va
se gica a vietii, rA la eapkil vita e visul
mortil i in care si alergarea din vit, va
se (pea vita i si mrtea e eternA:
Candfi soil,c visu-acesta cu rarte se sfresce,
Ci-n urm-ti rmnti tte astit-fehl cum suntu, de
dregl
Orl dal.' al drege-n lume, atuncl te ohosesee
Etern alergare (H) gi unit' gndil te-ademenesce
visfi al morti-eterne e vita lumil Intregi. 2)
Credemil, el asmnndti pessimismul
lui Emineseu eu aid tragieiloril elini, nimenI
nu va (Tice, el e totti ace1as,1.
S treeem acum la Leopardi italianul,
i la Lord Byron anglesulti, eu a eArorti pessi-
mismii Ind Itt asemenat cel al lui Eminescu.

Poesie pag. 69.

2) Poesie pag. 137.

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
Inainte de tte despre Leopardi trebue
sh." premitem, ch a fost unti sufletil in ade-
vra cuprinsil de lumea ideal, ceea ce a
contribuitil multi'', ea sit deving,
cnd idealismuld 10 a datit In lume de tare
multe piedeel. Pentru aceea pessimismulti
lul a i rrnasti poeticii fn adevrd,
i-l'a contrast"' in valurile lumil, r nu ca Emi-
nescu din dill de ale vre-und filosoffi pessi-
mistii. Leopardi a fostil debil, bolnitviciosa
i ghibosil Inca din nascere. Cu miseria s'a
luptatii Inca de copilii hindu-I pAritqiI de o
conditiune material tare modesta. i pre
lngl Vote aceste In casa pArintsca prin
diligin estraordinar 1-a catigatit de tinerii
o atare cunoscint a literaturel antice latine
i grecesc i a ptrunsii In adneimile
el, CAA prin scrierile sale literare tare de
timpuriii a atrasil asupra sa atentiunea In-
vtatilortl ehiar i preste granitele patriel
sale. Srtea patriel sale Italia era MA', pre
timpurile acele WI se pte maI de plnsii.
Stainil se bteail dupil, ea ca dup5, o res
nullius". Acsta l'a mane" pre idealistuhi
Leopardi tare multi', i I-a fnfiptii o rari In
fnima sa, ce nu i-s'a mal vindecatii nice
andil. Eh' care .eunoseed, aa bine gloria
romang, de re-cndil, ce stralucise pre pit-
mntulil Italiel, smti5, o dorere profuncl,
daci gloria acsta o asmnA, cu miseria
aceleia-I Italie de pre timpurile sale.
patria mia," esclam clii, vedo le mura
e gli archi, e le colonne e i simulacri e erme
torri degli avi nostri, ma la gloria non

www.dacoromanica.ro
 41

vedo." 1) Atunci lug. lira In mnil i plngndil

pre ruinele Italiel antice compuse minunata
odl la Italia, in carea ea re cndrt Livid cu
istoria sa se incerd a farmec din morrantil
antica glori roman i la privirea el a impl
pre Italieni de unil curagiti i eroisma sacru
pentru snta caus a patriel. Pessimismuhl
se ivesce deja in oda acsta. Nu ins pessi-
mismulii abstractrti abstrusti alui Schopenhauer
din Eminescu, ci un pessimismil produsti de
dorerile reali ale patriei sale multi' iubite.
Tt lumea Ii er nimica, dad, patria sa
er in suferintA, ea i cum ar (lice : Ce-ml
folosesee ceriuhl instelat, dac In patria
mea nime nu se pte desat in elli, ce-ml
folosesce srele, daci elil luminz aa fru-
mosti, in patria mea limit luminzi numal
preste suferintele dulcel mele Italie. Pri
lumea i cu ea Italia, dui nutria patria
mea nu o voiri mai ved suferindit! Cad
precum se tnguesce Se tosser gli occhi
tuoi Italia due fond vive, mai non potrebbe il
pianto adeguarsi al tuo danno ed allo scorno. 2)
Pentru aceea oda acsta aa impresiune a
fiicut asupra Italienilori, CAW se indtinari
a (lice : Cu Manzemi in bisericei, qi cu Leo-
pardi in bdtaiet," De unde devi nu potemil
aprob pessimismula lui Leopardi in totali-
tatea lui, totu1 sustinemti, cii este simpatica,
incitii s'a nascutri din unulri din snitmintele
1) 0 patria mea, v6dd muril, arcurile, colum-
nele, simulacrele i turnurile pustiT ale stelmosilortt
nostri, Insi gloria nu o OHL
2) De ar fi ochiT t61 Italie di5uUsvr vfl,
plansulti tt totusl n'ar adequtt perderea i rukiinea.

www.dacoromanica.ro
 - 42 -
cele mai nobile ale peptului omenescii, din
iubirea Infocat a patriel i natiunei sale.
Cu eftrii st In privinta acsta Leopardi
nrai pre sus i eu cad e maI nobihi ca
Eminescu, la care pessimismulti nu s'a nseutir
din vre-o nobil iubire fne1at sa nemult-
mit, ci i-l'a Insuitfi din nesce scrieri a
filosofului celuI mai desperatil, ce a esistatil
vre-odat, a filosofului celul mai inconsecentl,
care Inv* una i fcea alta, a filosofulul
germantr Schopenhauer. Dae Erninescu ar
devenitfi pessirnistil din o iubire infldirata
fat eu natiunea si patria rornn ea Leo-
pardi, atunel desi pte c poeta genialfi total
n'ar 11 fosta, totuI eelti putin in parte i-s'ar
pot escus pessimismula. Unfi pessimismil
ins sc, useatal, filosofieil ,i abstrusii ea
alui Schopenhauer entatil de Eminescu nu
va deven nice cnda o proprietate national
romnsca, cum a devenitil alui Leopardi o
proprietate scump Italianului. i suntemii
c, publicul rornnescfi In mare parte
sedusii In presente, totui mai iute sa mid
va trage dungl preste trite poesile lui
Eminescu i le va da uituirii pentru tag
de-a una.
Acsta o credemfi nol cu atti mai
tare, c, iubirea patriei i natiunei la po-
poruhl romnesdi este in presente attii de
desvoltatfi i aa de poternick ctit Inaintea
luI nu OW av trecere timp Indelungatii
mid poet ca Eminescu, In a drill poesfl
nu se observa nice unil foc sail insufletire
nationalL Ma i In putinele locuri, unde
vrAndit nevrnda a trebuita sui vorbsca de

www.dacoromanica.ro
 43

Romani, vorbesce catfi mal ci stg

omulit s inepg a se gen eg e Romani'.
Aducemit pentru acsta i esemple.
in ap, numita sating a treia, in carea
preste totii este tare putinii spiritit satiricfi,
vorbindii despre lupta lui Mircea eu Baiazidi,
pune fn gura lui Mircea euvintele unul bietii
ceritorti, care n'are face sg
(peg, eitrit Baiazidi, ci elit nu umblg dupg
laurii invingerei, ci: ap0cl numal sgreicia
nevoile", ca si cum neuitatulti Mircea ar fi
fostii unit principe preste nesce proletari ca
val de ei.
in doina dela pag. 175 vorbesce despre
Romani
Vat de bietil Ronattnfi seractilit,
ntndreptd tota d ca raculit
Dad ar vorb strainfi, atunci
anti (lice i noi cu David's"' : Cei de m'ar fi
ocaritu ininiieuli m'a0 fi aseuns de
dnsul." Canal le clice aceste Insg unit
poeti romani, care a trgitii In epoca unirei
principatelorii, In epoca eluptril indepen-
dintel lord, in epoca btitiel dela Plevna, in
epoca inltgril Romaniei la rangulii de regatit
independentil, In epoca, candti lupta de &Sub'
decenil a Romanilori din Austro-Ungaria a
atrasii asupra sa atentiunea Europel, candfi
unit atare poetil le clice aceste, atunci cute-
Anti a (lice i nol, cg este unit Ocatit strigg-
toril la cerii a propune pre unii atare poetti
ea pre tint' genii.
Totit in doina" acsta giee despre Ro-
manii, cc/ e serac In Ora seraer , i acsta In

www.dacoromanica.ro
 44

epoca, cnd Romnia port rasboill vamala

en una din primele poteri marl a Europel.
Ce e de dis dar, cndil tmpitultI,
cosmopolitula Eminescu se asmna eu nobilula
Leopardi celti consumata de iubirea patriel
si a natiund sale ?
Nobilul sufletil alui Leopardi frig er
cuprinsa si de alte idel i simteminte, pre
earl' nunumal ca nu le atl omulti cntate
fn poesiile lui Eminescu, ci din contra la
elti le afl chiar batjocorite. Cndil pre la
1820 Itt aflatil i scosil ea din mormntii
tractatula lui Cicero De republica" , atunci
Leopardi, profundula cunoscatora ah litera-
turel latine classice, entusiasmatil de bucurie
compuse oda Cara eruditulti Angelo Mai, un
producta dintre cele mal minunate ale liricel
italiene. 0 mare Insufletire pentru idealele
sciintel a data nascere odel aeesteia. Se
pare, ea pre una mornatil s'ati linistit do-
rerile cele profunde, ce Leopardi le simti
pentru nefericirea patriei sale. Omula idealti
s'ar piir, ca a Inghititii pre una minutil pre
omul italianti, i totui i fn oda acsta nu-si
uita de iubita sa Italia. Eminescu Ins, age-
nul" nostru fn versurI destula de rele bat-
jocoresce si pre Leopardi si pre or1 ce su-
flet fnsetata de sciint, care asuda la des-
legarea problemelori lumel, canda despre
scrierile unul atare om dice, cui nu are sa
astepte, dectil ca vre-unu idiota
NI va stringe 'n Uwe sirurl, apclindu-lti la Oda
in vr'o not priArit sub o paging, nerdrt. I)

i) Poesie pag. 241.

www.dacoromanica.ro
 45

Si aid nu este alai ceva decitil pessimismulti

abstrusti alui Schopenhauer, dupa care genulii
omenesmi trebue s se convinga odat, ca feri-
eirea lui nu zace nice in religiune, nice in
civilisatiune si seiint, ci numai in neesistint.
Nu multil dupg, ce Leopardi prin odele
aceste isI eftstig simpatiile si admiratiunea
Italienilorti, ea@ intr'unti morbti cronieti, ce
er pre aid sh-I nimicse vita, dup-ce si
fr de aceea din naseere er de o constitu-
tiune corporal tare debil. Atunel fu silitti
a abilice de orl ce ocuptiune scientifica in
interesulti snttil sale.
isi pike Inchipul orl si eine, ce dorere
adncl a trebuitil s sufere atunel Leopardi.
Nice In interesulti sciintel nice In alii patriel
nu mai pote lucr nimiett Idealele lull le vede,
cum apunii si se cufundl in mormnta pte
pentru tot-deauna. Dae Leopardi a r ff. fostti unit
cresting convinsti, ar fi fost in stare s su-
prte si dorerea acsta cu o resignatiune
eroic. Unil atare crestinti ins5, n'a fostfl
Leopardi. Si pentru aceea a si cclutti mai
afundti fn pessimismil. Din punctil de ve-
dere erestinil cadcirea acs,ta nu se pte escus.
Se pte ins intelege. Era din punctil de
vedere poeticti pessimismula lui chiar pentru
eausele, ce rail produsti, are ceva simpatieti,
plcutil si atrgtorii, ca cetitorulti plnge
la olalt cu elii, ea si cum i-tir siinti si do-
rerile trupesci, de earl' er chinuitti prin bla
sa, si cele sufletesci, ce le simti v&piulti
e idealele sale nu le mai pOte atinge nice
eu mna, fiindti-e ce er nutremntil pentru
sufletulii lui, aceea er venial pentru trupulii

www.dacoromanica.ro
I 46 I

lui. La aceste se mai adauge, di precum

sus-tine biografulii lui, Leopardi ar fi avutil
mare dorint de a fund, familie. Asta ins
nu-I er cu potint. Femeile cetiaii bueurosil
poesiile lui si-lil admiraii. S Ineheie Ins&
distorie eu mill ghibosii, nu voiaa nice de
cum. Lucrulii acesta !la cufund Ind, si
mai afundti In pessimismil, del immorahl nu
voi sti fie. *i asa miserulii Leopardi, pre-
cum lice Antonio Ranieri, NI duse In mor-
mntil eu sine fleirea virginittii neatinse.
Dacii femeile nu Pail iubitii, a inceputil elil
a inbi mrtea, dupl-ee In vit OW dorhiele
inocente si nobile I-ail r6mas nemultmite.
A un tempo stesso, Amore e Morte
ingener la sorte, 1)
clise atunci miserulii Leopardi.
In starea acsta compuse Leopardi unii
num6rii micii de poesil eu refrenuhl continuii
despre eaducitatea toturoril lucrurilora lu-
mesei. DisposiOunea poesiilorti aeestora e5nte
monotn, ins, pentru aeeea atata frumset
si nobilitate se afl in ele, catil eaptivz si
pre aceia, earl despre lumea acsta ail idel
eu totulii diverse de a lui.
Cu ee dreptii pessimismula acesta alui
Leopardi nseutil in elii cu attea doreri
nobile peite eineva s-l asemene eu pessi-
mismulii lui Eminescu suptii din nisee opuri
filosofice abstruse si pline de o metafisie
nerntse intortocat. De Leopardi ne e mil,
cad' in ehl vedema unti sufletti nobila sufe-
1) tu ace141 timpil a nAscutil srtea
i. iubirea 0 mrtea.

www.dacoromanica.ro
 - 47 ---
rind In multe privinte nevinovat. Pre
Eminescu trebue despretuimil ea pre
un filosof, care s'a miniat pre fume f`gr
nice o caus, i fr ca lumea sa-I fI f5,cutil
ceva rfl. in Leopardi totti e simtmnt,
In Eminent]. nimica. In Leopardi totil e
inspiratiune poetiel, in Eminescu total e
uselciune filosofiel. Peutru tteeea eu Leo-
pardi prangemti, de Emineseil edema.
S5, trecemil la Lord Byron dup Shakes-
peare i Milton cel mai genialti poet britieti.
Lord Byron a fostil In adevrti unti genfti de
o profundime deosebit. Despre elt1 potemii
dice, el e poetulti cel mai pessimistii al
vcului modern. Si totul este mare de-
osebire fntre pessimismulti lui i alui Emi-
nescii.
Lord Byron a fost unti aristocratti
anglesii.Ca atare a avutil fne de micutal
o crescere destulil de frums', qa In (14
cndti a p5ittl In lume ea poetti, a fostil In
stare s judeee i eunsei timpul s eu
tte dorerile WT. Si unit spirit asa pro-
fund, poternicti, aged' i paruntltord ca-
Lord Byron a 1 v6d,ut i cunoseutii In tare
seurt timp golula cel Infioraorti, ee a
r6"masti In suffetele numite inteligente, dupa
ce aceste ail rupt'o mal de toff.' eu ori ce
eredint i religiune positivl, i elti fn Ord
vi4a sa a seris mal cu srn pentru atari
suflete.
Ganda Ins sufletulti omului si-a perdut
ori ee eredint religis, atunci frte des
aeeea se suplinesce prin du surogate, earl
tot-odat sunt mormntulti a tot ee e bun

www.dacoromanica.ro
 - 48 -
frumosfi in adevrti. Si aceste dt.16 suntd
de regul pentru vita practied cufundarea
In animalistrul dupd principiuld epicureicti:
Ede, bibe, comede, post mortem nulla voluptas,"
erg pentru literatura itnbriitiarea pessi-
mismulul celul mal desperatd i cderea In
o melancolie, ce plnge i se tanguesce amard
tt vita In contra vietil.
genialuld Lord Byron, discipululd lui
Voltaire, gold 0 pustiitil i eld de ori i ce
credint, ea i clasele, pentru earl a scristi,
a adoptatti pentru sine anindtid surogatele
aceste ale religiunei, celd dintald pentru
vit, celd de ald doilea pentru poesIe. A
fostil elii ee e dreptil consciu de aceea, cd
In ce contradicere vine prin acsta vita eu
poesia luI. Scrupoli Insa nu I-a fcutil tt
eontradicerea, bine sciind, cd menil de
multe orI, dorere, tare de multe orl pretu-
escd. genfuld, &CA a se iiit la aceea, cd, ge-
niuld in vita etil de josil st ea omit Intre
Vita luI Lord Byron a fosfd scurtd.
Si totu0 in vita acsta scurt s'a tdvdlitd
ea in noroid In bite desfdtrile trupesci,
cari 1-ati i grbith mrtea, Candd er de
abia de 36 ani. Principiuld epieureilord de
a gust lumea acsta ctil numaI e eu po-
tint, a fostil pentru eld mid feld de evan-
ee l'a urmatti, ea i cum ar ff o po-
run& Si pre lngd, tte aceste In cele mai
multe producte literare ale luI rdiund, atte
tonurI i aceente melancolice, atte suspine
In fata dissonantel naturel i a vietii, (MA
dad, dupd, aceste ar voi multi sd-I fad, o

www.dacoromanica.ro
 - 49 - 1

idei de vita lui, atunci aceea la nice o In-

tmplare nu ne-ar present pre eavalerulil eelti
desfrnatti Lord Byron, ei pre will pustnicti,
ce in o singuritate de munte plange desert-
ciunea lumil.
Contraclicerea acsta bttre la ochl
Intre vita i scrierile luI s'ar pot consider
de o slibiciune, cnd Lord Byron ar fi fosti
unti omit de rndi, ea eel pre earl I-a avuttl
in vedere, eandil a serish. ins Lord Byron
a fostil unti ornfi fn adevrfi geniali, i do-
rere, genialitatea WI se vdesce chiar si fn
contradicerea acsta. Se like, ma si credemii
cii eli a fosti convinsi deplin despre ca-
dueitatea i desertfitionea toturorti desmer-
drilorti trupesei, in cad sit-a petrecutti scurta
sa vith. Si pte e melaneolia din serierile
WI a fostii i un reflexil aid conviethinil
acesteia. Atta mnsi nu esplici o contra-
clieere asa flagranti fntre vit si scrierl.
Ci eli a seiutti, ea In golul sufieteloril,
pentru earl a seristi, nu va pot rsun eu
efecth, deetil nurnaI untl ton afundh melan-
colicti alh poesiilorif lul. Ori ce altii teal
se va perde In mare parte inainte de a pot
Intr in aeel gold. NutnaI und atare toni
va fi In stare a stree lacrinfl din ochiI
publieului sea osteniti de lame, pre care
mal pte dor nimicti, i tott41 per-
Ondil pre Dumnected liii dor- multe i ar
dorf sfi, se cufunde in COI-a plesnita
clice Lord Byron in The Ghiaour",
acela nu se nza teme de niei o dorere." i
ce inimi pte fi niaI plesniti, ea a eeluI,
care nu alai are niel o credint* Si con-

www.dacoromanica.ro
I - 50 - 1

audit pre scgderea si dorerea acsta a

timpului s'tl, si-a stimulattl mai tte poesiile
sale atIt de melancolicti, a vrsatti pre ele
Untl pessimismil att de negru, ctil a fostii
securii, ei In tte sufletele gle de credint,
earl In literaturi numal In espresiunea do-
reril mai erc bucurie, poesiile lui vorii fl
primitd eu Insufletire. Preste tte productele
10' se Intinde unii cer Intunecatii, prin care
nu i-se deschide omului niel cea mai mic
privire spre o alt vit maI sening. Dorere
fgrg alinare, suferint fri Met, desperare
ehiar si fled umbri de ceva sperant, ura
lumii ca a unui monstru, midi refrenele poe-
siilqr lui Lord Byron, ee revinti mereii In
deosebite variatiuni, cad elil a sciutil, i a
prevNutii eu genihl s'CI, eg poesii de und
atare spiritil suntil ea acute pentru timpuli
modernii, ce In mare parte a rupt'o eu ere-
dinta.
Ali, mi-se pare, di di sum nimica,"
(lice Cainulii lui Lord Byron etrg Lucifer.
4cesta este scopulii toturorg cunoscin(elorg
omenescl, ca omulfi scl cunscei, al elii e o nimica,"
rspunde Lucifer JuI Cain. i necredinciosului
ma eeva trebue si-I pia* mai vIrtosil cndil
si vita 1-a fostli de ass, catil -n'ar voi, ea
pentru ea sg dea smg re cuiva In o alti
vit.
Potemii dung s clicemil eu totti dreptuhl,
cg pessimismulti lui Lord Byron a isvortai
din motive estetice scse din psichologia
timpului nostru. Elii a voita a plic lumii
moderne necredincise, a vorbt ea arta su-
fletelori gle de credinti din sufletuhl sa
1, i

www.dacoromanica.ro
 -51 -
asemene golti, i prin acsta a prinde eAt
se OW mai multe atari suflete i inim. i
nice nu s'a Inelatti. Clef poesia lui (liar
pentru acsta t kjunsit la o atare valre, la
care In alte timpuri n'ar fi ajuns nice chndit.
Elti este per eminentiam poetulti necredin-
cioilorti i al necredintel. i prin acsta a
nimeritti gustulfi la tare multi din timpulit
nostru.
Din ce motive a adoptatfi Ins Emi-
neseu pessimismulil In poesiile sale ? Itfis-
pundernti: Ca &A placfi Convorbirilorii literare" .
i IncI i mai multil, ea s-i desehidA cale
In colentele acestora, vi-a Insuit chiar pessi-
mismul 1111 schopenhauer, filosofula lor.
Odatfi Insuitit a profesatti apoi pessimismulii
filosofului acestuia ea tte sutletele inedificre
eu unit adevratit fanatismfi, prin ee a de-
venitfl totula nepoetieti. Chid devi ne
place un poet eu snitiri vil i poterniee,
nu ne 'Ate pac Insfi unu poetii fanaticti.
CAtit de mare este orizonul, ee l'a
avutit Lord Byron In vedere, i eAt de mi-
cutil uhi Emineseu! Celit dintAifi Europa
pustiit de Voltaire. Celti din urm colnele
'Auguste a und fol.
Pessimismulit hi Lord Byron insfi nu
este nice- de turn unit pessimismfi metafisie
alefituitti prin sillogisme Lune i ostnitre
ea alui Stlopenhaper din Etninescu. Ci pessi-
mismulti lul Lord Byron este scosil din afun-
climile snitirilorti unni suflet, ee vi-a per-
daft pre 13umnegeu. Este vaetulti dorerosti
i desperattl a unui suflet, care ne mai

4 4*

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
sciindu-se in bratele lui Dumnedeu, se vede
rtkindil pre oceanula necunoscutuld eu
naia deschiat i cu vntrelele rupte fr
sperant de a ajunge cndii-va la veuna porta.
Ohiar pentru aceea pessimismula lul are
multa poesie in sine, carea la pessimismula
filosofica alul Erninescu Ii lipsesee eu totula.
Ma chiar poesia cea multa, ce este in pessi-
mismula lul Lord Byron, este in stare a re-
aduce pre Dumnedeu In multe inimI. Pro-
spectula, ce pessimismulii hi cantata eu atta
arta II deschide omulul, este att de trist,
atta de intunecatii, ma arata de infricoat,
cta multe inimI altcum nobile, ins fr cre-
dinta in Dumnedeu, in fata lu trebue
Dumnecleulii meet, Dumneeulz rne, pentru
ce m' al lsati ! de unde apoI nu maI este
dectii numal unil paa pang, la credint.
Aa ceva cu pessimismulil lul Schopen-
hauer din Emineseu nu se pte intmpl
nice cnda, cad acesta vorbesce prea putina
inimel, decta ea s o pt mie, i prea
putiml mintil, ea si o pt convinge. Inima
nu se mie5, prin sillogisme, fie acele ctil
de finil tsute, ci se inica prin smtirl adnel,
poternice, vil i plastic esprimate sa cu
cuvinte sail in scene. De ne-ar tin cineva
o prelegere (fag de frums filosofiel despre
poterea iubirii printelul fat, eu fiula s',
ne va instru, WA, nu ne va pot mie aa,
cum ne micg, de pild scena aceea minunat
pang, la sublima din eartea a 24-a a Iliadel lul
Homerii, cnd vedem pre tatla Prima
nptea ingenunchinda la picirele lu Achille
i cernda trupula fiuluI sa Hector, , ea

www.dacoromanica.ro
 53

s-liihigrpe. Safi dud(' fn Shakespeare vedemii

eum inimicii de miforte Capulet i Montaigue
se Impaeg fn fata mortil fiulor propriI. Emi-
neseu Insg cugetl, sg, ne misee inima prin
nesee versuri scl i useate, In earl' pare el
ne e milg de A, cnd vedemii, cum se silesce
sdrobesce, sg ne fad, sg, plngemii preste
deertheiunea lumil. Si pentru ce? Pentru
eg aa Invtg, filosofia lui Schopenhauer.
De altg parte, mintea nu se instruzg
fn unit sistemg filosoficti prin egteva versuri
laconiee , ei numai din optifi marI i bine
sefise, i Inca i din acele numal dup lucru
Indelungata. Eminescu fnsh euget, eg prin
versuri ea cele urmtre:
Alfi lumel s5mbure dorinta-le 9
Si
Ma* totulit era iips5 de vit5, i vninVie 2)
sag, eg, lumile
Suntil atrase in vik de unit don't nemrginitug 8)
va euprinde tte ideile filosofiee alui Schopen-
hauer din opulii lul Die Welt als Wille und
Vorstellung" va instru pre WO eetitoril
In filosofia acsta.
aqa, el nu e nice filosof, nice poetti.
De unde cei mai multi cetindu-lti, de nu vorg
adormi, ,flii voril arunc de laud qicAndfi:
Acestii bietg ornti spre a fi filosofti are, prea
fluting, minte, rg spre a fi poetii prea puting
inimg.
'Lord Byron Insfi pre lngg tat pessi-
mismulti nu apare fn poesiile sale nemiqcatti
9 Neste pag. 137.
2) Poesin pag. 237.
8) Poesie pag. 238.

www.dacoromanica.ro
 - 54 -
de nimicti si din nice unii ideala, cum apare
Eminescu. 0 insufletire inflleAratl pentru
gloria trecutului, o iubire eroicti a liberttii,
o ur neimplcatl a tirniei sunta ca nesce
stele, ce se ivesca in continua ici i colo pre
cerulti sombru alit poesiel sale. Ma in operele
r The Ghiaour" si The siege of Corinth"
tubirea liberttil este potentiat pin la
manie. Iubirea de libertate fit duse pn
acolo, (Atli fuginda din patria sa, deveni in
Italia capula partidel numite a Carbonarilora,
rl in Grecia lu parte activl la luptele el
pentru libertate.
Cum st insl cu. Eminescu in privinta
acsta? Dela formarea principatelora Ro-
mniel si a Moldovei potema dice, el epoca
lor cea mai gloris, epoca eluptgrii liber-
tatii depline, este epoca presenti, in carea
a traitil si Eminescu. Eroismulii ostailora
romni la Plevna, Grivita, Lom-Palanca,
eluptarea independintei, redicarea Romniel
la rangula de regata , tte sunt mndria
Romniel. i totusi pre Einineseu nu Pal
miscatfi de loal. Nicliri in poesiile WI nu
se afl nid cea mai mic urm, c eveni-
mintele aceste ar' fi produsa ceva insufietire
entusiasma In ell In mijlocula lm.a a
stata inima geniului nostru" nem*atl ea
statua until (lea indiana In pagode. Precnda
brava militie romnscg pentru libertate II
vrssngeleirie dincolo de Dunlre, pre atuncl
geniula nostril" peite punnda in versuri
filosofia lui Schopenhauer, va fi Asa de tail
eroismula romnesca, cad principiulti WI din
glossa sunit:

www.dacoromanica.ro
 55

pia, totl ce vorA sA

Trci 'n lume cine-o trece,
Ca sA nu 'ndrigesd nimica,
Tu r6mAl la bite rece.
Ma pre Rosetti i alti brbati, earl ad lucratil
mai multii ea ori eine spre a liber si inlt
Romania acolo unde este, In satira HUI nu-
mesce: uriciuM /lira suflet, pocitur, brsee,
eu trite c numele acestora va reman In
istorie si atunci, candd alui Erninescu va fi
datri afar ea unit anachronismil din numruld
poetiloril romni.
Chiar i nefericituld Lord Byron err
enlist st In privinta iubirii de libertate
mai pre susii ea Emineseu. Ma noi nu cre-
demist, ca und poetti nobild si de genii In
adevdril nu s'ar fi samtitii resi cumva
Imbulditir a lu harfa poesiei In mn si
cant liberarea eroica a patriei sale, dad,
numal ar fi trit In o epoch', asa gloris
pentru eluptarea libertatil acelei patril, cum
fosti epoca Romniel, in carea a traitil
blasatuld Erninescu. Ma atari poeti nobill
de genii n'ail poturri resiste impulsului tainicii
aid inimil nice cndil ail vdutil ivindu-se
aurora libertfitil In alte Olt Lord Byron a
alergatil fn Grecia i Italia, dra blanduld,
nobiluld i genialuld Klopstock si-a corn-
pusir oda sa cea mal frumsa, candi s'a
deschisir in Versailles la 1789 adunarea
staturilord generall ale Frnciel, de carea
emir legate atunci attea sperante de libertate.
Eminescu in tcit vita lui nu s'a
tnsufletitfi nice candi nice barknd de luptele
pentru libertate a Romniloril din Austro-

www.dacoromanica.ro
 - 56 -
Ungaria, fratl de until snge i de o limba
eu elli. i eum s se -fi potutd fnsufletf de
ga ceva Eminescu discipulul lui Sell; pen-
hauer, care pike nimica n'a urftii mal multl
ea pre natiunea sa germana, din carea s'a
nscut. Cad In lucruri de aceste, cum e
e si discipululti. Si apol Emi-
nescu nu a profesatii numai iilosofia lui
Schopenhauer cu adevrath fanatism, ei a
imitatit i sedderile personale ale filosofului
acestuia, ma preeum vomt av ocasiune a
ved, s'a Incereatg a le i and, fn poesfile sale.
Inainte de ce amt." finf en compararea
pessimismului lui Eminescu, nu potemil las,
neamintit Impregiurarea, cit Eminescu fit
asmnat de unil i eu poetuld germnii
Lenau. Cei ce s'd faca din
propusii,
Eminescu unii asmnatii cu toti
poetii geniali pessimitI al altorii popr, ca
astil-fehl publicul sit creda vrndil nevrndii,
cit Eminescu este chiar ga de mare ea i
aceia.Si ga ait trebuit asemene i
cu Lenau, ennoseut ea unulil din eel mai
pessimiti poeti germani. Ce e drept Lenau
Ind, a fost nefericiti" ea i Eminescu, Inctit
a suferit i eld de alienatiune mentall, de
carea nu s'A mai potut curd. Si In pri-
vinta acsta, dar mimai In acsta este ceva
asmnare Intre Lenau i Eminescu, k;i1 potem
ca este o mare cutezare a-1 asmn
laolalt i In alte privinte.
Citci facendii abstragere dela geniali-
tatea lui Lenau, fata cu care dispare tot
Eminescu ea Intunereculii dinaintea lumineI,
Lenau este unit poet attii de avutil In

www.dacoromanica.ro
 57

aqa suseeptibilii de impresiuni po-

etice, asa de destru In Impreunarea sm-
tirilor ea reflesiunea, din cad se nasee apoi
atitta cAldur, dulc i gratie poetic, ct
eine l'a cetitil mai hit 'MA pre el, i apoi
lea In niOn useaturile lui Emineseu eele lipsite
de oil ce sAint afar de ult."' sexual-11 si In-
dopate eu reflesiuni monotne pesimiste duph
norma luI Schopenhauer, acela th va arunc
de laturi ea neconsumabill
Pre lang aceea Lenau este unii poetil
profunda in contemplarea naturei i ptrunsil
de contemplarea acsta face asupra naturel
reflesiuni geniale , i construesce tropi de
tot frumosl, prin ce poesiile lui deving pline
de vit, de adevril si totti-odata l originale.
Bietulti Eminescu se inere i elil a con-
teinpl poetice natura. Nu o [Kite MA, duce
dect pn la nesce frase confuse, fr
spiritil si far gusta. Vointt aduce numaI
unele esemple.
Lenau de pild numesce vntulii de
ttimna: suspinulg de mrte al naturei, 1)
despre &pi dice, el tree din nea i ghiatti
linoliuli marmentalii alz naturer . 2) Despre
mrtea primverei, eandil vine vara, dice, el
nprimdvara mre suridndii". CAW adevrtl,
eit frumsetA, gratie, farmecil i originalitate
este In tropil acestia alui Lenau!
Sii vedemil si de alui Eminescu, fif
comentarii, nurnal treI tropi fauriti la aspectula

Lenau Herbstklageg.
.2) Lenau Sommerfadenc.
3) Lenau Frhlingstod.

www.dacoromanica.ro
 58

naturei! La Emineseu ventulii lovesce cu

degetele n ferefti", 1) mal departe la Emi-
nescu Luna arginfie nasce neguri albe f
streilucite", 2) i in urin ea culmea nepo-
tintei poetice: luna alungei prin nori stelele
efite din strung 'O. 8) Atata lips de p-
trundere in frumseta naturei, atIta eonfu-
siune, lips de spiritii, imitatiune nenimerit
si In urm atta silk bietului eapil alui Emi-
nescu, ca s produe, eeva frumosii, i eanda
produce, atunci produce numal un monstru,
ctil din punctul acesta de vedere al as-
mnarii lui Eminescu cu Lenau credem, e
nu mg este lips s, mal (lining nice mid
eu attil mai virtos, c eu nepo-
tinta deplin alui Erninescu pre terenuld
figuriloril ne vom mal mutln i de aici
aceste (16E16 calitati distinse alui
Lenau art, destulil de larnuritii, el e mare
deosbire intre el i Emineseu. La aceste
ins se adauge, c Lenau desi a fost pessi-
mist, l de multe orl a dual pessimismuld
frte departe In chnteeele sale, totti1 nice
(Audit nu a trecutil marginile frumosului,
cum le-a treeuta Eminescu totir- deauna.
Pessimismulti este ea vinull Beutit eu m-
sur desftz pre om, beutii fr msur
Il Imbtl. Lenau folosesce pessimismul
numal unde e la loefi i i acolo eu eumptil,
i pentru aeeea entecele lul suntii plicute.
Poesie pag/153.
2) Poesie pag. 39.
8) Poesie pag. 75.

www.dacoromanica.ro
 59

Emineseu este mat totfi btfi de pessimismfi,

i pentru aceea cntecele lui suntfi gretkise.
Ca s, se vdi acsta evidentfi, am pot
aduce mai multe esemple si din unula gi din
Dula ee ths vomit mai revenf la
Lenau i mai tri, endti ne vornA -ocup
de originalitatea lui Eminescu, asa aid add-
cemfi unti singuril esemplu.
Lenau In poesia An der Bahre der
Geliebten" Ii cnt mrtea alesel inimei
sale. TWA acsta o face i Etninescu In
poesia sa Mortua est" . Precnda Insg, Lenau
Ii esprim dorerile inimei sale numal In 6
strofe scurte , earl laolalt formz, un
intregii tare frumosii si pliicut, pre atunci
Eminemi de abi Ii esprim aceleall do-
reri In septespreklece strofe si junAtate fr
mai nice o legtur intre ele, aa ctu trei
patru strofe de lfing olalt potil fi sese
gall din poesie, fr ea pentru aceea poesia
s, devin nice mai frums, nice mai urIt.
Cuprinsulti celorti sese strofe din Lenau
e urmtoruiti: La Inceputfi esclam Lenau
frte frumosfi, ca gratiile iubitei sale aii ade-
menit earea acum o tine in bratele
eI. Dula aceea 11 aduce aminte, cum andil
er vie, II spune c o inbesce, si
i-se pare, c ea nu l'a audit, o tntrbk
c Inteles'a, ce I-a spusg? i ea fled, s'mml
en capula, ci a intelesil Smnulii acesta
eu capulti Ins luI i-se pre atunci prea
putinfi, i ar fi dorittl mai mult. Acorn 1ns
&Ida o vede mrt, fi spune r, c o iu-
besce, i apol esclam, ctfi s'ar semtf de
fericittl, dac i-ar pot re'spunde i eu smnula

www.dacoromanica.ro
 60

telti mal mien* ciici acum nu i-s'ar mal

pr prea putinfi.
Meine gebrochne Stimme ruft dir bange
Nach: Ich liebe dieh ewig!" 0 wie selig
'Wr' ich nun, antwortete meinem Schmerz dein
Leisestes Nicken.
Cuvinte putine in strofele aceste, frig
ele euprindti o dorere adne i esprimat
eu cumOtti i delicatet. Pare el vedemil
pre tristulii Lenau, cum privesce la trupula
mortii al iubitel sale, necuprinsti de nice
un altfi cugetil, gall de eugetulii fericirel
sale , cndil ea ar fi vie. Er asmnarea
delicatti intre aceea, cum i-se Ord, smnulti
eu capulti, cndti er vie, i fare cum i-s'ar
par acorn si s'e'mnulti acela, dac ar invi,
esprim dorerea inimii lul in wig modil aa
de fruraosii i plin de spiritfi, etil ceti-
torulii nu pte s nu se imple de mili fat
eu amndol.
acum ce face Emineseu in cele epte-
spreclece strofe i jumkate din: Mortua est?
incepe cu nesce as6m6nirI de tot nenimerite
a mortii, cuma, aded iobita i-s'a dusti din-
colo de hotarul lumil, va sii ie a moritii,
astti-felii cum se petrece o : faelie de veghe
pre umedi 2norminte" , ca i cum o atare fclie
s'ar petrece mai inte ca alte ficliI; cum se
perde un sunetii de elopotii in 6rele sfinte" ,
ea i cum unit atare sunetii de clopot s'ar
1) Vocea mea frntii strigk in urma ta cu
neliniste: Te iubescft in veal o, am de ferice
asT fi acurn, de ar' respunde doreril mele celui ma!
ce Pal face cu capultt.

