Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate Med Leg
Subiecte Rezolvate Med Leg
Au valoare orientativ.
- poziia cadavrului n decubit dorsal (cel mai frecvent), cu degetele semiflectate, mandibula
czut, oprirea respiraiei, oprirea activitii cardio-vasculare ,absena reflexelor i linie
izoelectric la ex. EEG.
6. Enumerati semnele mortii reale.
rcirea cadavrului
autoliza cadaveric
lividitile cadaverice
rigiditatea cadaveric
deshidratarea cadavrului
7. Lividitatile cadaverice.
Apar pe suprafaa corpului, avnd drept cauz oprirea propulsiei active a
sngelui, consecutiv opririi pompei cardiace, nct sngele este supus
exclusiv gravitaiei; de aceea, el se acumuleaz n regiunile declive ale
corpului, crora le imprim culori caracteristice n funcie de stadiul n care
lividitile sunt examinate; lividitile cadaverice constituie cel mai sigur
semn de moarte real i diagnosticul diferenial cu echimozele, care
constituie leziuni de violen.
-stadii: hipostaza - Palid- rosietica violacee; dispar la presiune
Imbibitie- violacee; plesc, dar nu dispar la digitopresiune
Difuziune- violacee; nu se modific
8. Rigiditatea cadaverica.
-ocul hemoragic;
-asfixiile mecanice: aspirarea de eschile osoase, dini i fragmente de proteze dentare, corpi
strini exogeni, snge, prin hematoame perifaringiene, edem nazal i faringian, cderea napoi a
limbii;
-complicaiile septice
-tromboza sinusului cavernos
-ocul traumatic
-asfixia mecanic, produs prin cderea limbii n fracturile bilaterale i prin hematoame ale
planeului bucal, prin aspirarea lucrrilor protetice desprinse, a fragmentelor osoase sau a
cheagurilor de snge;
-procesele septice la distan
-hemoragiile meningo-cerebrale
16. Cazurile in care autopsia medico-legala este obligatorie.
- moarte violenta
- moarte suspecta
- moarte de cauza necunoscuta
- moarte subita
pneumonii bacteriene sau virale, bronhopneumonii, pleurezii, TBC, edem glotic de origine
alergic sau inflamatorie, astm bronic;
21. Clasificarea agentilor traumatici.
-ageni mecanici prin lovirea corpului cu un corp dur ,prin lovirea acestuia de un corp dur
-ageni fizici:creterea sau scderea temperaturii, aciunea curentului electric, creterea sau
scderea presiunii, energie radiant;
-ageni chimici, reprezentai de de substane toxice;
-ageni biologici, reprezentai de microbi, ciuperci, veninuri, transfuzii de snge heterolog.
22. Agentii traumatici fizici.
23. Modificari de culoare ale echimozelor (evolutie in timp, cauze)
n primele ore de la producere, echimozele au culoare roie (datorit HbO 2 revrsate n esuturi i
vasodilataiei); dup 2 - 3 zile, culoarea este albstruie (datorit transformrii HbO 2 n HbH); ntre
zilele a treia i a asea, culoarea este cafenie (datorit formrii bilirubinei) i apoi verzuie
(datorit formrii biliverdinei);
24. Posibilitati evolutive ale hematoamelor.
sunt consecutive lovirii cu un corp dur; ele se caracterizeaz prin prezena de puni de esut care
unesc marginile plgii, margini cu contur neregulat, echimozate i excoriate, caracter anfractuos
i tendin la infecii; plaga plesnit, care apare n urma lovirii unei zone a corpului n care pielea
intr n contact cu planul osos prin intermediul unui plan subcutanat subire (craniu, nas, menton,
coate, creast iliac, genunchi); ea are form relativ liniar, existnd astfel riscul de a fi
confundat cu plaga tiat;
26. Plaga taiata.
este produs de corpuri tietoare; ea se caracterizeaz prin margini liniare, regulate, fr puni de
esuturi i fr lips de substan; n traiectul ei, poate interesa vase de snge (cu hemoragii
consecutive), nervi, tendoane sau canalele excretoare ale unor glande (de exemplu, canalul
parotidian); plaga tiat poate produce amputaii pariale sau totale ale proeminenelor (nas,
ureche)
27. Criterii de apreciere a leziunilor de violenta prevazute de art. 182 C.Pen.
-pot fi consecinta lovirii cu corpuri dure (lovituri aplicate cu mijloace de atac specifice omului:
pumn, picior, cap) sau a lovirii de corpuri/planuri dure (cadere cu impact facial: frunte, nas,
menton, regiune zigomatica).
