Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Emilian Cristea - Piatra Craiului PDF
Emilian Cristea - Piatra Craiului PDF
2
Cuprins
Aezare, caractere generale 11
Subunitile de relief i turistice 16
A Piatra Mic 17
Curmtura Pietrei Craiului 18
B Piatra Craiului (Piatra Craiului Mare) 19
Creasta Pietrei Craiului 19
Vrful Turnul 20
Creasta Nordic 22
Creasta Sudic 24
Abruptul Nord-Vestic 25
Padina nchis 26
Padina Popii 27
Valea Ciornga i Padina lui Rie 28
Padina lui Cline 28
Valea Podurilor 30
Valea Ciornguei, Valea Vlduca 31
Valea Sprlei 31
Brsa Tmaului 32
Abruptul Vestic 32
Umerii Pietrei Craiului 34
Valea Padina Lncii 35
Peretele Central (al Marelui Grohoti) 36
Muchia Roie, Peretele i Valea Piscul
Rece 36
Muchia i Valea lui Ivan, Valea Urzicii 37
Abruptul Estic 38
Valea Curmturii, Valea Cheii 39
Valea Vlduci, Valea Cheii de sub
Grind 40
Valea Cpnilor, Valea Steghii, Valea
Funduri 41
C Pietricica 42
Relieful Carstic 43
Peterile 44
3
Cheile 49
Alctuirea geologic 51
I isturile cristaline 52
II Formaiunile sedimentare 52
Clima 55
Flora i vegetaia 63
I Zona forestier 65
II Zona alpin 67
Fauna 73
Monumente ale naturii i rezervaia 75
Completri la toponimia Pietrei Craiului 81
Ci de acces 85
Cabane i refugii 89
Scheme i diagrame 92
Harta general a munilor Piatra Craiului 97
Trasee turistice 98
1 Zrneti Cabana Plaiul Foii
(ramificaie pe traseul Anghelide)
Refugiul Sprlea La Lanuri Piscul
Baciului (vrful La Om) Refugiul
Grind La Table 98
2 Zrneti Cabana Gura Rului Poiana
Znoaga Cabana Curmtura aua
Crpturii Valea Crpturii - Zrneti 116
3 Zrneti Zona fostului refugiu Diana
Brna Caprelor aua Padinei nchise pe
creasta nordic a Pietrei Craiului
Cabana Curmtura Prpstii - Zrneti 122
4 Zrneti Prpstii Valea Vlduca
Poiana Vlduca La Table Bran sau
Zrneti prin satul Petera 143
5 Satul Podu Dmboviei Cheile
Dmboviei Valea Dmboviei Valea
lui Ivan Drumul Grnicerilor
Curmtura Foii Cabana Plaiul Foii 156
6 Comuna Dmbovicioara Petera D-
4
mbovicioarei Cheile Brusturetului
Cabana Brusturet Stna din Funduri
La Table 167
7 Comuna Dmbovicioara Satul Ciocanu
Poiana Grindului La Table 176
Traseul de creast al Pietrei Craiului 182
8 Creasta Nordic: cabana Curmtura -
aua Crpturii - vrful Turnul - aua
Padinei nchise - vrful Padina Popii -
zona refugiului de la Vrful Ascutit 183
9 Cabana Plaiul Foii Curmtura Foii
Cerdacul Stanciului Valea Urzicii
aua Funduri Stna din Funduri La
Table 205
10 Cabana Plaiul Foii Zona fostului
refugiu Diana 228
11 Cabana Plaiul Foii Plaiul Runcului
(Muchia nrenilor) Vrful Tmaul
Mare 230
12 Cabana Plaiul Foii Valea Dmboviei
(cu legtur pe la Dracsin pentru masivul
Iezer-Ppua) (si traseul n sens invers) 233
13 Cabana Plaiul Foii Rudria aua
Lerescul Mic 235
14 Cabana Curmtura Padinile Frumoase
Creasta nordic a Pietrei Craiului (zona
refugiului de la Vrful Ascutit) (si traseul
n sens invers) 237
15 Cabana Curmtura Piscul Mrtoiu
La Table Poiana Grindului
Curmtura Groapelor Satul Sirnea (si
traseul n sens invers) 241
16 Cabana Curmtura Satul Petera 251
17 Cabana Curmtura aua Crpturii
Piatra Mic Poiana Znoaga Cabana
Curmtura (traseu n circuit) 254
5
18 Padina Hotarului 258
19 Padina indileriei - vrful Turnul 161
20 Zona fostului refugiu Diana - Padina
Popii - vrful Padina Popii 264
21 Valea Dmboviei - Valea Tmaului
- Curmtura Foii 267
Caracteristica traseelor n perioada zpezilor 270
Clasificarea traseelor alpine 272
Trasee alpine 276
22 Artera de baz: Valea Crpturii 276
23 Artera de baz: Padina nchis 285
24 Artera de baz: Padina Popii 314
25 Artera de baz: Brul Ciornga Mare 349
26 Artera de baz: Padina lui Cline 375
27 Artera de baz: Valea Podurilor 426
28 Artera de baz: Marele Grohoti 447
29 Artera de baz: Padina indileriei 476
30 Artera de baz: Valea pirlei 482
31 Artera de baz: Prpstiile 489
32 Artera de baz: Piatra Mic 495
33 Creasta Pietrei Craiului iarna 498
Alte trasee stabilite n Piatra Craiului 501
Postfa 518
6
Pagin alb
7
Pagin alb
8
Pagin alb
9
Pagin alb
10
ASEZARE, CARACTERE GENERALE
16
A. PIATRA MIC
18
B. PIATRA CRAIULUI (PIATRA
CRAIULUl MARE)
ABRUPTUL NORD-VESTIC
Abruptul vestic
ABRUPTUL ESTIC
1
In lucrrile mai vechi, acestor chei li se atribuie numele
de Cheia lui Coad si Cheia lui Banu (local numit Cheia
Banii), care in realitate snt situate mai la nord, pe firele de
obrsie ale Vii Cheii
40
a Pietrelor.
41
C. PIETRICICA
ALCTUIREA GEOLOGIC
CLIMA
58
Nebulozitatea. Piatra Craiului are un grad
ridicat de nebulozitate, numrul mediu anual de
zile acoperite fiind de circa 180-200 n etajele
alpin si subalpin si circa 160-180 zile n zonele
mai joase dinspre poalele masivului, n timp ce
numarul mediu al zilelor senine este de numai 60-
80 pe an. Pozitia izolat a masivului ntr-o zona de
interferent a maselor de aer n miscare face ca
portiunile sale nalte s fie mai nnourate dect
depresiunile limitrofe si foarte bogate n
precipitatii.
Calcarele albe din care este alcatuit masivul
Piatra Craiului reflect o mare cantitate de cldur
primita de la soare. De accea vara, ca o consccint
a nclzirii intense, aerul se ridic pe pantele
muntelui si se rceste adiabatic, formnd nori de
tip cumulus.
Uneori, pe timp senin si mai ales iarna, se
poate observa de pe creasta un fenomen
spectacujos, si anume acele ,,mri de nori",
formate din nori de stratus de mic altitudine, care
se dispun deasupra vilor si clepresiunilor, lasnd
liber portiunea nalt a crestei ca o insul ce
rsare din ntinderea alb a norilor.
O alt forma de nebulozitate foarte obisnuit
n zona nalt a Pietrei Craiului este ceata
(negura), cunoscut si sub numele local de
boaghe. Uneori, cnd dureaz mai mult timp si
este mai dens, ea ngreuiaz orientarea si
circulatia turistilor.
Insolatia intens pe creast si vntul duc la
59
formarea norilor de convectie termic, care n
timpul verii produc frecvent averse de ploaie cu
descrcri electrice. Acestea stnjenesc de obicei
deplasarea drumetilor pe creasta si n zonele de
abrupt.
Precipitatiile atmosferice. Piatra Craiului
este situat ntr-o regiune bogat n precipitatii.
Pozitia ei izolat n larga arie depresionar dintre
masivele Bucegi si Fgras, precum si directia
perpendicular a crestei pe cea a vnturilor umede,
dominante, dinspre vest si nord-vest, fac ca Piatra
Craiului s primeasc o mare cantitate de
precipitatii. Frecventa si cantitatea precipitatiilor
atmosferice cresc odat cu altitudinea pn la
1800-2000 m, de unde ncep s scad. Astfel,
media cantittilor anuale este de 1100-1300 mm n
etajul inferior si 1000- 1200 mm n cel superior
(zona crestei).
Precipitatiile snt repartizate aproximativ
uniform n cuprinsul masivului, datorit
configuratiei lui orografice simple. Se remarca,
totusi, deosebiri ntre cei doi versanti; cel vestic
primeste anual cu 100- 150 mm mai multe
precipitatii. Cele mai bogate precipitatii cad n
luna iunie, iar cele mai reduse se nregistreaz
toamna si la sfrsitul lunii februarie, inclusiv n
martie. n lunile de var, aproape zilnic - nainte
clc amiaz - deasupra crestei se formeaz nori
cumulus si cumulo-nimbus care dau adesea ploi
torentiale, cu descarcri electrice violente, iar
uncori grindin, mzrichc sau chiar lapovit si
60
ninsoare.
n etajul alpin al masivului Piatra Craiului, la o
altitudine de pcste 2000 m, temperaturile sub 0oC,
mentinndu-se o mare parte din timpul anului,
determin precipitatii sub form de zpad.