www.dacoromanica.ro
 - 61 -
perde mal iute ea altele , i n urm ea
unit' visa, ce-O, bundle aripa n atnarg", ea
i cum ce e amarii ar trece mal iute, deetii
ce e dulee, candil chiar din contra ce e
amaril, ne trece mal eu greu, i ea i cum
aripa ar fi organ al gustului. Apoi trece
la deserierea plin de contragicerl a timpului,
endil I-a murit iubita, dupg, aceea eu nesce
tropl de tail uriti ne spune, cum o vede i
stiindu-se spre cer i rmnnda i in sicria
apol iI pune nesce intrebri ab-
surde, ea de ce I-a murit manta, qi descrie
loculfi, uncle pte ci i-s'a dusii manta, aa
ctii aeela pike fi i raiul, cAel
acolo snail castele cu arcuri de stele", i
iadul totil-deodata, clei suntil i riuri de
foce ; i Inca de-ar ls-o acolo, dar nu, ci
ne spune, c numal ti.ece prin locult1 acela,
fr ca s. ne spun, el unde se duce. Nn
aid In nu strofe vorbesce totil Amor. Acum
geniul" nestru invrte unit rofii In maina
creerilorii" sl, i Amor dispare deodat.
Pre scen vine Sehopenhauer rabiatil. Si ce
face Schopenhauer acum pun graiulti lui
Eminescu? Mal intlii tine un panegirii
absurdti ah mortil fat eu vita, in care
bita vit eapl, epitetuld genial" de:
baltd, r mrtea ea ceva mal pre sus epi-
tetuld de: chaos. Dup aceea geniult1 nostru
vede lucruri, ee nu le-a mal vcluttl nimenl,
anume vede sorii stingndu-se i stelele pi-
cnd, i in fata privehtel acesteia teribile
II vine a crede, c tte-sii nimica, cu tte
el de I-ar cad mime o st in capg, s'ar
conviuge, c nu e nimica, ei o realitate

www.dacoromanica.ro
 62 --

mare. Apol ea A. fie sublim, vede (Trull"'

prefcndu-se intr'un (Aura sparta, In care
prin guri se cernii lumile, rA prin sprtura,
eade nimica. 1) Din tte aceste apol trage
supratrl conclusiunea, c arrianta lui n'o BA
mai invie, din chaos" WO sa, mai vita in
baltd". Dup aceea ra, e_ cu voe buna
ne spune, CUM Ii rapm harfa sparta de
trna el, si cum n'o plnge, fra o fericesce,
fiindfi. Ca ea a scApatti din vit, pre care
numesce awn : chaos", uitandu-sli, ca, mai
inainte epitetulii de: chaos ihi dede
nu vietil. La eapetil Iasi pre metafisicula
Schopenhauer sA strige In gura mare, ea:
a fi e o nebunie", CA in lume nu e niel unfi
sensrl, si cA nu esiste Duinnaleti, i pentkru
ce? Pentru-ea geniului nostru I-a moritii
amanta, din baltei" I-a mersii in chaos",
desi mai inainte era voiosfi i o ferice,
a muritti, va se c,fie, c din o battei" (vita)
s'a dus in chaos" (mrtea) sail din 'lint.
chaos" (vita) s'a dusl in altil chaos"
(mcirtea).
Daca ung mil de rndfi ar vorbi in
publicti asa fara intelesit i far legaturA,
ar gramdi preste olalt attea absurditt1
ar face attea contiusiunl fr premise, ea
in poesia acsta alui Eminescu, atunci de s'ar
intmpl lueruld acesta in o eetate eu relatiuni
9 Ca cetitoril sa nu cugete, c esagerAMA,
reproducemil strofa acsta absurd.:
Se pte, ea bolta de susa sA, se sparga,
SA cad& nimica cu nptea lui larga,
Si vdA ceruld negru, cum lumile-O come,
Ca prdi trecatre a mortil eterne.

www.dacoromanica.ro
 63

regulate ale ordiniI publice, pizitorfi ordiniI

acesteia de siguril cit l'ar' opr, i s'ar fngrijf,
ca si fie visitatti prin psichiatri i daca
cineva le-ar dice s-1 dea pace, c acela e un
genifi, atunci si la acesta 1-ar merge pte
asemen ea.
Lenan s'a Indestulitil eu o esprimare
scurt a doreril, Ins plink de frurnset poetica.
Emineseu Ins devine wig metafisicii confusii,
absurd, rabiatil si pessimistii pn la grka.
mbil In fta
Afar de aceea despre Lenau fat eu
Emineseu mal amintimfi numal atta, c Lenau
a cntatil si placerile i desftrile
fiind e desi ptrunsti de idel pessimiste,
totusi er capace a saint adnefi i plcerile
i deg-dal-He, ce le pte oferf lumea i vita.
Inima lui a fostfi ea florile acele, ce se In-
chid(' preste mipte fnaintea IntunereculuI, se
deschidti In* Indat ce apare srele. Ct
de frumosil se tnguesee e1 In oda Ver-
gangenheit", el cemeterulu i1eloiit trecute In-
grp In sine si tnguirile, dar i fericirea
inimel.
Friedhof der entsehlafnen Tage,
Schweigende Vergangenheit!
Du begrbst des Herzens Klage.,
Aeh, und seine Seligkeit ! 2)
Emineseu MA,' este fat eu ori ee des-
ftrI eu WWII"' posomoritii, blasatfi, nesus-
ceptibil de niel o bueurie, vesteda, amortith
2) Cimiterfi al dilelor adormite, trecutd
ticutil! Tu iogropT tauguirea inimel, o, i feri-
cirea 0

www.dacoromanica.ro
 64

i eu dorinte confuse, bizare i far intlestl,

cum se 1)1:Ste ved din cele patru variante ale
pqesiei: Ma am unii singuril donii lii call
nq seie omulil niel c ce vrea, met ea pentru
ee vrea, ce i-s'ar' pr c vrea ; atata Ins pte
ved in ele orl eine, e in versurile aceste
rele vorbesce unit sufletil misantropil, pentru
care vita e o sarcin nesuportabil, fr s
ab eaus, de a o consider de atare, untl
suflettl, care nu mai are dorinte nobile, fundate
i rationabile, ei numal capricii.
Ma i unde s'ar pr, el trece preste
fate lui un zimbetil de abia observatii, ea la
captult1 luI Canna", i acolo prin intorsura,
ce o face punnda alaturea eu nunta menilorii
i nunta aninalelor, zimbetula acesta se vede
mona1 deetil, c e zhnbetuhl honied i satiric
a unul filosofil pessitnistil, care ride de idea,
co o a menil de demnitatea lor, i chiar
pentru aceea i zimbetulil acesta devine eu
totulil nepoeticii i respingAtorti.
In urna' Lenau arde de focul iubirii
de patrie, catil in cltoria sa preste oceanulti
atlanticil la America null pote lu cugetulii
dela patria sa. Ceruld, vritul, valurile miiril,
tte i-se prea c vorbesch de patria sa,
r el Ii pltea tributultl eu lacrimi vOrsate
in mare.
Nun denk' ich Dein, so sehnsuchtschwer,
Wo manehes Herz Init. hold,
Und strme dir ins dunkle Meer
Den warmen Thrnensold.
t) Acum imi aduc de tine aminte, atittil de
plinfi de doru, unde multe Mimi drage, vrsii
In marea intunecsd tributulli cad caldti aid lacrimelorit

www.dacoromanica.ro
 65

Eminescu fnsa numal In satira a treia

vorbesce de patria sa, i i aeolo nu ea fi alti
patriel mistuitli de iubirea el, ei ea omit de
partid , care ar voi, ea Tepesji Voila s
trag In tap5, pre toti contrarii seI politict
Er fn doina dela pag. 175 In cat este ori-
ginalti cci precum vomit ved, partea din
nrrn despre Stefanit Domnulti Moldovei este
un plagiatil din poesia poporal mal bine
ar fi teutii i n'ar ff batjoeurita ast-felii
patria, fn care fit nseutti i erescutit c'ci
fn acsta vorbesce mai multti ea omil de par-
tid, care pre contraril de principii fl tine de
strinl In tra, si pre museani si altil II vfresce
printre el numal ea sa nu fie spiritulii -de
partidd prea evidentit Bietulii oin, Ana nu
sl-a stricatti capulti eu filosofia lui Sehopen-
hauer, cand scri (Ate o poesie, bine WI,
cum pote, se mal inspir si de iubirea de
patrie, cum se pte ved din poesia
dorescg ei2 fie dulce Roinnie" , publicat In
Nrulti 14 din Familia" depre 1867. Dup ce
fns s'a fneuibatti fn sufletulti lui filosofia acsta
periculs, ea poetti uitatii eu totuld de
patria sa, i simti mal mare placere a Cara,
Venetia, Egiptulii si India, pre earl nu le 0-
dse niei eandit ma chiar si pre diavolul
decat pre dulcea Ronidnie" de re cand-va.
Dac tinerimea roman sedusa astdi
asa tare eu cultuld lui Ernineseu Il va imit
In privinta at:6sta, atunel vomit av destui
vedistI, egiptologl si inal scie Duinnedeil
ce, nu vomit av fus, ce e lucru de cApetenie,
nu vomil av, eu dorere trebue s dieetn
Romani. * *
5

www.dacoromanica.ro
 - 66 -
Arn consideratir Ora acum pessimis-
mulil lui Emineseu numai fntru atAta, intra (Atli
l'amii asmnatO eu pessimismulA altortl bar-
bati marl.
SA vedemil acum pessimismulA lui Erni-
nescu consideratii in sine, In Amburele, causele
i valrea WI morall.
Precum s'a potutil ved, pessimismulil
eretin preeum i celii anticii grecescii did
lirieulii Pindarii kii tragicii EschilA i Sophoele
este unit pessimismii moralii, alai Leopardi
liar pessimism-1 snititti de o inila nobill
inelatl in nu patine privinte , alai Lord
Byron unii pessimismii estetieri, alui Lenau
unfi pessimismA moderatii.
Cel mai simpatieg intre tte pessi-
mismele acestea este pessimismulii snitit,
dad pre lIngA aceea e i moralii.
Mar surietuld poetului este sdrobitil
de neajunsele cele multe, ee-lii incunjur;
candii acela1 sufletA este nAduitir de snitirl i
idel nobile; cAndri ttA lupta pentru derail-
rarea neajunselorA, multAmirea smtirilorii i
realisarea ideiloril sale nobile suntil deerte,
cAel valurile lurnii flit annul in trite plrtile,
i ea un 'ilea" neferieitA nu pte ajunge
la portil niel cum, ma viforele MI depArtil
nu odat chiar atunci, cAndil er mai aprpe
de elA : atunel atunci inima lui omenseit
pre dreptula iucepe a s'Anger, &A el(' a se
tAngui in versurile sale, eu unii eavintii ,
atunci poetulti devine pessimistA. Publiculii
eetitor atunci plAnge aliturea eu eh'', fiinclii-el
aa e natura nstrA, el suferinta strinl este
in mare parte i suferinta nstrA, i plAngemA,

www.dacoromanica.ro
 - 67 -
elndd vedemg pre altulg suferindd, ea si
eludd amt.' suferi nol. Pre calea acsta su-
ferinta individuall a poetului devine o su-
ferint generalg, i nol uitmt suferiqa po-
etului ea a unul singuratictl, si nu mai
smtimil deetil suferinta generalg a omului
ea atare, In earea se cuprinde si a poetului.
Pre calea acsta voetuld ca cntecele sale
nu face altii eeva, dectil atinge crdele inimei
nstre, earl apol sung ele dela sine. Elg de-
vine numal musicantula, ce pune inilnele nstre
in vibrItiune, sunetuld insg dg el, ci-l
da inimele nstre, del ele suntil instru-
ele suntd lira poetului. Frumos
ea tot- deauna esprim lucrulii acesta b-
trnul Homer, cndd (lice despre amicil
luI Patroclu, c atta ail plns dupg
png ce nitatd, i s'ati trezitd, cg in
elii ti plngil dorerile lord. Acsta este
causa, de poetii tristl i melancoliel, nu din
fgtgrie, ci pentru-cg inima le erg In adevrii
sdrobitg, a fostu tot-deauna asa plgeuti i
asa cetii. Acsta este causa, de Leopardi
in Italia este astgcli asa cetitii, ad' Leopardi
a suferit In adevrii i pentru aceea a de-
venit i cetindd suferintele lui
in versuri suferimd i noi algturea cu dd.
Acum re pessimismuld lui Eminescu
fost'a ung pessimismd smtitii in adnculd
inimel lut , mid pessimisnid, in care l'ad
aruncatd furtunile vietil , unil pessimismil
ngscutd din lupta prea grea pentru esistintg,
unti pessirnisnl, In care a cagutil vgendu-si
sAmtirile-1 nobile nemultgmite si fru-
mse nerealisate? La arsta mat Intiti vita,
5*

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
individualitatea i earaeterulii lui ne pte
d, fespunsil. Ce atinge trig lucrurile acestea,
eel ce ati scrisd despre el, chiar si eel mai
competenti, sad Weil, sad vorbesed in termini
generall, eandil apretiez1 caracteruld, tern-
peramentuld i aspiratiunile lul, sad ehiar
i contraqied, cndd vorbescii despre indestu-
lirea lui din vitl. De aceea i-se i pare
omului, e voescii mal mult s jce o co-
medie eu tot Eminescu. Cu tte aceste ne
vonnl hicerc a sete din tcerea, generali-
ttile i contraqieerile acestea adevruld. Aa
de pild ce atinge indestulirea lui din vita,
did Negruzzi In Nr. 4 din Convorbirile li-
terare" depre 1889 ctice, e, Erninescu a
avutd o vit sbuciumatei plinei de sufe-
rinte" . andii insa In Nr. 9 din acela1 and
ald Convorbirilorii literare" und-domnd sus-
tine despre Emineseu totd acsta, numal err
alte cuvinte, atunei dl Negruzzi e
acest doinn este in erre, de-rece Emi-
neseu a avut tot-deauna eu ce indestul
trebuintele sale modeste, va s cfie n'a su-
feritil In vitd. Mal departe inlmtuirea ea-
ris a finprejurgrilorti a adusil eu sine, ea
s vedenid i pre did Hasd in iruld ado-
ratorilord lul Erninescu. Iubirea ctr ge-
niala sa Idea dotat eu adevratii talentd
poeticil, WA, mrt in flrea ettii l'a facutd,
credemil nol, amic al tuturord poetilord, i
i alci Emineseu. net pretuirea cea mare
alui Eminescu la did Hasda a purcesil, pre-
cum credemd, din und sintmntil simpatetied
din nesce motive attii de delicate, nice nu
i-o latmit in mime de rti, cAci II respectrn

www.dacoromanica.ro
 - 69 - 1

prea multil inima *MORA rnit si stimmd

prea multi" si persna dinsulul. Cnd l'a
ajunst" nenorocirea eu mrtea fiicel sale,
atunci n'a fostil iniind de romnil, care s
nu fie plnsil laolalt eu dld Had. Pentruce
s4 ludm dard In nume de r6d, cnd dlii
Hasdl ii crc, alinare doreriI sale In iu-
birea a tail ee port pre dreptuld sail pre
nedreptulti nimiele de poet, ea si curn tu
totI si chiard i In Emineseu ar afl o parte
din sufietuld iubit all lieel sale, cheI
eutd:
Pentru mndra de frag,
fruncja-ti e drag.
Did Hasdd in Nr. 6 din Revista nud"
depre 1889 clice despre Eininescu, el a ne-
bunitd, pentrue nu ave nice ce mnc, va
s clie a trebuitil s nebunse de sufe-
rirgele cele multe, Cu tte aceste dld Maio-
rescu In Nr. 8 aid Convorbirilorti literare"
din 1889 ng totd, ce sustine did Hasa'',
i ice, cd, Eminescu a avutii tot-deauna eu
ce sil trdsed, si grigile esistintel nu Ua
cuprinsd nice odat Ma qice si mai multii,
anume, el dac cineva l'ar Intreb, ed fost'a
Emineseu nefericitti, 1-ar rspunde cu tt
convingerea, cd: nu!
Sd lsmti Insa SA vorbse chiar Erni-
neseu cu privire la lucrulii acesta. In o
epistold datat din Botosanl la 10 Nov. 1887
si publicatd In Pros si versurl" de Emi-
neseu Iasi" 1890 suite Insu-I elti until amid.
astal-feld: Viet a Ve royd, sd aducefi
wninte de mine, de lipsa aprpe absolutei de

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
mijlce de subsistintit, in care mg aflu. Dacii
Vg este cu potintig de a-m't vent intru ajutorit,
rogii a o face cc2t4 de curndii, ctici cea
ma' ngrel miserie mg amenin0." Cum se
unesce acsta cu asertiunea dlui Negruzzi,
ci Eminescu a avutti tot-deauna cu ce in-
destulci trebuintele sale modeste", i err a dlul
Maiorescu , cg pre Eminescu grigile
nu cuprinsii niel odatcl" ? i bietului Emi-
nescu suferi de lipsa acsta absolutet de
mijlce de subsistintet , nu cndii umbl ca
copilti pre la Blasill si pre airea, ci numaI
cu ung anti si jumtate fnainte de mrte, cu
unti anii si jutatate fnainte de Incoronarea
id err corona de geni mal matt prin dnil
Negruzzi i Maiorescu. De am fi fost nol
fn loculti domnilorti acestora si a altora, nu
ne-ar ff umblatti prin minte punem pre
capil corona de geni, i s-l batjocorim
prin acsta si pre elfi si corona, ci fi
intinsti mal bucurosii din adevrati filan-
tropie o bunt/ de pne ea unuI
prin acsta credemil a-I fi facut i luI si
omenimil unti mal bun serviti, dectil pr-
1)dindti atta negrl spre a face din elti
ung geniti, dad], n'a fcut'o Dumnaleir.
Din aceste credernil, e potem deduce
eu destul bas, el Eminescu a dusti i lips
fn vit. Acsta fns nu ne Indreptatesce,
s sustinelnii i aceea, eti Eminescu a fost
nefericit, cacl lipsa Ind nu face pre oral
nefericit. Suntti fn lume destule naturi tarI,
earl duc lips, i totusl nu suntti neferi cite.
i o atare natur a fost i Erninescu, si In

acsta are dreptate did Maioreseu, cnd gice,

www.dacoromanica.ro
 - 71 - I

cA, Eminescu n'a fostil nefericitil, cci dig

Maiorescu a trebuitg s-lil cunsci mai bine,
ca unulii care are qi partea cea mai mare la
ltirea cultului WI Eminescu. Si c' Eminescu
n'a fostii nefericitg, o credeing cu atittil mai
virtosii, c poesiile lui, precum voma ved,
fnei flag dreptate in acsta dlui Maiorescu.
Si tip, potemil s giceing, c, lumea i vieta
eu ncasurile, grigile 0 deceptiunile loril co-
mune nu Pail fcut pre Eminescu pessimistil,
cad fiindii, precum (Tice dlii Negruzzi, omulii
celg mai impersonahl, ce a cunoscutil vre-
odat, tte lucrurile .acestea ail trebuitil s
trc, preste sufletuld lui cehl insensibilti
pentru aa ceva, fri de a lag in ela nice
o urm, cum trecil valurile marii preste
stancile de granitii.
De alt parte nice eel ce ag scrisii
despre elii, nu ne amintescg, nici in poesiile
lui nu aflmg nicairI nici cea mg mica
urm, c Eminescu ar fi fostg consumasg de
ceva dorinte 0 idealuri umanitare, ce sag
1-ag rmasii nerealisate, sag s'a convinsil, ca
In presente sag viitoril II suntil nerealisabile.
Acsta I-a adusu in cofusiune pre toti eel
ce ati scrisg despre 61, i pentru aceea i
folosescil totg numai termini vagi, clndg
vorbescti despre elg, termini ea cuprinsii
de lumea ideale altele, fail sa ne pt
IF i

spune detaiatg, ce se cuprinde in lumea acesta

ideate a WI. Totg aa sta lucruhl i cu
smtmintele lui Eminescu. Cel ce aii mist'
despre elti, nu ni-Ig potii art de locil
inzestratg cu srotminte multe, nobile kii
simpatice, cad I-ar fi rmasil nemultmite 0

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
asa l'ar fi aruneatil in brafele pessimismulut
Er in poesiile lui, precum In parte mil v-
4uth i pn acum, si vomil ved si de aid
incolo, in privinta smfemintelorti, chiar si a
celor mai comune, este eu totul apatiefi
blasatil.
Si asa si din punctulti acesta de vedere
potemii sh dicemil, c Eminescu a trecuth
prin lume, fr ca ceva Amtiff i dorinte
nobile safi veunti idealismti alit lui sit se fi
impedecatil de ceva. Dach a fostil Eminescu
asa, atuncl a avutti unit caraetera filosofiefi,
ins chiar pentru aceea a trebuith sa-I lip-
sse eu totulti orl ce earacteril poeticil ade-
Oratii. Unti sufletfi apatich fata eu toth
ce-lh inrempin incunjur, unti sufletii,
ce rmne rece fat eu toth ce misca pre
alte suflete, [Kite sh fie wag filosof intunecatii
de cabineth , unti filosoftl ce privesce la
lume ea la turd musinoiti de furniei
rlde de tte trepadrile i alergrile el, Irish
nice chndif nu pte sh fie poeth cu unit te-
saurti frumosti de smtbminte in peptulh
Filosofulti pte sh ridil de lume. Po-
etulti ins trebue sh se scobre in lume, sit
adune in peptulil i inima sa Amtirile luniff,
apoi imbrchndu-le in vesmntuhl poesiel
si a frumosuliff s le_dea Atunci,
si numal_atuncl este poetil, ahem nu. Po-
etuhl, care are mai multe srntminte de ale
lumil in sine, acela este mai classica. Pentru
ce a plh.cutti, place si va plc Homer tot-
deauna asa mult omenimil? Pentrue in
Iliada i Odisea lul suntti depuse atate stn-
tminte, ce dati vith, lumil, chtii suntil unh

www.dacoromanica.ro
 73

adevkatil nil de sAmtminte. lubirea de

tata, iubirea de fiti, iubirea erotie, iubirea
de sotil, iubirea de patrie, amiciia, superbia
nobili, constanta feminind, eroismula brb-
tesch, naivitatea copiluluI si totti ee mise si
agit inima omense In diversele eondifiuni
de vit, in diversele etti, In diversele
prejuritrI, este asa frumosil entatil In aeeste
dcia minunl ale poesieI, (Atli mal bine ea
din ele nu va eunsee nimeni, ce maiestetie
fiint'a e omul, i clack' ar studi dt psieho-
logle i antropologie re-e-andil-va.
Pentru aceea dice barnulti Horatiu , e
Homer mail bine Inv44, ee e bunii si frumosii,
deetil Chrisip i Grantor, filosofiil ceT dintni
din Roma de pre timpulfi
Trojani belli seriptorem maxime Lolli,
Dunt tu deelamas Rome, Praeneste relegi.
Qui, quid sit pulehrum, quid turpe, quid
utile, quid non,
Plenius ae meli us Chrisippo et Crantore doeet .
Ep. I. 2.1)
Pte c dlii Negruni si dlii Maioreseu
sustinndtl, e Emineseu a fostii asa imper-
sonalt si asa apatieti fat ea lucrurile, ee
agiti lumea, laude si s-I
maI adaug o &ire In corona de geniti alti
poesiel. NoI ins (liar din fmprejurarea
acsta tragemii conclusiunea, c, pessimismulti
lul Emineseu n'a fost pessimismulti sim-

0 NIA ce declamezi, preamare Lollid, in Roma

pre scriitoriuld rsboiulul Troianti, e Pam recetitti
in Preneste. Eld ce e frumosil, ce hiclfi, ce folositord,
ce un, nv. mal deplind i maT bine dectu Chrisipti
Crautord.

www.dacoromanica.ro
 - 74 -
paticir contrasti fn mijilocul furtunilor lumii
i sArntitir cu inim adevfirat de poetii
De nude pessimismulti !III a potuta si fie
acomodatfi spre depune In ceva opuri
teoretice de metafisica destinate pentru filosofi
de profesiune, fns nicI de cum acomodatfi de
un pessimism pentru poesie. Si pessi-
mismul devine Inca i mai urftil i
odiost, Indata ee mai engetarmi i la aceea
c Eminescu n'a fostfi numal impersonal i
apatieti fata eu lucrurile comune, ce agiti
sufletele de rndti, ci a fostii i en totulfi
blasatif i golu i de ori ee s''mVe'rninte, do-
rint,e i idealuri nobile urnanitare. Si precum
vorn ved Indat, analisa poesfilort lui ne d,
credemii, deplina dreptate In asertiunea
nstr.
Spre a prob prin analis, 0, in tte
poesiile lui Eminescu nu Intlnimil nicid
nice miff pessimismil snrkitil, deeltal pre celii
teoreticil-filosofic aloI Schopenhauer, corn se
manifestz in scrierile filosofultif acestuia,
care pessimism apol a nimieitfi ori ce altit
sAmtmnt fn Eminescn , din care s'ar fi
potutii nasce un pessimismil poetiefi i
omitemil poesiile lui erotice i le ig-
normil de o cam dati ea pre nesce
eu cad' nice unii Schiller nu s'ar fi ffieuti
nemoritorii, dac nu ar fi sedsii i altele de
alti cuprinsfi. Vomir consider deci pre
celealalte de unit cuprins maT demnii i
mal seriosit. Ineepem aicl eu poesia eea
confus i plin de espresiuni vage, nede-
terminate i abstracte, de asmnri silite i
nenimerite : de imagini greite: Epigonit

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
La inceputulil poesiel acesteia in fata
landeloril celor multe, ce le fneare Emi-
nesen pre timpurile treente i pre barbatii
fora, s'ar par, ca voesee s cftnte srntulil
acela generalil de respectfi, stimi i iubire,
ce-hl are omenimea preste totil fata cu drawl-
rile treente, precum Il avemii fata eu mortii;
s'ar pal* ca voesce s verse din inima sa
pessimismulti acela rei-eum legatil de na-
tura omense, dupti, care totil-deauna timpul
presente tuturorii generatiuniloril li-se pare
frte rea fat en timpul trecutil; s'ar pir,
e voesce s alture lnga olalta pessimismuhl
presentelui eu optimisinulti trecutulul, i s
ne faea s suspinmil, e timpurile cele bune
i poetiee ale trecutului ail perit, i noi tre-
buim s ne tirlimii vita fn prosa eea rea
a presenteltii. Ting slnt acesta generala
omenescil, care pte inspir de totil minunatil
pre un poetti en snitill adnci, poternice
i vii. Cndii ajungemil frisil la capetulti
poesiei, atunci vedemil, e,
amarii. Atuncl vedemil, e laudele tim-
purilorti trecute nu ail purcesif la elii din
stitn i inbire car& ele. CAA des,i fat
en timpurile trecute poetulil nostru deserie
timpul presenta en colorile cele mai negre
i mal unite, tottisi la capetil art, cA noi
eel presenti suntemil in o pusetiune multa
mal favorabil ea eel din trecut, i nu noi
avemil s invidimil pre acetia, ei acWia
pre noi, eici noi, i nu el, suntemti, eel ce
aveniii adevrtil" in inn, un adevrii
ce e dreptil, ins totti1 adevr,
era eel din trecut a fostil fata eu noi

www.dacoromanica.ro
 76

numal nisee visionare . i care este ade-

vrulti, ce-la avenni noi, 611 barnil nu l'ad
avutti? Filosofia luI Sehopenhauer, ca
getarea este numai o combinaOune mdestrit
a unorg luerur neesistente" , c tte-sti prate
va s clica inchipuire. Astd-felii in ta poesia
acsta nu intimpinmil absoluta nice und
smtm'ntil omenescii, era refrenuld ei este
o teorie gl de aluI Schopenhauer. Pentru
aceea .poesia acsta mal mult merit& numele
de unii colegitl slabii din filosofia pessimista
Aecatti ald unei poesii slabe. Pessimismuld
din ea ne lasa reel si nu ne mise, de lad,
pentruCa nu e und pessimisind smitd, ei
unit pessimismd teoreticti. Snqulii omeneseti
de iubire fat eu timpurile trecute l'a trasd
-tioetuld ca de Ord, numai ea srld invenineze
eu pessimismulti luI Schopenhauer. E formi-
dabild in adevrd pessimisinulti din strofele
celea din urm, pentru-c e alui Schopen-
hauer. Pre poetii ins, fiindii-e nu vorbesce
ea poetti, ci ea und filosofti flegmatictl, nu-ld
intristzii, de locti, i pentru aceea nice pre
poi nu ue intristezd, cad cum voma fi nol
tristi, cndil nu e poetuld?
Uml altd produetil de und cuprinsti mai
este poesia: lm&ratii i proletarii.
seriosti
Dupa-ce in maI bine de juiatate din strofele
poesieI acesteia Eminescu prin gura until
proletard sine o vorbire fulininant in
socialisticti alui Proudhon i apoi in
cteva cuvinte se ocupa cu Napoleon III, fi-
nesce ea si en und refrend prin o espunere
se6 ra,0 a filosofiei lui Sehopenhauer, c
alti Ilona simbure dorinta-i" , i di visa' ala'

www.dacoromanica.ro
 77

mortii eterne e vita luma intregl". Din titula

poesiei i-s'ar pgr omului, cg poetula are o
inimg pentru miseria proletarulul si smtesce
dorerea aceea omenscg, ce o snite oil si
eine, vklnda ca, natura societatii omenesd
aduce eu sine ea una ce neincunjurata de-
osbirea in unele privinte amarg, a sortil
unui proletara de a unul Imprata. I-s'ar
Ord omului, cg pre poeta ila dre, ca, de-
osbirea acsta fatarg nu se reduce la un
minima possibila, ci se las sa, tail crscg.
I-s'ar pgr omului, eg pre lngg ttg, de-
osbirea acsta trist intre imprata si pro-
letarg, poetula va sOinti in sufletula Ail si
desfgtrile, securitatea i trancuilitatea aceea,
ce numaI in coliba sraculul se adgpostesce,
ra, din palatele impratilora Inge. I-s'ar
pgr omului, cg poetulul II va veni In ininte
fericirea si linistea miserului nlerg Amidas
din Lucan, care linititil a deschisa la Caesar
up, bine sciinda, cg nice Caesar, de care
tremur lumea, nu va av nimidi ce sg, iea
dela ela, si care fericire i liniste l'a facutil
pre Lucan sg esclaine asa de frumosa :
0 vitae tuta facultas
Pauperis angustique laris! 0 munera nondum
Intellecta Deum! quibus hoc contingere templis,
Aut potuit inuris, nullo trepidare tuniultu,
Caesarea pulsante manu! 1)
In urm i-s'ar pgr omului, cg poetula va
1) 0 securitate a vietil lariloril miseri si lipsitY!
0 dartirl inch necunoseute ale (leilortl! La ce temple
si la ce muri li-s'ar pot intmpl, el daei. ar bate
in ele maw. lui Caesar, s nu se impl de terre.
Luau. Phars. L. V. v. 527. 531.

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
euget, s, mng6,e pre proletarti en aceea,
ei nice srtea impratulul nu este tare de
invidiatii, cad i corema lul are destul spini,
earl' flit rnescii 4iva i nptea, i multe din
miseriile si retristele vietil tI ajungt1 si pre
impratil ea si pre proletard. Ce abundant&
de Amtminte poetice se potti nasee in su-
fletulti unul poetil adevrata la contemplarea
tabloulul sortil unnI impratal i proletar !
Si totusl la Emineseu in poesia acsta nu
afiin nimicti din tte aceste. Unica mn-
gere teribil, ce o aduee poetulti nostru
proletarulul, este, c-I propune filosofia lui
Schopenhauer, chip& care in unna fatului in-
exorabil se *trifled unuld in selami altula
impgratil", si asa proletaruhl s incete a se
mad' tngui, cci orl ce tnguire II e zadarnie,
s, scie, ca elii e petrificatti in sclav, &A,
Napoleon III in impratti, desi bietulti Na-
poleon III a fosta slabd petrificatil in Im-
pratti, cum va fi sciutti i Eminescu.
Ca si in Epigonil" poetulti nostru
in poesia acsta nu e miscata de nice o
smtire. Nu eeva Aintmntit nobil uma-
nitar l'a facutil s privsel pre impratil
proletar, ci numaI fanatismulti de a av
rsl peasiune s propun teoriile pessimiste
fataliste aid Schopenhauer. Si aid este
infricosatti pessimisinuhl lui Schopenhauer.
Eminescu ins& rmine in fata luI reee,
nu vorbesce din inima, ci numal
iiinclti-c&
din minte. Pentru aceea c&ndti pronunt
asupra proletandul verdictulti brutal tad
Schopenhauer, de locti nu face asupra nstra
impresiunea until poetti, ci a miui judecator,

www.dacoromanica.ro
 - 79 -
care ea snge reee pronuut sentinta de
per4are asupra unul delicuentil. N'a vrsat
o lacritn bar6in preste srtea miseri a pro-
letarului, nu ne pte face sil v'rsamti nici
noi, chndil tetimii poesia lui.
Bietuld Emineseu s'a incereatil ail
suceesd in tare multe genuri de poesiI, i
Intre altele i In satire, deqi spirituld satiricil
i-a lipsitii ea i celd lirict in aqa numita
satira intAie 0.-a propusd a satirisa pre in-
v6tatii, earl' se ocup cu deslegarea enigmel
universului, obiectuld cela mai inaltd 1 celil
mai demnii de ointi, care a consumatil pu-
terile i vita la destui brbati nobilI. Elil,
adeptulti filosofului aceluia, care se tinek cl
e celti mai mare filosoffi, i care crede e
singurti a deslegatil gicitura lumil, I-a pro-
pusti in satira acsta s satiriseze pre toti
filosofii!!!
Insui obiectulti satirei acesteia artk
call de blasatti a fostil Eminescu i lipsitii
de sntOrninte nobile. Obiectulii unel satire
din firea 0' nu pte A, fie nice candd und
lucru build, cum e ocuparea en enigma lumil,
ci sail ceva nevointe ordinare sad eeva vitil i
nebunil ale epocel.
Si eu ce-1 satirisz? Cu aceea, cd, le
pune in guri o cosmogonie eclecticii confus6
i absurd, a crel ultim consecint este
filosofia lul Schopenhauer, dup. care e visii
alt1 nefiinp universulal celii chimerieg" , ea i
cum 1-ar lice, si nu-I mai bard capuld, e
iltir Schopenhauer a deslegatd enigma acsta
a lumii. Si apol ca unti pendant i mai cotnicd,
ea o specie de Sancho Pansa dupa Don Qui-

www.dacoromanica.ro
 80

xote vine satira", c pre toff if stapcinesce

rada luni i genial morP" , CAA luna si
stelele nu pot lipsi din niel o poesie mal
insmnat alui Eminescu, cum nu potti lips
rosinele In una pudding. Ma in satira acsta
nu se multamesce numal eu propunerea teo-
rieI filosofice alul Schopenhauer, ci ea in o
camera obseur ne present& ins-si. persna
filosofulul aeestuia ambitiosti eu intregu su-
fletuhl luI cel negru. Schopenhauer er
ncjitti de mrte, e lumea nu voi
cunsc i p`retnse ea pre celti mal mare
fllosof, si pentru-e nu pote abate aten-
tiunea publieului dela filosofulti Hegel asupra
sa. De unde in contintni se tangui, c
omenirea nu seie pretui pre brbatiI filosofi.
Ce a ptitii Schopenhauer ea filosof, de ce
si nu le spun Eminescu i celorti-ala1t1
filosofi, ca vond pti, dae odat I-a propustl
s-I satiriseze. Si asa pre bietil filosoff Ii
satirisz1 i cu aceea, e le spune, e lumea
nu-I va pretu niel ea filosofl, niel ca literati
invtatl? Si-a uitata Etnineseu ca i ma-
gistrulti sii, c lumea multii mal multu a
gresitii fn aceea, e eate odata a pretuitil
pre cel nevrednic, decatil prin aceea, c
r a ignoratti pre celii vrednicii. Esemplu dra-
stied dar i frte tristii este insusl
Si in poesia acsia ca si In celelalte
pessimismula lui Emineseu nu este o ran
sangeranda In inima lui, ce o desvletee in-
aintea mistra. Si in at:6sta nu face altit-teva,
decatil a dung pre top' filosonli si literatil inaintea
sa, numal ea sg le propunit pre Schopenhauer
eu tte scaderile vieii lul, cum In celelalte a

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
adusti inainte trecutuld, impfiratiI i proletariI
cu acela-s1 scopti. Bita lume esist pentru
Eminescu numaI pentru aceea, ca s-I propun
pre Schopenhauer. Pentru aceea, ce glee eld
in satira" acsta, nu ne mise de loc. Ne
misc ins ceea ce face, i ne umplem de
mild, simpatie i comptimire fat cu su-
fletele nobile, ce le batjocuresce elti fn satira"
acsta.
Totti de acst natur este pessimismuld
in plagiatulti sonata.: k F a stinsii vilfa
falnicd Venqie", care in locti de a ff und
suspin in fata ederil Venetiel de re candd,
este numal o espunere laconie i frd gustd
a pessimismuluI sed filosoficti, cum vom ved,
unde va fi vorba despre originalitatea lu
Eminescu.
Pessimismulti acesta filosoficil revine
asa desti i in celelalte producte alui i told-
deatma espusti ca o rficll filosofic asa mare,
catti o lacrim nu e in stare s strc, fiind
cd pretutindenea liii propune ca pre o teorie,
nicIirl nu-ld (Ana ca pre unii smtmntal.
Pessimismulti luI este und pessimismd fr
lacrimi. De unde nicI o inina sdrobit in elti
nu va afl und sotd de dorere i mangerea
aceea, despre carea dice latinuld : Solatium
est miseris, socios habuisse dolorum."
Dad, pessimismuld lu Eminescu ar' fI
fostti und pessimismd smtitti cu inima si nu o
teorie Old de aluI Schopenhauer, atunci numaI
In aceste poesil dth ocasiune n'ar' fi avutal
a plnge si a strce lacrinii i din ochil ce-
titorilorti. Dura realitate a presenteluI fat
cu poesia trecutulul, fatA eu aurea aetas" In
6

www.dacoromanica.ro
 - 82 -
Epigong, amaraciunea i dulcta sortii pro-
letarului i a impratului in Impral fi pro-
letara, ostenelele amare i sudorile ferbinti a
filosofului in nasuinta de a d in laud vlul
necunoscutului lumii in Satira intaid" ,
gloria de re candii-va 1 umilinta de astaqi
a Venetiei in Oda la Venetia", la ce idel
sublime ar' if fosai in stare a MAO mintea
anal poetti pessimist din inimfi, ce tablourI
admirabile ar' ff. potutii se inspire unul atare
ce suspine profunde fl scosil din
inima lull Si la bietulii Eminescu tte acestea
convergza in und singura punetil, i apol in
punetuld acesta nu intalnimii nimic decatil
metafisica lui Schopenhauer.
Homerit in cartea a 8-a a Odiseei ne
povestesce, c flinthi Ulisse la regele Alcinous,
rapsodulii Demidocti ince0 a cant btaia
troian. Atunci Ulisse 41 acoperl fata cu und
cornd ahl vem6ntului sUi i incep a plange.
Candd rapsodulti incet, atunei Ulisse lI terge
lacrimile descoperia fata. Cndil De-
midocil incepe r41 a can* atunci Ulisse
6r41. tl acoperia fata ca cornulii vemantului
i &AO incepea a plange.
in tte poesiile de mal susii Eminescu
de bung, voe s'a lus in pusetiunea lui Ulisse.
Ceea ce 1-a propusfl a eant in ele, a trebuit
faca s planga la fie care ca Ulisse,
cand Demidoca II mai cant vre-o scen din
btaia troian. in Ica de ail acoperf. ca
Ulisse la fie care capula en cornuld vemn-
tului spre a pot plange, eld cleschide la fie
care pre Schopenhauer spre a afl in eid o
paging, carea apoi s o tiandsca in poesie ca

www.dacoromanica.ro
1 83 I
punctulA de culminatiune i convergint la
totii ce se cuprinde fn ea. De aceea ne i
fnl amarti poesiile lui. Din titulele loril
amii atept ceva. Si fn urm cetindu-le fn
locti de a afl pre acelii ceva, ne trezim,
cti, Schopenhauer ea ung Deus ex machina
sare de trite lturile Ineltatil kri fmbrficat
eu atta fidelitate, (Atli i-amtl pot ved i
petecele de pre veminte.
La diavolulfi. err URA Henriada luI
Voltaire," clise unii eriticti. AtAta useiciune
este In ea, eitil caii eroilorif din ea trebuescA
stt prti de Rime." Aa e i cu poesiile lui
Eminescu. Atta useciune filosoficl este fn
ele, ciltif poetulii din causa el a peritif de
frnea de sAmtminte.
i aa potem sa qicem, c pessimis-
multi WI Emineseu la inima luI rfa strbltutil
nice candii, i de acolo n'a scos niel unit
metal. Pentru aceea este i lipsit deplin
de off ce poesie. Pessimismulti JAI I-a r-
masii tot-deauna In minte. La inim, nu
i-s'a scoborftii nice cndii. Ci de susil din
minte I-a svrlitti numal fulgerile In inim,
i acolo ati aprinsfi i nimicitil trite 861146-
mintele nobile, adevratele isvre ale poesid.
Despre activitatea poetului (pee Goethe :
Viel denken, mehr empfindenund wenig reden.1)
Principiula acesta adevratil alul Goethe
aplicatil la Erninescu sun chiar Intorsil :
Viel geredet, wenig gedacht, nichts empfunden. 2)
1) A cugeta muldi, a ska%1 Ifi mal muldi, fii a
vorbf puOnft.
2) A vorbita multd, a cugetadi puOntt 0 n'a
snAitil nimica.

