Ixcrpurul i:icrile se manifestd de timpuriu : Dinu nu implinise incd
un iut cind ritmul ceardagurilor fredonate de fata din casd
Buculegti, 1g rnartie 1g17. Un inceput de urin:dvar6,
pe cit de sumbrd gi de bintuitd de evenimentele primului
rizboi mondial, pe atit de doritd gi de aqteptatd de familia
'Iheodor Lipatti. Buna speranll legatd cle nagterea pr.imu_
lui copil aducea in sfir.;it o unda de lumind in casa din
slrtrda Gr:igore Alexandrescu cle la numirul 1g. Copiltrlui
i r;-a dat numele de Constantin, in memoria bunicului pa_
tr:r'n, un infocat meloman. Trebuie spus cd muzica avea o
,rrri vcch. t.adilie in lamilia Lipatti. Bunicul cinta la flaut.
Itr[lirrcl muzi<:., r]<l.is. sii dea copiilor sii o aleasd eclucalie
.rirzi<'irli. As1.1t.l, l'iir:u s. Sofia studiase pianutr la Con_
s.r'vlr{.r'rrl rlt' l;r vit'nrr, iur' 'l'irr:odor, tatal lui Dinu, stu-
riiirst' vi,ir.rr, ;rvi.clu-i .ri 1>r'.1't's<lr.i pc ttobclt Klenck
(lrrl l l,'1,'*,'1r, I;r I,,trr.rrr.r';li, iirr. Iir I)irr.is,
si
pe faimOsui pablO
tl. Sirr';rs;rl,r'. I)t'sr.r' ari, irnb.ir!i;ind cariera diprornaliei,
'l'h.,cl.r' l,ip.Ll,i lrv<'ir sii sc bucure de faima nnuia ciintre
t:t'i rrrri rrr-rtr.iza{,i c,lec}ionari de viori, devenind astfel un
llur"n(' cunoscr-rtin cci'cur.ile muzicale.
Anna Lipatti, ndscuti Racoviceanu, mama 1ui Dinu,
iLplLr'{'inca unei familii in casa cdreia muzica se
afra Ia loc
clc cinste. Anna cinta destul de bine la pian, iar Dinu,
de
mic copil, asculta fermecat cum pdrintii sdi, in intime re_
uniuni de familie, creeau sensibile ambianle muzicale, tatdl
cintind Ia vioar5, iar mama acompaniindu_l la pian. Ase_
merlea reuniuni aveau loc destui de des in casa Lipatti.
Aceasta era ambianla. primele semne ale inciinaliilor
rnu_
16
lr'('zesc in el reaclii ce relevd un precoce sim{ ritmic. Orice
r,irnet receplionat, un zgomot, o frinturi de melodie erau
r,'1r'oduse cu o fideiitate uluitoare. Pdrinlii. sesizind aceastl
rrir:liniltie, i-o stimuleazd oferindu-i diferite jucdrii rr-lu-
r. icllie.
Cum er:r ;i firesc, toatd atenlia p5rinlilor este a{intita
;r:iupra copilului. Dinu era un copil neobi;nuit. Se spune
, rr pind la vit'stcr de trei ani el nu a suris. Avea o figurd
,ill.vi, niqte ochi mari, negri, ce trddau o inteligen{d si o
rulclegere timpurie a lumii din jur. Dinu era un copil
lrlllpind, sensibil. intreaga sa copil5rie g.'r chiar anii de ryrai
t,irziu vor purta a-mprenta tandrei manifestdri de dragostq
:;i de oclotire pe care i-o va ddrui din piin mama.
Intr-o zi, Theodor Lipatti i1 descoper5 pe Dinu aEezat
lrr pian ;i cintind, inimaginabii pentru anii sii, un men,.let
tlc l/Iozart pe care auzul sdri absoiut il mer-irorase. ,\ite-
,,r'i, eI iqi con{eclioneaz5 singur instt.umente muzicale cu
('lrre se ioacd fdcindu-le sd vibreze. incet, muzica, acest mi-
rtculos uni\rers, incepe s5" punii stdpinire pe e1. Dar marea
lr-ri dorin!5 este si invel;e si cinte la pian. Ir/Iici compozilii,
impi:ovizalii cu caracter descriptiv legate de scene de fa-
rniLie ,,O ceartd. la bucd.tdrie" salt ,,Discufr.r in casd., al-
lcori -portrete muzicale ale celor din jur, iI determind pe
'i'heoCoi' Lipatii sd ceari ajutorul autor.iza,u al unui profe*
rri; de rrtuzicS. Compozitor:ul Joseph Paschill va fi acela
(:are va pune pe note micile piese, aiiunindu-Ie intr-un
r:iriet ce va pu::ia titlul Den compozifiite micului, Dinlt ;
tot el va fi primul s5u indrumdtor muzical.
Numai cd, in acelaEi timp, Tl-reocior Lipatti este ne_
r,oit sd ceari qi ajutorul medicilor. Copilul, a cirui sdnd_
lritc' este gubred5., este obligat de o dureroasd. scifoscolioz5
ll exercil,ii zilnice de gimnasticd ortopedicd.
17