Curs Dezvoltarea Durabila in Turism PDF

Grup colar Economic de Turism Iai
Profesor: Rusu Mihaela-Loredana
Disciplina
DEZVOLTAREA
DURABIL N TURISM
Anul colar 2010-2011

CUPRINS
1. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR MEDIULUI NCONJURTOR ......................... 3

I. 1. RESURSELE MEDIULUI NCONJURTOR .................................................................................................... 4
I. 2. COMBATEREA POLURII ......................................................................................................................... 7
2. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE ........................................................ 8
II.1. RESURSELE TURISTICE ........................................................................................................................... 8
II. 2. RESURSELE TURISTICE NATURALE.......................................................................................................... 8
II. 3. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE ....................................................................................................... 10
3. ANGAJAREA FOREI DE MUNC LOCALE N UNITILE TURISTICE................................... 12
3.1. FORA DE MUNC LOCAL.................................................................................................................... 12
3.2. STRUCTURA PERSONALULUI UNEI AGENII DE TURISM ............................................................................ 12
A) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR AGENTIE .............................................................................. 17
B) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR PROGRAME-OPERARE ....................................................... 18
C) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU .................................................................................. 19
SEFUL COMPARTIMENTULUI TICKETING.......................................................................................... 19
D) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU .................................................................................. 20
SEFUL COMPARTIMENTULUI INCOMING .......................................................................................... 20
E) FISA POSTULUI PENTRU AGENT TICKETING................................................................................. 21
F) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT VANZARI................................ 22
G) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT OUTGOING ............................ 23
H) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF COMPARTIMENT MARKETING ......................... 24
I) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE TURISM .................................................................................. 25
J) FISA POSTULUI PENTRU REFERENT DE SPECIALITATE SAU OUTGOING .................................. 26
K) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE REZERVARI.......................................................................... 27
L) FISA POSTULUI PENTRU GHIDUL DE TURISM ............................................................................... 28
4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE N INDUSTRIA TURISTIC ..................................... 29

5. VALORIFICAREA AUTENTICITII LOCALE N CADRUL PROGRAMELOR TURISTICE..... 30
AUTENTICITATEA LOCAL........................................................................................................................... 30
A) TRADIII ................................................................................................................................................. 30
B) OBICEIURI ............................................................................................................................................... 30
C) VESTIMENTAIE ...................................................................................................................................... 30
D) STIL DE VIA ......................................................................................................................................... 30
E) CULTURA PROPRIE ................................................................................................................................... 30
F) CREDINE ............................................................................................................................................... 30
G) STIL ARHITECTURAL ................................................................................................................................ 30
H) LIMBA .................................................................................................................................................... 30
I) MANIFESTRI CULTURALE ........................................................................................................................ 30
6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI N CADRUL UNITILOR TURISTICE

....................................................................................................................................................................... 33
7. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI N UNITILE TURISTICE ......... 35
A) ENERGIA EOLIANA .................................................................................................................................. 35
B) ENERGIA SOLARA.................................................................................................................................... 37
8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICORAREA CONSUMURILOR SPECIFICE................... 39

9. NORME DE ECONOMISIRE A APEI I A ENERGIEI I A ALTOR CONSUMURI, N
CONFORMITATE CU TEHNOLOGIA UTILIZAT ............................................................................... 40
10. CONCEPEREA MATERIALELOR INFORMATIVE PENTRU TURITI I PENTRU
PERSONALUL DIN INDUSTRIA TURISTIC N SCOPUL NLTURRII RISIPEI ......................... 41
11. IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ATITUDINEA FA DE
TURIST......................................................................................................................................................... 43
12. APLICAREA NORMELOR DEZVOLTRII DURABILE REFERITOARE LA TURIST ................ 45
1. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR
MEDIULUI NCONJURTOR
Dezvoltare durabil urmrete echilibrul dintre om i:
Mediul nconjurtor;
Mediul economic;
Mediul social.
Definiia dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare: Dezvoltarea durabil
urmrete satisfacerea nevoilor prezentului fr a compromite posibilitile generaiilor
viitoare de a-i satisface propriile nevoi.
Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de
dezvoltare socio-economice al cror fundament este asigurat printr-un echilibru ntre
sistemele economico-sociale.
Explozii
demografice
Exploatarea
intens a resurselor Expansiunea
mediului oraelor
nconjurtor
Degradarea
mediului
nconjurtor
Dezvoltarea
Dezvoltarea activitii din
reelelor de agricultur,
comunicaie industrie i alte
domenii
Amplificarea
sistemului de
transport
Cauzele enumerate mai sus au condus n timp la:
Degradarea: aerului, apei, solului, peisajelor, prin poluarea i distrugerea
acestora;
Efectele degradrii sau resimit i la monumentele naturale: pduri, parcuri,
rezervaii naturale, etc.
I. 1. Resursele mediului nconjurtor
Aerul
Fauna Apa
Resursele
mediului
nconjurtor
Flora Solurile
DEFINIIE: Poluarea este un proces care reprezint contaminarea mediului

nconjurtor cu materiale care sunt nocive sntii i calitii vieii sau funciilor
naturale ale ecosistemelor
Mediul nconjurtor este

degradat de urmtoarele
materiale poluante
Biodegradabili Non-degradabili
(poluani care se descompun rapid n (poluani care nu se descompun sau se
procesul natural) descompun foarte greu n procesul natural)
Uneori mediul nconjurtor este poluat de diferite fenomene care nu in de aciunea
oamenilor (erupiile vulcanice, cutremurele, ploile acide, etc) dar din pcate majoritatea
materialelor poluante provin din activitatea uman.
Poluarea aerului
Poluarea aerului determin nclzirea global care
conduce la schimbarea tipului climatic.
Efectele schimbrii tipului climatic sunt:
Creterea nivelului mrii;
Calamitile naturale;
Afectarea produciei agricole;
Redistribuirea animalelor i plantelor.
Poluarea apelor
Cererea de ap potabil este n continu cretere datorit
exploziei demografice din ultimile decenii.
Conform datelor statistice, n perioada anilor 1940-1990,
preluarea apei potabile (din ruri, lacuri, rezervoare sau
alte surse de ap) a crescut de patru ori.
Cauzele polurii apei potabile:
Apa menajer;
Apa industrial;
Procesele chimice folosite n agricultur;
Eroziunea solurilor;
Poluarea aerului i a solului.
Poluarea solului
Solul este un amestec de materie format din plante
minerale i animale i se formeaza de-a lungul
unui lung proces care poate dura i mii de ani.
Solul este degradat datorit:
ngrmintelor chimice, pesticide;
Irigaii necorespunztoare;
Poluarea aerului.
Poluarea florei
Flora este deteriorat fatorit, pe de o parte a calamitilor
naturale i pe de alt parte a aciunilor umane.
Aciunea uman contribuie la poluarea florei prin:
Defriarea pdurilor i distrugerea spaiilor verzi;
Poluarea aerului, a apei i a solurilor.
Poluarea faunei
Majoritatea speciilor de animale sunt pe cale de
dispariie datorit polurii mediului nconjurtor.
Din aceast cauz organizaiile
nonguvernamentale militeaz pentru o dezvoltare
durabil a societii.
Fauna este protejat prin legislaia n vigoare.
I. 2. Combaterea polurii
Pentru a combate poluarea rile dezvoltate au emis i au pus n aplicare legi care au
supravegheat i controlat deeurile toxice. Ca exemplu SUA a emis urmtoarele legi:
Actul pentru Aer Curat 1970;
Actul pentru Apa Curat 1977;
Actul pentru Apa Potabil Curat 1974;
Actul pentru Controlul Substanelor chimice 1976;
Actul pentru Conservarea i Recuperarea Resurselor 1976.
Legile impuse au condus la micorarea efectelor produse de poluare.
rile n curs de dezvoltare continu s aib probleme din cauza polurii deoarece nu
exist o tehnologie performant pentru combaterea polurii. Datorit acestui lucru puterea
economic crete de cele mai multe ori cu costul polurii.
rile n curs de dezvoltare atrag foarte muli investitori strini deoarece fora de munc
este mai ieftin, materialele cerute sunt mai ieftine i pentru c sunt mult mai puine restricii
n privina substanelor poluante.
2. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR
TURISTICE
II.1. Resursele turistice
Resursele turistice contribuie la calitatea serviciilor prestate n industria turistic.

