Prognoza si gestionarea situatiilor de

criza si de conflicte internationale

Riscuri si amenintari la adresa Romaniei

Contributia Romaniei la lupta impotriva

terorismului

Master Integrare si Afaceri Europene

1
 Prof.univ.dr Sf. Glavan
CUPRINS
1. SECURITATEA INTERNAIONAL SI IMPACTUL
TERORISMULUI ASUPRA SECURITATII
1.1. Conceptul de securitate internaional
1.2. Terorismul international

2. STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI

Introducere

2.1. Interesele nationale de securitate ale Romaniei

2.2 Obiectivele politicii de securitate naional

2.3. Mediul internaional de securitate

2.4. Obiectivele politicii de securitate naional

2.4.1. Principalii factori de risc la adresa securitii naionale

2.4.2. Noile provocri - riscuri asimetrice nonclasice
2.4.3. Vulnerabiliti n situaia intern

2.5. Directii de actiune in politica de securitate nationala

2.5.1. In domeniul politico-administrativ
2.5.2. In domeniul economic
2.5.3. In domeniul social
2.5.4. In domeniul educatiei, cercetarii si culturii
2.5.5. In domeniul sigurantei nationale si ordinii publice
2.5.6. In domeniul apararii nationale
2.5.7. In domeniul politicii externe
3. RISCURI I AMENINRI LA ADRESA SECURITII ROMNIEI

3.1. Aspecte de ordin general

3.2. Tipuri de ameninri

2
4. ROLUL ROMANIEI IN COMBATEREA TERORISMULUI

4.1. Doctrina naional privind prevenirea i combaterea terorismului

4.2. Cadrul legal n materie antiterorist
4.3. Rolul Direciei Generale Prevenire i Combatere a Terorismului (DGPCT)

5. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

SECURITATEA INTERNAIONAL SI IMPACTUL TERORISMULUI

ASUPRA SECURITATII

1.Conceptul de securitate internaional

Etapa actual se caracterizeaz printr-o complexitate i o diversitate fr precedent,

generate de mutaiile care se produc pe toate planurile politic, economic, social.
Toate aceste uriae transformri imprim, la rndul lor, caracteristici specifice vieii

3
internaionale, relaiilor dintre state, prin aducerea n prim plan a unor fenomene, tendine i
evenimente ce trebuie descifrate spre a li se gsi soluii corespunztoare pentru ca pacea
omenirii, securitatea i progresul popoarelor s fie asigurate.
Ideea de securitate i-a lrgit sfera de cuprindere. Dac, n mod tradiional, tratatele privind
securitatea internaional i meninerea pcii cuprindeau prevederi de limitare a potenialului
militar, ne utilizarea armamentului de un anumit tip, limitarea recurgerii la for etc., sfritul
secolului XX aduce un element de noutate n cadrul conceptului de securitate, i anume acela
al securitii mediului. Tot n sfera ideii de securitate internaional, n ultimul secol, a fost
inclus i aceea conform creia ameninrile la adresa securitii internaionale nu au ca surs
numai conflictele internaionale, ci i conflictele interne.
Ideea de securitate este stipulat i n Carta ONU, prin care se interzice utilizarea forei ca
modalitate de agresiune mpotriva unui stat suveran pentru a se evita punerea n pericol a
securitii internaionale1.
Totodat, secolul XX pare s fi scos, mai mult dect oricnd, n eviden legtura dintre
securitatea internaional i aspectele economice. Securitatea internaional este esenial
pentru asigurarea creterii i prosperitii economice, iar fora economic este cheia pentru
asigurarea potenialului militar, vzut ca garanie a securitii.
n prezent, pacea i securitatea mondial sunt ameninate, n cea mai mare msur, de
conflictele care au loc mai degrab n interiorul rilor, dect conflictele ntre state. Se
vorbete foarte mult despre pacea democratic 2, menionndu-se c societile democratice
nu pornesc la rzboi una mpotriva alteia (ele pot lupta, dar mpotriva statelor nedemocratice).
Transparena i rspunderea, care au atins un nivel mai ridicat n societile democratice, pot
ngreuna declanarea rzboiului de ctre guverne, gndirea i politicile acestora fiind supuse
scrutinului. Dup cum a artat rzboiul din Golf, democraia este pentru pace o condiie
necesar, nu suficient.
Conferina Internaionala a relaiilor dintre dezvoltare i dezarmare convenit de Adunarea
Generala a ONU, in New York n perioada 24 august - 11 septembrie 1987 au adoptat o
definiie a securitii. n documentul final, care a fost adoptat printr-un consens a
reprezentanilor a 150 de ri participante, s-a stabilit: Securitatea este o prioritate de baz a
tuturor naiunilor, ea este de asemenea fundamental att n ceea ce privete dezarmarea ct
i dezvoltarea. Securitatea const nu numai din aspecte militare, dar i politice, economice,
sociale, drepturi umane i ecologice3.
Securitatea internaional este un obiectiv care nu a fost realizat dect n linii generale, fiind

1
I.M.Anghel, Globalizare i probleme globale,Bucureti, 2001, pag.34.
2
Lester Brown, Starea lumii 1999, Ed. Tehnic, Bucureti, 2000, p.25
3
Disarmament forum. Making Space for Security?, Printed at United Nations, Geneva, UNIDIR/DF/2003/1,
Editor in Chief Kerstin Viguard, p.15

4
uitate anumite amnunte cum ar fi: poziia Rusiei, nempcat cu gndul c a pierdut
controlul asupra statelor baltice i a altor state componente ale fostului spaiu sovietic,
posibile conflicte ntre India i Pakistan, ntre Coreea de Nord i cea de Sud, ntre Grecia i
Turcia, ntre Israel i Siria, ntre Nigeria i Camerun, printre altele.
Securitatea sporita poate, pe de o parte crea condiii favorabile dezarmrii, iar pe de alta
parte poate asigura mediul i ncredere cu scopul unei ulterioare dezvoltri. Procesul de
dezvoltare, prin depirea pericolelor nonmilitare a securitii i contribuind la formarea unui
sistem internaional mult mai stabil i durabil, poate spori securitatea i astfel sa promoveze
reducerea numrului de arme prin dezarmare.
Dezarmarea ar putea spori securitatea att n mod direct ct i indirect. Procesul dezarmrii
care asigur securitatea prin scderea progresiv a gradului de dotare cu armament, poate
permite alocarea resurselor adiionale pentru aspectele nonmilitare ale securitii, i ca rezultat
sporirea ei n ansamblu.Recent, pericolele nonmilitare ale securitii au trecut n prim plan a
preocuprilor globale. ntlnirea unui grup de experi n aspectele nonmilitare ale securitii n
Takent, n mai 1990, au folosit urmtoarea definiie a securitii:Securitate este starea n
care statul consider c nu exist nici un pericol de atac militar, presiune politic i
economic, astfel c ei pot urma n mod liber dezvoltarea i progresul rii lor4.
Modalitile i mijloacele de asigurare a securitii pot fi definite n termini naionali,
interguvenamentali, nonguvernamentali i globali.
Securitatea are 2 aspecte:
1. Absena unor pericole obiective, chiar dac acestea sunt sau nu recunoscute;
2. Absena temerilor subiective, dac acestea sunt sau nu justificate.
Care dintre aceste doua este mai important? Ambele aspecte pot fi argumentate. Ignorarea
sau negarea pericolului nu asigur securitatea. De exemplu: dac un stat neag existena unui
pericol cum ar fi efectul de ser, aceasta nu nseamn c ara n cauz nu se confrunt cu nici
un pericol. Nici reclamarea unui pericol de agresiune ne-existent, uneori inventat deliberativ
(sau cel puin exagerat) pentru a motiva cheltuielile militare, expune ara la un pericol real5.
Totui, ceea ce determin politicile statelor este modul lor de percepere a pericolelor i
ameninrilor, chiar dac acestea sunt sub-sau supraestimate.
n condiiile actuale, unul din scopurile principale ale comunitii mondiale este asigurarea
i meninerea securitii internaionale, crearea unor condiii ce ar exclude perturbarea pcii
generale sau declanarea de aciuni ce ar expune pericolului securitatea popoarelor sub orice
form ar fi ele. Securitatea naional a devenit o derivat a securitii internaionale, a
securitii ntregii comuniti mondiale.
Printre scopurile prioritare ale statutului pe arena internaional pe primul loc se afl

4
Nonmilitary Aspects of Security. A Systems Approach, Printed in Great Britain at the University Press,
Cambridge, Editor Dietrich Fischer, UNUDIR 1993, p.105
5
Ibdem, p.107

5
asigurarea securitii rii sau a securitii naionale sub toate formele i manifestrile ei.
Securitatea, n acest caz, nseamn asigurarea cetenilor statului cu condiii normale pentru
autorelizare, aprarea vieii, libertii i proprietii lor mpotriva atentatelor din partea unor
oameni, organizaii sau din partea statului. Securitatea este sinonim cu asigurarea
supraveuirii statului.
W. Lippman a fost primul care a formulat concepia securitii naionale: naiunea se afl
n stare de securitate atunci cnd ea nu este nevoit s-i sacrifice interesele sale legitime cu
scopul de a evita rzboaiele i cnd ea este n stare s apere, n caz de necesitate, aceste interse
pe calea rzboiului6.
Modificrile profunde de pe continentul european din anii90, condiionate de prbuirea
sistemului bipolar, au impus n special cutarea unor noi modele de comportament i
conveuire a naiunilor europene, legate n primul rnd, de grija de securitate, sau de
armonizarea intereselor naionale. Deseori este foarte dificil s definim dimensiunile reale ale
securitii naionale. Aceasta se explic prin faptul, c securitatea inevitabil semnific diferite
lucruri n diferit timp, n diferite locuri, depinznd de faptul care popor trebuie protejat i
natura pericolului i ameninrilor.
Securitatea naional este strns legat de nsi securitatea sistemului social politic al rii
date, depinznd de aa factori ca: potenialul economic, industria competitiv, calitatea
sistemului de nvmnt, bunstarea cetenilor, strile lor de spirit, etc.
Istoria unei naiuni este un determinant important a ceea ce este considerat pericol al
securitii acesteia. O ar care a fost invadat n mod repetat de armate strine, evident este
mult mai preocupat de securitatea granielor rii sale, dect o ar care a fost ocolit de acest
necaz.
Concepia securitii naionale avea o orientare extern i, din acest punct de vedere,
principalii ei piloni erau strategia politicii externe, practica diplomatic, platforma politico
militar i asigurarea ei militar de for.
Din ce n ce mai des a fost recunoscut, c n lumea noastr interdependent este imposibil
pentru un stat s-i asigure securitatea la nivelul cheltuielilor pentru securitate a altor state.
Aceast idee a dus la reconsiderarea conceptului de securitate i la apariia unor noi concepte:
- securitate colectiv : membrii alianei se oblig s se abin de a utiliza fora unii
mpotriva altora i s se ajute reciproc n cazul cnd unul din ei este atacat de un stat
membru al gruprii rivale7.
- securitate comun : toate statele sau indivizii dintr-o regiune trebuie s se simt n
siguran i s nu fie ameninai. Acest securitate nu este posibil n absena

6
J.Baylis, International and global security, Box 12.1 Notions of security, p.255
7
Comunion Secutity: a Blue Prin for Survival, Palme Commission Report, 1982

6
 cooperrii i nu poate fi realizat prin eforturile unui singur stat. Ideea de securitate
comun implic ideea de securitate complet.
- securitate cooperativ : obiectivul central este acela de a preveni rzboiul i
posibilitatea de constituire a mijloacelor necesare pentru iniierea i desfurarea unei
agresiuni8. Ideea de baz a acestui concept este aceea de a preveni i nu de a trata.
Pentru a obine o securitate comun, este nevoie de a lua masuri cooperative att la nivel
regional ct i la nivel global.

2.Terorismul international
Este promovat n special de unele organizaii islamiste, va continua s se manifeste, chiar dac
unele dintre sursele acestuia vor fi eliminate.
Deoarece Romnia este membru activ al coaliiei antiteroriste este de presupus c, n mod
direct proporional va crete i gradul de risc legat de posibilitatea unor aciuni teroriste
viznd obiective de pe teritoriul naional dar i din strintate.Un nivel de risc mai ridicat l
vor avea obiectivele care au legtur cu SUA, Israelul sau NATO9, avnd n vedere orientarea
pe direcia aciunilor teroriste spre inte care in de aceste state i organizaii.
De asemenea pe teritoriul Romniei terorismul internaional ar putea cunoate i alte forme
mai subtile de manifestare aa cum ar fi obinerea de fonduri financiare i susinere logistic
utilizndu-se diverse aranjamente financiare i firme, n contextul unei legislaii insuficient
adaptate pentru evitarea unor astfel de situaii.

STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI

Introducere

Legea romana care instituie obligativitatea elaborarii Strategiei de securitate nationala a

Romaniei defineste prezenta reglementare ca fiind "documentul de baza care fundamenteaza
planificarea apararii la nivel national", strategia constituind astfel expresia politica de referinta
a atributelor fundamentale ale statului roman in acest domeniu.