Acestea reprezint circa 50% din totalul
precipitatiilor. Ninsorile cele mai frecvente snt n
ianuarie si la nceputul lunii februaric, cnd se
nregistreaz si cele mai sczute valori ale
temperaturii aerului din timpul anului. Pe creast
zpada se mentine din noiembrie pn n aprilie,
iar n locurile mai dosnice chiar mai mult. Dup
cum s-a vzut, zpada se depune n mod inegal in
cadrul masivului, n functie de directia vntului
dominant, de orientarea si configuratia versantilor.
Astfel, zpada este spulberat de pe povrnisurile
expuse vntului (cel mai frecvent de pe cel nord-
vestic) si depus n partea superioar a pantelor
estice si sudice, precum si pe fundul vilor si n
depresiunile adpostite. De asemenea, datorit
reliefului accidentat al peretilor, zpada nu se
poate depune dect pe brne si pe portiunile mai
netede ale hornurilor si vlcelelor. O mare parte
din zpada czut de pe versantii abrupti se
ngrmdeste n vi si la baza abrupturilor.
Stratul de zpad de pe povrnisurile
muntelui nu se mentine tot timpul n aceeasi
pozitie si, datorit gravitatiei, se disloc si se
prbuseste, formnd avalanse. De obicei, acestea
se produc prin prbusirea corniselor de zpad de
pe creast. De aceea, avalansele snt mai frecvente
61
pe coastele estice si sud-estice ale crestei, unde,
datorit vntului dominant, se acumuleaz cantitti
mai mari de zpad. Uneori, avalansele pot pune
n pericol viata turistilor si, din aceast cauza, se
impune o atentie deosebita la parcurgerea traseelor
turistice n sezonul de declansare curent a
avalanselor : avalanse de suprafat n ianuarie -
martie; avalanse de fund n aprilie - mai. Ele se pot
produce fie pe suprafcte mai mari, fie liniar, pe
vile torentiale din abrupturi. Prin actiunea
repetat, an de an, pe aceleasi trasee, ele dau
nastere vilor torentiale largi numite "culoare de
avalanse". Tot ele contribuie si la lrgirea
hornurilor si vlcelelor. Dup locul de desprindere
a masei de zpad se pot deosebi, de asemenea,
avalanse de abrupt si avalanse dc la baza
abruptului.
Avalansele se produc mai ales n vile larg
deschise n portiunea superioar si puternic
nclinate de pe abruptul estic (de exemplu: pe
Valea Cheii de sub Grind, la obrsiile vii
Mrtoiului, la obrsia vii Funduri etc.), pe
abrupturile situate sub zonele de cornise (de
exemplu: portiunea vrfurilor Timbalul Mare,
Timbalul Mic etc.).
Pe lng ploi si zpezi, precipitatiile
atmosferice din masivul Piatra Craiului se produc
si sub form de rou, brum, burnit, lapovit,
chiciura, polei. Dintre acestea, chiciura, fenomen
de iarna specific muntelui, este ntlnit pe creast,
depunndu-se la suprafata stncilor, vegetatiei si
62
stlpilor de marcaj, pe care le mbrac cu un strat
alb, sclipitor, de gheat.
FLORA SI VEGETATIA
72
FAUNA
75
Craiului Mare1, cu scopul de a ocroti de degradare
sau distrugere flora specific si numeroasele capre
negre.
Rezervatia mentionat cuprinde golul
subalpin al muntelui Piatra Mic si Creasta
Nordic a Pietrei Craiului cu versantii ei nordic si
nord-vestic n ntregime, precum si versantul estic
n portiunea dintre Coltii Grindului si Curmatura
Pietrei Craiului. Teritoriul rezervatiei se ntinde, n
general, pn la limita superioar a pdurii de
conifere, care contureaz golul subalpin si alpin al
masivului. Ulterior, pe plan local s-a propus
extinderea rezervatiei actuale pn la Saua
Funduri, urmnd s fie ocrotita si Creasta Sudica,
cu flora si fauna specificc de pe peretii impuntori
ai abruptului vestic si din zona dc stncrie a
versantului cstic, teritoriu care apartine judetului
Arges.
Un interes deosebit prezint peretii
monumentali de pe latura nordic (,,Dosu1
Pietrei") si de pe cea nord-vestic a masivului,
care, fiind greu accesibili si feriti de psunatul
turmelor de oi, pstreaz mai bine specificul florei
si faunei. Dimpotriv, pe versantii orientati spre
soare, cunoscuti sub numele local de ,,Fata
Pietrei", vegetatia este nca prejudiciata din cauza
1
a fost instituit n anul 1938, ca rezervatie botanic si
faunistica, fiind mentinut in continuare de statul nostru ca
rezervatie complex, destinat s ocroteasc si formele
carstice si peretii monumentali de calcar
76
psunatului turmelor de oi, extins de la poale pna
pe creast. Din aceast cauz, n partea estic a
rczervatiei, elementele specifice de flor si faun
snt mult mai rare dect pe versantii opusi.
Degradarea si distrugerea acestora ar putea fi
evitate prin interzicerea strict a psunatului n
zona ocrotit a versantului estic.
Rezervatia cuprinde o flora foarte bogat si
variat, caracteristic masivelor calcaroase din
Carpatii Meridionali, si cu asociatii vegetale
specifice masivului Piatra Craiului. n cuprinsul
rezcrvatiei se gasesc o scne de elemente endemice
carpatine, de o deosebit valoarc fitogeografica, si
cteva raritati. Se remarc, n special, endemismele
proprii acestui masiv, ca de exemplu frumoasa
garofit a Pietrei Craiului (Dianibus callizonus),
decretat monument al naturii. Tot ca monumente
ale naturii, n Piatra Craiului mai snt ocrotite si
alte specii de plante ca: floarea dc colt
(Leontopodium alpinuni), ghintura galbena
(Gentiana) tisa (Taxus haccata), sngele voinicului
(Nigritella rnbra), bulbucii (TroIlius curopciens).
Recoltarea acestor plante n orice cantitate cste
strict interzis.
De asemenea, dintre animalele ce triesc n
Piatra Craiului snt ocrotite: capra neagr
(Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao
Urogallus) ctc.
n ceea ce priveste flora si vegetatia,
rezervatia Piatra Craiului Mare cuprinde partea
superioar a etajului montan superior de pe
77
versantii nordic, nord-vestic si vestic, etajul
subalpin si etajul alpin al zonei ocrotite de pe
versantul estic.
ntre altele, rczervatia include suprafete
mari de jnepenisuri, specifice etajului subalpin, al
cror verde ntunecat contrasteaza cu albul
sclipitor al peretilor dc calcar. Un efect decorativ
deosebit nscriu n peisajul alpin al crestei
covoarele de smirdar, mai ales la nceputul verii,
cnd este nflorit.
Elementc caracteristice care atrag atentia n
cuprinsul rezervatiei snt, de asemenea,
campanulele sau clopoteii (Campanula abietina)
de talie mare, aflate pe stncile si brnele de sub
Timbale, muscata de munte (Geranium
coerulattnn), varietate ce se gseste numai n
Piatra Craiului si Bucegi, nemtisorul de munte
(Delphinium elcituni), ochincelele (Gentiana
verna), macii galbeni de munte (Papaver
pyrenaicum), saxifraga, linarita (Linaria alpina),
care se ntlneste pe grohotisurile de sub peretii
abruptuIui vestic etc.
Stncriile nsorite din lungul crestei (ntre
vrful La Om si TimbaluI Mare) snt mpestritate
cu numeroase elementc specifice masivului si de
un remarcabil efect decorativ. ntre acestea se pot
cita plcurilc de Sesleria coemlans (coada
iepurelui), Carex sempenirens - var. primula
(rogoz de munte), Dryas octopetala (argintica),
plcurile de Lolseleuria procumbens (azalee pitic)
etc. La adpostul crpturilor de stnci se afl:
78
Draba aizoon ssp. compacta (flamnzica), Draba
hayhnaldyi, Eritrichium nanum (ochiuI sarpelui),
Viola alpina (micsuneaua de munte sau toporasul
de stnc). n juruI vrfului La Om se remarc de
asemenea, o serie de specii interesante ca: Festuca
versicola (pius) Carex luliginosa. (rogoz),
Minnartia verna (mierluta), Saxifraga Chanca
Piedra (ochii soricelului) etc.