Conform legislaiei n vigoare resursele turistice sunt definite ca fiind componente ale
mediului natural i antropic (mediul nconjurtor).
Resursele turistice prin caracteristicul i specificul lor sunt valorificate n activitatea
turistic fiind protejate i conservate prin mediu.
Resursele turistice
Resurse turistice naturale Resurse turistice antropice
II. 2. Resursele turistice naturale
Hidrografia
Clima Fauna
Patrimoniul
turistic
natural
Relieful Ariile protejate

Relieful Romniei este format din mai multe forme de relief (glaciar, carstic i vulcanic)
care contribuie la atractivitatea zonei.
Obiectivele turistice ale reliefului sunt: peterile, formele ciudate ale stncilor (babele i
sfinxul), vrfurile munilor.
Relieful ca resurs natural a patrimoniului turistic contribuie la practicarea diferitelor
forme de turism dintre care amintim:
Turismul de drumeie;
Turismul de odihn i recreere;
Turismul tiinific, etc.
Clima Romniei este temperat continental i este aezat pe trei etaje:

Un etaj montan i rcoros cu temperaturi medii anuale de 2 - 4 C;
Un etaj mai blnd n zonele de deal, cu temperaturi medii anuale de 4 -10 C;
Un etaj clduros n zonele de cmpie cu temperaturi medii anuale de 10-19 C.
Clima contribuie la practicarea turismului de iarn, de var i de tratament.
Hidrografia contribuie la atractivitatea zonei. Lacurile glaciare, terapeutice, vulcanice,

de baraj natural contribuie la practicarea urmtoarelor forme de turism:
Turism de tratament;
Turism de cur heliomarin;
Turism de agrement;
Turism pentru pescuit.
Vegetaia reprezint o atracie turistic i important pentru turismul de recreere i

odihn. De asemenea vegetaia este cercetat de specialiti pentru protejarea i conservarea ei
(plante, arbori, monumentele naturii).
Elementele componente ale vegetaiei sunt: pajiti, speciile rare de plante, ariile
forestiere, etc.
Vegetaia contribuie la practicarea urmtoarelor tipuri de turism:
Turismul de tratament;
Turismul tiinific;
Turismul de agrement.
Ariile protejate reprezint o importan cognitiv-tiinific pentru turismul de
cunoatere i profesional.
Romnia este una din rile Europei care se bucur de existena monumentelor naturale
ntr-un numr foarte mare. Au fost elaborate legi care protejeaz monumentele naturale.
II. 3. Resursele turistice antropice
Obiective
economice
Etnografie i Obiective
folclor religioase
Patrimoniul
turistic
antropic
Obiective socio-
Vestigii i demografice
monumente
Obiective economice:
Baraje;
Lacuri de acumulare;
Canale de navigaie;
Drumuri i poduri;
Diferite uniti economice;
Ferme agricole;
Centre viticole;
Amenajri hidroenergetice.
Elemente socio-demografice:
Populaia - urban 55%;
- rural 45%.
Elemente de etnografie i folclor:
Portul popular: rou, alb i negru;
Tradiii i obiceiuri:
Festivalul usturoiului;
Festivalul recoltei de toamn;
Festivalul Ctlina;
Botezul;
Nunta;
nmormntarea;
Patele;
Craciunul;
Urtura;
Colindul;
Tierea porcului;
Sorcova, etc.
Atracii cultural artistice i istorice:

Case memoriale;
Muzee;
Teatre;
Atracii Culturale;
Atracii Religioase.
3. ANGAJAREA FOREI DE MUNC LOCALE N
UNITILE TURISTICE
3.1. Fora de munc local

a) instruit n mod corespunztor
b) ocup posturi n industria turistic n conformitate cu nivelul de pregtire, fr a fi supus
unor discriminri
3.2. Structura personalului unei agenii de turism
1. Personal administrativ:
Angajai cu funcii de conducere;
Angajai de ordine;
Angajai de execuie.
2. Personal tehnic:
Angajai cu funcii de conducere;
Angajai de execuie.
3. Personalul specializat (asistena turistic):

Interprei;
Ghizi;
Refereni;
Ageni de turism;
Asistentele turistice (hostess).
Conform studiilor de specialitate i a datelor statistice, n perioada 2000-2007,

personalul angajat pe piaa turistic a fost de peste 10000 de angajai. n domeniul turismului
peste 60% din angajai sunt de sex feminin.
Majoritatea dintre cei angajai pe piaa muncii n domeniul turismului au vrsta cuprins
ntre 25-34 de ani.
AGA
Consiliul de administraie
Director
Director vnzri Director turism Director economie

Secretar
ef Birou ef Birou ef Birou ef Birou Turism ef Financiar ef ef

Vnzri Marketing Turism Intern Internaional - contabil Administrativ colectiv IT
Un referent incoming
Un referent outgoing
2 ageni de ticketing
Un agent de vnzri
Un econ. marketing
Un lucrtor resurse
2 ageni de turism
Un administrator
2 ghizi interprei
Un programator
2 operatori PC
O ngrijitoare
Un contabil
Un referent
Un casier
2 ghizi
Organigrama unei Agenii de Turism de dimensiuni mari

Valorificarea patrimoniului turistic al unei ri, regiuni sau zone geografice implic n prealabil
asigurarea unor condiii minime pentru deplasarea, sejurul i petrecerea agreabil a timpului de ctre
turiti.
Pentru ca un teritoriu s poat fi declarat de interes turistic, potenialul turistic trebuie s
rspund la 2 cerine eseniale:
- s dispuna de resurse naturale i de alte elemente de atracie preferate de turiti;
- s dispun de posibiliti de acces, de transport, de cazare, alimentaie, de uniti comerciale,
.a.
n general, motivaiile turistice sunt subiective i deci foarte importante; preferinele i mai ales
atitudinile turitilor fa de ofertele agenilor economici difer chiar n cadrul unei anumite tipologii de
clientel. Din aceast cauz resursele naturale i cele antropice pot participa n cele ma diverse
activiti posibile la conceperea unui produs turistic i, n consecin, la promovarea cltoriilor
tristice.
Dar, dac n condiiile turismului modern gradul de atractivitate a resurselor naturale i a celor
create nu poate fi cuantificat corect dect sub forma unei medii a sumei influenelor particulare pe care
le exercit elementele de atracie, evaluarea potenialului turistic al unui teritoriu presupune, nainte de
toate, evidenierea acelor elemente ale ofertelor primare care, prin caracteristicile lor de atractivitate,
pot satisface exigenele unui numr mare de turiti.
Pe baza acestor criterii pot fi mai uor nelese i preocuprile pentru evaluarea atent a
patrimoniului turistic, confruntat cu preferinele clientelei spre a determina riguros tiinific prioritile
de punere n valoarea a elementelor de atracie turistic ale unui teritoriu, n funcie de care sunt
elaborate i programele de investiii.
Managementul resurselor umane ca orice alt domeniu tiinific este rezultatul cercetrii
specializate. Desprinzndu-se de managementul general, managementul resurselor umane s-a
difereniat i s-a automatizat, restrngndu-i problematica sau obiectul de studiu i n consecin s-a
specializat avnd n prezent un loc bine precizat n cadrul managementului general.
De-a lungul anilor, activitatea de conducere a resurselor umane a evoluat de la simpla
nregistrare contabil a activelor umane, pn la abordarea contemporan din punct de vedere
psihosocial, al oamenilor dintr-o organizaie. Aceast evoluie a fost influenat de o serie de factori.
Apar legi i regulamente guvernamentale de care o ntreprindere trebuie s in cont: securitate i
asisten medical, preocuparea pentru mediul nconjurtor.
Un alt factor cu aciune n domeniul resurselor umane l reprezint computerizarea, care a
nlocuit un important volum de munc destinat unor activiti administrative i a nceput s fie tot mai
mult folosit n pregtirea angajailor.
Pe parcursul timpului, pot fi identificate sau individualizate diverse periodizri sau etape de
dezvoltare care reprezint stadii n evoluia funciei de personal sau n definirea coninutului
managementului resurselor umane.
Una din variantele de periodizare prezentat n literatura de specialitate cuprinde etapele :
empiric
etapa bunstrii sau prosperitii
administrarea personalului
managementul personalului
managementul resurselor umane.
Conducerea resurselor umane ca funcie specializat a managementului este responsabil de
desfurarea a trei mari categorii de activiti :
- activiti strategice ;
- activiti de consultan ;
- activiti operaionale.
Activitile strategice au un pronunat caracter creativ i constau n formularea, propunerea i
obinerea aprobrii pentru politicile i strategiile de personal al organizaiei, precum i nelegerea i
anticiparea consecinelor schimbrilor. Aceste activiti revin directorului de resurse umane.
Activitile de consultan au rolul de a acorda asistena, n cadrul organizaiei, celorlali
manageri n rezolvarea problemelor legate de personal.
Activitile operaionale revin administratorului de personal, care se ocup de aspecte de rutin,
fiind nsrcinai cu gestionarea detaliilor activitii de conducere a resurselor umane, elaborarea fielor
de post, nregistrarea personalului, elaborarea procedurilor privind disciplina.
n realizarea activitii turistice, resursele umane constituie un factor ce asigur funcionalitatea
celorlalte componente ale ofertei. Factorul uman transform resursele naturale i materiale din
poteniale n efective.
Volumul i calitatea activitii turistice depind ntr-o msur mare de ncadrarea cu personal, de
numrul lucrtorilor i nivelul de calificare al acestora. Evoluia turismului se afl n corelaie direct
cu dinamica i structura personalului. Rolul factorului uman crete pe msura sporirii exigenelor
consumatorilor fa de calitatea serviciilor, la rndul su dezvoltarea turismului avnd consecine
asupra utilizrii resurselor umane prin crearea de noi locuri de munc, determinarea unui nivel mai
ridicat de instruire i a unor structuri profesionale pe funcii.
Aadar, relaia dintre turism i capitalul uman este complex, de intercondiionare. Turismul
imprim muncii prestate n acest sector o sum de caracteristici care se reflect asupra nevoii forei de
munc i efectelor folosirii acesteia. Printre cele mai importante trsturi pot fi enumerate :
consum mare de munc vie ;
rspundere material i moral superioar ;
nivel relativ ridicat i complex de pregtire;
relaii directe lucrtor client ;
sezonalitate accentuat ;
utilizarea muncii cu timp parial.
Cu toate acestea, ele creeaz i dificulti n recrutarea forei de munc, mai ales n situaia
muncii n contratimp.
Alte caracteristici ar mai putea fi feminizarea forei de munc, mobilitatea ridicat datorat
altor cauze dect sezonalitatea, angajarea ntregului timp de munc al unei zile.
n concluzie, particularitile muncii n turism influeneaz nemijlocit numrul i dinamica
lucrtorilor, structura acestora, nivelul productivitii muncii, sistemele de cointeresare i politicile
de selecie i recrutare, organizarea pregtirii profesionale.
a) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR AGENTIE
Compartimentul de munca: Intreaga agentie

