Dinu Lipatti s-a nscut la Bucureti, la 19 martie 1917,

n an de rzboi, sub ocupaie german, ntr-o familie n

care muzica era o valoare, tatl su, Theodor, fiind un
violonist amator talentat care studiase cu Pablo de
Sarasate, iar mama, Anna Lipatti, o excelent pianist,
na de botez al lui Dinu findu-i nsui George Enescu.

nc din copilrie este nconjurat de o mare afeciune,

iar atmosfera artistic de lung tradiie a familiei i
permite s-i dezvolte de timpuriu aptitudinile muzicale
de excepie.

La vrsta de 8 ani, dup primele noiuni cptate n

familie, prinii l nredineaz spre educaie muzical
metodic profesorului Mihail Jora, eminent
personalitate a muzicii, cu care studiaz pianul, solfegiul
i armonia.

De la nceput, formarea artistic a lui Lipatti s-a situat la un foarte nalt nivel, iar
talentul su precoce i excepional s-a alturat unei neobinuite capaciti de
munc, de nelegere i asimilare, precum i unor nsuiri fizice adecvate: mai ales
dimensiunea i supleea minilor. Acest complex de aptitudini, fcute parc anume
pentru pian, a fcut ca el s se dezvolte ntr-un mediu favorabil muzicii, sub
ndrumarea distinilor si profesori.

n anul 1928, la vrsta de 11 ani, Lipatti are deja nivelul de cunotine cerut la
Academia de Muzic i Art Dramatic din Bucureti, unde este admis la clasa
renumitei profesoare Florica Musicescu, iar n paralel continu s studieze i
compoziia, cu maestrul Mihail Jora.

Dup progrese uluitoare pentru vrsta sa, ncheie studiile n anul 1932, iar la audiia
laureailor Academiei, interpreteaz Concertul n mi minor de Chopin.

n acelai an, Lipatti debuteaz i n calitate de compozitor, obinnd Meniunea I cu

Sonata pentru pian solo la Concursul de compoziie George Enescu.

n anul 1933 a debutat cariera concertistic a lui Dinu Lipatti, n acompaniamentul

Orchestrei Filarmonicii din Bucureti, sub bagheta lui Alfred Alessandrescu, unde
Lipatti interpreteaz magistral Concertul n mi bemol major, de Liszt.

Tot n 1933, tnrul Lipatti, devenit deja pentru marele public un talent artistic ieit
din comun, particip la Concursul internaional de pian de la Viena, unde obine
Premiul al II-lea, ns unul din membrii juriului, Alfred Cortot, entuziasmat de
talentul pianistului romn, considera c ar fi meritat de departe premiul I. Aceast
declaraie flatant, este nsoit i de invitaia adresat lui Lipatti, de a-i
perfeciona studiile muzicale n Frana.

1
Cu compoziiile sale, Lipatti obine Premiul al II-lea cu Sonatina pentru vioar i pian
n anul 1933 i Premiul I pentru Suita simfonic trarii n 1934 -, distincie
care l consacr, ns domeniul creaiei va rmne toui n plan secund.

n anul 1934 pleac la Paris, mpreun

cu mama sa i cu fratele su mai mic,
pentru a studia la coala Normal de
Muzic, la clasa de compoziie a
renumitului compozitor Paul Dukas.
ns profesorul francez care va avea
cea mai mare influen asupra lui
Lipatti va fi Nadia Boulanger, care,
dup dispariia lui Dukas, va stimula
tot potenialul su afectiv i artistic,
care l va plasa rapid printre cei mai
mari artiti ai vremii.

Lipatti lucreaz cu entuziasm i

modestie, interpretarea sa capt mai
mult culoare, iar Cortot l prezint
lumii artistice ca un al doilea Horowitz
(Vladimir Samoilovici Horowitz
pianist i compozitor de mare suuces,
american de origine rus).

