www.dacoromanica.

ro
INSTITUT DE ARTE GRAFICE
SOCIETATE
RESTI-STRADA REGALA, 6

ATELIER DE
PRIMUL RANG
Meniuri, Teze, Brosuri, Cireulri,
tatii de logodn, Invitatii de nunt,
vitatii de botez, de soirele, Capete de
Crti de
eomereiale, de eompta
bilitate, Crti ilus-
trate, Ziare si de
* * * * * mrimi etc., etc. * * * * *

PRETURI
CEA MAI BOGATA EDITUR A
DE NATIONALE.

www.dacoromanica.ro
 VII-lea

MINERVEI"
PE ANUL 1905

Coprinde o de articole originale,

ilustratiuni suplimente artistice

PRETUL LEI

MINERVA"
Arto
- Strada No. 6
1905
www.dacoromanica.ro
AA. LL. RR. Printesa Elisabeta
www.dacoromanica.ro
NER
"MINER
MAGASINUL GENERAL DE MUSICA

LA HARPA
Strada No. 5 (Piata
CEL MAI MARE DEPOSIT DE

3nstrumente musicale
de
VIORI, VIOLONCELE, FLAUTE,
CLARINETE, MANDOLINE
TOT FELUL DE ARISTORNE, ETC.
Fabricatiune proprie de
E, TAMBALE TITERE
Atelier special tot
DEPOS1TUL GENERAL DE

Gramopane
Zu mii de naVonale neintreeute
sonoritate si elaritate
GROS si EN DETAIL
de de multumire ce suficient
modul a ne achita de stirn. nostri clienti.
deci insistent pe ori-cine a fi constiincios
eftin servit se adreseze numai

LA HARPA
Str.
SE TRIMIT
www.dacoromanica.ro
im lou
www.dacoromanica.ro
de h. Aman. - Fotodwomolipie

la Tip.
ANUL 1905

arui

BUCURESTI

Institut de arte
Editur. - Strada Regahl,
1905

www.dacoromanica.ro
 2 CALENDARUL

CRONOLOGIE PE ANITL 1905

De la stitul De la inventiunea
7392 ani vapori . 206
De la crearea stilul De la . 130
Gregorian . De-la a Basarabiei
De la . . . la revolutia lui Tudor
De la naqterea lui Christos mirescu 83
De la Romanilor Dacia De Is revolutia din Europa
De la . 1684 11
De la desbinarea biserieei De in
de . . . 851 Transilvania
De la Radii De la unirea principatelor
Domnul
De la De la impropriet
560 De la metropollei
De la intlintarea Metropoliei Mol- a
dovei Juga
....
. . 41
De la inyentiunea artei tipogra- la detronarea principelni Al.
loan Cuss . 39
De la la suirea pe a M.S. Re-

De la
de Turci
De la descoperirea Americei. .
lui Luther.
moartea lui Stefan eel
. . 451
413
188

401
De
De la
tei
gelui Carol
redevenirea
a ......
.

independen-
.
39

De la Viteazul ca Dunn De la din a Rasa-

al 27
De la nationale De la 27
de prin D la Regatulni
primei in litaba 24
De la trecerea Trausitvaniei sub De la incoronarea primului Rege
Casa de Habsburg . a

SARBATORILE
ce din orate de
coneerte,

1 lanuarie I 21 Elena.
Sf. loan 29
24 Prineipatelon 15 August Sf. Mare.
17 18 26
23 Aprilie Decemb. Nieolae.
10 Mai tron M. 25 si 26 Dec.
zile atelierile de industni nu fune-
ziva in care este
In zilele de magazinele de la ora 12 din
a doua , .

In rut-ale etc., inchise

ceteaza toate zilele de de dimineatA la amiazi,

SA NATIONALE
Ianuarie, aniversarea unirei 1, 8 si 10 Mai, alegerea, suirea
patelor din pe tronul a M. S. Regelui in 1866.
11 Februarie, aniversarea revolutiunii proclamarea independentei ,

din anal eare s'a in 1877 si incoronarea

dinastii in
14 Marne, proclamarea Regatului 11 aniversarea din
s'a
ziva M. S. Regelui. '
Aprilieproclamarra plebiseitului 22 a A. S.
alegerea M. Sale ea al Rominiel. Maria.
Reginii.
ziva www.dacoromanica.ro
a M. Sale August, aniversarea A. S. R.
 CALENDARUL

. 13 August, aniverSarea nagterei A. S. R. Noembrie, Plevnei.

Ferdinand. aniversarea M.
30 Septembrie, aniversarea nagterei S. Reginei.
Principesei Elisebeta a 27 Decembrie aniversarea A.
3 Octombrie,- aniversarea S. R. mica Maria.
R. Principelui Carol.
Octombrie, aniverearea A. A. L. L. Regale Principilor Ferdinand
. R. Principesei Maria. Maria Romfinia.
niversarea M. L.
Regele Regina..

ce se a C. F. R
Ajunul anului 13 st. Elena Innie n. 1
Sf. le 14 Sf. Pavel 12 Julie
Botezul 19 s Sf. Hie August
Sf. Toan Botezitorul 20 Schimbarea la 1
Domnului Admin. M. Domnului
Buns- estire 7 Aprilie s Nagt.
Ajunul 29 27
. Parasehiva 27
Pagti Main Dumitru
21
Sf. Glieurghe Intrarea 4
M. $. 7 Nicolae 19
M. S. 23 1
Inaltarea Domnului S Tunic
Rusaliile. . Nagt. s 1

SARBTORILE
ce se de nutoritilti de
de
Duminicile in genere urmitoarele loan Botez. (Druig.).
srbatori : 29 Sf. Petra
Pavel
Profet
Botezul August Schimbarea la
7 Botezatorul. 15 Adorm. M.
30 trei ierarchi V. Gr. 29 Capulai loan
2 Februar. sSeptemb. Nagt. M. Marie in.
21 Duminica Floriilor. 14 Iniltarea Crucei.
25 Buns .Vestire. Cuvioasa Paraschiva.
Aprilie Sf. (trei zile). 26 Dumitru.
23 'Aprilie. George. Noemb.. Arhanvhelii Mihail
Intrarea a M.
to Joia Decemb. Nicolae.
zile). 25, 3

LEGALE
se de de de
Nasterea s 19 Aprilie
Dumitru
George .....
Suirea
3
.
.
22

. 8 . i
e Constantin Elena
. 25, 2 Pogor. t
Botezul Domnului . . . . Treime
loan Sf. Petra 29
Domnului 15 August.
Buna Vestire . 25 .

In - Vacantele eels mari tin 2 de la Julie

la August. - "acantele cele tin de la la
nou inclusiv,
tin www.dacoromanica.ro
Joia Mare
zile la
la Dominica
aile la
inclusiv. nu
 vechiu

1 I(t) T. imp. Felix

Dum. Botezului Ev. Marcu, C. st.
2 Silivestru 15
Luni 3 Pror. Malachia 16
Marti 4 Sob. a 79 Apostoli 17
Mercuri 5 Sf. Teopim. si Teona 18 Prisca
Joi 6 19 Canut
7 Botez. 20 Sebastian
8 C. George Domnica 21 Aloisia
dupa Botez Ev. Matheiu, C. 4, St. - 17.
9 22
Luni 10 Origorie 23 Log. Mariei
Marti 11 P. Teodor 24 Timoteiu
Mercuri S. M. Tatiana
12 25 lui Pay.
Joi S. M. Ermil Strator.
13 26
Vineri 14 PP. ucisi Sinai 27
15 Pavel Colib. Carol Mag.
Ev. Luca St. 17-39.
16 In. lant. Ap. Petru 3 S.
Luni C. P. Antonie m. 30 Martina
Marti 18 f PP. Atan. si 31
19 Macarie Egipt Ignat.
Joi 20 2 Pur. Mar.
Vineri Par. Maxim Blasiu
S. Apost. Timoteiu 4. Andreia
Dum. lui Zacheu Ev. Luca Cap. St. 2-10.
23 S. Mc. Clement 5 Agatha
Luni 24 Xenia 6 Dorotea
Marti. 25 t P. Grigorie 7
26 Cuy. loan
Joi 27 Sf. de aur 9
Vineri 28 C. P. 10 SColastica
29 Ad. Mart. 11 Eufrosina
Dum. Hananiencei Ev. Matheiu Cap. 19 St.
30 (t) S. V. Eulalia
Luni 31 SS. D-ri Ciru 13 Benignus
www.dacoromanica.ro
 IANUARIE
NOTITE

www.dacoromanica.ro
Marti S. Trifon Valentin
Mercuri 2 Faustin
Joi 3 S. drept Simeon 16
Vineri Par. Isidor 17 Costantina
Mc. Agatia Simeon
Darn. Fariseului Ev. Luca, 18, 1-14.

6. Vucol. Ep. 19 Susana

7 Par. Partenie 20 Elefteriu
Marti 8 M. Mc. Teodor Strat. 21 Eleonora
Mercuri 9 Mc. 22 C.
Joi 10 S. M. Haralambie 23 Severus
Vineri 11 M. M. Blasin 24 Victoriu
12 Meletie Episcop 25 p. Matheiu
Ev. Luca, C, 1, St.

13 Martinian 26
14 Axentie 27Nestor
Marti 15 S. Apost. Onisim 3 .28Leandru.
Mercuri 16 Mc. Mart. Albin
Joi 17 Mc. Teodor Tiron 2 Simplicius
eri Par. Leon Papa 3 Cunicunda
19 Apostolul Archip. 4 Casimir

lisat. de Ev. Matheiu, C. 25, St.

20 P. Leon Episcop. 5
Luni 21 Timoteiu 6 Victor
Marti 22 Ap. Martin M-tea
Mercuri 23 S. M. Policarp M-a
Joi 24 A. cap. S. Francisca
Vineri Tarasie 10 40 Martiri
26 Eulogiu
lsat. Ev. Matheiu, C. 6, St.

27 Procopie Decap. 12
- 28 Cnv.Par Vasilie(P.P.) 13
www.dacoromanica.ro
NOTITE FEBRUARIE

www.dacoromanica.ro
 Cilindarul

Marti Mar. Evdochia 14 Matilda

Mercuri 2 Sf. Mc. Teodot C 15 Longinus
Joi 3 S. Mc. 16 -Herbert
Vineri 4 Gerasim 17 Gertruda
5 Mc. Cunon 18 Ciril
I din Post, Ev. C. 1, St.
6 SS. 42 Martiri 19 Log.
uni 7 Mc. Vas. Efrem. a. 20
8 C. Benedict
21
Mercuri 9 Octavian
22
Joi 10 Mc. Codrat Otto 23
Vineri 11 P. Sofronie Patr. Ter. 24 Gabriel Ar.
12 P. Teofan 25 (t) B.

Dum. Il din post, Ev. Marcu, C. 2 St. 1-10.

13 Ad. mos. Sf. Nichifor 26 Emanoil
Luni Ouv. Benedict Rupert
Marti
Mercuri
14

16
Mc. Agapie
Mc. Savin
Malhus2
3 29 Eustatiu
17 Prea 30
18 P. Arch. 31 albina
19 M. 1 Hugues
Dum. din post, Ev. Marcu, C. 8, St.
.
20 ucisi la Sinai 2 Fr. de Padua
Luni 21 Episcopu Richard
Marti 22 Mart. Vasile 4 Isidor
23 Nicon 5 Emil
24 P 6 Sixtu
25 Russin
26 Sob. Gavriil 8 Amanda

Dum. IV din post, Ev. Marcu, 9, St. 17-80.

27 Matrona 9 Maria El.
i 28 Ap. tefan 10 Ezechiel
Marti 29 Iuliu
Mercuri 30 S. Joan (Den.) 12 Eustrog
Joi 31 13
www.dacoromanica.ro
 MARTIE
NOTITE

www.dacoromanica.ro
 vechiu nou

1 Maria Egipt. (D.) 14 Triburtiu

2 Tito (S. Acatist) 15 Anastasiu
V din post, Ev. Marc'u, C.

3 Nichita 16 ()
4 17 Anicet
Marti 5 Mart. 18 Perfectus
Mercuri 6 19 Antonia
Joi 7 George Episcopu 20 Ap. Irodion
Vineri 8 Ap. Irodion 21
9 Mart. Eupsichie (S. 22 Caiu
Floriilor Ev. loan, C. St.

10 (Denie) 23 (t) Sf.

11 ntipa (Denie) Sf. Paste
Marti 12 Vasile Ep. (Den). 25
Mercuri 13 M. (Den.) 26 Anacletus
Joi 14 Martin (Denie) 27 Anastasio
Vineri 15 Ap. Aristarh (Denie) 28 Vitalis
16 Martira Agatha 3 29 M.

C. St.

17 (t) Sf. 30 Caterina

Luni 18 (t) Sf. 1 Main. Filip
19 (t) Sf. 2 Athanasie
20 Teodor 3
Joi 21 Cuviosul Ianuariu 4 Monica
Vineri 22 Isv. Sf. Th. 5 Pius V.
23 Sf. * 6 loan. P.
Duminica Ev. C. 20, St -21.

24 Ap. S. 7 Stanislats
Luni 25 Ap. Marcu Evangelistu 8 Mihai
Marti Vasile Episc. 9 Grig. Nazar.
Mercuri 27 Sf. Sirneon fr. 10 Anton
Joi 28 Apost. 11
eri 29 Sf. 9 din Chisic 12
30 Sf. Apost. 13 ervatiu
www.dacoromanica.ro
NOTITE

www.dacoromanica.ro
 U

nou

Dum. Mironositilor Ev. C. 15, 43-38 Cap. 17 St. 18.

Profetul leremia 14 Pahomiu
Luni 2 Ad. m. St. Anastasie 15 Sofia
Marti St. Thimot. si Maura 16 Honoratiu
4 Mart. Pelaghia 17 Job
5 Martira Wiegand
Vineri 6 Sf. dreptul 19
7 S. Acachie 20 Bernardin
Duminica Ev. loan, C St.
8 S. loan Teologu 21 Valentin
Luni 9 Pror. 22
Marti 10 Sf. Ap. Zilotu 23 Desideriu
Mercuri 11 Inj. Pr. M. 24 Urban
Joi 12 P. Epifanie 25 loan
Vineri 13 S. Glicheria 26 Filip
14 S. Mart. Isidor 3 27 Wilhelm
Dum. Samarinencei, Ev. loan, C. 4, St.
15 Cuv 28
Luni 16 Sf. Teodor 29 Maximin
Marti 17 Apost. Andronie 30 Felix
18 S. Teodor Persu 31 Petronila
Joi 19 Mart. Patriciu 1 (t)
Vineri 20 Mart. Talaleu 2 Marcu
21 Elena 3 ClotlIda
Dumineca Orbului, Ev. loan, C. St. 1-38.
22 Vasile 4 Charlota
Luni 23 Mihail 5 Bonifaciu
Marti 24 P. Simeon 6 Norbert
25 cap. Sf. 7 Robert
26 (t) 8 Mihael
Vineri 27 S. M. Terapont 9 Felicia
28 10 Victoria
Dum. Psrinti, Ev. loan, C. 19, St. 1-18.
Mart. 11 (t)
Luni 30 Par. Isachie 12
Marti Apost. Ermeu 13
www.dacoromanica.ro
31
NOTITE A

www.dacoromanica.ro
 IUNIE

1 14 Basiliu
Joi 2 Parintele Nichifor 15
3 Martirul Luchian 16 Benno
4 S. P. 17 Adolp
Dum. Ev. loan, 7, St.

5 Rusaliele S.
(t) 19
Marti 7 M. Teodot 20 Florentina
Mercuri 8 Teodor Stratilat 21 Alois
Joi 9 Coy. 22 Verde
Vineri M. Timoteiu Sidonia
11 Ap. Vartolomeu 24 Botez.
Tut. Ev. Matei C. S. C. 27 S.

12 C. P. . 25 Prosper
Luni Mta Achilina (PSP) si Paul
14 Prorocul 27
15 Prorocul Amos 28 Leon
16 Thihon f. de min. 29 S. P. i P.
Vineri 17 Moe. Emanuel Apostol
18 Leontin Teob.
2-a Ev. Matheiu, C. 4, St. 18-25.

Ap. D-lui 2 Mariei

Luni 20 S. Metodie 3
Marti 211 4 Ulrich
22 Evsevie Epc. 5 Dometiu
Joi 23 Mucenita Agripina Isaia
24 (t) Nat. S. 7 Wilibald
25 Mucenita Fevronia 8 Elisabeta

3-a Ev. Matheiu, C. 6, St.

26 David
Luni 27 Samson 10 Amelia
28 A. si Joan I
i 12
a 12 APostoli. Matgareta
www.dacoromanica.ro
NOTITE

www.dacoromanica.ro
 vechiu

Vineri SS. Cosma si Damian 14 Bonaventur.

2 Vestmant. 15 Apost.
Du 4-a dupa Rusalii, Ev. Matheiu, C. St. 5--13.
Dumiic 3 Mart. 16 si Maria
Luni 4 P. Andreiu Ar. 17 Alexe
Marti 5 P. Aton 18 Frideric
6 Sisoe mare 19
Joi- 7 Toma 20 Prof.
Vineri 8 S. Mart. Procopie 21 Pracsedis
9 S. M. Pancratie 22 Mar. Magd.
Dum. dupa Rusalii, Ev. Matheiu, 8, St. 18-34.
10 SS. 45 Mc. d. Nicop. 23 Apolinaris
Luni Mart. 24 Cristina
Marti 12 M. Proclu clie 3 25 Ap.
13 Sob-Arch'. Gabriil
Joi 14 Apost. 27 Pantelimon
Vineri 15 SS. si Julita 28 Inocentiu
16 S. Antinogn 29
Dum 6-a dupS Rusalii, Ev. Matheiu, C. 9 St.
17 M. Marina 30 Beatrice
Luni 18 M. Emil Germ an
Marti 19 Aug. Petru
20 2 Portinicula
Joi 21 Simeon si 3 Eliazar
22 f Sf. Maria Magdalena 4 Dominic
23 Mart. Trofim
Dum. 7-a Rusalii, Ev. Matheiu, 9, St. 27-15.
24 Cristina 6 S. la Fats
Luni 25 f Adormirea S. 7 Caeton
Marti 26 Sf. Ermolau 8 Chiriac
Mercuri 27 f Mart. Pantelimon 9 Roman
Joi 28 AA. Proh. Nicanor 10 Laurentiu
Vineri 11 Susana
30 Ap. Siluan 12 Clara
Dum. 8-a dup Ev. Matheiu, U. 14, 14-22.
Sf. 13 Ipolit
www.dacoromanica.ro
NOTITE

www.dacoromanica.ro
 vechiu

Luni Inchinarea Cruci 14 Eusebie

2Ad. Moast. Sf. Stefan 15 Ad. Mar.
Mercuri 3 Isachie 16
Joi 4 SS. 6 Coc. din Efes 17 Libertus
Vineri 5 Eusignie 18 Elena
6 la 19 ld
Dum. 9-a Rusalii, Ev. Matheiu, C. 14, St. 29-34.
7 M. Dometie 20 Bernhardt
Luni 8 S. Emilian 21 Anastasiu
Marti 9 Apost. Mathia 22 Timoteiu
Mercuri 10 M. Laurent. Arch. 23 Filip
Joi M. Euplu Pat. Nifon 3 Bartolomeu
12 M. Fotie si Anichit. 25
13 Maxim. mrt. 26 Zeferin
Rusalii, Ev. Matheiu, C. 17 St.
14 Pror. Micheia 27 Russu
15 (f) Ador. Maici 28
Marti 16 Icoanei Domnului 29 loan
Mercuri 17 Miron 30 Roza
Joi 18 For. si Laur. 31 Raimund
Vineri 19 Mac. Andreiu Str. Egid.
20 Pror. Samuil 2 Stefan
11-a dupa Ev. Matheiu, 18, St.

21 Apost. 3 Mansuet
Luni 22 Agatonic 4 Rosalia
Marti 23 Lupu 5 Laurentiu
24 Eutichie 6
Joi 25 A. M. A. Bartolomeu 7 Regina
26 Mart. Adrian N. Mar.
27 Pimen .9 Gorgoniu
Rusalii, Ev. Matheiu, C. 19, St. 16-26.!
28 Moise Arapul 10 Nicol.
29 (f) Cap. Prot
Marti 30 P. Alexandrusi alti Guido
31 Preac. 13
www.dacoromanica.ro
 AUGUST

www.dacoromanica.ro
 vechiu

Joi C. Simeon 14 (
Vineri 2 M. si Constantin
3 16
Dum. Rusalii, Ev. Matheiu, C. 21, 83-42.
4 M. si Moise P. 17 Lambert
Luni 5 Pror. Zaharia 18 Toma Ap.
Marti Mart. Eudoxia 19
Mercuri 7 Mart. Sosont 20 Eustatiu
J 8 ci 21 Mateiu
Vineri 9 PP. si Ana 3 22 Mauriciu
10 Mucenita Minodora 23
Dum. 14-a Rus. Crucii), Ev. loan, C. 3, St. - 17.

11 Teodora 24 Con. Joan

Luni 12 Autonom. 25 Cleophas
Marti 13 Corneliu cent. 26 Ciprian
Mercuri 14 (t) Sf. Crud 27 Cosm Darn.
Joi 15 M. Nichita si Visarion 28 Venceslas
Vineri 16 Euftimia 29 Mihael
17 Sf. Sofia, 30
Dum. dup Rus. (d. Ev. C 8, St. 2-14.
18 Eumenie 1 Oct. Rem.
Luni 19 2
Marti 20 Eustatiu Placid. 3 Candidu
21 Apost. Codrat 4
Joi 22 Foca 5 Aurelia
Vineri f S. Botez. 6 Bruno
24 Martira Tecla 7

dupa Rusalii, Ev. Luca, C St.

25 Eufrosina 8 Brigida
Luni 26 + Ad. S. loan 9
27 Mart. Calistrat 10
Mercuri 28 Hariton 11
Joi 29 Chiriac 12 Maximilian
30 Grigorie 13 Eduard
www.dacoromanica.ro
 SEP TEMBRIE
NOTITE

www.dacoromanica.ro
 4

Calindarul vechiu Calindarul

Apost. Anania list

Dum. 17-a Rusalii, Ev. 2 Luca, C. 1-11.
2 Ciprian 15 Teresia
Luni 3 M. Dionisie Areopag. 16 Gallus
Marti 4 Par. 17 Hedvig
5 Mucen. 18 Luca Ev.
Joi 6 Apost. Toma 19 Petru
Vineri 7 Mcii Sergie Vach. 20 Vendelin
8 Pelagia 21
Dum. Ev. 8, Luca, C. 6, St. 81-36.
9 Apost. 3 22 Cordula
Luni 10 23 loan Capis.
Marti 11 f Filip 24 Arch.
12 Mcii Prov. Tarah. 25 Crispin
Joi 13 Muc. Carp. si Papil 26 Evarist
Vineri 14 Paraschiva Sabina
15 Lucian 28 Sim.
Dum. 19-a Rus. Ev. 1, Luca, 8, St.
16 Mue. Longin Centur. 29 Narcis
Luni 17. Osie 30 Serapion
Marti 18 S. Ap. Ev. Luca 31 Wolfgang
Mercuri 19 Proroeul 1 Nov. Sf.
Joi 20 Artemie 2 Porn. Rap.
Vineri 21 Ilarion Humbert
22 Averchie Epis. 4 Bor.
Dum. a dupS Ev. 6. Luca, C. 8,
23 Ap. fr. D-lui 5
Luni 24 Mue. Areta .6 Leonhard
Marti 25 Marcian 7 Engelbert
26 8
Joi 27 Sf. Dimitrie Basarab 9 Toodor
28 Terentie 10 Andreiu
29 Mta Anastasia 11 Martin Ep.
Dum. Rus., Ev. 7, Luca, C 8, St. 26-39.
30 Zinovie 12 Cunibert
Luni 31 Apost. Stachie 13 Stanislau
www.dacoromanica.ro
 OCTOMBRIE
NOTITE

www.dacoromanica.ro
 NOEMBRIE

Marti Cosma si Damian 14

Mercuri 2 Achintin 15 Leopold
Joi 3 Achepsima 16 Edmond
Vineri 4 loanichie 17 Grigorie
5 Galaction 18 Otton
Dum. a Rus. Ev. 5, Luca, C. 6,

6 Pavel 19 Elisabeta
Luni 7 SS. 33 M. din 3 20 Felice
8 (t) Arch. 21 Bis.
9 Onisifor 22 Cecilia
Joi 10 Ap. Olimpiu Radion Clement
Vineri Mart. Mina 24 Crisogen
12 25 Catherina
23-a Ev. 8, Luca, C. 10, 25-37.
13 S. loan Gura de Aur 26 Conrad
Luni 14 Mart. Filip 27 Virgiliu
Marti 15 Mart. Gurie (P. 28 Sostene
16 Ap. Mateiu 29 Saturnin
Joi 17 Par.Grigorie Ep.N-ces' (Ap. Andreiu
Vineri 18 Platon 1 Eligen
19 Proorocul Avdiu 2 Fibiana
Dum. dupa Ev. 9, Luca, C 12, St.
20 Grigorie Decap. Xav.
Luni 21 Intrarea 4 Barbara
Marti 22 S. Apost. Filimon 5
Mercuri 23 Amfilochie 6
Joi 24 P. Climent si Ambrosie
Vineri 25 Mart. Ecaterina M.
26 Alipie 9 Leocadia
25-a Rusalii, Ev. 13, Luca, C. St. 18-27.
27 Persul 10 Malachie
Luni 28 Stefan 11 Damaschin
Marti 29 Paramon 12 Epimach.
30 Apost. Andreiu 13 Lucia
www.dacoromanica.ro
 NOEMBRIE

www.dacoromanica.ro
A

Pror. 14 Nicasie
Vineri Pror. Avacum Valerin
3 Prof. Sofronie 16 Adelaida
Dum. 26-a dapa Rusalii, Ev. 14, Luca, C. 18, St.
4 M. Vrvara 17 Lazar
Luni 5 stintit 18 Achil
6 (t) Par. Nicolae 19
Mercuri 7 Sf. Filoftea 20 Amon
Joi 8 21 Ap. Toma
Vineri 9 Zamis. S. Anei 22 Flavian
10 Mcii Mina Ermog. 23 Victoria
27-a d. a Sf. Strmosi, Ev. io, Luca C.13, St. - 17.

Daniil 24 Eva
Luni 12 Spiridon 25 Nas. Chr.
13 M.
a- 14 27 n Evan.
Joi 15 '28 Copiii Mart.
Vineri 16 Pror. Toma Ep.
17 Pror. Dania- David
intea Ev..Matheiu, C 1, St. 1.-24.
Sebastian Silivestru
Luni 19 Bonifaciu 1 1906
Marti 20 Ignatie 2 Macariu
Mercuri S. Mueenita
Joi 22 Anastasia 4 Titu
23 SS. 48 Mci din Telesfor
24 S. Eugenia 6 B. Domn.
Dum. Nast. ale la 26 Ev. Marcu, C. St.

Naster. D. Is. Chr. 7-

26 Sob. Preac. Severin
27 Ap. Arch. stefan 9 Adelaida
28 20 mii de 10 Agathon
Joi 29 Prune. de 11 Hagenus
Vineri 30 S. Mue. Anisia 12
31 Melania 13
www.dacoromanica.ro
NOTITE

www.dacoromanica.ro
28

POSTURILE
1. Zile le de Mercuri Vineri peste an. Postul de la 1 August
2. Ajunul Bobotezei lanuarie. la 14 August.
3. Postul Pastilor de la 27 Februarie 6. Tlerea capului loan, 29 Aug.
la 16 Aprilie. 7. Ziva crucii, 14 Septembne.
4 Postul lui San-Petru de la 13 8. de la 14 Noembrie
28 (16 la 24 Decembrie.

DESLEGAREA POSTULUI

Mercurile de la Mercurea Vinerea in

Doninului ajunul Botezulut. zei numai pentru unt toatit
Mercurea intre dupit Pasti si
Vamesiu Dum. Fiului risipitOr. dupa Rusalii, pentru ale hranei.

COMPT ECLESIASTIC
anului Dumineca Florielor Aprilie . . . 10
Crugul lunei 8 Pasti 17
Temelia 6 Main . . . 11
Litera Pascaliel Domnului . . . . 26
2 zile. . . . . 30
Triodul Februarie . . . . pumineca Rusalielor . . . . 5
de . . . . 20 Lasatul secului post Apost. . 12
. . . . 27 Apostolilor 16.

CALENDAR CATOLIC

Litera de aur Floriele 3 Aprilie 16 Aprilie

Epacta XXIV 10 o
Ciclul solar 19 Maiu
roman 3 .Rusaliele 11
Litera A Sf. 18
Septuagessima 6 19 Februarie Verde 9 22 s
22 7 Martie adoent 24 Noemb. Decembrie
cenusei 23 8

CALENDAR MUSULMAN

1322 1 . . 24 1323 1 Djamadi-el-accel . Iulie 21

1323 Muharem. . . . Februar. Redscheb . . . . August
i Martie 25 Schaban . . . . Sept. 18
Rebi-el-avel . . . . . . Octomb. 17
Rebi-el-accer. . Maiu 23 Noemb. 16
Djamadi-el-avel lunie 21 Giul-Kade . . . Decemb. 15
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL EVREESC
5E65 1905
Adar A
14
B 24
Martie 7
14 8
15 Susan-Purim 9
Nisan 24
15 *Passachl-a zi Aprilie
* a 2-a zi
21 * 7-a zi 13
22 14
Ijar 22
18 Lang. Maiu 9
Silvan 22
6 *Serbarea (Rnsaliile) . 27
7 * 28
Thamuz 21
17 Post
20
9 Post Arderea Templului 28
Elul 1 August 19

5666
Tischri non zi Septemb. 17
2 * a 2-a zi 18
3 Ghedajah 19
10 *SerbareaReconcilierei(L'omKipur)(Postmare)


15
16
*
*

doua zi
.. . Octom b.
2
21 *Serbarea Palmierilor 7
22 cuseelor 8
23 *Priimirea 9
Marchesvan 17
Kislev Nomb. 16
25 Inangurarea . Decern. 16
Tebet 1 16
10 Luarea (Post) 25

NB! cari sunt cu stea * nainte sunt mari si

se cu severitate.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI

TARIFELE TELEGRAFICE TELEFONICE

ACTUALMENTE VIGOARE

ri re Greutatea este de 2 kilograme.

Jurnalele ori-ce publicatiunf
Taxa unei 15 gr. loco francati. dice, sau inapoiate din
nefrancatt bani. cause, se remit presentatorilor,
Idem, idem in toati 15 cunoscuti, a se mai la alta
bani, 30 de fie-care taxi, deja au fost franeate suficient.
gr., afari de adresate soldatilor, cari Jurnalele nefraneate se depun la rebut.
data nefrancate, la destinatie se in- cele francate se
cts bani de lie-care grame, destinatie eu taxa a
in timp de scutite de taxi.
Idem, idem pentru Bucovina Bulgaria
ca cele interne.
Idem idem In uniunei postale,
25 nefrancata bani. Imprimatele se 3 bani
Taxa unei simple 25 bani.
Idem a unei reciffise de inapoiare (re- care 50 grame sau fractiune pentru
bani. 5 fie-care 50 grame pentru uniu-
Taxa foi de reclamatiune, in toata
tara 25 bani. Imprimatele se ta-
Serisorile francate se supun insuficienta cele nefran-
la taxa dubli a insufieientei. cate de se depun la rebut.
Imprimatele admise la
tatea de 2 kilograms
Pachetele nu aunt admise, lun-
ar trece de
postale trebue cores-
cm. daci sunt sul ar
pondente ordinei avea lungimea mai mare de 75 cm. ori un
sau bunelor moravuri, la din contra peste 10 cm.
cad in rebut ; de asemenea rebut
postale cu ilustratiuni obscene.
din industria privati Probe de
trebue dimensiunile de
44 centimetri pe 9 centimari. Probele de supuse la o
postale sunt de feluri : taxi de: de fie-care 50 gr.
cirti deschise. sau fraetiune, taxa nu
Taxa postale mai ea bani, chiar daci greu-
5 bani simple bani eu rispuns tatea ar mai 100 grame.
plitit. Taxa postale pentru -tot Pentru interiorul uniunei bani la
uniunei postale bani, loo grame, d'aci la 350
puns 20 bans. de fie-care grame.
Taxa postale inchise in trebuesc a
localitatei 10 bani, in bani; in restul la deplina
afara din bani. francare se si la im-
Cirtile postale insuficient francate sau primate.
supun la taxa a ,Greutatea este limitati la gr.:
suficientei sau nefrancarei. dimensiunile nu pot fi mai mari de 30
centimetri lungime 20 lirgime 10 gro-
periodice iar de sul admise
o lungime de 50 cm. diametru
maxim de 15
Jurnalele publieatiunile preiodice Probele de mirfuri, nu
supuse in la o taxi redusa de car partial francate, care nu vor con-
ban pentru foaie la gr. ditionate ca se poati verifica
greutate sac fractiune. mai cohtinutul care vor trece peste
multe foi identice sub se mensiunile mai sus, sau vor
de grame. o valoare comerciall, se refuzi a se
Ele se timbre, expedia se depun la rebut.
bande timbru pe alt spor Probele de cereale in interiorul se
de taxi. Jurnalele pentru strainitate admit la 550 grame se percepe
supuse o de de taxi pentru 350 grame.
grame sau fractiune.
Suplimentele nu se fac
parte chiar din corpul Jurnalului, de
nu peste 50 grame.
este permis a se introduce sub ace-
jornale adresate mai multor Sunt considerate ca de
adresanti. www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 31

1) dresate advoca(i, de comision, etc. ale

ingineri, etc. ; 2) Politele contractele de a de a
de asigurare ; 3) -Registrele ziarului transportul cuvenit
comereiale ; 4) Tezele scolastice sau ori- intermediare.
ce alte scrieri manuscripte 5) Planuri, Abonamentele 6, 5, sau 12
desemnuri, de sau alte pot face abo-
; de namente la distribuirea ziarelor, depu-
sau in total; scrisori de la post.. liste numele si locuinta
(lettre de voiture) sau fracte de drum adresantilor, portului
de fer (Frachtbriefe) de timp de o
rico, de navlu ale sau
(nor de ; Ori-ce lucrare
de pe A honamente
sau carton ; .Foile
scrise cu In se la dispositia
Greutatea la kilo- persoanelor cari vor face
grame ; dimensiunile ca la speciale, in care se vor ziarele
imprimate. Taxa de in ce le adresate,
este de 3 bani 50 grame sau tind o lunar. lei 2 pentru o
taxa este : 15 bani
la 250 grame ; pentru bani
la grame, d'aci bani
pentru gr. obliga- postale
eel in parte. Hartiilor
dent li se indoesc
la deplina francare ca la cele- Taxa mandatelor postale
interiorul este la :
bani la 10 lei; de la lei
la 200 lei 25 bani de 25 lei,
te de la 200 la 500 taxa eu
bani de de lei sau fractiune.
de mai se
Ori-ce obiect de corespondent.. precum: bani formularului.
de jurnale, Taxa mandatelor postale destinate pen-
mate, de de tru este de hani pentru
se pot in care 25 lei sau fractiune la -suma
in platindu-se pe lei, in sus taxa
taxa si o 25 bani de lei sau fractiune.
de bani pentru La mandatele externe
Este obligator a se la presentate nu se plateste, se o supra-
recomandate. proportionala cursului
Trimeterile nu pot
valori in nici in monede sau mandatelor de 500 lei ex-
alte obiecte, o 1000
recomandate in cas pier- nia leicoloniile britanice 252
dere dau la o despagubire de lei, lei. Pentru coloniile taxa
plus taxa si recomandare. este 25 bani de 125 lei, ori-care
object' recomandat poate suma.
primit la pen- Taxa avis de este de bant
o de 10 bani plus taxa Taxa pentru la este
pentru mandatul postal cu care se aco- bani pentru o mai de
taxe se scad lei (inclusiv) 20 bani de la lei
valoarea rambursului : mandatele la 10 lei
ram- tite de Mandatele
se admit pentru : la prezintare ,sau eel
Austro-Ungaria Bosnia in de 40 de zile in-
vina eu biurourile austiiace terne si 2 pentru externe :
Elvetia, Francia, termene ele trebuesc vizate din
mania, Italia, Japonia. Luxemburg, Nor- care le-a
vegia, Olanda, Portugalia, Suedia Tunis. vizare
relative la mandate trebue
la zia re nerale a telegrafelor
Pentru statele servi-
Taxele ce se percep pentru telegrafie statului, pot
spar in se- compun emite mandate telegrafice peste
a) Din pretul ziarului; Din taxa por- taxa taxa de trans-
ziarului Din de comision mitere.
de nu poate fi mai externe se admit numai
de 25 bani. in Argentina,
Se pot face abonamente la Austro-Ungaria,Belgia, Bosnia Herzego-
pentru ziarele editate in vina, Bulgaria, China,
Congo, Corea, Creta, Egipt,
Taxa ce se www.dacoromanica.ro
se compune din taxa Elvetia, Finlanda, Francia, Germania, Gre-
32 CALENDARUL MINERVEI

Italia, colonia Erythrea, Japonia, trimitire nefrancata la prezintare,

Siberia, Luxemburg, Maroc, este la o de 25 bani.
a, Portugalia,Serbia, Pentru distribuirea la taxa de
State le-Unite, Suedia, Tunis, factagiu este de bani pentru un obiect
cia, precum biurourile posesiunile la kilograme de 50 bani pentru
ale Germaniei, Austriei, Dane- unul mai greu 5 kilograme.
Olandei, Portugaliei. Taxa de magazinagiu este de 10 bani
Mandate externe se admit pentru zi ce trece peste 3 li-
numai pentru anumite biurouri Aus- bere avizulul de sosire, ne-
tro-Ungaria, Belgia, Britania, Bulgaria, calculandu-se ziva si ziva
Danemarca, Egipt, Elvetia, Ger-
mania, Italia, Luxemburg Muntenegru. Sunt admise serviciul intern pachete
Norvegia, Olanda, Serbia, Sue- ramburs la 1000 pen-
Tunis. de 10 bani plus taxa man-
datului, taxe se din suma
a rambursului
lucasarea efectelor Taxa unui avis sau a unei
foi de reclamatiune este de bani.
Pentru pachetele valoare
perdute, se o despagubire de 2 lei
in interiorul in schimb de kilogram, obiectele 'de va-
admite a se loare valoarea declarata.
:Chitantele, . facturile, biletele la schimb Wes. Se admit
ordine, politele, cupoanele valoare
de dividente in genere toate declarata aproape toate din
comerciale cheltueli a lume taxele de transport la
nu trece peste 1000 lei de stat.
mitere. In lista ce de pe pagina
La prezentare se taxa toare (Tarifa coletelor co-
recomandate iar la dupi. mai importante pentru cari
sumelor respective se formeazi. un se admit postale la 5
mandat pentru rambursare din-care kilograme declarata
se mai taxa de bani pentru la lei:precum ramburs),
plus taxa mandatului. indicarea taxelor greutate pe va-
Schimbi efecte loare.
numai : Austro-Ungaria, Belgia, Egipt, Pentru unele din tarile indicate ci-
Francia, Germania, Italia, Luxem- tata se admit cutii
burg, Norvegia, Olanda, Portugrlia, Sue- valoare la suma 10.000
dia, Tunis sibirourile austriace din La valoarea
pentri se percepe taxa miei
valoare se
gropuri valoare. percepe taxa la
Taxa greutate a In de valoare se pot expedia
pachet sau grop in interiorul pietre pretioase, genere
este 20 bani la kilograme. de o mare.
Taxa greutate a unui pachet sau grop Greutatea nu trebue un
in interiorul este de bani la kilogram. Taxa lot este
21/2 kilograme, de 1 leu la kilo- bani prin care trece
kgr. in sus la plus taxa pe care e ca
maximum kgr.) taxa se sporeste taxa pe a
bani de kilogram sau fractiune) externe
interiorul comunei in valoare cas de sau
stricaciune se o de 25 lei
Pe taxa greutate se `mai per- oricare greutatea, cele
valoarea declarata care pentru cutii,
de 20 bani lei, de la etc., valoarea
lei la 10.000 lei taxa se La si ce din
15 bani de lei se pot indeplini formalitatile
tiune, 10.000 lei sus taxa se vamale de birourile oficiale de
sporeste cu bani de 1000 expeditiune
lei sau fractiune. La valoare taxe :
pentru greutate se bani de ori-
tarifa scrisorilor recomandate pentru colete s'ar coprinde in deelaratia de
se percep taxele din pre- import ; pentru
cedent (ca la pachete). fie-care sau pachet.
La pachetele volummoase taxa pe greu- In aceste taxe se
se sporeste rea la dorniciliu.

www.dacoromanica.ro
 CALEND 33

TARIFA COLETELOR POTALE

Taxa pentru ramburs este de 20 bani de 20 de lei sau fractiune

DESTINATITJNE

GR. LEI B. B.

'Algeria
Argentina
Anstro-Ungaria
5
5 - - 2
3
1
75
25
25
-1
- -
75
35 3

2
Belgia . . .
Bolivia
5
s -
500 a
6
25
25 -3 25
-25 3

Bosnia-Herz egovin a
Brasilia
500
--
500 1
5
75
50 --
2
- -
50 25 2
3
Britalia
Bulgaria -
500

--
500 1
--
50 - - - 35 3
2
Camerun
--
500 25
--
4
- -
75 3

- -- --
4 25
Canada 6 25 3
5 8
Chili
Chypru
Columbia Panama
5 500

-
5
3
25
25
7
- 75 4
2

Corsica 500 500 2 75 20 35 3

Danemarca
Egypt
500
500
500
2
2
1
50
75
- -
1

2
25 25

25
1
2
2
Francia ..... 600 500 2 25 3
Germania.
Grecia --
500

--
500 1
2 50 -- --
2 50
--
25 2
2

- ---- --
Guatemala.
Holanda 500 500 2 25 25 4
Italia
Japonia
5 505
500 - 2
4
- - -
50
25
35
3
2
Luxembur
Malta 500
500
-- 2
2
2 25 2
2

Mexic
5
5 -
500
- 3
4
25
25 - -
4 75
-
35
3
Muntenegru
Nicaragua 5 -
500
-
500 1
4
75
-2 50
-
25 2
3
Norvegia
- -
500 2
- -
3 05
-
- --- --
Paraguay
---
4 25 4
Persia
Peru 6 -
500 2
6
25
-
35 4
4
Portugalia
Rusia
2
2 -- -- -- -
10
2
2
Salvador
-Shanghai
Serbia 5
500
500
-
500
5
4
1
75
2
25
50 25
4
3

Spania 6
Suedia
Tripoli
5
5 500 2 --4
--
40 25
2.
Tunisia
Uruguay
Venezuela
5
--
500
--
500 2
4 -- -- -- -- 2

Pentru inlesnirea presintKrei la Taxele pe kilometru sau fractiune de

a obieetelor inregistrate pus in kilometru pentru transporturile
zare la postale livrete de gentele sunt
recepise 1 leu, eu 100 rece- Cel 20
pise pe pretul de 2 lei
pe 4 lei.
www.dacoromanica.ro
200 recepise 15
34 CALENDARUL

Pentru copii pInS la 5 ani taxa este de primirea telegramei, care

; pentru bagaje se se libeleazI in mod obligatoriu, to bani
bani de fiecare kilograme pentru fiecare
ar de parcurs. Pentru urgenti, interiorul
eilltorie la se pentru la o telegrams
de la postal de pornire urgentI se percepe de 3 ori taxa
sau de la postal Telegrame urgente se admit numai
pentru Austro-Ungaria, Algeria, Azore,
Belgia, Bosnia, Bulgaria, Corsica,
Telegranie Francia, Germania, Grecia,
Italia, Luxemburg, Norvegia, Wanda,
Pentru interiorul de fiecare Rusia, Serbia, Spania Suedia
5 bani plus o supra de bani Tunisia.
pentru telegrams, taxindu-se adevenire telegrafics de primirea
cuvinte adresa de destinatie ori unei telegrame, bani interiorul
din ekte cuvinte ar fi formate. strlinItate taxa a 10
Telegramele interne expediate de cores- adeverire de bani
pondentul ziarelor orele 2 p. m. si interior, stringtate.
de o de Pentru rlspunsurif percepe
din ordinar telegrafic. taxa atltea stint
Taxa de este rate rIspuns de desti-
de bani. de visitI unde este adresat se
nu pot avea text, numai adresl sem- bon care se lipefte
; semnittura nu poate mai se de destinator biuroului
de 3 se admit in zi. care va primi

Taxele telegramelor simple destinate

TAXA TAXA
NUMELE STATELOR
b. b.

Austria
Bosnia
Belgia (via Germania)
-- 13
17
Afganistan ......
Argentina, republieS . . . .
4
5

Britania Mare (via Germania -- 38

Australia meridionala .
Brasilia
. . .
45
Bulgaria

Franta
Algeria
.....
Danemarca (via. Germania .
.

Corsica (via Elvetia)

Tunis (via
-
--
10

21
29
39
Canada
Chili
China
Cipru,
Verde
-
3 70-
1

-
intreagS Panama
land (via Austro-Tingaria) -- 20
Columbia
Corea (via
6
6
70

ros Eubea. .....

Gibraltar (viaSpania). .
continentali, Insula
Toate celelalte insule in ge-
nere
.

-
41

41
Cuba, Havana
Gautemala
Haiti
de (Alexandria) .

Inndiile Britanice din Asia.

.
2
1
4
7
43
30

Italia (via Austro-Ungaria). -- Japonia

2
6
85

Luxemburg (via Germania).

Malta (via Italia)
Austro-Ung.)
-- 45
Java,
(Tanger)
Mexic, Matamoros, Chihuhaua
. -
4

2 35
Norvegia (via Germania). . - 41 Noua Caledonia 30
Olanda (via Germania) .
(via Francis). .
Rusiade Europa Caucasia
- 29 Persia
Peru
Rusia (Seberia) reg.
1
7
- 80
40

si
Serbia -- 21
so Statele-Unite ale de
1 10

Spania (via Franta)

Suedia (via Germania) . . - 83
Nord New-York
Tonchin
Transvaal
5
70

s
Europa (via Bulgaria)
Asia insulele
- 41
Tunis
Venezuela
-
3

9
15

Ungaria 13 Uruguay 65
Zelanda 3 45
Zanzibar
www.dacoromanica.ro
 55

Taxa de colationare numai chitantei, taxa a

--este de 2 bani pentru externe nu mai
este eu 1/4 din taxa de leu 10
telegramei.
copii interne externe, taxa
de copie de 100 cuvinte cite Convorbirl
bani.
telegrame a se urmiri, in Taxa unei conVorbiri de minute in
-teriorul se ori teriorul este de
taxa telegramei in este intro din
serviciul extern, se per- 50 bani.
taxa telegramei la prima intro doui din judete
localitate pentru veeine leu.
rile ulterioare si. la intre din judete
-destinatorul telegramei. nelimitrofe leu bani.
In interiorul se admit tele- convorbire de la orele
cu expres pentru care se lasa la seara la 6 dim.
presentare un deposit care urgente se dublu.
transportului, Pentru o fonograma (corespondenta.
'se taxa unei adeveriri de primire (tele- numai telefon) taxa este
; de se pot de de bani 20 cuvinte a
legrame se adresa). -
numai telefon, percepandu-se pe Pentru o telefonata (tele-
taxa a telegramei o supra- prin telefon mai
taxi bani telefon. departe prin telegraf) percepe
Taxele ordinare destinate taxa telegramei o suprataXa 25 bani.
pentru se calculeazi. unui avis de invitare la telefon
euvintelor percepindu-se este 25 bani.

CAME FERATE ROMANE

NOTIUNI DIVERSE RELATIVE LA TRANSPORTURI
Transportal persoanelor
se pot opri la ori-ce statiune spre a continua alt in
zi sau a doua asemenea caz trebue pe statiei
trenul.
Cine va va se va bilet, va
a locului oeupat ; asemenea va ocupa o Masi
Copiii la nu plitese nimie cei de la la
jumatate, iar de la in sus taxa ; asemenea unifor-
preturile
Transportul de bagage
Bagagele, ce in o persoana, se transporta se sub sau
.d'asupra locului ocupat. Asemenea bagage trebue de dimensiuni
miei ca nu incomodeze pasagen. in eoridoarele vagoanelor este
Bagagele de greutate mai mare se predau cuart de inaintea pornirei
de colet dupa cum e insemnat in tarifa biletelor de calitori, in ose-
la fie-care statie. Pentru bagage mai mari de kilograme se o
reduetie. Pentru se libereazi. un bilet care il la sosire.
Presentatorul bagagelor nu trebue la casa de bagaje bilet
calitorie.
Biletele pentru bAi
De principale se libereazi, bilete de dus intors la urmatoarele
de balneare sau din apropiere o de 25 valoarea unul
bilet Govora, Olinepti), (Prahova),
(Lacul-Sarat), Targu-Ocna (Nastasache
Piatra-Neamtu (Oglinzi T.-Frumos (Strunga) Constanta.
sosire trebue inteun la-Seful
de destinatie a celei mai apropiate care se va intoareere.
Tichete de
la de Nord Bucurepti, Sinaia (vara),
unwww.dacoromanica.ro
e
color ce de a 20 bani tiehetul.
 LENDARUL MINERVEI

TARIFA CILOR FERATE ROMNE

De la Bucuresti (Gara de Nord) la toate statiele din

FORTURILE JURUL CAPITALEI

PRETUL BILETELOR
aecelerat Tren
le ci.
L.

Adjud 244 26 17 70 11 22 14 75 9 85
Albesti
Afumati
77
306
8
29
75
70
6
20
30
05 - - 4 35 7
24
30
80
25
70 11
65
15

Alexandria
Arcesti
277
216
30
28
24
80
65
25
20
19
16
- -- --
90

70
96 25
23
70
90
25
17
15
45
85
11
10
9 20
Asau
Azuga
314
137
373
15
31
55
20
11
21
55
25
70
-- -- 75 25
12
26
30 17
9
18
10
75
15
11
6
12
45
45

Baicoiu
02 29
9
19
6
90
70 -- --
13 30 24
7
05
75
16
5
60
60
11
3 90
Balaci 167 18
24
95
50
13
16
45
- - 15 80
45
11 20
70
7
6 25
Banca
Barcea
304
249
20
27
27
65

05
19
17
17
95
90
75
11
11
30 24
22
22
75

55
16
14
14
65
90
80
11
10
9
-
10

121 30 20 25 25 17 05 11 40
(H.) 262 28 18 60 12 23 15 40 10
349 31 10 21 14 15 25 95 17 11 75

- - -
55 5 90 3 2 65
75 20 30 '17 10 11 40
31 70 22 14 55 26 40 18 35 15

117
288
31
13
29
25
30
10
21
9
19
- -14

12
25

95
26
11
24
05
10
25
17
8
16
-
80

25
11
5
10
85

80
Basarabi
Berheci
422
340 85
22
21 - 14
13
90
95
27
25
35

-
18
17
75 12
11
45
65

Beoca 176
27
19
30
60

-
95
18
13
20
05
95
20
-- --
12 05 23

-
15
11
16
05
65
10
8
11 25
Boboc
Borcea
Botosani
149
155
477
16

36
90

- - -
60
12
12
24
25

05
- - 8

15
14
30
05

05
10
10
20
20
50
05
7
7
12
05

95
30 3 40 1 70 2 85 2 05 1 40
229 45 16 11 21 20 14 50
Brazi
Breaza (H.).
Bucegea
52

451
5
11 - -
95
60
4
8
30
40
2

15
4
9
28
65
40
3
7
56

95
2
4
12
86

Bucureti-Fil.
Buda
Buftea
8
70
18 - 7
2
95 --1
75
45
4 6
1
60
70
4
1 20 -3 30

40 21 50 14 30 26 15 17 90 11 90

Burdea
326
144 - - - -
16
20 60 13 25
60
17
9
15
80
11
85

ButoWi
446

299
33

29
-- --
80
06
50
22
10
19
70
90
85
15 28
12
24
20
55
18
9
16
90
10
12
6
11
30

Buzescu
128 14
24 30- - 15
16
45
35
7 25 12 10
25
8
13
70
60
60
6
9 20
Caiuti
Calafat
268 28
25- - 18
www.dacoromanica.ro
21
70 12 50 28
26
60
05 17 80 11
 CALENDARUL 37

PRETUL BILETELOR .

Tren Tren de persoane

B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

15 55 11 --
25 -- 12 95 9 35 45

Campulung
96
156
10
1.7
90
70
7
12 --
90
65 -- 14
9 10 6
10
55 4
7 30
Cantonul 3 (H.)
Caracal
6 65
40
4
17
85
45- - -
22
55 4
14
05
55
2
9
80

---
Carasu
Crbunesti
552 41 70
65
27
20
85
80-- 17 40 34
25
75 23
17
20 14 -
11
50

- --
-Crcea 242 26 17 60 22 14 65 9
Cernavoda
Chitila
Cilibia
167
10
18
1 15
13 45
85
10
15
- - - -
95
11 20
70
10
7 65

Cioara
Ciocnesti . .
198
24
22
2 75 1
25
- 10 40
- 18
2
70
25
12
1
70 8
1 15

Ciulnita
Ciumesti . .
184
11.0
115
20
12
13
85
50
14
9
9
-- 85
--17
10
10
40
40
85
12
7
7
50
90
8
5
25.
20

Ciurea
Clucereasa
Comana
. .
399
123
31
13
75
90
22
10
15
10 -14
- 26
11
45
60
18
8
50
40
12
5
20

37 3
- 2 75

- --- --
Comnesti 30 20 20 45 13 25 15 17 11 35
111 12 60 9 10 .10 7 5 25'
Constanta
--- -
230 25 17 21. 30 14 20 9
port.
Contesti
233
42 4
85
80
17
3
10
45 -- 21
4
55
- 14 30 9
2
60

Copacioasa
Corabia
343
281
30
28
95
90
21
19 20 -- --
24 -
05
17
16
55 11
10
70

Corbu
Costesti
17
25
14
70
55
75
- -
17
10
65

65
11
-
40 21
12
75
30
30
10
14
8
55
20
90
7
9
6
30

- --
191 21 70 85 10 18 05 12 40 8 45
Cral ova
Crasna
269
251
28
27 45
18
--
23
22 -
65
90
15
15
65 10
10
40
05

Cretesti
Cristesti
324
477
31 --
35 20
21
24
05
05
13
14
75 25
25
30

05
17
17
20
10
55
05
11
11
12
70

Crivina 40 50 15 80 90
Cucuteni
Curtea de Arge
448
147
515
16
38
70
22
12
25
70
05
95
- 15

16
-
70
28 30
90
45
18
10
21
90
05
65
12

13
75
95
55
Drmnesti
Dealul-Spirea .
311

5
29
9
95
65
20
7 - -
15 13
- 24
8
95

75
16

-
80 11.

-4 05
35
Dedulesti 179 20 25 14 9 70 16 90 11 75 8 10'
Dobrina
Doicesti
Doftana
90
102
31
10
11
15
20
21
7
8
20
35
40
-- 14
--
20
8
95 17
6
7
70

-
11
4
4
80
25
85
Dorohoiu
40S
483
32
76
22
24
30
30
--
14

--
65
80
45
18
20
60
25
12
13 -
240
163
26
18
17
13
65
20
22
15
10
40
14
11 -
60
7
75
55
Elena 137
22 10
55
15
11
10
25 -10 10
- 18
12 95
12
9
8
6 45
Radu (H.)
Faraoani
343
282
30
28
33
95
90
21

22
20
60
14
12
15
05

10
25

27
80

70
17
16
18
-
80
11
10
12
70
70
60
169 19 15 13 9 95 11 30 7

Fetesti 147 16 -- --
05
70
20
12
25
05
13
13
05
90
16
10
90
05
11
6
30
95
Filiasi
Florica
286
106
29
12 05 - 19
8
45
70
24
10
20 16
7
15
25
10
-
75

Foltesti
199
296
253
22
29
27
60

- - -
www.dacoromanica.ro 19
18
35
75
05
10
13 20
18
24
23
80 12
16
15
45
05
11
10
-
70

6 40 4 60 20
38 CALENDARUL

. PRETUL BILETELOR
Tren accelerat Tren do
I IL Cl.
L. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Frumusita . . . 287 29 05 19 12 90 24 20 16 15 10 75
Fulgeresti
Fundulea
Furnicosi
. . .

143
30
4
16
80
20
3
11
60
45
70
75 25
4
13
-
35 17
2
9
90
75
11
2
6
-
45

80
70 7 75 6 60 4 80 3 30
(H.). 77 8 75 6 30 7 30 3
261 28 18 40 12 30 30 15 10
Galbini 323 30 95 20 55 13 25 10 11 40
Ghergani 36 4 10 2 95 3 40 2 45 1. 70
30 20 17 55 05 16 90 11 30
GhibArteni 333 30 20 80 13 85 25 17 35 11 55
Ghidigeni 266 28 18 40 23 50
Ghimpati 96 10 90 7 90 10 6 55 4
Gilort 298 40 19 80 24 50 16 50 11
Giurgiu 75 7 10 5 15
(dela Fil.) 67 6 35 55 3 15
Goioasa 30 60 20 13 85 25 17 35 11
Golenti 31 21 10 17 60 11. 70

Govora
Grajduri
101
282
184
11
28
31
90
60
8
19
01
20
14
9
24
26
05
75
6
16
18
-
90

25
4
10
12
80
70
10
GrAdistea (H.). 32 3 2 20 1
Gropeni (H.) 12 9 05 10 40 7 5 20
189 40 14 75 13 10 17 85 30 8 40
Hagieni 162 0 15 9 05 15 10 90 7 50
Halaucesti . 366 31 45 21 55 14 26 20 17 95

.....
Hanu-Conashi .
Heci-Lespezi .

(via Pasc.)
.
260
397
357
189
462
31

21
34
75
25
40
90
18
22
21
14
23
80
10

75
30
12
14
14
10
15
50
60
25

45
23
26
26
17
29
65
45
05
85
10
15
18
17

19
65
45

30
10
12
11
8
12
40
20
85
40
85

Jilava
Jiblea
Tecuci) .