Numarul de persoana/post: 1
Rolul: planifica, coordoneaza si urmareste desfasurarea eficienta a activitatii de ansamblu a agentiei
de turism.
Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism-servicii.
Experienta profesionala: 14ani
Capacitate profesionala:
Cumoscator de limbi straine
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
Responsabilitati(atributii, sarcini lucrari):
Organizeaza, conduce si gestioneaza intreaga activitate a agentiei de turism
Elaboreaza strategia de dezvoltare si stabileste masuri pentru realizarea acesteia
Urmareste intocmirea si realizarea bugetelor de venituri si cheltuieli
Promoveaza serviciile agentiei de turism in vederea obtinerii unui profit maxim
Coordoneaza activitatea intregului personal al agentiei de turism
Reprezinta societatea in relatii cu tertii
Supervizeaza direct si coordoneaza activitatea de vanzare prin stabilirea produselor sau
pachetelor, obiectivele cantitative si calitative de vanzare si nevoile de pregatiri ale angajatilor
agentiei
Urmareste permanent colectarea debitelor de la clienti si aplica politici de creditare ale firmei
Determina potentialul de afaceri al pietei si genereaza afaceri noi pentru agentie
Monitorizeaza preferintele si nevoile clientilor si identifica evolutiile viitoare ale pietei.
Pozitia in organigrama:
Relatii ierarhice: -
Relatii functionale: cu toti lucratorii agentiei.
Relatii de colaborare: colaboreaza cu toti directorii de compartimente
Relatii de reprezentare: cu clientii, cu autoritatile si furnizorii de servicii.
Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine.
Conditii de munca: cele prevazute in contractul individual de munca.
Perspectiva profesionala: -
b) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR PROGRAME-OPERARE
Compartimentul de munca: Programe

Numarul de personae/post: 4
Rolul: coordoneaza activitatea de realizare sau concepere a programelor turistice.
Experienta profesionala: 12 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
Incheie contracte de prestatii turistice
Organizeaza activitatea de realizare a programelor incoming si outgoing
Verifica calculatia de prt pentru programe si oferte speciale
Urmareste realizarea la timp a incasarilor si platilor
Verifica facturile de la prestatori
Colaboreaza cu compartimentele marketing si ticketing pentru analiza ofertei pe piata
specializata si propune masuri de promovare in raport cu programe disponibile.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei
Relatii functionale: cu tori lucratorii agentiei.
Relatii de colaborare: colaboreaza cu compartimentele marketing si ticketing
Relatii de reprezentare: cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii.
Perspectiva profesionala: Director agentie.
c) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU
SEFUL COMPARTIMENTULUI TICKETING
Compartimentul de munca: Ticketing

Rolul: coordoneaza activitatea de vanzare a biletelor de avion.
Formarea profesionala: Institutul Politehnic Bucuresti, curs de ticketing Tarom Rezervari.
Experienta profesionala: 4 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
Incheie contracte cu companiile aeriene si dezvolta relatii cu acestea
Pastreaza contactul cu serviciile specializate ale companiei tarom precum si alte companii
Tine evidenta incasarilor si a platilor in lei sai valuta
Gestioneaza toate documentele necesare desfasurarii activitatii din cadrul compartimentului si
raspunde de buna lor utilizare
Intocmeste si/sau verifica si avizeaza bilunar deconturile cu IATA
Asigura o buna functionare a sistemului de rezervari
Promoveaza si dezvolta relatiile cu potentialii clienti, personae fizice si juridice.
Relatii de colaborare: colaboreaza cu celelalte compartimente
Relatii de reprezentare: cu clientii, cu publicul, cu autoritatile si furnizorii de servicii.
d) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTORUL SAU
SEFUL COMPARTIMENTULUI INCOMING
Compartimentul de munca: Incoming

Rolul: coordoneaza activitatea de realizare sau concepere a programelor turistice destinate turistilor
straini care sosesc in Romania.
Experienta profesionala: minim 4 ani
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
incheie contracte cu partenerii romani (unitati de cazare si alimentatie, firme de transport)
coordoneaza activitatea programelor incoming
efectueaza verificarea calculatiei de pret
face propuneri privind angajarea ghizilor
propune realizarea de info-triburi
pregateste participarea la targuri si expozitii internationale in vederea promovarii ofertei sau
produselor
promoveaza vanzarile prin agentia proprie sau prin alti colaboratori
urmareste derularea contractelor cu transportatorii, unitatile de cazare si alimentatie
verifica situatia incasarilor pe anumite perioade de timp (luna, trimestru, semestru)
Relatii de colaborare: colaboreaza cu celelalte compartimente
Perspectiva profesionala: Director agentie
e) FISA POSTULUI PENTRU AGENT TICKETING
Compartimentul de munca: Ticketing, Turism, Vanzari, Transporturi

Rolul: rezerva si vinde bilete de avion.
Formarea profesionala: studii superioare, curs de rezervare si tarifare a biletelor de avion, curs de
specialitate IATA.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
participa la incheierea contractului specific, acorda consultanta la tratativele contractuale
rezerva si vinde sau emite bilete de avion sau preschimba documente de calatorie
informeaza clientul asupra datei limita pana la care poate achita biletul si asupra elementelor
variabile in acest interval de timp
efectueaza tarifarea serviciilor prestate
opereaza cu instrumente de plata
emite documente financiar contabile
gestioneaza bilete de avion
intocmeste si verifica deconturile periodice cu IATA
intocmeste fisiere si rapoarte specifice
culege si ofera informatii in relatia directa cu clientul
mentine schimbul de informatii cu alte companii sau compartimente ale companiei
promoveaza imaginea companiei.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului de Ticketing
Relatii functionale: cu toti lucratorii din cadrul agentiei.
Relatii de colaborare: cu personae aflate pe acelasi nivel ierarhic.
Perspectiva profesionala: Director Ticketing.
f) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF
COMPARTIMENT VANZARI
Compartimentul de munca: Vanzari.

Rolul: coordoneaza activitatea de vanzare sau revanzare a pachetelor de produse turistice.
Formarea profesionala: studii superioare, curs de specialitate in domeniul vanzarilor.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
coordoneaza activitatea agentilor de turism
incheie contracte de vanzare
preia programe spre revanzare
intocmeste facturi pentru programele turistice proprii interne si externe
tine evidenta vanzarilor
propune actiuni sau facilitate care sa concentreze interesul pentru oferta firmei
promoveaza programe si modalitati de vanzare care sa amplifice volumul incasarilor
propune programe de fidelizare
in lipsa directorului preia conducerea colectivului.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentiei.
g) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF
COMPARTIMENT OUTGOING
Compartimentul de munca:Turism international outgoing.

Rolul: coordoneaza activitatea de realizare saqu concepere a programelor turistice destinate turistilor
romani care calatoresc in strainatate.
Formarea profesionala: ASE sau FEEA - specializare turism-servicii.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
incheie contracte cu partenerii externi (unitati de cazare de diferite tipuri, firme de transport,
touroperatori)
coordoneaza activitatea de realizare a programelor turistice outgoing
efectueaza verificarea calculatiei de pret
propune agentilor de turism care vor participa la info-triburi, oferte pe care le cor comercializa
face propuneri privind angajarea ghizilor interpreti si a ghizilor locali
intocmeste facturi pentru programele proprii
urmareste derularea contractelor incheiate cu prestatorii sau furnizorii externi si efectuarea
platilor aferente
verifica situatia incasarilor pe anumite perioade de timp
prospecteaza piata analizand produsele celorlalte agentii
promoveaza vanzarile agentia proprie sau prin alti colaboratori.
h) FISA POSTULUI PENTRU DIRECTOR SAU SEF
COMPARTIMENT MARKETING
Compartimentul de munca: Marketing.

