Sunteți pe pagina 1din 36

RAPORTUL ANUAL DE ROMÂNIA

2010
ANALIZĂ ŞI PROGNOZĂ

Sfârşitul
crizei,
exemplul
grec şi
agenda
reală de
Societatea Academică din România (SAR)
reformă

NOTĂ

Punctele de vedere exprimate în această serie de rapoarte aparţin analiştilor şi


colaboratorilor SAR. Ele nu reflectă neapărat opiniile tuturor membrilor,
sponsorilor sau partenerilor noştri instituţionali. Le suntem tuturor
recunoscători pentru că, în limitele misiunii noastre strategice – susţinerea
democraţiei, bunei guvernări, a integrării europene şi relaţiilor transatlantice,
promovarea analizei de calitate a politicilor publice şi a dezbaterii libere – ne
protejează autonomia editorială.

Alte rapoarte şi publicaţii SAR, inclusiv blogul nostru de politici publice, se pot găsi la
www.sar.org.ro
2 • R O M A N I A 2 0 1 0
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 3

C
riza se va încheia probabil în 2010, însă exemplul
recent al Greciei demonstrează că nu-ţi trebuie
neapărat o criză globală ca să ai dificultăţi
structurale, dacă ţara este condusă iresponsabil şi
opac ani la rând. La fel, nu e suficient să fii membru
UE sau al zonei Euro pentru ca asta să te scutească de griji. Ce
este de făcut pentru ca România să nu se găsească peste un
număr de ani în situaţia Greciei (în caz că nu suntem deja acolo,
în multe privinţe)? Sunt reformele politice şi constituţionale
discutate actualmente de clasa politică de la Bucureşti o garanţie
că România va fi mai bine guvernată în perioada următoare, o
dată ce creşterea economică se va relua, sau ne vom întoarce la
vechile practici de îndată ce presiunile bugetare se vor diminua?
SAR consideră că, măcar în parte, actuala agendă de reformă
este orientată greşit şi propune câteva idei mai adecvate
realităţilor.

Sumar
5. PROGNOZA SAR PE 2010

9. REFORMA STATULUI: AGENDA REALĂ

13. REFORMA POLITICĂ

20. REFORMA PENSIILOR

27. (CONTRA)REFORMA ÎN ENERGIE


4 • R O M A N I A 2 0 1 0
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 5

Prognoze 2010
Incertitudinea scade, dar va mai dura până să revenim la
expansiune economică şi optimism

După cum estimam anul trecut pe Principalii indicatori în 2010


vremea aceasta, 2009 s-a dovedit a
fi un an de maximă volatilitate a
Medie Marjă (min-
indicatorilor economici şi accentuată
max)
incertitudine generală1. Nici una din
instituţiile importante care publică Creşterea PIB,
prognoze nu a reuşit să întrevadă % 1.2 0÷2
amploarea căderii, dar nici evoluţiile
pozitive surprinzătoare care au Rata inflaţiei,
survenit pe fondul crizei. Ca atare, şi % 4.2 3.2 ÷ 5.2
panelul de experţi al SAR a avut Cursul
probleme în a prezice anumiţi RON/Euro la
indicatori. Însă ne bucurăm să 31 dec 2010 4.1 3.9 ÷ 4.3
constatăm astăzi că am fost, ca de
obicei, mai aproape de realitate Deficitul
bugetar, % PIB 6.1 5.8 ÷ 6.5
decât alţii (sau, măcar, mai puţin
departe). Deficitul de
cont curent, % 5.5 4÷8
De exemplu, în vreme ce la sfârşitul
lui 2008 FMI şi EIU încă vedeau Rata şomajului
posibilă o creştere economică în în decembrie
România (4 şi respectiv 2.6%), 2010, % 8.4 7 ÷ 10.2
panelul nostru a prezis 0.7%. În
Creşterea
final, după cum se ştie, a fost -7.2%.
indicelui
Cursul RON/Euro prezis de noi pentru bursier BET pe
decembrie 2009 era de 4.4, mult mai 2010, % 22 5 ÷ 50
aproape de valoarea reală de 4.23
faţă de alte estimări din piaţă, care Piaţa
vedeau o devalorizare necontrolată, imobiliară,
cu Euro ajuns la peste 5 RON. preţuri medii,
Dec 10 faţă de
Dec 09, % 0 -15 ÷ 15

1
Vezi “România 2009: criza economică şi
statul de drept”, Raport anual SAR,
februarie 2009.
http://www.sar.org.ro/art/publicatii_sar/
pwr__ewr/raportul_anual_de_analiza_si_
prognoza_2009-359-ro.html
6 • R O M A N I A 2 0 1 0

Şomajul prezis de SAR pentru practic neschimbate faţă de cele cu


sfârşitul anului a fost de 7.1%, faţă care am încheiat anul 2009.
de 7.8% real, în comparaţie cu 9%
De asemenea, experţii consultaţi par
estimat de EIU. În fine, nimeni nu a
optimişti în privinţa şanselor
reuşit să anticipeze anumite evoluţii
guvernului de a aduce deficitul
pozitive din 2009, precum reducerea
bugetar în preajma lui 6%, deşi nu
drastică a deficitului de cont curent
tocmai la nivelul convenit cu FMI.
la mai puţin de 5% sau creşterea
Uşoara sporire a deficitului de cont
indicelui BET cu aproape 60%.
curent prin comparaţie cu anul trecut
Totuşi, faţă de alte instituţii de
este pusă în relaţie tocmai cu
analiză, care vedeau scăderi
reluarea creşterii economice şi a
generale, noi eram de părere că
cererii interne, după severa
Bursa va înregistra totuşi o creştere
contracţie din 2009.
de 5%. (Din păcate, SAR nu are şi
resurse financiare la dispoziţie ca să Bursa şi piaţa imobiliară rămân ca de
mizeze pe propriile predicţii, care obicei cele mai volatile dimensiuni
finalmente s-au dovedit, iată, prea incluse în analiza noastră, dispersia
pesimiste). predicţiilor fiind aici mare: indicele
BET va continua să crească şi acest
Ca atare, continuând tradiţia, în
an. Însă este imposibil de spus ce se
ianuarie 2010 am reunit iarăşi
va întâmpla cu preţul caselor şi
panelul nostru de experţi economici
terenurilor, părerile fiind perfect
şi practicieni din piaţă, solicitându-le
împărţite: jumătate din cei
prognoze pe acest an. Remarcabil
intervievaţi spun că va scădea în
faţă de 2009 este faptul că marja de
continuare, cu procente de până la
variaţie a răspunsurilor pe fiecare
15%, iar ceilalţi că vor începe să
indicator se îngustează, ceea ce
crească, tot cam cu atât. Există
confirmă ideea principală din titlul
comentarii explicite că opacitatea
acestei secţiuni: incertitudinea
acestei pieţe face dificile nu doar
începe să scadă. Problemele sunt
prognozele, dar chiar şi un diagnostic
departe de a fi rezolvate, dar nu se
al stării actuale de fapt. Ar fi deci
mai discută despre o cădere care nu
bine să se materializeze iniţiativa de
ştim unde se va opri, cum era cazul
care s-a discutat de multe ori,
anul trecut pe vremea aceasta.
anume crearea unui indice al pieţei
Contextul internaţional nu pare să imobiliare în România.
afecteze foarte mult şansele
Cum facem de fiecare dată, am cerut
guvernului de a-şi pune în practică
paneliştilor să răspundă şi la două
programul în 2010, deşi în urma
întrebări deschise. Consensul în
“crizei greceşti” Europa este puternic
răspunsuri este remarcabil, deşi
frământată în aceste zile. Motivul
profilul profesional al paneliştilor e
este acela că în legătură cu România
diferit (sector public / privat; analişti
s-au tras de-alungul vremii atâtea
/ practicieni) şi conturează o agendă
semnale de alarmă, iar perspectiva
de acţiune foarte fermă pentru
pe termen scurt la începutullui 2010
guvern pe care ne-am bazat analiza
nu este mai rea decât în urmă cu un
din secţiunile următoare.
an (dimpootrivă), încât nu sunt
motive pentru o reacţie nervoasă pe
A. Credeţi că în 2010 România va
pieţele financiare în ce ne priveşte.
ieşi din criza economică?
Totuşi, dezechilibrele cronice
persistă, iar aceasta trebuie să facă Majoritatea analiştilor spun că,
obiect de analiză pe termen mediu şi tehnic, România va ieşi din criză
lung. (probabil în a doua jumătate a
anului), dar asta nu înseamnă
Analiştii noştri întrevăd reluarea
neapărat sfârşitul problemelor. În
creşterii economice, deşi la un nivel
primul rând, de vreme ce este clar că
modest (1.2%) şi în mod similar o
vom depăşi criza doar împreună cu
rată a inflaţiei şi un curs RON/Euro
restul Europei, rămâne de văzut ce
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 7

se va întâmpla atunci când guvernele (iii) administrarea mai eficientă şi


occidentale vor înceta să mai inunde transparentă a impozitelor.
pieţele cu bani, sub forma
Ideea centrală care se
stimulentelor: o recădere în
conturează din comentarii este
recesiune? O creştere foarte lentă?
că:
În al doilea rând, o parte din cei
• fără aceste reforme guvernul
chestionaţi consideră că vor mai fi
român nu va avea autoritatea
necesare câteva trimestre pentru ca
morală şi credibilitatea
şi indicatorii sociali (venituri, şomaj)
necesară pentru a încerca
să reflecte o îmbunătăţire a situaţiei.
sporirea veniturilor la buget,
Cu alte cuvinte, criza se poate
încheia în 2010 pe indicatorii macro, • iar fără astfel de sporire a
dar nu pe cei sociali. încasărilor bugetare ca
procent din PIB nu va putea
În al fine, chiar după revenirea
crea o infrastructură publică
economiei pe creştere, vom rămâne
de tip european şi nu va putea
în continuare cu criza structurală a
susţine actualul nivel al
economiei româneşti, sau altfel spus
prestaţiilor sociale.
cu deficitul de competitivitate şi
eficienţă în sectorul public dar şi în Ilustrativ este un comentariu mai
cel privat. Acestea trebuie rezolvate lung pe care îl cităm în încheiere,
separat, printr-o agendă deliberată care consună foarte bine cu spiritul
de reformă a autorităţilor române, agendei de reformă pe care o
pentru că în această privinţă propunem în capitolele următoare.
concurăm cu Europa, nu ne sprijinim
pe ea. “Este necesară adoptarea unui Plan
de investiţii şi măsuri prin care
B. Care este cea mai urgentă fiecare minister se încadrează strict
măsură pe care ar trebui să o în alocările bugetare de personal,
pună în practică guvernul la bunuri şi servicii în perioada 2009-
acest început de an? 2013. Nu avem voie să tăiem
cheltuieli anapoda în 2010, urmând
La această întrebare am obţinut de
ca în anii următori să ne dăm seama
asemenea răspunsuri convergente –
că nu mai putem funcţiona cum
şi în mare parte destul de neo-
trebuie.
liberale. De exemplu, trei dintre cei
intervievaţi spun într-o formă sau Pe de altă parte, programele de
alta că guvernul trebuie să se implice investiţii pe fiecare minister trebuie
puţin în economie, dar trebuie să prezentate public şi postate pe web,
reducă deficitul bugetar cât mai ca obiectiv şi stadiu de realizare,
repede sub ţinta de 3% şi să fiind actualizate în timp real. Trebuie
controleze ferm salariile în sectorul alese acele proiecte cu efect
public. multiplicator în crearea de locuri de
muncă, producţie şi venituri,
În general, paneliştii insistă la unison
deoarece nu se mai poate sa alocăm
pe necesitatea disciplinării şi
zeci de milioane de lei pentru
transparentizării sistemului de
construcţia de biserici cu efect
cheltuieli publice, pe reducerea
multiplicativ zero. La fel, nu mai e
efectivă a numărului de posturi
posibil să finanţăm chermeze date de
bugetare (cu 10% - dar, dacă se
edilii locali miniştrilor, care la rândul
poate, într-un mod inteligent, nu la
lor hotarasc discreţionar în care
grămadă) şi pe aplicarea strictă a
judeţe vireaza banii.
prevederilor din acordul cu FMI.
Priorităţile în sectorul public ar fi: În absenţa acestor reforme, ne vom
(i) un sistem nou de salarizare; confrunta cu riscuri mari ţinând de:

(ii) reduceri de cheltueli curente, (i) implementarea bugetului: riscul


altele decât investiţii; major fiind ca fiecare ministru să-şi
8 • R O M A N I A 2 0 1 0

deruleze activitatea doar cu gândul la SAR mulţumeşte următorilor colaboratori


viitoarea rectificare bugetară, care au contribuit cu prognoze şi sugestii
sacrificând reformele instituţionale la întocmirea acestei secţiuni: Lucian
Albu, director, Institutul de Prognoză
necesare; Economică; Bogdan Baltazar, consultant
financiar; Nicolae Chidesciuc, senior
(ii) suspiciunea că lucrurile stau de analist, ING Bank; Radu Crăciun, director
fapt mai rău decât ne spun nouă investiţii, Eureko; Aurelian Dochia,
autorităţile, ceea ce alimentează director general, SG corporate finance;
Andreea Paul, consilier economic al
cinismul public şi opoziţia faţă de primului-ministru; Matei Păun, consultant
orice plan de reformă cu costuri financiar, BAC Investments; Cătălin
sociale”. W Păuna, economist, Misiunea Băncii
Mondiale; Cristian Pârvan, secretar
general AOAR; Dragoş Pîslaru, director
general GEA Consult; Ionuţ Popescu,
preşedinte, Fondul Proprietatea; Andrei
Postelnicu, jurnalist economic; Dan
Suciu, senior editor, Monney Channel.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 9

Reforma statului: agenda reală


Ce trebuie să facă guvernul României pentru a evita o criză
structurală pe termen lung – “modelul grec”

Asistăm zilele acestea la cea mai statisticilor şi traiul pe datorie,


serioasă umilinţă la care este supus împinse până la ultimele consecinţe.
un stat membru al UE de la
Ca şi Grecia, România suferă de
înfiinţarea Uniunii: se discută
maladii cronice în sectorul public
posibilitatea ca Greciei să i se
pe care criza economică globală n-a
suspende votul la următorul
făcut decât să le pună în lumină.
Consiuliu European. Vecinii de la sud
Este vorba de:
au ajuns în această situaţie din cauza
indisciplinei fiscale cronice, lipsei de • O administraţie publică politizată,
transparenţă, politizării administraţiei ineficientă şi supra-dimensionată,
şi iresponsabilităţii cu care o serie care îndeplineşte uneori la un
întreagă de guverne, de toate nivel rezonabil sarcini de rutină,
culorile politice, au tratat actul dar şi aceasta nesistematic, însă
guvernării. eşuează spectaculos la punerea
în practică de proiecte noi, chiar
Marea şansă a intrării în UE şi
atunci când guvernele încearcă
adoptării monedei Euro au dus la
onest să le promoveze – vezi
îmbunătăţirea percepţiei de ţară, la
cheltuirea de fonduri europene;
diminuarea riscului şi costului
investiţiilor în Grecia – deci, • Opacitate şi manipularea cifrelor
finalmente, au produs beneficii oficiale, de regulă pentru a depăşi
enorme pe termen lung pentru toată o etapă de monitorizare externă
lumea. Din păcate aceste beneficii au sau un ciclu electoral – vezi cazul
fost difuze în societate, deci puţin deficitului bugetar pe 2008, care
observabile la nivelul cetăţeanului. în versiunea guvernului
Tăriceanu, ce-şi încheia
Pe de altă parte, guvernele de la
mandatul, ar fi fost -2.3%, ca să
Atena, împreună cu sindicatele din
se constate ulterior că a fost de
sectorul public şi alte grupuri de
fapt -5.2%. Înjumătăţirea
interese, au decis să amâne cât de
deficitului prin cosmetizarea
mult s-a putut orice disciplinare a
datelor este exact lucrul de care
cheltuielilor publice, pentru că
este acuzat şi precedentul cabinet
aceasta presupunea costuri politice.
de la Atena (-5% raportat pe
S-a tras de timp cu reformele
2009 a devenit în realitate un
imperios necesare precum cea
enorm -12.7%);
pensiilor (ce presupunea ridicarea
vârstei de pensionare). În loc de • Tratarea bombei demografice a
asta, s-a preferat cosmetizarea sistemului de pensii de stat în cel
10 • R O M A N I A 2 0 1 0

mai bun caz cu superficialitate, mediu. Guvernul în funcţie dă toate


dacă nu cu populism. În ciuda semnele că intenţionează să aplice
creşterii vârstei legale de cu onestitate condiţionalităţile din
pensionare, în anul 2009 vârsta programul convenit cu FMI, chiar
reală de pensionare a fost de 54 dacă la un moment dat nu va mai
de ani (discrepanţa fiind dată de avea nevoie de sumele de bani puse
excepţii şi legile speciale). În la dispoziţia sa prin tranşele de
Grecia, vârsta de pensionare este împrumut (aşa trebuie interpretată
de 55 de ani, spre prin contrast declaraţia ministrului de finanţe
cu 65 sau peste în ţările nord- privind trecerea la un acord de tip
europene de la care Atena (sau preventiv).
Bucureştiul) cere
Există însă trei mari erori
ajutor atunci când Guvernarea trebuie strategice pe care le pot
dă de greu. să evite trei mari face executivul şi coaliţia
Doar pe ultima erori: investiţia de de guvernare, confruntaţi
dimensiune, de efort în schimbări cu realităţile crizei şi
exemplu, “torpilarea” inutile; comunicarea nevoia de a reforma
fondului de pensii de proastă; stoparea România pe termen lung –
stat prin măsurile unor reforme şi depre aceste pericole va
populiste luate în 2007 necesare fi vorba în cuprinsul
de Parlamentul şi acestui raport.
guvernul României au dus în 2009 la
un deficit al acestui fond de 1.5
1. Eroarea diversionistă
miliarde €, care fiind neacoperit, se În loc să se ocupe de acele reforme
transferă în bugetul de stat. Practic, care dau rezultate, clasa politică
decizia Parlamentului a constat în românească dă semne că este gata
introducerea unei “suprataxe- să se angajeze în proiecte grandioase
fantomă” pentru finanţarea pensiilor de schimbare administrativă sau
echivalentă cu o creştere a TVA de la constituţională, fără ca cineva să fi
19% la 22%, sau cu o creştere a demonstrat o legătură cauză-efect
impozitului pe profitul firmelor de la între ele şi îmbunătăţirea calităţii
16% la 25%. Mai devreme sau mai guvernării.
târziu, realitatea va trebui privită în
De exemplu, se vorbeşte de:
faţă, deoarece estimările FMI arată
că acest deficit se va lărgi până la 4 • Noi legi pentru depolitizarea
miliarde € în 2025. Dacă structura administraţiei (adevărul este că
actuală a veniturilor bugetare şi la există deja, dar nu sunt
fondul asigurărilor sociale se va respectate);
menţine, va fi nevoie de o supra-taxă
• Mecanisme de împărţire “mai
TVA de 8% (adică 27% în total)
echilibrată” pe partide a
pentru a susţine pensiile de stat
fondurilor pentru administraţiile
aflate în plată.
locale (avem mecanisme foarte
România nu a ajuns la cifrele bune legiferate pentru alocarea a
impresionante de deficit ale Greciei fondurilor, pe criterii obiective,
şi, spre deosebire de vecina de la dar au fost ignorate de toate
miazăzi, are în faţă un an 2010 ceva guvernele din 1999 şi până azi);
mai uşor decât cel precedent - ceea
• Reforma administrativ-teritorială,
ce este un alt fel de-a spune că 2009
în diverse variante (posibilă, dar
a fost pentru noi un an neobişnuit de
ea nu va schimba nimic în modul
dificil. După acum arată capitolul
de funcţionare al instituţiilor);
precedent din acest raport,
prognozele pentru acest an sunt • În fine, mult-discutata reformă a
prudente, dar cu o vagă nuanţă de Parlamentului, prin desfiinţarea
optimism: căderea s-a oprit, unei camere şi reducerea
incertitudinea s-a redus, stabilitatea numărului de parlamentari
politică este asigurată pe termen (posibilă, ce va schimba ea de
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 11

fapt în modul de funcţionare al sincope între oficialii la vârf, dar mai


instituţiilor?); ales reactivă, permiţând
încetăţenirea unor idei distorsionate
În loc de aceste diversiuni care vor
sau incomplete în opinia publică pe
consuma energia şi timpul clasei
fondul lipsei de informaţii oficiale. S-
politice româneşti în anii ce vin,
a revenit apoi de regulă cu
energie şi aşa limitată, SAR propune
comunicate intempestive dar la fel de
două lucruri utile şi urgente, care
incomplete, sau s-a încercat
rezolvă probleme urgente ale actului
recâştigarea bătăliei de imagine cu
guvernării.
sintagme populiste şi uzate (“pensiile
a. În primul rând, dacă este să se nesimţite”, “băieţii deştepţi din
schimbe ceva în mecanismele energie”) care nu lămuresc fondul
politice, cel mai urgent ar fi o problemei, crează aşteptări greşite
regândire a calendarului că o situaţie complicată ar putea fi
electoral. Pe regulile actuale, în rezolvată dintr-o singură mişcare
decada 2010-2020 jumătate din justiţiară, iar în final produc
timp se va consuma în campanii dezamăgire şi cinism.
electorale: cinci din cei zece ani
Probabil că cea mai serioasă eroare
vor fi cu alegeri, mai mult decât
de comunicare, în contextul actualei
în oricare din deceniile
constrângeri financiare din bugetele
precedente. Or, am constatat în
de stat şi de asigurări sociale,
ciclul 2007-2009 cât de
priveşte efortul constant de lărgire a
nepregătite sunt partidele şi
bazei de impozitare. Acest semi-
administraţia din România să
eşec de construcţie a unei naraţiuni
guverneze responsabil în
coerente privind necesara reformă
perioade cu alegeri, iar situaţia e
fiscală s-a observat încă din 2005,
puţin probabil să se
când introducerea cotei unice a fost
îmbunătăţească în curând,
prezentată populist, ca o reducere de
indiferent ce schimbări de statute
impozite (ceea ce a şi fost), dându-
şi de lideri vor interveni.
se mai puţină atenţie celeilalte
b. Însă cum problema principală a jumătăţi a programului: eliminarea
guvernanţei în România nu ţine excepţiilor şi ridicarea la nivelul lui
de un anume sistem de legi sau 16% a impozitelor care se situau
de reglementări, ci de aplicarea mult sub această cifră, astfel încât
acestora în practică, pe care cei aceeaşi sumă câştigată de un
ajunşi la putere le distorsionează cetăţean să fie taxată la fel,
totdeauna în favoarea lor, soluţia indiferent de canalul pe care vine
aici ar fi un pact între (echitatea orizontală).
principalele forţe politice care
Logica se aplică şi la contribuţiile
ar introduce opoziţia şi societatea
sociale, care susţin în principal
civilă în mecanismele de control a
pensiile de stat şi sistemul de
alocării resurselor, integrităţii
sănătate: să luăm ceva mai puţin,
utilizării lor şi depolitizării
dar în mod egal şi de la mai multă
administraţiei.
lume ce beneficiază de aceste
Ambele propuneri sunt detaliate în servicii, pentru a avea de unde face
secţiunea 1 mai jos. distribuirea socială promisă prin
legile de cheltuire.
2. Eroarea de comunicare Cât economia mers bine iar bugetele
Încă de la preluarea mandatului său, publice au crescut, s-a putut ascunde
actulul cabinet a avut o problemă în faptul că noi am pus în practică doar
a explica exact conţinutul – dar mai jumătatea plăcută a reformei fiscale,
ales rostul – deciziilor impopulare pe anume reducerea nominală a ratelor
care se vede nevoit să le adopte, de impozitare: în 2005 la venituri
atunci când o face. Comunicarea fost individuale şi profit; treptat, ulterior,
nesistematică, pe alocuri cu mici la CAS. Jumătatea neplăcută a
12 • R O M A N I A 2 0 1 0

reformei (eliminarea excepţiilor la care guvernele îşi pot acoperi


CAS pe diverse tipuri de contracte, ineficienţa – în principal
afacerile imobiliare în regim de devalorizarea monedei naţionale –
persoană fizică, fiscalizarea oficialii români ar putea încerca să
sectorului agricol, etc) a rămas în amâne tacit momentul când vom
mare parte neplicată. adopta moneda unică. Sau, cel puţin,
să evite să facă ce trebuie, pentru că
Din păcate pentru guvernanţi şi
programul de convergenţă (paşii ce
societate, problema n-a mai putut fi
trebuie parcurşi până la momentul
ignorată o dată cu venirea crizei,
trecerii de la Leu la Euro) impune
când găurile din sistem costă foarte
restricţii severe şi supllimentare în
mult. Însă guvenul a prezentat
libertatea de mişcare a guvernelor.
fragmentar şi deficitar ideea lărgirii
bazei de impozitare, care este una în
esenţă corectă şi echitabilă social.
Capitolele care urmează în acest
Prin succesiunea de iniţiative
raport reprezintă fiecare o ilustrare a
punctuale şi ezitante de la începutul
celor trei tipuri de erori identificate.
lui 2010 s-a creat impresia că se
Ele înfăţişează situaţia de fapt,
introduc nenumărate “taxe şi
avertizează asupra abordărilor
impozite noi”, în ceea ce opinia
greşite, posibile sau în curs, şi
publică percepe drept o cursă
propun recomandări de acţiune,
frenetică după surse suplimentare de
credem noi, corecte – agenda reală
venit.
de reformă. W
Acest deficit de comunicare şi
explicare a generat confuzie,
rezistenţă socială suplimentară şi
mult timp pierdut inutil cu explicaţii
parţiale şi alambicate. Secţiunea 2
mai jos va detalia situaţia şi agenda
corectă de reformă pe exemplul
sistemului public de pensii.