I 6*

www.dacoromanica.ro
 84

Este tare curiosii, cum dlii Maiorescu

voesce sii nobiliteze pessimismul lui Emi-
nescu, ca tottiI s-la fac s devin poetici. 1)
Recunsce .1 dlii Maiorescu, e Eminescu er
pessimisti dup croitura lui Sehopenhauer.
Adauge msi, ci acestii pessimismii nu erd
redusd la plangerea meirginitel a unul egoistil
nemulteimitd cu srtea sa particulard".
Acum dlii Maiorescu de securil va scf,
Sehopenhauer nu pentru aceea a
devenitil pessimista, pentruc er nemulp-
mitii cu srtea sa particulard", elel la putinl
muritori le este croit o o srte particulard"
aa imbelugat ea lui Schopenhauer. Ci
acesta filosofil a devenitii pessimisti prin
filosofia lui Intu i mai Intii, i apol prin
natura i eductiunea lui. De alti parte
credemil, c dla Maiorescu va concede i
aceea, c, nu e de lips, ca s fie cineva mai
labia egoista, ea s pti devenf pessimista.
Chiar din contra, de multe orI menii cel
mai ideali, eel mai bogati in snitiri nobile
devinii pessimiti, dupi ce lumea le prvlesce
attea pedeci, ea s nu - T pti realis
idealele i s nu-I ptii multmf smtirile
nobile. Pre (Ai nu l-a fcutil pessimiti
pin la nebunie numai iubirea de patrie i
natiune I Avema i nol esemplu pre Ianculti
nostru din muntii apuseni.
Domnula Maiorescu Ins merge i mai
departe, i sustine despre pessimismula lu
Eminescu, e erd eterisatii sub forma ma
sgnind a melancoliei pentru srtea omeniri
1) ConvorbirBe literarieg 1889 pag. 630.

www.dacoromanica.ro
 85

in deobqte". 9 Aa ceva insmn in adeviril

frte multi, cu tte cg (Ili Maiorescu se in-
61 tare, cnchl cuget, el melancolia pentru
s6rtea omeniril indeobfte" pte fi maI s'enini,
ca aka melancolie. Cad o melancolie pentru
s6rtea omenirii indeobOe" este unii ce aa de
tristi i amaril, catil de pre fruntea unul
genii euprinsi de o atare melancolie trebue
si, dispar orI ce Aninitate. De unde ver-
surile until atare genii trebue s albi unit
accentii aa de lugubru, CAW s sceiti lacrimI
i din ptr, cilei in peptulii lut sunti adu-
nate dorerile unel lumi Intregi, i o lame
Intrgl este, carea se vaeti i plnge in
versurile WI. Atari versuri sublime elegiace
intalnimi prin clasicil grecesci, dara mal cu
srn latinI, i mat rari prin eel modernl.
Cnclii de pild pre Virgilifi Ili dre aa tare,
ci cause micute nimicesci luerurile cele mai
marl ale omultil, dal de tristi sung ver-
suli lut :
Eheu, guam levibus pereunt ingentia causisl 9
Sall' candi pre Ovidiii till &Ire asa adnci,
e de mrte nu pte RAO, niment, CAA de
tristi esclam elii atuncl:
Serius aut citius metam properamus ad unam. 4)
Sail cndi Schiller refiectzi la dorinta aceea
nestmprat a inimei omenesei de a curn5sce
viitorulii, i la ruld celti mare, ce l'ar causi
implinirea acestel dorinte, eu ce energie trist
esclam ehl prin gura Cassandret:
2) Convorbirile literariec totil acolo.
3) Fe, prin ce cause mid pertit lucrurile marl.
4) Mal iute orT mal trtliti toV grIbim spre
aceeml tint.

www.dacoromanica.ro
 86

Wer erfreute sich des Lebens,

Der in seine Tie/en blickt?" 5)
Sad cndd Young, melancolieuld poetii briticd
reflectz la fragilitatea nature omenese
0 la multimea meniloril mortf, eu cat& fort
i originalitate eschiamd, inima lul eea sdro-
bit : Unde este pulverea, care n' a trditii vre-
odatd in vre-unii trupd?"
Aeum dad, Emineseu a fostii pessimistA
melancolied pentru srtea onteniril indeob$e" ,
amt." dor, sd, ne spun oil eine, dui se afl
In poesiile lu barmti unii singurd suspint in
fata suferintelord celord multe, ce ali bntuitil
si voril bntu totii-deauna omenirea. Unde
las el s cadl bar6uni und singurd cuvintd
de mild, fat cu suferintele menilord miserf?
unde fat en inocinta si vfrtutea, ee suferd
de atatea ori nevinovate ? unde fat cu mrtea,
ce intr acolo, unde a fosta mal _putin
ateptat i face In totti momntulti, s se
verse athtea lacrimI fn lume? unde fatd cu
asupririle, ce bita omenire le-a suferitd aa
mult dela tirani i despoti? unde fatd eu
libertatea Inedtuatl? unde fat& eu suferintele
cele multe, ce vinti preste ennen1 numaT In
urma neputintel i mrginiri omenescl?
tte acestea suferinte suntd suferinte ale ome-
nirR indeo4te" fn Intlesuld celif ma strinsd
alti cuvIntulul.
Sati drd pre Emineseu liti dre,
dupil Evangeliuld 10* Schopenhauer totil uni-
versulti i prin urmare i omuld e ung visu
al neflinfesi" , und al moqi eterne" ,
5) Cine s'ar mal desfAti in vita, daca ar privi
In adtmeimile el?

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
prafii", nimica", i omenirea In maioritatea
ei covrsitre despre acsta nu are cuno-
seint, del de ar av, atuncl ar fi mal apa-
tic& fat eu tot ce o incunjura, i cirl prin
aceea si mai ferieit ?
Dad Emineseu in adev6rii pentru asa
ceva suferi de melancolia cea seninci", atunci
celor ce-i credit, le clieem cu Don Carlos
alui Alfieri : Neferici(ilorg, cum poteo crede
impiului disciputii at& ulna magistru impig?
Dac elii v'a spusg adevrulg, atund v'a in-
felatg cu adeverulg? Da, v'a inelatir eu ade-
vrulii, cad mai mare nefericire n'ar pot s
ajungl omenirea, decatil dad filosofia lui
Schopenhauer ar deveni proprietatea intelec-
tual si con vingerea tuturorii menilorti dupg do-
rinta posibill alui Eminescu. Atunci pentru orne-
nire n'ar mal rmn alta, dedt tandem
aliquando post tot discrimina rerum primirea
i esecutarea proiectului satanicti alul Scho-
penhauer,, proiectulil teribil aid liber&ril
din esistint prin o sinucidere universal& a
omenirii. 0 melancolie sninei" din atarl
motive, potemil sl icemui, c e o nebunie
salmi", dad pte esist i o atare nebunie,
i cel torturatil de atarl cugete ar face mai
bine, dad s'ar cufund Intre bracurile" de
erti de filosofie, i lumea o ar las, 8411
mrg cursulil el, did ori ate scderl s&
aib ea, de nebuni snini" War nu se va
ls a fi condusa niel odat, dar niel odat.
apol cum l'a putut dor pre blasatula
recele Eminescu asa tare de srtea ome-
nirii In deobOe", dud nu l'a durutfi de locii
de srtea patriel, natiunii sale si a fratilorii

www.dacoromanica.ro
 88

si Romani de dincce de Carpatl si de din-

colo de Prut? Celli ce voesce s ne facA
s credemil, cii -dad,' pre Eminescu nu l'a
duruta de scirtea acestora, l'a durutil totusi
de srtea omeninl fn deobfte" , acela dupii
clisa chiar alui Eminescu voesce set ne fin-
bete cu schintei din stele" .
Ins In tte poesiile lui Eminescu In-
zadari cereimil chiar i durerea acsta purcs
din motive attil de bizare. Observz1 omulfi
pretotindine, cti Erninescu e deplinti convins
despre adeveruld filosofiel pessimiste alui
Schopenhauer. Cu tte acestea niciirl nu se
observ, niel cea mai nicii dorere, en', nu e
Intrg omenirea. asa convins ca elit Ma
chiar din contr, In locii de-a serntf durere,
se pune el pigmeula In o pustiune tare
Malta fata eu omenirea, din carea apoi cu
emfasa esclam, ea nu scie ce s Lek sa
Ada, sg, blasteme saul sii plng omenirea,
calla o vede asa legat de lumea acsta,
care dup cea mai intim aluI convictiune
este o nhnica. 1) Celti ce privesce ast-fel
omenimea, acela nu sufere de o melancolie
sMinci", ei de o superbie tare nesnin, din
carea pte isvort orl ce alta, numai poesie ade-
vratfi nu. Suferintele comune ale omenirii
pre uml atare om superb
pre elti, cum Emil vgut, nu Pail miscatil de
locg. ttnprejurarea observat din unit punetti
tare Inalai, c. omenimea Intregg, se MR pre
o cale rtkit si cunsce natura i de-
stinulil el, Inca nu-lil misc de loctl, ma Inch'
1) Poesie pag. 69.

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
ti vine a ride de tt srtea acsta a orne-
nimit TJude va mai put unti atare poetil
afld ceva, ce mice i pun& in pu-
s'etiunea de a produce ceva poetica? Nicairi.
Smtmintele pentru srtea lumil in generali
i particularti in peptulti unui atare orni sunta
deplina amortite, i dad totu1 unit atare
omit se mai inerca pre terenula poesiei,
dup ce din peptulti sti gola nu pte scte
nimica, trebue si se multamsc cu punerea
in versuri a ideilora sale filosofiee. i aa a
patit'o i geniula" nostru. Melancolia lui
cea sMinet pentru sdrtea omenirii in deobOe"
se reduce la recla lipsita de ori ce poesie
a unui filosofti, rimz sistemula sui
filosofica, imprumutatil dela altil, bine,
cum pte.
asta-felti si din punctuhl acesta de
vedere ajungemi la constatarea, ci pessi-
mismulti lul Eminescu nu e pessimismulti
simpatica strititti lu adameimile inimel sale,
ci umi pessimismil teoretica absoluti ne-
acornodat pentru poesie. Pentru aceea pro-
ductele ILA poetice le si caracteriszi neine
gleinzende Trockenheit" , o usceiciune splendid" ,
cum s'a disa despre opurile abstrusului fi-
losofa germna Kant, care deschisti i
lui Eminescu drumulti spre Schopenhauer.
Ni se va obiection pte, cii e adevratti,
ci Eraineseu if-a insuita pessimismuli din
filosofulti germInti Schopenhauer. Pentru aceea
WA, totu0 a pututit sAmtsca i eu
inima, i aa pessimismuhl lui Eminescu a
pututa fi filosoficti in sorginte, insi poetieit in
manifestare. Ciel re poeti classicl geniall

www.dacoromanica.ro
 - 90 -
n'ati folositti in scrierile lorti poetice sisteme
filosofice, ceea ce nunumaI c n'ati micoratti
valrea lot* ci Inca o ati mritti, Inct prin
aa ceva de o parte poesia a captatti ceva
din seriositatea impuntre a filosofiel, rg,
filosofia ceva din surisulti virgina alit poesiei?
Ad in scrierile lui Goethe i Schiller nu suntti
destule idel din filosofia lui Kant, ra despre
Comedia divin aluI Dante nu puteniti
ca este i o summ a teologiel i filosofieI
catolice? i in urm poema De rerum na-
tura" alui Lucretia nu este re o filosofie a
naturel pus in versuri?
Da! tte acestea suntil adeverate, j nol
nu negarnti nimica, sustinem ins totu1, c
e mare deosebire in privirea acsta intre Po-
etil arnintiti i intre Eminescu. Cad' maI
intaiti Goethe, Schiller i Dante ati folositA,
ce e dreptil, in productele boat poetice i
destule idel filosofice din unii sistemti sad
ins& pentru aceea totA poeti ali rmasii,
poet1 plinI de smtminte poetice i frumse,
ra elementuhl filosoficti in cel poeticA este
la eI numaI o specie de aroma literara. La
Eininescu MA, chiarii din contra, elementulii
filosoficti este totulti, era celii poeticti
La Eininescu facnda abstractie dela ero-
tismu, daca vomti terge elementulit filosoficii,
nu ne rmne alta, decaIii nesee pagine gle
i nescrise. Ce atinge insa pre Lucretiii,
puteinti sA qicenal, cA el cela putinA a fostil
fncitil a spusil apriatti, cA voesce sa
cante unit ce tare- nepoeticti, filosofia naturel
depre timpurile sale. Eminescu ins dA poe-
siilorti sale nesce titule tare sentimentale

www.dacoromanica.ro
 - 91 --
precum : Epigonii, imp&ata i proletarit, Me-
lancolia, Singureitate, i altele, i In urma ne
tregima tot- deauna eu filosofia luI chopen-
hauer. Si necumptul acesta estravaganta
In folosirea filosofiei Inca, arta, Wit de putina,
ea se nu gieemti ea chiarti unti nime este
Eminescu alaturat cu adev6ratiI poett
Putintatea lui Eminescu Ins In pri-
virea acsta se vede i mai larnurita, daca
voma estinde i maI departe compararea Intre
d i bfirbatiT acetia mati.
Ori ee sistemfi filosoficti 41 are caracterula
Alui Kant este idealistil, cela catolicti
este sacru , aloi Lucretia materialista , alul
Schopenhauer pessimist& Caracterulti acesta
nu i-la pte perde niel atunel, candti sistemulfi
filosofica trece In domeniulti poesieI. Ma din
contra, In Ora acsta nti devine Inca maT
vditti, pentru c devine
Acum Eminescu alesa sistemula
pessimistti ain't Schopenhauer, fiinda-ca acesta
l'a atrasii mal tare. Nu voma cercet6
ea re bine a facuta saa nu, ci 1.-a ales
chiar sistemula acesta radical. Logica poesiel
Ms aduce co sine, ca daca odat i-l'a alesti,
atunci sapid tracteze In conformitate eu spi-
ritula i caracterula
Intrega sistemultt lui Schopenhauer Ins,
chiara pentril ea e aloi Schopenhauer, este
call se pte mai Intristtor si amarltord de
inima omenseg. Dupa sistemula acesta vita
pentru muritori este numal unti exiliui. Canda
scapamii Insti din exiliulti acesta, atund nu
avem sa mergerna In o patrie , unde ne
atpt fericirea, In paradisula ceresca, ci In

www.dacoromanica.ro
I - 92 -
o patrie teribil , ce ne umple de fiori , In
nimica. Patria dupl sistemuhl lui Schopen-
hauer este mai infricoat decatil exiliulii. Ad
pte fi pentru mid ceva mai tristil decatii
ap ceva ?
Pre dreptulil dud putemd atept, ca
unii poetil convinsti despre adevrulti acestui
sistemil s smtscA o adncd dorere valndil,
ce srte amar este croit omenimil. Ma
incA putemil aV,ept i mai multd. Putemil
atepta, ca In versurile sale sd.11 modereze
durerea, ca nu cumva esprimndu-o pre deplind
s ne MN:Amid In oceanula intristarii , In
care ne strpune, nu cumva sl vrsmit attea
lacrimi, dal' sd dorimil sd, Incete, cum a doritil
Penelope, sd Incete cntaretuhl Phemid a mai
cant btaia troian, fiindil-c II rsuscit in
memorie prea multe lucruri, din cad' numai
nesce triste aduceri aminte I-ail mai rmasd.
Cci unii poetti p6trunsii de filosofia WI Scho-
penhauer, dacA cumva o smtesce i eu inima,
nu pte serie decatil numal plangndti qi vr-
sandii In continua lacrimi , cum plnge i
vrs lacrimi pictoruld Fra Angelico celii
aa de convinsti i Intristatil de pctoia
lumii. Cndii unii atare poet Imbultlitii i
nadusitil de foculti poesiel iea lira In mn
spre a mai cnt ceva din amrciunile lumii
In spirituld lui Schopenhauer, atunci nu o pte
face acsta, decad cu unii resensii re care,
cu o opusetiune re care a naturei sale intime
omenesci, i impulsul lui de a scrie trebue
s-i rkpundli tot-deauna mai II-1MM cu eva-
sivele cuvinte alui Enea : infanclum regina
jubes renovare doloran.

www.dacoromanica.ro
 - 93 -
Din punctii de vedere artistica numal
asa ne putema inchipui pre unti poeta, care a
avutii nefericirea de a se indulci asa tare de
sistemul acesta amara alul Sehopenhauer.
dad, chiara not RomniI am t. avuta neno-
rocirea, ca unil pretinsa poeta si genia" sa
se incal4se de filosofia acsta race, atuncI
pre dreptula mil astept, ca poetula s' ne
presente mid tota, in care forma s cors-
punda fonduluI. Dac fondula e trista, atuncI
si forma s fie trist, dad, fondula e una
mortil, atunei si vesmintele s-I fie de mortal.
In acsta I-ar fi artatti Erninescu si gradula
All de eulturk ad lips& mare de cultur
este atuncl, einda cineva are caus a ff trista
si a plnge, si totusiL nu face nice una nice
alta. Cata de frumosti ne-o spune acsta rsI
Homera, eanda face pre Priama A, oprse pre
Troiani a-I plange mortil, eheI inaintea lul
Homera Troianii erail barbari fr cultur.
Acela-SI Homed' big nu ne spune nice odatk
eh' si Agamemnon ar' ff oprita Grecilora a-sI
plnge mortil, eel Greeil era poporula celii
culta si cu smtirI curate omenesef.
Etninescu Ing n'a fosta in stare a face
destula Mel recerintei acesteia atta de firesel.
Eli.'" nunumai e'l nu e tristil, cnda espune
desperatele principil aka Schopenhauer,, ei
chiara din contr este ingAmfatii, flegmatica,
rece, superba, sarbeda, apatica si escentrick
ea si cum s'ar' bucur, ca srtea orneniril
In deo4te" este aa de trist, amar si des-
perat , cum o a fnvtata dela Schopen-
hauer si cum voesce ela s o cnte. S ce-
tsea ori eine eap6tulti din : Epiyonil, Im-

www.dacoromanica.ro
 - 94 - 1

peratii 0 proletarg, fi Satira 1 analisate deja, t

In loct de tristet va afl o rcl i flegml
filosoficl mai mare ea in prosa magistrulul
sii Schopenhauer. Fat eu omenimea este
Eminescu mai ea tiranil aceia din rsritt,
cari sAmtscri o plcere mare privinda chinurile
celorit judecatl de eI la chinurl numaI ea si
se desfteze In durerile lort Pentru aceea
dub, in poesiile luI este ceva tristil, atunci
aceea este mind filosofia lul Schopenhauer,
trist din firea &I, orl e in poesie, orl e In
pros. Eminescu ins ea poetil nu este de
loct tristt, si acsta erl ne arat, c pes-
simismula lui nu a fostil unit pessimistml
sAmtitti, ei numal kii numaI unu pessimismil
filosoficil imprumutatii dela altil i chiaril
pentru aceea nepoetied. Cu pessimismult
acesta pote Eminescu sa fie unit filosoft
vaiosii de desperare, unil Democritus ridens,
nicI eindil ins unit poett beletristt In adevrd.
Mt de departe stati fn privirea acsta
adevratil brbatl geniali fatg, eu piticult
Eminescu! Ctt de multt n'a folositil Dante
teologia kti filosofia creting, catolicit lin ne-
peritrea sa Divina Comedia" ! Si totitI &I
de bine kii frumost a seiutii elii s, conserve
i inalte i In poesie caracterult sacru alit
teologiel kti filosofiel acesteia. Dacii teologia
i filosofia creting, In opurile invtatilort face
asupra nstr impresiunea until productii
Bedsit de meni geniall, atuncl aceea1 teo-
logie i filosofie In poema luI Dante face
asupra ntistr impresiunea mini productil alt
Angerilartl, atatti este caracteruhl el de con-
servatt i totul transformatti i clarificatii,

www.dacoromanica.ro
1 - 95 -
cum poftesce natura poesiel. i Eminescu
n'a fostil In stare a Insufl nimicti poetied i
tristil filosofiei celei mai triste din lume. Ma
In manile lid filosofia acsta ei-a perdut
chiar i din tristeta el firscA, fiindil-a o
present cu o rclA i superbie respingAtre
ea pre unil monstru. De aeeea, dae el in
poesiile sale vorbesce de priviri cu ocM de
omii mortir , fie-ne i nti6 iertath a dice, CA
pessimismuld lui Schopenhauer cantata de eld
este Ca und mortd, Ins./ nu ea un mortii cm
fata tristi 0 palid i tmbrAcatil in vesminte
de mortii, care ne face sl plangemil, ci ca
un mortii superbti, ee umblA printre noi s
ne sparie.
* *
*
SA considerAmd acum pessimismulii lui
Enainescu i din und altd puncttl de vedere
mai momentosii qi mal delicatil pentru intrgl
vita i desvoltarea nstrA romanscA.
In ttA comedia cu cultula lui Eminescu
nimicd nu ne-a atinsii aa dorerostl, ca trista
Imprejurare,CA, chiar tinerimea romnA a
fostd trasA mai tare In virtegiuli eultului
acestuia rukiinosil i periculosii. CA aa s'a
intmplatii, nu ne mirAmil, (Ad aa e firea
tinerimil. Ea pre catii de iute pte fi In-
suiletit la bine, pre atatii de iute pte fi
sedus i la rd. Ne dOre Ins amard in
acinculd inimei nstre, e eel* ee ad intro-
dusd cultulti lul Erninescu, ad afiatii cu cale
a se adres mal tare cAtrA tinerime i a o
seduce, sa Intre in templulii WI celii de josa
spre a-111 tAmi 0 a i-se Inchin.
CAA pre
candd alti meni sedu0 de cultulti acesta

www.dacoromanica.ro
 - 96 -
multmit cu bucuria, el dac e ade-
vratil, ce se (lice despre el, atuncl avenal
un poetti mare romnescfi, i acsta numaI
spre onre ne pte servi, pre atuneI tine-
rimea In foculfi eI eseusabilit nu s'a multmita
numal cu bucuria at:6sta laconiefi, ci ea a
mersil multti mal departe. Ea a Itteeputfit eu
idea de a infiint o fe pre numele luI Emi-
nescu. Acum noI o atare fe nu ne putemii
inchipu, dectit cu menirea de a lt ideile
lul Eminescu pre o bas maI largra. Ea a
inceputii eu idea de a-I tidied, luI Eminescu
unit monumentii, care r41 nu pte fi altfi-
ceva dechtit o apoteosa a ideiloril lui spat
in 1)&11. Ea a eitit eu eugetuld de a fund
o er in loculti natalti aluI Eminescu, ceea
ce ra1 .nu pte insfinin alta ceva dectit
ridiearea unui monumenta cultural, care si
perpetueze In mijlocul nostra ideile lui
Eminescu.
Pentru tte acestea tinerimil nstre
iubite nu-I vomit pune nicI o intrebare. Ne
lum libertatea Ins a pune eelor ce
inceputfi cultulti luI Emineseu o intrebare eu
tt franeheta, o intrebare, earea are dreptii
s le-o pima orI ee Romnfi in interesula
Romnimil, ma ori ce omfi In interesulti ome-
nimil. i intrebarea acsta este, eume earl

sunt idealele acelea morale, de earl' se pte

insuflet tinerimea roinn din poesiile lul
Emineseu, dup ce a fostil mnat pn la
unit atare cuitui al lui?
SAmtimit bine confusiunea, In carea Ii
aduee Intrebarea acsta pre toti urclitoril
cultuluI luI Emineseu. Chiar pentru aceea

www.dacoromanica.ro
 97

Insa insistamil cu tt hotartrea, ea sa ne

rgspund cu aceeaI franchetk cu care le-o
anul pasti nol.
HeI! dar este gre a rkpunde atuncl,
cndil te sAmti vinovath. i Inca i maI
multh. Ganda te Anti vinovatii, al vol s
tad, i nu potl. CAd dacA tace graiulti, vor-
besce fata, pentruel: Heu quam difficile est,
crimen non prodere vultu !
Bine a sciuta urgitoriI i partini-
toril cultulul lui Emineseu, ea, In tte poe-
sale lui nu este absoluta nicl una ideala
morala nobilti, de care s OW, cineva
ea s, se Insufletse tinerimea. Pentru aceea
tog eel ce Inc:Arcata pre Eminescu cu
atatea laude, a i aflath de bine a tac
despre valrea moral a poesiilora luI. Singurii
Domma Gherea, care precum eu inteliginta
aa qi eu sinceritatea Ii intrece pre top ceI-
alalti, face In privinta acsta eseeptiune.
Singura dInsula cutza a (lice, cA inpimea
morald i idealei a tendinfelorit lui Eminescu e
mai pre josii deatii initltimea artisticcr , 1)
ceea ce dup parerea nstrl atta Insmna,
e dad, did Gherea n'ar fi unti realistti de
specia lui Zola 1 n'ar av aa mare tma de
opiniunea public sedusa, i de aceia, earl
ar' fi gata a proscrie pre mi eine cutz, a
nu se Inchina luI Eminescu, atunci credema
eA ar fi spusa apriata, ce-I zace [Hite pre
inim, i acsta e, cA In Eminescu nu e ab-
solutrt nice o tendintg; moralg, sa idealti.

9 Critice pag. 176.

www.dacoromanica.ro
 - 98 -
!rig chiar tcerea acsta a adoratorilor
lui Emineseu despre valtea moralit a scrieri-
lor este o tAcere tare elocuent. Get
chiar ea artk ci nice diniI nu aft nice
unil ideal adevratfi moralit i nobil fn tte
poesiile lut Emineseu. De unde ticerea acsta
a dinqilorii o putemil consideri de paliditatea
aceea, ce cuprinde fata vinovatulul.
La iubire desinteresati si eroica de
patrie i natiune, precum amii v4ut deja,
poesiile lui Emineseu nu suntd in stare a In-
suflet pre niment, ma chiar din contr multi
mai iute suntil in stare a produce unii
contraril iubirit acesteia in inimele
tinerimil.
La iubirea sciintei, inaint'ril i civili-
stiunii 6110 nu numal e nu suntii acomo-
date a mild pre niment, ci inc ee e mat
ail, snail in stare a seduce tinerimea, s le
despretusel i urse, cad elil NI bate jocil
de tte tendintele acestea ale omenimill ca de
nisce nimicurl ceva mal mart, ce e dreptil,
intre celealatte nimicuri ale omenimil, ins
totql nimicurl.
La lupt drpt, la suferinta, la martirift
pentru ideale, cuin va put entusiasm Emi-
neseu, a erui principiii este, e tinerimea
net nu fndrgset nimica", frs remand la
We rem'. (Glossa pag. 143).
La interesa sincerii i plind de zelii
fat cu lucrurile marl i frumse, ce se pe-
trecil in lume, la studiarea lor i la sugerea
invkitureI pentiu vit, ce zace ascunsa in
ele, cuzn va put insuflet Eminescu tinerimea,
cndil el o invt, CA de cte orl se intmpl

www.dacoromanica.ro
 -99

asa ceva fn lume, ea totil-deauna set' se (wile

deoparte" , i s nu se intereseze de atari
scomote deperte". (Pag. 144.)
La umanitate, filantropie, simpatie, corn-
pAtimire i ajutoril celor lipsitl, mangAere
celort Intristati, cum va fi In stare s misce
inima tinerimil Eminescu eu principiulii, c
de eke orl vedem meni plAnOndii, sA ne
tragemii In miff colt i s eugetrn numal
la aceea, ee putemii Inv6tA din nkasulii
(Pag. 145 si pag. 19 unde Eminescu ride de
durerile strine".)
La activitate IneordatA i perseverant
spre stergerea miseriilor din mijlocul otne-
nimii, aetivitate (Minna de sufletele cele mai
marl si mal nobile, nu numal ea nu se Inere
Eminescu a insufieti tinerimea, ci 11 inspir
fatalisticult1 principi, el nice s nu spereze,
el va put delatur miseriile acestea. (Pag. 146.)
La lupt eu valurile, ademenirile
deceptiunile lumii Eminescu In locti de a se
sill sA insufie curajii tinerimil, o invt, e
de cAte ori va trebu s. dea pept eu ele
In lume, tot-deauna s se strcre pre de
laturi ea ostasulii lasti, care cre locuri,
potece ascunse si intunerecul spre a NO
din lupt. (Pag. 146.)
La proeurarea eu lueru, trud i ostenl
onest eu paeiint a unel fericiri si mul-
tmiri pre et e eu putinth in lume, nu pte
s Indemne Emineseu tinerimea, cAndi1 11
dice, e, spre lueruri de acestea set nu-0 in-
cline cumpgna rece a gandirir . (Pag. 144.)
La o iubire erotiel nobil, ideal, ar-
moniei i convenabil superiorittil omulul
7*

www.dacoromanica.ro
 100

de eultura am vcluta deja eu multa durere,

eil poesiile 10' Eminescu nu numai ca nu In-
dmna tinerimea, ei o seducA in privirea
acsta la degenerare In animalismil bestial.
La pretuirea demnititil omenescl, din
care resulta atAtea tendinte nobile, ce aceea-si
demnitate o Ina ltA din ce In ee mal tare si
mai susii pre seara idealismului, cum pte
sa insufietseA tinerimea Eminescu, candil in
pornografica poema Ca find" finesce cu aceea,
ea alature eu o nuntA omenscA pune si o
nuntA de animale, pureci, bonsari, cad, tintarl
si alte bejAnil, ea sl arete, el omula ea nimica
nu este mai pre susa deal(' vietatile acestea
de multe oil moleste omului.
In urmil la iubirea si practica cea grea
si spinsa a virtutii, cum indmnii Emineseu
tinerimea, amt.' vMutil deja, dada amA fost
silitl a dig, strofa acsta vrednicA sA o ante
nu tinerimea, ei criminalistil In inchisorT :
Ded cum voescl tu, potl urma cirarea,
Fi nobilA sail ptatil de crime,
Ace1a-s1 pratfi, aceeall adncime,
i mostenirea ta vi-a totil: uitareag.
UnulA dintre ludAtorri lui Eminescu
vorbindri despre poesia, in care ocurri versurile
acestea, (lice, ca cuprinde versuri de o unica
frumsetA, desi in cele vre-o patru strofe ale
el nu este chiar nice o legaturl. 1) La frum-
sera" acsta unicii" din poesia acsta suntemil
atata de liberi a ne face o micA observare.
Precum pte sA vda ori eine, Eminescu In
vei-surile acestea croesce aceea-si adencime"
0 Convorbirl literareg 1890 Nr., 11.

www.dacoromanica.ro
1 -- 101 --

pentru eel virtuosi i pentru

Din cata ne este neu cunoseuta, In Ro-
mania peritru criminaliti este reservata o
adncime" frte mare, mina: ocna , In care
ati s lucre pn la mrte. Neue ne place
a crede, ca laudatoril lui Eminescu suntil
top' emeni virtuosi si nobill. Chiar pentru
acsta nu ne-ar place a-1 ved dupa gustulti
lui Eminescu In acee4 adencime" , In care
sunta In Romania criminalistii, eaci dad s'ar
ved acolo, atund tare credema, ea, pus&
tiunea acsta la nice o Intemplare nu li-s'ar
pir de o unicei frumsep" , si-ar blastem
pre urslitorula pusetiunil acesteia, de ar fi
chiar i Eminescu.
Ne pare tare rat, c dl Diaconovich,
care eu revista sa germana Romnische
Revue" a facuta atatea servitii frurnse causel
nstre romanesel, a aflata cu caie a public
fn tradueere germana poesia acsta monstru
alui Eminescu, carea mal mult ne compro-
mite Inaintea strainilora. 1) Cad ce idea pota
sail fad, strainii despre noi, candii ea unit
ce classicil In literatura nstr, le Intindemit
pre mesa, cele cltf versurl de mal susd, pre
earl( traduchlorula le da, In limba german
ea buvintele urman5re
Geh deinen Lebensweg nach Willen und
Ermessen.
Ob gut, ob bs , wenn selbst zum Mord
man grite. 2)

1) 'Romnische Revues Ianuarie 1891.

2) Mergl pre calea vigil tale dupa voiga
chilmuinta ta. PotT fi buntt sais rtl, cta eft i uci4l.

www.dacoromanica.ro
 -- 102 --

Cetitoril nostri nu ne voril WA, in nurne

de la, dug fat in fat err versurile aceste a
immorale alui Eminescu vomil reproduce ver-
surl analge despre acelakil lucru din scrierile
unul adevratil geni, pretuitil tare multit de
secur i de totI adoratoril lui Eminescu.
Acesta este Calderon, marele .dramaturgil
spaniolii, cu care dacii nu ne-ar sill seriosi-
tatea lucrului, ar fi un mare pkatii
asmn kri de departe numal pre Eminescu.
tt cum in traducere germa,n frte
bun vorbesce Calderon despre acelasl Wert'
in admirabila sa drama Vita unit' ":
Leh weiss, dass dieses Lebens schnstes Glack
Hinschwindet wie ein Traum, und dass zurack
Nichts bleibt vQn allem, was wir hatten,
Als die Erinnerung an unsre Thaten."
Daca razmati numal pre auctoritatea,
ce ne-o inspira geniul in sine, ne vomir
punt intrebarea, cumcii care dintre acesti
dol, Eminescu sail Calderon a spus ade-
vruhl, atunci nu ne indoimrl nice unti mo-
mentil, ca Calderon va ei invingAtoril. Dad
ins ne vomii intreb inima nstr, c re
ce-I convine eI, i ce este mal conformil
naturel nstre omenesci, democratia immoral
alul Eminescu, care crimit o pune in ace1a1
rangil cu virtutea, omicidia cu filantropia,
Urania cu martirruhl, sag dr aristocratia
moral alui Calderon, care cl Virtutii drepturi

3) Ell sal, a fericirea cea mal frumsti a

acesteia pere ca unil visa, i din total ce amfi
avutft, nu rtrittne nimicti inderptil dectitil suvenirulft
faptelorii nOstre.

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
nobilitare In societate, drepturi, earl crimel
le dengl., atunpl ea de securfi ne va da
rspunsulil categoric:11, el Calderon a vorbit
din inima nstr curat i virgin/. otnensea,
r Eminescu din o minte stricatl, corupt
desfrnat. Calderon a pIstratil demni-
tatea omense, r Emineseu a batjocorit'o.
La Calderon omula este omit, la Emineseu bestie.
In ciinta moraleI motorulti prineipahl
al faptelorfi omenesel nu este consciinta su-
veniruluI faptelorfi nstre Intre meni. Este
Ins pentru aceea suvenirulif aoesta un mo-
tivil puternicii ahl moraleI. De mule cehl ce
subminz i motivulti acestaf ea Eminescu,
acela eating In mare msurl Insi-1 morala.
CcI ce moralitate maI putemfi atept dela
acela, care este attti de blasata, ctit nu-I
eltil de putin, ce suventrii las In urma
sa faptele sale tare meni ? Adevratfi,
multe fapte omenesci, i Meg de multe orI din
cele maI eroiee se uit in scurtii timpii, cld
nu suntil toff menil menifi a cpt loca In
istoria omenimil. insi un suveniri re care
a tte faptele nstre cunoseute, i pre clip
omen).* nu duce la bine, i nu abate dela 1'66
numaI eugetulfi la suvenirulfi acesta ! Pentru
aceea ar fi val de omenime, dad, ea n'ar' fi
avutd tot-deauna atita minte i judecat sl-
ntsi, chat in maioritatea eI si nu se aco-
modeze niel elndit principiuluI acestuia alul
Eminescu. Ma dad, blrbatit mari de spirit
i inaltl de pusetiune s'ar' inspir in faptele
lorfi de uhit principiii atlai de fatalti ea acesta,
atuncl istoria n'ar' mai av In registruli s
decatil Herostrati, Efialti i flagele ale omenimtl.

