Sport 1-5

ISTORIC
Istoria exerciiului fizic asctuiete un capitol din istoria educaiei generale.

Istolria, ne ajut s cunoatem trecutul i s ntrezrim viitorul.
Comuna primitiv
Prima form a exerciiului fizic a fost jocul. Acesta a aprut n urma procesului de munc specific fiecrei
perioade istorice, i a fost inspirat din acesta. La copii fenomenul a aprut invers, munca precednd jocul, acesta
fiind inspirat din activitile vremii. Culesul i vntoarea au inspirat i primele jocuri, acestea cu timpul au
devenit ritualuri, au avut chiar caracter de competiie, continund s fie mijloc de pregtire pentru munc i lupt.
Aruncarea a devenit exerciiul specific al omului, necesar doborrii animalelor ct i a semenilor.
Crarea, , alergarea, trebuie s fie eficiente pentru ca omul s poat supravieui. Inteligena este auxiliarul cel
mai preios al calitilor fiziceale omului.
Dansul a fost a doua form de exerciii la populaiile prinmitive. Dansul este un exerciu fizic pe care l
gsim la cele mai vechi popoare, se jolac cu srituri mari sau cu pai mruni i cu diferitele pri ale corpului,
avnd rolul de dans sacru sau ierarhic, respectiv dans vesel popular.
Caracterul i forma exerciiilor fizice s-au schimbat treptat odat cu evoluia istoric a ornduirilor sociale.
Antichitatea
Egiptul
Educaia fizic este practicat pe o scar foarte ntins ncepnd cu vrsta colar: atletism, sporturi de
lupt i mai ales o gimnastic analitic deosebit de dezvoltat cu poziii foarte felurite, executat att de biei ct
i de fete. Vntoarea, cursele nautice, clria, pregtirea militar, dansul nsoit de muzic, sunt reprezentate n
multe lucrri de art.
Evreii i perii
Lipsa spiritului militar fcea ca exerciiile fizice s fie neglijate. Singura form ce ocupa un loc important
era dansul care nsoea procesiunile religioase i ritualul n temple. La peri arcul, lancea i clria erau
principalele exerciii n vederea vntoarei i a rzboiului.
Hinduii
Exerciiile corporale au scop igienic i religios, erau nsoite de micri respiratorii, micri ale torsului,
braelor i picioarelor. Yoga este un sistem filosofic care pevede i exerciii corporale ce tind mortificarea trupului
prin suprimarea funciilor senzoriale. (mil IV .h.).
China antic
Educaia era o funcie social deosebit de ngrijit care cuprindea educaia caracterului, minii i corpului.
A existat i un interesant sistem de educaie fizic medical Kong Fu (2698), care consta din diferite exerciii de
micare respiratorii, asociate cu diferite poziii i micri ale corpului. Din aceast strveche gimnastic, s-a
elaborat mai trziu sistemul naional de gimnastic chinez (Yo Fei), ce se practic i astzi.
Japonia
Japonezii au pstrat pn astzi formele vechi de exerciii fizice: sumo, kendo, jiu-jitsu, kyudo (tragerea
cu arcul). Exerciiile japoneze au fost creeate de casta samurailoor pentru ai asigura dominaia nu numai prin
mnuirea armelor, dar i prin superioritatea forei fizice.
Grecia antic apogeul
Exerciiile fizice n Grecia preelenic sunt descrise n epopeele Iliada i Odiseea. Numai aristocraii i
cetenii liberi fceau exerciii fizice, sclavii erau exclui.
Concepia greac a evoluat n trei direcii: igienic, militar i armonioas.
Exerciiile fizice i-au clarificat coninutul lor naional i au cptat o terminologie adecvat. Grecii au
creeat cuvntul gimnastic pentru a desemna cu un nume generic totalitatea exericiilor fizice practicate n scopul
VLC media player.lnk

de a contribui la ntreinerea sntii, la ntrirea corpului i la nfrumusearea vieii spirituale. Se cultiva cultul
frumosului, iar gimnastica era un factor social i naional.
Hipocrate, printele medicinei, subliniaz importana energiei individuale prin supravegherea dietei,
msuri igienice individuale, cutarea cauzei maladiei, punnd la baza oricrei aciuni observaia i experiena.
Pentru terapia bolilor i importana curativ a dietei, descrie aciunea binefctoare a exerciiilor gimnastice, a
masajelor, a bilor de mare, ca avnd o influen pozitiv asupra echilibrului organismului.
Platon, recunoscnd importana vieii de tabr dus de spartani, mprumut de la acetia unele
caracteristici, printre care educaia militar-sportiv a fetelor, poropune s se exercite i mna stng deopotriv cu
dreapta, spre a mri puterea i ndemnarea individului.
Documente ale exerciiului fizic la greci sunt reprezentate de arta statuar i ceramica. Exemple deosebite
sunt lucrrile Discobolul lui Miron i Alergroarea Doric. Arta statuar greac a gsit n forma perfect a
corpului i atitudinile de exerciiu un fecund izvor de inspiraie deprinzndu-i pe greci s neleag ntreaga
furumusee a corpului omenesc.
coala era instituie privat i cuprinde copii de la 7 la 18 ani. n funcie de veniturile prinilor colile
prezentau condiii diferite. Copii orfani erau colarizai de ctre stat. colile greceti acordau importan deosebit
educaiei fizice, timpul de la 14 la 18 ani era special consacrat gimnasticii. Nuditatea era regul general pentru
orice exerciii n coal i n public. Pentru pregtirea exerciiilor se fceau bi, masaje, ungerea cu untdelemn,
presrarea cu nisip.
Gimnaziile erau constituite din palestra, gimnaziul propriuzis i stadionul.
Formele educaiei fizice. n gimnazii se practicau urmtoarele exerciii: alergarea, sritura liber, lupta,
aruncarea cu discul, aruncarea cu sulia, pugilatul i pancraiul. La a XVIII a olimpiad n anul 708, s-a introdus
pentatlonul fiind avantajos fiindc cultiva laolalt fora, agilitatea, dibcia iueala i rezistena, punnd corpul n
activitate n toate componentele sale. n afar de cele pomenite, se practicau din cele mai strvechi vremuri, jocul
cu mingea, pe care Galen l proslvea. notul exerciiu binefctor i foarte rspndit, despre care se spunea c:
omul fr educaie nu tie s scrie i nici s noate. Orenii nvau notul n bazinele gimnaziilor sub ndrumarea
pedotribilor specialiti, restul populaiei nvnd n mare. i majoritatea femeilor tiau s noate. Tagerea cu
arcul n scop de vntoare, rzboi i exerciii sportive era la mare cinste la popoarele cu vechi civilizaii. Cursele
de cai i de care. Grecii nu aveau rspndit obiceiul clriei, n schimb au practicat cu pasiune alergrile cu care
(biga i cvadriga). Orchestrica este arta dansului, care se executa cu prile superioare ale corpului. Aristotel
definete dansul ca fiind arta de a traduce printr-o gesticulaie variat i ritmat caracterele, pasiunile i actele
fiinelor omeneti.
Olimpia era arena sacr n care se consacrau cei mai ilutri dintre fii Eladei. Olimpiadele s-au inut regulat
12 secole (pn la 394 d.H), cu o periodicitate de patru ani, n timpul jocurilor un armistiiu tacit se ntindea peste
tot pmntul grecesc. n aceast perioad au avut loc 293 de olimpiade. Concuernii se legau s respecte regulile
jocurilor n prima zi, cei ce nclcau jurmntul erau pedepsii aspru. n ziua a II-a se trgeau la sori ordinea i se
consttituiau perechile,n ziua a III-a i a IV-a n ordinea urmtoare: pentatlonul ncepnd cu alergarea sub
diferitele ei forme, apoi sriturile i aruncrile, spre a termina cu lupta. Urmau pugilatul i pancraiul, jocurile din
stadion se terminau cu alergarea atleilor narmai, dup care jocurile se mutau n hipodrom. Ctigtorii erau
slvii, iar campinii olimpici intrau n cetate triumfal. Urcat pe cvadrig, urmai de cortegiu intrau n ora printr-o
sprtur fcut n zidul cetii semnificnd faptul c o cetate care are norocul i cinstea s posede un astfel de
atlet, nu mai are nevoie de alte ntrituri.
Declinul Romanii
Romanii nu au posedat ca grrecii un sistem de educaie fizic ntemeiat pe o concepie clar i bine
ntemeiat, care s alctuiasc un program metodic i s fie aplicat cu grije i consecven tineretului. Romanii au
fost buni elevi ai grecilor. Principala for de lupt a armatei romane era pedestrimea, exerciiul de cpetenie al

acestror trupe fiind marul, efectuat cu tot echipamentul de lupt i cele necesare hranei i lucrrilor de teren. n
afar de mar fceau exerciii menite s dezvolte ndemnarea, precizia, iueala micrilor, alergarea alturi de
calul ce galopeaz, sritzura peste calul de lemn, tragerea cu arcul, clria, notul i scrima. Romanii ddeau alt
neles exerciiilor fizice. Din idealurile romanului lipsesc idealurile culturale.
Din aceast deosebire fundamental, a rezultat i evoluia instituiilor greceti, care au luat la romani
forme specifice. Astfel gimnaziile au suferit o transformare complet din ele a rmas numai palestra care s-a
amplificat i transformat n stabiliment de bi, iar jocurile atletice s-au transformat n lupte de gladiatori. Fa de
Grecia unde bile serveau doar pentru splat, n Roma ele au devenit edificii grandioase ca dimensiuni, cu
instalaii mree pentru aducerea i nclzirea apei, avnd i rol de gimnaziu, club i for, unde se ducea via de
plceri i trndvie, dar care au rspndit obinuina pentru curenie corporal, pentru exerciii fizice i pentru
desftrile cititului i ale artelor. Bile au fost puse gratuit la dispoziia plebei. n secolul IV d. H. Existau la Roma
854 de bi publice.
Jocul cu mingea era jocul practicat de romani la terme.
Degenerarea exerciiilor fizice a oglindit decderea vieii publice i private. Se vede modul n care au
deczut instituiile statului luate de la greci. Cele trei instituii ale romanilor erau teatrul, circul i amfiteatrul. Cel
mai mare amfiteatru, pn n zilele noastre a fost Coloseumul, avnd 45. 000 de locuri i 5. 000 de stat n
picioare, avnd i lifturi. Sub tribune erau cazai gladiatorii, iar sub aren animalele. Gladiatorii erau sclavi sau
condamnai la moarte.
Evul mediu
Decderea imperiului Roman i nceputul evului mediu, nfiaz un mod deosebit de cel al lumii antice
n ce privete educaia fizic. Respins categoric ca instituie, nengduindui-se dreptul de participare la educaia
colar, ea se dezvolt totui n anumite direcii sub influena fenomenelor social politice ale timpului.
Apariia feudalismului mparte societatea n iobagi i nobilime, primii fiind total lipsii de educaie fizic.
Principalele preocupri ale feudalilor erau vntoarea i rzboiul, orice activitate panic fiind dispreuit. Lupta
armelor a devenit un exerciiu sportiv. Jocul este imaginea redus a rzboiului i corespunde att unei necesiti,
ct i a unei plceri. Rdcinile lui nu trebuie cutate n motenirea roman, ci n obiceiurile strbune de la
germani i celi.
Popoarele germanice
Tnrul german cpta o insttrucie pentru a putea fi declarat matur i capabil de lupt dac: tia s in
scutul, s ntind arcul, s arunce sgeata, s arunce lancea, s clreasc pe cal, s asmut cinii, s loveasc cu
sabia i s noate n mare i s fac scufundri n ap. n urma acestei instrucii el nceta s mai fie al casei pentru
a fi al comunitii. Exerciii de mare pre erau considerate alergarea, sritura i aruncarea. Important la popoarele
germanice de nord era patinajul i schiul. Vntoarea era un sport i necesitate la aceste popoare.
Anglo saxonii din vechime cultivau exerciiile fizice nu numai pentru aprare i pregtire de lupt, dar
i din interes sportiv, pentru bucuria pe care o d ntrecerea, msurarea forei n lupt, petru onoare i glorie. Cel
mai puternic stimulent al vredniciei corporale l constituie vntoarea. Arcul era arm n timp de rzboi i
instrument de ntrecere pe timp de pace, el se folosea n insulele britanice cu cteva secole naintea apariiei
romanilor. Deosebit de popular era notul. Lupta era practicat din timpuri strvechi. Adesea lupta n doi era
aleas s hotrasc soarta unei btlii. Se ineau ntreceri de aruncare cu piatra, de crat n copaci, Alergare,
sritur, lupte i jocul cu mingea. Deosebit de popular era notul, patinajul, canotajul (tradiie actuala curs de
pe Tamisa). Cuceritrea normand de la 1066 a adus o via nou. Obiceiurile cavalereti aduse de cuceritori,
deschid un nou capitol n viaa britanicilor i dau un nou colorit noiunii de distracie.
Slavii
Triburile slave erau organizate n democraii militare, i prezentau o for de temut contra imperiului
roman de rsrit. Pentru aceasta practicau numeroase exericii fizice aplicate n special la pregtirea de rzboi.

Erau renumii n aruncarea suliei la int i la distan, n tragerea cu arcul, dovedeau caliti de dibcie n
trecerea rurilor, fluviilor, chiar a mrilor, n care se avntau cu luntrele lor. Nivelul ridicat al performanelor
slavilor se explic printr-o pregtire sistematic special i permanent n timp de pace, desvrit prin forme
originale de exerciii sportive care alctuiescu un adevrat program de educaie fizic. Izvoarele istorice i descriu
pe slavi ca fiind nali, foarte puternici, iubitori de libertate, prefernd s moar dect s cad captivi n lupte,
curajoi i foarte rezisteni, adaptndu-se cu uurin, frigului, caniculei, ploii i foamei.
Influena religiei cretine
Religia cretin a influenat puternic viaa medieval. Desfiinarea jocurilor olimpice i la civa ani dup
aceea a Olimpiei, au fost episoade simbolice n lupta pentru triumful noii religii n lupta mpotriva aa-zisului
pgnism, aceasta fiind justificat de formele de degenerare din ultimele veacuri, ele ncetaser s fie un imn
nchinat frumosului fizic i moral, deczuser la rangul de simpl, vulgar, uneori imoral petrecere. Corpul este
considerat de cretinism dumanul sufletului, pricina slbiciunii i cderii sale, reedina i cauza aa numitului
pcat. Exerciiile corporale erau considerate opera diavolului. Este uor de neles afurisenia mpotriva nuditii, s-
a mers att de departe n ostracizarea omului fizic nct s-a luat atitudine dumnoas chiar mpotriva ngrijirilor
corecte de igien coerporal. Preocuparea de sntate nu mai exist. Anahoreii i asceii au proscris bile i
igiena corporal.
Cavalerismul
Cu toat ostilitatea bisericii, totui, sub influena feudalismului i a apariiei popoarelor noi se dezvolt
dou forme specifice de educaie fizic: cavalerismul la clasa nobiliar i jocul popular la masele populare. Fcnd
parte din pregtirea militar i biserica pregtindu-se de cruciade a acceptat cavalerismul. Educaia fizic este
partea cea mai important a pregtirii cavalerului, n vederea ndeplinirii celor dou aciuni ale vieii de cavaler,
vntoarea i rzbioul i consta n nsuirea celor apte exerciii cavalereti: clria, notul, mnuirea armelor,
aruncarea, lupta, viaa de curte i turnirul. Acesta era exerciiul cavaleresc capital, jocul rzboinic executat de
echiupe adverse, care punea n valoare plenitudinea virtuilor i a deprinderilor cavalereti. Turnirul imita
rzboiul; o variant a lui , juta, imita duelul. Gustul pentru turnir era irezistibil, o adevrat pasiune care sfida
orice primejdie, orice regul stabilit de oameni sau de puterile statului, orice ncercare de al opri nu a fcut dect
s excite i mai mult jocul. Forma simplificat a turnirului era juta. Aceasta a dat natere duelului, care a continuat
pn n epoca nostr, iar din duel n Italia, n secolul XVI a luat natere scrima, aceasta fiind forma sportiv a
duelului.
n jocurile populare, cele mai vechi sunt cele cu mingea, care se jucau numai din plcere. Au existat multe
forme de jocuri cu mingea care la nceput ddeau natere la accidente, unele cu crosa, strmoul hoceiului, cu
racheta, strmoul tenisului, iar n Italia Il calcio, strmoul fotbalului, care n Anglia se juca pe strzi pn ce
mingea era scoas din ora, din sedcolul XII pn n secolul XIV cnd regele Eduard al II-lea l interzice printr-un
edict. n acea perioad se practica i clria.
n secolul XV, orenii din Germania i Elveia, de srbtori ineau concursuri de alergare, aruncare i
sritur.
Secolul XVII reprezint declinul exerciiilor fizice n Europa dup rzboiul de 30 de ani. Totui la curte se
practica dansul.
Renaterea
Coninutul ideologic al culturii renaterii poart numele de umanism care restabilete legtura cu
motenirea cultural a lumii antice, acoperit de uitare. Renaterea a nsemnat o eliberare spiritual a omului,
omul se regsete pe sine nsui. Pedagogii umaniti au fixat educaiei un el nou: formarea omului complet.
Cardinalul Giovanni Dominici, n Regula conducerii educaiei familiale, arat ideile sale asupra educaie
copiilor, artnd aportul educativ al exerciiilor fizice.
Machiaveli a militat pentru educaia militar provenit din educaia roman.

Picolini autorul unui tratat de educaie, arat valoarea exerciiilor fizice pentru inuta corpului i pentru
pregtirea de rzboi, promoveaz scrima.
Ideea de baz ce a inspirat pe pedagogii umaniti italieni a fost exprimat n celebrul vers al lui Juvenal
Mens sana in corpore sano.
n secolul XIII biserica acord o mare concesie, o adevrat revoluie, acordnd drepte preuiri a virtuii
exerciiile fizice.
Educaia fizic s-a dezvoltat n trei direcii desebite ca el, dar comune ca fond: gimnastica belica
(gimnastica de rzboi); gimnastica medica i gimnastica ascetica. Galen a exercitat o influen hotrtoare asupra
medicinei evului mediu. Exerciiile fizice erau recomandate din cauza influenei lor asupra snti i asupra
bunei dispoziii sufleteti. Era n credina medievalilor c exerciiile fizice prelungesc viaa i posed efecte
profilacticed i chiar terapeutice.
Pedagogii renaterii au instuit ca scop al educaiei formarea personalitii i ca mijloc au nlocuit diversele
motive de recreaio prin exerciiile gimnastice. Exerciiile fizice au fost astfel puse n slujba educaie integrale, n
aceasta const opera lor de renoire i acesta este marele lor merit.
n 1555 un scriitor umanist din Suedia, Olaus Magnus, consacr n opera lui 10 pagini notului cu
influena asupra plasticii corporale.
n anul 1650, pedagogul ceh Ian Amos Komenski exprim principiile sale despre coal, despre programul
su educativ n care-i au loc de cinste exerciiile fizice, jocurile. coala trebuie s aib grije de sntatea
copilului pentru a asigura spaiul corespunztor exerciiilor, coala trebuie s dispun de terenuri pentru exericii
n aer liber, pentru alergri pe pmnt, ghea pentru patine, jocuri cu mingea, popice, tir, scrim etc. Pe lng
exerciii n aer liber trebuie s fac excursii n comun. Elevul trebuie s consacre opt ore pe zi nvturii, opt ore
somnului, iar opt ore educaiei fizice, ngrijirilor igienice i mesei.
Originile legturilor educaiei fizice cu medicina se gsesc n medicina vechilor eleni i n special a lui
Galen, care au inspirat medicii renaterii n special pe mercurialis. Gimnastica medical a evului mediu s-a bazat
pe elemente mprumutate din medicina greac, din medicina arabilor i din nvmntul colii medicale din
Salerno. Activitatea lor se baza pe principiul c exerciiile fizice sunt cea mai bun condiie pentru sntate.
n secolele XVIII i XIX colile de educaie fizic din Frana, Germania, Anglia, Suedia i Elveia
foloseau exerciiile fizice n scopul educaiei naionale.
Suedia printr-o coal deosebit de educaie fizic a substituit clasicile exerciii greceti cu vechile
exerciii ale nordicilor, dnd astfel preocuprilor sale educative un colorit naional. Diviziunea gimnasticii n patru
pri se sprijin pe criterii pedagogice, fiziologice, psihologice i sociale. Aceste sunt: gimhnastica pedagogic,
gimnastica militar, gimnastica medical i ortopedic i gimnastica estetic.
Principiile pe care le-a pus la baza alegerii exerciiilor ce trebuie s alctuiasc o lecie de gimnastic sunt:
principiul dezvoltrii armonioase, principiul seleciei exerciiilor, principiul gradrii exerciiilor, principiul
preciziei micrilor. Gimnastica suedez a acordat o atenie deosebit respiraiei corecte.
Exerciiile de nceput sunt identice la biei ct i la fete, iar apoi fetele vor lucra selectiv. Astfel se evit
micri ce provoac congestia bazinului, precum i cele de ndoire napoi prea pronunate, acordndu-se atenie i
corectitudinii execuiei. Micrile gimnasticii estetice convin de minune fetelor.
n Marea Britanie exerciiile fizice continuau s dein un loc de mare cinste. De dou sau de trei ori pe
sptmn, dup amiezile erau ocupate cu jocuri de tenis, canotaj i mai ales cu jocul naional crichet. La mijlocul
secolului XIX , s-a considerat c exerciiile fizice reprezint cel mai bun antidot mpotriva viciilor care
submineaz tinerimea. La nceputul sec XIX, Thomas Arnold a creeat un sistem de educaie creeat pe practica
exerciiilor. Exerciiile tradiionale englezeti sunt: mersul, alergarea, boxul, canotajul, crichetul, tenisul i mai
ales fotbalul. S-a fcut educaie pentru spiritul de echip i pentru fayr-play.