Gingsia florilor alpine inspir respectarea
legilor instituite pentru ocrotirea florei, pentru
crutarea podoabelor naturale ale Pietrei Craiului.
n rezervatia Piatra Craiului Mare este interzis
vtmarea vegetatiei, pentru a feri de primejdia
pieirii monumentele naturii. Ruperea sau
distrugerea lor este o nclcare a legilor trii
noastre.
n ceea ce priveste protectia mediului, se
poate spune c masivul Piatra Craiulul prezint o
situatie aparte, datorita reliefului su accidentat si
greu accesibil, fapt care explic o utilizare
economica mai limitata pna n prezent si o
frecvent mai redusa de turisti faa de masive ca
Bucegii, Fagarasul, Retezatul, Ceahlaul, Muntii
Apuscni etc, fapt care contribuie la mentinerea
unui echilibru relativ constant al mediului
ambiant. Astfel, configuratia reliefului face ca
acest masiv s nu se preteze la amenajri speciale,
de mare confort, pentru valorificarea sa de ordin
turistic, el aprndu-si frumusetea si aspectul
slbatic rar ntlnit. Aceasta l face sa ramna
accesibil numai alpinistilor si turistilor obinuiti cu
79
drumuri lungi si grele si, de dorit, cu un nalt simt
de rspundere si respect fa de natur.
De asemenea, lipsa apei, accidentele
terenului pe versanti si pe linia de creast fac ca
circulatia turistic s fie mult mai redus dect n
alte masive, constituind elementele de baz care ar
putea sprijini ideea ca si n viitor masivul s
ramn, n zona lui nalta, asa cum l avem de la
natur. Aceasta propunere corespunde necesittii
de a proteja comoara de frumuseti naturale att de
variate si de inedite care se desfsoar de-a lungul
crestei si al versantilor ei abrupti.
Adugnd la aceasta si faptul c psunatul
afecteaz mai ales versantul estic al masivului,
care este ceva mai domol dect cel opus, si ca el ar
trcbui diminuat sau chiar interzis, considerm c
exist posibilitatea mentinerii echilibrului natural
al rezervatiei Piatra Craiului Mare.
Avnd n vedere, totodata, si potentialul
turistic nc nefolosit al culmii Pietricica,
splendoarea cheilor pitoresti ale Brusturetului,
Dmbovicioarei si Dmbovitei (Plaiului Mare),
precum si a mgurilor Branului, din preajma
Pietrei Craiului, se poate anticipa c intensificarea
unui turism rational, bine organizat, cu reale
valente instructive si educative, chiar si cu
preponderent n jurul masivului, nu va prejudicia
echilibrul natural al rezervatiei si al ntregului
masiv, care, cu timpul, ar putea deveni un adevarat
parc national deschis n vecintatea culoarului
intramontan Rucar - Bran, al carui peisaj ncntator
80
este cunoscut si pe plan international.
2. Denumiri modificate
CI DE ACCES
CABANE SI REFUGII
88
Cabana Curmtura (1470 m alt.) se afl
pe versantul sudic al Pietrei Mici. Estc cabana cu
cea mai mare altitudine din masiv. Serveste
drumctilor ce vor sa parcurga traseele turisticc sau
alpine aflate pe versantul estic si traseul dc creast
din Piatra Craiului sau din Piatra Mic. Este
deschis tot timpul anului. Capacitate: 73 locuri n
camere in 2-6 paturi si dormitoare comune; bufet
si restaurant; ap de la izvor; lumin elcctric. Din
Zrnesti se poate ajunge la caban urmnd traseele
2 sau 2.B.
91
92
93
94
95
96
97
TRASEE TURISTICE
1
Mentiune. Traseele turistice snt mprtite pe sectiuni (portiunile
cuprinse ntre localitile de pornire si cabane sau ntre acestea si
alte puncte de ramificatie importante).
Dup cum se poate vedea si din schema alturat,
sectiunile de traseu snt notate in ambele sensuri prin indici. Acest
sistem ne d posibilitatea de a ntocmi si modifica itinerarul fr s
avem dificultti, asa cum s-ar ntmpla dac ar trebui s parcurgem
un traseu descris in sens invers.
Pentru ntocmirea unui itinerar folosim schema, notnd n
directia respectiv numerele sectiunilor de traseu pe care le-am ales.
Exemplu: Zrnesti - cabana Curmtura (trascul 2); cabana
Curmtura - Creasta Nordic, refugiul de la Vrful Ascutit (traseul
8); refugiul de la Vrful Ascutit - cabana Curmtura (traseul 14.A).
Pentru traseele alpine vechi s-au pstrat aceiasi indici si
initiale, publicate n lucrarea ,,Trasee alpine n Carpati", Editura
Sport-Turism, 1975. Pentru traseele necuprinse de lucrarea amintita
s-au dat initialele n continuare. n felul acesta traseele pe teren nu
au succesiunea alfabetic fireasc (Exemplu: 24B - 24M - 21C
etc.).
98
Din dreptul tablelor indicatoare coborm pe
str. 1 Mai circa 200 m si, abtndu-ne la stnga,
urcm n lungul strazilor Tei, Vntori si Toplita
pn iesim din oras. O sosea local, prelungita din
captul strazii Toplita, ne mbie la drum spre
locurile att de frumoase ce se ntrezaresc. Curnd
lsm n stnga poteca marcat cu semnele ce
conduc spre Brna Caprelor (traseele 3 si 3.A) si
cabana Curmatura (traseul 2.B). Dupa circa 3 km
ajungem la Cmpul Priboaiei. La dreapta noastr,
peste apa Brsei, se nalt, acoperit de pdure,
vrful Pleasa, iar n stnga, precedate de fnete,
vedem coastele mpadurite ale Pietrei Mici si ale
Turnului Pietrei Craiului. La 6 km de Zrnesti
ntlnim Crucea lui Grnita, troita n dreptul careia,
pe dou sgeti orientate n sensuri opuse, ni se dau
indicatii asupra timpului de mers.
Ceva mai sus de acest loc, la km 6,500,
valea Brsa Mare primestc pe stnga prul Brsa
Fierului, pe firul caruia conduce o vreme marcajul
cu triunghi rosu spre vrful Ciuma din muntii
Tagla. Din acest punct, denumit Gura Brsei
Fierului, marcajul banda rosie parseste uneori
soseaua forestier, scurtnd ocolurilc prin poieni.
Stlpii de marcaj, dispusi la mare distant, snt
vizibili si au directia generala vest.
In dreptul km 7,900 sntem la punctul denumit
,,Sub Bortila", unde snt cteva case prsite si un
saivan. Deasupra acestora se nalta Coltul
Chiliilor, n care se afl Pestera din Coltul
Chiliilor, al crei interior a fost folosit de ctre
99
refugiatii din Zarnesti, veniti n aceste locuri n
anul 1421, cnd turcii ocupasera localitatea. La km
9 se afla saivanul parsit de la Vadul dc Mijloc, iar
n dreptul km 10,500, punctul denumit Gura
Brsei, unde Brsa Mare primeste pe stnga prul
Brsa lui Bucur.
De aici mai avem circa 35 minutc pn la
cabana PlaiuI Foii. Drumul forcstier ne conduce
catrc stnga, nsotind apa pc drcapta ci. Aceast
portiune, mai ocolita, poatc fi evitata, urmnd
vechiul tcrasament al trenului foresticr, n lungul
caruia se mai vad dispusc aceleasi marcaje. n
dreptul km 12, Brsa Mare primeste pe dreapta
Valca lui Rie. La 100 m mai sus se afl un stlp
indicator pe sageata caruia Salvamontul anunt c
postul de prim ajutor se afl la un kilometru. Din
dreptul stlpului indicator catre stnga nccpe
traseul 10 pe Valea Ursilor, pna n poiana fostului
rcfugiu Diana. Curnd, drumul, conturat pe lng
ru, iese n frumoasele poieni unde sint construite
cldirile ce apartin cabanei Plaiul Foii. Cladirea
principala este situat pc stnga Brsei Mari, n
punctul unde prin unirea Birsei Grosetului cu
Brsa Tmasului se formeaz Brsa Mare. Punctul
de supraveghere si prim-ajutor Salvamont se afla
n zona cabanelor anexa.
Trasee de legtur spre: Creasta
Fagrasului prin Brsa Grosetului (traseul 13);
vrful Tmasul Mare prin Plaiul Runcului (Muchia
Tntrenilor) (traseul 11); masivul Iezer-Ppusa
prin Dracsin (traseul 12); satul Podu Dmbovitei
100
prin Valea lui Ivan (Drumul Grnicerilor) (traseul
5.A); vrful ,,La Om" si refugiul Grind pe ,,La
Lanturi", punctul ,,La Table" (traseul l.A); Saua
Funduri pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9);
poiana fostului refugiu Diana prin Valea Ursilor
(traseul 10); cabana Plaiul Foii - Zarnesti (traseul
1C).
Arterele de baz pentru traseele alpine din
regiune: Padina Inchis, Padina Popii, Brul
Ciornga Mare, Padina lui Cline, Valea
Podurilor si Marele Grohotis snt descrise la
capitolul ,,Alpinism".