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
Blftndl i genialuld Schiller tn vitA
a avut multd mai multe cause de a devent
pessimist , decit cum a avutd Eminescu.
totui Schiller nu clice ea Eminescu , c
fIrA grige puternd fi virtuoi sad criminaliti,
cad numai uitarea avemti s o ateptAmit dupi
faptele nstre, ci eu multd adevrd Inds:5mnd
omenimea la vIrtute cu euvintele : Die Welt-
geschichte ist das Weltgericht = istoria lumil
este judecata lumii. i aa este, de
judecata acsta a lumii ad avutd, ad, i vord av
tot-deauna cel mai multi meni atata respeetti,
cdtd putemt a clicern, c cons.ciinta judecAtii
acesteia a produsd i va produce In lume
multe, frte multe tapte nobile i mari, i a
delAturatir i va delAtur multe, frte multe
fapte rele, ea totu attea isvre de nefericiri
i suferinte pentru omenire.
Hei! dard ce are de a face poesia eu
morala, ne vor strig destui din Inchindloril
lui Eminescu? Poesia trebue sA se judece du pA
legile esteticel i nu ale moralei? Poetuld
n'are sd fie und ascetd, ei und cavaler. Da !
scimil, el multi fanatisatl de aa numita este-
tied, realistd pre acsta o separza cu totuld
de ori ce morald, i o atare. tntrebare nici nu
ne surprinde.
Le punemil fug tuturorti acestora i nol
numai o Intrebare. S ne spund adeca, armed
pte ft. re frumosd In sine ceea ee este
immoral, orl va profes cine-va morala cretind,
ori aa. .numita morald eivilA din catechismele
republicane din Francia, ori moralq, evolutio-
nistd alui Stuart Mill i Spencer ? Ore furuld,
ucigauld, desfrnatuld pte s fie vre-odat

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
frumosil In sine? Ore domnil acetia 's'ar'
ls sa-1 ucid unti ticigad tiranti Emma
pentru e s product% unii tablo frumosil ahl
uciderii in sine ?
Nu voimti prin acsta a stistin, e ceea
ce e immorali qi reti In sine, nu pte av
absolutil niel un locfi in art i in specialfi
in poesie. Aqa ceva ar' 11 qi eu neputintA. Ci
dad, trebue sti intre rfitilfi morali In art i
poesie, atunci nu are niel eandti s fie scopti,
ei numal mijloefi spre preamrirea bunulul
morahl.
Prin bisericele gotiee Intre sculpturile
cele multe vinil i drael inainte, Insi ei tinti
de comunti in spate columnele, pre cari snail
sculpati Angerii i sfintil, ca s se simboliseze,
i rulti moralti are s servsc binelui
moralit
in anticitate pictoruli Timomachfi a de-
pinsii pre Medea cea ueigatre de fifi sel nu
caudal-a ucisti, ea s ne desftmti in o seen
aa barbar, ci in moinntulti, (Audi' iubirea
de mama: se lupt cu jalusia, ea s vedemii,
ce putere mare este iubirea de maing, care
pune pedeci i pasiunilorti celori mai mart
Harpia Medea servesce aci glorificril sfinitulul
celui mai nobilti din inima unei femei, smtulul
de mam, i pentru aeeea Medea lul Timomachil
este Lind capil de oper.
Unti altti pietorti slab ins a depinsil
pre aceea-1 Mede in inomentulii furiel, efindii
e gata sit se apuee de uciderea copiilorfi, cndil
acum niel unti smtti bun nu mai este In ea.
La acest'a Harpia Medea nu mai servesee glo-
rifierii binelui ea la Timomachil. De aceea

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
candii a vfi4util chipulg acesta unfi poetti cu
gustil esteticti a strigat: La draculei cu tine,
ucigittre de fil fi in imagine !1)
Ma 1 atunci, anal. s'ar' Ord, e in
unii productil de arti oil co consideratinne
i seop moral este delturatil, i atunci nu
ruhl morahl in arti este, care ne desfitz,
ci puterea geniului, la privirea elreia eon-
sciinta demnittil omenesci, fiind satisacut gi
multmit devine mal puternic, maI intensiv
i mai plcut. Cine de pild a descris
vre-odat pre diavolulA ma bine in tte lu-
crrile i migeirile inimel lui ca Milton ? Pre
dreptulil 4ice Goethe, di diavolula lui Milton
este ca diavohl frte brav. i tot41. cetindil
Paradisulii perduti alui Milton ne desftmii
noi re in figura cea atatil de naturahl descrisi
a diavoluld ca atare? Nu! nieI pre departe.
Ci n desftmi in geniulg lui Milton, cafe
i in intunereculi inimei i faptelori diavolescl
a patrunsti aa adncii. Milton este, pre care
Il admirmii nol , i nu diavoluld, r in
Milton admirm puterea cea mare a gndiril
i sintiril omenesel, care ne strig : Ve4.1
omule, ctii de mare WI tu, cum geniului
ta se ple i diavolul, i st inaintea ta,-
ea si-hl prinql in jug ca pre unti animali
domestici! Si apol ce pte fit mai moral,
ea ceea ce ridiea i inalt in noi consciinta
demnititiT otneneKl?
Cetitoril ne vorit ert digresiunea acsta
estetico-morali, fiinda-e anti voitil a chiarific
luerul eu aceia, call bine scifi, ei in Emi-
i00E zai zUeq) zatbostrve.

www.dacoromanica.ro
 -- 107 --

neseu tinerimea tnistrg, iubitg, speranta veni-

torului nostru nu pate atl niel u Weald
nobilg i moralii, de care sg, se pt insuilet
in grua problemg a vietii, .ce o atpt. Ca
fag se mantuscli cu ori ce pretil geniuld" de
perire, I1 asd,5, In cmpulfi acela alti esteticel,
uncle creseil numai florile frumosului esteticti
i nu i spiniT bunului raoralg, ca i cum n'ar'
vol s seie, ea Grecii antici, pedagogil
in ale frumosului", bunului i fruinosului
ridicatil numai untl singura templu ea la
doi gemeni nedespgrtitl in custatulii: ;toady
joc0-6v, ce se folosesee tot-deauna, (Anal
se vorbesee despre frumosulti adevrat.
Tinerimea este ast4 ea ipnotisat de
eultulg. luI Eminescu. Vointa ei este In minile
eelorg ce ad produsg eultulg acesta perieulosil
in mijloculg el, ea in mAnile ipnotisatorilorg.
Chiarti acuna s'a mai ivit in mijloculti tine-
rimii i eugetulti de a adun tot(' ce s'a seristi
despre Eminescu, eu tte cl unii atare eugetii
nu ne este eunoscut al se.li ivit in mijloeulg
tinerimii fat cu neuitatatd Alesandri, BoUti-
tineanti i MurNang, poetil ce ag cintat nu
din inima sbareitg alul Sehopenhauer, ei din
inima nstrg curatg roingnse. Pentru aceea
prevedemg, el tad n'a sosit timpulii, ea
euvintele mistre sI ptl strgbate pretutindenea
In iMma ei attti de bung, o! atltg de sedusg !
Desastrele, ce le-a eausatil Eminescu
le va caus fuel in tineritnea romIng, suntg
multe. Ne &ire i de tinerimea de dincolo,
darg mai tare ne clre de a nstrii cea de din
eke. Imprejurgrile, In earl trgimil nol, poftescil
dela tinerimea mistr de dineke o energie,

www.dacoromanica.ro
 108

unti zehl, o constant qi o insufletire pentru

vIrtute catil se 'Ate mai intensivi, ea sit ne
putem crof srtea aceea, la care aspirmil.
0 tinerime fr, de aceste ingrp, in peptuhl
06 tot(' venitorul nostru. Si ce durerosil !
Chiari acum a mai venitil preste nol i ne-
fericirea, ca tinerimea nstra este sedus a
se Indulei de slabele producte ale until orni
blasatil, sarbedu i ordinarri ea Emineseu,
earl stingil din peptulil tinerimil ori ce foci
fnsufletire ideal. S scie tinerimea misted,
c cultult. lul Eminegcu a purcesti in mare
ins'url din grandomonia unel. directitini ,
care eu cultulti acesta voesce si se ridice pre
sine la ranguld de lucru epocalil, ri bietula
Eminescu Ii servesce nurnal de piedestall
Aceri eimeni n'ait niel durere de noi i nu
ne curioscil nici ncasurile nstre,- niei ci de
ce tinerime avemil noi lips in tristele im-
prejurri, In earl ne aflml
Pentru aceea Oicemut din inim romnsei
sangerat, tinerimil nstre de din eke de Car-
e, de cte ori va lui poesiile lui Emineseu
In mani, totil-deauna s11 reimprospeteze In
memorie euvintele btranului
Qui legitis fiores et humi nascentia fraga,
Frigidus, o pueri, fugite hinc, latet anguis in
herba
tr *Wit cetindu-le va veni in ispit
de a cid In despertiunea filosofici alui
Schopenhauer cartaiti In versurile lui Emi-
hescu, atunci s6,41 adue, aminte de cuvintele
altui btrnit esperti :
1) Copil! earl eu1eget1 fiorl i fragi depre pl-.
nintt, fugiti de aid, a in rb . aseunsii unui qerpe.

www.dacoromanica.ro
 109 I

Rebus in adversis animunt submitt ere noli,

Spem retine, spes una hominem nec morte
relinquit. 2)
Sari dacit, ce e mal multii, se va stirni in ea
cugetulil de a priml pentru viti morala cea
desfrnat din poesiile lui Einineseu, atuncl
Egli aduel aminte de clieerile altorii doi
btrni:
Potius mori, quam foedari !" 3)
i
Summum crede nefas animam praeferre pudori,
Et propter vitam vivendi perdere causas." 4)
Erg, aeurn intorendu-ne la idea de a perpetu
prin vre 'mil institudi ideile din scrierile po-
etice aluI Eminescu : erotismulfi i pessimismulii
lui Schopenhauer, atunci, di prin ee institutir
s'ar' put perpetu erotismuli id, nu e lipsit
sit mal spunemfi, del pte m ori eine. Ne
rmne pessirnismulii ha Sehopenhauer. Pentru
sufletele conseeente, in earl s'a Incuibatil pes-
simismulii acesta priri poesiile lul Emineseu,
i call chiarii din causa consecintel nu potil
impie, vita linititit eu o atare filosofie, nu
esistil dealt.' dofn.a5 u0 de seiipare din in,
chisrea nesistinel", i acestea suntii: nebunia
kii suicidiuli. Pentru nebunl esistil institute,
r pentru suicili se gice, el Mai ar esist
In eettitile din A.nglia o specie de case pro-

2) Nu te descuragii In lucrurile adverse, ci

sperzi, did singurti speranta nu-lft pialsesce pre
omit nice la mrte.
2) Mai bine mrte decatfi contaminare.
4) In traducere liber: Mal bine Wide ,
deetail immoralitate, ca nu cumva s perdl dreptula
de a mal trii.

www.dacoromanica.ro
 110 1

vMute cu arme i veninurI, In carI potti intr

ori i candA menii cuprin1 de spleen spre a
se Sinucide. 1)&16 institute de genurile acestea,
unula pentru nebula' i altuij pentru suicklI,
i In mijlocti alti treilea, pre care l'amti in-
dicat nu-iti numimi cu numele nicI acum,
ar' perpetui tare bine ideile lui Eminestu.
SA serie frisi in fruntea poesiiiora luI Eminescu
cuvintele de pre Oita infernuluI lul Dante :.
Per me si va tra la perduta gente I" 1)
ri pre frontispiciuld institutelori cuvintele
de pre aceea-I Ora :
Lasciat' ogni speranza voi ch' entrate .12)
Atata despre cuprinsulil poesiilorti lui Eminescu.

Vomi merge acum maI departe, sii ve-

demti catA dog de logicA, de originalitate
de frurnseta qi nobleta a espresiunil gasket
In cuprinsula acesta sraci i lipsitti de orI
ce farmeel
Unulii dintre panegeritii lui Einineseu
dejosesee aa tare pre ceialaiti poetI ai notri,
catti suspne, ci Eminescu a fosttl cela dinti
poetti, care a introdusii in poesia nstri cu-
getarea ca londe . CeI dinainte de eli n'ail
cugetatti ea poetii adevrati, ci numai ati
ciripira ca pagrile" .

Acum dacA in adevril aa ar stA lucrulfi,

atunel in poesiiie lui Etnineseu logica ar
trebui sii strAlucseA ea srele fata eu logica
altora poetI romani. Puterea stringentA a
combinriloril lui, lipsa contragicerilora, pre-
1) Prin mine se merge la gintea cea perdut !
2) Lsall tt sperarea, cel ce intraO!!

www.dacoromanica.ro
 111

cisarea i chiaritatea ideilor, armonia

logica sAmtbminteloril, naturalitatea asm-
nariloit, imainilor i tablourilorg folosite
de elti, alegerea nimerita a cuvintelorti, a
predicatelord, atributelora i epitetelora, eu
unfi cuvintti cugetarea i espresiunea chiark
precisi i artistica la Emineseu ar trebui sa
fid i daci nu chiar clasica, dar celit puin
bitatre la ochl fata eu a altoril poeti de a nostri.
Daci numal Eminescu este omit euge-
tatorit !titre poei nostri, ra ceialalft suntii
numai paserl ce ciripescii" , atunel pre dreptuliii
amit put atepta Inca i mai multti dela
Ne multamimfi insi de o cam data cu
pretenshinea acsta puritan, ca sa nu ni se
click c ceremil prea mult. S vedemti dara :
in poesia Mortua est". n strofa a dOtia
adresandu-se EMineseu etri cea mrt eu-
get i vorbesee :

Trecut'al cndfi ceriu-1 ctimpie gnini

Cu riurl de lapte i florl de lumink
Cana noril eel negri paril sumbre palate
De luna regini pre rindii visitate.c
Nol credemti, c qi vrabiile ce eiripescil
pre streini, Inca schi, ea dad., ceriu-i ccimpie
s'enincl" , atimel pre Oa nu potil fi qi nori
negri ca sumbre palate" . Numal celti ce vo-
esce s invete pre poetii romanl a cugeta,
nu o scie. Safi dad, curava poetulti nostru
voesce prin cuvintele aceste s descrie numal
anutimpulii, cand I-a muritfi alsa inimii, atunel
sti ne spun tot Inehintoril lui Eminescu,
care este anutimpulii acela, candfi pre curt
suntit rmuri de lapte flori de luminet" , i
ce minuni potti fi aceste ? Care e anutimpulti,

www.dacoromanica.ro
 112

cndt1 noril se Null ea si cum ar' fi nisce

sumbre palaturr? i s, nu uitmt, e
poesia acsta a fost una din acele, din earl
dnil Maiorescu i ceialaitif a conchisii, cO,
Eminescu va ti unit geniti, desi despre unti bietil
gimnasist dad, ar serie absurditti de aceste
in o tem din selii, nice unti profesora n'ar
presupune, c este uml genii, fr, I-ar da
secund,.
Totii in poesia acsta in strofa a patra
4ice, cA, vede, cum cea mrtii se duce fu susil
spre certi, cu brafle albe pre peptfi puse
cruce" , i totusl In strofa urmtre (Tice, e
privesce ap0 lutulii rmasec alb rece" .
Dar dad, s'a dusfi catri cerfi cu bratele albe
pre peptel puse cruce" , apol ce lutil a mid
rmasti ? Geniulii nostru cu fondula cugetator"
asa e de confusil, (AA voindti a spune, cum
sufletulil celei mrte s'a dusti in susi, l-a
uitat s-I lase trupula josfi, ea s Obi ce
contempl in strofa urrntre.
Totil fn poesia acsta avemil uui esem-
plara strAlucitil de cugetare confus fn strofa,
in care descrie, inciltrti 1-s'a dusti amanta :
Dar pfite acolo sfi fie castele
On arcurl de auril zidite din stele,
Cu Hurl de focfi, si cu podurl
Cu Ormurl de smirnl, cu florl care cantil.
Va c,lica in lumea asta a eugetariI sunti
castelele nu numal cu zidiri, ci i eu riure,
si Inca ce riurI? duel de fool. Preste rIn-
rile aceste de focii sunttl poduri de arginte ,
totusl argintuld nu se topesce ; dup aceea
termuri de smirnit", care ins de fool nu se
topesce sti mirtise ca in cadelnit, si apol in

www.dacoromanica.ro
 113

rifirile aceste de focil mal suntfi si florl, earl'

(Anti in foal' de a se mistuf. Tab loll de
cugetare corecti! Dad, unit bietti maturi-
santil In tesa din limba ronian ar da semne
de o atare cugetare , atunci a build smi
nice cndif nu va fi deehiaratil maturfi.
Tottl in poesia acsta call capetil vor-
besce astfi-felti:
i apol cine scie, de este ma% bine
A fi sail a nu fi?
Ceea ce insrnn, ch; nu scie nimeni. i apoi
totusi strofa urmtre o incepe cu cuvintele:
A fi? Nebunie si tristA, si gfillo
Va s, die totusT este cineva, care scie, ca
ce e ma): bine, a fi sat a nu fi", numal
adnculti cugetatorri" sl-a uitatu, ce a 4is
in strofa din susti.
in poesia Egipetule voinda Erninescu
a descrie ung aspectil impuMitorii alit noptii
din Egiptii, vorbesce ast-felii:
Srnserzi. Nilulti drme si esa stelele din strungi,
Luna 'n mare 10 arand chipulfi si prin norl le-alungLe
Nu voniti provoe pre poetii. nqtri eel-
alaltl, tail eiripeseit ea pagrile", ci pre ado-
ratoril. WI Eminescu, sl cere all construf
eu logica dinilorfi tabloulii : Luna ki aruned
chipuld in mare 0 de fried stelele furl prin
noll. Cel ce eiripeseii", scull puma atta,
cume1 end rsare luna, ori i-se refiectza
chipulfi in mare ori nu, stelele mail put:mil lu-
minse disparti dinaintea lumina lunei. i
acsta credemil, c se intmpl i in Egiptti,
devi n'amd umblard pre acolo. Ca stelele
a fug priutre norI, pentru-ei luna se re-
8

www.dacoromanica.ro
 114

flectzi In apa mrii, eredema c nu e cu

putint nice in Egiptii, far pte In Ora ge-
unde cerul de-odat e i cdmpie
seninei" i inceircata clg noti negri", .1 unde
omulil mortal se duce i ctr cer cu ma-
nile pre pepta puse cruce" i fmne i josii
In form de luta alba i rece".
Total In poesia acsta In strofa a 8-a
vorbindil &All de naiptea din Egipetti ental
adncia" cugettorul nostru poettl astal-felti:
2 Nptea-1 c1ar 1uminsit,
21:Inde le visz spume, cerurile 'nOri nod.
Nptea de-odat claret', lumindsei" i
cu noel, insirati"! Unde e posibil o atare
npte, aeolo de seeur nice paserile nu ci-
ripesca", nice poetil nu cugeter .
Mai departe in poesia Angera 0 de-
mane In strofa a patra despre hertnafroditula
ski demonii gice, cg :
2Cufundatil In Intunerecti lng'o cruce mArmurid,
Ante() umbrft ngr, ds, ca un demon el
veghiz.
Va s jic In Ora geniiloria are i Intu-
nereculii" numbri".
in poesia Flre albastr" in strofa 6
vr sll duc amanta
Magi bolta cea senin (In cer)
21 sub trestia cea ling (In balt).
Va s gicl bita amant a geniului nostru
trebui s stea cu elil de-odat i In ceril
i pre parnntil In balt, ea celil din poveste
cu o falc In eel-A i cu una pre pmntii,

www.dacoromanica.ro
 115

In poesia Cu nu2ra cillele-0 adaugr

dice, CA:
Naintea nopt,i1 nstre umbl'a
Cradsa dulcil deminetIc
en tte cl noI scin, c fnaintea noptil
umbl sra, i fnaintea i1ei deminta. La
genil" de acestia Insa timpulti merge cu
spatele fnainte. Muhl este vorba de timp,
atunci nu .despre eeea ce s'a intmplatil maI
trcji dicemti, e este fnainte de ceea ce s'a
intrnplat maI curndti, ci din contr eu-
rndulit este fnaintea trdiulul. Caesar a
a umblatil fn istorie fnaintea lui Napoleonti.
Dupa Eminescu Insu Napoleon fnaintea 1111
Caesar. Bietulti Eminescu n'a fost fn stare
a deosebf, ce insemnz1 ante si post fn timpa
de ceea ce fnsmn fn spatt
In poesia Epigonii" asmnnd timpil
trecuti en celti de fat si voind s fie ingenios
plinti de spirit, dice, cg. fat ca RomniI
eel dinaintea nstr, nol ceI diu timpuhl
de fa.VA
Chrpimii cerulfi cu stele si mangimfi marea cu valurl.
Acum ntl voin dice nimica despre aceea,
cfi figura a meingi marea cu valurr este
frte silit nenitnerit. Ce vomit dice este
numaI aceea, cume fntrebrml pre admiratoriI
lul Eminescu, s ne spun eu tta siguritatea,
re ce a voitti el sti ced prin cuvintele
aceste? CAel A cetrpi cerula cu stele fi a
meingi marea cu valurr pte fnsmn mai
Intaiti a face Inertia, earl asa suntti de pri-
sos ea a mal face stele pre certl i valua
pre mare. Dup aceea a te apnea de lucruri,
8*

www.dacoromanica.ro
ce until cu neputint, cum este crpirea
cerulul cm stele, i mngirea mrif cu valurt
Mai lo a te apuca, de lucruri ridicule,
cum ar fi, cnda cineva s'ar aptica s dr-
pse cerula cu stele sail sa mangsc marea
eu valur. i in ulna si a te apuc de
lueruri fr valre, ea crpirea cerulul si
mngirea
0 recerint de elpetenie in stilul po-
eticil este, ea imaginea als s produca In
cetitorll cbiar aceea-I idea , re o a avutil
poetula. Ce cugetare corect pate s fie
ins aceea, cnda imaginea poetului pate
produce In noI atte idel, din earl nu seima,
care este a poetuluI?
MIA pate se va replica, e poetulu a
avutil In vedere kite aceste patru Intalesuri,
si a voita s qicA, r nol, cel din timpula
presente, sunterna nine visionari fat eu ceI
din timpil trecutl, nisce visionari ca ceI ce
voesca s carpse cerulu eu stele si s
mngscl marea ca valurl. MI In cuvIntula :
visionara, se cuprinda tte acele patru In-
talesurt
Bine! Ins poetula in strofa din urm,
in care resumz intrg poesia, numesce i
pre eel din timpulii trecuta: visionarl. i aa
si nol si acestia suntema: visionarl, De uncle
Intre unii i altil nu este niel o deosebire, dei
chiara deosebirea acsta enorm I-a pro-
pusa adncula" nostril poetil se o chute, si
la capeta in lug de deosebire se treqesce cu
egalitate. Romanuld la acsta li gice: Uncle
dal i unde crp !

www.dacoromanica.ro
 - 117 -
C in locti de deosebire fare uniI
altil se treclesee eu egalitate , se vede
si de acolo, c figura cu stelele i eu
valurile o mntrebuintz i despre unil i despre
altil. Ast-felti despre noi eel de astacli
el: ceirpim ceriur cu stele i meingimi2
marea cu valuri." Despre eel din timpiI trecutl
in strofa din urma c,liee, ea:
Feiceag valul s1 cnte, i punectii steua
set sbre."
Actin dug, suntem nisce visionari noi
eel din presente, earI elrpiing ceriuld eu stele
marea eu valurl, atuncl de seeur
el ehiara asa de marl visionarl suntd i eel
din trecutA, earl fac vaIul s (Ante si [mill
steaua s sbre, ea :4 numaT cjieem nimica
de aceea, e ce trop silitil este: a face valull
eftnte.
0 eugetare asa confusa abia putem afl
la unit bietti studentii gimnasistii, care pte
nicI nu scie ce e geniul, necum s albl pre-
tentie de a fi genifi.
In poesia Luearull" la pagina 282 ast-
fell vorbesee luefrul earl fata de iinOratil:
Ceriul este tatl mat, si mama mea e marea.
/nturnAmil nuinal o fe, si la pagina 285
ace1as1 lucferti cjice : S6rele e tatl mat' si
n6ptea este mama, cad poetulii uitatii
adneti", ce a clisti maI sus. Relatiunea
lucarulul fat eu ceriul, marea, srele
nptea n'a fost Eminescu in stare sl o im-
brace In o figur frums , decatii dandii
bietuluI Luefferti doi ttnl i du mame,
va s (pea in modul celti maI absurdii. Alt-
cum poesia acsta are atate imaginI si tablourl

www.dacoromanica.ro
 118

nenaturale, absurde i unite, Catii dr numa

ienele nstre dela Nieula se mai potil ass-
mn ti ele. Asa d. e. (Audi' luefruld se
lauda, c elfi e care prtd corabiele pre mare" ,
adeeit nu e numaipatrodi al corabiei, ci ehiaril
matrosti, e lucfrulii umple easa de scantel
reel", r luna umple de sentei cardrile de
crangur" i alte bazaconii de spriatti copiil.
Mai departe la pag. 67 In aceeall strof,
cpee, c mrtea e unfi caos" i ung secula
cu sonii injioritii. Se pot re pre lutne du
concepte, ce se esehidil mai tare unul pre
altulii ea caosulti i secululti cu son
totuO Eminescu desmn eu ele unul
acela-si obiectil.
La pagina 40 cetima versurile urmtre:
Lngi lacti, pre care noriT
urditti o umbra fina,
Rupt'de miscIrl de valurl
Ca de bulgarT de lumina.
Cine a mai auclitii, ea valurile s rup
umbra ea si cum ar' fi nesee bulgari de lu-
mini ? De ar fi asa, cum s'ar' bucur nierii
nptea, enchl e tare tntunereeil, &Ad valurile
ar' rupe Intunerecula ca nesce bulgri de lu-
minl". Atunel valurile n'ar' fi asa spimnttre,
eu dal ar fi mal mari, eu atata ar' fi mai
mare lumina pre mare, ad ar' fi mal marl
bulgeirii de lumind" . Ce daun c n'a psit
Eminescu cu idea acsta inaintea unei so-
eietti de navigtiune !
La pagina 84 cetimii versurile urmatre:
Te urmlirescti luminatori
Ca srele
i preste qi de atte orT
i npten tot-deauna.

www.dacoromanica.ro
 119

re dae pre eine-va l'ar' urmrf nptea

tot-deauna mid lumin.torti ea srele, atunei
mal esistare-ar' pentru unit atare om npte?
La pagina 31 gresce codrulii ctr
poetil ast-fell
in alb.' uml3rel intunerecii
Te asamenti until printil,
Ce se-uit adenctt in ap"
Ca ochi negri gi cumin0e.
De 1-ar' ti oehii etil de negri i eu-
minti in intunereeil tad nu se va put uit
adneil in api, mai iute va eld in ap. i
apoi ce asrnmare genial cu unil print ee
se ulta In ap" !
La pagina 104 giee geniulti nostru"
etr lubita sa:
0 Inchide lung% genile tale
. . . .
SI potal recunsce trsurileil pale.
Va A, clie, nu-1 pte eunsee trsurile
amantel deeta numal dac ea 41 va inchide
ochiI. Daeil voimii dar sa seimii , e
eineva ee trasuri are, pale sail nepale, trebue
mal intaig s-1 inchid genele , lungl sail
scurte, cum le va av, i apoi sa ne uitmil
la ell
La pg. 16 intlnimil urmtorele versuri:
CA auclu-mi n'o si-Ka ma% intuneel
Cu a gureT duld suflrl ferbinV.
Tabloil! A intunee auclulii cu o suflare
dulce i ferbinte! Toil aa pot s ilicil: A
asurcli vederea c'o suflare amar i nee.
La pagina 209 re eine urndiresce pre
ceriuri limpecti, cum plutesce o cioccIrlie" . Pte
la genii ciocarliile plutescri pre ceriii.

www.dacoromanica.ro
 120

La pagina 211 ocurti urtnittrele versuri:

De pre lacula apa sura
Infunda miscare-al crta Intre stuffi la iezatura.
Va c,licA apa-1 Infundi miscarea, nu
miscarea infund apa. Potti darti sfi
dup geniuhl nostru, : Imi duca micarea la
preumblare.
La pagina 268 aka versulti :
Luna trmurg pre codri, se aprinde, s mresce.
poetulii nostru totui nu se sparie
vdndfi fenomemilii acesta, ce nu l'a mai
nimeni.
La pagina 285 Intilnimii versurile aceste:
Dar' ochil marl O. minunatl,
Lucescii adnc4 chimeridi
Ca chine' patird rara sath
Si One de 'ntunerich.c
Va s 4ici lucescil i patimile, ma lucesce i
Intunerecull Pre lume nu !Ate fi o as&nnare
maI absurd'a ca aceea , cndil lucirea until
obiectii o askalnImii eu altulti plin de 'in-
tunerecii .
La pagina 17 Intlnimil versurile :
Pirek, c printre norl s'a fostil deschisil o poart,
Prin care trece alba regina nopfil moartie (luna).
Nu vomti dire, ci nimenea n'a vdutti nptea
luna alba. pieemti wand atta, eh' a dice c,
regina noptii trece moartei", atta insrnn, ct
a dice, ca cineva s'a culcatti via i s'a sculatil
mortfi.
apoi desi regina noptii moartei trece
prin o poartet" , totusi immediatil dice poetula :
0 dormI, o dorrni in pace printre radii o mie
In mausoleull nattndru affi cerinrilorh arch.

www.dacoromanica.ro
1
121 1

Va sA did regina asta moartd" in soninula

mortil e i sotnnambulk eAel umbl durmindii,
i Inca eu mausoleulii In spate. Apol in ver-
surile dintaiii pre ceriu s'a deschis numal
o, poarrd", ea s5,trc5, regina noptil moartd" .
in versurile din urma tota ceriula eu poartd"
eu tota e mausoleutit" acelei regine. Atata
confusiune i absurditate de-abia afl oinula
i la una bieta studenta gimnasista, audit
face cele dintaiii ineereari poetice.
La pg. 18 dice poetulti nostru ca :
irscluchulti santeizi i ca rum ca varfi
Luceacd :zidirte
Ce geniala e asmanarea, ca: lucescil
ca unse etc wire I Pte ea atari zidiri n'a
v'dutii geniuld" nostril nici cand, ca altcum
i unti eopila scie, ea varula nu lucesce"
Una straina cetindil versurile aceste, va crede,
ca la bietii Romani serar'l 'in Ord sgracd"
nimene nu 41 unge zidirile cu writ' daca
tuna geni'" romanesca voinda a face o -asa-
mnare sublima despre lucirea zidirilora, dice,
c acele suntil atatil de feerice, de luceseil
ca unse cu varie .
Una soneta dela pag. 51 se Ineepe Cu
pleonasrnula aeesta urita:
Iubinda In taintt, am plistratil Were.
Va sa dick poetula nostril pike inbi in taind"
striganda in gura mare: c iubesee.
in acela1 soneta In strofa din urma la
peg. 52 dice poetulii eh-Ara amanta-sa:
C'o Beare recoresci suspinuml.
Homer vorbesee de suspinuri adnci i
grele. i aa e i naturala. Nurnai la Emi-

www.dacoromanica.ro
 122 ---

nescu suntil suspinurile ierbintl" si se rem-

resell cu sufiarea" ca supa, eandil e prea
cal& i mirare! Unlit din lludatoril lui
Eminescu dice chiarii despre strofa, in care se
cuprinde versulti acesta, c in tt literatura
europna nu esistii versuri mai frunise. Se
pte ved si din lauda acsta estravagantl
din cale afarl, ee abusii condamnabilii Il
permitil lndAtorii lui Eminescu. Nu esistil
de bun Ana versurl mal frumse pentru
eine n'a judecatil nice cndii pre Eminescu
cum A, euvine.
Pentru atari lneni voril fi de seeurti
totti attea capete de opera: alul Emineseu
nisce frase confuse, Mil intelesil, sa eu un
Ineles de tail fortatil, in earl' chiarii pentru
aceea nu este nice unil picii de poesie, cum
snnt urmtrele: asa cnd vorbesce de
albastre, cari plcei zarea lori pre
dealur'i" (pug. 8), sail' cndii nostru"
cliee, eal fo, cautei lumea in creere (pag. 19),
cndil dice re-culf, ving, i et-4 spund
numele alese sale" nu la ureehe, ei pre
plepe" , cc pte geniii" audit i eu plepele
ea eel hipnotisatl, earl cetescil eu pecirele
(pag. 36); saa (Anal dice, ea' ileul daeului
a datii schinteei putere din noianii de ape"
(pag. 22), cndii nol cestialalti muritorl seinnii,
ea apa stinge schintka. Sa cndil la pag.
56 gice el apropierea amantei liniftesce
adncii inima ca reserirea stelei In teicere" ,
ea si cum ar rshr stele si eu larm, ca s
nu niai 4icem nimic, CAA de absurdl e
&AA asse'mnarea at:6sta. Sail cnclii la pag.
59 (Tice, el: norii treat pre psure, eand

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
nol scim, ca noriI trecti pre de-asupra
surilor, si si Muffle fnalte le atingil numaI
eke odat. Safi cndfi la pag. 60 clice, ca. :
smulge una sunetii din trecutulii vietit" , orI
la pug. 95 endil dice, eh' : umbra gndurilorii
regii se aruncetintunecatie, atuncI inch ipuscall
eine pte, ce va s qicg : oruncare intunecatet" ;
sail la pug. 92, cndil 4ice, e no umbra' in-
aripatei immie buzele demonulur, endii er s
strige nisce cuvinte, i asa fmmoindu-i-le n'a
pututil strig. Cnda strigumil, ne suntii dark
buzele virtse", i candil rat:emit atund ne
suntil moi". OrI la pag. 37, cndii 4ice, ca:
Urea albastr grd mddesce riun't in sre" , la
pag. 116, candii giee, el luna tine strage in
bradil de pre Mini" , la pag. 121, eandu
ea iubita sa e sleibitit de umbra doislora
dureet", desi nice el(' nu va sci, ce vr s
clie: umbra dureritore . Safi la pug. 129,
cndti vorbesce de intunecarea vedenil cu
umbre cart nu suntii" , la pag. 132, endfi ne
spune, cum clopotul plnge cu limba" ,
apol s-0 fnehipuse eetitoril un orml, ce
plnge eu limba. Safi la pag. 222, Candti ne
spune, el: tuna jcd printre nere , orI cndil
la pag. 232 chiam5, nptea .944 oprscd srele" ,
nu-sI aduce aminte, c, dac nptea ar
put opri pre eeril srele , atimel ar
pune si ea capulti. Saii la pag. 57, canal
(pee, e : glasula gndurilorii tace", ea si
cum gndurile ar' strig, i e amanta s
vin, insenineze puterea nopp", i apoI
s-s1 fad, cetitoriI idee de o putere sdninet" .
Sail cndil geniulfi nostru voindil a (lice, c
nu mal; scrie, folosesce pentru acsta minunati

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
metafora, cd pena rmasg in cernld"
(pag. 245).
Pentru atari menl de securil suntit
ceva genialti nisce lucrud de alul Einineseu
ea urmatrele idel monstri: (Oa ma" (peg.
93), buze mute" (pag. 93), gurd descleftatd"
(pag. 205), buze descleqtate" (pag. 209),
sard surd" (pag. 211), umbra albd" (pag.
281), umbra de argintg streilucitd" (pag. 66),
somng caldg" (pag. 71), recre brunet' (pag.
76), gdnd argintosg" (pag. 78), umbra' ar-
gintsd" (pag. 95), mucua ostenite" (pag. 89),
haind palidd" (pag. 103), Opte calde" (pag.
106), ochi ferbin(1" (pag. 106), isvre albe"
(peg. 125), apd somnorsd" (peg. 156), cci-
den0 mulcomd" (pag. 227), singurdtate mifcd-
tre" (peg. 236), dintare intunecatd" (pag.
229), minte bine ricptre" (peg. 134), vifd
sclipitre" (pag. 136), purcelu0 de trbd"
(pag. 212), asfintitil de srd" (pag. 59), ca
i cum ar esiste i asfintitil de diminta",
zdpadd viorie", care curge", dei nu4 topitit,
(pag. 210), glasii cald" (pag. 220), intu-
nerecg meindru" (pag. 214), zare din gene
lungi," (pa g. 104), umbra celor nefacute" (pag.
237), sail (Ind(' poetulti nostru ice, ca,:
vede vestea" (pag. 47), ea, picurd de somng"
(pag. 53), eg, bate tmpla lini.tit ca o
umbra viorie" (peg. 205), ea i-se stinge nptea"
(peg. 210), ea, luna Ii intunecti suferin(ele"
(pag. 236), i apol s ne spuna adoratorit
lui Emineseu, ce e o suferintd intunecatd
de home .
Pentru atarl timeni de seetul sunt
demne de Virgilid nisce tablourl gretse de

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
aluI Eminescu ca cele urnatre: Aa Candtt
la pag. 18 in o biseriel pustie fn locit de
pop e unit greerg, care trce ung gnd fini2
obscure , cantorti unit' carii2 care bate
tca sub mure . Sracati cantorti la Erni-
nescu a ajunsti i clopotaril! Erg, la pagina
urmtre, (Audit ne spune poetulii, e1-0
mute& lumea in creeri" , i in loca de lume f1
gasesce in creeri greeril , care vreigesce
tomnaticii i reiguqite . Off (Audit la
pag. 180 t. II (lice: e trunclele 'n poianei
qoptescii ca sgomotula de guri, ce se seirutel" ,
rl la pag. 182 t. II, ea, sufletulti stei in
pepi rochid" , la pag. 187 t. II, el lumina
are sete de intunerece , la pag. 188 t. II, el
stelele naseil umecri pre bolta sninei" , la pag.
193 t. II, el a valutti ,temci cu ock, ce is-
vorgsdi schintd" , i totil nu s'a spriatil de
ele ea de smeul; la pag. 211 t. II, c
nptea vine din stele aurse cu umbre sus-
pinande" , la pag. 221 t. II, el, pustiurile
schinteizd sub lumina lunei" . Safi cndti
la pagin'a 74 voindit a face o descriere
sublim' a Egipetulul, ne spune, c in Ora
aceea minunat paserile ciripesa cu cioculal
in sdre printre tufe de meituri, era Nilulei
mic legenda i oglinda spre mare" . Sad
(Audit la pag. 99 ne inent eu aceea,
ne spune, cum iubitel sale fi, va astup gura
cu pgrule , ava-I e de dragl. La pag. 84
voindil a cliee, c. alsa inimel sale, dael ar
face numal unti pail delicate , sptmnI
intregi n'ar put ult, liii numesce paull
acesta unit' mg feicutil a lene" . Era pre
bita amant, pre carea a nduit'o cu astu-

www.dacoromanica.ro
 126

patula guru co prul, o mngle, e s nu

se supere, dad, o va srut, c nimeni nu va
ved, srutarea va fi sub pcilatrie" .
inchipuse-1 aeuma eetitoril, ce plrie mare
a trebuitii s prte poetulfi nostru, dad,
vede nimenl, ee facei sub ea. Daca nu
maI mare, apol chat o qatr a trebuitil s
fie.Sail cndfi la pag. 140 ne spune, ea
dacil numaI odat s'ar fi Otatil la eld amanta,
atuncl aqa o ar fi entatil, ct generatiunI
Intregl s'ar fi uitattii la ea inmrmurite. S6-
raculfi Dante! elti fne a promisti BeatriceI,
el o va clad; fug Dante nu s'a smtitti In
stare a o cnt dectii cum n'a maI cntatti
nimeni o feinee". Geniulil nostru Ins, s'a
sniit mal mare ea Dante, cnda a promisil
amanteI sale, ca aa o va dad, de genera-
tiunl Intregi vorti Inmrmur ultndu-se eu
gura canard la ea. Potentes potenter agunt.
Sa tabloulti admirabilfi de frumosii, (Ana
o femee mnisg, i0 intinde o gurd deschisei
pentru *Ida". SA-1 Inehipuse cetitorulf1,
c, Intr In o casA i acolo fernea mnis
In locil de a se uit urfol la elti, II intinde
o gura deschisd pentru sfaclei" i apoI s. seie,
acesta e umi admirabila, mar*" tabloti
de a geniulul Eminescu. Sall s Inceree orl
ce adortorti alul Eminescu a Insghieb" i
a se desfat In tablourile urmtre:
raza lord qirurI despied,
Stresinl vechi oasele 'n MCI ridica
(torn. II pag 188). Sail
Panel i trunchil vecluicl 'Arta suflete sub c,je,
aCe suspini priutre ranturl cu a glasulul lord vrage;
tr prin mndruhl Intunerecd aid pIduril de argintii

www.dacoromanica.ro
 127

Veql isvre sdrumicate preste petri

Ele trecti cu harnici unde i suspin 'n florl mo-
latic,
ChM cobr 'n ropotti dulce din tapsanu1i1

Ele sarti in bulgrl flui41 preste prundula din

rstce.
In cuibar rotind de ape, preste care luna zace.g 1)
Din confusiunea babilonid a tablouluI
acestuia amintiinil numai curisa i ridicula
idee, c. dacI pdurea e de arginte atunci
intunereculil din ea MCA trebue s,' fie
mndru". Nu scimti, dac cumva
nescu inchisii in o cas de argint4" fr
ferestl, in care nu strbate niel o rad de
intunerecul de acolo i-s'ar tuai pr
meindru", i nu cumva ar voi s scape ctd
maI lute din acestti intunerecii mandru".
i numai esemplele, ce le-amti adusti
pn aici, art preste totti o asa mare
lips1 de cugetare corect i asa mare con-
fusiune de idel, o ap mare sin* desrt
si und conglomeratti asa mare de contradiceri
si lucrurl absurde, precum n'amti asteptd
Mel pre departe in mid poetti, cruia i-se
aserie nemeritata i eutezata onre de a fi
celd dint-aid, care a Introdusti in poesia nstr
cugetarea ca fondii" alii poesiei. Ma ele
ne art, cAtii IsT va fi sdrobitd bietui Emi-
nescu capulti, pang a produsd i atata, cdtti
a produsti.
Din tumuli' aid doilea publicatd de did
Mortund n'amti adusti nuinal cteva esemple.
pag. 214.