Pentru a fundamenta in mod unitar si coerent actiunile sectoriale si reglementarile specifice

ale institutiilor statului de drept si factorilor constitutionali de putere care au responsabilitati

8
A.Carter, W.Perry, A New Concept of Cooperative Security, Brookings, 1992, p.119
9
Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO n englez i OTAN n francez) este o alian
politico-militar stabilit n 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat n Washington la 4 aprilie 1949.

7
in realizarea, protejarea si afirmarea intereselor fundamentale ale Romaniei, strategia
sintetizeaza obiective, precizeaza definitii si coreleaza directii de actiune pentru toate
componentele implicate in asigurarea securitatii tarii.

O asemenea structura a Strategiei de securitate nationala a Romaniei a fost stabilita in aceeasi

lege privind planificarea apararii nationale a Romaniei si cuprinde, in ordine:

1. definirea intereselor nationale de securitate;

2. precizarea obiectivelor care conduc la protejarea si afirmarea acestor interese;
3. evaluarea mediului international de securitate;
4. identificarea factorilor de risc din mediul intern si international;
5. directiile de actiune si principalele mijloace pentru asigurarea securitatii nationale a
Romaniei.

Elaborata, asadar, in stricta conformitate cu prevederile existente ale legii in materie, prezenta
Strategie de securitate nationala a Romaniei asigura in mod necesar continuitatea conferita de
lege in abordarea succesiva de catre documentele similare precedente a problematicii
securitatii statului roman. S-a valorificat astfel experienta acumulata in ultimii ani,
asigurandu-se totodata si coerenta necesara cu programele specifice adoptate anterior, pentru
integrarea Romaniei in Alianta Nord-Atlantica si in Uniunea Europeana. In acelasi timp,
actuala Strategie de securitate nationala a Romaniei este profund marcata de actualitate, de
realitatile din societatea romaneasca si din lume, precum si de perspectivele previzibile pe
termen scurt si mediu ale vietii interne si internationale.

In acest sens, noutatea Strategiei de securitate nationala a Romaniei o reprezinta deschiderea

mai larga a acestei problematici si abordarea mai cuprinzatoare a conceptului de securitate
nationala, in conditiile cresterii complexitatii si diversitatii aspectelor care au capatat
relevanta pentru acest domeniu.Analizele institutionale si de specialitate care au fundamentat
elaborarea strategiei au condus la concluzia ca o asemenea abordare innoita, novatoare a
problematicii securitatii este o chestiune si de necesitate, si de posibilitate.

a) Sub aspectul necesitatii unei noi abordari se constata ca dinamica fenomenelor din
realitatea economica si sociala a tarii, precum si mutatiile, adesea neasteptate, care se produc
in lume impun strategiei proprii de securitate cerinta unei mai mari capacitati de perceptie,
evaluare si abordare a tuturor acestor fenomene si mutatii, astfel incat raspunsurile si reactiile

8
sistemului national de securitate sa fie intotdeauna adecvate realitatilor si totodata in
permanenta subordonate intereselor fundamentale ale tarii.Pe plan intern starea de securitate a
Romaniei de azi este caracterizata inca de suficiente vulnerabilitati, in mai toate domeniile de
manifestare ale mediului economic si social, precum si ale mediului natural de existenta a
societatii romanesti. Aceasta situatie s-a produs ca urmare a presiunii cumulative, in timp, a
unor factori multipli - politici, economici, financiari, sociali, culturali, biologici, religiosi,
demografici, militari si de alta natura - care au influentat climatul de siguranta a statului si
cetatenilor, conducand la fragilizarea suportului moral, material, precum si a celui de valori
spirituale, pe care se intemeiaza civilizatia identitatii noastre nationale.

Pe plan international lumea traverseaza o situatie fara precedent, fiind profund marcata de
actiunile irationale ale unor forte ce promoveaza terorismul ca mijloc de divizare a
comunitatii internationale si de slabire a stabilitatii mondiale in general. Caracterul global al
luptei impotriva terorismului a devenit componenta necesara, dar neasteptata si cel mai putin
dorita, a fenomenului globalizarii, constituind deja un imperativ de lupta si atitudine al tuturor
democratiilor, caruia statul roman i se asociaza fara nici o ezitare.

Largirea spectrului de riscuri neconventionale, diversificarea tipologiei crizelor si conflictelor

genereaza provocari multiple, care necesita reactii multidirectionale, bazate pe mobilitate,
diversitate, coerenta si complementaritate, atat in spatiul intern, cat si in cel international.

b) Abordarea mai larga a problematicii securitatii a devenit si posibila in conditiile actuale,

prin identificarea unor noi resurse interne de securitate, care au rezultat din corelarea mai
atenta si punerea in valoare a tuturor dimensiunilor - politica, economica, financiara, militara,
civica, sociala, ecologica - ale starii de securitate si siguranta nationala.

Prin urmare, pe langa elementele de continuitate si cele oarecum traditionale ale domeniului,
caracteristica noii Strategii de securitate nationala a Romaniei consta in faptul ca Romania nu
mai abordeaza modelul propriu de securitate printr-o viziune strict tehnicista a problematicii
securitatii, cu un continut schematizat, care sa includa o organizare rigida si o atitudine
ermetica a institutiilor si competentelor in acest domeniu. Raspunderea fundamentala pentru
securitatea tarii o poarta, desigur, Presedintele tarii, Parlamentul, Guvernul, celelalte institutii
ale statului - potrivit prerogativelor constitutionale ale fiecareia. Dar complexitatea aspectelor
ce influenteaza acest domeniu impune ca, in sistemul securitatii nationale - care reprezinta
instrumentul prin care se operationalizeaza Strategia de securitate nationala a Romaniei - sa

9
fie atrase structuri civice, neguvernamentale, academice si comerciale, care detin tehnologii si
informatii conexe cu securitatea nationala si care pot contribui la formarea si echilibrul
mediului intern - economic, social, civil si militar.Aceasta conceptie se va regasi in modul de
reglementare specifica a diferitelor domenii economico-sociale, in maniera de gestionare a
resurselor publice destinate securitatii, in cresterea gradului de cooperare institutionala si de
coordonare a eforturilor in directia solidarizarii sociale si nationale. In acest fel comunitatea
romaneasca, in ansamblul ei, si toti cetatenii tarii nu numai ca vor avea asigurat dreptul de a
beneficia de protectie sub multiple planuri, dar vor capata, deopotriva, posibilitatea si
obligatia de a participa la asigurarea acesteia.Sistemul securitatii nationale se defineste prin
ansamblul mijloacelor, reglementarilor si institutiilor statului roman, care au rolul de a realiza,
a proteja si a afirma interesele fundamentale ale Romaniei.

Strategia reprezinta documentul de baza care defineste aceste interese, precum si obiectivele
pentru realizarea lor, fiind expresia politica si de reglementare cea mai inalta a statului roman
si totodata instrumentul de fundamentare si orientare a actiunilor din intregul sistem al
securitatii nationale.

1. Interesele nationale de securitate ale Romaniei

Interesele naionale sunt acele stri i procese, bazate pe valorile asumate i promovate de
societatea romneasc, prin care se asigur prosperitatea, protecia i securitatea membrilor ei,
stabilitatea i continuitatea statului (Interesul = stimulentul fundamental al activitii omen).
Interesele naionale pe termen mediu sunt:
meninerea integritii, unitii, suveranitii i independenei statului romn;
garantarea drepturilor i libertilor democraice, fundamentale, asigurarea bunstrii,
siguranei i proteciei cetenilor.10
dezvoltarea economic i social a rii n pas cu dezvoltarea contemporan. Reducerea
susinut a marilor decalaje care despart Romnia de rile dezvoltate europene;
realizarea condiiilor pentru integrarea Romniei ca membru al NATO i UE, singurele
n msur s-i garanteze interesele fundamentale;
afirmarea identitii naionale i promovarea acesteia ca parte a comunitii de valori
democratice, valorificarea i dezvoltarea patrimoniului cultural naional i a capacitii de
creaie a poporului romn;
10
Art.20, Constituia Romniei

10
 protecia mediului nconjurtor, a resurselor naturale, a calitii factorilor de mediu, la
nivelul standardelor internaionale.

2.Obiectivele politicii de securitate naional

Acestea stabilesc orientarea efectiv i reprezint reperele de baz ale aciunii practice,
sectoriale a diferitelor instituii ale statului, astfel nct ndeplinirea lor coerent, - corelat i
interdependent s garanteze i s conduc la realizarea scopului securitii naionale -
realizarea i afirmarea intereselor fundamentale ale rii.
Strategia de securitate naional fixeaz urmtoarele obiective:
pstrarea independenei, suveranitii, unitii i integritii teritoriale a statului romn
n condiiile specifice aderrii la NATO i integrrii n UE;
garantarea ordinii constituionale, consolidarea statului de drept i a mecanismelor
democratice de funcionare a societii romneti, prin:
asigurarea libertilor democratice ale cetenilor, a drepturilor i ndatoririlor
constituionale, a egalitii anselor;
perfecionarea sistemului politic i dezvoltarea modalitilor de realizare a solidaritii
sociale;
aprofundarea reformei n justiie;
ntrirea autoritii instituiilor statului, consolidarea mecanismelor de respectare i
aplicare a legii;
relansarea economiei naionale, combaterea srciei i a omajului, perfecionarea
mecanismelor de pia i a disciplinei financiare;
dezvoltarea societii civile i a clasei de mijloc;
asigurarea stabilitii sistemului financiar-bancar i a echilibrului social;
modernizarea instituiilor de aprare a ordinii publice; garantarea siguranei
ceteanului;
optimizarea capacitii de aprare naional n conformitate cu standardele NATO;
mbuntirea capacitii de participare la aciunile internaionale pentru combaterea
terorismului i crimei organizate (Afganistan);
mbuntirea strii de sntate a populaiei i protecia copilului, dezvoltarea
instituiilor de educaie, cercetare i cultur;
reforma administraiei publice i dezvoltarea regional n corelaie cu practicile i
reglementrile europene;

11
 armonizarea relaiilor interetnice i edificarea statului civic multicultural, avnd drept
garanii ale securitii, participarea social, integrarea intercultural i subsidiaritii n actul
de guvernare;
aciuni diplomatice i o politic extern creativ, dinamic i pragmatic, bazat pe
respectarea tratatelor i acordurilor internaionale la care Romnia este parte, a obiectivelor i
principiilor Cartei ONU11;
diversificarea i strngerea legturilor cu romnii care triesc n afara garaniilor rii;
participarea activ la aciunile de cooperare internaional pentru combaterea
terorismului i a crimei organizate transfrontaliere;
dezvoltarea relaiilor de bun vecintate i a unei conduite participative pe plan
regional, pentru consolidarea stabilitii i reglementarea crizelor;
asigurarea securitii ecologice;
implicarea societii civile n realizarea obiectivelor strategiei de securitate.

3.Mediul internaional de securitate

nceputul secolului al XXI-lea este marcat de transformri profunde ale mediului de

securitate n care fenomenul globalizrii se afirm tot mai mult ca fiind ireversibil.
Caracteristici-Tendine:
-Crearea unui cadrul organizaional activ i adaptabil n msur s asigure pacea i securitatea
internaional: ONU, NATO, OSCE12, UE.
-Identificarea unor noi forme de solidaritate capabile s gestioneze un spectru larg de tensiuni
i riscuri, precum: tensiunile etnice, traficul de droguri, substane radioactive i fiine umane,
criminalitatea organizat, instabilitatea politic a unor zone, remprirea unor zone de
influen. Atacurile teroriste savarsite asupra Statelor Unite ale Americii, precum si
amenintarile ulterioare evidentiaza cu atat mai mult - dar in imprejurari tragice - necesitatea
unor asemenea noi forme de solidaritate internationala, care sa permita nu numai prevenirea si
contracararea acestor tipuri de actiuni, ci si dezvoltarea unor modalitati adecvate de
constructie a stabilitatii politice, economice si sociale in lume.
Terorismul constituie insa unul dintre cele mai periculoase fenomene, fiind incurajat de
virulenta curentelor fundamentaliste care se sprijina pe starea de frustrare si saracire extrema a
unor zone largi ale planetei.
Prin imprevizibilitatea sa, prin sfidarea normelor si ratiunii vietii civilizate, prin efectele sale

11
Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945
12
Organizaia pentru Securitate i Cooperare n Europa