110
1.B. PunctuI ,,La Table" - refugiuI Grind
- vrful La Om (PiscuI BaciuIui) - ,,La
Lanturi"- refugiuI Spirlea - cabana PlaiuI Foii
Marcaj: banda rosie Tirnp: 4-5 ore
Din punctul ,,La Table" ctre stnga
naintm prin raristile de molid si la scurt distant
ntlnim Sipotul Vladusca, cu apa prins n
jgheaburi de lemn. Ne aprovizionam cu ap,
deoarece de aici nainte nu mai avem accast
posibilitate. n continuare, marcajul se abate catre
dreapta, fiind indicat si de o sgeat. Urmnd
poteca spre refugiul Grind, strbatem initial mai
mult de-a coasta o rariste nierbat si apoi intrm
n pdure. Dup circa 10 minute de urcus, socotite
de la Sipotul Vldusca, ntlnim, venind din stnga,
semnul banda albastr (varianta a traseului 6. A
pentru drumetii ce vin din Dimbovicioara).
Ceva mai sus de ramificatia mentionat ne apar,
prin perdeaua padurii, Coltii Grindului si, deasupra
lor, pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, Muchia
Grindului. Relum urcusul, urmnd poteca
presrat cnd cu bolovani, cnd cu grohotisuri
mrunte. De la limita superioar a pdurii, ctiva
stlpi metalici ne arat directia de mers pe Plaiui
Grindului pn la refugiul Grind (1 620 m alt.),
unde pot nnopta 5-6 persoane n conditii de
bivuac. De la refugiul Grind putem admira peisaje
de o rar frumusete. Catre nord vedem: Coltii
Grindului, aflati pe dreapta vaii Cheia de sub
Grind, Piscul Baciului, pe care-1 identificam dup
nftisarea lui masiv, Coltii Ginii, cu creasta
111
care coboara n trepte de sub Piscul Baciului,
Plaiul Grindului, pasune vasta asternut ca un
covor sub meterezele nalte alc muntelui, si
Creasta Sudica, profilata ca o diadema pe bolta
cerului. n sfrsit, cu firele de obrsie ale vii Cheia
de sub Grind, prelungite prin Hornurile Grindului
pn la linia crestei, ncheiem elementele
peisagistice ale versantului estic. n urm, spre
sud, peste negrul pdurilor, se vd Magurile
Branului, adpostite de blocul masiv al Bucegilor
care nchide zarea.
Din faa refugiului urcm serpentinele largi
conturate pe Plaiul Grindului ctre coama de piatr
denumit Coltii Ginii. Ajunsi la baza acestora, ne
orientm la stnga, pe sub colti, si urcm din greu
printr-o zon presarat cu grohotis. Pe aceast
distanta deosebim n stnga talvegul vii Cheia de
sub Grind, dincolo de care vedem firele ce
formeaz in amonte cele patru hornuri ale
Grindului, conturate adnc printre Coltii Grindului.
Partea final a urcusului nostru, destul de
nclinata, sfrseste n apropierea celui mai nalt vrf
al masivului, Piscul Baciului sau vrful La Om (2
238 m alt.), punct din care se ramific drumul de
creast, marcat cu punct rosu catre dreapta, pe
Creasta Nordic (traseul 8. D).
De pe vrf se desfsoar un decor
impresionant, mai ales spre apus, unde masivul
lezer-Papusa, acoperit pe culme cu psuni ntinse,
se evidentiaz cel mai mult. Valea adnc a
Dmbovitei l ncinge pe la nord si pe la est,
112
fcndu-l s para mai nalt. La dreapta, pierdut n
pcla strvezie, Fgrasul si nalt crestetul, cu
nenumratele sale vrfuri brzdate de albul
zpezilor cuibrite prin vguni pn vara trziu.
Aici, pe creasta Pietrei Craiului, asezat ca un
meterez de-a curmezisul lantului principal al
Carpatilor, se deschide una dintre cele mai
cuprinztoare panorame si nu gresim spunnd c n
zilele senine putem parcurge muntii cu privirea din
dreptul Ceahlaului pn dincolo de Cozia, n
munii Cptnii.
Relund drumul de la vrful La Om, ne
orientm ctre stnga (sud), cobornd pe creast o
distant de circa 350 m pn n Saua Grindului,
care desparte vrful La Om de vrful Grindului.
Din acest loc se desprinde ctre sud traseul 8.B pe
Creasta Sudica. n Saua Grindului, un stlp metalic
marcheaz punctul unde vom prasi creasta,
cobornd ctre dreapta n lungul unui jgheab de
piatr, lung de circa 60 m. Coborrea sfrseste pe
un prag nclinat pe care-1 urmm ctre stnga;
curnd schimbm directia spre dreapta si, dup ce
depsim cteva viroage presrate cu obstacole de
mic nltime, ajungem pe Brul de Mijloc,
cingtoare cu vegetatie abundenta, crescut pe faa
muntelui att pe versantul vestic, ct si pe cel nord-
vestic.
n acest loc, la 1890 m alt., sfrscsc, venind
din stnga si din dreapta. tronsoanele traseului
Brului de Mijloc, descris la indice 28.1) si 26. C,
care ncep, primul de sub Peretele Marelui
113
Grohotis, iar al doilea din Padina lui Caline. Mai
jos de bru, poteca se nscrie n lungul unui vlcel,
la capatul caruia ntlnim primul cablu. n
continuare, orientndu-ne usor catre stnga,
naintam de-a lungul unui pasaj expus, unde vom
avea gril sa nu dislocm pietrele, pentru a proteja
eventualele grupuri de turisti aflate sub noi.
Urmeaza o sritoare nalt pe care o depsim,
folosind pentru sprijin cel de-al doilea cablu.
Ca si celelalte dou, al treilea cablu ofer un plus
de siguranta pentru depsirea unui obstacol mai
nclinat. n portiunea final a Westwandului, n
stnga snt cteva ferestre1 naturale prin care apare,
ca ntr-un cadru fotografic, peisalul mpdurit de la
baza abruptului.
Coborrea continu pe un jgheab nclinat
care sfrseste n punctul La Zaplaz", situat sub
ferestrele suspendate prin care am privit. Culmea
nierbat a punctului La Zaplaz" delimiteaz
obrsia Brsei Tmasului aflat spre sud-vest, de
firele vaii Spirlea, atlate spre nord-est.
Din punctul "La Zaplaz", traseul prezint o
variant marcat cu semnul cruce rosie si spre
final si cu band rosie; ambele conduc pe la
obrsia Brsei Tmasului n Saua Tmselului
(legatur cu traseul 9. C).
1
Aceste ferestre" snt formate atit prin actiunea nghetului
si dezghetului (dezagregare prin gelivatie), ct si prin
actiunea apelor de siroire, rezultate din ploi si din topirea
zpezilor
114
Drumul nostru coboara ctre dreapta 130 m
diferent de nivel, n lungul unei limbi de grohotis,
punctat cu verdeata si jnepenisuri. Apoi se abate
ctre stnga, trece printre ctiva colti de stnca si
ajunge pe a doua limb de grohotis. Din dreptul
grohotisului, la dreapta, urmeaza o creast
secundar pn la refugiul Spirlea. Din faa
refugiului, poteca coboar ctre dreapta printre
lstrisuri si sfrseste dupa circa 10 minute ntr-o
poiana mic, situat pe valea Spirlei.
Ceva mai jos, n lungul vii, ntilnim unda
cristalin a apei, a crei lips am simtit-o atta
timp.
Din acet loc ncepe drumul foresticr. Cobornd pe
el, depasim confluenta Spirlei cu Brsa Tmasului,
iar mai jos si pe cea a vii Vldusca. De aici, n
continuare, Brsa Tamasului ne va fi cluza pn
la cabana Plaiul Foii. Pe aceast distant trecem
prin dreptul cldirii unde si au tabra pionierii si
pe la confluenta prului Runcu cu Brsa
Tmasului. De retinut c n amonte de aceasta
confluent pe Plaiul Mare por-nesc marcajele
traseeior 5. A, 9 si 12.
119
2.B. Zrnesti - valea Crpturii - cabana
Curmtura
Marcaj: band galben Timp: 3-3 ore
De la statia C. F. R. Zarnesti pn n dreptul
vii Crpaturii (circa 1'/2 or) urmm descricrca
traseului 3 de la pag. 73, pn la semnalarea n text
a ramificatiei. Din punctul de ramificatie ne
abatem la stnga urmnd poteca noastr, conturat
pc valea Crpturii, prin pdure, angalndu-ne ntr-
un urcus mai sustinut. Dup circa 900 m de mers,
valea se ngusteaz, fiind strns ntre doi pereti
nalti. Din acest loc urcm mult vreme numai
printre blocuri de stnc sau zone cu grohotis,
admirnd turnurile ridicate din Mijlocul padurii sau
vegetatia crescut n lungul vii.
Dup circa 2l/2 ore de la plecarea din
Zrnesti, ajungem sub Acul Crapturii.