3. Eroarea de fond
Aici este vorba de măsuri greşite la
modul pro-activ în aplicarea cărora
s-ar putea angaja guvernul. Primul
exemplu constă în punerea în
practică a unei strategii greşite în
sectorul energie, echivalând cu o
contra-reformă, al cărei prim pas a
fost deja realizat prin înfiinţarea celor
două companii naţionale integrate.
Am ales acest exemplu, pentru care
detalii suplimentare sunt furnizate pe
larg în secţiunea 3, deoarece prin
miza jocului el este unul extrem de
important iar situaţia în acest
moment este mai gravă decât se o
percepe îndeobşte publicul.
O a doua posibilitate, încă teoretică,
dar nu cu totul exclusă, ar consta în
decalarea calendarului de introducere
a monedei Euro – adică deducerea
lecţiei greşite din exemplul grec.
Constatând că intrarea în zona Euro
a redus arsenalul de instrumente cu
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 13

1. Reforma politică
Ritmul reformelor de substanţă a încetinit după 2007 iar
măsurile discutate în prezent nu vor îmbunătăţi calitatea
actului guvernării

Intrarea României în Europa a adus, minimale, precum cea PDL-UDMR, nu


din motive evidente, un regres al pot supravieţui decât cheltuind banul
reformei statului. Deşi a luat decizia public pentru a-şi asigura sprijin
fără precedent de a continua politic.
monitorizarea României şi a
Cauzele care au dus la subminarea
Bulgariei, Comisia Europeană a
agendei de reformă exact în timp ce
pierdut principalul său instrument,
aceasta era din nou ridicată drept
ameninţarea cu amânarea aderării.
stindard electoral deci sunt
Prin comparaţie, ameninţarea cu
următoarele, în ordinea relativă a
tăierea fondurilor europene, soluţie
importanţei lor:
la care CE a recurs deja în cazul
Bulgariei, este mult mai slabă. Ca • Pierderea de către Comisia
dovadă, ministrul justiţiei din Europeană a principalului
guvernul PNL Cătălin Predoiu nu l-a mecanism de pedepsire a
reconfirmat pe Daniel Morar în 2008, României, adică eventuala
numai o conjunctură politică (alianţa amânare a integrării;
PSD-PDL) ducând la renumirea
• Pierderea de către Traian Băsescu
acestuia în funcţie.
a superiorităţii morale faţă de
Cu excepţia acestor mult mai slabe partide, şi mai ales faţă de
presiuni europene, dinamica propriul partid, prin favoritismul
autohtonă a reformei statului nu mai practicat faţă de familie şi
există la această oră. Rigorile apropiaţi, ca şi prin recurgerea la
acordului cu FMI nu sunt suficient de alianţe imorale (sau acţiuni ca
precise pentru a funcţiona ca o referendumul folosit în sprijinul
agendă reală: ele doar presupun campaniei sale) pentru
reduceri ale cheltuielilor, fără o realegerea sa, ceea ce l-a făcut
analiză asupra surselor de probleme un agent mult mai slab – de fapt,
în această privinţă. Situaţia politică – inexistent – în păstrarea
nu mai există nici un partid-campion standardelor de integritate din
al reformelor, spre deosebire de PDL;
acum câţiva ani, când PDL juca cât
• Cooptarea societăţii civile de
de cât acest rol – nu e de natură să
către diferite partide politice,
facă vreo reformă mai uşoară.
ceea ce a anihilat eficienţa ei,
Guvernele minoritare sau coaliţiile
situată încă la nivel decent în
14 • R O M A N I A 2 0 1 0

urmă cu doi ani. La această oră precare, practica de a cumpăra


nu mai există o societate civilă sprijin parlamentar prin alocaţii
capabilă de o acţiune colectivă de discreţionare este probabil să
forţa şi obiectivitatea celei din continue.
2004 a Coaliţiei pentru un
• Reîntoarcerea la traseismul
Parlament Curat (CPC), diferite
de masă, favorizat de sistemul
partide (sau televiziuni)
de vot cu colegii uninominale,
achiziţionând personaje şi
care riscă să facă din
pseudo-personaje civice,
independenţi un partid de primă
ajungându-se astfel la dispariţia
mărime în Parlament, amintind
unei dinamici cetăţeneşti
de una din disfuncţiile majore ale
indispensabile în sprijinul
parlamentelor ruseşti şi
reformei statului.
ucrainiene în anii ‘90. Drept
Urmarea a fost o tendinţă negativă, dovadă, independenţii au
care a dus la depunctarea României participat la negocierea actulului
în diferite ratinguri după intrarea în guvern şi au un ministru în
Uniunea Europeană. Tendinţa se cabinetul actual. Numărul celor
manifestă mai ales prin: care demisionează din partidele
lor pentru a se alătura puterii,
• Politizarea intensă a funcţiilor
care dispune de recompense
administrative, în detrimentul
pentru transfugi, e în creştere.
legilor şi angajamentelor
asumate faţă de UE. Poziţii din Strategiile vehiculate la această oră
punct de vedere legal apolitice, ca având potenţial de a produce o
cum ar fi cele de prefect, director reformă a statului se pot grupa în
de casă de sănătate sau şef de trei categorii:
inspectorat şcolar sunt la această
1. Reduceri de personal şi tăieri
oră complet politizate, deoarece
de cheltuieli în sectorul public.
toţi candidaţii potenţiali au fost
Datorită situaţiei prezentate mai
obligaţi să se afilieze unui partid
sus, există riscul major ca
sau altul. Au fost eliminaţi din
acestea să nu poată fi efectuate
cursă exact aceia care au avut
obiectiv. Câtă vreme scopul
scrupule să facă acest lucru, deci
principal rămâne stabilitatea
s-a ajuns la o contraselecţie
guvernamentală, alocarea se face
masivă în sectorul public.
pentru asigurarea sprijinului
Politizarea a fost o constantă
politic. Reducerea nu se poate
după 2007, când guvernele
opera deci decât pe seama
succesive PNL, PDL-PSD şi acum
oponenţilor politici. Unele măsuri
PDL au avut politici identice, deci
de restructurare, precum
îndreptate făţiş contra reformei
eliminarea unei camere a
statului.
Parlamentului, nu rezolvă absolut
• Revenirea în forţă a nici una din problemele
cheltuielilor publice făţiş prezentate mai sus (vezi şi lista
discreţionare, în ciua existenţei de indicatori din tabelul 1), dar
unui cadru legal şi logistic care pot crea altele noi (dispare o
cere şi permite mai multă formă de control pe orizontală
obiectivitate. Alocările din bugetul care avea un rol contra
de stat au fost făcute discreţionar corupţiei).
din 2007 mai întâi de către PNL
2. Descentralizarea. Există la
(prin excepţia de la lege),
această oră dovezi considerabile
guvernele ulterioare continuându-
pe plan global, mai ales din ţări
le la scară mai mică (graţie şi
unde aceasta a fost practicată
crizei) pentru a-şi putea asigura o
drept soluţie principală (ca
majoritate care să aprobe
Indonezia), dar şi în studii
bugetul. Dat fiind că ne bazăm în
continuare pe o majorităţi
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 15

publicate despre România2, că contează, dacă se introduc


descentralizarea fără existenţa controale adecvate pentru
unor mecanisme adecvate de democraţie şi corupţie (la nivelul
control, transparentizare şi în celor 28 de ţări ale Europei
lipsa unui stat de drept solid duce postcomuniste). Cu alte cuvinte,
la o creştere semnificativă a cheia reformei judiciare e politică,
corupţiei, fără a duce la o nu tehnică. Consiliile Superioare
creştere similară a eficienţei ale Magistraturii nu au adus
serviciilor publice. Or, controlul e progresul scontat nicăieri, dar nici
greu de asigurat în absenţa întoarcerea la controlul de către
oricărei societăţi civile la nivel executiv nu e o soluţie.
judeţean şi local şi a unei Experienţa ţărilor dezvoltate
politizări serioase a organelor de arată că depolitizarea şi
control prezumate ca imparţializarea corpului judiciar
independente. durează decade şi este încă un
proces neterminat în cele mai
3. Reforma sistemului judiciar.
avansate democraţii. A sprijini
Există dovezi numeroase că
deci reforma statului pe reforma
reforma sistemului judiciar în
sistemului judiciar, cum s-a
Europa de Est şi în toată lumea
întâmplat în România ultimilor
funcţionează doar atunci când
ani, este o greşeală strategică de
există o alianţă a voinţei politice
prim ordin. Reforma judiciară
a trei grupuri: lideri politici,
trebuie să continue, dar ea nu va
magistraţi şi public. Din păcate,
avea succes decât când va avea
în România voinţa şi la nivelul
promotori chiar în sânul
liderilor politici şi mai ales la
judiciarului.
nivelul magistraţilor este foarte
slabă. Publicul se O evaluare a
Reforma judiciară
manifestă la rândul principalilor indicatori de
nu va avea succes
său inconsistent şi rar, bună guvernare, pe
decât atunci când va
prin câteva organizaţii baza ultimului raport al
găsi promotori chiar
ale societăţii civile, competitivităţii globale
în rândul
toate bazate în al World Economic
judiciarului
Bucureşti şi având un Forum, arată că situaţia
caracter mai degrabă României este mai
expert decât de masă. curând proastă în această privinţă.
Dacă la unele capitole, cum ar fi
Din 1996 de când promovarea
proprietatea sau eficacitatea cadrului
reformei judiciare a devenit
legal, România a făcut unele
stindardul Băncii Mondiale, nu
progrese, la capitolul opacitate
s-au înregistrat nicăieri progrese
guvernamentală, risipă de fonduri
semnificative. În Europa de Est
publice din cauza corupţiei sau
nici una dintre măsurătorile
favorizarea de către guvern a unor
Băncii Mondiale sau ale Freedom
interese private situaţia e de nivelul
House nu arată progres
Africii sub-sahariene. Nici o campanie
semnificativ. Factorii determinanţi
externă de publicitate nu poate anula
ai reformei judiciare nu sunt
efectul lecturii acestor indicatori
tehnici: un model statistic al
dintr-o sursă de prim rang, aflată la
calităţii sistemului de justiţie
dispoziţia oricărui investitor.
demonstrează că forma de
Prognoza e proastă, altfel talentele
organizare (cine numeşte şi
noastre nu ar emigra mai mult decît
controlează pe judecători) nu
cele din Burkina Fasso.
2
Sorin Ioniţă (2005) "Money for Our Pentru modificarea acestor indicatori
People? Fiscal Decentralization and nu sunt necesare reforme legale sau
Corruption in Romania" Public constituţionale laborioase, ci în
Administration and Development, no. 25, primul rând schimbări ale practicii.
pg. 1-18. Ba chiar, schimbările prea dese ale
16 • R O M A N I A 2 0 1 0

Fig. 1. Starea statului în România. Sursa: World Economic Forum

Raportul competitivităţii globale 2009 Locul României Ţara Ţara de


din 134 ţări dinainte după

Transparenţa procesului guvernamental 124 Surinam Kirghizstan


(Policymaking)

Favoritism guvernamental (Favoritism in 113 Ungaria Senegal


dgovernment decisions)

Risipă în cheltuirea publică (Wastefulness of 111 Camerun Nicaragua


government spending)

Povara reglementării (Burden of 54 Guyana Egipt


government regulation)

Coruperea fondurilor publice (Diversion of 80 Ungaria Serbia


public funds)

Eficienţa cadrului legal (Efficiency of legal 86 Rep. Cehă Croaţia


framework)

Drepturi de proprietate (Property Rights) 85 Croaţia Nigeria

Emigrarea creierelor (Braindrain) 102 Burkina Benin


Fasso

cadrului formal pot constitui de la un altceva nu este decât diversiune şi


moment dat o piedică şi o diversiune. demagogie electorală.
Puţinele ţări care au înregistrat
progrese, precum şi modelele de Ce trebuie făcut
bună practică din regiunea noastră
Aceasta ar fi adevărata agendă a
(Polonia), nu au reuşit datorită
reformei statului, în doi paşi.
superiorităţii lor constituţionale, ci
datorită consensului între partidele • În primul rând, un pact pentru
politice pe un pact pentru reforma imparţialitate şi transparenţă
publică. negociat şi agreat de putere şi
opoziţie, fără de care orice reguli
Soluţia mult mai simplă ar consta
formale noi am introduce,
într-un pact între principalele forţe
practicile para-legale de până
politice care ar introduce opoziţia şi
acum vor continua. Altfel,
societatea civilă în mecanismele de
reforma statului nu poate fi
control, pentru a asigura o mai mare
făcută de un singur partid sau de
imparţialitate şi ar pune capăt
o coaliţie care rezistă la putere pe
practicii numirilor politice după
baza votului unor traseişti politici
asigurarea unui echilibru între
şi susţinută cu fonduri distribuite
partide. Calea pentru PDL de a
pentru circumscripţiile acestora.
progresa în această direcţie, dacă în
Un asemenea pact ar presupune
mod real aceasta este agenda sa, ar
monitorizarea strictă a
fi să deschidă discuţiile pentru un
cheltuielilor, în ministere şi
pact cu opoziţia şi cu societatea
administraţii locale, prin
civilă, cu obiectivele deja sugerate.
publicarea în format relevant şi în
Orice tentativă în acest sens merită
timp real a alocărilor şi execuţiei
sprijinul opoziţiei politice, iar nu
pe principalele programe
suspiciunea ei. Din păcate, orice
sectoriale şi proiectele majore.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 17

