Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Botanica Tesut Celula PDF
Botanica Tesut Celula PDF
-Citologie
-Histologie
-Organografie
(acizi grasi)
Structura unei plasmodesme
Citoplasma reprezinta o masa coloidala, translucida, hialina, invelita la exterior de
plasmalema si in care se gasesc organitele celulare si una sau mai multe vacuole. Citoplasma este
alcatuita dintr-o retea fina de lanturi polipeptidice, in ochiurile careia se afla o solutie apoasa de
glucide solubile, substante minerale, aminoacizi etc.
Rol:
-ciclul respirator Krebs (etapa finala
a procesului de biodegradare a
substantelor de rezerva, cu obtinere
de energie, dioxid de carbon si apa);
-biosinteza proteinelor
mitocondriale ;
-biosinteza acizilor organici ;
-fotorespiratia;
-biodegradarea acizilor grasi;
-gluconeogeneza.
Rol:
-biosinteza unor proteine,
glicoproteine, acizi gra]i ]i
lipide;
-interconversia acizilor
gra]i;
-formarea veziculelor
primare ale lizozomilor, a
complexului Golgi,
sferozomilor, lizozomilor si
plasmalemei.
Complexul Golgi
Definitie: Complexul Golgi este un organit celular alcatuit din cisterne turtite, tubuli si vezicule,
acoperite de o memebrana simpla.
Rol:
-secre\ia proteinelor;
-construirea peretelui
celular celulozic
celular;
-formarea de lizozomi ]
i de vezicule proteice
din veziculele
apar\in@nd
complexului Golgi
- transportul
substantelor care intra
in structura lamelei
mediane ai peretilor
celulari.
Peroxizomii
Definitie: Peroxizomii sunt organite celulare sferice sau elipsoidale, acoperite la exterior de o membrana
simpla, iar la interior cuprinzand matricea fin granulara, care contine incluziuni cristalizate si numeroase
enzime.
Rol:
-biodegradarea apei
oxigenate rezultate
din procesele
metabolice celulare
(fotorespira\ie,
fotosintez` etc.), [n
prezen\a unor
compu]i fenolici ]i a
peroxidazelor;
-se desf`]oar` etapa
a doua a procesului
de fotorespira\ie;
-biodegradarea
acizilor gra]i prin -
oxidare, proces din
care rezult` acetil
CoA.
Lizozomii
Definitie: Lizozomii sunt formatiuni sferice, delimitate la exterior de o membrana
trilamelara, iar in interior contin granule ce constituie suportul enzimelor.
Rol:
-sinteza
proteinelor de
structur`
(poliribozomii
neata]a\i de RE);
-sinteza enzimelor,
hormonilor etc.
(ribozomii ata]a\i
de RE).
Vacuomul celular = totalitatea vacuolelor care se gasesc dispersate in citoplasma, la maturitate
acestea ocupand aproape 95% din volumul celulei.
Rol:
-acumularea substantelor osmotic
active: ioni, glucide solubile, acizi
organici etc.
-acumularea si depozitarea
substantelor secundare (glucide
reducatoare, pigmenti flavonici, acizi
organici, alcaloizi, glicozizi, chinone,
saponine, prolina etc.);
-acumularea de substante osmotic
active (glycerol, manitol, prolina etc.)
care determina cresterea presiunii
osmotice si asigura posibilitatea de
absorbtie a apei din sol de catre
plante ;
-contin enzime care catalizeaza unele
reactii biochimice.
Diviziunea celulara
TESUTURILE VEGETALE
Definitie: Prin tesut se intelege o grupare de celule de aceeasi forma si structura si care
indeplinesc aceleasi functii.
Clasificare:
1) Tesuturi meristematice (generatoare, de origine, formative) meristeme primordiale sau promeristeme
meristeme primare (protederma, procambiul, meristemul fundamental, caliptrogenul) meristeme secundare
(cambiul si felogenul).
2) Tesuturi protectoare (de aparare, acoperitoare) primare formate de protoderma = epiderma, caliptra si
rizoderma si secundare = suberul (generat de felogen), ritidomul.