Pretutindeni n aceast portiune se gsesc pereti
nalti, pe vertica1a carora alpinistii au stabilit
trasee care astzi ne fac cinste. Nu putem uita c
primul alpinist care a stabilit escalada pe Acul
Crpturii a fost vechiul si neobositul cercettor al
Pietrei Craiului, Constantin (Titi) lonescu,
colaborator al lui lon lonescu-Dunreanu, autorul
primelor lucrari turistice referitoare la Piatra
Craiului. La baza Acului Crpturii curge apa
izvorului Sipotul Crpturii. Relund drumul,
urcm sustinut, strecurndu-ne pe la baza ctorva
turnuri ce se succed, dincolo de care intram n
pdurea de molid ce ia sfrsit la creast. Cnd iesim
la gol, sntem n Saua Crpaturii. Un stilp indicator
120
arata ramificatia celor dou trasee marcate: ctre
dreapta sprc creasta Pictrei Craiului (traseul S);
ctre stnga spre Piatra Mic (traseul 17). Far ca
traseul nostru s aib n acest loc vreo indicatic
special, coborm din Saua Crpturii, oricntati
jumtatc la stnga, urmrind o potec larg n
lungul creia ntlnim si marcajul. Dup circa 15
minute ajungem la cabana Curmtura, undc prima
portiune a traseului ia sfrsit.
Traseele de legtur de la cabana
Curmtura snt indicate la trascul 2.
1
Cuptorul din Padina lui Man se afl la circa 60 m n
stnga potecii: el este de fapt o ni, asemntoare cu
ruinele ce-1 poart, n care, dupa cum spune povestea, si-
au copt pinea calugrii ce locuiau la pestera din Coltul
Chiliilor.
124
Deasupra poienii vedem Coltul Chiliilor (1 125 m
alt.), vrf acoperit pn n crestet cu pdure. Izvorul
din poiana de sub Saua Chiliilor este situat la circa
1080 m alt.; din dreptul lui se ramific spre
dreapta traseul nemarcat spre pestera din Coltul
Chiliilor, unde oamenii refugiati n urma invaziei
otomane din anul 1421 au amenajat un schit,
existent si astzi.
Continund drumul, urcm n Saua Chiliilor,
mic punte de legtur ntre Coltul Chiliilor si
abruptul Pietrei Craiului. Curnd intrm n padure,
dup o distant de circa 450 m, ntlnim
ramificatia marcat cu semnul cruce rosie a
traseului 19, care conduce prin Padina Sindileriei
(1 240 m alt.; 2 ore si 10 minute de la Zrnesti).
De la ramificatia mentionat ncepem un
urcus sustinut, desfasurat n serpentine scurte prin
zmeuris si lstrisuri. Dup circa 650 m, socotiti
din dreptul stlpului indicator al Padinei
Sindileriei, ajungem n punctul de intrare spre
Padina nchis (1 290 m alt.), o vale de abrupt, n
cuprinsul crcia alpinistii din Zrnesti au stabilit
cele mai lungi si dificile trasee din ntregul masiv.
Itinerarul prin Padina Inchisa nu este marcat, fiind
accesibil numai turistilor obisnuiti cu ctararea pe
stnci si alpinistilor.
Pentru Padina nchisa, vezi artera de baz
indice 23.
Ultimii 600 m ce ne mai despart de zona
fostului refugiu Diana. i parcurgem n lungul unei
poteci al crei parcurs se domoleste spre sfrsit. n
125
poiana Curmtura Prapstiilor, 1 510 m alt., unde
a fost refugiul Diana, ajungem dup circa 3 ore de
drum. Aici se ncheie prima portiune a drumului
nostru.
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
prin Valea Ursilor (traseul 10.A); Creasta
Nordic a Pietrci Craiului prin Padina Popii
(traseul 20); Creasta Nordic a Pietrei Craiului
pe Brna Caprelor la Saua Padinei nchise (1 955
m alt.) si cabana Curmtura (traseele 3.A si 3.B);
zona fostului refugiu Diana-Zrnesti (traseul 3.G).
1
Chiar de la intrarea in chei, pe stnga, ne atrage atentia
Pestera Mare de la Prepeleag (15,5 m), suspendat n
perete, n care s-a descoperit pentru prima dat n lume
pianjenul Nesticus Constantinescu
135
Curmturii avem dou posibilitti de a continua
ascensiunea: pe traseul vechi; pe traseul nou.
Poteca de pe traseul vechi urmeaz firul vii
Curmturii circa 60 m apoi, fr alt reper, se
angajeaz n urcus direct pe versantul drept al vii
(stnga cum urcm) si rzbeste dup o vreme pe
culmea piscului Coltului Scris, unde se uneste cu
traseul nou, ce vine din stnga, din valea Cheii.
Parcursul traseului nou urmeaz drumul
forestier de pe valea Cheii, zis si a Brusturetului1.
Dup circa 1 km prseste valea Cheii, marcajul
conducnd ctre dreapta, pe un drum secundar.
Acesta ncinge initial tot versantul estic al Piscului
Curmaturii si, cnd trece pe cel nordic, face
jonctiunea cu traseul vechi. Din punctul de
jonctiune a traseelor, drumul, n urcus usor, are
directia general nord. El rmne n preajma liniei
de cumpan a Piscului Curmturii pn n
apropierea poienii Curmatura, unde se afl si stna
veche. Un stlp indicator, aflat n apropierea stnei,
arat ramificatia traseelor spre satul Pestera
(traseul 16) si punctul ,,La Table" (traseul 15).
Orientati ctre dreapta, pe lng stn, coborm de-
a coasta prin pdure, traversnd cteva praie. La
captul acestui pasaj, ajungem n valea Curmturii,
unde poteca, orientata la stnga, n lungul vii,
urc pn la marginea pdurii de molid ce se vede
n fat. nainte de a intra n pdure, se ramific
spre stnga traseul 14, care conduce prin Padinile
Frumoase, la Creasta Nordic, n preajma
refugiului de la Vrful Ascutit. De la intrarea n
136
pdure, poteca se orienteaz ctre dreapta,
ajungnd (dup circa 120 m) la cabana Curmtura,
unde prima portiune a drumului ia sfrsit.1
Traseele de legtura de la cabana
Curmtura snt descrise la pag. 70. (traseul 2).
142
ZRNESTI - PRPSTII - VALEA
VLDUSCA - POIANA VLDUSCA - ,,LA
TABLE" - BRAN SAU ZRNESTI
PRIN SATUL PESTERA
(si traseul n sens invers)
146
4.A. ,,La Table" - Zrnesti sau Bran prin
satul Petera (cu o ramificatie din punctul
,,Joaca" spre satul irnea)
Marcaj: cruce rosie. Timp: Zrnesti 3 ore;
Bran 2 ore
Continund itinerarul marcat cu cruce rosie,
ne abatem putin catre dreapta, naintnd condusi de
un drum larg, desfasurat de-a coasta, prin raristile
luminoase nsirate deasupra locului unde-si are
obrsia Valea Seac a Pietrelor, adncit n dreapta.
Dupa cteva ocoluri scurte ajungem pe linia de
cumpan ce desparte bazinul Oltului de cel al
Dmbovitei, n punctul "Joaca", o a nierbata
situat nu departe de vrful cu acelasi nume. Pe
sgetile indicatoare fixate de stlp, citim cele dou
texte pentru ambele sensuri de mers.
Din dreptul stlpului indicator se ramific la
dreapta, ctre satul Sirnea, poteca marcat cu
band rosie. Condusi de potec si marcaj
strabatem initial perdeaua unei pduri de molid.
Dup 5 minute ajungem ntr-o poian mare, unde
se afl saivanul ,,Sasu GrinduIui". Lsnd saivanul
n dreapta, coborm prin poian pn la marginea
pdurii. Aici cercetam atent si gsim continuarea
potecii si marcajul vopsit pe copaci. Cluziti de
el intrm n pdure. Urcnd si cobornd, traversm
pe la est vrful Coja (1546 m alt.). n final
ajungem, cobornd, n Poiana Frumoas. Aici, din
cauza defrisarii, potcca si marcajul se identific
mai greu. Totusi o gsim dup ce traversm de-a
latul Poiana Frumoas. Poteca ne este cluz n
147
urcusul care urmeaz pn dincolo de Coltul Coja
(Cozia), unde ntlnim un drum pentru carute.
Ctre dreapta, drumul ncinge pe la poale
culminatia Coltului Coja si rzbeste prin lstris
si pdure n zona din preajma punctului
Curmtura Groapelor (1 396 m alt.). Stlpul
indicator arat directia de mers spre Ciocanu
(traseul 7. A) si spre punctul ,,La Table" (traseul
7).
Ultima portiune a traseului spre satul
Sirnea, marcat cu triunghi rosu (traseul 15. A),
dup ce strbate circa 400 m printr-o pdure cu
fagii scrijeliti de vnt, iese la gol, oferindu-ne
imaginea asezrilor din Sirnea, risipite printre
fneturi. Coborrea sfrseste dup circa 20 minute
n punctul de la ,,Gura Ulitei", numit Nstsoi.