n ara noastr, de la nceputul mileniului II n baladele populare se fac referiri la activitile fizice.
Rspndirea exerciiului clriei n toate straturile populaiei n timpul evului mediu reiese din relaiile date de
cronicari. Clria se practica la toate prilejurile legate de obiceiurile tradiionale: ntreceri la festiviti, la nuni, la
vntoare. n poemul german Niebelungenlied, sunt pomenii clreii valahi, iscusii alergnd ca pasrea n
zbor (secV d. hr). Aruncarea prezint pentru romni att un interes utilitar ct i unul sportiv, se arunca cu
ghioaga, buzduganul, paloul, baltagul. Aruncarea buzduganului s-a transmis, reprezentnd i azi punct de
program n serbrile junilor din Scheii Braovului. notul i vslitul erau exerciiile oamenilor ce triau pe lng
ape, n perioada lui Vlad epe se vorbete de vslai dibaci i nottori. n secolul XIX n localitile dunrene,
cutume juridice locale, prevedeau obligaia nvrii notului, necunoatera lui fiind sancionat prin dispreul
tovarilor i n special al femeilor.
n secolul XIX, majoritatea jocurilor sunt tradiionale, motenite din generaie n generaie. Cele mai
importante grupe de jocuri sunt cele de alergare, de srituri, de trnt, de aruncare i oina. Dansurile populre au
caractrer ritmic i estetic, clasificarea lor se face dup ritm, cu pai leni, horele, cu pai repezei, executrai n ir
sau semicerc srba i brul.
Indicaiile sumare ale Regulamentului organic (1832), educaia fizic i face apariia n Legea instruciei
din 1864. Reforma nvmntului primar i normal-primar din 1893, a introdus gimnastica n colile primare i s-
au alctuit programe i s-au dat instruciuni precise de executare. Adevratul organizator al educaiei fizice colare
a fost Spiru Haret. Bazele tiinifice ale educaiei fizice colare au fost puse n 1922 de la nfiinarea ANEF.
Jocurile olimpice moderne
Dup etapa progreselor naionale, micarea sportiv a ajuns la stadiul emulaiei internaionale. n 1893, s-a
marcat un eveniment istoric n dezvoltarea sporturilor avnd loc primul meci de rugby internaional ntre o echip
francez i una englez. Astfel s-a lansat ideea neoolimpismului. n 1892 Baronul Puierre de Coubertain a reiniiat
ideea jocurilor olimpice, n marele amfiteatru al Sorbonei. Astfel n 1896 au avut loc la Atena primele jocuri
olimpice moderne, care continu i n ziua de astzi. Din 1924, se organizeaz i jocurile olimpice de iarn.
Spiritul olimpic a fost cultivat ca n antichitate, dar rzboaiele au ntrerupt de dou ori jocurile i nu jocurile au
oprit rzboaiele.
Cursul nr. 2
INTRODUCERE CONCEPTUAL N PROFILAXIA I TERAPIA PRIN MICARE
Sntatea populaiei reprezint o problem de stat de o importan capital pentru viitorul unei
naiuni. n dezvoltarea strii de sntate i meninerea acesteia sunt implicai mai muli factori, printre care
educaia fizic i sportul colar, sportul universitar i sportul pentru toi. Un interes special prezin i abordaea
problemei populaiei, n special a tinerei populaii din punctul de vedere al apartenenei educaiei fizice, sportului
i sportului pentru toi la Asistena Primar a Strii de Sntate n vederea posibilitii implicrii acesteia ntr-un
angrenaj intersectorial n cadrul cruia ar putea cpta noi valene.
Datorit valenelor sale sanogenetice asupra populaiei, educaia fizic i sportul sunt promovate ca
politic de stat. Activitatea de educaie fizic prevzut n planurile de nvmnt nu este suficient pentru ca
aceasta s contribuie din plin la mbuntirea i apoi meninerea unei stri de sntate optime. Este necesar
identificaea unor practici sanogenetice pentru ca populaia s poat practica benevol, prin asumarea unui stil de
via favorabil sntii, activiti sportive independente n plus fa de ora de educaie fizic. Toate aceste
activiti de educaie fizic i sport trebuie vzute ca alternative la stilul de via riscant, bazat pe consumul de
droguri, alcool, tutun. Sunt necesare soluii pentru atragerea populaiei ctre practicarea sistematic a activitilor
de educaie fizic i sport i pentru asigurarea spaiilor nchise i deschise acestor practici diversificate.
Sntatea i factorii strii de sntate

Sntatea se definete ca o stare optim, mintal i social (Org. Mondial a Sntii), care privete
individul n totalitate.
Factorii care influeneaz starea de sntate sunt:
- factorii de mediu natural;
o - factorii patogeni (de agresiune);
o factorii sanogenetici.
- factorii de mediu social i de munc (socioprofesionali);
o - modul de via se refer la elementele de ordin social i de munc, fa de care opiunea
personal are mai puin relevan, n privina strii de sntate i care nu sunt imputabile
persoanei;
o stilul de via reprezint o strategie de via pentru care individul opteaz, care orienteaz
toate manifestrile sale particulare i care sunt imputabile persoanei.
Factorii de resort care pot conduce la optimizarea strii de sntate a populaiei sunt:
o - medicul de familie;
o - medicul colar;
o medicul specialist de medicin sportiv;
o medicul recuperaionist;
o kinetoterapeutul;
o profesorul de educaie fizic;
o psihologul sportiv, sociologul sportiv, etc.
Medicul i rolul su n procesul de asisten a strii de sntate a populaiei, trebuie s se schimbe.
Pacientul n accepiunea clasic, este o persoan bolnav care se gsete n tratamentul unui medic. Accepiunea
modern definete pacientul ca orice persoan care se adreseaz unui medic. Conform acestei definiii nu este
nevoie ca un pacient s sufere de o boal. A fi pacient devine expresia unei relaii (Van Es, 1997).
Pacienii aparin n calitate de beneficiari ai sistemului profilactic, de asigurare a strii de sntate la
mai multe categorii innd cont de urmtoarele dou criterii:
- vrst: copii, aduli, vrstnici;
- potenial biopsihomotric:
o indivizi sechelari, posesori a unei stri de sntate circumstanial;
o indivizi obinuii (normali), posesori a unei stri de sntate optim;
o - indivizi supradotai, sportivi, posesori de sntate optim.
Pornind de la reperele prezentate, se remarc rolul major pe care l joac factorii responsabili de asigurarea
strii de sntate optim a populaiei, reprezentnd domenii de activitate complementare, cum ar fi sntatea i
nvmntul, cu specialitii de care aceste domenii dispun.
Medicina, prin obiectivele sale, are n vedere: promovarea i pstrarea strii de sntate, refacerea sntii
cnd aceasta a fost afectat, reducerea suferinei i durerii. Toate aceste scopuri sunt ncorporate n termenul de
profilaxie. Se pot distinge patru nivele de profilaxie: profilaxia primordial, primar, secundar i teriar.
Profilaxia primordial urmrete prentmpianarea apariiei i consolidrii n populaie a unor
comportamente sociale, economice i culturale ale modului de via, care pot antrena creterea riscului de
mbolnvire. Profilaxia primordial impune adoptarea unor politici sanitare naionale i programe adecvate,
viznd campania naional antifumat, antialcool, antidrog, lansarea unui porogram de alimentaie sntoas,
prevenirea hipertensiunii arteriale, obezitii i osteoporozei, pormovarea activitilor fizice regulate (Bocan I. S.
1999). Ea urmrete identificarea factorilor de risc probabili i posibili i are ca scop reducerea riscului de
mbolnvire.

Profilaxia primar urmrete prevenirea apariiei bolilor i a morbiditii. Profilaxia primar poate fi
caracterizat ca strategiea de protejare a strii de sntate, prin msuri individuale i colective cum sunt: pstrarea
unei stri normale de nutriie, activitatea fizic adecvat, echilibrul psihoemoional, imunizarea mpotriva bolilor
infecioase, asigurarea unui mediu ambiant sntos.
Profilaxia primar presupune dou strategii:
a) Strategia riscului individual mrit, care se adreseaz intit subiecilor expui unui ritm individual
crescut, ca urmare a unui stil de via nefavorabil sntii.
b) Strategia populaional, care se adreseaz ntregii populaii i urmrete reducerea nivelului riscului
populaional.
Practicarea sistematic a exerciiilor fizice constituie o soluie n cadrul ambelor strategii prin intermediul
unor programe naionale.
Profilaxia secundar presupune depistarea timpurie a bolii, n stadiul simptomatic, n care tratamentul
curativ precoce poate opri evoluia bolii.
n cadrul profilaxiei secundare este inclus automat practicarea sistematic a exerciiilor fizice, dar numai
cu scop terapeutic, n vederea opririi progresiei bolii, precum i terapia prin micare, n vederea vindecrii bolilor
depistate.
Profilaxia teriar cuprinde msuruile menite s reduc la minimum leziunile i infirmitile, precum i
suferinele produse de abaterile existente de la starea de sntate i s contribuie la adaptarea bolnavului la situaia
de incurabil.
n cadrul profilaxiei teriare este inclus automat practicarea sistematic a exerciiilor fizice, dar numai cu
scopul ameliorrii strii individuale, n vederea rencadrrii sociale.
Primele dou niveluri ale profilaxiei se adreseaz ntregii populaii, sunt caracteristice medicinei
profilactice i se caracterizeaz printr-un cost redus i o eficien ridicat. Ultimele dou niveluri sunt specifice
medicinei curative, se adreseaz individului bolnav i se caracterizeaz printr-un cost ridicat i o eficien redus.
Subsectoarele din domeniul educaiei fizice i sportului implicate n asistena primar a strii de
sntate
n ara noastr cooperarea n domeniul sntii cuprinde principalele sectoare ale statului:
a) Ministerul Sntii Publice cu Direciile pentru Sntate Public ale Judeelor;
b) Ministerul Educaiei i Cercetrii cu Inspectoratele colare ale Judeelor;
c) Agenia Naional pentru Sport cu Direciile pentru Sport ale Judeelor.
Sectoarele i subsectoarele amintite cuprind urmtoarele organizaii i specialiti:
a) Sistemele educaionale i cadrele (didactice i nedidactice), aparintoare acestor sisteme.
b) Organizaiile nonguvernamentale (asociaii i fundaii), cu sau fr personalitate juridic avnd ca scop
dezvoltarea i meninerea strii de sntate a populaiei preponderent adulte.
c) Mijloacele de informare n mas cu profil sportiv (presa, radioul, televiziunea).
d) efi de state, lideri politici, guverne, lideri religioi si spirituali, lumea afacerilor, sindicate, medicina
i serviciile sanitare, infirmiere, surori, sanitari voluntari, ageni de dezvoltare, organizaii de femei,
micri de tineret, organizaii comunitare i lideri comunitari (Bocan. I.S.1999).
Activitile de educaie fizic i sport
Micarea este o proprietate fundamental a fiinelor vii, de la formele cele mai simplu organizate
unicelulare, pn la cele superioare.
Pentru fiina uman, micarea constituie o condiie vital, un excitant sanogenetic indispensabil i firesc
pentru o bun funcionalitate a organelor i sistemelor organismului, pe de o parte, i posibilitatea ndeplinirii
statutului social profesional, pe de alt parte.

Exerciiul fizic, este mijlocul principal al educaiei fizice, care const n aciuni motrice, voluntare,
efectuate sistematic dup o metod precizat, n dederea ndeplinirii scopului i sarcinilor instructiv-educative din
domeniul educaiei fizice (Drgan, 1981).
Cultura fizic, parte integrant a culturii, este definit ca o dezvoltare armonioas a corpului prin sport i
gimnastic, att pentru ntrirea i meninerea sntii, ct i pentru formarea calitilor fizice necesare n munc,
sport, etc., la care se adaug baza material, cercetarea tiinific, procesul de formare a specialitilor.
Cultura fizic are ca principal obiectiv ridicaea standardului naional de dezvoltare fizic existent la un
moment dat, n vederea valorificrii sale pe multiple planuri.
Efectele benefice ale practicrii sistematice a exerciiilor fizice.
Practicarea sistematic a exerciiilor fizice are efecte favorabile pentru sntatea fizic i psihic a
individului (Bocu .c.., 2001).
1. Sntatea fizic
a) amelioreaz fora static a inimii i circulaiei sanguine i protejaz organismul uman mpotriva
cardiopatiilor coronariene;
b) menine i mbuntete flexibilitatea gtului, spatelui i articulaiilor i ajut la corectarea
posturii/inutei;
c) ntrete muchii flasci i dezvolt fora muscular,
d) ajut la meninerea greutii corporale n limitele ideale (cu un indice al masei corporale IMC,
cuprins ntre 20 i 28, indece ce se calculeaz ca raport ntre greutate i nlime);
e) ajut la contracararea efectelor negative ale stresului,
f) contribuie la realizarea bunstrii fizice i psihice a practicantului de exerciii fizice sistematice
(minimum 2-3 ori pe sptmn, cte 30 minute, de intensitate moderat),
g) dac este o activitate plcut poate produce practicantului, bun dispoziie sufleteasc, reconfortare;
h) crete vigoarea fizic a persoanei;
i) contribuie la modelarea unei atitudini mai favorabile fa de munc:
j) duce la ameliorarea performanelor profesionale;
k) determin reducerea consumului alimentar;
l) reduce consumul zilnic de igri la persoanele fumtoare;
m) asigur un somn i o odihn profund i mai reconfortant.
Pentru sntatea psihic, exerciiile fizice practicate susinut i cu plcere aduc i beneficii pentru
sntatea psihic a persoanelor.
Obezitatea:
Gr. kg
IMC = -----------------
Im 2
Sub 18 subponderal
18 25 normoponderal
26 29 supraponderal
30 35 obezitate gr.I
26 - 40 obezitate gr.II
41 + obezitate gr. III morbid
CURS NR. 3

ABORDARDAREA PERSOANELOR CU TULBURRI DE PERSONALITATE DIN MEDIUL
PENITENCIAR, PRIN METODELE PEDAGOGIEI I ALE ACTIVITILOR CORPORALE
Din cele mai vechi timpuri, pentru ca o societate s poat funciona, este nevoie de respectarea unor reguli
de convieuire. Acestea sunt acceptate de ctre majoritatea populaiei, ns exist o mic parte de indivizi care le
refuz i caut s le ocoleasc.
ncepnd de la figurile cele mai ilustre ale antichitii, ca Aristotel, Teophast, etc., comportamentul uman a
fost cercetat n vederea depistrii cauzelor care conduc la atitudini antisociale. n cursul secolelor au aprut o serie
de teorii, menite s ncerce s dea o explicaie plauzibil originii fenomenului infracional, dintre care pomenim,
de exemplu , teoria biotipologiilor.
Biotipologiile sunt tipuri de personalitate stabilite pe baza unor proprietii somatice.
Una din primele biotipologii este propus de medicul penitenciarelor din Padova-Italia, Cesare Lombroso
(1836-1909), care a ncercat s-i depisteze pe rufctori dup stigmatele figurii i dup configuraia craniului. n
lucrarea Uomo criminale (1876), Lombroso afirm c infractorii pot fi identificai dup maxilarele lor masive,
deosebita proeminen a pomeilor i arcadele supraorbitale exagerate, urechile clpuge i crnoase. Violatorii se
remarc prin; urechile lungi, craniul turtit, ochi oblici foarte apropiai, nas turtit i lungimea excesiv a brbiei.
Hoii se deosebesc prin; mobilitatea accentuat a obrajilor, ochii mici, ngrijorai i n permanent micare,
sprncenele stufoase, nasul turtit i fruntea joas. La rndul lor ucigaii pot fi depistai dup; craniul ngust,
maxilarele puternice i umerii obrajilor proemineni. Teoria fiziognomic a lui Lombroso a fost i mai este i azi
atrgtoare, dar n confruntare cu datele psihologiei moderne tiinifice, bazate pe funcionalitatea scoarei
cerebrale, apare mai degrab ca o speculaie neconfirmat experimental n mod coerent i convingtor.
Alt orientare n domeniul cercetrilor conduce la noiunea de caracter.
Caracterul (de la grecescul kharaktr - semn gravat, amprent, particularitate) este ansamblul unitar de nsuiri
psihice eseniale i stabile ale personalitii, care primesc o apreciere moral pozitiv sau negativ, ce
condiioneaz felul concret de a se comporta al personalitii precum i stabilitatea orientrii comportamentale i
atitudinale ntr-un mediu social dat i ntr-o situaie dat.
Caracterul nu cuprinde comportamente aleatoare sau situaionale, ci moduri constante, stabilizate de
conduit pe baza crora se poate prevedea cu o anumit probabilitate comportarea viitoare a unei persoane
concrete.
Azi se admite de majoritatea cercettorilor din domeniul psihologiei c achiziiile datorate mediului,
educaiei, experienei i efortului personal, grefate pe temperament, de care ele sunt indisociabile, contribuie n
mod esenial la conturarea caracterului fiecrei persoane.
n anumite cazuri ns pot apare tulburri de personalitate( caracteriale)
Tulburrile de personalitate sau caracteriale sunt comportamente inflexibile, rigide i dezadaptate care
reprezint o deviaie semnificativ de la comportamentul normal. Aceste comportamente sunt stabile,
generalizate i durabile i cuprind multiple domenii ale vieii. Tulburrile de personalitate sunt afeciuni cronice
ale comportamentului. Ele influeneaz n diferite grade toate aspectele personalitii, inclusiv cunoaterea,
afectivitatea, comportamentul i coninutul relaiilor interpersonale. n fond, tulburrile de personalitate sau
caracteriale, nu sunt propriu-zis boli mintale, pentru c ele nu implic dezorganizarea grav a activitii
perceptive, emoionale sau intelectuale a persoanei.
n contemporaneitate, clasificarea tulburrilor de personalitate este orientat dup dou instrumente
normative internaionale: ICD-10 (International Classification of Diseases- Clasificarea Internaional a
Maladiilor i a Problemelor conexe de Sntate-a 10-a revizuire), pus n circulaie de OMS (Organizaia
Mondial a Sntii) n anul 1993, i DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders -
10

Manualul de Diagnostic i Statistic a Bolilor Mintale a IV ediie), elaborat de Asociaia Psihiatric American,
intrat n uz ncepnd cu anul 1994.
Clasificarea tulburrilor de personalitate

ICD-10 DSM-IV
1. Personalitatea paranoid 1. Personalitatea paranoid
/paranoiac /paranoiac
2. Pers. schizoid 2. Pers. schizoid
3. Personalitatea disocial 3. Personalitatea antisocial
4. Pers. labil emoional (impulsiv i 4. Personalitatea limit
limit) (borderline)
5. Pers. histrionic 5. Pers. histrionic
6. Pers. anancast 6. Pers. obsesiv-compulsiv
7. Pers. anxioas /ezitant 7. Pers. ezitant
8. Pers. dependent 8. Pers. dependent
9. Alte tipuri de tulburri de 9. Pers. schizotip
personalitate
10.- 10. Pers. narcisist
Cele 10 tulburri de personalitate sunt clasificate n trei grupe:

I. Grupa A-comportamente bizare /ciudate i excentrice;
1. Paranoid - suspiciune i nencredere n oameni, gelozie patologic,
2. Schizoid -spirit solitar, rceal emoional,
3. Schizotip - comportamente stranii /bizare.
II. Grupa B-comportamente dramatice, instabile;
4. Antisocial-iresponsabil i agresiv,
5. Limit-nestatornic n relaiile interpersonale, reacii impulsive,
6. Histrionic-egocentrism i teatralitate, solicit permanent aprobare, laud, mngiere,
7. Narcisist-grandomanie i lipsa de empatie, dragoste patologic pentru propria persoan.
III. Grupa C-personaliti anxioase;
8. Ezitant-inhibiie social,
9. Dependent-nu pot lua decizii singuri, neajutorai,
10. Obsesiv-compulsiv-perfecionism i rigiditate mental.
Pentru fiecare din cele 10 tulburri de personalitate a fost stabilit un numr de criterii diagnostice posibile
(ntre 7 i 20).
n conformitate cu DSM-IV, pentru diagnosticarea tulburrilor de personalitate este necesar ntrunirea
concomitent a cel puin 3-5 criterii diagnostice, pentru a avea certitudinea prezenei tulburrii respective de
personalitate.
Psihologia modern acord importan major influenei exercitate de mediul, de educaia primit, de
experiena de via acumulat, de eforturile personale ale individului asupra caracterului su.
Cele de mai sus subliniaz rolul determinant al educaiei in comportamentul social al individului.
Majoritatea infractorilor provin din rndul persoanelor cu tulburri de personalitate. n urma actelor
antisociale svrite de aceti indivizi, ei sufer condamnri privatoare de libertate, care se execut n
penitenciare.
11

Dac n vremurile apuse penitenciarul avea doar un rol coercitiv, n urma cercetrilor din domeniul
psihologiei, forurile responsabile europene au ajuns la concluzia c rolul penitenciarului este reeducarea i
redarea n snul societii a acestor persoane.
La Nivelul Comitetului de Minitri al Consiluilui Europei, s-a emis recomandarea Nr. R(89) 12/1989 de la
Strasbourg. Aceasta se refer la munca de educaie n penitenciare. Aceste recomandri stabilesc obiectivele
educaiei n penitenciare(ca form special a educaiei adulilor), locul educaiei n regimul penitenciar, motivaia
participrii deinuilor la educaie, statutul educaiei n penitenciar. Tot n acest material sunt recomandate metode
de educaie pentru aduli, precizri legate de modul de selectare a coninutului educaiei, se subliniaz latura
instructiv a muncii, importana n munca de educaie a activitilor fizice, a activitilor de creeaie i culturale,
educaia social, relaia dintre educaia din exteriorul i cea din interiorul aezmntului penitenciar.
n conceperea i organizarea muncii educative n penitenciar, trebuie s se porneasc de la ideea, c un
procent mare de deinui nu a cunoscut dect puine experiene educaionale eficiente i c, din acest motiv, au
nenumrate nevoi n materiede educaie, dar, totodat trebuie s se contientizeze, c educaia n penitenciar ajut
la umanizarea penitenciarelor i la ameliorarea condiiilor de detenie i, trebuie inut cont de faptul, c educaia n
penitenciar este un mijloc important de facilitare a ntoarcerii deinutului n societate.
Pornind de la ideea, c dreptul la educaie este unul dintre drepturile fundamentale ale omului i innd
cont de importana pe care o are educaia n dezvoltarea individului i a comunitii , toi deinuii trebuie s aib
acces la educaie: aceasta trebuie s includ educaia de baz, formarea profesional, activitile de creaie i
culturale, educaia fizic i sportul, educaia social i posibilitatea de a frecventa o bibliotec;
Toi cei care sunt implicai n administrarea sistemului penitenciar i n gestionarea aezmintelor de
detenie trebuie s sprijine i s ncurajeze educaia.
Educaia nu ar trebui s fie considerat ca fiind mai puin important dect munca din cadrul regimului
penitenciar.
S-a impus necesitatea punerii n aplicare a unor programe de perfecionare pentru a se asigura c
educatorii din penitenciare adopt metodele de educaie corespunztoare adulilor.
Obiectivele educaiei n penitenciare
Dreptul la instruire
Obiectivele educaiei n penitenciare nu trebuie s fie mai puin importante dect cele ale educaiei din exterior.
Obiectivele educaiei n penitenciare trebuie s fie aceleai cu cele ale educaiei pentru aduli.
Serviciile de educaie din penitenciare trebuie s aib ca obiectiv, nainte de toate, facilitarea dreptului la
instruire, de care beneficiaz orice om i care constituie cheia desvririi lui ca persoan.
Dreptul la instruire este definit n declaraia adoptat la cea de a 4-a Conferin internaional a UNESCO
cu privire la educaia pentru aduli:
- dreptul de a citi i de a scrie;
- dreptul de a ntreba i de a reflecta;
- dreptul la imaginaie i la creaie;
- dreptul de a citi despre mediul su i de a-i scrie memoriile;
- dreptul de a accede la resursele educative;
- dreptul de a dezvolta competene individuale i colective.
Politica Consiliului Europei privitor la educaia pentru aduli

n 1981, Comitetul de Minitri al Consiliului Europei a recomandat o politic de educaie pentru aduli, avnd
ca obiective printre altele :
- s se considere educaia pentru aduli ca fiind unul dintre factorii de dezvoltare
economic i social;
12