12
emotionale asupra opiniei publice terorismul poate genera riposte care sa destabilizeze
comunitatea internationala, sa deturneze omenirea spre izolare, suspiciune si solutii
unilaterale. Sfidarea virulenta a terorismului, precum si celelalte provocari sau riscuri
nonmilitare ale lumii de astazi vor putea fi eliminate numai prin cooperare deschisa,
multilaterala, echilibrata si perseverenta, indreptata spre eradicarea radacinilor si cauzelor
profunde, in special a saraciei extreme.
-Europa este ntr-o continu schimbare fiind dominat de procesul
integrrii n UE.
-Democraia este o surs important a mediului intern de securitate. Romania a
parcurs o etapa dificila dupa Revolutia din decembrie 1989 - prin construirea statului de drept,
a institutiilor si mecanismelor democratice, prin declansarea reformelor necesare pentru
trecerea de la economia de comanda la economia de piata. Finalizarea acestor procese, istorice
si ireversibile, necesita inca eforturi costisitoare. Dar, in pofida neajunsurilor si neimplinirilor
care mai persista, rezultatele de pana acum sunt de natura esentiala - inclusiv pentru
securitatea tarii - si constau in aceea ca societatea romaneasca este organizata si functioneaza
pe baza principiilor, valorilor si libertatilor democratice fundamentale.
Acesta este un lucru de referinta si de necontestat in orice caracterizare ce s-ar face Romaniei
de astazi. Acceptarea pluralismului politic, a deosebirilor politice, ideologice si culturale, a
diversitatii etnice, respectarea drepturilor omului, care modeleaza activitatea institutiilor
statului de drept in eliminarea oricaror forme de marginalizare pe criterii etnice, religioase,
sociale, de sex sau orientare politica, stabilitatea politica incontestabila si experienta
pilduitoare a alternantei pasnice, democratice, la guvernare - toate acestea constituie realitati
ale societatii democratice romanesti si totodata importante resurse pentru solutionarea
problemelor tarii, pentru tratarea securitatii nationale pe baze mai solide si mai eficiente.
-Principalele probleme de securitate a Romniei sunt cele de natur
economic.
Dificultatile tranzitiei economice prelungite, scaderea calitatii vietii, inegalitatile sociale,
cresterea numarului celor care traiesc sub pragul saraciei, toate acestea pot produce
intoleranta, afecteaza solidaritatea sociala, favorizeaza populismul, pot alimenta manifestarile
radicale si extremiste, avand efecte dintre cele mai grave asupra institutiilor si mecanismelor
de functionare a statului.Societatea romaneasca este inca marcata de consecintele
managementului defectuos al procesului tranzitiei economice si sociale, care a condus la
diminuarea autoritatii si eficientei institutiilor statului si a afectat coeziunea civica si
echilibrul social.

13
Rezultatele, inca insuficient de concludente, in derularea reformei au determinat diminuarea
in timp a resurselor alocate pentru modernizarea societatii si reducerea potentialului de
asteptare al cetateanului confruntat cu un proces de pauperizare accelerata.S-a inregistrat
degradarea nivelului de viata al majoritatii populatiei, inclusiv in ceea ce priveste starea de
sanatate, educatia si calitatea mediului. Serviciile publice sunt birocratizate, infrastructura
teritoriala insuficient dezvoltata, restructurarea si modernizarea industriei se desfasoara cu
mari dificultati, agricultura a cunoscut un regres dramatic, privatizarea si reasezarea
drepturilor de proprietate cunosc multe inertii, asistenta sanitara este precara, reteaua de
transport si comunicatii nedezvoltata. In acelasi timp adaptarea lenta a sistemului ordinii
publice si sigurantei nationale la noile forme ale criminalitatii din ce in ce mai agresive,
precum si unele deficiente in administrarea justitiei au generat scaderea inacceptabila a
nivelului de siguranta a cetateanului.
Pe baza experientei acumulate sunt necesare identificarea si lichidarea blocajelor si adoptarea
neintarziata a solutiilor care permit o relansare reala. Este nevoie de o abordare coerenta, care
sa reuneasca energiile societatii, sa canalizeze resursele acesteia in directia construirii unei
economii performante, capabila sa elimine starea de incertitudine si insecuritate la nivel
social. Relansarea economica trebuie consolidata prin crearea unui mediu de afaceri atractiv si
stabil si prin racordarea adecvata la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice si
comerciale. Accelerarea cresterii economice vizeaza in primul rand asigurarea prosperitatii
cetatenilor si sprijinirea procesului democratic intern. Cresterea increderii cetatenilor in
institutiile statului este posibila numai in conditiile promovarii consecvente a principiilor
statului de drept, a drepturilor fundamentale ale cetateanului.
Dificultatile intampinate de Romania sunt si probleme din unele zone ale Europei, ce fac
obiectul unor mai largi preocupari internationale. Mentinerea unui climat de instabilitate in
plan subregional, cu impact negativ asupra mediului economic, a accentuat incapacitatea
Romaniei de a angaja decizii in masura sa o apropie de sistemul economico-financiar
caracteristic lumii democratice occidentale. In eforturile de promovare a reformei economice
s-au concretizat destul de greu si aleatoriu formule de incadrare si racordare la structurile
economice si financiare din sistemul economic occidental. Crizele si violentele care s-au
manifestat in vecinatate au dus la pierderea unor legaturi economice traditionale, au provocat
Romaniei pierderi financiare grele, au impiedicat elaborarea si promovarea unor strategii de
dezvoltare pe termen lung, au constituit o stavila in incurajarea investitorilor straini, in general
i-au accentuat dificultatile.
Indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in procesul de integrare in structurile europene

14
si euroatlantice constituie o etapa decisiva pentru modernizarea societatii romanesti si
consolidarea tendintelor de crestere economica. Pe termen lung acestea vor aduce prosperitate
si vor spori credibilitatea Romaniei in eforturile de consolidare a securitatii europene. Prin
urmare, nu teama de amenintari, ci dorinta de a asigura stabilitatea si de a construi un viitor
mai bun, de a-si intari vocatia de pilon al stabilitatii in zona si de aparator al valorilor
democratiei si pacii motiveaza optiunea Romaniei pentru integrare europeana si euroatlantica.

4.Factorii de risc la adresa securitii Romniei

Factorii de risc constau n acele elemente, situaii sau condiii, interne sau externe, care pot
afecta, prin natura lor, securitatea rii, genernd efecte contrare sau de atingere a intereselor
noastre fundamentale.Vulnerabilitile sunt definite ca stri de lucru, procese sau fenomene
din viaa intern care diminueaz capacitatea de reacie la riscurile existente ori
poteniale sau care favorizeaz apariia i dezvoltarea acestora.Romania nu este si nu se va
afla in viitorul apropiat in fata vreunei amenintari majore, de tip militar clasic, la adresa
securitatii sale nationale. Se poate estima ca in perioada actuala riscurile la adresa securitatii
sunt preponderent de natura nemilitara si mai ales interna, manifestandu-se in special in
domeniile economic, financiar, social si ecologic. Perpetuarea si conjugarea unor
vulnerabilitati existente in aceste domenii pot afecta insa securitatea tarii, generand efecte
interdependente, difuze, multidirectionale, care impun modalitati de prevenire si de actiune
adecvate si flexibile. Neglijarea, amplificarea ori acumularea necontrolata a acestor
vulnerabilitati poate sa creeze instabilitate si sa conduca la transformarea lor in riscuri la
adresa securitatii.

4.1. Principalii factori de risc la adresa securitii naionale sunt:

posibile evoluii negative n plan subregional n domeniul democratizrii, respectrii

drepturilor omului i dezvoltrii economice care ar putea genera crize acute cu efecte
destabilizatoare pe o arie extins;
proliferarea ANM13, a tehnologiilor i materialelor nucleare, a armamentelor i
mijloacelor letale neconvenionale;
proliferarea i dezvoltarea reelelor teroriste, a crimei organizate transnaionale, a
traficului ilegal de persoane, droguri, armamente i muniie, materiale radioactive i

13
Agentia Nationala a Medicamentului; http://www.anm.ro/html/istoric.html

15
strategice;
migraia clandestin i apariia unor fluxuri masive de refugiai;
aciunile de incitare la extremism, intoleran, separatism sau xenofobie care pot afecta
statul romn i promovarea valorilor democratice;
decalaje ntre nivelurile de asigurare a securitii i gradului de stabilitate ale statelor
din proximitatea Romniei;
limitarea accesului statului romn la unele resurse i oportuniti regionale, importante
pentru realizarea intereselor naionale.

4.2. Noile provocri - riscuri asimetrice nonclasice:

O noua categorie de riscuri sunt cele asimetrice nonclasice, ce pot consta in actiuni armate si
nonarmate deliberate, avand ca obiectiv afectarea securitatii nationale prin provocarea de
consecinte directe ori indirecte asupra vietii economico-sociale a tarii.

Intre riscurile de acest tip se pot enumera:

terorismul politic transnational si international, inclusiv sub formele sale biologice si

informatice;
actiuni ce pot atenta la siguranta sistemelor de transport intern si international;
actiuni individuale sau colective de accesare ilegala a sistemelor informatice;
actiunile destinate in mod premeditat afectarii - sub diferite forme si in imprejurari
variate - a imaginii Romaniei in plan international, cu efecte asupra credibilitatii si
seriozitatii in indeplinirea angajamentelor asumate;
agresiunea economico-financiara;
provocarea deliberata de catastrofe ecologice.

Dintre cele de mai sus terorismul international se manifesta intr-o forma acuta fara precedent,
prefigurand efecte multiple asupra securitatii statelor si stabilitatii internationale in general.
In contextul in care constatam o crestere a gradului de complexitate si de impredictibilitate al
terorismului international, va trebui ca masurile interne de management al crizelor sa fie mai
bine coordonate, sub cerinta asigurarii operative si eficiente a participarii tarii noastre la
eforturile internationale de combatere a acestei amenintari.Romania isi reafirma
disponibilitatea de a participa, alaturi de comunitatea internationala, la lupta impotriva
terorismului international si va dispune in permanenta constituirea mijloacelor adecvate

16
pentru combaterea acestuia.

4.3. Vulnerabiliti n situaia intern:

In paralel cu prevenirea sau contracararea punctuala a interventiei acestor posibili factori de

risc Romania este preocupata sa diminueze vulnerabilitatile interne care se manifesta in
diferite domenii si care, in anumite circumstante, pot avea un impact si asupra securitatii
nationale.

persistena problemelor de natur economic, financiar i social;

accentuarea fenomenelor de corupie i de administraie deficitar a resurselor publice
care produc adncirea inechitilor sociale i proliferarea economiei subterane;
reaciile ineficiente ale instituiilor statului n faa nerespectrii legislaiei;
meninerea unor surse i cauze de poteniale conflicte sociale cu efecte asupra strii de
linite a populaiei;
nerespectarea normelor ecologice;
scderea nivelului de ncredere a cetenilor n instituiile statului;
meninerea unor decalaje de dezvoltare ntre regiunile rii;
slbiciuni n ndeplinirea angajamentelor asumate;
nivelul sczut al infrastructurii informaionale;
deficiena n protecia informaiilor clasificate;
emigrarea specialitilor din diferite domenii de vrf, fenomen ce afecteaz potenialul
de dezvoltare al societii romneti.

5. Directii de actiune in politica de securitate nationala

5.1. In domeniul politico-administrativ

Modernizarea societatii romanesti presupune actiuni ferme pentru intarirea functiei de

reglementare a statului si a autoritatii institutiilor sale. Realizarea obiectivelor de securitate
nationala solicita dezvoltarea capacitatii normative a statului roman, prin masuri adoptate in
mod democratic, care sa respecte principiul separarii puterilor si sa asigure reforma
institutionala si administrativa. Statul, ca organizator al coeziunii nationale si sociale, trebuie
sa devina o institutie supla si eficienta, debirocratizata, aflata in slujba cetateanului. intregul
sistem politic se va perfectiona pentru a se deschide catre cetatean si pentru a completa
democratia reprezentativa cu virtutile democratiei participative; prin urmare, exercitarea

17
puterii politice va asigura participarea si controlul cetateanului asupra institutiilor si
procesului de luare a deciziilor, prin respectarea normelor si regulilor democratice, in
concordanta cu prevederile Constitutiei. Activitatea de legiferare trebuie sa aiba in vedere un
cadru conceptual unitar si coerent, pe deplin compatibil cu legislatia europeana, cu principiile
acquisului comunitar, cu sistemul de reglementari propriu Uniunii Europene.Aplicarea stricta
si severa a legilor fata de toti cetatenii si in toate imprejurarile, in spiritul si litera Constitutiei,
constituie o cerinta majora pentru toate institutiile statului, de indeplinirea careia depind
decisiv coeziunea sociala, increderea cetatenilor in autoritatile publice, solidaritatea nationala.
De aceea se impun: asigurarea corectitudinii actului administrativ si de justitie, stabilitate
legislativa si simplificarea cadrului juridic, afirmarea justitiei ca institutie a cinstei si
profesionalismului. Este necesara, de asemenea, adaptarea mai explicita a cadrului legislativ
la cerintele de combatere a terorismului si crimei organizate, precum si la cerintele care
decurg din necesitatea participarii fortelor din sistemul de aparare la operatiuni si misiuni
comune, impreuna cu fortele altor state, pe teritoriul national si in afara acestuia.

5.2. In domeniul economic

Tranzitia spre economia de piata functionala presupune un efort conjugat si coordonat de

realizare a obiectivelor asumate de Romania prin Strategia de dezvoltare pe termen mediu,
acceptata de Uniunea Europeana, in paralel cu masuri de optimizare a cadrului normativ in
domeniu.

Relansarea economiei constituie o prioritate a politicii de securitate.