.
408
17
310
32

29
15

90
22

20
30

15
14 26
1
80

90
18
1
16
60
15
80
-12

11
30
80
20
Independenta . . 270 28 35 18 80 12 23 65 65 10
(H.) 86 9 7 05 4 85 8 15 5 90 4
264 28 10 55 23 40 15 10
261 28 18 40 23 30 15 10 25
Ivesti
Larga
256
95
444
27
10
33
70
75
75
18
7
22
20
85
70
--,
20

25
23
9 -
10 15
6
18
20
50
90
10
4
12
50
70
Lascar Catarg 315 30 05 20 25 13 55 16 90 11 30
Lehl'u 70 5 6 60 4 80 3 30
461 34 23 25 15 45 29 19 75 12 85
Leordeni 87 9 7 15 8 25 5 95 4 10
Liteni 419 32 22 40 14 27 20 18 70 45
235 26 05 17 70 21 70 14 40 9 65
Livezi 263 28 18 23 10 30
218 24 45 16 40 11 10 20 35 13 65 9 25
Mrculesti 122 13 85 10 05 11 8 5 80
Maria 29 90 20 45 24 90 16 11 20
59
127
6
14
65
45
4
40
5
12 05
4
8 65
2
6 -
Medjidia
Mierlesti (H.)
191
176
178
21
19
15
95
65
14
13
11
85
95
18
16
05

-
65
12
11
9
40
65
40
8
8
6
-
45

181 20 55 14 17 10 11 85 15
361 31 10 21 40 14 25 10 17 85 11 85
17 90 12 80 14 90 10 65 7 40
Mizil
Mogosoaia
Moinesti
.
94
7
10

30
90
45
7

20
65
60 11
-
25 35
-6

17
40

15
- 4

11 45
www.dacoromanica.ro
118
333
13
30
35
65
9
20
65
80
0 65 15
55
8
17 35 11
 CALEND'ARUL 9

PRETUL BILETELOR
Tren accelerat Tren de -persoane
H I Cl.
B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Movileni 436 45 22 65 15 10 27 90 18 12
Muftiu 207 25 76 10 70 19 50 8 95
Muncel 31 21 75 14 18 12
Munteni 30 20 85 13 60 17 40 11
Murgeni
Murfatlar
Negri
188
209
267
21
23
28
30
60
14

18.
70
65
-
10

12
-
05

50
17
19
75 12
13
25 8
9
10
-
40
(H.) .
7
20 23 40
--
15
-- 29
6
30
15
19
4
12 90
10

Odobesti 210
29

23
70

70
19
19
15
65
60
95
-
10
- 24
24
19
40 16
16
13
40

30
10
10
9
90

-
Oltenesti 337
282
30
28 90
20
19
90
20
13

--
12
90

--
85 24
60
05
1.7
16 - 11
10
60
70

Pantelimon . 17
27
31
1
-
65 18
21
1 -- --
23
25
1
05

65
17
1
20

15
10

-
11
10
70
80
Papa
(H.) .
186
119
21
13
10 14
9 75 - - 17
11
60 12
8
15 8 30
60
286 31
23
70
20
21
15
95
70
14
10 66
26
19
40
30
18
13 10 -
12 10
80

Peret
348

206
26
23
10
05
25
21
17
10
30
70
--
14
-- 25
21
19
90
70
40
17
14
13
60
40
10
11
9
8
75
65
90
31 3 1 80 2 2 10 1
Piatra-N.
Piatra-Olt 206
31
23
30
25
21 40
70 --
14 25
-- 26
19
10
40
17
13 10
11
90
Pietroaia 78
109
8
12
80
35
6
8 95 - - 10 30 7
30 70

Plopeni
60
82
210
6
9
23 70
4
6 70
95
-- 40
--, 7
19
4

13
10
60
30
2

9
85

-
90

Podoleni
Podul-Iloaei 439
30
33 60
20
22
90
65
13

-- --
20 28 -
70 17
18 85
11
12
60

Poiana 94
296
10
29
65

-
7
19 75
--
8
24
90 6
16
40
45
4
11 -
45

Potcoava
Predeal
168 19
16 45 90 - 13 70
11
9
25 7
6
70
93
Prahova
Prunisor
Pucioasa
46

102 11
75
60
3
20
8
85
40
2
- - 4

9
35
60 17
7 -
40
2

4
60
85

Punia-Seaca . .
233
23 75
17
16 -
10
10 80
21
19
56
80
14
36
9
9
60

. . . 274
280
28
28
18
19
95
- 60 23
24 -
80 15 80
95
10
10 65

Radu-Negru
(H.) . . 274
138
28
15
18
11
95
30
12
- 60 23
13 -
80
9
80
40
10
6

. .
162
293
378
18
29
'31
40
30
56
13
19
21
15
60
80
- -
14
24 40
30
10
16
18
90
35
16
7
10
12
90

Rediu
Roman
472
287 29
31 -
23
19
21
85

10
- -
14
29
24
70
20
19
16
17 60
' 12
10
11 70
Romula
Rosetti
232 -.25

316
18
80
-
80

15
17
12
20
06
90 8 90
21
-
10
14
10 ' 75
25

' 95
9
7
11
40
30

Rosnov 347
22
31 -
10 15
21
10
10 14 -05
18
25
45 12
17
60
60
8
11 70
Ruginoasa 401
218
31.
24
80
--22
16
15 14
20 35
18
13
60 .12
65 9
20

Saligny
.
173 19
28 - --
60
66
13
19
80 16
23
35
90
11 50
85
7
10
90
60
www.dacoromanica.ro
64
428
6
33
10
10
4
22
40
60 15 05 27
10
18
70
80
2 60
 MINERVEI

PRETUL
. Tren accelerat de persoane
Numele

L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Sascut 18 35 12 23 20 30 10 20
SeInteia 377-
150 17 -
55 21
12
80
30 - 14
- 26
14
30
20
18
10 25
12
7
05
10
Secueni 335 30
29
20
19 50 - 90
24
60 17
16
40 11
10
60

Sihlea
262
176
28
19 95
20
18
13
10
95
30 -
12
9
30

- 16
11
35
65
80 8
40
65
55
10
8 -
25

95
Silistraru
Sinaia
219
126
24

- -
14
50 16
10
45 11

- ----
10
-- 20
11
45

-
13
8
70
60
9
5
25

--
95
Sintesti 21
105 11 90 8 60 - 2
9
1
7
40
20
1

Slatina
270
29
28
19
18
75
80 --13
-- 24
23
16
15
45
65
10.
10
90
45

Slobozia
189
127
21.
14
40 14 75
40 - - 17
12 05
12
8
8
6 -
40

oldani
181 14
23
10
35
70 - - 29
12 40
19
8
12
.6 20

Stolnici
Strejesti
306
146
228
29

25
70
60
40
20
11
05

90
--13 35
-- 24

21
80
80
16
10
14
-
70

05
11
6
9
90
45
Strehaia
Smardioasa . 243
29 90
80
20
17
15
-- - 24
22
90

-
16
14
80
70
11
9
20

Tndarei.
138
176
15
19
9
65
95
65
11
13
7
30

- --
95
7
9
-- 8
9
11
40

85
6
8
4
-
50

05
. 81 9 20 6 60 7 50 3 85
T.-Frumos
T.-Jiu
cna
. 417
31
29
22
21
19
40
30 -14

13 15
- 27

24
05
18
17
70
75
12
11
10
40
80
90

---
Tecuciu
Timnea . 80
20
45
17
20 60 --
11 21 85 14
17
46
15
9
11
70

Titu
Todireni
49
237
5
20
4
17 - 4
21
60 3
14 45
2
9
30

-
70
482
208 23 50
24 80
80 - - 30
19 60
20
13 20 8

242
28
26
25
19
17
- -
45
12
05

- 23
22
80
90
21

14
20
10
9 80

T.-Severin .
248

273
27

28
20
40
65
17
21
18
90

90
-
11

12
90

60
- 22
26
23
70 14
17
90
90
9
11
10
96
90

Pasc.
113 12 80 9 25 6 10 7
20
70 5
13 -
Ungureni
. 428
529
253
40
27
-
10 22
26
18 05 12
70
05
27
33
-
18
22
80
20
12
13
10
65
90
05
Urleasca 198
74
473
22
8
35
40
40
80
6
28
05- 10
- 40 18
7
29
70
80
12
5
19
70

86
8
3
12
60

241 26 17 11 70 22 60
Valea
Valea
71
120
8
13
10
9
80
80- 4

--
05
11
70 4
8 20
3
5
15
65

Vaslui
291
280
29
28
20 19
19
- -
15 12 80
24
24 - 95
10
10

. 382
-.30
31
85 21
21
22
85
60
13
- 10 27
35
70
17
18
18
20
80
11
12
12
65
10

26 2 1 80 1 20
Vintileanca . 101
288
11
28
45
26
8
18 65 - - 23 15
90 4
10
50

.
456
221 24
40
70
22
16
95
- - 40 28
20 60 75
12
9
80

Vorniceni . . . .
www.dacoromanica.ro
40 17 90 27 34 10 22 75 14 25
 CALENDARUL

PRETUL BILETELOR
Statiei Cl. I
Cl. Cl. Cl. Cl. III
L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. B.

27 40 17 22 85 14 10
Zimnicea
37 46 24 95 15 75 31 20 20 80
Zoita 161 17 10 12 8 14 10 30
Zorleni 29 19 13 15 24 45 45

C. F.

I Cl.
Un bilet pe an Lei 689.05
prelungire) . 413.46
367.50 183.80
lei

TARIFUL BILETELOR PENTRU TRENURI DE PLACERE

. Valabile' pentru ducere intoarcere de ajunul

Luni dimineata a doua srbitoare.
CL CL
De la Bucuresti De la Bucuresti
I II
la
Azuga 16.55 6.40 10.20
Breaza. . 4 80 Doftana 4.80
Busteni . . 10.00 6.30 Predeal . 17.20 10.15
. 4.65 . . 8.85 4.80
Cmpu-Lung 1045 7.30 Sinaia 5.95
Comarnic . 9.20 . 13.60 8.95 4.96
. 21.30 14.20

Tariful clasa

Din aunt comune rurale la statlunile la distanta 40 km.

se ellbereazii de ducere cl.
Ill Clasa III Clasa Class III
en Tren Tren Tren
accel. aced. I accel.
.: i E I I I
1-10 0.60 0.80 27 1.70 1.40 2.40 2.- 37 3.10 2.60
1.- 0.80 28 1.80 33 2.50 2.10 2.70
16-20 1.20 1.- 1.90 2.60 2.20 3.40 2.80
26 1.70
1.20
1.40
29

31
2.- 1.70
1.90
34
36
36
2.80
2.90
2.30
2.40
39
40 -
www.dacoromanica.ro
Aceste bilete aunt valabile pentru intoarcere 24 ore socotite de la emiterea
 CALENDARUL MINERVEI

BALCIURILE DIN

in 2, Roznov,
In la Piatra.
in 9, 40 Mncenici, la Grind Roznov
(Neam(u), (Romanati), Jupa
cuciu Giurgeni In 25,
estire, Greci ,Tigveni Chiojdeni, (Vaslui),
La 5f. in In Vai-
(Valcea). Duminica la Sutesti Giurgeni, Ciochina
(Neamta), (Vaslui).
23, la Moinesti Bargioani (Neamtu), Botesti,
sporesti (Roman), Caracal, Pitesti, Lupoaia, (Mehedinti), R.-Sitrat,
(R.-Skrat), (Schitul (Gorj),
Main 21, Sf. Constantin Elena, la bobroteni
Roznov (Neamtu), Galati. La Uda
(Arges), (Muscel), Tri-
festi (Roman), La Bucuresti, (Teleorman),
la Alexandria (Teleorman), Vaideeni (Valcea). In Duminica
la Piatra-Neamtu, Chiojdeni Pitesti, Negoesti
(Dolj), Slcii Jilava Piatra, Negresti (Vaslui).
lunie in 24 Drgaica, la Focsani, lpatesti Buda (R.-Sarat), Colentina
(Ilfov), Giurgeni Pitesti, Brosteni (Me-
In 20, la Bacau, Viziru-de-Sus Brosteni
Talpa Boghecea, Buruenesti (Roman), Giurgiu.
in 20, la
testi (Neamtu), Falticeni, Giur-
geni (Ialomita), Dumitresti (R.-Sarat). 24, la Jilava (Romaa). In
27, 8f. Pantelimon, la Davidem (Neamtu), Curtea-de-Arges, Argintoaia
Mehedinti), Draghiceni Vaideeni Pantelimon (Ilfov).
August la 6, Schimbarea la la Lnciu (Mehedin(i), Poenari (Arges),'
(Roman), Bogdan, (Tutova), In 15
in T.-Jiu, Curtea-de-Arges, Ulmeni (Ilfov), (R.-Sirat),
Giurgeni (lalomi(a), Cotroceni (Ilfov), Voinesti, (Vailui),
Sinaia (Prahova). In 29, la
Davideni (Neamtu) Mogosesti, lugani
In 9 la
in 8, In Bucuresti, al La
tine 25 (Ialomita), Buda Bogi
Ciochina Valea (Roman). In 14, la
Negresti (Vaglui), Scheia, Doljesti (Roman), Telega (Prahova).
Octombrie in 24, Vinerea Mare, in Targu-Jiu, Godeni (Muscel),
Slobozia (Ialomi(a), In 26, Moinesti Lupoaia (Romanati), Negresti
(Vaslui).
In 8, Sf. Voivozi, la Onesti,
Telega (Prahova).
Decem brie in 2, la la Piatra, in 7 la
Sutesti Borosesti, Negresti

MINERVA
Institut de arte editura
- 6, Strada 6.
Execut tot de de aceast
in mai scurt preturi moderate.
mai de nationale.
www.dacoromanica.ro
 CRONICA ANULUI
15 Nov. 1903 -1 Nov.

15 1903.- Deschiderea sesiunei parldmentare.

M. Sa, in vorbirea de deschidere,
am ani am isbutit
mari am intrat situatie normald.. Impor-
este parte mesgiului ,NaOerea unui
al doilea Principe al Casei mele a fost bucurie
mai vie de popor, cu el a vdzut ea
o garantie pentru viitor. Am fost micat de ne-
dovezi de dragoste de devotament cari mi-au
venit prilej din toate prtile
- Ziarele public de despre aniversarea zilei
de 14 Ndembrie, cu ocazia sfert de veac
Dobrogea a fost alipit Trei
16 Noembrie.- Monitorul prin care
institue un A. Sa Principele Motenitor ca prqedinte,
pentru ridicarea monumentului Independentei. de la 6 1902).
24 Noembrie. a Ligei Culturale, sectia
Bucuresti. Din raport acest an' au fost de
12.000 'fr.
30 - Ziatele se de o cuvintare a
batului de stat ungur, Contele Apponyi, rostitor la Seghediu. Vor-
birea e o declaratie de nimicitor in contra ori-cdrei
manifestatiuni de viat a nemaghiare.
2 Decembre. - Se depune la proiectul de pe anul
1904-1905. Veniturile la 233,890,212 lei, chel-
tuielile fixate la 226,500,000 lei, dar un excedent
739,212 lei. In ceea ce veniturile, ele evaluate
8.773.212 lei mai mult deck in exercitiul anului 1903-1904.
3 - Contele Goluchovski, sa
legatiunile austro-ungare, se astfel asupra politicei externe
a :

ce Grecia, aceste regate observat,

de tulburdrile balcanice, o atitudine care -maturitatea
lr politica prude* mod consolideazd din
reputatiunea bine meritat elemente de pace Europa,
sprijin marei opere pacinice, la care noi
a consacra cele mai bune ale
urmat de o serie de ani o
www.dacoromanica.ro
de scopul ei.
 CALENDARUL NINERNEI

6 Decembrie. - La se tine Congresul profesorilor de

curs secundar din tara. Se iau pentru imbunttirea
materiale a Corpului didactic.
10 Decembrie. - Moartea lui Gavril Muzicescu, compozitor
profesor de bisericeasc la Conservatorul din Iasi. Nscut
la 1847 in Ismail, rposatul a la Petersburg, a
condus de la 1876 corul Mitropoliei are deosebitul merit

ARTACHINO. -
un tablou al Expositiei Soc. eTinerimea Artistica din 1904).

de a fcut in strintate muzica noastr,, cea

gioas cea
12 Decembrie. - Ermete Novelli, cu trupa sa, deschide ciclul de
reprezentatii la Teatrul
24 Decembre. -S'a Constituit societatea numismatic
de onoare, Dim. A. Sturdza. Presed. activ, Mihail Sutzu. Vice-presed.,
www.dacoromanica.ro
Gr. G. Tocilescu. Membrii : Al. G. Cantacuzino, Lt.-Col. G. Iordnescu ;
Dim. Panku ; C. Alexandrescu ; G. Severeanu ; C. Storck ; E. D. Mirea.
 CALENDAROL 45

1904. Sa Regele a dat urmtorul lt

ordin de :

In cursul anului ce s'a am avut plcutul prilegiu de a

iubita mea armat nu dea toate spre
a rspunde la Natiunei a de multumirea Mea.
Urmnd preget, Tara poate Eu
de vitejii Mei ostasi.
multumesc dar doresc statornicie nestrmutat pe
cale, a Romniei sa positiune, prin ea
cu multe jertfe.
de urez, subofiteri sol-
dati, ani fericiti. Dat in Bucuresti la 1904.
CAROL.

- Moartea lui G. Tocilescu, profesor la

de Drept din Bucuresti.
11 Ianuarie. - Se inaugureaza, la Bistrita, orfelinatul pentru
inembrilor corpului didactic. In sa, Ministrul de Culte,
Haret, arat cea nou e o vie de recunostinta
Trii corpul invttoresc.
12 - La se tine Congresul populare
presenta d-lui Sp. Haret. discursul Ministrului, in care se
astzi.avem peste 1000 de bnci, capital de
milioane, se trimite o telegram M. Sale Regelui, de acest
a membrilor primului Congres al bncilor popu-
la,Focsani, leagnul Unirei, in numr de
este de a transmite M. V. respectuosa expregiune a devotamentului
protectiune ce binevoit
pentru interesul ce M. arat preget tuturor ches-
tiunilor menite ridice intreasc tranul romn.
14 - Moartea publicistului iesan Spiru Prasin, in due-
cu Itic (Scinteie), redactorul ziarului Gazeta
16 Ianuarie. - Ziarele de peste munti un rezumat al
statisticelor despre emigrrile America. Tabelele dovedesc in
anul 1902-1903 emigratii europeni atins suma de
cari 4,173 Romni.
- In oseaua Filantropia No. 73 s'a inaugurat asi-'
pentru de Societatea
a president de onoare este S. Regina. Locul pe care
cldit azilul este de M. S. Regele.
24 Ianuarie. - Liga Cultural/ comemoreaza Ateneu, pe
Unirea Principatlor a XIV-a aniversare de la ei.
Xenopol vcrbeSte despre insernntatea a zilei.
www.dacoromanica.ro
- Ziarele reproduc din revista parisian Musica tirea premiul
46 CALENDARUL MINERVEI

600 oferit de revist pentru cea mai

Pa obtinut valorosul violonist george Enescu.
Incetarea din a scriitorului Ion Fundescu, in
de origine, Fundescu a fost ziarist, deputat liberal
director-proprietar al ziarului Telegraful ; a pu-
de versuri, romane dintre cari
Basmele i-au creat
de valoros prozator.
Fundescu a fost ziaristicd
pentru ultima
anii 1893 95, la Romnul.
In era la
27 Ianuarie. - Jubileul
societtii academice,
mea din au
parte ; guvern.
henlohe, in
Mitropolitul, aristo-
cratia bucovinean
zentairtii studentimei de
Universittile Bucuresti
Grat-z, Viena etc.
3 Februarie. - D.
nistru Sp. Haret
deciziunea, conform careia
d. Ion Bogdan este
cinat tiprirea tuturor
hrisoavelor, actelor
cumentelor provenite de la
Stefan-eel-Mare. Lucrarea,
a un eveniment
in serbrile anivershrei
400 a lui
cel-Mare, se pe
cheltuiala Statului va
guvernului in ziva
de 15 Iunie 1905.
5 Februarie. - D.
IP. -
un tablou a1Exposiiei Soc. .Tinerimea
Giers, trimisul extraordinar
Artistici din 1904). al Rusiei la a
d-lui
afacerilor 1. Bratianu, in urma atacului dirijat de
loarele japoneze contra escadrei ruse din Pori-Arthur, in noaptea
de 27 Ianuarie, imperial al Rusiei a a

-armele provocarea Japoniei.

vierieze pe baronul
nemaghiare
pentru agitatiile lui
din Pesta.
7 Februarie. - www.dacoromanica.ro
o statistic a
 47

Moldova din 1083 arendasi 399 ovrei, acestia

detin cele mai mari si mai bune.
soCietate de diletanti, domni si doamne din elita bucuresteana,
in Teatrul National piesa Madame de Gavault Beer
Presa, aproape unanim, se potriva repre-
zentatiei frantuzesti. Studentii fac demonstratii.
14 Februarie. Ziarele in Regina-Assa in Ca-
nada) s'a constituit o parohie romng. Arhimandritul
ghenie Ungureanu a cursul anului 1903 : 9
botezuri- 8
Februarie. -0 a agricoli din
are Bucuresti si se iau pentru
la
19 .Februarie. - Se declaratia de neutralitate a
timpul rasboiului dintre Rusia Japonia.
20 - Din de despre societatea Materna
reiese anul expirat s'a r'ealizat un beneficiu net de lei,
capitalul social la suma de 109,000.
24 Februarie.- Deschiderea sesiunei generale a Academiei
.25 Februarle. - Un de profesori universitari
si admiratori d-lui C,. Universitatii din
Bucuresti, serbeaz jubileul de ani de profesorat acestuia,
oferindu-i un la au colabrat peste 60 de persoane.
d. rector au parte la prezentndu-i, in aula Fun-
Carol omagiile de admiraVe.
Februarie. - D. Sp. Haret, ministrul instructiunei, a
deciziune :
La 2 se implinesc 400 ani de la lui Stefan-cel-Mare.
In ziva aceasta, marelui Domn va d
din tar, pompa
In oras, la ora 9 dim., se va o care se
face pomenirea lui a cpitanilor a lui,
lupte pentru aprarea romnesc.
Toate din ou profesorii drapelele
vor asista la In Iasi, vor asista
de stndenti, cnstituite in mod oficial.
Panahida' se oficia pe una din pietele sau una din
orasului, care prezinte spatiu pentru ca
toate
terminarea panahidei, se vor tine cuvntri de pro-
fesori scolari si alte persoane, corurile vor executa
triotice.
Amnuntele ceremoniei, cuvntrile se vor tine ce
vor executa se fixa de comitetele formate pentru fie-
care din directorii scoalelor primare secundare din
; in Bucuresti rectorii universithtilorle vor prezida. Co-
mitetele vor putea asocieze alte persoane din cror
concurs ar. fi util pentru lucrarea sa.
www.dacoromanica.ro
48 MINERVEI

Pentru acesta prin exceptiune, premiilor in

se va ziva de 2 in orele 2 d. anul scolar
1904-1905 va in ziva de 3 Septembrie.
rurale care se la o deprtare nu mai mare de 4
de la un oras, vor lua parte ceremonia serbat in oras.
Celelalte rurale vor in ziva de 4 la
serviciul religios din biserica care se va face pomenirea
inarelui cpitanilor ostas,ilor
terminarea serviciului vor merge
unde va tine o cuvntare de ocazie. Corul
scoalei va executa patriotice.

STEF. Muncitori.
(Dupa un tablou al Expositiei Soc. Tinerimea Artistica din 1004).

unde permite, mai multe rurale vor

putea organiza serbarea, comun, a ceremoniei.
Participarea profesorilor, institutorilor, scolarilor
la ceremonia acestor zile este obligatorie.

ea serbarea de armat, d. ministru al

instructiunei a intervenit pe ministerul de rzboiu ca s dea
ordine din tara cu acea ocaziune, vederea
versrei a 400 ani de la moartea viteazului Domn al Moldovei.
4 - Societatea Carmen, sub conducerea d-lui
riak, concerteazA la Ateneu. Succesul colosal piesele populare
www.dacoromanica.ro
vedesc interesul publicului muzica national.
 CALENDARUL AL1NERVED 49

- trirnite Ministerului de culte o adres

despre cheltuielile ce a fcut administratia Coroanei de

la 1 April 1902 la 31 Oct. 1903 pentru

www.dacoromanica.ro
de pe domeniile Coroanei. Suma total se urc la 106.970 lei, afar
 50 CALENDARUL

de 11.189 lei cheltuiti in acela interval pentru teatrele

culturale economice pentru ajutoare date locuitorilor
Martie. - Deschiderea expositiei rimdvard a Tinerimei
artistice.
16 Martie. - publicist de peste V. E.
este arestat escortat de jandarmi la Cluj, la Seghedin
. face de 4 luni inchisoare pentru un articol aprut
Poporului.
21 Martie. - la Academia sub presi-
dentia de Mostenitor. M. Sa ros-
o istoricul evenirnentelor sangeroase
surate jurul ,orasului Nicopoli, la secolului XIV,
aliate in frunte Sigismund, Regele
au suferit o infrangere din partea Sultanului Baiazid. M.
Sa de care se bucura Mare peste
interesul tuturor pentru tara In
de receptie, vorbind despre
inceputurile limbei D-.1 D. A. Sturdza d-lui Bianu.
6 Aprilie. - de la Mitropolitul grec al
:

Bitoliei a fost in Comuna Nicopoli in ziva Duminica Florrilor

prima lui a fost, ca in o predicd din cele mai
,insulttoare la adresa Romanilor, pe cari i-a declarat excomunicati.
7 Aprilie. - Aniversarea M. Sale a procla-
mhrei sale de Te-Deam-ul de Mitropolie, d-1 Sturdza
numele consiliului de ministri aduce zicad :
Sire,
tara e in picioare, indreptand privirea sa recunos-
spre Maiestatea Voastr ruga ferbinte
A-Tot-Puternicul pentru Maiestatea
Ati pus piciorul pe in floarea tineretilor,
ins cu o prevedere de ajuns
de Adese neinlturabile,,dar
Voastr le-a biruit. Telul la depArtare, perseve-
muncei Voastre apropiat peste asteptarea, ce a .

fost atins s'a creat pozitiune de care

acum de a fi un reazdm sigur al nkuintelor pacinice ale.
tiunilor. peste munca a domnit senindtatea sim-
timantului al binelui ce era de fundat si al datoriei ce era de
.

in deplinit.
Ast-fel ati imprejurul Vostru poporul
inlttoare a patriei propdsire. La pragul
mai inaintate puteti privi cu o satisfacere cum poporul
cu cu dragoste, de a fi condus de
Rege intelept viteaz.
Depun la picioarele Voastre expresiunea
tului pe Dumnezeu. care a bine-cuvantat silintele
www.dacoromanica.ro
Voastre cu o domnie reverse harurile
 LENDARUL MINER 51

Sale asupra Maiesttei Voastre, asupra Familiei Regale asupra

Regatului
13 Aprilie. - Camera proiectul de lege pentru
reorganizarea comunalh.
21Aprilie.-Inehiderea Cor-
purilor legiuiroare prin
torul mesagiu.

importante supuse
deliberrei domniilor-voastre
au de
purilor Legiuitoare o
mai Votandu-se
la timp budgetul
004-1905, bazat tot pe
scedente s'a consolidat starea
in care a intrat
nantele Statului si s'a
creditul do-
Din volumul DunIre, de Carmen Silva. - prin intrebuintarea
Editura LibrAriei Socec. a veniturilor au
dus un non escedent budge-
tar, escedente la Casa de pensiuni la Casa fondului Am
avut ast-fel la dispozitiunea noastr mijloace pentru a satisface ne-
urgente ale Statului, pentru a usura care asu-
pra pentru a imbuntti situatiunea
.

Buna stare a
.Tesaurului
public per-
mis a aduce
o reducere
insemnat
irnpositului
licentel or.

a
fost
tat Din volumul Carmen - Edit. Libr.
catuirea
rifului menit a da nou desvoltrei noastre
mice, printeo protectiune a muncei
Ati urmrit mai departe reformele anul pre-
cedent, asigurand prin legea reorganizrei comunelor rurale o mai
satisfacere a intereselor Statului mij-.
de a controla www.dacoromanica.ro
administratia a
 CALENDARUL

Legea privitoare la obstiile stesti legea regularea

solidarea drepturilor de a exploata petroleul propriettile parti-
culare, au rezolvit chestiuni de drept, cari dau la multe
junsuri ; legei burselor, va relatiunile co-
merciale.
Mai multe au de d-voastrd, prin care se
leggturile noastre internationale. - de
la Paris ; de la pentru regularea conflictelor de
legi materie de desprtenie de tutela a minorilor,
Conventiunea de la Londra.
pentru protectiunea de fabrica comerciu Italia,
Conventinnea de extrdare Luxemburgul, pe
a aranjamentului comercial Bulgaria.
Legea asupra fondului porturilor va la
voltarea precum la progresul Dunrei, a acestei
insemnate a
Acum ca totdeauna ati indreptat deosebita domniilor voastre
atentimie asupra armatei, crearea unui noulea de
a corpului de grniceri, mijloacele
pentru a dota artileria tunurile cu tragere repede. se
se msurile de .aprare a i se situa-
tiunea ce State.

Deputati,
enumrare a legilor principale votate de domniile-
voastre este pentru a pune in vie importanta
Sesiunei care se inchide
V Multumesc pentru sprijinul ce ati dat guvernului Meu
indeplinirea datoriilor sale urez ca bine -
Cerului se reverse asupra scumpului Meu Regat.
Eu declar a Corpurilor legiuitoare.
CAROL.

24 - Onomastica M. Sale Reginei. sa de

'felicitare Presedintele COnsiliului, zice : Un singur cuprinde
astaizi inimile-noastre a tuturora, ca D.zeu s v druiascd ani multi,
toate .

4 - Ziarele : La Blaj s'a reprezentat o ope-

ret : libret de V. Alecsandri muzica de
Jacob Muresianu.
5 Maiu. - M. Sa Regele, adreseazd d-lui D. A. Sturdza, urm-
toarea :

al Consiliului,
frumoasa cltorie ce am fcut pe de la Vrciorova
la Sulina, cu Regina, cu Principele
Principesa
cu copiii Lor www.dacoromanica.ro
Elisabeta, Mi s'a dat o
 CALENDARUL

ct de adnc este in iubitului Meu popol

dragostea cu care
Am o vie emotiune
revznd locurile istorice din
rzboiul unde
viteaza Mea si-a in-
temeiat faima, si cu bucurie
putut convinge ct
in sufletul
tinerelor generatii datele
rete cari au
La Calafat, Corabia, S,ilisoara,
Turnu-Mgurele Oltenita
s'a reamintit,
de aceast .

veci neuitatii. La si
Vidin, ca'si la Rahova
,copoli, de Mi tri-
mis semne de amintire recu-
Pe s'a
Editura
intredreptat cati
au inscris aceste nume in istotia Patriei.
Asemenea Mi s'a umplut inima de
and, ajuns la hotarul
gei, am salutat pe ambele
ale de credinciosul Nostru
por. primire clduroasd a
brogenilor, cari au alergat din satele
cele mai dephrtate, va
Un simtimnt de multumire sufle-
M'a ptruns constatnd dezvol-
tarea porturilor noastre progresele
ale celor orase surori Brila
cari Ne-au cu un
asa de miscdtor.
Aceste progrese se datoresc marei
reteli de care, cu
produsele rnuncei nationale
spre a inzecit
a acestui puternic fluviu si
a dat porturilor maritime fi-
menire
o sufle-
Din vol.
tului Meu, a tuturor - Editura Librariei
Noastre multumiri pentru
cita primire fcut Mie, Reginei Membrilor Familiei Mele in toate
orasele, satele strbtute, ale ovatiuni
Ne-au www.dacoromanica.ro
din muntii Mehedintilor la Marea-Neagra.
 CALENDARU

Amintirea acestei va rmnea nestears tinere

ale chemati a conduce destinele scumpei.Noa-.
Romnii ; Eu pot mndru de un popor care inconjoar
dragoste 'Mi dovezi de atta la care
cu aceeasi de cele mai ferbinti pentru ca
Dumnezen a lui Sale.
Scumpul Presedinte inpredintarea
sentimentelor de ce-ti
CAROL.

Main.- La institutul
tirabic se deschide al VII-lea
congres medical. parte
V. Lascar, ministru de in-
terne toate celebrittile
dicale din S, impor-
tante comunieri.
14 telegram din
Constantinopol mai
multe ambasade au comunicat
eri Patriarhatului ecumenic
de a sprijini la
Poart demersurile legatiunei
romne privinta cererilor
religioase ale Romnilor din
Macedonia.
16
lui Petre
- artist la Tea-
trul National. Nscut la 21
Martie 1846, reposatul a mun-
Din Silva.
cit mult pentru propsirea tea-
trului, din care 's'a retras abea
la 1901, 40 de ani de activitate fecund.
18 Maiu. - Congresul Ligei Culturale. Se voteaz
propuneri :
Comitetul central s pue in curent sectiunile din provincie ale
cu planurile de maghiarizare a bisericilor
nesti din Transilvania.
Toti cari se vor duce la Putna spre a srbtori centenarul
4-lea de la moartea lui Stefan-cel-Mare s
la Borzesti, comuna care s'a nscut .marele Voevod.
Liga in toti anii la adunarea ge-
a asociatiei culturale a romanilor de munti.
Liga parte toate serbrile nationale.
Liga srbatoreasc in mod demn aniversarea a 1800 de
la cucerirea Daciei de Traian, initiativa construirei
mausoleu pentru craniului Mihaiu-Viteazul.
www.dacoromanica.ro
20 - Societatea de Materna, sub patronagiul
 55

A. Sale Principesa Maria, o serbare palatul de la Cotroceni.

Sereprezint basmul Domnita in vis, feerie de Al. Davila.

23 monumentului lui G. Duca, fost director

al ferate al www.dacoromanica.ro
de poduri osele din Bucuresti.
- Societatea de binefacere Regina Elisabeta adunarea
56 CALENDARUL MINERVEI

sub presidentia M. Sale Reginei. acest an (al 33-lea de

existent) fondul societtei a crescut cu lei -77.181,21 cari, addogati
la capitalul societtei din anul trecut de 1.402.248,67 lei, se ridic
exercitiului 19031904 la 1.479.429,,88 lei, in de suma
de 15.000 lei, la dispozitia M. S. Reginei de fratii Groedel de
Gyula-Falva, pentru ajutorarea de orbi.
La cheltuieli suma de lei 172.020,64. Din
au fost pentru constructie, diferite instalatiuni
lierul Azilului, 105.399,31 ; lei 66.621,33 s'au pen-
tru satisfacerea diferitelor servicii.
Pensionarii Azilului in numdr de din . cari 50 femei 8
brbati, imprtiti dup nationalitate astfel : 42 romni, 6 germani,
4 maghiari, 3 srbi, .francez, rus, polonez.
Prin budgetul anului curent s'a hotrdt a se primi in Azil
la 100
16 - Ziarele guvernul a cumprat casa
tului pictor Aman, avnd a purta pe viitor numele Muzeul
Se vor toate pnzele pictorului iar corp
al casei se va face o sectiune pentru de Belle-Arte. Conser-
vator al noului muzeu se numeste poetul St. O. losif.
20 Iunie. - Soseste la Sinaia delegatie a regimentulni' 2 de
dragon i din garda Regelui o
a ofiterului acestui regiment, din care M. Sa a
innainte a fi ales Domn
20 - Ziarele programul comitetului de
din Suceava (Bucovina) relativ la. serbarea aniversare mortii
lui Mare. apelul comitetului: Vineri in
1904 se implinesc 400 de ani decnd marele Voivod al Mol-
dovii, dat nobilul su suflet pe Sucevei. Datoare este
toat suflarea romneascd in aceast zi de
toare prinosul de inchinare de veneratiune amintirei
Marelui Domnitor, aprigul al
de asezminte att de Frati ! pe
deosebire de stare chemare, s srbtoriti
noi aceast serbare.
2 Julie. - Aniversarea inortii lui Stefan Mare. Serbri in
toat tara.
In . - De Capitala ia aspectul de mare
Timpul e sPlendid, cerul senin, temperatura plcut.
de mari curge valuri-valuri din mrginase ale ora-
centru. Magazinde sunt toate bulevardul
Coltei pe calea Victoriel era asteptnd
nerbdare trecerea cortegiului istoric.
Tribunele. Asezate pe piata Victoriei, la captul Kisseleff,
foarte frumos construite impodobite picturi, trofee, drapele
Una din e rezervatd pentru ceremonia religioas;
interior este construit o exat reproducere a capelei de Putna
a mormntului luiwww.dacoromanica.ro
Stefan-cel-Mare. Imprejurul acestui mormnt
 CALENDARUL MINERVEI

iau ministri ,
Statului pro-
fesorii Universititei .

Principele ,Carol
-
www.dacoromanica.ro
la
Lor Regale Principele Ferdinand
ore dimineata. Dup minute
 LEYDARUL MINERVEI

ceremonia religioas, P. S.
Ploesteanul, vicarul Mitropoliei, de din
pital. Printre membrii doi preoti Basarabia,
Vasile ieromonachul Gurie, de la manstirea Neamtu-Nou.
erau de corul sub conducerea maes-
trului Bnulescu.
In timpul arhierul Nifon a :Doamne
-Dumnezeul ,puterilor, Altetele Lor Regale toat asistenta au
genunchiat in fata mormntului.
Asistenta. - Au luat parte la serbare d-nii : Dim. Sturdza, prese-
dintele consiliului miniStri : Sp. Haret, d-na ; I. I. C.
tianu, C. I. Stoicescu d-na Em. Porunibaru ; d. general War-
militare Regale, din partea M. S. Regelui d. I.
Kalinderu, administratorul domeniului Coroanei ; d. C. F.
primarul ; d. D. Protopopescu, vice-presedinte al Camerei;
d-nii generali Coandb, Ttrescu, Boteanu ; d. colonel Hiotu ;
mitrescu-Iasi, rectorul Universittei ; d. Paul Sttescu prefect de
Ilfov; d. L Bogdan, decanul de litere ; d.
vary, Curtei de ; d. P. Garboviceanu, admi-
nistratorul Casei Bisericei d-ri Mldrescui Stoicescu, Sutzu,
Petrini-Paul, Hamangiu, prim-procuror ; Mavrodin,
prim-presedinte al trib. Ilfov ; St. Sihleanu, deputat etc.
Corurile, - Dup serviciului religios corul
secundare de fete, sub conducerea d-lui
nescu, a intonat cntecul lui Stefan-cel-Mare, Stefan,
mare, seamn pe lume nu are
Apoi, corul societtei Carmen, sub conducerea maestrului Ki-
intonat Romne.
.Ambele coruri a fost
Seria discursurilor a fost deschis de studentul in drept
care patriotic a
marelui Domn, calitti urmtoarele
cuvinte : Viteaz iscusit politic, drept
milostiv
L decanul de drept. D-sa
in generale', mretele fapte vitejia lui
exprimnd cars a pe
Mare, va mai da nastere la alti Stefani.
Cel din urm, cuvntul. Haret pu-
coltelor, al la alt al Calen-
darului.
Elevul Grigoriu Ion din clasa a liceului a recitat,
eu dramatic o voce puternic al din
epopea Dumbrava de V. Alexandri. Coral societtei .Carmen,
inton din Romdne; corul elevilor scoalelor se-
dare Imnul Regal.
Defilarea. - La 10 defilarea. In sunetul
: un detasament din reg. 6 reg. geniu, reg..
10 artilerie reg.. 3 www.dacoromanica.ro
Apoi, elevii secundare, speciale superioare
 CALENDARUL

ordinea : Studentii Universitari, Sf.

liceul Mateiu-Basarab, Mihaiu-Viteazul, Cantemir,

seminarul Central, a Societittei

pentru poporului Comerciala II-lea.
www.dacoromanica.ro
Un de jandarmi deschise
 MINERVEI

rea istoric, care intrarea in a lui

fan-eel-Mare, de Tepes. La aparitiunea cortegiu,
un strbtu multimea, gloria despre care
tea se vorbise, era acum aci,. Aci, in carne oase,
erau in aci
Tepes.
In frunte sunt din lungile buciume, apoi
vin steagul, copie a steagului lui
are muntele Athos, de garda de
onoare. In de apare grupul Domnesc :..Stefa-
cel-Mare, blaie, cu haine
de ceremonie, in cap, schiptrul.
Vrei Moldovei.. eu o
gdritare, tine de sceptrul Munteniei.
in
domnese : grupul
cas, sfetnicii donmiei, boerilor mari aprozii cor-
format cete comandate de
halebardier merge in cete de voinici. Cetasii
sunt in nationale moldovenesti.. Ei arcuri
table sulite, topoare, halebarde,
palose. Sunt 15 in total, vitejii cari au pe
un topor
Cortegiul e de un pluton jandarmi
talentatul pictor Petrescu, i se datoreste tot
aranjamentul desemnul strdlucitelor costume ale cortegiuhii; a fost
felicitat de presedinte de d. Haret.
- Cortegiul o spre dreapta, pe bUlevardul
alt o parte de soarbe
Cu ochii mretia noutatea privelistei. Pe cheiul cor-
tegiul a fotografiat. Tot cortegihlui a recrutat
dintre soldati ai reg. 2
LA ACADEMIE. La 2 Academia tine o
Vorbesc Kalinderu Sturdza despre Stefan-cel-Mare, d.
prof. comunicat despreStefan-cel-Mare, Mihaiu-
Viteazul Mitropolia Ardeal. La membrilor
Regele, M. rspunde
Domnului
toat sullarea
lui Stefan-Vodd ca
ACademiei s'a indreptat
mese membrilor pentru de recunostinta
iubitei armate, care a Ro-
.
CAROL I.
DIN PUTNA. La mndstirea Putna, se pstreaz
ale erou, slemnitatea a atins
punctul de www.dacoromanica.ro
din toate
 CALENDARUL MINERVEI

deosebire de s'au grbit cu

tributul de recunostint. Mormntul, in serbrei, disprea sub

belsugul de coroane printre cari una trimis de M. Sa

www.dacoromanica.ro
gele alta de Ministrul instructiune Cununa
62 CALENDARTTL

purta urmatoarea dedicatie : al

al 1504-1904. Serbarea a o
liturghie oficiala de Mitropolitul Moldovei Vasile Repta, asistat de
reprezentantii cleruhii superior. parastasid solemn la
cuvantdrileal .printele
Tarnavschi, oratorii reputatie al BucoVinenilor. Dis-
cursul festiv D. Onciul, profesor unjversitar din Bucuresti.
Mai vorbesc : d. General Angelescu in armatei, d. advocat
La banchet face mare senzatie toastul de Ilohenlohe,
guvernatorul Oratorul zice :
. din acelora, cari au la ser-
barea special din Regat. de Ro-
pretutindenea in acest moment o glorioas aniversare.
Un popor intreg a refit a serba noi virtutile lui
Guvernul este fericit de a public
nilor. siguri, oaspetii nostri vor se poarte demni-
tate siguri, vor duce in tara convingereae cona-
tionalii sant bine tratati aici se simt bine sub egida
de domnilor, este o zi de mare cucerire pentru noi.
M. Sa impratul
Mai vorbesc senator Nice Filipescu. Se trimite
telegram M. Sale Austro-Ungariei, de la
care soseste urmtorul :

1.

M. Sa a binevoit primeasca mult expresiunea

eu totul deosebith a I s'a dovedit ocazia
celui 1V-lea centenar de la lui Stefan-cel-Mare, Voe-
vodul
M. Sa exprim I. Voastre tuturor
.adunati la Putna pentru manifestarea simpatie, al crei object
a si 'eu aceast
Presa Ungureasa Austriei din
tiilor
4 - S'a eu mare inaugurarea monumentului
ridicat satul (Putna) .marelui Voevod
de fat militare, mii de
de prin toate din apropiere.
Din s'a; ridicat pe dealul d'asupra
numit
Barsesti.
Mai jos se intinde o legenda spune avea
Tudora, bordeiu, trudit a dormit o
noapte www.dacoromanica.ro
 CALEN.DARUL

ateva pe patru fete ale sale.

La :

400 de de la
moartea sa, prinos de admiratie din
2 www.dacoromanica.ro
1904.
64 CALENDARUL MINERVEI

La miazd-noapte un fragment din necrologul Grigore

:

Domnit-a 47 ani, 2 luni 3 sdptmni, a zidit

44 monastiri biserici, si era peste toat
multe rzboaie ce a mare jale a rdposat Marti,
Iulie,
La apus frumoasele versuri ale lui Eminescu :
Ta, Ai s'aduni Moldova
la".Putna nu mai sta De-i sima de dou ori
din mormnt Ne vin codri 'n ajuror,
te-aud din corn sunnd De-i a
Moldova adunnd. Toti dusmanii or
De-i suna din corn -odat Din in

Spre se urmdtoarele rnduri din povestea Vrancei

scris de Carmen ,Sylva, M. S. Regina :
zise Vrancioara, lui tefan-cel-Mafe, toatd Vrancea s'a sculat
pentru tine. Iatd-i vin toti de cei cari
celorlalti ai mei, pe cari ti-i druesc...
Monumentul acesta este ridicat prin ; pentru
prima a fostVorba de el la Vidra cnd de Sf. Gheorghe,
23 Aprilie, acest an, a fost o acest scop. Pro-
punerea a fost de N. N. la glasullui cu drag au
cei, ai au fost Marelui Voevod.
La desvelirea monumentului, de pe dealuri au sunat buciume,
tocmai locurile, cu patru veacuri ele pe
Marele Domn deprtate a
rsunat imnul lui iar pe deal ostaSii au prezintat armele.
13 - Se anunt aparitia unei brosuri de agitatie 7 alpra
(Sus scris de anume Pal din
tin cu de a semnala ,pericolul romn.
14 - In cafeneaua Macedonia din se un
viu schimb de cuvinte multi representanti ai coloniei
cedo-romne. profesor revisor
cu de revolver pe Ilie Papahagi, profesor
in Ploesti, un alt macedo-romn, Nusi Tuliu, publicist
Papahagi, ucide pe Lzdrescu. Drama asta a emotionat adnc pe
cuitorii 'Capitalei.
30 - Suveranii
16 August. - din Arad dau o electorald in
cul Pecia Candidatul obtine 429 voturi, rmne in
noritate de candidatul guvernului. Victoria morald e pe
partea Romnilor.
August. - Consiliul de ministri urmtoarea dcisiune: Se
interzice la 15 Oct. 1903. Ministerul
celor va prin Casa centrald a bncilor populare, porumburi
din recolta anilor trecuti. Avnd vedere seceta cea mare si slaba
productie de porumb in tard, msura dovedeste ca
foarte presa owww.dacoromanica.ro
primeste cu mult recunostintd.
 dALENDARUL

Sept. - pentru literatura poporului din Tran-

silvania tine adunarea anual la Timisoara. Se aleg prese-
dinte d. Sterea lutiu, vice-presedinte d. Atanasie Marienescu,
doi din Sibiiu.
10 Sept. - Consiliul
manent al Instructiunei
compus din : C.
Dimitrescu-Iasi, I. Bianu
Coculescu
terea procesului intentat
scoalelor catolice de fete
sub conducerea
din congregatiunea
tre Dame de Sion.
cesul tine mai multe zile.
Acuzarea o sustin inspec-
d-1 A.
D. Xenopol din
Galati.
Sept. - Se deschide - Incunjurul Bisericet
la Constanta Congresul Aso- Sf.
pentru rdspndirea
stiintei, sub presidentia-d-lui Dr. Istrati. parte la acest congres
fruntasii romane, naturalisti, matematici
30 Sept. - MM. Lor Regele cu Altetele
Regale cu micul
Carol pleac din Sinaia
tru a asista la serbrile ce
se da la cu ocazia
tirei bisericilor e i
Erarhi. 2f. Nicolae si
a centenarului seminarului
Veniamin.
15 - Serbrile de
la tin cinci zile si ca-
cale
solemn. Afar de Dinastie,
iau parte; Usuroff,
guvernatorul Basarabiei
trimisul special al M. Sale
Rusiei ;
neral Wanka, trimisul spe-
Serbarile -
V..Costaclie.
cial al Impratului 'Austriei,
representantii guvernului ai tuturor partidelor politice. La
dejun, M. Sa urmdtorul toast:
o .datorie scumpa inimei un toast
Sa S. Imparatul cari au bine-
voit saluta prin speciali in a doua Mea Expri-
mnd vide mele www.dacoromanica.ro atentiune, fac
5
66 CALENDARUL MlNERVEI

ferbinti pentru fericirea Lor pro.spvitatea

printr'o prietenie
M. Sa asist actul de tarnosire a bisericei Trei Erarhi
serbarea centenariului Seminariului Veniamin Costache,
ocazia asta o cuvantare dintre cele mai remarcabile, pe care o
producem in intregime
Primirea ce doua Capita a Reginei,
Familiei le, Ne-a dovedit dragostea
ritul devotament ce ea Ne
nnschimbat. De
asemenea si
eu care Ne
Ne vii
iubitului Nostru
aceste sentimente
pe care in mod
asa de vrednic si de
Din partea omniilor
Voastre nu veti
de rasunetul de
tinta ce aceste
mult pretuite marturisiri
de iubire au
sufietele Noastre miscate
si imbucurate.
grije lupte, omul
un sprijin puternic
sigur in :
ea inlesneste a trece vre-
de
care, ea spre a

M. S. Regele la Universitate.
este de a
de in popo-
Domnii ne-au dat in
in toate pe Pronia
amintirea evenimentelor insemnate, aceste locasuri,
pastrtoare ale maririlor din trecut.
Este pentru Mine o bucurie.sufleteasch de a
lua parte la aceste trei zile de inchinate Bisericei de
a vedea biserica Nicolae, - in vechea ei strlucire
din nou - tocmai in anul
porul patru sute de ani de la moartea
-ei, Voevod tefan.
$tefan-Voda croit, istoria ca in nea-
un de mare
www.dacoromanica.ro patru veacuri au putut trece
 CALENDAHUL MINERVEI 67

a-1 micsora. Prin faptele sale razboinice, prin

depciune i prin acest falnk
mare printre cei mai mari, o
de adnci, nedespartite izvoare de putere
de : in Dumnezeu si credinta in popor. Ele lumi-
si
sa domnie. fie-care
victorie
direa recunoscatoare se
indrepta catre
si mai ales atre Acela care
dreapta Sa
popoarelor Regilor, spre
a-I numele prin nenu-
locasuri.
tefan-Voda este nu nu-
mai fal neamului
nesc, dar un erou al
a
pat in el, vir- dela Familia regala
biserica lerarchi.
al crucia-
punnd singur o al Islamului.
Impreuna suflare care rostit
sa amintire cu o de
Rege al Romniei, unite
si sine
Marele Voe-
aducndu-i pri-
iiosul recunostintei si vene-
ratiunei sale nemarginite.
Cerul ca iubirea sa
neam ne
toti
toate noastre ca
lui
de-a pururea in ochii ur-
masilor Mei ca o
de urmat.
Nu cu mai mul- dela Serviciul divin
tumire am fost _biserica Sf. Neculai.
bisericei Trei Erarhi
a Vasile Lupu, acum ca un sfnt odor iubitei Mele
Capitala. Este o dreptate ca tocmai in acestei vechi
resedinte domnesti, care a jertfe unirea
Romniei, care au Domni mari
se una din cele mai minunate biserici ale
www.dacoromanica.ro
68 . CALENDARUL MINERVEIn

ca un sernn al culturei credintei noastre. Aldturea

acest monument Vasile Lupu a asezat o
scop acela de a pe preoti spre a in-.
limba acea a poporului in slujba
Sub ornduirea Mitropolit micd
cu tipografia ce-i era deveni cu
al nationale, se (lea
i se cuvine si si la altar. veac mai in
Mitropolitul gsi in marele Veniamin un
vrednic de dnsul.
indeplinirea lui Vasile Lupu, Mitropolitul
min toat energia sufletului sdu de un patriotism
si luminat. Inteun
lung de ani nu
nimic peutru a ridica
tura si
a ucenicilor si a
slavone si
grecesti, atunci
nitoare in Biserica
riteand. stfel fu intemeiat
Seminarul de la Socola care
n'a a deveni,
sarguinta neobosith a ma-
relui Veniamin, focar de
studii serioase o pepi-
de preoti de
Road*
acestui
- M. S. Regele le putem judeca
Carol L sdrbtorim a o
aniversare
meerei sale. pomenim dar dragoste numele
neuitat al acestui venerat Prelat, cu numele celor mai
mai mari In lui a o
pe care a contra tutulor sguduirilor ce i-au stat
El ne-a transmis-o ca o de patriotismul
romnesc de ce tot-d'auna a domnit
Bisericei Silintelelui Venia-
amin fost dar deserte, de ce pe biserica metropolitand
de se cliidire, in care se
va sfintenie o intocmire evlavioash
se de la o de ea nu poate da de
roade binecuvAntate de Dumnezeu.
din sufletului amintirea acestor de
tore chemate a credinta in inimile noastre, ne ajute a
pina greuatile acestui an, de putin pentru
dar totii rugile noastre ferbinti a-Tot-
Puternicul, nu a Sale asupra
i noastre www.dacoromanica.ro
iubitului popor.
 POVESTE DE
de

de Crciun, Vntului veni toana o

capitala
Felinarele ardeau in prin roirile de fulgi
care se infundau vrtej pe intrau in
goale se purtau ca niste aripi mari albe, mutenie
singuratate.
Rari eseau o in rotile slabe de lumin, zgri-
gulerele paltoanelor ridicate, cu mnile bas-
tonul buzunar, apoi intrau in marea se pierdeau
prin dosuri, ca negre. geamurile
ptrundeau rosii.
Vntul murmurnd. incet; apoi un val
mare zpad mrunt sus, deasupra intunecat,
pluteste un fum luminos. repezi bubuind
peste negre peste luminile plpditoare. aceia
prinse a cnta pe gnduri, pe goale.
din cnd in arid barba mare, alb,
luire de vifor, pletele care priau biciuind ziduri
reci ; bchii ca stele de fosfr trupul strveziu
se in vrtejuri naltc alerga in
ca o fantasmd.
vedem, - Vntul in - ce ala-
cetatea asta ? - Ce-i aici
Se furis pe ziduri, apoi nvli asupra santinelelor,
in de viscol trecu pe ele. Glasul lui
ca cntare moale supt bolti.
cere pretutindeni. Numai dedeparte, dinteun colt e palat,
vine, ca in vis, un zvon melodios.
Palatul? murrn.ur Vntul. Da, palatul tcerii
Aici locuesc care au suferit Vai de
sufletele !
Vntul www.dacoromanica.ro
suspinnd, snopi de nea asupra
lelor trecu innainte.
 0 CALENDARUL MINERVEI

Pe Calea Victoriei, scnteiau lumini la geamuri mari,

prin luminoasA a fulgilor treceau siluete de
paltoane cu umere uriw mergeau

rtul mari Intindeau capetele

zmbi nd.
Prostii! zise Apoi se opri.
Dar aici, ce-i?www.dacoromanica.ro
- Teatrul National ! Ei, bravo! aici este
ce este. vedem
 CALENDARUL MIN ERVEI

Un gulerat deschise usile pe ca ias

se Staluri goale. Ici-colo, pe scaune,
umbre singuratice. lumina vioae a ldmpilor, pe
scena un cavaler in haine brodate, c'o lucitoare
in tipa cu jale se uita jurul lui, la
scena la stalurile goale.
de capul Vintul furisandu-se
pe vremea asta, ce veselie ce chef era pretutindeni ! Pre-
mare
Vintul pe bulevarde, o
chiuind in lungul
Trecea prin intunecoase, sarcini grele de
se pe sus, umbla pe casele tdbluite, care vuiau
stc, striga se in lungul zidurilor, pumni
de viscol in geamuri trecea lui aici
erau melodii de jale, aici erau hohote de ;

in murmure duioase, se prelungeau suspine

nite, ca niste de cresteau in stri-
de bucium, note joase de flaut, murmu-
rari de jale.
Cetatea era pustie ; pe ei fugeau umbre incovoiate.
Deodat opri la
Un cettean venea greu pe strada Se oprea
vorbe nedeslusite, apoi pornia
un felinar. Acolo se oprea brusc,
pul, pleca trupul corpul innainte, vorbind duios. Era
cu pardesiu rupt ponosit cap avea un
joben desfundat, plesnit cam pe-o ureche.
de colt prinse a glumi cu
prin coatele pardesiuiui apoi
pulpanele bumbi.
A dracului ! omul, pace, domnule !
vrai iai Ai spus dai dato-
rie !.. paltonul, nenisorule !
Cum te frate ?

- -- Cummargine
omul
? Asta-i ! acuma nu stii cum
felinarul
a stradei; eu sunt
repezindu-se
mare, domnule,
in

mare ! te pui mine ? cu cine ai a face?

Cinste, nenisorule, Cinste
- Bravo tie, vorbi
tine bine 1
Domnul cu am pulpanele
desiului, dar www.dacoromanica.ro cine
 .CALENDARUL

stie unde apoi in nasul ros-aprins,

repezi
nu ofensa ! Cinste pace
in noaptea sunt eu tot anul !
jobenul, domnule !

Cruee de pe margenea drumului. Sate din

de N.

Dar zbura ca o pasere prin viscol, domnul

Cinste a alerga in toate
prti1e de sus, ca din pod.
trecu repede in curtea unei
case boeresti, odat cu
www.dacoromanica.ro
Privi ferestre : oameni falnici din
 . CALENDARUL MINERVEI

se zbuciumau ; era in discutie

cu de nu se mai.auzeau rsetele ale mosului.
eAha! aici e sfat politicd, Vntul
S-1 pe domnul Cinste pe cnd
se deschidea mare o izbucnea noaptea de
spart salonul sfatului, apoi
de pe domnul Cinste
Se o mai pomenit in sfat :
! calicul
Pe cnd izbucnea de asupra domnului
Cinste, Vntul hohotind innainte, invluindu-se in
albe.
In negura troene de ; el le

rascolea, le fcea suluri le in noapte. ici,

copaci singuratici se ridicau scutura, trecea prin ei ca
un zvon de lua cele din urm frunze uscate le
purta in undele lui.
Hu-hu-hu-hu! prinse a btrnul ; ia tine-
retea ce face... Tinerete de hu-hu-hu!, 'tinerete,
aragoste poezie !
Se opri unei grdini,. la geamurile unei
singuratice. odat lui trecu ca un
suet de val prin ramuri uscate printr'un brad singuratic,
apoi inu sufletul se piti la fereastr.
fat sta la citea lumina Genele lungi,
plecate puneau o pe obrajii strdvezii. Citea,
dar se cunostea gndurile-i sunt Vntul o privi
o apoi in geam. -Fata
ochii de visuri ascultnd. prinse
a pe nas o melodie de dragoste, apoi in
fereastr. Copila se in picioare
reastr.
Tu esti, mosule? zise fata.
- Eu
- Tare mi-e dor, de El! puse mna pe
Du-te spune gndesc la el, mi-i drag
cum nu se poate spun !

- Bine, bine, Vntul, duc,

mosului, nu te teme!
- Mnge-1, Vntule, din partea mea!
Trecu peste pustiite, peste case
reci intunecoase, prin ganguri negre, prin care se
www.dacoromanica.ro
cura nenorocirea, trecu de.steptnd cu glasul lui multe suflete
 74 CALENDARUL

multe dparte, departe, la

se opri la geamul poetului
e poezia, aici e gloria suprat
tul privi pe geamul

Cozia: mica a Sf. Apostoli. din

de N.

Poetul sta la masa de brad, tremurnd de frig de

poate. In vatra nu nici-o
toat odaia rece lumina
un capt de lumnare, care se topea pe sfrsite pe un
de mas. www.dacoromanica.ro
Potul scria. Din cnd in cnd ridica tavanul sur
 CALENDARUL MINERVE1 75

ochii bolnavi, apropia de pumnii degetele

Aici e poezia mormi milos bdtrnul. Hai,
nege, du-te spune vorbe bune din partea fetei. Hai s-1
inclzim trimis fata dor srutri : s-1
srut din partea fetei !
Vntul se npusti in fereastr, sparse geamurile, intr
odae c'o de viscol, flutur barba stnse
lumnarea, puse srutarea pe fruntea poetului.
Apoi spuza din ls odaia in intuneric
tcere cntnd pe Prinse a alerga
prin cetatea plngerii, inmldiindu-se in vrtejuri nahe, scu-
turndu-si barba mare si biciuind cu ea ziduri reci. Ochii
lui scnteiau ca stele de fosfor ; glasul lui destepta
rerPa, tipa chinuit viforos ca un pe vioar, cobora
murmurri duioase. Trecu pe strzi pustii, se opri la gea-
muri mohorte, cntnd jale, pe cosuri
tnd in casele sracilor ; copiilor nasterea
lui, btrnilor ingn romante vremuri fericite, -
tuturora, acum ca sute de ani, le aduse
rsare luceafrul Ndejdii, pentru vrernuri mai

DIN CANTECELE LUI VODA

a bobului
Pe apa Brladului .
Toat' ostirea mi se las
prin codru mi se 'ndeas.
Pe cel drum, pe cea
zreste mare :

Vin Turcii de prpdesc

moldoVenesc.
Stefan Domn Mare
Ca un sade
mereu mi-i tot pndeste
pe mi-i coseste.
Si bate
De www.dacoromanica.ro
se duce vestea 'n
 institutiune asupra nu suntem destul de desi
s'ar cuveni sa ne Vom sa dam aici
nu numai pentru ce domeniile Coroanei,
le ci pentru
a arata eco-
cultUrala
pentru
Guvertiul
d pilda
state monarhice, a instituit
legea de la 1884
al
pus 12 mosii, situate
tinuturi diferite din tara.
.convingerea, cu
care guvernul sustinut
propunerea reiese mod
suficient din urmatoarele
vinte ale premierului :
facut un pas
pentru a deveni proprietar
iar eu am ca
El fie propietar de
de usor
de ! in chip
trebue mijloa-
cele materiale pentru
nerea prestigiulni
oferiria de pamnt 'i se da,
pe parte, prilejul de
fi in continua cu
rurala a avea
astfel influenta
pra ctorva ale
determinnd a
cultural& a acestora.
loan Kalinderu
cnd se implinesc
de la
Domeniului, Progresele rea-
lizate rasplatesc cu bunele intentii ale camerii raposatului
Dar aceste progrese, se datoresc mare parte aceluia, sub a
diriguire www.dacoromanica.ro
fost puse dorneniile d-lui I. Kalinderu, Doctor
in drept de la facultatea actualmente presedinte al
 MINERVEI 77

Romne, care a interpretat cu

generoasele ale M. Sale.
de cunoscator al tarii al poporului, d-1 Kalinderu a
co sine principale pentru misione ce s'a
: judecata obiectiva materie enonomica dorinta arzatoare
pentru promovarea binelui In aceste 'directii a muncit
sistematic tot timpul, pe de o parte, a pone in un
plan rationala exploatare a pamntului, pe de alta
pas co pas spre progres, ridicandu-i moralul
telectul.
Dificultiitile ce a avut desigur n'au fost mici. Cea mai
comparatie starea de cea

interiorul sectiei din pavilionul principal al Domeniului

Coroanei la Expositia din Bucureqti 1904.

odinioara, ne de titanica ce In locul

ruinilor de atunci, se ridica biserici
d lcul populatiei analfabete incovoiate de birul si
impuse de arndasi, o lume noua renaste.
pamntul, acel sol blagosloVit de Dornnul, odinioara cultivat
la voia intmplarei, e prefficut deserturile
de viata padurile, sunt puse sub ocro-
tirea mesterilor forestieri, cari grija fie-carui brad, cum ar purta
ori plante. Asupra tuturor vecinic ochiul
treaz si parintesc al d-lui Kalinderu, care nu a conduce per-
sonal sin de actiune.
Cele dougsprezece cari din punct de vedere administrativ
www.dacoromanica.ro
se impart in 11 circumscriptii, avnd un specialist in agri-
78 CALENDARUL

sau silvicultura, au o de hectare,

urmatoarele specificate.