- s se ia n considerare, n educaia pentru aduli, persoana n totalitatea sa i n ntreg contextul su social,
economic i cultural i, n acest scop, s se diminueze n continuare discrepanele ntre instruirea general i
formarea
profesional;
-s se integreze educaia pentru aduli, n mod progresiv, n sistemul global al
educaiei permanente.
Educaia pentru aduli n contextul carceral
Sarcina principal a educatorilor care se ocup de deinui este aceea de a face eforturi ca educaia n
penitenciare s fie echivalent cu educaia pentru aduli din exterior. Totui, trebuie s se in seama i de
contextul carceral n care se desfoar procesul de educaie pentru aduli. Privarea de libertate produce suferine
i o degradare a personalitii, iar educaia poate s joace un rol important n limitarea acestor consecine. De fapt,
efectele nefaste ale deteniei depersonalizarea, instituionalizarea, desocializarea sunt cele care justific, n
beneficiul educaiei n penitenciare, desfurarea unor resurse i eforturi mai mari dect cele de care beneficiaz
societatea, n general.
Educaia n penitenciare este, uneori, considerat un mijloc de socializare
sau de re-socializare. Educaia poate s le stimuleze potenialul pozitiv i s-i fac s contientizeze noi
posibiliti. n aceast privin, educaia poate s-i ajute s se decid ei nii s renune la delincven.
Dei este normal ca educatorii s-i stabileasc principalele obiective n profesia lor, dar, este important s
se recunoasc faptul c nu este benefic s existe contradicii fundamentale ntre obiectivele educaionale i cele
ale ntregului sistem penitenciar, de fapt, ar trebui s fie complementare.
ncarcerarea, prin privarea de libertate, este ea nsi o pedeaps. Astfel,
condiiile de detenie i regimurile penitenciare nu trebuie s agraveze suferina
inerent, dect n cazul n care meninerea ordinii justific izolarea.
Trebuie s fie ntreprinse toate eforturile pentru a se asigura c regimurile din aezmintele penitenciare
sunt stabilite i gestionate astfel nct:
- s asigure condiii de via compatibile cu demnitatea uman ;
- s reduc la minimum efectele duntoare ale deteniei i diferenele dintre
viaa carceral i viaa n libertate ;
-s menin i s consolideze legturile deinuilor cu membrii familiei ;
- s ofere deinuilor posibilitatea de a-i mbunti cunotinele i
competenele, care le vor spori ansele de a se reintegra n societate, dup
liberare.
n orice situaie, educatorii adulilor trebuie s fac fa contextului n care muncesc i s acorde atenie
nevoilor speciale cu care se confrunt, iar aceast adaptare capt un interes deosebit n mediul carceral.
O asemenea abordare reprezint probabil cea mai mare contribuie pe care educaia o poate aduce la starea
general de bunstare a deinuilor i a regimurilor penitenciare. Atunci cnd deinuii vor nelege c instruirea
acordat este de nalt calitate, c i respect i le ofer opiuni i un scop i c nu ncearc s-i manipuleze, vor
participa n mod voluntar i astfel vor avea anse de dezvoltare personal.
Locul educaiei n cadrul regimului penitenciar
Eventuale conflicte ntre educaie i regimul penitenciar
n unele domenii, sectorul educativ i penitenciarul pot avea preri divergente cu privire la metodele de
gestionare a deinuilor. De multe ori atunci cnd exist un conflict de interese ntre educaie i penitenciar, cele
care pierd sunt interesele educaionale.
Principalele probleme cu care se confrunt cadrele didactice sunt urmtoarele:
13

- transferul unui deinut dintr-un aezmnt n altul poate s fie pus n aplicare, fr s se in cont de
continuitatea studiilor;
-unele msuri disciplinare adoptate de administraia penitenciar pot s determine
ca un cursant s fie privat de cursuri pentru o perioad de timp;
-poate s fie dificil s se realizeze activiti n exteriorul aezmntului, chiar dac
fac parte integrant din instruire
-spaiile suprapopulate i uneori inadecvate pot afecta procesul de predare;
-urmarea tratamentului medical.
Contribuia educaie
Educaia contribuie la disciplin i la siguran n penitenciar. Aceasta, deoarece activitile educative i
ajut pe cei ncarcerai s se destind, s-i elibereze tensiunile, s se exprime i s-i dezvolte aptitudinile
mentale i fizice. O instruire bun se rsfrnge asupra calitilor i asupra potenialului pozitiv al cursanilor; i
face s se simt mai umani; i leag de societatea din afara penitenciarului. n consecin, penitenciarul devine
mai suportabil, efectele sale duntoare asupra personalitii sunt diminuate, iar sntatea i sigurana deinuilor
se mbuntesc, deoarece stimularea fizic i cea mental sporesc.
Egalitate de statut i de recompens pentru educaie
Educaia pentru aduli poate avea un rol nsemnat dac participarea este voluntar. Trebuie s se fac
eforturi pentru a permite deinuilor s aleag ntre studii i activitile productive. n cadrul regimului penitenciar,
educaia trebuie s aib cel puin acelai statut cu activitatea productiv i s beneficieze de o susinere material
egal. Cei care opteaz pentru educaie nu trebuie s beneficieze n mai mic msur de programele de liberare
dect ceilali.
Din nefericire, n prea multe penitenciare, educaia are nc un rol marginal, fiind limitat, n mare parte, la
cursurile serale. Educaia pentru deinui ar trebui s fie o activitate normal de zi, care trebuie s aib un scop
i sprijin material cum au i atelierele. La fel de important este atitudinea gardienilor de penitenciare; gardienii
pot fi ostili fa de educaie, deoarece vd n aceasta un mijloc prin care deinuii se sustrag de la munc.
Recunoaterea deplin, oficial a faptului c educaia este o activitate la fel de important ca i munca, poate duce
la depirea acestor probleme.
Atitudinea supraveghetorilor din penitenciare fa de educaie
Problema pus de unii supraveghetori care au rezerve cu privire la educaie, oricare ar fi motivul, nu este
de neglijat i este destul de rspndit pentru a i se acorda atenie. Se poate ca ei s admit cu mare greutate c
educaia trebuie s aib acelai statut cu activitatea productiv; se poate ntmpla ca ei s nu fie prea contieni c
efectele secundare benefice ale educaiei asupra siguranei pot cntri mai greu , pentru c reprezint o noutate,
iar ofierii de penitenciar au nevoie de timp ca s se adapteze la schimbare.
Rolul restrns al supraveghetorilor combinat cu posibilitile limitate de a-i
continua propriile lor studii, le creeaz, adesea, o prere negativ despre sectoarele educative. Numeroi deinui
i gardieni au nevoie de o a doua ans dar, atunci cnd instruirea este disponibil doar pentru deinui, apare
resentimentul. Acordnd un mai mare rol supraveghetorilor i sporindu-le posibilitile de instruire, vor avea o
mai bun imagine de sine, iar resentimentul le va fi atenuat.
Participanii i motivaia
Deinui cursani
Este esenial ca toate persoanele implicate n procesul educaional n penitenciar s fie ncurajate s-i
priveasc cursanii ca pe aduli care particip la activiti normale de educaie. Este important s fie tratai ca
persoane responsabile, care dispun de posibilitatea de a alege. Altfel spus, trebuie s se minimalizeze contextul
penitenciar i s fie trecute pe planul al doilea antecedentele penale ale cursanilor, astfel nct s se creeze un
climat firesc, de interaciuni i procedee educaionale, asemntoare celor din comunitatea exterioar. Ceea ce
14

este fundamental pentru un astfel de abordare, este ca programul educativ s se bazeze pe nevoile individuale ale
participanilor.
Printre deinui, se va gsi un procent mare de persoane defavorizate, care
au suferit eecuri multiple. Aceti deinui au puin instruire sau nu au nici o calificare. Au o proast imagine de
sine i le lipsesc deprinderile participative. Sunt contieni de eecul lor colar. Iniial vor avea convingerea c
educaia nu le poate oferi nimic. Muli dintre ei sunt analfabei i se simt stigmatizai. Educatorii n primul rnd
trebuie s-i conving s participe. A-i motiva s ia parte la procesul educaional necesit mult inventivitate i
ncurajare din partea cadrelor didactice. Problema cheie este aceea de a recldi ncrederea n propriul potenial.
Conceptul dinamic al motivaiei
Principal sarcina a educatorului este ncurajarea deinuilor s-i nceap educaia n penitenciar i s-o
continue dup liberare. Rolul su cel mai important este de a repara unele din prejudiciile produse n trecut i de a
le da o speran potenialilor lor elevi. Astfel, motivaia trebuie s fie privit ca un concept dinamic, motivaia
sczut a deinuilor fiind considerat un rezultat al experienelor negative din trecut (colare sau altele). Ca
profesorii din penitenciare s adopte un concept static al motivaiei (lipsa de reacie fiind atribuit lipsei de
personalitate a individului), ar fi att o nedreptate fa de elevii lor, ct i o eroare tactic.
Salarii
n Regula european de penitenciare nr.78, se cere s fie acordat acelai statut i aceeai remuneraie i pentru
munc i pentru studii. Dac deinuii care opteaz pentru educaie sunt defavorizai din punct de vedere financiar,
cu siguran, muli nu vor face aceast opiune. Nu trebuie s existe diferene ntre veniturile obinute din munc
i cele obinute din studii..
Mediu fizic i social
Crearea unei ambiane atrgtoare, astfel nct centrul educativ s devin pentru deinut un fel de oaz n cadrul
penitenciarului, dar i un cadru diferit de cel din coal, n ceea ce privete atmosfera, organizarea, metodele,
materiile i activitile propuse aa cum se cuvine unui loc de educaie pentru aduli. Aceeasta poate fi un motiv
n plus pentru participarea deinutului n procesul educaional.
Un grad de autonomie a sectorului educativ
Munca educativ trebuie s se desfoare n limitele impuse de autoritile penitenciare, inndu-se cont de
siguran i de obiectivele generale ale sistemului penitenciar. Dac munca educativ se identific prea mult cu
sistemul penitenciar n ansamblu, muli deinui pot deveni suspicioi i o pot considera un mijloc de manipulare.
Dac deinuii simt c a lua parte la procesul educativ implic capitularea lor din punct de vedere psihologic n
faa sistemului penitenciar, atunci l vor respinge. n aceast situaie, un oarecare grad de autonomie a sectorului
educativ este potrivit. Mai mult dect att, orientarea educaiei pentru aduli, impune acordarea unui oarecare
grad de libertate de aciune n ceea ce privete abordarea, acelora care se ocup de educaie n penitenciar.
Desigur, infracionalitatea nu poate fi scuzat, iar viaa infracional poate fi abordat ca o tem n timpul
cursului, dar exist aspecte legate de cultura deinutului pe care educatorul trebuie s le respecte sau cel puin s
le accepte. Aceste aspecte pot include o prere critic fa de autoritate, furie fa de nedreptatea social,
solidaritatea n faa adversarului. Gradul nalt de profesionalism necesar educatorului care lucreaz cu aduli n
penitenciare este dat de cerina de a da dovad de un astfel de respect i de acceptare (acceptare a persoanei nu i
a infraciunii) fa de cursani i, n acelai timp de a lucra n limitele impuse de autoritile penitenciare i de a
evita s fie manipulai de ctre deinui. Atunci cnd respectul i acceptarea exist, deinutul se simte n stare s
participe la actul educativ.
Calificri
Pentru numeroi deinui este important s obin aceleai calificri ca i n exterior. Astfel de calificri
sunt de dorit pentru utilitatea lor dup liberare i, de asemenea, pentru c prestigiul acestora va fi mai mare dect
al celor concepute special pentru educaia n penitenciar.
15

Recrutare i pia educaional
Sunt necesare eforturi speciale pentru a atrage deinui care ar putea s beneficieze de educaie, ct i
pentru a-i ncuraja s participe la aceasta, iar aceste msuri variaz n funcie de dimensiunea penitenciarului, de
gradul de transferri autorizate n interiorul sau exteriorul aezmntului, de durata pedepsei pe care deinutul o
are de executat etc. La scurt timp de la depunerea n penitenciar, ar trebui s se nmneze fiecrui deinut cel puin
un pliant n care s fie descrise, atractiv i uor de citit, cursurile disponibile. Dar, este de preferat contactul direct
dintre educatori i potenialii lor elevi i trebuie s se fac eforturi deosebite pentru a-i ncuraja pe cei care nu au
ncredere n capacitatea lor de nvare. Uneori, este posibil ca un profesor s se ntlneasc, individual, cu fiecare
deinut nou depus, sau mcar cu fiecare deinut nou depus care are de executat o pedeaps de lung durat.
Metode de predare
Calitatea educaiei constituie, ea nsi, factorul cel mai important care exercit o influen asupra gradului
de participare a deinuilor. Cu ct se acord deinuilor mai multe opiuni i respect i mai multe cursuri care s
prezinte interes pentru viaa fiecruia dintre ei, cu att cei care vor dori s participe, vor fi mai numeroi.
Metodele de predare adoptate au o importan crucial n stimularea deinuilor.
Cteva dintre condiiile importante, necesare pentru a ncuraja deinuii s participe i s reueasc:
a). o orientare spre aduli;
b). o legtur cu experiena cotidian a cursantului;
c). participarea voluntar i activ a cursantului;
d). grupe mici care s permit programe individualizate;
e). completarea educaiei i a formrii;
f). utilizarea de cursuri modulare.
Trebuie subliniat un ultim punct, care privete natura dinamic a motivaiei. innd cont de cunotinele
precare ale deinuilor, nu este de mirare c unii dintre ei abordeaz iniial educaia din motive amestecate, n
cel mai bun caz. La nceput, deinuii vor veni la cursuri doar din curiozitate sau (n cazul brbailor) pentru c au
ocazia s ntlneasc femei sau pentru c atmosfera este destins, pentru c pot s vorbeasc mai liber, pentru c
simt c sunt tratai ca nite oameni normali, pentru c pot s-i prepare mncare ca acasetc.. Sunt preocupri
fireti pentru fiinele umane i trebuie s fie acceptate, cel puin la nceput. Acestea permit profesorilor stabilirea
legturilor cu deinuii, iar un profesor bun va profita de aceste deschideri pentru a-i ajuta elevii s vad noile
posibiliti i s-i descopere talente pe care, pn atunci, ei nii le ignorau, pentru ca n timp, s aib realizri
mai serioase. O astfel de abordare nu este ceva neobinuit, deoarece sunt numeroi cei care urmeaz cursuri
pentru aduli n comunitate, tot din motive amestecate (mai ales din motive sociale), iar cei cu perspective
educaionale limitate pot avea la nceput o vag idee despre ceea ce vor sau pot ctiga din participarea la o or de
curs.
Metode de educaie pentru aduli
Avantajele i dezavantaje educaionale
Educaia pentru aduli are unele caracteristici particulare. n special, se presupune c elevii particip activ la
alegerea coninutului i a metodelor de nvare, precum i la evaluarea asimilrii cunotinelor predate. Deseori,
este posibil ca deinuii s-i asume organizarea complet a unor evenimente, n special a activitilor sportive i a
manifestrilor culturale. De asemenea, nvmntul pentru aduli, n comparaie cu nvmntul colar, are o
legtur mai strns cu experiena de via a cursanilor. Dup cum a subliniat un grup de profesori care i
desfoar activitatea n penitenciare, elevul adult posed cunotine despre lume, infinit mai vaste dect cel mai
nvat copil. n plus fa de accentul care se pune pe participare, se pune accent i pe metodele active de nvare,
care sunt mai adecvate dect cele tradiionale - mult mai pasive. nvmntul n comunitate nseamn participare
i acumulare de experien, i nu a asculta n mod pasiv vocea profesorului .
16

Datorit acestor caracteristici, metodele de predare trebuie s fie foarte flexibile, astfel nct s se adapteze la
dorinele i la preferinele participanilor. Trebuie s existe ct mai multe opiuni pentru diverse tipuri de activiti
i de domenii de studiu, i chiar i n cadrul cursurilor. n msura n care este posibil, programa este stabilit de
ctre profesori mpreun cu cursanii.
ntr-o serie de instituii din Olanda exist o convenie ntre profesori i cursani, care se angajeaz s acopere
mpreun o materie, introducnd astfel responsabilizarea, nu doar participarea cursantului.
Fluctuaia mare a cursanilor
Detenia genereaz situaii care necesit metode de predare mult mai flexibile. De cele mai multe ori,
fluctuaia de cursani este mare datorit liberrilor sau transferrilor; cursurile sunt frecventate la intervale
neregulate de timp; muli cursani au pedepse scurte. La toate acestea se adaug i condiiile speciale ale
deinuilor arestai preventiv. ntr-o astfel de situaie, cursurile modulare de scurt durat au avantaje
considerabile. Ele permit ncheierea unui segment educaional ntr-o perioad scurt de timp ceea ce este
deosebit de important pentru cei care, n trecut, rareori au dus la bun sfrit ceea ce au nceput. Pe de alt parte,
cursurile
modulare permit cursantului s continue s urmeze acelai curs i dup liberare. n aceeai ordine de idei, se pot
concepe cursuri tematice, n general scurte, consacrate unor problemecare prezint interes pentru cursani, dar
care nu fac parte din programele obinuite. De exemplu, se pot aborda problemele de educaie sanitar.
nvmnt n grupe mici i programe individualizate
Att nevoile cursanilor, ct i mediul penitenciar indic alte particulariti ale metodelor de predare. Sunt de
preferat grupele mici de cursani, care permit aplicarea programelor individualizate i care se preteaz la o
frecventare neregulat. Deseori, profesorii vor fi nevoii s i pregteasc singuri materialul didactic, deoarece
textele pentru copii nu sunt relevante i nu se potrivesc cu interesele i experienele cursanilor aduli. De
exemplu, n munca de alfabetizare, folosirea propriilor cuvinte ale cursantului sau propria poveste (dictat sau
nregistrat pe band magnetic, dac este necesar) reprezint o metod foarte important.
Computere personale
Datorit avantajelor pe care le prezint n anumite situaii utilizarea computerelor, educatorii trebuie s tie
foarte bine cum s le foloseasc. Este important ca aceste instrumente s nu reprezinte o enigm pentru cursani.
Pentru o parte dintre cursani programarea informatic va fi un domeniu de studiu important i va oferi i locuri
de munc.
Dar, cel mai important este faptul c un computer personal reprezint un instrument util de lucru in multe
situaii n procesul de nvmnt, inclusiv n procesul de alfabetizare. Totui, trebuie subliniat faptul c reprezint
doar un tip de instrument util n completarea muncii profesorului i nu neaprat mai util dect alte instrumente,
care trebuie de asemenea s fie disponibile, cum ar fi tabla, maina de scris, casetofonul.
Computerul poate fi foarte util i pentru crearea unei noi i incitante dimensiuni a procesului de nvare,
mai atractiv, n special pentru cursanii mai tineri.Un avantaj important const n faptul c utilizatorul poate avea
controlul asupra nvrii, fr s depind de profesor. Experiena dominrii unei mainrii i a deinerii
controlului asupra propriului proces de nvare poate aduce beneficii mai mari pentru imaginea de sine i pentru
ncrederea n sine a cursantului.
Asocierea educaiei cu munca
Deseori, multe dintre metodele de nvare recomandate mai sus participarea cursantului, nvarea, mai
degrab activ, dect pasiv, programele individualizate etc. sunt asociate cu un stil liberal de educaie pentru
aduli. O astfel de metodologie este la fel de important i pentru formarea profesional. Nevoia de metode de
predare flexibile i novatoare iese n eviden atunci cnd efectivul de cursani este format din tineri marginalizai,
cu puine anse de ocupare a unui loc de munc (ca n cazul celor mai muli dintre deinui).
17

Proiectele combinate nvmnt/producie se bazeaz pe o metodologie elaborat n universitile din
Danemarca i aplicate tinerilor omeri care:
a). au abandonat coala, adesea nainte de ncheierea ciclului obligatoriu de
nvmnt :
b). nu au urmat nici un curs de formare profesional;
c). nu au lucrat niciodat n vreo bran.
S-a constatat c pentru aceti tineri, atelierele tradiionale de formare profesional nu au fost de folos, pe
cnd n ultimii zece ani, proiectarea, s-a bucurat de un succes considerabil att n interiorul, ct i n exteriorul
aezmintelor penitenciare.
Se insist mai mult pe nvare, dect pe producie, scopul principal fiind acela de a-i ajuta pe tineri s nvee
cum s munceasc i/sau cum s nvee.
Este mai important procesul dect produsul. Cursanii dobndesc cunotine prin sarcinile pe care le
realizeaz dar, mai important este faptul c devin interesai s nvee i s munceasc i i dezvolt simul
responsabilitii. Proiectele sunt conduse de ctre cursani ncepnd cu etapa de prezentare n care discut despre
ceea ce au nevoie pentru a-i atinge scopul, continund cu planificarea tipului de lucru, a metodelor, a materiei ce
trebuie nvat, pn la etapa de producie i la cea de evaluare.
Evaluare
n permanen, ar trebui ca toi profesorii s-i reevalueze obiectivele, coninutul i metodele de
nvmnt. Fiind vorba despre aduli, cursanii nii ar trebui s contribuie la aceast evaluare. Condiia de
deinut nu trebuie s priveze persoana de posibilitatea i de responsabilitatea de a participa la formularea de
judeci legate de procesul de nvmnt pe care l urmeaz. De asemenea, instituiile de nvmnt trebuie s i
evalueze obiectivele, programele, metodele, resursele i rezultatele pe care le obin i s-i elaboreze strategiile n
funcie de rezultatele evalurii.
Este necesar ca educaia din mediul carceral s fie comparabil i evaluat n raport cu educaia din
mediul exterior.
Posibiliti de instruire
Selectarea coninutului educaiei
Pentru a decide coninutul educaiei n nchisoare, trebuie s se pun dou
ntrebri importante. n primul rnd, care sunt cerinele si nevoile deinuilor? n al doilea rnd, ce ofer cele mai
bune cursuri pentru aduli dup liberare? Un proces de nvmnt pentru aduli bine conceput se adapteaz singur
dorinelor participanilor, iar acest principiu trebuie aplicat i n cazul deinuilor. Iniial, cunotinele lor limitate
legate de posibiliti le reduc opiunile, i astfel, educaia trebuie s identifice i s stimuleze dorinelor lor latente
i s rspund cu flexibilitate, pe msur ce interesul se contureaz.
Interaciune cu lumea din exterior
Politica de a ncerca introducerea n educaia din penitenciar a celor mai bune
norme i practici aplicate n exterior asigur n mai mare msur succesul acestui tip de nvmnt i, totodat,
determin i un grad de normalizare n viaa instituiei penitenciare.
Astfel, biblioteca unei nchisori poate face parte dintr-oreea de biblioteci publice; n privina sportului, echipe din
exterior ar trebui s joace cu echipe de deinui; activitile culturale ar trebui s cuprind realizri care s-i
uneasc pe artitii din
interior cu cei din exterior; dezbaterile pot cuprinde schimburi ntre deinui i oamenii din afar; nvmntul
profesional ar trebui sa aib legturi cu industria din exterior. Aceste lucruri se justific nu numai prin motive
educative, ci i prin faptul c n acest fel se reduce fenomenul de izolare a nchisorii i a deinuilor.
Diversitate
18