Directiile de actiune in acest domeniu sunt:

consolidarea stabilitatii macroeconomice, adoptarea unor politici fiscale coerente, prin

reglementari simplificate si stimulative, reforma impozitelor, reducerea cheltuielilor
interne si restructurarea marilor companii si societati ale statului, o politica monetara
si a cursului de schimb adecvata;
imbunatatirea mediului de afaceri, diminuarea birocratiei, reglementari favorizante
pentru investitii si pentru mentinerea cresterii economice prin productie performanta
ceruta de piata;

18
 stimularea, prin reglementari eficiente si sub diferite forme, a intreprinderilor mici si
mijlocii;
continuarea privatizarii, restructurarii si modernizarii, cu accent pe dinamizarea
domeniilor industriale si productive care au potential, in conditiile programelor
sectoriale de aderare la Uniunea Europeana ori convenite cu organismele financiare
internationale;
promovarea unor politici industriale functionale, corespunzatoare nevoilor sociale si
adaptabile cerintelor pietei;
dezvoltarea cooperarii economice internationale prin forme noi, mai active si
stimulative, de comert exterior;
consolidarea sectorului bancar si de asigurari; disciplinarea pietelor de capital in care
sunt implicate categorii largi de populatie;
relansarea agriculturii si dezvoltarea silviculturii;
amenajarea teritoriului si reabilitarea infrastructurii de transport;
promovarea noilor tehnologii eficiente si trecerea efectiva la realizarea
functionalitatilor unei societati informationale;
dezvoltarea turismului si consolidarea cadrului institutional si legislativ referitor la
mediul inconjurator si calitatea mediului;
orientarea pentru atragerea de investitii straine, indeosebi din spatiul european si
euroatlantic, ca sursa a motivatiei pentru includerea Romaniei in sistemele de
securitate respective;
dezvoltarea activitatilor de comert interior, inclusiv prin reglementari ale
administratiei publice locale privind stimularea productiei si pietelor locale;
asigurarea protectiei consumatorilor;
garantarea unui sistem concurential liber si onest.

5.3. In domeniul social

Problemele securitatii sociale se refera, intre altele, la starea de insecuritate individuala, la

declinul demografic si fragilizarea starii de sanatate a populatiei, la emigratia tineretului
instruit si superdotat, la insuficienta consacrare, pe toate componentele, a societatii civile si la
absenta unei clase de mijloc puternice. Politica in domeniul securitatii sociale vizeaza toate
aceste aspecte, cu accent pe combaterea saraciei, consolidarea dialogului si a solidaritatii

19
sociale si alinierea la normele europene in domeniul ocuparii fortei de munca. Principalele
fenomene sociale care altereaza coeziunea societatii romanesti si accentueaza vulnerabilitatea
acesteia la crize si conflicte sociale sunt determinate de evolutii negative la nivel
macroeconomic si de incoerenta cadrului legislativ.In acest sens strategia stabileste
necesitatea realizarii unor modalitati de stimulare a solidaritatii nationale si responsabilitatii
civice, a interesului pentru munca, a egalitatii dintre barbati si femei, a egalitatii de sanse in
privinta accesului la educatie si pregatire, a protectiei sociale. Ca urmare, eforturile
institutiilor cu atributii in domeniu vor avea in
vedere:

promovarea dialogului si coeziunii sociale prin implicarea statului, ca factor de

echilibru, in contracararea efectelor negative ale procesului de tranzitie si evolutiilor
economiei de piata;
reforma sistemului de securitate sociala si diminuarea deficitului de finantare a
protectiei sociale;
elaborarea, in cooperare cu partenerii sociali, a Planului national de actiune in
domeniul ocuparii fortei de munca, ce va asigura coerenta actiunilor pe piata muncii;
descentralizarea deciziei administrative in domeniul raporturilor de munca;
ocuparea fortei de munca in concordanta cu orientarile UE, diminuarea somajului si
asigurarea unei protectii sociale reale a somerilor, inclusiv prin atragerea si implicarea
acestora in activitati de utilitate publica, desfasurate in perioada disponibilizarii;
instituirea unor politici salariale corespunzatoare performantelor si importantei
domeniului;
realizarea reformei pensiilor, in scopul diversificarii resurselor de asigurare, al
eliminarii inechitatilor si cresterii in termeni reali a pensiilor;
perfectionarea sistemului de asistenta sociala;
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, incurajarea si reglementarea productiei
interne a medicamentelor de baza;
asigurarea protectiei copilului, ca prioritate nationala, si reglementarea sistemului de
adoptii, in conformitate cu Strategia de aplicare a Conventiei ONU;
sprijinirea si intarirea familiei ca entitate sociala fundamentala;
ameliorarea conditiilor de viata ale persoanelor si familiilor lipsite de venituri sau cu
venituri mici, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, diminuarea saraciei,
prin cresterea gradului de ocupare a populatiei active;

20
 dezvoltarea civismului, a solidaritatii sociale si a dialogului intercultural.

5.4. In domeniul educatiei, cercetarii si culturii

Problemele de fond ale acestui domeniu - care ar putea fi numite ale unei securitati culturale,
in sens larg - sunt in mod direct legate de nevoia afirmarii unor noi mentalitati si atitudini care
sa contribuie la configurarea dimensiunii culturale si civilizatorii a reformelor, ceruta in mod
implicit de procesul integrarii europene si euroatlantice. Spiritul comunitar, solidaritatea
nationala, cultura comunicationala, atitudinea fata de performanta, respectul pentru elite si
promovarea lor se afla inca in stadii insuficiente de dezvoltare.De aceea punerea in valoare si
dezvoltarea potentialului cultural, stiintific si uman de care dispune Romania constituie o
componenta si o resursa esentiala a securitatii nationale si a modernizarii societatii romanesti.

Principalele directii de actiune in acest domeniu sunt:

promovarea societatii educationale in cooperare cu societatea civila si in conformitate

cu Carta alba a educatiei si formarii, elaborata de Uniunea Europeana;
continuarea reformei sistemului de invatamant, ca fundament al politicilor in domeniul
resurselor umane;
asigurarea educatiei de baza, cresterea calitatii invatamantului preuniversitar;
racordarea invatamantului superior la cerintele sociale si economice;
promovarea in sistemul educational a cerintelor societatii informationale;
imbunatatirea cadrului legislativ si institutional pentru cercetare-dezvoltare;
revigorarea, pe baze competitive, a sistemului national de cercetare capabil sa
contribuie in mod real la modernizarea societatii romanesti;
dezvoltarea si promovarea tehnologiei informatiei si cresterea numarului de specialisti
in acest domeniu;
protejarea, conservarea si restaurarea patrimoniului national si promovarea sa ca parte
a patrimoniului cultural universal;
promovarea culturii ca fundament al dezvoltarii durabile a natiunii si ca nucleu al
identitatii nationale;
protejarea diversitatii culturale si religioase, promovarea multiculturalismului si
multiconfesionalismului, a dialogului cu reprezentantii vietii religioase;
revigorarea politicilor in domeniul tineretului;

21
 imbunatatirea cadrului juridic si institutional in domeniul relatiilor interetnice,
sprijinirea consolidarii si dezvoltarii identitatii etnice;
pregatirea populatiei pentru impactul cultural al integrarii europene si euroatlantice.

5.5. In domeniul sigurantei nationale si ordinii publice

Prin situarea sa la confluenta apararii intereselor statului si ale cetateanului acest domeniu
reprezinta o componenta importanta a politicii de securitate a Romaniei. Actiunile specifice in
domeniul mentinerii ordinii publice si sigurantei nationale vor viza prevenirea si combaterea
fenomenului infractional, protejarea cetatenilor, a proprietatii private si publice si a
infrastructurii de interes strategic.

Directiile de actiune in acest domeniu sunt:

armonizarea legislatiei si a procedurilor specifice cu reglementarile internationale si cu

standardele UE privind fortele si serviciile de ordine publica;
consolidarea relatiilor de parteneriat cu structuri similare din statele membre NATO si
UE, precum si dezvoltarea legaturilor cu cele apartinand altor state; continuarea
participarii fortelor de ordine publica, civile si militare la misiuni internationale;
reglementarea raspunderii Ministerului de Interne si a Ministerului Justitiei - a
structurilor acestora - in eradicarea abuzurilor si ilegalitatilor;
consolidarea sistemului institutional de actiune - servicii de informatii, politie,
minister public, justitie - care sa faca posibila aplicarea ferma a legii;
intarirea actiunilor de prevenire si control pentru limitarea si stoparea criminalitatii;
dezvoltarea permanenta a controlului civil asupra institutiilor din domeniul sigurantei
nationale si implicarea societatii civile in apararea ordinii publice;
restructurarea sistemului institutional al ordinii publice prin descentralizarea
serviciilor din domeniul ordinii publice si demilitarizarea in mare masura a acestora;
constituirea sistemului national de gestionare a crizelor pe principiul managementului
integrat al riscurilor si conectarea acestuia la organismele existente in NATO si UE;
combaterea eficace a terorismului, coruptiei si crimei organizate, inclusiv prin diverse
forme de cooperare regionala si subregionala;
imbunatatirea colaborarii dintre autoritatile din sistemul de aparare si justitie si a
acestora cu societatea civila;

22
 securizarea frontierei de stat in concordanta cu interesele nationale si exigentele
aderarii la Uniunea Europeana, concomitent cu modernizarea procedurilor de control
la frontiera;
construirea parteneriatului cu societatea civila, inclusiv prin asigurarea unui echilibru
intre dreptul la libera informare si necesitatea protejarii informatiilor clasificate;
protectia dreptului la intimitate, la propria imagine si la corecta informare a
cetateanului;
asigurarea functionarii la standarde comunitare a institutiilor care au atributii pe linia
migratiei si azilului.

5.6. In domeniul apararii nationale

Obiectivul: optimizarea sistemului naional de aprare n concordan cu scopul politico-

militar al rzboiului i cu standardele NATO.
Direcii de aciune:
ndeplinirea obiectivelor asumate prin Planul Anual pentru Integrare n NATO i
asigurarea interoperabilitii cu forele Alianei;
participarea intensificat la Parteneriatul pentru Pace i dezvoltarea cooperrii militare
bilaterale i multilaterale n vederea realizrii obiectivelor de parteneriat asumate de Romnia;
constituirea i consolidarea capabilitilor necesare pentru ndeplinirea performant a
obligaiilor asumate de Romnia;
restructurarea i modernizarea Armatei Romniei, ndeosebi modernizarea structural a
forelor, sistemelor de instruire i continuarea armonizrii cadrului legislativ naional din
domeniul aprrii cu cel existent n rile membre NATO i UE;
adaptarea la condiiile contemporane a sistemului de mobilizare i planificare integrat
a aprrii i asigurarea concordanei dintre obiectivele propuse i resursele alocate;
operaionalizarea forelor destinate participrii la misiuni ale UE, NATO, ONU i
iniiativelor regionale;
managementul eficient al resurselor umane i restructurarea forelor concomitent cu
profesionalizarea armatei i modernizarea nvmntului militar;
asigurarea stocurilor de echipament, tehnic, muniii i materiale;
mbuntirea colaborrii ntre serviciile de specialitate pe linia schimbului operativ de
informaii;
redimensionarea corpului de comand la nivelul forelor n proces de reducere,

23
restructurare i modernizare;
planificarea coerent a activitii de nzestrare i achiziii prin coordonate cu politicile
din domeniul economic, achiziionarea de noi echipamente, interoperabile cu cele NATO;
ntrirea controlului parlamentar asupra organismului militar;

5.7. In domeniul politicii externe

Politica externa a Romaniei reprezinta principalul mijloc de promovare a valorilor si

intereselor nationale in plan international. Politica externa va fi sustinuta printr-un efort intern
de asigurare a coerentei interinstitutionale si a sprijinului opiniei publice si va continua sa fie
orientata, in mod prioritar, pe urmatoarele directii:

promovarea candidaturii Romaniei pentru aderarea la Alianta Nord-Atlantica si

crearea conditiilor necesare pentru aceasta;
intensificarea negocierilor si accelerarea pregatirii pentru integrarea in Uniunea
Europeana, inclusiv implicarea in procesul de realizare a politicii europene de
securitate si aparare;
aprofundarea Parteneriatului strategic intensificat cu S.U.A., dezvoltarea relatiilor
bilaterale privilegiate cu tarile NATO si UE;
consolidarea relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene - in plan bi- si
multilateral -, cu tarile vecine si cu statele cu care Romania are relatii traditionale;
dezvoltarea cooperarii cu statele din regiune, inclusiv prin participarea la proiecte de
cooperare regionala, subregionala, transfrontaliera si in cadrul euroregiunilor;
dezvoltarea, pe baze pragmatice, a relatiilor privilegiate cu Republica Moldova;
consolidarea rolului OSCE, ca forum de dialog in domeniul securitatii, si dezvoltarea
capacitatii de actiune pentru prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor si
reconstructia postconflict;
sustinerea diplomatica a participarii la operatiunile de pace ale ONU si la alte actiuni
vizand asigurarea stabilitatii si intarirea increderii la nivel regional si global;
respectarea stricta a angajamentelor internationale in domeniul neproliferarii si
controlului armamentelor, exporturilor de produse strategice si de tehnologie cu dubla
utilizare, precum si participarea activa la dezbaterile, din diverse foruri, pe aceasta
tema;

24
 promovarea unei politici active in plan bilateral sau intr-un cadru international pentru
asigurarea securitatii si stabilitatii in Europa de Sud-Est, ca si in Caucazul de Sud si in
intreaga regiune a Dunarii si Marii Negre;
sprijinirea comunitatilor romanesti din afara granitelor pentru pastrarea identitatii
nationale, culturale si spirituale si identificarea potentialului de suport al acestora
pentru realizarea obiectivelor diplomatiei romanesti;
preocuparea constanta pentru imbunatatirea statutului juridic si a tratamentului
minoritatilor romanesti din alte state, conform normelor internationale privind
drepturile persoanelor apartinand minoritatilor si angajamentelor asumate prin
intelegeri si tratate bilaterale.