Teren Teren
afectat afectat TOTAL
Numele domeniilor la agricultara la

H A H A .

426 60 80 20
2 Borcea - 18.132 18.232
Sabassa 4.705
3
4
5
Bicaz
Dobrovetz 1.695 52
13.164
5.032 44
- 13.164
6.727 96
6 Domnitza 7.786 90 7.786 90
Rusetzu
Clab. Taurului et Ca-
5.385 464 -
8 2.509 64 2.509
9 Gherghitza 3.475 77 73
Cocioc 1.226 61 3.045 4.272 61
11
12
-Segarcea
Sadova
11.756
16.690
-- 3.542
15.000
20.242
48.443 83.669 61 132.112 81

Pe toate aceste domenii se o activitate, in

priveste agricultura silvicultura, apoi privinta industriei,
du-se diferite fabrici pentru utilisarea produselor domeniu
in culturala.
- zice distinsul berlinez , vorbind in ziarele ger-
mane despre muncii pentru ridicarea
domeniilor - se pe un domeniu escelenta, pe altul mo-
bile si utensilii de butoaie, franghierie, alte obiecte,
ttdeauna in vederea pot aduce mai sarace.
Mare progres a economia silvicultura,
pentru acestea, drumuri de fier prin pentru transportul lemnelor.
a pe mai bine se
gratuit seminte, se pueti de pomi roditori, dndu-se
cuvnitele instructiuni supraveghindu-se cultivarea
ce priveste de pe domenii toate au
sunt construite parte din lemn. Pretutindeni, satele
de pe domenii sunt scoale model, in ele nu
de
Aceste infomatii generale ale scriitorului dau o apro-
a reale de pe domenii. privire mai
viata a poporului de pe intinderile acestor domenii vom putea
cuprinsul tuturor acelor circulare, adresate de
agentilor cari au determinat o miscare
Nimic n'a vederea vigilent. Cireularele sunt
www.dacoromanica.ro
practice pentru toate terenele dar ales pentru
 CALENDARUL gMNERVEI

partea sufleteasca. In urma s'a adunat material pentru

unui la Administratia la ;
gimnastica in rurale ; sau infiintat biblioteci pentru
s'a injghebat coruri ; s'a
cunostinte de albinarit ; s'au contra
la sate a spiritului disolvant socialist etc. A.dministratorul
Domeniului Coroanei a venit chiar ajutorul literaturei, dispunnd
olectionarea de proverbe pe teritoriile domeniilor contri-
la fondurile pentru ridicarea,unui bust lui unei_statui
lui Alecsandri.
Literatura, indeosebi cea economica, a primit alt sprijin Admi-
nistratorul acestei iustitutii d-sa a intemeiat a
meniilor, din care acum de brosuri de mai

"edere Pavilionului Coroanei,

Expoztia din Bucure0i, 1904.

mare utilitate pentru popor. In aceste brosuri se dan notiuni

tiuni asupra : cultivarii vermilor de despre con'fectionarea
; vitelor ; cultura arborilor roditori, a lucernei, plan-
-telor de nutret, inului etc. Cea din de
curnd, : Experiente cu diferite de
pe Domeniile Coroanei.
Ar de toate din Biblioteca a
niului se mai celelalte ale
din pentru-ea initiativa d-lui Kalinderu nu localizat
la domeniile Coroanei.
a acestei institutiuni este deci
in de discutie. Rodul ei deosebit s'a putut vedea
celei din Expositii grare, unde pavilionul produsele
domeniilor a fost obiectul admiratiei generale. Dar despre asta s'a
vorbit in parte a Calendarului.
www.dacoromanica.ro
 CULTIVAREA GRDINELOR COLARE
-0 -
Ministerul instructiunei publice (casa scoalelor) a trimis
rea circular revizorilor din : -
Din rezolutiunile luate intrunirile ambulanti
lele de 15 si 16
bruarie a. c., la Iasi
am apro-
bat urmtoarele:
I. scolard
se cultive cu zar-
zavaturi legume,
pomi roditori,
chiar suprafata
ei nu este mai mare
de 100-.200
p. In acest pomii
se vor planta numai
marginile
nitei, in. chip in
nu
culturile de zarzavat.
Pentru aceasta se va
preferint pomilor
cu.
II. In localittile de
podgorie, se dea
toat atentiunea
turei vitei
roditori, pentru
acest scop, se va
scoal de pomi
de vit altoitd,
intindere convenabil
a se neglija cul-
LUCHIAN. La tura
un tablou al Expositiei Soc. qTinerimea
din Produsul erei
va servi la plantarea
celor 2 hect. deluros, acolo unde are tebuint se
va distribui ; ori una si alta.
III. Grdina s se gard viu de
sau pducel, carpen, www.dacoromanica.ro
porumbar,. pr unde se gsesc
 CALENDARUL 81

,asemenea pueti in ; gartul va primii

ani un gard di ; etc., sau un ficut prin
grijirea
IV. n'are gridini proprie nici comuna nu dispune
de un potrivit, va silinta a cultiva zarzava-
turi pomi cu elevii seriilor ultime, chiar cur-tile sau in
gridina preotului ori altui sitean, conditiune ca acest
din urm caz, - grdina preotului, etc., - locul si cedat pe
putin 4 ani. Produsul grdinei astfel injghebate se va
tot dupi norma deja stabiliti de minister.
se la trimiterea copiilor la munci in
si se faci apel la organele administrative locale la preot ;
in caz de rea voint din acestora si se raporteze auto-
rititei superioare.
V. In jurul risadnitele calde vor fi obligatorii, in alte
pirti facultative.
VI. Semintele de legume, ce prisosesc invttorilor, si se
pue la celor ambulanti spre a le distribui altor grdini
scolare.
VII. Cultura sistematici a celor 2 h. a. intocmeasc astfel,
dea maximul venit net, minimul de cheltueli, dir
conditie de a chiar de a spori rodnicia pimntulai.
acest sens, cultura celor 2 h. a. de :
1. Se va adnci aritura la patru ani odat,
subsolul.
2. prsitoare va gunoi bine ; pe se poate
va gunoi nutreturilor.
3. In pregitirea locurilor se va face us de grapa de fer;
dup
4. Se va numai simnta aleasi
sulfatat.
5. va semina masina, se poate.
6. de cultur recolta se vor face
regulele
VIII. In genere si se asolamentul de 4 ani, deja recoman-
dat de Casa coallor.
IX. Si se cultura special
du-se Cnepa de Apatin de Bolonia,
atentiune deosebiti.
Se va stirui printre a relua cultura inului, sfa-
turi mai cu seami asupra topitului inului.
Se vor pune toate stiruintele pentru rispandirea culturei nutre-
recomandndu-se genere : mai
bune, dar cam uscate, trifoiul pentru cele mai revene dar de
calitate, sparceta, pentru terenurile mai slabe ; .iar ca nutre-
turi borceagul in prima linie, porunabul
acrit.
X. Daci terenurile situate pe coasti sau la munte
sunt improprii pentru agricole, se vor planta
www.dacoromanica.ro pomi
82 CALENDARUL MINERVED

roditori, dandu-se o deosebita atentiune livezilor de pruni in vede-

rea sistematice a prunelor.
Locurile dela munte, situate se vor cultiva cu legume
(cartofi, etc.) alte plante, in deosebi secara chiar
se alege o varietate, timpurile reusita ei este in
localitate.
Locurile
accidenta-
te,
se pot cultiva
nici pomi,
se vor
XL Cle 2
hect. se dea
spre a
le sis-
tematic in
tului VII, fie
fie in
asociatie .
colo
suplinitori,
ari nu pot
f cultura
din
se dea
an
bun cultivator
sub privighe-
rea
rului ambu-
lant, dar nu-
mai pentru 2
A. Fecior
(Dup un tablou.al Expositiei Soc. Tinrimea din 1904 ).aniinvtatorul
ambulant a
cere de la Casa coalelor autorizarea de a recomand a cultivatorul,
se dea terenul cu
XII. cele 2 hect. sunt date in el
este a utiliza scolarii din divizia III la lucrarile ce stau
; cazuri exceptionale bine justifieate,
ceasta nu se poate, locul se va cultiva in sistemul
recomandat circulara din 1903. (Buletin No. 207
din 15 Februarie 1903, pag. 3197).
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 83

XIII. Unde are mai mare ca 50001m. p., cele 2

vor da totusi eventual se vor utiliza felul ardtat
mai sus Pe teren de 5000 p. se poate face un de
experient.
XIV. In grija unui ambulant se da 15
mune cu gradini terenuri dispuse ele,
fi vizitate de putin 5 ori pe yard.
Aceste vizite obligatorii se vor face innainte de

Turn de
volumul Sate din de N.
pale : plantat. altoit, prdsit, secerat, recolta
sitoarelor.
Prima se va face localitate, de la finele lui Februarie
la finele lui Martie, in tot cazul de inceperea lucr-
rilor.
XV. Pimnturile scolare, acolo unde exist de cele 2
ha., se vor arenda pe un period de cel mult 5 ani,
licitatie, in conditiunile stabilite prin_decizia din 25 Aprilie
1901 (Buletin No. 185 din 1 Main 1901, pag. 2400), comunicat
No. 3227/1901 ; arendat se va cultiva un
aprobat de ambulant, va fi dalor a
controla.
XVI. Cultura pdmanturilor se sau
www.dacoromanica.ro
chibzuinta Subarendarea nu e permisd.
 CALENDARUL

XVII. e cazul arendare prin a

lare, licitatia se tine perioada de functionare a invttorilor
ambulanti cari vor aranja itinerarul, cnd sunt mai multe locuri
de arendat.
XVIII. Expozi-tia produselor grdinilor cmpurilor se
va tine numai resedinta Din va face parte de
drept ambulant.
Pentru culturei pomilor se va tine strict
de natura ; deosebi la cmpie se va da atentiune po-
milor care reusesc la cum dudul. Tindodu-se
de experienta de acum se vor lua ca serbarea
dea resultate mai practice.
XX. Pentru procurarea puetilor se dea cea mai mare
tiune pepinierilor care elevii, adultii
vor a altoi.
In alegerea varieatilor de pomi roditori se va da preferint
celor deja cunoscute reputate in
de cereale, cantitate mai se vor procura
din localitate, din produsele de cea- mai
calitate, sau de la fermele model, ori dela de
din ; aceste din cazuri, se vor
adresa la timp, in luna Iunie, Casei Scoalelor,
anume semintele se fermele Statului,
de agricultur.
Numai caz cnd nu se gsesc localitate, se
va cere Casei Scoalelor a le ; pentru plata semintelor se
acorda la necesitate.
Cantitti mici de seminte de cereale se vor dobandi prin selec-
tiune din culturile locale.
XXII. La planului de clturd a grdinei,
pe e posibil seama de planul tip, local se va con-
sulta ambulant.

VORBE DIN BATRANI

boul vecinului picioarele lui Dumnezeu ca

pcatele.

Smochina verde femeia tnr se le cutie.

ce-ti mriti fata vin ginerii ce-ti arde

ti-aduce
Cine vrea omoare zice a turbat.
www.dacoromanica.ro
 DE LA ROMANII DE PESTE MUNTI

LOR CULTURAL

ESTE PROCENTUL ROMINILOR CARTE ? - COMPARATIE

CU CELELALTE NATIONALITTI CONFESIUNI. JERTFESC
PENTRU BISERICI ? REUNIUNILE
CULTURALE ROMINESTI. - - PRESA.

In Ungaria carte, dintr'o gr. or. 208, dintre

greco-catolici 132 Un numar nu se poate mai trist. Mai ales
facem comparatium, vom afla dintre din
trie suntem cei din urma.
Se lucrul se explica e firesc fie :

la 1848 nici nu eram nationalitate, ci numai tolerati. Un secol mai

bine am fost apoi, Ungaria, sub dominatia bisericeasca a Sarbilor,
de cari ne-a scpat nemuritorul mitropolit abea 1864. In Ar-
deal am avut luptam numai impotriva tendintelor
ale reformatilor cari tocmai prin biserica au vroit
sa ne ci in urma religioase din nea-
mului nostru ne-am unii pe pornite
catolicismului putem zicern abea-abea s'au potolit.
Ele ne chiar : nu mai departe de la 1899 un
lat gr. catolic declara doar oficios, trimis la auto-
ritatea bisericeasca ar drept ajutorarea
unei scoale eatolice, desi era vorba ca gr. cat. gr. or. sa
o altfel risc unii sa peard
si astfel sa dea pretext face una (de stat). Idei
de vor fi contribuit puternic la crearea unei generale
precare, ca despre Romnii'greco-catolici sa se poata inregistra
mai putini de carte deci mai de
ei au puternice secundafe.
De altminteri, peste tot, statul ungar nu strluceste privinta
asta : mai bine de din (520 dinteo mie !) este
analfabeta.
Dintre cari stiu carte, primul.loc trebue s-i punem Ovrei.
Peste Dunare ei 750 dintr'o ; in nordice ale
634, pe ampie in Banat in Ardeal 534 dintr'o mie. daca
Ungurii sa arate procent mai mare de de carte e
vorba de comparatie apoi au sa aceasta
Ovreilor, cari ca nationalitate nu ci-s socotiti Unguri.

Vicarul episcopese dr. www.dacoromanica.ro

Vezi publicatia de culte pag. 1084.
de la Oradia Mare act trimis consist. gr.
or. de la Arad.
86 CALEN DARUL

un comparativ cari carte, de : Germani

629, Unguri 537, Slovaci 527, Croati 477, Sirbi 144, Ruteni 131.
Luati din Ardeal mai stiinta de carte
de din Ungaria propriu
In Ungaria 1000 carte 153.
In A.rdeal
Ceeace este a se atribui primul luptelor mai grele ce Ro-
din Ardeal au pentru conservarea nationalitatilor
- iar al douilea-rand geografice : mare parte dintre ei
in si pot sustine ori
sunt scoale, e frecuentatia,, de oarece pe vreme rea mai
copii pot face
Deosebire de felul acesta - dupa provincie - este de altfel la
'celelalte De Germani :

1000 stiu carte 678.

Svabi (dincolo de ' 651.
Sipseri (la. Nord) 623.
Svabi 608.

Ungitrii: Din de pe Alfld carte

de la Nord 530.
dincolo de 589.
din Ardeal 420.

Slovacii : Din 1000 Slovaci de la Nord stiu carte 477.

de pe Alfld
- 513.
dincolo-de . 508.

Tot acelas dupa felul confesiunilor. Intre Ungurii

de carte este mai mare de cei
de pilda Unitari 668, Lutherani 608,
Rom. catolici 505 (la
In statul ungar : citesc 258.882'
105.551 femei, numai citeasc 6.442 femei.
Analfabeti .....
1,178,730
Total. . . 2,213.947

Socotind

: citi, 115 si 31 femel.

numai citeasca, 'femei.
459 femei.

Ardeal: citesc 88 44
.numai citeasca, 3 2 femei.
408 455 femei.

mai la vale unwww.dacoromanica.ro

tablou despre culturala conntat
locuit de
 MINERVEI 87

Cifrele acestea arata la evident ea comitatele locuite de

st nu se mai

Si toate acestea, nici o nationalitate nu jertfeste pentru

www.dacoromanica.ro
Romnii. Celelalte esceptia - au pri-
 STARE A CULTURALA IN COMITATE
Au
din
carte Dintre
mai mare de
DiMai
nt
de Din au fost la
6

percen. percen. percen.

1890 1900 1890 1900 1900 1900
Unguri dem. Ruteni Slovaci

I. Ardeal
54281 16.7 25.9 26.5 31.2 78.8 16.9
Bistrita-N.
2
Brasov . .
.

.
46384 47420
59284 61689 56..9 67.4
46.3
64.6
46.5
75.1
69.2
35.7
7.0
31.9
22.0
31.4 -- -- 0.1
0.2
4
5
Hanedoara
. .
.
.

.
44566
37088 37564 29.5
21.8
40.2
19.7
35.5
25.7
47.3
21.9
40.5
25.8
47.6
68.6 26.8
5.3 3.9 - - -
-- --
6 . 21.1 15.8 24.7 21 3 10.6 3.0 0.2
7 Muras-Turda 62650 62773 27.5 35.2 33.3 41 8 2 38.8 57.9 3.8

---
.

8 Sibiu . . . . 85605 43.8 52.7 51.6 61.6 53.5 62.3 66.0 4.2 28.8
9
10 Tarnava-M .
. .
.
41928
75817
42864
76275
1'3.1
45.6
17.7 15.7
6
20.8
61.4 52.6
9 21.0
61.5
76.3
42.7
19.9
6
3.0
42.7
-- -- --- 0.1

11
12 Turda-Aries .
. 35198
36582
35530 24.2
17.9
32.4
22.8
29.2
21.6
38.2
27.0
32.5
22.8
38.4
27.1
50.8
72.9
29.7
25.4
17.6
0.4 -
Arad .
2 Bihor . . .
. .
205572 205890
103208 24.8
34.6
29.8
39.0
42.3
37.7
46.8
31.4
39.1
37.7
46.8
65.0
44.8
21.8
53.2
10.5
0.4 - -
0.1 1.6
1.3
3
4
Caras-.Severin . 163164 164569
Satmar
, 53699 54156
27.8
14.4
32.4
37.0
17.4
17.6
42.8
21.2
37.1
17.5
42.9
21.3
74.2
24.2
4.8
13.7
12.4
15.3 ---
2.9 0.2
46.4
0.9
0.2
5

Temes
. .
. .. 133906
. 57071 57316
32.9
21.5 27.6
40.1
26.2
47.3 .39.4 47.4
32.7 27.6
.34.6
60.6
61.6
36.9
3.3
0.7 -- -- 0.1 0.1
1.4
7
8 Torontal.
. .

.
. 186089 187583
. 285114 286246
38.1
40.0
46.9 46.0 54.8 47.1
www.dacoromanica.ro
48.4 48.0 57.2 48.5
55.0
57.2 14.9
9.1
18.9
32.9
29.8
13.8
31.2 - 0.6
 CALENDARUL MINERVEI

mit si primesc, parte bunftvoie, parte de de stat. .

noastr a sfortare pentru

Din istoric al aniversArei de 400 dela moartea lui $tefan-cel-Mare.

interesant lupta ce au www.dacoromanica.ro

iarea sustinerea scoalelor confesionale. Ar face un volum mare
dus-o aceast privint. bine ne
90 CALENDARUL MINERVEI

: au purtat lupta nu impotriva unguresti, ci au

avut de un adversar aproape neinvins : Dupa ce bie-
tul trebue darea stat, din care se sus-
toate institutiunile de stat, deci coalele de stat (ridicate printre
cu scop de a maghiariza), Romnii mai platesc, de buna-
voie, pentru cult, care in cele mai multe face aproape
darea stat, indeosebi comunele mici, unde
cuitori, la repartizare vine mai ingreunat. guvernele
de un de ani, nu ne fac de piedici. Pe masurile
caracter pedagogic ori de instructie cari ating programul
pe elevi, ne-a creat colosale in ce priveste sus-
scoalelor noastre, secundare. Nu ne-a la-
sat sa sustinem scoalele cum ne : comunele mai
putem invoi, ci a creat legea reg-
nicolara, virtutea sub de 600 coroane nu se poate
deschide concurs, dupa se quinquenalele, ceeace sa-
tele mai si obicinuite a plati naturale se zice
porumb, lernne etc.), a produs nu nurnai mare, dar a
descuragiat pana cei mai jertfitori. Unde mai apoi greutatile
adminiStrative, zilnica prigonire : ba destul de igienica,
ci sa se faca alta, mai corespunzatoare paragrafilor ba
una ori ci sa se mai si a treia a patra, un
peste ca archivele consistoarelor romne
acte Teferitoare asemeni chestii autorittile noastre
lare mare parte trebue piarda vremea
ministral respunzand la toate,
in istovitoare pentru.apararea asezamintelor culturale.
putin daca cu greutatile Dar guvernul
chiar acum ne prepara lovitura de gratie. Priectul de lege
al ministrului Berzevczy la mai malt nici la mai putin, de
noastre confesionale, sustinute sa
pepinierie de cultura nostri
inistru.
ne
-
la discretia organelor politice,
mai
primul
de sub
dragoste,pentru neam pricepere
la

afacerile au pus deja oare daca Berzeviczy

izbuteste .duca la indeplinire planul mai are sens
jertfa asupra se va gu-
vernul intolerant ? mai ales sub
regimul legi sa mai confesionale-na-
? Chiar dispunnd de mijloace !

Actualmente Romnii din augur dis.pun urmatoarele insti-

tute culturale :
:
Greco-orientale in Arad, si Sibiu ; Greco-catolice in Blaj,
Total 5
Scoale :
Greco-otientale Arad, Sibiu; Greco-catolice
Gherla Oradia M Total

la
www.dacoromanica.ro
Mai este in Oradea-Mare
maghiare din
un internat, unde sunt gsduiti
 CALEVDARUL 91

cu close :
Greco-oriental in Brasov (liceu real 1).'Greco-catulice in Blaj
si Beius. Fonda-tional 4
cu 4 clase:
Greco-oriental Brad Total
Scoale .secundare de fete :
Inter-confesionahl, in Greco-orientale in Arad. Greco-catolice
in Beius Total 4
Brasov Total
Bine desi confesionale, si superioare de fete,
precum gimnaziul inferior din Brad, elevi de
fesia care sustine acele institute.
Frecuenta de sus a fost 1903-1904

1. Serninarul din Arad Rom. R.Ciorogariu 97 60

2.

4.
. . . Olariu .
3. Seminaruldin Sibiu Dr. E. Rosca
Dr. Isidor Marcu
7

18
- - 10

15
1902-3

5. 'din Gherla 5 14
6. Preparandia .

Arad R. R. Ciorogariu . 12 152

7. Preparandia
. . . . 83 ----
8. Preparandia Si-
bin . . .
9. Prepar. din Blaj
. . Dr. E.
George Munteanu.
8
9
146 -
Gherla Alexandru Bene . 7 136
11. Oradia August.Lauran 8 58 16
12. Liceul din Brasov. Virgil Onitiu
13.
14.




Blaj.
loan Butean.
Beius
.
.
Hossu .
.. 23
17
15
099
518
414
-
53
15. loan Ghetie .
16. Gimnas. din Brad. Dr. P. Oprisa
17. Scoala cornerciaM
.

-
15 298
-
21

din Brasov . . . Arseniu Vlaicu. . 23

La reale sunt
2) 19 au fost in
4 www.dacoromanica.ro
VIII girn., restul
IV real.
92

1. La secundara din Blaj au functionat 15 profesori, director

e S. Nistor ; eleve 83, abs. 12.
2. La secundara de fete din Sibiu au 15 profesori
si profesoa're; director este dr. V. Bologa ; eleve 98, absol-
vente 36.
3. La secundara din Arad au 4 profesori, director
e V. Goldis, eleve 42.
4. La din au functionat 7 profesoare 2
profesori, directdr Vasile eleve 91, absolvente 12.

Puterea noastra sunt deosebi elementare,

al caror e mai mare celorlalte nationalitati de
la un
primare au avut (la 1900) gr. or. dupa cum
1. Diecesa Aradului vicariatul' Oradiei Mari). 666
2. Diecesa-Caransebesului 341 1)
3..Arehidiecesa 977 Total 1984

greco-catolici au avut
1. Archidiecesa
2. Gherlei
Lugojului 84
4. Oradia Mare 182 Total 1295
Suma . . . . 3279
Privitor la gr. or. mai putem adaoga (vezi raportul
al consistorului metropolitan, ea data 20 Sept. 1903
pag. 111), dela 1900 s'au mai la sus
data, 10 elementare pe teritoriul archidiecesei Sibiului, in epar-
in eparhia Caransebesului. desfiintat
acelasi timp, 5 pe teritoriul Aradului 1 eparhia Caranse-
Sporul este
din statul ungar au deci in prezent 1990
primare.
Po teritoriul gr or. sunt apoi :
69, scoale de stat 440, fondationale, d'ale diferitelor societati
193.

scoalele conf. or. au functionat in amtl 1900 (vezi sus

numitul raport) 1866 (634 Arad, 234 995 arch.
Sibiului), 'dintre"cari 1104 definitiv definitivi, 479 provizorii, 267 adiuncti
ori tolerati, suplent.
dat ca acestor :

Diecesa Aradului 444 346 coroane

Caransebesului
Archidiecesa 723

Suma . 1.212.160 coroane

') 107 dintre sunt teritoriul fostului confiniu militar, pe care Diecesa
Caransebeului le considerawww.dacoromanica.ro
confesionale, le (vezi pag.
45 din Sinodului eparhial pe t904).
aniversaei de ani dela lui

www.dacoromanica.ro
 CALENDAEUL

rornne gr. catolice repartizat dupa :

1. Archidiecesa Blajului a avut 530 527

2. Diecesa Gherlei a 502 500
3. Lugojului 84 76
4. Oradia

raportul (din prezintat cpngresului national bisericesc din

Sibiu, 1900, romne au fost ...frecuentate dupa
:

a frecuenta au
Diecesa Aradului . 24.678 fete 18.019 39 433 fete
Caransebes . 11.636 8.943 29.760 28.611
Archid. . . 28.357 54.911 48.670
Ceea-ce face in procente :
Diecesa Aradului 62 55.0 fete
a Caransebesului 40.4 31.2
Archid. Sibiuluj . . 63.8 52.1

Scoalele rornne gr. eatolice au frecuentate

Archidiecesa Blajului 55 890 (b6eti fete) )
Diecesa Gherlei 77 835 2)
Lugojului 13.604 3)
a Oradia Mare

Dupa prezintat ultirnului congres national 'bisericesc (des-

chis la Sibiu Obtombre 1903), situatia
din statul ungar la anului 1900 era urmatoarea :

diecesa Arad Oradea-Mare Caran- Total

Sibiu

Protopresbiterate
deplinite 31 6= 16 11 58
Protopresbiterate va-
cante 3 1+ 1 4
Comune biseric. .

tere 937 = 576 320 1833

Comune biseric. 5) 291 265= 379 39 709
Parochii sturi de
sistematizate 970 393+ 266= 659 386 2015
Biserici 1065 341+ 297= 638 333 2036

I) In 1902.
2) sematismele din 1900 au fost obligati umble la
De sigur n'au frecuentat procent mai mare in diecesele gr. or.
4) Cu propriu.
Administrate www.dacoromanica.ro
care mai ingrijeste de alte comune biseritetti.
 CALENDARUL 95

dela 1900, hisericei era

urmatoarea
1. Archidiecesa Blajului . . 711 parochii, preoti 648
2. Diecesa Gherlei 511
3. 163 157
4. . 168 168
1531 1464

Avem deci, in ambele biserici, un de parochii. E usor de

socoteala pe an parochii. zicem
unei biserici pe an 1000 coroane,
avem suma de 3.546 000 coroane.
E cert apoi, pentru cele 1984 gr. or. cheltuit
ca salarii (in 1900) suma de 1.212.160 coroane. Se mai pot
socoti 300 coroane cheltuite recuiSite, serviciu,
lemne, face 595.200 coroane. Total, pentru gr. or.
cheltuit 1.807.860 coroane.
gr. catolici au ei 1303 zicem una leafa
celelalte cheltueli) numai 1000 coroane an,
avem suma de 1.303.000 coroane.
de ambele cheltuesc deci anual :
Pentru 3.646.000 coroane
Pentru 3.110.370
Total coroane
celor 4 consistoare gr. orientale tot gr.
lice d'asemeni peste 300.000 anual cl putin tot
scoalelor noastre secundare. Nu e de exagerat,
anual 7 coroanc pentru cult
trucia
credinciosilor /biserici, ei .
part astfel :
gr. or. 1,704.818 suflete
cat. 1,094.661

In Ungaria mai zisii nazaricusi ;

acestor de la bisericei mame nu trece peste zece
mii. la nici un caz ei nu sporesc ingrijitor.

Cele au de capetenie pe urmatorii prelati :

Mitropolit gr. or. al Sibiului loan ; episop al Caransebesu-
lui Nicola episcop al Aradului Joan I. Pap, vicar al Oradiei-Mari
Vasilie Mangra.
Mitropolit cat. al Blajului dr. ; episcop al Gherlei
dr. loan Szabo al Oradiei Mari dr. Radu, al
Lugojului dr. V. Hossu vicari gr. cat. Jacob Macaveiu, ; dr.
gustin Deac,
Simleu; Budu, Sighetul Marmatiei; dr. Jacob Radu.
www.dacoromanica.ro
96 CALENDARUL MINERVEI

noastre cultarale, precum starea material&

arata spiritul de nu e prea desvoltat ; nu e
mare dorul de a cultiva limba literatura, - aparem slabi
mai ales facem comparatie celelalte de
Ungurii, al Kulturegylet ardelean are mii de membrii avere
de milioane, cum au avere mare mii de Kulturegy-
leturile maghiare din Nordul de peste si din Banat, va
pe unde nationalitati, marturisit pe al
acestor reuniuni este maghiarizeze ori putin la cultura
reuniunile noastre culturale :
Aradand, presedinte P. S. Sa Episcopul gr.
or. al Aradului, I. I. ; are 215 membri si 10.000 coroane avere.
tivitatea ei se numai pe terenul diecesei gr. aradane.
stipendii elevilor de pe la gomerciale de rneserii.
Asociatiunean sediul in Sibiu. Presedinte e d. losif Sterea
Are, pe intreg teritoriul statului 47 83
fondatori, 227 pe 1208 membri ordinari, - total
1563 membri.
La finea 1903, a avut o avere de 676.213 ceea-ce dup&
44 de existenta e destul de putin.
Societatea teatral sediul Brasov. Desi
la 1870, abea are un capital de 331.309 coroane 322 membri.

Pe teritoriul statului ungar apar publicatiuni :

Familia, anul XL, Oradia-Mare, apare redactor
Vulcan.
anul III, apare lunar Budapesta redactor O. Goga.
Scoala, anul XXVIII apare Arad,Duminica ; redactor
R. R. Ciorogariu.
Transilvania apare Sibiu, pe Redactor dr. C.
novich.
Foaia Diecesand, anul XIX apare Caransebes, ; redactor
dr. P. Barbu.
an VI. Blaj.
anul (apare Sibiu, de 3 ori pe
redactor S.
Unirea (organ politic), anul XVII apare Blaj, ; re-
dactor A. C.
Gazeta Transilvaniei, LX VII apare Brasov, redactor T. H. Pop.
Tribuna VIII, Arad, redactor Joan Russu
In apare de 3 ori pe anul V, redactor
dr. I. Jurca.
apare pe Libertatea , sub conducerea
deputatului Dr. A.
In apare de an. I.
In Budapesta apare Duminica Romdn, anul III, redactor
D.
Organe economice: an VI, in Sibiu, Bunul
an V.,
I.

www.dacoromanica.ro
 NICOPOLE1)
1396-1877--1902

de CAROL Regele

cald, cu care sunt din partea Acade-

miei, gsete un viu rsunet in mea multumesc pentru
sentimentele de dragoste de credint ce mi se aduc ca
in totdeauna.
Nu mai necurmatul meu interes pentru activi-
tatea Academiei, deck aducandu-i documente de un
interes istoric pentru ast-fel o parte oare-care la
munca ei folositoare.
Mgulitoarea primire ce Academia a fcut comunicrilor mele
anterioare a ndjdui de ast dat va asculta
ochirea ce doresc a arunca asupra epoce - una
foarte deprtat, care un al se afla in lupt sub
stindardele un mare Domn roman,-alta
,care poate primit ca o incoronare a celei
Aceste evenimente s'au in jurul vechei cetti
copole, care astfel pentru mine un interes,
sub zidurile sale s'au acele de prietenie
gele Sigismund al Ungariei Comitele Frederic VI de Zollern,
a intemeiat Casei mele, tot acolo, cinci se-
cole aproape, urmaii lui Mircea, rsbunand pe strmoii au
Mircea cel -
lupta de desrobire care a intemeiat Regatul
drept numit Mare - este
in acest trecut deprtat figura cea mai impunatoare a neamului
1) In Duminica Floriilor, la 21 Maiestatea Sa
sotit de Alteta Sa Principele Motenitor; a prezidat so-
a Academiei
Presedintele Petru S. Aurelian, a primit pe Maiestatea Sa
cuvantare calduroas, care, Maiestatea Sa
a redat armatei renumele ei de pe de
a transformat cu Statul reforme politice, eco-
nomice sociale in liniste, pentru marele
ce a dat tot-deauna prin Sa
prin propria Sa colaborare la munca pentru cultura
luminarea neamului.www.dacoromanica.ro
98 CALENDARUL MINERVEI

romnesc : faima faptelor sale glorioase, strbtnd peste hotare,

desteapt pentru oar interesul lumii apusene asupra Trii.
cele mai falnice armate strine vrednic aliat,
el face s strluceasc vitejia ostasului romn pe cmpiile de la
Rovine Nicopole ; lucru de neuitat, el stabileste de atunci
dreptul nostru asupra Dobrogei, realipit prin pentru nea-
trnare acum de-apururea nedesprtit de trupul Romniei.

Sigismund, impratului Carol IV al Germaniei, dobndesce

prin mostenire in an
1378 marchizatul de Bran-
denburg, prin cdstoria
sa Maria, Regelui
Ludovic cel al
loniei Ungariei, primeste
anul 1387 tronul Unga-
drept zestre.
Cu ctiva mai
impratul Carol dduse
cstorie pe
gareta, Comitelui de
Zollern, frate mai mare al
Comitelui Frederic VI de
Zollern, despre care va fi
vorba mai la urrn.
Situatia lui Sigismund
in Ungaria te
grea : ferberile interioare,
aristocratiei
ghiare contra lui, mai
ales primejdia groaznicd
ce ameninta regatul su
prin apropierea Turcilor,
A. S. R. Principesa Maria. cari cuceriser deja toate
cettile pe malul drept
al Dunrii, cuta in aliati bani. Mai el
vinde marchizatul de Brandenburg vrului Jodocus, Margrav
al Moraviei, pe 20.000 galbeni. Apoi spre a timp, trimite
Sultanului Baiazit o solie cu de a-1 se
solia lui Sigismund fu primit cu cuvinte trufase, cari nu lsau
o despre gndurile lui Baiazid.
Vznd nu poate inlturat, Sigismund de
o mare misiune, archiepiscopul de la Strigon (Gran)
frunte. El insrcinarea de a crestintatea la un
de mntuire contra necredinciosilor.
Aceast misiune la regele Carol VI al Frantei, la Ducele
Filip al Burgundiei, www.dacoromanica.ro
la Venetia, la ducii principii germani, in
 99

fine la Papa Bonifaciu IX, spre a-1 s proclame o nou

cruciat.
de care crestintatea inflcra popoa-
rele apusene destept, Burgundia mai ales un
adevrat fanatism. principii comitii se ridicar spre a
alturea cu Ungurii.
Dndu-si Turcii nu vor a vrjm-
Regele Sigismund duce, la inceputul anului 1395, in
Transilvania, spre a se pregti pentru o campanie de

Baia (Tinutul Suceava). Noaptea 14 spre 15 Decembre 1465. - un tablou in

Pictorul O. V. Obedeanu. (Reprodus permisiunea autorului).

El pofteste la o intrunire la Brasov pe Mircea, care se grbeste

a cu Regele Ungariei un tractat, prin
care se hotrste ca ori-cnd Sigismund va conduce in persoan
armatele sale contra Turcilor, el, Mircea, se a veni
dnsul cu toat puterea sa armat ; cnd armatele vor fi
comandate de un alt atunci Mircea va trimite numai trupele
sale inzestrate cu toate cele de trebuin0. In ambele cazuri
se armatei unguresti libera trecere prin Tara-Roma-
neasc, care va de traiul transporturile ei, sub conditia ca
totul fie pltit. Mircea ast-fel aliatul regelui
gariei unwww.dacoromanica.ro
sprijin pretios pentru lupta ce se pregtia.
100 CALENDARUL MINERVEI

Partea a doua a acestui tractat aminteste nevrnd tractatul

Rusia in ajunul rzboiului de la
Desi acest din urm nu o totusi faptul trupele
ambelor state au purtat lupta o mult
mai mare dect cuprinsul
In luna Mai Sigismund porneste armata sa, in Tara-
Romneasc prin trectorile de la Bran pe la
apucnd spre apus, drumul Oltului
nre Mircea ostasii si. Turcii se aflau la Nico-
pole, tot-odat intririle de pe stng al
Dunrii, localitatea numit Nicopolea
despre apropierea armatelor crestine, Turcii le
; respinsi a se retrage repede la gura
Oltului in pozitiile intrite ziduri. Urmriti de aproape de
ostasii lui Sigismund ai lui Mircea, Turcii sunt desvrsire
in grab Dunrea spre Nicopole.
Pe cnd armatele crestine se pregtiau a trece ele
Sigismund primi despre moartea, la Oradea-mare, a sotiei
sale, a reginei Maria, temndu-se de o miscare Ungaria,
favoarea vigei, sotia Vladislav al sora
reginei Maria, de-odat campania gndul de a o rein-
cepe mai trziu, cnd vor sosi ajutoare mai din
apus. Cu grab dar, apuc drumul inapoi spre Ungaria, unde
o mare in contra lui.
Mircea, adnc de aceast neasteptat a cam-
paniei, singur la rzbunarea Turcilor, fu nevoit
a o atitudine ostil fat de Sigismund a-i
tragerea la trectoare.
1396 incepe sub niste cari prevestiau
serioase.
impresurat tare amenintat de cetele Sultanului
Baiazid. Situatia impratului Manoil II critia. El ca
Sigismdnd, o chemare desperat Curtilor crestine spre a tri-
mite ajutoare grabnice. Acest apel gsi un puternic;
deprtarea cea mare, dificultatea comunicatiilor greutti de
tot felul sosirea sprijinului. Totusi la inceputul lui
trupele Frantei ale Burgundiei intrunite la Dijon se pun
miscare. de cavaleri armati, tot attia feciori 6.000 sim-
briasi pedestri se aflau sub comanda celor mai ilustre
ca Comite de Nevers fiul Du-
celui de Burgundia Comitele d'Eu, maresalul de Boucicaut, un
vechiu hipttor de la Kosovo, purtnd numele cele
mai strlucite din nobilimea francez.
La Ratisbona ei se trupele germane, conduse de
Ruprecht, palatinul Rinului, de Frederic VI, Comitele de Zol-
burgravul Nurembergului, drumul spre Buda,.unde
la inceputul lui Julie, alte contingente
Anglia, Italia, Bohemia Stiria. acelasi timp,
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI 101

trimeteau vasele Marea Neagr, spre a urma, la gurile

rdzboiului.
Preocuprile desteptate de aceast certele din-
tre statele apusene numai spiritului de ce
impunea crestinttii, ca cum ar fi fost un
de presimfire acesti nvlitori ar putea vre-odatd s
boare de pe turnurile Sfintei s ameninte chiar
capitala Austriei.

tean-cel-Mare aprodul Schee. - Dupa un tablou

Pietorul O. V. Obedeanu. (Reprodus permisiunea autorului).

Sigismund trupele sale din Ungaria, Croatia Bos-

cu falnica din apus in luna August porneste din
Buda fruntea ei. Urmat de un calabalic mare
parte netrebuincios pentru cu greu soseste hotarul
Olteniei, Mircea Vod, tot credincios tractatului din Brasov,
cu ostile sale.
are acum 70.000 lupttori trece jos de
podul lui Traian se indreaptd spre Vidin, care cade in mnile
sale. La Rahova pe Turci mai multe de lupte
crncene.
armata se afla sub zidurile cettii
La 12 Septembrie, www.dacoromanica.ro
unde Turcii se concentraserd sub rdzboinicul
 CALENDARUL MINERVED

Toganbeg. Sigismund ordon impresurarea. Toate de

a se lua cetatea cu asalt sunt zadarnice armata este
in mersul ei
La 27 Septembrie, sosi vestea tabra crestina Sultanul
Baiazid se apropie de Nicopole. Desi necreztori, crestinii nu
a se convinge adevr. .
Baiazid, prin o scrisoare Impdratul Manoil,
lui, Sigismund spre Constantinopole,
repedi trupele sale de pe mahil Bosforului, trece
- se zice prin drumul spre Nicopole.
Vznd primejdia ce domneste
rndurile armatei crestine, Sigismund pe toti
tasii la o consftuire spre
a ordinea
de Prerea lui era
ca Mircea cu si
lupta. Francezii
se impotrivir, cern d pen-
cinstea de a
pe linie. Cu toate
struitoare ex-
perimentate maresa-
. lului Boucicaut de a se
supune dispozipilor
cea mai mare parte a Fran:-
mai ales
d'Eu de Nevers, se
mai
declarar o
pentru nobilimea din
Franta Burgundia,
ar cda pasul altora. Din
nefericire,
a se inchina.
Ordinea de fu

Principn ae.
burgunzi ; pe linia doua
Boemii Bosniacii; pe a Germanii, Ungurii altii sub
manda Palatinului Ruprecht a Comitelui de Zollern. La aripa
Romnii ; la stnga Lascovici Croa0.
Porunca era ca trupele s astepte aceast formatie inaintarea
pe dintre Dunre Ozem (Osma).
In seara de 27 Septembrie armata lui Baiazid se
mare la 8 kilometri de Nicopole. A doua zi ea
gata de lupt. Sultanul se in centru cu 20 - 30.000
prin palanci, 30.000 spahii ; dosul dealurilor st-
teau ascunsi 25.000
In nerbdarea nesocotinta cavalerii francezi, a
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 103

tepta ordinul de atac, se avnt nebun asupra pri-

milor vrjmasi ce se ivesc. la e de puter-
nic, in ct Turcii se retrag in dezordine. de aceast
Fran cesii descalec obiceiul inainteaz pe jos,
dau palancele la pmnt pe ieniceri cu o furie

Rugciunea lui Stefan-cel-Mare nnainte de a se

lui Mohamed II la - Dupl un tablou chrbune de Pictorul O. V. Obedeanu.
(Reprodus permisiunea autorului).
lenicerii sunt pusi pe fug ; in fuga dau peste clri-
mea turceasc, care parte se iea
Cavalerii francezi, de a se spre a
leca, merg orbeste Folosindu-se de aceast indrsneal,
Sultanul asvrle toat rezerva sa asupra usor
mcelreste mil. Cele mai mndre ale nobili-
mii franceze sunt la pmnt ; Comitele de Nevers, Cone-
d'Eu Boucicut sunt
Aceast nenorocitwww.dacoromanica.ro
hotr soarta campaniei. Spaima
104 CALENDARUL

rndurile armatei apusene, care fu sfrmatd de spahii.

Zadarnic se Mircea a se impotrivi ; la aripa
fan Lascovici cu Croatii lupta, mai trziu, cu
capul neincetatele sale conspiratii in contra lui Sigismund.
Regele, incunjurat de Unguri, Germani Boemi, a scdpa
situatia. Hordele se indrepteazd el, e zdrobi-
toare ; o sngeroasd se mii de lupttori
crestini sunt secerati de baltagele iataganele Turcilor.
Rndurile crestine sunt sparte, dusmani parund
aproape de Sigismund, a viat este in pericol. Comitele
de Zollern trupul
In acest moment,contin-
gentulsrbesc sub Cneazul
Lazarevici, care
atunci o atitudine
nehotdrt, el
contra
cum de altmintrelea
era inut de Baiazid,
in urma ucideriiSultanului
Murad I la Kosovo.
frngerea fu
: 20.000 din-
la ;
din partea Turcilor
rul rnortilor era
furia sa pentru o perdere
de mare, Baiazid or-
ca toti prisonierii
ucisi; numai Comitele
de Nevers, Conetabilul
d'Eu
caut mai in
desrobiti mare
pret.
Principesa Elisabeta Principele Nicolae. Regele Sigismund, Pala-
tinul Comitele de Zol-
lern ajung greu la unde, fugind pe o -luntre
sub o de sgeti, sunt primiti pe un vas venetian dusi
in Dalmatia. acolo Sigismund se intoarce in Ungaria.

se sfrsi memorabild nenorocit campanie care

puse mai crestindtatea in doliu.
Printre una a fost de mare Casa
Zolleriand, care drept cuvnt poate privi acest ca
punctul de plecare al sale ; urmare fu recuno-
Regelui Sigismund Comitele Frederic de Zollern, pe
care i-o www.dacoromanica.ro
cti-va ani mai trziu.
 CALENDARUL MINERVEI

moartea regelui Ruprecht, palatinului care

se strasnice pentru succesiune
tronul imperiului german.
Retinut in Ungaria prin sale Polonii cu
Sigismund a fi lui Ruprecht. Spre
sustinea candidatura, el avea nevoie de sprijinul sigur credin-
cios al Comitelui de Zollern, vechiul de In
acest scop Sigismund imputerniceste cu dreptul su electoral,
ca margrav al Brandenburgului, declarnd desi a amnetat
vrulut su Jodocus, totusi rezervat dreptul de

Victoria lui la Racova. - un in de Pictoru

V. Obedeanu (Reprodus cu permisiunea autorului).

vot. In urma Comitelui de Zollern, Sigismund este pro-

clamat ales patru glasuri.
parte din electori alegerea in urma unui
nou scrutin, Jodocus, margrav al Moraviei, este proclamat cu
cinci glasuri. Moartea neasteptat a lui Jodocus liber
lui Sigismund care este in fine recunoscut ca rege al imperiului,
recptnd tot-odat marchizatul de Brandenburg.
Mai mult ca nici odat noul Imprat avea de sfatu-
rile Comitelui de Zollern, bun cunoscAtor in trebile Imperiului ;
dar la Buda drept numeste loc-tiitor
al su www.dacoromanica.ro
Brandenburg, de ocArmuire.
106 CALENDARUL MINERVEI

Comitele de Zollern la 1412 in marchizat. Acolo gseste

o stare vrednic de jale, o de administratie,
nesigurant, locuitorii asupriti de nobili, cari
sunt stpni ai Comitele de Zollern d seama
de greaua insrcinare ce a luat. Neascultat de nobilime, el e
a contra fie-cruia un pentru a
impune autoritatea sa. Represiunea este dar
ordinea sunt restabilite.
Tocmai doi ani in urm, la 1414, Sigismund poate veni in
Germania spre a urmri lucrrile marelui sobor de la Constanta,
cerut de dnsul pentru a pune capt greuttilor certurilor iz-
din alegerea a trei papi Acest sobor aproape
patru ani.
La 30 Aprilie 1415, Sigismund remite Comitelui Fre-
deric de Zollern chrisovul prin pe el pe ur-
masii lui cu marchizatul de Brandenburg, nurhindu-1 Principe-
Elector, drept rsplat a serviciilor aduse lui Imperiului.
vestitura solemn se doi urm, tot la Constanta,
in fata lumii la sobor.
pomenia despre retrocedarea marchizatului in caz
cand Comitele de sau din urmasii ar ajuns
la tronul imperial. Desi aceast eventualitate s'ar putut ivi in
mai multe imprejurri, totusi, in toat durata vechiului imperiu,
ea nu se intmpl. din nisipoase ale Brandenbur-
gului, transformate in cmpii roditoare prin o rvn
necurmatd, regatul Prusiei Imprtia ase-
zat pe temlii fr de asemnare mai puternice dect ale ve-
chiului imperiu din vremurile impratului Sigismund.
pe tron, Comitele de Zollen numele de Fre-
deric I, margrav principe al Brahdenburgului, pstrnd titlul
de burgrav al Nurembergului. Acest din titlu, care fusese
conferit Casei de Zollern la 1191 de Impratul Enric VI,
a rmas ambele ramuri ale Casei Zolleriane. Linia primi
mai 1623, de la Impratul Ferdinand II, titlul de Prin-
cipe de Hohenzollern.
In amintirea Impratului Sigismund, investise pe primul
Elector de Brandenburg din Casa Zolleriand, Princepe regal
Prusiei Frederic-Wilhelm a dat numele de Sigismund unui
su. Nasii acestui principe, nscut la 1864, campania
contra Danemarcei, care pregtia unirea Germaniei, a fost
pratul Francisc-Iosif Eu. Din nenorocire principele Sigismund
muri la 1865, cnd se hotra suprematia Prusiei in Germania.
In memoria Impratului Sigismund s'a ridicat acum in
la Berlin un frumos monument de urmasii de
Zollern, ocrotise ceasul de primejdie la Nicopole.

In rzboiul de la 1877 pentru neatarnare, vechea

www.dacoromanica.ro
pole a devenit pozitie strategicd de mare in tot
 CALENDARUL CMINERNEI 107

luptelor Plevnei, cdci ea a fost baza de

ratie a aliate punctul de cu Romnia.
Hotdrrea luat de armata de a trece
Nicopole, impunea supravegherea de aproape acestei
din cetti. Pentru s'au concentrat o
trei baterii din corpul al noulea rusesc la Turnu-Mgurele,
unde se aflau deja stabilite baterii de asediu.
La 14/26 presenta Alexandru II, focul se
asupra cettii Nicopole, care a rspunde. In
acelasi timp toate bateriile de pe la Calafat
la Oltenita, deschid foc viu ca prevestire a miei actiuni
serioase.

Moldoveni zdrobse hordele marginea de

satul Lipia. - Dup un tablou In de Pictorul O. Obedeanu.
permisiunea autorului).

La 15/27 trupele rusesti trec Dunrea

apoi pod pe vase. Flancul stng, dincolo de Dunre, ame-
vecindtatea cettii Nicopole, impunea stpnirea ei
ct
La 18/30 Marele Duce Nicolae scrie la Zimnicea
corpul al noulea rusesc gata de a trece Dunrea
ca divizia a patra s ocupe Turnu-Mgurele,
unde va rmne artileria ruseascd. La 19/1 al
telea regiment de linie o baterie, cari se aflau la Islaz, vor
trece Oltul se vor duce la Turnu; fac totusi oare-cari rezerv.e
privinta intinderii prea mari a liniei romne asupra nece-
www.dacoromanica.ro
sittii de a avea aceste trupe in mn pentru o eventual
ratie Calafat Corabia. pe Marele Duce
despre esirea lui Osman din Vidin inaintarea lui spre
cinci-spre-zece batalioane baterii.
La 23/5 Julie, in urma unei cereri, mai pornesc la
al cincilea de linie, al treilea de o baterie.
La Julie, un regiment de Cazaci in Plevna, de unde
gonesc pe Turci, la numr ; a doua zi cte-va bata-
lioane trimise din Nicopole pe Cazaci reieau Plevna.
In la 29/11 Julie, al noulea rusesc, acoperit de
cavaleria sa, spre Nicopole. La 1/13 Julie, bateriile de
asediu bateriile romne de la Turnu gura
focul asupra Ni-
copolei. Spre avant-
gardele rusesti sosesc in-
naintea cettii, o
de Cazaci drumul
spre Plevna, noaptea
se baterii pe locuri
cu de
A doua zi dimineata
0 din ambele ale
doud
tunuri ghiulelele
\ asupra
divizie a corpului al
lea spre valea
Osmei in urma unei
lupte
satele dimprejurul cettei
precum podul de peste
Osma. Turcii se retrag
spre Nicopole,
mea de la Samovit. De
la o de
Princi pesa Principele Nicolae. fantenie, de
valerie ,
mentele inaintate voinicie in Turcii o
impotrivire, sunt siliti a da spre cetate, care se
ast-fel din toate prtile de aproape.
Noaptea pusese capt lupte sngeroase, la care i'nfan-
bateriile romne participase cu7un viu, mai ales
retragerii Turcilor din pozitia de la Samovit. Seara
pe marele Duce o turceascd
de cinci batalioane cavalerie a esit din
spre Rahova.
La 3/15 Julie se luarea cettii forta de
tunurile bubuiau din nou spre a asaltul, comandan-
tul www.dacoromanica.ro
steagal alb meterez. Focul par-
 CALENDARUL MlNERVEI

lamentar predarea sub conditia liberei retrageri a trupelor

turcesti. Cei-erea fu respins comandantul a se
vointei Doi Pai mii dintre cari
trei sute armele ; steaguri, o trei-spre-
zece tunuri, peste zece mii puti dou monitoare
Armata r u -
perdu
aceast
General, trei
unul ofi-
ceri o mie
sute
zeci nou oa-
meni. Turcii a-
veau aproape o
mie morti.
Prin inlesni-
rea ce a dat ope-
ratiur ulte-
rioare, cderea
cettii Nicopole
poate fi privit
ca unul din cele
mai insemnate
evenimente ale
rsboiului.
La 8/20
ni se cere ca
trupele romne
de la Turnu-M-
gurele s ocupe
Nicopole ni
se dorinta
a prizonierii
Turci s fie
cortati de
rasi la cea
mai apropiatd
ruseascd. in crbune
Aceste propu - din Padurea Cozminului. - un
O. V. Obedeanu. (Reprodus permis. autorului).
neri pri-
mite. Tot la 8/20 o divizie a corpului al noulea are o
crncen la Plevna silit a se retrage spre Nicopole cu o
perdere de sapte-zeci cinci oficeri peste dou mii oameni.
Plevna era de trupele lui Osman Pasa, despre a
plecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce La 11/23Iulie
primesc o cerere din partea Tmpratului Alexsandru pentru
ocuparea Nicopole, spre face disponibile trupelesrusesti
de acolo. La www.dacoromanica.ro
cerere este
110 MINERVEI

La 17/29 Julie, cei .ostasi romni pun picorul pe acest

pmnt, unde luptase Mircea aprbape patru veacuri
Regimentele al cincilea de linie al patru-spre-zecelea de
robanti, al treilea al optulea de trec Dundrea la
Turnu pe vase mari sunt primite toate onorurile
de Generalul Stolipin, comandantul Nicopole. Regimen-
tele al patru-spre-zecelea de dorobanti al optulea de
orasul, un din cincilea de linie podul
de peste Osma spre Rahova, drumul spre
Plevna. Regimentul al treilea de este trimis
serviciul de recunoasteri. Trecerea acestor trupe din
divizia a patra pe teritoriul Bulgarfem s'a admis, conditia ca
ele sub a mea comand cu de a dispune
de ele ori unde vom avea
La 19/31 Julie se iveste o ciocnire corpuri de
rusesti trupele lui Osman-Pasa. Lupta fu
din ambele prti; spre btlia era
pentru Rusi, cari sunt a se retrage ; o
mii oameni, rmn pe cmpul de lupt. In sear, .
trziu, primesc o a Marelui Duce Nicolae, prin care
a trece toat armata spre a veni in
ajutorul trupelor rusesti amenintate. Se a patra
de a se concentra la de a sprijini armata
unde va nevoie.
La pe Marele Duce c, toate greu-
ttile unei a liniei noastre de operatie, o voi muta,
sunt gata a coopera trupele sale pentru luarea Plevnei,
o primejdie permanent pentru armata imperiald. Podul
pentru trecerea Dunrei va Islaz Corabia. Cer
un de 8 zile pentru intrarea actiune.
La 23/4 August, Marele Duce multumeste am pus divi-
a patra la dispozitia sa, cerndu-mi pe a treia.
nici actiune serioas nu va de
sosirea a divizii din Rusia, meu.
La August, Rusii pentru ca divizia a treia
pentru ca podul nostru asezat nu la
Corabia, ci la Nicopole. Ambele aceste nu sunt primite.
Corespondenta Marele Duce mine la
13/25 August are de obiect cooperatia trupelor romne, a
rora individualitate ceream neaprat. intlnirea
mea Marele Duce la Nicopole este cauza ne-
asupra mai multor chestiuni, pe cari doriam le
rezolvate mai prin inscris.
La 10/22 August, Marele Duce arat prin o telegramd din
Gorni-Studen situatia trupelor sale la este serioas
insist ca armata grbeasca trecerea Dunrii.
intrziere podul de la Siliscioara, Corabia,
este aproape asezat trupele sunt concentrate acolo, gata
intre Bulgaria.www.dacoromanica.ro
 CALEND ARUL VEI

La 12/24 August, regimentele al patrulea al cincilea de

baterfe Dunrea la Nicopole. A doua
zi Marele Duce telegrafiaz c el doresc a
vedea ct mai c ateapt nerbdare.
La 14/26 August, o parte din divisia a trece Dunrea la
Corabia pe pontoane spre a Iskerului.
La 15/27 prsesc Corabia pornesc spre Turnu-Mgurele ; la
16/28 seara sosesc la Gorni-Studen, marele imperial,
unde sunt clduros primit de Impratul Alexandru, care-mi ofer
comandamentul superior asupra tuturor trupelor dimprejurul
nei. Divizia a patra se dej acolo. Multumesc Im-

Octombrie 1497. - un tablou de Pietorul O. V. Obedeanu.