Gsim adesea n nchisoare o program bine conceput pentru nvmntul elementar i pentru cel superior.
Cu toate acestea, este necesar s se conceap
programe pentru majoritatea deinuilor ale cror nevoi se afl ntre aceste dou extreme.
Anumite grupuri au nevoie de o atenie special i de anumite variaii n cadrul programului i al metodelor
folosite, cum ar fi: tineri, femei i deinui strini
nvmnt elementar
n ntreaga Europ, procentul celor care nu tiu s citeasc i s scrie este mai
ridicat n nchisori dect n afara acestora. Numrul deinuilor complet analfabei este destul de ridicat; iar dac
adugm i numrul semi-analfabeilor (adic cei care sunt capabili s citeasc sau s scrie puin, ns cu mari
dificulti), gsim n mod curent nchisori n care cel puin o treime dintre deinui prezint astfel de probleme. Nu
este uor s obii date exacte ntr-un astfel de domeniu pentru c depistarea i evaluarea acestui fenomen ridic o
serie de probleme. Linia de demarcare dintre alfabetism i analfabetism este cu totul arbitrar. Exist, n realitate,
un spectru care merge de la cei complet incapabili s citeasc sau s scrie, pn la cei semi-analfabei, ajungnd la
cei care tiu destul de bine s citeasc sau s scrie, dar au probleme mari la ortografie. Numeroase autoriti i
definesc pe cei care au probleme de analfabetism ca pe nite oameni contieni de faptul c prezint dificulti la
citit i scris . n general, aceste persoane au primit o anumit instruire i au un grad mediu de inteligen sau
aproape mediu. Este important s menionm faptul c problemele de alfabetizare prezentate aici trebuie s fie
difereniate, pe de o parte, de dificultile lingvistice pe care le au strinii sau membrii minoritilor culturale i,
pe de alt parte, de dificultile de nvare pe care le au persoanele cu o inteligen redus.
Aceste probleme de alfabetizare a adulilor nu se limiteaz doar la nchisori. Totui, amploarea lor mai
mare n rndul deinuilor poate fi datorat faptului c att delicvena ct i analfabetismul i gsesc originea n
frustrri.
Persoanele care prezint probleme de alfabetizare merit o atenie deosebit din partea educatorilor din
nchisori. Aceast prioritate se justific nu numai prin numrul mare de persoane care prezint astfel de probleme,
ci i prin faptul c cei care au dificulti la scris i citit sufer enorm. Perspectivele de angajare li se limiteaz n
mod sever, respectul i ncrederea de sine li se pot diminua foarte mult, iar viaa social li se poate restrnge. n
nchisoare se pot simi i mai vulnerabili, att fa de personalul penitenciar, ct i fa de ceilali deinui, iar o
parte dintre ei fac eforturi foarte mari pentru a-i ascunde problemele. Incapacitatea de a scrie, de a citi scrisori
sau de a se ocupa cu cititul n timpul perioadelor petrecute n camera de detenie pot spori i mai mult povara
sentinei pe care o au de executat. Importana problemei i dificultatea de a-i identifica pe cei care sufer, devin
responsabilitatea ntregului personal penitenciar de a-i descoperi cu tact pe deinuii care au probleme de
alfabetizare i de a-i ncuraja s nvee.
Cu toate c exist similitudini ntre nvarea cititului i scrisului la aduli i nvmntul primar la copii, este
necesar ca acestui domeniu s i se aplice o metod de nvare pentru aduli. Prin urmare, este vorba de mai mult
dect de o simpl problem tehnic de a dobndi deprinderi de scriere i de citire. La aduli este foarte posibil ca
dificultile de ordin tehnic s fie secundare n raport cu sentimentul puternic de ruine i cu senzaia generalizat
de eec sau cu lipsa de ncredere. Este aa din cauza rolului cheie pe care alfabetismul l joac n societate, i
pentru c, deseori este considerat (greit) sinonim cu ignorana.Este esenial obinerea participrii iniiale,
evaluarea situaiei sale, i pentru planificarea studiilor (ceea ce se tie i ceea ce nu, care sunt obiectivele de fixat,
care sunt metodele optime de nvare, care sunt punctele de interes ce ar trebui incluse n nvmnt). n
consecin, testele clasice de aptitudini n materie de lectur, n special cele folosite pentru copii, sunt inutile ca
mijloace de evaluare i pot s mpiedice atingerea scopului urmrit. Pentru ca cursantul s-i depeasc
sentimentele de ruine i izolare, educatorii trebuie s ofere o atenie deosebit fiecrui elev.
19

Adulii care prezint probleme de citit i scris le confrunt i le depesc n diferite moduri. De asemenea,
este nevoie de imaginaie i de eforturi pentru a oferi orice fel de ajutor cursanilor att n timpul cursului de
alfabetizare ct i n timpul programului educaional.
Computere, maini de scris, casetofoane, ziare i cri sunt instrumente care pot funciona n moduri
diferite, n funcie de cursant. Sporirea numrului de ziare i reviste redactate de deinui i folosirea n cadrul
orelor de alfabetizare a textelor scrise de ctre cursani pot crete n mod considerabil ncrederea elevilor.
Acordarea diferitelor ocazii de exprimare cum ar fi dezbaterile, arta dramatic, activitile artistice, muzica, arta
fotografic, artizanatul, educaia fizic are valene educative deosebite. Este foarte important ca celelalte activiti
educative organizate pentru deinui, cum ar fi cele menionate anterior s fie la fel de accesibile i deinuilor care
prezint probleme de scris i citit. n special bibliotecile ar trebui s gseasc modaliti de a-i atrage pe deinuii
care nu au obiceiul de a citi. Aici ar trebui s existe cri tiprite cu litere mari i cu un coninut ilustrativ bogat,
precum i versiuni simplificate, dar pentru nivelul adulilor.
Deinui a cror limb matern este diferit
Ca o consecin a mobilitii cresctoare ntre statele europene i a fenomenului de imigrare a cetenilor din
lumea ntreag n Europa, n nchisorile europene gsim deinui cu limbi materne diferite, dintre care unii sunt
strini, dar i un numr mare de ceteni ai rii n care sunt nchii. Aceti deinui au nevoie de un ajutor imediat
care s le permit s supravieuiasc i s comunice pe durata executrii pedepsei.
Educatorii care cunosc limba matern a acestor deinui sunt cei mai indicai pentru practicarea acestui tip
de nvmnt. n plus, aceast diversitate de limbi i de rase ar trebui s-i incite pe educatori s examineze dintr-
un spirit critic programa i materialele utilizate, cu scopul de a se asigura c acestea reflect nevoile i aspiraiile
tuturor indivizilor.
Educaie fizic i sport
Importana activitilor fizice
Educaia fizic i sportul joac un rol important n multitudinea de posibiliti educative i recreative
existente n penitenciare. Se bucur de succes din mai multe motive: atracia inerent ctre sport, dorina de a face
ceva activ, faptul c cei mai muli oameni pot participa, nefiind necesar nici un fel de experien sau formare
prealabil (pot participa i cei care nu vorbesc limba local, fr nici un fel de probleme), iar antrenamentul fizic
i permite deinutului s-i uite situaia, pentru o anumit perioad de timp.
n Regulile europene de penitenciare se recomand ca tuturor deinuilor s li se acorde posibilitatea de a
participa n mod regulat la activiti sportive organizate i la educaie fizic, activiti ce ar trebui s se bucure de
prioritate. n cadrul unui seminar organizat sub auspiciile Comitetului de dezvoltare a sporturilor al Consiliului
Europei, care a avut loc la Vimeiro, n Portugalia, n 1986, o atenie deosebit s-a acordat participrii deinuilor i
a delincvenilor tineri la activitile sportive. Pregtirile i organizarea seminarului au fost ncredine unui grup de
experi n domeniul sportului pentru deinui i tineri delincveni. Raportul seminarului (CDDS (86) rev.1)
confirm accentul pus pe educaia fizic i sport n Regulile europene de penitenciare i merge chiar i mai
departe. O atenie deosebit este acordat formulrii obiectivelor n ceea ce privete sportul i educaia fizic
pentru deinui, iar importana contactelor cu comunitatea exterioar i a suportului acordat de ctre aceasta este
exprimat n mod clar.
Distincia dintre educaie fizic i sport
n privina terminologiei, se continu dezbaterile cu privire la asemnrile i deosebirile dintre sport i
educaie fizic. O concluzie care se trage ntotdeauna este c obiectivul educaiei fizice este prin definiie explicit,
adic este inclus n intenia specific de a face exerciii, pe cnd obiectivul practicrii unui sport este implicit,
adic exerciiul vine dup elementul plcere, prin antrenament. O alt distincie poate fi sugerat prin faptul c
educaia fizic are o orientare mai educaional n comparaie cu sportul, n care accentul se pune mai mult pe
practicare i recreare. Educaia fizic presupune un program structurat care introduce i dezvolt o varietate de
20

activiti i principii, sub ndrumarea unui specialist calificat. Este dificil i deloc recomandat s se traseze o linie
de demarcaie net ntre cele dou domenii. Att sportul ct i educaia fizic merit s ocupe un loc important n
regimurile penitenciare. La sfritul prezentului raport nu se fac distincii ntre cele dou activiti i sunt
considerate ca un ntreg. Oricum, problema important a calitii educaiei fizice sau a activitilor sportive ce se
ofer va fi abordat n continuare.
Obiective
Participarea la educaia fizic i la sport poate avea trei obiective:
a). specific: scopul fiind cel de a nva sau de a-i mbunti performanele ntr-un anumit sport, cum ar fi
nataia, baschetul etc;
b). social: nva s se socializeze, de exemplu, fiind membru al unei echipe i muncind mpreun, nva s
accepte nfrngerile, s-i dezvolte stpnirea de sine i s fac fa agresiunilor;
c). de reflectare: expunere la valori, norme, motive pentru care exist reguli n sport. Deinuii pot afla, n primul
rnd, c regulile exist n interesul tuturor participanilor.
Urmrirea acestor obiective poate s permit deinuilor s se dedice sportului, dup liberare.
Activitile care se pot desfura n cluburile i n asociaiile sportive ofer fotilor deinui posibiliti
semnificative de a-i ocupa, n mod creativ, timpul liber. n plus, aceste activiti sunt importante pentru efectul
pozitiv pe care l au asupra atmosferei din aezmintele penitenciare.
Comisia apreciaz c obiectivele sportului i ale educaiei fizice n penitenciare trebuie s fie aceleai cu
cele ale sportului i educaiei fizice, n general. Acest punct de vedere corespunde tendinei generale a raportului
care stabilete obiectivele pentru educaie n penitenciare n ansamblu, i pentru anumite componente ale acesteia,
care au caracteristici foarte apropiate de educaia oferit n comunitate, dac nu chiar identice. De asemenea,
aceast optic corespunde conceptului Consiliului Europei, Sport pentru toi, conform cruia sportul i
activitile din timpul liber trebuie s fie accesibile tuturor celor care vor s participe, indiferent de situaie
social, origine sau handicap.
Modaliti de garantare a calitii activitilor

Aceste obiective pot fi atinse, doar dac sunt ndeplinite unele condiii i, anume:
- Instructorii de sport trebuie s fie calificai, i anume s fie instruii pentru a preda educaia fizic, pentru
a antrena n sport i pentru a lucra cu deinui. Comisia apreciaz c nu se vor obine beneficii n activitatea fizic
din penitenciare, dac nu se va acorda suficient atenie aspectelor educaionale i dac nu se vor aplica norme
corespunztoare. n plus, programele de educaie fizic bine concepute i ntr-adevr educaionale necesit
profesori a cror calificare trebuie s fie cel puin egal cu a celorlali profesori de alte specialiti din penitenciar
i cu a profesorilor de educaie fizic din comunitate;
- Trebuie s existe faciliti i echipamente corespunztoare (inclusiv costume de sport);
- Trebuie s se ofere o gam de activiti sportive atrgtoare i variate ;
- Locul acordat sportului i educaiei fizice n programul zilnic al penitenciarului trebuie s ncurajeze
participarea deinuilor.
Dac aceste obiective sunt luate n serios, este necesar s se asigure c sportul nu se limiteaz la alctuirea
unei echipe de fotbal sau de volei. Instructorii calificai trebuie s ntocmeasc o planificare i o organizare
minuioas. Sunt sugerate mai multe strategii pentru mbuntirea calitii educaiei fizice i a activitilor
sportive din penitenciar:
- s iniieze deinuii n sporturi care sunt noi pentru ei (de ex. prin organizarea unor cursuri de scurt
durat);
- deinuii s participe la organizarea activitilor sportive i a educaiei fizice, dndu-le astfel un sentiment
de responsabilitate;
21

- s ncurajeze contactele cu organizaiile sportive din exterior;
- s adapteze programe pentru persoanele dependente de droguri;
- s ncurajeze supraveghetorii s participe, n mod activ, la aceste activiti, pe msur ce au primit o instruire
corespunztoare.
Subliniind importana standardelor profesionale n ceea ce privete educaia fizic, comisia realizeaz c
interesele i competenele tehnice ale numeroilor gardieni, n materie de sport, constituie o resurs preioas, care
trebuie s fie utilizat. Aceasta a propus ca profesorii de educaie fizic s ofere indicaii despre activitile fizice
i despre jocurile sportive corespunztoare care pot fi conduse de ctre supraveghetori, n perioadele de repaus
sau de sport. Pe msur ce este oferit acestui personal o instruire corespunztoare, gama acestor
activiti poate s fie lrgit.
Interaciune cu lumea din exterior
Ca i activitile culturale, sportul poate s fie un mijloc foarte util de interaciune ntre penitenciar i
comunitatea exterioar. De preferin, deinuii ar trebui s fie autorizai s participe la activitile sportive din
exterior i s adere la unele cluburi. Atunci cnd lucrul acesta nu este permis, echipe i sportivi din exterior ar
trebui s fie ncurajai s practice sporturi cu deinuii, n mediul carceral. Organizarea de ctre penitenciarele
deschise a unor activiti n exterior, cum ar fi: canotaj, alpinism, nataie, motociclism, ciclism etc., pot s fie
profitabile
pentru deinui, n planul dezvoltrii lor. Aceste activiti sunt atrgtoare i benefice, n special pentru tinerii
delincveni: pot apela la simul lor de aventur, deseori ntr-un mod nou chiar pentru ei nii i s le pot canaliza
energiile, ntr-un mod constructiv.
Adaptarea activitilor fizice la populaia carceral
Comisia dorete s sublinieze unele dintre caracteristicile speciale ale deinuilor care solicit reacii i
adaptri speciale din partea personalului de educaie fizic i sport. n conformitate cu raportul Conferinei de la
Vimeiro a Comitetului pentru dezvoltarea sportului din cadrul Consiliului Europei (punct de vedere cu care
prezenta comisie este de acord):
n penitenciar, scopul final al educaiei fizice i sportive este ca deinuii s fie implicai personal;
performana (adic obinerea de rezultate bune) este, de cele mai multe ori, secundar, deoarece deseori
deinuii au fost n trecut perdani. Diversitatea situaiilor i a condiiilor de detenie ale deinuilor n special,
durata pedepsei, vrsta (n general puin avansat), nivelul de educaie, originea, sntatea (deseori precar)
determin adaptarea programelor de educaie fizic i sport, ca i nvarea i antrenarea pentru aceste activiti,
n funcie de varietatea situaiilor i a motivaiilor, fiind deseori concepute pentru indivizi izolai sau pentru
grupuri foarte mici (activitile n sine care pot s acopere toate tipurile de sporturi n principiu nu necesit
vreo adaptare). Nevoia de adaptare apare mai mult atunci cnd este vorba despre femei sau despre delincveni
tineri, care sunt condamnai la pedepse scurte.
Bibliografie
Recomandarea nr. R (81) 17 a Comitetului de Minitri ai Statelor membre cu privire la educaia pentru
aduli (Consiliul Europei, 1981).
RECOMANDAREA NR. R (89) 12 A COMITETULUI DE MINITRI AL STATELOR MEMBRE, CU
PRIVIRE LA EDUCAIE,
(adoptat de Comitetul de Minitri la 13 octombrie 1989, n cadrul celei de a
429-a reuniuni a Minitrilor Adjunci.) Comitetul de Minitri, n conformitate cu art. 15.b din Statutul Consiliului
Europei.
Lupu, I., Lupu, Olga., Introducere n psihologia educaional, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009.
22

POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND ACTIVITATEA FIZIC, FACTOR
DETERMINANT PENTRU ASIGURAREA SNTII POPULAIEI
Mihai Cucu
The European Politics Concerning Physical Activity, Dominant Factor for Ensuring Public Health The
citizens health represents the supreme capital of any state, on which the health of this, largely depends. In the
advanced countries the ensurance of good state of health, feeling good physically, socially and emotionally,
constitute one of the governors main concerns.
But today a European dimension of spread of obesity has been found, generating cardio-vascular diseases,
cancer, type II. diabetes mellitus, osteoporosis, chronic diseases, disability, premature deaths. Increasingly
numerous and incontestable scientific evidence, actually advocate the true fact that physical activity, and
movement represent the health promoter and recovery factor, able to influence positively the citizens life quality.
The European Comission has initiated and developed a series of programs with the objective of
counteracting obesity through eating and physical activity.
This paper reviews the most representative European Programs regarding this issue. It is briefly presented
and analyzed in Romanian legislation which in the recent years aimed to align Romania s European politics.
Key words: laws, programs, health, physical activity.
n baza tratatului fondator Uniunea European (U. E.), este obligat s garanteze protecia sntii
umane, aceasta fiind parte integrant a tuturor politicilor sale. Ea se oblig s coopereze cu statele membre pentru
a ameliora sntatea public i pentru a preveni i ameliora sursele de pericole la adresa sntii fizice i mentale
(1).
Este cunoscut faptul c ritmul progresului unei societi este puternic influenat de starea de bine a
populaiei din punct de vedere fizic, social i emoional.
n zilele noastre problemele sntii nu pot fi abordate i soluionate fr total i permanent implicare
att a guvernanilor, ct i a indivizilor. Iar aceasta deoarece noi avem de luptat nu doar pentru aprarea i
meninerea sntii, ci i pentru promovarea ei, n acest scop trebuind a fi luai n consideraie toi determinanii
si (Dumitru 2007a).
Puinele mijloace ale instituiilor de sntate, prin care s combat factorii negativi care influeneaz
sntatea, trebuie s fie astfel alese nct s fie accesibile, s aib eficien maxim i fr efecte adverse.
Dovezi tiinifice din ce n ce mai numeroase i incontestabile pledeaz pentru adevrul, de fapt de mult
tiut, c activitatea fizic, micarea reprezint un factor promotor i recuperator de sntate, care ndeplinete cu
prisosin cele trei condiii amintite (Cucu 2008).
Este fapt dovedit c practicarea activitilor fizice influeneaz n sens favorabil mortalitatea de orice
cauz i sntatea mintal i reduce incidena i gravitatea unor boli i stri patologice cum ar fi: bolile
cardiovasculare, cancerul, diabetul de tip II, osteoartritele, osteoporoza i obezitatea. Per total ns pe lng aceste
beneficii punctuale i de natur n principal somatic, activitatea fizic prestat cu regularitate i dup anumite
reguli, face ca individul s accead la o calitate superioar (optim) a vieii, iar n cazul btrnilor ajut,
semnificativ, ca ei s-i prelungeasc viaa activ, asigurndu-le independena fa de alte persoane (Suciu 2005).
Inactivitatea fizic, sedentarismul reprezint cauza a 1,9 milioane de decese premature la nivelul ntregului
glob (600 000 revenind europei).
Inactivitatea fizic este cauza principal a bolilor cardiovasculare, generatoare a 42% din totalul cazurilor
de deces la nivelul U. E. Totodat se estimeaz c bolile cardiovasculare genereaz la nivelul ntregii U. E. costuri
de aproximativ 169 miliarde euro pe an.
Avem deasemenea nite date de-a dreptul nfricotoare de o alt boal devastatoare, diabetul care n
majoritatea cazurilor ar putea fi evitat printr-o alimentaie raional i o activitate fizic zilnic de 30-45 minute.
La nivel mondial se tie aproximativ de 3oo milioane de diabetici, dar se prognozeaz c numrul lor va depn
23

urmrorii 20 de ani 470 milioane. 70% din numrul amputaiilor sunt cauzate de aceast boal. Potrivit unor date
statistice, n fiecare 30 secunde se execut o amputaie din cauza diabetului (Kovacs 2010).
Obezitatea reprezint o alt problem major de sntate, ce are o strns legtur cu nivelul de activitate
fizic al individului i care, din pcate, crete ntr-un ritm alarmant. Spre exemplu un document recent arat c s-a
ajuns ca n U. E., pn la 27% dintre brbai i 38% dintre femei s fie obezi, procentele variind n funcie de ar.
Problema i mai ngrijortoare este ns aceea a obezitii n rndul copiilor i tinerilor din U. E., n
condiiile n care numrul copiilor supraponderali crete cu aproximatv 400 000 n fiecare an. Aceast boal
social (cum este considerat azi), aduce mari deservicii nu numai individului care, ca obez, este candidat sigur la
diabet, hipertensiune arterial, coronaropatie, infarct, ntr-un cuvnt la o via chinuit i/sau la o moarte precoce
ci i/sau mai ales societii. S ne gndim doar la faptul c n U. E. obezitatea genereaz 7% din totalul
cheltuielilor de sntate (2).
Am detaliat doar trei din bolile cauzatoare de deces, care au o legtur imediat cu inactivitatea fizic, dar
nirarea lor s-ar putea continua.
n problema considerrii activitii fizice drept factor de prim importan n promovarea sntii i
mbuntirea calitii vieii, tonul preocuprilor sistematice i al finanrilor semnificative l-au dat specialitii,
respectiv guvernanii din S. U. A., pn la sfritul secoluluii XX rile europene cu excepia celor nordice i ntr-
o oarecare msur a Angliei mbrind ideea cu mai puin convingere i consecven. Dup anul 2000 ns, n
principal datorit identificrii obezitii drept inamicul public numrul 1, n planul sntii actualelor i mai
ales viitoarelor generaii, organismele U. E., cu deosebire comisia European (C. E.), au nceput s acorde o
atenie crescnd stilului de via al cetenilor comunitari i locului pe care micarea l ocup n programul lor
zilnic i/sau sptmnal(Cucu 2008).
nceputul msurilor reprezenta realizarea unor evaluri exprimnd cuantifucarea activitilor fizice n
rndul cetenilor Europei. Acestea au fost realizate pe eantioane reprezentative din diferite ri ale U. E., iar
datele culese au exprimat rezultate alarmante att n privina situaiei existente, ct i n perspectiva urmtoare.
Contientiznd pericolul care amenin ntreaga populaie n viitor datorit sedentarismului, decidenii
statelor europene, au trecut la stabilirea unor msuri radicale, instituionalizate, care s conduc la creterea
ponderii activitilor fizice n scop profilactic i terapeutic n rndul populaiei de toate vrstele (Cucu, 2008).
Strategia U. E. pentru protejarea i mbuntirea sntii umane este n principal pus n aplicare prin
intermediul programelor de sntate ale Comisiei Europene. Astfel au luat fiin Programele de aciune
comunitar n domeniul sntii elemente cheie ale viziunii i politicii sntii n U. E.
Viziunea i aciunea U. E. n ce privete activitatea fizic ca determinant al sntii, nu se constituie ntr-o
direcie distinct, unic i de sine stttoare, ea fiind integrat problemei mai largi a sntii publice. Drept
urmare, ncepnd din 2003, toate politicile, strategiile i programele care fac referire implicit sau explicit la
activitatea fizic pentru sntate, deriv din, i se raporteaz la documentele i deciziile fundamentale n domeniul
sntii, altfel spus la aa numitele programe de aciune comunitar n domeniul sntii publice:
A) Programme of Community Action in the Field of Public Health (2003 2008). (Programul de
aciune comunitar n domeniul sntii publice).
B) Programme of Community Action in the Field of Health (2007-2013), Programul de aciune
comunitar n domeniul sntii)(Dumitru, 2007a).
A) Programul de aciune comunitar n domeniul sntii publice (2003-2008)
Acest program a fost lansat de Parlamentul European i Consiliul Europei n anul 2002, pentru o perioad
de ase ani.
Principalele proiecte ale U. E. au fost:
- Raportul privind starea de sntate n problema alimentaiei (2002) (3);
- Copiii, obezitatea i bolile cronice evitabile asociate (4).
24