Rolul: coordoneaza activitatea de studiere a pietei si de promovare a produselor turistice.
Formarea profesionala: Facultatea de Marketing
Experienta profesionala: 1 ani jumatate
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
coordoneaza activitatea de studiere a pietei in vederea identificarii potentialilor noi clienti si a
necesitatilor de servicii ale pietei
elaboreaza strategia de marketing a agentiei si urmareste modul de implementare a acesteia
defineste politica de produs
stabileste politica de prt pentru fiecare gama de produs
stabileste politica de distributie si intretine relatii cu distribuitorii
defineste politica de comunicare
realizeaza promotii, programe speciale
promoveaza imaginea pozitiva a firmei
efectueaza analiza periodica a cotelor de piata detinute si a impactului avut de nevoile servicii
lansate asupra potentialilor clienti.
i) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE TURISM
Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari.
Rolul: concepe, ofera si vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora si efectueaza
diferite categorii de rezervari:in unitati de cazare, alimentatie, agreement.
Formarea profesionala: ASE sau FEEA- specializare turism servicii, curs de calificare agent de
turism.
Experienta profesionala: minim 1 an.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
ofera spre vanzare produse turistice in tara sau strainatate
furnizeaza informatii despre produsele oferite
incheie contractul cu turismul
incaseaza contravaloarea serviciilor in numerar sau prin virament
emite bilete, intocmeste factura
opereaza cu valuta si carti de credit
efectueaza rezervari sau intermediere in numele clientului
incheie polite de asigurare si reasigurare
promoveaza direct produsul turistic
porspecteaza piata turistica
administreaza si gestioneaza documentele specifice
urmareste efectuarea platilor
intocmeste situatiile financiare
se documenteaza permanent utilizand surse variate privind obiectivele turistice, prestatorii de
servicii
j) FISA POSTULUI PENTRU REFERENT DE SPECIALITATE SAU
OUTGOING
Compartimentul de munca: Programe, Turism.

Rolul: organizeaza calatorii individuale si de grup in strainatate pentru turisti sau oameni de afaceri
punand la dispozitia clientului gama de servicii specifice pentru orice destinatie cazare in hoteluri sau
pensiuni, transport, sejururi pe litoral sau munte, tratamente.
Formarea profesionala: Studii superioare.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
acorda consultanta pentru tratativele contractuale
elaboreaza sau intocmeste programe turistice interne si externe
efectueaza calculatia de prt sau stabileste pretul de vanzare al produsului turistic
preai porgrame spre vanzare
difuzeaza comenzile si graficele de desfasurare a programelor agentiei
monitorizeaza modul de derulare a programului turistic
instruieste ghizi acompaniatori
intocmeste decontul pentru activitatea turistica
intocmeste analiza de piata
promoveaza produsele turistice
elaboreaza si transmite cererile de oferta
selecteaza ofertele
intocmeste si administreaza documentel specifice
intocmeste periodic rapoartele specifice activitatii.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului outgoing.
k) FISA POSTULUI PENTRU AGENT DE REZERVARI
Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari.

Rolul: efectueaza diferite categorii de rezervari.
Formarea profesionala: Curs de Ticketing, curs de rezervare.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
rezerva bilete de calatorie
stabileste varianta optima de calatorie pentru client
efectueaza tarifarea serviciilor prestate
asigura schimbul de informatii cu alte companii sau alte compartimente ale companiei
promoveaza imaginea companiei si a serviciilor oferite
organizeaza timpul alocat fiecarui client
prospecteaza piata turistica.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentie.
l) FISA POSTULUI PENTRU GHIDUL DE TURISM
Compartimentul de munca: Programe, Turism.

Rolul: este persoana calificata care in urma obtinerii atestatului de ghid de turism este angajata in
relatiile dintre turisti, prestatorii de servicii si agentiile de turism pentru a derula in bune conditii a
programelor turistice; insoteste persoana sau grupul de personae in vizite, excursii sau ploimbari, le
sigura confort si ofera explicatii asupra punctelor de interes turistic.
Formarea profesionala: Fcultatea de litere(Studii superioare), curs de ghid de turism.
Operare PC
Calitati personale:
Sociabil
Comunicativ
Autoritar
Operativ
Deschis spre dialog
Cu intuitie
se informeaza cu privire la structura si specificul programului
se informeaza cu privire la structura grupului
se documenteaza pentru a putea asigura informatii specifice programului
preia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata
se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul
asigura derularea programului conform structurii prestabilite
informeaza turistii asupra continutului programului
instruieste turistii in scopul evitarii eventualelor probleme
urmareste asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor contractuale
pentru serviciile realizate de furnizor
gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate
rezolva situatiile particulare aparute
intocmeste rapoarte
face propuneri pentru adoptarea programelor agentiei la solicitarile clientilor.
Relatii ierarhice: se subordoneaza Directorului agentie.
Limite decizionale: in limita functiei pe care o detine
4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE N INDUSTRIA
TURISTIC
Resurse autohtone:
alimente pentru activitatea de alimentaie public, buturi;

produse textile pentru dotarea hotelurilor;
mobil, materiale de construcie, etc.
5. VALORIFICAREA AUTENTICITII LOCALE N CADRUL
PROGRAMELOR TURISTICE
Autenticitatea local
a) tradiii
b) obiceiuri
c) vestimentaie
d) stil de via
e) cultura proprie
f) credine
g) stil arhitectural
h) limba
i) manifestri culturale
Tradiii i obiceiuri
Tradiii i obiceiuri n Maramure:

Cladirile formeaz adesea o curte compact. La dreapta este casa, n spate ura, grajdul i
buctria de var, iar n stnga opronul;
Case mici, tradiionale cu o camer i un hol;
Duminica se merge la Biseric n costum popular;
Blciul;
Femeile decoreaz locuina;
Ocupaia de baz este sculptatul i olritul;
Femeile lucreaz lna.
Tradiii i obiceiuri n Bucovina
Se poart costum popular duminica la Biseric;