(Reprodus eu permisiunea autorului).

pratului de cinstea fcut la observatiile mele despre

unei grele el rspunse : Dumne-
zeu ne va ajuta.
A doua zi s'a un mare sfat de care s'au
dispoziOunile de cdpetenie pentru gdetaamentul de la
Vest, denumire s'a adoptat pentru armatele aliate
jurul Plevnei. Asupra cererei Marelui Duce am admis podul
de Corabia, dup trecerea armatei romne, fie mutat
la Nicopole spre a putea servi armatei Prin aceast
mutare ne schimbasem pentru a oar noastr de
e.
www.dacoromanica.ro
Dup amiaz am pornit Zimnicea, unde am noaptea;
112 CALENDABUL

pe drum, la podul de la am avut o :

timi de cu rniti de la
La 18/30 August am prsit Zimnicea, ce am vizitat pe
Generalul Dragornirow, gray rnit la Seara eram intors
la Corabia. A doua zi am un sfat de rzboiu in care s'au
luat toate pentru trecerea armatei in Bulgaria pentru
schimbarea bazei noastre de operatiuni in urma podului
la Nicopole. Aceast mutare ne pricinuiascd
In aceiasi zi o depese imi aduce Turcii au esit din
Plevna s'a o serioasd, care Rusii au
pierdut 30 ofiteri aproape o mie de oameni.
La 20/1 Septembrie, in fata podului de la Siliscioara, am tre-
cut armata in binecuvntarea de Episcopul
Rmnicului al Noului-Severin, trupele pus in miScare cu
muzicile in cap steagurile desfsurate. de voiosie de
incredere in ele trec peste marele pod, de o lungime
aproape o mie metri, stabilit pe 120 pontoane de fer. Seara
m'am intors la Turnu-Mgurele a doua zi la ore dirni-
neata am trecut Dunrea pe un spre Nicopole,
Generalul Stolipin m'a primit capul unei companii din regi-
mentul Kostroma cu drapel in sunetul imnului romnesc. Apoi,
m'am suit pe un drum repede spre a la
tate, unde steagul De acolo am trcut in
trupele care ocupau Nicopole, chiar pe marele care
unde se desfsurase btlia de la 1396. Bucuria mi-a
mare de a putea saluta acolo pe cei ostasi romni
cari trecuse pe pmnt strin, gata a se jertfi pentru Patrie.
borndu-md in valea Osmei am luat bun de la d-1
relian, Ministrul lucrdrilor publice, de la Prefectul judetului
Teleorman, am pornit cu spre Poradim, excortat de
un escadron din al treilea de clrasi. tot timpul altoriei
bubuiau tunurile de la Plevna, ca un fel de salut al sosirii mele
pe cmpul de lupt. Spre am ajuns noul meu cuartier
general, unde Statul-major al armatei de apus.
Am tras care, luni intregi, fu locuinta
mea. A doua zi sosiau trupele pe cari le trecusem in la
Siliscioara. Indat trecerea Bulgaria, podul fu des-
fcut plutit pe spre asezat intre Turnu-Mgurele
Nicopole. vijelie, care se deslntui atunci, ne mult
material : pontoanele aruncate la mal, unele altele
Inlocuirea ceru mai multe zile curentul
mrit prin revdrsarea Oltului a Osmei, ne a lucra zi
noapte pentru asezarea podului. In fine la 30/11
chiar in ziva celei mari dinaintea Plevnei, podul era gata
comunicatiile asigurate.
La lui Septemvrie vremea se ; opt zile ploile
un puternic pe valea Dunrii treizeci
www.dacoromanica.ro
de pontoane snt rupte din podul de la Nicopole. Timp de
 113

sptman intrerupte, aproviziiinarea foarte

trupele de lipsa de de ploi de frig.
luarea Rahovei am cerut ca Nicopole fie pus sub
dinele mele ; la 22/4 Decembrie trupele inlocuesc pe cele
rusesti, un este nurnit comandant al
Cu acest prilej Duce scrie podul de la Nicopole
nu este destul de tare pentru a rezista viforului care
puse, ce este de fcut spre a-i da soliditatea tre-
Fr preget rspund c avem ancore odgoane
pregdtite cu cari vom c la venirea sloiurilor nici
un pod pe vase nu va putea rezista, asa de acum e nevoie

inmormntarea lui 'un tablou in arbune de

O. V. Obedeanu. (Reprodus permisunea autorului).
s ne la alte mijloace puternice, spre la un
pod de fier, pentru mentinerea legAturilor noastre. Acest pod a
fost comandat mai in Rusia ; o parte a fost pornit pe la
lui Ianuarie, a pe drum.
La 24/6 Decembrie vremea se din nou; valurile Dunrii
ale numeroase pontoane rupte din pod.
In ziva de 28/10, ziva neuitat a cderii Plevnei, legtura nu
restabilit serviciul se cu un pod
bltor.
La 4/16 Decembrie un viscol ingrozitor, zile de-a
viforeste fr incetare, toate comunicatiile
tiate. de insemnate stricciunile la pod, piere
www.dacoromanica.ro
de a le putea indrepta. Tocmai atunci incepe tran-
8
114

prizonierilor cu care ne spre a da

tului Alexandru o multumire, mai ales in timpul verii
zasem a lua in primire pe de la Nicopolc.
Mii de prizonieri mor pe drum ; la armatele aliate se
simte din zi in zi mai mult lipsa de ; toate ratiile snt
duse, chiar la cuartierul meu. Bucuria ce ne umplea inimile in
urma strlucitei izbnde de la Plevna ni se prin mul-
tele griji : podul rupt, drumurile troienite, vitele de transport
rite mare parte, imprejurul numai jale suferinte.
In fine, la Decembrie vijelia incetnd, am putut
Poradirn, unde peste trei luni. Drumul la Nico-
pole - patru-zeci kilometri - ceasuri,
mare parte din causa adncimii a frigului. Ter-
mometrul opt-spre-zece grade sub
Pe drum am un transport de prizonieri de oboseald;
la fie-care Turci luptndu-se moartea sau degerati.
Multi dintre dorobantii cari escortau ei
somnul cel de pe din ajun.
Ajuns de Nicopole, lumina asfintia, mi
se o privire mai ingrozitoare. intinderea
sului, ochiul putea cuprinde, nu se vedeau dect morti,
zui de de foame de frig. La intrarea cetate, toti
trupelor romne din Nicopole mi-au Stradele
erau astupate cu pe ele,
cai morti unsprezece mii prisonieri
meau ; spre paza nurnai o mie cinci-sute soldati.
Seara stat cu mei, cari oferise o Peste
noapte regimentul al zecelea de dorobanti a bivuacat
mele, Turcii de opt ori mai numeroi ca Romnii.
A doua zi dimineata am cetate de la
ceputul campaniei, jucase un rol ca singurul
punct de al armatei noastre la In
de a sui micul cu care era
torc Patrie, gndul meu nevrnd se inapoi asupra
noptilor de luptelor sngeroase incununate cu
prin ocrotirea cerului ; meu, dei de attea jertfe
omeneti ce cu ochii, totui inviorndu-se, se cu
mndrie recunotint.
Trecerea un ceas, pe un vnt un frig
de doud-zeci de grade. drumul
ocolind,pe cele mari cari 1-ar fi rdsturnat. Eram pre-
a pe ele la de nevoie. Neuitatul Joan Brtianu,
populatie din Turnu-Mdgurele, privia de pe mal
rnersul al micului vas. Cnd pusei piciorul pe
romnesc, un de bucurie isbucni din toate pepturile.
Cu ne-am dus la am rugile noastre
A-tot-Puternicul care ne zilele de primedie
revrsase bine-cuvntdrile sale asupra vitezei noastre armate.
www.dacoromanica.ro
 CAL:ENDRUL 115

Un sfert de veac in urm, cnd Tara srbtoria a

cincia aniversar a acestor evenimente, am avut nepre-
tuita multumire de a revedea cmpul de lupt de la Plevna,
impreun cu principele Ferdinand al Bulgariei.
Cu o emotiune am pe acest pmnt stropit
de single vitejilor nostri. Pe pragul paraclisului, ridicat
a pornenire, Mitropolitul de Vrata ne-a intmpinat
cuvntare : din morminte, el, ar-
tnd de lupt unde cei voini-
a venit Regele vostru s v multumeasc pentru
jertfele voastre.
Ca la un pelerinaj am mers la Grivita spre a
china, cu dragoste veneratiune, mormntului acestor
vrednici ai Tarii cari dat viata pentru neatarnarea
mniei.
Spr sear sosiam la Samovit, unde eram primit de primarul
popul4unea din Nicopole, veniti spre a multumirile
pentru desrobirea orasului.
Principele Ferdinand avu curtenia de a m conduce yachtul
su, escortat de vasele noastre de rsboiu, pn la
gurele.
era senin ; razele lunii se resfrngeau in luciul
nrii linistite; vasele urma talazuri argintii ;
prtare Nicopole, mare de se pe
o a vremurilor trecute.
Aceast fermectoare priveliste s se desfsure trecutul
: tineretele mele petrecute la isvorul marelui fluviu,
istoria casei mele mai pre sus de toate cartea ursitei scumpei
noastre Romnii, care ostasii nostri o nepe-
ritoare.

VORBE DIN

lucruri nu paate omul : soarele moartea.

Pentru carnea lupului, trebuesc cainelui.

Dumnezeu trimete omului cnd nu mai are

pielea altuia se fac curele

De la la se ciorba.
www.dacoromanica.ro
 N-VOD A

Prin de
ai hatmani
lath 'n drum, pe-o p'un
Era Nici lume'n urmk, de
nici la 'ngropari.
copil o cruce;
preot vine
Stefan
el
umeri patru oameni un
opreste calul
in
skrac
port ;
se'nspaimnta
-
singur e-acest

El straiul ce
Unui pagiu ce ealul s'apropie
De sicriu, urmnd sicriul, umilit face cruce
purtnd in coiful, mort incet se duce
Ca amic iubit.

'Sfetnicii stau mirati

SI mortul neeunoscut ca viu,
in capul pe sdrobit de-o
descoper ei capul si s'apropie'nktcere
se

Si de multimea
e-acest mort urmat de Voda curtea sa, drum ;
ei convoiul, dar ei de-odata
mereu spre multimea
si

pe stradele Sucevei, inorate-acum de jale,

DupI nume se lungul
De de Domn sfetnici de-osteni in zale
Pe-un necunoscut din lume petrece-o lume 'n cale
Spre mormntul strimt si dintr'un colt de
de-asupra groapei ce-1 inconjoara,
la si'l 'n
el, franghia alti trei,
Mortal in el peste mort
de

Spre popor apoi se'ntoarce: De-ati venit aici mine

Nu ce mort e 'n prieten ori al
a fost 'n ceasul noi dAm ce se
Omului. merge, bine
Dumnezeu.

'n genunehi se ear poporu 'ntreg rosteste

un nostru e sfnt
Ast-fel frunzisul se
lar de-asupra in Duhul Domnului
atot

Nu 'ntrebati ce mort e 'n unei spume

Nu e ea-si are rostul de
Clad tu crezi n'ai pe tu ai o lume
e Dumnezeul ce nume
Pentru ce plng pier.
G. COSBUC.
www.dacoromanica.ro
 PRIVELISTI DE LA HOTARELE NOASTRE

de N. IOROA.

Trsura din Vrciorova s'a oprit, un scurt drum

la ungureascd, de-asupra Dunrii. Luminisul de
argint al apei, - sus trainici des-
pane maluri de dintre care srbesc
e totul in pduri De dnsul pare
pit insula Ada-Cal, minunea Portilor-de-Fier. e sin-
gura vie a trecutului stapnire turceasc, singurul
de Orient care in unor popoare crestine
ce s'au imbrcat apusean, E ca un lac rmas pe unui
ce apele sau, e de
zicem mai bine un margritar in fuga a Pasa-
lelor, care nu se mai pot intoarce, spahiii
ca s-1 din mocirla ghiaurilor, ce nu i-a acoperit
strlucirea.
Intr'o a malului o grosolana. Sunt
cari la ostrov. Ne suntern - ntre
-noi preotul de la Vrciorova, printele Pitulescu, care e
cioroven are de la 1875 parochia din satul de
nastere de rost locurile, oamenii imprejurrile de
la ne va pe spitele de
ce taie luntrea. Unul dintre cei doi Turci prinde
pe catarg petec de iea in
Cu un lung chiot slbatec, ne-am desprtit de Acel
care a chiuit e un nalt, picioarele lungi prinse in
poturi spatele late in scurteica ; vnjos
incins brul ; fata de tlhar al
de doi
Cellalt busnat, ; pe
fes are o de ; se uit in jos tace.
Vntul stnci e de tare,
ctre noi al pare fuge innainte, malu-i jos
arborii desi. Un fes pe cap, caraghios,
o de copii foarte curninti in adincii
www.dacoromanica.ro
spre noi, mnile, ca niste
. 118 CALENDARUL

scuturate de multe vorbe stlcite, care

nu se dect draqu. Bietul n'are
dect s'a imbtat, s'a tun adunndu-si
milia imprejur, oaspetii.
-E beat ; spune printele. Pi bine, domnule Ismail, e
iertat lgea ?
Dompul Ismail e nalt capul zbrcit
albastri, care, chiotul d'intdiu, tcuse. Acuma ca
un fsit de foc trece prin lumina El lopata o
tot trupul i se intinde spre noi miscare de mnie.
- Legea ? Dar cine tine legea acum ? Cine tine legea,
Ovreiul tine ? tine ? Turcul tine ? Nu tine p-
rinte, nu tine ! nu tine ! Asta lure, printe, bea.
Bea pn cade spune prostii Turc ! ? Eu beau
numai un de tuic, prietenii. El bea
vin, si azi, totdeauna ! vine Ramazanul, ce face
el ? face Turcul la Ramazan, ? printe,
! turna plumb pe gt, plumb, printe, la cine
bea la Ramazan ! Acum, ? Cine tine legea ? !
Si Dumnezeu d : uite !
mna a lui malul stng malul
drept, unde soarele a prefcut in bine-
cuvntate. A fost secet, - are dreptate Seceta
grnelor, care nu mai ndjduim, la anul. alt
cet, care nu trece. Seceta nemiloas din Pentru
nu se legea, nici aceia de care dnsul, nici
tele, de munc, de jertf de iubire care fac
sufletele.
*
* *

Am ajuns. Ismail las lopata, dar nu luntrea

goald are oaspeti tie ce cuvine de Cum
lase singuri ostrov, fie printele, care toate ?
Un de omenie nu face asa.
eu Ada-Cale, tot, tot. ati venit aici
trebuie vedeti tot ce este in Ada-Cale...
porneste noastr4, mare rar,
tapn intorcnd spre noi adesea fata aspr, fumi-
nat de ochii buni cari afirmare tisneste
un fulger slbatec de mnie.

Nu e ; o pmnt lutos, moale

se www.dacoromanica.ro
printre ingrdituri
 ENDARUL 119

adevrat ulit turceasc, care poate merge un sin-

gur singur o femeie fricoasd, fata
acoperit. Aici nu e ca la Tulcea, la Constanta, la Megidie,
la Murfatlar, unde vecinul de peste gard de peste drum
al Turcului e crestinul : bulgar, grec, armean.
Musulmanul nu e prin amestec. felul cum
- este legea la urc, domnule Ismail !
De-asupra irnprejmuirilor ce pzesc ca nimeni nu vadk
se ai de case copereminte
'de oale obloane verzi, negre, care ferestile mid;
Si departe se in jurul arcurile frunzoase ale
vitei de vie, din care povara strugurilor albi, negri,

Ada-Cal.

o brum
acoperiti pline
curcuduse de aur se de-asupra bor. Pe alocuri, se
larga aspr a smochinului. E pretutindeni o
stralucit jos, supt ziduri,
florile mari galbene, stelb, ale bostanului.
Ismail toate aceste daruri ale ce
insula abui calzi, fata lui se :
- Aici tot creste, creste bostan ; abia smnat,
acu in crescut...
uitat de betivul cu dracu de asupra
stricArii tuturor legilor. Prin lui descbis
vorbeste nemrgenita a Musulmanului Allah
care face minuni pentru adevratii
www.dacoromanica.ro
credinciosi ai si, chiar
beau nu tin cuviint Ramazanul.
.120 CALENDARIIL gMINERVEI

Acuma pe supt ganguri intunecoase de cetate, al

fronton e impodobit cu piatr sculptat in gustul
al XVIH-lea: curti adnci ziduri strabtute de
feresti rnrunte ; se in pajiste. adevr,
cerind Banatul Orsova, Austriacii din vreme
Mariei-Teresei au pus stdpnire pe acest ostrov, care se
apropie de mult de malul Ei din el o
ternic cetate, de Apoi, la pacea de la
Belgrad, mai putin de treizeci de ani, in 1739, Turcii
biruitori se in aceste luar o cetate des-
acolo unde lsase numai o insul buhoas, nelocuit
Ostasi aici, supt un li se im-
prtid pmnturi pentru slujba Lucrtorii acestor
mnturi ca la un din Serbia,
Banat - dezertori - de la noi, trani fugiti de bir. Aceasta
tinu pn la 1878. Atunci, de sprcuiie a. Imp-
Aa-Cale fu uitat. Sultanului Abdul-
Hmid tot mai cetatea rnestesugit. Austria putea
garnizoana fu s dea cheile, ceia
ce se impotrivire, cu dezlegare la Constanti-
un detasament austro-ungar tine garnizoan
in ostrov supt comanda unui locotenent. Dar in principiu
veranitatea Sultanului asupra insulei a rmas
apetenia e beiul de optzeci de ani.
Pe ziduri o tabl de frurnos
slove cuprinznd versuri de pentru Sul-
tanul Murad din 1739.
ce zice in ea mndria biruitori, mireazma laudei
intregitor de hotare :
Deschis-i a gloriei cale,
Lui care a fost glorios in fapte
Ca ale vechii, bunei vremi viteze.
Curat-i era. cu simtiri nnalte
si-a lui voinV ware si puternicA,
dusmanilor peire,
ocrotitor de oameni.
Ci gloria-i se'
Cnd el a cucerit cetatea asta
fcut hotarul mai mare,
Puternic ca un ru de munte, ce
De oii-ce Domnul,
bune lucruri a acut pe lume,
De care pn azi e vie amintirea. -
www.dacoromanica.ro HANUL
 CALENDARUL

a imprejurArilor de prefacere
cuire o Ismail :
Vezi, aici unde poarta, era macara, podul cdea, podul
se ridica. Acum, nimic... A venit Neamtul a zis frai, s
pe aici tot ornul. ce era innainte, ce era...
!

rintele Acolo, acolo, unde casa cea sttea

Era maiur, multi soldati. Acum geaba, nimic. Este
: un an apoi se duce. catane : o st,
apoi se duce.
au venit Nemti multi, cu'tunuri era, au cerut
cheile. Dar n'am fcut noi ca alte Nu,

Bazarul din Ada-Cal.

dat Fazll a dat cheile, pArintele, Uite

acolo ginerele lui : el a avut fete.
a vzut Turcul nu-i barbar s'a pus noi.
noi voiam ne Dar el a cum
noi a zis: nu! Si a la Sultanul... Si la Sul-
tanul a
o marea moscheie care cu o
statie de tren moda veche, la care s'ar fi alipit un
minaret. Apoi intri in bazar.
Aici, cea mai turceascA, e toat
viata insulitei, cci bazarul e la Turci ceia ce a fost totdeauna
la Italieni piata. In se struguri mari, pelita
tare gustul cam dar minunat de frumo.si la vedere,
tabac, www.dacoromanica.ro
din Tui-cia, din Samos din Bulgaria, se vnd
122 CALENDARUL

papuci de Constantinopol fir pn pe

borcnase de in articole de Buda-
pesta, postale ilustrate, mai mult fel de fel
suvenire din Ada-Cale. fesuri - unul
mai cu turban - de o politet
indatorire Cei mai njci-o treab,
zece din ei un singur client : dar viata e
deck a via, pomii,
struguri tabac, fac contraband, pentru a bani, de
sigur. Dar nu speculeze
lumea, astzi aici, Nu, ei vreau numai
poat casa, poat infrumuseta haina,
inmulti femeile s stea la Ada-Cal,
tabac bun dintr'o narghilea gandindu-se toate
ale trectoare. Cafeneaua e : se sorb cafele,

se cetes ziare, mai ales care-si are - dar

ziare unguresti, mi se spune (cci- tinerii ungureste
chiar, odat, Universul nostru.
la aier, o mas, un prieten turc
altul ungur, beiul narghileaua
E un ochii nasul mare
o alb. Legenda postale
guresti fac fi scpat pe Kossuth acesta a fugit din
Orsova. Printele-1 ca un cunoscuti el se
dic, tocmai sigur pe bietele lui picioare - De
ce nu mai vii, begule, pe la ? - Nu pot, nu pot,
aflu cum venia el odat la Severin, cherna la lupta
table, pe cafele negre, biruia totdeauna
punea cafeaua oal cornurile in alta
ducea pe toate la Ada-Cale, la copii.
Nemtii au dat insulitei o pe care au
dit-o o soldatii. Ea n.'are mai mult caracter oriental
deck cazrmile. Dar, orisicum, se in Ismail
e, foarte de Trebuie s'o vedem in toate
ungherele ei. Nu, nu, dac venit la Ada-Cale, trebuie s
vedeti tot, spune el un gest scurt de comand
* *
acum, in luntre. Sara cade, apa de argint,
care e totul pustie. Ismail vorbeste :
Aici casa ginerelui lui Fazh, - stie printele. A,
era www.dacoromanica.ro
tatl mieu bogat. Toate pescdriile ale lui
 CALENDARUL M1NERVEI

pn la Hinova. 5000 de lei, de lei, domnule, pe an, -

mieu. 1-au gsit mort, Am mai avut frati,
Dar acum am rmas eu, - eu si frate-mieu...
Fratele, Turcul busnat, mustcios, brbos, luat iarsi
in primire ochii in jos, supt turbanul mur-
-dar, tace. ochii ai lui Ismail scnteie, apoi se
negureazd de lacrimi.
- He, alte timpuri la Ada-Cale! Acum, ?
peste Dunre, lemne, tot peste Dunre. Tot, tot. vamesii
: stai ceasuri alte ceasuri, Bir nu pltim, -
drept. Dar ce nu pltim ?' Geaba, tot sarac!
- Dar contrabanda, zice cineva, cu ochiul.
- A, contrabanda... Nu mai e contrabanda. Poate acolo
sus, zice contrabandist ce trebuie Ismail,
spre Orsova.
- Nu, sarac. Noi am la Sultanul. nu putem. Ori
de la zi, de orn, ori ne ridiam
Nu, asa, nu putern.
dac'am ce crede despre lucruri deck
acest ce cerut Sultanului ?
- Vezi, spunem, innainte de a v btut Rusii, nu era asa...
-
Fulgerul de
Turci,
trece prin ochii invinsului,
! Nu
zbucneste
Rusii, btut Pasalele, care nu erau
n'a vrut s asculte. Osman singur Turc
adevrat... nu Rusii, !

? Au luat Basarabia, vezi : Basarabia... Dar

Rusii,
acum bate ? Bate ! Vezi, Dumnezeu ! acum vine
iea Basarabia ; : vine iea. Vezi,
Dumnezeu !
in inimile noastre, pe
getul, care mai mult,' crede mai putin Ismail.
Am ajuns Ismail n'are plat de cerut. Noi
trebuie s Se cincizeci de bani de
cincizeci de bani peste socoteald. El se schim-
un franc, care e ne desprtim de el,
o din :

- Nu, domnule, aa
prinzandu-mi in degetele lui osoase, el mi-o strnge
1-am n'am de el, ca
-
unguri nemti, ca attia din ai nostri.
! Mai
sara ! Si, vii aici,
www.dacoromanica.ro
!
la Ada-Cale, mai
 SUFERINtA
de CARMEN SYLVA.

Suferinta era o frumoasa, sveltd, negru, care-i

Buzele-i fine erau aproape tot negri erau
de-o jale in nimeni nu o putea privi de-a plnge.
n'avea patrie, umbla dinteun altul. Acum

Marea la Ploumanc'h.
un tablou al Expositiei Soc. aTinerimea Artistica din 1904).

colibele acum in palatele Era de

o privia ; ceva straniu : pe privia, acela
era de o mare durere. pierdea copil,
onoarea, averea si toate bunurile. unora le iesiau
de vreme. Ori se ivia nemultumire
sau vre-unul din familie bohiav la pat nu se mai ridica
www.dacoromanica.ro
 Oamenii se uitau uimire de vine nenorocire, nu
palidei copile : Suferinta, singuri i-au ; sin-
au poftit-o la se intorcea calea sa,
afla mai trziu ce ingrozitokre a in urma sa. Atunci
evita un timp de a mai cerceta acele case. Totusi iubise
pe unii de mult, nu observa prea
adese-ori venia peste peste
pleca ochii
cati bun.
pe drumul de sgomot, totusi mai
repede rul ce se vara de pe sau din' innaltimea
vrf de mai repede vntul de miaza-noapte, in
casa orn. Mai grozav era se asocia de copii,
copii morburi deveniau orfani,
acestora deveniau din frumosi ce palizi ochii tulburi tristi.
vedea suferinta aceasta, amar si vreme nu mai
privia acestia se intorcea
Inteo zi sedea la unni de coapte, privia
merele rumene minunate, privindu-le se pri-
-
vitorului.
rumene, fi mai
Suferinta;
drag
mie din fata fructelor tale
- Nu! i-a zis ai avea tu ca merele, atunci nu
te-ar
s'a sculat plecat pe sa, mai departe. Atunci se apropie
de un ce printr'o ; care ,un cntec de
de
- 0, dragi zise Suferinta dati-mi mie vos-
-
tru dulce
pasarile.
oamenii n'ar
n'ai veni Meet, si n'ai merge
ar tu
esti Suferinta numai durere.
mai departe ajunge unei
Aceasta raspndea un miros delicios, era a
'prin verde de sub arbori. patrundea razele soa-
relui printre frunzele adiate de linu zefir aninate de el se
se invrteau tremurnd jos lustruind vestejite
pe de musehiu.
Era ceva superb ! Copila se de un arbore zise :
pot opresc, nu aici pot nimeni
nu de bolnava.
Atunci o s'a strecurt printre frunzele Copacilor,
prin admirabilii ei aproape ; acesti ochi,
le dete
vedea admirabila seninktate pe fata gingasei ;
de admiratie ; freamatul frunzisului era de
uimire. nu a devenit mai simtia
razele soarelur ferbinte sa
-- 0, ! tare, o din de
raze de soare ale tale si as fi
a urmat o in padure, arborii se
viau jale pe altul, razele soarelui din othii Suferintei,
o privire spre o verde se ascunse sub foile
bravnicului.
- Tu, zice un stejar
www.dacoromanica.ro de soare
te prea te-ar fi chemat, trebuia sa
 CALENDARUL MINERVED

sufere puterile ; trebue ca ramai de lustru

de.
fierbinte a picurat pe de picioarele
ferintei ; aceasta
pandi frumosul au
parfum,
meste pentru.roua
,mai
departe
la rna-
lac mare si
lin. Aci nu se misca
; amurgul
peste i
ceasta in umbra.
privind
sa,
numai am
sit liniste,
mi-am uitat
rerea, eu razele soa-
relui in - dar
acestea au !
visuri pri-
via copila In
cului, din care ap
o
tind
lacului.
vede Sufe-
rinta o rosia-
printre va-
mai mare si mai
lucitoare stelele,
d stralucind
ceata noptii. Cum
dea ochii,
acea trans-
pira dinteo casa pe
lacului care
era des
numsi din
restrel e lungurete, cari
deschise,
luminei.
Suferinta. Aici
- Mortnnt. nu am'
un tablou al Exp. Tiner. din 1904). totusi cineva nea-
dormire.
Tiptil se apropie de fereastra era o femeie admirabila
parul alb ca o lunga, o prea
cap. in liniste mare carte,
genunchi o caerul de fuior.
cuta www.dacoromanica.ro
se vedea cele jrul fru-
 CALENDARUL eMINERVEI 127

mosului ei nas, buze, se gingsie bunatate de femeie,

si cea mai. bunatate de
Suferinta la aceasta privire ; deodata se
frumosica azurul o cu si o voce dulce,
dioasa ii zise : '
in launtru, mea, de astept dupa tine !
Surprinsa ; asa o voce nu mai auzise. Deodata o
delicate, a fost brate
femeie zise :
Draga Suferihta! tu trebuia nu am putut. te
caut, pentru eu viu nechemata. Eu mama stau
aici, ascult priveghez. Lacul vocea acelora
Adese-ori ta, diirere, nu
totdeauna. . . .

de pe frunte-i deveni mai Suferinta ascundea capul

la pieptul
vin-o in totdeauna cumine, se ruga Suferinta.
Nu, copila, raspunse Rabdarea, voi
merge vei. fi atuncl la mine; eu-trebuie
cartea ; aceasta mutt de lucru!
mititica, o noapte la
puteri noui mai departe.
Satul e in totul era era vremea secerisului. Suferinta
rosu neghina se ,
' Sarmanele de voi, acum vesele luciti in
soarelui, si toate acestea azi fi !
In holda de sta o singurica, si secera,
secera, si ca trei barbati. palida
o glumind : vin-o .

pletele-i aurii ii se
la fiecare a ; ei albastri luceau ca razele
din soare. Cine esti tu ? surprinsa pe
ochii
'Eu Suferinta .umblu -dintr'un
veci. - Si cine esti .

Eu Munca, nu vezi tu? nu ce ce

tari am ? Si atunci a Suferinta in pe un copil,
si alearga prin holds. Peste Suferintei pus o-
rurneneala trandafirie zice
mine ! eu nu pot odihni adese-ori
de obosit. .

Aceasta nu se poate, draga caci eu trebuie dorm pentru

fi ziva de tot local trebuie
privind ocMi mi se durerea
daca vei voiu merge voiu in urrna
A mers mai departe dirdineata. bruma roua,
noapte, zi de lumea.
au fost sincere
Suferintei adese-ori se intruniau in casa mamei
lacului din cartea vietei sau
.

www.dacoromanica.ro
 LENDARUL

SECUNDAR PROPESIONAL IN ROMANIA.

pe

secundare de au functionat 1.265 profesori

tri. Acest corp didactic se repartizeaza intre cele categorii de
astfel :
Maeatri
Definit. Provis. Suplin. ajut. Total
1) Licee
2) Gimnazii
240
93 81
110
127
--
Seminarii
4) Scoale normale
comerciale
43
51
46
18
21
25
40
39
-- 110
6) de arte 3i 6 13 23
7) inferioare de 7 16 29, 16 08
8)
9)
elementare de
inferioare de -
12 1
- 5
10)
11)
inferioare de agricultura .
elementare de
.
.
.
. - 2
1
- 4
7
TotaL . 498 351 378 42 1.265
din secundar de se
cifra de 18.985 16.175 presenti la examen, 13.544 promovati
3.068 repetenti.
- se repartizeaza astfel :
Prezenti
la ex. Promovatl Repetenti
1) 8.750 7.369 6.164
2) 4.273 2.812 '949
R) 907 853
4) normale 1.237 1.156 57
. comerciale 1.693 1.102 421
6) de arte . 554 466 412 54
7) inferioare de . 778 560 66
8) elementare de 318 947 78
9) infer. de 126 115 110
de agricultura. 91 84 76 8
11) elementare de 115 111 4
Total. . . 18.985 10.175 sau 71,25%
scoalele secundare de fete a un de
maestre, cari se repartizeaza astfel in cele patru categorii de
scoale.
Definit Prov. Supl. Total.
1) profesionale. 83 24 125 232
eecundare . 104 30 58 192
3) normale 4 34
4) 7 9
Total . . . 214 58 195 467

Populatia din secundare de fete a fost de 5.252 inserise,

4.577 prezente la examen, 3.736 promovate 703 repetente.
Acest se la cele patru categorii de astfel:
Pres.
la ex. Prom. Rep.
1) Scoale profesionale . . 3.366 2.907 2,295
a secundare . . 1.477 1.288 1,078 158
normale . 332 322 316 8
4) a de . 77 60 47 13
Total . . 4,577 au 703

www.dacoromanica.ro
 () privire relativ la
Expozitiunea Societatii
In secolul trecut s'a putut observa Franta, gratie mai
seam lui Napoleon al treilea, ideia Dreptului Gintilor
teren. Multe popoare fur de
renasteri sau neatrnri.

Pavilionul agriculturei al

Napoleon ; Franta lovit serios deveni mai de sine

grijitoare ; Drepturile Gintilor cdeau ele penumbra cu-
getrei ornenesti ; veclerea tutulor, fr incunjur, se adu-
deosebire de Bisrriark, ideia formatiunilor mari.
Germania Rusia, numai de interesele
ale, sau inchipuite, preau a voi s dovedeasc omenirei
cei sunt : des trouble-fte.
www.dacoromanica.ro
Vae victis, din toate timpurile, ceda locul la Vae parvis.
Cu toate aceste sfortri ale puternicilor, este o
 CALENDARUL MINERVEI

care se de la sine tutulor care face fie-care

fie-care neam are, prin faptul existentei sale chiar, dreptul de
a fi cum voeste el.
Principiul conservdrei rasei, puterea ce naste din
toarea a civilisatiunei, morala pe bine,
adevr respectul aproapelui, zilnic mai mult celor
ce lupt, fie condeiul, cu fapta, in contra ideiei autocra-
tice, antinationaliste chiar antiumane a formatiunelor mari.
Dovezile sunt numeroase sdrobitoare.
Secolul trecut a inregistrat multe din aceste dovezi. S ne
ducem putin spre jumdtatea acelui secol.
De la acea numai 50 ani mai in urm, - o
in mersul tot innainte al
umenirei - gsim totusi
incorporatd
deja Europei culte, gsim
Bulgaria, Serbia Gre-
cia, pe cale de desvol-
tare. -Raze le
toare culturei Euro-
pene ptrund tot mai
mult miezul Asiei,
toat calea grea ce
de strbtut, fie prin
rile islamului fie prin pr-
tile cucerite de
Ceia ce greu s'a
cut pe uscat, s'a realisdt
Poarta principalS in stil mai
sunt in desvoltare,
tralia e o lume nou, posesiunele franceze Siam
Tonchin sunt in desvoltate, China se lumina
Japonia ne uirneste.
Extremul ne d dovada spre a ajunge
in prima linie a omenirei prin pricepere.
Fie-care dar a a se manifesta, coeficientul
datorit rasei conditiunilor deosebite ale locului
ce pe
Forrnatiunele mari, care contra dreptului
mai au ratiunea de a fi. Tot ce trebue s
firea sa proprie.
Dreptul gintilor, nu este deci o fictiune sau resultatul unei
plecat din un sentiment filantropic; el
natura firei omenesti, el este o realitate, o putere permanent
se va manifesta, tot mai mult, spre binele omenirei
al progresului.
Niceri aceast putere nu s'a manifestat mai vdit ca la
poporul
Adus in Dacia dewww.dacoromanica.ro
Traian, tocmai puterea marei
 a lsat in voia
;
aducerea lui in a ceste locuri ; zdrobit aproape o mie de ani prin
toate nalcdrile hordelor slbatice-; istovit, in urm, tocmai
el credea a rsufla ceva mai liber, prin sosirea hordelor
musulmane ; umilit
stors, in partea ocupat
de de
cea mai deazut
a Europei: Grecii fana-
rului; desmembrati la
nord de Austria,
ne-a Bucovina la
rsrit de Rusia e
ne-a smuls Basarabia ;
pus sisteniatic
can nicoval : Austria
Rusia, care ne ocupau
militreste pe sau
de o-dat cu Turcii ;
a trebuit ca luceafrul
cestui popor s fie de tot Pavilionul Casnice.
sclipitor pentru ca el
nu fi intrat in intunericul istoriei.
La el Muntenia a se misca contra fanariotilor,
fapt contra Turcilor pe care-i a reintra spiritul
vechilor tratate de capi-
tulatiune a le acorda
domnia
la 1859 face
Muntenia Moldo a
progrese uimitoare
renul politic, gratie
lui marelui
suflet al lui Napoleon al
treilea, el unirea
acestor tri surori reu-
sind, cu Cuza a im-
pune Europei,
La acest Princi-
pat
generos, rupe restul
seculare, Pavilionul Produselor Fratii Bolintineanu.
lega de Turci,
narea reuseste a pune pe capul marelui Domnitor,
roana
Acestea pe terenul politic.
ochire numai in directiuni, a aror
directia nu ar fi putut avea
www.dacoromanica.ro se impune.
132 CALENDARUL

Poporul fusese un popor de pstori, ce'si suia turmele

de la la munte, care puhoiu mai mare de barbari ;
era este un popor de rsboinici.
Sprinten, destept, fatalist sobru, el a dovedit sub
in timpul cruciatilor, sub tefan cresti-
civilisatiunea Euopeand momentul renasterei ei,
sub Mihai realisarea unittei sale nationale,
sub Regele Carol pe Rusi in Bulgaria, a dove-
dit zic, el un lupttor ager.si
Lupta sa pentru a durat de secoli. Totdeauna
ideia neamului su nestrmutata sa in re-
ligia au fost pentru el in mo-
cele mai grele restriste impilare.
o al ora
c el pune aceiai lupta sa de
enastere timpul organizrei sale proprii, pe
o trecut spre neamului sale.
Pasiunea a pus era de mare adesea ori in
gresi crarea ce trebuia urmeze, astfel
judecm cu rece luptele ce au avut acum
ani intre partidele nostri politici ; numeroasele reforme
pripite ce s'au succedat furia ; cheltuiala de forte vii,
de timp perdut de geaba, ce resulta fatal din o astfel
de stare de lucruri, nu putem nu cuprinsi de de
toate acestea ne arat nu numai prin
ce sacrificii am ajuns unde suntem, dar timp forte
am perdut inutil.
Civilisatiunea occidentald ne orbise de mult, ne
rpezit, fr discernmant, spre a copia imita n'am
nut seam nici deprinderile noastre, nici de trecutul nostru
nici de imprejurrile sociale economice care
De aceia, resultatul a fost identic cu al fluturului de
noaPte care rost lumina flacrei.
din fericire, fcut. al
mului a fanteziile celor ; judecata dreapt a
recpatat locul ; trecutul mai bine cunoscut, incepe ne
serveasc de spre viitor ; omului ce judec
s se manifeste tot ce introducem din ; defectele
noastre chiar ne aunt parte lipsurile, le vedem
poate chiar mai mari de ; munca
cepe a la ; mentalitatea noastr
vine mai mai ; increderea in viitor ;
bune sunt ; la e evident; munca
este respectat cum se cuvine avem deci temei a
crede suntern pe cafe buna ; c am intrat de o tre-
cerea secolul al XX-lea, era evolutiunei bine chibzuite,
care ne va duct, sigurant, la
A contribuit foarte mult la aceasta o domnie de
proape 40 ani, domnie dorit poporul care bine
www.dacoromanica.ro
 133

stia de mult vreme, Schimbarea domnilor, bucuria nebu-

nilor.
Am avut marea fericire tocmai cnd mai
bine nationalittei noastre, tocmai pe cnd pe terenul
cultural luptam
ne mai mult
mai mare
pr, in dorul nostru de a
ajunge curnd la li-
manul avem toc-
mai atunci un domn
cu pri-
ceput, care chiar din
mentul sosirei sale in
tara a fost
truns de cugetarea
are o mare misiune de
indeplinit.
Memoriiie sale
pentru aceasta ,Pavilionul Monopolurilor Statului.
poporul cat a-i
recunosctor.
In present cnd lupta economic este zilei, acelasi
mare Suveran, ne prin fapta sfatul prin
rectiunea pe care marele
_muncitor I. Kalenderu,
a dat' Domeniilor
roanei, prin curentul
ntos eco-
nomie ce a cutat s
temeeze. Maiestatea Sa
Regele a artat ast-fel ce
este de fcut a ajutat
directiune pe
meniti de soart a
in fruntea acestei
De doud-zeci de-ani
contenit,
tot mai mult spiritul
directiunea pe care tre- Pavilionul B. Stirbey.
bue o
De mult am p-
rsit cresterea in mare a vitelor agricultura numai
pentru ai nostri, pentru a deveni - cu intinderea
a - un factor destul de important, ce
realele, din punctul de vedere al productiunei mondiale.
Am impins chiar la extrem Agricultura extensiv acum
cepem a ne www.dacoromanica.ro
spre cultura intensiv, pentru a nu exclude
134 CALENDARUL eM1NERVEI

totul cresterea vitelor care s fie

compromisd.
Gratie o mare parte din suprafata
este acoperitd bogate lanuri. Grnele-noastre sunt su-
perioare cele din Moldova, cunoscute deosibire Svitera
Italia sub numele : Gru de Botosani, unice in lume.
Nici un alt productor n'a ajuns s egaleze valoarea
a grnelor
La expositiunea
nstri vecini,
fi luat parte,-un gru
corect -
a Ungariei, de la Buda-Pesta,
ca noi
de rea calitate, ca gru
Un iubitor de adevr, scandalizat de acest procedeu,
o parte din acest
gru, pe care '1 a expus
acum la vederea tutulor.
Ca rspuns con-
curent neertat
mdtoarele date spre a face
valoarea
a cerealelor noastre.
Expositiunea actuald,da-
toit Societtei
Romne, toate din
a coincidat cu
un nenorocit pentru
agricultura noastr, e
destule.. mostre de gru
Pavilionul G. Salm & Co.
precum alte cereale
de o calitate superioara.
Le putem pune cu plcere
dispozitiunea vecinilor nostri Unguri viitoarea ex-
Grnele pustei ungare nu cred s mai reias trium-
ftoare aceast comparatiune.
Exposifiunea Societtei Agrare! ne oprim la ea. Multe
invtminte utile culegm fericit inifiativ par-
ticular.
Societatea Agrar a marilor nostri proprietari s'a de
cti-va oameni de bine, la 14 Decembrie 1900.
Se putea oare un debut mai frumos marele secol in care
intrat, nostri, de ct
aceast Societate ?
nimic nu este nou sub soare, s'a constatat de curnd
prin unei diplome, la 1835 se prima Societate
de Valachia, care nu mult uitare.
nostri se bine, dar altor schimbhri,
opera ce se
Iat scopul ce urmreste-actuala Societate, Statutele
sale :
www.dacoromanica.ro
a) A contribui ca cultura pmntului s fie pe baze
 Compositia
GRAULUI
.

PLASA

Cucoreni Vernescu 77.15 banat 40 59 32.89 13.20 16.86 1.79 2.44 1.64 77.27
G. Mavroc. banat
Dorohoi Herta-P. de s. Hvarna
- Marcu Blumm
30
10 77.80 banat
tisa
23 -
1 71
77
33.55 13.61 16.77 1.78 2.01
30.03 13.22 1.-8 2.63
1.72
1.72

Crasna
P. de j.
Botesti
Cozia -
G.
M. L.
A. Gherghiadi
19
16
24 80.35
--
20

8
77
41
4 88
13.70
1.71 2.19
1.84 2.44
39.02 13.97 16.69 1.84 2.28
1.47 78.4?
2.31 76.39
77.06 r+
D. N. Secel.
lalomita
Horin.-Prut
Slobozia
-- P. Dazolic
A. Hanut.
18
26 -
76.90 indigen 2
4
25
9 89
1
19.56 13.37 2.02 1.97
1.77 2.31
2 73 36.14 11.45 17.67' 1.88 2.27
78.22
1.83 77.66
1.85 76.33
Copou-Turia
Codru
Copou
Hulboca -
Purcariu
C. Raileanu
F. D.
Pavel lancu
25

15
8.80 25
36
70
4 71 33.43 12.95

-
7
1.84
33.08 12.48 17.12 1.72
30 33.80 12.78 1.88 2.32
2.10 76.74
1.86 77.00
76.13

Botosani
Covurlui
Siret
Siret
Burdujeni Sat
Corni
- I. Marcovici
A.
-
28 41
7
4
90 29.72 12.54 16.01 1.81 2.59 1.97 72.82
36.66 2.47 2.09 77.91
Dorohoi Herta-P. de s. L. A. Goilav 10 71.0 banat 14 1.70 2.87 79.11
P. de j. G. A. 12 74.80 7 1 92 27.34 18.93 1.72 2.60
Prut Grumezoaia G. N. D. B. 15 14 7 79 12,87 4 1.65 2.47 2.30 77.4

Borcea
Jilavele
Plevna
Radiul Mitrop.
Slatioarele D. D.
Valea Rusului D. Negreanu
Stroici
- 73.00 indigen 25
banal
10

8 -
1
85
74
92
27.50 17.08 1.69
24.76 12.30 17.41 1.85
26.36 2.40 1.76
2.60 2.37 76.26
2.74
2.67
75.35

- D-naC.Sturdza 16 74.35 banal 3 4 93 24.90 12.08 1.70 2.64 2.42 73.30

-- P.
I. Palade
22 74.80
9
-
27.46 18.49 1.64
88 33.51 12.84 16.18 1.87
2.52 2.23 75.12
2.46 76.90
Vasluiu Crasna
Fundurile - G. Racovith
P. P. Carp
23 75.75 49
5 1
51 12.35 18.06 1.78
94 70.33 13.26 1.72 2.32
2.24 75.47
76.78

Jijia Marcu Juster

Botosani
Meletin Costesti - A.
V.
18
13
76.20

78.30
12
20
12
1

-
2
87 33.00 12.28 19.87 1.74
78
2.03 73.91
1.64 2.39' 1.62
88 38.98 12.02 17.98 1.57 2.44 76.25
Dolj
Dorohoi Bascu P. de j.
Galicinica Galacinica P.
20
80.10
78.05 banal 20
33
- 37 9012.7317.15 1.83
80 35.93 11.96 19.41: 2.36
1.93
08 74.48
s
s Herta P.
Podoleni
s. Mari
C.
Enacovici
loan Franck
17
90 11
i
-
5 90
89
11.83

94 38.40 12.05
1.63 2.11 1.83
1.69 2.48 1.71
2,14 1.59 78.14
Cosmbesti 22 2 8 90 31.89 12.02 1.73 2.80
Iasi Turia Epureni Spireni L L. LoebeL 13.2 80 10 banat 12 87 33.61 12.89
Branistea Frasuieni C. Sendrea 22 78.50
www.dacoromanica.ro
s 9 88 02.88 1.71 2.63 1.79 76.10
Sucea a a I. 18.4 78.05 2 34 64 40.87 11.71 1.77 2.02
 Compositia a graulni
PROVENIENT A MOSTRELOR Compositia a

a
ORIGINEA TERII REMISE : e
Q
0/0

1 Austria de (Neuleng-
bach) Maggi & C-nie (Zrich) 12,83 1.51 2.13 1.84 14.64 1.72 2.43 2.10 79.11
2 Ungaria 11.83 1.50 2.05 .1.72 1.70 2.32 1.95 80.95
3 Rusia (Basarabia) 1698 11.06 14.78 1.49 1.93 1.62 69.11 16 63 1 68 2.17 1.82 77.70
4 o 11.14 14.12 1.44 1.79 78.53
5 & (Zrich) o 11.13 13.92 1.95 1.42 70.13 15.66 1.63 2.20 1.60 78.91
6 (Teodosia) . Maggi & C-nie (Ziirica) 11,21 14.62 1.50 1.70 82 16.47 1.69 2.42 1.91
& C-nie (Zrich) o 14.06 1.95 1.52 2.19 1.71 78.67
8 Maggo & C-nie (Zrich) . 1899 11.19 13.57 1.67 2.17 42 69.98 2.44 1.60 78.80
9 . . . 1098 11.36 1 48 2.43 1.91 69.81 1.68 2.74 2.15
10 Germania 1899 12.52 1.50 2.41 1.84 70.65 14.08 1.69 2.71 2.07
Francia & C-nie (Paris) 10.63 1.49 1.91 1.75 2.14 1.96
12 o 10.71 11.47 1.44 2.23 1.81 12.85 2.50 2.02 81.02
Republica (se-
minte . Maggi & (Zrich) . . 1898 10.96 13.78 15.48 2.00 6 77.83
14 Statele-Unite (Hard Duluth
No. i . Fleischmann & C-nie (Zrich) 11.28 13.29 1 94 2.19 2.41
15 Statele-Unite (Northern
Duluth No. 1 o 10.96 12.12 2.24 1 08 69.94 14.77 2.28 2.51 1.89
16 Statele-Unite (Hard Win-
ter Kansas No. 2 . 10.84 13.36 1.65 2.19 1.80 70.16 98 1.85 2.46 2.02 78.09
17 Canada (Hard Manitoba
No. 1! 10 12.87 2.01 1.60 70.92 1.83 1.80
18 Australia Maggi & C nie (Zrich) . 1.51 2.93 1.32 2.17 1.48

CO
a www.dacoromanica.ro11.5:: I
 CALENDARUL MINERVEI 137

mai rationale prin de teoretice practice de

;
A de buna stare a micului proprietar, indreptnd
activitatea lui spre o cultur economic cu
buintare de alese ;
spre cultura r
plantelor furagere, pota-
gere, fructifere, etc., a vi-
-telor de amelio-
rate;
contribui la
desvoltarea indus-
triilor agricole ;
A face publicatiuni
agricole
A pentru des-
voltarea agriculturei in
toate -prin
fiintare de expozitiuni
de concursuri agricole
incurajri de tot felul;
strui ca agricul- E. Munteneseu.
torul poat procura
mai cu inlesnire capitaluri prin institutli de credit, prin
de sindicate societti cooperative ;
A se con-
cilieze interesele generale
interesele propriettii
rurale, prin o dreapt
pnire a drilor raport
cu mijloacele de produc-
- tiune ale agricultorului ;
h) A strui ca in
ministratie agricultorul s
sigurant
intereselor
priettei sale ;
i),In raporturile cu
lelalte state s se asigure
produselor agricole piete
de desfacere, la
cheerea conventiunilor Parilionul Generale a
comerciale se aib in
vedere, cu
teresele agriculturei, principala_avutie a darea de
fcut de cornitetul la 15 1902, despre
mersul pe 1900-1901, se poate vedea mai lmurit
tendinta acestei Sunt acolo importante sunt
pnse in discutiune, www.dacoromanica.ro
mult judecat alte foarte insemnate.
 138 CALENDARUL MINERVEI

voi mrgini a cita pasage

de toate, proprietatea rural, in ei, nu este
ficient consolidat prin lipsa cadastru.
Apoi trecem la proprietatea vedem
: pe cultur adnc rutinara, cu metode
de invechite, o gospodrie serioas temeinic,
case higienice, masini, vite alese, etc., cu recolte de-
preciate cari nu realizeaz nici pretul muncei, din cauza sam-
sarilor a lips,ei de organizare a comertului cu produsele
stare la marea proprietate, gre-
.vat apoi de numeroase datorii hipotecare, imposibilitate
de a introduce ameliora-
serioase din cauza
capitalului foarte scump,
12 15%, ceea-ce e
enorm. Apoi, peste toate
se mai adaog o
administratiune
de marea ei
siune chiar
a mulor directi interesati
in cauz, a multor mari
proprietari, care nu'si
nici de intere-
sele cari, prin
fac se
petueze o stare de
: Foste duntoare
mul intregi.
deosebire s punern in parte :
Initiapva din cauza spiritului nostru de asociapune,
foarte putin dezvoltat, nu ne asociatiune care
mod larg lucreze, teren practic
;tot se cere chestiuni agricole. Tre-
buia deci o puternicd a
rupd cu
la muncu rutionald vederea
De ad s'a Societatea
marilor prprietari din
Ea s'a o unei de
lucruri care nu mai poate dinui vrerne. Ea nscut ca
o asociapune in a menire intr, pe reforma larga
economic a agriculturei, rnodificarea in bine a clasei
proprietarilor rurali pe teren politic social,
societtei sunt partizanii de coservatiune
politica, de deplin neutri in chestiunile politice, de
tid. In ce priveste partea din urm, se serios
www.dacoromanica.ro
pentru ca marea proprietate s-si in stat vaza
 CALENDARUL 139

ei de alt dat reprezentat conform marei ei

a marilor interese ce e chemat s apere
desvolte. acesta, reandu-se rurale
ce se cuvine, se va temelia cea mai
economia
se va
desvoltarea
element de ordine, stat,
care este mai
puternic al Patriei
Tot acolo, se vd enu-
mrate greuttile ce au
dorintele
mai urgente ce doresc a
realisa.
Dintre tea, ai
multe sunt deja
nite : Ziarul 0Agrarul a
la Mai
1901; Congresul din 1903si Pavilionul Muzicei.
1904 au avut cu succes.
Expozitiunea s'a deschis in in
speram cele l'alte puncte vor fi in realizate.
ne ocupm putin de
aceast expozitiune.
Ea fusese a
vea in toamna anu-
Lu i 1903. Numeroaselor
ce nu au putut
fi invinse la timp, se
toreste
tiunea s'a deschis numai
in vara acestui an.
pentru a se vedea
mai bine spiritul ce
domneste intre
tri proprietari rurali,
grbesc a spune spre
a realiza frumoas
ei se unise cu Aso- Comerciului Domeniilor.
ciatiunea
inaintarea care debutase mod de
fericit la 1902, cu fruinosul Congres de la iar la 1903
importantul Congres de la Bucuresti cu sa
precum retrospectivd, la
dezvoltarea noastr cultural.
expozitiunea agrara nu s'a putut d'eschide de 1904
ea se prezint www.dacoromanica.ro
in un mod cu totul multumitor, nu
140 CALENDARUL EINERVEI

prin ceiace se vede expus, nu numai prin frumusetea modului

expunerei - care gust ales - dar
ales prin ordine de fapte.
Entusiasmul cu care marele public a primit
tiune, la ce vdit a esit din ea, marea
dere ce s'a nscut in ce muncesc priceperea
marelor interese comune ce se tutulor, sunt attea efecte
importante, ce din ea.
Se impune deci Societarilor Agrarienilor nostri genere, ca
solidarizndu-se tot mai mult importanta acestei
pe judete cercurile agricole spre a
realisa o rodnic, lucreze la injghebarea
mitiilor agricole, - care dat frumoase roade cu deosebire
in Franta - la crearea Sindicatelor de export, att
trebuincioase marilor micilor nostri agricultori.
cu deosebire, prin a se uni, a se contopi in aceiasi
cele mari societti agricole, ce tresc separat
prezent. Aceasta este prima de indeplinit pentru moment.
Societatea astfel va una din marele
ale
Ea are menirea de a spre bine, progres fericire,
oprietarii rurali, mari de a rdica mult puterile
mici,
produckoare ale
Din trunchiul ei puternic se vor naste pe zi ce trece wate
ce stau produsle agriculturei
noastre.
fericita indrumare spre viat spre munca
de la amp, vom descrcdm orasele de
acea populatiune care lncezeste neproductiv care pe zi ce
Arece devine o tot mai mare pentru asistenta
pentru adevratul producdtor.
coalele noastre de agriculturd, meserii vor mai
frequentate, astfel vom reduce colosalul numr al celor
liceele, de unde in genere ies numai spre a urma
legata de
Proletariatul intelectual, precum numerosii pretentiosi de
fapt inculti, de care amenintati, va scadea.
Trebue de asemenea ne interesul pe care pro-
prietari manifestat de la pentru micul proprietar
pentru populatiunea rural in genere ; aceasta le face nu numai
cinste dar dovedeste judecata nu este pro-
gres fericire de numai atunci cnd fructele ce
decurg din comun, cad de o tutulor
celor ce lucrnd patriei.
ne dovedeste o fericit miscare in agri-
cultura mare cresterea vitelor.
Grnele genere cerealele noastre sunt de o calitate
perioar. Toate variettile de porumb, rapit, orz, etc.,
expuse, indica o mare indreptare in calitatea
www.dacoromanica.ro cantitatea pro-
 CALEND ARUL MINER VEI 141

duselor cultivate o preocupare de a face tot mai

bine.
E de observat cu deosebire nzuinta de a se introduce in cul-
tura mare a porumbului, varietti precoce. S'au expus
care coapte la 1
Pentru noi, de oarece
alimentatiunei po-
pulatiunei rurale e
chestiunea e foarte
important mai
cu ct populatiunea
nu
a cultiva porumbul pe
el de
nu se poate coace.
Leguminoasele
asemenea representate in
mod larg foarte variat.
Trebue mentiondm in Tramwaiului electric.
mod special care s'a
decurs de trei peste a
foarte bine, de la trmurile mrei la altitu-
dini de 700
E regretabil
nu poate
rect ca fasolea.
tusi de are un
mare viitor,
de porumb sau de
in toate preparatele,
de la aluaturi
sau la fier-
turile pe care le
stenii nostri.
Ca lapte
perienta rmne a ne do-
vedi de ce e stare
ne dea Pavilionul Fabricei de Briquet Al red
Legumele expuse sunt LOwenbach & Co.
numeroase de o calitate
aleas cu tot anul secetos ce am avut.
Sunt de observat deosebire resultatele fericite obtinute de
elementare de agriculturd. sfortarea noastr,
timp indelungat, trebue a stenilor ce se paate
obtine pe cti-va metri patrati de teren, prin succesiv
cultivate in timpul verei. Fat 180 zile de post ale steanului
e de o mare a-i arta ce poate el trage din stratu-
de rddichi,lptuci, etc., etc.
www.dacoromanica.ro
142 CALENDARUL

multe familii prsesc casa timp de 4-6

retinuti departe de munca campului. Dar totusi sunt
ce acas care acest lucru. Steanul nostru este
fascinat numai de largul orizont al El crede
numai suprafete mari, cci cultura extensi v .

a marei E a-i divedi contrarul atunci va

fi mai fericit mai putin muncit de de a avea multe
pogoane.
Sfecla de zahar resultate bune. Cu toat relativa
a munciterilor, s'a obtinut sfecl de bun in
in s'a scos peste 13 din ele.
Cultura sfeclelor furagere a morcovilor pentru mai cu
seam, a luat oare care
desvoltare, ast-fel c
cepem a da regim mai
variat, mai nutritiv imai
bine potrivit, cel putin
vitelor de pret. Astfel
sperm cu
treac aceast deprin -
dere la steni, care
in multe prti cu
sebire in judetele
trofe Bucovinei au
ceput a pune deja
nete artificiale.
In privinta plantelor
de ornamentatiune e o
Pavilionul fericire de a vedea ce ad-
mirabile resultate s'a
in scurt timp. ani, de un buchet ordi-
nar, fcut mai strine inportate, se pltea 10 gal-
beni. Acum avem culturi aer in sere calde
Florile, aceast bine-facere a natureii, pentru simturile noastre
se foarte frumoase.
singur, chrisantemele
productor, care
fruntea acestei miscri. nostru
12.000.000 vase la un
scurt timp prin priceperea sa a ajuns
de de la
e prielnic pentru foarte multe strine.
aceast directiune progres-ul e de Eecrezut.
Toate aceste culturi mare in mic sunt legate de
care s gseste la
Atingem ast-fel chestiunea irigatiunelor.
Am convingerea chestiune se impune tot de
imperios cadastrUl. Acolo unde nu vom avea
voare la stratul de larg de avut, de sub-
va servi pentru
soare avem de ajuns, pentru a putea
motorii, mecanici sau cu amoniac, spre a pompa apa necesara.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 143

Mai multe lucrri bine executate, relative la dre-

najuri irigatiuni, sunt presentate in planuri la expo-
tiune. sperm in curnd toti cei in a o face mic
ar realisa-o, ast-fel ajun gem a lu-
crare in mare.
Culturi noi ca aceia a
orezului a bumbacului,
din care s'au prezentat
incercri reusite,
ar trebui
atentiunea Statului e
necesar a se face chiar
oare care sacrificii de
bani teren, in diferite
regiuni mai indicate ale
trei spre a putea decide
curnd ce anume am pu-
tea trage din ast-fel de
culturi, pentru produsul
prezent, se duc
milioane in fie care an
in strintate.
Planuri economice sunt executate de multi din noStri
proprietari. S'au prezentat chiar de originalele, minutios
lucrate, copii litografice reduse la ast-fel cum au fost
ele distribuite vecinilor
chiar locuitorilor de
mosie. Astfel fie care
e ce a lu-
ce hotar are. Mij-
locul acesta merit s fie
rnult recomandat, de oare
ce sunt numeroase pro-
cesele de pe
nesigure multe
plngeri de incrcare la
munc, cu m-
surtorilor, fcute cu pri-
lejul muncei locuitorilor.
Se de aseme-
nea instrumentele cele
mai modern e, pentru Pavilionul Fabricei de D. M. Bragadiru &
griculturd, au ptruns nu
numai pe propriettile mari, par adesea ori in sate, in care nu
arare ori stenii s'au sindicat pentru a realiza sumele necesare
spre cumpdrarea
de a ne -arunca putin privirea asupra silviculturei cum
ea se prezint la expozitiune, trebue ne oprim un moment la
vii arbori fructiferi.
www.dacoromanica.ro
144 CALENDARUL MINERVED

Viile, care au suferit de mult de filoxer, incep a fi

constituite. Multi particulari mari pepiniere
vite altoite.
E de observat admirabilii struguri de mas
pentru vin, ce avearn in sunt foarte multe
care introdus deplin succes la noi.
In noastre vor in mare parte reconstituite, altele in
vor fi productiune, pe celece produc deja.
Trebue a preocupa mult chestiurrea prepardrei con-
servrei vinului, e o fericire in vom putea mai
everi acei ce permit in prezent a vinde tot soiul
an-restecuri vtmtoare gust.
E timpul chiar a ne debuseuri. - Rusia este
pentru aceasta. Acolo e viitorul podgoriilor noastre.
ce priveste arborii fructiferi, care erau de
pe mai ales Moldova, vedem mult
cultura lpr a nceput a fi foarte rspandit mai ales foarte
multe varietti sunt introduse aclimatate, din care
cu mult succes.
trecem la silvicultur, vedem de asemenea o mare
parte din suprafata e acoperit - Mai sunt
unele seculare. - am dus prea departe
fiintarea pdurilor adesea ori ele au fost
nesocotint munti ruinat
in torente acoperind livezile lanurile din vale petrisul
din ele.
Din fericire nu numai Statul Administratiuni, dar
particulari au infiintat pepiniere se fac deja replanta-
tiuni diferite esente pe suprafete mari.
Cresterea vitelor face progrese De mult timp
fost de nu putem nu trebue a introducem
la noi animale ce cresc in regiuni mai temperate mai avute
ca la noi.
Din sacrificii fcut prezent cu vaci din Olanda
Svitera, de diferite - mai ales Olanda - de a
n-u am profitat, de doar faptul ridicol de a vedea o
de bou la
Anumiti crescdtori pot conditiuni de teren
speciale ori ce, dar rasa Algau, care pare mai
pentru noi, nu avem nevoie nici o
Chiar boul unguresc, cu coarnele sale de mari dispro-
este inferior vitelor noastre.
selectiondm vitele noastre de Moldova, vom avea animale
de de de -lapte superioare, deprinse cli-
matul extrem cu psunea mai a
Boul de plug din Moldova, e incomparabil. Vaca noastr
dacd nu ca volum de mult lapte, ca o dar
in un volum mai de acest lichid, se aceiasi cantitate
de unt materii azotate ca la cele-l'alt .
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL RINERVEI

Expozikiunea ne-a admirAm frumoase vite.