- Platforma de aciune european n domeniul alimentaiei, activitii fizice i sntii (5).
Tot ca o caracteristic general, mai trebuie precizat c strategiile i programele U. E. se
coroboreaz de regul cu cele ale Organizaiei Mondiale a Sntii (O. M. S.) i, n multe situaii
i cu alte organisme, cum ar fi European Heart Network (E. H. N.) i HEPA Europe (Health
Enhancing Physical Activity, Activitatea fizic promotoare de sntae), Reeaua european privind
alimentaia i activitatea fizic, Platforma de aciune U. E. n ce privete alimentaia, activitaea
fizic i sntatea, Cartea verde promovarea dietelor sntoase i a activitilor fizice, Reeaua
european a inimii, O. M. S. i acitvitatea fizic n Europa.
B) Programul de aciune comunitar n domeniul sntii pe perioada 2007-2013 sau PAC DS
(2007-2013)
Actualul program al U. E. n domeniul sntii finaneaz proiecte i aciuni pentru perioada 2008-
2013. Domeniile prioritare i criteriile de finanare sunt stabilite anual n planul de lucru. Prezentm
cteva dintre proiectele, programele i aciunile mai interesante care au avut loc ncepnd din anul
2008, care vizeaz sntatea:
- septembrie 2008: al cincilea Congres European anual Sntaea i productivitatea (6),
avnd ca tem general Avantajele competitive conferite de managementul sntii pentru
creterea productivitii n ntreprinderi, dezbtnd strategiile de wellness n condiiile unei fore
de munc tot mai mbtrnite, programe de inere sub control a greutii corporale;
- ntre 20082010, un program masteral european: European Master in Health and Physichal
Activity: Children, Adults, Elderly, lansat n continuarea altor trei, care s-au derulat n cadrul
Universitii de tiine Motorii din Roma, n 2002-2004, 2004-2006 i 2006-2008. De data aceasta,
universitii din Roma i s-au alturat alte patru faculti europene prestigioase de profil: din Kln,
Odense (Danemarca), Oslo i Viena (7).
- 27-28 noiembrie 2008, Ghidul European al Activitilor fizice (GEAF) a fost aprobat de
minitrii sportului din rile U. E., fiind o surs de inspiraie pentru guvernele rilor membre,
autoritilor locale, organizaiilor sportive etc., pentru a ajuta cetenii s adopte i s menin un
stil activ de via (Dumitru, 2009).
Menionm c Romnia, respectnd tradiia, nu a avut nici un expert printre cei care au redactat
documentul i nici nu este menionat n acesta.
- Proiectul ISCA Activitatea fizic pentru o Europ sntoas: finanat de Comisia European
pe parcursul a 30 de luni; avnd ca obiective generale dezvoltarea capacitii organizaiilor
Sportul pentru Toi de a realiza campanii naionale eficiente; respectiv diseminarea cunotinelor
privind promovarea activitii fizice i sntii n Europa (8).
- Sport Unilimited, (iunie 2008), un mare program englezesc, care propune angrenarea a 1 000
000 de persoane de 11-19 ani, oferindu-le 10 sptmni de sport, la alegere, n sperana c
aproximativ 300 000 vor continua sportul n cadrul cluburilor sportive de performan sau de
amatori. inta programului este de a-i face pe copii i adolesceni s presteze n mod obinuit 5 ore
de activiti fizice/sportive pe sptmn (inclusiv activitile din coal).
- Proiectul Health(a)ware, (23-24 aprilie 2009) este un proiect european, fiind o abordare bazat
pe experien, a predrii i nvrii educaiei fizice i educaiei pentru sntate. Proiectul se
deruleaz n cadrul Programului COMENIUS 2.1 (9).
- Platforma European de aciune, Alimentaia, Activitatea fizic i sntatea. Lansarea
Platformei s-a petrecut n martie 2005, i ncepnd cu aceast dat au avut loc n cadrul su, anual
4-5 manifestri de anvergur (mitinguri, sesiuni plenare), ntlnirea mai sus menionat fiind prima
de acest gen n anul 2009 (10).
25

- Ziua European mpotriva Obezitii
Europarlamentarul romn Magor Imre Csibi, mpreun cu Forumul Naional pentru Obezitate din
Marea Britanie i Asociaia Belgian a Pacienilor Obezi, au lansat un chestionar on-line, pentru a
afla n ce msur obezitatea este considerat o real problem de ctre cetenii Europei i pentru a
identifica paii care ar trebui urmai, n vederea soluionrii, sau mcar ameliorrii ei. Totul n
ideea solicitrii de msuri mai numeroase i mai eficiente, din partea factorilor europeni de decizie
i, eventual, pentru sprijinirea propunerii de a se stabili i proclama Ziua European mpotriva
Obezitii (11).
- Alimentaia sntoas i activitatea fizic n coli un proiect al reelei colile pentru sntate n
Europa. Din Romnia nu s-a implicat nimeni n acest proiect, instituiile ndreptite neafiliindu-
se reelei (12).
- Registrul European al Profesionitilor n Efortul Fizic. Pentru unificarea i standardizarea
calitii serviciilor, industria fitness-ului a nceput nregistrarea instructorilor, antrenorilor i
profesorilor care lucreaz n acest domeniu. Aceasta pentru a realiza o baz de date unitar la
nivelul Europei. Specialitii care vor fi nregistrai n baza de date a registrului vor fi acreditai,
certificnd competena lor profesional la nivel european (13).
- Eurobarometrul special 334-Sport i activitate fizic, publicat n martie 2010 este rezultatul
unei cercetri efectuate pe 26 778 ceteni din statele U. E., intervievai ntre 2 i 19 octombrie
2009. Din datele rezultate reiese c 40% dintre cetenii comunitari spun c fac sport cel puin o
dat pe sptmn, brbaii fac mai mult micare comparativ cu femeile, motivaia celor care fac
sport fiind dorina de a-i mbunti starea sntii (mai puin pentru plcere i distracie) (14).
- MOVE 2010, Congres European Sportul pentru Toi i Sntate un parteneriat strategic,
Frankfurt 20-24 octombrie 2010,constituie punctul de plecare al unei noi viziuni i aciuni pentru a
unifica efectiv i eficient eforturile i strategiile sectorului Sportul pentru Toi (SpT), cu cele ale
sectorului Sntate, n scopul obinerii de beneficii maxime, pentru societate i indivizi (15).
- a 3-a Conferin European de Sntate Public, (Amsterdam, 12 noiembrie 2010), avnd ca
tem colaborarea n domeniul sntii publice n Europa. La lucrri a fost i o participant din
Romnia. Pn la data publicrii prezentului material nu am putut obine coninutul lucrrilor (16).
Am amintit doar cteva, proiecte, programe, aciuni, documente, mai semnificative, care au avut loc/s-au
ntocmit, n ultimii ani, care ilustreaz importana acordat de ctre forurile de decizie ale U. E. problemei
activitii fizice, ca factor determinant al sntii populaiei.
Nou dintre cele 18 proiecte finanate de C. E., n cadrul programului aciuni pregtitoare n domeniul
sportului, sunt dedicate activitii fizice pentru sntate (AFPS). Restul proiectelor aprobate se ocup de
promovarea educaiei i antrenamentului n sport (4), promovarea valorilor europene fundamentale, prin
ncurajarea sportului pentru persoanele cu dizabiliti (2) i promovarea egalitii sexelor n sport (3).
Cercetnd titlurile obiectivelor, bugetelor alocate, Romnia nu beneficiaz dect ntr-o mic msur de
bani europeni.
Dei unele instituii i organizaii romneti ncep s se implice n programe europene, constatm c
nimeni din Romnia nu coordoneaz nici un proiect aprobat i nu particip la nici unul din proiectele dedicate
AFPS.
Alegerea puinelor proiecte la care este angajat Romania nu este cea mai potrivit, deoarece la nivel
naional ar trebui s se asigure o participare de mas. Astfel proiectul Special Olimpics (al crui voluntar sunt),
destinat deficienilor cu dizabiliti psihice, se adreseaz doar unor segmente reduse de populaie tnr, cu
precdere din Bucureti. n cadrul acestui proiect, participarea unui mare numr de state europene (din care unele
ri mari), finanarea ce revine Romniei este una foarte modest fa de alte proiecte aprobate, la care nu
26

participm. Situaii similare ntlnim i n cazul altor proiecte la care participm, unde beneficiul material al
Romniei este redus.
Legislaia romn, prin legea nr. 69/2000, consolidat prin: Legea nr. 221/2003; O.U.G. nr. 642003,
aprobat prin Legea nr 194/2004; Legea nr. 472/2004; O.U.G. nr. 119/2005; Legea 293/2005; O.U.G. 293/2005;
O.U.G. nr. 205/2005; Legea 241/2007 i Legea nr. 34/2009.
n articolul 2, se precizeaz c educaia fizic i sportul sunt activiti de interes naional sprijinite de stat.
La alineatul 3 se precizeaz c, Educaia fizic i sportul cuprind urmtoarele activiti: educaia fizic, sportul
colar i universitar, sportul pentru toi, sportul de performan, exerciiile fizice practicate cu scop de ntreinere,
profilactic sau terapeutic.
Articolul 10, alineatul 2 stabilete: sportul pentru toi este sprijinit de stat, de organizaii
neguvernamentale i de structuri ale administraiei locale, n vederea meninerii sntii, a recreerii i socializrii
cetenilor, iar alineatul 3 prevede: pentru coordonarea aplicrii Programului Naional Sportul pentru Toi se
constituie Comitetul activitilor fizice sportive pentru sntate, educaie i recreere, organism consultativ n
cadrul Ageniei Naionale pentru Sport, a crui organizare, funcionare i competen se stabilesc prin hotrre a
Guvernului.
Articolul 3, alineatul 3 stabilete: autoritile administraiei publice au obligaia s asigure condiii pentru
practicarea educaiei fizice i sportului pentru persoanele cu handicap fizic, senzorial, psihic i mixt.
Astfel articolul 36 alineatul 3 prevede constituirea Federaiei sportive naionale Sportul pentru toi i a
Comitetului Naional Paralimpic pentru persoanele cu dizabiliti.
Articolul 41 prevede c aceste organizaii i desfoar activitatea pe baz de programe naionale
finanate prioritar de Guvern.
Concluzii
O principal preocupare a U. E. este elaborarea de programe i directive conform obligaiei sale de a
garanta protecia sntii umane, inclusiv prin ncurajarea efecturii de ctre cetenii si a exerciiului fizic.
Aceasta datorit concluziilor cercetrilor efectuate i care au constatat c un factor determinant al strii de
sntate este micarea.
Romnia i armonizeaz legislaia cu prevederile n domeniu ale U. E. dar se implic insuficient n
aciunile iniiate de aceasta. Se solicit n prea mic msur i nu se folosesc fonduri europene, nu se iniiaz
programe, se absenteaz de la majoritaea ntlnirilor internaionale abordnd aceast tematic.
Este necesar aplicarea n ara noastr a directivelor i programelor U. E. i a legislaiei existente, aceasta
nu doar prin armonizarea legislaiei ci i faptic.
Bibliografie
Cucu M, Meninerea sntii prin micare, o necesitate stringent de viitor pentru populaia Romniei,
Sesiunea anual a Facultii de Drept, Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Cluj Napoca, 2007, p 31-16.
Cucu M, Actualiti n legislaia de educaie fizic i sport, Sesiunea anual a Facultii de Drept,
Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Cluj Napoca, 2008, p. 19-22.
Dumitru G, Activitatea fizic, factor de promovare a sntii n Uniunea European, Palestrica mileniului
III, Civilizaie i sport, nr. 1(27), Cluj Napoca, 2007, p. 26-33.
Dumitru G, Congres european dedicat sntii salariailor i productivitii ntreprinderilor, Palestrica
mileniului III, civilizaie i sport, nr. 3(33), Cluj Napoca, 2008, p. 253
Kovacs Hont I, A Cukorbetegseg Vilagnapja, Szabadsag, 13.11.2010, Cluj, p. 3.
Suciu A, c, Program de promovare activ a sntii prin sport, Sesiunea tiinific Modaliti de
aplicare a programelor Sportul pentru Toi, ca mijloc de educaie, sntate, nelegere i pace, Bucureti, 2005, p.
50-55.
xxx Legea nr.69/2000, legea Educaiei fizice i sportului, Monitorul Oficial Partea I nr.200 din 9 mai 2000
27

xxx Legea nr.34/2009 pentru modificarea i completarea Legii educaiei fizice i sportului nr. 69/2000,
Monitorul Oficial Partea I nr. 163 din 17 martie 2009
Site-uri vizitate:
1. http://ec.europa.eu/health/programme/policy/index_ro.htm vizitat n decembrie 2009

2. http/ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_syle/nutrition/documents/nutrition_gp_en.pdf
vizitat n noiembrie 2010
3. http/ec.europa.eu/health/ph vizitat n octombrie 2010
4. http://ec.europa.eu/health/ph_projects/2003/action/aaction3_2003_04_n.htm vizitat n
octombrie 2008
5. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/events_nutrition_n.htm#1 vizitat
n octombrie 2008
6. http://dww.ihpm.org/pdf/eu-2008.pdf vizitat n noiembrie 2008
7. http://www.elingueismlearn.it/master/ vizitat n octombrie 2009
8. http://isca-web.org/english/health2/pathe/whatispathe vizitat n septembrie 2009
9. http://www.health-a-ware.eu/ vizitat n decembrie 2009
10. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/platform_en.htm vizitat
n decembrie 2009
11. http://www.obesityday.eu/ro/home-ro/ vizitat n septembrie 2010
12. http://www.schoolsforhealth.eu/index.cfm?act=landen.lijst&pagina=6 vizitat n octombrie 2010
13. https://www.ereps.eu/index.asp vizitat n octombrie 2010
14. http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_334_en.pdf vizitat n octombrie 2010
15. http://www.isca-web.org/english/events/move2010 vizitat noctombrie2010
16. http://ec.europa.eu/health/programme/events/ev-20101112_n.htm vizitat n noiembrie 2010
Curs 5
Meninerea sntii prin micare, o necesitate stringent de viitor pentru

populaia Romaniei
innd cont de importana problemei din punctul de vedere al viitorului Uniunii
Europene, una din preocuprile de seam ale rilor membre, constituie urmrirea strii
de sntate a populaiei lor, depistarea factorilor nocivi, eliminarea lor i stabilirea celor
mai eficiente msuri de mbuntire a ei.
Sntatea cetenilor, formal capitalul suprem al oricrui stat, este asediat permanent i grevat de un
numr imens de factori. Din pcate ns, n lupta cu aceti factori de agresiune i subminare a sntii, att
indivizii ct i instituiile de sntate dispun de prea puine mijloace, care s ndeplineasc trei condiii: s fie
accesibile, s fie cu adevrat eficiente i s nu genereze efecte adverse.
Dovezi tiinifice din ce n ce mai numeroase i incontestabile pledeaz pentru
adevrul de fapt de mult tiut, c activitatea fizic, micarea reprezint un factor promotor
i recuperator de sntate, care ndeplinete cu prisosin cele trei condiii amintite. Iar
28

acest adevr referitor la valenele sanogenetice ale micrii, a fost prompt contientizat
de ctre oamenii de decizie din rile dezvoltate. Care, spre lauda lor, nu s-au mrginit
doar la a-l clama, ci au trecut la aciune, punnd efortul fizic s lucreze efectiv pentru
sntatea cetenilor, altfel spus acordndu-i acestuia locul i rolul la care este
ndreptit, n politicile de sntate ale rilor pe care le guverneaz. (Dumitru G. 2007)
n aceast problem, a considerrii activitii fizice drept factor de prim importan
n promovarea sntii i mbuntirea calitii vieii, tonul preocuprilor sistematice i
al finanrilor semnificative l-au dat specialitii, respectiv guvernanii din SUA, pn la
sfritul secolului XX rile europene - cu excepia celor nordice i, ntr-o oarecare msur,
a Angliei mbrind ideea cu mai puin convingere i consecven. Dup anul 2000
n principal datorit identificrii obezitii drept inamicul public numrul unu, n planul
sntii actualelor i, mai ales, al viitoarelor generaii organismele Uniunii Europene
(UE), cu deosebire Comisia European (CE), au nceput s acorde o atenie crescnd
stilului de via al cetenilor comunitari i locului pe care micarea l ocup n
programul lor zilnic i/sau sptmnal.
ncepnd mai ales cu Programului de Aciune Comunitar n Domeniul Sntii
Publice pentru perioada 2003 2008 (Programme of Community Action in the Field of
Public Health), UE de fapt Comisia European a iniiat i dezvoltat o serie de programe,
ntlniri, documente i aciuni, avnd drept obiectiv contracararea epidemiei obezitii i
promovarea activitii fizice. (www.finanare.ro). Printre acestea, cele mai recente i
demne de a fi menionate sunt: Conferina Ministerial European OMS pentru
Contracararea Obezitii. Alimentaia i Activitatea Fizic pentru Sntate (noiembrie
2006), Carta European privind Contracararea Obezitii, Platforma EU privind
Alimentaia, Activitatea Fizic i Sntatea i CARTEA VERDE Promovarea dietelor
sntoase i a activitilor fizice: o dimensiune european a prevenirii supragreutii,
obezitii i bolilor cronice. Obiectul prezentului material a vizat participarea la i
implicarea Romniei n aceste eforturi, concluzionnd c, n general vorbind, ara noastr
este fie absent fie inadecvat prezentat i reprezentat.
Referindu-ne la ara noastr, vom spune c dei oficial urma s devenim membri
abia de la 1 ianuarie 2007, noi ar fi trebuit - pentru ca ni se oferise acest drept mcar
ncepnd din 2003 s beneficiem de tot ce ntreprindea UE n acest plan, din condiia de
asociai. Din pcate ns, poate mai mult dect n alte domenii, datorit ignoranei i
dezinteresului, Romnia nu s-a conectat aproape deloc la viziunea i aciunea
comunitar, n ce privete democratizarea sportului i accesul fiecrui cetean la
beneficiile activitii fizice. (Dumitru G. 2007).
C lucrurile au stat i, din pcate, continu s stea aa i acum, la aproape un an de
la aderare, se poate constata de ctre orice om de bun credin, iar o analiz detaliat i
pertinent a statutului activitii fizice pentru promovarea sntii (AFPS) i a
suportului i impactului pe care ea l are cu adevrat n societatea noastr ar reprezenta o
real urgen. i asta deoarece numai pornind de la o asemenea analiz, s-ar crea
premizele unei cotituri radicale, care s ne nscrie efectiv, i din acest punct de vedere, pe
orbita evoluiei ctre condiia de adevrat ar european a secolului XXI.
Din mai multe motive ns, materialul de fa nu-i poate propune o astfel de
analiz. Drept urmare, inclusiv din considerente de spaiu tipografic limitat, n cele ce
urmeaz ne vom referi doar la cteva dintre constatrile negative, frustrante chiar, care ni
29

s-au impus cu pregnan, pe parcursul documentrii pentru articolele mai sus amintite i
pentru materialul de fa.
Neracordarea rii noastre la tendinele i demersurile europene i mondiale,
dedicate creterii semnificative i rapide a ponderii celor ce practic exerciiul fizic n mod
regulat, devine evident, i de ne(mai)acceptat, fie c privim lucrurile n relaie cu
exteriorul (este vorba de prezena rii noastre n diferite organisme, sau la diverse
ntruniri, i de prestaia celor trimii acolo s ne reprezinte), fie c ne referim la realitatea
de zi cu zi, nefardat, din interiorul granielor noastre. Cum ns fiecare dintre cele dou
perspective necesit i, de fapt, chiar merit o abordare ceva mai laborioas, iar un
editorial nu trebuie s excedeze prin ntindere, n cele ce urmeaz ne vom referi doar la
modul cum ara noastr se conecteaz la viziunea i aciunea UE i OMS, n ce privete
promovarea i stimularea AFPS.
Astfel, pentru c este nu numai caracteristic, ci si de-a dreptul scandalos, vom
ncepe prin a prezenta dovezi c dei se confrunt n mod cronic cu o foame de bani
la fel ca i n alte domenii ara noastr nu tie s cheltuiasc fondurile pe care UE le-a pus
i le pune la dispoziia rilor membre, pentru proiecte care se refer la promovarea
sntii (i) prin activitatea fizic. Este simptomatic n acest sens faptul c dei, aa cum
am sugerat deja, ca ar asociat, regulile ne-o permiteau nc din 2003, nu a existat nici
un proiect romnesc cu obiectiv promovarea sntii prin activitatea fizic, care s fie
finanat in cadrul PAC DSP 2003-2008 (www.ec.europa.eu). Dar aceast incapacitate de a
accesa fonduri ale PAC DSP 2003-2008, care s fie utilizate pentru sntatea cetenilor,
nu caracterizeaz numai instituiile i specialitii ce au legtur cu activitatea fizic.
Dovad faptul c n listele de proiecte ale cror titluri i date pot fi lecturate pe site-ul
indicat, nu apare nici un proiect coordonat de cineva din Romnia (n timp ce bulgarii au
avut unul, n 2004), ai notri (dar i acetia ntr-un numr destul de redus) mulumindu-
se, n cel mai bun caz, cu postura de colaboratori, n proiecte coordonate de specialiti
din alte ri.
Regretabil este c ara noastr nu s-a trezit in aceast privin nici acum, dup
aderare, i asta o arat faptul c la Ziua dedicat informrii (Information Day) privind
Planul de Lucru pentru 2007 i noile reguli de finanare a proiectelor n cadrul PAC DSP
2003-2008, organizat n 28.02.2007, la Luxemburg (www.ec.europa.eu), Romnia nu a
fost prezent. i asta n condiiile n care acolo, practic toate celelalte foste ri socialiste
au fost reprezentate; Polonia fiind reprezentat chiar de dou instituii guvernamentale
(Dumitru G.). Mai mult, datorit faptului c aceast aciune s-a bucurat de un real interes
(peste 300 de participani), iar informaiile oferite au fost considerate extrem de utile,
foarte repede dup respectivul eveniment n general n luna martie 2007 - instituiile
reprezentante din unele ri au organizat Zile naionale dedicate informrii (2), pentru
ca ceea ce se discutase la Luxemburg s ajung la toi cei interesai din rile lor.
Asemenea aciuni au avut loc n 6 ri, dintre care 3 foste socialiste: Bulgaria, Lituania,
Polonia. n atari condiii devine uor de neles de ce aceste ri acceseaz fonduri ale PAC
DSP, n timp ce noi bjbim nc i, probabil, ateptm s fim ameninai cu clauze de
salvgardare. Sperietori pe care, din pcate, UE nu le folosete i cu privire la domeniul
sntii, considernd c aa ceva chiar nu se face, i c guvernanii notri trebuie s
neleag odat, c Bruxelles nu se poate transforma ntr-o ddac ciclitoare i agasant.
30