Texbox 1. Ani electorali în România şi degradarea calităţii


guvernării
Intervalul electoral 2007-09, prin deciziile luate în anticiparea fiecărei campanii, a
consemnat şubrezirea serioasă a bugetului de stat, prin acceptarea de angajamente
structurale pentru viitor (salarii şi cheltuieli sociale) mai mari decât se puteau susţine.
Numărul bugetarilor a sporit în doar câţiva ani, de la aprox. 1 milion în 2004 la 1.4
milioane în 2008. Tot în această perioadă s-a consfinţit falimentul fondului de pensii:
pentru prima oară de la înfiinţarea sa, s-a instituţionalizat ideea ca el să plătească în mod
structural şi masiv mai mult decât va putea vreodată încasa, fiind alimentat prin subvenţii
de la bugetul de stat.
Există deci o legătură clară între ciclul electoral abia încheiat şi derapajele de politici
publice: spre deosebire de SUA sau alte ţări cu democraţie solidă, sistemul politic
românesc a demonstrat că este incapabil să se adapteze unui calendar cu alegeri
frecvente şi continue. Cu genul de resursă umană de care dispun în momentul de faţă,
partidele noastre nu pot face simultan şi luptă electorală şi guvernare rezonabilă, optând
doar pentru una din sarcini – de regulă, prima.
Similar, mass-media au fost supuse la presiuni imense, marcând şi ele un regres calitativ
pe parcursul acestui ciclu. După doi-trei ani de selecţie instituţională şi individuală în care
a contat mai mult expertiza în a comenta conspiraţii (reale sau imaginare), încrengături de
partid, non-subiecte şi a promova activ o agendă distorsionată, revenirea la normalul
anilor ne-electorali este dificilă profesional, chiar presupunând cele mai bune intenţii.

Deceniul I Deceniul II Deceniul III

1991 2001 2011

1992 Loc, Nat, Prez 2002 2012 Loc, Nat

1993 2003 2013

1994 2004 Loc, Nat, Prez 2014 EU, Prez

1995 2005 2015

1996 Loc, Nat, Prez 2006 2016 Loc, Nat

1997 2007 (EU) 2017

1998 2008 Loc, Nat 2018

1999 2009 EU, Prez 2019 EU, Prez

2000 Loc, Nat, Prez 2010 2020 Loc, Nat

3 ani din 10 4 ani din 10 5 ani din 10


(30%) (40%) (50%)

Loc = alegeri locale Prez = alegeri prezidenţiale


Nat = alegeri naţionale (Parlament) EU = alegeri europene
18 • R O M A N I A 2 0 1 0

În condiţiile actuale, nici după ce criza va trece iar creşterea economică va reveni nu vom
avea o îmbunătăţire a calităţii guvernării în România. Cel mai probabil, ea va continua să
se degradeze, iar EU nu va putea face mare lucru în privinţa asta, cum s-a văzut după
2007. Pericolul cel mare este ca succesiunea de alegeri naţionale la fiecare 2-3 ani pe tot
parcursul viitorului deceniu (vezi tabelul) să scurteze şi mai mult orizontul de timp al
actorilor politici şi să ancoreze discuţia exclusiv în lupta electorală.
Din cauza decalajului de timp între alegerea preşedintelui şi cea a parlamentului, a
crescut şansa unor coabitări preşedinte-guvern de culori diferite, care se dovedesc
extrem de instabile în România. Anii de după alegerile prezidenţiale devin în acest caz
unii sub spectrul remanierilor sau înlocuirii complete a guvernului, prin intermediul unor
complicate combinaţii prezidenţial-parlamentare, după cum s-a văzut la ultimul scrutin.
Tot asta se va întâmpla şi invers, dacă alegerile parlamentare generează o majoritate
care nu este pe placul unui preşedinte la mijloc de mandat: acesta, desigur, nu poate
demite direct cabinetul, dar poate bloca sau influenţa decisiv numirea unuia, atunci când
îi vine rândul să decidă. După asemenea episoade, urmează perioade lungi de fricţiuni,
dispute şi ameninţări cu alegeri anticipate, referendumuri, etc.
Pe scurt, până în 2016 nici un cabinet nu va lucra cu un orizont de timp mai lung de unu-
doi ani, iar asta se va reflecta în agenda de guvernare. Iar anii 2019-2020 vor constitui
din nou o interminabilă campanie, precum cea care abia s-a încheiat. Judecând după
experienţele din ultima vreme, e greu de văzut cum se vor putea evita derapajele
populiste în perspectiva anilor electorali 2012 şi 2014, adică exact în acea perioadă în
care administrarea ţării la nivel macro trebuie să fie extrem de prudentă, orice
dezechilibru evitat, iar moneda naţională strict păstrată (prin metode de piaţă) timp de
doi ani în interiorul unui culoar îngust de variaţie, pentru a putea adopta Euro în 2014-
15, aşa cum este prevăzut.
De asemenea, nu e clar cine şi când va lua deciziile dureroase privind reforma sistemului
de pensii, pentru că trendul demografic în toată regiunea noastră este neiertător,
indiferent ce le-ar plăcea să creadă guvernelor sau sindicatelor. Dezechilibrele induse
prin promisiuni electorale au nevoie după aceea de trei-patru ani de măsuri curajoase
pentru a fi remediate. Privind calendarul politic românesc din perioada 2010-2020, nu e
clar cine şi când va da dovadă de un asemenea curaj.

Ce e de făcut?
• Soluţia de bun simţ, dar greu de pus în practică, constă în re-cuplarea alegerilor
prezidenţiale cu cele parlamentare. Am putea reveni astfel la situaţia anterioară,
când cel puţin alegerile naţionale (locale, parlamentare, prezidenţiale) se desfăşurau
într-un singur an, lăsând astfel doar europenele pe un calendar propriu.
• O altă soluţie ar fi să lungim ciclurile electorale naţionale la cinci ani, astfel încât să
avem localele, parlamentarele şi prezidenţialele în acelaşi an cu europenele.
• S-a mai vorbit şi de renunţarea la alegerea directă a preşedintelui, dar aceasta n-ar fi
o măsură bine primită de electorat, care doreşte să decidă direct funcţia supremă în
stat. Şi oricum, prin asta nu s-ar rezolva problema calendarului electoral, deoarece
numărul de ani cu alegeri ar rămâne acelaşi.
Toate aceste variante au marele dezavantaj că presupun modificarea Constituţiei, adică o
sarcină enormă, politică şi administrativă, ce nu poate fi dusă la bun sfârşit cu actualul
raport de forţe din Parlament. Însă altă şansă nu este, deci ele trebuie avute în vedere şi
dezbătute în perspectiva acelui viitor neprecizat când vom fi în stare să amendăm
Constituţia. Cel puţin, dacă tot ne angajăm în acest demers consumator de timp şi
energii, să obţinem nişte rezultate care să îmbunătăţească situaţia actuală, iar nu nişte
schimbări irelevante, cum am mai făcut.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 19

Noua lege a responsabilităţii • În al doilea rând, modificarea


fiscale, ce prevede înfiinţarea calendarului electoral, prin re-
unui Consiliu Fiscal independent, cuplarea scrutinului
reprezintă un pas în acestă parlamentar cu cel pentru
direcţie, dar unul insuficient: Preşedinţie, dacă tot se doreşte
acest Consiliu va valida doar nişte o amendare a Constituţiei (vezi
proiecţii de indicatori şi bugete Texbox 1). Până acum această
(adică planuri de viitor), dar nu decalare a produs doar
va putea supraveghea dezavantaje: nu s-
punerea lor în Alegerile dese a reuşit deloc
practică. Numai scurtează orizontul depersonalizarea
transparentizarea şi de timp al guvernelor alegerilor
presiunea permanentă şi ameninţă trecerea parlamentare;
a publicului pot ţine în la moneda Euro în partidele nu s-au
frâu tentaţia 2014 putut izola de
guvernului de a jongla bătălia pentru
cu cifrele şi cu resursele, după Preşedinţie; deficienţele
model (greco-)românesc. Totul Constituţiei României (în special
trebuie completat cu eforturi ale relaţia preşedinte-premier) au
presei şi societăţii civile pentru devenit mult mai vizibile; iar
supravegherea achiziţiilor publice jocurile strategice ale partidelor
sau a distribuţiei şi utilizării s-au complicat inutil, cu efecte
fondurilor europene. asupra funcţionării şi stabilităţii
cabinetelor. W
20 • R O M A N I A 2 0 1 0

2. Reforma pensiilor
Fondul public de pensii a fost falimentat în 2007-08. Va mai
putea fi vreodată adus la solvabilitate?

Despre pensii s-a discutat mult în În momentul de faţă, sistemul de


ultima perioadă , diverse voci pensii este deja dezechilibrat,
argumentând pe ideea “să se raportul dintre contributori şi
revizuiască, primesc, dar să nu se pensionari fiind deja de aproape
schimbe nimic”. Două motive ne 1:13, adică un salariat susţine plata
obligă astăzi să facem schimbări pensiei pentru un pensionar. Acest
majore, chiar dacă nepopulare, în lucru nu poate fi atribuit schimbărilor
sistem: îmbătrânirea populaţiei şi demografice, deoarece acestea abia
situaţia financiară dezastruoasă a de acum înainte face simţite efectele.
fondului public de pensii. Ci avem de-a face cu efectul exclusiv
al unor politici nesăbuite.
România are acum o populaţie relativ
tânără, însă rata foarte scăzută a Întreaga restructurare economică din
natalităţii din ultimii 15-20 de ani anii 90 şi după s-a bazat pe
influenţează deja structura pensionări anticipate. În loc să
demografică iar prognozele pentru crească atractivitatea pentru
următoarele decade sunt foarte investiţii şi rezolve rigidităţile pieţei
îngrijorătoare. Eurostat estimează că muncii, guverne succesive au
în decurs de 50 ani România va preferat să împovăreze sistemul
ajunge printre primele trei ţări cu public de pensii. Mai mult, încercând
populaţie îmbătrânită. În 2050, în să echilibreze bugetul de asigurări
România, o persoană din trei va avea sociale, creşterea contribuţiilor de la
peste 65 de ani. Rata de dependenţă sfârşitul anilor ’90 nu a avut alt efect
pentru vârsta a 3-a (adică populaţia decât ieşirea unui număr mare de
peste 65 de ani raportată la contributori din economia formală4.
populaţia de vârstă activă 15-64 ani) Guvernanţii au considerat că acestea
se va tripla, de la 21% în prezent la
65% în 2060. Pentru sistemul de 3
Dacă se iau în calcul şi cei ce primesc
pensii acest lucru înseamnă că vor fi pensii speciale şi pentru agricultori se
semnificativ mai mulţi pensionari şi ajunge la 1:1.2 (Raportul Comisiei
mai puţini contributori. Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor
Sociale şi Demografice)
Ca să răspundă acestor provocări, 4
fondul public de pensii (care este de Stanovnik T (2004). Contribution
Compliance in Central and Eastern
tip PAYG şi deci cel mai expus)
European Countries: Some Relevant
trebuie să fie foarte robust. Din
Issues, International Social Security
păcate, situaţia stă cu totul altfel. Review, Vol. 57, 4/2004
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 21

Fig. 2. Evoluţia demografică 2010-2050 (Sursa:ONU)

100+
21
Femei
Barbati
90‐94
19

80‐84
17

15
70‐74

13
60‐64

11
50‐54
2050

9 2010
40‐44

7
30‐34

5
20‐24

3
10‐14

1
0‐4
1000 800 600 400 200 0
0 200 400 600 800 1000

sunt soluţii bune, dar efectele reprezentând circa 8% din PIB.