Este perioada n care Lipatti susine

concerte de succes n Frana i n
Elveia i n care realizeaz primele
sale nregistrri la coala Normal de Muzic.
Micul Lipatti alturi de naul su, George Enescu 1922

O perioad urmeaz cursurile lui Diran Alexanian i ale lui Charles Mnch, cptnd
o atracie deosebit i pentru dirijatul de orchestr.

Lipatti este invitat adesea n cercurile muzicale particulare i urmrete viaa

artistic parizian, iar o serie de cronici muzicale semnate de el i publicate n ziarul
Libertatea din Bucureti, n anii 1938-39, relev un remarcabil spirit de observaie i
o maturitate aproape ireal.

n anul 1939, dup cinci ani petrecui la Paris, Lipatti obine Licena de concert, apoi
revine n Romnia, unde ncepe s se afirme n viaa muzical, dnd lectii de pian si
scriind muzica si cronici muzicale.

Dup ce particip la cteva turnee alturi de Filarmonica din Bucureti, ncepe o

strns colaborare artistic cu George Enescu, iar tnrul discipol ascult cu
maxim atenie fiecare sfat al maestrului, i studiaz operele i l acompaniaz n
recitalurile de muzic de camer.

Dinu Lipatti a debutat, ca solist, la Radio, la vrsta de 16 ani. Pianistul a interpretat

Concertul nr. 1 op. 11 n mi minor, de Chopin, sub bagheta lui Theodor Rogalski,
alturi de alte partituri precum Pagini simfonice de Mansi Barberis, n prim

2
audiie, Variaiunile simfonice pentru violoncel i orchestr de Lon Bollmann i
Suita poetic a lui Dvorak.

La 16 aprilie 1940, are loc a doua prezen a lui Lipatti la radio, de data aceasta n
calitate dirijor, lucrrile interpretate fiind prima audiie absolut a piesei ase
sonate de Domenico Scarlatti n aranjamentul lui Lipatti pentru flaut, oboi, clarinet,
corn i fagot, alturi de lucrri de Bach Concertul BWV 1061 n Do major pentru
dou piane i Concertul brandenburgic nr. 3, soliste fiind Smaranda Atanasoff i
Madeleine Cocorscu.

La 16 februarie 1943 avea loc al treilea i ultimul concert din istoria Simfonicelor
Radiodifuziunii Romne cu Dinu Lipatti ca solist, alturi de olandezul Willem
Mengelberg, artistul cu cea mai ndelungat activitate ca dirijor principal al
Orchestrei Concertgebouw din Amsterdam (ntre anii 1895 i 1945). Cu acest prilej,
Dinu Lipatti a oferit, Concertul nr. 1 de Franz Liszt, dup ce programul s-a deschis cu
uvertura Euryanthe de Carl Maria von Weber i s-a ncheiat cu Ceaikovski
Simfonia a V-a.

n cartea sa Prietenul meu, Dinu Lipatti, Miron oarec, pianistul preferat al Mariei
Tnase, consemna acest moment: Succesul a fost enorm. Dinu Lipatti a fost
chemat la ramp de vreo 8-9 ori de publicul care-l ovaiona n delir. n tot acest
timp, Mengelberg a rmas pe podium lng pupitrul dirijoral, entuziasmat. Vznd
c Dinu se limita la a mulumi publicului, dup ultima chemare maestrul l-a luat de
mn i l-a aezat la pian. Dup suplimentul acordat, cel mai ncntat spectator era
btrnul dirijor care nu mai contenea s aplaude. Cnd sala a nceput s se mai
liniteasc, Willem Mengelberg l-a mbriat cu cldur pe Dinu Lipatti, n aplauzele
publicului.

ns Lipatti avea s mai fie prezent n programele radioului i n calitate de

compozitor: la 8 mai 1941, cnd Ionel Perlea i-a inclus n programul integral
romnesc Chef cu lutari, moment din suita trarii i la 23 aprilie 1942, cnd
George Enescu a condus orchestra.