Pe de alt parte dup cum se tie, mai multe dintre societile medicale
internaionale sunt foarte puternic implicate i reprezint parteneri constani i de real
eficien, ai UE, ai OMS i ai diferitelor state, n promovarea activitii fizice ca mijloc de
influenare n bine a sntii cetenilor lor. Din pcate ns, asociaiile medicale din
Romnia fie nu sunt afiliate la aceste societi fie, chiar daca sunt, nu se implic n nici un
fel n campaniile pe care societile respective, singure sau mpreun cu alte organisme,
le dedic promovrii activitii fizice n rndul populaiei.
Pare greu de crezut, i este oricum imposibil de neles de ce, dar ara noastr
absenteaz la multe dintre ntrunirile internaionale (europene i mondiale), la care se iau
n discuie i se reglementeaz diverse aspecte i strategii legate de promovarea i
implementarea activitii fizice, ca factor sanogenetic. Nu credem c este cazul s
ntocmim o list extensiv a acestor absene, dar ne vom referi n continuare la una dintre
cele mai recente, regretabile i pline de semnificaii dintre ele, i anume la cea de la
Conferina Ministerial pentru Contracararea Obezitii (The WHO European Ministerial
Conference on Counteracting Obesity. Diet and physical activity for health), care s-a
desfurat ntre 15 i 17 noiembrie 2006, la Istambul.
Bibliografie
Dumitru, G., 2007, Romnia se conecteaz lent la demersurile europene a sntii
prin micare, Palestrica Mileniului III Civilizaie i Sport, Editura Medical Universitar
Iuliu Haieganu, vol. VIII, nr. 4 (30), 2007, 213-127, Cluj - Napoca.
Dumitru, G., 2007, Activitaea fizic factor de promovare a sntii n Uniunea
European, Palestrica Mileniului III Civilizaie i Sport, Editura Medical Universitar Iuliu
Haieganu, 2007,VIII (1): 26 -33.
www.ec.europa.eu Funded projects programe 2003 2008. (25 martie 2008).
www.ec.europa.eu Information day, (28. feb. 2007).
www.finanare.ro (30 martie 2008).
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 200 din 9 mai 2000

Versiunea a fost consolidata prin:
Legea nr. 221/2003
OUG nr. 64/2003, aprobata prin Legea nr. 194/2004
Legea nr. 472/2004
O.U.G. nr. 119/2005
Legea nr. 293/2005
O.U.G. nr. 205/2005
Legea nr. 241/2007
Legea nr. 34/2009
Atentie Versiunea consolidata de fata nu are un caracter oficial, are un caracter pur informativ, poate sa nu fie
actualizata, nu poate fi folosita in niciun cadrul oficial, DreptOnline.ro neasumandu-si nicio raspundere pentru
eventualele prejudicii aduse de utilizarea ei, indiferent de forma, destinatie si scop. Pentru orice inadvertenta
identificata, va rugam sa ne contactati la office@dreptonline.ro
Titlul I - Dispozitii generale
Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de educatie fizica si sport in
Romania.
(2) In sensul prezentei legi, prin educatie fizica si sport se intelege toate formele de activitate fizica menite, printr-
31

o participare organizata sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa
stabileasca relatii sociale civilizate si sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.
(3) Termenii folositi in textul legii au semnificatia stabilita in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
Art. 2 (1) Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sprijinite de stat.
(2) Statul recunoaste si stimuleaza actiunile organizatorice si de promovare a educatiei fizice si sportului,
desfasurate de autoritatile administratiei publice si, dupa caz, de organismele neguvernamentale de profil in
invatamant, in structuri ale apararii nationale, ordinii publice, sigurantei nationale, in sanatate, in societati
comerciale, precum si in alte sectoare ale vietii sociale, potrivit reglementarilor legale.
(3) Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul
pentru toti, sportul de performanta, exercitiile fizice practicate cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic.
(4) Statul garanteaza exercitarea functiilor sectorului public si ale sectorului particular in domeniile educatiei
fizice si sportului, in conformitate cu principiile colaborarii responsabile dintre toti factorii interesati.
(5) Practicarea educatiei fizice si sportului este un drept al persoanei, fara nici o discriminare, garantat de stat.
Exercitarea acestui drept este libera si voluntara si se realizeaza independent sau in cadrul structurilor sportive
asociative.
(6) Statul recunoaste si garanteaza persoanei fizice si juridice dreptul la libera asociere in scopul constituirii
structurilor sportive.
Art. 3 (1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile sportive, precum si
organismele neguvernamentale de profil au obligatia sa sprijine sportul pentru toti si sportul de performanta si sa
asigure conditiile organizatorice si materiale de practicare a educatiei fizice si sportului in comunitatile locale.
(2) Autoritatile administratiei publice si institutiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa asigure, cu prioritate,
copiilor de varsta prescolara, tinerilor si persoanelor in varsta conditii pentru practicarea exercitiului fizic, in
vederea integrarii sociale.
(3) Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure conditii pentru practicarea educatiei fizice si
sportului de catre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, in scopul dezvoltarii personalitatii lor si
integrarii in societate, precum si mijloacele care sa permita sportivilor cu handicap participarea la competitii
nationale si internationale destinate lor.
Titlul II - Organizarea educatiei fizice si sportului
Capitolul I - Educatia fizica si sportul scolar si universitar
Art. 4 Ministerul Educatiei Nationale organizeaza activitatea de educatie fizica si practicarea sportului in
invatamantul preuniversitar si universitar.
Art. 5 Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore
diferentiat, conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul
Educatiei Nationale.
Art. 6 (1) Activitatea sportiva din unitatile si institutiile de invatamant se organizeaza in cadrul asociatiilor
sportive scolare si universitare. (2) Asociatiile sportive scolare si universitare sunt structuri sportive infiintate in
conditiile prezentei legi, a caror activitate este coordonata de Federatia Sportului Scolar, respectiv de Federatia
Sportului Universitar.
(3) Federatia Sportului Scolar si Federatia Sportului Universitar, infiintate in conditiile legii, au urmatoarele
atributii: a) promovarea valentelor educative ale sportului; b) initierea si organizarea de programe si actiuni de
atragere a elevilor si studentilor la practicarea sportului; c) coordonarea competitiilor sportive desfasurate in
unitatile si institutiile de invatamant, organizate de asociatiile sportive scolare si universitare; d) sprijinirea sau
organizarea, dupa caz, a competitiilor locale, zonale si nationale ale reprezentativelor unitatilor si institutiilor de
invatamant; e) detinerea competentei exclusive pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub
egida federatiilor internationale ale sportului scolar si universitar.
32

(4) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Federatiei Sportului Universitar se stabilesc prin
hotarari ale Guvernului, initiate de Agentia Nationala pentru Sport si Ministerul Educatiei si Cercetarii. (5)
Finantarea Federatiei Sportului Scolar, respectiv a Federatiei Sportului Universitar, se face prin alocatii de la
bugetul de stat, pe baza de programe, precum si prin venituri extrabugetare. Pentru sustinerea programelor de
reprezentare la competitiile internationale oficiale, desfasurate sub egida federatiilor internationale ale sportului
scolar si sportului universitar, Federatia Sportului Scolar, si respectiv Federatia Sportului Universitar, pot
beneficia, cu prioritate, de alocatii guvernamentale. (7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, in
conditiile legii, clase, scoli si licee cu program sportiv, precum si cluburi sportive scolare. (8) Toate unitatile de
invatamant, de stat sau particulare, existente sau nou-infiintate, au obligatia sa dispuna sau sa aiba acces la bazele
si instalatiile sportive, pentru a permite desfasurarea lectiilor de educatie fizica si practicarea sportului cu elevii si
studentii. (9) Bazele si instalatiile sportive proprii pot fi puse la dispozitie, gratuit sau cu plata, comunitatilor
locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si
activitatilor de invatamant si ale cluburilor sportive scolare si universitare. (10) Sportul de performanta pentru
elevi si studenti se organizeaza, de regula, in cadrul cluburilor sportive scolare si universitare. Elevii si studentii
pot practica sportul de performanta si in alte cluburi sportive.
Capitolul II - Educatia fizica militara si profesionala
Art. 7 Educatia fizica militara este disciplina obligatorie, prevazuta in planul de instructie si invatamant. Ea se
desfasoara sistematic si continuu, pe intreaga perioada a saptamanii, a procesului de instructie si invatamant, in
limita a cel putin 3 ore saptamanal, fiind condusa de cadre militare sau civile de specialitate.
Art. 8 Educatia fizica profesionala se organizeaza in domeniile de activitate care implica diferite forme de
practicare a exercitiilor fizice, in scopul dezvoltarii si mentinerii unei bune conditii fizice. Educatia fizica
profesionala este reglementata prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.
Art. 9.Exercitiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaza diferentiat pe domenii, in
functie de alte obiective urmarite, in afara celor specifice educatiei fizice si sportului. Ele pot fi de intretinere ori
pentru tratamentul unor maladii sau corective.
Capitolul III - Sportul pentru toti
Art. 10 (1) Sportul pentru toti reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic
intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat ori independent. (2) Sportul pentru toti este sprijinit
de stat, de organizatii neguvernamentale si de structuri ale administratiei locale, in vederea mentinerii sanatatii, a
recrearii si socializarii cetatenilor. (3) Pentru coordonarea aplicarii Programului national Sportul pentru toti
se constituie Comitetul activitatilor fizice sportive pentru sanatate, educatie si recreare, organism consultativ in
cadrul Agentiei Nationale pentru Sport, a carui organizare, functionare si componenta se stabilesc prin hotarare a
Guvernului.
Art. 11 (1) Finantarea programului national Sportul pentru toti se asigura din fonduri prevazute distinct in
bugetul de stat si din fonduri de la bugetele locale. (2) Mijloacele financiare necesare pentru sustinerea
subprogramelor derulate de Federatia Sportiva Nationala Sportul pentru toti se asigura din fonduri prevazute
distinct in bugetul de stat. (3) Subprogramele propuse de celelalte institutii, care sunt aprobate anual de Comitetul
Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreere, sunt finantate de la bugetele locale, din fonduri
primite de la organismele internationale, din sponsorizari, donatii si legate, precum si din fonduri ale bugetului de
stat, care vor fi prevazute cu destinatia pentru
activitatea sportiva si de tineret.
Capitolul IV - Sportul de performanta
Art. 12 (1) Sportul de performanta constituie un factor esential pentru dezvoltarea sportiva pe plan national,
indeplinind o importanta functie reprezentativa pentru Romania in competitiile sportive oficiale cu caracter
international.
33

(2) Organele administratiei publice centrale cu atributii in sport si autoritatile administratiei publice locale asigura
mijloacele necesare pentru pregatirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului stiintific si medical
necesar, precum si pentru incadrarea lor in sistemul de educatie si deplina integrare sociala si profesionala.
(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administratiei publice centrale de specialitate asigura
sportivilor de performanta conditii pentru continuarea pregatirii, precum si pentru participarea la concursurile
sportive interne si internationale.
Art. 13 (1) Prin sportul de performanta se urmareste valorificarea aptitudinilor individului intr-un sistem organizat
de selectie, pregatire si competitie, avand ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri si
obtinerea victoriei. (2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic si organizat sportul si
participa in competitii cu scopul de a obtine victoria asupra partenerului, pentru autodepasire sau record. (3)
Pentru a participa la competitiile sportive oficiale locale sau nationale un sportiv de performanta trebuie sa fie
legitimat la un club sportiv.
(4) Evidenta legitimarii si transferarea sportivilor sunt in competenta federatiilor sportive nationale, a ligilor
profesioniste si a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor si
regulamentelor federatiilor sportive nationale. (5) Sistemul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este
elaborat si organizat de federatiile
sportive nationale, potrivit statutelor si regulamentelor acestora.
Art. 14 (1) In conditiile legii si in conformitate cu prevederile cuprinse in statutele si regulamentele federatiilor
sportive nationale si internationale, sportivii de performanta pot fi: a) amatori; b) profesionisti. (2) Sportivul
profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv indeplineste urmatoarele conditii: a) obtine licenta
de sportiv profesionist; b) incheie cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca sau o
conventie in conditiile Codului civil. (3)Sportivului profesionist care a incheiat cu o structura sportiva o conventie
in conditiile Codului civil i se asigura, la cerere, participarea si plata contributiei la un sistem de pensii, public
si/sau privat, in conditiile legii.
(4) Licenta de sportiv profesionist se obtine in conformitate cu procedurile prevazute in statutele si in
regulamentele federatiilor sportive nationale. (5) Sportivii straini pot desfasura activitate ca sportivi profesionisti
la o structura sportiva din Romania, in baza permisului de munca eliberat in conditiile legii. (6) Federatiile
sportive nationale asigura organizarea evidentei sportivilor profesionisti din ramura de sport respectiva. (7)
Drepturile si obligatiile sportivului profesionist sunt cele prevazute in statutele si in regulamentele federatiilor
sportive nationale, precum si in contractele sau conventiile, dupa caz, incheiate intre parti. (8) Calitatea de sportiv
profesionist inceteaza in conformitate cu prevederile statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(9) Ramurile de sport in care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata
de Agentia Nationala pentru Sport, la propunerea federatiilor sportive nationale. (10) Conditiile de practicare a
sportului profesionist se stabilesc prin normele federatiilor sportive nationale, cu avizul Agentiei
Nationale pentru Sport.
Art. 15 (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini pregatirea sportiva, integrarea in
sistemul de invatamant, integrarea sociala si profesionala a sportivilor de performanta, dupa caz, pe intreaga
perioada a carierei sportive.
(2) In sensul prevederilor alin. (1), unitatile sau institutiile de invatamant asigura, dupa caz, pentru sportivii de
performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise si conditii de inscriere in invatamantul universitar,
potrivit legii.
Art. 16 Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federatiile
sportive nationale.
Titlul III - Structurile administratiei pentru sport
Capitolul I - Ministerul Tineretului si Sportului
34

Art. 17 (1) Ministerul Tineretului si Sportului este organul administratiei publice centrale de specialitate care
coordoneaza activitatea din domeniul educatiei fizice si sportului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta
lege. (2) Fac exceptie de la prevederile alineatului precedent: a) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile
si institutiile de invatamant, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 4-6 si a celorlalte prevederi legale
in vigoare; b) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile militare si de invatamant militar, care se
organizeaza cu respectarea prevederilor art. 7 si a celorlalte
prevederi legale in vigoare.
Art. 18 (1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele
atributii principale in domeniul sportului: a) elaboreaza si sustine strategia generala a organizarii si dezvoltarii
activitatii sportive si reprezinta interesele statului in raport cu federatiile de specialitate; b) initiaza, elaboreaza si
avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative in domeniul educatiei fizice si sportului; c) elaboreaza normele
generale de folosire a mijloacelor materiale aflate in administrarea sa si a mijloacelor financiare pentru activitatea
sportiva, care provin din alocatii de la bugetul de stat;d) conlucreaza cu ministerele si cu celelalte autoritati ale
administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de cercetare si cu unitatile de invatamant si sanitare de
specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului; e) conlucreaza cu Comitetul Olimpic
Roman in finantarea si derularea programelor privind pregatirea si participarea sportivilor romani la Jocurile
Olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului; f) administreaza patrimoniul din
domeniul public si domeniul privat al statului, incredintat Agentiei Nationale pentru Sport; g) supravegheaza
mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-
teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat dupa 1989;
g^1) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor si/sau instalatiilor sportive care au apartinut domeniului public
sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale si care, ulterior, au fost dobandite ca active
patrimoniale destinate activitatii sportive sau vandute catre societatile comerciale h) propune structura anuala a
alocatiilor de la bugetul de stat; i) repartizeaza bugetul activitatii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:
- activitatea proprie si cea a institutiilor din subordinea sa; - federatiile sportive nationale, in baza contractelor de
finantare a programelor sportive ale acestora; - premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile
sportive internationale oficiale; j) autorizeaza afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive
internationale de profil si la alte foruri continentale sau mondiale, precum si afilierea altor organizatii cu profil
sportiv la forurile internationale de specialitate k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile
sportive a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;
l) organizeaza sau sprijina, potrivit legii, formarea, pregatirea profesionala si perfectionarea specialistilor din
domeniul sportului, conlucrand in acest scop cu institutiile si cu organismele de specialitate din tara si din
strainatate; m) elaboreaza si aduce la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale,
planurile de construire si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului de
performanta de interes national si international; avizeaza normativele tehnice in materie de baze si instalatii
sportive; n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin inscrierea,
respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv; o) avizeaza constituirea structurilor sportive, inclusiv inscrierea
ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni,
respectiv retrage avizul de functionare a acestora; p) elaboreaza criteriile de acordare si atribuie distinctiile si
titlurile sportive, altele decat cele stabilite prin lege; q) sprijina organizarea si promovarea cercetarii stiintifice si
asistentei medicale in domeniul sportiv; r) autorizeaza desfasurarea pe teritoriul Romaniei a campionatelor
mondiale, europene si regionale si participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene
organizate in strainatate, precum si la campionatele regionale; s) promoveaza masurile de prevenire, control si
reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial
capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor; s) adopta masuri pentru prevenirea si
35

combaterea violentei la manifestarile sportive; t) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme
sportive internationale; negociaza si incheie acorduri, intelegeri, protocoale si alte documente de colaborare in
domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe baza prevederilor legale in vigoare; t) colaboreaza
cu celelalte organe ale administratiei publice centrale cu atributii in domeniul sportului, pentru sustinerea
sportului pentru toti si de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului,
exercitarii autoritatii disciplinare, formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea
finantarii activitatii sportive, prevenirea violentei in sport si combaterea dopajului. (2) Ministerul Tineretului si
Sportului poate indeplini si alte atributii prevazute in actele normative in vigoare.
Capitolul II - Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti
Art. 19 (1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt servicii publice
descentralizate ale Ministerului Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica. (2) Directiile pentru tineret si
sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt finantate de la bugetul de stat si din venituri
extrabugetare. (3) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, colaboreaza cu
autoritatile administratiei publice locale pentru organizarea si promovarea activitatilor sportive. (4) Organizarea,
functionarea si atributiile directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se
stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului si Sportului.
Art. 20 (1) Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale
in domeniul sportului: a) tin evidenta structurilor sportive fara personalitate juridica din judet, prin inscrierea
acestora in Registrul sportiv; b) finanteaza, pe baza de contract, programele sportive ale asociatiilor judetene si
ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport si ale cluburilor sportive de drept privat, aflate in raza
administrativ-teritoriala respectiva, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli cu aceasta
destinatie; c) colaboreaza cu consiliile locale, in scopul utilizarii eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale
pentru activitatea sportiva de performanta in teritoriu; d) elaboreaza si aduc la indeplinire, in colaborare cu
autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de imbunatatire a bazelor si instalatiilor
sportive, in vederea dezvoltarii sportului in general si a sportului de performanta in teritoriu, finanteaza unele
programe speciale pentru sportivi, sectii sau echipe din raza administrativ-teritoriala; e) colaboreaza cu
inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior pentru organizarea si
dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a
instructorilor sportivi; f) initiaza masurile necesare pentru prevenirea violentei la manifestarile sportive organizate
in raza lor teritoriala, precum si a dopajului in sport; g) sprijina cu mijloace materiale si financiare practicarea
sportului pentru toti; h) indruma si controleaza, din punct de vedere tehnicometodic si de specialitate, structurile
sportive din judet; i) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat
in circuitul privat (2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc si
alte atributii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului si Sportului si prin acte normative
specifice domeniului lor de activitate.
Capitolul III - Comitetul Olimpic Roman
Art. 20^1 (1) Comitetul Olimpic Roman este o asociatie de interes national care se organizeaza si functioneaza in
baza statutului propriu, elaborat in conformitate cu prevederile Chartei Olimpice si ale prezentei legi. (2)
Comitetul Olimpic Roman este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, nonprofit,
neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ. (3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Comitetul Olimpic Roman detine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice si la
celelalte programe organizate sub egida Comitetului International Olimpic sau a asociatiilor olimpice
continentale. Comitetul Olimpic Roman este unicul detinator pe teritoriul Romaniei al drepturilor de folosire a
insemnelor si a tuturor simbolurilor olimpice specificate in statutul propriu, in Charta Olimpica si in alte
36

documente normative ale miscarii olimpice. (5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romaniei nu pot
folosi insemnele Comitetului International Olimpic, insemnele si emblema Comitetului Olimpic Roman si alte
drepturi de proprietate intelectuala olimpice decat cu acordul Comitetului Olimpic Roman. (6) Comitetul Olimpic
Roman organizeaza si coordoneaza activitatea Academiei Olimpice Romane, unitate aflata in subordinea sa, fara
personalitate juridica, cu atributii in dezvoltarea si promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.
Art. 20^2 (1) Pentru realizarea obiectului sau de activitate, Comitetul Olimpic Roman colaboreaza cu institutii
guvernamentale si neguvernamentale, asociatii si organizatii de drept public sau privat. (2) Comitetul Olimpic
Roman sustine financiar, pe baza de contracte de finantare, activitatea centrelor nationale de pregatire a juniorilor.
Federatiile sportive nationale conduc, organizeaza si coordoneaza activitatea acestor centre. Agentia Nationala
pentru Sport, Ministerul Educatiei si Cercetarii, autoritatile administratiei publice centrale si locale colaboreaza si
sprijina activitatea centrelor olimpice nationale de pregatire a juniorilor. (3) Sursele de finantare ale Comitetului
Olimpic Roman pot fi: a) sume de la bugetul de stat; b) venituri proprii; c) alte surse. (4) Nivelul alocatiilor
bugetare, precum si categoriile de cheltuieli ce urmeaza a fi finantate din acestea se aproba prin legile bugetare
anuale. (5) Comitetul Olimpic Roman poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru
indeplinirea programelor olimpice. (6) Comitetul Olimpic Roman poate detine in proprietate, concesiune sau
folosinta imobile, baze si instalatii sportive de interes national. (7) Actiunile in justitie pentru valorificarea
drepturilor de orice natura ale Comitetului Olimpic Roman sunt scutite de taxa de timbru.
Titlul IV - Structurile sportive
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 21 (1) In sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: a) asociatiile sportive; b) cluburile sportive,
inclusiv cele organizate ca societati comerciale, unitatile de invatamant cu program sau profil sportiv, palatele si
cluburile copiilor si elevilor; c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport; d) ligile
profesioniste; e) federatiile sportive nationale; f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism
sportiv si karting sportiv; g) alte organizatii sportive nationale (2) Dreptul la libera asociere, in scopul constituirii
unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice. (3) Ministerul Tineretului si Sportului
organizeaza, in conditiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv,
atribuind fiecarei structuri inscrise un numar de identificare si
Certificatul de identitate sportiva.
Art. 22 (1) In sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociatii de drept privat sau institutii de drept public,
constituite sau infiintate, dupa caz, in scopul organizarii si administrarii unei activitati sportive si care au drept
obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de catre membrii lor si
participarea la activitatile si competitiile sportive. (2) Pentru scopurile si in conditiile stabilite prin lege pot
functiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate in subordinea organelor administratiei
publice centrale sau locale.
Art. 23 Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific si de forma juridica, se inscriu in Registrul
sportiv. Procedurile de inregistrare si de atribuire a Certificatului de identitate sportiva si a numarului de
identificare se stabilesc prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 24 (1) Recunoasterea unei structuri sportive, in sensul prezentei legi, se dovedeste prin Certificatul de
identitate sportiva, eliberat in conditiile prezentei legi. (2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia
dupa cum urmeaza:a) la asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, constituite
potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competitiile oficiale locale; b) la federatia sportiva nationala
corespunzatoare, constituita potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competitiile oficiale nationale
sau internationale.
37

