Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filosofia Examen
Filosofia Examen
Filosofia este un fenomen cultural bogat care include in sine un sir de teme de studii.In
general exista un sir de scoli filosofice care considera ca obiectul filosofiei este directia de
care sint ei preocupati.Unii filosofi sint preocupati de intrebari inguste:filosofia
limbii,filosofia stiintei sau a constiintei.Ei considera ca anume cu aceasta trebuie sa se
ocupe filosofia.Alte scoli sint preocupate de probleme mai largi cum ar fi relatiile dintre
diferite sfere ale existentei,stiinta si religie,constiinta si cunoastere,limba si constiinta.Insa
sint filosofi care considera ca filosofia este preocupata de realitate in general si acestia au
creat sisteme filosofice care descriu realitatea ca o integritate.Astfel de filosofi
sint:Aristotel,Toma DAquino si Hegel.
Daca am exemplifica prin Hegel,atunci aceasta are filosofia
spiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica.
Concepia despre lume este un sistem de idei i reprezentri despre natura, societate, om
i locul omului n aceast lume.
Exista tabloul tiinific al lumii care ne vorbete doar despre natur i structura naturii
i este concepia despre lume care completeaz tabloul despre lume cu fiina uman.
Concepia despre lume include un element precedial: omul i relaia omului cu
aceast lume.
OMULUNIVERSUL
Concepiile despre lume nu sunt una i aceeai ntotdeauna, ele se schimb, se transform
ndependen de dezvoltarea societii tiinei, a culturii, n general a economiei i
tehnicii.
Concepiile primitive includ n sine un ir de fiine fabuloase, fiine supranaturale,
prin care se ncearc de a rspunde la ntrebrile importante despre viaa uman, ns o
dat cu dezvoltarea tiinei aceste ideii sunt nlturate i sunt incluse datele tiinifice
despre natur, societate i om.
Concepia despre lume depinde de structura societii, nivelul ei de dezvoltare. La un
anumit nivel de dezvoltare a diferitor ri aceste concepte corespund anumitor varieti.
Sunt concepii despre lume individuale (care depinde de individul dat: de cultura lui,
educaia i caracterul).
Elementele concepiei despre lume:
-cunotine
-sentimente
-emoii
-aspiraii
-proiecte
-valori
-convingerii
a)Perceperea lumii este format de emoiile i sentimentele umane. Ele pot fi pozitive
i negative.
b)Viziunea asupra lumii este creat de raiune, de cunoaterea adevrului i
transformarea cunotinelor in convingirii. Cunotinele le acumulam din doua pri: prin
credin dogmatic i prin atitudine critic.
Concepiile despre lume evolueaz. Prima concepie despre lume este cea mitologic.
Aceasta se formeaza pe baza legendelor, miturilor, istorisirilor despre eroi i a fiinelor
fabuloase.
Miturile prima ncercare a omului de a cunoate lumea, a rspunde la ntrebarile eseniale
care sunt puse de via. Ele se transmit din generaie n generaie.
n mituri se creaz valorile spirituale ale unui neam. Mitul include n sine: nceputul tiinei,
esteticii i religiei.
Religia. (Concepia religioas despre lume) se deosebete de mitologie, de aceea c se
bazeaz pe religie (credin).
Religia divizeaz lume n doua pari: lumea forelor supranaturale i lumea material.
Lumea supranatural este venic. Ea se amestec n lumea natural, dirijeaz cu aceasta.
Lumea natural este teporar i dependenta. Esena ei este cutat n lumea
supranatural.
Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus de Pitagora.
Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar zeii. Filosoful tinde catre
nelepciune.
n nelepciune se includ dou momente: cunotinele i morala.
n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentarea poziiei, spre deosebire
de religie (credina).
Funciile religiei:
a) Cognitiv religia este o forma de explicare a lumii, n condiiile lipsei unei
cunoateri tiinifice.
b) Acionar religia este o form de extensie a capacitailor umane limitate de
aciune.
c) De reducere a anxietii.
d) Social Funcia religiei de a afirma superioritatea moral a societii asupra
membrilor ei. Meninnd astfel solidaritatea acestora.
e) Complexatorie imposibilitatea de a protesta n lumea noastr.
6)Conceptia filosofica despre lume
Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus de Pitagora.
Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar zeii. Filosoful tinde catre
nelepciune.
n nelepciune se includ dou momente: cunotinele i morala.
n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentarea poziiei, spre
deosebire de religie (credina).