Statie I.T.A. spre Brasov. PunctuI de cazare se
afl la 2 km.
Lsnd ramificatia n dreapta, continum
drumul nostru ctre stnga. La mic distant
ncepem coborrea de-a lungul unui vlcel ce
formeaz obrsia vii Pictrelor (bazinul
Sbrcioarei), mpdurit pe ambii versanti. Dincolo
de acest pasaj intram ntr-o poian mare, unde
identificam stlpii de marcaj jalonati pe directia
drumului. La cteva sute de metri de ultimul stlp,
intrm n pdure, unde albia vii Pietrelor se
contureaz foarte bine. Un drum destul de
gloduros nsoteste valea, trecnd de pe un mal pe
altul, abtndu-se n final catre stnga si de-a
coasta pn n punctul ,,Folea". n acest loc, marcat
148
si de bariera de la intrarea n satul Pestera, se
ramific spre stnga drumul marcat cu triunghi
galben peste muntele Toanches, la cabana
Curmtura (traseul 16. A), si marcajul cu semnul
cruce rosie, la dreapta, spre Bran.
De la bariera satului Pestera ne orientm
ctre dreapta si pe drumul local coborm pe
Dealul Bisericii pn ntInim DN 73, care
traverseaz Branul. Autobuze I.T.A. spre Brasov si
Cmpulung.
De la barier, drumul strbate o zon
denumit local ,,Pe la Poduri", ocolind ntr-un
semicerc larg satul Pestera, trecnd prin Padina
Steghioarei. Pe aceast portiune, marcajul apare
foarte rar. Condusi ns de drumul bine conturat pe
lng gardurile gospodriilor, ajungem dup circa
o or, socotit din punctul ,,Folea", n catunul
Toanches, ce apartine de Mgura. Aici apar
indicatoarele traseului. Ghidati de indicatoare,
coborm pe ulicioare mrginite de case pn n
punctuI unde poteca se abate brusc ctre stnga.
Locul este marcat de un stlp indicator. Cobornd
n directia mentionat, depsim ultimele case ale
Magurei, ajungnd dup o vreme la un izvor
captat.
Ultima parte a traseului o parcurgem prin
pdure, pin n drumul forestier din Prpstii.
Pe drum n amonte se desfsoar marcajul band
albastr spre cabana Curmtura (traseul 3. D) si
marcajul cruce rosie spre punctul ,,La Table"
(traseul 4). Urmnd n aval drumul forestier,
149
trecem pe lng Podul Magurii si ajungem imediat
la Fntna lui Botorog, din drcptul creia se
ramific traseul 2 (marcaj banda galben) spre
cabana Curmtura.
Din acest loc mai snt 4 km pn la Zrnesti.
Fr sa mai identificm marcajul, coborm avnd
n stnga coastele mpdurite ale Pietrei Mici, iar
n dreapta Mgura Mica. Pe rnd depsim marea
carier de piatr, cteva case ale locuitorilor si
constructiile speciale de la izvoarele captate,
denumite ,,Fntni1e Domnilor". Mai jos de
acestea trecem pe lng cabana Gura Rului, dup
care intrm n oras. Urmnd str. Rului si apoi str.
6 Martie, ajungem n circa 40 minute, socotite din
dreptul cabanei, la statia C.F.R. Zrnesti.
166
COMUNA DMBOVICIOARA - PETERA
DMBOVICIOAREI -CHEILE
BRUSTURETULUI - CABANA BRUSTURET
- STNA DIN FUNDURI - ,,LA TABLE"
(si traseuI n sens invers)
1
La captul de sus al ctunului admirm, pe dreapta
vii, cascada dintr-un izvor carstic. Apa acestuia, n
zeci de mii de ani, a modelat dou pesteri (Pesterile
din Valea Rea sau Pesterile din Plai).
168
cu masina pn la Stna din Grind. Prima
portiune, mrginit dc pereti nalti, are aspectul
unor chei. Dup circa o ora de mers cu piciorul
ajungem n dreptul unui canton situat chiar n
punctul dc ramificatie (catre dreapta) a traseelor
7 si 15. A, care conduc spre satele Ciocanu si
respectiv Sirnea. Locul este semnalat si cu stlp
indicator. n continuare, drumul forestier spre
poiana si stna din Grind este nsotit si de
marcajele traseelor amintite cruce albastra si
triunghi rosu - care alterneaz cu semnul
drumului nostru. Dupa circa 20 minute de mers,
socotite din punctul de ramificatie, parsim
drumul forestier din Valea Seac a Pietrelor si, pe
un drum secundar dirijat ctrc stnga, ajungem n
5 minutc n Poiana Grindului, unde se afl stna
cu acelasi nume. Stlp indicator cu tabl
explicativa asupra traseelor din zona.
Pentru traseele de legatur, vezi traseul 6.
A, de la semnalare n text a punctului Poiana
Grindului.
171
6.B. Punctul ,,La Table" - stna din Funduri -
cabana Brusturet
Marcaj: band albastra Timp: 2l/2 ore
Punctul ,,La Table" este situat n capatul
sudic sau de sus al poienii Vldusca. Drumul
nostru, marcat cu band albastra (mpreun cu alte
patru semne: triunghi si cruce albastr, band si
triunghi rosu), are initial directa NE-SV,
conducndu-ne prin poieni presarate cu raristi de
molid, catre Sipotul Vldusca.
In acest loc se ramifica spre dreapta traseul 1. B,
marcat cu band rosie, spre refugiul Grind si
cabana Plaiul Foii, pe La Lanturi". De la Sipotul
Vldusca, cele patru semne (triunghi rosu, banda,
cruce si triunghi albastru), dispuse la un loc sau
succedndu-se, ne conduc n coborre prin poieni
sau raristi. Pe aceast portiune ntlnim un stlp
indicator care semnaleaz varianta traseuIui cu
band albastra spre refugiul Grind. Dincolo de
ramificatia mentionat coborm, ocolind stna din
Grind, pe care o avem n dreapta. Dup cteva sute
de metri poposim la capatul de jos al Poicnii
Grindului. O tabla si un stlp indicator semnaleaz
aici ramificatia spre cabana Brusturet si satele
Ciocanu si Sirnea.
Orientndu-ne usor catre dreapta, prsim
poiana. Condusi de poteca marcat acum numai cu
semnele banda si triunghi albastru, naintam prin
raristi sau poieni, urcnd sau cobornd n panta
domoala. Dup circa 15 minute, socotite din
Poiana Grindului, ajungem n poiana Lespezi. O
172
stn, o cas a silvicultorilor din Rucar si pepiniera
ocup o bun parte a acesteia. De la casa
silvicultorilor ni se nftiseaz o priveliste
impresionant a versantului estic, precum si a
crestei Pietrei Craiului, pe linia creia se
evidentiaz silueta impuntoare a vrfului La Om
(2 238 tn). Prsind aceast regiune, traversm
imediat Valea Viteilor si, dupa circa 200 m de
mers prin pdure, ajungem la stna veche din
Funduri. Locul este marcat de doi stlpi indicatori.
Din acest punct, marcajul triunghi albastru
se desprinde ctre dreapta (vest), conducnd prin
Saua Funduri la cabana Plaiul Foii (traseul 9.B).
De la stna din Funduri, poteca noastr
coboar ctre stnga, prin golurile de psune ce
formeaz n ansamblu poiana Funduri, n cuprinsul
careia snt patru stne. Ctiva stlpi esalonati la
distante mari ne conduc pe lng ultima stn (a
patra), dincolo de care semnele drumului snt
dispuse pe copaci. Curnd intrm n pdurea de pe
Piscul Pduricii. n cuprinsul acesteia marcajul,
dar mai ales poteca, ne conduc prin locuri
mrginite de molidis tnr. Intervalul ia sfrsit ceva
mai jos de un vrf cu cota 1 320, ridicat n stnga
drumului. Urmeaz o padure de foioase, presrat
cu copaci btrni. Marcajul, dispus n coborre de-a
lungul unui drum larg, descrie pe sub linia unei
creste un ocol ctre dreapta. Dup circa 1 km,
poteca trece pe versantul din stnga noastr,
corespunztor Vii Seci a Pietrelor, si parcurge n
diagonal ultimele sute de metri pe coastele
173
nclinate ale Piscului Pduricii, pn la cabana
Brusturet. Cabana este situat la 995 m alt., n
punctul de confluenta a dou vi: Valea cu Ap
(denumit si valea Funduri) pe dreapta si Valea
Seaca a Pietrelor (denumita uneori si valea
Brusturetului) pe stnga.
Traseul de legtur spre comuna
Dmbovicioara (traseul 6.C).
175
COMUNA DIMBOVICIOARA - SATUL
CIOCANU - POIANA GRINDULUI - ,,LA
TABLE"
(si traseul n sens invers)
181
TRASEUL DE CREAST AL PIETREI
CRAIULUI
182
- Etapa I - Creasta Nordic: cabana Curmtura -
Saua Crpturii - vrful Turnul - Saua Padinei
nchise - vrful Padina Popii - zona refugiului de la
Vrful Ascutit.