Capitolul II - Asociatiile sportive
Art. 25 (1) Asociatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica. Asociatiile sportive fara
personalitate juridica se pot constitui ca societati civile particulare, potrivit legislatiei in vigoare. Constituirea unei
asociatii sportive fara personalitate juridica da dreptul acesteia la obtinerea unui certificat de identitate sportiva,
precum si la afilierea la asociatia judeteana, pe ramura de sport corespunzatoare, in vederea participarii la
competitiile sportive oficiale locale. (2) Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau
private, ca unitati fara personalitate juridica. (3) In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o
singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.
Capitolul III - Cluburi sportive
Art. 26 (1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridica, constituite in conditiile legii. (2)
Cluburile sportive pot fi: a) persoane juridice de drept privat, structuri fara scop lucrativ sau societati comerciale
sportive pe actiuni;b) persoane juridice de drept public.
Art. 27 Cluburile sportive de drept privat, fara scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, in
conditiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.
Art. 28 (1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a
patrimoniului, aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii. (2) Cluburile sportive se supun in
fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii. (3) Pentru instrainarea bazelor sportive realizate pe terenuri
concesionate in scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinatiei acestora este necesar acordul
Ministerului Tineretului si Sportului. (4) Alin 4 abrogat, legea nr. 472/2004 (5) Dizolvarea unui club sportiv de
drept privat se face in conditiile legii. (6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevazuta de
prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale si, dupa caz,
ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.
Art. 29 (1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, infiintate ca institutii publice in subordinea
organelor administratiei de stat, si au drept obiect de activitate performanta, selectia, pregatirea si participarea la
competitii interne si internationale. (2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeaza si
functioneaza dupa regulamente proprii, elaborate conform legii.
Art. 30 Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau in folosinta gratuita imobilele care
deservesc activitatea sportiva, baze si instalatii sportive. Bazele si instalatiile sportive primite spre administrare si
folosinta sunt considerate patrimoniu sportiv si nu isi vor schimba destinatia sportiva fara aprobarea Ministerului
Tineretului si Sportului.
Art. 31 (1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociatii fara scop patrimonial sau
societati comerciale sportive pe actiuni, care au obtinut licenta din partea federatiei sportive nationale, emisa in
conformitate cu statutele si regulamentele federatiilor internationale pe ramura de sport. (2) Cluburile sportive
profesioniste se organizeaza numai pentru o singura disciplina sportiva. (3) Cluburilor sportive profesioniste,
organizate ca asociatii fara scop patrimonial, li se aplica regimul juridic al acestui tip de asociatii, iar cluburilor
sportive profesioniste, organizate ca societati sportive comerciale pe actiuni, li se aplica regimul juridic al
societatilor comerciale, cu particularitatile din prezenta lege. (4)
Alin 4, abrogat, legea nr. 472/2004
Art. 32 (1) Capitalul social initial al cluburilor sportive profesioniste se constituie in conditiile legii. (2) Alin 2,
abrogat, legea nr. 472/2004 (3) Alin 3, abrogat, legea nr. 472/2004 (4) Reorganizarea cluburilor sportive se face
potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. (5) Pot fi actionari ai societatilor comerciale sportive pe
actiuni persoane fizice si juridice romane, precum si persoane fizice si juridice straine. Participarea persoanelor
fizice si juridice straine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depasi 49% din totalul
actiunilor. (6) Nici o persoana fizica sau juridica dintre cele mentionate la alin. (5) nu poate detine actiuni din
capitalul social, in mod simultan, la doua sau mai multe societati comerciale sportive pe actiuni de la aceeasi
38

ramura de sport. (7) Statutul societatilor comerciale sportive pe actiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare
pentru libera transmitere a actiunilor.
Art. 33 Instrainarea bazelor sportive sau a instalatiilor destinate practicarii sportului, aflate in proprietatea
societatii comerciale sportive pe actiuni, se face in conditiile legii, fara schimbarea destinatiei sportive.
Capitolul IV - Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport
Art. 34 (1) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept
privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al
municipiului Bucuresti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale. (2) Asociatiile
judetene "Sportul pentru toti" si "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor
fizice si juridice cu activitate in aceste domenii din fiecare judet. (3) Dobandirea personalitatii juridice se face in
conditiile legii, ca organizatie-asociatie fara scop lucrativ. (4) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe
ramuri de sport sunt constituite din sectiile asociatiilor si cluburilor sportive cuprinse in sistemul competitional
judetean, afiliate si recunoscute de acestea. (5) Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene si ale
municipiului Bucuresti pe ramuri de sport decurg din statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale
corespunzatoare, precum si din puterea delegata de catre acestea. (6) La nivelul judetului, respectiv al
municipiului Bucuresti, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociatie judeteana. (7) Directiile
pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, recunosc si sprijina asociatiile judetene si ale
municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, care functioneaza in raza lor teritoriala.
Capitolul V - Federatiile sportive nationale
Art. 35 (1) Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea
cluburilor sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport. (2) Potrivit prezentei
legi federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome,
neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ. (3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
Art. 36 (1) Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si
Sportului. (2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala.
(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportiva nationala Sportul pentru toti si Comitetul National
Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilitati, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand ca
membri persoane fizice si persoane juridice cu activitate specifica in domeniu. (4) Modificarea statutelor sau a
actelor constitutive ale federatiilor sportive nationale este supusa procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a
obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului. (5) Federatiile sportive nationale se organizeaza si
functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutele
federatiilor internationale corespondente. (6) Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor
si a actelor constituive ale acestora, fara respectarea dispozitiilor alin. (1) si (4), este
nula de drept.
Art.37(1) Federatiile sportive nationale au urmatoarele atributii principale: a) elaboreaza strategia nationala de
dezvoltare a ramurii de sport si controleaza aplicarea acesteia de catre membrii afiliati; b) organizeaza, conduc,
controleaza si supravegheaza activitatile si competitiile sportive oficiale la nivel national, in baza statutelor si
regulamentelor adoptate; c) organizeaza si coordoneaza intreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind
formarea, perfectionarea continua, clasificarea si promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de
functionare; d) elaboreaza si realizeaza planurile de pregatire si de participare a sportivilor de performanta romani
din cadrul reprezentativelor nationale la competitiile internationale; e) exercita puterea disciplinara in termenii
prevazuti de prezenta lege si potrivit statutelor si regulamentelor proprii; f) organizeaza sau tuteleaza competitiile
oficiale cu caracter international care au loc pe teritoriul Romaniei, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului;
g) colaboreaza cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Ministerul Educatiei Nationale si/sau cu institutiile din
structurile acestora pentru formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului;h) promoveaza
39

masurile de prevenire si control al folosirii substantelor interzise si al metodelor neregulamentare, destinate sa
mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor organizate
direct la nivel national, in concordanta cu reglementarile federatiilor internationale, ale Comitetului International
Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping. Orice alte masuri ce contravin reglementarilor mai sus mentionate
sunt nule de drept; i) intreprind masuri pentru prevenirea si combaterea violentei, precum si pentru promovarea
spiritului de fair-play si a tolerantei in activitatea sportiva. (2) Federatiile sportive nationale asigura reprezentarea
Romaniei in competitiile sportive si
in organismele internationale la care sunt afiliate.
Art. 38 (1) Federatiile sportive nationale se inscriu in Registrul sportiv, pentru obtinerea Certificatului de
identitate sportiva. (2) Federatiile sportive nationale se pot afilia la federatiile sportive internationale, la alte foruri
europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului si Sportului.
Art. 39 (1) Federatiile sportive nationale au organisme proprii de administrare si gestionare a bugetului si
patrimoniului, constituite conform legii, precum si propriilor statute si regulamente. (2) Federatiile sportive
nationale se supun verificarilor financiare, potrivit legii si statutelor proprii. (3) Federatiile sportive nationale
dispun de bunurile aflate in proprietatea lor, pot incheia contracte de imprumut si pot elibera titluri de credit, cu
conditia ca aceste acte juridice sa fie incheiate pentru realizarea obiectului de activitate. (4) Federatiile sportive
nationale pot greva sau instraina bunurile mobile sau imobile, finantate total sau partial din fonduri publice, prin
programe, sau pot schimba destinatia acestora numai cu aprobarea
Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 40 In cazul dizolvarii unei federatii sportive nationale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozitiilor
legale in vigoare.
Art. 41 Federatia sportiva nationala Sportul pentru toti si Comitetul National Paralimpic beneficiaza de
drepturile si de obligatiile federatiilor sportive nationale si isi desfasoara activitatea pe baza de programe
nationale, finantate prioritar de la Guvern.
Capitolul VI - Ligile profesioniste
Art. 42 (1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste
pe ramuri de sport. (2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome,
neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ. (3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federatiilor sportive nationale, isi desfasoara activitatea
in baza statutelor si regulamentelor proprii. (5) Statutele ligilor profesioniste se aproba de adunarile generale si se
avizeaza in mod obligatoriu de federatiile sportive nationale si de Agentia Nationala pentru Sport. (6) Infiintarea
ligilor profesioniste ca structuri sportive si dobandirea personalitatii juridice se fac in conditiile legii, in baza
acordului federatiei sportive nationale corespunzatoare si a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului si
Sportului. (7) Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga nationala profesionista. Prin exceptie, se
pot infiinta ligi profesioniste, pe niveluri competitionale, in cadrul aceleiasi ramuri de sport. (8) Infiintarea de ligi
profesioniste sau modificarea statutelor si a actelor constitutive ale acestora, fara respectarea prevederilor
alineatelor precedente, este nula de drept. (9) Ligile profesioniste au urmatoarele atributii: a) organizeaza
competitia oficiala profesionista in ramura de sport respectiva si la nivelul stabilit de federatia sportiva nationala;
b) controleaza si exercita puterea disciplinara asupra membrilor, in limitele stabilite de prezenta lege si de
federatia sportiva nationala corespunzatoare; c) negociaza si incheie contractele colective de munca, conform
legii; d) alte atributii acordate de federatiile sportive nationale corespunzatoare, in sensul lit. a).
Capitolul VII - Comitetul Olimpic RomanAbrogat, legea nr. 472/2004
Art. 43 Abrogat, legea nr. 472/2004
Capitolul VIII - Dispozitii comuneArt. 44 Abrogat, legea nr. 472/2004
40

Art. 45 (1) Structurile sportive si Comitetul Olimpic Roman detin exclusivitatea: a) dreptului asupra imaginii de
grup sau individuale, statica si in miscare a sportivilor lor in echipament de concurs si de reprezentare, cand
participa la competitii in numele respectivei structuri; b) dreptului de folosinta asupra siglei/emblemei proprii,
precum si asupra denumirii competitiei pe care o organizeaza; c) drepturilor de reclama, publicitate si de
transmisie radio si televiziune la competitiile pe care le organizeaza sau la care participa, dupa caz. (2) Alin 2
abrogat legea nr. 472/2004
Art. 45^1 Drepturile prevazute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu exceptia drepturilor federative ale sportivilor,
care pot fi cesionate exclusiv la o alta structura sportiva
Titlul V - Autoritatea disciplinara
Art. 46 (1) Autoritatea disciplinara in sport se exercita deplin si legitim potrivit: a) competentelor date de lege
pentru exercitarea dreptului de supraveghere si control al structurilor sportive de catre organul administratiei
publice centrale de specialitate pentru sport; b) statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale,
asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic
Roman. (2) Puterea disciplinara da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga si,
dupa caz, de a sanctiona persoanele si institutiile in culpa.
Art. 47 Modalitatea de exercitare a autoritatii disciplinare se realizeaza prin: a) un sistem coerent de sanctiuni,
corespunzator domeniilor respective, gradat, in functie de gravitatea faptelor; b) diferentierea graduala a faptelor,
aplicarea sanctiunilor, excluderea posibilitatii dublei sanctiuni pentru aceeasi fapta, excluderea retroactivitatii in
aplicarea sanctiunilor si interdictia de a da sanctiuni pentru fapte savarsite anterior momentului comiterii faptei in
cauza; c) cauze sau imprejurari care scutesc, atenueaza sau agraveaza raspunderea faptuitorului si cerintele pentru
stingerea sau suspendarea sanctiunii; d) competentele privind cercetarea faptei, determinarea si aplicarea
sanctiunii; e) garantarea dreptului la aparare, stabilind caile de atac impotriva sanctiunilor aplicate.
Art. 48 (1) Revocarea recunoasterii functionarii oricarei structuri sportive este de competenta Agentiei Nationale
pentru Sport si se va produce in urmatoarele cazuri: a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive
respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei nationale; b) structura sportiva,
fara a fi autorizata, urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat; c) deciziile
adunarii generale sunt luate cu incalcarea dispozitiilor statutare, actelor constitutive si ale legii; d) revocarea de
drept a recunoasterii functionarii, ca urmare a dizolvarii si lichidarii unei structuri sportive. (2) Revocarea
recunoasterii functionarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului si sportului, pe baza
constatarilor rezultate din supravegherea si controlul organelor enuntate la art. 46 si are ca efect, dupa caz,
suspendarea temporara a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive
respective. (3) Impotriva ordinului de revocare a recunoasterii functionarii unei structuri sportive, cu exceptia
situatiei prevazute la alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instantei de judecata in
termen de 30 de zile. (4) De la data declansarii actiunii de atac mentionate la alin. (3) si pana la pronuntarea
hotararii definitive a instantei de judecata ordinul de suspendare temporara a Certificatului de identitate sportiva
sau de revocare a structurii sportive in cauza se suspenda. (5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) Ministerul
Tineretului si Sportului sesizeaza instanta competenta, in vederea pierderii personalitatii juridice a structurii
sportive.
Titlul VI - Supraveghere si control
Art. 49 (1) Ministerul Tineretului si Sportului exercita supravegherea si controlul tuturor structurilor sportive,
potrivit prevederilor prezentei legi si regulamentului de aplicare a acesteia. (2) Prin delegare, actiunea de
supraveghere si control se poate exercita si de: a) directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive din zona teritoriala; b) federatiile sportive
nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile
profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.
41

Art. 50 In intelesul prezentei legi, supravegherea si controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de
federatiile sportive nationale, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, precum si de
asociatiile si cluburile sportive, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor si
regulamentelor proprii.
Titlul VII - Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 51 Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului urmareste: a) ameliorarea programelor de
educatie fizica si marirea eficientei sociale a sportului pentru toti; b) ridicarea nivelului performantei sportive prin
mijloacele specifice cercetarii; c) fundamentarea metodico-stiintifica si medico-biologica a selectiei,
antrenamentului si participarii sportivilor la competitii; d) valorificarea rezultatelor cercetarii in educatie fizica si
sport, in folosul tuturor categoriilor populatiei.
Art. 52 (1) Programele de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport, de interes national, se includ in
Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare. (2) Finantarea si atribuirea programelor de cercetare stiintifica
pentru educatie fizica si sport se fac in conformitate cu prevederile legale in vigoare. (3) Ministerul Educatiei
Nationale si alte autoritati ale administratiei publice centrale pot initia si sustine programe de cercetare stiintifica
in educatie fizica si sport, atribuite in conditiile legii.
Art. 53 (1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetarii si asistentei stiintifice pentru educatie
fizica si sport se infiinteaza Institutul National de Cercetare pentru Sport ca institutie publica, in subordinea
Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea Institutului National de Cercetare pentru Sport este finantata din
venituri extrabugetare si din alocatii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale
Ministerului Tineretului si Sportului. (2) Organizarea, functionarea si atributiile Institutului National de Cercetare
pentru Sport se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Titlul VIII - Controlul si asistenta medicala in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 54 Controlul si asistenta medicala in activitati de educatie fizica si sport sunt obligatorii.
Art. 55 (1) Practicarea exercitiilor fizice in forme organizate se realizeaza numai cu aviz medical. (2) Pentru a
participa la antrenamente si competitii sportivii legitimati trebuie sa efectueze controlul medical periodic si ori de
cate ori este nevoie la unitatile de medicina sportiva. (3) Participarea sportivilor legitimati la antrenamente si/sau
inscrierea lor la competitiile sportive sunt conditionate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de
unitatile de medicina sportiva. (4) Organizatorul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligatia sa
asigure, in timpul competitiei, cel putin o echipa de prim ajutor calificat, care utilizeaza ambulante tip B, conform
standardelor si normelor nationale si europene in vigoare. Cheltuielile prezentei echipei de prim ajutor calificat
vor fi suportate de catre organizatori.
Art. 56 (1) Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele privind
acordarea avizului medical necesar elevilor si studentilor in vederea participarii la lectiile de educatie fizica. (2)
Ministerul Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele tehnice privind: a)
controlul medical al sportivilor; b) asistenta medico-sportiva in complexurile sportive nationale, precum si in
cantonamentele loturilor nationale si olimpice; c) asistenta medicala la bazele sportive in timpul desfasurarii
antrenamentelor si competitiilor.
Art. 57 (1) Controlul si asistenta medicala de specialitate pentru persoanele care participa la activitatile sportive
mentionate la art. 55 alin. (1) si (2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului si
Sportului si Ministerul Sanatatii. (2) Ministerul Sanatatii realizeaza controlul si asistenta medicala a sportivilor
prin: a) Institutul National de Medicina Sportiva, ca unitate medicala de asistenta si cercetare medico-sportiva,
pentru loturile nationale si olimpice; b) policlinicile judetene de medicina sportiva, pentru toti sportivii din raza
lor teritoriala; c) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii
din raza lor teritoriala; d) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul complexurilor sportive nationale
si al cluburilor sportive, la antrenamente si competitii.
42

Titlul IX - Formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 58 Predarea educatiei fizice sau instruirea sportiva, in forme organizate, se asigura numai de persoane
atestate in domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, in conditiile legii.
Art. 59 (1) Formarea licentiatilor in educatie fizica si sport, a profesorilor de educatie fizica, a antrenorilor, a
managerilor si a kinetoterapeutilor se realizeaza in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate sau
autorizate in conditiile legii. (2) Antrenorii se pot forma si in cadrul scolilor postliceale de antrenori, acreditate
sau autorizate in conditiile legii. (3) Instructorii sportivi se formeaza in cadrul liceelor cu program sportiv, in
conditiile legii. Instructorii sportivi se pot forma si prin cursuri organizate de directiile pentru tineret si sport
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si de alte persoane juridice interesate, in conditiile legii. (4)
Standardele de evaluare in domeniul educatiei fizice si sportului, in vederea acreditarii sau autorizarii unitatilor,
institutiilor de invatamant, a cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, se stabilesc de
organismele abilitate prin lege, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului si, dupa caz, cu Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale.
Art. 60 (1) Formarea continua a specialistilor cu studii superioare se face in conditiile legii. Formarea continua a
antrenorilor se face prin cursuri de perfectionare si stagii de pregatire, organizate de federatiile sportive nationale
impreuna cu institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii. (2) Sistemul de
clasificare si promovare a antrenorilor se stabileste prin statutul antrenorului, aprobat prin hotarare a Guvernului.
Art. 61 (1) Absolventii institutiilor de invatamant superior, ai scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau
autorizate, pot obtine carnetul de antrenor pe baza licentei, diplomei sau a certificatului de absolvire, dupa caz,
care atesta specializarea in ramura de sport respectiva. (2) Carnetul de antrenor se elibereaza de catre Agentia
Nationala pentru Sport si confera titularului drepturile si obligatiile prevazute in statutul antrenorilor, statutele si
regulamentele federatiilor. (3) Carnetul de antrenor atesta ocupatia de antrenor, care se va exercita in conditiile
legii.
Art. 62 In activitatea de educatie fizica si sport, pe langa profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire,
antrenorii, instructorii si managerii din domeniu, pot functiona ca specialisti si alte persoane calificate pentru
asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica, precum si pentru alte ocupatii
complementare specificate in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Titlul X - Protectia sociala a sportivilor de performanta
Art. 63 Sportivii de performanta beneficiaza de drepturile de asigurare sociala, de asistenta sociala, de asigurare
sociala de sanatate, precum si de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, in conditiile legii.
Art. 64 (1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur, argint sau de bronz in probele individuale
sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale si europene de seniori
probe olimpice are dreptul, la cerere si cu confirmarea Ministerului Tineretului si Sportului, la o renta viagera.
(1^1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur la campionatele mondiale si/sau campionatele
europene de seniori, la o proba sportiva ce a fost inclusa cel putin o data in programul Jocurilor Olimpice are
dreptul, la cerere, la o renta viagera. (2) Renta viagera prevazuta la alin. (1) reprezinta echivalentul a 1,5 salarii
medii brute pe economie. (3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizeaza salariul mediu brut pe economie
comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica pentru luna anterioara celei in care se face plata drepturilor. (4)
Renta viagera se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care sportivul se retrage din
activitate, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a prezentei legi.(5) In functie de nivelul performantei
sportive, din renta viagera, calculata potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii
brute pe economie, dupa cum urmeaza: a) - 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la jocurile olimpice; a) -
80% pentru prima medalie de argint obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la
campionatele mondiale;a) - 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima
medalie de aur obtinuta la campionatele europene; b) 50% din valoarea indemnizatiei corespunzatoare cuvenite
43

potrivit lit. a) pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau
campionatele europene. (6) Pentru sportivii care cumuleaza titlul de campion olimpic si cel de campion mondial
sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viagera acordata pentru cea mai buna
performanta se cumuleaza cu cea pentru performanta inferioara, potrivit nivelurilor prevazute la alin. (5) lit. b).
(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevazute in prezentul articol se aloca de la bugetul de stat si se
platesc de Ministerul Tineretului si Sportului. (8) Modalitatile de plata a drepturilor prevazute la alin. (1) se
stabilesc prin ordin al ministrului tineretului si sportului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(9) Renta viagera prevazuta in prezentul articol se plateste lunar in lei si nu este impozabila. (10) In perioada
revenirii in activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda.
Art. 65 (1) Sportivii legitimati care participa in competitii incluse in calendarul intern sau international sportiv
sunt obligati, dupa caz, sa posede asigurarea in caz de accidente, in ramura de sport in care sunt legitimati. (2)
Cluburile sportive pot incheia, pentru sportivii lor legitimati, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de
deces, intervenit in cadrul competitiilor sportive sau al pregatirii in vederea participarii la competitii. (3) Pe durata
convocarii sportivilor in loturile nationale ale Romaniei, obligatia platii primelor de asigurare revine federatiilor
sportive nationale, cu exceptia situatiilor in care regulamentele internationale au alte prevederi. Aceeasi obligatie
revine Comitetului Olimpic Roman pentru loturile care participa la Jocurile Olimpice sau la alte competitii
organizate sub egida Comitetului International Olimpic. (4) Prima de asigurare care urmeaza a fi stipulata in
contractul de asigurare se stabileste in limita bugetului anual propriu al structurilor sportive si al Comitetului
Olimpic Roman."
Art. 66 Sportivii profesionisti, asociati in sindicate pe ramuri de sport, beneficiaza si de celelalte drepturi conferite
de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.
Titlul XI - Finantarea activitatii sportive
Art. 67 (1) Veniturile, indiferent de sursa, si cheltuielile de orice natura ale oricarei structuri sportive sunt cuprinse
intr-un buget anual propriu. (2) Administrarea bugetului anual de venituri si cheltuieli se face astfel: a) potrivit
competentelor stabilite in statutele si regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;
b) potrivit conditiilor stabilite prin contractele incheiate intre parti, pentru sumele acordate de organele
administratiei publice centrale si locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara
scop lucrativ, de utilitate publica; c) in conditiile prevazute de normele privind finantele publice, pentru alocatiile
de la bugetul de stat si bugetele locale, acordate de organele administratiei publice centrale si locale structurilor
sportive de drept public, precum si pentru veniturile proprii ale acestora.(3) Bugetul anual cuprinde la partea de
venituri, dupa caz: a) venituri proprii; b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele
administratiei publice centrale sau locale pentru finantarea programelor sportive realizate de structuri sportive de
drept privat, fara scop lucrativ, de utilitate publica; c) alocatii de la bugetul de stat si de la bugetele locale,
repartizate structurilor sportive de drept public de organele administratiei publice centrale si locale; d) alte surse.
(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aproba dupa cum urmeaza: a) de adunarile generale, pentru structurile
sportive de drept privat; b) de organele administratiei publice centrale sau locale in subordinea carora se afla,
pentru structurile sportive de drept public (5) Structurile sportive fara scop lucrativ sunt scutite de impozite si taxe
locale. (6) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului structurilor sportive de drept public se reporteaza in
anul urmator.
Art. 68 (1) Veniturile obtinute din activitatea structurilor sportive fara scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu
sunt impozabile si includ: a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; b)
taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; c) donatiile si sumele sau bunurile primite prin
sponsorizare; d) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor realizate din asemenea venituri;
e) veniturile obtinute din reclama si publicitate, cu exceptia celor realizate prin unitatile specializate in acest
domeniu; f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; g) veniturile obtinute din valorificarea
44