pozitive au fost numai aparente şi pe Aceste cheltuieli sunt aproape la fel
termen scurt. Când se decontează de mari cu tot ce s-a cheltuit pentru
costurile reale, devine evident că sănătate şi educaţie la un loc. În
soluţia a fost extrem de costisitoare plus, deficitul fondului a ajuns la 1.5
şi inechitabilă. miliarde €, sumă care a fost
acoperită de la bugetul de stat,
Bugetul de venituri şi cheltuieli al
mărindu-se astfel deficitul bugetului
fondului de pensii a suportat din plin
consolidat cu aproape un sfert.
capriciile politicului, nu doar pe cele
motivate de restructurarea Pentru acoperirea deficitului
economică, dar şi pe cele neacoperit la fondul de
pur demagogice. După Deficitul fondului pensii, suma necesară
câtiva ani de încercări de de pensii creat în echivalează cu majorarea
echilibrare bugetară, 2007-08 TVA la 22% sau cu
politicul a dat lovitura echivalează cu o majorarea cotei unice la
fatală crescând masiv mărire a TVA de 25%. sau cu o creştere a
valoarea punctului de la 19 la 22%; în impozitului pe profitul
pensii începând cu 2007. 2025 TVA ar firmelor de la 16% la 25%.
Această decizie a fost trebui să ajungă Mai devreme sau mai
luată fără niciun studiu de la 27% târziu, realitatea va trebui
impact, deşi orice calcul privită în faţă, deoarece
sumar indica imposibilitatea estimările FMI arată că acest deficit
susţinerii financiare a unei asemenea se va lărgi până la 4 miliarde € în
măsuri chiar şi pe termen scurt. 2025. Dacă structura actuală a
veniturilor bugetare şi la fondul
În momentul de faţă culegem
asigurărilor sociale se va menţine, va
roadele. În 2009, cheltuielile cu
fi nevoie de o supra-taxă TVA de 8%
pensiile au ajuns la 39 miliarde euro
(adică 27% în total) în 2025 pentru a
22 • R O M A N I A 2 0 1 0

susţine pensiile de stat aflate în chiar aşa departe de media UE (vezi


plată. Fig. 3 şi 4) iar tendinţele arată că
acest indicator se va ameliora în
Ce trebuie făcut următoarele decenii, urmând să se
apropie de media europeană.
a. Descurajarea pensionărilor
anticipate Majoritatea sistemelor de pensii din
lume sunt structurate în aşa fel încât
După am arătat mai sus există o
asigură plata pentru circa 15 ani.
tendinţă de îmbătrânire a populaţiei.
Dacă luăm în considerare vârsta
Aceasta înseamnă nu doar că în
standard de pensionare, în momentul
viitor ponderea persoanelor de vârstă
de faţă, în România sistemul de
65+ în populaţie va fi mai mare, dar
pensii asigură plata pensiilor în
şi că vom trăi mai mult; acest lucru
medie pentru 15 ani pentru bărbaţi şi
trebuie luat în considerare în
23 de ani pentru femei.
ajustarea sistemului public de pensii.
Însă dacă luăm în considerare vârsta
Se discută foarte mult despre
reală de pensionare, care este de 54
speranţa de viaţă argumentându-se
de ani, vedem că de fapt pensionarii
că nu se poate creşte vârsta de
se bucură de beneficiile sistemului
pensionare deoarece speranţa de
public aproape 1/3 din viaţă. Se
viaţă este scăzută în România, foarte
ajunge astfel la drepturi foarte
apropiată de vârsta de pensionare.
generoase, luând în considerare că
În realitate, speranţa de viaţă în
România este o ţară relativ săracă.
România la vârsta de 65 de ani este
aproximativ 14 ani pentru bărbaţi şi Mai mult angajăm aceste costuri în
17 ani pentru femei. Asta nu este contul generaţiile viitoare, în timp ce

Fig.3. Speranţa de viaţă la 65 ani pentru bărbaţi, comparativ

Fig.4. Speranţa de viaţă la 65 ani pentru femei, comparativ

Sursa: EC&EWA (2009) The 2009 Ageing Report: Economic and Budgetary
Projections for the EU27 Member State (2008-2060)
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 23

moştenirea pe care o lăsăm în ce În ţările membre UE, situaţia este


priveşte situaţia financiară a schemei amestecată (Fig. 5), dar majoritatea
publice este dezastruoasă. În aceste se îndreaptă spre egalizare. Conform
condiţii este absolut necesară directivei, Statele Membre sunt
creşterea vârstei reale de obligate să analizeze periodic situaţia
pensionare, iar acest lucru se poate socială pe baza căreia se poate aplica
realiza prin limitarea pensionării excepţia de la principiul egalităţii de
anticipate (condiţii mai tratament şi să decidă în ce
stricte de eligibilitate şi În România o măsură aceste excepţii sunt
penalizări mai mari), femeie poate întemeiate.
egalizarea vârstei de petrece la
pensie şi 1/3 În România, vârsta de
pensionare pentru femei şi
din durata pensionare pentru femei
bărbaţi, creşterea vârstei
medie de viaţă este cu 5 ani mai mică decât
de pensionare şi pentru
(73 ani) a bărbaţilor iar acest lucru
categoriile prinse în
produce diferenţe
momentul de faţă în
importante în ceea ce
pensiile speciale.
priveşte valoarea pensiilor. Parte din
b. Egalizarea vârstelor de aceste diferenţe se datorează
pensionare veniturile mai mici din perioada vieţii
active, prin concentrarea femeilor în
Pornind de la datele demografice mai
domenii de activitate şi poziţii
sus menţionate trebuie luată în
ierarhice mai prost plătite, dar cel
discuţie egalizarea vârstei de
mai important factor este ieşirea
pensionare între femei şi bărbaţi.
timpurie de pe piaţa muncii. Sistemul
Legislaţia europeană prevede
de puncte utilizat în calculul pensiei
implementarea progresivă a
va penaliza automat pe cei care se
principiului egalităţii de tratament în
retrag mai devreme din viaţa
domeniul securităţii sociale, cu
profesională iar femeile sunt clar
anumite excepţii şi termene lungi
afectate.
pentru aplicare. Schemele publice
(statutory) de pensii pot fi excluse de Femeile care se pensionează la
la principiul tratamentului egal în ce vârsta standard au o pensie cu 10%
priveşte diferenţele de vârstă de mai mică decât bărbaţii. Mai puţini
pensionare, dacă prin acest lucru se ani de contribuţii înseamnă mai
compensează o serie de inegalităţi puţine puncte şi implicit o pensie mai
sociale de gen (art. 7.1 Directiva mică. Mai mult, femeile au o pondere
79/7). mai mare în schemele de pensionare

Fig. 5. Vârstele de pensionare în Statele Membre UE


AT BE BG CZ DE DK ES FR HU IE IT NL PL PT RO SK SE UK
F 60 64 60 65 65 66 65 60 62 65.5 60 65 60 65.0 58.8 62 64 60
M 65 65 63 65 65 66 65 60 62 65.5 65 65 65 65.0 63.8 62 64 65

Sursa: Eurostat (2009, date pe 2005); în Romania vârsta de pensionare creşte gradual până în 2014
până la 60 ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.

Egalizarea vârstelor de pensionare în UE


Nu există diferenţă în vârsta În proces de egalizare Există diferenţe în vârstele
de pensionare de pensionare

Cipru, Franţa, Irlanda, Austria, Belgia, UK, Estonia Bulgaria, Cehia, Italia,
Olanda, Portugalia, Suedia, Germania, Latvia, Malta, Lituania, Polonia, Romania,
Spania, Luxemburg Slovacia, Ungaria Slovenia, Grecia
Sursa: Report by the Commission's Network of legal experts in the fields of employment, social
affairs and equality between men and women (2007)
24 • R O M A N I A 2 0 1 0

anticipată, iar acest lucru duce la o pensionare. Menţinerea discriminării


pensie medie chiar şi cu 50% mai de gen în acest caz nu se justifică.
mică. Se poate astfel accentua riscul
de sărăcie care este deja mai mare c. Eliminarea pensiilor speciale
pentru femeile peste 65 de ani
Pensiile speciale reflectă poziţia
comparativ cu bărbaţii de aceeaşi
privilegiată a câtorva categorii
vârstă.
profesionale, cu o concentrare aparte
Sistemul de pensii nu impune o în domeniile care, în trecut, formau
vârstă obligatorie de pensionare, dar mecanismele de represiune şi de
de regulă limitele minime au o putere. Pentru oamenii de rând,
influenţă semnificativă, mai ales dacă diferenţierea dată de dificultatea
pensionarea e percepută ca o locului de muncă şi riscurile implicate
alternativă la şomaj. Riscul de a se face prin grupe de muncă, din
pierde locul de muncă există la orice care derivă ulterior o modalitate
vârstă, dar e mai mare în preajma aparte de calcul al vârstei de
vârstei de pensionare, aceste pensionare şi a perioadei de
persoane fiind privite ca având contribuţii.
alternativa pensiei. Aşadar,
Pentru grupurile
menţinerea diferenţierii Argumentul că un avantajate, s-au creat
încurajează indirect drept acordat nu mai legi speciale care, în
ieşirea prematură a poate fi retras e fals, timp, au construit şi
femeilor de pe piaţa în special când e consolidat beneficii cu
muncii, direcţie contrară vorba de beneficii mult peste cele oferite
tuturor obiectivelor de sociale bazate pe celorlalţi. Se produc
politici publice de gen redistribuţie astfel inechităţi evidente,
sau de ocupare.
nejustificate prin prisma
Un alt motiv invocat în favoarea contribuţiei sau echităţii.
vârstelor diferenţiate este rolul jucat Răspunderea unui medic este poate
de femeie în familie şi gospodărie. În la fel de mare ca cea a unui
prezent, concediul de îngrijire a magistrat, dar celor doi li se aplică
copilului este considerat vechime în modalităţi total diferite de calcul.
muncă, limitându-se impactul Argumentul rolului special al unor
negativ asupra pensiei. Problema categorii profesionale este 100%
rolului asumat în gospodărie este discreţionar.
ceva mai complicată. Cum, în
Se invocă, în special de către
România, femeia are două “locuri de
magistraţi, ideea că nu se pot realiza
muncă” (la serviciu şi acasă), cei
modificări ale legilor de pensionare
care fac legile consideră ca această
deoarece se schimbă stimulentele
problemă se rezolvă dacă femeile se
oferite la intrarea în profesie, deci s-
pensionează mai devreme. Dar asta
at încălca un contract virtual între
nu e o soluţie pentru inegalităţile din
individ şi stat. Un asemenea
societate, ci un factor agravant,
argument este nerezonabil deoarece
încurajând femeile să renunţe mai
echivalează cu blocarea oricărei
devreme la viaţa profesională.
reforme, în orice domeniu.
Deciziile privind împărţirea rolurilor
în familie trebuie să aparţină La fel, argumentul conform căruia un
cuplului, nu statului. drept acordat nu poate fi retras (idee
care, de altminteri, nu este un
Impactul negativ al retragerii timpurii
principiu general de drept) trebuie
a femeilor la pensie cât şi realităţile
interpretat cu grijă, mai ales când e
demografice (femeile trăiesc în
vorba de drepturi sociale oferite prin
medie o viaţă mai lungă şi mai
politici publice redistributive, pentru
sănătoasă decât bărbaţii după 65
că altfel apar situaţii total aberante.
ani), plus constrângerile bugetare
Curtea Europeană a Drepturilor
actuale, sunt argumente suficiente
Omului (CEDO) consideră că statul
pentru a egaliza vârstele de
dispune de o marjă largă de manevră
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 25

Fig. 6. pensiile speciale în România

Număr PENSIA MEDIE (lei)


benefic.
TOTAL Suportat Suportat
de Fond Buget de
Pensii Stat
1. Diplomati - Legea 36/2003 sistemul 704 4,295 1,961 3,282
de pensionare a membrilor personalului
diplomatic si consular
2. Personal aeronautic civil navigant 1,539 9,177 1,814 7,541
profesionist din aviatia civila cf. legii
223/2007
3. Personal aeronautic tehnic ne- 108 - 1,713 -
navigant cf. legii 95/2008
4. Parlamentari cf. legii 96/2006 522 3,648 2,121 1,600
5. Functionari publici parlamentari cf. 388 2,767 1,823 2,008
legii 7/2007
6. Lege 303/2004 privind statutul 2,684 8,589 1,709 7,498
procurorilor si judecatorilor
7. Lege 567/2004 privind statutul 1,952 2,934 1,108 2,172
personalului de specialitate din instante
8. Lege 217/2008, Curtea de Conturi 300 5,474 2,087 4,145
Sursa: CNPAS