RISCURI I AMENINRI LA ADRESA SECURITII

ROMNIEI

DEFINIII (AMENINRI, PERICOLE, VULNERABILITI, RISC)

Domeniul riscurilor, vulnerabilitilor, pericolelor i ameninrilor cuprinde o arie extins,

avnd ca origine o multitudine de probleme cu care s-a confruntat omenirea n ultimul secol i
la nceputul acestui secol.
a) AMENINAREA. Cuvntul vine din latin minatio,- onis cu sensul actual. Ameninarea
este un pericol potenial, exprimat prin cuvinte sau gesturi. Ea are autor, scop, obiectiv i o
int.
b) PERICOLUL reprezint o primejdie, un posibil eveniment cu urmri grave. El este urmare
a unei disfuncii, al degradrii sau dereglrii unui sistem, proces etc. Pericolul cruia i se
asociaz un vector devine ameninare iar ameninarea poate avea diferite grade de
periculozitate.
c) VULNERABILITATEA constituie punctul slab, sensibil al cuiva sau ceva. Ca i pericolul,

25
vulnerabilitatea este o disfuncie i anume o disfuncie pasiv, de stare. Cu alte cuvinte
vulnerabilitatea se constituie din anumite stri de lucruri, procese sau fenomene din viaa
intern a rii care diminueaz capacitatea de reacie la riscurile existente sau poteniale sau
care favorizeaz apariia i dezvoltarea acestora.
Vulnerabilitile unui stat sunt date de o serie de factori precum:
- dimensiunea teritoriului
- relaiile cu vecinii
- forma i natura granielor
- potenialul demografic, militar i economic sczut
- subdezvoltarea economic
- poziia geostrategic precar
- instabilitate politic
- structura etnic i religioas a populaiei etc.
a) RISCUL poate fi definit ca posibilitatea de a avea de nfruntat un pericol i trebuie asumat
contientizat.Factorii de risc la adresa securitii naionale reprezint acele elemente, situaii
sau condiii interne sau externe care pot afecta securitatea naional prin lezarea intereselor
fundamentale.
Legnd aceste noiuni ntre ele se poate spune c:
a) n vreme ce vulnerabilitile sunt stri de fapt obiective, ameninrile reprezint efecte ale
unor aciuni sau poteniale efecte ale unor poteniale aciuni.
b) Pe de alt parte, n vreme ce riscul exist, este cuantificabil, urmrit i eventual eliminat,
vulnerabilitatea poate fi controlat, diminuat sau chiar eliminat, pericolul alerteaz i
pregtete sistemul pentru a reaciona, iar ameninarea, pune sistemul ntr-o stare de ripost
major.
Gestionarea cea mai eficient a riscurilor, vulnerabilitilor, pericolelor i ameninrilor la
adresa unui stat se poate face n cadrul alianei, care poate acoperi ntreaga arie de interes i
responsabilitate a membrilor si.
Aceste 4 noiuni au caracteristici cale le apropie conceptual.
Acestea sunt: originea (intern-extern), natura (politic, economic, social, militar),
caracter (direct, indirect).

1. Aspecte de ordin general

Insecuritatea reprezint o combinaie dintre ameninri i vulnerabiliti ntre care nu exist o

26
separaie ntr-un mod raional. Vulnerabilitile sunt date de o serie de factori precum
dimensiunea teritoriului, forma i natura granielor, subdezvoltare economic, poziia
geostrategic, structura etnic i religioas a populaiei, comunitatea de origine, limb i
destin etc.Securitatea naional se poate asigura fie prin diminuarea vulnerabilitii, fie prin
prevenirea ori micorarea ameninrilor14 .Cu alte cuvinte, politica de securitate naional se
poate concentra spre interior ncercnd s se reduc vulnerabilitile statului nsui sau spre
exterior, cutnd s reduc ameninarea extern, acionndu-se asupra surselor de ameninri.
Vulnerabilitile sunt n strns legtur att cu statele, ct i cu puterile slabe. Slbiciunea
statelor depinde de capacitatea de care dispun celelalte state din sistem, n special vecinii
i marile puteri ale zilei i provine din faptul c au o mrime mic, sunt prost organizate i
gestionate. Bogia, priceperea, coeziunea socio-politic i voina politic pot compensa ntr-o
oarecare msur misiunea lor - exemplu Olanda, Israelul - acestea nu pot compensa pe termen
lung lipsa unor resurse mai largi.Puterile slabe pot prospera, de obicei, prin specializarea
economiilor lor, lucru care poate produce prin definiie un complex de vulnerabiliti
provenite din dependena comercial.
Statele slabe, fie c sunt sau nu puteri slabe, sunt vulnerabile n funcie de interesul pe
care-l prezint pentru alte state mai puternice.
Statele mai puternice, precum SUA, Japonia, Frana, au mai puine vulnerabiliti datorit
structurilor lor politice interne care sunt capabile s resping amestecul n treburile interne,
dar pot deveni, prin natura organizrii sociale, vulnerabile la ameninri asimetrice - crima
organizat, terorismul etc.Dac vulnerabilitile sunt destul de concrete, ameninrile sunt
greu de sesizat i controlat. Ameninrile reale, dup ce sunt greu de msurat, pot s nu fie
nici percepute. La fel ameninrile care domin percepia pot s nu aib mult substan real.
De asemenea, este dificil de a deosebi ameninrile destul de serioase la adresa securitii
naionale, de cele care apar ca nite consecine ale aciunii proprii n mediul competitiv
internaional care sunt definite ca riscuri. Diferena dintre provocrile normale i ameninrile
la adresa securitii naionale se manifest ntr-un spectru de ameninri care se ntinde de la
obinuit i rutinar, pn la drastic i fr precedent. Aprecierea greit a acestor ameninri
poate conduce la risip de resurse i la distorsiuni grave ale vieii politice interne. Aprecierea
ameninrilor asupra securitii naionale trebuie fcut n contextul evoluiei fenomenului
securitii pe plan internaional; n caz contrar, statul poate fi perceput ca o surs de
insecuritate pentru ali actori internaionali, iar ameninrile s se agraveze.

14
Kyell Goldmann, Det Internationelle Systemet, Stokholm, Aldres, 1978.

27
 2.Tipuri de ameninri

Politice
Ameninrile politice vizeaz stabilitatea organizaional a statului.Scopul propus se
poate realiza prin: presiuni asupra guvernului n favoarea unei anumite politici; restructurarea
guvernului; favorizarea secesionismului i distrugerea structurii politice a statului; izolarea
politic; suspendarea sau excluderea din structurile de securitate etc.
inta ameninrilor politice o constituie identitatea naional a statului, ideologia
organizatoare i instituiile care-l exprim. Ameninrile politice provin din marea diversitate
de idei i tradiii care justific anarhia internaional. n privina ideologiilor organizatoare,
ideile politice liberal- democratice, fasciste, comuniste, islamice s-au contrazis unele pe altele
ca i cele republicane i monarhiste care le-au precedat. Contradiciile dintre aceste ideologii
fiind de fond, statele de o anumit ideologie se pot simi ameninate de cele de alte ideologii.
Crearea de antiideologii nu a fost, ntotdeauna, benefic deoarece preul acestora a fost prea
mare: cultivarea valorilor negative ar putea ncepe s le depeasc pe cele pozitive, pe care ar
trebui s le apere ca n cazul maccarthysmului n SUA sau al stalinismului n Uniunea
Sovietic, care au condus la agravarea relaiilor dintre state i crearea unui nou tip de rzboi,
rzboiul ideologic (Rzboiul Rece15).Competiia dintre ideologii este mult mai complex fiind
greu de definit ce anume trebuie considerat ca o ameninare politic serioas ce ar putea
justifica msuri de contracarare circumscrise securitii naionale.
Ameninrile la adresa identitii naionale implic ncercrile de a ntri identitile
etno-culturale separate ale grupurilor din statele vizate. Scopul propus ar putea fi realizat prin:
sporirea dificultilor guvernului statului int de a guverna; ncurajarea secesionismului;
pregtirea terenului pentru anexarea de ctre statul vecin a unor teritorii, federalizarea forat
ca etap premergtoare distrugerii statului vizat.
Ameninrile politice pot avea caracter ideologic sau naional i pot fi intenionale i
structurale.
Din categoria ameninrilor intenionale se disting:
generate de natura regimului politic (dictatorial, fundamentalist);
nerecunoaterea diplomatic a statului respectiv;
interveniile politice specifice din partea unui stat n afacerile interne ale altui stat;

15
Rzboiul Rece (1947-1991) a fost o confruntare deschis,nonmilitar (dei a cauzat cursa narmrii) i limitat,
care s-a dezvoltat dup Al Doilea Rzboi Mondial ntre dou grupuri de state care aveau ideologii i sisteme
politice diametral opuse.

28
 propaganda ostil;
sprijinul multilateral acordat unor grupri politice antistatale;
crearea de grupri interne, ostile statului naional;
suspendarea sau excluderea din diferite organisme de securitate;
influenarea elaborrii unor recomandri i rezoluii ale unor organisme internaionale
defavorabile pentru statul vizat.
Ameninrile structurale deriv din evoluia sistemului social global n care anumite
entiti pot deveni anacronice n ansamblul relaiilor internaionale sau n relaiile bilaterale.
Ele apar atunci cnd principiile de organizare ale dou state se contrazic ntre ele ntr-un
context n care nu-i pot ignora existena reciproc. Dac ameninarea structural este
ideologic aa cum a fost pn n 1990 ntre Europa de Est i Europa de Vest, exist
posibilitatea ca legitimitatea instituiilor de guvernmnt s se erodeze. n situaia n care
ameninarea are o baz naionalist ca ntre Pachistan i India sau cele dou Corei, teama este
dezmembrarea teritorial, de un conflict deschis.Ameninrile structurale pot avea la baz
incompatibilitile ntre diferite structuri supranaionale i statele naionale de adaptare i ntre
statele naionale nsi. Integrarea n anumite structuri de securitate comport riscuri de genul:
transferul de suveranitate ctre structura integrat;
impunerea unui sistem de norme comune, incompatibil cu cel specific naional;
crearea de instituii statale subsidiare celor supranaionale.
La nivelul relaiilor dintre state, ameninrile de ordin structural pot viza:
suveranitatea asupra unor teritorii;
subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe teritoriul altor state;
extrateritorialitate legislativ.
Economice
Ameninrile economice sunt cele mai neltoare i greu de definit n ansamblul
ameninrilor la adresa securitii naionale. Premisa de la care se pleac n abordarea
securitii economice este condiia normal a actorilor ntr-o economie de pia de risc, de
competiie agresiv i de nesiguran. Piaa, cu toate instabilitile i imperfeciunile sale, este
cel mai eficient mecanism prin care se pot obine niveluri acceptabile ale produciei,
distribuiei, inovaiei i creterii economice. Actorii, ntr-o economie de pia, trebuie s fie
competitivi, competiia genernd nesiguran, falimente, bunstare, bogie pentru societate n
general i pentru actorii economici n particular. Stadiul n momentul unde spectrul
ameninrilor economice se transform n mod legitim ntr-o problem de securitate naional
este greu de stabilit i constituie o chestiune politic n care statul ar interveni n economie,

29
ceea ce ar putea afecta rolul i funciile pieei.Statul este doar unul din actorii economici, iar
competenele sale n acest domeniu nu sunt clar definite, precum n domeniul politic sau
militar. Intervenia statului n economie se poate justifica doar n condiii de criz economic,
trecerea de la un sistem economic la altul i n situaii de rzboi. n condiii normale,
intervenia statului n economie ar aduce avantaje unor actori pe alte criterii dect cele ale
pieei, iar efectele ar putea fi pozitive doar pe termen scurt sau duntoare pe termen mediu
sau lung.
Economia naional face parte din baza fizic a statului i este conectat la ideologia
organizatoare i la instituiile componente ale statului. Ea se constituie ambigu pentru
ameninri dect alte elemente mai concrete precum teritoriul sau instituiile guvernamentale.
ntr-un sistem de pia exist un numr i o varietate uriae de ameninri economice
care nu pot fi considerate ameninri la adresa securitii naionale.Asupra economiei
naionale pot avea efecte aciuni precum: competiia acerb n importurile din strintate;
restriciile impuse importatorilor proprii; manipulrile legate de pre, valut i rata dobnzilor;
dificultile n obinerea creditelor; neplata datoriilor, care aparin economiei de pia.
Influenele acestora pot viza balana de pli, deficitele comerciale, reducerea venitului
naional, valoarea monedei de schimb i, chiar, distrugerea unor ramuri economice.
Incapacitatea de a concura sau de adaptare reprezint un risc n economia de pia.n interiorul
sectorului economic aceste riscuri i ameninri sunt acceptate ca normale, dar atunci cnd
consecinele ameninrilor economice ajung dincolo de sectorul strict economic, intrnd n
sfera politic sau militar pot aprea chestiuni care privesc securitatea naional.
Determinrile sunt cele dintre capacitile economice, pe de o parte, capacitatea militar,
puterea i stabilitatea socio-politic, pe de alt parte.
Relaia de dependen a capacitii militare de cea economic decurge din legile i
principiile luptei armate i presupune existena unei economii care s susin efortul de rzboi.
Atunci cnd materiile prime strategice depind de import, ameninarea securitii
aprovizionrii poate fi clasificat drept o problem a securitii naionale n care statul se
implic.
Puterea politic este dependent de baza economic a statului i influeneaz sistemul de
relaii ale statului cu alte state. Declinul economic se poate datora att unei cauze interne
precum incompetena managerial, ct i unor cauze externe, precum apariia unor noi puteri
economice rivale. Toat istoria nregistrat este un catalog interminabil de puteri n cretere i
descretere16 .
16
William H.McNeill, The Rise of the West, Chicago, University of Chicago Press, 1982.