- Etapa II a - Creasta Nordic: zona refugiului de
la Vrful Ascutit - vrful Timbalul Mare - Piscul
Baciului (vrful La Om) - Saua Grindului.
- Etapa a lll-a - Creasta Sudic: Saua Grindului -
Coama Lung - Saua Funduri.
ETAPA I: NORD-SUD
1
Pe hrtile turistice vechi, refugiul de la Virful Ascutit era
plasat la nord de Vrful Ascutit. n realitate, el se afl la
circa 40 m sud de vrful mentionat. Prin aceast precizare
lmurim pozitia Vrfului Ascutit, care este situat ctre
nord, la o distant de circa 350 m fa de vrful Timbalul
Mare. Suplimentar adugm c altitudinea liniei de creast
ntre vlrfurile mentionate nu scade niciodat sub 2 100 m,
ceea ce trebuie retinut, deoarece aceleasi hrti artau
refugiul la 2 064 m alt., cnd n realitate este la 2 150 m.
188
ETAPA a II-a: NORD-SUD
189
Pentru refugiul Ciornga Mare de lng
fosta Cabana Ascuns, pe traseul Vlcelului cu
Fereastr, vezi indice 25. B.
Continund traseul de creast, urcm
sustinut pe vrful Timbalul Mare (2177 m alt.), de
unde putem privi cea mai fantastica zona a Pietrei
Craiului, Padina lui Cline, "paradis al
alpinismului", rival al zonei Glbinele din masivul
Bucegi. Dincolo de aceasta zona, peste mgurile
mpdurite si ulucul adnc al Dmbovitei, vedem
masivul lezer-Papusa, iar mai la dreapta nsiruirea
nesfrsit de vrfuri ale Fagarasului.
Urmeaza coborrea n Saua Calineului, adncita
ntre vrful Timbalul Mare si Vrful dintre
Timbale. In cuprinsul ei, prin prezenta unor
coltani, saua prezint o denivelare care o mparte
n dou. n prima portiune, dinspre nord, ajung
alpinistii veniti din traseele de pe Clineul Mic; n
cea de-a doua, dinspre sud, ajung cei care au urcat
pe firul principal al Padinei lui Cline.
Relum traseul de creasta, urcnd pn la
Vrful dintre Timbale (2 170 m alt.). Privind
napoi, vedem peretele, creasta si vrful Timbalul
Mare, cu stratele redresate la verticala, amintindu-
ne de Orga Mare din Padina nchis. n dreapta
noastr, pe versantul nord-vestic, se adnceste
Valea Podurilor.
Cu imaginea numeroaselor tancuri si muchii,
ridicate n cupnnsul ei, naintam catre sud pe linia
Crestei Nordice, impresionati de slbticia
tinutului si ngustimca crestei pe care ne aflam.
190
Trecnd de pe un versant pe altul, depsim
neregularittile traseului care culmineaz cu o
traversare n coborre pe versantul vestic, pn in
Saua Vaii Podurilor. Urmeaz depasirea celei mai
dificile portiuni a traseului, lung de circa 100 m.
Marcajul ne conduce peste crenelurile crestei sau
locurile mai expuse, trecnd de regul pe versantul
estic. ntr-o mic strung, locurile se domolesc,
poteca trece n continuare pe versantul estic,
urcnd printre plcurile de jnepeni sau ctrndu-se
peste mici sritori. Intervalul ia sfrsit cu un pasaj
ngust de pe linia crestei, punctat n final de vrful
Timbalul Mic (2231 m alt.). n aceast zon ia
sfrsit traseul alpin de pe Muchia Timbalului Mic,
iar mai napoi, n Saua Vii Podurilor, traseul de
pe firul principal al vii cu acelasi nume.
De pe vrful Timbalul Mic ctre stnga
putem privi cea mai slbatic zon a versantului
rsritean, iar peste aceasta, satcle branene,
rspndite pretutindeni, peste Mgurile Branului.
Dincolo de ele zarea este nchisa de la dreapta la
stnga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare,
Postvaru si Grbova.
Relund drumul de creast coborm sustinut,
avnd n dreapta firele de obrsie ale Ciorngutei.
Cnd am ajuns jos, ntr-o sa punctata cu
jnepenisuri, sntem a punctul din care ncep ctre
sud Claile, vrfuri stncoase ce se nlntuie pn
aproape de Piscul Baciului.
ncepnd din acest loc, pe versantul vestic se
adncesc firele de obrsie ale Vldusci. Dup
191
circa 2l/2 ore ajungem pe vrful Zbirii (2 220 m
alt.). n continuare strbatem o mic portiune de
creast mai accidentat, dupa care urmeaza vrful
Claia Cldrii Ocolite (2 202 m alt.), sprijinit ctre
dreapta de creasta Coltilor Ri. Din dreptul
acesteia urcam n lungul crestei, devenit mai lat
si usor nierbat, trecnd pe deasupra Cldrii
Ocolite, pn pe vrful La Om sau Piscul Baciului
(2238 m).
La sud de vrf se ramific spre stnga, n coborre,
traseul 1. A (mar-cat cu banda rosie) spre refugiul
Grind. Mai jos de acest punct, pe linia crestei, la
circa 350 m, ajungem la stlpul metalic din Saua
Grindului, limit sudic a Crestei Nordice, unde
etapa a Il-a a drumului de creast ia sfrsit.
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
pe "La Lanturi" (traseul 1. B); Saua Funduri pe
Creasta Sudic (traseul 8. B).
202
Pentru Brul Ciornga Mare, vezi indice 25,
G.
Dincolo de ramificaia menionat prindem
linia de creast, urcnd i cobornd peste
denivelrile nirate deasupra vii Ciornga Mare,
vale ce-i are firele de obrie rzleite n evantai,
n stnga noastr, i pe care le intersecteaz Brul
Ciornga Mare, ramura de jos.
Dup circa 45 minute, socotite din aua
refugiului de la Vrful Ascuit, ajungem pe vrful
Padina Popii (1970 m alt.), de unde coboar ctre
vest (n stnga) poteca marcat cu triunghi albastru
a traseului 20. A, prin Padina Popii, pn n poiana
fostului refugiu Diana.
Cobornd de pe vrf, admirm n stnga
pereii Padinei nchise, cu stratele rsturnate la
vertical. Dup circa 15 minute de mers, ajungem
n aua Padinei nchise (1955 m), important
ramificaie a traseelor marcate. Un stlp indicator
cu o tabl explicativ se afl montat n acest loc.
n stnga coboar pe Brna Caprelor, spre poiana
fostului refugiu Diana, Zrneti sau cabana Plaiul
Foii, traseul 3. F, marcat cu band albastr.
Acelai marcaj conduce i ctre est, n dreapta,
spre cabana Curmtura i Zrnesti (traseul 3. B).
Pentru a evita zona de creast accidentat, aflat n
continuare din aua Padinei nchise, poteca
ocolete pe la est vrful Padina nchis, traversnd
prin pdurea de molid, presrat cu luminiuri.
Intervalul ia sfrit cu un urcu uor care ne
readuce pe creast. Din acest loc vedem vrful
203
Turnul (1923 m), ultimul vrf al crestei Pietrei
Craiului n aceast parte, denumit uneori Turnul
Pietrei sau Turnul Pietrei Craiului. Un stlp cu
sgei i o tabl indicatoare ne dau explicaii
asupra traseelor ce se desprind din acest punct.
Ctre stnga, de-a lungul unei muchii accidentate,
se contureaz poteca traseului 19, prin Padina
indileriei, care la nceput nu are marcaj.
Din vrful Turnul coborm ctre cabana
Curmtura, pe versantul estic al masivului, de-a
lungul unei pante puternic nclinate. Dup circa
250 m de la vrf ajungem n punctul din care se
desprinde ctre stnga traseul 18 (marcaj cruce
albastr) prin Padina Hotarului. Locul este
semnalat de un stlp metalic. Continund coborrea,
depim prin crare numeroase pasaje expuse,
care comport mult atenie i calm. Pe parcurs, n
locurile grele, snt fixate patru cabluri ajuttoare.
Dup o coborre de circa 300 m diferen de
nivel de la vrful Turnul ajungem ntr-o zon plin
de grohoti, situat la obria vii Crpturii.
Condui de marcaj, traversm grohotiul ctre
dreapta i ne strecurm n continuare pe sub un
perete, urcnd pn ntr-o a ngust prin care
trecem pe versantul opus al masivului, corespun-
ztor vii Curmturii. De aici coborm susinut
prin pdure, srind uneori peste copacii dobori de
vnt. Curnd ajungem n punctul cel mai cobort al
Curmturii Pietrei Craiului, unde pe un stlp
indicator citim: acces direct la cabana Curmtura,
fr s ating aua Crpturii 10 minute.