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
CieI de amg aduee i de acolo attea, ca din
tomula I, ne tememii, ei Emineseu ar fi ju-
decatg de pr ridicull, eu tte c in pri-
vinta sAmtmintelorg poesiile din tomulti II
sefise ping nu i-s'a inculbatii in capg filosofia
lu Schopenhauer, sunti inultg niai simpatice
ea celea do mal
SA vedeing ins logica lul pre o basa
mai largA. Si vedemg, cum e cugetarea
atuncl, cndii lu o poesie ea ung tot voesee
si11 esprime ung smtemntil, bung rg
cum este.
heepeing eu poesia cea dintaig din vo-
lumuli publieatg de dhl Maiorescu, eu poesia :
Singureitatea.
In poesia acsta voesee Eminescu si
desemne ung tablog alg singurtii eu tte
cugetele, ee in mijloculti ei pot s'A cuprindi
pre o inimi smtitre, i in speciali pre a lui.
Asta o face ,,geniulti" nostru in moduli nr-
mitorti: In strofele dintiui ne spune, cA
prin minte II treeil Lott' eArdurI de ilusil, i
amintirile i-se tfreiescii prin capil ca greurusii
printre zicliri veai," , sag Il cadi dnangalse"
in picurI ea cra pre sufletti i se sfarmA.
Pini aid tablouli e mal multi ridieulfi deekg
tristg. Apol ne spune, ci prin casi e piing
de tsturi de painging, ci recil II umbli
pre furii printre eirtf, ridici privirea
in podii i afii, el i acolo e piing de reel,
earl Ii rodi Invliuli dela (141, el ',Cote
podula I-a fostil spartg, de nu nuinai a auditg,
cii recil rodi la cArtI, fiii I-a i vdutg,
cA rodi la invliulil lotti. Asta Iii supri
pre geniulti." nostru de totg tare, CA acum

www.dacoromanica.ro
 129

Terrible WI cri, reci Il mama, fericirea.

Si aa s'a supratti de tare, de I-a propust,
di nu mai serie niel o poesie. Pte c -
recil I-aa rosil chiar pre Sehopenhauer,
acum nu mal ave, de unde s se inspire.
Blstmatil de reei, erafi s ne fad fri de
Cndil ins geniulii" nostru e
torturata de gindurile acestea, atunci a esti
greuru01 i recil de prin guri, incept.' a
umbl wore i mruntii , (greurti0I tn
strofa amintit mai susii se tlria,jujn
0-111 stimulk pre poetul nostru
aa de tare i aa de melancolicti, de In capti
i-se facii versurile dela sine, i aa 61.4 ne-
arnti redtigatti geniulti", pre care era' si
ni-14 mance recil. Ca A, se conving
eetitorii, carI nu cunosca de locti pre Emi-
nescu, reproducemil aid strofele acestea:
In odae prin unghere
S'a
i prin crile in vravurI
3111mbli srecil
In acst dulce pace (ce pace dulce intre
srecl 1 Cul.)
Iml ridic privirea 'n pod*
ascultil, cum invlisulti
Deli &kg el mi-le rod.
Ah de cite oil voit-am
Ca s spilmlurti lira 'n cui, (tare bine
Weal. Cul.)
capetil poesid
i pustiulul s pui. (E pustiii intre ata
vred? Cul.)
Dar atuncl greerl, srecl
Cu uor mauntniti mersti
Readuc melancolia-ml,
Er& ea se face vers. (Ce Wed
scumpi Col.)

www.dacoromanica.ro
 -- 130 --

Cetitoril vorg intreb, e re vorbesce

Eminescu in strofele acestea serios, sag in
glum orl in batjocura ? Da ! rspundem,
vorbesce serios, i Inc voesce s fie su-
blimg ! Ma dig Gherea la pag. 147 din cri-
ticele sale aduee poesia acsta ca pre unti
modelt, cum scie Emineseu de bine s descrie
luerurile. Si nu putinI II vorg crede, cad
dIg Gherea are ling asa mare talentg de a
deseinn tablourI, dal din poesiile cele mal
absurde alui Eminescu, pna batl in plmi,
face ung tablog, care rapesce pre eel necuge-
ttorI, eficl dlti Gherea e ung talentil ne-
asmnatil maI mare ca Eminescu.
Bine, vorii ()ice cetitoriI, dara dlii Gherea
eum pte prob talentulti luI Eininescu de-a
deserie chiar eu poesia acsta ridieul
plin de sreel, intitulat: Singureitatea, i
apoI numaI de singurtate nu e vorba in ea?
Asta pentru talentulg dlul Gherea e frte
usorg. Eta cum: Dig Gherea iee, e dad,
amnia aude, eum se tfreseg greurusil, si cum
umbla sreeil prin cas, atunel trebue s, fie
singura i melancolictl, e altg-cum nu I-ar
augi. Va s icti, de va fi mufti nemelan-
colicg, sag de vorti fi dol ineni in o cask
de volt tc cattl de tare, tottl nu-I vorg
am:IL Sag de va fi numaI unulg in eas in
teere absolutk 61.6 afara va fi larm, atunci
tail II va augi. Asemenea (lice dlii Gherea,
eti numaI de va fi unii omit siliguril in cas,
pte au4, cum rodil sreciI la cartl. Doi
sag treI, de vorg te ori alb., nu vorii
Mal departe (lice difi Gherea, ea ts6tura de
paingini ra nu pte fi in o eas plin de

www.dacoromanica.ro
 181

vit, ei numal uncle sede unuli singur.

SI-a uitat dhl Gherea, cit.' pinginiqul [Ate
fi si in o cas plin de vit, dad" Ins e
piing, si de lene. SI-a ultattl diii Gherea, ea,
piinginiplii stirnesce In noi nu idea singur-
ttii, ci a necuriteniel, si tail aa si greu-
ruiT, Ongele putuaise i Orecil. Si Emi-
neseu facet% maI bine, dad intitul poesia
acsta nu: Singureitatea, 6: Necuregenia.
Singurtatea este de mai multe specil.
Este singurAtatea inchisoriI, singurtatea din
eela mnstirff, singurtatea pustnicului, sin-
gurtatea eilkorulul, singuritatea melan-
colieului, singurltatea Iny6tatu1ui si asa mal
departe. Fiecare IV are partieularittile sale.
Fiecare seintirile, cugetele i sperantele sale.
Arad put aduce din scriitod classielf modele
de descried admirabile de placed i durerl
ale diverselord singurtti, cad ne farmec
si ne procur o adevrat placere suiletse.
Adueemil lus numal una din Schiller, care
In Die Brant von Messina" astal-fehl face
pre eilugirita fugit s-11 descrie plcuta el
singurtate de re-cndti din mnstire:
Ach warum verliess ich meine stille Zelle?
Da lebt' ich ohne Sehnsucht, ohne Harm,
Mein Herz war rulay wie die Wiesenquelle,
An Wi2nschenleer, doch nicht an Freuden arm. 1)
Si totti acolo, candti cnt, coruhl despre sin-
gurtatea teleI din mnstire:

1) 0 pentru ce am prsitii ett cela mea cea

linistiti? Acolo triam fr dorin%e si fr, ndeasurl t
Inima mea era acolo linistit ca uml isvoril de ampti,
OM de dorinte, lint avut in bucuril.g

i 9* i

www.dacoromanica.ro
 132

Und auch der hat sich wohl gebettet,

Der aus der stiirmischen Lebenswelle
Zeitig gewarnt sich heraus gerettet
In des Klosters friedliche Zelle.
Der die stachelnde Sucht der Ehren
Von sich warf, und die eitle Lust
Und die Wiinsche, die ewig begehren,
Eingeschlfert in ruhige Brust:
Ihn egreift in dem Lebensgewiihle
Nicht der Leidenschaft wade Gewalt,
Nimmer in seinem stillen Asyle
Sieht er der Menschheit traurige Gestalt. 1)
Una singur versti din strofele acestea
cuprinde neas'mnatti ma multal despre sin-
gurtatea celel din mnstire decatti totti ce
a seristi Eminescu despre singurtatea sa
piing de pinginl, greuru1 i reel.
S. mergemil la alte poesif alui Emi-
nescu. La pag. 17 din acelaiii volumil se
Incepe poesia Intitulat : Melancolia !
indat ce cetim titululi poesieI acesteia,
ne alteptmti, ea poetulti s ne descrie starea
suiletsci a unel iniml Amtitre cuprinse de
o adne durere re-eare. i cu cattl durerea
va fi ma mare i causat unul sm mai
nobili i maI Multi, cu atta impresiunea,
ce o va face poesia asupra mistr, va fi maI
mi) i acela gl-a mternutil bine, care fkutii
atentil de timpuria s'a mntuitil din valurile vifordse
ale vie01 in cela pacInica a mnstirii; care a aruncatit
josti de pre sine umblarea nebun dup onorl, i a
adormitii In peptulii sed cold liniqtit voia cea de-
Ora gi dorintele, earl in \red poftesed. Pre acela
puterea cea slbatica a patimel nu-Iii maT cuprinde
niel odat in confusiunea viei1, i in linititulfi se
asilti nu maT vede figura cea trista a omenimil.

www.dacoromanica.ro
 - 133 -
vie si Mai anti* dad, poetulii va fi In stare
o i esprim In und moat ptrundkor.
Si mum ce aflmii la Emineseu In
poesia acsta? nti i mai Inti, ca
cum ni-ar invoc musa, se adresg Carl
lun, dice, s drm', cad' luna mal curendll
va cd din cert, dectii s lipssdi ea din
vre-o poesie mai insmnat alui Eminescu,
asa (Atli dac am voi s facemA o glum,
put (lice : poetulfi cel lunatic-6. Apoi
ne spune, c lumen st in promorocei"
numai tintirimul vighiaz" . Betil morti
din cintirimuri! Eminescu fcutil pzitori
de npte! Dup aceea vede o einvica surd",
cum se askl pre o cruce strimba", aude
potnita trosnindie , tea isbindu-se i draculii
lovindu-se de o aram. Apoi ne spune, c
In cintirimd st o biseric eu ferestrile sparte,
de tiue vntulfi, eu iconostasul rosfi. Pin
aid nici vorbi nu-1 de melancolie, i poesia
ar merit mai bine numele de: Spainta de
npte in eintirimii." La capetulti poesiel se
pune seriosti, s, ne deserie melancolia sa.
Eta cum! pice, cumeii cndii euget la
vita-I trecut, i-se pare ck numai 1-o ena-
rz altuld, asa ii vine de strin, si ride
de toth ee acest altul Ii spune din ea, va
s clic e voics si nu melancolicti. Si eu
acsta se gati poesia. Astil-felii In UM'
poesia acsta nu ne descrie din melancolie
ehiar nimie.
Si totusi dl Gherea i poesia acsta
de tottl gresit, ma absurd la pag. 148 din
eriticele sale o aduce ea pre und model de

1
descriere alui Emineseu. piee adec dl

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
Gherea, c dach suntemA cuprinsi de me-
lancolie, atuncl interesul pentru vi scade,
ne cuprinde o nepsare fat cu ea, si
pentru aceea lui Eminescu II vine sA rid,
cndti cuget la vitA. Da, qicemil i nol,
el In melancolie devenimti nepstori fat cu
vita nested,.Trebue sA deosbim msA ne-
pAsarea acsta In nepsarea pentru vita din
viitorA i nepAsarea pentru vieta din trecutti.
CandA sum melancolicil, atunci nu multti me
maI intereszA, cA mai trA-voiii pre pAmentfi
sal ba ; ma dacA melancolia e de tail mare,
nice nu-ml trebue sA maI trescii pre IA-
mentA In viitorii, cAc'i traiul acesta nu-mI
mai causz nid o bucurie. Nu st asa inse,
cu vita din trecutti. FatA cu acsta nu potti
fi nepAsitorA. Mel chiar vita asta din
trecutil trebue s aIbA ceva In sine, ce m'a
fcut melancolicd. Si cndii acestA ceva
ImI vine in minte, nu potA fi nepstorfi, ci
chiar din contrA sum pr psAtorA , ct
nice In minte nu voescti sa-ml mai vin,
necum sA-ml vin a ride, candii audit de elti,
cum Ii vine luI Eminescu. Starea sufletscA
a melancoliculuI este, el nu-I trebue viitorulA,
pentru-cA trecutulA fill face sA crdA, c vii-
toruhl II va fi trist. Pentru aceea melan-
colicult1 fericesce pre ceI mortI, cAcl acestia
n'aA s maI trcA prin viitorulti tristd, ce-lii
astpt pre elti, ma fericesce pre tog aceia,
pre earl nu-I as** ce-Iti astpt pre elA.
Vivite telices, quibus est fortuna peraeta
lam sua :
Vobis parta quies, nullum maris aequor
arandum,

www.dacoromanica.ro
 135

qiserfi plngndfi melancolicil Troianl alui

Virgilia eatr eei ee nu aveati s mal In-
frunte atta marea ea eL A ved ins& unii
om trista i melancolicii", ma ea sa i-se
fie fntimplatil ceva fn trecutulii maI de-
partatil sa mai de-aprpe, CAA s alba
temere fundata de viitoril, ma Ind' ride de
trecutulii acesta, fnsmn a ved unfi omfi
tristil fax& caus. Si aa e melancoliculti lul
Eminescu din poesia acsta, va sa ic eatii
se pte mal absurdfi. Cad ee pte fi mai
absurdil, deetil dae ic, c et melan-
conch, i totti1 sa rid!, cndil cineva ftl spune
causa melancolieL i este curios, ca bietulfi
Eminescu nimied n'a afeetatfi mal tare ea
melancolia. Pte c Emineseu a refleetat
multil la adevruhl esprimatii de Goethe:
Zart Gedicht wie .Regenbogen
Wird nur auf dunklem Grund gezogen,
Darum behagt dem Dichtergenie
Das Element der Melancholie,
i aa vi-a i (lath Ora silinta, ea sail' In-
susea melaneolia, ea unit fondti fnchisti,
pre care sll depinga imaginile, ce i-le in-
spir sale. Si totu1 n'a fostil capace
nici barniti a o descrie In cateva versurl.
Melaneolia este refugiulti dureril, o
umbra re-care sufletsea, fn care ne re-
tragemii pentru a ne alin fncath-va durerea, ung
loch de repausil, spre a odihnf putinil In
valea plangerii. Hei dar durerile In valea
1) Poesia delicatk, ca si curcubeulA se depinge
numal pre unil fond intunecatd. Pentru aceea ge-
niulul poetulul il place asa tare elementult melancoliei.

www.dacoromanica.ro
 136

acsta a plIngerii suntii tare multe, dei nu

top le sAmtescii tte. Cu cal insi unA
sufletii este mg nobilii, eu atitta smtesce
mal multe din ele, cci sufletele nobile sam-
tesefii durerile acelea, earl treel preste
inimele sufletelorii de rndil, fruit' ea s pt
strbate in ele. Acsta e causa, pentru care
dela sufletele nobile melancolia nu se de-
prtz de total nice eindil in vit, did
acestea totti-deauna smteseti ceva durere,
nu atta pentru sine, efttti pentru altil,
pentru omenime, pentru seertea i durerile eI,
celii putinii a aceleia, earea este in jurii i
pre carea o eunosca. Melaneolia acsta no-
bil descrie frte frumosil Lenau In o
singur strof, cndil gice:
Du geleitest mich durchs Leben
Sinnende Melaneholie!
Mag mein Stern gich strahlend heben
Mag er sinken weichest nie.2)
Bietului Eminescu mns II vine gust(' de
melancolie, numai cndti o eiuvie surd" se
WO pre o cruee strimbii", cndti clopot-
nita trosnesce, thea se isbesce i draeuhl se
lovesce nu self' de ce. Si atunci aa e de
melaneolicii", de II vine sit ride .
La pag. 101 din acela1 volum publie
dl Maiorescu o poesie alui Eminescu scurt,
numai de 6 rinduri, Ins frte confusi. Po-
esia acsta are de bas idea monologului lul
Hamlet din Shakespeare despre problema
2) Melancolia cugetlitre! Tu nag insocesci in
vit.Orl ni-se ridici steaua strlucindil, ori ni-se
scobrii, tu nu te depart1 de MO mine nid

www.dacoromanica.ro
 137

esistintei dupg mrte. Cele 6 rinduri suntil

uringtrele:
Se bate meclutii noprii in clopotulii de aramd
somnulg vamequ viei nu vre sa-mi
Pre ceg beitute adese vr mrtea sd mg prte
S'asemn fntr'olaltd vita i cu mrte.
Ci cumpna gndiri-m i adi nu se mal schimbei
Ceid 'bare amenclme sta neclintita limbd ."
Precfitti putemii ved In confusiunea
acsta de idyl, poetulii voesce s ne spunk
cA euget tare multfi la aceea, cg re care
e mai bung, vita safi mrtea? i nu se
pte decide. Celii putinti akia dice. In fapti
Ins este decisil pentru vit, pre carea totui
o a ailata mai bung ea mrtea, cgcl alt-
eum afindil, cg e mal bung mrtea, pte
cit de multi"' ar fi pusa capet viqi. Pre
dreptulti darg ne-ainti atept, ea sA ne spung
i causa, pentru carea nu se pte decide
niel pentru viA, nici pentru mrte. Tgcerea
depling despre causa acsta nu se pte nice
de cum escus eu aeeea, cA preeum cliee Ling
ludtorg alul Eminesen, clod* mortii i
dorinta vietii sunta In poesia acsta neutrali-
sate, i neutralisarea acsta voesce poetulfi
sA o eante. Nu se pte escus, pentruc
neutralisarea acsta trebue sg fie efectuld
unui procesit psichologieft in sufletuld nostru. A
unui procesii, In care dupg multi luptg Intre
(WO' dorinte, una fati eu vita i alta fat
cu mrtea, neputnd nice una invinge, In
urmg a ajunsti la unit armistititi, la unii
ecuilibrid, la o neutralisare tire - care. De
uncle dacti poetulti voesee sA ne spun, cg
dtf dorinte In clii suntil neutralisate, de

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
nu voesce di fie absurd, trebue s ne qua,
causa neutralisrii acesteia. 0 atare causA
are de comunii multi poesie In sine, fiindii-ei
ne pune Inaintea ochilor o lupti intern
puternie,. A dice tusk e nu te poti decide
niel pentru una nicl pentru alta, in casulti
acesta nice pentru vie* niel pentru mrte,
fail de a spune causa, c pentru ce nu te
poti decide, insnina a nu dice chiar
De unde abstragndil dela alte seAderi Etni-
neseu In poesia acsta dice numal atta, ctii
ar dice unii oinii en cuvintele : nu potti pentru
ed nu potii, nu vreii , pentructi nu vrei ; va s
dic chiar nimicii.
A voitfi Emineseu In poesia acsta s
imiteze pre un mare geniti, pre adnculii
psiehologii Shakespeare, i s'a trezitil eu o
caricaturk despre ce se volt' convinge ceti-
torii Indat ce imitatiunea o voril alitur cu
originalulii.
To be, or no to be, that is the question" =
A fi, sail a nu fi, acesta e cestiunea. Asta-felti
i Incepe Hamlet renumitulii s'ti monologii,
In care traetzl, cestiunea cea mai Inalt
mai important, nu a sa ea individg, ei a
genului omeneseti Intregii, cestiunea despre
destinula omului dup desfacerea trupului,
de care nu se pte apr nimeni, cestiunea,
c re mai bun e vita sail mai bung, e
mrtea. Si cumpgnindfi bine tte, Shakespeare
ajunge la conclusiunea, c vita o scimii cum
e, nu seimii frisk cum va fi mrtea, i aa
In confusiunea, In perplesitatea, In nesigu-
ranta acsta lsin de-o cam data', vita si
curga mai departe ea la tail. casulti mai

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
bunA ea mrtea. insi Shakespeare cu tare
poesie ne- descrie Intregii procesuhl
psichologica, prin care trece, qi resonamentulfi,
ce-hi face omulii, ODA ce ajunge la con-
sciinta acsta.
A muri," dice Shakespeare prin Hamlet
mal departe, insgmnd a dunni, i nimicd
ma mull& A sci inset*, ca in somnd se finesce
durerea ini?ne i miile de loviturl, cari suntil
moftenirea nstra, este un scopes' catd se pte
mai de doritti . A muri insmal a durmi
a durmi ! Ple ca 0 a visa ! ! Aid e
capuld luerulu! Aceea, ca nu scimd, cd in
somnuld acesta ce visuri ne vord cuprinde, dupd
ce amd aruncat josit, ce e ptimntescd de pre
no, ne silesce s stdmil in loc. Aid e causa,
pentru care miseria pte treil at4 an. Cad
cine ar suteri batiocura i shiciulii timpurilord,
asuprirea puternicilord, maltrateirile superbilord,
chinuld iubiri despretuite, intdrcliarea dreptatii,
batjocura i disprgulii meritultd modest:it fi
tdcutd, dacd omuld cu und acd s'ar put strdpune
pre sine insull la odihnd? Cine ar na purtd
vre-a sarcind, cine ar ma geme i ar ma
asudd in ostenelele vieti? Numa Mat de
ceva dupd mrte tra nedescoperitd, din
carea nu s'a rentorsd nice und cdlNord ne
face, ca ma bucuro0 s purtdmit relele, ce le
avem, decdtd pte la altele necu-
noscute."
Cine cetindti admirabiluld acesta mo-
nologil nu va sArnt numaI decitd profunduhi,
frapantuhl adevrd, ce se euprinde in ela?
Cine nu va Amy numal decatd, e, aid
Shakespeare prin gura lui Hamlet vorbesce

www.dacoromanica.ro
1 -- 140 --

din inima fieeirui oma, si nu face altil ceva,

decata ea esprim unit adevrii, ce l'ami
avuti toti In noI, una adevr, ce ne con-
duce pre toti in vi, dei nu suntemti en-
scii despre ela ; dupa ce ni-l'a aratata ins
ela cu degetulfi, fla vedema Indata cu totil.
Cad aceea este natura multuril adevruri,
ee zaeti ascunse In sufletula nostru, ea daca
le descopere unti singura oma, i ni-le art,
numal decat le vedema cu totii i ne mi-
lima, cum de mal Inainte nu le-ami'i
Lucrulti st ea i cu planetii de pre cera.
Toff planetil se miqe In sferele cereseI, i
astronomil nu-1. vtlti. Cana Insa unfi astro-
nom agerti deseopere pre unula, atunel
artandu-i locula, Indata Il vda i totl cei-
alalti astronomi, i se mirk ca el mal lnainte
nu l'aa vhiuta. Insa ehiara In aceea sti
puterea geniului, ea vede acolo, uncle alta
nu vda, dei le este inaintea oehilort
Shakespeare I-a pusti Intrebarea,
mai buna e vita orl malt' bun e mrtea ?
ne i rspunde, e la totti easulil e mal
bun vita, fiinda-ca, e cunoscut, precandti
mrtea e necunoseuta. i apoi avntandu-se
la o contemplare admirabil i sublim a
vietil ne spune i causa, pentru care trebue
s dea rspunsula acesta.
Emineseu Inca vi-a pusa aceeall In-
trebare, ea,el vecli dinne a voita s nu f-
man Indrptulti lui Shakespeare. Ganda
e vorba ins, s ne dea unii rspunsti
atunel ne (IA rspunsulti, ce-lti d eolarula,
care nu vi-a Invtatil prelegerea, va sa click
ca nu ne pte rspunde. Candfi este vorba

www.dacoromanica.ro
 141

apol, s ne spunk c pentru ce nu pte s

ne rspuncIA, atunel ne plittesce cu rspunsulii,
cA rivl nu e In stare si rspund, c pentru
ce nu pte s ne rspundi la Intrebarea, ee
nu l'a silitA nimenl, s punA.
E bine, Ins& atunci pentru ce a maI
umblatA sA imiteze pre Rai Shakespeare ?
din acsta se vede, CAW a fostil de ne-
putineiosA In eugetarea poetic. CcI pu-
terea engetriI unul omit se vAdesce tare
bine In aceea, a pre eine I propune a
imit, dup ce tasurattl odat puterile
sale. Cte medioeritt1 nu propusil s
imiteze pre Homer, vi nuniaI Virgiliii a putut'o
face. Eminescu Ins ecentrie i aid
ea totil-deauna, nu numaI e vI-a propusit s
imiteze pre urn" Shakespeare, ci vi In Shakes-
peare vI-a ales unulti din rminolgele cele
maI sublime. Ca vi HamletulA lul Shakes-
peare II pune vi el Intrebarea: To be, or
no to be, that is the question = A fi, &di a
nu fi, acesta e intrebarea !" i apol ne r-
spunde, cA, nu 'Kite rspunde la fntrebare,
di-Ida (pee, cA cumigna gndiri-m i acii nu
se mai schimbet". CandA ajunge apof s ne
spuni barmil, c pentru ce blstmata aceea
de eumpend a geindirii i aqi nu se mai
schimb" , atuncl ne pltesee cii motivulg eo-
mica din versulil Cad hare amen-
du stet neelintita Romnulti In umorulti
la la acsta IT gice: &sit walciuca, jog
nimica !
DIA Maioreseu In 1889 s'a aflatA fn-
deinnatil a 'ma scrie unit panegirh asupra lui
Emineseu. Partite bune, ce le MIA dl Ma-

www.dacoromanica.ro
 142

iorescu in Emineseu, until tare putine i de i

maI putin vahire, i char pentru ateea nu
sunt de locti in proportiune eu laudele, ce
le inctire pre ehi. Ma' dlil Maiorescu re-
cumisce, c poesiile cele mai marl alul Eini-
nescu suferil de defeete i imperfectiuni,
poesiile acele, pre earl eel fanatisati de cultulil
lui nu se sfieseti a le asgmn spre seandalulil
lumii literare eu productele cele mal clasice
ale Greciloril antici. De lucruri de aceste
pte ci se 1ngretqz chiar i dlt1 Maiorescti.
eu Vote aceste fanatismulti eultulul
lui Eminescu a trebuit s ajungii acolo,
unde a ajuns. Cad daca dlii Maiorescu,
care se bucur de o vc,l asa frums in
Romnia, sustine despre Emineseu, c. numal
elii a palates' ajanye la cea mai limpede es-
presie a unorii cugetarl de adancd filosofie",9
atuneI nu e inirare, e se atli Comeni, earl
nisee poeme de-aluI Emineseu confuse gi lip-
site de orT ee farmecti, frumset i gratie,
ea : Egipetula, Angerfi qi Demonii, Galin, Lu-
cfiruli2 i altele, nu se genk ale as6m6n
eu ce are mai admirabilti literatura antica
grediscit, pre carea alteum pte nu o eunosc
decittl dupa mime. Dac dl Maioreseu spre
prob tesa sa despre adnca filosofie"
alus Eminescu citz in panegirulti s cosmo-
gonia cea confus din satira I ea putt modelti
de filosofie" qi de espresie limpede", atunei de
ce s ne mirm, daea alii mai radicall ea
dhl Maiorescu Oda prin Eminescu tottl filo-
sofie adnca" i acolo, unde asemene nu e nimicii.

9 Convorbirl lit. Nr. 8-1889 pag. 641.

www.dacoromanica.ro
 143

Et pentru ce trebue s, ne ocupm

pitting cu cosmogonia acsta alui Eminescu
att de laudat i admirat de dig Maio-
rescu. Mal intai o reproducemil aid intrg:
La 'nceputil, pre audit fiint nu era 'lid nefiinO,
Pre candh totuld era lips de vi.th, i win*
Candil nu s'ascunde nimica, devi totil era ascunsii,
Cndfi ptrunsti de sine insu-sT, odihuecel neptrunsh,
Fii pi-km.8de? genund? Fit noianii intinsti de aph ?
N'a fosta lume priceputi, 1 niel miute s'o prieph,
Clcl era unii intunerech ca o mare fr' o rap,
Dar Did de vgutil nu fuse, i niel ochifi care s'o \rap.
Umbra celorti nefcute nu 'ncepuse- a se desface,
i in sine implcati stipanea eterna pace!
Dar deodat' mad punctft se mirk* . cad inti si
singuril ! t-lh
Cum din caos face mum, r eid devine tatalti.
Punctu-acela de mipare, multh mal slabti ca bOba
spumel,
E stpinulii fri margini preste marginile lumil.
De-atuncl negura etern se desface in
De atuncl rsare lumea, luna, sre i stihil. 2)
Acum precum 'Hite ved numal dectti
ori cine, ttit cosinogonia acsta este mai
inult confus decatil h1osotc, i afar de
aceea i insghiebat" din mal mite sisteme,
dintre earl unele frte baroce, earl' apol la
formz unit totti si mai baroc. In-
dat versulti
La 'nceputa , preceindil fiinp nu er nici
nefiinte ,
cuprinde descriere, care vine Inainte in cosmo-
goniile
2) Eminescu Poesie pag. 237.

www.dacoromanica.ro
 - 144 -
Versulii alit doilea
,,Prectndi totul erd lipsd de vikd i vointd"
ne reveici In minte teoria filosofiea alui Scho-
penhauer despre vointd" ea das Ding an
sich" , care Kant nu-lii puta all i fft re-
servat" lui Schopenhauer.
Versulit al treilea i alti patrulea
Gdndal nu s'ascunded nimica, defi totii erd
aseunsii,
Cdndil p&runsii de sine insu-fi odihnea celd
negtrunsii"
suntil env inte gle, polilogismil satt palavre,
cum jic in Romania.
Versuhl alti cincilea
Fit prpastie? genund? F noiand intinsii
de apd?"
rA,1 e din cosmogonia indiana, care insA
ne revel In memorie i pre Tohu va bohu
din Santa SeripturA i pre: Prima fuit rerum
eonfusa sine ordine moles" aluI
Versulit alit eselea
.N'a fostd lume priceputd, i nid minte s'o
pricipti"
pute r'inan eu totul afar, dupl. ce a gis
In versull tnti, el pre atunci nu era fintA
niel nefiintl. Totti asemene putetra rinan
afara, i versulit alii eptelea, alt optulea, alti
nemlea i alit decelea, eu attil rnaI
intunerecd ea o mare tar' o
umbra celord nefdeute" i pace in sine
impticatd" suntii
Vine apoI versulii alti unspreliecelea i
altI doispralecelea:

www.dacoromanica.ro
 - 145 -
Dar de-odat' ung punctil se mifcd, .. celil intaiii
fi singurii ! Erd-la
Cum din caos face mama, rd elii devine tatellil.

n.De atunci resare lumea, luna, sre, fi stihii."

Minunati filosofie ! in caos se misci unfi
punctfi, si din miscarea acsta se nasde lumea.
HeI! dar clue a miscatfi punctulti acela ? Dad,
filosofulil nu ne spune, di cine a miscatti punc-
tulit acela, Wig filosofia lui nu pltesce nimica.
Vrndii nevrndil ne vine In memorie
cosulogonia anticilorg atomistI elinl, carl es-
plicail universulii din aceea, c' din IntImplare
rb cattndil atomil prin spat s'a lovit
unulti de celil de langa ehl, acesta de altulii,
si asa mal departe, OA ce din ciocnirea
acsta, ce a luatil In atoml dimensiuni tail
mai marl, s'a nascutii universulil. POte ci
si Eminescu la acsta a reflectatii. intimplarea
rb Insi nu pte esplic universula. in-
,tImplarea iirb insnina o Intimplare, a creI
caus nu o cunscemti, r nu o Intimplare
farg, causk i asa precuin anticilor mate-
rialistl-atomisti li-s'a pusii Intrebarea, el ce
a fost causa, de atomulil atela s'a ciocnitt
de cehl de MAO Ai si a nascuta confusiunea"
aceea, ce se chiam universa, asa II punern
si lui Eminescu Intrebarea, ca ce a fostit
causa, de s'a iniscatil IntAiil si singuril punctulil
acela mult mai slab21 ca bba spumer , fli
totusl steipc2nii preste marginile lumii" ? An-
ticii atomistl adusl In confusiune ad alergat
la o alt ipotes, anume, ca atomil ma grei
cacindil mai fate ail ajunsti pre eel mai twill,
10

www.dacoromanica.ro
 146 I

i aqa s'a Inttmplat o ciocnire generali. 1)

NicI acestil rspunsti nu corspunde fisicei de
astii4I, Insa totu1 bietil s'ail Incercatti a re-
spunde i all rotuncll speculatiunea tilosofica.
Eminescu Insi filosofandti adncii" nu ne di
niel mill rspuns la ceea ce e lucrulii de cape-
tenie In tt cosmogonia lui iilosofica, ci
atkta dela noI, s-1 credein b. absurditatea,
ca. In caosti s'a micatil unit puncta de sine,
fad, caus, kli de atunci r&are lumea". Daci
pre did Maiorescu lid multdrnesce o atare
filosofie, ma o i admira, nu-I stricimil pia,-
cerea. Nol gicemil atata, ea Eminescu In
tte versurile aceste a (lat proba cea inal
evident de o cugetare confusa, i chiar
pentru aceea n'a gisil nimica In ele. Daci
Eminescu ar fi studiatil cum se euvine cos-
mogoniile indiane, cum se sustine despre Oh,
i de acolo yl-ar ti formath o abstracOune
losofica, atund n'ar fi ajunsh la cosmogonia
acsta absurdi, ci de securil la cosmogonia
cre$inil, cu carea cele indice In ultimele con-
secinte ati frte multi asmnare, Meath kii
ele suntti o relicuie dei desfigurat a tra-
ditiuniI primitive a genului omenesch. 9
Dlii G-herea la pag. 25 din criticele sale
face lul Etninescu lmputare, c de ce a push
fn versurf cosmogonia indica" i nu cea
modern ea conceptia el despre miparea
eterneg".
Dlil Gherea devi e tare cetitil i tare
destru In arta de a serie, totu1 nu a vlutil,
1) Lange Geschichte des Materialisninse.
2) Vedi Lcken Die Traditionen des Men-
sehengesehleclites a .

www.dacoromanica.ro
 147

cii cu conceptia moderne despre mirarea

eternee pte fi vorba despre originea until
sigma, laun-r a celul solaria, nu pte fi
vorba ins despre originea lumil. Cci daci
micarea e eterne, atuncl i lumea e eterne ,
i de una Ineeputii ali ei nu pte fi vorb.
Eminescu aid, precum e evidenta, nu a
voita a deserie originea sistemului solaria, ei
a lumii.
Apol conceptia modernei" despre m4-
earea eternei" chiar In urtna progreselorui
fisice de astacti devine din ce tu ce tota
mai nemodern. Cad dla Gherea de securil
va fi auclita de procesula fisica din naturia,
dupi care cldura In continual se strfrm
In mifticare meeanie, i iniearea meeanie
In cldurl. Ins cldura nscut din miqearea
mecanichl nu tota-deauna se preface &AV
Intrgi in mieare mecanie. Mergnda total
asta-fela luerulii, universuld trebue sii ajunga
la unit puneta, caudal tt micarea mecanie
se va preface in cldur, i atunci k'ecui-
librndu-se tte diferintele de eldurk In
universal va fi una repausa ala morii, miq-
carea eterncr va av unit capeta, de unde
de sine unnz, e milcarea eternec" a tre-
buita s alb i unit Inceputa. Tail pro-
cesula acesta se cuprinde in legea chiara
modernet" a fisicel, c: entropia universului
tinde spre una maxima". i ea s se vatl,
cii conceptia modern" despre iniearea
etern" cati de nemodern incepe a fi, ei-
tmit aid chiar cuvintele alora dot' fisiel mo-
derni, anume Helmholtz, care Lii serierea sa
Ueber die Wechseiwirkung der Krfte" serie
10*

www.dacoromanica.ro
 148

ast-felti: Wenn das Weltall ungestrt dem

Ablaufe Seiner physikalischen Prozesse ber-
lassen wird, wird endlich aller Kraftvorrath
in Wrme bergehen, und alle Wrme in
das Gleichgewicht der Temperatur kommen.
Dann ist jede Mglichkeit einer weiteren
Vernderung erschpft, dann muss vollstn-
diger Stillstand aller Naturprozesse von jeder
uur mglichen Art eintreten." 1) Si Pick, care
in scrierea sa Die Naturkrfte in ihrer
Wechselbeziehung" scrie: Wir sehen uns
somit vor folgende bedeutsame Alternative
gestellt. Entweder sind bei den hchsten,
allgemeinsten und fundamentalsten Abstrac-
tionen der Naturwissenschaft wesentliche
Punkte bersehen, oder wenn diese Ab-
stractionen vollkommen streng und allgemein
gltig sind dann kann die Welt nicht von
Ewigkeit her da sein, sondern sie muss in
einem von heute nicht unendlich entfernten
Zeitpunkt durch ein in der Kette -des na-
trlichen Causalnexus nicht begriffenes Er-
eigniss, d. h. durch einen Schpfungsakt
entstanden sein." Era legea entropiel o
1) Daci universulti ii va urm neconturbatti
cursulil proceselorfi sale fisicale, in urm' tte puterile
se veril strform in clIdur, qi tt caldura va
ajunge in unfi ecuilibrifi de temperatur. AtuncT va
fi desecati orT ce posibilitate a uneT schimbrl maT
departe, atuncl word trebuf s stea in locii tote pro-
cesele naturel, de orl i ce genti ar fi acelea.
2) NoT ne vedemil pu0 inaintea unel alterna-
tive de mare momentil. Sa fure trecute cu vederea
puncte esenOale in abstractiunile cele maT Waite, mal
generale i mal fundamentale ale sciintel natureT, sati
dacii abstraqiunile aceste sundi depline, stringente vi

www.dacoromanica.ro
 149

pte afi esplicat tare bine In Lehrbuch

der Physik" de Dr. Paul Reisz.
Anati virltd lucrurile aceste aid, pentru
ca sa se vrj, ee idel filosofice materialiste
sunt prin cercurile, pentru carI Erninescu
e und geoid". Materialismulii, care In lume
nu curnisce Dumnecleir, nu sufletd, ci numaI
materie, are adeptl i prin alte tfirl, Ger-
mania, Italia, Francia, Anglia. Nu 1-a pututil
fug nicAirl castig maI multi valre, dectil va-
lrea unuI sistemii filosoficii. In cercurile Etui-
nesciane Ursa', trece de o inventiune modern
neresturnabil, card (Rd Gherea, Perrascu
altiI frte desd nice nu maI vorbescd despre
sufletuld omuluI, ci numaI despre nereriI"
omuluI ea causd, a tuturorti fenomenelorti
psichice ea si Eminescu, care 41 (*ea lumea
In obositulg creere . Cercurile aceste ar'
face tare bine, daca I-ar' lu la iniml ceea
ce a scrisd unti mare naturalistd, berlinesulti
Du Bois Reymoud In disertatiunea Ueber
die Grenzen des Naturerkennens" = despre
marginile cunoscinteI natureI, linut In con-
gresula naturalistilord la an. 1872, care desi
de renume europnd pre terenuld sciintelorii
fisice, nice pre departe nu este asa escentricti
In pretuirea resultatelord moderne" ale fi-
sicel, ceea ce a esprimatil chiarti prin cu-
vintele unuI mare brbatir luate de motto :
In Nature's infinite book of secrecy, a little
cu valfire universall, atund lumea nu p6te fi eterna,
ci a trebuitA si se nasca prin o Intimplare necu-
prinsl In catena necsultfi causalft 0 In mill timpfi
nu infinitfi departe de celfi de astfidl; va sfi dick a
trebuitd sfi se produa prin un aCtii de cretiune.