30
 Prin implicaiile politice i militare, expansiunea economic relativ a unei puteri rivale
poate fi perceput ca o ameninare la adresa securitii naionale. Paul Kennedy considera:
creterea cheltuielilor militare pentru a contracara puterea n curs de apariie a unui rival n-ar
face dect s mreasc viteza cu care ar avea loc propriul declin economic17 .
O alt dimensiune a preocuprilor mai recente este dat de ameninrile economice ale
stabilitii interne n condiiile n care statele urmresc strategii economice bazate pe
maximizarea bogiei printr-un comer extins. Aceste politici, n timp duc la niveluri nalte ale
dependenei de comer, pentru a susine structurile sociale create special pe baza prosperitii
generale. Unele ri se specializeaz pe vnzarea de materii prime i sunt dependente de
vnzarea acestora, altele devin centre industriale i depind att de aprovizionarea cu materii
prime, ct i de pieele de desfacere. Vulnerabilitile pot aprea din monopolul asupra unor
resurse, situaie care poate afecta securitatea naional.
Legtura dintre economie i stabilitatea economic genereaz un set de probleme foarte
diverse cu privire la dezvoltare care pot s afecteze securitatea naional. Pentru statele
dezvoltate, preocuparea este aceea c, deoarece structurile socio-politice au ajuns s depind
de reele nalte ale creterii i ale specializrii funcionale, stabilitatea politic intern poate fi
subminat de tulburrile din sistemul economic n ansamblu.
Pentru statele mai puin dezvoltate, problemele sunt mult mai complexe i vizeaz
intrarea ntr-un cerc vicios al srciei i subdezvoltrii cu repercusiuni asupra nivelului de trai
al populaiei. Ameninrile economice pot fi considerate ca un atac la adresa statului n
condiiile n care aciunea extern contient condus de alii duce la pierderi materiale,
presiuni asupra diferitelor instituii ale statului i chiar prejudicii substaniale asupra sntii
i longevitii populaiei. Comportamentul agresiv n afacerile economice este normal, iar
riscurile de pierderi fac parte din preul care este pltit pentru a obine din nou accesul la
oportunitile de ctig.
n domeniul economic, cauzele insucceselor trebuie cutate n politicile economice
interne n ideologiile organizatoare i n modul de implementare a acestora. Testarea n
modificarea ideologiilor organizatoare sunt probleme esenialmente interne care sunt la
ndemna statelor naionale. De aceea, ncercrile de a pune anumite chestiuni economice pe
agenda securitii naionale trebuie tratate cu suspiciune, ca o problem de rutin18 .

17
Paul Kennedy, op.cit.

18
Klaus Knorr i Frank N.Trager, Economic Issues and National Security, Lawrence

31
 Militare
Pericolele, ameninrile i riscurile militare au avut o pondere privilegiat n
ansamblul preocuprilor specialitilor din domeniul securitii. Aciunea militar, prin
mijloacele folosite i obiectivele propuse supune baza fizic la presiuni, prejudiciere i
dezmembrare i poate pune n pericol ecosistemul. Punnd n pericol statul, prin aciuni
militare se lovete n nsi esena funciilor de protecie de baz ale statului i amenin s
distrug bazele de interese sociale i individuale care stau la baza statului. Folosirea forei
conduce la rsturnarea puterii politice, care are implicaii deosebite att pentru statele
agresoare, ct i pentru cele agresate. Pentru acest motiv, ameninrilor militare li se acord
prioritate n ansamblul preocuprilor de securitate naional. Aciunea militar poate distruge
acumulrile materiale i spirituale de secole ale statului int care pot fi greu sau imposibil de
refcut.Ameninrile militare au diferite niveluri de manifestare de la hruirea mijloacelor de
transport internaionale (maini, aeronave, vase comerciale, comunicaii etc.) la raiduri de
pedepsire, de la blocad i bombardamente la invazia i ocuparea teritorial a statului int.
Ameninrile militare pot fi i
indirecte prin ameninarea alianilor, blocarea accesului la resursele energetice i
informaionale etc.

Ecologice
n ansamblul ameninrilor la adresa securitii naionale, riscurile ecologice pot aduce
prejudicii bazei fizice a statului n msur s-i amenine ideologia i instituiile. Calamiti
precum cutremurele, inundaiile, seceta, epidemiile pot produce unui stat pierderi care le pot
egala sau depi pe cele ale unui rzboi. Ele au fost vzute ca o parte a luptei oamenilor
mpotriva naturii, n timp ce chestiunile de securitate naional in mai mult de lupta
oamenilor ntre ei.Pe parcursul istoriei societii omeneti, mediul a fost un factor de fundal
relativ constant, dect o problem de sine. Odat cu exponeniala cretere a diversitii i
vitezei activitii umane n decursul ultimelor secole i cu expansiunea rapid a cunotinelor
despre ecosistemul planetar, mediul nu mai este un factor de fundal. Lrgirea spectrului
cunoaterii tiinifice face evenimentele s par mai puin ntmpltoare i le determin mai
uor cauzele specifice. Cunoaterea relaiilor cauz-efect aduce chestiunile ecologice tot mai
mult n sfera uman, respectiv n cea politic.
Pericolele i riscurile ecologice nu mai pot fi reduse la nivelul local, ele influennd
mediul aparinnd zonelor, continentelor i chiar cel global. n anumite condiii aceste
ameninri pot deveni cauze ale unor confruntri militare (distribuia apei, distrugerea florei,

32
poluarea excesiv).Pericolele i riscurile din domeniul ecologic pot avea loc n urma unor
aciuni umane, situaie n care le putem numi riscuri sau n mod natural, indiferent de voina
omului, fiind considerate pericole. Printre acestea pot fi enumerate:
- catastrofele naturale: cutremurele, seceta, inundaiile, uraganele, incendiile, alunecrile
de teren, deertificarea, nclzirea (rcirea) atmosferei, ciocnirea cu diferii meteorii,
perturbaii n sistemul solar etc.;
- riscurile: 1. poluarea mediului; 2 accidentele nucleare, chimice, bacteriologice; 3.
subierea stratului de ozon; 4. epuizarea surselor de ap i de hran; 5. radiaiile; 6. molimele,
mutaiile genetice; 8. dezechilibrele ecologice etc.
n funcie de vulnerabilitile statelor, unele din aceste pericole i riscuri le pot afecta mai
mult sau mai puin. Ansamblul de ameninri politice, economice i ecologice nu constituie o
agend static a securitii naionale. De aici deriv trecerea de la abordarea ngust militar a
Studiilor Strategice la cea mai larg a Studiilor de Securitate Internaional. Atta timp ct
politica internaional va fi structurat n mod anarhic, ameninrile militare vor pstra un
primat teoretic n gndirea despre securitate. Odat cu paralizia nuclear impus asupra
folosirii raionale a forei n rndul marilor puteri, chestiunile de securitate politic i social
au ajuns tot mai mult pe primul plan. Preocuprile din sfera domeniului militar s-au transferat
n contiina general, privind evenimentele din lumea ntreag asupra aspectelor de ordin
economic, social, ecologic.
Pericolele, ameninrile i riscurile au implicaii globale i, de aceea, securitatea
naional nu poate fi privit dect ca parte a securitii globale.

ROLUL ROMANIEI IN COMBATEREA TERORISMULUI

1. Doctrina naional privind prevenirea i combaterea terorismului

n Strategia de Securitate Naional a Romniei, terorismul este inclus printre principalele

ameninri la adresa securitii naionale, combaterea factorilor de risc generai de evoluia
fenomenului terorist internaional i de influenele acestuia asupra strii de securitate a rii
noastre fiind un obiectiv esenial.Strategia naional de prevenire i combatere a terorismului
(aprobat de Consiliul Suprem de Aprare a rii, n aprilie 2002) este documentul doctrinar
fundamental care valorific solidar interesele i necesitile de securitate intern a societii
romneti, prin consolidarea mecanismelor sale de autoprotecie fa de fenomenul terorist.
Activitatea naional antiterorist este axat pe concepia de prevenire i impune caracterul

33
prioritar i imperativ al identificrii anticipate, prin culegere de informaii, a premiselor de
apariie/manifestare a unei ameninri de natur terorist, indiferent de origine, form de
manifestare i int.Conjugarea inteniei i a capacitii logistice a unei entiti teroriste
(persoan sau organizaie) determin existena unei ameninri, care, pe fondul unor
vulnerabiliti, factori de risc sau stri de pericol, se poate materializa ntr-o infraciune de
securitate naional.
Domeniul de aciune i de competen a Serviciului Romn de Informaii, respectiv al
structurii sale antiteroriste, este reprezentat de prevenirea materializrii unei ameninri la
adresa securitii naionale, prin disruperea inteniilor sau capacitilor unei entiti teroriste i
prin eliminarea vulnerabilitilor, factorilor de risc sau strilor de pericol.

2. Cadrul legal n materie antiterorist

Pn n anul 1989, pe baza unor norme interne, responsabilitile n domeniu au revenit

Unitii Speciale de Lupt Antiterorist (USLA)19.n anul 1990, USLA ia denumirea de
Brigada Antiterorist i devine unitate informativ-operativ central n structura Serviciului
Romn de Informaii, desfurndu-i activitatea ulterioar n conformitate cu prevederile
Constituiei, ale Legii 51/1991 privind sigurana naional a Romniei, Legii 14/1992 privind
organizarea i funcionarea S.R.I., ale ordinelor Directorului Serviciului Romn de Informaii,
precum i a celorlalte acte normative aplicabile n materia securitii naionale.
Legea 51/1991 a abordat, pentru prima dat n sistemul juridic romnesc, conceptul de
terorism ca ameninare la adresa securitii naionale, iar Legea 14/1992 a atribuit Serviciului
Romn de Informaii responsabilitatea prevenirii i combaterii terorismului.
Evenimentele din 11 septembrie 2001 i evoluiile ulterioare ale fenomenului terorist
internaional au impus o reevaluare activitii naionale antiteroriste i o dezvoltare a cadrului
legal, astfel:

2001 - Serviciul Romn de Informaii este desemnat ca autoritate naional n

domeniul antiterorist;
2002 - Strategia naional pentru prevenirea i combaterea terorismului;

2002 - Protocolul general de organizare i funcionare a Sistemului Naional de

Prevenire i Combatere a Terorismului (S.N.P.C.T20);

19
La data de 15 decembrie 1977, este constituit Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U.S.L.A.), ca unitate
central de specialitate, subordonat Ministerului de Interne
20
http://www.snpct.org

34
 2004 - Sistemul Naional de Alert Terorist;
2004 - Legea nr. 535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului;
2005 - Regulamentul de organizare i funcionare a Centrului de Coordonare
Operativ Antiterorist;

Operaionalizarea deplin a S.N.P.C.T. s-a ncheiat n anul 2005, prin adoptarea, de ctre
C.S.A.T21., a Regulamentului de organizare i funcionare a Centrului de Coordonare
Operativ Antiterorist (C.C.O.A.) - structur din cadrul Direciei Generale Prevenirea i
Combaterea Terorismului, prin care Serviciul Romn de Informaii exercit coordonarea
tehnic a Sistemului Naional de Prevenire i Combatere a Terorismului.

2006 - Metodologia de organizare i executare a interveniei contrateroriste;

2007 Strategia de comunicare i desfurare a informrii pentru prevenirea i
limitarea unei situaii de risc terorist/criz terorist.