Bivolii au fost de asemenea bine representati. Ca animal
tractiune ca producAtor de lapte, bivolul e un animal ran
Dac carnea nu e de ca a vitel9r noastre albe, el
creste pe psuni
are de troscot ante
de balt.
Oile noastre, fie
fie cstiga
mult din reusitele incru-
cisri fcute merino-
sul a cele
de Astrahan. Cnd
reusi definitiv a stabili un
tip curent, ar fi de
a vedea renumitele
turme ale fie in
fie pe coastele
Carpatilor nostri.
Oile de Dobrogea
deosebire, constitue
- d-1 Jules Tack.
un articol de export
sunt convins, s'ar putea face mult prin faptul Constanti-
nopolul, putin, este o piat
Cresterea vitelor este o absolut necesitate pentru noi.
Exportul
asigurat, fie in fie
ca conserve.
nu prsim ideia de
a alimenta
polul mai ales Viena.
Drumul prin Osvicin,
mat pe timp de cirezile
din Moldova, s fie
cuit prin calea ferat.
Trebue s facem totul
spre a rupe cercul de
fier in care Ungaria a
cutat a ne
Porcii nostri, att de
buni jamboane
au fost Pavilionul lulius Saxon, inginer pentru cultura
aburi aparatele Fabricei John Fowler & Co.
specimene
mirabile.
Att colosalul de gras porc de Mangalita, excelent
pentru grsime salamuri, noua de Jork-chir, care
merge de bine la noi, dovedesc aceste rase trebue s fie
comune de la mica pn la marea gospoddrie.
De altminterea porcul e singurul animal pe care Romnul
www.dacoromanica.ro
10
146 CALENDARTJL MINERVEI

in mod special de a'l Oaia tre-

bue a procura, mai alen iarna, carnea
cornunele rurale.
industriile casnice au sczut de mult la pricina
o in faptul cresterea oilor s'a redus mult, din
cauza reducerii
aci lnuri putine, casnice mai rari,
national, de durabil, aproape disprut.
ce priveste expozitiunea a pus evident seriosi cres-
atori in Moldo'va, Dbrogea. S'a chiar
se- specializa unii cai de lux
corpul
pentru cai de
pentru de
Chiar incercarea introducerii
Perdheronului pentru lucrrile
grele, pare a reusit de minune
toate c climatul ar prut
le-ar fi contrar.
Trebue
carea de a introduce ca
animale de ; se pare
ele pot prospera pretutindeni
nu numai in Dobrogea,
unde musulmand le
creste mai de mult timp.
Pentru a termina
parte trebue fim multumiti
partea ce au luat'o de
Agriculturd model.
Pa"vilionl bere Ele au dat din nou la
aceast expozitiune au
teles marele rol ce'l au, in des-
voltarea a noastre al scopului
special ce'l urmrim prin ele, cu starea cultuald econo-
mic a nostru.
Fie-care din ele serveascd de model localitate,
srvind de de proprietarilor vecini de ori ce stare,
vor fi' priceputi muncitoi, in mult 10
ani reusi a schimba bine, dnd o directiune temeinicd,
curentului actual de nesigurant
De superioare de ce ne-au dat mai mult
functionari, mai bine s fermele coalele elementare
cari ne vor da oameni muncitori, speciali-
tatea dornici a prin roadele ce
Ar trebui pe facultatea de
Japonezii au deja la Tokio o facultate de agriculturd -
cte-va cursuri speci ale de agricultur. Institutul Agro-
nomic, care vegeteazd nu are present nimic spre a fi
www.dacoromanica.ro .
 LENDARUL 147

nltimea ce trebue s ocupe, fi anexat la unul sau din

aceste cursuri, ast-fel vom avea o adevratd de cerce-
tare, fermelor scoalelor elementare a pune
cele definitiv cu pricepere pe cmpul de investigatiune.
trecem acum la industriile anexe.
Sunt ani numai, de cnd abia cu oare care ne
gndeam ar putea sosi o zi in putem produce multe
din obiectele de care avem necesitate pe care le aduceam din
strindtate.
vedem cu mare plcere, foarte multe din industriile
ce din productele solului nostru, deja sunt re-
presentate expositiune.
Nu mai vorbim de spirt, de oare ce povernele sunt
descrise din secolul al (1767), (les povarnS) de
de Flachab de la Lyon.
Constatm cu fabricilor de spirt a
sczut si cele existente sunt -admirabile conditiuni ca
produc alcool rectificat de prima calitate.
Avem in present numai 30 fabrici de spirt.
calitatea acestor spirturi, analisa d-lui Prof. A. Za-
charia, care a exptis studiul su cu aceast ocasiune, pe care 1-a
fcut Institutul de Chimie din Bucuresti.

NUMARUL FABRICILOR SPIRT CARE AU LUCRAT IN ANI

Cantitatea la fabricare cantitatea

de alcool absolut fabricat

Tone Tone Tone,. Tone Tone H-tri ale. al,.

1894-1895 51 52234,3 191341,1 6894,6 2737,5 14490,0 287669,945

1895-1896 48 47675,7 7819,110856,7 2503,8 235429,690 1059,9
18967-1897 786,8 1038,6 67654 162378,84( 883,6
1897-1898 41 176,6 9918,4 23241:6,737 1085,6
1898-1899 43 680,3 1188,1 12617,9 311017,490
- 1899-19G0 44 42427,9 114,813173,6 1261,7 7110,6 187537,460 1326,4
1900-1901 27 21543,5 579,113836,7 638,7 103119,120 722,8
1901-1902 112,814141,1 4103,7 113140,080 2848,6
1902-1903 37016,0 12151,4 167,8 6138,5 164412,010 4101,9
1903-1904 30 33609,9 477,3 10878.6 727,0 5833,4 1821,6
www.dacoromanica.ro
148 CJALENDARUL

SPIRT RAFINAT
PROVENIENTA

JUDETUL FABRICA
- -
-.
Z

Dorohoiu Ibanesti cereale 95.87 0,1427

2 Hudestii-Mari 96.53 liber
3 Zvorastea 95.98 0,0572
4 Hntesti 95.73 liber
5 a Trnauca 20 2.6 0,0857
6 96.01 13.1 0,3139
7 96.11 3.3 0,0572
8 Botosani Deleni . 96.54 urine ned. liber
urmened. 0,1696
10 Corni 5.3 liber
11
12
Bacau
Rnghilesti
Cornesti
Miirgineni


75.65
96.00 3.4 -
0,0848
13
14
15
Neamtu
Suceava



96.47
96.20
96.27
-
2.6
0,1429
Vaslui Chitoc 2.6 0,0572
17 Dorohoiu Ibanesti 95.2 6 0,4847
18 Hudestii-Mari 96.63 3.3 0,1429
19 Zvorastea ' 4.3 0,1140
94.79 13.3 0,1139
21 95.63 1.5 0,0827
22 Arges Budeasa cereale 95.28 0,1140
Islaz car. mel. 44 0,0856
24 Ilfov cereale 96.14 14.6 0,2725
25 Bragadiru 96.14 0,1995
Mehedinti ovita 96.25 2.6
27 Baltanele 96.43 urmened. 0,1712
28 Muscel Clucereasa 95.50 2.9 1606
29 Prahova Bucov Wagner 95.86 urme 0,0855
30
31
32

Bucov Miricescu
Bereasca
Rfov-Goga


96.19 urmened
96.14
95.26 2.6
-
0,1995
-
33 Buda-Palanga 95.27 urme 0,0571
34 Teleorman
35 Bacau
36
Nanov
Tescani
Ghidigeni
cereale

95.11

96.76
4.4
--
0284
0,1141
37
38
39 Mehedinti
A. S. losif
Gr. Gabrielescu
Baltanele



95.63
95.58
. 2.7
-
0,0856
0,2567
96.58 urmened 0,2283

Result de aci c avem un alcool superior pentru export

www.dacoromanica.ro
pentru industriile nscnde de la noi.
 149

De legea alcoolul denaturat in mod anume,

imprejurrile speciale, s'a un mare pas
nainte pe calea industriald.
de aseminea din aceste 'date c toate alcoolurile
dustriale, destinate
tului : Rom, coniac, li-
cheoruri, etc., dis-
pune excelent
Trebuesc ele
rite de a se servi de
sente artificiale, primite
strintate, care sunt
adesea ori de o calitate
rea nocive snttei
pblice.
Variettile acestor ra-
chinri, trebuesc reduse,
la tipuri simple
usor de pregatit con-
trolat, alte
preparatiuni or de Pavilionul fermei Paianu &
fraudat.
Trebue toat preferinta acelor se pot obtine
fructe seminte de care usor:. chimen, anason,
smeur, fragi, etc.
Este de adugat inc
:aparatele de distila-
tiune incep a fi fabricate
s'au expus mai
modele.
E de ca tuica
rachiul de tescovin, s
fabricate in
mai sistematice, astfel in
raehiul obtinut s nu
fie prea cu corpi
Ar trebui chiar admise
tipuri mij-
locii de astfel de aparate
propuse locuitorilor, Pavilionul fabricei de bere N. Basilescu
lesnindu-le plata in rate. Bucureetii-Noi.
Fabricele de bere s'au
Cu consumatiunea va creste transporturile vor
veni mai lesnicioase, fabricantii vor avea tot inteyesul ca berea
noastr, s nu mai mult de 21/2 la sut in pondere, alcool.
Aceste fabrici ar putea s existe fiecare judet,
rnult mai mult ca in present.
Oamenii nostri www.dacoromanica.ro
trebui s este inte-
150

resul nostru taxa alcoolul destinat

butului s crescut, taxa pe bere redus la minimum.
climatul nostru, cu un popor care de ct-va timp numai
poate dect alcooluri ; cu o stare social culturald astfel,
in tine pn in oare care orase de teatru, club,
cafen'ea, ateneu, etc. ; la un popor cu vesel, prea nervos
de timp, cam atins unele mici regiuni de mizeria fisio-
dat plcerei de a istorisi un pahar cu vin
adesea cu ce vinul mai are eftin
la - avern datoria ai o bere usoar,
va fi pentru el un aliment in acelasi un calmant.
Cultura orzului profita din aceast des-
robire berei nu vom
face viilor. Si
la noi vinul ieftin va
in vinul
bun se va bea de cei avuti
va un
de export, cu deosebire
pentru de la nord.
Braga nu a fost expus.
E trist butur
foarte higienic, dac
fi curat produs
dut, care nu are
analisa ce 'i am fcut de
1/e alcool, nu e in-
curajat mult. tre-
Pavilionui de Mine Cariere. bui ca o fabric mare
o in conditiuni de
puritatea de
fermentatiune garantate. Ea este desalterant un adevrat
Fabricile de otet din alcool sunt numeroase foarte bine
stalate. de acid construit ifuncioneaz
in bune a expus de calitate aleas.
ca mai cu vakoanele de
din strainatate, sau ce ne incrcate cu de
pentu industria a celor ce spedul din
toate.
Avem attea stuf pae, am putea noi exporta
acetat de calciu Germaniei, dup cum face Rusia, sau chiar a
exporta acidul acetic.
derivatele de la macaroane la
pesmeti, o calitate superioard foarte variati ca
preparatiune, au fost expuse in mod larg foarte reusit.
Fabricile de zahr au avut vitrine prezentabile, de la
teria la intrebuintarea resturilor, ele au dat dovad&
de ordine www.dacoromanica.ro
pricepere. Calitatea zahrului nostru e de tot
 cMINERVEI 151

superioard vedem cu se mod

de fericit la sacrificii fcute de Statul
liquorurile la noi in genere foarte reusite.
de mai ales stratul conducktor rare ori
ocaziune a prezenta in betivi
Obiceiul nostru de a lua e foarte un pu-
ternic de propaganda antialcoolicd.
La noi se mult dulce. E un bine fat cu
cercetdri, ce muncesc, ales in un climat rece, cum
e iarna noastr, s mai mult duke. Bonboanele acute
la noi, de principalele case din Bucuresti, unele speciale din
pot concura cu succes ori-ce din Paris, unde
finetea acestor producte
e mai bine apreciata.
Ciocolata e
genere de o calitate
perioar.
Conserve le alimeptare,
de la pesmetii
pentru oameni
pn la variatele con-
serve de peste, legume
fructe, au ajuns
parte de ori-se asteptare
a noastr.
abia cti-va ani de
ele erau puse in
numai de fabricile Pavilionul B. Instalator de BM, etc.
franceze. Acum
meroase casele noastre
care le produc in mare - la 800.000 cutii pe an
solut de o calitate aleas.
E foarte imbucurtoare stare de lucruri.
derivatele sale desi bine reprezentate, totusi tre-
buie la expozitiune nu slau prezentat astfel
ca ne dea o ideie de starea infloritoare in care se
la noi.
Laptele nostru este de o calitate superioar.
Laptele iaurtul laptele specialitti
excelente foarte sntoase. De Metschnicoff a
s arate rolul fericit pe are fermentul (covasa)_ laptelui
covsit contra numeroasei intestinale care in
detrimentul longevittei noastre.
Laptele acru, sub cri-ce alimente foarte
uzitate in
S'a expus Kefir, care de multi ani s'a introdus la noi.
Branzeturile ce se fac in foarte variate de la
de oaie de putin - cea mai Moldova mai
in www.dacoromanica.ro
cu uzul la
152

de burduf, cascavalul numitele creme imitatii - de

fapt lucru - branzeturilor Sviteriene la
zele usoare petit ca untul desvoltare.
ne abia 20 de untul se aducea
la Bucuresti din Normandia, numai la prima de
boane delicatete Capsa din Bucuresti, se gsea pe
anuntul Ici on trouve du beure frais 12 lei kilogramul !
proprietari care s'au pus, exemplul Domeniului
Coroanei, fruntea acestei industrii, au dreptul la recunostinta
noastr.
Apele gazoase limonadele, precum apele mineralizate, au
luat o mare desvoltare. judete peste in care oamenii
de la foarte multe timpul muncei grele
fcute pet soarelui.
E o fericire, din vedere fiscal, s'a oprit
uzul zaharinei pe care industria gratie Ovreilor nostri
'1 de mult tara noastr !
Putin mai trebuia ca fim de cei ce voiesc a
lucruri neasimilabile.
trebuia ca ni se serveascd spre prjituri
fcute cu celuloz, zaharind, vaselind, materii colorante de
eteruri aromatici.
ar fi fost admirabile, la onctuoase, colorate frumos,
dulci, dar ar fi avut darul de a prsi corpul
cum ar fi intrat, fr ne serveascd in
spre a ne strica stomacul.
Aceasta s'ar chema alimentul efigie.
Apele mineralizate, judicios curat fcute, ca apele ga-
zoase trebuesc dar ferite de zaharin,
materii colorante eteruri, de rea calitate.
Din industriile anexe a relief preparatele pentru
a combate boalele parazitare ale viei, oleurile vegetale
vatele toate de o calitate aleas:
Nu trebue uitm frumosul pavilion al Regiei Monopolurilor.
de frumusetea expuse, se chibriturile, ierbele
de deosebire tutunul derivafele sale.
Culturi de tutun variate bine fcute chiar pa-
ce se poate face la noi.
De in aceast directiune observm progrese reale
privinta culturei propriu zise a preparatiunei tutunurilor.
Industria lemnului a fost bine reprezentat. la tpoaie
donite la butoaie mari ; de la scaunele de fag
la mobilele cele mai moderne au fost expuse mod larg.
Sculpturi in lemn de la cele naive de tot, datorite muntenilor
nostri, la adevrate opere de au luat locul ce
se cuvine.
S'a admirat deosebire lucrarea fcut de un adevrt artist
nu a nici o speciald.
Scoalele de meseriiwww.dacoromanica.ro
elementare, adevratele utile, au
 CALENDARUL 153

expus succes. S'au putut admira lucruri fcute mod ales

o existent numai de 4 ani a acestora.
de meserii care cost de mult pe Stat nu
au expus nimic de data aceasta, de cea din Craiova.
aici e locul a spune toate aceste pretentii de
a cinspectorio, ar trebui inchise. ne
buesc lucrtori destoinici, crescuti astfel ca s se multumeasc
soarta viitoare care s prin munca
de prere c aceste trebuesc inlocuite cu
ateliere variate, care Statul ajute pe copiii inceptori mai
destoinici, crend pentru calfe cursuri speciale de sear, uncle
capete ei brevetul de capacitate.
Lucrrile fcute in fier
de micele de mese-
au fost de asemenea
bine primite.
Industria fierului a fost
bine reprezintat, mai ales
prin o veche bine vzut
cas din Bucuresti, care
oare-care
cut o expozitie.
Ceramica de priel-
solului nostru a fost
e reprezentat.
variate de
litti superioare, o-
lane, sobe pavele, cu
toate anexele, au fost pro- Pavilionul Societatei Stupina,
duse in mod ales de mai
multe case.
nu uitm crmida smltuit se producea
sigurant din secolul al XIV-lea, secolul al
XVII-lea, cel putin, aceast industrie alctuia un articol de ex-
port. Biserica Protestant din Sibiu e la 1639 cu crmid
smltuit lucrat la noi Arges.
In Bucovina cuptoarele de la fcute cu
smltuite. au imprumutat de la Moldoveni
aceast lucrare, care la noi se perdu cu totul, de
o reminiscent la oare-care lucrtori di Botosani.
Scoli de create numai de 4 ani au ajuns la rezultate
admirabile. Produsele vor fi att mai cutate apreciate
se vor inspira mai mult de felul decoratiunelor noastre
din trecut, care admirabile.
Aici e locul de a zice un cuvnt de frumoasele noastre lu-
tesute sau cusute. Industria casnic arat
rata fire artistica, totul aleas, a poporului nostru.
Dela zugrvitul la cusutul altite scobitul
zugrvitul www.dacoromanica.ro
furci sau unui fus, se poate admira simtul
154,

artistic. Se lucruri admirabile, unice felul

cari le uimiti
E o fericire mai multe persoane avute gust mai
multe speciale M. S. Regina A. S.
R. Principesa Mhria, ajute ca specialitate nu numai
nu se dar din contra se desvolte astfel
devie o vdit manifestare a artei constitue un
articol de comer de export, cum a inceput a se face
Bucovina, prin initiativa unei socieati de Doamne
0 atentiune trebue directiunei penitenciarelor
noastre. S'au conducerea progrese simtitoare
uimit privind variatele producte lucrate de aceti
nenorociti, din care
biecte marea majoritate
au o
foarte bine exe-
cutate.
S'au dovedit mai prac-
tice penitenciarele
multe din
profesionale. Nenorocitii
condamnati vor putea la
. liberarea
viata mod cinstit.
convins
prin ateliere bine
s'ar fi dat o direc-
tiunetineretuluiin
Pavilionul Otto Prop. G. Rick. din detinutii actuali
nu ar fi trecut pe la curtea
cu jurati parchet.
.0 de avutie care e dezvol-
tare, ste Petroleul.
Pe zi ce merge suprafata terenurilor petrolifere se tot
mai mult, sondelor puse crete, trenurile cu petrol ce
se la Constanta se
ne
inceputul acestei
-
numai. Am credinta pe vale,
mea - la
la Galati pe trmul Negre, se gsete petrol care va fi
posibil de exploatat, mult in susul-
probe numeroase pentru aceasta.
Ar fi de ca distildrii continue fie instalate astfel, ca
se obtine toate produsele, la vaselind.
Lucrul e cu mai posibil avem acum in
de acid sulfuric.
Fabrica aceasta a expus productele sale, ca acid sulfuric, azotic,.
etc. Ar fi de ca ea caute a piritele sulful
din .

La expozitiune s'awww.dacoromanica.ro
fcut chiar un sondaj 40 m. adncime,
 155

intr'un mod totul de o veche cunoscutd cas din

Bucuresti.
De unde mergeam pe dibuite, s'a dovedit
acestei expozitiuni numeroase serioase studii fcute de
exploatatori chiar de ingineri speciali, alturea studiile, ca
zic astfel clasice, ale specialistilor nostri. -

E de necrezut varietatea sub care se prezint petroleul brut

chiar ozocherita la noi.
Un foarte frurnos esantilion Moldovit a fost expus
ocaziune.
Derivatele petroleului sunt de bun calitate. Ele punt foarte
variate. Dac controlui asupra petroleului de luminat, ar
mai activ, de sigur
am avea un petrol lampat
excelent, de oare-ce
troleul brut,
nere, este superior din
cest punct de vedere.
Ca fabricate ,
nu trebue a uita spund-.
a produse
s'au progrese mari,
ast-fel din fabri-
cele noastre .pot concura
ori-ce fabricatiune vie-
In privinta sticlriei se
observ de asemene un Paviliouul produselor de Dersea, plasa
foarte mare progres. De Mihaileni
nu-au exp us de parte
din fabricile existente, totusi unele, infiintate de au pre-
zentat producte
lucru e de observat in ce priveste pielria -
- care a fcut progrese absolut ludabile. Putin sfor-
tare nu vom mai aduce nimic din strintate pentru
cltdminte, hamuri alte obiecte de piele curele.
Frangheriile, de asemenea, se ca
turilor in deplin cale de progres. E de regretat materia
prim, ea in sau nu e de cazuri exceptionale
din tar.
Nu putem scurt dare de seam fr a pune
in evident progresele s'au acut cultura gandacilor de
rntas mai al albindritului.
Numeroase persoane au expus, nu numai albine indigene dar
Italiene. Stupii strini unii chiar noi sunt
merosi foarte bine lucrati. Mierea e de calitate
s'a expus multe derivate utile ca buturi alcoolice (hidromel),
otet, turt dulce, etc.
a fostwww.dacoromanica.ro
mierea pe gust de tmioas, ohfinut
156 CALENDARUL

fiori de otetari, care acum aveau reputatiunea, din

de a da o miere de cea mai rea calitate.
Fructele uscate, mai ales prunele, incep se de cali-
tate gradinile actuale de fructe, dezvoltare, vor
ajunge productiune, cred vom avea fructele iarna
sub forma aceasta usor de
observatiune este a se face in ce priveste zarzavatul
uscat, de util pe usor de conservat. ateva producte
bine preparate, expuse, ne dau de o miscare
directiune.
In se face de timp mult caz, de
numita aInfirmerie un fel de praf ochi,
gInfirmerie Cu ? Nu au nici nici petrol, nici
lapte, nici nimic, de un sanitar care nu nimic,
ca preparatiune s'a o Bucuresti, un
curs, pe care nu l'a inteles, adesea ori, din cauza
solutei nepregatiri anterioare.
activitatea se indrept spre a spitale
rurale de paturi mai multe comune care la un vor
avea 50.000 locuitori. va fi a vizita zilnic,
o din raionul cu el
tele necesare.
Aici e cu ingrijirea ce trebue dez-
economice a
Infirmeria avizul celo putini, cunos-
nu e de ceva ce trebue poate face la
Numeroase vechi noi chiar manuscripte s'au pre-
zentat cu ocaziune, relative la
dustrie.
Cele vechi au cu deosebire importanta Ne
tele nostri in directia agricold, a-
tului, adesea reese din citirea bun simt.
A fost o publicau numai politice
sau de certe personale ori cu subject juridic.
Din fericire revenim. Numeroase utile, cu scop
tic bine definit lucreaza, a fi utile.
Publicatiunile speciale expuse care apar in prezent sunt
meroase unele cu originale din care reese
Trebue o incercare, in un studiu relativ
la ploilor, studiu in care autorul a
chestiunea in mod de harte note de o ade-
valoare. Drim din ca chestiune
atentiunea specialistilor, spre a ajunge vedm in
o chestiune de care depinde viitorul economic national al
Un fapt inbucurator reese din miscarea
din care s'a pus la expozitiunea agrarienilor.
A fost la noi un fel de
www.dacoromanica.ro de Cei avuti nu'Si
 CALENDARUL MINERVEI 157

mai cutau mosiile, nu mai lucrau ; mai mult de att, con-

siderau ca o necinste a se puhe in fruntea unei indus-
triale comerciale.
Viata vara la tara, iarna la Monaco, era la ordinea zilei.
Natural iubirea de patrie nu putea s cald in
unor astfel de oameni increderea in puterea poporului in vii-
torul neamului era zero ; initiativele cele mai bune nu erau
nici jutate nici
Ori ce miscare economicd era imposibil nici nu era
vorba a se mai gndi indreptarea agriculturei, ridicarea
speCiilor animale ce avem, la un progres real. Totul
se rezuma in a stoarce, in genere prin arendasi strini, solul
sdtenii, spre a dispune de mai multi bani in strintate.
Mergeam spre
eat adevrul Din feri-
cire, ne-am oprit pe malul
prpastiei. oarneni
de bine, seam
numai de
dar chiar de a propriu,
s'au asezat la mosii, au
ceput a munci ca
rintii au
ridicat instalatiuni noi
bun e, au ceput s
vite dac cltoreau in
ctau s
cerceteze ce ne-ar tre-
bui serninte
de Pavilionul de conserve alimentare ale
economie ce incepuser M. & Co.
a se perde la noi.
Se nu'i cade boieria muncind, c
din contra cel ce voste a se disting impune privirei
mei generale nu are alt cale de ct in in cultur,
cinste in servicii aduse nearnului.
In acest timp un cu avere pregtit pentru a fi de legi
un cinstit cugetat, lucra in unnbr pentru a cunoaste bine
El avu fericirea fie cunoscut, apreciat lsat in voe de
Majestatea Sa Regele care'l puse in fruntea Domeniilor Coroanei.
De atunci curentul se pronunt mai mult.
Kalenderu, a ridica gospoddria la de o cu
ingrijirea printeasc ce o ddu steanului.
El art trebue producem tot ce se poate obtine la noi.
Industriile agricole decurg natural din agricultura cu ju-
o la rndul
Nu rnai era deci rusine a vinde unt poame. Era a creste
vite a face frnghii panere. Conservile legumile se pot
face bine la vinde fr ne fie rusine.
www.dacoromanica.ro
158 CALENDARUL

La aceast miscare a industriilor pe strini, se mai ali-

peau vechilor nostri industriali, din care majoritatea
dreptul sau numerosi strintate, mncnd
avera printeascd.
Incetul cu mintea la cei cu judecat.
zuintele s pricepeau s ajutau de bAncile societkile
financiare ce nsteau acelasi timp.
Acum vede e cinstit a lucra ori ce
Avuti Printi, de partide, personagii alese, toti
a gospoddri mai bine, intrec a vinde vin, unt,
conserve, etc. Toti, cu deosebire, fac o admirabild in
mare cresc cirezi de vite
Impulsul este dat. Licentiati drept, culti,
teles au mai mult rost prielnic de indeplinit,
la coarnele plugului, deck la paginile codului. Multi apucat
practic s agriculturd
Dorim ca curentul sntos s
proletariatul, cancanurile politice ale flmnzilor
bresle de la oras, cmpia fertil a
avem viitorul economic mai asigurat.
De ptruns de incredere in poporului nostru, de sunt
convins de lui superioritate intelectuald ; de
al marei sale puteri de in viitorul
tusi nu sunt din acei tcitul numai in fericire.
multe din noastre lipsuri enormele greutti
a intimpina, prin situatia noastr geografic
starea care
Totusi trebue recunoastem, o bucurie, sun-
in calea dreapt a
Furnurile s'au mai ; orbirea fr discernmnt,
de asemenea s'a mai risipit ; increderea in noi creste; spiritul de
asociatiune teren ; munca a fi ; econo-
mia devine chiar o necesitate.
In directiune observrn schimbare.
miscare bine, fie politick fie socialk lie
economick nu se poate face serios durabil cultu-
trebue recunoastem, fericire, nici aceast
nu ne lipseste
gndim, pe acestea, la progresele ce am
acut domeniul exacte, rezultatul este aproape
tumitor.
De abia la 1877, -un romn primul doctorat mate-
matici la Paris ; la 1879 se sustine primul doctorat in
naturale abia la 1885 se trece, acolo, primul doctorat in
stiintele fizice, astzi sunt numeroage revistele societtilor
strine Academiile care se gsesc comunicki fute de
Avem Societatea de fundat la 1890, care are
un buletin al ei ce www.dacoromanica.ro
in prezent XIII ani de apari-
 159

tiune la care societate se ca de onoare

roase somitti streine. contine de care
in strintate.
lasi lucru putem spune despre Analele ale
versittei din Iasi, care apar de 4 ani.
De trei ani s'a creat Asociatiunea pentru inaintarea
rspandirea
Avem Bucuresti -laboratorii institute in care lu-
din care unii cunoscuti in strindtate. Cu toate
nu avem un mediu serios, totusi am ajuns la
acea stare imbucurtoare, c acei ce se mentin numai in rolul de
functionari ai a lucra in mod serios a
produce ceva propriu, a ru vzuti, ori, de mai pot,
a lucra, sau sunt
solut din circulatie.
Peste tot a ne
da de rolul nostru,
snul neamului
regiunea o ocupm ;
peste tot
vem datorii superioare
nobile de indeplinit fat
cu restul omenirei am
ajuns a lipsu-
rile noastre e un
put de
spre o asezat.
Devenim patrioti nu
sovinisti ; a avea Fabricelor Unite.

al neamului trim mai

statornic mai in raport cu firea mijloacele noastre ca
prezent ; vietuim mai cu plcere la ;
a ridica la un nivel mai tot ce ne
initiativele alese utile.
Spiritul de asociatiune crescnd, s'au multe
economice s'au creat cteva sute de 4 !

Peste tot dorint sntoas.

Trecutul nostru, cu mai mret cu ct negura necunoscu-
tului nestiinta noastr despre el incepe s priceput.
Incepem a'l admira a ne inspira din acest trecut.
Universittile se speciale a merge bine,
templurile scumpe din vechime sunt restaurate splendid
Un trecu numai gratie muncei a printilor
nostri, deosebire.
Robi, rala turceascd, picioare, fr ideal
credint, ne la 1804 !
Regat respectat, Popor liber ; muncitor, cu calitti alese ; pru-
www.dacoromanica.ro
dent dornic de progres ; ptruns de ideia neamului su de
menirea sa, ne gseste 1904.
Ne considerm mndri ca romni, ca descendenti ai legiunilor
romane.
Nu am demeritat cursul secolilor de la patria mum. Putem
zice noi :
Roma Rediviva !
DR. C. I. ISTRATI.
23 Octombrie 1904.

FURTUN A
- -
bolla
rai
,codru sboru-i supune
de Crai.
Prin de
Cu de jar
Ea apland
stejar.

Prin cea din

din
Cobor
murmur
nourii trece luna

ochii 'mi se'nneacd de

codru o se'ndoaie,
poartd frunze.-.. prag
Un chip cu ochi se ivefte
Ah, mi-ar de drag.
(1865-1869). M. EMINESCU.
www.dacoromanica.ro
 $tefan Grecianu, revenit el
al Expozitiei Agrare pe rand urmatoarele functiuni:
de astazi, este nascut la Sep- Substitut la Tribunalul criminali-
tembre 19 in casa din cese de Ilfov, Procuror la
Bucuresti. El a fost unicul al Tribunal; apoi supleant, Proeuror
Aga Dimitrie Grecianu, la sectia II judecator la
proprietarul de la Grecii de sus, ce, la anul 1859
din judetul al Elenei Aprilie, a fost ales Camera
colae gislativa deputat al primului
Studiile supt ochii Colegiu al marilor proprietati din
casa judetul la
alesi : Genilie an, fu numit prefect al Dis-
trictului Prahova, In Ca-
ea deputat de
de pe acel timp legea
incompatibilitate aceste 2 si-
tuatiuni nu exista.
de la 1866 acum,
a fost alternativ ea senator al j
Prahova 7 legislaturi
ea deputat al aeeluiasi
3 altele ; si ca Consilier judetean
de Prahova asemenea de 3 ori.
Ca senator deputat 1867
1872, luerarilor sale
portului datoreaza
Sterna a Patriei
D. D. Grecianu. Tot ca senator, 1889 Mar-
tie 14, urma i
ea altii, pentru studiul limbelor tiunei sale cunoscute, s'a votul
streine, la de 18 ani, unanim al Senatului pentru
iar apoi a fost trimis eu larea actualei a Tronalui
guvernor la Paris unde 'si-a tre-
bacalaureatul a stat la Predilectia sa in studii
ineeputul anului 1848, tur- a fost pentru
din Franta pierderea Cronologie por-
parintelui to't atunci o avea nu numai din
a de Drept Mentorul din frageda
si a sa mama Genilie, profesa el ace-
spre a leasi acei
de sforile de mosii ce vestita de la
de la si din iubitul lui
rate de www.dacoromanica.ro
amenintatoare. tata dorise indrumeze mai
162, CALENDARUL

osebire spre _aceste in spe- cietatea gricol din Craiova ale

cial, precum multi ai congrese expozitii sunt
neamului Grecianildr chiar ai memoria tutulor acelora
din veacuri spre cari au mersul desvoltarei
sele de s simtise aple- noastre economice.
cati. El este autor al mai multor 1898 gsim o petitie
uvrage in directiune. ministerului de interne prin care
Ca agricultor, el neobosit s'a in scopul de a impiedica emigra-
format prin studii si rea a 50 trani din
exploatnd mosiilor sale muna Poiana din judetul Dolj in
regie a fost mai Bulgaria 200 pogoane din
sunat dusman al sistemului de proprietatea sa in mod
rendare. Mijloacele de productiune gratuit, deci 4 pogoane de
le-a incetul dar loeuitor, inlesniri de pro-
gratie prudentel cente pentru vite instrumente
a ajuns ca produca grne de o agricole, lemne gratis de
calitate care pot rivaliza ori scutiri pe 5 ani de erbrit.
care altele ce pot produce prin
cultura cea mare sau
La 10 Mai 1889 Stefan D. Gre-
cianu a fost numit ofiter al Stelei
Romniei ; la 22 Mai 1893,
dor al Coroanei Romniei la 30
Decembre 1899, comandor al Stelei
Este al Geo-
grafice si al Societ4ei Istdrice din
la
1838 Decembrie in Trgu-Jiu.
liceele din
Sft.
2 ani de drept in si-a
minat la faculiatea din D.
Paris.
tutors a debutat ca avo-
cat intrnd apoi in magistraturd Tot acest vedem
a percurs gradele hierrhice din du-si asupra sa oferind timp de
parchetul de Dolj la 1871 pro- 5 ani 200 lei lunar lui Lucian
curor la Curtea de Apel din Bu- Oradea-
apoi procuror general Mare, prigonit de guvernul
de Curt unde demisi- ghiar pentru sentimentele-i
1881 si intrnd ca
politiod devine deputat, senator la facultatea de drept din Viena.
mai multe rnduri vice-pre- Acum 4 ani initiativa fondrii
sedinte al Camerei Senatului, Agrare
care timp a luptat pentru tutele societatii si luna
inamovibilitatea magistraturei. Ca embre 1900 pune basele acestei
fapte caracteristice gOsim un cu un numr de 17 mein-
azil de orfani si infirmi eu numele senatori mari proprietari,
de si General anume : St. Grecianu, I. Alec-
casele ale aces- sandrescu, N. Mihail, CoL
tor doi frati, primriei G. Cuza, N, Cesianu,
Targu-Jiu acest scop. I., Stoianescu C., si altii.
i884 www.dacoromanica.ro
vedem fondnd So- luna Martie 1904 in se-
 CALENDARUL 163

comitetului cnd decide ti- St. la

nerea exp. soc. Agrare vedern 1856, R.-Vdlcea). stu-
oferind C. Mihail, diile la Paris. Diplomat al
Alexandrescu, lei de de la Grignon
Poenaru Borde primele
stime ce trebuiau pentru plata
crarilor.
Nu sunt 2 ani de cnd agitatiunea
israelitilor Bernhard Lazar si
intrunirile din tara
Di strmtoare ne mai pome-
nit de 175 milioane,
propuse societatea Agrara aco-
perire,a acestei datorii prin
punnd personal o
la guvernului.
apelul ministru de
culte ce voia a veni in ajutorul
agriculturei micii industrii
o de
comuna Sopot Dolj
zestrand'o eu si tot felul D. Alexandrescu.
de unelte ofera
toate sale 40 (Franta). Mare proprietar. Membru
goane pentru facerea de fondtor secretar generial al
scoli agricole. Agrare-. al Expozitiei
Am avut ocasiunea tot tre- Agrare. inspector Domenial,
cut la expositia ministerului de fost senator al col. I al judetului
Culte la a Agrarienilor din Romanati 1899 a sustinut
admira produsele in sedinta de la 8 Martie 1900 in-
scoalelor din Liiceni (Romanati)
Sopot ; ca
al delegatiei Comitetului executiv
ca expogitiei agrare
-vedem la inaugurarea
ziva de 27 secundat de
N. St.
delegatiei, d-nu Toroceanu
inginer director inaugurand'o
de veneratul
dinte Agrare, d-nul
tefan Greceanu. Pentru diferitele
merite ale sale a obtinut: Steaua
in de
Coroana ca mare ofiter, precum
medalie de aur de pentru
serviciul adus Nicolae St. Cesianu.
N. Alexandrescu. - Este
nscut in Bucuresti la 3
1835, fost deputat fost senator troducerea economiilor budgeful
mai multe rnduri. Vice-prese- statului. prin articolele
linte al Agrare a mari- sale. revista prin
proprietari. D-sa a contribuit diferite brosuri asupra or
pentru reusita expositiei att economize precum :
si raselor noastre de vite ; organiza-
www.dacoromanica.ro
164 CALENDARUL

rea agricol; Fizio- funcfionari, temelia acestei

logia cultura Sindica- o aceia care stau la
tele A'gricole, casele de Credit muncesc cu holdele
agricol mutual. dau vii de prin
A. - D-1 Nicolae prejur de cultive ei
Anton Cincu s'a la 13 mai si mai
bruarie 1863 Tecuci. coalele Fumul mirosul ce se
primare si liceul le-a din brazda resturnata
'stitutele Unite din omului iubire de
al unei familii de de face totdeauna gata
cultori harnici d. Cincu s'a ocupat de sacrificii.
apoi alaturi de de E mare lucru ca proprietarii
mosiilor La 1888 nostri cultive mosiile.
trecut la mosia Diocheti (Dra- acestor proprietari a
a facut agricultura intrat d. Niculae A. Cincu de
la 20 de si
Desi suntem mereu cali- cu spor
Pentru instructia sa proprie el
a o multime de
astfel cunoaste Eu-
ropa puncte insemnate din Asia,
Africa si din Statele Unite ale
Americei de Nord.
A fost consilier judetean
tru inaintarea agriculturei
Observatoare de Meteoro,-
logie, unul la (judetu1
Covurlui), pe mosia sa, altul la
Tecuci pe care l'a Institu-
tului Meteorologic al statului. A
fost si este membru al
industriale, e unul din
intemeietorii Agrare
D. A. Cincu.
a contribuit mult la reusita Expo-
sitiunii Agrare din acest
Este al
de agricola - prea Agricultor pasionat bun
din proprietarii de - acesta este d. Niculae A. Cincu.
mosii se ei de ele. Grigore G. Cantacnzino,
Cei mai multi le dau in si lui mai mare proprietar din
astfel ei, nici arendasul primele
nu mai au nu mai pot Berlin, studiile univer-
dragoste pentru un care sitare, dreptul
trebue a fi nanciare econornice, care s'a
satisface specializat Ja Paris.
silor si viata a proprieta- s'a apucat de agri-
rului de categorie. introducand pentru prima
Inteo ca a irigatii diferite
de a alerga culturi
libere, avocatura, S'a distins ea deputat prin
sau parisiana, ar face si ultimii
foarte bine ani prin
s'ar pune cu vorbind
inteligenta pe munca despre chestiile econornice, cele
pului, de geaba, ar fi foarte mai importante.
www.dacoromanica.ro
avocati, doctori a vorbit la Congresul
 CALENDARTJL 165

despre ameliorarea micei

conferinta foarte
Seriozitatea argumen-
-Constantin I.
1849, a absolvit stu-
Franta, a fost voluntar la
tatiei numeroasele date statis- regimentul 3 de
tice dovedind tot o independentei din 1877-1878
o conceptiune care M. S. Regele deco-
asupra nevoilor a rat medalia Virtutea
A mai vorbit ocazii Fost senator in anii si 1899
spre organizarea exportului ca reprezentant al colegiului I din
Arges. Fost presedinte al
consiliului judetean din Arges.
mandor al Coroanei, al ste-
lei. Actualmente comi-
tetul Societatei Agrare.
Constantin
1846. terminarea studielor
s'a de clvenind
unul dintre cei mai distinsi prac-
ticieni.
Cu ocazia expozitiei Agrare a
obtinut de aur pentru

D. Gr. G. Cantacuzino.

despre reglementarea porturilor

noastre, despre exportul de vite,
despre .pericolele unei Case
rale, in a fost unul din
mai aprigi operatori ai
culturei la votarea vamal
a contribuit foarte prin

D. C.

ameliorarea raselor, special cea

Fost deputat 1876, fost sena-
tor, prefect in multe
duri. Actualmente Presedintele
Centrale Agricole.
in comitetul' societatei
Agrare. Mare proprietar jud.
Mehedinti Teleorman.
D. C. Bucuresti la
N. - in
drept de la din
articolele si conferintele sale la Parie elev de
concesiunilor de Hautes Etudes. Paris.' Fost
Ministru de finante. vocat-consiliu al de
www.dacoromanica.ro
166 CALENARUL MINERVEI

rasboiu. Fost avocat al Statului constituesc in capitalurile

pe Ministerul Agri- interinediul
culturei, Industriei, Comerciului de asigurare, care e d.
Domeniilor. Membru comitetul au cumparat mosii
Agrare delegatul de peste mii de pogoane in va-
tetului pentru administrarea loare de peste 30 milioane. Mare
a Expositiei. partizan al cadastrului sis-
Cunoscut prin energica temul actului Torrens.
a art. 7 constitutie, privjtor la acum titlul principalelor
dispositiunea ca sale opere:
numai Romnilor nu 1) politica va-
pe strainilor, ; cuvinte asupra poli-
att instantelor ticei noastre vamale de la
azi asupra viitoarei noastre
politici vamale ; Agricultura
Indust. ; 3)
; 4) 0 -repartitie' a
mai 5) damentul drep-
tului de 6) Cauzele
;
progresului scial criteriul
terveutionismului ; 7) Contentio-
sul administrativ ; 8) Contentiosul
administrativ si art. 130 din
9) global pe
; Un de
rur. ; 11) Anarhismul ; 12) Art. 7
par. art. 9 din constitutie ;
nevoile economiei;
14) Viitoarea
D. Dumitru N. Eduard
la 15 1860. A fcut
cu privire la cele mai cele-
bre procese materie,
in discursurile sale publice,
in intrunirile congresele
agrarienilor. S'a remarcat prin
multe discursuri brosuri in care
preciseaza doctrina politica
ce aduce agriculture,i
o protejare a industrii-
mari factice in
protejarea agriculturei, a
agricole, casnice
nier. A un studiu asupra
societtilor cooperative asupra
contenciosului administrativ prin
care cea mai D. Eduard
care trebuie se dea
industriilor este arbi-
toariului administrativ, privitor la Paris in
secunda
ele prin organisarea unui conten- apoi la Universitate.
Barbe,
cios Mare al Proprietar agricultor.
nurilor de www.dacoromanica.ro
ce se re- Fost ajutor primar al
 CALENDARUL

lui primar al comunei rurale Comandor al ordinului Stanislav,

i consilier ju- al ordinului Medjidia, al ordinului
detean de Fost si actual con- Coroana Italiei, al ordinului Ta-
silier judetean de V Se cova, al ordinului civil
toate chestiunile economice (Bulgaria), Cavaler al stelei
in special cu aceea a exportului mniei, etc.
nostru de carne. loan G.
Actualmente deputat al col. II cut la Licentiat
de Vaslui. drept, advocat. Mare proprietar.
Membru comitetul Autor al mai multor juri-
Agrare. Presedintele dice. Presedinte al consiliului de
a mai multor administratie al de
alte societAti economice.
Constautiu N. Mihail. Din
(Fotografia s'a trziu).
Si-a studiile
s'a malt studiu-
lui agricol. diploma de
la academia Agricol din Hochen-
heim- Germania. in
a a lucra sistematic
siile sale, introducnd instrumen-
tele agricole Este
unul din cei mai mari proprietari
agricultori din jud.
comitetul
Agrar al Expozitiei.
Nichita
Cmpu-lung studiile
D. G. Poianaru-Bordea.

salt artificial si de ceramica.

bru al mai multor finan-
ciare. In timp de ani
1876) a fost magistrat. Demisio-
nnd, intrat in ales
in si reales de acelas
legiu, necontenit de atunci
Ca deputat a votat pentru
clararea proclama-
rea independentei
pentru revizuirea constitutiunei, -
largirea colegiilor ele
torale.
D. Dr. Nichita Andriteanu. A fost printre denutatii retrasi
in Aprilie 1895 din ca pro-
medicale la facultatea din Paris. testare contra legei minelor. D-sa
Fost medic armat de face parte din executiv
maior. Fost membru consiliul al national-liberal.
de salubritate Vice-presedinte Camerei
Capitalei medic primar al spi- putatilor. comitetul
talulu Brncovenesc.
Membru SocietAtii in ,judetul de o
Agrare. mare popularitate la care
www.dacoromanica.ro
 168 CALENARUL

dreptul jertfele In timpul cariere fru-

rate ce a depus facut in folosul moase d. Contra-Amiral Urseanu,
judetului a fost decorat : Me-
Contra-Amiral Urseanu. dalia ;
in Bucuresti la anul 1848. Medalia comemorativa ;
- Dupa ce a facut studiile sale in trecerea al
liceul Sf. si scoala Stelei Romniei, comandor
din Bucuresti fu trimis in Franta roanei Romniei, Mare al
se pe din Mare de
Borda, apoi pe vasul de apli- Danebrog din Danemarca, Mare
catiune ofiter al ordinului Medjidia din
Reintors a parte Turcia, Agvila rosie cl. II-a Ger-
din 1877-78. ter- maniei, Coroana fer cl. II-a
minarea razboiului a fost trimis in a Austriei. Actualmente membru
consiliu de administratie al
cei Agricole, comitetul
Agrare, la mai
multe alte etc.

George Mathei Can-

tacuzino. in Saxonia, ora-
Dresda, in 1840.
terminarea studiilor,

Contra Amiral Urseanu.

Euglitera a suprave-
ghia constructia mai multor bas-
timente comandate de guvernul
la diferite sautiere din
Londra.
La reintoarcerea sa in e
comandant al unuia din
aceste bastimente Mircea care
face primile escursiuni marea Principele George Mathei Cantaeuzino.
Mediterana.
La inagurarea canalului de la
Kiel a fost insarcinat cu comanda cute in Rusia, oraul Odessa, s'a
diviziunei trimise reprezinte ocupat agricultura pe mosia
marina la acele (Covurlui) timp
Director al marinei din Minis- de 37 ani, petrecand 7 ani
rul de Inspector general departate. Pyria, Palestina;
al Navigrtiunei Porturilor este Egypet, Tunisia, Algeria. Hispania,
Contra-Amiral la anal 1898, Rusia.
r ani in trece in

www.dacoromanica.ro
 MINERVEI" 169

DOCTORUL C. L

la Roman in 1850, din- La Paris a cu asi-

tr'o familie trecut duitate laboratorul marelui chi-
istoric, Doctorul C. I. Istrati, mist acela al Institu-
primele studii liceale la Iasi; tului de sub directiunea savantului
pe universitare la chimist Schutzenberger.
obtinnd 1877 titlul de doctor torul cel mai binevoitor,
tratnd Despre luarea licentei, a fost savantul chi-
(chestiune mist Friedel, care i-a purtat o
ce atunci era foarte mult constant& A auditat
Intre anii 1879-1883 a fost me- apoi cursurile savante ale lui Ber-
dic al spitalelor Eforiei vara la thelot M. la conserva-
Sinaia, care timp a contribuit torul de arte meserii.
la
stabilimentu- du-se
lui de la 1885,
rapie, pe care vacan-
l'a condus de
timp a func- de pe
tionat ca me- cultatea de
dic. In timpul din
acestor din
printre tatului
pic&turi,a estru Davila.
serie de In 1887,
ticole de igie- ma unui
n lucit concurs. a
trecut la
Elev distins tatea de stiinte
al Doctorului ca profesor de
Davila, care ii chimia
rea studiului pe care o ilus-
chimiei, a fost ast-
autorisat a des- zi.Secondat de
chide la fa cul- un stoc de e-
tatea de levi asidui si
cin din Capi- pasionati pen-
1879, C. Istrati. tru munca
un curs liber de labo-
de chimie la 1880 rator a organisat primul laborator
a profesor suplinitor de chi- de chimie modern, asemenea mare-
mia la de farma- laboratoare
cie. In 1882 gsim la Paris, In tirnpul cercethrilor sale de
turi de sotia sa urmnd borator, dela 1884-1889, a
dela perit Franceinele substante
Sorbona, obtinnd 1883 di- rante remarcabile, care au obtinut
ploma de licentiat la un mare la congresul de chi-
1885 doctoratul tra- mie dela Paris 1889-congresla care
tnd remarcabil& asupra a fost ales Vice-Presedinte
Etil-Benzinelor-clorate asupra care ocasiune i s'a meda-
tor-va observatiuni relative la lia de aur Palmele de al
- tul de ebulitiune seria Instructiunei publice din Franta.
www.dacoromanica.ro
170 CALENDARUL

In laboratorul de chimie or- a ocupat o serie de

a continuat lucrarile asupra nalte Membru consiliul sa-
sintezelor organice, de nitar superior, care calitate a
loare, care au fost publicate mai primele rapoarte asupra sta-
multe Buletinul socie- tiunilor noastre balneare ; Inspec-
chimice din tor al secundar,
Prea numeroase sunt le care calitate a contribuit mult la
stiintifice ale Doctorului C. I. reorganisarea
trati pentru a putea fi cundar ; Decan al faculttei de
toate incercare ; Deputat Ministru de lu-
biografica... Ca scriitor publice, de culte instruc-
numele lui e cunoscut tutulor Aca- 1899-1900.
demiilor. Ca chimist distins a par- calitate de Secretar
ticipat aproape la toate congresele de stiinte a
internationale de chimie. In 1900, miscarea
ocasiunea marei Expozitiuni spre modestie progres...
franceze, expus in Pavilionul Membru Academiei
o substanta extrem de corespondent al acade-
Fridelinau corp ternar, miei de din Paris ;
care de Cerina bru al mai multor
canaliculele ale plutei ; Scriitor elu-
pe care a isolat'o multe puncte important&
o minutioasa de din istoria in ;
laborator. Cu ocaziune, si Savant o activitate prodigioasd;
pentru deosebit Chimist distins, inzestrat o mare
de interesanta descoperire, putere de energie ;
nul Republicei Franceze. - vator reorganisator, Doctorul
ferit Crucea de al Istrati, personalitate
nei de valoare istoria stiintelor si
Printre sale didactice: o glorie istoria civi-
Cursul e de chimie organica, lizatiunei si a renaste-
a premiat de Academia Ro- rei romanizmului...
tradus frantuzeste de Trebue adaog a cam-
d. Adam, profesor la liceul din pania independentei, i s'a
Charleville, o frumoas pre- .dat la August virtutea
de chimist francez aur.
Fridel. lucrare e una din Fie aceasta
cele mai perfecte didactice binele
ale timpului. al Patriei - s
In lunga sa activitate tutulor...

DUTE

- Ai gsit
-- Du-te,s'audu-tedus dracului....
;
ei,
un
duc s pe eu!...
www.dacoromanica.ro(Din
 CALE RUL 171

AL. CIURCU
Cariera lui Alexandru Ciurcu a fost din cele mai agitate.
Necnlae Ciurcu, originar din Brasov, se stabili pe la
in exploata vaste printre cari de la
portile Bucurestiului. La 1848 el e nevoit se exileze
silor, ca alti patrioti, sa-si toate pe care
le avea in din cauza active pe care o luase la
carea revolutionara. Logodit o d-soara Polixenia
a trebuit ca familia ei cu chirvane la Sibiu
spre a serba acolo Transilvania N. Ciurcu cumpara propri-
etatea cu de posterit,
multe domenii intre Sibiu, precum fabrica de de
Arpas.si nu se reintoarse
1856, peste 8 ani, se lar
de exploatand diferite mosii,printre
cari pe atunci proprietate a fostului
Domn Caimacan Al. N. Ciurcu
acum in tara cu 3 copii, un baiat 2 fete
astfel se ca Al. Ciurcu nascut
1854 in Transilvania pe proprietatea tatalui
ercaia, bucuresteana din cu
drepturi
primare le-a facut Al. Ciurcu in Bu-
cele secundare la Brasov, parte la
gimnasiul parte la catolic,
luat bacalaureatul. timpul vacantelor Al.
conducea de copil exploatarea
parintesti din Transilvania, dobandind
astfel o mare tot ce eco- Al.
nomia De o constitutie si de un
temperament vioiu, el se esercitase toate
sporturile si se dedea adesea la escentricitati, care nu odata
viata in pericol.
A. urmat apoi de 3 ani cursurile de drept din Viena,
de din cauze familiare, trebuif sa reintoarca 1876
fara a le .putea O. mare lovise
epoca : el perdu sora sa -mare Adela, abia ani,
dupa d. Theodor din iar curand aceia
espirara bratele sale copilasi ai defunctei.
Abia venit in Al. ca colaborator la
cu d. Dim. A. Laurian cu regretatul G. C. Can-
tauzino. La trecerea Rusilor acest ziar inceteaza si
intra ca colaborator la unde sta patru cu o intrerupere
de timpul razboiului, de trecerea de
armata pana la Plevnei. acest interval Al.
Ciurcu fundase cu Emil Galli ziarul l'Orient pe Galli con
fectioneze ziarul la BucureSti el se duse de de
ziarul cu depesi corespondente interesante,
nu exista alt corespondent de lupta.
Dupa Plevnei, Ciurcu reia ocupatiunile
a colabora la ziarul vreme,
titlul a cela de Roumaine. Tot vremea
aceasta a fost corespondent al ziarelor
www.dacoromanica.ro Freie din Viena si
172 CALENDARUL

Augsburger Allgemeine Zeitung al biuroului Wolff din

La 1881 Al. Ciurcu vara primara, d-soara Speranta
Khirilov.
Retraganduse de la Ciurcu devoteaza totul ziarului
l'Independance Roumaine, un mare secundat de Emil
Galli, care era un priceput gazetar un neobosit.
Cine va spri istoria ziaristicei va trebui de
hotaratoare pe care l'Independance Roumaine a avut'o asupra
transformarii technice a gazetariei in prin introducerea
feritelor rubrici si prin varietatea subiectelor, care atunci nu
existau pressa
La 1882 l'Indpendanee Roumaine, Creditul Funciar Rural de
oare-cari neregularitati Al. Ciurcu declarandu-se de autor al acestor
toata spre a sa pe
Emil Galli, care, ca strein, se temea de expulzare, Creditul facu lui
Ciurcu un proces care a memorabil in analele noastre judiciare.
Voind o sigura, cea-ce nu era pe atunci,
magistratura nu era inamovibila. Creditul nu se conform
Constitutiei, juriului, ci tribunalelor ordinare, sub cere
nici o 'penalitate, ci numai daune-interese.
randurile
opozitiei, ci printre toti la libertatea presei. Pentru
C. A. Roseti se pe guvernul liberal. Procesul ziarului
Roumaine, se transforma mare proces politic, 24
avocati cei mai membrii ai de Ilfov se ofe-
a pleda causa libertatii presii. Erau'printre M.
ceanu, Dim. Bratianu, G. Vernescu, Al. Lahovari, C. Boerescu,
G. Danieleanu, Gr. Paucescu, etc. timp de 3 zile se dinaintea
Tribunalului de Ilfov declinatoriul de dovedindu-se nu
poate statua asupra daunelor de a se stabili exista
sau nu delict judecarea presa nu poate
de juratilor.
Tribunalul se declara ; retrasera
a discuta fondul si Ciurcu fu condamnat la 20,000 lei civile.
In apel lucrurile se petrecura tot ast-fel, Curtea de Casatie,
sub primului presedinte Al. Cretescu, cassa
ca procesul e de competinta Curtii jurati, d'inaintea
Creditul de a se mai prezinta.
victorie fu printr'un mare chet dat de Ciurcu la
otelul (azi otel Continental) tutulor aparatorilor presei
la care lua parte C. A. Rosetti. Studentii organizara ocazie
o mare manifestare pe piata Teatrului delegatii admisi in sala
banchetului, rostira discursuri la care raspunsera C-. A.
Rosetti, Al. Lkhovari
Epilogul acestui a fost la ultima modificare a Constitutiei,
s'a introdus art. la libertatea prjsei aliniatul care stabileste
in materie de de presa chiar cuantumul daunelor se
de jurati, nu de Aceasta modificare s'a staruinta
lui C. A. Rosetti, care ameninta a combate guvernul pe fata daca nu
nu i se va admite propunerea.
Libertatea presei s'a ales din acest proces, Galli
Ciurcu luat o pedeapsa mai mare condamnarea
20.000 lei, ambii expulzati din vara
1883, d'al 'douilea in toamna anului 1885.
dupa expulzarea lui Galli,
www.dacoromanica.ro rascumpara partea lui de
proprietate a ziarului tipografiei ziarul mod asa
de stralncit 1885 ajunse la apogeul Ciurcu mai in
interval diferite alte publicatiuni in colaboratiune cu Frd.Dam,
intre altele ziarul unoristic splendid ilustrat Le Bossn, Anua-
rul La Bourse, etc.
sub lui avea o linie de pur-
tare eu totul independenta, expulzarea acestuia fu la cale in
Septembre 1885 guvernul lui Ion Bratianu, profitand de o proclamatie
revolutionara pe care tineri o peste
de care Ciurcu era eu totul ba o desaprobase
expulsa deodata acesti tineri expulsa acelasi
timp pe tatal care nu se de politica.
Expulzarea produse in la fratii de peste
nita o indignaie enorma. Meetinguri de protestare se in
tala toate orasele din Familia Ciurcu primia depesi
fletite din unghiurile Romanismului. violente se anun-
tara in Parlament, desvoltarea era
Mihail Kogalniceanu n'a putut dezvolte pe a sa in Camera de
dupa vr'o 5
de mare era fierberea guvernul desigur ar fi
zut, daca nu izbucneau complicatiunile de peste anexarea
Rumeliei Orientale de Bulgaria de sarbo-bulgar.
Ciurcu se stabili provizoriu la ziarul
lui G. Lahovari.
Dupa o de la Ciurcu se duse sotia
sa la Paris. astepta amicul asociatul Just Buisson,
care de multi la o inventie destinata a rezolva problema
navigatiunei aeriene. Ambii inventatori, unor experrente de
monstrative pe a un batel, al motor,
mentat explozibil inventat de se baza pe principiul
actiunii gazelor tenziune mare, a scurgere dintr'un recipient
puternie era dupa
Dupa mai multe pe Sena dupa ce o comisiune
care asistase la o libera inventatorilor un certificat din
cele mai magulitoare, al contele d'Hrisson, fostul
de ordonanta al generalului Trochu in timpul asediului Parisului, mij-
pe d. Edmond Blanc, cunoscutul coproprietar al jocurilor
din Monaco, principele Roland Bonaparte, ca dea fon-
durile construirii balonului a motoarelor.
D. Blanc, ce la o experienta, de acord
asupra tutulor ditiunilor unei era gata numere un
prim acompt de 500.000 franci, inventatorii comisera a'l
pofti - el sa fi
aparat de demonstratiune mult mai
la experimentarea
imai complicat
nou
cele experimentate atunci, dar care din nefericire era defectuos.
In zina experientei pe Sena, la un moment dat, ne mai putandu-se
rhanevra robinetul prin care se da drum conti-
a se produce prin explozibilului, presiunea
peste puterea de a generatorului care
rama batelul, Sena pe Buisson, pe Ciurcu pe un baiat
care Buisson si tanarul Ciurcu
de asfixiat de gazuri, fu de apa a
lui (era in 16 Decembre, pe un ger mare) putu sa scape
Dupa aceasta nenorocire Ciurcu mai fu tradus innaintea Tribuna-
lului de Sena, sub acuzatiunea de omor prin
www.dacoromanica.ro dupa
 174 CALENDARUL

o frumoasa pledoarie ce atrase aplausele intregului al Senei,

se gramadise sala de audient, fu achitat
presedintelui Tribunalului.
Toata peresa parisiana aduse aceasta ocazie laude compatriotului
Ciurcu nu se descuraja alt batel, alte modificate
prfectionate, noui brevete Europa State le-Unite ale
Americei continua timp de doi De asta-
el le Pulbereria Statului d la Sevran-Livry, langa
Paris, dupa ce Ministerul de razboi deschise un credit in acest scop
pe Sarrau, membra al Institului Paul Vieille,
ventatorul prafului fara experfentele. Rezultatul
satisfacator raportul acestor doi savanti accidentul de
la 16 Decembre 1886 era ceva ci datorit
tatii aparatelor, ceea ce nu valoarea inventiei.
Pe acestui raport Ciurcu gaseste din non
mijlocirea principelui de Sagan toate astea el lasa balta inven-
tiun,ea. Ar fi prea explica toate cauzele, cea mai
pala e : Ciurcu initiativa participarii Romniei
Expozitia Universala din 1889, dupa ce va constitai
mitet va preda pe obtinuse de directia
numele personal, va putea se ocupe din nou de
Dar toata povara acestei spinarea sa,
se de la de mari se
staruinta sa intreprinderea va face fiasco de vreme ce
el angajase cinstea sale, nu s'a mai dat n'a asigurat
a sectiei romne de la Expozitie.
la n'a mai putut timp de aproape 2
se de alt-ceva a fost neglijeze,
ventia, tot se va putea ocupa de ea
Dar succesul expozitii a fost mai de toate
rile. E spunem ca de luni presa s'a oca-
pat modul cel mai elogios, birtul din rue du
Caire era de intrunire al tutulor celebritatilor, al celor mai
nalti al celor mai mari financiari, al celor mai ilustri scrii-
tori, poeti, compositori, barbati ca fosta Regina
a Spaniei, ducele d'Aumale, lord-mairul
etc. venian sa prnzeasca la birtul roman si se dilecteze la acordu-
lautarilor nostri,
birtul roman a contribuit poate att razboiul- ruso-romno-turc
a face strainatate numele de Roman.
Doui ani din viata sa o considerabila consacra Al. Ciurca
acestei expozitii, dar sacrificiul cel mai mare fu neglijarea inventiei sale.
cinci de la expulzarea sa toate interesele sale din
. avea numeroase procese, parasite, el a
trebuit se tara spre a pune regula afacerile sale
prins angrenajul ocupatiunilr de tot a trecut zi peste
sa se mai poata ocupa de inventia att de pretioasa
viitor de mare.
Intors in in 1890, dupa ce Camera si Senatul recunoscura
litatea de aceiasi zi, urma raporturi din cele mai
i se directia ziarului Timpul, pe care '1 conduse 10
ani talent si cu multa demnitate. In acest interval a fost
sub partidul conservator de la 1891 prim-ajutr de al Capitalci,
care demnitate s'a distins ca un muncitor neobosit, un excelent
www.dacoromanica.ro
 CALENDAIIL MINERVEI 175

al nevoilor orasului, un organizator un administra-

tor luminat.
La a doua venire a conservatorilor la putere a fost ales deputat al
dar, nu din ce a avut o atitudine tot
n'a luat cuvntul de ct in doua ocaziuni : ca pro-
votarea romne prin buletinuri de liste,
spre a face mai votare a doua spre a
tine, unei sindicatului
ziaristilor, al presedinte era e astzi, ca morala.
De o vreme Al. Ciurcu nu mai face militantg, ci se
mai ales de chestiuni economice, scriind in reviste speciale. Au fost
foarte remarcate Convorbirile economice pe care le-a publicat acum
ctiva ani ele mult asupra direc-
ce a se da de ctva timp rural desvol-
trii agriculturei genere.
Nu mai putin a avut studiul asupra de nutret
conferinta pe care a la Congresul agrar asupra vi-,
Magistralul memorin asupra rezolutiunilor Congresului, prezintat
Societatea Regelui Corpurilor Legiuitoare, este tot opera sa.
Dar Al. Ciurcu nu se a face teorie, pune
ideile sfaturile pe care le prin La 19 kilometri de Bucu-
esti, pe malul pitoresc al Argesului, a o
toate foarte a dat deja frumoase
tate. vr'o 60 neamuri de porumb, mai ales din seminte
importate din America, 24 neamuri de cartofi, o mare multime de
plante industriale nutret, vie, arbori roditori
foarte frumoase. Anul trecut produsele sale au medalia de aur
la expozitia din si la expozitia pentru
tarea A.nul acesta, pe o foarte remarcabilg colectie de
porumburi de diferite plante de nutret, a expus la agrar
trei produsi de dnsul cari stors admiratia vizitatorilor
cari au fost de Stat pentru reproductie, o
taur un vitel de rasa Simmenthal, de frumusetea si niste
de vngtoare pur-snge.
e membru al Agrare membru in
al expozitiei ; asemenea e secretar al Soc: centrale agricole.
a stat la Paris a colaborat la ziarul Figaro.
de a termina aceast biografica vom
timpul exilulni Al. a avut a pierde pe prima sa
sotie la Asni6res, Paris. De la sotie are Adela,
care a luat Franta brevetul superior institutoare care pe
totul superioarg un talent rar, cele mai
nobile insusiri e un model de si de distinctiune.
La sa, a o doui lipsiti
de mijloace de Al. a luat de sotie lui
son, care are fete Florica a crescut pe
lui Buisson ca copii Cel mai mare, Roland, acest
an voluntariatul in 2 de ca bacalaureat, eel d'al doilea
Alexaudru, o de agricultura din Franta. Singurul
biliat, Radu, pe care l'a Al. este ingropat Wiirzburg
(Bavaria). a sucombat la de patru ani, in urma ope-
ratiuni. pierdere a deprimat mult
Al. Ciurcu a pierdut pe in 1890, iar pe mama sa, care e
personificate, in 1898.
www.dacoromanica.ro
176 CALENDARUL .MINERVEI

MOTIVE IN POPOR

spre
murgul bate, Stai ese luna
de-argint scot lad, sprincenat
s-i pun spate, trimit o
pornim iar Ori pe ori
vi peste plal, Ori pe nor, ori 5enin...
s'a vremea bun - Ori ?