Primii pai ai filosofiei sunt legai de analiza miturilor, religiei, experienei de toate
zilele. Evidenierea raionalului din acestea. Spre deosebire de tiinele concrete,
flosofia este preocupat de cunoaterea ntregului, a lumii n general. Fiecare tiin
cunoate doar o parte a lumii.
Pentru a studia integritatea acestuia filosofia folosete categoriile i legile, principiile. Ea
este preocupat de ultimile principipii ale acestei lumi.
Filosofia in dezvotarea ei sa separat. Din ea au aprut un ir de tiine filosofice:
metafizica, ontologia, estetica, etica, teoria cunoaterii i filosofia tiinelor concrete.
7)Functiile filosofiei
1.Functia gnosiologica-filosofia ca si alte stiinte are metodele si procedeile sale prin
intermediul carora cunoaste realitatea.In general filosofia este o stiinta critica.
2.Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite metode de cercetare
deosebit de metodele stiintelor concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de
cercetare,in anumite cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte
stiinte:metodele analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei.
3.Functia conceptuala-filosofia creaza un sir de conceptii despre lume.
4.Functia de pronostie-poate prognoza intimplarile.
1.Confucianismul apare in sec.VI in.erei noastre si este fondata de catre marele chinez Con-fu-
tze(Confucius).Ideile principale ale acestei scoli,sunt legate de formarea unui stat puternic,a
unei personalitati alese si a moralitatii umane.Confucius considera ca statul este tot ca o
familie,dar una mai mare.Relatiile in stat,trebuie sa fie aranjate ca si in familie.Acest punct de
vedere este considerat conservator,pentru ca Confucius sustine ideile arhaice despre stat.Dupa
parerea lui, imperatorul este tatal tuturor,de aceea el are functie deosebita si trebuie sa aiba
grija de toti si trebuie sa fie exemplu pentru toti.Supusii sint copiii lui,ei il respecta si ii urmeaza
comportamentul,daca comportamentul este bun, atunci oamenii se supun, dar daca nu, atunci ei
sint impotriva lui.In loc de aceasta apare legatura barbat nobil.Acesta are anumite
calitati:intelept,nu este partinitor(nu tine cu o prte a societatii,tine cu toti).Inafara oamenilor
alesi in societate sint oameni alesi.Acestia au grija numai de sine,adica de o parte a
intregului.Alte calitati ale omului ales:este umanist,respecta oamenii,omul ales cunoaste calea
de mijloc.Este o regula de aur in comportare:Nu fa nimanui ceeea ce nu-ti doresti tie.
Confucius a sustinut ritualurile.Confucianismul cu vreme s-a transformat in religie,si este religie
oficiala in China.
Cel ce invata si nu gindeste,nimic nu dobindeste,pe cel ce nu invata si doar gindeste,mare
pericol il pindeste.
2.Moismul-scoala din sec.V in.erei noastre,de catre Mo-tze.Ideia principala a acestei scoli tine
de incercarea de a pune baza unor relatii sanatoase in societate.El sustine ca relatiile dintre
oameni trebuie sa se bazeze pe iubirea generala.Argumenteaza aceasta teza a sa in urmatorul
mod:cerul,care este forta suprema,nu face deosebire intre oameni,el nu separa oamenii in bogati
si saraci,destepti si naivi, in state mari si mici.Cerul fata de toti se atirna la fel,pe toti ii iubeste
la fel.Omul intelept trebuie sa urmeze calea cerului.
In societate lucrurile stau altfel.Multe dintre problemele sociale se rezolva prin violenta.Dar
violenta, spune, ca nu rezolva probleme,ea le agraveaza.
1.Problema importanta care este analizata de aceasta filosofie este problema principiului lumii:-
Care este materialul din care sint alcatuite lucrurile in univers?Aceasta problema este importanta
pentru ca se poate raspunde a intrebarea:-de unde apar lucrurile?
Aceasta problema mai este numita problema substantei.
Unul dintre ginditorii scolii Tales considera ca substanta universal este apa.El spunea:-din apa
apar lucrurile si in apa se dizolva.In genere elemental lumii au fost considerate:apa,
apeironul,aerul si focul.O alta problema importanta care este analizata la aceasta etapa este
problema miscarii.-Dece are loc miscarea(shimbarea,transformarea lucrurilor)?
Filosoful Heroclit care analizeaza aceasta problema sustine ca miscarea isi are izvorul sau in
contradictie,ca fiecaare lucru este compus din parti contradictorii si anume lupta lor aduce la
schimbarea acestei lumi,la transformarea lucrurilor.El spunea:-Nu poti intra de doua ori in apele
aceluiasi riu.