4) Tesuturi conducatoare = vase lemnoase (xilemul) transporta seva bruta (traheide si trahee); vase liberiene (floemul)
transporta seva elaborata (vase ciuruite).
5) Tesuturile de sustinere (mecanice) = colenchimul (format din celule vii cu peretii celulozici ingrosati inegal) si
sclerenchimul (format din celule moarte cu peretii lignificati uniform = sclerenchim fibros si sclerenchim scleros)
6) Tesuturile secretoare = cu secretie externa (papile, peri, solzi, glande digestive si nectarifere, hidatode), cu secretie
intercelulara (buzunare sau canale secretoare) sau cu secretie intracelulara (laticifere).
Metode de sectionare
a tesuturilor vegetale
Tesuturi parenchimatice
Parenchim acvifer
Parenchim aerifer
Parenchim palisadic
Sclerenchim
Tesut meristematic apical
Radacina
adacina reprezinta organul vegetativ care are rolul de a absorbi apa si sarurile minerale asigurand nutritia plantei, precum si
rolul de fixare a plantelor care au radacina in pamant. Pe langa aceste doua functii de baza, radacina poate avea si alte functii
complementare, ca de exemplu:
regenerarea plantei;
Cortex
intretinerea unor relatii simbiotice cu unele microorganisme etc.
Floem
Endoderma
Metaxilem
Protoxilem
Radacini pivotante radacina principala este mult mai dezvoltata
decat ramificatiile ei, numite radicele (morcov, patrunjel, rapita, ramuroasa fasciculata
floarea soarelui etc.)
Radacini metamorfozate Radacinile aeriene sunt radacini modificate cu rolul de fixare (ex.
lianele care se fixeaza de arbori)
Frunza este un organ cu simetrie dorso-ventrala, adaptat in primul rand pentru fotosinteza,
care se gaseste inserat la nodurile lastarilor.
K kalix (caliciu)
C - corolla (corol)
P - perigonnum (perigon)
A - androceum (androceu)
G - gineceum - (gineceu)
Lng fiecare liter n dreapta este localizat o cifr sau mai multe. Acestea reflect numrul elementelor florale, care intr n componena verticilului respectiv. Pe lng
cifre sunt folosite i simboluri cu rolul de a indica anumite caractere ale florii respective.
* - simetrie actinomorfa;
- simetrie zigomorf;
- dispoziie spirociclic;
0 - absena unui verticil;
( ) - concreterea elementelor florale dintr-un ciclu. Se exprim prin nchiderea simbolurilor acestora n paranteze mici.
[ ] - concreterea elementelor din verticilii diferite care se marcheaz prin nchderea simbolurilor acestora n paranteze mari;
- (linie orizontal) - prezint poziia ovarului. n cazul cnd este pus deasupra numrului de carpele, indic poziia inferioar a ovarului, iar cnd
este pus dedesubt indic prezena unui ovar superior iar cnd simbolul se aeaz n dreptul numrului de carpele indic un ovar semiinferior.
- indic prezena ntr-un verticil a unui numr nedeterminat de elemente.
spic cima Spadice
spadice calatidiu racem
Tipuri de inflorescente
Polenizare
alogama
-Fructe false (pe langa ovar, mai participa si alte parti ale florii la
formarea fructului)
-poama Pyrus domestica (par); Malus pumila (mar)
-Fructe multiple:
multiple (totalitatea fructelor provenind din carpelele libere
ale unei flori)
- polidrupa Rubus ideus (mur);
- polinucula Fragaria moschata (capsun); Rosa canina (maces)
Tipuri de seminte:
- sferice: mazare (Pisum sativum)
-reniforme: fasole (Phaseolus vulgaris)
- cordate: trifoiul alb (Trifolium repens)
-lenticulare : linte (Lens culinaris)
- ovoide: bostan (Cucurbita pepo)
- seminte mari castanul porcesc (Aesculus
hippocastanum); nuc (Juglans regia)
-seminte foarte mici petunia (Petunia
hybrida)
-seminte cu peri bumbac (Gossypium
hirsutum); plop (Populus nigra).