Stai, murgule, stai ,

Murgulet, bun
'mplinesc
C'o veni vremea
ne la Modova,
Moldova cea
ne-a ca
Andra mea ta
rnurgule, hai

ST. O.

ALEARGA TRENUL...

tregul ca 5bor ca un smeu,

Intuneric, la :

Rsar scntei,
- cu spor
nor feeric.
Rsare
ce
visul
sar.

Clipesc din ochi - de

cnd
M'ascund
cnd tresar cu
Iremurnd,
nid
-- Privesc...

nu
dor prig lumi
cnd 'ntorc
torc:

- eu '5 singuric. era pentru

NATALIA

www.dacoromanica.ro
 LA
Pe malul drept al Trotusului, putin mai in de halta
un ca o apa,
ce-si
voae',pe cer
rile dese-operite.De
jur imprejur sate
magurilor.
In fund spre
noapte, dincolo de
a
racalului a-
rea codrii intone-
cati ai Berzuntului..
acestui
frumos,des-
chis un de
alergare, pe coasta
usor a
apus,
presara
albe si rari
satul Borzesti.
seana ce duce 'n
spre
toarea dela
ca, tiveste pe
sat poalele
cului. In marginea
drumului e un ratis
vechin, de pe vre-
mea de
dreapta, se
pe fruntea
san, biserica
lui,
1493 de Stefan cel
Mare ruga N. - La
sie-si si pome-
un Expositiei din
mosi spune pisania de la intrare.
Biseri,ca e in de doua de ce se
ca mari din temelie 'n spate alt me-
sprijine Pe tencuiala e
www.dacoromanica.ro zidurile
178 CALENDARUL

de bolovani neciopliti, numai pe sub ferestre se vede mai un brau

de pe de-asupra`ferestrelor un alt de
ramizi mai s'a pus in cioplirea
trei la intrare la cele patru ferestre mai mari lucrate in stil gotie.
In colo biserica e fara
pared severitatea zidurilor ei In liniile ei proportionate
ceva din sufietul drept mndru al ctitorului ei.
albi, pe de cutremur, tinda e
printr'un zid gros, care e o deschizaturd
scun'da ca la intrarea de voind ast-fel ne arate
casa Domnului, trebue cu fruntea in fund catapi-
teazma, mestrie, 'n tavanul altaralui ico-
ei rotunde ghirlande de sculpturi. In toate e un aer
o te duce ca sutele de e
sufletul acela misterios al lucrurilor cari au mult, au
Poate aici, in fata acestui altar, in in care te gsesti tu acum,
a stat ingenunchi s'a rugat pentru mntuirea neamului
Acela care n'a odihn patru-zeci apte de
de ani lungi grei de mari griji de mari pri-
mejdii te umple vre-
milor acelora de vifor cumplit de neasemnat vitejie. Te duci
gndul, ca 'ntr'o poveste, taina copilaria lui
asta si frumoas de el.
gendele, podub, de numele satelor, hri-
soavele toate amintiri scumpe din zilele lui
Te uiti te 'ntrebi : Unde-o fi oare casa care s'a
cuibul ascuns din care ridicat, ca dintr'o minune
vulturul ? Sutele de au urmele
de atunci. Dar acestea stiu, fost vzut prgul vietii,
stralucitor jucndu-se de-a
din sat. In ochii lui albastri cuminti, s'au oglindit
cuprinsului acestuia : lunca de livezile
serpuirile Trotusului, dealurile verzi soare,
acestea au trezit lui de copil sfnt dragostea de
de vitejie. A crescut mare, s'a copilul din
sabia si-a lume. Pentru norocul neamului acestui, Dum-
nezeu a pus pe fruntea lui coroana Moldovii. Cumplite
s'au de pretutindeni asupra trii lui, ci el toate a stiut
lupte ; nu numai pentru Moldovii dar pentru mntuirea
straj neadormit'a stat, cu
bratul, mai puternice mai de
vremea aceea. Trziu, dup un lung de biruinti
potriva multilor lui din toate se
strice aduse aminte drag de casa care s'a
locurile frumoase in care petrecut copilria folosindu-se de un
rstimp liniste, se din cetatea de la
aici pe biserica aceasta, la ostasii
cari s'au ales vrednici in pod de peste Garbovana
de partea cealalt a Trotusului un sat nou
mintirea vitejilor din Vrancea, puse numele Vrncenii.
Patru si mai bine au de-atunci. In asta au
multe din neamurile care s'a rzboit, multi din
semetii Crai, ce cu au pieirea lui a trii
nu mai azi hotarele pe harta neamul
tine, a stat picioare, tara ta, in tara
se www.dacoromanica.ro
azi pe toate vile, de-apururea va
gloria numelui A.
 CA.LENDARUL 179

iscusita De mai la
spune tu mosnege, -
ne-a pe veci necazul Cdnd Domni rideni pe spada,
Si vesdia de-opotriva... Sa noastra lege ;
fie dimineata frate
Ce-a a nunta, noastre frate,'
, buza arsa Urlai
tale 'nfricosate.
ta de tresareau incremenite,
cntecele noastre buiestre,
ferbe de arama
visurilor roibi pe apestre,
Tu in curcubee la ta de
Comoara Grabeau din la poene,
mai la subsuara,
In albastre. mndrei Cosdnzene.
tau vin, amurguri, praf,
fetele fecioare, Si codrul viteazul;
Cu
dimineata vin
vin
prim
cu alba
- Jar tu, fratdne, mare
Biruitor
la
fluer dorul - prin vane
lncovaindu-ti indaratnic
Nu duce calatorul... tau
de multe, - Slavite
Ne de pe noi, De
cmpia Neputincios tu, astazi -
Te adese inapoi, Te-a Imparatul.
domol te poarta Ca ta slavita,'gemem
Caci duce Si noi,
neam, ce-asteapta de
De mult, o dreapta sarbatoare. Tu, sa ne !

de
holddor de ;
care poarta
trupurilor noastre
S'o de ne
aduni apele
mutant in alta !

www.dacoromanica.ro
 DIN BUCOVINA
- 25 ANI AL

Din mndra a Bucovinei se pe zi ce

merge, semnele de romneascd. Un curent sntos a
ceput adie in Romnilor de sub oblduirea aus-
tri
pn la noi ajung cte-odat niste note discordante,
- de
o fraz mitocneascd spus oamenilor venerabili sau
ieftin - aceia, cari sunt initiati in cauz,
aprecieze pe toate acestea starea de entusiasm
Romnilor din Bucovina.
$i o despre tria in credinta :
aJunimei.
Junimea este societatemstudentilor Romni din Cernuti.
cu 25 de ani, o mn de oanieni a avut fericita idee, de a
acest focar de puteri juvenile, de vigoare entuSiasm
ideia aceasta a prins rdcini, trap suflet,
societatea poate privi cu multmire la trecutul
ei, incredere in viitor.
n'arp esclusiv studenteascd, ea este un
factor important cultural viata poporului din Bucovina,
un factor, care colaboreaz din rdsputeri dimpreund cu Asocia-
entru cultura poporului rornn din Bucovina cu
celelalte societti culturale romne la cultivarea smtului national.
Numrul respectabil de membri, cari figureazd in anuarul ultim
al societtii, ne este o mai mult, toat Buco-
vinei sprijineste adereaz la tinta nobil a Junimei.
Despre aceasta ne-am putut convinge toti aceia, cari am gr-
bit aducem prinos de societtii, venind cu dorul.
ne cunoatem fratii.
Au fost srbtori inlttoare de cnd
curi o parte din fratii notrii timpul cu
Flirt, uitndu-si, au ei o trebue s un cult
pentru ea, atunci aici, la srbrile din preajma Putnei,
ne-a fost dat vedem silinta entusiastd de-a fi ct mai
nesc tot ce este program.
este firesc, cci ce ne-am face noi, cei de sub obl-
duire ca grai ca
avem mai scump : caract.erul
In mijlocul fratilorwww.dacoromanica.ro
!

nostri am petrecut, pentru o adu-

 CALENDARUL

nati solii trirnise toate unde-i rom-

neasc nefericita Basarabie.
Au venit osfntul stindard frati din
frati de-ai din Macedonia
flacdrilor, am venit noi, din din Dacia felix, totii
cu acelasi gnd, aceiasi ne ochii srbdtorirea
muncii ogorul al Bucovinei.
putem spune din capul
locului, ne-am la ve-
trele noastre
orati de de
de bucurie, ne-a fost
rzit firn de-o mul-
sufleteasc att de
mare.
descriu festivitd-
tilor program, decursul
esecutarea ? Toate
acestea cred dispensat a
le face, ziarele noas-
tre au descrie in
rapoarte cit mai
decursul serbrilor.
voesc numai tl-
cuesc prin vorbe, bucuria pe
care au simtit-o totii.
cred, nu este
curie de toate zilele, bucuria,
pe care am sirntit-o
spre la academie,
privind feeria a
Pantazi ascultand pe ora-
tori, - la comers,
Picuralu de la Pind
ardmnesc, in
fratii bucovineni, - la
festiv cnd yedeam pe
ferneile Bucovinei cum se in-
tree frumusete cu costu-
mele
in orasul un mix-
compositum de tot-feliul O. SPXTHE. - Cioban.
de neamuri, cosmopolis de (Dup Expositiei Soc.
pra-
voslavonico-ruteand, spune un de-ai
nostri,- se mndru, pe piata principald, Casa
idee aceasta. in Casa au sediul
proape toate www.dacoromanica.ro
culturale rornnesti din Bucovina. Cine
182 CALENDARTJL

voete in atingere elita :societtii din Cer-

nuti n'are cerceteze Casa sunt lo-
calurile societtilor revistelor din Bucovina.
impresia asta de unire, de frteasc impune.
Din Casa national s'au festivittilor
Aici au fost prezentati - localul-societtii, un local aranjat
cu gust, bibliotecd bogat, reviste multe - reprezen-
tantii societtilor surori din Transilvania Macedonia.
Reprezentate au fost urmtoarele : Uniunea
din Bucureti Titu Axente, Nicu Fortunescu, Petre
Doria Radu Pancu),
Studentii drept
Bucureti, (dn.
din Viena, G.
vacovici Cercaoschi)
Petru Major din Bpes-
(Seb. Stanca Ho-
ria P. Petrescu).:
Cu bucurie nespus
am vzut representati
pe studentii macedo-
prin
G. Cica.
La festivittile, cari
au urmat, au luat parte,
in frunte cu I. P. S.
Sa Metropolitul, dr.Vla-
dimir de Repta, cu pre-
edintele Princi-
pele de Hohenlohe
nite oaspeti iubiti din
: principele
Moruzzi Alex. Leon
Ghica, cunoscuti mece-
nati, apoi zelosul secre- -
tar al Al.
rescu.
Apoi, dintre tinerii
notrii
Pucariu, care a ti-
-
(DupS un tablou al Expositiei Soc.
nut o conferent mult
austat despre Poetii
ArtisticA 1904). notrii cei tineri..
Academia - un obicei inprumutat studentii germani,
dar aplicat la noastre; ne-a. pus in uimire prin
musea tablourilor vivante, grin vorbirile de ale pre-
edintelui Soc. (d. G. Lucaci) cele ale d-lui profesor
povici (Dorul www.dacoromanica.ro presus de toate prin scena
 CALENDARUL

fermectoare, plin de emotiune, predarea steagului

din partea femeilor romnp. Femeile romne aulinut a-
rate dragostea druind Vunimei un steag tricolor de
frumuseta.
au fost cineva fericit de grandioasele fesiivale, atunci
prima linie, au fost reprezentatii societtilor. Pe dinaintea
chilor deschis orizonturi de cari ddeau
eqsist, dar nu aveau cunostint, sunt impodobite
cu atta dumnezeiascd.
Trebue se numai acela poate da seama despre
Romnii din Bucovina, care a avut norocul s se cnd-
va Bucovin, care a putut auzi
de care s'a convins de entusiasmul ce spre
cercul societgii qunimea de tot ce este
nesc nobiL

Toate mie-mi de
Ce voinic
Oi ne'nsurat
mai am trei 'n sat
copil nebotezat.
Boteza-Paq,
.Ftiu
Cum
verde
Dar iar l-oi pierde.
mai perdut
sat
trei fete
Una
Alta cisme-i
Alta gura-i

DIN BANAT.
www.dacoromanica.ro
 Li.

Incetat din viat, anul acesta 1904 in ziva de 20 Martie, dup.

un lung martiriu, numai de 38 de ani, Lucrefia Gr.
Lehliu, nscut Negoestu, o nemrginit durere familiei,
din pleca pentru vesnicie, isbind o de
nenorocire pe inginerul Gr. Lehliu, care a
imprtit de restriste ca de
bucurie pe rudele sale deo-
sebi, care o adorau ; pe numeroa-
sele sale eleve, pentru care lovi-
tura fu mai puternic cu
ct primir vestea peasteptat a
mortii vreme de ; pe
toti in care
au apreciat-o. De o blndete de
caracter fr pereche, ea s
ocupe in locul unei
adevate mame, printr'o
rupt dragoste atentiune cre
inconjura in moment,
calitate de directoare
tulni, fie ca -profesoar la
din azilul Elena Doamna .
Institutul Nou Nego-
escu pe care fundase in 1891
d. Cristu
Negoescu, prin munca neprege-
tat a acestor dou inteligente
deveni o adevrat ne-
L. Lehliu. cesitate in nostru
(Dupi particular. Tinerele generatiuni de
fete, care format sufletul, amintesc mult
miratie de bogatele care inzestrat Doamna
recloare, care o pricepere deosebit un devotament fr
preget s-si indrumeze institutul pe calea perfectiunei.
adevr, Lucretia Lehliu a crea din sa, nu un
izvor de venituri, ci a da o institutiune cultural model
din care s fetele pregtite toate care
www.dacoromanica.ro
dobesc pe o adevrat femeie. Discursurile inaugurale saude in-
 CALENDARUL iMINERVEI 185

chidere a pe care directoarea le rostea cu

asemenea idei
pentru tinere exuberante de sentimente curat
romnesti. au nobilul su au incurajat-o
mitndu-si din cele deprtate colturi ale la o
ce acum se fundase. Lucretia Lehliu realizase visul
cultural, cnd moartea o rpi in sale.
Ca profesoar de limba romneasc la din
Azilul Elena Doamna, Lucretia Lehliu a-si da seam de
de care suferea limbii materne in
lucreaz, colaborare cu trei colegi institutorf, o carte
de citire - foarte in lumea didactia un curs
plect pentru primare urbane rurale. Ministerul. Instruc-
spuse prin aprobarea bine
1899. Mai trziu in tovrsia D-nei Cleopatra Constantinescu,
prof. la Externatul No. 2 din capital, dete la iveal o carte de
citire pentru clasa I-a profesional, unica lucrare pentru
aprobat de moartea autoarei.
Lucretia Lehliu a ocupat un de intre muncitorii
pe didactic, realiznd directie o acti-
vitate luminoasd.
De un caracter foarte blajin resemnat gata s su-
ferint a rusit numai prieteni, dezarmnd sau amutind,
printeo blndete neasemuit, pe aceia cari ar fie
La inmormntarea ei fu un adevrat la cimitirul
S-tei Vineri, unde o lume nenumrat veni s pentru cea
din dat, corpul al care pleca in
firsita a vesniciei. Ea fu o de afectiune, o
sotie virtuoas dar mai presus de toate, o duioas; creia
nu i-a fost fericirea A murit atunci
mai mult trebuia incepuse privegheze
la cresterea drglasei sale copile Tinela care e portret),
pe care o la o totul (abia de
11 luni).
Dumnezeu atot-puternicia sa, poate va fi voit s o
crute de restristele acstei vieti care nu-i dat z-
reasa fericirea de ct de departe, o lu la sine intr'o
lume care dea ceea ce nu avusese pe pmnt.
Fie ca activitatea Lucretiei Lehliu slujeasc de vesnic
vie, multora care au pornit pe calea a didacticei.
Fie ca amintirea ei s fie netiitat pentru toti.
11 Oct. 1904.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI

CORESPONDENDE AMOREZI
SAU LA 1822 1832

nu am putere mai obijduit.

printeo eu de t-am doslosit,
in mine, acest amar predmet,
, Din porodul dumitale, m'am trezit pept.
Dar dumneata prin mi-ai aspru
Vrand in mine dau dopros.
: dociadarisesc,
mea nu zice de cum-ca te
ce'ti trimisesem vizavor,
din hoduLdelei mele se vedea numai amor.
Dumneata de seama opisul ce .t-am dat
Si-i un linde sufletul prea
Drept aceea eu o
T-o ahota agur
Cerand anume la otnosenia mea
eu voi da ori d-ta vei (i proci

Paraponu ce'rni facusesi, file, eu 1-am priimit

Ostoson nu ai fosmul meu mult inbit
Ti taftelis, eu oriste
Malista psihimu, spun te iubese
a'mi a-mi ?
telebirnu, esti sigur te-oi
Tipob s nu am in parigorie nu
Dar aflu tine, 'n rai cred.
Neshe de la Pendedeca, de cnd noi ne-am tot iubit
Spun last zefaimeaua telos panton te-am vndut.
Orisioras ai vrut, n'am si oftat ?
te iubese ast-fel ea si m'ai farmecat.
Polvacala 'mi pare tu te-ai
logiotatos s'ajungi ai nimerit.
duiosie, mult a m'asculta
faci schepsis, nerozii, chetalipa.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 187

STATISTICA
Ziarelor revistelor romne din 1904.

1. Actiunea, cot. An. Buc. Tip. Dor. P. Director

an lei 5
2. Actualitatea, a. I. Rosiori-de-Vede. Tip. i an lei i nr.
3. politic a. XIII. Tip. proprie. Dir. C. Mille. I an 30 ;
nr.
4. Adevitrul de ziar popular, a. I. Tip. Dir. C. Mille
an 16 lei un nr. bani.
la sate, pentru bilunar. a.
an lei nr,
6. Agrarul, cot. al proprietari a. I. Bue. M. S. Niculescu & Comp. nr.
5 bani.
7. Alarma, a. Craiova, Tip. F. an 12 lei nr.
8. nationalist; a. VII. Buzeu. Tip. Al. Georgescu. 1 an 6 nr.
9. Alarma Argesului, a. XIII. C.-Lung. Tip. G. N.
lei nr.
a. X. Giorgio, Tip. N. Pandelescu. an 5 un nr. b.
11. Balcanul, Opt. a. I. Tip. Gr. Luis. Dir. Lecanta. an lei;
nr. 20 bani.
12. Balul Presei, (24 Ian. Galati, T. Nebunelli.
Bazarul, foam a mag. de galanterie N. D. a. T.-Jiu. Tip.
Milosescu. Gratis.
14. Botosanii, national-liberal, a. V. Botosani. Tip. B. Saidmann. 1 an
10 lei; nr. bani. -
Tageblatt, ziar cot., a. XXV. tip. an 30 lei; unnr.
Bukaresti Magyar Ujsg, ziar a. Bucuresti, Tip. Bukarester Tageblatt.
an 3 lei, nr. 20 bani.
17. a. XIV. tip. G. an 8 lei.
18. Carpatii, cons. a. tip. I an 20 lei; 10 bani.
19. Conservatorul, cot. cons., a. Bucuresti, tip. Dor. P. i an 40 lei ;
nr. 10 bani.
20. Constanta, sipt., Constants, tip. Fratii Grigoriu. 1 an 10 lei;
nr. 20 bani.
21. Cronica, cot., a. IV. Boo., tip. Toma Basilescu. an 24 lei; nr. 5
22. Cronica a. tip. an lei.
Curierul Comercial, tip. N. N. Voicu. an
20 lei nr. leu.
24. Olteniei, indep. a. XIV. Craiova, tip. David I. Benvenisti.
20 lei ; t nr. 10
25. Curierul Comertului, sipt., a. I. tip, Max leu.
Curierul pol. econ. soc. literar, an. XIX. Botolani, tip. B.
Saidmann. 1 an 20 ; 1 nr. 50
27. Curierul din Moldova, sipt. pe timp. Seria tip.
H. Goldner. nr. bani.
lndustriei 'bilunar, a. XXIII.
Antonescu. an 12 lei.
29. lalomitei, a. V. tip. C. I. an
10 lei.
Dobrogea, sipt., a. V. tip. 1 14 lei;
un nr. 20
Doljul, cons., a. L tip. & an 10 lei; nr. b.
32. Dreptatea, sipt. a. I. tip. P. M. an 6 nr.10
Dreptatea, sipt., a, tip. R. & Ign. Samitca. an 10 lei; un
nr. bani.
34. Ecoul Dunirei, al inter. comerciale, a. tip. Max
Ecoul Nacedoniei, nationalist, tip.
36. Ecoul Noldovei, nationalist, a XIII. tip. an 10 lei;
nr.
37. Ecoul din zipr a. I. Craiova, tip. R. &
Ecoul Romanului, a V. tip. R. & Ign.
39. Ecoul Vrancei, cons., a. VIII. Focsani, tip. G. A. Diaconescu.
Egalitatea. semit, a. XV. Bue., tip.
41. Epoca, www.dacoromanica.ro
cons.-junirnist, a. X. Buc., tip. Universitara,.
Dir. Ill.
186 CALENDARUL MINERVEI

42. Evenimentol, cons. XII. tip7Nproprie.

43. sapt. al Dobrogei, a. I. tip. Grtgoriu.
Farul ziar jud. Constanta, a. XXIII. tip.
45. FunctionaruI, Apt.. a. tip. Dor. P. Cucu.
46. ziar cot a. tip. proprie.
47. Gazeta Craiovei. de ori a. XXXLV. tip. R. &
Samitca
Gazeta de a. ? tip.
de a. ? tip.
Ialomitei, a. VIII. tip. Gazeta
51. Gazeta Moldovei, a. II, Iliescu & Grossu.
52. de a. XXVI. tip.
53. Teranilor, p. sateni, a. XI. tip. Al. Valescu.
54. independent, a. I. Craiova, tip. 1. Benvenisti.
a. Ploesti, tip. Democratul..
cot. lib., a. XXVIII.
57. Independenta a. I. tip. Vorvoreanu.
58. Iris, grecese. a tip.
Liberalul, ziar a. tip. Iliescu & Grossu.
bilunar, ?
Libertatem industrial a tip. Al. Codreanu.
62. , a. Alexandria, tip. C. Georgescu.
Lumina. ziar Opt., a. VII. tip.
poporului, apt.. a. 1. Focsani, Diaconescu.
65. Luptatorul cons. slpt., a. III. R.-Sarat, tip. ?
66. silpt. cons., a. I. T.-Severin, tip. L. I.
67. Meseriasul al Club. rneseriailor, a. V. tip.
1 numlr ziar socialist. tip.
69. al portului, cotid., a. P. M.
Mercurul popular a. XVI. tip.
71. Mach. Com. Bucuresti, adm., 5514., a. XXIX. tip. Clemente..
72. Moult. Buzeu. a. tip. Al. Georgescu.
73. Monit. admin. a. XXXV. Macavei.
74. Monit. ziar admin. tip. C. I.
75. Arges, admin. 2 sapt., a. XVII. tip. Radulescu.
76. Covurlui, 2 pe slpt., a XV. tip. I. Schenk.
77. Jud. Targoviste, tip.
Monit. Dolj, admin. XXIII. Rel. & Samitca.
Mehedinti, a. XIII. T.-Severin, tip. & Ign.
a. IV. Slatina, tip. C. Constautinescu.
St. 2 pe XIII..Caracal, tip. I. Petrescu.
Jud. admin., tip. Judetului.
Vaslui, a. VI. Vaslui, tip. G. Onceanu.
Monit. al corn. Constanta, VI. Constanta, tip.
Monit. Of. al corn. adm., a. tip. Sateanuluis.
Munca, a. tip. i. Gologan.
Munca Poporului, ziarul a. II. tip. M. Antonescu.
Observatorul, nat.-lib., cot., a. tip.
Orfanul, tip. M. T.
so. Orientarea. ziar nat.-lib., I. Tip. Max Frankel.
Oriental, bilunar, a. I. tip.
Paloda, slpt., a. XXIII. tip. G. an 3 10
Patria, ziar a. Craiova, tip. 1. N. Macavei. an to lei
94. Patris, cot. proprie. an 40 lei 10 bani.
Prahova, cons., a. VIII. Ploesti, tip. an 10 nr. 5 bani.
96. 24 R.
97. Presa, ziar sapt., a. I. tip. N. Pandelescu. an 12 lei; I nr. 5
9S. Presa Apt., a. I. T.-Severin, tip. & Samitca. an 2.50 lei ;
a. I. tip. Democratul.'. 1 an lei.
100. Prietenul Poporului, ziar popular, a. IV, tip.
an lei; 10 bani.
101. nat.-lib., a. V. R.-Sarat, tip. A Posmantir. an 12 lei ;
5
politic, a. I. Craiova, tip. & Ign. an 5
lei nr. 10
pe timpul tip. 1.
104. Romania. cot., a. ; un nr. 5
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 189

105. Pind, ziar national, II. tip. an 7 1

lei ;nr. 15 bani.

Rumnilcher Lloid, ziar a. XXI. Bue., tip. proprie. an 1 nr. 15 b.
107. Sanitarul, ziarul serv. sanit. din Prahova, pe luna, a. I. Ploesti, tip.
an lei.
Secolul, cot., nat.-lib., a. VI. tip. E. ,N. Miuleseu. 1 an 30 nr. b.
109. Sentinela, a. IV. tip. Leon Svoreni.
I an 6 lei 1 nr. bani.
Stafeta Prabovei, a. III. Ploesti, tip. I lei.
111. Steaua, a. III. Dorohoiu, tip. ziarului. 1 nr. bani.
Steaua Olteniei, a. Craiova, tip. 1. Benvenisti. an lei:
nr. bani.
113.- Steagul, cons. a. VIII. Botosani. tip. Saidmann. un nr.
114. Scutul Tecuciului nat.-lib., a. I. tip. Speranta,. an 5 lei :
1
Teleormanul, a. XVIII. T.-Magurele, tip.
lei ; 1 nr. bani.
116. Timpul, cons. a. I. Alexandria, tip. C. an lei; 1 nr. b.
117. Tribuna Conservatoare, ziar a. II. T.-Severin, Luisa an
6 lei; un 5 bani.
Tribuna, a. IX. Craiova, tip. Ralian & Ign. Samitca. an 10 lei
5
110. Tribuna nat-lib.. a. V. Galati, tip. Moldova. lei; nr.
lo bani.
Tara, ziar cons. cot., a. II. tip. Cerbu S. E. an 20 lei: 1 nr. bani.
121. a. I. tip. Moderna", M. T. lei ;
nr. bani.
122. Universul, cot., a. XXII. proprie. 1 an 17 lei: un 5 bani.
a. I. Giurgiu, tip. N. Pandelescu. 1 an lei; nr. 5 b.
124. sapt a. I. Giurgiu, tip. N. Pandeleseu. 1 an 1 nr.5 bani.
125. I. tip. Marin Petrescu & Comp. an 7
lei ; un bani.
T.-Ocna, polit. a. tip. Al 1 an 5 lei
1 nr. bani.
127. Militari, lunar, a. I. Antonescu. 1 bani.
Meseriasilor, a. L N. N. Gratis.
129. Apt., a. I. tip. T. 1 an 5 lei :
i nr. bani.
Vocea Tutovel, nationalist a. X. tip. G. V.
lei nr.
Voea Veteranilor. hilunar, a. tip. N. N. Voicu. au lei: b.
Vointa Argesului; ziar a. tip. Transilvania,, I.
an lei; nr. bani.
133. Vointa Craiovei, nat.-lib., a. X. Craiova, tip. Ralian & Ign.
1 an lei; nr. 10
134. Nationalh, nat.-lib., cot., a. XXI. proprie. an 40 lei :
bani.
ciar nationalist ort. a. II. Tip. an 20 lei; 1 io
130. Argesul, ciar nat.-lib., slpt. a. I. Pitesti, tip. Lazar bani.
137. Tineriruea, ziar bilunar, a. T.-Severin, tip. Cutui. an lo lei
Ziarele de peste
Activitatea a. Propr. Aur:el Lunteanu. 16 lei.
Desteptarea, ziar, de 2 ori a. Cernauti, soc,
an 20 bani.
Poporului, pe a. Cernauti, soc. tipogr. bucovi-
neana. an 6 lei ; un 20 bani.
.1. Drapelul, de trei ori Logoj Director D-r B. Braniste.
ziar a. Simlu-Silvaniei, tip. lei.
Libertatea, a. ;Tipografia 1 an lei.
7. Telegraful 3 ori a. LII. Sibiu, tip. archidiecesan. 24 lei.
Transilvaniei, cot., a. LXVII. Brasov, tip. A. an 40 lei.
Tribuna, cot., a. Arad, tip. George 40 lei.
Unirea, a. XIV. Blaj, tip. Seminarului archidiedesan. an
Viitorul, ziar clerical, bilunar a. I. tip. bucovineani. an 12
12. Vointa, a. I. Bistrita, Csallner. an 15 lei.
Reviste aprute cursul anului Romnia.
1. Administratia revista functiOnarilor atm. ori pe a. I. Bue., tip.
P.Cucu. an 6 lei.
revista proprietari, ori a. IV. Bue tip. T.
an s lei www.dacoromanica.ro
50 ham.
190 CALENDARUL

3. Albina, a. VII. Bac., tip. Carol an lei; nr. b.

4. Amicul Agricultorului, agricoll, 2 ori pe a. XV. Bue., tip. Emi-
neseu. an 10 lei.
Amicul Progresului a. Bue., tip. Albert Baer.
an 15 lei.
7. Amicul Tinerimei, a. T.-Jiu, tip. N. D. 1 an 8 lei.
8. literare polit. L Bue., tip.
an 20 lei; nr. lei.
9. Amvonul, revista clerului, a. VII. Bue., tip. M. S. Niculescu & Comp.
an 4 lei.
Antialcoolul, revista ligei antialcoolice, lunar. a. V. tip. I. V. an 3 lei.
Archiva, revista soc. stiintifice-literare, lunar, a. XIV. Iasi, tip. Dacia. an lei.
12. Archiva veterinara, revista corpului profesorilor veterinari, la luni, V. I.
tip. I. V an 10 lei,
Arta, revista pentru teatru literaturl, a. L tip. an 4 ;
nr. bani.
14. Aurora, revista pentru literatura etc. 2 pe a. II. Craiova, tip. David.
Biserica a. XXVILL tip. bisericesti.
i an 10 lei.
16. Biblioteca tip M. nr. 20
17. Biblioteca profesorilor, tip. 1 nr. bani.
18. Biblioteca pop. arom. Lumina, Bue., tip. L'Indpendance
Roumaine. nr. 26
19. Belgia Orientului, a. H. tip. nr. 5 bani.
20. Asociatiunei farmacistilor din la 2 a. VI. tip.
Nicolescu &
Buletinul Camerei de din Bucuresti, Sem. L tip.
G. A
buletinul Camerei de din Constanta, 2 a. XV. Constanta, tip.
Ovidiu, Vurlis. an 6 lei.
23. Buletinul Camerei de din Craiova, a. XV. Craiova, tip. N.
an 6 lei.
24. Buletinul Camerei de lunar, a. XVII. tip. C. P. Nico-
lau. 1 an 4 lei; nr. 40 de
Buletinul Camerei de Comert, din 2 a. Focsani, tip. M.
T. Dumitrescu. an 6 lei ; 1 nr. bani.
26. Buletinul Camerei de Comert din Galati, 2 ori pe a. VII. Galati, tip.
Roman. an lei ; 1 nr 25 bani.
27. Buletinul Cainerei de Comert din Iasi, 2 ori pe a. XIII. tip. P.
& Grossu...1 an 6 lei.
28. Buletinul Camerei de din lunar, a. I. Schreier.
I an 6 lei.
29. Buletinul Comitetului Fed. Zionistilor, semit., lunar, I. Galati, tip. A. Fried-
mann. an 4 lei.
Buletinul Corp. (Statuia), lunar, a. Slatina, tip. C. Constantinescu.
Buletinul Corporatiei perierilor ferarilor din Ilfov, a. I. tip.
Gazeta
32. Buletinul Direct. Gen. Sanitar, 2 ori a. XVI. Bac., tip. Carol
Gbl. an 10 nr. bani.
18. Buletinul Gorjului, XXI. T.-Jiu, tip. N. D. an lei.
34. Buletinul Industrial, lunar, a. VI. tip. Clementa. an lei nr.
Buletinul Of. al Min. Cultelor 2 a. IX. Vol. XI. tip. Carol Gobi.
36. Buletinul Urbei lunar. Focsani, Al. Codreanu.
Buletinul numismatice, lunar, a. I. Imprimerla Statului. an 3
1 nr.
Buletinul soc. politecnice, trimestrial, a. XX. tip. F. Gbl an 30 ;
nr. 2 lei 50 bani.
Buletinul stiintelor medicale, lunar, a. I. Bue., tip. L'Indpendance Roumaine,
40. Buletinul Of. al Putna, a. VIII. Focsani, tip. Aurora. an ;
1 20 bani.
41. Buletinul Of. al Min. de Interne, lunar, a, X. Imprimeria Statului.
42. Buletinul Minister. etc., adm., a. XV. tip.
43. Buletinul soc. geografice sem., a. XXV. I. V.
44. Buletinul funetionarilor publici, 2 ori pe XVI.
Buletinul soc. Codrul, al forestieri, lunar, a. I. Bue., tip.
an 8 lei: 1 nr. 80 bani,
46. Buletinul de la 2 a. XIII. Impr. Statului. 1 an lei
47. Buletinul soc. institutorilor institutoarelor, lunar. tip. Minerva..
48. Buletinul sind. a. I. Galati, tip. Buciumul
8 lei.
49. Buletinul statistic al Primiriei lunar. tip. F.
50. Buletinul telegrafo-postal. 2 ori a. XXXIV. tip., Impr. Statului.
an 4
et mmoires d.www.dacoromanica.ro
d. Chirurgie, t. VI. tip. L'Indp. Roumaine.
 CALENDARUL

52 Bufonul sau Amorezatilor, bilunar. Craiova, tip. D. Benvenisti. an 3 lei.

53. Bursa, revistl etc. a. Bue., tip. E. S. an 30
nr.
54. Vietei, biser. populrk I. Pitesti, tip. an lei.
Sanitark rev. 2 pe a. VI. tip. an lei.
56. rev. a. Ill. Bue., tip. Albert Baer. lei
nr. 25 bani.
Carnetul veterinar, a. XIX. Botosani, tip. Saidmann. 1 an 20
lei 1 nr. 50 bani.
Hendis, unie, 9 lan. 1904. Iasi, tip. H. Goldner.
59. studiilor militare, a. XV. SAteanului.
60. Chrysantema, rev. lunark a. M. T. Dumitrescu. an 6 lei.
61. Citirea, lunar* a. IL Craiova, tip. & Ign. Samitea. an 6 lei.
Convorbiri Literare, a. VIII tip. I. V. an 20
nr. leu bani.
Convorbiri Didactice, rev. lunark a. X. tip. N. N. Voicu.
64. Creditul, ori pe a. VI. an 20 lei.
65. Curierul financiar, rev. a. XXXI. tip. Clementa. an 40 lei; nr. leu.
66. Curierul judetian, rev. 2 ori a. tip. Ion S. Codreanu. an
lei; nr. 50 bani.
67. Curierul zionului, seinitk a. tip. an 5 nr. bani.
68. Balkans rev. sApt., a. I. tip. an 12 ; 1 nr. 20 b.
CuvIntul, rev. lunarl, a. I. S. Niculescu & Compt. an 3 lei 50 bani ;
30 bani.
70. CuvAntu1 AdevArului, rev. ori pe a. Craiova, tip. D. I. Benvenisti.
an 4 lei.
71. Diana, rev. lunark a. tip. an
72. Dreptul, rev. 2 ori a. tip. Gutenberg, I. Gbl. an 40
lei; nr. bani.
Economia Nationalk rev. a. XVIII. tip. an 20 lei ;
nr. 2 lei bank
74. bilunark a. I. tip. C. D. I an 4 ;
15 bani.
75. Fermeeltorul, rev. bilunark a. tip. Albert Baer. an lei; nr. bani.
76. FreamItul, rev. a. I. T.-Severin,qip. L. I. Cutui. an 7 lei; nr. bani.
77. Fusta, rev. umoristick a. I. Gazeta SAteanului. an 5 lei: 1 nr.
bani.
78. Artelor, rev. a. I. an 10 lei; 1 nr. bani.
29. Gazeta Matematick rev. lunark a. IX. Bue., tip. F. Gbl 1 an lei.
so. Gazeta Siteanului, il. enciclop., bilunark a. tip. proprie. 1 an 10 lei.
Gimnastieul a. VI. tip. T. Basileseu. an 3 lei.
Hazul Satelor, rev. a. IV. tip. Gazeta Al.
Musetesti Arges.
sportivk apare in timpul a. I. tip. Niculescu &
an 3 ; nr. bani.
84. Ideea rev. eneiclop., lunark a. II. Iasi. tip. an 2 lei ; 1
15 bani.
Independenta rev. bilunark a. tip. 1 nr. io
86. Jurnalul soc. Centr. Agricole, rev. bilunark a. XI tip. Albert Baer. an 8 lei.
87. Krik-Krak, rev. a. I. Bue., tip. Dor. P. Cueu. 1 an io lei ;
nr. bani.
Linia rev.' liter. bilunark a. I. tip. Nieulescu & Comp. an lei.
89. Literatorul, lunark a. XXIV. (?) tip. Niculeseu & Comp.
Literaturl rev. lunark a. VIII. tip. Niculescu & Comp.
an lei; nr. lei 2.50.
Lumea IsraelitI, rev. lunar., H. Bue., tip. Eminescu. an lei.
Lumina, rev. a Rom. din a. tip. Roumaine.
an 6 ; 1 nr. bani.
Lucritorul Tipograf, rev. bilunark a. I. tip. MotzAtzeanu. an 2 lei b;
nr.
94. rev. bilunark a. I. tip. Gazeta 1 nr. 30
Mihail rev. bilunark I. tip. an 5 15 bani.
Milcovul, lit. a. Focsani., tip. Codreanu. 1 an 4 lei nr.
Mevasereth Zion, rev. bilunar a. tip. Munea. an 6 .
98. rev. p. arte, si a. Bue., tip. &
Comp. an 20 lei.
99. Moda a. I. tip. an 10 lei nr. 20.
Moniteur du petrol rev. bilunark a. V. tip. L'Indpendance
Moult. interes. petrolifere rev. a. IV. tip. an
lei.
102. Monit. Licitatiunilor, bilunar, a. XV. tip. Universala 1 an 20 lei.
104. Oastei,
(Camera
www.dacoromanica.ro
adinin.
cotid. Bue., tip. proprie an 40 lei; 1
tip. Statului.
25 b.
192 MINERNEI

105. rev. a. tip. an 5 lei; 1 nr. 60 b.

106. Ortodoxii, sap., a. Buc., tip. Carol an lei.
Noua rev. rev. lunar., a. I. tip. F. Uonstantinescu.
an 6 lei.
108. Ovidiu, rev. a. IV. Constanta, tip. Dim. Nicolaescu. 1 an lei nr. 50 b.
Pacostea amorezatilor, rev. umoristica, a. T.-Severin, tip. L. I.
nr. lo bani.
Paloda rev. a. tip. Catafani. an leu 50 bani ;
1 nr. 15 bani.
111. Pastorul, rev. lunar. clerical., a. I. Pite5ti, tip. I. L Schreier. an 4 lei.
Pentru eopii, rev. a. II. Bue., tip. Adevarul. an 2 lei banil
113. Plugarul, rev. bilunarl, a. tip. Albert
114. Praitia, rev. umor., a. tip. Universals. 1 nr. bani.
med. rev. med. a. XXVI. Bue., tip. Universala. an 20
116. Progresele rev. lunar., Bue., tip. Munca. Str. nr. 25 bani.
117. Literari, rev. a. I. tip. Universala. nr. bani.
Psihologia p. ev. data, , tip. Clemente. an leu ; 1 nr. 25 bani.
119. Palestine, lunar., tip. Kalber. 1 nr. bani.
Plnsul, rev. tip. S. M. Niculescu. 1 nr. bani.
121. Pleiada, a. I. M. M. Antonescu.
122. Revista a. I, odat. pe Galati, tip. Moldova. 1 an 3 lei :
nr. 50 bani.
123. Revista Armatei, lunar., a. XXII. tip. Albert Baer. 1 an lei.
124. lunar., a. XVIII. tip. Universal.. an 20 lei.
Revista la II. Bue., tip. I. V. an 3 lei..
Revista a. tip. Eminescu. 1 an 30 lei.
127. Revista Expos. Agrare, lunar., a. I. tip. Gutenberg. Gratis.
Revista drept sociologie, lunar., a. VI. , tip. Gutenberg. an 20 lei.
Revista de Chirurgie, a. VIII. 1 an lei.
130. Revista Farmaciei. a' Rue., tip. Speranta. an 12 lei.
131. Revista Folositoare. a. Universal.. an 4 lei ; 1 nr. 30
132. rev. a. I. tip. A'bert-Baer. 1 an 20 ; nr. b.
133. Revista Administratie, lunar., a. I. tip. Albert Baer. an lei;
1 nr. leu 25 bani.
134. Revista horticola, lunar., a. VI. tip. Gazeta SAteanului. an lo lei.
135. Revista Idealist., lunar., a. tip. Universal.. an 30 nr. lei
bani.
116. Revista Infanteriei, lunar., a. VIII. tip Clementa. 20 lei.
Revista lunar., a. V. Buzeu, tip. 5 lei.
Revista lunar.. tip. 1 an lei.
-139. Revista lotorici a. N. N. Voicu. 1 an 18 lei.
Revista a. XXV. tip. Gazeta Steanului. an 20 lei.
141. Medical., ori a. IX. Bucur., tip. E. S. an lei.
142. Revista Militat., rev. a. VII. Bue., tip. Carol Gbl.
143. Rev sta rev. 2 pe XV. Bue., tip. Eminescu. an lei ;
1 .nr.
144 Revista Padurilor, bilunari, a. Bue., tip. Gutenberg. an 12 lei.
145. Revista Parlamentara, bilunara, a tip. Speranta. an 20 lei.
146. Revista Poporului, lunar., a. XIII. Bue., tip. Albert Baer. an 20 lei.
rev. sipt., tip. Speranta. an 2 bani.
146. Revista Romtnia, a. M. Klein.
146. Ortodoxa. rev. lunar., a. tip. Gutenberg. an nr. leu.
150. rev. a. Bue., tip. Albert Baer. nr.
151. Revista ori pe a. IX. Basileseu. i an lei : nr. 50
Revista de med. veterinara, a. XVII. Bucur., tip. an 10 lei.
153. Revista Tinerimea pe an. Bue., tip. Carol
rev. a. tip. an lei; nr. balli.
rev. a. tip. Clemente.
156. a. tip. Universal.. an. 6 lei.
157. rev. a. Ill. tip. Dor. P. nr. 50 bani.
Biserica, rev. lunar., VII. tip. Clementa. i an 4 lei.
159. pedag., lunar., a. tip. 5 lei.
160. Seztoarea, rev. lunar., a. XII. tip. M. Saidman. an 3 lei
161. Steanului, rev. lunar., T.-Jiu, tip. N. D. an
162. Sfaturi, rev. higien. Dr. tip.
; 6 lei.
163. 3 luni, a. tip.
164. Spieitul, umoristica, a. tip. N. Voieu. 1 an 5 10
165. 2 ori rev. medical., I. Bue., Emineseu.
166. Spre revist. lunar., a. tip. B.
167. rev. bilunar., a. tip. an 1 leu.
108. Herzl, 26 tip. Eminescu. nr.
rev. Opt., a. tip. G. 1 nr.
www.dacoromanica.ro
 RUL

17e. Tipuri Ticur universitare, unie., Martie tip. Munca, nr.

bani.
171. Tribuna ori pe med., a. Bum, tip. Universals. an lei.
172. Trivalea, rev. skpt., a. tip. Transilvania. 1 an 6 nr. bani.
173. Tipograful a. I. Bue., tip. N. N. Voicu. 1 an 2 lei bani. nr.
10 bani.
174. Literar, rev. a. XXII. .Bue., tip. Universul nr. 5
Veselia, rev. umoristicg, a. tip. Universul. an lei bani ;
nr. bani.
176. Piata rev. a. tip. Munca. 1 an 20 lei.
177. Viitorul, rev. biseric. didacticg a. tip. Dacia. an 6 lei.
178. Ziarul rev. sipt., a. VII. Bue., tip. Universul. an 5 lei ; 1 nr. 10 b.
179. Solidaritatea, rev. corp. I. Craiova, tip. F. Constantinescu.

Revistele de peste Carpati.

Biserica a. Arad, tip. 14 lei.
2. Bunul Econom, rev. agricolg, a. V. Minerva. 1 15 lei.
3. Candela, rev. a XXIII, Soe. 1
an 12 lei.
4. Familia, rev. sgpt., a. XL, Oradea-Hare, tip. losif Lang. an lei.
Foaie Diecesang, rev. biser., a. tip. Diecesana. 1 an 14
6. Foaia rev. gr. cat., bilunarg, Blaj, tip. Seminarului archi-
diecesan. an 10 lei.
7. Junimea Literarg, rev. a. I. Cernguti, tip. soc tipograf. 1
an 8 lei.
Luceafgrul, rev. lunar., a. I. Budapesta, tip. Poporul str. 00/a
1 an 16 lei.
9. Revista a. VI Sibiu, tip. Archidiecesang. t an 12
Transilvania si Analele. 2 luni, a. V Sibiu, tip. an 12 lei.

ETIMOLOGIA CUVNTULUI

Cuvntul se urzeste dill 9re, care sung

limbs este per latinesc, apoi din verbul
pa
inseamnd: a sthlen germ.) d. e.
fern], cum face cnd trece prin apii ferul ros din foc spre
Dar se -prjit. A pe
zice chiar acest al lui
vezi lexicorml din Buda-1825.
gator,.sau mai bine risbuntor ingenios, lat. deceptor ingenisus ; germ.
Zicerea te-a se traduce graiul co-
muir german Er hat dich abgekocht pe ungurie Teged lefztt
- ceea-ce se traduce pe fript. dar sau
cine-va cuprinde in rumneste logic .

limbile maghiari. Deci etimologia este

vediti de la latinescul sau per-celeste (a deveni
bntat)' ori de la percallere (a se prin ori ce misuri). Etimologia
asta se dovedeste si din caracterul cuvntului

MANGIUCA.

www.dacoromanica.ro
13
 OBEDEANU

la Bucuresti, in anul 1867 luna Colonelul Vasile

doamna Nathalia Obedeanu Miclescu.
doi de studii. a de Belle-Arte din
Bucuresti, acordndu-i-se Medalia de argint pentru compozitiuni,
dreptul de a lua parte la concursul pentru bursa Statului de
1889 i s'a acordat la expozitia din Paris Prima
une tablouri reprezentnd scene din
1877-78 anume : Sarja de Gorj la Vidin Vedete de
Primul, proprietatea marehizei de Bellois-Ceziann,
(Paris) proprietatea domuului C. C. Anion.
Presa criticele sale atistice asu-
pra sectiunei romne fu foarte
Marele pictor Meissonier ce era presedintele
comisiunei pentru sectiunea artelor, la vedere a
tabloului Vedete de si adresn-
du-se Bibescu ce era bomisarul
general al Romniei, alti membri din
comitet printre cari Bonifaciu Florescu,
: Il la de solides qualits et si ce gar-
continue a tudier srieusement, peut arriver
loin.
Aceast din partea unei glorii a Artei
impreund cu frumoasa
veneau spre la timp in
1889 cnd se a intra Academia din
Oscar Obedeanu. an - 1889 - ca bursierul M. S.
Regelui Carol a intrat la Academia din
al 10-lea din 150 concurenti.
decursul patru ani de studii a fost clasat printre cei d'in-
la expozitie
absolvind Academia i s'a acordat Medalia de argint
ocaziunea expunerei tabloului ecuestru al Regelni
Carol, August 1877. Acest tablou expus Septembrie Oc-
tombrie an la salonul de toamn Kunst-Verein din Mnich,
bun toat presa cea din provincie i-au
crat pasagii foahe elogioase in _artistice asupra
tiunei acestui salon. d. ex.: oficiosul eAllgemeine Zeitung (vezi
20 lunie 1893, cu ocaziunea expozitiei Academice, 4 Octombrie
an); Nachrichten, 26 Septembrie, Bayerischer Curier 27
Septembrie 1893 ; Augsburger 6 Octombrie 1893 ;
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL .195

neral Anzeiger, 5 Octombrie 1893. lar directorele Academiei

pictorul von Lfftz, vizitandu-1atelierul ocazional din
nejul regal al unde executa tabloul ecuestru, anume
calul direct directorele Academiei fata pictorului
protesorului Alexander von Wagner se adres
torul : Academia se poate cu un astfel de elev ca
eu sdnt vesel c am facut unui astfel de coleg.
manifestare spontanee de ce ilustrul artist bavarez
fcea sinceritate nu in schimbul unei concesiuni, - i-a atins
si azi amintirea ei constitue pentru
a cea mai frumoas onoare din ba ea a devenit o
puternick calea sa de pictor !

esirea sa din Academia a studiat un deosebit

interes timp de mai ani, galeriile In deosebi muzeele isto-
rice militare din toate Statele Germaniei, Prantei, Nordul Italiei, Aus-
triei si Poloniei.
La 1897 a fost insrcinat de Statul a executa dimensiune
mare, un tablou reprezentand'pe Stefan-cel-Mare la Racova, tablou
ce se executie care devine o lucrare important din toate
artistice, precum al adevrului istoric.
Diferite lucrri au bine primite de amatori la diferite
tervale, asa d. ex.: Mama proprietatea S. Reginei; Por-
tretul lui Mihaiu-Bravul, proprietatea M. S. Regelui ; portretul
delei Dimitrie Ghica, proprietatea Eforiei Spitalelor' Civile; portretul
domnului Gh. Gr. Cantacuzen ; Bivuacul Bavarez, proprietatea d-lui
C. Vernescu ; Retragerea armatelor de la Berezina - iarna 1812,
compozitiune executatk In 1890 care a fost printre
cele mai de valoare la marele concurs academic din Munich,
dandu-i-se ca
Cu ocazia centenarului al de la moartea lui
a dat la 8 tablouri executate in reprezentand fap-
tele eroice momentele cele mai dramatice din viata de sbu-
cium ale marelui Voevod. Aceste compozitiuni executate printeun
cedeu favorabil reproductiunei, :
1. Retragerea regelui Corvin de la Baia, in noaptea de 14
spre 15 Decembrie 1465.
2. Stefan-cel-Mare aprodul Purice-Movilk la Schee, 6 Martie
3. RugAciunea lui Stefan-cel-Mare de a se
Otomanii lui Mohamed II la Racova, Ianuarie, 1475.
4. Victoria lui Stefan-cel-Mare la Racova, 10 Ianuarie, 1475.
Moldoveni sdrobesc hordele prdtoare la mar-
ginea de satul Lipia, 20 August. 1469.
6. din pdurea Cozminului, 26 Octombrie, 1497.
7. Lentesti, 29 Octombrie, 1497.
8. lui 4 1504.
Actualmente mai ilustrarea din 1877-1878
printeun voluminos album urmat de un text scris limba
Istoria rzboiului pentru de Colonelul T.
eu diferite procedee artistice, precum : uleiu,
aquarele,

www.dacoromanica.ro
 BUCOVINA
Dr. cavaler de Flondor
Dupa luptele mari de din Transilvania a
redesteptarea a fratilor din Bucovina. Durerea ce ni-o pri-
cinuian din Ardeal ni sa usurat atva de avntul
din Bucovina cari dveneau din ce ce
si mai Aceste lupte nationale din Bucovina parte
sunt de D-lui Dr cavaler de Floncior. Familia
este din cele mai Insemnate familii boeresti, din
si marea era din ca
iamiliile is Buhus,,Urechia etc. traditie
si indicii Flondorenii ar urmasi de ai lui
Alexandru probabil la
se refera din diploma imperial& din
1796: antiqua et nobilissima familia Albota pro-
cedere et etiam cum princibus Moldaviae
habuise. Albota era numele originar al
familiei abia Toader Albota, marele din
Sec. XVII-lea, luase numele de Flondor.
Cronicarul Necultea, vorbind despre domnia
lui Dumitrasco Cantauzino scrie despre Toader
Flondor fratele Ghedr-
ghit Ciudin, Mitre
cu altii, au iurzuluit tot trgul slujitorimea
asupra Grecilor tot bete, de
Dr.
curtea plin de oameni, pe ziduri
sta oamenii... Poate de la acest strmos au
mostenit puternicul sentiment national de in-
membrii familiei
titlurile intinsele mosii, nu lasat ademeniti de
demnitati imperiale, ci s'au multumit totdeauna
asuprit, luptnd pentru drepturile lui ca adevarati
ai romnismului. Astfel din tata s'a mostenit iubirea de
legea In atmosfera acestei traditii a fost
Iancu Flondor.
Dr Flondor s'a la 4/17 1865. Studiele
le-a Cernauti, cele universitare in Viena, lund
la 1892 de doctor drept. moartea
George Flondor, a intrat viata atentia
prin agerimea spiritului energia sa Ales Dieta
terii ea representant al marilor proprietari, se uneste D-1 Dr George
repreaentantul spre
a ridica constiinta www.dacoromanica.ro
a poporului in atunci
 ENDARU MINERVEI 197

abuzurile, guvernului atot-puternic; la ordinea zilei

a lancu Flondor o aprase energie ;

fost primul care a in o guvernatorul

a de la egal la egal, representnd fata de suveranitatea statului, suve-
natiunei. Prin atitudinea sa' intransigenta, provocase ura
eniorului' Bourguinon, care la alegerile penultime a incercat toate
spre a realegerea D-lui Flondor. Incercarile.
au fost zadarniee caci Flondor a fost epoca
prin luptele duse de Flondor, Popovici Braniste,formeaza
epoca de aur a nationalismului din Bucovina.-
Dura emigrarea D-lui Dr. G. Popovici, D-1 Flondor a fost
al partidului organizarea
porului att pe teren politic economic. Urmele acestei
se vad numeroasele band populare sistemul Ralf-
feisen menite a pe din ghiarele evrei.
emanciparea economic& a nu era pe Evreilor
folosindu-se politica D-lui Onciul,
rectorul unei asigurare din de ura personala a
negatului Nicolaj Basilco contra D-lui Flondon au Injghebat
scopul de a submina pozitia politica
a principala a D-lui era sa
toate sociale inteo nationala spre a
putea da pept dusmanii neamului. Onciul l'a lovit
acest sfnt programului o violent& contra
boerimei preotimei romne, taranilor pamnturile boieresti
bisericesti. fata acestor inijioace demagogice Dr
era desarmat.
Agitatia lui Onciul convenea guvenmlui ea ducea
sigur la descompunerea partidului poporal national, demult era un
spin in Dieta a disolvata, spre a posibil intrarea
aderentilor lui Onciul alte tari.
fata agitatiilor d-lui Evrei si de Ruteni,
sprijinit.si de guvern, partidului poporal 'national era
Seful partidului, Dr. Flondor, vaznd e amenintat a remnea
gur in diet ca representant al directiei nationale, a tras
cinta din nimicirea partidului i-a dat dimisia din partidului,
retragandu-se din-viata
de a reveni asupra
zise el - viu
toate starnintele
luate el a remas neclintit.
sai
de simpatiile voastre, dar am fost voiu
-
cinstit ca tatal men, stramosii mei.
politice au bancrotat. Deci, ce cautin ?
Eu eram pentru unirea tuturor elementelor corpului nostru national
pentru lupta strainilor. poporul a ales
au discordia Eu consider pe Ruteni pe cei mai pe-
riculosi adversari ai poporului poporul a ales pe acei, cari
infratit Rutenii. Eu am stat programul meu am
el. Ma retrag la mosia mea de acolo de sub umbra stejarilor
cari casa mea, a acelor stejari cari au timpurile
de glorie ale Romnilor, voiu atentiune fasele politicei
covinene. retrag din politica
de a fi totul ce am putut pentru interesul' natiunei mele.
Astfel s'a retras cavaler de Flondor la mosia sa model de Storo-
jinet, ocupandu-se administratia vastelor sale domenii organi-
carora se reflecta spiritul organizator energia fostului
nati on al. www.dacoromanica.ro
- 198 CALENDARUL MINERVE1

Ultimul act al vietei sale publice a fost serbarea de la Putna.

mare parte lui i se datoreste, grandioasa serbare n'a pierdut
din caracterul national, interventiei sale se datoreste de asemenea
representantului S. Regelui Carol i s'a reservat
locul de onoare.
Un episod caracteristic pentru ilustrarea sentimentelor sale
urmatorul episod : la un desertor din
-
nia,
tricolor,
la Dr. Flondor cerandu-i un ajutor.
dau ajutorul cerut, dar fie rusine
tuturor Romanilor, care ar trebui
ai
fie
drapelul
icoana Maicii Domnului. fie rusine ai pe Regele
intelept pentru care trebue ati ar trebui fie
vietei tale.Iti dau ajutorul cerut, dar mergi tara ta la colone-
lul regimen tului de iertare. Aici ai o scrisoare Dl.
colonel in rog nu te pedepseasca. Soldatul viu ernotionat
surprins de a auzi astfel de vorbe un bilet di-
rect la Burdujeni sub drapel.
Astzi Dr. Flondor retras din Storoji-
net, duand o de familie Elena, fiica
regretatului conducator Dr. lancu cavaler de Zotta, o
prin sentirnentele sale nationale filantropice, o sotie o
model, creste copii : Mircea Neagoe, in 6ica
lui iubirea de neam. Oarele de repaus
dor le petrece, fie in biblioteca sa, unde literatura
un considerabil, musica Rind un distins, dar mai
ales se sculptura, pentru care are un talent frumos.
L. R.