O alta problema importanta este a existentei si neexistentei.Aceasta problema este analizata de
scoala din Eleea.Reprezentantii scolii sustin ca existenta poate fi inteleasa doar de ratiune,si ca
organele senzoriale nu pot cunoaste existenta,ele pot produce doar pareri(opinii).
Democrit este cel care a descoperit structura lucrurilor.El a sustinut ca lucrurile sint alcatuite din
atomi si vid.Este primul giditor care orbeste despre existent atomilor.
15)Filosofia medievala.Izvoarele ei
Filosofia medieval(apare in sec.II pina V-VI) si dezvoltarea ei trece prin 3 etape:
-Etapa apologeica
-Etapa patristica
-Etapa scolastica.
In general filosofia medieval este religioasa. Ea analizeaza premele religiei,ideile evreice(din
Biblie).Aceasta filosofie are un loc secundar,ea doar talmaceste problemele religioase.In multe
cazuri este considerata :servitoarea bisericii.
Marea majoritate ai filosofiei sint preotii,parinti ai bisericii.
Biblia este o carte sfinta,a fost inspirata de catre Dumnezeu si ce este scris in ea este purul
adevar.
*Izvorul Greco-roman care a inclus un sir de idei ale lui Platon,a neplatonienilor,a lui Aristotel
si a stoicilor.
De la Platon este luata ideia despre separarea lumii:materiala si ideala.
De la neoplatonieni este luata ideia erarhizarii lumii.Dupa ei sint trei niveluri ale acestei lumi:
1)lumea neorganica
2)omul
3)lumea spirituala.
Omul face legatura dintre aceste doua lumi,prin suflet.Sufletul face parte din lumea spirituala,iar
corpul din lumea materiala.
De la Aristotel au fost preluate ideile despre forma si continut, prin care forma este considerate
spirituala(sufletul),iar continutul este material.Forma formelor este considerat Dumnezeu.
De la stroici este preluata ideia despre soarta umana,ca aceasta este predestinata.
Ideile crestine:
-ca Isus Hristos pedepseste tot ce este rau(violenta,razboaiele,bogatia).
-relatiile dintre oameni si relatiile cu Dumnezeu se stabilesc prin iubire.
19.Filosofia moderna.Emperismul:
I)Aceasta epoca dureaza din sec.XVI-XIX.Ea incepe cu un sir de revolutii sociale,de trecere la
epoca capitalista. Prima revolutie are loc in Olanda,in sec.XVI-a.Aceasta este un razboi de
eliberare nationala impotriva dominatiei Spaniei.
II)Revolutie in Anglia, in sec.XVII-lea.Este o revolutie de lunga durata, de la 1642-1680.
In sec.XVIII-lea vine o revolutie din Franta.Aceste revolutii au permis ca aceste tari sa se
dezvolte rapid in domeniul industriei si stiintei.
In baza acestor schimbari din epoca a fost nevoie sa se cerceteze metodologia stiintei.Adica,sa se
creeze o stiinta despre metodele de cercetare.In legatura cu asta au aparut doua curente
filosofice:
-curentul empirist;
-curentul rationalist.
Empirismul sustine ca cercetarile trebuie incepute de la lucru,prin observatii si experimente.
Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele logice.Aceste curente
luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile impiristilor si susineau ca cercetarea lucrurilor care
sunt in schimbare nu pot da cunostinte adecvate,si doar matematica,care cerceteaza in general
poate avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea adecvata incepe de la lururile
individuale,pentru ca cunostintele abstracte sunt departe de adevar.
-Empirismul idealist.
Unul dintre principalii in acest curent este Berkely.El considera ca lumea nu-i altceva decit o
totalitate de senzatii.Este impotriva conceptelor si notunilor generale.Critica notiunile
de:materie,miscare,spatiu si timp.Spune ca toate acestea nu sint altceva decit totalitati de
senzatii.Analizeaza notiunea de materie,si zice ca nu exista materie,-Ce inteleg eu prin
materie?...Aceasta este un substrat a lucrurilor.
Dar de fapt daca iau in parte un lucru, aceasta nu-I altceva decit senzatiile mele.
Unul dintre cei mai mari reprezentanti in acest domeniu este Descartes.Ca
si Bacon este impotriva gindirii scolastice,dar va merge pe alta cale si va
spune:-Cercetarea adevarata este legata de matematica si metodele
matematice sint cele mai bune.Rezultatele ei sint vizibile,clare si simple.