www.dacoromanica.ro
 150

we can read." 1) Erg, dad, odat cercurile

aceste a jurat pre positivismulii franeesului
August Comte, care erede, cA, din legile ma-
teriel se vorti put esplie re cand prin
progresul sciintelor i fenomenele sufletescl,
atuncI stt atepte celd putin pn atunci, i
si nu se griibse cu anticiparea. 2) hi atari
cercurl alteurn nu e mirare, e unii Eminescu
trece de genia".
Totii asernene lips de cugetare snks,
de unde se esplia lipsa de armonie, natu-
ralitate, rotunclire i consecint la Emineseu,
aflm i in celelalte poesii a lui. In rug-
ciunea unul dace tte dorintele dacului
sunt rip, de nefiresci, (Atli rugleiunea in-
trgii mg' bine ar merita numele de rugii-
eiunea unuI nebunt. Cad re este-I mintea la
locil aceluia, care se rg, ea Dumnecleg :
SA blasteme pre orl cine de mine-o av mill,
binecuvinteze pre celd ce
S'asculte orl ce guri, ce-ar vr, ca si me AA
Paten s pue 'n br4ulti, ce-ar vr si me ucidi.
i-acela intre AmenT devini celi
Ce ml-ar rp chiar ptra, pune-o
Striinti si fir' de lege de voiil muri atunce,
Nevrednicu-ml cadavru 'n arunce,
Pirinte, sit-I dal corna scumpi,
Ce o s'amute cnil, ca inima-mT s'o rumpi,
Er celul ce cu petriT m va isbi in fa0,
anduri-te, stpne, i-1 di pre vecl
1) NoT putemi ceti putinfi in cartea infinit
a secretelord naturel.
2) A se ved abstrusuli opi aluT Comte Cours
de philosophie positive, ri mal pre scurti Littr
De la philosophie positive.

www.dacoromanica.ro
 - 151

apol ca total lucrul s fie i mai caoticfi,

pune In gura dacului idei cretine despre
Dumnec,leti luate din santa liturgie, cum suntii :
Suez inimile vstre, cantare adueefi-1 !
Eta este mrtea moqi i inviarea vietA !"
aceste apoi le amestecl cu idel palate-
istice de amid Spinoza ea cele din versul :
Cel ci unul erag tte i tte erail una" ,
i apol mrtea poftesce in intelesulii ma-
terialismutul modern alui Bchner, Moleschott
i aIii prin versula:
'n stingerea eternei disparii fdrei de urmet" ,
i ea caosulti s fie deplinii, dacul se rg
la Dumnedell ea la un (led homericil supusfi
la ur i blstmurl" numal din caprichl i
simpatie sail antipatie omensc earl cineva,
prin versul
Spre urei i bleistMuri a$ ,1 vr sei te induplece .
Acum inchipusa cetitoril pre linii dacil,
care 1I compune o rugciune din Evangelitl,
din Spinoza, din Bchner i din Homer, si
apol i vorii put face idee despre
ce a fostil in capuhl bietului Emineseu.
Inca i mai nelogie, nenatural i In
contrast en tte ideile nstre omenesci co-
recte despre Dumnedeil .1 diavoluld este
poesia : Angerii i denwne confus i In-
curcat ea nodulii gordian. i in acsta
Eminescu a decopiat numai frte rat o idee,
ce o a aflatii in Faust" amid' Goethe, cci
laudele unora l'aii Meaii pre bietulti omit s
umble a imit pre geniii eel mai marl al
omenimii.

www.dacoromanica.ro
 152

ChM Faust alui Goethe ajunge In Pa-

radis, II cftnt Ingeril :
Wer timer strebend sich bemht,
Den knnen wir erlsen." 1)
i asa Faust desi condus de diavoluhl
Mephistofeles a gustat tte plcerile lu-
mescI, totusi a ajunsii la mntuire, la ImpAcare
eu Dumnaleti, pentru-c Intrg vita sa s'a
nevoittl spre ceva In credint bunk*. Dup
norma lui Dr. Faust purtatA de diavolulil Me-
phistofeles a volt(' sll crosci i Eminescu
demonul s. Demonula lui Eminescu Ins
e unti blstmatti i jumtate tt vita,
did Insuli ne spune :
Am voila vieta 'ntrgd sd potn- rescold poporul
Cu gandirile-ng rebele contra cerulza deschisd" ,
cu tte aceste i blstrnatula acesta de
demoml alul Eminescu s'a mntuit ca
Faust, care a fostfi In credint bunk ma s'a
Impcatil eu Dumnecjeu fr sii recumiscA
gresla baremil, cAd despre Dumnecle ne
spune, cA
Eld n'a voitii sd condamne pre demonic', ci a
trimisd
Pre und dnyerd sd me Impace qi 'mpdcarea
e amoruld."
Niel unit atare DumnedeA, niel unA atare
demon nu potti nid decum av loc In mintea
omenscA, atIta-sA de monstruosl i eu eolturl.
A face blstmtie tt vita i lArA prere
de rki. i Indreptare totusl a ajunge la Ira-
plcare cu Dumnecleti nu pte c,lice deeftt
9 NoY puteinft inntul pre orl eine se oste-
nesee nevoindu-se.

www.dacoromanica.ro
 153

Eminescu, care virtuosilorl i criminalistiloar

le-a croitil aceea-si adncime". Mora la din
Faustulg 1111 Goethe Ind nu e nice pre de-
parte corect. Ea e morala aceea usoratie
a humanistiloril i franemasoniloril resumat
In cuvintele uneI poesil tare eunoscute In Ger-
mania : Lustig gelebt und selig gestorben." 2)
Morala lui Eminescu Ins din culmintqiunea
poemel acesteia este infinit departe ehiard
si de a Faustului lui Goethe si se pte re-
sum In cuvintele : infam gelebt und selig
gestorben, despre ce diavolulit e convinsii,
i
ei nu e eu putint. Alul Faust este o
specie de moral us&, cum amil clice, de pre
strade. Alui Emineseu Ins o morali din
Vomii maI consider logica numal din
o singur poesie, si apol vomit treee la ori-
ginalitatea lui Emineseu. Acsta e poesia
poporal dela pag. 169.
In poesia acsta pune Eminescu co-
drulu1 urmtrea Intrebare-salutare plagiat
maI din cuvfntir In euvIntil din poesia popo-
ral de prin Ardealii
Codrule cu riuri line,
Vremea trece, vremea vine,
Tu din 620.4, precum
Totti mereg intinerescl."
La tntrebarea-salutarea acsta pune Emi-
nescu pre codru s sputi eausa, pentru care
el totil Intineresee. i t ctg de hbuca
e la Erninescu codrulti, (Ana II rspunde
astil-felii:
2) A trif voicat i a mini fericitfi.

www.dacoromanica.ro
1
154 I

Ce mi vremea, aunt de vcurl

Ste le-ml scInteie pre lacurT,
C5, de-1 vremea rea set bunt,
Vntu-ml bate, frun4a-m1 sung,
i de-1 vremea bunk, rea,
Mie-ml curge Dunlrea.c
Ad mid) nu ne scinteie stelele pre lacuri" , nu
ne curge Dun&ea" kii pre vremebunr i pre
rea" ? i noi totql Imbtrnimil. Ce ail aceste
eu Intinerirea codrului? Apol la bietuld codru
II maI bate ventulie i pre vreme but& i pre
rea" i II sund fruncla" i irna, chndii n'o
are, qi Inca ce e mai multil, a csta till face
s totti IntinerscA".
Poesia nstr poporal Inci gretesee
Cate odat In contra logicel. Nice cOnda
Ins ca Etninescu In imitatiunea acsta ab-
surdi a ei. A salut codrulti astil-felti, i
apoI a primI unii atare rspunsii, este egalii
eu salutarea i rspunsulti comied romnescil :
Bun cliuti baba!
Crastavetl pre barba!
* * *
SI mergemg acum la o cestiune uu maI
putinil insmnat ea cele tractate pin acum.
Acsta este cestiunea originalittiI luI Emi-
nescu ignorat, nu seinul In adinsa sail nu,
de eel mal marl ludtori aI lui.
Originalitatea ideilorti pre dreptulii se
consider de una din insuirile cele mal de
elpetenie a until genill adevratti, cad In ea
se vdesce mal bine bogtia cea mare a te-
saurului, ce zace In sufletulii i inima lui.
Nu voimil Ins prin acsta s 4icemil,
e ideile se producil totil-deauna ele de la sine

www.dacoromanica.ro
 - 155 - 1

In mintea geniului frl de niel unii impuls

din afar. CAA fr de atari impulsuri eel
mai multi genii aril rmn improductivi.
Impulsurile aceste vinii de multe ori dela
literarti, In care triesee
geniulii, dela ocuptiunile, observrile i sim-
tirile lui, ma ale odat i o Intimplare mi-
cut i netns'mnati fn sine pte s dea
unit atare impulsil engetril geniului, cat('
pre Ineetulii ajunge la resnitatele cele mai
ullnitre. 0 singur idee a fllosofulul anglesa
Hume a datil ansa fllosofului germml Kant,
ea sa11 construse sistemul sil filosoficii.
Cndil fisicul filosof Newton st culcatil fn
gridink a vOutil din intimplare, cum a
&Oda unii mkt jos de pre pomil. Ciclerea
m'erului l'a pun intrebarea, el
dacA cade mrula la ptantil, pentru ee nu
cade i luna? i meditndil fn mintea lui
cea ager i ptruncrtre asupra deosairii
fntre tderea mrulul neederea lunei a
i

ajunsil la aflarea teoriel fisiee despre gravita-

tiunea universalk una din invenVunile, carI
fad' mai mult onre geniului omeneseil.
Impulsurile aceste nu screseil eu nimie
valrea i insmntatea geniului.
Cu totulii alt-eum st lucrulil eu sufle-
tele mediocre, earl afeetz numai puterea i
avntulil geniului Wit de a le av. La atari
suflete impulsurile nu odat degenerz1 In o
simpl decopiare sail strvestire de idel.
AflIndil atari suflete undeva o idee re care
plIcut i atragAtre sa interesantk se acati
numal deeltil de ea. Fiindil ins sufletulii
golil i lipsitil de avntil, idea

www.dacoromanica.ro
 156

orl eatil de plcuth, atrgtre i interesant

nu pte s dea ans, ea In unti atare
sufletti s se nase alte idei nu, earl pte
Inca sa o Intrci pre cea de Intaiti. Ci bie-
tula sufletil, care afeetzg puterea geniulul,
carea nu o are, eltva timpa Intepenesce
lngl ea. Dupa aceea se apuel, se acati
rei-eurnva de ea, o Invrte, o intrce, o
sucesce, o chinuesce, pn ee eu mult, trudy,
Ii d o alt forma, rmnndti fondulti totti
acelali, i apoi phesce In lume eu ea ea
eu o idee original a sa, i nu odat fi si
suecede a Irnbet i a inel, pre multi.
Und atare ontii afectndti pre geniula"
este numal un simplu copistil, care In urm
Inaintea meniloril engettorl f$i instruiti trebue
s se fad, de rIsti, (lei de Asti e celil ce
afectz originalitatea i eld In adevrti nu
e deefttil o copie slaba.
Atari copil de prin alti autori in ade-
ver geniali ntlnim frte multe prin End-
nescu, i Inch, fcute atatti de ir
ctti originalulil pare mai mult desfiguratii
strvestitti decatil decopiat.
Vomil aduce numai eateva esemple.
La pagina 61 din coleetiunea poesiflorii
lul Eminescu aflmii urrratorulti sonetii scurtti
la Venetia:
S'a stinsh vi4a falniceI Vene01
N'audl cntr1, nu ve41 luminI pre valuri,
Pre s'cirl de marmur, prin vechl portalurl
Ntrunde luna, n1bind piretit
Okeanos se plAnge pre canalurl,
NA numa 'n vecl e 'n flrea tinereg
MireseI dulcl 1-ar dtt suflarea
Isbesce 'n zidurl vechi, sunndg din valurl.e

www.dacoromanica.ro
 167

Ca 'n cintirimil ticere e 'n cetate.

Preotil r6inastl din a vechimil gile
S'an Marc sinistru mecluhl nop01 bate.
Cu glasd adnc, cu graiu1 de sibile,
Rostesce lit& in clipe cadentate
Nu 'nvie mortit I e 'nz6dar copile,e
Arita e intrega sonetulti, despre care
dice dla Gherea : Mare(21 tablo ! Cine scie,
cdte csuri acestii tablo a muncitii pre poetic',
cine scie, cdte nopft pte nu l'a lasatil odihnei?" 1)
Da! suntema si nol de aeorda eu dla Gherea,
ea Eminescu a muneita pate multe csurI,
ma chiar noptl la tabloula acesta, insa si
aid e capulil lucrului a muncitil nu ea sa-lii
faca, ei ea sarla striee, finda-ca de multe
orl are omulti Mite multi.' de luau si liana
strica, ce a facutil altulii. CAA tail sonetula
acesta nu l'a insghiebata" Eminescu din sufle-
tulii sda, ei l'a decopiata Mile ra prin strfor-
mare din sonetele poetului germana .Platen.
Platen a ealetoritil la 1814 la Venetia.
Venetia de astadl Ltd, eu Venetia drnna
marilor de re-candva l'a impresionat tare
adncil. Si sub impresiunea acsta a corn-
pusii Platen Sonette aus Venedig", cad pu-
tema sa gicemii, ea suntil din productele
eele mal perfecte ale literaturel germane.
Sonetele aeeste ail cadutil si in mama lui
Eininescu, si ce a fosta mai frumosa In ele,
aeeea a decopiatii tare urn In sonetula sa
la Venetia. Si ea sd, se vda evidenta de-
copiarea acsta, le vomil si alatur l'angd olalt.
Unuld din sonetele luI Platen la Ve-
netia se incepe asta-fela :
1) Studil critice pag. 143. ,

www.dacoromanica.ro
 158

,Venedig liegt nur noch im Land der Trume

,Und wirft nur Schatten her aus alten Tagen,
,Es liegt der Leu der Republik erschlagen,
,Und de feiern seines Kerkers Ritunte". 1)
Ast-fel Platen 41 incepe sonetulii s
cu una suspin adncii, eti aa a perit Ve-
netia cea dedemult, ctil n'a Ceinasii nemicii
din ea, cum nu rtnine nimic din unii visii,
c cea de astki e titling umbra eelei vechi,
c leul, emblema republicel venetiene, zace
astki ueis, i localurile cele marl a prin-
sorilor statului, in earl' intimplat re
cncla atIte lucrufl, ast'ki start pustif i
odihnescii ea In Arbtre.
De suspinul acesta paruntlItor s'a
aeltatti Emineseu i l'a decopiatil, sa mai
bine disii l'a desfiguratii eu totul in strofa
dintlia din sonetulii sd:
S'a sting vita falnicel Venetil,
N'audi cantri, nu vedi luminT pre valurl,
Pre sari de marmura, prin vechT portalurl
*P6trunde luna inalbindd paretite
Ctii de sublimA incepe Platen suspinulii
s: e.g. Venetia de re endil nu mal e
dectil in Ora visurilor, i nu mid vedem
dectii umbra ell Ctii de comun i frii
avnt incepe Eminent], S'a stfinsii viga
falnicei Venefii!" ea cum ar vorbi de un
lueru tare ordinarti. Ctil de adncti i plin
de inteles e inai departe suspinulti lui Platen,
c leulii republied venetiane zace trntit. la
1) Venetia nu mal e decatfi in Ora visurilord,
nu mal arunci in c6ce decatii umbra din dilele
btrane. Leuld republicel zace ucis, i localele car -
cerulul serbatresca pustil.

www.dacoromanica.ro
 159

pmktil, i Inchisorile stail pustii, nu se mal

Implinesce nimicil In ele, ca i cum ar tin
s6rbtre ! Citii de ridiculti este Eminescu,
cndil sehioptndii dup Platen clice mai
departe:
N'aucy cantr1, nu yap luminl pre valurI,
Pre scirl de marmui* prin vechi portalurl
Pdtrunde luna, inalbindh pire01.6
eine a fostt. In Venetia, Beie, e din-
tare se audil i lumini" se vclii i
pre valure , i luna parundeci pre saki de
marmurd i prin portalnri" i indlbiet parqii"
i In timpurile Venetia falnice de re cndva.
Nu cntrile, nu luminile, nu luna a fost
mrirea de re cndil a Venetia, ci puterea
ei cea mare simbolisat prin le, preste care
plnge Platen hinclti-ei acum e trantit la
pmntii i ueist
Plna aid a decopiatti Eminescu frte
slabil pre Platen. Mal slab l'a decopiatil
Ins In strofele urmtre.
Paruns i mistuitii de durere In fata
Venetia' (lice Platen frte frumosii In sone-
tele aceste la Venetia:
Es scheint ein langes, ewiges Ach zu wohnen
ln diesen Laften, die sich leise regen,
Aus jenen Hallen weht es mir entgegen,
,Wo Scherz und Jubel sonst gepflegt zu thronen.

Das Rad des Glacks kann nichts zuriick

bewegen. 2)
2) Se pare, ea in aerulti acesta, ce adie inceth,
locuesce unit 0 ! lung i eterna, ce sufi spre
mine din salele acele, in carT n'ati locuith decatti glume
voe bun Itta noroculd nimicti nu o
pte misc indr'pth.

www.dacoromanica.ro
 - 160 -
Lul Eminescu plcutil de tota tare
versurile aceste. Si pre dreptul. Elii lns
nu s'a multmitii numal cu placerea, ci dupi
datina luI numai decatil 1-a cugetatii, ca
pentru ce s rtnan eta indeptulti lui
Platen? Se apnea i ideile din versurile
aceste le imbrae In alte cuvinte. n loculii
lui: Ach, ce i se pare lui Platen, ca ila aude
in Venetia prin aerulA, care de abia adie, Eini-
nescu necumptat ca totil-deauna pune pre
cleula Okeanos, ca sa pletnri pre canalur0 ;
in loculti versurilorti id Platen, CA rta no-
roculuI nimica nu o pte mic
va se 4ie nimica nu pte reda Venetiei
gloria din trecutti, Eminescu pune pre Oke-
anos, sa isbescd in ziduri vecM" i sit' sune
din valuri", ca Venetia pt d &Alit
vita din trecut; r}i In urm In locuhl su-
spinului, care lui Platen i-se pare cd.-lti aude
din salele, unde inaI de multa domni gluma
i voea bun, Eminescu pune versulii: ca
'n intirimi2 teicere e 'n cetate".
Catil de natural, ptrundkorti, ma
chiar sguduitor e suspinulti originala al lui
Platen! Din contra, (Atli de nefiresca, silita
ridiculti a copistuluI Eminescu! Cad' re
nu e catil se pte maI nefiresca a dice, ca
Okeanos, adeci marea isbesce astacp in ziduri
i sun din valuri, ca s dea Venetiel &AV
vita de re candva, candil de secur i
atunci a isbitil in ziduri i a sunata din
valuri ea i ast541. Pentru ce a sunattl i
isbit marea dar atund? Nu cumva atuncl
de voe bun, ra acum de suprare ? Ma
nefiresca este a clice, c eul Okeanos e

www.dacoromanica.ro
 161

aa de stupidfi, de eugeti, c prin sunetele

i isbiturile aceste va put da 6140 mireseI
duleI suflarea Admirabilti tabloti! A
te isb de cineva, ea Invit
La capetult. sonetului acestuia (Tice
Platen 61'41 tare frumosti:
Nun steht ein Dichter an den Prachtgeltindern
Der Riesentrepp staunend und bezahlet
Den Thrtinenzoll, der nichts vermag zu
tindern." 9)

Versurile aceste asemene micatil

adncfi pre Eminescu, i *lute s'a apucatii sil
le strifrme i apoi si le dea pre numele
Numaf ctil tt stformarea lui e ridiculi,
precum pte orI cine ved tare will, as6-
rnnndil versurile aceste alui Platen cu cele
din urm din sonetulti luI Eminescu. in
locul poetului luI Platen, care privesce UI-
mit i plange arnarii, e nu pte schimb
nitilica in srtea Venetiei, Eminescu pune
orologiulit din biserica San Marco preotii
rMasli din a vechimii Pe", sa spud. lid
Okeanos, c fuzdarti se totti isbesce, c. e
lege a universulul, ea mortil s nu mai
Invie, i aa nice Venetia de re cand nu
va mai Invi. Abi potti s. esiste nisce fi-
guff mai unite i mal fr gustil ca aceste.
A num biserica preotii i apol pre preotii
a-lii face csti, care bate Inteo ureche, i
apoi pre csulii acesta a-hi pune s predice
eu graiii de sibile" filosofia luI Schopenhauer
2) Acura st ulmit unit' poetil la parapetultt
pomposil al treptelorii gigantice i pltesce in la-
criml tributulii, care ins nitnicil nu pote schimb I
11

www.dacoromanica.ro
I 162 I

cleulul Okeanos, ei mortii nu mal frivie, este

un tabloil (Atli se pte mai fr gustil, in
care nu seil s, rioll, sail sa-ti fie mila de
truda bietului Emineseu, sail de batjoeura, ce
o ineare pre nobilulil Platen. Apol e dreptil,
ei San Marco e biseriea Elite veehe, de pre
la eapetulfi secululul alit cleeelea, va sa Oa
din evulfi mega, evulti eredintel in Inviarea
mortilorti. Dail ins dup Einineseu biserica
San Marco din Venetia este unil preotil din
evul, In care fil ridieata, va A, (lid, unii
preotii din evuhl inec,1, atunel apoi pre lame
nu Ate fi o absurditate mal mare, ea a clice,
ca unil preotil din evul inec,lil invt, e nu
invie mortii.
In urma aeestora eredemil, e si adora-
torii eel mai marl alui Emineseu Inca volt
concede, eh Intregti sonetuld acesta este o
copie desfigurat din Platen. Si eu tte
aceste nu ne putemil mir destula, e dill
Man fill in Antologia din poetil romnl edat
de dinsulti ea unel flori alese a feutil local si
eopiei acesteia, ma in not reproduce si eu-
vintele dlui Gherea despre ea.
La pag. 123 se ineepe poesia lui Emi-
nescu intitulat: Povestea codrula0 in modulil
urmtoril:
Imp'ratil slAvit e codrulii, nmurl mil IT ereseit
sub pole,
Tte inflorindil din mila codrulul Mriel sale.
aLuna, Ore gi lueeferl, elii le Ord, 'n alul herb,
amprejuru-1 are dame, g'i eurtenT din nmul cerbil,
a Crainiel iepuril eel repedl, purtatorT il sunth de vegtl,
aFilomele-I Onti orehestA, gi isvr spunii poveol.e
Despre originalitatea compara-ti unii ace-
steia nu vomil lice nimicti, ei lismti aid

www.dacoromanica.ro
I 163 I

s urmeze versurile acele din Heine, dela

care I-a Imprurnutatil geniulil" nostru Intrga
comparatiune, 1 apoI o a strformatii dui-A
placult1 lui destulfi de rfi. Astil-felii Heine
f1 Incepe poesia sa Der Hirtenknabe" In
modulii urmItoril:
Knig ist der Hirtenlcnabe, griiner Bagel ist
sein Thron,
Ueber seinem Haupt die Sonne, ist die grosse
goldne Kron' ,
lhm zu Fitssenliegen Schafe, weiche Schmeichler
rothbekreuzt ;
Kavaliere sind die Keilber, und sie wancleln
stolzgespreizt.
Hotschauspieler sind die Bcklein, und die Vgel
und die Kiih
Mit den Flten, mit den Glcklein sind die
Kammermusici" .1)
DUI Maiorescu la pag. 23 din eritica
poesieI romne aduce versurile aceste aluI
Heine ea null modelil de comparatiune po-
etic:A. i pre dreptulii. Ne-ar plc a sci, re
cutezare-ar dlu Maioreseu a aduce ea um"'
modela de comparaOune i versurile citate
alul Emineseu decopiate i strformate din
Heine. Gustulii Ana" altI dluI Maioreseu eu
greil credetna, &I s'ar put desft In coin-
paratiunea codrulul eu linpratuld aa cum a
1) In traducere romnsck :
a und rege e Ostorulti, tron e Multi Invercjith,
Er corna e deasupra srele celti stalucitil,
La pecire il suntil tnleil, curtisani 1ingRitor1,1'
Cavalerl 11 suntil viVdil, ce alrgi printre florl.
Tapil suntil actorl de curte, r carulti paserl ciripesch,
Clopotele andd rend., facti orchestrulti celti regesca.c

11*

www.dacoromanica.ro
 --- 164 -

insghiebat'o" Eminescu ganganindil dupa

Heine. Ci dla Maiorescu de securd c s'ar
scandalis mal intaia in titula, ee o d5. Erin-
nescu codrulul Impratulul celui slavitti", pre
care in loca de: Maiestate! ila intitulza
numai per Maria ta! ea i cum n'ar fi im-
paratii, ei numai una vocil s&acii in Orel
gracel, care 10 aparii sgrcicia fi nevoile". Apol
de purtarea lund, srelui i a luceferilorii
in herb" de secura ea s'ar ingretok, ri
de isvrele, cari MarieI sale" ri spunii po-
vesti", I-ar veal s rlcjit bine. i totu1 inaintea
dlui Maioreseu copistula cela slaba Eminescu
este una geniii", ra Mur4atill unit pitica.
Aunt 4isa In alt loed, e Elnineseu
nimic n'a afectata aa multa ca melaucolia.
Acsta l'a fcut, sit se ocupe eu melanco-
lieula poeta germanii Lenau. Daca Emi-
neseu ins prin studiula lui Lenau s'ar fi
aliata indemnata numal ali insui mo-
dulti de eugetare i simOre alui Lenau, pre
care apol l'ar fi sciutit aplic la inspiratiunile
sale poetice, eari in urma diversitata impre-
jurarilorti, in earl at trita ambil, ar' fi tre-
buita sa fie diverse de a ha Lenau, daca
gicema Eminescu s'ar fi multamita numal eu
atata, atuncl n'ama av nimica de cpsii In
contra. Cad a ceva at facutil nu oclati
seriitorl i poeti de prima calitate. Ma esista
epoce intregl, directiunl i cle literare, pre
cari le caracterisk una moda antimita re
care de cugetare i simtire, cell are ori-
ginea in barbatii marl creatorl al acelei epoee,
cle sait directiunt Ne provocim pentru
timpula mal noti la secila roinantie resuseitata

www.dacoromanica.ro
 165 1

In Francia de Chateaubriand i In Germania de

fratil Schlegel, i la sela realista.cu drasticulti
estremulti el representantil francesulfi Zola.
Eminescu Irma In locd de all' Insuf numai
modulfi celA In adev'rti simpaticii de eugetare
simtire alui Lenau, a Imprumutatil Cate
o idee de a lui, pre care apol Infundandu-o in
usina creerilorti seI 1 ungndfi-o eu pessi-
mismulii lui celfi urtai, a desfigurat'o Intru
atata, catil de abia se mai pte cunsce.
titre poesiile lirice are Lenau una In-
titulata : Der Indifferentist", care se Incepe
i se finesee eu strofele urmitre:
Ob Du ein Socrates den Schierlingsbecher
Auf s Wohl des Vaterlandes lchelnd trinkst,
Ob Du, ein schnder, teuflischer Verbrecher
Trom Ilenkerbeil getroffen fluchend sinkst,
Ist just so wichtig, als : ob nur im Kreise
Einfrmig stets das Aufgussthierchen schwimmt,
Ob es vielleicht nach rechts die grosse Reise,
Vielleicht nach links im Troplen unternimmt."
Cugetele i conelusinnea acsta curitis Ins
nu suntti alui Lenau, ei a indiferentistului,
a sufleteloril blasate, pentru earl virtutea nu
mal are piel o valre. Lenau le-a esprimatii
numal In versuri tare fruntse. Atari cugete
ins& se nimerescii de minune In pessimismulti
lui Schopenhauer. De unde Eminescu le-a
1) De est1 unb Socrate, care beT zimbindii
pharulfi de veninfi spre binele patriel, de estl unti
criminalist frivolii i diabolicfi, care cadT Injurandit
lovitil de securea carnificeluT, este chiareasit de mo-
mentosfi, ca o infusorie inffs in o form in
cercfi, sa ptell intreprinde lunga-T c5Mtorie in picuril
spre drpta sa spre stinga.

www.dacoromanica.ro
 166

dechiarata de ale sale yi le-a yi imbricatil

in versurile citate deja de noi de du6 orl,
fn versurile acele, in earl' ea yi indiferentistulii
lui Lenau, ma Mel mai radicall ea elli, vir-
tutil nu-I ascrie mal multi valre ea crimei.
Lenau pentru lumea Intrgi n'ar fi pit in
lume cu cugete de aceste ca eu und codice
etica aid sed. Totu simtul moral(' s'ar fi
revoltatil in ell. Eminescu tug nu yi-a
Ritual nice cell mai midi scrupuni, ci le
espune cu tth recla unui sufletil
a unei inimi amortite. i acesta nu este
singurull casfi, el Emineseu luatil idea
din Lenau. Ma nu odati a folositil i in-
torsurI de vorbire i alte particulariati de
ale lul Lenau, ins totl-deauna aya, c gratia
lui Lenau la Emineseu s'a perduta eu totull.
Eminescu a serisil i vre-o patru poesii
In stilt poporahl. Vecli bine, ert dupa
Emineseu tte poesiile aeestea sunta
originale aluT Eminescu, yi din poesia popo-
rail n'a imprumutatfi deektu numal forma.
Astd-fell una din poesiile aeeste poporale alui
Eminescu publicatl in coleetiunea facut de
did Maioreseu la pag. 14 se ineepe eu cu-
vintele urnatre :
Ce te legenl codrule
Fat% ple fr vntd
Cu crengile la pinantAN
Aeum, (mime& cltd de originald este ince-
putuld aeesta, Ii voril put face cetitorii
idee, dui lid vord as'mn eu inceputulti
urmItrei poesil poporale publieate deja in
colectiunea dlul

www.dacoromanica.ro
 167

Bradule, kid* de jale

Ce te legenT akla tare
Fr bre, fdri vntfi
Cu erengile la phinttl?
Dad. Ernineseu in poesia acsta vl-a
propusii s plagieze poesia poporala de mal
sus, atunel pre dreptula ma atept, A, nu
fie cela putina absurda fata eu poporula. Po-
porula a sciut cela putin atata, ea bradula
se pte legn de bre i de vntil, nu Ins
codrull La Eminescu se lgn insa nu
bradulti, ci ehiar codrulti, i ilea nu de vnta
i bre, 6 de plcie".
La 5 Iunia 1883 se Intimpla In IaI
cu mare solemnitate desqlirea statuei lui
Stefanti cela mare. Din ineidentula serbarii
acesteia Emineseu eompuse Do Ina", ce se
a& la pag. 175 din coleetiunea poesiilor MI.
Ori eine va ceti poesia acsta, la In-
taia privire Like afl numai decatti, ea ea
sta, din du parti, intre call numal acela
va afia legatur, care eunsce ideile politice
alui Emineseu, dup earl intrga partida
liberald din Romania consta nurnai din straini,
In contra carora apar eld Ora In colcinele
cliaruluI Timpula" ca redactora, i atunel
i ea poeta. Acetia vorti sci, Ca pre eine
intelege Emineseu, candil in partea intaii a
Doinei" vorbesce, ca tra e plina de straini
erucia curinegia. Acsta e singura poesie,
In eare eu mult avaritie ne amintesce i
pre nol Romanii de dineke. Nu o face
acsta Insa din durere catra noi, ei singurti
numai din motivulii, ca nu cumva sa i-se
impute, ca poesia lui este o poesie, In care

www.dacoromanica.ro
 - 168 ---

40 pune in versurl ideile sale politice, prin

ce s'ar fi fcutl vinovatil de dilearea legil
iscodite de dlii Maiarescu, c ideile politice
nu potil figur ea obiectii alfi poesiei. De
aceea ne-a virfal 0 pre nol in partea
a Doinel", ca recumva s apari, c vorbesee
mal multil ea romlnil, deeltii ea mini de
partid. m 4is, ea numai s apati,
pentru-e in adevrg vorbesce ea om de
partid, care in fata statuei lui tefanii cell
Mare nu are alai durere, deditil a partidel
sale politice.
Partea a clema a doinei acesteia, afar
de cele &Sue' versuri din urmil, este in ade-
vrfi frte frums, ma puteml dice cit classiel
admirabili, dal (Anal In 4iva desvlirii
statuei lui tefarril cell Mare o a eetitri in
o intrunire a Junimii", mai multi din eei
de fat/. Paii fmbrtiat, i de eramii i nol
de fat, i dae cu privire la originalitatea
el aveamii eonvingerea, ce o ail avutil
l'amil fi imbrtiatil i not
Cad eredeml, c ori eine ne va da
dreptii, e partea acsta a doinei este und
capti de oper, i e rarfi Romlnulii, pre care
estaseze. De unde a fost unit ee
tare firescii, c o atare poesie cetit eu oca-
siunea unel solemnit4 ea desvlirea statuei
luI tefanii cell Mare, I-a micata i estasatil
pre asculttori aa tare, all multi Pail I'm-
brtiptii.
Ne &ire tusk' tare, el, n'a fostil
autorulti adevratii all doInei aeesteia
minunate, autorull adevratil i nu plagia-
torulii, autorulfi adevrattl i modestii al

www.dacoromanica.ro
 169

eI, care este poporulii rornn dela tr eu

geniuld luI manifestatil akin de frumosil In
poesia poporal.
Cad ma! ntftid este aa mare deosbire
In privinta frumsett.I Intre partea acsta a
dolneI i Intre partea eea dinti, cftt mal
eurndil e eu putint, ea dol cu doI s fad,
chic!, dectti ea amndu prtile sd fi
aa cum suntii, din unulti i acelaI
Acsta se pare a o concede chiar i dlil Ne-
gruzzi, care In Nr. 4 ald Convorbiriloril
literarie" din 1889 vorbinda de Doina"
acsta, partea a deuut o reproduce Intrg,
preendti cea dintai de abia o atinge, ea
nu cumva deosebirea cea mare intre ele sd
fac asupra cetitorilortl impresiunea aceea
neplAcutii, ce o a anal asupra dinsului, i
pdn aceea si se tirbsci
eroesce chiarti atuncI In jurulti capuluI Ini
Eminescu.
Mai departe 1ntrg partea acsta a
dolneI peort tare mareatti thnbrulti poesieI
nstre poporale produse nu de untl singuratied,
ci de geniuld poporulul prin multi rot unclire
In decursul unuI timp Indelungatil.
Dupa, aceea cele mni multe din versurile
01.0 acesteia le pote aucli off eine prin
doInele din Ardlii dei folosite la alte su-
gete. i apoi Enaineseu a i umblatil prin
Ardlti, i s'a i ocupatil de poesia poporal ro-
ma* In fruntea creia st cea ardeln.
In unn, amh avutii deja mcd unti
casii durerosil In poesia eu legnarea codruluI,
cd Eminescu nu s'a genatd de locii a plagid
din poesia poporal roman&

www.dacoromanica.ro
1
- 170 -
aa nol suntemil depling convin1,
Emineseu partea acsta a doind o a eulesii
qi legatfi laolalt, din poesia poporaltt. Ne
mirmil insA, c modestia nu 1-a impusii, ea
in fata aplauselorti i lmbririloi s, strige
celord de fat: Aplaudati i imbrAtikiati pre
poporulii romnii, eAruia eu . nu suntfi vredniefi
sti-1 desleg curelele inaltmintelorii I
Partea acsta a &ilia a Dolner fog,
pre ce1 ee cunoscii ideile lui politice, 11 impre-
sionz . frte neplAeut prin aceea, c urmzi
dupa partea cea dinthifi. Cad daca In partea
eea dint:Aid ilfi dre pre Eminescu akra tare, cA
in trtt are atIta contrarI politici, earl dupA
elli suntfi toti strAinI", atunci in partea a
china pre Stefanil nurnaI pentru aceea Il
chmA dela Putna, ea stt nimicscit pre con-
trarii sel politiei, pre strAinI" eu Rosetti in
frunte, ea hi satira a treia, In care chm
pre TepeA Voila, tragit In tpA i ard
de vil". Dar tefan ar put ei din mor-
minai, atunci eu greil credemil, cA 1-ar im-
plini luI Eminescu dorinta acsta selbaticA.
Ma dac Stefantr, care s'a luptatii atAta pentru
credinta cretinA in contra Turcilorii, ar afl,
cum Eminescu a schimbatil eredinta acsta
cur filosofia cea MCA Dumnegeil alui Schopen-
hauer, atunei tare eredemii, e, lui Emineseu
I-ar merge frte rg.
Se vede i de aicI, dig de eu greil a pututil
Eminescu A. se uree la ceva ideI adevratii
patriotice, nationale i urnanitare in poesiile
sale, dael i eu ocasiunea unel festivitati de
rangulil celel cu ocasiunea desvliril statuei
lui StefanA celA Mare a rmast inchisii In

www.dacoromanica.ro
 - 171 -
orisonuld Angustii alli until omg de partidd,
plind de urg si etii se pike mai vehementd
violentd fatg en contrarii sdi politicI.
A luatil afarg de aceea Eminescu fn
poesiile sale idel si de prin scrierile lu Scho-
penhauer, carl acesta le-a fostd folositii In
espunerea si probarea sistemului s filo-
sofied, rg Eminescu le-a pus In versuri
le-a folositti, unde i-s'a dati ocasiune. Asa
de pildi strofa a patra din poesia Pajulii
Cupidonti" e luata din tractatulii lui Schopen-
hauer despre metafisica iubirii secsuale i altele.
Mai comieti Ursa este Eminescu, cndil
voesee s imiteze en gros pre geniil eel mal
mari. Poetii clasici ad datina de a esprim
eke unii adeverd In Ate unit vers stra-
lucitti sag la capetuld unei poesii, sail la ca-
petuld unul ir Intregil de idei. Atari
versurl suntd de comund ea o coning preste
celealalte, ea und epilog laconicd i plind de
frumsetg, sati cgte odat ca und focularti, fn
care ea In und punctii sunt concentrate tte
ideile de mai fnainte. Atari versuri lasg
de comunii o impresiune adncg fn cetitorti
pum putingtatea cuvintelord si ad'encimea
adevrulti ideilord din ele. Asa de pildg
este versulti din Prometeulti legatii" alui
cndg Prometed la capetulti rind
discursfi cu Oceanidele refiectndii la leggturile
sale esclamg : 0 necesitute ! cdtd de neputin-
cisa e intglepciunea, cdndd se luptd cu tine I'
in care versa suntti cuprinse trite durerile lui
din leggturi. Asa e versuld din Edipulg"
1E11 Sophocle, cndii Creon fsi finesce discursulii
eu cuviritele admirabile: Cc1-0 trebue timprz,

www.dacoromanica.ro
 172

ea set cunosci pre omulti bung, pre celii re

mns U cunoscl in o di." Asa e versula luI
elnda vorbindti In mal multe versurl
de nestitornicia noroculul, le incoronz cu
versul :
Lndit in humanis divina potentia rebus. 9"
Asa e versulii, eu care Voltaire finesce mitt
monolog al diavolulul:
Il vaut mieux
Regner dans les enters qu'obeir dans les cieux,"
in care e resumatii tti natura infernal a
diavolulul. Asa este admirabiluhl versil din
Dante, clndti juristulti suicid Petra de Vigne
converstindil eu Dante in infern li finesce
lungul i elasicul s discurs ea ptrun-
ptrele cuvinte :
Ingiusto fece me contra me giusto," 3)
in care e resumat hitrg vita i mrtea
luI, vita-I consumat In studiulii dreptului,
prin sinucidere, va s ic prin \TA-
trnarea dreptuluI propriu.
Ce a pututti tug unti Eschil, Ling
Sophocle, Oviditi, Dante si Voltaire, a ea-
getat Eminescu, el de ce A, nu pedi
erg? Si asa In diverse poesiI de a Jul se
vede evident tendinta de a imit In pri-
vinta acsta pre -barbatiI genialI. NumaI
ctul eu WO, imitatiunea s'a facutil de risfi,
9 Poterea divin se jci in lucrurile omenesel.
2)Este maI multii a domni in infernO, dect
a ascult in cerid.
2) Pre mine celfi dreptfi m'a fcutfi nedreptO
ciitri mine insu-ml.