-de regula apar la locul de impact, insa sunt si exceptii: echimozele palpebrale pot apare in urma
unui impact in regiunea frontala suprasprancenoasa, in cazul unui traumatism al piramidei nazale
cu fracturi de oase nazale, sau in cazul unor fracturi ale etajului anterior al bazei craniului. De
asemenea, echimozele retroauriculare pot fi expresia unui traumatism cranian cu impact in
regiunea temporo-parietala si fuzarea ulterioara a revarsatului sanguin (semnul Battle).
33. Factorii care conditioneaza periculozitatea plagilor oro-maxilo-faciale.
- profunzimea plagilor,obiectul cu care au fost facute,caracteristicile si aspectul plagilor,
localizare,dimensiuni,eventuale complicatii,aspectul definitive al cicatricilor
34. Clasificarea leziunilor traumatice dentare.
Leziunile traumatice ale dintelui si pulpei dentare sunt fisurile si fracturile dentare.
In functie de localizare si profunzime, fracturile dentare se impart in fracturi coronare
(nepenetrante sau penetrante), fracturi radiculare si fracturi corono-radiculare.
35. Clasificarea fracturilor viscerocraniului.
-fracturi mandibulare
-fracturi ale masivului osos facial(Lefort)
-fracturi ale maxilei
-fracturi ale oaselor nazale
-fracturi ale osului zigomatic si ale arcadei zigomatice
Luxaii pariale (gradul I si II): parodoniul este incomplet rupt, dintele este deplasat n
alveol,fibromucoasa gingival prezint leziuni, pachetul vasculo-nervos este neafectat sau parial
afectat
In luxatiile de gradul I, de obicei nu se indica tratament. Pentru luxatiile de gradul II, atitudinea
terapeutica variaza.Dinii se pot aduce din nou n ocluzie cu ajutorul aparatelor ortodontice,
dintele se devitalizeaz la 2 sptmni de la traumatism, i se obtureaz radicular i coronar
Luxaii totale (gradul III / avulsia dentara): parodoniul este complet rupt, dintele este deplasat
total din alveol, apar leziuni importante ale fibromucoasei gingivale ct i ale peretelui alveolar,
iar pachetul vasculo-nervos este complet rupt
introducerea dintelui n alveol, se imobilizeaz cu un sistem ct mai elastic, pe o perioad scurt
de timp, 7- 10- 14 zile.Dup ndeprtarea imobilizrii, la una-dou sptmni se recomand
tratament endododontic pentru a preveni instalarea necrozei pulpare.
Fracturile cervicale sunt fracturi situate n apropierea inseriei gingivale i a coroanei dentare.
Pot avea traiect oblic sau orizontal, afectnd i ligamentele dento-alveolare
Tratamentul de cele mai multe ori consta in extractie dentara si chiuretajul alveolei restante. Dac
totui rdcina restant e integra i bine ancorat n alveol, se face tratament endodontic i apoi
se poate aplica o proteza interradicular
Fracturile medii sunt situate n treimea mijlocie a rdcinii dintelui, putnd avea traiect oblic sau
orizontal. Dac fractura este situat spre jumtatea cervical i ligamentele i gingia sunt grav
lezate, se impune extracia, chiuretajul alveolei i sutura plgii. Dac fractura nu a afectat pulpa
dentar, sistemul ligamentar i gingia, se poate face imobilizarea dintelui fara devitalizare.
Fracturile apicale sunt situate in treimea inferioar a rdcinii ,traiect oblic sau orizontal.
Tratamentul i evoluia sunt similare cu cele aplicate n cazul fracturilor medii radiculare.