în conturarea politicilor sociale şi că pensiilor speciale, după cum se vede


acesta este cel mai în măsură să în Fig. 6.
decidă modificarea politicilor sociale5
Unificarea sistemului de pensii
pentru a le adapta contextului social
trebuie privită prin prisma interesului
şi economic, inclusiv prin diminuarea
general şi a capacităţii financiare a
valorii pensiei. Singura zonă în care
statului. Competenţa acestor decizii
CEDO ar putea interveni este aceea a
aparţine exclusiv puterii executive şi
obligării statului să asigure drepturi
legislative. Modificarea acestor
sociale la un nivel minim (Articolul 3:
reglementărilor prin decizii
interzicerea tratamentelor inumane
judecătoreşti ar reprezinta o depăşire
şi degradante) în cazul pensiilor
a competenţelor sale constituţionale
foarte mici6. Această situaţie nu
de către puterea judecătorească,
este, în mod evident, aplicabilă
judecătorul comportându-se în
5
aceste situaţii ca legiuitor.
Vezi Stec & others v UK 65731/01 and
65900/01, par 52. Articolul 1 al Pe scurt, statutul aparte al diferitelor
Protocolului 1 al Convenţiei ar putea profesii se reflectă în modul în care
include dreptul la pensie sub dreptul la acestea sunt plătite. Diferenţierea
proprietate, dar sub o serie de condiţii ce veniturilor şi încadrarea în diverse
privesc modul în care este structurat categorii de muncă sunt instrumente
sistemul; chiar şi aici statul are o arie
suficiente care conservă beneficiile şi
largă de discreţie, inclusiv în diminuarea
la vârsta pensiei. Reglementările prin
valorii pensiilor. Marea majoritate a
notificărilor de la CEDO privind drepturile legi speciale nu indică decât o
sociale sunt inadmisibile. tendinţă a grupurilor de putere de a
6
se plasa deasupra regulilor aplicabile
Jean Paul Costa, preşedintele CEDO –
tuturor celorlalţi cetăţeni ai
discurs susţinut în oct 2008 la Sorbona
României.
(http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/4
2BD71A1-099A-4B88-B907-
185CFF3B3968/0/2008_Strasbourg_collo
que_déclaration_universelle_16_10.pdf)
26 • R O M A N I A 2 0 1 0

d. Decuplarea valorii pensiei de evoluţia salariilor poate contribui


cea a salariului mediu direct la echilibrarea fondului şi
indirect la stimularea economisirii.
Unul din miturile actuale legate de
Actualul proiect de lege al guvernului
pensii în România se referă la
reprezintă un compromis, creşterea
valoarea mică a acestora. În
punctului de pensie urmând pentru
realitate, cei care se pensionează la
următorii 20 de ani să ţină seama
limita de vârstă cu stagiu complet de
atât de inflaţie cât şi de salarii.
cotizaţie primesc în medie o pensie
netă de circa €240, adică 74% din
e. Lărgirea bazei de impozitare
salariul mediu net. Asemenea rate de
înlocuire sunt peste pragul sărăciei şi Situaţia financiară a sistemului de
printre cele mai mari din regiune pensii nu poate fi echilibrată suficient
(Banca Mondială, 2009). În Europa de repede aplicând doar măsuri de
de Vest se ajunge la asemenea rate limitare a eligibilităţii şi a valorii
de înlocuire doar prin cumularea pensiilor. Guvernul trebuie să facă
pensiilor obligatorii cu cele voluntare cumva şi să sporească sumele
private (OECD, 2007). încasate, fără a creşte totuşi
contribuţiile nominale: în anii ‘90
Existenţa multor pensii mici în
creşterea procentului de contribuţie a
România se explică prin pensionarea
dus la scăderea încasărilor.
frecventă înainte de vârsta standard.
Din cele 4.7 milioane de persoane cu Cu alte cuvinte, este nevoie de
pensie de asigurări sociale lărgirea bazei de impozitare şi de o
(excluzând agricultorii şi pe cei cu mai fermă aplicare a prevederilor
pensii speciale), doar 1.9 milioane legale deja existente. Acum legislaţia
îndeplinesc toate condiţiile de vârstă permite utilizarea frecventă a
şi stagiu de contribuţie, restul având contractelor de prestări servicii sau
o pensie diminuată. drept de autor, deşi în realitate
natura sau durata muncii ar necesita
Un studiu al OECD7 a demonstrat că
încheierea unui contract complet.
o rată de 80% din veniturile nete din
Aşadar, oricât de neplăcut ar fi
perioada activă asigură menţinerea
pentru diverse categoriii în prezent
standardului de viaţă la acelaşi nivel.
favorizate, este nevoie de o dublă
Această rată de înlocuire a veniturilor
abordare din partea guvernului: pe
nu trebuie însă asigurată doar prin
de o parte, includerea diverselor
pilonul I (public). Fiecare ar trebui să
tipuri de venituri asimilabile unui
economisească, direct sau prin
contract de muncă în calculul CAS;
sistemele de pensii voluntare. Datele
pe de alră parte, limitarea abuzării
demonstrează că, la nivel global
contractelor alternative.
acest lucru se şi întâmplă în practică.
Studii ale Băncii Mondiale8 arată că Propunerile discutate aici –
rata de înlocuire a sistemului public egalizarea vârstelor, limitarea
nu este hotărâtoare în păstrarea pensionării anticipate, eliminarea
standardului de viaţă: oamenii tind pensiilor speciale, lărgirea bazei de
să economisească mai mult în ţările impozitare – sunt incluse proiectul de
cu rate scăzute de înlocuire şi lege propus de Guvern, chiar dacă
viceversa. într-o formă moderată şi cu perioade
lungi de tranziţie. Dacă noua lege nu
Aşadar, eliminarea din legislaţie a
va reuşi să treacă într-o formă
legării punctului de pensie de
acceptabilă prin Parlament sau va fi
7 sabotată în aplicare prin deciziile
OECD (2001) Ageing and Income:
instanţelor, viitorul este sumbru,
Financial Resources and Retirement in 9
OECD Countries, OECD. chiar şi pe termen scurt. W
8
Holzmann, R., Guven, U (2009)
Adequacy of Retirement Income after
Pension Reforms in Central, Eastern and
Southern Europe, Banca Mondială.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 27

3. (Contra)reforma în energie
Am mers prea repede, ne-a speriat pierderea poziţiei obişnuite
din coadă şi am început să dăm înapoi

România a reuşit în câţiva ani, din S-au înfiinţat o instituţie de


1997 până prin 2005-2006, o reglementare autonomă, care îşi
reformă de substanţă a sectorului de câştigase un prestigiu în primii ani de
energie, în special electricitate şi gaz, activitate, şi un operator al
reformă lăudată de instituţii sistemului de transport echidistant,
internaţionale şi de Comisia neimplicat în afaceri cu energie, care
Europeană. Ceva mai lent au evoluat a reuşit să se modernizeze şi să
reformele din sectorul termoficării şi introducă sistemul naţional în
programele de eficienţă energetică. infrastructura europeană UCTE. S-au
Restructurarea integrată a sistemului introdus tarife care, în sfârşit, aveau
energetic ar fi avut ca finalitate şanse să acopere costurile de
siguranţa energetică a ţării prin funcţionare a sistemelor de gaz şi
diversificarea surselor de energie, electricitate, reducându-se
libertate de opţiune pentru subvenţiile ascunse; a crescut
consumator, consum mai eficient şi interesul investitorilor privaţi în
preţuri competitive. energie, nu numai pentru distribuţie,
ci şi pentru producţie, lucru extrem
Reformele noastre mergeau pe
de important dacă ne uităm că statul
aceeaşi linie cu încercarea UE de a
nu a mai avut după ’90 bani şi
construi o piaţă unică şi competitivă
capacitate să facă vreo investiţie
în energie, iar România chiar
serioasă în producţie, în afara
depăşise ca viteză a modernizării în
finalizării unităţilor 1 şi 2 de la
electricitate şi gaz pe unii dintre
Cernavodă. În fine, s-au format
membrii mai vechi, de pildă Franţa.
competenţe noi în domeniile
Deşi nu a fost finalizată, unele
conducerii descentralizate a
avantaje ale reformei deveniseră
sistemului energiei şi pieţei de
deja vizibile: creşterea
energie electrică.
performanţelor unor companii
(Turceni, Rovinari, care şi-au dublat Din păcate, ritmul reformelor a fost
productivitatea chiar administrate în mult încetinit după 2005, în ciuda
continuare de stat); apariţia unei angajamentelor noastre faţă de UE şi
pieţe competitive de energie cu a intereselor consumatorilor. Iată în
potenţial de a deveni piaţă regională continuare care sunt, pe de-o parte,
(bursa OPCOM, pe care se lucrurile cu adevărat importante
tranzacţionează azi competitiv peste pentru sectorul energie, iar pe de
30% din electricitatea din România). altă parte ideile proaste care riscă să
28 • R O M A N I A 2 0 1 0

Textbox 2: Mirajul gazului ieftin din producţia internă


Motivul pentru care Romgaz nu s-a privatizat încă este succesul electoral al gazului ieftin
pentru populaţie, dar şi pentru firmele favorizate. Dar cu cât gazul este mai ieftin, cu
atât cererea de gaz va creşte mai repede la un nivel nesustenabil, ceea ce duce la
vandalizarea resurselor. În actualul ritm de exploatare, rezervele de gaz şi petrol
româneşti vor mai dura aproximativ 15 ani, în condiţiile în care alternativa azi e doar
Gazprom, şi va rămâne aşa dacă intrăm în South Stream în loc de Nabucco. Dacă în anii
trecuţi consumul de gaz intern oscila pe la 60% din total, în 2009 ponderea a urcat la
80-90%, e adevărat, în condiţiile reducerii cererii. Principalii consumatori sunt industria
(72%), în special cea siderurgică şi petrochimică; cota populaţiei a fost de doar 20%,
restul de 8% fiind consum tehnologic.
În plus, dacă dăm gaz ieftin unora, nu doar că epuizăm mai repede resursele dar
distorsionăm şi alocarea lor, posibil şi concurenţa în interiorul sau între anumite sectoare.
Prioritatea la gaz intern ieftin în 2009 a reprezentat aşadar încă un ajutor de stat pentru
industria petrochimică (RAFO-Oltchim-Arpechim; Azomureş) şi pentru cea siderurgică
(ArcelorMittal). Criteriile de selecţie pentru beneficiarii “gazului ieftin” au fost contestate,
fiind luate în vizor de Consiliul Concurenţei (consumatori interuptibili care au un consum
minim zilnic peste 1 milion m3/zi, deci excluzând din start IMM-urile).
Ne-am angajat faţă de UE să eliminăm aceste distorsiuni până la sfârşitul lui 2008,
aliniind preţurile la cel de import, însă sub pretextul crizei România a cerut prelungirea
termenului până în 2010, deşi preţul gazului de import scădea. Eficienţa şi
competitivitatea sunt privite cu dispreţ nu doar de decidenţi, dar şi de majoritatea
comentatorilor, care încurajează pe primii să dea prioritate argumentului politic. Numai
că, la fel ca pentru electricitate, România riscă declanşarea unei proceduri de
infringement din partea Comisiei pentru tarifele reglementate. În plus, la preţurile de azi,
mult subevaluate faţă de valoarea reală de piaţă, căutarea şi exploatarea de noi
zăcăminte nu este economic posibilă, deoarece Romgaz nu şi-ar permite să-şi acopere
costurile de dezvoltare la actualele tarife.
Ca şi în cazul electricităţii, nu există niciun motiv pentru care tranzacţionarea gazului să
nu poată fi făcută competitiv, de exemplu prin bursa de energie OPCOM, Romgaz putând
scoate la licitaţie oferta şi vânzând cui dă mai mult. Există doar trei furnizori de gaze în
România – Petrom, Romgaz şi Gazprom (prin intermediari) – însă şi o oarecare
competiţie din pricina substituibilităţii gazului cu petrolul. În ceea ce priveşte protecţia
socială a populaţiei, o idee mai înţeleaptă ar fi sprijinul ţintit al categoriilor defavorizate
(subvenţii de venit) şi reducerea pierderilor de energie pentru clădiri prin reabilitare
termică (unde pierderile sunt 40-50% din consumul de energie).
Preturile gazului intern si de import Preturi la gaze naturale, EUR/GJ, cu taxe

450 30
400
25
350
USD/1000 mc

300 20
250
15
200
150 10
100
5
50
0 0
2006 Q2 2007 Q2 2008 Q2 2009 Q4 RO BG HU PL IT CZ DE FR

Pret intern Pret import Gospodarii Firme mici Firme mari

Grafice: Preţurile noastre la gaz sunt departe de valoarea de piaţă (import); avem cele mai mici
preţuri din UE pentru gaz, ceea ce ne poate atrage declanşarea infringement-ului din partea CE,
deoarece industria noastră face concurenţă neloială pe piaţa unică. Surse: Petrom; Eurostat.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 29