Tierea porcului;
Mncruri: mmliga cu brnz proaspt, smntna, ou, crnai de porc, sarmale, iaurt,
ciorb, rcituri;
Se mnnc zinic supe variate i bor;
Ocupaia principal este prelucrarea lemnului.
Portul popular romnesc
Portului brbtesc romnesc i sunt caracteristici cioarecii din postav alb (pentru var iarii din
pnz alb), care urmeaz lejer liniile corpului. n zilele de srbtoare se poart cizme iar n celelalte
bocanci. Cmaa cu mnec larg deschis ajungndu aproape pn la nivelul genunchilor este strns
pe talie cu un erpar frumos ornat. Peste cma, vara se poart o vest neagr, iar n anotimpurile
rcoroase pieptarul nflorat (cojocel din blan ncheiat pe un umr), peste care se mbrac sumanul.
Vara brbaii poart plrie cu borduri mari, iar n timpul iernii cciuli nalte cu vrful ascuit.
Portul romnesc la femei se distinge prin iia cu mnec rsfrnt i alti pe umr, ca i prin
poalele brodate strnse pe talie cu un bru lat, esut din ln i frumos ornat. Partea caracteristic a
vetmntului este estura de form dreptunghiular din ln cu alesturi fota cu vrgulie colorate
fixat mai sus de talie printr-un bru de ln cu ornamentaie bogat. Fetele dar i femeile tinere i
salt colul de jos al fotei fixndul de talie fcnd astfel mai vizibil i poala brodat. Se poartghete cu
carmbul nalt, dar i pantofi. Tinerele fete e acoper capul cu un batic imprimat cu trandafiri, lsat
pe ceaf, fruntea rmnnd descoperit. Femeile mai n vrst i acoper complet fruntea cu o basma
de culoare nchis, legat sub brbie. Peste iie se mbrac piptarul din piele, cojocelul de blan, ornat
cu motive florale, tivit adesea cu blan.
Mrgelele de culoare deschis, cu pnglicu, se poart numai de tinere. Iarna, femeile poart
bondi din blan de miel sau suman de trei sferturi. Sumanul pn la glezne, sau cojocul din blan de
miel de aceeai lungime, se poart doar de femeile mai n vrst.
Caracteristici distinctive ale turismului rural - Un studiu pe ri din UE
Germania
Turismul in mediul rural incepe in Germania in anii 30, cu asa numitul Sommerfrische(estival)
si consta in vacante la porturi accesibile.Treptat a inceput dezvoltarea in zone cu o inalta valoare
peisagistica, in aproierea marilor arii rurale.
Actualmente oferta se concentreaa in hoteluri cu gestiune familiala in orasele de vacanta, cazari
sezoniere, camere de ospateti si agroturism, iar oferta este reglementata de Deuche Landvirtschafts
Gesellschaft.
Autoritatile germane joaca un mare rol in promovarea si comercializarea turismului rural,
pornind mereu de la perimetrul land-ului sau regiunii, insa nu-l considera un produs dindependent, si
unu care face parte din produsul turistic regional.
Austria
Structura hoteliera austriaca este de tip familial, ceea ce face sa-l conserve caracterul
traditional.In aceatsa tara exista o puternica traditie comerciala care a deprins in mare masura de
tursimul extern.O dovada incontestabila este faptul ca turismul rural reprezinta mai mult de 80% din
oferta turistica austriaca.Turismul rural reprezinta pentru economia austriaca aprox. 15% din PIB,
deoarece exista un interes foarte mare din partea diverselor Administratiei.Inainte de aparitia
turismului structurat, in Austria a aparut o forma de gazduire in case particulare, unde arendasul era
taran, din cauza insificientei de locuri de cazare in hoteluri in sezoane aglomerate.
Oferta austriaca se axeaza, actualmente, pe agroturism privat, hoteluri si apartamente.
Este interesant sa se mentioneze asistenta Asociatiei de Vacante Rurale care traseaza niste
directive membrilor sai, agricultori in totalitate, pentru ca oferta de tip rural sa asigure un anumit nivel
de calitate si bunastare.
Rolul promovarii si comercializarii in tursimul rural austriac este fundamental pentru
dezvoltarea sa.Cazul austriac poate fi definit ca unul din cele mai avansate in ceea ce priveste
marketingul, atat in planul ofertei, cat si in promovare.
Belgia
Turismul rural belgian incepe sa se dezvolte in anii 70, deoarece in cadrul comunitatii flamande
abia exista structuri de turism rural, lucru care nu se intampla in comunitatea franceza.
In oferta de cazare se evidentiaza doua tipuri principale:cazare in casa locuitorului si agroturismul.
Oficiul de Promovare Turistica este insarcinat cu promovarea intreprinderilor mici si mijlocii si
indeplineste functia de tour-operator de turism rural in comunitatea belgiana.
Unul din instrumentele de promovare utilizae de OPT este Gidul Oficial al Hotelurilor.
FRANTA
Este probabil tara europeana unde idee de tursim rural a fost cea mai studiata.In afara de
aceasta, datorita proximitatii sale geografiece si a legaturilor culturale, Franta este principatul punct de
referinta al initiativelor tursimului rural din Spania.
Inca de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial s-a inceput sa se lucreze la acest tip de
turism, datorita declinului zonelor rurale.Au fost organizate noi forme de tursim ca Logis de France,
bazate pe exploatarea ariilor rurale .
Unul din aspectele importante ale tursimului rural din Franta este inaltul sau grad de sturcturare
la nivel national, realizata prin intermediul unor organizatii verticale care sunt coordonate intre
ele.Aceste organizatii sunt cele care realizeaza tot ceea ce se refera la promovarea infrastructurilor.
De aceea, Franta este unica tara europeana cu o structura comerciala omogena si cu birouri
proprii in diverse orase europene, structura mentinuta prin cazari extra hoteliere de organizatia Gites
de France.
Italia
Succesiune din sectorul agricol a fost cea care a dus la cautarea de experiente in turismul
rural.Prima regiune care s-a lansat in aceste noi activitati a fost Toscana.Apoi s-au adaugat alte regiuni
si 2006 s-a creat prima asociatie de agroturism :AGRITURIST.
Oferta italiana de turism rural se compune din hoteluri, oferta tursitica a particularilor si in
principal din agroturism.
Turismul rural, in sens amplu se poate traduce prin vacante de tip residential in mediul
rural.Bineinteles, conceptual de agroturism este mai prcis, deoarece se refera la acele activitati de
primire si ospitalitate exercitate de agricultor prin utilizarea propriei sale baze teritoriale al
exploatariie. Este clar ca definirea turismului rural trebuie sa se faca la scara comunitara pentru a a
armoniza si oferi criterii coerente Statelor membre, pentru a elimina obstacolele care nu sunt necesare
in dezvoltarea sa si pentru a facilita munca propriului sctor, furnizand cea mai buna informatie
beneficiarilor, printr-un tratament mai omogen in spatiul european.
Este evident ca turismul este o activitate ce dateaza din cele mai vechi timpuri insa,in ultimii
ani a inregistrat un avant spectaculos in tarile europene,datorita,printre altele,imbunatatirii nivelului de
viata,progreselor in conceperea produselor si serviciiilor turistice.
6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI N
CADRUL UNITILOR TURISTICE
Apa este o resursa importanta pentru turism. Plajele insorite ale marilor din toata lumea atrag
anual mii de turisti, dar pentru a ne putea scalda fara urmari neplacute aceasta nu trebuie sa contina
bacterii, sau alge care dau apei o culoare verzuie si care nu invita pe nimeni la scaldat. Aceste ape nu
se ivesc numai pentru mari, dar si pentru apele curgatoare, lacuri si piscine. Calitatea apei din punct de
vedere bacteriologic, este asigurata print-un tratament potrivit. Agentul de sterilizare cel mai folosit
este clorul, fie sub forma de apa de Javel (hipoclorit de sodiu), NaClO, fie sub forma de granule de
hipoclorit de calciu, Ca(ClO)2.. Prin adaugarea acestor produse, pH-ul apei ajunge spre valoarea 12,
mult prea mare comparativ cu valoarea ideala care este in jur de 7.6. De aceea se adauga produse
acide, care coboara pH-ul pana la valoarea dorita.
Tratamentul cu apa de mare este practicat in toata lumea deoarece aceasta este o apa minerala,
tot timpul anului, iarna in saloane specializate. Aceasta se numeste talasoterapia si se poate practica si
la Marea Neagra intre mai si septembrie. Baile in mare se fac dupa expunerea la soare de 15 minute
pentru evitarea incidentelor neplacute precum sopul cardiac sau socul termic. Valurile reprezinta un
masaj pentru piele. Apele subterane sunt folosite pentru tratamente. In statiunile balneo-climaterice
sunt tratate afectiuni precum cele ale aparatului respirator, cardio-vascular, locomotor, boli ale
sistemului nervos si boli endocrine. Statiuni in Romania sunt Caciulata (ape sulfuroase), Govora,
Buzias.
Zapada constituie o alta variatie a apei cu o ridicata valoare economica datorita sporturilor de
iarna. Partiile precum cele din Brasov reprezinta un venit importanat pentru Romania.
Apa dulce folosita pentru consum. Apele dulci (apa subterana, din lacuri si rauri, ghetari si
zapezi, care are un continut de saruri minerale sub 0,5 grame la litru), reprezinta o mare bogatie. Circa
60,7% din resursele de apa dulce ale planetei se afla in Asia si America de Sud (34% respectiv 26,7%).
Apa este indispensabila pentru agricultura. Fertilitatea solului se formeaza si da randament
numai impreuna cu apa, iar daca se doreste o productie mare sunt necesare irigatiile. In prezent 40%
din productia agricola mondiala provine de pe paman irigat. Doua treimi din agricultura irigata se afla
in Asia. Circa 70% din cerealele recoltate in China provin de pe pamant irigat, in timp ce in India revin
50%, iar in S.U.A., 15%. Indispensabilitatea apei pentru agricultura influenteaza si industria
turismului prin frumusetea campiilor pe care unii din turisti ar fi foarte fericiti sa le priveasca
sau sa isi ofere un concediu rural.
Apa, i n special apa proaspt, este una din resursele naturale critice. Industria turismului n
general suprafolosete resursele de ap pentru hoteluri, piscine, cursuri de golf, i uz personal de ctre
turiti. Acest lucru poate rezulta n reducerea cantitii de ap i degradarea rezervelor de ap, ct i la
generarea unui volum mai mare de ap rezidual.
n regiuni mai uscate ca i Marea Mediteran, problema deficitului de ap este de o preocupare
deosebit. Datorit climatului arid i a tendinei turitilor de a consuma mai mult ap n timpul
vacanei dect consum acas, cantitatea folosit poate ajunge la 440 litri pe zi. Aceast cantitate este
aproape dublu fa de cantitatea de ap consumat de cetenii unui ora spaniol. Meninerea cursului
golfului poate de asemenea s reduc resursele de ap proaspt. n ultimii ani turismul legat de golf a
crescut n popularitate i numrul cursurilor de golf a crescut rapid. Cursurile de golf cer o cantitate
enorm de ap n fiecare zi i, la fel ca i alte cauze de extracie excesiv de ap, acesta poate duce la
reducerea apei. Dac apa provine din sonde, pomparea excesiv poate duce la tulburarea apei cu sare
n apa subteran. Staiunile de golf i din ce n ce mai mult situate pe sau n apropierea ariilor protejate
unde resursele sunt limitate, exacerbnd impactul acestora.
Un curs mediu de golf ntr-o ar tropical cum ar fi Tailanda are nevoie de 1500 kg de
fertilizatori chimici, pesticide i erbicide pe an i folosete la fel de mult ap ct 60.000 de locuitori
de la sate.
Concluzii
Daca vorbim de apa in turism, primul cuvant care il asociem este hidrografia. Rauri, fluvii,
oceane, mari, lacuri, cascade, toate acestea sunt si vor fi in continuare principalele atractii ale turistilor.
Un concediu la mare, la ocean, sau poate la munte unde vei auzi susurul unui rau care iti garanteaza un
somn linistit si odihna placuta sunt doar cateva din posibilitatile care ti le ofera turismul prin
intermediul apei.
7. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI N
UNITILE TURISTICE
Turismul poate crea presiune asupra resurselor locale cum ar fi energie, mncare i alte materii
de baz care pot fi deja n cantitate mic. O extragere i transport mai mare al acestora exacerbeaz
efectele fizice asociate cu exploatarea lor. Datorit caracterului sezonier al industriei, multe destinaii
au de zece ori mai muli locuitori n sezon dect n extrasezon. O aceste resurse sunt foarte cutate de
turitii cu ateptri ridicate. (cldur, ap cald etc.).
a) Energia eoliana
Aerul in miscare a stat in centrul preocuparilor omului inca din antichitate. Egiptenii navigau,
in urma cu 5000 de ani, in barci cu panze, mesopotamienii (cu 4000 de ani in urma) foloseau energia
vanturilor pentru irigarea campiilor.
Pe teritoriul Persiei (actualul iran) se mai gasesc si azi vestigii ale anticelor masini actionate cu
ax vertical pentru macinatul graului.
Traditia spune ca morile de vant au fost aduse in Europa prin intermediul cruciatilor intorsi din
Orient. Cert este ca s-au raspandit si sfera de utilizare a lor a fost largita (de la macinarea graului la
lucrari de desecare si drenare a lacurilor si mlastiniloor din Olanda, Anglia.Suedia, Germania, Rusia,
etc). morivele pentru care omul isi folosea ingeniozitatea in acea vreme pentru utilizarea energiei
vantului erau simple: nevoia de a-si usura munca, de a mari productivitatea.
La ora actuala, insa, in contextul noii conjuncture energetice si economice atentia omenirii este
indreptata spre sursele de energie noi, regenerabile:energie solara, geotermala, energia valurilor si nu
in ultimul rand energia eoliana.
Ratiunile care au dus la cautarea de noi surse de enegie nu mai sunt cele din vechime. Energia
furnizata de centralele nucleare si de cele pe carbine furnizeaza in zilele noastre 2/3 din electricitatea
mondiala, dar tot ele sunt responsabile de efectele negative asupra mediului inconjurator(efectul de
sera, ploi acide,etc).
Trecand peste dificultatile de ordin tehnologic, energia eoliana este ieftina si ceea ce este mai
important, nepoluanta, acest lucru reprezentand unul din avantajele acestei pentru industria turismului.
Tarile in curs de dezvoltare isi evalueaza potentialul eolian si motivele pentru care opteaza in favoarea
acestei surse de enegie sunt obiective: lipsa unor surse de energie au preturi mai ridicate la energia
existenta.
Rentabilitatea eolienelor se dovedeste mai ales pentru zonele greu accesibile: in munti, locuri
isolate unde energia electrica lipseste sau este insuficienta. In tara noastra, in Delta Dunarii au fost
amplasate doua instalatii eoliene de sase kW care impreuna cu centrala termica solara, constituie
primul punct cu autonomie energetica din Delta. Pe varful Ceahlaului a fost pusa in functiune o
microcentrala eoliana ce alimenteaza cu electricitate cabana Dochia(1830 m altitudine).
Omenirea utilizeaza energia eoliana pe parcursul a ctorva milenii. Vntul impunea sa lucreze
morile de vnt, misca corabiile cu pnze. Energia cinetica a vntului a fost si este accesibila practic n
toate partile pamntului. Este atractiva si din punct de vedere ecologic - nu produce emisii n
atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive.
Ca sursa energetica primara vntul nu costa nimic. De asemenea aceasta poate fi utilizata
decentralizat - este o alternativa buna pentru localitatile mici aflate departe de sursele traditionale sau
cabanele de pe munti care se alimenteaza greu.
Avantaje
n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea
dependenei de aceti combustibili.
Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic global.
Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz
aplicaiilor la scar redus.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de
ser, datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de
deeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele
eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici
dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare
externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici.
n 2004, preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scderii acestora, deoarece se pun n funciuni tot mai multe
uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megawai.
Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mare dect costurile centralei,
n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei
normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.
Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstana datorit variaiei
vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe Pmnt ofer
posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului.
La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de mare
de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns, preul de
producie pe unitate de energie electric a sczut drastic, ajungnd, prin mbuntirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 euroceni pe kilowatt or.
Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic, au o apariie neplcut - i de asemenea
produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz
mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane
pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o
apariie atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe psri pe an dect turbinele i c alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele, sunt cu mult mai
duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului
depete limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis, ntotdeauna exist
posibilitatea ca ea s fie depit.
b) Energia solara
Energia solar se refer la o surs de energie rennoibil care este direct produs prin lumina i
radiaia solar. Aceasta poate fi folosit s:
genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale electrice termale
genereze electricitate prin turnuri solare
nclzeasc blocuri, direct
nclzeasc blocuri, prin pompe de cldura
nclzeasc blocuri, prin cuptoare solare
!Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice.