Shopenhauer este adeptul unui curent numit Filosofia Vietii. Acesta este un current irationalist(nu crede
in puterea ratiunii umane) si ratiunea va fi inlocuita prin alte elemente, in cazul lui Shopenhauer de
vointa.El nu considera ca ratiunea este caracteristica principala a gindirii umane.
Shopenhauer incearca sa creeze un sistem integru despre realitate,prin care ar intelege esenta si taina
acestei lumi.Critica toate sistemele filosofice,critica filosofia clasica germane pentru idealism,pentru ca
aceasta considera ca ratiunea este atotputernica.Critica sistemele materialiste pentru capacitate,critica
religia pentru intelegerea optimista a lumii.Dupa parerea lui aceasta lume in esenta sa este rea,nu poate fi
corectata.
Spune:Unii oameni ar fi in stare sa omoare pe apropiatul lor doar pentru asi vopsi cizmele.Lumea din
toate punctele de vedere este rea,d.p.d.v. estetic lumea seamana cu o caricature,d.p.d.v.intelectual lumea
seaman cu o casa de nebuni,d.p.d.v. moral lumea seamana cu o casa de tolerant,si in general lumea
seaman cu o inchisoare.
Punctul lui de vedere este pesimist.El demonstreaza ca substanta acestei lumi este vointa,si ca vointa este
irationala,ea este avida si oarba.
-Care este esirea din situatie?
-Trebuie sa ne fie mila de situatia in care au nimerit oamenii,sa avem compasiune fata de oameni,sa ne
jertfim pentru ei.
Metafizica are dou sensuri: 1. Metod de gndire contrar dialecticii care privete fenomenele i
procesele naturii ca ceva separat, izolat, ncremenit, fr dezvoltare i conexiune universal. 2. Acea parte
a filosofiei n care se studiau i interpretau problemele speculative, ce depesc cadrul experienei (despre
Dumnezeu, spirit, libertatea voinei). Noiunea de metafizic a fost formulat de urmaii lui Aristotel
pentru a evidenia operele filosofice a profesorului lor. n lucrrile stagiritului filosofia ca principii
universale a existenei urma dup fizic, teoria despre natur i semnifica n sensul strict al cuvntului
aceea ce urmeaz dup fizic (meta ta physica). Ulterior era folosit n accepie egal cu ontologia.
Capt o dezvoltare n operele lui F.Bacon, J.Loche, R.Descartes, G.Leibnitz, B.Spinoza. n sec. XVI-
XVII dezvoltarea tiinei a dus la acumularea materialului empiric i apare necesitatea de a clasifica, de a
descompune ntregul n pri componente i studierea lor mai aprofundat. n aceast perioad M. avea
justificare istoric. Spre sfritul sec. XVII ea nu mai putea stimula dezvoltarea tiinei, se transform ntr-
o metod unilaterial mrginit. Neajunsurile metodei metafizice constau n urmtoarele momente:
nenelegerea esenei dezvoltrii; absolutizarea stabilitii ori repetabilitii, continuitii ori
discontinuitii, schimbrilor cantitative ori calitative, unilateralitatea, ignorarea conexiunii universale;
premrirea formei mecanice de micare, reducerea formelor superioare de micare la inferioare . a.
Notiunea de metafizic n sens de antidialectic a fost folosit pentru prima dat de Hegel care i d i o
critic respectiv. La metafizic se refer aa metode ca dogmatism i relativism, sensualism, raionalism
i iraionalism. n occident metafizica este sinonim cu filozofia i cuprinde principiile i nceputurile
existenei.La metodele universale se refer i alte metode filozofice (fenomenologic, cultural-istoric,
sistemic, structural-funcional, hermeneutic .a.). Toate aceste metode formeaz un tot ntreg, un sistem,
se gsesc n legturi dialectice. n acest sens filozofia este ca o metodologie general. Metodologia (din
gr. methodos - cale, mijloc logos - tiin) categorie filozofic care are dou sensuri: 1. Totalitatea
principiilor i metodelor de cercetarece se folosesc ntr-o tiin. 2. Teoria filosofic despre principiile i
metodele cunoaterii i transformrii realitii, tiina despre metode. Metodologia se ocup cu un ir de
probleme care pot fi reduse la trei principale: 1) ce prezint metoda; 2. cum trebuie s fie metoda; 3)cum
trebuie folosit metoda. n dependen de gradul de generalizare deosebim urmtoarele niveluri a
metodologiei: 1) concret-tiinific - fiecare tiin are metodele sale de cercetarei formuleaz anumite
reguli i normative pentru folosirea lor; 2) general=tiinific - metodei principii ce se folosesc ntr-un ir
de tiine, sau o tiin cu metodele i principiile salecare poate servi metodologie pentru alte tiine (spre
exemplu, biologia pentru fiziologie i medicin, fiziopatologia pentru disciplinele medicale .a.);
3)universal, filosofic - principiile i legile dialecticii servesc ca metodologie pentru toate tiinele.