39. Factorii care conditioneaza evolutia leziunilor dento-alveolare.
- se produc in cazul agresiunilor si accidental; mai rar cauza iatrogena
-factori favorizanti: inocluzia sagital i incompetena labial care las descoperii dinii
frontali si astfel acestia raman expusi si fara protectia partilor moi; afectiuni dentare si
parod existente care usureaza fracturile
40. Formulati concluziile unui certificat medico-legal in care victima prezinta avulsia
posttraumatica a 2 dinti.
Numitul M.I. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur (posibil pumn).
Leziunile pot data de cateva ore si necesita pt vindecare 7-14( sapte-paisprezece) de zile ingrijiri
medicale de la data producerii daca nu survin complicatii.
Numitul B.S. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire de corp dur (posibil dulap).
Leziunile pot data din 27.05.2012 si necesita pt vindecare 12-14(dousprezece-paisprezece) de zile
de ingrijiri medicale de la data producerii.
43. Fracturile osului zigomatic si ale arcadei temporo-zigomatice.
se clasific n:
-luxaii anterioare:se produc n urma loviturilor aplicate pe menton,pe ramul mandibulei i n
variate accidente terapeutice ;tratamentul luxaiei reducerea acesteia i aplicarea frondei
mentoniere;timpul de ngrijiri medicale necesare pentru vindecare este, de regul, de 10 - 15 zile;
-luxaii posterioare, care se realizeaz prin lovire activ sau cdere pe menton;cu gura inchisa-
luxatie fara fractura osului timpanal;cu gura intredeschisa asociaza fractura; timpul de ngrijiri
medicale necesare vindecrii este de 12 - 15 zile;
-luxaii laterale, care sunt consecina loviturilor aplicate pe gonion sau pe ramul
mandibular;asociaz totdeauna cu fracturi ale condilului mandibular; timpul de ngrijiri medicale
necesare vindecrii variaz ntre 25 i 30 de zle.
45. Mecanismele de producere a fracturilor de mandibula.
-fracturile corpului:-mediane -paramediane -laterale unice -laterale duble -ale crestelor alveolare
-ale gonionului;
-fracturile colului: subcondiliene joase/inalte;intraarticulare
-fracturile ramurilor
47. Tratamentul si evolutia fracturilor de mandibula: implicatii medico-legale.
Timpul de ngrijiri medicale necesar pentru vindecarea fracturilor
mandibulare se acord n funcie de localizarea i gravitatea acestora;se
poate prelungi in caz de complicatii
48. Formulati concluziile unui certificat medico-legal al unei persoane care prezinta
fractura unica a corpului mandibulei.
Numitul P.A. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire de corp dur (posibil asfalt).
Leziunile pot data de cateva ore si necesita pentru vindecare 30-35(treizeci-treizecisicinci) de zile
de ingrijire medicala de la data producerii dk nu survin complicatii.
49. Formulati concluziile unui certificat medico-legal al unei persoane care prezinta
fractura mandibulara tripla (paramediana stanga si unghi bilateral) cu deplasare.
Numitul P.A. prezinta leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur (posibil bata).Leziunile
pot data din 05.06.2012 si necesita pentru vindecare 65-70(saizecisicinci-saptezeci) de zile de
ingrijire de la data producerii dk nu survin complicatii.
50. Mecanismul de producere al fracturilor de creasta alveolara si evaluarea gravitatii
acestora.