SCOROCEALA DE NOAPTE.

Se duce un se bage la un
- Bine, eu te primesc, dar vezi, te bag
-- de! o ce-o
tu lapte, o mai dau
acolo niscai parale... o sa te din alergatura ta. Dar
le ?
- Cum ?
la! le dai terpel ziva no4tea te mai scoli
pe la ele ca nu le lupu... c'apoi, ce-i nutnai
pielea ta Ei ce zici te bagi? .

Tiganul, incepe se scarpine in cap.

De Rumanico!
urda-mi place,
Din cortel mi-as face;
Dar scoroceala noapte
E eu moarteal...
(Din Beleti-Muscel).
www.dacoromanica.ro Tutescu.
 $COALELE DIN BLAJ
1754-1904

Cele d'intai scoale ale Romnilor se deschid un veac si

jumatate, - la 21 Septembre vechin, 1754, - in Blaj.
Din focul sfnt, de a pe vre-
zeii Olympului, mai apoi, din mila lui Prometheu tita-
nul, neamul muritorilor, a ajuns in atta de vea-
curi o scnteie luminoasa pe a neam romnesc.

Seminariul din

La zarea ei s'au nostri la zara ei

licaritoare au propovaduit cei apostoli ai Romnismu-,
lui, mnastirii din Blaj : cetanie,
de la ucenici asteptndu-se.
La zarea ei urzitoarele posomorte au aruncat caerul
cernit, ea dureze fir mai trainic pentru viitorul unui
neam menit pierzarii. www.dacoromanica.ro
Zarea s'a in Lumina indica
200

soare de cum astri

reciproc tot astfel s'a aprins din darnicia rsaria
Blaj alte foculare de cruce
marea a culturii nationale.
Era o vreme, Blajului singure
titanica, cu cu spiritul de jertfa
de azi munca e si
ai departe de a fi gelosi pentru acest titlu
de care odinioara era singur al vor fericiti fata
acestui progres sprelumina puteri unite, vor
supt paza unei cruci de
pe care urgia vremii a de pe

La 1754 s'au doua una pentru pregatirea mai

pi eoteasca, din care s'a desvoltat de

Blaj.

scoala pentru elementele cetirii a scrierii,

de azi. elevilor ajunge chiar la cifra
de 300, aproape deceniile La inceput se
ropunea religia, latina, (aceasta a fost tot limbs
tiunii deceniul al 3-lea veacului trecut) limba
istorie.
director al gimnaziului, de mai
ziu, fundatiunea de pentru 200 elevi. La se
la rangul de liceu 5 clase, conform planului de
al vremii prevazut numita Ratio Educationis. Singuraticile clase
purtau numele : principia, gramatica, syntaxis, rhetorica, poesia.
La gimnaziul se in liceu dupa norma celui din
Cluj, augmentandu-se cu catedrele de istorie, algebra, geometrie,
chimie, pe langa cea de psihologie logica. Episcopul
alt de apreciat!) la 1833 catedra de istorie
universala in contra rescriptului guvernului din Cluj. La 1850
ziul se complecteaza la VIII clase, forma lui de astazi,
legii de instructie a ministerului Trefort din 1883). Mitropolitul
Vancea, de pie aducere a sume enorme pentru ridicarea
prestigiului scoalelor la www.dacoromanica.ro
nivelul celorlalte medii din
 CALEN.DARUL 201

soartei profesorilor. noua

stitufului, la a zidire romnese a contribuit cu 20.000
florini aproape din suma ce se recerea acest
cop.
La .ziva de Trei-sfinti 1854 s'a mare solemnitate
scoalelor acest prilej directorul de atunci al gim-
naziului, Cipariu, rosteste prea frunios festiv fata
Spatiul nu ne permite intregime acest
magistral dar putem retine de a nu reproduce
urmatorul pavaj referitor la Bazilitani, cei ai
din .Blaj : di tine pot uit, acest
societatea marelui Baziliu, dela
acestui institut. verde care
; vermele a ros la ,ta tu te-ai
ACest edificiu destinat fie azil celor ce religiunii
,stiiatelor si-au zilele asa desert de tine!
tine natiunea! lipsa
avea zilele noastre, - zile
sunt de pentru religiune, sacrificii
pentru baza baza omenesti. Tu te-ai stins,
ci faptei tale a Fie memoria ta
AL.

DIN SFINTE...

A lost de laie, 'mare se

Incoteo da, inteacolo venea, pe unde vrea, ca
Un ie orb, din o mirosi de
tigan o - el al avea alt
: trece pe un pod :

mo ? de stai ce ?.
- Ei ce fie luminate, m'a dat Dumnezeu de ndcaz, nu
cu ochii de la un de vreme mi-a venit in vis, ca
miros de
Vino zise
apropie binisor, vine bine pe igan
de apoi tranteli... snopeli.., osteni cum se cade ;
abia-i tiganului
El dete de. parte se care fugea.., fugea de
pe
- Da ce md, ce fugi sperios ?
- Haoleu
pe de o
s te Dumnezeu pe
este o irimie care
podul
tale-'pale, rotogoalele...
(de
(Din Catane-Doljiu). Rdulescu
www.dacoromanica.ro
 late
2 IULIE 1504
Discurs rostit de d-nul SP. HARET, ministrul cultelor
structiunei publice, cu prijelul serbrei celui de al patrulea
centenar de la moartea lui tefan cel Mare
S'a implinit 400 de ani astzi, aproape chiar in acesta,
de s'a toat strlucirea gloriei sale, mai mare
dintre oamenii mari, cari au ilustrat trecutul neamului romanesc.
ar s se mrirea omului, nu dup intinderea
trei ci puterea de conceptie, energia price-
perea in executie, ptrunderea genial a tainelor viitorului,
ar trebui ca neintrecutul nostru Domn
se numere, nu numai ca cel mai mare Ro-
dar ca unul din cele mai puter-
nice genii ce a produs vre-odat neamul
omenesc.
Grele erau pentru vremile,
fiul lui Bogdan-Vod puse coroana pe
cap. Tara era mic, slab, cu populatie
; hotarele ei din toate prtile
conjurate de vecini puternici, ale
pofte nu erau nici odat sturate, a
invidie nu era nici odat adormit, pe a
vorb nu se putea pune nici
temeiu. Despre hotarul era
D-1 Spiru C. Haret btut de ultimile, dar furioasele valuri, ale
Ministru Instructiunei
al Cultelor. potopului de barbari, cari timp de o mie
dou sute de ani, trecuse dintr'acolo peste
noi asupra Europei. Din miaz-zi npdise noianul otoman
cu patru ani mai innainte aruncase la cele din urm
ale vechei romane. La apus la miaz-noapte,
aveam vecini, ale umblau dup usoare,
dar nu puteau primejdia comun a crestinttei. In
luntru, erau de lupte cari s se
schimbe domnii la trei-patru ani, mai tot-d'auna cu ajutor
strin. Ostile unguresti, poloneze turcesti fceau
drum ca un domn, sau ca s goneasc pe cel de mai
'nainte, la fie-care invazie nou.
In astfel de vremiwww.dacoromanica.ro
a luat coroana lui Bogdan-Vodd.
va zile i-au fost de ajuns ca pe pe nemernicul
ucigas al dar o jumtate de secol nu l'au mai putut

evanghelia de la Voronet. (Din volumul lui

$tefan-cel-Mare pentru poporul de

clinti din pornite contr-i incetare. jum-

tate de secol sabia contra
cari curg asupra luiwww.dacoromanica.ro
din toate pe
201 uMINERVEI

sau puterea nerezistibild a altora, reaua

credint a tuturor, s'au zdrobit pe rnd de pieptul de aram al
Grele dar frumoase vremi au fost acelea ! spec-
unui petec de al unui de cari
piept unei lumi pentru 'aprarea
Frumos s trnimea ridicndu-se ca un
singur la glasul su, numai coase
topoare, rsipind ca in vnt fr a
Mare era a se vedea cauza crestinttei

(Din volumul din de N.

pe care cei mari puternici nu o apere, sprijinit

atta foc noroc de nenfrnta sabie romn mai pre sus
de toate, neintrecut era eroul, arhanghelul care
dormit alerga de la un hotar la altul, zdrobind spulbernd
pe toti cei cari i se puneau in cale !
Abia de un an scoborse mormnt un alt Romn,
Corvin, care, el, singur lui, primej-
dia otoman singur pieptul ca o stvileasc.
dnsul nimeni nu mai s sus steagul pe care '1
purtase ei. Puterile cele mari cretine vremea
tele josnice sterpe. Dac tara Moldovei,
nu ar dat lumei pe tefan-Vodd nu ar fi fost poate in vremea
acea nimeni care www.dacoromanica.ro
dea seama c istoria lumei se afl la un
 CALENDARUL 20.5

moment, cnd avea s se dac omenirea va urma

mul innainte, sau avea s cu- o mie de ani.
$tefan-Vod a aceasta, de aceea vedem timp de 47
de ani, neavnd odihn, cntnd destepte interesul
ttei, injghebeze aliante alergnd prin Italia
nia, pentru a spre frontul de al
! cnd Stefan numai lui
opra valul nvlitor, vecinii lui bteau
capul ingenunche, ei, pigmei ridiculi, pe dnsul urias.
Dar dreptatea cea de sus a dat faptele sale.
Stefan a pus la jug pe aceia nzuiau jugul
gtul Moldovei; nu ani, jugul otoman, mult
mai greu de Dumbrava Rosie fu pedeapsa
cari ajutor, atunci el punea pieptul
pentru crestindtate.
Sunt patru .sute de ani de pare a fost eri. Au
trecut peste noi nevoi mari, in neamul nostru a
fost de a se pierde. Cu toate acestea, amintirea ma-
relui Domn a vie sufletul Romnilor, va
ea pentru tot d'auria. Din Hotin din
Suceava la Chilia, se povestesc imprejurul vetrei iz-
lui cel Mare Sfnt, credinta sa naiv, po-
porul astzi ndjdueste ajutorul lui, ori de cte ori se
gseste in nevoi grele.
grele au mai fost vremile prin a de cnd
ochii Nu i-a fost nici una din
rintele, cari pot un popor, umilinte, invazii,
tare de de au trecut peste noi.
Aniversarea pe care o azi Romnimea ar
fie de trei ori innaintea Dar
cum era se ? o sut de ani eroului,
tronul lui era ocupat de un nevrednic care
la i care
zdrnicise vastele proecte ale unui alt mare Voevod, Mihai
teazul. de ani, ajunsese in pragul perioadei
celei triste a istoriei sale, cnd coroaua Mihai
se .gugiuman pentru rase la
ale veneticilor din La sut de ani, acesti venetici
neamul romnesc la cea mai din treapt a
a umilintei, ruinaser,
ile erau punctul de a ocupate pentru ani de
In cine mai putea gndi srbtoreasc
amintirea Voevodului: a crui fusese groaza dusmanilor ?
Pentru ar fi fost indoit durerea prezentului, la amintirea
gloriei trecutului ; iar pe gloatele de strini ce asupra
ei, imaginea eroului dela Baia, dela Rachova dela Cozmin
i-ar fi ingrozit.
Ne-a fost dat www.dacoromanica.ro
azi, serba, cum
 CALENDARUL

cuvine, gloria lui Astzi 1904, cnd ne uitm

vedem pe unde am trecut din ziva cnd a ochii
marele Domn, ni se pare c de pe un munte ne-am pr-
vlit in fundul unei prapastii, de unde, numai osteneli
pericole nenumrate, abia ajuns ne ridicm
muntelui din
Pentru de patru sute de ani, poporul romnesc
sa regsete respectat in Unirea
surori, Mare s s o fac, a luptat
pentru o intreagd, de
Cu de mai Mihai Viteazul a reusit un

de la munte (Moldova). (Din volumul Sate Mniistiri din de N.

moment o realizeze, tot pe de pe atunci

ideea unirei fratilor era de departe de
de mintea gloatei, numai sabia s puteau o
realizeze unii ca sau Mihaiu, a agerime
priceperea prevederea contimporanilor. Dar suferintele
mune apropie pe oameni mai mult de
Cei patru sute de ani de necazuri ce au trecut peste noi
au mai mult pentru unirei de victoriile dela Ce-
tatea dela de aceea, ce
imprejurrile ne-au un moment de resuflu, ideea unirei a
izbucnit de de la un la al ambelor
s'a impus nu numai inuntru, dar Europei
www.dacoromanica.ro
abia 45 de ani de atunci; din noi am trait anii a-
 CALENDARUL 207

cestia, am luat chiar parte la desasurarea evenimentelor. Am

ochii cum din provincii s'a
un stat modern ; am asistat la cresterea lui, la
botezul lui de snge ; crescnd in putere in
lepciune, ca un atlet, intinznd brat de ajutor altora
; am luat noi parte cu sufletul sau
gele nostru, la rdspltirea, a seculelor de rusine
trecute, am lucrat am lucrat noi, mari la
sirea visului care nu a fost dat marelui tefan implinit.
Poate dar marele sfntul pace somnul
vesnic. sute de ani a morrnnt, atunci cnd
neamul se prea in primejdie de pieire, astzi
; uniti gnduri
teji ca'n vremile lui, hotrti, vor apere
'a aprat'o el.
Fie zi mare, cnd inirnele tuturor Romnilor bat
la arnintirea lui Mare
fie care ne pe in acelasi gnd de
iubire de de sacrificiu pentru gloria aria Acesta!

va fi mai scump prinos pentru eroul dela Putna.

MOARTE A AVUT TETEA...

Mergea pe un drum lung un sigan dnciucul lui. De

la o vreme, ajunge la o si tamnisam, el de ce
vine ru moare acolo
ce ? El mititel, mort d'abinele. Pleaca
gurel ce merge o bun de drum, mai arunc ochii
mai pe tetea... colo, pe
ciori, pupeze alte ca p'un strv.
Tignasul mititel crezu alt-ceva, duse acas suflet la :
Hi mamo ! a murit tetea ! Da ce rnoarte a avut !
Sus in de
Tot hainele pestrite...
Numai popi potropopi
Tot cdelnitau...
arhanghelu !
Cu sarica
ciocul obdat :
i-a dat un cioc
La si mutat din !...

(Din Pribegi-Ialomita).

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

V. Romant

www.dacoromanica.ro
 PODUL INNALT
- FRAGMENT -

Voevod Stefan cnd

Slvit de norod ce
S'a sculat in zori Repede-a
Pe la Repede-a trimes
Si s'a Pe ctiva viteji
plecat S'astepte prilej
C'un osteni In neptruns
moldoveni, De ascuns
s'a dus, s'a dus Dincolo de .vad
Prin Tara de sus Mai sus de ;

Si-a ajuns voios

In Tara de jos, Cnd o da el sewn
dac'a ajuns,
I-a venit
dusmanii strige,
Din
Tobele
Pustiesc In
Ca
turceasca,
Stefan Voevod 'n coaste
de norod Vine mare oaste,
Nu s'a lar Domnul viteaz,
De aflat, de-apururi treaz,
Ci Cel-de-sus prind Turcii
Ndejdea pus, Cu mica ostire
Unde e Grabnic
La primejdea. Si dovedeasca.

Domnul s'a 'ndurat asa a fost

l-a bucurat, Gndul lui rost :
trimes o Trambitele-au prins
dimineatd. www.dacoromanica.ro
tipe 'ntr'adins,
210 CALENDARUL MINERVEI

Tobele Unde trece El -

!

Buciume Nebuniti de
strige, Alah Turcii
Turcii se pier
Alergnd orbeti Cu la ;

Cum auzit Altii fug scape,

S'au repezit, Fug peste
Dar de pod Fug, se duc orbeti,
Stefan Voevod Vnati de !

Pe neasteptate
Li-a in spate ! Stefan cu ai
ei
Turcii dau de mi-i
se fang, mi-i risipeste,
Repede se din
se Liota
Si mereu se $i-o
Prin negura In Dun
sloat Stefan Voevod
Se ucid de norod,
Pe pod se Dupd-ce-a
Loviti de Trei zile-a postit,
Se isbesc in dos Cu
De malul : Lumea priceapd,
Podu-i frnt in Multumind supus
Domnului de sus.
Si cu slava
Coase topoare S'a 'ntors la Suceava,
Cad fulgerdtoare, Ca un mndru
lovit de-o Cu mare
Ce-i e dat cu multe steaguri
Pasa Soliman ? Rupte din sireaguri,
Vede pe cu bogate
Cum venia, curat De la Turci luate.
Ca un leu turbat,
Cu coama in Doamnei sale
Dus de Duhul Sant, Ce-1 iesise 'n cale
Cu ostenii
Ceata lui de
-!
I-a adus o
Din Cetatea-Albd,
la cocon
I-a adus plocon
taie Sabie turceascd.
Spada-i de www.dacoromanica.ro
Ca s'o
 MINERVEI 211

Si-un arc dePrind, Pe cel-lalt

De mic de mil
De
la Papa din
A trimis solii Pe ce-a aflat,
Tuturor Poruna a dat
voie clerici
Pe cum c'a purces cinte 'n biserici
De Domnul ales, ,RuOciuni spre slava
s'a Celui ce'n Suceava,
De a biruit E scutul
Din sus de lad Si-al Crestindtdfii....
Si-a trimis in
ST. O.

NU E 'N TARA...

Avea el o de crestea el cu ce
putea, dar se
a lui - -
biet, d'a 'npicioarele
ce-i veniau, cum vedeau fata, fugeau de rupeau
vedea o
de-a bindle peti-
de la bordeiul !

Azi asa, haramina de nevastd-sa se luase de duri...

- Dhu-te tu, prapaditule, du-te la vezi tu,
cum
lauzi fata
vitili
i-or mai veni
le vinde, ca
Ganciu or
minteri, rrni cu bhdrana in vatr, nepricopsitu-le !...
tu
-
Ascult vorba neveste-si o cu
pleac... hai... hai... la trg. Ajunge la oborul de vite... Un
romn vindea o la altul luda, de, ca omul,
vrea pue mna pe parale :
-Japa ca a mea, nu gsesti romneascd...
apoi, de mnz mnz
ea mai vr'o
Fuga spuie nevesti-si c'a cum
laude fata.
Nu trece mult vine la lui de fat Zalincha
,tetii, vine un petitor, un zavaragiu mester sdren-
ca vai
Dar, lui tetea, att i-a trebuit, 1-ar mncat de drag ce-i-era,
laude fata :
- Fat cha Zalincha mea, nu he toat runineasc. He
ttoas, lptoas, mncha-o-ar tetea... vezi... He
buna de prasil; mnz in ea mnz dup ea; mai fcut vr'o dol...
Din RAdulescu-Tuteseu. (Din
www.dacoromanica.ro
 DE PESTE MUNTI
Adunarea Teatrului la Brad.

Tinuturile, cari odatd au addpostit sinul o treime,

in cu stindardul alta iluziile zdrobite ale
unui nemuritor, s'au cutremurat din nou, de un curent de

Plumbuita.
(Dio volumul din N. lorga).

Dar cutremurul acesta n'a fost de un vi-

foros de arme, - intrebuintate au fost armele
aci,
www.dacoromanica.ro
culturei nationale, cari in timpurile noastre pretuesc mai mult
 MINERVEI 213

ct sute de ziduri ridicate mosiei, dect mii de para-

pete inclcite, - a teatrul nostru national.
In timpul din periodul al doilea de activitate al
pentru fondul de teatru (dela 1895 - constathm
c societatea se vznd ochii de cte ori
stindardul in cte un romnesc, de attea ori
putem la rvasul noastre culturale amar
exist - un luminis, ce ne deschide pe dinaintea ochilor ori-
zonturi de promisiuni frumoase.
au srbrile dela Brad. Ele ne-au posibilitatea
cunoastem cercul larg de vedere al fratilor
nostri zarandeni.
Acum, cnd trebue mai mult ca ori cnd ne .strngem rndu-
rile sub aripele de mam ale geniului romnesc,. zilele
Brad ne par un balsam pe rnile, cari
cultural au zilele dela Brad tot un pas spre
tinta, care licureste vietii unui neam. Deja de mai
innainte era de prevestit ceva :
De ori apare capul al presedinte -
cu poezie mijlocul 'publicului nostru, de
attea ori, ne trece un de entuziazm si de .

Astfel a la adunarea Pe toate cu-

_vintele dar cuvantarea introductiv, pu-
nostru a aplaudat pe a
a spus e tristul adevr prin aplausele acestea a vrut
sus toate relele se vor
spre bine, spre bucuria nostru
ne ajute Diimnezeu!
Discursurile de deschidere de au ca minune.
presedinte a rupt ghiata care
ciproce, att de mai ieri-alaltdieri, au lipsit fcnd
unei sndtoase, severe pievestitoare de bine.
Prea ne-am dedat acuma ne mndrim ceia ce nu
Acum, cnd discursul inaugural arat pe :

certurile nefolositoare din societatea invidia lipsa

noastr de idealizm partinirea mai deck a
literaturei genere a tot ce e romnesc - se pune in
acestora dragostea munca desinteresat a
- lucru curios, noi totii ; c simteam
deja trebuinta unei de confesii suntem hotrti
incepem sanarea strilor de acum.
memento acesta din cea mai nu ne
va trezi, nici cuvintele pe fat nu ne vor deschide ochii
de atta amar de vreme, atunci nu mai avem dreptul la
o cinstit, fiecare va s ne
rile pe cari le vedem, le recunoastem, dar nu le indreptm.
tocmai discursul acesta ne ocazie inzistm unor
momente, ca s ne cunoastem mai bine greselile prtile
bune de dispunem.www.dacoromanica.ro
214 CALENDARUL

Sedintele, spre bucuria noastra, s'au de sar-

bede au dat mai larg de lucrarilor incurse pentru
cetire, astfel n'am mai fost auzim stereotipul :
timpul inaintat. d-lui presedinte.
In raportul comitetului pe anul trecut vedem o activitate mai
tenziv privinta a teatrului. cestiunea celor sti-

pendiati ai societtii s'a o discutie vie bine motivatd.

Se va stabili preciziune cercul de activitate al
tilor, precum ambelor prti.
Concursu e pentru cea mai bun original -
cum - este censurtorilor. Asteptm interes
rezultatul lui, de www.dacoromanica.ro
numrul al pieselor precum
 215

unele indigestibile, Figura neagr sau Lupta cei obij-

duiti obijduitori - ne pun pe. Dar asta nu ne
va descuraja. La al doilea, al treilea concurs vor lucruri
din ce ce mai multe mai bune.
Bibliotca de piese a s se adune partea
d-lui secretar. Acesta este primul pas pentru unui canon
(registru) potrivit pentru diletantii nostri. Din toate auzim
din causa lipsei de piese Chiar acelea,
cari fie reprezentate, nu sunt recomandate de oameni
competenti. Canonul trebue se fac mai Atunci vom
scutiti la reprezentarea unor piese sub critica,
d. e. piesa a autor si traducator nici nu se care
obvin niste monstruozitati frantuzesti, cu adulter, flagrant delict,
etc., disprea ca prin minune, adevratelor opere,
din cari trebue s ne molcomim nobila pasiune a teatrului.
numai astfel are teatrul dreptul de a Numai astfel vom
junge noi s ne de pe treapta cea mai de jos a teatru-
pe care ne de o de timp. grija
in competente, vor avea chemarea cultive
treptat gustul publicului, astfel vom in
piese ca Aur sau altele de felul dintre diletanti
societatea de Teatru va trebui din ce ce
Nu va trece mult nu se va mai reprezenta de a s fi
incunostiintat si de .sfaturi Societatea.
e vorba de piesele teatrale, vorbesc ceva despre
prezentarea teatral dela Brad.
La Brad s'a jucat in patru acte de Constanta
dos. Era o de Cum s'a himea a
deacas, de se de
se de merge la teatru. e, de ce n'o
spunem ? s se mai joace drame la noi bietii
tanti actori mult se mai hohotele de ale
publicului, lumea se va obisnui cu la teatru
poti s te intristezi, nu numai s
de zile viitorii actori au s se de aceast neprice-
pere, mult mult indurare vor trebui s
publicul nostru va ajunge se lase de
vreo neilbrocire reprezentat pe
Diletantii nu aveau absolut de intonathle
jocul lumea cutare
pe deja deacas. Ce-i psa publicului de justeta
rolului, la care diletantul se strduia s'ajung ?
s'a un act al doilea pe trei sferturi, in
a lumea, nu-i nirnic de a ascultat
. Efectul mers gradat. Sfiala emotia diletantilor dela inceput
a publicului actului al
al patrulea au produs aproape efectul cerut de drama
vor mai odat diletantii dela Brad vre-o
avea www.dacoromanica.ro
norocul ca lumea nu mai un act trei
216 CALENDARUL

sfertri, ci se va numai un act. Va fi un progres,

un progres in educatia artistic.
Adunarea dela Brad deci un pas pri- .

vinta aceasta.
Asupra fapt mai la locul acesta.

Trebue de rusine, tinerimea universitara

- care natiunii -a stralucit p.tin
absenta o adunare aceasta este stare s
in tinerimei noastre, atunci toate vorbele late, frumoase
sunt fraze Asociatiunii ar
tebui s fie adevaratewww.dacoromanica.ro
de pelerinaj pentru tinerimea
 CALENDARUL 217

Tinerimea, trebue viata noastr cu.o

putere mai mare, unde a fost ?
Tribunele ne stau deschise, ascultdtorii adunati unde sunt
cei chemati
un exemplu splendid de de ne-au dat
dela care ar putut studentimea multe.
Desi populatiunea e preajma iernei care promite
nopti intunecate oftri de jale, apropiere a
ars la Cmpenii, plmadirii
totusi - pentru scopul ideal al unei mari rom-
rieSti - au dinarul cu dragostea de frate,
au dat o despre idealizmul, de dispun acesti
legionari din preajma gorunului al mormntului dar
clenodiul nostru cel mai scump.
De aici, din apropierea de pe plaiurile dea-
lurile legendare, noi cei, cari am parte la serbri, am plecat
mai inCrederea prefacut in carne oase, o
astfel de manifestatie national, nu poate se nici o
putere lumeascA, o astfel de ,abnegatie e vrednic
ea mai mare - pe s dea ne-o vedem mai
d.
RUL.

- GLUMA VECHIE

representatie a Lipitorile de V.
sandri, o zice brbatu : Brbate,
vedea piesa asta, te incredintez muri de rs.
Brbatul se te ?
sotia sa. iau o loj cea dinti represen-
tatie a rspunse brbatul.
(Calendarul p. 1862).

VORBE DIN BTRNI

Cine are cap de nu arunce cu

Vulpea multe, dar mai multe cine-o prinde.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE TRICOLORUL ROMN

Intrebat de mai multi brbati din lupta nationalist de astazi din

ca le spun istoriea tricolorului romnesc bucovinean,
c, acum, n'am f studii heraldice in
aceasta, ct cu le pun la
In : din istoria Bucovinii din 1848-1850 am

Sft:Gheorghe din
(Din volumul Sate MAnastiri din Romania de .

10, de pretutindeni nici cnd n'au fst

dispusi austriace casei ei .domnitoare,
am dorintele tuturor Romnilor austro-ungari, formu-
late petitiune prezintate I
13/25 1848 www.dacoromanica.ro
inceput-b dar' numai
 CALENpARUL, MINERVEI 219

Romnii austriaci au continuat-o in solidaritate

Mart 1849.
aceste nationaliste, arcleleni aveau o
Iat ce zice istoriograful A. Papiu Ilarianu
su : dstoria Romnilor din Dacia superioar, t. 2. Viena 1852,
pag. 221-224, unde vorbeste despre inceputul memorabilei
din 3/15 Main 1848: mergea flamura cea mare tricolord a
natiunii romne, pe care sta inscriptiunea Virtutea
Despre inscriptinnea aceasta este inscrip-
tiunea de pe regimentelor romne din Transinrania, dat de
M. Tereza cu ocaziunea regimentelor. Virtus Romana
viva. Aceasta era pe sigilele regimentului la :
V. R. R. : fete luate
imbrcmntul poporului cari totodat erau vechi
ale Transilvaniei, nu colori cum calomniau Ungurii,
cum cuteza a'i calomnia publice, in dieta ungureascA, chiar
episcopesc dela Hateg, Constantin Papfalvi, care este Ro-
de nastere, a fost fat la adunarea dela Blaj.
flamurei pendea o
rul in cea mai ordine, in subt condu-
tribunilor, de cari era asculttor poporul peste toat cugetarea.
procesiune se mai multe flamure
cu diferite inscriptiuni de : libertate
; natiune tron o
Tara Ungureasc. In aceast procesiune puteai vedea mul-
time de cari acum trecea ca Unguri, fiindu-li rusine
numele puteai vedea rusinndu-se de
de pe de brate pe
Romni calea prat. Astform ajunse tot poporul roman
in la comitie.
Despre despre acestei flamure ne mai vorbeste
G. Sion opul : Suvenire Contimporane; Bucuresti 1888.
Amintirile lui relative la tricolor, adevrate in fond,
in artarea timpului. Vorbindu-ne p. 296 despre steagului,
zice lui ar fi fost albastru-galben-rop, pe la
povestindu-ni .din din 3/15 Main 1848,
marturiseste, concordant A. Papiu Ilarianu, tri-
de atunci prin colorile
poporului. Aceast in se
prin faptul 1850, multi din Transilvania
se folosiau de un tricolor albastru-galben-rosu in locul
celui 1848, precum voi arta mai la vale.
despre coloarea cea albastr, insemn nice unii
le pe o deosebire intre ele, exprimand
albastru o coloare vnt deschisd, o
mai
Despre vezi la T. Cipariu .Organul Lumi-
www.dacoromanica.ro
dela 1848, unde este nu memoriea.
220

G. Barit opul alese din istoria TransilVaniei, t. 2 .

Sibiiu 1890 107-108, ni spune steagul fost
arborat adunarea Blaj din 1848.
In timpul studiiior mele universitare din Viena, 1857
1861, imi aduc aminte a la unii colegi din Ardeal,
cordele tricoloare, dar tricolor era
coloarea locul celei albe dela 1848. Din care aceau
ei aceast inlocuire, tiu bine, ate din marea simpatie
Austriei care avea ca simbol al
tentei sale bicolorul negru-galben poate oarecare
cordare contra Maghiarilor,, cari-i anihileze Romni

Biserica Sft. Dimitrie din

(Din din de N.

cari aveau coloarea tricolorul

al regatului ungar.
ce au eluptat Romnii din Bucovina autonomia
au adoptat dnsa, drept colori provinciale, bicolorul fostului
domniat al Moldovii, de carele s'a ea mai bine de patru sute
de ani, bicolor pe care consacrat apoi marca Bucovinii,
conceas prin diploma din 9 Decembre 1862, iar ca
distinctiune Amintirea dela 1848
1849, despre am vorbit 10 16 brosura
din istoria Bucovinii, tricolrul dela 1848 al
mnilor ardeleni, inlocuindu-se coloarea de de
asemenea un semn de dinastia Habsburgienilor
Austriei. www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 221

Pe acest tricolor roinnese .bucovinean : rofu-galben-albastru

pe bicolorul provincial albastru-rofu, pe cel
negru-galben, 1-am eu la flamurele folosite
excursiunile studentilor gimnaziali, aranjate de mine anii
1870. Era lucru prea firesc ca tot acest tricolor
bucovinean sa-1 ca 'nationald,
dentilbr universitari, cnd acestia intemeieze o societate
de prin Noembrie 1875.
Constat faptul pe atunci nu cu prepus in
aceste nevihovate colori de Romnilor bucovineni de
la la Drept dovadd despre aceasta este,
cd guvernul local de atunci a aprobat a certificat statutele
pe ale ,academice ArboroaSa, pe ale societtii aca-
demice JUnirnea, care a pe cea cari era
purtarea tricolorului rofu-galben-albastru, sau cum se zicea
acolo rosu-auriu-albastru, prin auriu o. coloare galbend
-
S'a apoi de Ciprian Porumbescu un imn fes-
tiv asupra acestui tricolor, care s'a publicat 1880
cu alte cntece studentesti, cari 's'au
totdeauna la intrunirile unde 'era reprezintatd univer-
prin prin mai profesori. Acest imn se
cuprinsul :

TRICOLORULUL

Trei pe lume Viitorul Romnimii

Ce le :port odor ; Auriu va
vechiu renu Junimii
Suvenir de-un popor. Credincios in veci voi fi.
focul ce'mi pe cer pe lume
de dor aste, trei colori,
Pentru sfnta Vom un
Si al Patriei-amor. Si un falnic
cnd, fratilor, rn'oi duce
Dela voi s mor,
Pe mormnt atunci puneti
Mndrul nostru tricolor.

Pe tricolor bucovinean poart studentii

universitari cordea la piept, rosu sus, la steag
de in positiune pendiculard cu el tot rosu
sus.
purtarea lui necontenita prin desele petreceri de
studentii universitari prindiferite locuri in Bucovina, acest tricolor
a devenit foarte este primit de toat romneascd
de acolea ca propriu tricolor national. Din cele espuse aici se
vede acest tricolor este un produs romnesc curat buco-
www.dacoromanica.ro
222 CALENDARUL MINERVEI

.inspirat de cele mai patriotiCe catr tron

nastie, nu dictat de reaua voint care zace in suspicionrile ne-
fundate ale adversarilor nostri politici

5'

Inct despre regatul Romniei, iat stau lucrurile acolea

in privinta tricolorului. Domniatul Moldovii ca Buco-
vina de astzi, in marca sa de stat zimbrul cu trei stele oico-
www.dacoromanica.ro
fostul domniat al Rornnesti un vultur
 CALENDARUL 223

crucea bicolarul galben-rop. impreunarea

acestora in 1859 singur domniat, mai sub nurnele
de Principatele Unite, s'a discutat mult printre politicianii
ce fel de se dea noului stat,
cari colori pe ea pe steaguri. Discutiunea a fost inde-
vioaie, mai ales Cesar Boliac C. A. Rosetti, etc.
prin ziarele Buciumul Abia multe deliberari
chibzuiri s'a publica tocmai Mart 1872 un rescript
mnesc, prin care ca colori ale Principatelot Unite
o combinare a colorilor fostelor domniate, anume tricolorul
pe alte heraldice pe scut. Acest
tricolor s'a Independeutei in 10/22 Mai
1877 a rgatului sub titlul de 14/26 Mart 1881. La
steag tricoloara se in de manunchiu
positiunea a colorilor cu lipit de
el, se ca cordea, tricolorului se pune in sus.
Acest diferit al folosirii acestui tricolor, drept identic in
lori, dar' neidentic intrebuintarea la steaguri
la cordele, arat apriat neindoelnic neidentitatea heraldica ca
tricolor politic national.
aici faptul nici nici introducerea mai
a acestui tricolor din cauzele marca si la flamurele
fostelor Principate actualului regat al Romaniei, nimeni
dintre adversarii nostri i n'a adurmecat ambele
aceste tricolori, politiceste diferite, niste tendinti ascunse
turisibile, nici la dirigentii regatului Romaniei, la bietii
bucovineni. Cum devine dar in ziva de tricolorul
nesc bucovinean este de persecutat ?
explicarea la acest curios fenomen! Romanilor pentru
autonomiea Bucovinii pentru desvoltarea ei in marginile
tutiunii Imperiale Austriace, au la unii interesati
o contralupta pentru neadmiterea mai pe pentru
voltarea acestei autonomii provintiale.
Prin sanctionarea constitutionala a autonomiei Bucovinii
antiautonomist toate sale adversare,
dar, ca cel ce este aproape de n'a dezarmat,
lupta opunandu-se acum din rasputeri cu toate mijloacele
nepermise, la desvoltarea autonomiei pe toate terenurile politice
economice, neincetat Romanilor piedici in desvoltarea
Acest curent adversar si contrariu desvoltrii autonomiei
covinii, slab de tot la s'a tot timpul a
venit chiar periculos, de dirigentii lui au isbutit a aduna
sa pe cei de frunte locuitori din Buco-
vina. Aceasta s'a pela finele anului 1891 inceputul
anului 1892. De aci s'a
bucovineni o pentru existenta
se tot
neincetat sewww.dacoromanica.ro
din unii arme
 224 CALENDARUL MINERVEI

nemorale, cu suspiciondri cu perfide, cu calomnii

boase.
Iat un exemplu bttor la ochi! rneseriasii romni din
le merge foarte greu meseriile ce le au, se
binevoitori, ce ar fi de ca
poarte mai eu succes lupta de Convenir

cu totii ca pentru aprarea intereselor sociale

'pentru cultivRea reciprocd, o societate de meserissi sub numele
de Statutel acestei societ4i, presintate spre aprobare cer-
tificarea in anul 1794, de
tive, pe motive, pe acela, pe societtii
se tricolorul www.dacoromanica.ro
rominesc, acestea
 . I

fi vAdind o cari se
netemeinicia acestei insinuri gratuite,
bgate nici de Minister de de
propunhtorii statutelor curte
pentru curmarea nerezolvite spre
phrtilor de administrative. Innalta
r. a deciziunea ministerial rostit,
sentinta sa din 14 1896 Nr. ex. 1895 asupra intebuin-.
tricolorului de pe steagul societitii Frtiea,
rul semnihcativ : Die Herstellung und der einer
Vereinsfahn kann an sich als gesetz- oder rechts-
widrig oder staastgefhrlich erkannt werden, und in den vorgeleg-
ten Statuten ist berdies die Berechtigung des Vereinsausschusses,
beziehungsweise des Vorsitzenden zur Bewilligung des
Gebrauches der Vereinsfahne nicht so gemeint und auch nicht so
stylisirt, dass dieses den Befugnissen der Behrden
dicirlich sein knnte ; eine solche Absicht ist viehnehr im 21 der
Statuten durch die in zder ersten Beanstndung erfogten
schaltung der Bestimmung, dass die Vereinsleitung den Gebrauch
der Fahne nur in den Grenzen der bestehenden Gesetze
werde, ausgeschlossela.
Die von Bestimmungen die Farben
*are berhaupt nicht zu verlangen gewesen ; aber kann
das Reichsgericht in der Fahne der vorliegenden
den Ausdruck einer politisch nationalen Tendez so weniger
blicken, als sich zwar als ein bundfarbiges Bild. aber
nicht als eine ,Tricolore darstellto.
Pe : Facerea unui steag societar, ca
atare, nu poate nici ca legii sau dreptului,
nici ca periculoasa pentru stat, pe aceasta, statutele
presentate comitetului respective a
telui ei, de a incuviinta intrebuintarea a steagului
nu este asa, nici nu este stilizath, acest drept s
indrepttirile autorittilor, ba mai o atare
intentiune s'a deschis 21 din statute, prin aceea in
observrii s'a intercalat dispositiunea, dirigenta
in rnarginile legilor existente va intrebuin-
tarea steagului.
statutelor sunt indeajuns garantate drep-
turile guvernului, aceast stilizare, dreptul statutar al
dirigentei la mai pate inteles.

1) Weil die in Aussicht genommene VereinSfahne, dem vor-

gelegten colorirten Bilde entnehmen ist, die romniSche Tricolore
darstellt, worin eine unzulssige politische Tendenz Ausdruck
gelangt; Emisul r. al Bucovinii din 21 Mart 1695 Nr.
Praes.
2) www.dacoromanica.ro
Ministerulni de Interne din 17 1895 24161.
226 CALENDARUL I

el ar putea indreptarile guvernului,

temeiate in legi.
genere, nici n'ar fi trebuit se punerea statute a
unor dispozitiuni asupra colorilor ; pe aceasta
vedea expresiunea unei tendinti poli-
tice mai putin, acest ni se drept
ca o dar nu ca un tricolor.

din Cimpulung.
(Din volumul din de N.

De la 1894 n'au mai suspicionarile

pornite asupra Romanilor bucovineni de cei interesati
musca pe ; ele se 1899, o cutezare
nerusinat uimitoare. Acuma adversarii politici rauvoitorii
bucovineni fcut un pas mai departe ; ei se
sugestioneze guvernantilor nos,tri, de jos
www.dacoromanica.ro sus, hidoasa
 CALENDARUL 227

c tricolorul rop-galben-albastru, purtat cu

de din Bucovina
special de societatii academice Junimea, ar
identic tricolorul albastru-galben-rom al vecinului regat al
apoi pre cei sugestionati cread,
bucovineni ar capabili' de vreo neloialitate. ! se
a uita totdeauna far abatere, s'au luptat
tron cu acesteia cu Napo-
I, bucovineni au o legiune de voluntari
sub cpitanul apoi tot tron
vrsat austriaci in lupta cu Maghiarii, in
1859 Italienii, in 1866 Prusii si in 1877 Bosniacii. Deci la
impratul la politicianii lurninati ai
niile suspicionalistilor nici-cand nu vor avea trecere!
Aceste malitioase mi-au adus aminte de un fapt
din Mai 1848, pe care A. Papiu Ilarianul in
opul tomul citat, p. 179-189. despre ivirea dace-
romnismului la austro-ungari, despre care artat la
10 din brosura din istoria Bucovinii, s'au
nifestat prin August 1848 o deputatiune la
la constituant din Viena. Aceast politic, ni
spune A. Ilarianul, creat-o popa sasesc, Roth, nu
intentiunea curat ca nutreasca ea pe
ci cii scopul nernrturisit de a se folosi mai
ea spre a'i nimici politiceste suspicionandu-i toate chipurile
tot neloialitatea, pe la guvernantii de atunci din Ardeal din
Vienna, cum se poate aceasta infocata ce
urmat in organele de publiatate din 1849
1850 1).
Romanilor Mai 1848 de
Sasii 'ardeleni prin popa Roth, a devenit o
pentru advershrii politici culturali ai Romanilor din Buco-
vina, de care ei se. de un incoace,
spre a speria pe toti nostri, de jos
sus, spre a'i ca se cu energie
nevinovatilor bucovineni.
1899.
I. G. SBIERA.

Bucovina pro 1849 Nr. pg. 166, 178; Nr. 32 pg. ; Nr. 45 pg.
285 pro 1850 Nr. 2, 9, Nr. 19, Nr. 21, Nr. 22, Nr. Nr. 33-36.
Nr. 39-46. www.dacoromanica.ro
 PAGINI INEDITE V. ALECSANDRI

LA BUCURESTI 1)
- COMIC

piata teatrului. Un de la Moldova vine un

geamantan dupS el).

Mare de e ista !... De

azi de m'au adus el, bat lela pe ca
gazd. Toate hanurile nume de oteluri
de arendasi de deputati. Numai. mai de
Concordia. Dar ce ! Nu pot da de :

far'
p sus jos
pare
haos foarte glodos.
Concordie ori-cine
o
In la a crede'ti vine
in
fost s'o pe
Ce soarbe apa prin foc
La Cismegiul,
Care'ti'arneste nasul din
Prin tot desantata,
Am de de
Am fost chiar pe Caimata
de atuncea

1) manuscrisele Academiei (No. 2254 p. 17-22) se

cnticel comic, de Alecsandri cunoscutelor sale
monoloage de moravuri hazlii. Pe asta nu e
acum, de fragment
Convorbiri (Anul XXV, p. 899) un manuacris incomplect
oarecari deosebiri. Redactorul Canvorbirilor crede e la
1862. www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 229

tot hojma camera

Am ajuns la Sfnt
gsit una... da'n ea
Prea de oaspeti ce cer
nu ori ce parte
Dup Concordie am alergat
Trudele mele au fost desarte
Cci peste dnsa dat.
Am obosit, dar am de multumire,
de e Romnismul.
La noi in Iasi nu de dughene jidovesti :
; Moisi ciubotar ; dar aice
in Bucuresti, vezi tot romnesti, de : Romanvici,
manogiou,
Incalte sigur te gseti
in nu in China. Apropo de pasagiul adue
aminte de un francez care sund :

Dans cette ville ou le pavage

Fait le bonheur du genre humain,
est un
Appel passage roumain.
On y voit un grand talage
D'opinions et de couleurs
On y rencontre des frondeurs
Et des principes passage
Parfois... tel, bouillant de rage
son, front
C'est Brutus, c'est un saveur
C'est un grand de
Parfois aussi, fine peu sage
Y vient decline jour
Chercer un amour,
Et trouve amour... de passage.
Enfin dans immense cage
Ouverte un vent des passions
Tout passe, amours, opinions,
des oiseaux de passage.
De ce de trecatoare, trebue ad v
risesc m'am oprit in pe la mai multe cafinele vestite din
Bucuresti ca odihnesc din ele beau de
cea dulce de-a Dmbovitei... Stiti ceea 'care cnd odat, nu te
.mai duci... s-o bei de-a doua Am o mash
de oameni politici cari puneau la cale alta... incunjurat
de paraponisiti. Pretudindeni am public numeros, amploiati
publici alte www.dacoromanica.ro
publice prin urmare m'am
in Bucuresti ceeace numeste viat public:
 CALENDARUL

Unii cereau
'n toate ca din topor,
procedura, legi,
Chiar in regimul reformator.
Altii fata
mult le raspundea
tara noastr
e rea.
'n lume totul se
Unii cereau
institdtii, in
starea si'n... alte
Altii atuncea 'nfiorare
fata strigau
din schimbare tot schimbare
Binele adese se 'n
Unii porniti de moarte
Vrnd s'arate drept patrihoti
Cu vorbe groase se luptau
dau de patrioti
Dar unii s-altii se
unire, rost
toate-ar merge bine
ar prinde un post!
Curios lucru ! La Moldova cei mai fug de ca de
dracu aici din ! Dovad aici are
bitia de a servi patria, de a duce un concurs activ
mului pe calea progresului... o la
statului !... Un car mii de roti !... Cum nu
pede ?... aceste reflexii am esit din cafenea pe
un unde se Concordia, el dus prin o multime
de uliti paveluite de meidanuri impodobite cu bivoli,
mare intru in ea. Intru de ce
? inconjurat de o multirne de oaspeti care pe
a mi se recomanda a-mi face profesii de
imi spune tabachere
de un tabac
Ce multor nasuri de nalte sfere
Poate vie curnd de hac.
Mtul avnd o
pe pmnt
este gata rzboi faca
Cu mori in
Altul 'n Romnie
Soarele-unirei el l'a aprins!
www.dacoromanica.ro
.cnd i-a bate nu mai
soarele-i
 CALENDARUL M1NERVEI 231

se tara piere
tot progresul pe a stat
De el nu mai e la putere
El, de geniu de stat.
Altii visuri de
Se plng de-o parte cu ah vah
mor si sufer de-o mare
tronul le !

De-attea vorbe cam...

spimntasem, eram
Nebuni nebun*a spate,
intrasem ? la Balarnuc ?
(La cupletului Un de noapte :
Cine-i acolo ?)
... Moldovan, din
! de sus, de cei Unirea ! Am
am jucat hora Unirei acum indulcesc de rodurile
ei... rog : Pentru o
contra Prefectului nostru un proces de nimica Ca.:
satie, cheltuit drumul sumedenie de bani, m'am sprevalit
trei ; o la o ; m'am
tate Buzau, ajungnd zile la
ca cer dreptatea, iata-mA's pave,
de a petrece noaptea pe piat... (se pune jos pe ce
fac? Am intrat hor trebue s joc.
Unirea-i nu am ce
cnd e treaba te
Pentru-o nimica la Bucuresti ?
vere, pleaciune.
Unirea-i nu am spune,
Dar e drumul greu glodos
te-sprevale de ?
'nchin, vere1 pleaciune.
Unirea-i dulce, nu am ce spune
Dar trebui treci
chiar la malu-i te nneci,
vere, pleaciune.
Unirea-i am spune,
Dar zece zile pe-un ger cumplit
Cnd alerg neodihnit!
vere,
Cu toate spune,
Unirea-i o
Ca pe un dumnezeesc
Si-i voi da
www.dacoromanica.ro
geamantanul se duce. Perdeaua cade).
 FOAMEA SETEA
Corpul nostru poate fi asemnat, ce priveste lui,
cu un cmin care necontenit s ard materialul
bustibil - in cazul de alimentele indeplinesc acest rol -
pentru vietei fizice de legat de viata
telettului.
La toate animalele gsim un esential - stomacul, - la
fiintele inferioare un buzuner de absorbire care cea mai
parte a toate celelalte organe n'au in fond alt
functiune dect aceia de a servi stomacului, - membrele
pe cnd simturile dirijeaz membrele.
Este att adevr conStatare, mai
dect a pare a deveni scopul
omenesti. Pentru a lucreaz toti oarnenii in
toate directiunile, pentru a rnnca navigatorii se expun la fur-
pentru a mnca soldatii moartea rzboaie,
rnuncitorimea tot frmnt bratele
covoaie spinarea. Mai de trei prti din masa lucrtorilor
ocupati lupta vietei au destinatia de a prepara alimentarea
omenirei, foamea evident e resort al activittii
umane...
Suprimnd foamea, timp toate
toate certurile, toate rzboaiele toate i
cari viseaz pacea universald, ar trebui mai potoleascd
foamea universal, care ne forteaz s lucrm pentru conservarea
vietei noastre a nostrii.
Asimilatie desasimilatie perpetuA, iat legea fatal a orga-
nizrnului ca al celui animal. Copilul asimil mai
dect desasimil, deci el creste; la adult avem o stare de echi-
libru, activul pasivul se balanseazd, deci avem o vrst de
productiune forte; totul contrar se la
cnd perderile in fine bilantul vietei
se incheie cu inevitabila moarte, totul se opreste, unde
totul rencepe...
Foamea e cea mai temtoare dintre Bolnavul poate
suporta boala, durerile ei, dar flmndut nu poate rbda. S'au
cazuri in ca timp de pace, cnd bntue
criza ggricol, c foarnea impinge pe tot mai departe
www.dacoromanica.ro
hran in baza principiului instinctului conservare. In
 CALENDARUL MINERVEI 233

dintre existent omul ajunge animal,

feroce...
Astzi majoritatea omenirei moare de foame de tuberculos.
bine a zis un mare savant: c tuberculosa naste acolo unde e
mizerie... lipsa de pine e deci adevrata cauz a teribilului flagel.
A combate foamea devine o lupt social. Simptomele acestei
lupte
toare le vedem
in starea de
desagregare e-
prin
care trecem.
Toate
cari se fac
din acest
trist adevr,
exemplul ni'l
statele
mari europene
numrul
populatiunilor
litatea de exis-
tent stat.
D'aci politica
de cuceriri,
migratiunea in
mas cele-
continen-
te mai putin
pulate. Inter-
vin deci condi-
tiuni sociale in
combaterea
cari
nu se pot
rezolva dect
prin marea
problem eco-
a sta- Turnul de la Manstirea
telor. (Din volumul N. Iorga).
* *
Cnd foamea e de sete, omul e ,amenintat de
mai cumplit suferint, de cea mai pedeaps.
acest raport exist o mare analogie aceste mari su-
ferinte ale omenirei.
Setea se manifest printr'o senzatie nervoas a gtului
ringelui, senzatie ce o rea dispozitie tot organismul.
www.dacoromanica.ro
Simtim sete ori de cte ori apa ce in corpul nostru se va
 34 CALENDARUL AMINERVEI

gsi in cantitate insuficient pentru a alimenta functiunile orga-

nismului, sau cnd proportia de sruri din sucurile stomacale e
prea Setea mai poate provocatd prin respirarea
pe gur a aerului uscat, mai ales in timpul verei.
Insuficienta de ap corpul nostru e provocatd de sudoare,
etc.; proportia srurilor din sucurile stomacale
e ingerdrei de buturi alimente prea mult
Prin sete se indeplineste un act al organismului, act
provocat de un sistem de organe speciale numite ghinduri
livare, cari sunt puse functiune de un nervos. Setea
se manifest din moment ce aceste ghinduri sunt jenate in
functiunea sau saliva constitutia sa
aceasta se cu deosebire atupci alcalini-
tatea ei a devenit
Saliva deci un act fisiologic mare
in provocarea setei. Constitutia ei se compune, din ap,
anorganice, ptjalin; aceasta din urm
rolul important de ferment al salivei, ei se datoreste trans-
formarea substantelor finoase in timpul mesticatiunei alimentelor
in maltoz.
'Saliva pe rol digestiv mai pe acela
de disolvant al grsimelor timpul mestecrei alimentelor ;
s'ar slei repede in gur saliva prin pro-
prietatea ei disolvant mucilaginoas acest neajuns absolut
favorabil digestiunei.
Simptomul cel mai caracteristic al indiferent de
insuficienta secretiune intensitatea
depinde de senzatiunea individnal, st cu corn-
pozitia Origina ei cerebro-bulbard, se mai gseste
conexiune cu alti centrii nervosi ai creerului, astfel ea
poate avea un caracter ceiace posibilitatea de
a provoca setea prin sugesliune. eclatantA despre
aceast de sugestiune e minuntia din apos-
tolii tovrsie de petrecere cu adversarii
setosi de nu'i pot combate pe acestia mai bine dect
imitndu'i, aceasta de sigur numai setei provocatd prin
mediul de sugestiune.
seta e o senzatiune mai aceasta o
totii; potolirea setei se numai de aceasta
nu voim
Credinta numai buturile alcoolice potolesc setea, din
norocire e de mult in popor, pro-
pagand nu va putea avea succes, dac nu se va
pregtit mai cultura poporului.
AUREL SCURTU.

www.dacoromanica.ro
 SUNTEM MURITORI?

Ori-ce pare a rscumpra cu moartea dreptul de a fost

ingduit la viat. Ideia viat e trectoare vre-
e att de adnc implntat in oamenilor,
ea temelia moral a tuturor religiilor.
... totusi sntem nemuritori. Va ciudat aceast afir-

Un trg evreesc din (Hdrlu).