3
 Zeno Vancea despre Lipatti la 50 de ani de la natere Romnia liber 19 martie
1967

In 1943 pleaca in Elvetia cu logodnica sa Madeleine Cantacuzino, initial pentru

un turneu de 10 zile, insa avea sa nu se mai intoarca niciodata. Turneul elvetian a
avut un asemenea succes, incat Lipatti a ramas acolo. In anul urmator i s-a oferit un
post de profesor la Conservatorul din Geneva, unde a activat timp de 5 ani.
La scurt timp dupa sosirea in Elvetia au aparut primele semne ale bolii. A inceput ca
o febra persistenta si pentru un timp a fost tratat cu raze X. Intotdeauna a avut o
constitutie fragila, fapt ce i-a determinat pe parinti sa-i asigure educatia acasa. In
incercarea disperata de a gasi solutii, medicii i-au administrat tot felul de
tratamente ezoterice, ce au produs efecte secundare. In timpul inregistrarilor sale la
Columbia i s-au administrat niste injectii care i-au cauzat o asemenea umflare a
mainii stangi, incat a fost nevoie sa i se modifice costumul pentru a masca
diformitatea. Lipatti glumea spunand ca asa poate produce asemenea sonoritati in
bas, incat si dna. Musicescu ar fi multumita. Avea un singur plaman functional
(plamanul existentei mele), iar in 1947 a fost diagnosticat cu o forma rara de
leucemie, cunoscuta drept boala lui Hodgkin.

4
 In 1946 a semnat un contract exclusiv cu EMI, dar a reusit doar cateva ore de
inregistrari pana la moartea sa in 1950. Pe langa aceste inregistrari au mai fost
gasite cateva interpretari live. La mai mult de 60 de ani de la mortea sa, Lipatti
ramane un artist foarte bine vandut, iar cautarea altor inregistrari continua.
Documente istorice atesta o parte a repertoriului interpretat de Dinu Lipatti,
printre care 23 de concerte pentru pian si orchestra, de la Bach-Busoni in re minor
pana la Concertul nr. 3 de Bartok. Se pare ca repeta zilnic cate doua concerte, dintre
cele 16 active. Primul concert interpretat de Lipatti a fost concertul de Grieg, la
varsta de 16 ani, la 3 noiembrie 1933. El a inregistrat acest concert in 1947. La
inceputul anului 1948, ii scria profesoarei sale, Florica Musicescu, despre critica la
superlativ cu care fusese primita interpretarea sa a concertului de Grieg, adaugand
acum Columbia vrea ca eu sa inregistrez Schumann in aprilie cu Karajan... Imi este
teama ca nu sunt suficient de Schumaniann.
Cele 10 zile pe care Dinu Lipatti le-a petrecut in studio la Radio Geneve, in iulie
1950, au adus 2 ore de inregistrari legendare. Aceasta munca intensa a fost posibila
cu ajutorul tratamentului cu cortizon, pe care l-a inceput la sugestia prietenului si
colegului sau Paul Sacher, care auzise de succesul obtinut cu ajutorul acestui
tratament in America.
Totusi injectiile experimentale nu au putut continua cu aceeasi frecventa ce parea
ca-l readusesera la viata pe Lipatti, iar limfomul Hodgkin si-a consolidat pozitia.