www.dacoromanica.ro
 - 173 -
cum voril ved cetitoriI numal decAtal. Asa
in poesia: Imp0atti si proletarii" discursulti
lungt1 al proletarului eu privire la neade-
vrulu religiunil fl finesee eu genialele"
cuvinte : Mel morn suntil eel muriti" ea si
cum nu sciu ce lueru mare ar fi OA la
care voril trebui inv6tatii s& bat mult
copula, ca s-lti p6trund. Chiar asa ceva
inchipuise i ultatulii poetil gerinnil Gleim,
cl se va IntImpl eu poesia sa, a eirei re-
frenti e: Gott ist Gott, und Welt ist Welt."
Mal departe poesia: Epigonii" si-o finesce eu
euvintele i mai geniale" : Tte-sii praf.
Lumea-i cum este, i ea dinsa suntemii nol,"
carI pre rornhnesce ar mini, cam comicti, Ins
dreptii: Tanda-I ea Manda i Manda-I ca
Tanda.
i maI cornic este ins Eminescu, candt
se decopik elti pre sine insull. Ca ceti-
torii pt face o idee de acst deco-
piare proprie, aducemil numal unti esemplu.
La pag. 35 se Incepe poesia: Despeirtirea".
La eapetulii poesieI aeesteia ii esprim
Eininescu dorinta, ea Iubita sa sei r'manli
in fidre ea luna , va s (pea, s
aIb tte gratiile i farrnecile, ce o fae
vrednic de Iubitil asa, cum le are luna lui
Aprild". eu teite aeeste totti elii qice la
pag. 274, cg, nu e vrednie s o lubse, cci
e reee i cu tne ea i luna lul Aprilit" . Me-
ted versurile aceste de bun
smil a fostil purtatii
Cea mal neplieut impresiune in po-
esiile lui o face ins imprejurarea, c uncle
cuvinte le repetesce pn 1a grt2. Asa de

www.dacoromanica.ro
 174

pild: teiuli, pustiulg umbra, laculi, apa, genele,

zarea i altele, pre cari nu odat le intrebuin-
tg fari de niel un Intlesti, ea lacula, umbra
apa ln versurile aceste chi* eu earl se
ineepe satira a patra:
St castelulb singuraticii, oglindindu-se in lacurT,
tr in fundul4 apeT dire drme umbra lul de
vcurl. g
fr euvintulti scantei" ap de desil Il titre-
buintzi mal multfi fir trbfi, ct efindfi
desehidemil cartea lul de poesil, ni-se pare
e din ea sarti totd schintel de tte latnrile,
cad acolo: schinteie luna, schinteie bruma,
schinteie lacult, schinteie marea, schinteie yes-
schinteie pustia, schinteie ochil i mai
seie Dumnec,lefi ce mai sehinteie i ee nu mal
sehinteie. i apol luna prin cite o poesie se
citz i de ate treI ori i Inca efite odat
batjocoriti, cum n'a mal fost luna nice cndfi,
ea pentru esemplu, (Ana la pag. 230 o nu-
mesce o pate , sal ea la pag. 204, canal
dice de ea, cit ondle" , ea i corn ar fi o perin,
0 ea i eum ar fi durmitii pre ea. Dating', el
n'a spusil i ei eu ce feltr de pene e umplut.
Asernene este i en terminil: inmeirmurire i
fncremenire. La el incremenesc zidurile, In-
cremenescii fulgerde, ma incremenesc qi gene-
rafiuni, Intregi attea,
semne, OA a fostii de vrednicir de admiratd.
Ne-a maf remasfi In studiulti de fati
cestiunea cu privire la limba versificatiunea
liii Eminescu. Nu vom osteni In cestiunea
acsta pre cetitori eu mult teorie despre
limbi qi versificatiune, ei ne vomit mrgin

www.dacoromanica.ro
 - 175 -
numal la indicarea defectelord de limbi i
versificatiune, earl dup natura loft suntii de
atop., catil HA scobr pre Eminescu Ora la
nivelulii unui Incepaorti slabil.
Mal intftifi ee atinge limba, Eminescu a
fostfi unfi adeptii nu numat sincerti, ci chiarii
fanatiefi alii mina directil", carea In adevfirti
apoi I-a i rfispltitti fanatismulfi acesta eu
aceea, ci spre batjoeura literaturel nstre
l'a ridicattl aeolo, unde e.
Mua directie" in istoria limbeI nstre
are merituld netagduitil Oil uneI opusfitiuni
in contra altel direcOunI, carea fait,' niel o
opustiune ar fi schimositil liniba mistr prea
tare, tntelegemil meritulti unel opusfitiunt in
contra directiunil latinistre. Ca wig contra-
pondii alii directiel acesteia s'a ivitil mina
directie", eu prineipiulii, ei limba literar
romnsei sti nu se depirteze prea tare de
limba poporulut prin latinisare ctii eu trb
(Atli fr trbi.
Principiuld acesta all"' ntifit directie"
a fostii bunii, sntosil kii la locii. De unde
nice nu se pte neg, c nua direetie" a
mat infrnatil mania eea prea mare de la-
tinisare, i I-a putt in cale o pedeck ea s
nu mrg ping la absurdit Acesta este me-
ritulii neitifil directil", care i not ihl recu-
miseemil bucurnsit Mai multil merit frig
URA diretie" nu i-se pte aserie.
Ciel calla newa directie" s'a apucatii
de lucru, ea in prima linie din limba po-
porulut s formeze liinba literarii, atunci s'a
arfitatil numat decatii, e rbee ea in in-
tunerecii, ii preste marginile unel simple

www.dacoromanica.ro
 - 176 -
opus'tiunl nu [Kite trece, va sa 4ic pu-
ternich In negatiune, Ins . slab fn producere.
Atunci s'a araatti evidenta, e nu pte niel
decum s-si formeze unit sistemii constt-
torti din principii sntse, dupa care si
purcd la formarea limbei literare din limb'a
poporului. De aci a urinatil, e no5ua di-
rectie" a Inceputa a folosf cuvinte din limba
poporului Mai de nicI o alegere. Asa a In-
ceputil a folosi euvinte slavice spre esprimarea
unorit concepte, pentru cad chiarti liniba
poporal are terminti curatti romneseti si de
origine rombseii. Ma i mai multii. A
Inceputfi a folosf attia provincialismi turcesci,
bulgresel i asa ma! departe, ctii de multe
or! noi Ardelenil de loeti nu puteamit In-
telege, i nici nu -1 afiamtl tmieirl prin niel
unii dictionarl i ea s fie confusiunea si
mat mare, cm latinisarea a mersii
mfoua directie" in multe privinte mnult mai
departe ea ori ee adepta al directiunii lati-
nisttire. Deosairea zace numal In aceea,
Ca Oita directie" fa cuvintele latine din a
china mn, adec din limba frances, si nu
de-a dreptultt din cea latin. A ptit'o nema
directie" chiaril ea parlamentarii aceia, cati
pang stand In opus'tiune tot mereti strig
in contra greselelorii guvernului. Cndti ajungii
Ins ei pre baneele ministeriali, atunci cad
chiartt In greselele acele, ce combtutii
mai tnainte eu atta foul.
Tte greselele aceste ale anfi di-
rect& le are Eminescu ea nici unuld din
adeptiI eI. Numai 0'111 unele sunta mat
evidente In prosa i altele In poesiile lui.

www.dacoromanica.ro
 - 177 -
in poesie tinndu-se ea orbulfi de gardil de
principiul ntiel directii", ea sl nu se abati
in limba literar dela limba poporului, a eu-
getat, c. va serie o limb& classic& se
intelege dela sine, e classic& pentru nua
directie", dad va folosi far& nieT o ale-
gere nisce cuvinte ca aceste scse din volumuld
I al lui de poesii: cleampei, privazzi, pro-
morcei, zaplazit, boschet, slUi, schelei,
scald*, Gantt, spigii, cumsid, iataca,
sponci, cerdacil, tamanti, coscovii, pravaleticii,
rebogig, bradi,
scripetit, tavanit, saltimbancii,
rubedenil i alte eke i mal ate minuni, ctil
nu greima, dad, qicemti, ea cel ce scrie cu
atari cuvinte neintelese de tea mal mare
parte a Romnilor, acela batjocoresee mai
tare limba nsti rornnsca, dedt eel din-
tifi traducatorI a drtilor biseritescl, cnd
tineail i in traducere cte unti cuvintil
dei.aveamii cuvinai destuld de bunii
romnesd, numai pentru-d tot& ce e
itlintea lord ave un nimb re-care de
snt8nie. Ma ne cuprinde mila de limba
nsta romnscI, dud& vedem, cg, unfi
moculatorti de versuri ea Eminescu este
espus inaintea publiculul ea until scriitoril
rornneseil classic, pentru-d s'a cufundatii
ea in unit noroi in Vote greplele nduel
directiI", ea i cum ar' fi tota attea caliat1
eminente ale ei.
Mal departe natura poesiei aduce cu
sine, ca poetuluI s&-I fie lertata a se abate
dte odat dela legile gramaticale Ind cm
Am& topice sa de ordinarea euvintelortl,
12

www.dacoromanica.ro
Il 178 --

si dela altele nu prea rigorse, fr Iasi ea

prin aceea s sufere Intelesultt eeva. Con-
cesiunea acsta, ce proseI nu se face, trebue
s se fad poesiel, pentru-ca prosa este li-
berg de a mntrebuint cuvinte mal multe sa
maI putine, precndil poesieI 11 suntil mfi-
surate chiaril silabele. Este eoncesiunea acsta
o specie de privilegiti din considerarea pu-
stiuniI eeld grele, In carea se afi, poesia.
Coneestunea acsta vine Mainte sub numele
de : licentie poetid.
Lisa ehiarfi pentru-d e o concesiune,
unti privilegifi, poetuld nu-1 este Iertatfi si
abuseze de ea, si sh fad usfi de ea, dedtii
in casuri de necesitate estrem, i i atunel
frte eu etimpfild netneordnda privilegiul
prea tare. i orI ce scriitorti classicti este frte
eumptata in folosirea pri vilegUilul acestuia,
chiarti dndti tl folosesce, II folosesee en
atAta art, ct numal tint spiritii agdril In
observare vede, e s'a folositti de elti. Ma
acela ar fi cel maI classic scriltorti, care
ar put si nu se folossefi, nieI eandii de
pilvilegiul acesta, i ai observ, tte legile
gramaticale eu aceeali rigre, ca carea le
observzA prosaistulti.
Aeum este destulti a desehide poesiile
11,1 Emineseu ori si uncle si orI la care pa-
gin spre a ved, ce usti, sati Ind bine
abust a fcutil Eminescu de licenta Poetic*
de privilegiulti acesta concesfi poetilortt nuMal
din indulgint.. Nu vomit. ad In ele o singura
strof, In earea sA nu se fi abtutti dela le-
gile topiceI gramaticale, nuind ca sa-1 Iese
versulii, asa ctfi din punetulii aeesta de ve-

www.dacoromanica.ro
 179

dere n'are preche In tiara si mica nstri

literatur, i eu moderatiunea in folosirea
poetice fit Intrecii ehiarti i nefericitil
aceia de tineri Inocenti Ins sedusl, earl' umbli
imiteze ignorndt1 pre lubitii nostri
Alesandri, Bolintineaml i Muresanii.
La Eminescu privilegiulti i lice*
poetie s'a prefacutil In unil desfrnii poetieti
(ILA se pte mai urltii, ea si la domnii ace'ia
de pinntii, la earl privilegiile antiee s'afi
prefcutti In fendalismulil nesuportabilil.
Desfrnulii acesta pte fi i srrinulil
negligentei i i atti neputintei lui Eminescu.
Orl care ins va fi, atata se vede din
e srtea lui Eminescu nu pte fi niel de
cum, ea lumea s se ocupe de eltl, ei
uite ctil mal curnclii odat pentru
deauna, si din literatura nstra s-16 sinulg,
ea pre o burtin puturs i strieacis,
earea vatm sirntul treetorilorq i Im-
pedec ereseerea plnteloril folositre.
Tot asa de maI putim ea mediocre
suntti poesiile lul Eminesou si din punctulii
de vedere alti versificatiunit
Niel poi nu voimil, i nid cetitorii nu
vortl av paciin, dad, ne-ama apuc stt
artmti cu nisee esemple ctii se poke mai
monstruse tte sederile, ea s nu clicemil
mai multil, de earl suferti poesiile lul Emi-
neseu din punetuhl de vedere alti versifiea-
tiunii. A numr silabele, a msur lungimea
scurtimea loril si a pipi dupl tonurile
cuvintelora din versurile lui spre a ved, et
este elti de primitivii si In privirea acsta,
ar fi uml luau prea sarbedil i ostenitonl
12*

www.dacoromanica.ro
 180

pentru cetitori. De aceea ne mrgininni

numai la cadenta din poesiile lui, ccl ca-
denta din natura ei este de aya, dal cea
mai mic greyl In contra legilor ei o 'Ate
observ ori i eine nuina dealt. Si dad,
unit poetit nu este in stare In poesiile sale a
se fer nice de cadentii laxe, rele i ne-
nimerite, atunel din aceea 1i poke ()multi in-
chipu, cum va fi versificatiunea lui kg in pri-
vinCele acele, earl suntii mai aseunse pentru
oehil publiculul mare.
Spre seopuhl aeesta lsmit s; urmeze
ad mime eteva cadente monstrufise de ale
geniului" nostru :
Ast-feld la pag. 81 intilnimii cadenta
urmatre:
mal privi-o
Adio!
La pag. 106:
Din increOrea lungil rochil
S'atrn sufletu-mi de ochiLe
La pag. 157 :
Singurl vol stejarl rmneg
De visatl la ochil vine0.
La pag. 165:
Mal ncet totil mal ncet
Sufletu-mT nemingiatil (mngaiet).
La pag. 247:
Val, tad mal &Wesel la anil, candil visam In
academil
Ascultitudd pre vechil dascill citrpocind la halm
vremil.
La pag. 263:
A imprAtesel rochil
*Dar' Indrsneth cu ochil.

www.dacoromanica.ro
 181

La pag. 914 din Convorbirile literarie"

de pre 1889:
*AudA cntr i v6dii lumini de toile (tortiT)
S smt plutindii de-asupra-mi geniula moriiL
Atari monstruositti ama put aduce
forte multe din Emtneseu, dad, nu ne-ar fi
prea scumpa spatula, i dac am voi s
punenni chiar si paciinta barbel la prob.
Dac la un om 1-ar fi vesmintele
asa nenimerite, rupte, deseusute i destr-
Mate ea versurile aceste i altele mal multe
de a lui Emineseu, atunei ar trebui
prd mai mnt.i tt modestia, ea s se pta,
induplee a ef in publieti eu dle.
Bine le-a vaguta scderile aceste i dla
Maiorescu, i s'a i teinut, ea, volt detrage
multa din meritul geniulul" s adoptivil.
Cu tte aceste dlii Maioreseu a eugetata, c
va orbi ochil lumii cu aceea, c. sustine, c
multe din poesiile lui Emineseu a fmasa
nerevaclute de el, eei altcum elii ar
fi delturata sederile. Ce mijloeft usoril de
a acoperi neputinta cuiva! Dar re prin
ale revederi i cftrpoeiri n'ail trecutti acele,
earl furiz publicate in Convorbirile literare" ?
Cate scalpele i lancete n'a lucrata la ele,
pn canda aft vclutil lumina?
DI Maiorescu insi fI taie InsulI crnga
de sub pecire. CcT in coleetiunea publicati
chiara de dinsula se afi mi mai putin deetil
patru variante de ale poesiel lul Eminescu
intitulat: Mai am unit' singurii dare .
Poesia acsta asadar nu odat, fri de patru
ori o a revacluta bietula Eminescu. i totusl,
dad, dla Maioreseu Ii va pune maim pre

www.dacoromanica.ro
 - 182 -
va trebu s recunsa, c din cele
patru variante una e mai rea i mai confus
ca ceealalt. Ma in una bletult Eminescu
aa e de absurdii, de (lice, et, doresce s fie
ingropatii lang mare, del' acolo Ii va fi
somnulii lin, i cu tte aceste chiart in
versurile nemijlocitil urmtre spune, ce larm
mare fact valurile mril, cndtl se lovesct
de maluri. Cum II va fi aa dar' somnulii
lin in o atare larm ? Sat pte geniuhl"
nostru a avutt nervi tari ca Chinezii, despre
cad se dice, et, dortnii du1 i In lartna cea
mai mare ?
Adevraeil, c s'aii maI intimplatk ca-
suri de acele, de autori preveniti de mrte
nu 1-aft pututil reved opurile, ea s le dea
forma din urm i mal perfeett,. Chiar ca
Virgiliii s'a intimplatil aya, CA nu i-a pututil
reved pentru cea din urm r eirtile din
urm din Eneida sa. Pentru aceea este i
insemnat deosairea intre aceste i cele din-
Mill La Eminescu ins ca i la tte mediocri-
ttile ambitise poesiile revclute, ea de esemplu
cele patru variante amintite, suntt mal mai
rele ea cele nerevtgute.
Ca genital" Eminescu s fie chiart
perfectii, dit Maiorescu i cu-
vinte de ajunsil s laude destulii i sciinta
cea vast alul Eminescu in diversele ramuri
ale el. Ma ca laudele sa fie estreme On
la absurditate, Maiorescu nu dubitzii,
sag pte se face a nu dubit, c Eminescu
er versatt i in teologia cretin.
Nu vomit amint nimict de minunatele
cunoscinte fisice alui Eminescu, care la pag.

www.dacoromanica.ro
 - 183 -
91 vorbesee de: resfrangerea umbra, cu tte
el dacl numal elementele fisicel le-ar fi cu-
noscutii, ar ti sciutil, ea e unit nonsens a
vorbf de resfringerea umbrei", dup ce res-
frIngerea este un fenomenil fisieil alA
mind, i nu ahl umbreI, care fisice considerata
este chiai lipsa luminei. Nu voinfi [lice
nimicii de cunoscintele lui Eminescu din
istoria i mitologia anti* chndti nu scie, eine
a fostA Hyperion. Ci vomA aduee numaI
uml singur esemplu, din care A. se vdl
catil a fostil Eminescu de versatil
fn teologia
In poesia : Venere i Madona numesce
Emineseu pre Preacurata FecirA Maria:
Dumneclee, cu tte c dad. ar' fi deschisA
numai unil catechismil pentru ktcedele poporale,
ar fi afiatti, cA pentru cretinl Preacurata
Fecir Maria nu este o Dumnedee" , ei mimai
Nscitre de Duninetlefi. Erb', ce atinge
apol futelesulii profundii aid euvfntulu: NA-
scltre de Dumnec,leA, fnzAdaril fndrept
pre totl admiratoril lui Emineseu la Santa
PrintI, i eu deosaire la antuli1 ChM
Alesandrinulii, cAd nisce rnen1 fanatisati de
Schopenhauer ar' zimbf pte cu dispretil la
aa eeva. Zimbsel, nu ne pas, fnsti atuncl
echi putinil pentru idolulii lorA Emineseu nu
afecteze etnioscinte teologiee, earl 1-aA lipsitA
cu totulfi.
NumaI ceva voin niai aminti, i apol
vomil frichi partea acsta.
flare mijlcele folosite la latirea cuitului
lui Emineseu unulil din cele mal ridicule
este imittqiunea, sa chiaril plagiarea criticei

www.dacoromanica.ro
 - 181 -
francese. 0 natiune ca cea frances se inte-
lege dela sine, cA, are o literatur critie frte
desvoltat i adnc. Cci o critic, care are
inaintea sa pre unit Racine, Voltaire, Moliere,
Hugo i altil, a avutii ocasiune a se scobori
in adncimile sufletuluI omenescil, canda elil
apare ea geniit In lume, i a observ acolo
vibrrile i oscilrile acele, ce nu se maI in-
timpl in alte suflete. De act se pte ved,
ce lucru cutezatora este a smulge din tlitica
frances eteva observrI fine i esprimate frte
subtil, si apoI a le aplie acele la Eminescu.
CeI nepriceptori rmnii uImi, frapati i
frmecatl de atarl observrI, si cuget, c teste
acele suntii scse din Eminescu. Unit omit
instruitt din contr ride, cnd4 vede atari
lucrurI aplicate la Eniinescu, i Il vine chiaril
grt, cAndii vede, ea ce versuri se aducii
din Eminescu ca esemple la acele observrI.
Ori ce Romnit de inim ins trebue s, se
mhnscfi adncil In sufletulti s de o
atare procedur in imbetarea publiculd.
Avem de cugett de alt dat, candti
vomit dispune de timpi, a parodi critica
poesieI romne de dlti Maiorescu cut aceea,
e vomit ls din ea esemplele aduse de
dinsulii, i le vomit inlocuf cu de cele din
Eminescu, ea s alb chiarit i dig Maio-
rescu o oglind fidel, a geniulul" sei
adoptiv, ea care a batjocoritii ast-fel li-
teratura ruistr i a degradati aa tare pre
neultatil nostri Murganii, Bolintinean i
Alesandri. Atund vorni aduce cAteva speci-
mene i din abusurile cu eritica frances.

www.dacoromanica.ro
 - 185

Eminescu blasatii In cugetil.

Scopubl 141.01 'MU lie a studiulul de fata
a fostii, ca sa punemtl In lumina cea ade-
v'rata genialitatea pretinsa alui Eminescu.
Facndll acsta s'a pututtl ved o parte In-
se'mnat si din obiectultit pIrtii a dua, va s
(Peg., ca Eminescu a fosta untt sufictii cu totulg
blasat In cugetit. Cci ngenialitatea" i bla-
sarea suntii la elil In o legatur frte strins,
una este unit Insotitorit nedesprtittl, unit alter-
ego altt celelalalte. Pentru aceea In partea a 145ua
vomit complet numai In putine cuvinte aceea,
ce cu privire la obiectulti el nu este deja
evidenttl din partea
inainte de a Intr In merituhl obiectulul
este Ms de lips, s fimil In chiaril cu
ce traue sl se dea caracteristicel, c Emi-
nescu a fostil unit suflettt: blasatii n cugeta".
blasatii se traduce In limba
romnsca de comuml cu cuvIntulti :
Cu tte aceste : blasatii timpiai nu esprim
aceeall notiune. Cci pte s, fie cineva timpitii,
fr sl fie si blasal, i din contra blasatii fr
s'A, fie si timpitii. Stupidultl pentru esemplu
este tinpitti, Insa nu e blasat. Unit filosofil

www.dacoromanica.ro
 - 186 -
pessimist 'Ate fi blasatii, Ins& nu e timpitii.
Cu 'Vote aceste In limba nstr romnsc, nid
uml cuvIntil nu esprim mal corectii idea bla-
satuluI, ca cuvIntuld: tmpit, desi nid acesta
nu o esprim adecuatil.
CuvIntul blasatii se folosesce In nties
fisiologicit si In Intlest1 psichicil. In Int1es4
psichic numimit blasatti pre und individit ne-
susceptibil de desftrile propriI sufletulut
Nesusceptibilitatea acsta Ins nu provine din
vre-o necapacitate nedesvoltat, ci sat din
aceea, cit desftrile le-a gustatil prea lute si
fr regul, sail le-a gustatfi deja In msur
prea mare. In casulti Inti anticiparea, In
casulti alt1 doilea necumpaulti este ceea ce pro-
duce nesusceptibilitatea acsta numit blasare.
Din nesusceptibilitatea acsta provine,
cl ccitt blasatil are o minte i o inim ca
legat In lanturI. MintiI Il lipsesce avntuld,
inimd 11 lipsesce caldura. Mintea, desi 'Rite
cit puternica din fire, zace Incarcat cu unit
balasta re care de cugete, earl o Impeded,
si nu o las nid cnd, s se urce pn la
Inltimea, la carea ar' put. Din legAtura
cea strins Ins, In carea se afl mintea cu
inima, urmz6 dela sine, &A la unit atare in-
divida i inima rmne rece fat cu lucrurile,
ce misc, agit i cutrier pre alii. CAcI
ceea ce minii nu-1 place s, cugete, aceea nid
inima nu pte sit Iubsc. De unde blasatula
este asa 4icndil ca mill staml de ptr
printre ceIalalp muritori.
Acesta este cela dintkia
blasriI. Sufletulti i inima blasatulul suntu
In stadiulil acesta Incunjurate ca cu o negura,

www.dacoromanica.ro
 - 187 --
carea face, ca sufletula s nu ptI ved lumea
acsta In lumina, In carea altcum ar put sd,
o v41, r inima sd nu simtscd, ceea ce alt-
cum ar put sd simtd.
De comund Insd, blasarea nu r6mne
numai In graduld acesta, In care and put
thee, c'd caracteristica eI principal este numai
apata. Ea este und vititt i natura vitiulul
este, ci daci nu se desridicinzi de tim-
purift, cresce din ce In ce totil mai tare, pini
ce nu odat se preface In manie. Astfehl
este i cu blasarea. La Inceputi apare maI
multd ca o aptia &tit cu lumea. Nevindecat
1'110, cresce din ce In ce tottl mai tare, pin&
ce Intri In stadiuld ahl doilea, stadiuhl anti-
patiel fati cu lumea. in stadiuld acesta bla-
satuld nu e numal indiferenttl fat cu lumea,
ci In himea, ce-hl Incunjurd, nu vede dectit
und inimicti neImpacatit pre care Ild uresce
din tota sufletulii sdit. Pentru aceea In sta-
diuhl acesta se nasce In sulletuhl blasatulul
aceea, ce germnuld numesce: Weltschmerz,
(audit de cte ori lumea acsta vine In atingere
cu inima lui, totti-deauna I-o rdnesce, ma II
rdnesce inima chiari i aceea din lume, ce
pentru altil este alinare. Inima blasatuluI
este atund ea o fortdrt slabd, pre carea
dupi prerea luI o bombardzi lumea Intrgi.
0 atare stare insi nu pte sii dureze
multi. De unde antipata fatit cu lumea
trebue In scurtti timpd s se prefaci In o
sarcin nesuportabil, care este aid treilea stadhl
alti blasril. A trit Insi In o lume, pre carea
o ursei din sufletii, este o atare sarcini, sub
care trebue si Imbrncse umerii ceI slabi

www.dacoromanica.ro
 188

omenescI. De aceea Intregti blasatulti este In

stadiul acesta absorbit de unti singur cu-
get, de cugetula teribilil de a sapi odat
de lumea acdsta. De unde In stadiultt acesta
de comunti In scurt timpti urmz catastrofa,
eti blasatubi satt nebunesce i apoI mre, satt
se sinucide ; sad principele negru alti um-
brelorti" II Incunjur mintea cu vlult1 noptiI
spre a-Iti duce In Nirwan", satt chinuitti de
bla esistintel se arunc cu capulti la vale
eilt Insusl In Nirwan", i cu acsta se fi-
nesce trista dram a vieteI blasatulul; mrtea,
cortina veei, cade, i blasatulti Intr In pa-
ra disulti", Iii carnevalultl" neesistintel, satt
cum clice Eminescu: reIncepe eterna pace."
Atunci blasatulti este fericit, fiindtl-e are
pace de lame, care nu-l maI nelinistesce In
somnulti vecinicti".
Premitndu-le aceste ne punemil Intre-
barea, cum st lucrulti cu Eminescu ? Vita
lui pfin de curiosittI si pasI necugetatI
capritiosI ne art, c eltt dela natur a fost
unit omit cu unit s aka' confusti, disordinattl
aplicatil la extreme. Ins6tattl On la ne-
bunie de sciint, tottql nu o a pututti duce
pn acolo, c'atti s fac studiI sistematice In
vre unti rama re care, prin ce punl o
bas cultureI s,i asecureze o subsistintl
baremit in cttl-va secur i independent.
DNA, ce a Invtatti ctit-va prin BotosanI
Cernluti, de-odat fuge dela scla, ca sufleur
cu o societate de teatralisti. Umbl dup
aceea prin Blasitt fr de nicI unit scopti,
numal fiindit-cA autfis6 de renumele
Se duce dupl aceea prin Germania, ca s

www.dacoromanica.ro
 - 189 -
studieze pre la universitti, cu tte el II lipsi
pregtirea sistematic pentru asa ceva. Din Ger-
mania se Intrce nclusitil de filosofia luI Scho-
penhauer, i astpt, ca Ora s-I dea One ca la
ceI ce a fatutti In strinAtate studil In tag
ordinea. Unil atare omit se Intlege dela sine,
cd, In o trd, regulat nu putea s trscd,
death numai ca jurnalistd, singura carier,
In carea nu te maI Intrb nimeni, cd, fatufaI
sail nu studil sistematice.
Acum und om ca o atare natur cu-
risi numal atuncI ar fi pututil ajunge la
ceva, dacI de rnicutil ar fi fostil crescutil In
disciplin, conducere i supraveghiare regulat,
maI pre susil de tte In religiune. Bietuhl
om Ins a crescutd, cum cresce arborele sl-
baticil In pdure, negrigitil de nimeni. De
unde nu e mirare, d tt vita lui e mal
multil tragicomicl dectil seris. Er ca-
ptuhl ar fi fosttl minune, dad, nu 1-ar fi
fosta asa, cum I-a fostd, dupd, ce precum
vomil ved, la captuld acesta ail mai contri-
buitil i alte Imprejurri.
ngeruld celd fed all lui lns a fostil Scho-
penhauer, care mult a acceleratil procesuld
blasrii i descompuneriI in sufletulti lui.
Dispretulii idealeloril este de comund nota
caracteristicl a indiviporii , cad ail cetitil
multil fr ordine, fr sistemil i frl
ins ail consumatil putind ; a indivicploril, cari
nu ail fAcutil studii sistematice niel Intr'o sciint.
I-se scol omulul pruld in capil, cndil aude,
ce idee ail atari rneni despre lame, si cum
dejosscil eI tte idealele acesteia. Din premise

www.dacoromanica.ro
 - 190

neInsmnate tragil nu odat nisce conclusiuni

asa de cuteatre cu privire la lumea Intl**
MA Iti vine a crede, ci nu suntti cu mintea
la locii. De aceea ataff menI si all aplicare
de totti mare spre pessimismil. Sufletulil lord
simtesce o sete bolnav de sciint, suferti asa
4icndil de hidropica sciintei. Base le Ins,
pre earl voescil s-si ridice edificiult1 sciin-
tificil, fiindil-cg, suntti fr, de nici unti sistem,
sunttl attti de slabe, cIttl tottl ce se ashj
pre ele, nu pte av Did o consistint, se si
hulue numal dectil, rl setea le rmne ne-
stImprat. Lucruhl acesta de Sisiphus se
Intlege dela sine, cl-I face aplicati spre pes-
simismti fatl cu lumea, cu bite cl nu lumea
I-a condamnat la lucruhl acesta zldarnictl,
ci s'ail condamnat ei 11100 pre sine, si ei
si nu lumea suntil de vin, el nu potti ajunge
acolo, unde voescil.
In stadiult1 acesta se afi Meted Emi-
nescu atunci, cnd Convorbirile literarie" II
atrasr atentiunea asupra WI Schopenhauer.
Smburele blasilrii si ahl pessimismului cr
deja In sufletulil WI. Atunci pessimismult1
radicalti aluT Schopenhauer a trebuitti sl facl
asupra lui o impresiune adnc, cad /n eh'''.
a afiattI espresiunea cea mai adecuat a
gtrii sale sutletesci, a aplicArif sale spre pes-
simismil contrase prin studiile sale neregulate.
Ehl vede deja, el lumea trebue despretuit,
c nu e vrednic, s trsc, omulti In ea, &Ad'
a WC In ea, Insmn pentru elti a trai cu un
sulietil plinti de dorinte confuse si maI multi'
instinctive, ce nu se potti Imp lint nici calla
pre deplinti. i apoi dect a till astfehl, e mal

i 1

www.dacoromanica.ro
 191

bihe a nu mal trf. Nu vede, srmanultl,

ca dorintele lui suntii numai simptomele prime
a morbului WI sufletescil, pre care Schopen-
hauer ave sa-111 facl incurabill ,i t
acum! Ceea ce crede chi despre lume fr'
a sci, el pentru ce crede, afl c e resultatult1
filosofiei until filosofli pretuitil In Ora sa de
unii fiirte multtl, si pre lng aceea null re-
sultatil espustl cu unti grandiosti aparatil
sciintfficil, cu un stag si o dictiune rpitre
si cti o consecint rbg si neIndurat. Ce
fericit a trbuitil atund s se simt Emi-
nescu! Bite mai fericitil n'a fost nici calla
In vit. A te Intl lni In cugetare cu ung
Schopenhauer, a afl in eltl totil ce afli In
tine, si a te convinge In simplicitatea ta png,
din colo , el drept ati clistt btrnii, el :
magna ingenia conveniunt, a trbuittl s-i pro-
cure lui Eminescu o mngere mai mult dectil
comun. Tare credem, c atund Eminescu
va fi strigattl ca Archimede Efeilza ! Nu
vede Ins, el pessimismulli lui Schopenhauer
l'a produstt Intaill si mg Intitt o cugetare
filosofica ager , deprins si cultivat prin
studiti ordinatti , precndtl la WI aplicarea
spre pessimismil er numai urmarea firsca a
crescerii lui cad vitiate si a disordinii de pn
atuncI din vita la Nu voimtt prin acsta
a escus pessimismula lui Schopenhauer. Cad
se poftesce de o parte mult lips de sim-
tire, ra de alta mult inconsecint, ca s-hl
pt cineva escus. Ce voima, este nu mai a
art diversitatea procesuluf nascerii pessi-
haismului la Schopenhauer si a aplicArii spre
eltt la Eminescu.