-sunt fracturi partiale consecutive extractiilor dentare- se pot realiza comunicari buco-nazale sau
buco-sinusale
-fractura transversal joas (tip Lefort I), :de la apertura piriform, strbate fosa canin, creasta
alveolar, tuberozitatea maxilei i 1/3 inferioar a procesului pterigoid,
-fractura transversal mijlocie (tip Lefort II),:traiect intereseaz oasele nazale, osul lacrimal,
procesul frontal al maxilei, planeul orbitar; trece inferior de osul zigomatic, strbate procesul
piramidal al a,maxilei i 1/3 mijlocie a procesului pterigoid
-fractura transversal nalt (tip Lefort III), vomerul, 1/3 superioar a oaselor nazale, procesul
frontal al maxilei, planeul orbitar, dup care se bifurc, una din liniile de fractur interesnd
peretele lateral al orbitei i arcada zigomatic, iar cealalt tuberozitatea maxilei i 1/3 superioar a
procesului pterigoid
-fractura vertical,poate fi median sau lateral
-fracturi combinate
-fractura transversal joas (tip Lefort I):de la apertura piriform, strbate fosa canin, creasta
alveolar, tuberozitatea maxilei i 1/3 inferioar a procesului pterigoid,
-fractura transversal mijlocie (tip Lefort II):traiect intereseaz oasele nazale, osul lacrimal,
procesul frontal al maxilei, planeul orbitar; trece inferior de osul zigomatic, strbate procesul
piramidal al a,maxilei i 1/3 mijlocie a procesului pterigoid
-fractura transversal nalt (tip Lefort III): vomerul, 1/3 superioar a oaselor nazale, procesul
frontal al maxilei, planeul orbitar, dup care se bifurc, una din liniile de fractur interesnd
peretele lateral al orbitei i arcada zigomatic, iar cealalt tuberozitatea maxilei i 1/3 superioar a
procesului pterigoid
-fractura vertical:poate fi median sau lateral
-fracturi combinate
53. Leziuni traumatice endoorale: enumerare, circumstante de producere.
Plgile mucoasei buzelor i obrajilor sunt produse prin aciunea agenilor traumatici tietor-
neptori, care ptrund n cavitatea bucal deschis
Leziunile mucoasei gingivale constau n echimoze i plgi care, n mod obinuit, sunt asociate cu
leziuni traumatice dentare
Leziunile limbii pot fi produse de ageni traumatici care acioneaz direct, ptrunznd n cavitatea
bucal (ageni tietori sau tietor-neptori) sau de ageni traumatici care acioneaz indirect (de
exemplu, mucarea limbii consecutiv loviturilor aplicate pe mandibul sau cderii).
Leziunile bolii palatine sunt produse de ageni neptori, tietor-neptori sau proiectile care
ptrund prin cavitatea bucal deschis.
54. Conditiile in care se apreciaza pierderea functiei de masticatie.
anchiloze temp-mandibulare
-in deformari mutilante ale mandibulei
- edentatii ale unui arc dentar
- lipsuri dentare care necesita proteza mobila
(1) reprezint majoritatea reaciilor adverse; (2) nu exist corelaie ntre doz i gravitatea
simptomelor; (3) reacia alergic apare la o a doua administrare la minimum 4 - 15 zile a aceluiai
medicament sau a altuia cu structur asemntoare; (4) n intervalul dintre cele dou administrri
se declaneaz reaciile imunologice care stau la baza reaciei alergice
(5) simptomele i semnele reaciilor alergice sunt identice, indiferent de alergenul declanator,
manifestrile fiind localizate (urticarie, eczeme, rinit vasomotorie, astm bronic,
gastroenterocolite, icter, nefrit) sau sistemice - ocul anafilactic
(7) exist cazuri n care se ntlnete alergie ncruciat la dou sau mai multe substane cu
structur asemntoare; (8) calea parenteral de administrare este cea mai nociv,
58. Conduita medicului stomatolog pentru prevenirea reactiilor alergice.
-efecte iritative exercitate de soluii hiper- sau hipotone, cu pH acid sau alcalin sau de soluii
alterate i impure;
-neparea unui nerv:consecin nevralgii,parestezii, pierderea sansibilitii n teritoriul inervat de
nervul nepat;
-neparea vaselor profunde, cu producerea de hemoragii i constituirea de hematoame