Lipatti a mai avut doar doua aparitii: una alaturi de Karajan la festivalul de la
Lucerna si un recital solo pe 16 septembrie 1950 la Besancon.
Pe masura ce data aparitiei sale la Besancon se apropia, starea sanatatii sale se
inrautatea. Totusi, in zilele dinaintea recitalului ei ii scria Floricai Musicescu si lui
Paul Sacher ca se simte bine. In dimineata recitalului a exersat pe pianul Gaveau din
Sala parlamentului fara probleme. Dupa amiaza temperatura a inceput sa-i creasca,
iar doctorul l-a rugat sa anuleze concertul.
Lipatti nu a vrut, insa avea indoilei ca putea sa apara pe scena. A contactat
organizatorii, care au afirmat ca sala era deja plina. Atunci Lipatti a hotarat sa
mearga mai departe. Dupa cateva injectii a pornit catre sala de concert. I-a fost atat
de dificil sa faca fiecare pas, incat a hotarat sa ramana pe scena intre piese.
Radiodifuziunea franceza a anulat transmisia in direct, temandu-se de ce era mai
rau, insa a inregistrat totul pentru transmisii viitoare. Sala era plina, fiind asezate si
scaune in spatele scenei. Fiecare piesa era aplaudata cu entuziasm. Recitalul a
decurs bine pana aproape de finalul partii a doua. Lipatti a interpretat eroic marele
vals brilliante op. 18 de Chopin si apoi a avut loc cel mai trist moment al carierei lui.
Era prea slabit sa mai interpreteze valsul op. 34 nr. 1 de Chopin, care era programat
pentru final. Deoarece nu exista nici o inregistrare a acestei parti a concertului, se
spune ca inceput valsul, apoi s-a oprit si a parasit scena. Spectatorii au asteptat
intr-o liniste grea. Apoi, a reaparut si a interpretat Jesu, Joy of Mans Desiring de
Bach, ca un leitmotiv al carierei sale.

5
In 29 septembrie a acordat un interviu la radio Swiss si a interpretat Bach Kempff
Siciliano, dar din pacate s-a pastrat doar interviul.
Lipatti a cantat la pian pentru ultima oara, pe 20 noiembrie la el acasa, pentru sotia
sa, un preludiu de Chopin si un fragment din Pastorala de Bach.

La 2 decembrie 1950, Lipatti ne prsea pentru totdeauna, ascultnd Bach Printre

ultimele sale cuvinte au fost: Nu-i de ajuns s fii mare compozitor ca s scrii
muzica asta, trebuie s fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu. A murit la 33 de
ani. in urma unei infectii la plamanul care ii mai functiona.

Dinu Lipatti a fost nmormntat n Cimitirul din Chne-Bourg, Elveia, acolo unde,
peste ani, avea s fie depus i soia sa Madeleine.

n anul 1997, Dinu Lipatti a devenit postum membru al Academiei Romne.

Casa memorial Dinu Lipatti se afl n satul Ciolceti din comuna Leordeni, judeul
Arge, aici fiind expuse obiecte legate de viaa i activitatea marelui pianist i
compozitor romn. Printre exponate se afl un pian Bechstein i un bust al artistului,
realizat de sculptorul Ion Irimescu.

Extraordinara claritate si muzicalitatea sa, i-au adus recunoasterea si admiratia

titanilor muzicii din acea perioada. Pianisti ca Backhaus, Cortot, Fischer, Haskil,
Kempff si Schnabel i-au fost prieteni si admiratori.
Motenirea lui Lipatti pentru generaiile ce au urmat nu s-a pierdut, iar aceasta se
ntmpl i datorit unei viziuni profetice a artistului, care anticipase evoluia
tehnicii pianistice i a artei interpretative. Geniul lui Lipatti consta n marea sa art
de a se adapta perfect partiturii i astfel, n muzica lui Bach, spre exemplu, Lipatti
punea n valoare coninutul ei profund uman i nalta ei spiritualitate, n cazul lui
Mozart artistul accentua dramatismul n contrast cu senintatea, fa de Chopin
avea o atitudine clasicizant, dezvluind universul afectiv att de profund al muzicii,
iar Liszt, cu inovaiile sale vizionare i premonitorii, i corespundea admirabil.

Dinu Lipatti, prin personalitatea sa artistic excepional, poate fi plasat la loc de

cinste n cultura romneasc, n galeria care i cuprinde pe Enescu, Brncui, Eliade,
iar n lume, chiar i n afara Europei, ntr-un spaiu ntins care nu a avut onoarea s-i
6
asculte magia pe viu, este considerat unul dintre cei mai mari interprei ai primei
jumti a secolului XX.

Tocmai de aceea, amintirea att de luminoas, legendar, a prezenei lui Dinu

Lipatti n prim-planul artei muzicale romneti i universale rmne i astzi extrem
de vie i durabil

Alexandru E.A.
cls. a X-a B, Colegiul Romano-Catolic
Sf. Iosif