Textbox 3: Dezavantajele companiilor integrate


În rapoartele noastre anterioare am explicat de ce înfiinţarea companiilor integrate de
energie este o soluţie proastă. Pe scurt, în loc să avem campioni regionali, vom avea
companii dominante pe piaţa locală, din cauza capacităţii limitate de tranzacţionare de
electricitate peste graniţă (10% din consum); se vor ascunde ineficienţele unor
companii, în principal mine şi Termoelectrica, prin subvenţionare încrucişată de la
Hidroelectrica, lucru care ne poate aduce o amendă usturătoare de la Comisie; cele două
companii nu au cum să atragă mai mulţi bani de pe pieţe decât companiile componente
azi, în condiţiile în care în următorii cinci-şapte ani capacităţile termo existente trebuie
înlocuite; iar bursa (OPCOM) va avea de suferit din cauza creşterii concentrării de piaţă.
În plus, buna funcţionare a unei pieţe energetice cu doi mamuţi va fi o provocare pentru
reglementatori (ANRE, Consiliul Concurenţei).
Incertitudinea legată de înfiinţarea acestor companii a produs deja efecte: investitorii
privaţi şi-au amânat planurile privind centralele noi, însă nu din cauza crizei. În această
situaţie se găsesc centrale de cca. 4000 MW: GDF Suez Constanţa (800 MW) şi Borzeşti
(400 MW); EON şi Enel Brăila (800 MW); Alro Turnu Măgurele (900 MW); Energy
Holding, Sărdăneşti (700 MW); CEZ, Galaţi (400 MW). Pe lângă acestea, PPP-uri
anunţate între Termoelectrica şi investitori privaţi au fost de asemenea amânate până la
clarificarea situaţiei companiilor integrate: Galaţi – EON, Enel; Brăila – CEZ; Borzeşti –
GDF Suez.
Toate acestea se adaugă la incertitudinile legate de proiectul Tarniţa, care se amână de
ani de zile, deoarece nu ne hotărâm dacă vrem să vindem servicii auxiliare sau să le
consumăm intern, sau cum se va finanţa proiectul, şi cele privind Energonuclear, un
consorţiu format din Nuclearelectrica şi firme private pentru construcţia unităţilor 3 şi 4
Cernavodă, amânat din cauză că statul nu s-a hotărât dacă participă cu 25% (cât poate)
sau 51% (cât ar vrea, dar n-are bani). În producţia de electricitate, singurele proiecte
private “sigure” în prezent sunt centrala pe gaz de la Brazi a lui Petrom (860 MW) şi
parcul eolian CEZ de la Cogealac-Fântânele (600 MW). În lipsa investiţiilor vor apărea
foarte curând probleme grave de siguranţă energetică cu care România nu era obişnuită.
Sursa date: http://j-constantinescu.org/_Noutati.html

îngroape pe termen lung sistemul descurajarea investiţiilor private în


energetic românesc. sectorul energetic.
Deşi ceea ce nu fusese dus la capăt
Ce nu trebuie făcut din Road Map s-a regăsit în prima
1. Abandonarea reformelor dacă variantă de strategie energetică
nu sunt presiuni “din afară” 2007-2020, în cea finală, aprobată, a
strategiei, reforma a fost abandonată
Imediat ce intrarea noastră în UE a
şi oficial. Astfel, s-a propus
devenit certă, din 2005-2006,
înfiinţarea a unui (apoi a doi)
aplicarea strategiei energetice
campion(i) naţional(i) care să deţină
agreate cu Comisia în negocierile de
aproape întreaga producţie, anulând
aderare (“Road Map” din 2003) a fost
de facto o parte dintre celelalte
încetinită şi apoi practic abandonată.
măsuri (Textbox 3). Incertitudinile
Toate partidele, indiferent de
legate de această restructurare şi
orientare, inclusiv autorii Road Map-
efectele negative ale consolidării
ului, ne propun azi idei contrare
unor actori cu poziţie dominantă duc
principiilor din această strategie,
în prezent la întârzieri majore în
susţinând în principal regruparea
toate măsurile cheie necesare
sectorului producţiei de energie,
sectorului energetic, în special
rămas integral în controlul statului,
investiţii şi construcţia unor pieţe cu
în mamuţi integraţi (PNL unul, PSD
adevărat competitive, cu preţuri
unul, PDL doi) şi, în consecinţă,
reale.
30 • R O M A N I A 2 0 1 0

Privatizările, blocate practic începând Practicarea unor preţuri


cu 2006, sunt azi explicit reglementate la nivel scăzut nu
abandonate: o parte dintre asigură folosirea sustenabilă a
companiile pentru care se făcuseră resurselor şi, în plus, descurajează
deja strategii de privatizare finanţate intrarea pe piaţa concurenţială. De
din proiecte PHARE, cum ar fi Turceni pildă, în piaţa de electricitate,
sau Rovinari, vor intra în consumatorii (casnici, dar nu numai)
componenţa mamuţilor energetici (cu care beneficiază de tarife
alte cuvinte, bani au fost aruncaţipe reglementate preferă să rămână
fereastră). În loc să continuăm “captivi” la furnizorul la care sunt
liberalizarea şi creşterea competiţiei arondaţi mai curând decât să intre pe
în sectorul energetic, concentrarea în piaţa liberă, unde ar trebui să
două companii (aproape certă, în plătească preţuri mult mai mari,
ciuda unei opoziţii puternice în adică costurile marginale ale
sector) întoarce din drum reformele companiilor producătoare care nu
de până în 2005-2006. intră în “coşul” reglementat.
În plus, din motive electorale sau
2. Vânzările dezavantajoase
pentru a sprijini firme favorizate, s-a
pentru stat
îngheţat liberalizarea pieţelor en gros
şi s-au liberalizat într-o proporţie În sistemul energetic românesc, o
nesemnificativă pieţele de retail; sursă majoră de corupţie şi/sau
tarifele reglementate neadecvat distorsiuni pentru pieţele competitive
distorsionează pieţele, elimină o reprezintă vânzarea de resurse la
semnalele de preţ necesare preţ mic către clienţi favorizaţi. Acest
investitorilor şi “justifică“ contractele lucru se întâmplă sub diverse forme,
cu “băieţii deştepţi”; gazul intern atât în electricitate cât şi în sectorul
este în continuare mai ieftin decât cel gazului. S-a scris mult în presă
de import şi fie este dat preferenţial despre contractele bilaterale
unor firme (ca industria încheiate de Hidroelectrica în 2001-
petrochimică, susţinută “pe timp de 2004 cu intermediari de energie la
criză” la fel de bine cum fusese şi preţuri dezavantajoase pentru stat
înainte), fie se practică un “coş” de (Textbox 4); există de asemenea
preţuri care agravează lipsa de clienţi care beneficiază de gaz ieftin
transparenţă, în numele gazului de la Romgaz, prin aşa-zise măsuri
(artificial) ieftin pentru populaţie anticriză de salvare a industriei
(vezi Textbox 2). petrochimice în 2009.

Textbox 4: Piaţa Contractelor Centralizate Bilaterale şi Hidroelectrica


Printre facilităţile oferite de bursa OPCOM intră şi posibilitatea de a vinde electricitate
competitiv pe piaţa en gros. PCCB este foarte flexibilă şi aici se pot tranzacţiona prin
licitaţie centralizată oferte cu perioade de livrare şi termeni specificaţi de ofertant (deci
inclusiv pe termen lung), plus contracte standard (tip Forward) pe piaţa cu negociere
continuă. Nimeni nu împiedică Hidroelectrica să scoată la vânzare electricitate pe termen
lung, în termenii pe care îi consideră avantajoşi, folosind piaţa PCCB de licitaţie
centralizată. Mai mult, piaţa aceasta există încă din 2005 şi a fost înfiinţată tocmai cu
scopul de a evita ce se întâmplă acum cu contractele “băieţilor deştepţi”.
În prezent, Hidroelectrica nu vinde electricitate prin OPCOM, iar preţurile la care vinde
negociat sunt la cca 50% din preţul pe bursă. De exemplu, la sfârşitul lui 2009
Hidroelectrica a vândut exact la preţul pe care l-a ofertat un cumpărător. În anii
secetoşi, ca 2003 sau 2007, Hidroelectrica a pierdut bani din contracte ferme de
vânzare, din cauza secetei, fiind obligată să cumpere electricitate de la cele mai scumpe
centrale Termoelectrica pentru a-şi acoperi aceste contracte.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 31

Contractele cu “băieţii deştepţi” au Ucrainei asupra tranzitului de gaz.


fost prelungite succesiv până în Însă cum South Stream păstrează
2014, dar unele dintre acestea au monopolul Gazprom asupra ofertei,
început să expire în 2009. Trebuie eliminând doar Ucraina de pe traseu,
urmărit dacă acea cantitate de puterea Rusiei în relaţia cu UE va
energie care rămâne acum pe piaţă spori. În anii trecuţi, conflictul cu
se va vinde într-adevăr competitiv, Ucraina a ţinut totuşi sub control
adică dacă toată electricitatea monopolul în furnizare al Moscovei.
“eliberată de angajamente” se va
tranzacţiona de acum încolo pe 4. Măsuri de politici incoerente
OPCOM, cum ar trebui. În acest timp, (necorelarea politicilor de
este îngrijorător faptul că eficienţă sau abandonarea
managementul Hidroelectrica susţine strategiei de termoficare)
public necesitatea unor contracte
România se confruntă cu diverse
bilaterale pe termen lung pentru a
provocări: probleme de
oferi garanţii bancare pentru
competitivitate, de eficienţă
investiţiile de care are nevoie.
energetică sau mediu. De pildă, un
studiu al Băncii Mondiale evalua
3. South Stream în loc de
costurile totale pentru îndeplinirea
Nabucco
angajamentelor de mediu din
Cu cât avem mai multe surse de gaz strategia UE în energie (aşa-numita
dintre care să alegem, cu atât strategie “20/20/20”) la 12.5
furnizarea va fi mai sigură. Tatonările miliarde € până în 2020 (6.1 miliarde
Gazprom şi răspunsurile ambigue ale până în 2015). O bună parte dintre
decidenţilor români nu fac altceva aceste costuri sunt legate direct de
decât să ne compromită în UE, sectorul energetic, precum investiţiile
deoarece proiectul South Stream în capacităţi hidro şi nucleare care nu
este exact tipul de înţelegere produc emisii de CO2.
bilaterală Rusia – stat
Nu e clar de ce Pe de altă parte, măsurile
membru UE care fac ca
Hidroelectrica nu inadecvate luate într-o
politica energetică comună
vrea să vândă parte duc la consecinţe
a UE să fie imposibilă. De
transparent pe negative pe celelalte
fiecare dată când un stat
OPCOM; Ordinul angajamente. De
membru defectează
de ministru exemplu, sprijinirea
(începând cu acordul
trebuie înlocuit cu sectorului minier prin
pentru Nord Stream între
o lege subvenţii (încrucişate)
Germania şi Rusia din
duce la stimularea
2005), UE îşi pierde din
producţiei termoelectrice poluante,
puterea de a negocia cu Rusia
anulând beneficiile care se obţin din
condiţii bune pentru toate statele
tranzacţionarea de certificate verzi;
membre de pe poziţii relativ egale.
gazul ieftin pentru industrie duce la
Dar chiar egoist vorbind, pentru risipă şi intensitate energetică mai
România ca stat, South Stream nu mare (consum pe unitatea de PIB).
înseamnă nimic altceva decât o sursă
Strategia 2007-2020 ţine cont de
suplimentară de gaz de la Gazprom.
aceste legături, însă practica ultimilor
Nabucco este strategic importantă
ani a deconectat total măsurile în
pentru UE şi pentru noi, deoarece
diversele sectoare. De pildă strategia
aduce pe piaţa europeană gaze din
de termoficare din 2004 a fost
Azerbaidjan, Turkmenistan şi
abandonată, refăcută după 2005 şi
Kazahstan, eventual şi din alte ţări
abandonată (amânată) din nou. În
care se vor conecta mai târziu,
prezent, anvelopările de blocuri se
limitând dependenţa UE de gazele
fac haotic, acolo unde se mişcă ceva
ruseşti.
(sectoarele 1 şi 2 Bucureşti), fără a
Nu în ultimul rând, Nabucco şi South ţine cont de priorităţi şi de
Stream elimină ambele şi monopolul cointeresarea consumatorului, iar
32 • R O M A N I A 2 0 1 0

programul de contorizare şi dotare constituirea de clienţi credibili pentru


cu robineţi pentru reglarea producătorii termo. La fel, vânzarea
consumului nu a fost finalizat nici azi. companiilor de distribuţie către ENEL,
Cum de cererea consumatorilor CEZ, EON, au fost însoţite ulterior de
depinde eficacitatea investiţiilor în scandaluri de corupţie care au
reţelele de termoficare şi CET-uri, aruncat în umbră succesul real al
lipsa informaţiei cu privire la ce acestor privatizări: s-au îmbunătăţit
poate plăti consumatorul se semnificativ performanţele şi
răsfrânge asupra investiţiilor în CET- profitabilitatea acestor companii, în
uri. Mai rău, în programul primul rând prin reducerea
“Termoficare 2005–2007” s-au cheltuielilor, iar valoarea
consumat cca. 600 milioane € în participaţiilor minoritare ale Electrica
proiecte ulterior abandonate. la companiile privatizate a ajuns
după privatizare să fie mai mare
5. Abandonarea privatizărilor din decât valoarea filialelor integrale
motive greşite înainte de vânzare. Însă populismul
şi lipsa de atenţie pentru agenda
Din cauză că privatizările din trecut
reală de reformă a făcut ca orice
nu au fost suficient de transparente,
discuţie raşională să se blocheze în
ultimele guverne s-au temut să le
zarvă politică.
continue cu investitori strategici, ba
chiar s-au formulat poziţii publice de
tipul “nu ne (mai) vindem ţara”. PDL
şi preşedintele au afişat chiar o Ce e de făcut
opoziţie făţişă faţă de privatizarea Lipsind presiunile externe să facem
Romgaz, de pildă, din cauza ce trebuie, ratăm sistematic ceea ce
“precedentului PETROM”. Cel mai e cu adevărat important şi urgent în
grav s-a greşit cu blocarea sectorul energetic:
privatizării termocentralelor în
momente favorabile, adică înainte de A. Sunt urgente investiţii majore
criză, când pentru fiecare dintre fără de care în câţiva ani ne vom
centrale existau cel puţin 4-5 confrunta cu o criză de proporţii
investitori interesaţi.
Specialiştii estimează că din 2015
Privatizările era normal să înceapă cu vom avea probleme reale de
distribuţia–furnizarea, pentru