Instalaiile termice ajut la economisirea gazului metan, n proporie de circa 75% /an.
Instalaiile fotovoltaice produc energie electric gratis (cu lumina soarelui).
Soarele este una din miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe
ntregul Pamnt. Energia solara care ajunge pa pamnt in 40 de minute ar fi ajuns pentru acoperi
nevoia de energie pe un an ntreg a ntregii omenirii.
Omul utilizeaza ntr-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata-petrolul si
carbunele-nct rezervele se vor epuiza n a doua parte a secolului viitor. Mai demult s-a crezut ca
centrala atomica este o solutie alternativa, dar gradul sau de periculozitate este demonstrat de
catastrofa de la Cernobl, din 1986. S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea nlocui
combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea ce mai mare.
n zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisiurilor, focul izbucnind datorita focalizarii
razelor solare prin picaturile de roua, care se conporta ca niste lentile optice. Grecii au utilizat energia
solara nca din 400 .e.n. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticla pline cu apa. n 200 .e.n.
ei si chinezii foloseau oglinzi concave n acest scop.
Avantaje
Soarele este o sursa virtual nelimitata de energie, trebuie doar sa stim s-o utilizam corect si
eficient.
Energia furnizata de soare este gratuita, regenerabila, inepuizabila
In functie de tara si conditii financiare, pentru energiile alternative, inclusiv energia solara, sunt
acordate subventii si facilitati fiscale
Utilizarea energiei solare inlatura inconvenientele generate de utilizarea combustibililor fosili:
costuri tot mai crescute, noxe, cenusa, fum, accentuarea fenomenului de sera
Pe timp de vara, producerea ACM (apa calda menajera) este practic gratuita, dupa amortizarea
costurilor de instalare a sistemelor solare
Se poate face o economie de 50-60% anual pentru incalzirea spatiilor de locuit si prepararea
ACM
Pentru a utiliza acest urias potential energetic si a economisi resursele conventionale de
energie, dar si pentru a proteja mediul inconjurator de excesiva poluare si a lasa generatiilor
urmatoare o lume mai buna, in care sa poata trai, avem datoria morala sa luptam pentru un
Pamant mai curat.
Energia solara este unul din darurile pe care natura ni le-a facut si pe care trebuie sa invatam s-
o utilizam eficient.
Dezavantaje
Nu exist nici un dezavantaj, deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate punctele de
vedere. Daca oamenii ar invata cum sa utilizeze avantajele oferite de natura, progresul s-ar inregistra
pe toata linia, iar rata de viata a unei persoane ar creste semnificativ. Se afirma ca oamenii de la sate
traiesc mai mult, iar eu sustin acest punct de vedere deoarece in colturile mai necercetate ale planetei,
poluarea scade intr-un procentaj favorizant. Speram ca tehnologia sa avanseze insa intr-o directie
constructiva, pasnica si omenirea sa tina cont de faptul ca planeta noastra simte, iar distrugerile care i
le producem ne afecteaza in mod direct pe noi, locuitorii Terrei. Ar trebui ca in locul mijloacelor de
distrugere in masa sa se studieze metodele prin care am putea sa ne salvam planeta. O importanta
modalitate de a trai in armonie cu natura este aceea in care noi am plasa-o pe post de mentor, deoarece
avem multe de invatat de la aceasta.
Energia solara este poarta catre o noua era si un remediu necesar planetei noastre.
8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICORAREA
CONSUMURILOR SPECIFICE
9. NORME DE ECONOMISIRE A APEI I A ENERGIEI I A ALTOR
CONSUMURI, N CONFORMITATE CU TEHNOLOGIA UTILIZAT
10. CONCEPEREA MATERIALELOR INFORMATIVE PENTRU
TURITI I PENTRU PERSONALUL DIN INDUSTRIA TURISTIC
N SCOPUL NLTURRII RISIPEI
Materiale informative
a) coduri proprii de utilizare a resurselor
b) charte
c) regulamente
d) pliante pentru uzul turitilor i al personalului
e) fluturai
f) brouri
Editarea de materiale publicitare
Produsele turistice sunt comercializate de cele mai multe ori prin intermediul cataloagelor si
brosurilor
Catalogul este un suport publicitar de dimensiuni variabile, in care se prezint ainformatii

privind produsele si serviciile oferite de firma, caracteristicile tehnice ale acestora, serviciile
postvanzare.
In functie de dimensiuni si continut, cataloagele pot fi:
de prospectare utilizate in special in cazul produselor turistice noi sau cand se urmareste
largirea pietei. Prezinta o enumerare a principalelor produse oferite sau a celor care urmeaza sa
fie lansate pe piata. Este de dimensiuni reduse.
de lucru prezinta intreaga oferta a firmei, impreuna cu caracteristicile tehnice ale produselor,
fiind mai detaliat decat catalogul de prospectare. Este utilizat indeseobi in cadrul targurilor, in
turismul international, in cadrul negocierilor pentru stabilirea tarifelor de contractare.
de prestigiu distribuit unei clientele alese, intermediarilor si liderilor de opinie, pentru a
intretine activitatea de relatii punblice. Cuprinde numai produsele de cea mai inalta calitate.
Este o editie publicitara de lux, care pune in evidenta prestigiul si imaginea firmei.
Dupa incheierea negocierii cu diferiti prestatori de servicii, tour-operatorii editeaza si difuzeaza