Metodologia serefer nu numai la activitatea de cunoatere ci i la activitatea practic. Ea este necesar
pentru dezvoltarea capacitilor creatoare a specialistului, posibilitilor de a formula probleme tiinifice
i determin strategia cercetrilor tiinifice
Aceast form a conjugrii ne arat c aceste persoane eu, tu, el ea, noi, voi, ei, ele sunt aici i
acum.Dac vorbim despre indicativ, trecut, atunci verbul a fi ne arat c persoanele date au fost, adic au
avut fiin undeva i cndva, adic au fost prezente undeva i cndva: eu am fost, tu ai fost, el, ea a fost;
noi am fost, voi ai fost, ei, ele au fost.Dac vorbim de indicativ, viitor, atunci verbul a fi ne arat c
persoanele date (eu, tu, el ea, noi, voi, ei, ele) pot fi undeva i cndva, adic este vorb de o posibil
prezen: eu am s fiu, tu vei fi, el, ea va fi; noi vom fi, tu vei fi, el, ea va fi.Conjugarea dat ne arat c
verbul a fi ne vorbete despre oarecare prezen a unui obiect acum, ori n trecut, ori n viitor.
Dar ce schimbare aduce tranziia verbului a fi ntr-un substantiv, cum ar fi substantivul Fiina, care
se mai scrie i cu liter mare. Se vede c trebuie s fie o oarecare pretenie, deci este o ncercare de ai
transmite acestui substantiv un coninut deosebit nu degeaba este scris cu majuscul.Noiunea Fiina
dup ct este cunoscut de istoria contemporan a gndirii pentru prima dat o ntlnim n scrierile lui
Parmenide, care ne face s nelegem, c Fiina nu se perind n faa ochilor, ci oarecum ar fi legat doar
de nelegerea noastr, adic de raiune. Dac organele senzoriale ne prezint ceea ce este mereu n
micare i schimbare, atunci raiunea ne prezint ceea ce este constant, esenial, necesar. Anume aici cred
c este i clciul lui Achile: face parte din fiin ceea ce ne prezint organele senzoriale ori nu? Este
fiin norul care fuge pe cer sau nu?Avnd n vedere c referentul, numaidect trebuie s fie un obiect
material. (Aici trebuie s fie vorba despre substantivul Fiina)
32.Existenta-Realitate:
34.Existenta in matematica.Realismul.Nominalismul.Intuitionalismul:
Realism
c onc epi e c onf or m cre i univers aliile, noi unile gene rale exi st re al, pr ece d lucr uril
econcrete, singulare. Dup prerea realitilor medievali universaliile exist pn la lucruri canoiuni i idei
n raiunea divin, n lucruri ca esene i dup lucruri ca rezultat al
cunoaterii.R e p r e z e n t a n i i n o m i n a l i s m u l u i a u f o s t I o a n R o s c e l i n , I o a n D u n s S c o t ,
W. O c c a m .
Nominalism
- concepie care socoate c noiunile sunt numai numele lucrurilor (nomina), cele nu au e xist en
sinestt toare fr i n afar a lucruri lor. Re al exist nu mai lucrur ilesi ngular e, c onc ret-
senzor iale. No mi na lis mul i reali s mul au fost conce pii filozofi ce unilaterale, limitate.
n contrast cu intelectul se afl intuiia, care provine din instinctul animalelor inferioare. Intui ia ne ofer
o idee despre fora vieii care strbate toate fiin ele. Intui ia percepe realitatea timpului; durata este
exprimat din punctul de vedere al vieii i nu se poate divide sau msura. Durata este explicat prin
fenomenul memoriei. Henri-Louis Bergson
37.Structura materiei:
In afara de aceste structuri, in microlume a fost descoperit vacuumul fizic. Acesta nu este vid, dar este
o anumita stare a materiei. In el au loc procese complicate legate de aparitia si disparitia particulelor
virtuale. Ele sunt potenta anumitor particule elementare de a exista un timp foarte scurt(Sunt gata de
nastere, dar nu se nasc).