Textbox 5: Surse de finanţare pentru proiectele de investiţii


Cum banii de care dispune statul pentru sectorul energetic sunt o mare problemă,
trebuie făcută o prioritizare a investiţiilor publice, inclusiv ţinând cont de legislaţia UE
privind ajutorul de stat. De fapt, infrastructura sectorului şi atribuţiile speciale ale statului
se limitează la reţele şi la ansamblul serviciilor hidro, iar pentru celelalte proiecte trebuie
identificate soluţii de finanţare şi administrare privată. La stat ar trebui să se găsească
banii obţinuţi din privatizările de până acum (Electrice, Distrigaz N şi S, Petrom).
În electricitate, finanţarea privată nu pune probleme de siguranţă energetică,
deoarece statul va deţine în continuare Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, adică aproape
jumătate din producţia internă (după darea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4). În plus,
securitatea energetică ţine de serviciile de transport-interconectare şi serviciile de sistem
(continuitatea furnizării de energie), asigurate în proporţie de 90% de Hidroelectrica. De
aceea privatizările termo şi investiţiile private, inclusiv prin PPP, nu sunt un risc, ci o
necesitate (Turceni, Rovinari, Craiova, Deva, Bucuresti, PPP-uri pentru Borzeşti, Doiceşti,
Brăila, Galaţi etc.).
Ca surse posibile pentru îndeplinirea obligaţiilor de mediu, dar care vor duce şi la
retehnologizarea capacităţilor de producţie poluante şi ineficiente, mai pot fi obţinute
fonduri şi din vânzarea de “drepturi de emisii” din acordul de la Kyoto. În funcţie de
preţurile din piaţă se pot obţine cca. 2.5-3 miliarde €.
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 33

siguranţă energetică, din cauza Între entităţile foarte performante


vechimii capacităţilor de producţie, din sectorul energetic românesc se
ineficienţelor acumulate în sistem, numără Hidroelectrica,
greşelilor de strategie de până acum Nuclearelectrica, OPCOM, Romgaz,
şi angajamentelor faţă de UE care Transelectrica. Trebuie însă
vor ajunge la scadenţă, în special exploatate toate avantajele ce derivă
cele de mediu (Textbox 5). din sistem. Astfel, OPCOM poate

Textbox 6: O strategie alternativă: “20x5”


Cu cât sursele de energie sunt mai diversificate, mai eficiente si mai curate, cu atât
siguranţa sistemului este mai mare. În electricitate, în loc să ne concentrăm pe
întreţinerea unor termocentrale vechi pe cărbune ca alternativă de ultimă instanţă,
specialiştii propun ca soluţie pentru sectorul energiei electrice un mix de producţie
echilibrat, format din proporţii egale de surse regenerabile (eolian, geotermal, micro-
hidrocentrale, biomasă); hidrocentrale mari; gaz; cărbune (lignit); nuclear (inclusiv
unităţile 3 şi 4). Noutatea constă în primul rând în proporţia mare de energie
regenerabilă (40%, inclusiv hidrocentralele mari). Cu toate acestea, există interes
semnificativ pentru eolian, de exemplu: Transelectrica a primit solicitări de aprobare a
conectării pentru 3.900 MW, existând cereri de avize ce depăşesc cu mult 10.000 MW.
Sursa date: http://j-constantinescu.org/_Noutati.html

deveni bursă regională, iar România


Între 2008-2013, trebuie închise sau
un nucleu de energie şi servicii
retehnologizate gradual unităţi termo
tehnice de sistem: se negociază
poluante, la Deva, Turceni, Rovinari,
extinderea platformei de
Craiova, Paroşeni, ELCEN,
tranzacţionare spre vest (Ungaria,
Termoelectrica. Acestea nu
Austria), iar o variantă şi mai
îndeplinesc standardele UE la emisii
interesantă ar fi extiderea spre sud
de noxe şi pulberi9. Deocamdată
(Bulgaria, Serbia, eventual Grecia).
practic n-am făcut nimic ca să
Aceasta ar duce la diversificarea
retehnologizăm aceste unităţi iar
ofertei de electricitate pe pieţele
statul nu va avea niciodată suficienţi
naţionale şi preţuri mai mici pentru
bani pentru înlocuiri. Doar în sectorul
perioadele de vârf de consum, când
termo ar fi nevoie de cca 5-7
se apelează la centralele mai
miliarde €, având în vedere că
scumpe.
centralele noastre au un randament
foarte scăzut – în medie 35%, cam Cu alte cuvinte, când la noi e vârf de
cu 20 pps sub media europeană. consum (iarna) în Grecia este o
Banii nu pot veni doar de la stat – perioadă de minim, deci putem
oricum nu-i are şi s-ar pune cumpăra de acolo energie mai ieftină
problema ajutorului de stat, cu decât cea produsă în centralele cele
excepţia investiţiilor strict de mediu mai puţin performante; şi invers.
– şi nici din fonduri europene, din Prin construcţia staţiei de pompare
care am putea lua maxim 3-400 Tarniţa ne-am asigura necesarul de
mil€. servicii tehnice de sistem şi am putea
folosi la capacitate maximă Porţile de
B. În loc să ne construim mamuţi Fier. De asemenea, există interes din
pentru a deveni importanţi partea Ungariei şi Austriei pentru
regional, mai bine neam folosi cumpărarea de servicii tehnice de
atuurile reale sistem de la noi. În ceea ce priveşte
energia nucleară, trebuie să ne
grăbim cu proiectul Energonuclear,
9
Lista completă se găseşte aici: înainte ca partenerii să fie definitiv
http://www.mmediu.ro/pdf/legislatie/con descurajaţi de întârzierile din proiect.
trolul_poluarii/29oct2009-
proiectHGinstalatii-mari-de-ardere.doc
34 • R O M A N I A 2 0 1 0

Fig. 7. Liberalizarea pieţei, legală şi efectivă. Cca. 50% din piaţă


rămân consumatori captivi din 2006 încoace. ANRE, 2009

În piaţa de gaz, Romgaz ar putea crescându-ne şi credibilitatea în


deveni o companie mult mai regiune.
puternică dacă şi-ar încasa valoarea
reală a produsului livrat. Ea ar trebui C. Tarifare adecvată
să se orienteze mai mult spre Vest
Preţurile energiei trebuie să reflecte
decât spre accentuarea dependenţei
realităţi economice: raritatea
noastre de Gazprom, de pildă prin
resurselor, utilizarea sustenabilă şi
proiectul cu depozitul de gaze de la
alocarea pe criterii de merit
Mărgineni.
economic. Preţurile gazului intern
Regional, prima preocupare în trebuie să ajungă rapid la paritatea
sectorul gazului ar trebui s-o preţului de import, aşa cum ne-am
reprezinte implicarea noastră mai angajat faţă de UE şi pentru a evita
activă la proiectul Nabucco. În UE risipa rezervelor naţionale. În plus,
există ideea înfiinţării unei companii energia nu mai trebuie utilizată
care ar fi unic cumpărător european pentru a acorda ajutoare de stat
de gaze din Nabucco (Caspian netransparente şi care produc
Development Corporation), care să distorsiuni în piaţă.
crească puterea de negociere a UE şi
La fel, tarifele pentru energie
să poată cumpăra cantităţi suficient
electrică pentru consumatorii
de mari şi stabile de la furnizori (în
rezidenţiali “captivi” cu nivel
primul rând Turkmenistan) încât să
reglement nu mai trebuie să fie sub
fie o contrapartidă interesantă pentru
piaţă, pe seama “curentului ieftin” de
aceştia. În loc să jucăm la două
la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
capete, vehiculând şi varianta South
Dacă vrem să facem protecţie socială
Stream, am putea mai curând să ne
este necesar un sistem de asistenţă
implicăm mai serios în acest proiect,
pentru accesul la energie ţintit şi
R O M A N I A N A C A D E M I C S O C I E T Y ( S A R ) • 35

decuplat de piaţă, adică administrat livrării de energie în funcţie de


din afara sistemului energiei. nevoile consumatorului).
Paradoxul este că în România sunt Pe scurt, e nevoie de un act care să
netransparente tocmai tarifele reglementeze modul în care statul îşi
reglementate. Nu se stie de ce şi vinde activele sau produsele, pe
cum se stabilesc preţurile înalte aceleaşi principii ca şi achiziţia
pentru unii producatori termo, nu se publică, pentru a evita un risc de
ştie de ce creşte tariful de retail cu guvernanţă: tentaţia de a favoriza
4% atunci când pe piaţa liberă unii clienţi. Legislaţia guvernanţei
preţurile en gros scad cu 20%. corporative să aplice firmelor
Tarifele reglementate de azi obligă comerciale controlate de către stat
Hidroelectrica şi Nuclearelectrica să criterii similare instituţiilor publice,
vândă pentru 50% din piaţă la lăsându-le totodată posibilităţi reale
preţuri mici, ceea ce duce la pierderi de a concura pe pieţe.
pentru cele două companii, iar
consumatorii nu au nici un motiv să E. Reformă instituţională
plece din zona reglementată pentru a
Pentru o bună funcţionare a pieţelor
intra pe piaţa competitivă. Acesta
de energie şi a întregului sistem,
este principalul motiv pentru care
avem nevoie de reglementatori
liberalizarea pieţei a stagnat la 50%
independenţi şi competenţi, pentru
din 2006 încoace (Fig. 7) şi pentru
întregul sector energetic (ANRE,
care CE a ameninţat România cu o
ANRSC); de o bună cooperare cu
procedură de infringement. Mai mult,
Consiliul Concurenţei pentru
tarifarea pieţelor de gaz şi de
reglementarea pieţei,; iar companiile
electricitate trebuie să fie corelată,
de stat şi reglementatorii trebuie să
pentru a evita eventualele distorsiuni
aibă un management angajat pe
între pieţe.
criterii clare de performanţă,
inamovibil. Dacă într-adevăr se vor
D. Vânzarea competitivă
înfiinţa companiile integrate,
Electricitatea produsă de societăţile reglementarea pieţei de electricitate
controlate de stat trebuie vândută va fi o provocare pentru toţi
competitiv, fără excepţie. Pentru reglementatorii, deci capacitatea
electricitate, există Ordinul 445/2009 acestora trebuie să crească. W
care obligă companiile de stat să
vândă prin bursa OPCOM. Cu toate
acestea, un ordin MEC nu este
suficient de puternic şi poate fi
modificat de multe ori în funcţie de
interese sau crize punctuale, după
cum arată faptul că din 2005 până în
prezent ordinul a fost adoptat în mai
multe rânduri şi apoi abrogat sau
suspendat, cu scandal.
Trebuie introdusă o lege, cu aceeaşi
putere ca Ordonanţa 34 privind
achiziţiile publice, pentru ca statul să
nu mai poată vinde ieftin fără
competiţie. Discuţia despre “băieţii
deştepţi” din energie nu trebuie să
aibă ca efect eliminarea
intermediarilor din piaţă, ci vânzarea
transparentă şi competitivă în aşa fel SAR mulţumeşte d-lui Jean Constantinescu,
preşedintele Institutului Naţional Român
încât să fie recompensaţi pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor
intermediarii care aduc valoare de Energie (IRE), pentru sprijin în obţinerea
adăugată (de exemplu, modularea datelor din acest raport.
36 • R O M A N I A 2 0 1 0

ECHIPA EDITORIALǍ

Lucian Albu
Suzana Dobre
Sorin Ioniţă
Ana-Otilia Nuţu
Alina Mungiu Pippidi

Societatea Academică din România (SAR)


Eminescu 61, Bucureşti 2
tel/fax (4021) 211 1477
office@sar.org.ro
www.sar.org.ro