gratuit brosuri.
Brosura turistica reprezinta materialul de prezentare editat intr-un numar mare de exemplare si
difuzat prin reteaua de sucursale si agentii de turism.
Etapele realizarii unei brosuri
conceperea brosurii
difuzarea brosurii
Principalele argumente comerciale utilizate in brosurile turistice sunt:
fotografiile in culori, care suscita cel mai mare interes pentru voiaj
preturile de referinta vizand sa atraga atentia consumatorului
calitatea grafica
Pliantele reprezinta materiale publicitare ce contin ilustrate, sloganuri menite sa atraga atentia,
sa informeze si sa stimuleze adoptarea deciziei de cumparare.
Pliantul este materialul imprimat ce sta la baza comunicarii traditionale intre
producator/comerciant si potentialii cumparatori. Reprezinta instrumentul cel mai difuzat pentru
prezentarea gamei de servicii, a zonei, a teritoriului.
Principalele caracteristici ale pliantului sunt:
este subtire, prezentandu-se ca o foaie publicitara cu mai multe fete, care se
impatureste.
Ofera mai putine informatii.
Avantajul pliantelor il constituie faptul ca pot fi recitite de catre client cand doreste si sunt mai
convingatoare datorita imaginilor prezentate.
Casetele video reprezinta mediul de prezentare a filmelor publicitate.

Filmele publicitare sunt utilizate pentru prezentarea imaginilor in miscare, avand un impact mai
mare asupra publicului. Principalul dezavantaj il constituie faptul ca realizarea unui film publicitar este
foarte scumpa.
Realizarea de campanii publicitare
In domeniul turismului, actiunea de comercializare si promovare a tursimului se desfasoara in
paralel. Promovarea implica o informare a publicului prin presa si radio, iar comercializarea presupune
o informare specializata prin relatii cu publicul si publicitate in presa specializata.
Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre

componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimularii
vanzarilor.
Promovarea activitatii turistice are un rol social, economic foarte important deoarece prin
aceasta are loc informarea turistilor asupra produselor oferite spre vanzare si a serviciilor asociate lor.
De asemenea prin actiunile de informare, agentia de turism convinge si chiar educa consumatorii in
ceea ce priveste necesitatea practicarii turismului.
Mijloacele de promovare se impart in 2 categorii:

care atrag turismul catre firma: - reclama, publicitatea gratuita, intalniri, concursuri, expozitii.
Care stimuleaza revenirea(fidelizarea turistilor):- cataloage, borsuri, reviste, filme publicitare,
anunturi.
Campaniile de promovare si publicitate sunt realizate la initiativa a 2 agenti economici diferiti,

ale caror interese sunt complementare:
agentiile de turism din tara de destinatie
tour-operatorii si agentiile de tursim distribuitoare
11. IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE CU PRIVIRE
LA ATITUDINEA FA DE TURIST
Surse de informare
a) Codul de etic al hotelului
b) Codul de etic pentru turism al Organizaiei Mondiale a Turismului
c) alte coduri de etic hoteliere
d) Internet
e) reviste de specialitate
f) legislaie
Internet
Reprezint una din sursele de informare cea mai des utilizat n industria turismului. Foarte
muli turiti apeleaz la aceast surs de informare deoarece trim n secolul vitezei i timpul este o
resurs care nu mai poate fi recuperat dac a fost pierdut. Prin utilizarea internet-ului clienii afl
oferta de produse i servicii ntr-un timp util.
Datorit importanei acestei surse de comunicare este recomandat ca unitile de alimentaie i
hotelrie s-i promoveze produsele i servicii pe internet, pe site-uri virtuale.
Un site conine n mod obligatoriu urmtoarele componente:
- aplicaii care permit introducerea i modificarea informaiilor de ctre personalul specializat
al unitilor de alimentaie i hotelrie;
- informaii privind: date istorice, date despre politica i activitatea de baz a unitii,
amplasarea unitii, turul virtual al unitii de alimentaie (restaurantul) i hotelrie
(hotelul), oferta unitii, calendarul, organizarea diferitelor evenimente de ordin social, etc.
- un site foarte bine realizat este site-ul ANAT www.anat.ro
Legislaie:
Unitile de alimentaie i turism funcioneaz conform legislaiei n vigoare.
- Ordin 188/2003 privind modificarea i completarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul turismului ministrului nr.
510/2002
Reviste de specialitate
- Revista " Traveller Magazin" - caracteristici : apariie lunar, color, pag.34
- Revista Tour.ist (www.touristmedia.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, pagini 32 +
coperti
- Revista "Clever Travel" (www.clevertravel.ro) - caracteristici: aparitie lunara, 114 pagini
full color, editie bilingva romana-engleza
- Revista " Descopera Romania" (www.descoper-romania.ro) - caracteristici: aparitie
lunara, 82 de pagini full color, format A4.
- Revista "Romania Pitoreasca" (www.r-p.ro) - caracreristici:aparitie lunara, color, nr.de
exemplare, pag:100
- Revista ANAT Media (www.anat.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color, 24 pag
- Revista " Vacante la tara" (www.vacantelatara.ro) - caracteristici: apariie
lunara,color,pag.32 + coperti
- Hotel Restaurant Bar expert (HRB expert) - Revista profesionistilor din Horeca
(www.hrbexpert.ro)
- Revista " Turism Club " (www.turism.home.ro) - caracteristici: aparitie lunara, color,
pagini : 24
- Revista Gastromedia (www.gastromedia.ro) - caracteristici: aparitie lunara, numar de
pagini 36, color, distribuit gratuit pentru asociatii si firme de specialitate
Alte surse mass-media
- radio/televiziune, promovare i publicitate
Mass-media din zona unitilor de alimentaie i hotelrie:
- creterea ponderii publicaiilor, emisiunile TV prin care se reliefeaz unitile de
alimentaie i hotelrie;
- promovarea turismului;
- promovarea unitilor de alimentaie i hotelrie din zon.
Mass-media internaional:
- comentarii ale specialitilor;
- sondaje de opinie;
- informaii.
Evolutia cererii la nivel informational (surse de informare asupra ofertei existente pe piata) a
cunoscut si ea anumite transformari. S-a observat o deplasare a consumatorului catre informatia
primita prin intermediul televiziunii si afisaj stradal (pentru alegerea destinatiei in cadrul unui produs
turistic deja ales) dar si a presei scrise in acest plan.
Presa scrisa ocupa in procente cota cea mai mare in acest segment, importanta ei nu este neglijata. Se
face mai putina reclama directa in presa si se pune mai mult accentul pe informatia descriptiva cu tenta
emotionala, sub forma de articole.
Internetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei de informatii (atat la

capitolul destinatii, cat si alegerea firmei). Procentul de vanzare a pachetelor turistice inregistreaza o
crestere a vanzarii on-line prognoze bazate pe dinamica generala a informatizarii si pe cresterile
impresionante inregistrate de magazinele de vanzare on-line pe diferite produse de larg consum.
Contractele corporative sunt bazate in general pe relatii in cadrul unor asocieri de companii cu
diferite domenii de activitate sau in cadrul unor holdinguri.
12. APLICAREA NORMELOR DEZVOLTRII DURABILE
REFERITOARE LA TURIST
Norme cu privire la:

a) respectarea turistului
b) sigurana turistului
c) protecia turistului
d) comportamentul turistului n unitatea hotelier
e) fidelizarea turistului
f) comportamentul turistului fa de comunitatea gazd
HOTRRE nr.237/2001 pentru aprobarea