Demersurile naionale n domeniul antiterorism urmresc constant identificarea unui echilibru

dinamic i realist al dimensiunilor/raporturilor dintre componentele informativ-operative i de
intervenie antiterorist/contraterorist (ambele pregnant acionale), n acord cu evalurile
furnizate de sursele secrete i implementarea msurilor celor mai pertinente pentru asigurarea
funcionrii n timp real a mecanismului Informaie <-> Decizie + Coordonare <-
>Intervenie.

3. Rolul Direciei Generale Prevenire i Combatere a Terorismului (DGPCT)

n procesul de modernizare a Serviciului Romn de Informaii, ncepnd cu 1 iulie 2008, a

intrat n funciune Direcia General Prevenirea i Combaterea Terorismului - unitate
informativ-operativ central, care rspunde de planificarea, organizarea i executarea, ntr-o
concepie unitar, a activitilor de prevenire, descoperire, contracarare i nlturare a
factorilor de risc i ameninrilor la adresa securitii naionale, ce vizeaz pregtirea, iniierea
sau svrirea de acte teroriste ori constituie vulnerabiliti ce pot genera sau favoriza
asemenea acte.DGPCT are rolul de integrator i coordonator al activitii naionale
antiteroriste, asigurnd:

21
Consiliul Suprem de Aprare a rii; http://csat.presidency.ro/

35
 coexistena indisolubil n configuraia DGPCT a componentei informative, a celei de
protecie/intervenie - Brigada Antiterorist , precum i a Centrului de Coordonare
Operativ Antiterorist;
dirijarea simultan a eforturilor depuse pe cele dou paliere interactive, n scopul
eliminrii oricror sincope n articularea unei reacii ferme de rspuns antiterorist;
aplicarea, n baza statutului egal al structurilor componente, a unei concepii integrate
asupra problematicii abordate i a msurilor angajate ori necesar a fi derulate,
simultan, de ctre cele dou componente, la nivel central i teritorial;
stabilirea de strategii de etap, pe specificul celor dou structuri, menite s
previn/diminueze/nlture, n timp util, orice forme de manifestare terorist pe
teritoriul naional.

Componenta informativ asigur cadrul specializat de meninere sub control - prin culegere
de informaii - a acelor evoluii purttoare de riscuri i ameninri care ar putea periclita
securitatea naional a Romniei, n corelaie cu dinamica formelor de manifestare a
terorismului internaional.Brigada Antiterorist asigur i realizeaz protecia i intervenia
antiterorist/contraterorist n scopul prevenirii, neutralizrii i anihilrii aciunilor teroriste pe
teritoriul Romniei.Pe ambele componente de activitate ale DGPCT, se acioneaz consecvent
pentru dezvoltarea relaiilor de cooperare intern i internaional n domeniu.
n situaii de criz terorist, Centrul de Coordonare Operativ Antiterorist din cadrul DGPCT
asigur suportul logistic i operaional pentru funcionarea operativ a Centrului Naional de
Aciune Antiterorist (CNAAT), care este integrat funcional n mecanismul de gestionare a
crizelor i organizat conform legii.n prevenirea i combaterea terorismului, este necesar
promovarea unui multilateralism eficient, avnd ca fundament prevederile dreptului
internaional n domeniu. Ameninarea terorismului internaional impune msuri bazate pe
consensul multilateral al statelor. Aciunea global mpotriva terorismului impune msuri care
s dizolve grupurile implicate n activiti teroriste, prin ntrirea sistematic a cooperrii
internaionale. Lupta mpotriva terorismului trebuie s fie coordonat i s asigure n acelai
timp respectul pentru drepturile i libertile fundamentale ale omului. Dialogul, schimbul de
experien i cooperarea ntre state reprezint prioriti n lupta mpotriva terorismului.
Contracararea terorismului trebuie s cuprind inclusiv factorii sociali i politici precum i
creterea toleranei i cunoaterea opiniilor a tuturor actorilor. Pentru combaterea
ameninrilor i riscurilor provocate de fenomenul terorismului internaional la adresa
securitii globale, comunitatea internaional are nevoie de mai mult coordonare, consultare,

36
precum i de o strns cooperare. Nici un stat nu-i poate asigura securitatea fr aliai.
Antiterorismul este un domeniu unde puterea st n numrul partenerilor.

Romnia susine eforturile depuse n cadrul organizaiilor internaionale, regionale i sub-

regionale pentru ntrirea solidaritii internaionale mpotriva terorismului, n conformitate cu
dreptul internaional, i coopereaz pe plan bilateral pentru prevenirea i combaterea acestui
fenomen. Pe plan internaional/ n cadrul organizaiilor internaionale:

n cadrul ONU:

o Romnia este parte la cele 13 Convenii ale ONU privind combaterea

terorismului i promoveaz universalizarea acestora.
o Romnia a co-autorat, alturi de SUA, Federaia Rus, Marea Britanie, Frana
i Spania, Rezoluia 1540 a Consiliului de Securitate al ONU privind
proliferarea armelor de distrugere n mas i a rachetelor balistice. Este prima
Rezoluie a Consiliului de Securitate care conecteaz proliferarea armelor de
distrugere n mas de fenomenul terorismului internaional, constituind un
rspuns concret la preocuprile actuale pe plan internaional. Romnia deine,
din iunie 2004, mandatul de preedinte al Comitetului 1540 al CS-ONU, care
are ca obiectiv monitorizarea implementrii de ctre state a Rezoluie 1540.
o Romnia, n calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al
ONU, a sprijinit n mod activ i adoptarea/ implementarea altor msuri viznd
combaterea terorismului: Rezoluia 1566 care condamn terorismul
internaional i Rezoluia 1373 care constituie Comitetul Anti-Terorism.
o Romnia sprijin adoptarea unor prevederi de substan cu privire la
combaterea terorismului n cadrul Summit-ului ONU care va avea loc n
septembrie 2005.

n cadrul UE:

o Romnia are o strns cooperare cu instituiile europene implicate n

combaterea criminalitii. n 2003, Romania a semnat un acord de cooperare cu
EUROPOL22.

22
Europol este o organizaie de combatere a criminalitii la nivel european, avnd sediul la Haga (Olanda).
Aceast organizaie, trebuie s preia sarcinile poliiei naionale din fiecare stat al Europei, n caz c activitatea
criminal, depete limita granielor naionale.;http://www.europol.europa.eu

37
 o n prezent, Romnia ntreprinde msuri interne pentru implementarea Planului
UE de aciune mpotriva terorismului. Adoptat n 2004, acesta are ca principale
obiective: prevenirea i combaterea finanrii terorismului, consolidarea
cooperrii n domeniul aplicrii legii i asigurarea securitii i transporturilor.
o Romnia particip, n calitate de observator activ, la Grupul de lucru al
Consiliului UE privind terorismul.

n cadrul NATO:
Romnia sprijin activ masurile mpotriva terorismului luate de NATO la summit-ul de la
Praga i incluse n Planul Parteneriatului pentru lupta mpotriva terorismului. Parlamentul
Romniei a aprobat, la 21 decembrie 2001, participarea la ISAF, creat n baza prevederilor
Rezoluiei 1386 a Consiliului de Securitate al ONU. Alturi de celelalte state participante la
aceast misiune, Romnia contribuia, ncepnd cu 3 februarie 2002 cu un pluton de poliie
militar, un avion de transport C-130, cu dou echipaje i personal de ntreinere (20 de
militari), trei ofieri de legtur i nou ofieri de stat major. Printre sarcinile militarilor se
numr: misiuni de patrulare, control trafic, protecie demnitari, control antitero i transporturi
speciale.
La data de 30 aprilie 2002, Parlamentul nostru a aprobat participarea unui contingent
romnesc la operaia de combatere a terorismului Enduring Freedom tot din Afganistan.
Dislocarea forei n teatrul de operaii 405 militari i 6 ofieri de stat major a avut loc n
prima jumtate a lunii iulie.Militarii romni particip alturi de trupele americane, la misiuni
ce vizeaz eliminarea ultimelor puncte de rezisten ale organizaiei teroriste Al-Qaida.
Romnia a avut i iniiative regionale, pentru c, n noul concept geopolitic, viitorul apropiat
conine ameninrile fundamentalismului islamic, pe un front care pornete din Algeria,
include Orientul Mijlociu, cu Israelul si vecinii sai, si se termina in Afganistan, trecand prin
bazinul caucazian23 astfel a promovat o serie de iniiative privind cooperarea rilor din sud-
estul Europei n lupta mpotriva terorismului. Un exemplu este activitatea Romniei din
SEEGROUP (care funcioneaz din iniiativa NATO pentru sud-estul Europei) a crui
preedinie au deinut-o n 2002, de iniiere a elaborrii unui compendiu cuprinznd msurile
de combatere a terorismului ntreprinse de rile acestei zone, ca i faptul c a pus n aplicare,
n acelai an, o strategie naional de prevenire i combatere a terorismului i s-a racordat prin
structuri specifice la campania antiterorist internaional.
Aportul Romniei n combaterea terorismului va fi mai consistent pe viitor, din postura de stat

23
Brour Casa NATO, Bucureti, 2003

38
membru NATO, noua calitate permindu-i s ia parte la elaborarea i adaptarea deciziilor
comune n domeniu, s-i consolideze capacitatea de a proiecta stabilitate nuntru i n afara
spaiului euroatlantic. Aria posibilelor misiuni mpotriva terorismului ar putea s cuprind:
-participarea la descoperirea i anihilarea reelelor teroriste, ndeosebi pe axa Caucaz,
Marea Neagr, Europa Central i n teatrele de operaii n care avem fore;
-participarea, n cadrul NATO, UE OSCE i/sau sub mandat ONU, la
stabilizarea situaiei i prevenirea constituirii unor reele sau grupuri
teroriste n zone conflictuale (Transnistria, Balcani);
-combaterea terorismului din aceste zone, prin aciuni directe sau n cooperare cu statele
NATO, cu rile care fac parte din SEEBRIG i rile
din BACKSEAFOR;
intensificarea aciunilor de prevenire i combatere a terorismului intern24(la 25 noiembrie
2004 Parlamentul Romniei a adoptat Legea 535 privind prevenirea i combaterea erorismului
prin care se nfiineaz Centrul de Coordonare Operativ Antiterorist, prin intermediul cruia
se asigur coordonarea tehnic a Sistemului Naional de Prevenire i Combatere a erorismului
SNPCT).
La Summit-ul NATO de la Praga, din perioada 21-22 noiembrie 2002, efii de state i
guverne din rile membre au adoptat decizia pentru un nou val de extindere, invitnd la
negocierile de aderare: Romnia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia i Slovacia. Aceast
decizie de a ncepe negocierile de aderare la NATO, pentru aceste ri, este un eveniment de
importan major. Practic, acestea au intrat ntr-o nou etap istoric.La 29 martie 2004,
Romnia a ncheiat o etap, drumul spre NATO i a pit pe un drum nou, drumul n cadrul
NATO, ca stat aliat.Summit-ul de la Praga va rmne cu siguran n istoria Alianei Nord-
Atlantice ca un moment cu o semnificaie deosebit. Praga a nsemnat transformarea Alianei,
au fost analizate toate aspectele adaptrii Alianei la schimbrile mediului de securitate
global.Noul mediu de securitate implic, pe de-o parte, misiuni noi pentru Alian, iar pe de
alt parte, redefinirea capacitilor pe care statele membre le pot oferi pentru realizarea noilor
misiuni.
Participarea pentru prima dat la un Summit NATO (Istambul) ca membru cu drepturi
depline a demonstrat c ara noastr este, de acum, parte a procesului transatlantic de luare a
deciziilor n domeniul securitii.Avem oportunitatea deosebit de a ne promova interesele
naionale n cadrul unui sistem de aprare colectiv, bazat pe valori democratice, beneficiind
24
Murean, M., Vduva, G., Rzboiul viitorului, viitorul rzboiului, Bucureti, Ed. Univ.Naionale de Aprare,
2004, pp.481-482.

39
de cele mai solide garanii de securitate din istoria Romniei.Cteva dintre obiectivele
Romniei, ca stat membru al NATO, rspund intereselor naionale ale rii i se pot defini
astfel25:
1. Consolidarea parteneriatului NATO cu statele din Balcani,
Europa de Est, Caucaz i Asia Central, n sprijinul stabilitii i dezvoltrii lor democratice
Romnia consider c frontiera comunitii euroatlantice, bazate pe democraie, libertate
i securitate nu trebuie s se opreasc la frontiera estic a Romniei;
Parte a Europei i punte ctre Asia Central i Afganistan, regiunea Mrii Negre este
important pentru stabilitatea euroatlantic, aspect reflectat distinct n cadrul comunicatului
final de la Istambul. Romnia va contribui la dezvoltarea modalitilor prin care NATO poate
susine eforturile statelor Mrii Negre de consolidare a securitii regionale, precum i
evoluiile democratice i aspiraiile europene ale statelor sud-caucaziene;
Romnia sprijin integrarea Albaniei, Croaiei i Macedoniei n NATO i este gata s
mprteasc propria experien pentru susinerea reformelor interne i a pregtirilor acestor
state pentru aderarea la NATO;
Integrarea Serbiei, Muntenegrului i Bosniei-Heregovina n Parteneriatul pentru Pace
ct mai curnd posibil va reprezenta un important pas nainte spre o nou paradigm a
Balcanilor de Vest: stabilizare prin reconciliere, consolidare democratic i integrare n
comunitatea euroatlantic;
n estul Alianei, Romnia a fost i va continua s fie un avocat ferm i activ al
consolidrii parteneriatului cu Republica Moldova, n sprijinul evoluiei democratice i
vocaiei sale europene;
Romnia este alturi de Ucraina n susinerea evoluiilor emocratice i progreselor
interne necesare pentru adncirea n continuare a cooperrii cu NATO i pentru mplinirea
aspiraiilor sale euroatlantice;
Parteneriatul NATO-Rusia contribuie la consolidarea securitii euroatlantice. Romnia
dorete s aduc o contribuie substanial la promovarea i diversificarea acestei relaii.
2. Succesul procesului de transformare al NATO i a misiunilor Alianei
Vom continua s contribuim la procesul de transformare a NATO, menit s ofere Alianei
capaciti flexibile, capabile s se desfoare rapid i s rspund noilor tipuri de ameninri
(terorism, proliferarea armelor de distrugere n mas). Am contribuit deja la generarea forelor
pentru NRF i vom asigura un sprijin consistent pentru crearea batalionului CBRN (chimic,
biologic, radioactiv i nuclear);
25
www.mae.ro

40
 Romnia particip la toate misiunile Alianei, inclusiv la cele din afara spaiului
euroatlantic;
n Afganistan s-a demonstrat noul tip de operaiuni pe care NATO trebuie s le
gestioneze, adesea departe de cas, extrem de solicitante i foarte diferite de operaiunile
pentru care Aliana fusese pregtit n trecut. Prin preluarea echipelor de reconstrucie
provincial din afara Kabulului, prin angajamentul de a sprijini procesul electoral, Aliana a
demonstrat c este pregtit s-i sporeasc rolul de proiectare a securitii i stabilitii i n
afara teritoriului su, printr-un efort coordonat cu alte organizaii internaionale cu relevan
(ONU);
Prezena romneasc cu peste 540 de militari n cadrul Forei Internaionale de Asisten
i Stabilizare din Afganistan, n operaiunea Enduring Freedom26 i n procesul de instruire a
Armatei Naionale Afgane.
3. Un aliat activ i valoros n combaterea terorismului
Romnia s-a implicat activ n aciunile Alianei n domeniul combaterii terorismului nc
din perioada de preaderare, avnd convingerea importanei cooperrii i eforturilor comune
ale aliailor i partenerilor de lupt mpotriva acestui flagel;
Am sprijinit mbuntirea pachetului de msuri, adoptat la 2 aprilie 2004, n vederea
sporirii contribuiei Alianei la efortul comunitii internaionale de combatere a ameninrilor
teroriste prin promovarea unei abordri cuprinztoare i adaptate fiecrei situaii n parte;
Pachetul de msuri mpotriva terorismului, adoptat n cadrul Summit-ului de la Istambul,
prevede dezvoltarea unor capaciti destinate aprrii civililor i militarilor mpotriva
atacurilor teroriste. Acestea includ:
aprarea mpotriva armelor de distrugere n mas;
protecia aparatelor de zbor mpotriva rachetelor;
protecia elicopterelor mpotriva ameninrilor terestre;
protecia porturilor i a flotelor civile i militare;
detectarea minelor.
Aceste msuri noi adoptate au rezultat din analiza experienei desfurate de Alian prin
intermediul operaiunilor sale, inclusiv de patrulare n Marea Mediteran, operaiuni
mpotriva grupurilor teroriste afiliate reelei Al-Qaida n Balcani, precum i din cooperarea cu
partenerii.Calitatea de membru al Alianei consolideaz capacitile Romniei de protejare a
securitii sale, ntr-un mediu n care securitatea naional nseamn mai mult dect putere
militar sau aprare, nseamn i cooperare, valori comune, capaciti noi, implicare activ a
26
http://www.summitbucharest.ro

41
tuturor palierelor societii (structuri guvernamentale, societatea civil).
Prin integrarea n NATO a rilor din ultimul val au fost ctigate noi teritorii pentru
implementarea democraiei i civilizaiei. Ele sunt un fel de zon intermediar, nu nc
suficient integrate euroatlantic, dar capabile s neleag procesele prin care recent au trecut i
s filtreze tot ceea ce vine dinspre Asia Lrgit. ncercarea unei infuzii de securitate i
claritate sporit nu este deloc condamnabil, precum i mprtirea experienei occidentale i
a leciilor nvate de pe urma tranziiei i a reformelor politice i economice.Dimpotriv,
rile deja considerate dezvoltate au datoria moral s ajute i s asiste rile din Est, aa cum
au primit i ele sprijin la rndul lor.
Proiectarea stabilitii i ncurajarea democraiei i economiei de pia n rile din Caucaz i
din nordul Mrii Negre este o misiune responsabil i pe de-a ntregul ludabil. Totui,
transformarea Estului n simbolul relelor i transformarea rilor de la frontierele zonei
,,negre n cordoane de securitate induce prea pregnant ideea cetii asediate de barbarii din
est. NATO rmne pilonul politicii de securitate i aprare a Romniei. MAE i va ndeplini
rolul specific pentru a asigura participarea activ a Romniei la procesul de transformare a
Alianei, inclusiv la elaborarea noului Concept Strategic al NATO. Susinem procesele de
eficientizare i adaptare a NATO la cerinele generate de evoluiile din ce n ce mai complexe
ale mediului internaional de securitate, tocmai pentru c succesul NATO nseamn i
succesul Romniei. Romnia va participa n continuare la misiunile internaionale ale
Alianei, angajamentele din Afganistan rmnnd cruciale pentru evoluia NATO i
securitatea internaional. Transformarea NATO i realizarea de progrese n asigurarea unui
cadru eficient de cooperare ntre NATO i UE pentru realizarea unei arhitecturi stabile de
securitate european sunt dou obiective conexe pentru Romnia, ceea ce va ghida i n 2009
demersurile noastre n cadrul NATO i UE.Romnia ncurajeaz, de asemenea, meninerea
unei politici NATO a uilor deschise n relaia cu Georgia i Ucraina, alturi de dezvoltarea
relaiilor NATO cu statele din regiune, potrivit aspiraiilor fiecruia dintre acestea. Reluarea
dialogului NATO Federaia Rus la 5 martie 2009 va deschide noi perspective de dialog cu
efecte pozitive pentru realizarea de proiecte comune pe baza principiilor i valorilor
asumate. n conformitate cu acordul ncheiat cu autoritile irakiene, Romnia i va menine
prezena n Irak, depunnd toate eforturile pentru consolidarea unui climat intern stabil, care
s asigure acestui stat tranziia ctre democratizare. Concomitent, Romnia va crete atenia
acordat consolidrii unei prezene civile care s contribuie la reconstrucia post-conflict a
statului irakian..Participarea Romniei n Afganistan reprezint unul din cele mai importante
angajamente asumate de ara noastr n privina combaterii terorismului i promovrii

42
principiilor comunitii democratice la nivel internaional. Prin urmare, Romnia i va
concentra eforturile n direcia susinerii procesului de consolidare statal a Afganistanului.

Situaia din Orientul Mijlociu, implicaiile asupra securitii internaionale i progresele n

procesul de pace rmn de interes major pentru comunitatea internaional. Romnia susine
eforturile UE n aceast regiune i va analiza posibilitile de asisten i de implicare n
eventuale misiuni UE, n corelare cu evoluiile din regiune. n acelai timp, va continua s
acorde atenie posibilitilor de aciune pe plan bilateral, n funcie de solicitrile partenerilor
din regiune i n consonan cu direciile trasate de comunitatea internaional prin
intermediul Cvartetului.

Va rmne constant angajarea politicii externe n cooperarea n domeniul neproliferrii.

Noile provocri la adresa securitii internaionale, n special terorismul, impun acordarea
unei atenii speciale acestei problematici. Romnia susine demersurile comunitii
internaionale viznd clarificarea detaliilor legate de dosarul nuclear iranian, n conformitate
cu dreptul internaional i cu regimul instituit prin Tratatul de non-proliferare.

Romnia va continua, de asemenea, s-i ndeplineasc angajamentele luate n privina

eforturilor internaionale de combatere a terorismului.

n cadrul Consiliului Europei: Romnia a adoptat n totalitate concluziile Consiliului

Europei privind combaterea terorismului precum i nfinarea poziiei de Coordonator
Anti-terorism; n luna mai a acestui an, Preedintele Romniei a semnat Convenia asupra
prevenirii terorismului, Convenia mpotriva traficului cu fiine umane i Convenia
revizuit privind splarea, descoperirea, sechestrarea i confiscarea produselor infraciunii
i finanarea terorismului.

n cadrul OSCE: Romnia sprijin n mod activ Planul de aciune pentru combaterea
terorismului, precum i Carta pentru prevenirea i combaterea terorismului, adoptate n
cadrul Organizaiei.

Pe plan regional

Romnia, n calitate de coordonator al Task-force-ului pentru combaterea criminalitii

din cadrul Organizaiei pentru cooperare economic la Marea Neag (OCEMN), a

43
 condus negocierile pentru definitivarea Protocolului privind lupta mpotriva
terorismului.
Romnia este un contributor principal al Iniiativei de Cooperare Sud-Est Europene
(SECI), care desfoar activiti de prevenire i combatere a terorismului.

Romnia a lansat n 2004, cu sprijin american, Iniativa privind securitatea la Marea

Neagr (Black Sea Border Security Initiative - BSBSI27), o activitate concret cu
caracter operaional, avnd ca obiectiv creterea securitii la Marea Neagr prin
promovarea cooperrii i ncrederii ntre statele riverane, precum i dezvoltarea unor
mecanisme concrete care s permit contracarea proliferrii armelor de distrugere n
mas. n prezent, particip la BSBSI: Romnia, Republica Moldova, Ucraina, Georgia
i Bulgaria.

Pe plan bilateral

n relaiile cu partenerii strategici: Romnia are o cooperare foarte strns cu SUA n

domeniul combaterii terorismului, inclusiv prin iniierea unor activiti concrete de n
domeniul securitii la Marea Neagr. ara noastr a aderat din 2004 la principiile de
interdicie ale Proliferation Security Initiative" iniiativ american destinat
combaterii proliferrii armelor de distrugere n mas prin blocarea transferurilor ilicite
pe toate cile de transport.
Romnia are ncheiate, n plan bilateral, peste 50 de acorduri de cooperare n domeniul
combaterii criminalitii organizate, a traficului ilegal de droguri, a terorismului,
precum i altor infraciuni grave, cu o serie de state europene i de pe continentul
american.

Pe plan intern

A fost adoptat, la 25 noiembrie 2004, Legea privind prevenirea i combaterea

terorismului, care prevede c reprimarea acestui fenomen are loc n conformitate cu
prevederile instrumentelor naionale la care Romnia este parte.
Strategia naional de prevenire i combatere a terorismului are ca obiective:
identificarea i monitorizarea permanenta a ameninrilor teroriste, protejarea

27
www.bsbsi.com

44
 teritoriului naional i cetenilor romni, prevenirea funcionrii celulelor teroriste pe
teritoriul Romniei, participarea la eforturile internaionale n domeniu.

BIBILIOGRAFIE SELECTIVA

Globalizare i probleme globale,Bucureti, 2001, pag.34.- I.M.Anghel

Starea lumii 1999, Ed. Tehnic, Bucureti, 2000, pag.25- Lester Brown

Disarmament forum. Making Space for Security?, Printed at United Nations, Geneva,
UNIDIR/DF/2003/1-Editor in Chief Kerstin Viguard, pag.15

Nonmilitary Aspects of Security. A Systems Approach, Printed in Great Britain at the

University Press, Cambridge-Editor Dietrich Fischer, UNUDIR 1993, p.105

International and global security, Box 12.1 Notions of security, pag.255- J.Baylis

Comunion Secutity: a Blue Prin for Survival, Palme Commission Report, 1982

45
A New Concept of Cooperative Security, Brookings, 1992, p.119- A.Carter, W.Perry

Art.20, Constituia Romniei

Det Internationelle Systemet, Stokholm, Aldres, 1978- Kyell Goldmann

The Rise of the West, Chicago, University of Chicago Press, 1982- William H.McNeill

Economic Issues and National Security, Lawrence- Klaus Knorr, Frank N.Trager

Casa NATO, Bucureti, 2003- Brour

., Rzboiul viitorului, viitorul rzboiului Bucureti, Ed. Univ.Naionale de Aprare, 2004,

pp.481-482.-Murean, M., Vduva G

www.wikipedia.org
www.anm.ro/html/istoric.html
www.apid.snspa.ro
www.mapn.ro/strategiasecuritate/strategsecuritmediul
www.snpct.org
www.terorism.ro
http://csat.presidency.ro
www.europol.europa.eu
www.mae.ro
www.summitbucharest.ro
www.bsbsi.com

46