Vacuumul fizic, poate printr-un salt sa-si modifice structura, aceasta se numeste transformare de faza.
Unele cercetari stiintifice demonstreaza ca Marea Explozie este rezultatul unei transformari de faza a
vacuumului fizic, in care au aparut mase mari de particule noi.
In structura materiei intra si plasma. Particulele elementare pot compune a stare deosebita a materiei,
asemanatoare cu cea a gazelor.
Stelele sunt un focar de aparitie a atomilor. Datorita reactiilor se formeaza atomi, iar acestia se unesc
in molecule. Din molecule se formeaza macroobiecte. Urmatorul nivel al structurii materiei sunt
planetele, cu structura: nucleu,litosfera,uneori atmosfera si hidrosfera.Planetele se unesc in sisteme
planetare si formeaza galaxiile.
40.Schema organizarii materiei
(caiet)
- micarea mecanic
- micarea particulelor elementare cmpurile electromagnetice, gravitaional, interaciunile
slabe i puternice, procesele de transformare ale particulelor elementare
- micarea i transformarea atomilor i moleculelor, reaciile cimice
- schimbrile n macrocorpuri, procesele termice, schimbrile n strile de agregare, vibraiile
sonore etc
- procesele geologice
- schimbrile n sistemele cosmice: planete, stele, galactici
n materia organic:
- metabolismul
- autoreglarea, dirijarea i reproducerea n biocenoz i n alte sisteme ecologice
- interaciunea biosferei cu sistemele naturale ale planetei
- procesele biologice ale organismelor, ndreptate spre conservarea organismelor
- procesele supraorganice care reflect raporturile ntre reprezentanii difertor specii n
ecosisteme i determin numrul i zona de distribuire a lor, evoluia.
n societate:
Obietele materiale exist n spaiu i timp. Natura lor nici nu poate fi descris fr aceste atribute.
A. Augustin remarc aceast dificien la definirea timpului. El susine c parc tim ce este timpul, dar
cnd ncercm s-l definim apar probleme. El precizeaz: Dac nimeni nu m ntreab tiu, iar dac m-ar
ntreba cineva s-i explic, nu tiu. Totui, cu ncredere afirm, c dac nu ar trece nimic nu ar exista timp
trecut i dac nu ar veni ceva nu ar fi timp viitor i dac nu ar exista nimic nu ar fi timp prezent.
Totui este o deosebire ntre cunotinele despre spaiu i timp. Natura spaiului este mai cunoscut. nc
din antichitate avem o tiin a spaiului, geometria creat nc de Euclid, pe cnd o tiin a timpului nc
nu avem. Pierre Janet afirm c noi nelegem spaiul puin, deoarece am nvat s ne micm n el n
diferite direcii, dar nu nelegem timpul deoarece nu putem face nimic cu el, i s ne ntoarcem n timp nu
putem. Hegel explica aceast situaie prin faptul c spaiul este capabil de figuraie, dar timpul nici nu se
vede, nici nu se pecepe vreodat ca atare. El se cunoate prin medieri.
45. Conceptele de spatiu si timp in stiinta contemporana:
n tiina contemporan, explicarea spaiului i timpului se realizeaz prin teoria relativit ii (relativitatea
restrns i generalizat). Ideea de baz a acestei teorii este c timpul i distanele unui eveniment
msurate de doi observatori au, n general, valori diferite, dar se supun totdeauna acelorai legi fizice .
Realism
c onc epi e c onf or m cre i univers aliile, noi unile gene rale exi st re al, pr ece d lucr uri
leconcrete, singulare. Dup prerea realitilor medievali universaliile exist pn la lucruri canoiuni i
idei n raiunea divin, n lucruri ca esene i dup lucruri ca rezultat al
cunoaterii.R e p r e z e n t a n i i n o m i n a l i s m u l u i a u f o s t I o a n R o s c e l i n , I o a n D u n s S c o t ,
W. O c c a m .
Nominalism
- concepie care socoate c noiunile sunt numai numele lucrurilor (nomina), cele nu au e xist en
sinestt toare fr i n afar a lucruri lor. Re al exist nu mai
lucr uril esingulare, concre t-se nz orial e. No minali s mul i re alis mul a u f ost c onc epi i
filozofi ce unilaterale, limitate.