(Din volumul Sate MAnastiri din de N.

matie, mai ales acelora, a judecat nu dezrobit

de stpnirea a dogmelor religioase.
S ne :
biologiei ne dovedeste snt vietti, care nu mor
mod normal nici www.dacoromanica.ro
n'au de ce. muri.
 236

Acestea protozoarele, - animalcule foarte tot

nemuritoare ca poetii mari.
Luati, dumneavoastr de care nu credeti pe
o de dintr'un lac sttut, puneti-o la microscop.
vedeti acolo un neptunian de mititele
care foesc in pictura de ap, o mare
sub sticla microscopulin. De acestea care se numesc
amibe, e nu mor.
Alcatuirea e' foarte :
grmjoar de protoplasma fr statornica
invelis, care are mijlocul ei un de o substant
aproape la nucleul.
Chipul cum duc traiul aceste amibe e de asemene4
simplu : apuc hrana prelungiri din trupul o mistue
anumite resturile netrebuitoare ale alimentelor le
pe aceiasi cale cum le-au apucat. Respir oxigenul tot
de-a dreptul din aer, pe aceeasi cale innapoi
gazul carbonic. Simt lumina fug din preajma
corpurilor ori de dusmanii prigonitori; in se
slujesc singure toat nevoile
Ei bine, ajunge
- se e bine un urmas. Ce face ea atunci ?
cepe lungi trupul de protoplasm d'impreun nucleul,
se incet-incet de-acurmezisul se rupe in Fiecare
din vechea are nucleu protoplasm
vine astfel o
dar aicea,- o n'a dat nastere alteia. Nu e
nici ci surori.
Mai in urm din aceste noui amibe, creste, ajunge
' se ca cea d'intiu o reprezinta in
egal.
dar amiba din 1905 e tot aceea care exista la
inceputul lumei. foarte multe din aceste
se prpdesc (d. ex. se lacul in care tresc)
e o moarte nu ne indreptteste din toat
acestui protozoar credern c poate peri de moarte
Am putea asemna amibele in privinta aceasta - vasele
fragile din lut ori care se sparg absoluta majo-
ritate - totusi gsim intacte asemenea vase, de
asiriene ori egiptepe. Tot astfel
n'au murit.
dar amiba, e ea, poate
coteala poetului care ne spune :
se nasc spre a rnuri
mor spre a
Teoria evolutionist, azi la rangul de lege biologica,.
ne animalele superioare ltle
'1) Substant www.dacoromanica.ro
albusului de ou.
 CALENDARUL

in virtutea potrivirii nouile conditii de traiu a

naturale. Ceea ce demonstrat deci pentru animalculele
se aplica logic urmasilor mai perfectionati,
care screi Desi teza ar putea
fi socotit ca demonstrat din ce s'au expus, totusi - spre
mai limpezire complectare, trecem cu argumentarea

(Cetatuia).
(Din volurnul ',Sate si de N. lorga).
la alte animale mai superioare ca amiba
la orn.
In adevr, ce este un animal superior alta de'ct o colonie
celule, care provin din dihotomicd a unei
numit ou. aici, pornim tot de la o
in amibei ; ca celulele care vin
www.dacoromanica.ro
 MINERVEI

din diViziunea acestui ou, s se s triasc fiecare

pe socoteala sa, ca in cazul amibei - aici, frtia celulelor e mai
mare, nu le vine se despart, tresc un ba chiar se
unele pe altele. Cnd nenumrat de multe, se
care apoi se tot se se ; din
aceste foi pornesc apoi diferite prelungiri cari alctuesc orga-
animalul e
Am ptea oricare din aceste animale superioare
(de ex. un vertebrat, ca s fie mai aproape de cu un stat
civilizat. Celulele ar locuitorii lui. Ele impart pe categorii
greuttile vietei, fel ca s o insrcinare in gos-
de ex. o parte din celule au sarcina de a procura hrana :
celulele tubului digestiv ; altele procur oxigenul : globulele
ale sngelui pe care le putem socoti ca adevrate crucioare,
care oxigenul din depozitul plmnilor
tribue Ja parte ; altele insrcinate cu curtirea
organismului - adevrat serviciu municipal : rinichiului;
o parte fine, cum era de asteptat asezate pe regimente,
alatuesc armata de aprare a statului celular : acestea snt
lulele albe ale sngelui, cari stau la hotare atin dusmanii -
microbii - la cea mai tenta-
de invazie.
Dar ne trebue guvern cap al statului. Ei nici in
privinta aceasta se duce ; o parte din celule au luat
coman'da organismului, au ajuns statului, datorit
meritului superiorittei : acestea celulele nervoase.
Toate aceste grupe de celule, identice ca origine, se
specialittii autnd se perfectioneze nu-
mai sensul acesteia, pierd celelalte proprietti vitale.
Unele din ele ajung s se diferentieze att de mult, cu
greu am mai ghici ele forma celular, d. ex. celulele devenite
fibre musculare. Din aceste celule pierd in
mare parte de a se divide, chiar de se mai divid
(d. ex. celulele pelei), dau celule tot specializate.
Categoriile de celule, pe care le digestive,
musculare, osoase, nervoase etc., numitele ale
Weissmann, alatuesc singure partea muritoare dintr'un animal
superior.
Mai este o de reprezint exact celula
ou care.singure snt depozitarele functiunilor germene
acestea snt celulele de reproducere. Ele se transmit
bate din generatie generatie, au concentrat in structura
a unei substante din nucleu : tot substratul
terial al speciei creia apartin. Ele au aceeasi valoare
mici cum snt, ca individ ce le
Gerrialul tristul poet Lucretiu, de acum dou mii
bine de ani, pare a fi avut intuitiea acestor adevruri, pe
care le gsim cristalizate
www.dacoromanica.ro
urmtoarele versuri :
 Inque brevi spatio mutantur saecla animantum,
Et cursores vitai tradunt.
scurt interval se viettilor,
ca trec mn in vietei).

poate atunci lumina misterul alcatuirei

. cate a unui cnd n'am mai cuta studiem gata
miliardele lui de celule dedalul de functiuni de tot soiul
ci ne vom mijloacele de cercetare asupr acestei
www.dacoromanica.ro
 MINERVEI

unice care alcdtuitoare sintetizate

i pot Aceasta e intocmai,
pentru a orienta cu strzi intortochiate -
avem nevoie de o ca ne dea dintr'o
directiune
Conchidem deci ca oamenii, ca toate fiintele
intermediare nemuritoare, in sensul fiecare
direct, de la speciei pe la stin-
al .0
ornul de la inceputul omenirei, nu e exact cel de azi,
apoi cauza in schimbdrile mediului, care nu numai
fiecare in parte, dar chiar asupra aceluiasi
individ cursul vietei sale. chiar am admite un
care s de la omenirei azi,
vedea, datorit la mediu, tat schimbat ca
descendentii lui.
Chiar amibele transformdri in echilibrul nutritiei
se demonstreazd, unele - rude de aproape
ele : microbii - pot deveni multiplicatie, mai virulenti,
ori din inofensivi, datorit mediului.
Gratie originei comune a valoarei identice a descendentilor
s'ar putea explica cumva ciudate dintre oameni
riti, chiar ca natiune, ori poate chiar anumite comunitti de
ractere idei : toti acelasi orn; cum toate amibele
aceeasi

NEGRU.

AM SEASE

Veni potropopu cerceteze despre faptele unui cuvios preot

de enoriai nu face ca popi nu carte.
potropopu la popa 'n altar - 1 vaza cum
oarnenii, adunati ciopor biserici.
popa pe nas,
-0 Pe-o Palt
popa :
o pasre -
parinte !... rspunse tot pe glas potropopu...
- Am :

Doi ai patru ai multe d'astea...

- Vedeti, zice potropopu, spuneti popa nu carte. el
e mai nu mai inping mai de
el, focul o
u o vi-1 i-au nu este de nasu vostrti !..
(Din RADULESCU-TUTESCTJ.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL MINERVEI 241

Portretul lui PETRU

Clindarului Minervei i-a fost rezervat a face pentru
dat cunoscut figura marelui Petru La
repetite prin ziarele de peste munti,
rile tinerimei universitare din Budapesta
n'a nimeni acum, se
sau nu un portret al lui
Redactorul Almanacului nostru, prin o
fericia a fcut cunostinta
d-lui de Rosiori Marcel Oltean,
(Bucuresti, str. Clementei 39), un nepot
direct al rposatului scriitor. La acesta
descoperit sfin-
ca o relicvie familiard. D-1 Oltean
a mai avut tot mostenire de printele
su, profesorul Oltean-Maior din
originar din Ardeal, inelul cu
lui Petru Portretul, lucrat Petru
in olei, de o destul de dibace,
de la inceputul veacului trecut ne in
adevr o irnpuntoare. Multumind d-lui pentru
care ni l'a pus la dispozitie spre multiplicare,
credern a acut un bun serviciu cititorilor acestui almanacb.

Prof. ENEA HODO*.

Ales in sesiunea din a Aca-

demiei membru corespondent
al acestei institutiuni. Este mai mare
din fratii Hodosesti, cunoscutii
Actualmente catedra de limba
literatura la Seminarul ortodox
din Caransebes. de niste manuale
didactice a : Schite umoristice,

toria literaturei in mai multe

editii, populare din Banat,
tece etc. Terenul pe care s'a
distins este folclorul. Pe cum pre-
gteste un volum de balade populare
din Banat. Prof. Enea
www.dacoromanica.ro
242 MIN

COSTIN PETRESCU.

S'a la in anul 1871, 10 Mai. cunostinte de

picturd le-a primit de la de asemenea pictor.
sirea liceale a fcut scoala de Belle-
Arte pe care a terminat-o in trei
maximul recompenselor. Mai trziu a tret
la Paris unde a lucrat in atelierele Acade-
miei Julien. Profesorii de la care s'a inspirat
mai ,mult a fost: G. Mirea Jean Paul
de la Paris:
Specialitatea a lui Costin
trescu este portretul indeletnicirea
genul istoric. din vechi portretisti
Van Dyk, diatre moderni pe Seugent,
genul istoric pe Benjamin-Constant.
Mai multe lucrri ale lui au fost cumpdrate
pentru pinacotecele din
Pictorul Cdstin Petrescu. Intre pmzele remarcate acum sunt
Moartea Cleopatrei, portretele M. M. L. L.
gdui Rginei a Principilor Mostenitori ;
portretul Mitropolitului Primat, etc. Petrescu a
tegiul din 2 ocazia serbrilor lui cel Mare.
Actualmente este face studii asupra artelor decorative.

Prof. I. G. GORJAN.

din cei Calendaristi

din Bucuresti, mort la 26
brie 1867. A Calendaru pentru
ani, dela 1856-1866 ; Calendar
prevestirile adevaratului astronom
pentru un de alti ani
lindar pentru 1851, 1852, 185.3.
Adevarata popularitate :

prin cele patru tomuri Halimaua

sau povestiri mitologicesti,
de de de
foarte frumoase de mirare. Traducerea
Prof. I. G. Gorjan e la 1895, frumbas
profesorul
n'a fost numai calendarik de ci scriitor bun.
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Cronologie pe anul 1905 2
ce cotnerciantii din in genere de
de restaurante, brutrii, farmacii,
menagerii, panorame distractii publice
nationale domnesti
ce se. Administratia a F. . .
prescrise de Sf. Sinod, ce se de biserici, de auto-
ritti de publice afar Judectorii, tribunale Curti 3
legale ce se instantele judiciare afar de vacante
de Duminici
Romnesc 4
Posturile 28
Deslegarea postului
Compt eclesiaStic
Calendar Catolic 28
Calendar Musulman
Calendarul Evreesc 29
Tarifele telegratice telefonice
Tarifa coleielor postale 33
Taxele simple destinate strintate 34
C. F. R., diverse relative la transporturi
Tarifa Cilor Ferate Romne
biletelor pentru de plcere 41
Tariful biletelor de ducere si intoarcere in clasa III-a 41
din 42
Cronica anului 43
Poveste de de Sadoveanu 69
Din cantecile lui poesie 75
Domeniile Coroanei 77
Cultivarea grdinelor
Vorbe din
De la de peste munti I. 85
Nicopole, (1396-1877-1902), de Carol I. Regele 97
din 115
Stefan-Vod, poesie de G. . 116
Privelisti de la hotarele noastre : Ada-Cale, de N. 117
Suferinta, de Carmen Silva ; Tradus de 124
secundar profesional (Din sta-
pe anul 1902-1903) 128
scurt privire relativ la Expozitiunea Societtii Agrare ne
C. I. 147
Furtuna, poezie inedit de M. Eminescu
Comitetul Agrare
www.dacoromanica.ro -11661
244 . , CALENDARUL

Ciurcu
Motive din poezie de St. O. 176
trenul, poezie de Natalia
La Borzesti de A. 177
Oltul, de Octavian
Din jubileul de ani al eJunimei
din Banat
L. Gr.
Corespondentie intre doi sau limba romneasc la anii
1822 1832
Statistica ziarelor revistelor romne din 1904
Etimologia cuvntului de S'imeon Mangiuca
Pictorul Oscar Obedeanu
Din Bucovina
Scbroceala de noapte 198
Scoalele din Blaj 1754-1904 de Al. 199
Din
2 discurs rostit de d-nul Haret, mimstrul
si instructiunei publice, cu prilejul serbrei celui de al
centenar de la moartea lui Stefan Mare . . .
o avut tetea... de 207
V. Alexandri. - 208
Podul fragment de St. O. 209
Nu e 'n de 211
De peste munti, (Adunarea Teatrului la
vechie 217
Vorbe din
Ceva despre tricolorul Romn, de Dr. G. Sbiera . 218
Pagini inedite din V. Alexandri. La Bucuresti, cnticel comic. 228
Foamea si setea de
Suntem Muritori ? de Dimztrie Negri'
Am sease calusei... de 240
Portretul lui Maior 241
.Enea Hodos 241
Pictorul Costin 242
Prof. I. G. Gorjan 242

www.dacoromanica.ro
 DE CONSERVE ALIMENTARE,
FRUCTE, CARNE PESTE
PROPRIETATEA

Sub directiunea a d-lui M.

special al fahricei, premiat medalie de
argint la Expositia din Paris 1900
pentru meritele sale *tiintifice in

Le.gurnele din proprie a fermei-mo-

del si marele al eonserVelor
acestei este legumele sunt
imediat au eulese ast-
fel frOgezimea, gustul euloarea natural *

CONSERVE DE LEGUME
CONSERVE DE POST
COMPOTURI, PESCARH

LA TOATE

www.dacoromanica.ro
 DESFACEREA PRODUSELOR
DE PE DOMENIILE
CANTACUZ-INO
No.

PRET CURENT
DE
alb de luas ville Lespezi but. de 1 1.-
recolta 750 1.10
1897
negra 1899 750 1.15
1898
1896 750 1.50
DE DEALU MARE (Via
alb recolta 1892 but de gr. 1.70
1889 2.75

alb recolta anulni but. de 4. -

PELIN.
Lespezi . . . -

prune 750 gr. 1.50

1.30
2.25
drojdie 750
de de 3 kilogram
Miere 1.50

Prune sisteinatice cutia Ko 1.-
0.60

Sticlele goale se prhnesc bani 0.20

Borcanele . 0.15

comenzi se prompt prin trlmiterea la

www.dacoromanica.ro
 ICOLAE N.
STRADA CAMELIEI No. 8

DEPOU CU
E

ODOBESTI

Comenzile se execut prompt prin trimitere la

domiciliu

E. L RESSELSTR. CAROL 14,

Singurul representant pentru Romnia

AUTOMOBILE DE DION BOUTON"

pentru automobile
mai mare deposit de MASINE DE CUSUT
inzestrate aparatul de brodat Boutonier.
Renumitele masini de cusut PFAFF" Velo-
cipedele Motocicletele PEUGEOT" * * *
Stabiliment eu Motriee unde se exeeut :
.Reparatiuni, niehelagiuri, emailagiuri,
ror obieetelor sub garantie
PRETURI MODERATE: 1NSTRUCTIE
VINZAREA IN RATE LUNARE
www.dacoromanica.ro
 mai
N
excelent remediu CONTRA BLE-
NORAGIEI, AVAND AVANTAGIUL A NU
DERANJA STOMACUL, face s in scurt
timp scurgerile cele mai rebele. - Cutia
de prospect special. Lei

nou remediu APROBAT CONSILIUL SANI-

TAR SUPERIOR, contra de piept :

TUSE, CATAR, BRONCHITA, LAR1NGIT CRO-

NICA, ASTMA, special contra FTISIEI PULMO-
NARE toate stadiile. - Prospectul ATESTND
APRECIERI ALE MEDICILOR
MAI flacon.
De asemenea dovedeste valoarea acestui medica-
ment memorH citite la congresele din Berlin
Paris. - In aceste se demonstreazd o mul-
time de vindecdri complecte. - Fie-care flacon
are instructia necesara.
: mic 3 sei, 6

De vnzare: la Farmaciile Drogueriile

pale. - trimet contra ramburs ori unde dela
Farmacia IORDAN
TuRNU-SEVERIN
www.dacoromanica.ro
 FERATE

Serviciul de Cereale
Mrfuri pentru Orient Occident.
Traficuri combinate
ferate
direct marfuri
si
directe
cele - Con-
stantinopoli si Constanta. - direct pen-
tru eiportul productelor macinate, etc., de la
principalele statiuni C. F. R. la Rotterdam via
Galati, sau Constanta. - direct din Occident,
via Rotterdam, romne, capitale de judete, etc

Linia CONSTANTA-CONSTANTINOPOLI
Deservit de vapoarele de mare mare
,.Regele Carol .,Principesa Maria"
restaurante prima ordine.
eltorii de dueere intoareer.e pe
In corespondent trenurile rapide
ORIENT EXPRES BERLIN EXPRES trenurile
celarate de persoane romne. - Bilete
recte, bilete circulare internatioliale.
INERARIUL
CONSTANTA CONSTANTINOPOLI

la orele seara la orele

J J

si la orele 10 seara
1
la orele
J Vineri

Occidental: DUNARE-CONSTANTA-ROTTERDAM
DE SI
Deservit bimensual de vapoare: BUCURESTI, DOBROGEA.
IASI, TURNU-SEVERIN CONSTANTA.
Directiunea Bucuresti, Strada Sculpturei, 5
Agentii principale: Constantinopoli (Galata Quai).
Galati, Sulina Dardanele
Agentia general S. M. R. pentru Occident
ROTTERDAMwww.dacoromanica.ro
H. &
 OTTO &
PROPR1ETAR
STRADA ACADEMIEI, 30

FABRICA DE CURELE DIN PIELE ENGLEZEASC.

Curele de de EXCELSIOR".
Curele de i de Balata.
ARTICOLE TECHNICE
pentru intretinerea Stabilimentelor Industriale
BI
TEMONIT-, VULCANFIBER".

MINRALE
pentru Cilindre, Valvoline, Uleiu Mineral etc., etc.
si pentru

DE
toate Masinele Accesoriile.
POMPE PENTRU
pentru vin. Masini pentru sticle, pentru cap-
sulat sticle. Aparate pentru bere.. Toate felurile de canale.
POMPE INCENDIU
abur accesoriile pentru
SACALE DE FIER
POMPE APARATE
pentru Letrinelor

IN

Pomp de in

TEVI DE FIER ACCESORII (FITTINGS)

MARFURI BUNE. - PRETURI
www.dacoromanica.ro
 I PAPETARIA

C. SFETEA -96, STRADA LIPSCANI, 96

Sueursal:
CALEA VICTORIEI,

EDITURA DE CARTI
LARE DE LITERATURA
Asortiment complect de: de scris
de corespondent comercial, Registre
de contabilitate, de Ne-
=cesare de didactic. =
SPECIALITATE IN CULORI DE REQUISITE
DE DESEMN, MARE CO-
LECTIUNE DE MODELE PENTRU PICTURA.

In special: Plicuri, Casete, de

e de eontabilitate, etc.
www.dacoromanica.ro
 D. M. BRAGADIRU
BUCURETI

CELE MAI MARI FABRICI

A
SPIRT BERE
DIN

SI
ALCOR ABSOLUT

DE CEA MAI SUPERIOARA CALITATE

LAGER

DRESA
AGADLRU.-Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
 Atragem atentiunea Onor.
asupra :

TINERIMEI"
singura revisi rornneasc copii.

Apare la Targu-Jiu, sub directiunea D-lui 1.

MOISIL,.director al gimnaziului din Targu-Jiu,
concursul mai multor profesori
III, 1905. ABONAMENTUL PE AN 8 LEI

Scopul a o aleas cu
copiilor si a-i educa, a le nobilisa caracterul.

literar

SUB UNUI COMITET

ABONAMENTUL LEI PE AN

REDACTIA ADMINISTRATIA

STR. REGALA, Union)

BUCUREBTI

www.dacoromanica.ro
BAILE
1. Deschiderea Stagiunei.
Stagiunea se la la 15 Septembrie.

SARATA-MONTEORU situate la 2 ore de la o

o pitoreasa, in prtile de. dea-
acopeiite- au paduri, ele stint la presentnd
temperatd constant.
. de gudron ale minelor de aflate apropiere
o compositiune pentra respiratiune.
mai se

3. Analisa Apelor comparatiune

ntre aceste ape apele similare.
dela Srata-Montooru stint printre apele
mai Clornro-Sodico din tara
Aceste ape se pentru sau ca ape de baut, ele aunt
constituite :

Ape IodiRale.
Ape
Se mai la si Hydroterapie.
Apele sunt representate prin Isvorul No. 2 care contine apa
de si Monteoru apa pentru
la litru : gr. 125 de de Sodium de
161 gr. de
Este din Isvoarele celo din E mai
ca Hall.
Apele Iodo-Cloruro-Sodice sunt representate prin Isuorul No. care
la litru : po o mare cantitate de do Magnesium
180 gr. de de Sodiu.
Este isvorul din tara mai do
Dupa Istrati Bernard,
Apele dela snot snporioaro dola Kroutz-
nach, Lamotte, etc.
Tablon comparativ Apolo dela Srata-Monteorn
din

de Clorur de
Clorur Clorur de Bromur
de Mag- de Po- Sodiu
Sodiu nesiu tasiu Magnesia

Gr. .
Mont. 164 gr. 312 17 gr. 4 gr. 326 1 gr. 0 gr. gr. 014
No. 1 180 gr. 741 22 gr. 871 4 gr. 218 0 gr. 003 0 gr. ,0184 0 gr. 017
Govora
Tichir-Ghiol .
67 gr. 430
26 gr. 600
55 gr. 397
2 gr.
-
0 gr. 317 - -
4 gr. 273
4 gr. 468 2 gr.
0 gr. 122
.urine
- 0 gr.
-
Hall 12 gr. 572 0 gr. 357 4 gr. 054 0 gr. 033 0 gr.
7 www.dacoromanica.ro
028 0 gr. 082
gr. 0 gr. 440 0 gr. 0 gr. -174
 eacest tablou toate cele
GOvora i
Sarata-Monteoru e
ape
poate compara.
;
mai
in cea priveste
de : este : ori Govora
de ori Lacul-Skrat, de 15 ori mai mult
ca. Hall si ori mai malt Kreutznach.
In este : incomparabil mai.concentrata
dela Tichir-Ghiol Kreutznach, de 4 ori mai
a Hall. . .
.litri :
90 de Sodin.
La . . . . 61 g. kilograme de
Hall . . . . 14 11 kilogr.
de ,combinath de de
ideal- de stqiune pentru

4. Apelor dela
Apele Indurate Cloruro-Sodice dela se intrebuinteaza mare
contra : acut
Blenoragic, Sciaticei, Lumbago,
r (Metrite, Salpingite etc.), Boalelor (Eczemele),
Sdratei excelente in Syphilisului Rheu-
Combinatia enorma eantitate de deSodiu ce aceste
contin ele exceleute : la
copii Scrofulosi casuri de
este drept Paradisul
de co.pii anemici, scrofulosi fortele
pele organiSmul.
se deosebire la Copii si
Boalele
Apele dela Isvorul 6 cazuri de
Stomacle,
stabilimentul de Hydroterapie se diferitele
roase, Neurastheuia etc.
particularitate a este prezenta unei
care se in cazuri de Rheumatism, de etc.
5. Instalatiunile Bllor Sdrata-Monteorn Pretul
Camerilor
in de 2 in genul celor mai mari Hoteluri din
cu peste '150 camere elegant preturi moderate
lunar pat la sau 180 3 paturi.
In este instalat un Telegrafie, Poftal Telefonic.
sezonului.
A de Hoteluri Vizitatorii camere foarte reduse
apropiere.
Mlle instalate dedesuptul ; ele in se
pot compara cele mai moderne instalatiuui din
LEU mi-
reca eu LEU.
Srirata-Monteorn este preturile sunt
putin pe mai ea la alte statiuni balneare.
Militari reducere din
al '

se poate compara
www.dacoromanica.ro dele
constructinni din balneare El are sal de
aproape 30 de metri lunginie o care predomina
balneara.
este tenninat. de mii pe brazi de difriti
fost plantati in doi ani
Pareul eu
6. Pretul
Gum genral noastre din foarte'mult
de a sa dea Restaurntul Casinoului
la imul. buni din sa nu-i la
o mncare sa
Mncarea se la Table d'Hte 5 lei pe zi (Cafea
sau 4 feluri, Dineu vin),
reductiuni; sau la carte. stabilite de
Vizitatorii ale 'mijloace nu le permit a la restaurantul
casinoului alte restaurante in sat preturi
7.
Musica S este in tot sesonulni.
De 2 ori pe Dumineca) Balyri. Casino.
Serate Musicale, Teatrale, Joe de Croquet, 'de Tenis si Popice.
Se fac excursiuni la la Pietroasa, la
Schitu Barbu, la ,Ciolanu etc.
8. Serviciul Medical.
Serviciul medical este pus-sub conducerea a doi Domni
din Bucuresti.
9. Mijloacele de transport, lnformatiuni.
pentru o reducere de
Viziratorii la Gara MonteOru. se
Se un leu de Monteoru la
Camerile se pot retine
Pentru se poate adresa la
Monteoru (prin gara Monteoru).

Colectiuni complecte din

Calendarul
din ani 1899 se mai de vn-
zare Institutul de arte Grafice
Minerva, Bucuresti, strada 6.

www.dacoromanica.ro
 CATALOGUL
apiirute in Institutului de arte Graf lee
MINERVA"
Bucuresti, strada No. 6

Vasile Alexandri Bucuresti. vol.

Opere complete.
344 pagini.
Cu o prefat de A. Vlahutd.
Pentru toate versurile lui Alecsandri, scrise la 1842
la moartea sa presint singur editie ieftintt.
versurilor lui Alecsandri se impune mai ales cnd
ori-ce incercare de a ne de o desvoltare culturala natio-
trebue combtut. Scrierile bardului de la Mircesti au toate
insusirile, fie ca fie ca idei de-a otli con-
noastr de Romkni dragostea de Dintre toti scrii-
- zice - Alexandri a mai mai aproape
de popor cu gndirea, cu graiul limpede cald fru-
mos, de aceea el trebue popor, de s'a
inspirat cu atta putere. Versurile lui cunoscute sub
de lcrmioare, Mrgritreley, apoi cantecile
cari au fcut generatiei de trebue cunoscute ca
de toate . . . Lei 1.50
Editia de lux . 3.-

Alexandri Opere complete. Teatru

Vol. Vol. 111.-3 volume
I,
separate de 400 pagini.
In aceste trei se o mare parte din scrierile dra-
matice ale Alecsandri, cantonetele cmice, scenele, operete,
comedii, unele inedite. Volumele vor urma curnd,
vor con-tine restul comediilor dramele. Editia noastr e mai
ieftin din au esit acum scopul ei este a face accesi-
opera lui Alexandri, a teatrului
la a muncitului momente de desftare prilejuri
de srbtoare. o lectur e de literatura asta
mai curnd straturile'stiutoare de carte, ceea-ce,
editii populare, s'ar putea
Pretul . : . . Lei 1.50
Editia de lux .
www.dacoromanica.ro 3.-
1.
 CATALOGUL MINERVA

Vasile Alexandri
Intr'un volum de 400 s'a adunat la un aproape
prosa lui Alecsandri, fragmentele lui nuvelistice descrierea
riilor fcute stringtate, expunerea misiilor politice, critici
de despre diferiti autori contimporani etc., etc. Prosa
limpede a lui Alexandri e pentru
lectura Societtii noastre, avnd calitatea de a instrui amusa
gustul pentru o romneasc.
Pretul . . . Lei 1.50
de lux . 3.-
Romnilor sub
teazul. Vol I. Opere complete.
Cu portretul autorului a lui Mihai Viteazul volum 8 412 pag.
editie a acestei monumentale opere literatura a
aprut la 877, sub lui Al. 25 de de
la moartea autorului. Acum se inplinesc 50 de de cnd
a murit pe indeprtat al li.ei opera sa tot n'a
strbtut in masele poporului cum merit. Tipografia
Minerva rspunde unei simtite cnd
a rspndi prea mrire a vitejiei romne aceast carte ote-
litoare de suflet si ddtoare de ani libertate
de unitate (1595-1600), luptele epocale de la
Mirislu, la acelei stele stralucitoare ce-a fost
Mihaiu Viteazul, tree pe dinaintea ochilor nostri trezind
in noi visuri frumoase in viitor, cte ori deschidem
maiastra carte a lui Blcescu. In alte volume vom publica alte
opere ale acestui mare scriitor, aprute in parte prin dife-
rite reviste la care a colaborat, parte nepublicate ci
trate manuscrisele Academiei
Pretul. . . . Lei 1.50
Editia de lux . 3--

M. Eminescu Poesii Postume. Cu o prefat de

Nerva Bucuresti. vol. 8
112 pagini.
Poesiile din acest volum sunt scoase din manuscrisele autografe
ale poetului druite Academiei Romne de d-1 Titu Maiorescu
publicate acum De poetul n'a avut
timp de-asi revisui versurile sale toate, - moartea nemiloash
l'a neamului - multe din cele rmase nepublicate o
aproape unele se chiar compara tot ce-a
Eminescu mai bun. Versuri ca Invierea. Dintre
sute de catarge o a literaturei noastre.
www.dacoromanica.ro leu.
 CATALOGUL MINERVA

Literatura I.
complete. Cu o
de Ilarie Chendi 216 pagini.
Aceast carte volum din complete ale celui
mai mare mai iubit poet opere cari sunt acum in curs de
publicatie in Institutul tipografic din cari vor apare
cele-l'alte volume al II-lea continand toate poesiile lui
Em. al diverse, fragmente drama-
tice. etc. Toate ingrijirea a d-lor N.
Chendi.
In volumul de publicat versurile populare povestile
poesie pros, adunate de Eminescu din toate provinciile Ro-
mne apoi poesii imitate din popor care pentru
oar se intreaga poveste frumoas a lui
nul, scris in admirabile:
. . . 1.50
de lux . 3.-
Geniu Roman inedit Bu-
curesci. vol. cca. 300 pagini.
pn'acum a marelui poet, edi-
mod critic de Scurtu, care espli-
cativ ne d informatiile necesare asupra epocei care s'a
manul asupra lui istorico -literare, - merit a fi
de ori-cine pretinde a se interesa de literatura Subiectul
romanului este luat in cea mai mare parte din. revolutia de la 1848
a Romnilor din Ardeal; Tratarea lui este se poate de intere-
Foarte pretioase snt intre altele unele pasaje din roman cari
ne lmuresc personalitatea lui Eminescu viata lui din
acel timp. Un portret foarte bine reprodus ne pe poet
in tineri, cnd a conceput romanul. Limba, genere, e
stilul bine ingrijit. Pretul Let 2.-

Anton Pann Bucuresti. 400

In acest de 400 pagini s'au adunat majoritatea scrierilor

lui Pann, in primul rnd lucrrile mari : Povestea
zatoare la Nastratin celelalte mai mrunte. Popularul
scriitor e pus astfel in autorilor romni de valoare. o
conceptie original, Pann, un bun cunosctor a literaturei populare,
a reusit versifice povesti, anecdote sentinte, cari
vreme vor mai fi o folositoare clasa a
tori de carre. Cu mult mare apropo-uri e
foarte amusant neintrecut chiar acest gen. A-1 citi
cunoaste e o a tuturor vor exact informati de o
anume . . . Lei 1.50
www.dacoromanica.ro
Editia de lux . 3.-
IV CATALOGUL

Grigore Alexandrescu
complete. o de G. Amintiri despre Grigore
Alexandrescuo de Ghika. I vol 8 280 pagini.
Contine poesiile, epistolele, satirele, fabulele, epigramele,
cerile prosa lui Gr. Alexandrescu, a dintre scriitorii nostri
clasici, care nu putin a contribuil la renasterea
politici. In frumoasa iubitul nostru asu-
pra actuale a liteaturei noastre asupra principiilor de cari
se conduceau vechii scriitori, luptind totii pentru unitatea
neamului a limbei D-1 Cosbuc ast-fel sa :
fast un fericit din partea Minerva editarea
a scriitorilor nostri, cari au pe vremea marilor
nationale ale au idealurile aspiratiunile
noastre.
Aceste scop, de-o parte lumineze tot mai
acldnc gloatele poporului nu focul
al scriitorilor bolnavi de frigurile moderne, ear pe de
parte ne uniti pe lingd biblia neamului. dea D-zeu ca editura
scrierilor pe care Minerva le-a propus le publice, se
ca nisipul spre binele spre
cunoscute de ca ne lumineze ntelepciune
rile ne dea putere de
. . . . Lei 1.50
Editia de lux . 3.-

Nicolae N.
Noi. Cu o pre-
Rucures,ti.
vol. 8 319 pagini.
Nu se nici s'a nici Ce
nu poate spune poate nici n'a prea
Nici data mortii lui nu s'a acum - zice d-1
despre Filimon totusi romanul lui de moravuri Ciocoii vechi
noi sau ce din este o scriere care
'1 face nemuritor, cele de amor de umilinte, apoi
luptele zilnice din viata boerilor din jumtate
a veacului trecut nimeni nu le-a mai bine ca Este
o carte zice autorul mentionatei prefete
se putea caracterisa mai bine, vedere
ei utilitara, limba care este oglinda a timpului
zugravit. Depinde de felul cum va fi primit de public acum
a editie a lui Filimon, pentru a putea continua edi-
tarea restului scrierilor lui, ntre cari Slujnicarii, un alt roman,
este vrednic de a fi
. . . . Lei 1.50
www.dacoromanica.ro lux . 3.-
 V

Opere plete. o de 11.

Chendi St. Bucuresti. vol.
386 pagini.
Popularul scriitor moldovean, care de mult a contribuit la
desvoltarea gustului de cetit a creat un important in litera-
tura noastr operele lui figureze de scrierile
autorilor nostri clasici. Editia Minervei, a fost ingrijit cu foarte
mult luare aminte ; s'au indreptat o multime de erori strecurate in
editiile de ; s'au adaus la sfrsit un indice ce cuprinde
plicarea cuvinte mai putin usitate s'au publicat cte-va
cari nu existau editiile anterioare. Se poate afirma,
aceasta este prima editie a operelor lui Creangii ris-
pndirea unei de felul acesta nu va resultate
positive pe calea progresului nostru cultural. va pururea
dascil mester pe terenul
. . . Lei 1.50
Editia de lux . 3.-
Legende sau Basmele Vol.
I. Opere complete. Cu o prefa$ de V.
lexandri.
Aceste adunate din gura poporului redate intocmai dupi
auzit -cum era supranumit Ispirescu,
- nu lipsi din colectia Bibliotecei noastre. Snt ele
adevirate capodopere de imaginatie, cum e de pildi Tinerete
de moarte una dintre geniale ale
poporului nostru, care greu putea in literaturile
celorlalte popoare. ce spune bardul de la Mircesti, in scrisoarea
autorului publicati aici de prefati in fruntea
volumului : Ai un bun serviciu neamului romnesc, adunnd
multime de pietre scumpe din averea nationali, un
sireag care nu mai este amenintat a se pierde.
este dar pentru totdeauna. Pretiosul d-tale volum trebue
se afle in casi ; el generatiile noui vor a
cunoaste valoarea i a naturii poporului romn.
. . . Lei 1.50
Editia de lux . 3.-
Carol Scrob Poezii. Un
volum de 240 pagini.
Lei 1.50

Grigore Coatu admirabil volum de nuvele

Un
260 pagini.
www.dacoromanica.ro 1 Leu
 CATALOGIIL MINERVA

AUTORII MODERNI

Bucuresti.
2D91 pagini.
Cuprinde impresiile deserierile de (prin Tara Oltului,
Mold'ova de pe Dunre) ale unui scriitor
care-i in timp un mare istoric, un observator
al vietii un suflet romnesc din cele mai sincere. Scris
stil de pe de vioiu, pe att de original cartea
este nu numai o valoare, ci
o lucrare nepretuit care contribue la educatia
Romnii culti acei ce vrea se cultive, in chip serios
nu se pot lipsi o citiasc, nu odat ci mai des.
Lei 2.50

Note de caltorie
1904. 1 vol. 224 pp.
un pasionat, a adunat in volumul anuntat
ticolele sale din Vatra din Literatura arta cari
publicase din Italia. Observator ager, ne face
cunoscute multe din Italia, ne introduce viata din Venetia,
Neapole, din alte centre, att de bogate amintiri
torice. La sfrsit impresiile din trei Capitale nordice: Haga,
Copenhaga Stockholm. Scopul scrisului meu - zice d-1 in
- nu e deck s folosesc altora prin cunostintele ce pot
avea prin experienta ce am putut s le spun lucruri care
poat de plcute in bun cuvntului.
Cititorii se pot usor convinge, c magistrul a
1.50

eel Mare Titeazul, ca intemeie-

tori ai bisericei din rdeal. b. 47 pp.
Prin brosura asta, care o conferint de N.
Academiei-Romne, ocazia prsnuirei lui cel Mare
ziva de 2 a. c., autorul aduce lumina deplin chestiunea
mult controversat a Metropoliei romne din
gurile ale Mihai domitorii romni de
rioas amintire, schitate din de vedere al interesului
ce au purtat bisericei strabune. Se Romnii din
Ardeal grija ce au purtat binelui sufletesc. Nici un n'ar
trebui a cunoaste, pin rostul d-lui adevrul asupra
modului cum Mihai au intemeiat Mitropolia Romnilor de
peste
www.dacoromanica.ro Pretul 50
 MINERVA VII

Cuvinte adevarate. Bucuresti. I 345 pag.

peritru a lamuri momentele cele mai
importante din viata politica a Romanilor pretutindeni,
articolele acestea ale d-lui nu studii de valoare
toare asupra situatiei, ci vor isvoare pentru toti
cei ce vor voi o credincioasa a vietii noastre
de astzi. Moravurile presei ale unor
deprinderi pentru binele poporului sunt adevarata
lumina. Se arata, pricepere a omului chruia trecutul
nu-i este o taing. ce se din Bucovina,
Ardeal Macedonia. Se face vie, logica convinga-
toare, pentru o schimbare in bine a de romanism
politica Se spune un serios in chestia de
a Evreilor. nostru scriitor face ast-fel un serviciu
extraordinar neamului Ideile aceste ale trebue strbat
rnultime pentru a produce schimbare in opinia
Lei 2.50.

Sate 1905
1 vol. 270 p.
Dup Drumuri orage acesta e al doilea volum din lucrarea
-
ce am plnuit asupra
cut tinuturile
prefata
supt o
el vreau
:
libere supuse
fac
aceea a
de a de care incunjurate aceea a frumusetii
istorice, in biserici, cea mai
cea mai originala a podoaba.
Volumul se imparte in trei : I II Tara
.Dobrogea ; III Oltenia. E,
; o un popor destul de srac,
dar harnic si cu multe alte Nimeni nu era mai indicat
d-nul scrie o carte de cu mare ne-
realizarea tot in : In anul
viitor voi descrierea Ardealului, a unguresti
de chiar a Bucovinei Basarabiei.
Pretul Lei 2.50

Buc. 1904.
Este al volum de povestrri
al d-lui aceleasi ca De
data asta cuprinsui e mai larg, viata mai amanuntele ei
Forta acest volum in cea in
ginile descriptive. Umorul, care alterneaza
lecturei.
www.dacoromanica.ro Pretul Lei 2.-
VIII CATALOGUL LIBRARIEI

Bucureti 1904.
M.
Literatura romneasa este in romane bune. Romanul oimii
de sigur apartine celor mai bune din cte s'au scris-Subiectui e luat
din timpul lui Ion cumplit. Autorul a mna lui de
prosator dibaciu, vremile de vitejie a Domnilor Moldoveni
in luptele dumanii ce-i incunjurau, in deosebi
reuit s reconstitue viata a boerilor s
dea tipuri adevrate, cum snt fratii Potcoav eroi ai
romanului. - ea se impune, a mai insista asupra meritelor,
ei, recunoscute de presa
Lei 1.50

Pov estiri. 19 4n. 204

A ea de d de d adpop-.
veanu a publice povestiri, schite proz in ziarele
revistele noastre, iat renumele : e eel mai
din generatie. Limba lui e
subiectele lui alese studiate. preferint
oameni stri din popor. Intereseaz, chiar
pe cititor, - cum nu scriitorul mai inzestrat de
la Yolumul de Povestiri contine 15 de toat frumu-
schite, nuvele descrieri, cari impodobesc literatura
actual.
Lei 1.50

Rosetti D. R. (Max.)
tor. 1904. 222 pp.
Literatura umoristic are prea putini representanti
seam. Rosetti-Max totdeauna un frumos de
cititori, tocmai pentru sa de cronicar hazliu. Noul volum
cuprinde momente, pline de observatii delicioase din
E un din Bucureti in paginile lui e
deci de multi bititori.
Pretul Lei 2.-
oiletoane.. 1904. 1 vol.
256
Continuarea volumului Preludii. Material critic
informativ. Vorbete despre autorii moderni : St. O. Ion
Gorun, Delavrancea, S. I. Bianu, Lecca
Basarabescu. cteva moravuri literale care
mersul normal al desoltrii literaturei mai mai
multe de cu o schi critia asupra Ovreilor in lite-
ratura romneasa.
www.dacoromanica.ro 2.50
 CATALOGUL LIBRRIEI MINERVA

Bucuresti 1903. 1 vol. 8

9 g
Coprinde articole material literar asupra urmatorilor
scriitori : Eminescu, Bodnrescu, erbnescu,
Radu Rosetti mai mrunti. Tot aici s'a publicat articole mai
lungi Despre versurio. chestia limbei literare
altele.
2.50

Drum Popas. Note de drum schite

1904.
Harnicul publicist, unul din cei mai buni ai tinerei generatii, a
adunat aici o parte din povestirile sale de la de
in fuga trenului impresii de temperament.
E viguros cunoaste7mai cu pe romn
viata ; cu entusiasm strrnosesc, pentru care
are cuvinte att de frumoase. Noi am avea mai multe cuvinte
pentru calduroas recomandare a Notelor Schitelor D-lui Sandu.
Lei 1.25

Btrini. Naratiune
volurn 328 pagini.
A fost, precum se stie, de Academia sesiunea
din 1893: N. Quintescu raportul adresat Academiei
asupra acestei cu urmatoarea apreciare :
Incontestabil frumoasa coceptiune a D-lui Slavici, in
romanul stil limpede, de farmec in
simplitatea in flul aceluia - dar innobilit prin cultur, cari
se istorisesc lucruri din aceast conceptiune roma-
nului Din Btrini, al D-lui Joan Slavici rangul unei de
semnat valoare. Aceast va rmne in literatura ca
o productiune intelectual, care - celelalte puse
evident e cu frumoase
racoreste adieri curate de moral.
Pretul Lei 2.50

Tainele Traducere de IL G.
Lecca. Bucuresti 1904, 210 p.
francez Camil Flamarion a reusit, de dialog,
populariseze cte-va notiuni de despre soare
stele fenomenele din naturii, ce stau in cu acele. Tra-
toate popoarele, cartea asta a desteptat un interes
lurnea. A fost in de mai
traducerea d-lui Lecca e mai pe sus de toate cele
terioare.
www.dacoromanica.ro Lei 1.50
X (MINERVA

C. Popovici
bilitatea de a ceti toate operele de valoare literatura natiunilor
culte. In culegere, cetitorul peste o mie de maxime
gndiri ale celor scriitori din lume. Nenumarate
idei de ale lui Homer, Aristotel, Seneca, Shakespeare, Victor
Hugo, Lamartine, Goethe, Schiller, Bismarck, Buckle s. a., s. a. sunt
citate aci traducere Kant, 7 hiers, Dante, Schopenhauer,
Voltaire, Rousseau, .Diderot, La Bruyare, La Rochefoucauld, Spencer,
Macaulay, Humboldt, Lessing, Cervontes, Aquilera, Stuart Mill, Toc-
queville etc., etc., etc.
Toat cestiunile ale omenesti, reli
militarismul, arta, pauperismul, educatiunea, etc., etc.
sunt presentate cetitorului celor mai
seriosi gnditori.
Dintre romni, sunt citati Miron Costin, Veniamin Costache,
Eliade, Gr. Alexandrescu, Nicoteanu, Eminescu,
Cofbuc,s. a. s. a.
E o carte care cuprinde chintesenta intelepciunei in
viat. comoar pentru fle-care orn.
Pretul Lei 1.50

I. Bratescu-Voinesti
Aparitia a acestui volum de nuvele a fost cu bucurie deo-
sebit, de toat presa rar ca un autor dobneascd
increderea a a publicului. Prin limba
sa frumoas bogat, gndirea aleas d-1 BrAtescu-
Voinesti cucerit de frunte printre cei mai buni prosatori ai
Nuvelele sale vor literatur de ale d-lor
Slavici Gane, doi scriitori cari, ca au ilustrat
and-va paginile Convorbirilor Literare. Considernd
nuvelelor, volumul de vorbim constitue mai ales pentru tine-
rime o folositoare lectur.
Lei 1.50

Haralamb G. Lecca
H. G. Lecca are aderenti, pentru ca volumul acesta
al -noulea al operelor sale - invrednicit din partea de
aten1;ia meritaM Hasdeu a rostit cuvinte magulitoare,
despre versurile d-lui De-atunci a secerat laurii teatrului
national. Lira d-sale place. Spiritul poesiilor e potrivit mai
societtei de la oras. Tot ce a avut mai bun Lecca a
concentrat aici. Prin urmare volumul nu poate s pe
cititorii iubitori ai acestui fel de literaturd.
www.dacoromanica.ro Pretal Lei 1.50
 CATALOGUL LIBRIRIEI XI

Jules Brun N. Papa-Hagi a

Bucuresti 1904, 312 pag.
Un roman din viata sgomotoasa de a Romanilor
-macedoneni. Printre epizodurile, din cale romantice ale romanului,
.autorii au descrierea de ale se petrece
actiunea, credintele obiceiurile populatiunei, - ceea-ce o puteau
lace mai exact, unul dintre autori este Macedonean.
Povestiri de geniul acesta usor de citit pentru partea sen-
instructive prin tendinta de a informa.
din fasele vietii ne prea putin cunoscute.
Romanul umple astfel un gol in literatura.
Lei 1.50

Poesii. Bucuresti 1904. 1 vol. 128 p.

Iat sit un suflet de femeie
poesii armonioase. au reusit de bine
ne arate cum ce o de acest
lum descoperim multe colturi de sensibilitate
Felul au fost primite de
pres versuri ale d-soarei Maria Cuntan, o garantie su-
valoarea cetitoarele vor gsi
volumul
Pretul Lei 1.25

Vineri. Sub directm unui comitet.

Abonamentul 10 lei pe an.
Cei mai de frunte literati de au reusit, ajutorul
-va tinere talente in a crea o publicatie
care cultive gustul pentru o literatura
In mijlocul neorientrii de a lipsei de ori-ce direc-
aparitia era necesar incurajarea
unei nisuinte de acesta e o limba
frumoask. clare tendinte cinstite, revista aceasta poate
recomandath de progres
20

www.dacoromanica.ro
 CATALOGUL

mai
biblio-

No. a lor,
3 Adnc simtit era nevoia acestor cari
sumar, dar limpede pe intelesul poporului ne
dinaintea ochilor, ca pnnoram, istorie a
att de in pagini glorioase de restriste, de la cele
si pn in zilele noastre.
Vol. I, cuprinde cte-va date despre Dacie, luptele Dacilor
cu Romanii, nvlirile ,Barbarilor etc., trece revist pe cei
voevozi din romne la moartea marelui
in suirea pe tron a lui Mihaiu Viteazul
Vol. II, mai pe larg de domnia lui Mihaiu Viteazul
tinn numai 8 ani, unind sub cortul lui de visurile neamului
intreg. Apoi trece epoca a lui Matei Basarab Vasile
Lupu, descrie www.dacoromanica.ro
tragicul a lui Constantin Brncoveanu
 CATALOGUL LIBRIRIEI MINERVA X1H

povestirea nenumratelor umilinte ce

indurat la revolutia din 1821.
surori
Vol. III, cuprinde Domniile pmntene, Organic,
Miscarea de biirbati ca Gheor-
ghe Lazdr, Aron Florian, Vasile Heliade Rdulescu, care
Curierul rominesc. Descrie revolutia din 1848,
Ardeal, campania pentru dom-
lui Cuza, pe tron a viteazului nostru dorn-
Carol I, rsboiul pentru proclamarea regatului.

No.
istoricul poem trabtut de un suflu poetic, de
caracteristic pentru opoca noastre nationale.
vreme Romniei, a fost marelui Blcescu,
astzi se e opera necontestat a lui Alecu Russo, unul
dintre cei admiratori al poesiei noastre popu-
lare. Russo a scris-o frantuzeste, iar a tradus-o
pentru dulcea a pstorilor din Carpati.
Meritul Minervei, publicnd poem brosur la
ori-arui este att mare, text al
de autorul ei nu era de
cunosc.ut nu era complet scump ca
ori-cine.

No. Populait a
o brosur de 63 pag. Cuprinde o introducere in care se explia
rostul literaturii la diferite popoare, un capitol despre literature
figurile ei legendare traditii din btrni, apoi
face istoria literaturii culte din sec. XII-lea in zilele noastre.
In liniamente generale se aici intregul proces de desvol-
tare a culturii noastre este lucrare de felul
acesta, care orientarea materie
destul de

No. 8.-Revolutia lui

In brosur se resfrnge epoca intreaga a
relui Tudor Vladimirescu, care a gonit din pe Fanarioti a
adus pe tron romni sunt pe lume cari
a luptat acest pentru reamintesc eroicele
fapte de la 1821 ? Doar un uitat de vremuri, ar mai
putea ne povesteasci din tineretea lui, de cnd Ipsi-
lante si Eteria.
Minerva, s'a gndit s'adune
ieftin toate isprvile www.dacoromanica.ro
acelor vremuri cnd erau
 V CATALOGUL MINERvA

dee viata pentru In deosebi figura lui Tudor Vladimirescu

reese din cadrul acestor povestiri tragic, de sti-
huirea unui rapsod. Citeasca, cine se
rea Romanilor din Muntenia, proclamatiile aprinse ale acestui

o de 60 pagini.
Perderea Basarabiei lun-
martirolog a celor ce trebue uite de ce li-e mai scump,
uite limba obiceiurile, graiul cntecile ce
nat copilaria, - pilda samovolniciei ce se
pentru sunt de acei ce crezut slabi,
erau prea putini au fost de toti, de
viata - ce acest volum.
India perdere a Basarabiei, ruso-turc din 1806,
la Erfurt, tractatul de la Paris toate peripetiile
prin care a trecut dureroasa parte a noastre
din 1877 tratatul de la Berlin. Sar-
e plin jalea celor care departe de suspinul fra-
ce-si in cntecile populare, in care tot
mai scnteiaza speranta unei reantregiri viitoare.

o de 62 pagini. E de datoria fie-carui care iu-

beste neamul, cunoasc nu numai faptele
rilor voevozi din trecut, ci acele ale domnitorilor ce au in
vremea In vremurile de entu-
ziasm care a Cuza, domnia lui fapte mari
de ea, unirea principatetor, secularizarea mnstirilor, desrobirea
tiganilor, Vranilor, idee
attea nopti de insomnie, ca ranul se el
ferneia lui de o de apoi
a obligator, care ne-a pe noi
meni, apoi declinul acestai lui la tron.
Attea momente vor aminti pe veci domnia a
lui ce-a pus piatra fundamentala a statului nostru
dern.

brbat de stat.
de 68 de pag.,
Timpurile mari oamenii mari. Unul dintre acestia a
fost Mihail Cogalniceanu, al nume umple de timpul
de sbucim al acestor din cinci-zeci de ani. Nu este
din domnia lui Cuza care nu fi jucat vr'un rol.
Viata lui cheltuit in mod att de felurit, strluceste din anii
tineri; anii lui de studiu cele d'intiu Ro-
Dacia www.dacoromanica.ro
unire Gheorghe Asachi, fie
 CATALOGUL MINERVA XV

Heliade Rdulescu, neobosit pentru reanvierea limbei

Ca profesor Academia tine celebrul
curs de introducere in Istoria lor, apoi comoara
Dar nu aceste rnduri pot da activitate a
acestui orn, de aceea menit este cartea Minervei, limpezeasca
cea mai grandioas de politic din. istoria
temporang.

mare poet al
,o de 172 pag.
portretul poetului. Intre attea mari care Minerva, le-a
scos la pentru neamnlui, Alexandri nu putea s lip-
Cititi aceste pagini, unde renasterea culturii noastre natio-
nale treste in persoana faptele marelui bard de la Mircesti.
ce nu pe Alexandri de ct ca poet, vede aci pe pa-
triotul a parte la toate actele mari ale noastre.
El a fost d'intiu care a dat desrobind de pe mosia
lui, in 1838, el a fost unul dintre factorii principali ai Unirii, el
a organisat Milo teatrul nostru
tot el, la a gisit cele mai puternice accente ca cnte
vitejiile unui Curcanul a Fratilor Jderi.
el toate
nobilile lui sentimente de patriot, cu imaginatiunei
lui de poet.

No. 11.ltefan cel Mare, copilria pe

de 88 pag. Ce n'a de cel
Mare si nu-i gandindu-se c'o s mai
ceva despre vovod ? In acest pentru cei
ce au uitat, din nou icoana marelui viata lui
din plin de legende resboinice ultimele zile ale
sale, cnd de ani de izbnde, mostenire
Moldovei Bogdan, prin cunoscutul testament, care cuprinde
atta jale prevedere pentru viitor. Rnd pe
faptele vitejesti, Racova, care zile nopti a
lupta. Dumbrava Rosie despre care Alexandri a cntat
de frumos.

De o mai bine-o vie

De Moldova 'n mai bine

Apoi Valea-Alb, acel moment de care nu

mai credea aproape steaua lui cte clipe din care una
ar fost de-ajuns www.dacoromanica.ro
ilustreze pe un
XVI CATALOGUL

No. 12-13.-Istoria lui Viteazul

Iorga.--:Bucurest. 1902. 0 de
pag. Cel mai mare mai muncitor
ce avem ast-zi d-1 N. a cea mai
frumoas istorie a lui Viteazul. Paginile superbe din
ticica de fat sunt atta putere de
vingere, in de la R6mniei, a lui Alecu Russo
coace nu credem se scris ceva mai in genul acesta.
Eat de ce nu vom gresi vom socoti brosura d-lui ca una
din cele potrivite de a destepta creste o generatie
sentimente patriotice, ca un catechism, care s nu lipseascd
din mnile nici Romn de carte. E bine ca unui
por i vorbiasca de oamenii mari.

1902. 0
de 64 pag. povestire po-
a evenimentelbr petrecute in viata Romnilor din Ardeal la
anul 1784 era marea monografie a d-lui Nicolae
susianu nu era pentru Prin paginele acestei bro-
suri se deci un lucru dndu-se in mna poporului
sigur care duce la cunoasterea a uneia
cele mai triste epoce din istoria noastr . Este aceasta epoca
care Romnul din Ardeal chinuit batjocorit mai ru ca
dobitoacele, a prins arma in pentru ca el singur s-si fac drep-
tate patrie care nimeni nu-i mai psurile. Tot
tragedia joul eroului se cetito-
rilor, soarta trist a Romnilor iobagi se intrevede din
descriere din brosura noastr.

Bucuresti de
60 pagini. Legaturile noastre
cu fratii nostri din Bucovina ce in ce mai putine. Soarta
ne tot putin. Desnationalisrii de Nemti
Ruteni opunem prea putine piedici. asemenea ca
un imperativ categoric, se impune autarea de a
destepta viu interesul pentru acea parte a
ainenintat, care constituiam odat un singur trup. Citirea istoriei,
a acelei nemiloase istorii, care nu ascunde adevrul, ci vecinic ne
povesteste de ceea ce-a fost frumos sau dobortor,
ne pune cunostinta faptului, acea a fost pn
de curnd... parte a noastre vremuri grele impreju-
fatale ne-au poate pentru mult timp grdin.
Trebue ca care cunoasc acestei
brosura de www.dacoromanica.ro
are un ghid lmurit instructiv.
 CATALOGUL MINERVA XVII

No. ne creqtem
unui tineret iubitor de de de omenire,
eat ce brosura aceasta. Autorul pe baiat din
cea mai copilarie, la timpul devine un membru
util al sale, despre prima ingrijire ce i-o dau doicile
guvernantele, despre jocuri gimnastick despre sentimentele ce
trebue le cultive care amorul de patrie trebue
ocupe Mai ales partea din e pe larg obiectiv

Bucuresti 1902. 0
sde 64 pag. de
popular, de eruditului doctor Felix, profesor
versitar, avem foarte exisa sunt scrise de obiceiu de
oamenii laici, traduse
unui specialist remarcabil, foarte popular in
acelasi timp foarte obiectiv, principiile trebuitoare de
precum sunt : hrana, alimentele, condimentele, apa,
odihna etc. de primejduia este ales
de jos ale noastre necesitatea acestei
o va recunoaste ori

9 Bucure0i, 1900. 0 de 48
s pag. ziarele zilnice nu
de trebuintele culturale cele mai aratoare, ori-ce
carte, fie fie rea, reclamagii, era ne-
cesar a preveni pe acesti speculanti a facilita orientarea cititori-
cari nu cunosc literatura complecta. brosura se expun
ate-va principii generale de cari trebue a se conduce cei ce vor
mod serios de
; se caracteriseaza scrierile autorilor celor mai
i utili, la sfrsit, se asupra de biblioteci

-20 tablouri de h.
Aguletti. de 61 pag. Este o apoteosare a vitejiei armatei
romne a gloriosului Rege Carol Liu. Revista aceasta care
s'a jucat un succes pentru la gimnasiul
din cinste
blioteca Minervei, find menia focul
cru al dragostei de patrie
www.dacoromanica.ro
fragede ale tinerelor generatii.
 CATALOGUL

No. 21-22.-Rzboiul pentru neatrnare .

de ani de and, prin ostenilor prin destoinica
lui neatarnarea-visul dup care au
oftat printii - Am crezut dar a venit vre-
mea ca acest insemnat eveniment al istorii contimporane
cercuri mai largi mai bine. Spre acest
scop am dat biblioteca o descriere mai ama-
pe tuturor a razboiului de
ruind mai ales asupra ce au avut-o acest rdzboiu.
Cetitorii se vor prin am un
bun serviciu poporului

SUB PRESA :
23. Yitropolitului Veniamin
de N. IORGA

Rutenisarea Bucovinei
(late autentiee, Un Un volum
372 pp. 8.
scrie Smntotul a: No. 33 din 15 August
d. prof. universitar N. relativ la aparitia acestei :
zgomot la o parte de luare aminte a tuturora a aprut
de o carte crei autor e un de inim. Cartea
se chiam Rutenisarea Bucovinei causele desnationalisrii_ popo-
rului dup date autentice (fragment din lucrarea nepublicat
din Bucovina) de un Sucovinean; Ea trateaz una din
cele mai insemnate intrebri din viata de a poporului
prin ce mijloace se poate pregti poate pentru recu-
cerirea celor pierdute populatia a Bueovinei. Se ce
se astzi cu : cu incurajarea unor anumiti
factori, #irnimea trece la Ruteni, cari i se par mai buni ca Dam-
nezeu, clasele culte se germaniseazd une ori limb,
de societate, in de familie cu deosebire, totdeauna
suflet. Autorul din propria lui incercare - el un
Bucovinean - aceste imprejurri si cu vieleat. Lucrarea
n'are metodia, bogata informatie din ales al
Bucovinei, d-lui G. Bogdan-Duic; schimb, difus cum este,
ea are mare spune lucrurile cu o trie cu care nu le prea
spune scriitorul de profesie pe aceasta, cuprinde sine
un numr foarte bogat de culese propria experient. se
pare une ori ai una din acele pentru dreptate care
se scriau focul www.dacoromanica.ro
aprige alte timpuri.
 CATALOGUL XIX

i
editia a a aprut
ingrijirea stabilimentului cu
roase datorite mnei artistului d-lui prof. N. Bran.
Buna primire ce au gsit-o aceste admirabile schite populare ,din
Bucovina, peste a
s nu crute nici o cheltuial pentru a mai
scrieri frumoase.
Autorul, care e deplin pe limbagiul dulce al Moldovenilor,
prezint cititorilor in cele 12 nuvele ale sale momente si scene
de duioase atrgtoare din viata din Bucovina.
Tezi Romnii nostri in toat neprihnia lr, cu toate nravurile
obiceiurile ce s'au mai pstrat in Ce acestor
admirabile povestiri poporale un farmec mai mare, e
ral a individualittilor descrise. In este
interesant prezint unica criere de acest fel iesit
din pana bncovinean.

La Institutul de Arte Grafice

MINERVA"
Bucuresci Strada 6

Se mai de exemplare din

MINERVEI pe anii :

1:99ENDARUL Lei 1.50

1900 Lei 1.50
1901
1902
4903
.....
...... .

.
Lei 1.-
Lei 1.-
Lei 1.25
1904 Lei 1.25

www.dacoromanica.ro
 NOU!! NOU NOU!!

BIBLIOTECA

cele mai frurnoase

i cntece nationale
pentru voce piano.
APARUTE :
1. 9. to legeni
Cntec patriotic.
2. Luna 10.
populara. 11.
Aoleo ! Arie sus. Cntec popular.
4. Suspine 12. Fetito din sat...
Romanta populara. Arie din Transilvania
5. te-am ittbit. 13. ben.
popularA. Arie populara.
6. Melodie Inimioara mea. Arie
V populara.
7. tine Am leu
t
8. re
Arie populara. lar.

u ex. 20 ham.
LA TOATE LIBRARIILE

www.dacoromanica.ro
4