bunurilor aflate in patrimoniul acestora; h) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive; i) indemnizatiile
obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive; j) indemnizatiile obtinute din transferurile
sportivilor. (2) Structurile sportive cu personalitate juridica fara scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit
atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa in scopul realizarii obiectivelor pentru
care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investitii si dotari, precum si pentru cheltuieli de functionare.
(3) Societatile comerciale sportive pe actiuni sunt scutite de orice impozite fata de bugetul de stat si fata de
bugetele locale pentru activitatile economice legate exclusiv de obiectul lor social, in conditiile prevazute la art.
31 alin. (1), astfel: a) 100% pe o perioada de un an calendaristic de la data adoptarii acestei forme de organizare,
respectiv data emiterii certificatului de inmatriculare de catre registrul comertului; b) 50% pentru inca 2 ani
calendaristici urmatori perioadei prevazute la lit. a). (4) Profitul obtinut de societatile comerciale sportive pe
actiuni din alte activitati comerciale, care este destinat in exclusivitate finantarii activitatilor sportive, este scutit
de impozit, in conditiile prevazute la alin. (3). (5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal si cele realizate
pentru promovarea si dezvoltarea activitatilor sportive neprofesioniste din propria structura.
Art. 69(1) Structurile sportive fara scop patrimonial si Comitetul Olimpic Roman, in conditiile prezentei legi, pot
beneficia de sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru finantarea de programe sportive. Aceste
sume se asigura pe baza de contracte incheiate intre structurile sportive respective si organele administratiei
publice centrale sau locale, dupa caz. (2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul si volumul
activitatilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilita pentru finantarea programelor, defalcata pe
obiective, activitati si naturi de cheltuieli, obligatiile si responsabilitatile partilor. Regimul de gestionare a sumelor
astfel primite si controlul financiar se fac in conditiile legii. (3) Prevederile contractului au putere deplina pentru
cele doua parti, constituindu-se in norme cu caracter tehnic, financiar si administrativ. (4) Structurile sportive de
drept public pot beneficia si de alte surse de venituri, astfel: a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale
simpatizantilor; b) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari; c) veniturile obtinute din reclama si
publicitate; d) veniturile pentru care se datoreaza impozite pe spectacole; e) veniturile obtinute din valorificarea
bunurilor aflate in patrimoniul acestora; f) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile
sportive; g) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor. (5) Veniturile obtinute din activitatile structurilor
sportive de drept public se gestioneaza si se utilizeaza la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea
scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de
stat.
Art. 70 (1) Ministerul Tineretului si Sportului isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive din: a)
alocatii de la buget, stabilite de administratia publica centrala si locala; b) venituri provenite din incasarile Regiei
Autonome "Loteria Nationala", stabilite potrivit legii; c) 1% din taxele si accizele aplicate la nivel national pentru
tigarete, tigari si bauturi alcoolice; d) donatii si sponsorizari; e) alte venituri, in conditiile legii; f) sumele ramase
din exercitiul financiar precedent.g) 5% din totalul incasarilor ramase dupa deducerea taxei de licenta datorate,
conform legislatiei in vigoare, de organizatorii de pronosticuri si pariuri sportive autorizati, in conditiile legii, de
Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, pentru jocurile de pronosticuri si pariuri sportive bazate pe utilizarea
de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si
organismele sportive internationale, precum si in Cupa Romaniei, potrivit regulamentului de aplicare a
prezentei legi (2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, isi asigura sursele
pentru finantarea activitatilor sportive de interes local din: a) alocatia bugetara anuala stabilita de administratia
publica centrala si locala; b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfasurate pe teritoriul judetului
respectiv; c) 15% din valoarea de piata a bazelor sportive dezafectate sau carora li s-a schimbat destinatia, aflate
in proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judetului respectiv;
c^1) veniturile obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale
unitatilor de administrare a bazelor sportive d) donatii si sponsorizari; e) alte venituri, in conditiile legii; f) sumele
45

ramase din exercitiul financiar precedent. g) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul
acestora
Art. 71 (1) Sursele de finantare a federatiilor sportive nationale provin din: a) sume destinate finantarii
programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei publice centrale sau
locale, dupa caz; b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de
activitate ale acestora; c) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit prevederilor statutelor si regulamentelor
proprii; d) donatii si sponsorizari; e) 20% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii
de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si
organismele sportive internationale, precum si in "Cupa Romaniei"; f) 10% din indemnizatiile de transferuri
interne si internationale ale sportivilor, care se constituie in sursa de finantare a activitatii sportive pentru copii si
juniori, inclusiv a celor din cluburile scolare; g) alte venituri, in conditiile legii;h) sume ramase din exercitiul
financiar precedent. i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora. (2) Sursele de
finantare a cluburilor sportive provin din: a) subventii de la bugetul de stat si bugetele locale acordate cluburilor
sportive de drept public de catre organele administratiei publice centrale si/sau locale in subordinea carora se afla,
precum si de organele administratiei publice locale din unitatea administrativ-teritoriala respectiva; b) sume
destinate finantarii programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat si inscrise in contractele incheiate
cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organele administratiei
publice locale, dupa caz; c) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura directa cu scopul si
obiectul de activitate ale acestora; d) cotizatii, contributii si penalitati aplicate membrilor sai, sportivilor,
antrenorilor si celorlalti tehnicieni, potrivit statutelor si regulamentelor proprii; e) sume obtinute din transferurile
sportivilor; f) donatii si sponsorizari; g) alte venituri, in conditiile legii; h) sume ramase din exercitiul financiar
precedent; i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora; j) venituri obtinute din
participarea la competitiile si demonstratiile sportive. (3) Sursele de finantare a asociatiilor sportive fara
personalitate juridica se asigura prin: a) aportul membrilor; b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva
din bugetul de venituri si cheltuieli al institutiilor sau unitatilor in cadrul carora s-au constituit; c) alte surse.
Art. 72 Sursele de finantare a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, se asigura
din: a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu directiile
pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organe ale administratiei publice locale,
dupa caz; b) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii; c) veniturile
obtinute din activitatile economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora; d) donatii
si sponsorizari; e) alte venituri, in conditiile legii; f) sume ramase din exercitiul financiar precedent.
Art. 73 (1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni realizeaza
venituri proprii din activitatile prevazute la art. 31 alin. (1). (2) Gestionarea patrimoniului propriu si exercitiul
financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementarilor aplicabile pentru societatile
comerciale.
Art. 74 Sursele de finantare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din: a) cotizatii, taxe, contributii,
penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii; b) veniturile obtinute din activitatile realizate in legatura
directa cu statutul si obiectul de activitate ale acestora; c) donatii si sponsorizari; d) 20% din incasarile nete
ramase dupa deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea
competitiei sportive profesioniste respective; e) 5% din incasarile rezultate din vanzarea biletelor de intrare la
competitiile sportive oficiale organizate de liga; f) 2% din incasarile rezultate din contractele incheiate de
cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate si drepturi TV; g) alte venituri, in conditiile legii; h)
sume ramase din exercitiul financiar precedent.
Art. 75 Sursele de finantare a Comitetului Olimpic Roman se constituie din: a) sume de la bugetul de stat; b)
timbrul olimpic, reprezentand 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestarile sportive; c) venituri
46

provenite din incasarile Regiei Autonome "Loteria Nationala", stabilite potrivit legii; d) donatii si legate;e)
sponsorizari; f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinta a emblemei Comitetului Olimpic Roman si a
altor drepturi de proprietate intelectuala olimpice; g) contributii din partea Comitetului International Olimpic si a
Solidaritatii Olimpice; h) venituri din organizarea si exploatarea pronosticurilor si pariurilor sportive, in conditiile
legii; i) alte venituri, conform legislatiei in vigoare; j) sume ramase din exercitiul financiar precedent; k) o
patrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).
Art. 76 abrogat, legea nr. 241/2007
Art. 77Sportivii, antrenorii, tehnicienii si alti specialisti prevazuti la art. 62 sunt scutiti de plata impozitelor asupra
veniturilor realizate din premii, prime si indemnizatii sportive, astfel: a) 100% ca urmare a realizarii obiectivelor
de inalta performanta: - clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si
jocurile olimpice; - calificarea si participarea la campionatele mondiale, campionatele europene si jocurile
olimpice, pentru jocurile sportive; - participarea la fazele superioare ale competitiilor europene intercluburi,
incepand cu optimile de finala; b) 100% pentru primele si indemnizatiile sportive acordate in vederea pregatirii si
participarii la competitiile internationale oficiale de catre loturile reprezentative ale Romaniei.
Titlul XII - Baza materiala pentru activitatea sportiva
Art. 78 (1) In sensul prezentei legi baza materiala sportiva cuprinde totalitatea terenurilor si spatiilor, precum si
amenajarile, instalatiile si constructiile care sunt destinate organizarii si desfasurarii activitatii de educatie fizica si
sport. (2) Bunurile mentionate la alin. (1) apartin, dupa caz, proprietatii publice sau private. (3) Bazele sportive
din domeniul public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat,
omologate, se inscriu obligatoriu in Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al
presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.
Art. 78^1 Autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau
instalatii sportive sunt obligate sa pastreze destinatia acestora si sa le mentina in stare de functionare.
Art. 79 (1) Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public ori privat al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotarare a Guvernului si cu
construirea prealabila a altor baze sportive similare celor desfiintate. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si
societatilor comerciale care detin active patrimoniale destinate activitatii sportive ce au apartinut statului.
Art. 80 (1) Baza materiala pentru activitatea sportiva, aflata in patrimoniul statului si in folosinta fostului Consiliu
National pentru Educatie Fizica si Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul succesorului
in drepturi, Ministerul Tineretului si Sportului. (2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa
despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. In acelasi timp se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform
art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati
comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol. (3)
Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul Ministerului Tineretului si
Sportului, se face pe baza de contract incheiat in conditiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in
conformitate cu metodologia stabilita prin ordin al ministrului tineretului si sportului. (4) Inchirierea bunurilor,
inclusiv a terenurilor, in conditiile alin.
(3) se face cu prioritate pentru activitati sportive. (5) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (1) si (2), care
urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru Sport, sunt obligati sa puna la dispozitie
imputernicitilor acesteia toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile, precum si documentele
necesare, in vederea inregistrarii. Agentia Nationala pentru Sport, prin imputernicitii sai, va actiona in justitie
persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste
actiuni sunt scutite de taxa de timbru. (6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand
bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevazute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxa
47

de timbru si cererile de chemare in judecata privind actiuni in prestatie tabulara, radiere, anulare sau modificare a
inscrierilor din cartea funciara inaintate de institutiile sau persoanele prevazute la alin. (5). (7) Actiunile in justitie
formulate de Ministerul Tineretului si Sportului si de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) si
(2) sunt scutite de taxa de timbru. (8) In conditiile alin. (7) si alte organe ale administratiei publice centrale si
locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportiva. (9) Ministerul Tineretului si
Sportului administreaza baza materiala proprie prin complexurile sportive nationale si cluburile sportive din
subordinea sa, precum si prin unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret
si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in conditiile legii. (10) Complexurile sportive nationale sunt
persoane juridice, infiintate prin hotarare a Guvernului ca institutii publice in subordinea Ministerului Tineretului
si Sportului. Obiectul de activitate al acestora il constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate
pregatirii loturilor nationale si olimpice, precum si organizarii competitiilor sportive de nivel national si
international. Complexurile sportive nationale se organizeaza si functioneaza pe baza regulamentului aprobat prin
ordin al ministrului tineretului si sportului. (11) Unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea
directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, functioneaza ca unitati fara
personalitate juridica, avand ca obiect de activitate administrarea si intretinerea bazelor sportive de interes
national,precum si prestarea de servicii pentru activitatea sportiva si de tineret. (12) Sursele de finantare a
complexurilor sportive nationale provin din: a) subventii de la bugetul de stat; b) venituri obtinute din activitati
economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale acestora; c) donatii si sponsorizari; d) alte
venituri, in conditiile legii; e) sume ramase din venituri extrabugetare din exercitiul financiar precedent(13)
Veniturile obtinute din activitatea complexurilor sportive nationale si a unitatilor judetene de administrare a
bazelor sportive se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul unitatilor respective, pentru realizarea scopului
si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat. f)
venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora (14) Comitetul Olimpic Roman si
federatiile sportive nationale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, pot primi in folosinta
gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. (15)
Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in administrarea
Agentiei Nationale pentru Sport, poate fi transferat in domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor, dupa caz, in conditiile legii
Art. 81 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa includa in planurile de urbanism si amenajare
rurala suprafete de teren pentru construirea de baze sportive destinate educatiei fizice si sportului comunitar. (2)
Autoritatile administratiei publice locale pot contribui la intretinerea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale
pentru activitatea sportiva, in conditiile legii.
Art. 82 Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman, federatiile sportive nationale si cluburile
sportive care detin bazele sportive nautice au dreptul de folosinta gratuita si prioritara a luciului de apa pentru
activitatea de pregatire si competitionala.
Art. 83 Regimul de gestionare si administrare a bunurilor mobile si imobile, achizitionate ca urmare a derularii
unor programe sportive, se reglementeaza pe baza contractului incheiat intre parti.
Art. 83^1 Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare
a acesteia.
Art. 83^2 Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidentiate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru
Sport au obligatia obtinerii anuale a autorizatiilor de functionare, conform prevederilor legale, si sunt scutiti de
plata tuturor taxelor necesare obtinerii acestor autorizatii
Titlul XIII - Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului
48

Art. 84 (1) Activitatea sportiva in Romania se organizeaza pornindu-se de la principiul asigurarii unui climat
civilizat, de fair-play si sportivitate in toate locurile in care se desfasoara astfel de actiuni. (2) Modalitatile
concrete de actiune in acest domeniu, pe plan national si local, se stabilesc avandu-se in vedere prevederile
Conventiei europene privind violenta si iesirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestarilor sportive, in
special la meciurile de fotbal.
Art. 85 (1) Se infiinteaza Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport, ca organism de
reglementare, control si supraveghere, format din reprezentanti ai administratiei publice centrale, reprezentanti ai
federatiilor sportive nationale, reprezentanti ai ligilor profesioniste si reprezentanti ai directiilor pentru tineret si
sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. (2) Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport
are, in principal, urmatoarele atributii: a) stabileste normele obligatorii privind organizarea spectacolelor si
manifestarilor sportive si de prevenire a violentei cu ocazia desfasurarii acestora; b) supravegheaza si controleaza
modul in care normele obligatorii sunt respectate si aplicate de organizatorii de spectacole sportive si de
administratorii de baze sportive in cadrul carora se desfasoara aceste spectacole; c) stabileste si aplica sanctiuni,
altele decat cele cuprinse in statutele si in regulamentele structurilor sportive; d) ia masuri pentru prevenirea
violentei fizice exercitate in timpul pregatirii sportivilor. (3) Organizarea si functionarea Comisiei Nationale de
Actiune Impotriva Violentei in Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Tineretului si Sportului.
Art. 86 (1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii si tehnicienii isi vor defasura activitatea pornind de la
excluderea utilizarii mijloacelor si metodelor care sporesc in mod artificial performantele sportive si prejudiciaza
sanatatea sportivilor si etica sportiva. (2) Pentru punerea in aplicare a politicii si actiunilor cuprinse in Programul
national antidoping se infiinteaza Agentia Nationala Antidoping, institutie publica cu personalitate juridica, in
subordinea Guvernului, coordonata de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finantata din venituri
proprii si subventii acordate de la bugetul de stat. (3) Agentia Nationala Antidoping elaboreaza si pune in aplicare
Programul national antidoping, conform prevederilor Conventiei antidoping a Consiliului Europei, Agentiei
Mondiale Antidoping si Codului mondial antidoping. Programul national antidoping se aproba prin ordin al
presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport a) constituirea Comisiei Nationale Antidoping; b) constituirea si
functionarea laboratorului de control doping; c) normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului
doping si sanctiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj.
(4) Organizarea, functionarea si atributiile Agentiei Nationale Antidoping se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(5) Normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se aplica pe linie de
sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj sunt in conformitate cu reglementarile federatiilor
sportive internationale, ale Comitetului International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping
Titlul XIV - Sanctiuni
Art. 87 Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala
sau penala, dupa caz.
Art. 88 Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii
penale, sa fie considerate infractiuni: a) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de catre
organizatori a participarii la competitiile sportive oficiale inscrise in calendarele federatiilor sportive nationale pe
ramuri de sport; b) participarea la activitatile sportive organizate a sportivilor care nu prezinta avizul medical,
conform prevederilor art. 55; c) prezentarea unor declaratii sau documente inexacte in baza carora s-a operat
inscrierea la competitii potrivit prevederilor lit. a) este sanctionabila cu amenda, daca, potrivit legii, fapta nu
constituie infractiune; d) ingradirea de catre detinatorii de baze sportive a accesului celor indreptatiti sa le
utilizeze; e) organizarea manifestarilor sportive fara a asigura conditiile prevazute prin regulamentul federatiei
sportive nationale respective; f) administrarea necorespunzatoare a bazelor si a instalatiilor sportive de catre
detinatorii acestora sau de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta asupra lor, sanctionabila cu
49

amenda, potrivit legii, daca fapta nu constituie infractiune; g) refuzul de a se supune controlului instituit prin
prezenta lege sau de a prezenta avizele si autorizatiile de functionare; h) neaducerea la indeplinire, la termenele
stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Tineretului si Sportului. i)
neachitarea contravalorii timbrului olimpic catre Comitetul Olimpic Roman; j) neinregistrarea bazelor sportive in
Registrul bazelor sportive; k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g). l) nerespectarea prevederilor art.
55 alin. (4).
Art. 88^1 In situatii deosebite de incalcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agentia
Nationala pentru Sport poate dispune convocarea adunarii generale extraordinare pentru structurile de utilitate
publica.
Art. 89 (1) Contraventiile prevazute la art. 88, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se
sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cu amenda de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane juridice, si
cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. a)-c); b) cu
amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 900 lei la 3.000 lei, pentru
persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. d)-f), i), j) si l); c) cu amenda de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei,
pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele
prevazute la art. 88 lit. g) si h); d) cu amenda de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele juridice,
faptele prevazute la art. 88 lit. k) (2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
Art. 90 In cazul savarsirii repetate a contraventiilor prevazute la art. 88, pe langa amenda se vor aplica si
sanctiunile specifice autoritatii disciplinare in sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.
Art. 91 (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 89 se fac de: a) personalul
autorizat din cadrul Agentiei Nationale pentru Sport; b) directorii directiilor pentru tineret si sport judetene sau/si
a municipiului Bucuresti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritoriala aferenta; c) alte persoane
imputernicite prin ordin al ministrului tineretului si sportului. (2) Persoanele autorizate prevazute la alin. (1)
constata incalcarile legii si aplica sanctiuni in raport cu gravitatea lor, pe baza de proces-verbal. Amenzile se
constituie in alte venituri la bugetul Agentiei Nationale pentru Sport, respectiv al directiilor de sport judetene si a
municipiului Bucuresti.
Art. 92 (1) Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului
nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002,
cu modificarile ulterioare.(2) Nerespectarea dispozitiilor art. 781 si 79 de catre autoritatile administratiei publice
si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive, prin schimbarea destinatiilor
acestora, se sanctioneaza prin reintoarcerea de drept a bazelor si/sau instalatiilor sportive in domeniul public sau
privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 93 Nerespectarea dispozitiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) si ale art. 42 alin. (7) determina nulitatea
actului de infiintare a structurii sportive in culpa.
Titlul XV - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 94 In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor
reorganiza potrivit prevederilor acesteia.
Art. 95 Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Decretului nr.31/1954 privind persoanele
fizice si persoanele juridice.
Art. 96 In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei Ministerul
Tineretului si Sportului elaboreaza si propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere in aplicare a
dispozitiilor prezentei legi.
50

Art. 97 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga.
ANEXA DEFINITII
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel: a) baza sportiva - amenajare specifica ce cuprinde
constructii si instalatii destinate activitatii de educatie fizica si sport; b) Registrul sportiv - document care
evidentiaza situatia inregistrarii structurilor sportului in ordine cronologica si care are doua componente:
subregistrul structurilor sportive fara personalitate juridica si subregistrul structurilor sportive cu personalitate
juridica; c) Certificat de identitate sportiva - act oficial prin care se atesta calitatea de structura sportiva; d) licenta
de sportiv profesionist - document care atesta existenta unui raport juridic determinat intre un sportiv si un club
sportiv profesionist si care este eliberat de o federatie sportiva nationala; e) oficiali sportivi - persoanele a caror
activitate conduce la organizarea si administrarea activitatii sportive de agrement, recreative si competitionale,
aflate in relatie cu structura sportiva pe baza de contract de munca, conventie civila de prestari de servicii sau
voluntariat.
Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte
publice preluate
de la: Camera Deputatilor, Repertoriul legislativ
Poate fi de interes si:
Legea nr. 122/2009 privind aprobarea OUG nr. 150/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006
privind prevenirea si combaterea dopajului in sport
Legea nr. 34/2009 pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
Ordin nr. 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale
OUG nr. 150/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea
si combaterea dopajului in sport
Ordonanta pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, ordonanta nr. 11/2006
Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei in sport,
legea nr. 299/2006
Lege privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva, legea nr. 321/2007
Lege privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, legea nr. 4/2008
Strategia nationala Antidoping pentru perioada 2007 - 2012
51

Sport 1-5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sport 1-5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIC

Istoria exerciiului fizic asctuiete un capitol din istoria educaiei generale.

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

INTRODUCERE CONCEPTUAL N PROFILAXIA I TERAPIA PRIN MICARE

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

Clasificarea tulburrilor de personalitate

Cele 10 tulburri de personalitate sunt clasificate n trei grupe:

VLC media player.lnk

Politica Consiliului Europei privitor la educaia pentru aduli

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

Modaliti de garantare a calitii activitilor

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

1. http://ec.europa.eu/health/programme/policy/index_ro.htm vizitat n decembrie 2009

Meninerea sntii prin micare, o necesitate stringent de viitor pentru

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 200 din 9 mai 2000

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

VLC media player.lnk

S-ar putea să vă placă și