www.dacoromanica.ro
1 - 192 -
De atunci apol putemil dice, cd Emi-
nescu n'a mai tritti, fri Schopenhauer a
trlitti In eld, ma pentru WI In lume nu mai
esist nimic, ce si fie vrednicd de atentiunea
lui, decat numai si numai Schopenhauer cu
filosofia lui. Prin prisma filosofiei acesteia vede
tot, si tot ave sd, se contopsa In ea. Dud
a continuat si mai departe a ceti si a-si
*PO cunoscinte, aceea era numai, ca msu-
rndu-le tte dup filosofia acsta s, afle In
frun0 si In rba probe nu si arguminte
pentru adevrulii ei.
Emotionatil de filosofia acsta compuse
atunci Eminescu poesia sa: Epigonif", carea
oglindea frte bine starea lui sufletsc de
atunci. Nall nu s'a Impedecatti de Schopen-
hauer, era si elli Insutletitd de idel nationale,
ma chiard si umanitare si morale. Iubi Ro-
mnia, Ihl dure de Bucovina, stim multd
pre barbatii nostri mari si uri mai cu sm
coruppunea tinerimii, cum se pte ved din
poesiile publicate pre atuncl In ,Familia" :
Ce-t1 doresa eit tie, dulce Romnie!" Din
strdindtate", La Bucovina", La Heliade",
si Junii corupp". Cnda a scrisd Epigonil"
Msg., atunci ideile lul de mal inainte erati deja
In lupt cu pessimismuld cosmopolitd alui
Sehopenhauer. Se pute preved, ca invin-
gerea va fi aluI Schopenhauer, fiindii-a mai
tte bastinele sutletului lui ere' deja ocupate
de chi, si ideile de mai inainte ere' aprpe
de retragere. Cu tte aceste lupta Ina nu
er decis. De aci vine, de In partea intie
din Epigonii" Eminescu Ina totd e Insufletitd
de Alexandri, Murdsand, Boliaa, Heliade si
1

www.dacoromanica.ro
altiI. Ma putemil dice, ea,' de uniI Inca este
prea Insufletitti. La partea acsta se vede,
ca, a lucratil frte mult. Pn canal a luerat
Ins, Ong atuncI Schopenhauer a cuprinsti
tottl sufleluhi lut Ideile de maT Inainte
a fostA Vote alungate i luate la fuga care
in catr. Schopenhauer a triumfatii In lupt
strigandii : Am Invinstr! Infige In sufietuli
lul fiamura sa cea ngr, ce er acum
flamura InvingeriI. i ta c la cap6tulti
Epigonilor" Schopenhauer este singurd sin-
gurelti i domnil absolutil In sufletul luT
Erninescu. De aci In colo apoT nic'irT nicI
cea mal mica, urm de lucrurile, ce-lil
maI Inainte. Romania, Bucovina, He-
liade , Alesandri, Mur6anti, grta de juniI
coruptl ail perit din sufletulii lul pentru
tot-deauna, ca 0 cum s'ar fi cufundatil In
Nirwan".
Remdnefl claret' cu bine, sfinte visionare
Ce creati o altd lume pe asta lame de noror
le dice eu la capetulti Epigoniloril" la top i
la tte aceste. Loculti RomanieI i ahl Buco-
vine! rail ocupatti Egiptul 0 India , aluI
Heliade i ceI Schopenhauer i Budha, r
a aversiuniT de juniI coruptI l'a ocupat gugu-
lirea sensualismului lui Calinti" 1 Cataline.
Niel un ideali ma! multil In el nu mal
vedemil, de0 er Inca numaI In etatea, In
care sulletuld omulul zace sub povara idea-
lelortr, In etatea, In care genii! nobill sufer
de comunti de morbul idealismulul, de care
niel fruntea Incretith, niel pruiut albitir nu-I
pte vindec deplinti, catil cu drepted 10
Intrb poetul Biirger inima:
13

www.dacoromanica.ro
 194

Leise sinkend faltet sich die Wange,

Jede meiner Bliithen welkt und fllt ;
Herz ich muss dich fragen, was erhlt
Dich in Kraft und Dille noch so lange? ')
Si Emineseu ? ine nu ar fi trebuitti s
scape de scderile tineretelorri, si suferi deja
grett de ale btrnetelorit E gretos a ved
unit tiarti de 20 de aril' Incaruntit deja.
Este ins teribil a ved un atare tinrtl
cernit in tote' sulietultI de funinginea pessi-
mismuluI ea Erninescu. Adevkatti Epigonii
aluI Alesandri, Bolintinean si Mursanil
frunda uscat, primvra, corabia deschiat
la plecare, meteor stInsrl Inainte de a fi
vNutii, sari precum se numesce el pre sine
InsusI : ,.
Simtire rece, harf sdrobit,
Inim btrn urit."
Eminescu ar' fi fostri firte inconsecuenta,
dae poesia acsta compus In aerulii celti
nod al filosofieI luI Schopenhauer nu o ar' fi
trimis la Convorbirile literarie". CACI do-
mnil dela Convorbirile literarie" II Indrep-
tar privirile spre Schopenhauer, si nu do-
mnul Vulean dela Familia". De aceea cu
Epigonil" s'a si adresata pentru Intia dati
cltri domniI dela Convorbirile literarie",
cart v&Ind, ct de negenatii apare In
Epigonil" pessimismulii luI Schopenhauer, Ilti
primir bucurosit In pleiada lor, ma Incepuri
I) tacetisefil plechmitt-se se incretesce obrazulti,
fiesce care dintre &wile mele se vestejesce si cade ;
Mir* trebue s te intrebil, ce te tine incI asa de
mult in putere i bogtie?

www.dacoromanica.ro
 - 195 -
aI proroci numai dectti genialitatea lui
Eminescu, ce ave s ne umpl re andii de
mirare.
Curiosti lucru! Eminescu scrise deja
destule poesii pnin Familia", pn ce nc
nu er infectatit de pessimismulti lui Schopen-
hauer. Si domnil dela Convorbirile literarie"
le cunosceati si pre acestea frte bine.
totusl Pad ignoratti pre deplin i n'ati voittl
scie nimica de genialitatea lui", pnl ce nu
stricatti i Incurcattl mai utiii capuld
cu Schopenhauer, i cu capulti In starea acsta
s'a presentatti inaintea dInsilorti punendu-le la
pecire tte ideile lui de mal: Inainte. S ne
spun domnii dela Convorbirile literarie", cum
e cu putint, ca genialitatea" lui Eminescu
sit nu fie datti niel umi semml de esistintg,
pitn Ulna a scristi nurnai In Familia"
pn cndti n'a cetitil pre Schopenhauer ? Sati
dr genialitatea a sritti din capulti lui Emi-
nescu numal atunci, cndti s'a loyal de Scho-
penhauer, cum sare setmtu.a, numai cndii
otelulii se lovesce de cremene? Presupunemti
mai multti despre dmniT, decht s, eredemti,
e credit asa ceva. Singuril spiritula de clic,
care ar trebui s lipsse din ori ce Intreprindere
literar seris, le-a insuflatti neconsecinta
acsta. Ma spiritulti de clicA I-a dus i mai
departe. La 1884 Donmula Maioreseu a aflatil
cu cale a ed Intia colect,iune de poesii de
a luI Eminescu. In colectiunea acsta n'a pu-
blicatA niei o singur poesie de a lui din cele
aprute In Familia" , cndtl inc6 nu er
Schopenhaueriand, de siguril pentru el nefiindti
Inca molipsitti de ideile lui Schopenhauer ,

13*

www.dacoromanica.ro
 196 -

genialitatea" liff nu pltei nimica. Mare

putere magica trebue s zach in filosofuhl
acesta, catti cum se atinge cineva de elu, Indath
Ii cap6tA, i genialitatea valre. Ail In poesiile
luT Emineseu din Familia" de locd nu este
genialitate, dad, este In celealalte? Irnperfec-
tiunile, de call suferti cele din Fand lia", de
loc escush pre Domnuld Maiorescu.
Cci Insusi recunsce, c i cele din Con-
vorbiri" sufer de imperfectiuni. Nu imper-
fectiunile, ci rT spiritulti de clich literar a
Impinsil pre Domnulti Maiorescu si la incon-
secinta acsta. k5i th c cu tte c Familia"
cu Domnulti Vulcand fi attil de ignorat In
ttl comedia cu cultuld lui Eminescu, totusl
vedem i pre Domuulti Vulcanti sufindil In
cdelnita si chrndd lemne pentru altariuld
lui Eminescu.
Tte inconsecintele acestea formzh un
nog momIntti comicil In suirea lui Eminescu
pre seam geniiloril. Spirituld de click care
l'a buricatti la dehl, este evidentti din capuld
Domnii, earl' ai. cea mai mare parte
la inscenarea cultulul lul, nu ail voiti. sh scie
nimica de tte poesiile lu, call le-a wrist".
Inainte de ce n'a juratd ca mad fanaticil pre
ideile lord Imprumutate dela filosofuhl
'nand ahl desperrii. De unde sustinemd
cu tt hotrIrea, eh' dach Eminescu n'ar' fi
adoptatil ideile filosofice ale Convorbirilorti
literarie" i n'ar' fi Intratil In corporhtiunea
domnilorti dela organuld acesta, ar fi rmasil
ignoratti pentru tot-deauna, i ar fi peritil
din lume ca und ornti de rnd. Ma; dach
s'ar fi Incercatti cineva preamri ca pre

www.dacoromanica.ro
 - 197 I

und genii, Convorbirile literarie" ar fi ficutil

opustiunea cea mai mare.
Este frte durerosii, cd, In tiara nstr
literaturi trebue s A constatinad asa ceva, siInci
In o cestiune de o importanti asa de mare, cum
este cestiunea WI Eminescu, In care suntri In
joc interesele nOstre morale cele mai marl si
mai delicate, cti unil pasti gres,itil pte si
albi urmri funeste pentru (Ted de ant Domnii
respectivi Ins In usurinta lord ad smnati
vntd, si nu-si aduc arninte, ci vord traui
sa secere viford. Pte n'ad cugetatit la aceea,
cd, preamrindil atta pre Eminescu Inaintea
tinerimii, se vond afl tineri destui, carI spre
a ajunge si ei acolo, vord incepe ca si elti
a url lumea, pn cndd Ind, nici nu o eu-
nosed , vort Incepe condusi chianti de ura
acsta a gust numaI plicerile ei cele mai
usre si mai sensuale despretuindu-le pre tte
celealalte mal nobile si sufletesel, carI se pro-
curt numai cu lucru si trudi multi,. Nu sl-ad
adusti aminte, cd, destui void afect capkulti
celd tristil si tragied ald. lui Eminescu, si se vorti
simti fericiti, dact umblndil din aventurl In
aventuri fr, de un principid conducitord sd-
n6tosti, si mnati de o fantasie neregnlat, nemo-
derati, si necultivat prin studiulti scriitorilord
adevratd clasici, In urrni vort ajunge la
paralisa sufletului, la alienatiune, ea Eminescu
In el' sd, fie deplind. ii durere ! s'ail IntIm-
plat(' si pint acum casurI, de tineri buni si
de sperare, orbiti de laudele lui Eminescu,
ad Inceputil a afect alienatiunea luI. Mai
bine nici o literaturd, , decItil o literaturg,
carea sd, aIb atari urmrl In tinerimea nstri.

www.dacoromanica.ro
1 - 198 -
Nu si-ag adusil aminte, cg ceea ce s'a
cu nefericituld Eminescu, aceea usorg
se IntImpl cu imitgtoriI luL Cgdi dupg
ce Eminescu a gustattl odatg pre Schopen-
hauer si a vclutii, ce primire cordialg i-s'a
preggtitti pentru aceea In Convorbirile li-
terarie", s'a cufundatil totti mai tare In ideile
lui, ma i-le-a Intrupattl In tt conduita
vita sa. Elti sracuhl nu vede, ctil de
cuminte suntil fatg cu citi ceiaIaii adepti: ai lui
Schopenhauer din Ora sa. Acetia cetiag.
pre Schopenhauer, liti admira, Ilti traduceati,
senati despre chi si-lti, propuneati de pre
catedr cu multg Insufletire. Se pg(l.iail Insg
ca de focg acomod vita dupg ideile
maximele, ce curgeati In modg naturalg
logicil din filosofia lui, ori &al a vrutti a le
ascunde. Scriag, ce e dreptg, s,i propuneal,
cg, lumea acsta e rea de tot, c tte des-
fltrile ei suntg nebunii, c e mai bine a nu
fi deatg a fi. Cndti. puneatt Insg pna josti,
sag se scoboriati de pre catedr, i din lumea
visurilorti lui Schopenhauer se scoboriati In
lumea real, atuncl lumea acsta le er dragg
de totg, cgci de sigurtl o aflag, eh nu e chiariti
as,a de rea, catg sh nu se plgtseg a trgi IntrInsa,
el suntt Intr'Insa s,i desftri cuminte,
urmg totil e mai bine a fi dectit a nu fi.
Inconsecentl erati domnii acetia, ce e dreptg,
MA, aveag praxa lumit Nu w Ins bietulg
Eminescu. Elti a fostg mai consecentil4 alai
sincerg. Eli ce OA In teorie in Schopenhauer,
aplic totg In prax. Pentru elg lumea acsta
a Incetatti a mai esist i. a mai av ceva
Indat, ce a cunoscutil pre Schopenhauer.

www.dacoromanica.ro
 - 199 -
CeIalaltI domni descriatl frte frumost.
pre nimica", pre Nirwana, In care dup dInsif
si magistrulil lortl zace fericirea adevrat a
omultif. Candit eratI MA, aprpe de Nirwane,
atunci bteaft din mni si din pecire, ca s, nu
ma In ea. Nu asa Ins bietult1 Eminescu.
Dup ce Schopenhauer l'a ridicattl pre muntele
filosofiel luT si de acolo I-a artatil Canaanuhl
NirwaneI, ar fi doritil s aib aripi, ca sbu-
rndri s pt ajunge maI Iute In ell Nu
mai vis decttl de Nirwan, ca de una pa-
radisti perdutii. De aci a urmatti apoT, de
In luerrile luI poetice maT niel cndti n'a pututti
s, se insutletsel de obiecte acomodate pentru
a-111 inspir, ca s producl ceva Intru adevrti
frumostl, dac, ar fi pututtl. trecuttl
obiecte de acestea destule pre dinaintea ochi-
Cele mai multe Ins, ail fosttl pentru
citi numaI nisce fantasme, pre carl este nebunie
a umbl s le primp. Fantasm, e patria, fan-
tasm libertatea, fantasm eroismultl armateT
tril sale, fantasm, aspirtiunile until poporil
ca celti romnescil, fantasm vIrtutile trecutuluI
triT i natirtniI sale, fantasma, brbatil.
fantasin idealele omenimiT, fantd,sm simtirile
nobile din peptuhl omulul, totil fantasme, umbre,
ce trecii ca unti conductil de imaginT negurse
pre dinaintea mistr, tot mereil, Ong, ce ne
afundmil In mormintele, ,ce ne astpt, des-
chise". i dac cte odat, In cte un in-
tervala lucidtl consider i elit ceva din lumea
acsta de realitate si se opri spre form
unti obiectii, de poesie, acsta niel odat nu
tinea mult, i In scurt timptl 61.41 iltl vedemil
aiurndli, eti nimica nu e reahl In lume, nimica

www.dacoromanica.ro
 - 200 -
n'are valre, totii e pulvere, fum, nimica. De
unde tte poesiile lui mai marl neerotice se
finesca tot numaI sail cu indiferentismuhl
fa0, eu vita i lumea, sail cu metafisica lui
Schopenhauer. Asa suntil : EpigoniI, impratil
proletara, Satira I si altele, In carI In tte
Incepe ca om i finesce ca mil filosofil
Incepe a cnt pre lira inimeI, care Ins 'lute
se descordz, i apoI finnd In Eating lira
spart finesce In tte cu uml discurs sect' fi-
losoficti. Ma chiar i cnd In atarl intervale
oprindu-se la ale unii obiectil ca la o rea-
litate, st mal multil lng el, niel odat
nu a pututil sl-li privscl din partea cea
poeticA, ci de multe ori chiar din partea
aceea, In care mal putin este acomodat de
obiecti alit poesiel. Pentru aceea cnt eli
erotismul numaI i numaI Intru ct e
sensuali i animalicA; pentru aceea pessi-
mismula e considerat de elil numaI din partea
luI filosofic, i niel cndi din cea sentimentali ;
pentru aceea suvenirult1 lui i*fanti cel mare
amestec In prosa politiceI; pentru aceea
dintre domniI Romni cehl mal simpaticil Ii
este Tepes Vod ; pentru aceea nu-la misci
atta miseria proletaruluI, ctil mai multi prin-
cipiile comunistilor, pentru aceea II este mai
dragil Egiptuli ea Romnia. Ma si obiectele
acestea le confund unele cu altele, cum con-
fundimil In visa si In paroxisin imaginile
scenele, ce ne ocupi sufletulil. De aci vine,
de la el singuratatea, melancolia, medittiunea
altele suntii concepte, ce ail un cuprinsil
nu numaI diversi de celt1 comuml, ci chiari
contrarit acestuia. La elt sin-

www.dacoromanica.ro
 201 -

gurAtatea, In care a tte suflete i afl mn-

gere i linite, este ridicul, la elti melancolicul
nu plnge, ci rlde, la OA pre omil In pus6tiunile,
In cari ar trbui cuprind fiori,Iltt cuprinde
numal tristet, la eut iniinicuhl politicit nu e
o fiint onest, care Inc& II are convictiunea
sa, ci unit famenti", care niel numele de omit
merit, la chi. un Dad' nu este unit
barbarg, ci unit erudit si beletrist din se-
cululd alit n6u6spre4ecelea, la chi diavolulit
fr a se desbrc de inima cea rea se pre-
face In lingertl, la elit Epigonil nu sundi mai
ci i mal marl ca antecesoril i egali cu
Din punctulti acesta de vedere poesiile
ILA le-amti put astan cu o bibliotec, In
care tte cArtile mina! ased,ate Intorsti si cu
capulti la vale.
Cndil voesce Ins a se ridic In sferele
sublimulul, atunci apol trece tte marginile,
ttit cugetarea lui i perde centrult, msura
cea delicat a sublimulul IT cade din mn,
de cumva a avut'o vre-odatl, i In Met de a
ajunge sublimula, cade In ridiculti, Insit nu In
ridicuhilti celti plcutti dint, ci In ridicululd,
care destpt comptitnire. In locit de a de-
pinge in cuvinte scurte i cu repejune, se face
atunci verbosil ea o baba btrn, In loct de
a purt unit penelti fiat pre fibrele si stratu-
rile cele mai delicate ale inimeI, crc imaginile
cele mal drastice, fr a cut, cit re suntit si
frumse sail nu, si nu se Infir niel de scenele
cele mal nenaturale. Ast-felti la Oil Daculit nu e
numal descurAjattl, ci nebunti, tristulti, pentru
c l'a parsit amanta, nu e tristti, ci des-
peratit pn la turbare, codruld, care rspunde

www.dacoromanica.ro
 - 202 -
la Intrebarea, c pentru ce tow Intineresce,
nu e gratios i plinft de spiritti, ci absurdti,
cu gloria lui nu pere de 136-
trnete sail din cause marl, ci pentru-cl un
mag a cetitti sftnulti Intorsti", cel ce simte
durere, la elti nu se vaet, ci e freneticti, plce-
rile dureriI, cum le numesce Ossianti, la elti se
prefacil In grt. Ma cte odat, asa e de escen-
Heft, MA voindt a destepth, In gradti mare ima-
ginarea nstr, nu ne present tablouri plcute
cu o ornamentica moderat i simetric, ci nisee
tablouri teribile destinate pentru nisce nervi
grosi ca funia. RugAciunea mud Dad. si
Desprtirea" sunta unti modelti de caosti de
atari tablouri. Aci vedemil cni , ce rupti
initnele din trupurile ennenilorti, aci vedernit
cadavre, ce zae In drumft aruncate, aci vedemii
pulvere din trupulti omenescii Irnprtit In
patru vnturi, aci vedemil tirani mai 1.61 dectii
canibalii, earl' mortult IT arunca petri In fatl,
aci vedemil corbi, ce IntunecA srele, i alte
spaime, de call st omulti s eapete sgrciuri.
Chudil Ins nu-i succedil niel atari tablouri,
atund alrg la multimea cuvintelor In cre-
dinta, cui noianult1 lor va suplini lipsa sim-
tului. Atunci este bietulti Eminescu ca artitii
aceia barbari din India, cart' Vria jeilor o
ati esprimatti prin aceea, ca le-a fcuttl ate
clece OA, la cinci deci de multi. 0
classic de cuvinte este poesia lul
Mortua est". in poesia acsta umbra' Emi-
nescu fr trbl prin raiti i prin iada, sparge
ceriuhl, cerne lumile, i sdrobesce harfa si alt-
cum stricat, merge pun& la capetul lumii,
apoi umilit, ploatti, i ostenit, ctti de

www.dacoromanica.ro
 203

abi sufl , se trezesce btndil In use la

Schopenhauer.
MaI blasat. Ins este Eminescu In
folosirea epitetelorti si a metaforelord si In
descrierile naturet Ceea ce e plcutil i unti
daril aid naturel sa all lui Dumnedeti pentru
alti muritorl, la ela capag maI tot-deauna
epitete, prin carI e caracterisat tom partea
cea la prere rea. Nu-ll emotionez nicI
cndil ceea ce e simpatic, ci ce e antipaticti,
nu ceea ce ne mnge, ei ceea ce ne umple
de fiori. Fie obieetul dad de frumosil, ctri
de plcutil i interesantil, atta 116 calla, Ill
esaminz, Il intrce si litt Invlrte, pn, ce
OA In elti unil defect, o pat ngr undeva,
apol Indat 11 drt epitetulil dup pata
defectulti acesta. Pentru aceea In epitete mal
tot-cleat-ma sail e nefirescil, sail rmne la
calea jumtate, satt maI adauge ceva, prin ce
apoI stria, totil, ce a disil. Un atare epitetil
interesantil, din care se vede totil-odat si
slbiciunea i pessimisinulil i blasarea
aframil iii poesia cea confus: Se bate me-
Aiel vorbindil despre
numesce: varne& vieN, ccI Intr' adevril
sornnulil Iea mult vana din vieta nstr.
Din insmultatea fisiologic, i psichic a
somnuluI, din plcerile lui cele mimmate, din
valrea luI eca mare pentru Intrgl natura
organich, din natura lui democraticI nu l'a
irnpresiunatil nimica. Ce l'a impresiunatil, a
fostil numal imprejurarea neplcua, el som-
nuld prea multI ritipesce din vieta nstr,
de aceea l'a numitti: uonsulil vietri. Cu ctil e
maI nobili i ma): simpatial unit Shakespeare,

www.dacoromanica.ro
 204

cndit In Macbeth numesce somnulg sIntulit

somml" i ntrtea vietil fie-cdrel Ple", Insl
scalda Ostenitulul, balsamulii inimlorii rdnite,
bucata principald la pri'mdulii sag cndit
pre Henricit alit IV-lea Hit face numscl:
Mgrigitoriukti ficlel al naturel respirante"
sag Spaniolulit Calderon, cndil In Gina lul
Baltasar" flit numesce : vening clielc, ce finhtd
singi rile, Inchisre pldcutd, imaginea morlii, insd
nu imagine, de care ne spdridmii, ci de care ne
apropidmii, ca de unii arnic, sag Virgiliti, cndil
dice, el e unit darg alti 4eiior, cg, somnulg
In unit modil asa plIcuta se vIresce In ()mg.')
Eminescu Insg i epitetulti acesta alti som-
nuldi de : vaine0 al `n stricg i liti ni-
micesce, cndil neputndg durrni, se plnge,
cg, vamesulg acesta alti vieta nu vr sg-I Tea
vamg". Clci In lumea acsta vamesil" nu gre-
sescg prin aceea, cg, nu voescit sg lea van*
ci pun aceea, cg leati prea multg, vamg. Ast-
felt' prin ceea ce a adausg, a fgcutit tottl
epitetulti i ridiculg. CAA re nu e ridiculg
a te tngui In contra unul vamesit, nu cg
luatit prea multg van* ci cg nu voesce
sd-rl lea vamd" ? Dacg epitetulit, ce l'a dat
citi somnuluI, a fostg nefirescii, fiindit-cg, a
OM din mitt sufletti blasatti pentru lume,
atunci att trebuitg 0, fie nefiresd i tte
urmgrile, a trebuitit sg, se tngue, c vamequlii
nu vr sei4 lea vamd". CAW de frumosg i fi-
rescit se plnge In Shakespeare Henricti IV,
calla nu pte durmi.: 0 blandule
1) Dono divum gratissima serpit.
Aeneida

www.dacoromanica.ro
 - 205 -
pentru ce zaci, tu mat bine in colibt afumate
intinssa pre patii de pale gi legeinata de muscele
de npte, decellg In satele pline de parfunai ale
celorg mart qi sub baldachinele tronurilorg pom-
pse intre cntece i inelodit dulct? Tu deg
stupiclii, pentru ce te tu aa bine la dinenii
de jog ?
Chiaril din contra se prt Eminescu,
cand '. are unti ce trist Inaintea ochilorti.
Atuncl de comun In blasarea lui tristul l
privesce cu dispretti i l espune In metafore,
prin cad' tristultt ajunge s fie uritti; atunci nu
plange, ci arunc numa o privire ironic
merge mal departe; atunci tt tendinta lui este,
ca s ne timpsc, pentru ce e trist, ca chiar
nid tristula s nu ne procure vre-o prcere
sufletsck i prin aceea sa, credem , ci In
lumea acsta totusi mai esist i ceva plAceri
si nu totii dared' si urIttl, cum ne spune Scho-
penhauer. Ast-felii In poesia.: Impgratil
prolelarii", carea In partea Intai de bun
sm va fi credeulti comunistilorti, cndil se
volt incurb si In Romania, voindrt a vorbi
despre lugubrulti sunetti alit clopotelorii dup
mort, face urlta metafor : ea' clopotulfs,
dupg comunistti nu va plnye cu limba lui
de spige". Dac ar' fi dis numai c clo-
potulii nu va plnge", ar' fi fostii deajunsti, cAei
Intru adevril cand audimti clopotulti sunanda
dup mort, sunetulii lui ni-se pare ca un
plansti, nu pentru c drl atunci i-s'ar' schimb
sunetul, ci pentru-c dispus6tiunea cea de
totti trista a sufletulut nostru schimb
impresiunea, ce o face sunetuhl clopotulu
asupra mistr. Ganda Ins la cuvintul: clo-

www.dacoromanica.ro
 206

potul plnge" a mai adaus i imaginea

urIt, eh% plnge ea bilk ha de spige", atune'i
a stricatil toUt ce e trist i lugubru In su-
netulti clopotului dupa mortii , i a fe'rnasti
numai unit sunetil de clopotil urlta
vrednic de dispretil, In care int mal auJinifl
nimica, fttr vedemil numai o limbd
de pige" mare dela clopotrt blendrindil
In 'kite prtile. Ce e dreptil, asupra comu-
nistilorti lui Eminescu din poesia acsta su-
netulil clopotultil dupa mort nu va face nice
o impresiune, chef comunistii acestia aI luI nici
timeni nu vord mai fi, ci bestii blasate pentru
tad ce e omeneseil. ins nu impresiunea
clopotului asupra fiintelortt acestora dege-
nerate voesce e1 prin cuvintele amintite
o descrie, ci impresinnea, ce o face clopotulit
trasti dup, mort astdi, pn audit lumea
IncA nu e plin de cornunisti bastardi cu figura
de omit' si initn de ptr. Se vede ns c
inima inI niel audit n'a fost miscat, cndti
a auditil vaetuld clopoteloril drtra morV, cAci
alt-cum n'ar fi parodiattl i persiflat asa urlai
sunetulti aeesta, ce a storsil i va strce Inc
attea lacrimi din ochii nostri. Se vede apoi si
acea, cum In blasarca WI a mers ORA la
punctuld acela estrem, cndil ce este mai trisUt
In vita ()multi!, acea pant el e obiectit de
batjocur. Citei numai un atare sufletit
blasat pn la estrem i pte hate jocti de
sunetuld clopotultei dup moral. Ore sa nu fi
cetitil Eminescu nici odat frumsele, admira-
bilele i ptrundtrele versurI ale lui Schiller
despre sunetulif clopotulul dup mama de
familie mrt?

www.dacoromanica.ro
 207

Von dem Dome schwer und bang

Tnt die Gloeke Grabgesang.
Ernst begleiten ihre Trauerschlge
Einen Wandrer auf dem letzten Wege.
Tota asa de blasatd este Erninescu si
In fata natureI. Privindu-o dup blasare nici
cndd n'a simtitii In luntruld se'd plcerea,
Inbirea aceea fatd cu ea, care II inspir unuI
poetii cugete i tablourI pictoreseI, In cari
resI cum e desemnat si natura, Ins
inima poetulul plind de veselie i admirare.
Pentru aceea de ate oil contemplza natura,
tot-dearma este confusd, rece , neIntelesd
nu odat chiard absurdil. Pentru aceea In
descrierile naturel nefiindd de locii insufictith
face asupra nstr impresiunea nu a until
poetd, ce lucr cu plcere, ci a unuI munci-
tord, care de abia astpt s-si gate lucruld.
Asa la pagina 268 cetimil versultt urmtord
forte curiosti:
Luna tr'inurd pre codri , se aprinde, sc indresee."
Din care numal atitta vedemd, ca voesce s,
deserie vre-und fenomend optied alit Luna
Atta este Ins de confusd, chat nu esistd,
om pre lume, care s, scie, c ce fenomend
este acela. Se vede si de aci, c de locil na
simtitd aplicare spre a studi moduli" classicd
de a descrie fenornenele nature'''.
CAW de pitorescil descrie p. es. barduld
francesd analoguld fenomen frumosa alti

1) Dela dorad sunk grefi i trist clopotalii

cautare de iumorminbtre, seriostl iaso0,4cil lovitarele
laY cele de jele pre anti aratorill pre drumulti celti
maT de pre urmg..

www.dacoromanica.ro
 208

srelui, care din ce se sue pre bolta cerulul

are periferie mal micii pentru noi, Ins ciii-
dura i e mai mare, cindll dice :
Cependant le soleil couronn de splendeur
Amoindrissant sa forme , augmentait son
a rdeur.
Si de cndit s'a Incuibatil In sufletuld
lui filosofia lui Schopenhauer, de atunci totti
simtuhl pentru naturi I-a penal'', a devenitd
blasatd pentru ea cu totuld, ceea ce Insu-sT o
spune cu ttii francheta, cndd dice la pagina
33, 6, n'o mca Ott, inOlege".
Amd put urmri blasarea 1111 Eminescu
In directiunea acsta si In altele m5u6. Cre-
&Ind Ins, el ea este destuld de evident& si
din acele numal, In carI o am urmirit'o i in
catil o an urmritui pn acum. Ma ea a mersd
treptatil In sufietulii lui. La Inceputil Incii
totti maI apare Impodobit cu unele triste
reminiscinte i suveniruri din timpuld inainte
de a fi facuttl cunoscint cu Schopenhauer.
Sunta reminiscintele i suvenirile aceste numal
ca nisce resturf din o nae frnt de furtun,
ca nisce frunde verdi, cari ca prin minune
ail *last. In rn. Reminiscintele i suve-
nirurileIns, se perdd pre incetulil una cate una,
sad cum dice chi rndari, rendure , Scho-
penhauer i estinde totii mai departe vluld
cehl negru preste sufletuld lui, interesuld pentru
lume 11 scade totti mai tare, a41 despretuesce
und lucru, mine altuld, a41 uresce unuld, mne
pn ce nu mai lubesce nimica decitd
1) nteacea srele ineorouatil de spleudre,
mieindul1 forma 41 &aria ferbinOla.

www.dacoromanica.ro
 - 209 -
mrtea , carea singur l-a r6masti ngerulti
pkfitorti, pre care WI Invca s-i lea sarcina
grea a vietil de pre umeri, c n'o mai pte
purt. Atunel lumea acsta nu mal er pentru
eilt dectit o pustie mare, unit infernil, prin
care umbra' cu Sehopenhauer.
Ibant obscuri sola sub nocte per umbram,
Perque domos Ditis vacuas et inania regna."
Dae spatuld ne-ar concede, atunci In
poesiile lui am put urmr pasti de pasti
progresuld blasrii In sufletultr lui, si In con-
formitate eu progresulti acesta amii pate sttor
ordinea, In carea poesiile Incepndti
dela Epigonii" i pn la cea din urm ,
cndti urindu-se prea tare de pustiulii lumil,
sufletulii lui acoperitti ochil, ca sit n'o
mai vd, si a cOutil In alientiunea mentalt,
din carea nurnaT odat s'a mat' trafitil. Si
atund Ins nu s'a mai treclitil, cum ne trecjima
diminta spre clink ci cum ne treclimit miptea,
cnda adormimA rtsi Indat.
consideratti In studiulii acesta
serierile in pros ale lui Eminescu, pentru-et
eel ce-111 laud atta tinerimii, lilt laud nu
pentru prosa, ci pentru poesiile
Arai finitti pentru ast dat studiult
nostru de fat. Din vre-o parte ni-se va
face poke imputarea, el studiulii a fostil prea
luner. Stricaciunea lust, ce o a filcutil deja
in tinerimea mistr Eminescu i carea o mal
pte face si in viitor, ne va escus, credemii,
de ajunsti. Cine n'a avuttl ocasiune a pe-
trece in mijloculit tinerimil, null pte face
niel idee despre striciciunea acsta. i cum
nu ? Cnda i poesiile lui de o parte cuprincla
14

www.dacoromanica.ro
 210

in sine atata venin pentru tinerime, &A, de

alt parte laid in vita lui nu este nimica,
absolut nimica demnil de iinitatii pentru ti-
nerime. Cacl ce mite fi demn de imitat
in vita unuI aventurierti, care !lid cnd n'a
facuta nici un studiti serios i sistematicii ;
care corupt i stricatti in sufletti si In infra&
Inca In tinerete era deja blasalti i ostenitil
de lume i pentru aceea lipsit de ori ce
idealism; care golii de alte simiri nobile
nu numai a cantat, ci a si practicatii ero-
tismulti anirnalicd, Ana' cttnd lovitil de sa-
getile lul chiarti in obositulii creerti", mintea
i-s'a dusti in Nirvana" lui Schopenhauer si
a Indianilorti, dr trupul i-s'a tuaI targitti
catI-va ani, pang, ce In flrea vietil s'a dusa
acolo; ce pte fi, mai dicern
odat, demnil de imitatil in vidta unuI
atare omit?
Purtat'a bietul Romnti in urma tri-
steloril imprejurri ale thnpului destule jugurI.
Purtat'amil noi jugulti feudalismuluI si al
Calvindorti, purtat'ail fratil nostri de dincolo
jugul Fanariotilorti, purtat'arn cal totiI jugulfi
limbel slavice. Asa rusinosti lus ea jugulii
lui Eminescu n'a fostil nicI unulti. N'afostii Mel
unulti, cad tri acele injugath strainiI, In
alit lui Eininescu ins& ne-ati injugat Romanii,
earl sunta carne din earnea ntistra i sange
din sngele nostru. Viitorult1 le va sci Ce's-
pliit de secur, daca nu le-a resplatitti pre-
sentele.

www.dacoromanica.ro
 211

Indicele numelort. straine.

1. Alfieri, dramaturgii renumita italianii, 1749-1803.
2. Anacreon, unulA din ceT nu liricl marl al
Elinilorti. A fostil In culmea glorieT cam pre la
630 a. Chr.
3. August Comte, filosofil francesa, urgitorul
filosofiel positive, 1798-1857.
4. Boccaccio, printele proseT italiane, 1313-1375.
5. Bchner, unulil din cel mal Ins5mnatT filosofl
materialistl In Germania, n. 1824.
6. Brger, poetil germnil, 1747-1794.
7. Calderon, celii maI mare dramaturgil spaniol,
1600 1681.
8. Cervantes de Saavedra, Spaniolii. Celii mal ce.
lebro romantieril alii tuturorii timpurilor, 1547--1616.
9. Chateaubriand, unjitornid c1ei romantice In
Francia, 1769-1848.
10. Cbrisipfi, filosofil stoicii din secululfi aid treilea
a. Chr ; pre timpurile luT Horai axe mare trecere
In Roma.
11. Cicero, oratoruld celd mal mare al Roma-
A trditil pre timpurile lui lad Caesar n. 106
a. Chr, mortil 43 a. Chr.
12. Chita Alesandrinil, Santa Printe din se-
culul alii 5-lea.

www.dacoromanica.ro
 - 212 -
13. Crantor, filosof i discipuld aid luT Plato.
14. Du Bois Reymond, unul din eel maT in-
s5mna%1 fisiologT al secululuT nostru, nasc. 1818 in
Berlin.
15. Eschilii, tragicti greceseti din seculult" aid
4-lea a. Chr.
16. Fra Angelico da Fiesole, pictor celebru
n. 1387 na. 1454.
17. Fick, mare naturalistA germnti.
18. Gall lei, celebru fisict italianii, 1564-1642.
19. Gleim, poetil obscur german din secululd
aid 18-lea.
20. Goethe, classicil germnii, 1749-1832.
21. Grillparzer, classic germiluil, 1791-1871.
22. Gregoriti Nazianzenulii, Sntii Pdrinte
din secnlulti aid patrulea.
23. Hegel, filosofil germnti, 1770--1831.
24. Heine, poetil germnti, juded de origine7
1799-1856.
25. Helmholtz, fisicil germnii, n. 1821.
26. Helvetii's, EuciclopedistA francesti, 1715 -1771.
27. Homer* celebru epicti ding de prin secululd
aid 9-lea a. Chr.
28. Horapil, classia. latin.
29. Hugo, classicti francesil., 1802-1887.
30. Hume, filosofil anglesil, 1711-1776.
31. Kant, filosoffi germantt, 1724-1804.
32. Lord Byroin, poet anglesii, 1788-1824.
33. Lenau, poetti germn, 1802-1846.
34. Leopardi, poet italianS, 1798-1837.
35. Lucretiii, poetil latinti din secululd intaifi
a. Chr.
36, Milton, celtt mal mare poetti epicil angled",
1608-1674.

www.dacoromanica.ro
 213

37. Moleschott, fisiologb germanfi materialistfi.

38. Molire, dramaturgfi francesii, 1622-1673
39. Newton, naturalistb anglesfi, 1642-1727.
40. Ovidib , poetb celebru latin din epoca lul
Octavianft August&
41. Pascal, geometru si filosofb francesti renumitfi,
1623-1662.
42. Pindar, liricb greceseb, n. pre la 518-522 a.
Chr., moral 433 a. Chr.
43. Platen , poetti germanb, 1796 1835.
44. Proudhon, socialist francesft, 1809-1865.
45. Racine, tragica franeesfi, 1639-1690.
46.. Shakespeare , celft mal mare dramaturgil
anglesii, 1564-1616.
47. Schiller, poetb elassidi germanti, 1759-1805.
48. Schlegel, dol Vilhelm i Fridericft, vestitl
mbil ca beletristl. A trit la capetula secululul
trecutti si Inceputulti celta curente.
49. Schopenhaner, filosofil germinii, 1788-1860.
50. Sophocle, tragicb dint , a trbitb in secululb
ahl 4-lea a. Chr.
51. Spinoza, filosofil jidovfi de origine, nsc. In
Amsterdam la 1632, m. 1677.
52. Uhland, unulft din eel mal simpatici lirici ger-
maul, 1787-1862.
53. Wieland, poetil classic germnii, 1733 1813.
54. Voltaire, Encielopedist francesfi, 1694-1778.

www.dacoromanica.ro
 E rate.
Pg. 54 r. 1 in lode,' de din nicl una idealii, cetesce: do Ind uuti idealii
62 12 murOT z * mortil
71 15 el, * 3 3 * elti
71 3 21 * cousumas4 * consumatii
79 D l 1 * 3 ea i}i cum T-ar dice ea kii cum li-ar' dice
92 32 3 3 impulsulti lui * 3 * impulaului
* 100 22 3 Fil nobilti! * * Fil bunA i mare
160 * 34 * 3 * Ma D * * 3 Mat

---0.4+121-4.-04--

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro