Urzica Vie

Familia Urticaceae

Alte denumiri populare: urzica mare, urzica mica, urzica creata, oistea.

Descriere

Planta erbacee, perena, cunoscuta inca din antichitate pentru proprietatile

medicinale si alimentare. In sol are un rizom subtire, tarator. Tulpina aeriana este
inalta de 50-150 cm, erecta, paroasa si urticanta. Frunzele sunt puternic urticante
datorita perisorilor rigizi care contin substante vezicante pentru piele (acid formic
si o toxalbumina). Au forme ovale, lanceolate sau cordate, dintate pe margini.
Florile au culoare verzuie; sunt dioice, dispuse pe plante diferite (mascule si
femele).

Inflorirea are loc in lunile iunie-octombrie.

Raspandire

Create pe tot globul in locuri cultivate si necultivate, santuri,

gropi abandonate, ruine, marginea apelor si padurilor, tufisuri,
stane, locuri virane gunoite, de Ia campie pana in zona montana
Ia 2.400 m altitudine.

Organe utilizate: Folium, Herba et Radix Urticae frunze, partea aeriana si

radacinile.

Proprietti terapeutice

digestive, antidiareice, antihemoragice (datorita vitaminei K), antianemice,

tonice, vitaminizante, aperitive, mineralizante, energizante, antihelmintice;

expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronsitice;

antidiabetice, hipocolesterolemiante, depurative, hematopoetice,

dezintoxicante pentru sange, diuretice (datorita flavonoidelor);

antireumatice;

1
 cicatrizante, epitelizante, revulsive, astringente, antiseptice, antimicrobiene,
insecticide.

Actiuni specifice

afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer gastric si duodenal, insuficienta

pancreatica, litiaza biliara, diaree, dizenterie, colite, enterite, balonari, hemoragii
interne, dureri de splina, hemoroizi, cancer Ia stomac prin prevenirea formarii
tumorilor maligne;

afectiuni respiratorii: astm bronsic, congestie pulmonara, dureri de piept,

tuse convulsiva, fluidificarea secretiilor bronsice (datorita mucilagiilor);

afectiuni renale si genitale: vaginita atrofica, hemoragii uterine, dismenoree

(menstre neregulate), litiaza renala, favorizarea eliminarii toxinelor si a excesului
de apa din tesuturi prin marirea diurezei;

adjuvant in diabetul zaharat;

combate leucemia si formarea tumorilor maligne;

reduce durerile de reumatism cronic si degenerativ, sciatica, guta (cu

eliminarea acidului uric) si artroze (cu refacerea cartilagiilor);

combate durerile de cap prin actiuni depurative de curatire a sangelui,

oboseala, epuizare (in carenta de Fe), anemie de primavara, obezitate, rahitism,
hemoragii nazale, avitaminoze, clorozarea fetelor tinere;

afectiuni ale pielii: plagi, eczeme cronice, pecingine, psoriazis, arsuri, ulcer
varicos, unghii casante, fisuri anale;

combaterea caderii parului, seboree si matreata.

Forme de utilizare

UZ INTERN

Inca din antichitate se recomanda cura de primavara si eventual de toamna cu

varfuri tinere de urzica, timp de 4 saptamani, mai ales Ia varste inaintate, datorita
reducerii rezervei de Fe (fier), cu simptome de epuizare, astenie, oboseala si
imbatranire timpurie. Cura consta din consumul zilnic a 3 cani cu infuzie,

2
neindulcita, pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mese, avand efect de
revitalizare a intregului organism. Ceaiul nu se fierbe, deoarece se distrug
principiile active.

Infuzie din 1 lingura de frunze uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza

10-15 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi pentru a
combate hemoragii interne, dizenterie, indigestii, cancer stomacal, bronsite,
dismenoree, litiaza renala, uremie, diabet zaharat, hidropizie, avitaminoze, anemie,
eliminarea toxinelor din corp.

Decoct din 1-2 lingurite de pulbere din radacini uscate Ia 250 ml de apa rece;
se fierbe 5 minute, se infuzeaza, se strecoara si se beau 1-2 cesti pe zi cu efecte in
enterite, ascita, hemoragii interne, hemoroizi, astm bronsic, metroragii (hemoragii
intre menstre si dupa nastere), obezitate, sciatica, reumatism, guta, enurezis Ia
copii.

Suc din frunze proaspete, mojarate si stoarse, din care se beau 2-3 lingurite pe
zi cu efecte diuretice si hemostatice in boli de rinichi si vezica urinara, hemoragii,
hemoptizie, epistaxis (sangerari din nas). Se poate consuma cate pahar dimineata
si seara, timp de 10 zile cu indicatii in leucoree, anemie si hemoragii uterine.

Salata de urzici asociata cu papadie sau lactuca, adaugand putin ulei si

lamaie.

Frunze ofilite se consuma pentru prevenirea formarii tumorilor maligne.

Pulbere din frunze uscate, consumate cate 5 g zilnic, cu 30 de minute inainte

de masa principala; se tine sub limba 7 minute si apoi se inghite cu putina miere.

Pulbere din amestec de frunze uscate de urzica + dud + nuc + teci de fasole
(in parti egale) din care se iau 5 g, se tin sub Iimba 7 minute si se inghit neindulcite
in tratmentul diabetului zaharat.

Seminte de urzica macinate fin, se tin seara sub Iimba (3 g) timp de 7 minute,
dupa care se inghit in putina miere, pentru a trata enurezisul.

UZ EXTERN

Infuzie din 2 linguri de frunze maruntite Ia 200 ml de apa clocotita; se Iasa

vasul acoperit 15-20 de minute, se strecoara si se face gargara in tratarea
stomatitelor, gingivite, amigdalite si afte, avand actiuni antiinflamatoare.

3
 Infuzie concentrata din 40-50 g de frunze maruntite Ia 1 litru de apa
clocotita; se Iasa vasul acoperit 20-30 de minute, se strecoara si se fac bai locale,
comprese sau cataplasme in tratarea reumatismului, tonifierea parului, combaterea
matretei si seboreei si in cicatrizarea ranilor si a ulcerului varicos.

Decoct din 250 g de radacini + herba de urzica, uscata si maruntita, Ia 5 litri

de apa; se fierbe 30 de minute, se Iasa Ia racit pana Ia caldut, se strecoara si se
cIateste parul dupa ce a fost spalat cu apa calda si sapun.

Decoct din 100 g de frunze uscate + 100 g de radacini care se fierb 30 de

minute in 500 ml de apa + 500 ml de otet; dupa racire se strecoara si se foloseste
seara, inainte de culcare, ca frectie pentru regenerarea pielii Ia copii.

Macerat din frunze de urzica + nuc + mesteacan tinute in apa clocotita 1-2
ore; se clateste parul dupa spalare, avand proprietati tonifiante si de oprire a
caderii.

Tinctura de urzica din 100 g de frunze sau radacini uscate Ia 300 ml de

alcool de 70; se astupa bine, se lasa Ia macerat 10-14 zile (Ia soare sau in loc
cald), se agita zilnic pentru uniformizare si se strecoara in sticlute colorate. Se
dilueaza 3-4 linguri de extract alcoolic in 200 ml de apa calduta si se fac frectii Ia
radacina parului, in caz de alopecie.

Bai de urzica din decoct cu 200 g de herba si radacini uscate Ia 5 litri de apa;
se face baie generala sau locala in caz de dureri reumatice si de sciatica, in
combaterea eruptiilor tegumentare si pecingine iar ca baie de picioare (timp de 20
minute) in tratarea ulcerelor varicoase si in prevenirea amputarii piciorului in caz
de arteriopatie periferica si Ia tratarea epidermofitiei interdigitale (ciuperca intre
degete).

Cataplasma din frunze verzi, zdrobite cu putina sare si aplicate pe gangrene,

ulcere putride sau intepaturi de viespi, albine si bondari.

Lotiune pentru par din amestecul, in parti egale, cu frunze de urzica +

mesteacan + flori de lavanda + conuri de hamei + radacini de brusture; dupa
macinat se pun 6 linguri amestec in 1 litru de apa clocotita, se da in 1-2 clocote, se
raceste, se stroarce si se spala pe cap, cu frectii Ia radacina parului.

Perierea cu urzici proaspete pentru reumatici si bolnavi de sciatica, de Ia

talpi prin exterior pana Ia sold si inapoi prin interior spre talpi (se repeta de 2 ori)
pentru activarea circulatiei sangelui, cu eliberare de histamina.
4
Alte utilizari

In cosmetica se foloseste Ia prepararea pastelor de dinti si a sampoanelor,

datorita continutului ridicat in clorofila si clorofiline solubile in apa, cu proprietati
deodorante, epitelizante, cicatrizante si antiseptice.

In ailmentatie, frunzele tinere, bogate in substante minerale si vitamine, se

consuma ca salate sau fierte in supe, ciorbe, mancaruri cu carne, piure si pilaf. De
asemenea, pulberea din frunze uscate se adauga Ia sfarsitul prepararii alimentelor,
avand rol vitaminizant si mineralizant in timpul iernii.

In zootehnie se utilizeaza ca furaj in hrana vacilor, pentru sporirea productiei

de lapte si in hrana cailor cu boli urinare si reumatism. Urzicile fierte si amestecate
cu tarate de grau si lapte batut se pun in hrana bobocilor de rata, a puilor de gaina
si de curca si a purceilor, pentru stimularea cresterii.

In medicina veterinara se utilizeaza cataplasme cu urzici fierte in scop

revuIsiv.

URZICA-MOARTA-GALBENA

Familia : Lamium galeobdolon

Descriere: Aceasta planta poarta si numele de

galbinita, sugel-galben, urzica-galbena, urzica-
moarta, zabrea. Ea creste in paduri umede si
santuri, sub tufisuri, linga garduri si garduri vii,
printre darimaturi, pe locuri umede, lumbroase si
pretutindeni unde se intilneste si urzica. Infloreste
in lunile aprilie si mai, iar in zonele muntoase
chiar si mai tirziu. Rizomul vivace (care traieste
mai mult de un an) formeaza tulpini verticale,
inalte de pina la 50 centimetri, frunzele sunt
dispuse incrucisat in serii la niveluri diferite, avind
forma unui ou si sunt crete, florile stau intr-un
verticil fals la subsuoara f'runzei. Se colecteaza
frunzele si florile. Ca si urzica-moarta-galbena,
urzica-moarta-alba (Lamium album) - purtind in
limbaj popular si numele de fata-mitei, mierea-
5
ursului-cu-flori-balai, sugel-alb, urzica-alba, urzica-creata, urzica-moarta - este si
ea o planta medicinala remarcabila. Ea infloreste ca buruiana din mai pina in
octombrie pe drumuri, printre danmaturi si terasamente de cale ferata. Se culeg si
frunzele, insa in primul rind florile. Ceaiul preparat din ele ajuta in bolile grele ale
organelor pelviene si in tulburarile si durerile menstruale, daca se iau 2 cesti pe
parcursul zilei. Are si efect depurativ combate insomnia pe baza nervoasa si este
un remediu eficace Tn cele mai diferite maladii ale femeilor. Femeile cu vesnice
afectiuni ale organelor pelviene si fetele tinere ar trebui sa aprecieze mult acest
ceai. Florile si frunzele urzicii-moarte-galbene se folosesc in maladii asemanatoare,
mai ales in retentie urinara, boli ale cailor urinare, usturimi la urinat, boll renale
grave si anasarca Florile sunt indicate in tulburari digestive, scrofuloza si eruptii
cutanate. in acest scop se bea o cana cu ceai dimineata. Contra ulceratiilor si a
varicelor ajuta compresele cu infuzie. Urzica-moarta-galbena este recomandata
impotriva paraliziei vezicale la oamenii batrini, in racelile vezicii urinare si in
nefrite. O baie de sezut cu adaos de urzica-moarta-galbena este deosebit de
binefacatoare. In scleroza renala incurabila, irigare renala si racordare la rinichi
artificial, urzica-moarta-galbena, amestecata in parti egale cu dragaica si splinuta,
aduce rezultate lecuitoare dintre cele mai bune. Daca nu poate fi procurata urzica-
moarta-galbena, atunci se poate adauga si urzica-moarta-alba.

Recoltarea
De la urzica moarta se aduna pe vreme uscata florile fara caliciu. Recoltarea incepe
in momentul infloririi si se continua pana toamna tarziu. uneori se recolteaza planta
intreaga cu flori si fara radacina.
Mod de uscare
Florile trebuie uscate cat mai repede dupa recoltare, in staturi subtiri, in incaperi
aerisite sau la soare. Uscarea pe cale artificiala se face la o temperatura de 35 grade
C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

Intrebuintari : Infuziile de flori de urzica moarta se utilizeaza extern mai mult

in medicina popular in metroragii , leucoree, in imflamatiile prostate, iar intern ca
expectorant. Ceaiul, pentru uz intern, se prepara punand intr-un vas ce contine 250
ml apa clocotita o jumatate de lingurita sau o lingurita de flori, si se lasa in repaus
15-30 minute, filtreaza si se bea 1-2 ceaiuri pe zi. Pentru spalaturi vaginale se
prepara in acelasi mod o infuzie mai concentrate (5-8%) si se intrebuinteaza seara
la culcare.