-tulburrile oculare:n anestezia nervului suborbitar
-abcese
-ruperea acului
-necrozele mucoaselor
60. Accidentele anesteziei generale in terapia dento-maxilo-faciala.
-Modelul paternalist (Modelul tip parinte copil) : medicul este expertul, el stie tot ce este
necesar, el este adultul iar pacientul este copilul care trebuie sa asculte si sa se supuna indicatiilor
pentru ca finalul sa fie favorabil
-Modelul tehnic (Modelul tip contractor client): pacientul este cel care decide aproape in
intregime privind planul terapeutic si optiunile de tratament; medicul avand doar rolul de a-i
prezenta pacientului optiunile terapeutice, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale
-Modelul bazat pe dezvoltarea prieteniei (Model tip relatie de prietenie): pacientul este lasat sa
decida, insa i se prezinta toate optiunile terapeutice precum si recomandarea medicului, care in
acest caz se implica activ in ghidarea pacientului catre optiunea cea mai buna fara insa a-i
diminua autonomia
Raspunderea profesionala este rezultatul incalcarii normelor medicale specifice profesiunii, fara
insa a aduce un prejudiciu unei alte persoane. Aceasta poate lua forma raspunderii deontologice
(defaimarea colegilor, autoreclama, furtul de pacienti, etc) sau disciplinare (consumul de alcool
la serviciu, comportament neadecvat fata de colegii de serviciu, deteriorarea bunurilor spitalului,
etc).
Raspunderea juridica este antrenata in cazul unor fapte de o gravitate mai mare si care produc un
prejudiciu unei alte persoane (cu sau fara intentia directa a medicului). Raspunderea juridica
poate fi, in functie de gravitate:
-civila (delictuala sau contractuala), bazata pe obligatia civila de a repara un prejudiciu
produs.
-penala, in cazul faptelor cu periculozitate sociala si/sau gravitate, savarsite cu intentie
(rar) sau din culpa (cel mai adesea), prevazute si pedepsite de Codul Penal.
65. Culpa: definitie, tipuri de culpa.
-toate documentele medicale asupra cazului, respectiv foaia de observaie complet, buletine de
analiz, reete, fie de sntate, radiografii etc.;
-constatarea prejudiciului adus;
-evaluarea prejudiciului prin metode clinice i de laborator dac victima este n via sau prin
examen necroptic, cu examene complementare, dac s-a produs decesul
-constatarea modalitii prin care s-a produs prejudiciul
-stabilirea raportului de cauzalitate ntre actul terapeutic sau metodele diagnostice aplicate i
prejudiciul adus.
69. Infractiunile care pot fi savarsite de catre medic in timpul exercitarii profesiei.
-calea respiratorie
-calea digestiv :mucoasa bucal,mucoasa gastric ,mucoasa intestinal, mucoasa anal
-mucoasa conjunctival
-calea cutanat
-cile injectabile :intravenos, subcutanat, intramuscular
Const n transformarea toxicului n compui, de regul, mai puin toxici. Sediul principal l
constituie ficatul, prin enzimele reticulului endoplasmic neted.Plasma conine esteraze care
hidrolizeaz atropina, procaina, cocaina.
77. Caile de eliminare a toxicelor.
-se evideniaz i se grupeaz caracterele (calitative i cantitative) proprii individului viu sau unui
cadavru. Identificarea se bazeaz pe unicitatea (singularitatea) fiecrui individ uman.
-se identific victima unei agresiuni i astfel se poate proba o eventual crim;identifiarea
agresorului,a impostorilor
- pt ca un individ sa poata fi declarat mort=>rezolvarea unor aspecte legate de motenire
probleme legate de asigurrile sociale, de situaia copiilor minori rmai fr unul sau ambii
prini;
- pt ca apartinatorii sa primeasca ramasitele celui disparut in vederea inhumarii
80. Enumerati documentele ante-mortem utilizate in identificarea odontostomatologica.
-fiele dentare
-radiografiile:radiografii retroalveolare,clieul panoramic ,teleradiografia,radiografia sinusurilor
osoase
-mulajele dentare
-fotografiile dentare
-marcajul protetic i dentar
-marcajul obturaiilor dentare
-restaurrile protetice
n prima etap are loc examinarea plgii: descrierea leziunilor, efectuarea de fotografii,
executarea de filme n infrarou i de stereofotografii, executarea amprentei
n a doua etap se examineaz persoana suspect: fotografii dentare, realizarea amprentei
n cea de-a treia etap, se compar rezultatele obinute n etapele precedente: relaia dintre
arcade i forma lor, morfologia dinilor frontali i a eventualelor lucrri protetice.
n ultima etap se stabilesc concluziile expertizei.
87. Diferente intre legatura de cauzalitate directa conditionata (DC) si indirecta (I)
CDC- efectele agentului traumatic sunt agravate de factori de teren
CI- n evoluia clinic posttraumatic intervin complicaii consecutive leziunii
traumatice