Normelor cu privire la accesul, evidena i protecia turitilor n structuri de primire turistice
NORME
cu privire la accesul, evidena i protecia turitilor n structuri de primire turistice
Art. 1. - (1) Cazarea turitilor se face la orice or din zi i din noapte, n ordinea sosirii i n limita
locurilor disponibile, inndu-se seama cu prioritate de obligaiile asumate anterior pe baz de
contracte i rezervri confirmate, cu informarea anticipat asupra tarifului pentru o zi aferent spaiului
nchiriat.
(2) Cazarea se face fr nici o discriminare cu privire la cetenie, naionalitate, domiciliu, convingeri
politice sau religioase.
(3) Administraiile structurilor de primire turistice: hoteluri, moteluri, cabane, sate de vacan,
bungalouri, pensiuni turistice i agroturistice i alte uniti cu funcie de cazare turistic au obligaia s
asigure n incinta unitilor ordinea, linitea public i bunele moravuri, precum i securitatea turitilor
i a bunurilor ce le aparin.
Art. 2. - (1) Administratorii structurilor de primire turistice sunt obligai s asigure nscrierea tuturor
turitilor n evidenele operative, la sosirea acestora, i completarea formularului "Fia de anunare a
sosirii i plecrii".
(2) Pensiunile turistice i agroturistice sunt exceptate de la completarea acestui formular, urmnd s se
utilizeze crile de imobil.
(3) Fiele de anunare a sosirii i plecrii sunt formulare nseriate i nlocuiesc crile de imobil. Datele
pe care le conine fiecare fi sunt cele prevzute n anexa care face parte integrant din prezentele
norme.
(4) Completarea fielor se face de ctre fiecare turist n momentul sosirii, pe baza actelor de identitate,
care pentru cetenii romni sunt: buletinul/cartea de identitate i paaportul, carnetul de marinar sau
licena de zbor; pentru cetenii strini sunt: paaportul, carnetul de identitate, legitima ia provizorie,
permisul de mic trafic, carnetul de marinar sau licena de zbor, iar pentru militarii n termen i elevii
instituiilor militare de nvmnt sunt: buletinul/cartea de identitate sau, dup caz, documentele de
identitate militare (carnetul de serviciu sau legitimaia).
(5) Este interzis cazarea oricrei persoane care nu posed act de identitate.
(6) Fiele de anunare a sosirii i plecrii, completate i semnate de turitii cazai, se preiau, mpreun
cu actele de identitate, de ctre recepioneri, care sunt obligai s confrunte datele din fie cu cele din
actul de identitate, s semneze fiele pentru confirmarea completrii corecte a acestora i s restituie
imediat actele de identitate turitilor.
(7) Rspunderea pentru completarea corect a fielor de anunare a sosirii i plecrii revine
recepionerilor.
(8) Fiele de anunare a sosirii i plecrii se ntocmesc n dou exemplare, iar pentru evitarea utilizrii
indigoului, acestea sunt realizate din hrtie chimizat.
(9) Originalele fielor de anunare a sosirii i plecrii, grupate n ordine alfabetic, se pun zilnic la
dispoziie organelor de poliie.
(10) Copiile de pe fiele de anunare a sosirii i plecrii, grupate n acelai mod ca i originalele, rmn
la structurile de primire turistice, cu termen de arhivare 5 ani.
(11) Obligaia de a procura aceste formulare revine deintorilor i administratorilor structurilor de

primire turistice.
(12) Tiprirea se face contra cost, prin Regia Autonom
"Monitorul Oficial", la tarife difereniate n funcie de categoria de clasificare a structurii de primire

turistice.
Art. 3. - Modalitile de predare-preluare a fielor de anunare a sosirii i plecrii vor fi stabilite de

comun acord de unitile de poliie teritoriale i de structurile de primire turistice.
Art. 4. - (1) Cazarea minorilor n vrst de pn la 14 ani este permis numai n cazurile n care acetia
sunt nsoii de prini sau de reprezentanii legali.
(2) Se excepteaz de la aceast regul minorii aflai n drumeie, tabere, excursii, concursuri sau n alte
aciuni similare, nsoii de cadre didactice, antrenori i ghizi din partea organizatorilor aciunilor
respective.
Art. 5. - (1) n scopul asigurrii proteciei turitilor personalului structurilor de primire turistice i este
interzis s dea relaii i informaii cu privire la sejurul turitilor n aceste uniti, fr acordul acestora,
cu excepia datelor referitoare la legalitatea ederii acestora, solicitate de ofierii i subofierii
Ministerului de Interne cu atribuii n acest scop.
(2) Vizitarea turitilor n structurile de primire turistice este admis cu condiia ca vizitatorul s anune
recepia. Lucrtorii de la recepie au obligaia s permit vizita numai dup obinerea acordului
turistului care urmeaz s fie vizitat.
(3) Vizitatorul poate rmne peste noapte n camera turistului vizitat numai dup anunarea recepiei,
completarea fiei turitilor i nregistrarea n celelalte documente de eviden operativ, n vederea
achitrii contravalorii serviciilor prestate de structurile de primire turistice.
Art. 6. - (1) Administraiile structurilor de primire turistice rspund de paza, sigurana i integritatea
bunurilor turitilor, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, asigurnd msurile i dotrile
necesare n acest scop.
(2) De asemenea, amenajeaz spaii corespunztoare pentru asigurarea valorilor predate de turiti spre
pstrare la recepie, lund totodat i msuri de afiare a unor anunuri n acest sens.
Art. 7. - (1) Personalul structurilor de primire turistice este obligat, n cadrul atribuiilor de serviciu, s
ia msuri de prevenire a infraciunilor i a altor fapte antisociale n incinta acestora.
(2) Administraiile i personalul de la recepia structurilor de primire turistice de toate tipurile au

obligaia s informeze organele de poliie despre apariia persoanelor care au svrit infraciuni i care
au fost date n urmrire, precum i a altor persoane cunoscute ca traficani, turbuleni, prostituate,
proxenei etc.
Art. 8. - (1) n conformitate cu prevederile legale, spaiul de cazare constituie reedina temporar a
turistului i n consecin acest spaiu este inviolabil, cu excepia situaiilor care pun n pericol viaa,
integritatea i bunurile turitilor, precum i baza material a structurilor de primire turistice.
(2) Controlul n spaiul de cazare ocupat de turist este permis numai n condiiile prevzute de lege.
Art. 9. - Instruirea personalului structurilor de primire turistice n legtur cu cunoaterea i aplicarea

acestor reguli se realizeaz de ctre deintorii sau administratorii unitilor respective.

Curs Dezvoltarea Durabila in Turism PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Dezvoltarea Durabila in Turism PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grup colar Economic de Turism Iai

Profesor: Rusu Mihaela-Loredana

Anul colar 2010-2011

1. PROTEJAREA I CONSERVAREA RESURSELOR MEDIULUI NCONJURTOR ......................... 3

4. UTILIZAREA RESURSELOR AUTOHTONE N INDUSTRIA TURISTIC ..................................... 29

6. APLICAREA NORMELOR DE ECONOMISIRE A APEI N CADRUL UNITILOR TURISTICE

8. APLICAREA NORMELOR PENTRU MICORAREA CONSUMURILOR SPECIFICE................... 39

I. 1. Resursele mediului nconjurtor

DEFINIIE: Poluarea este un proces care reprezint contaminarea mediului

Mediul nconjurtor este

II.1. Resursele turistice

Resursele turistice contribuie la calitatea serviciilor prestate n industria turistic.

Resurse turistice naturale Resurse turistice antropice

II. 2. Resursele turistice naturale

Relieful Ariile protejate

Clima Romniei este temperat continental i este aezat pe trei etaje:

Hidrografia contribuie la atractivitatea zonei. Lacurile glaciare, terapeutice, vulcanice,

Vegetaia reprezint o atracie turistic i important pentru turismul de recreere i

II. 3. Resursele turistice antropice

Atracii cultural artistice i istorice:

3.1. Fora de munc local

3.2. Structura personalului unei agenii de turism

3. Personalul specializat (asistena turistic):

Conform studiilor de specialitate i a datelor statistice, n perioada 2000-2007,

Director vnzri Director turism Director economie

ef Birou ef Birou ef Birou ef Birou Turism ef Financiar ef ef

Organigrama unei Agenii de Turism de dimensiuni mari

Compartimentul de munca: Intreaga agentie

Compartimentul de munca: Programe

Compartimentul de munca: Ticketing

Compartimentul de munca: Incoming

Compartimentul de munca: Ticketing, Turism, Vanzari, Transporturi

Compartimentul de munca: Vanzari.

Compartimentul de munca:Turism international outgoing.

Compartimentul de munca: Marketing.

Compartimentul de munca: Programe, Turism.

Compartimentul de munca: Programe, Turism, Vanzari.

Compartimentul de munca: Programe, Turism.

alimente pentru activitatea de alimentaie public, buturi;

Tradiii i obiceiuri n Maramure:

Tradiii i obiceiuri n Bucovina

Se poart costum popular duminica la Biseric;

Portul popular romnesc

Caracteristici distinctive ale turismului rural - Un studiu pe ri din UE

!Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice.

Editarea de materiale publicitare

Catalogul este un suport publicitar de dimensiuni variabile, in care se prezint ainformatii

Dupa incheierea negocierii cu diferiti prestatori de servicii, tour-operatorii editeaza si difuzeaza

Casetele video reprezinta mediul de prezentare a filmelor publicitate.

Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre

Mijloacele de promovare se impart in 2 categorii:

Campaniile de promovare si publicitate sunt realizate la initiativa a 2 agenti economici diferiti,

Internetul inregistreaza deasemenea o dinamica pozitiva la nivelul sursei de informatii (atat la

Norme cu privire la:

HOTRRE nr.237/2001 pentru aprobarea

(11) Obligaia de a procura aceste formulare revine deintorilor i administratorilor structurilor de

(12) Tiprirea se face contra cost, prin Regia Autonom

"Monitorul Oficial", la tarife difereniate n funcie de categoria de clasificare a structurii de primire

Art. 3. - Modalitile de predare-preluare a fielor de anunare a sosirii i plecrii vor fi stabilite de

(2) Administraiile i personalul de la recepia structurilor de primire turistice de toate tipurile au

Art. 9. - Instruirea personalului structurilor de primire turistice n legtur cu cunoaterea i aplicarea

S-ar putea să vă placă și