204
Marcajul continu n urcu pe pantele
mpdurite, ocolind Colul din Curmtur, pn n
aua Crpturii, punctat de un stlp cu sgei
indicatoare. Din dreptul lui se desprind dou trasee
marcate: ctre stnga, traseul 2. A, care coboar
prin valea Crpturii spre Zrneti; nainte, ctre
est, traseul 17, care traverseaz Piatra Mic.
Din aua Crpturii .coborm spre dreapta
prin pdurea crescut pe versantul sudic al
muntelui Piatra Mic, nsoii i de cele dou
marcaje ale drumurilor citate mai sus, care se
succed sau snt dispuse mpreun pn la cabana
Curmtura.
Dup 10 minute ieim din pdure i, prin
poieni, ajungem la cabana Curmtura, unde traseul
de creast ia sfrit.
Traseele de legtur de la cabana
Curmtura snt redate la traseul 2.
220
9.C. aua Funduri Valea Urzicii
Ceardacul Stanciului Curmtura Foii
cabana Plaiul Foii
Marcaj: triunghi albastru Timp: 45
ore
De la stlpul metalic aflat n aua Funduri,
marcajul triunghi albastru ne conduce pe Creasta
Sudic, spre nord, alternnd cu semnul punct rou.
Drumul ncepe cu un mic pasaj de crare peste
civa bolovani de piatr alb, nirai pe linia
crestei. Dupa circa 350 m ajungem n locul unde
marcajul triunghi albastru se abate la stnga (spre
vest), cobornd n Valea Urzicii. Punctul de
ramificaie (1950 m alt.) este semnalat cu stlp
indicator. Din acest loc se desprinde ctre nord, pe
Creasta Sudic a Pietrei Craiului, marcajul cu
punct rou al traseului 8.C.
Orientai ctre stnga, prsim linia crestei i
coborm o distan mai lung pe un horn cu roc
friabil i panta nclinat. n continuare haul ne
conduce n diagonal ctre dreapta, trecnd printr-
un scoc pmntos. Intervalul ia sfrit cu o
sritoare ceva mai pronunat i traversare spre
dreapta pn n firul plin cu grohoti al Vaii
Urzicii. Zona larg deschis este impresionant i
sntem tentai s zbovim mai mult, atunci cnd
vremea este frumoas, pentru a fotografia ancurile
sau pereii nlai pretutindeni, ori pentru a admira
caprele negre. La 1765 m alt. trecem prin dreptul
unei mari movile de pietre, situat pe dreapta vii,
care marcheaz intrarea pe Brul Rou, minunat
221
cingtoare ce strbate o bun parte a versantului
vestic al Pietrei Craiului (traseul este descris la
capitolul Alpinism).
Din dreptul movilei menionate coborm
prin grohoti sau ocolim pe sub pereii
nvemntai cu vegetaie o distan de 240 m,
ajungnd n punctul Prepeleag (1710 m alt.), unde
trebuie s coborm prin crare un obstacol de
1012 m. Avnd direcia general nord, ncepem
coborrea pe renumita potec ce ncinge pe la
poale abruptul vestic al Pietrei Craiului, cunoscut
sub numele de Marele Grohoti. Dup circa 100 m
de mers prin pdure, ieim ntr-un loc mai deschis,
din care se ramific spre stnga, n coborre, o
potec vntoreasc nemarcat (semnalat de un
stlp metalic izolat).
Acest drum, desfurat pe Plaiul
Grnicerilor, conduce n circa 30 minute la
Crucea Granicerului, unde ntlneste marcajul
triunghi rou, care, urmat n aval, trece pe la casa
de vntoare din Valea lui Ivan i mai departe n
satul Podul Dmboviei (traseul 5.A); acelai
marcaj, urmat n amonte, sfrete la cabana
Plaiul Foii (traseul 5).
Relund traseul, ncepe o traversare lung
prin grohotiurile revrsate la poala masivului.
Marcajul, destul de des, ne conduce printre
jnepeniuri sau peste limbi de grohoti, de unde
putem privi ctre dreapta seninrile dltuite de ape
pn sus la Creasta Sudic.
Prima vale prin dreptul creia trecem este
222
Valea lui Ivan, uor de identificat dup turnul
singuratic, ridicat pe firul ei, aproape de obrie.
Urmeaz un interval mpdurit i apoi zona
deschis n care vedem marea arcad de intrare n
Ceardacul Stanciului. Turitii obinuii cu
cararea pe stnci pot urca n incinta circular a
Ceardacului, escaladnd bolovanul de la intrare. n
dreapta peretelui Ceardacului vedem Hornul din
Ceardacul Stanciului (traseu alpin de gradul 2.B)
care sfrete dup 80100 m, pe Brul Rou. n
partea stng, dup escaladarea unor obstacole de
68 m, observm deschiderea unei guri de pester,
continuat cu un aven. Revenind pe poteca
marcat, ne continum drumul, ajungnd dup
circa 25 m la Petera Stanciului; grota nu are
concreiuni, iar planeul este presrat cu bolovani.
Fr s-i schimbe nfiarea, poteca ne conduce
pe la baza Peretelui de la Ceardac, pe verticala
cruia s-au stabilit cteva trasee alpine dificile.
Dup un ocol n urcu ptrundem n zona
Marelui Grohoti (Horjul Mare), cea mai ntins
aglomerare de pietre din Piatra Craiului. De aici ne
putem retrage, urmnd n coborre traseul marcat
cu semnul cruce albastr. El face legtura cu
traseele ce conduc spre aezrile din valea
Dmboviei sau la cabana Garofia Pietrei Craiului.
Traversnd zona Marelui Grohoti, privim n
dreapta Peretele Piscul Rece, Muchia Roie (n
care se contureaz grota Moara Dracului) i,
dincolo de muchie, Peretele Central. nainte de a
prsi marea de piatr pe care am traversat-o,
223
vedem scris numele locului unde ne aflm:
Marele Grohoti. De aici, poteca ne
conduce n coborre, ncingnd pe la baz vrful
Lancea sau Colul Carugelor, turn nalt ce se
detaeaz din abruptul vestic al Pietrei Craiului. O
limb de grohoti, revrsat pe firul primei vi
ntlnite, ne atrage atenia. Privind n sus, vedem
numele ei scris cu vopsea pe perete: Valea Padina
Lncii. Pentru a o deosebi de vecina ei, drumeii
au numit-o firul principal. Obria vii se afl ceva
mai sus, n Poiana nchis, minunat grdin
suspendat la mare nlime. Urmnd haul,
ajungem n firul secundar al Padinei Lncii.
Obria acestei vi, aflat ceva mai jos dect prima,
este nchis de peretele din Padina Lncii, dispus
n amfiteatru i ncins pe la baz de Brul de
Mijloc, alt cingtoare a masivului, care constituie
un traseu mai greu, cutat mult de turitii rutinai
i de alpiniti (traseul este descris la capitolul
Alpinism).
Pentru a nu pierde poteca marcat, din firul
secundar al vii Padina Lncii urcm ctre dreapta
pe un obstacol de 23 m, n aa fel ca s ajungem
la limita de sus a pdurii. De aici, poteca, tot mai
vizibil, traverseaz grohotiuri sau perdele de
pdure, intersectnd firele de obrie ale vii
Tmelului pn la Umerii Pietrei Craiului,
contrafort uria care domin aua Tmelului,
aflat n faa noastr.
Din aua Tmelului ctre dreapta,
cobornd pe sub Umerii Pietrei Craiului i apoi
224
urcnd prin grohotiurile de la obria vii Brsa
Tmaului, ajungem (condui de marcajul cu
semnul band roie, intercalat i cu cruce roie) n
punctul La Zplaz. Traseul, care se parcurge n
circa 30 minute face legtura cu traseul l.A (spre
refugiul Grind pe La Lanuri) i cu traseul l.B
(spre refugiul pirlea i cabana Plaiul Foii).
Marcajul band roie este aplicat i n aval, spre
nord-vest, peste aua Tmelului, i n
continuare, dincolo de vrful Tmel (1644 m),
de-a lungul culmii Tmaului Mare, a crei
cumpn formeaz iniial creasta munilor
Fgra.
De sub umeri coborm n diagonal ctre
stnga i, condui de marcajul triunghi albastru,
prsim aua Tmelulni, naintnd printre
plcurile de ienuperi spre perdeaua de pdure
aflat n fa. Intrai n pdure, urmm linia de
cumpn. n apropierea vrfului Tmel, ne
orientm la stnga, cobornd pe spinarea
Tmelului. Intervalul ia sfrit n zona poienit
de pe culmea Tmelului, unde se ramific doua
trasee marcate: cel cu triunghi rou, Drumul
Grnicerilor, este dirijat ctre stnga, n coborre,
spre Valea lui Ivan (traseul 5.A); cel din lungul
culmii Tmelului este nemarcat pn sub stna
din Tmel, la arcul oilor. De la arc, n stnga,
apare marcajul punct galben, spre cabana Garofia
Pietrei Craiului, cu legtur la Podu Dmboviei.
Descrierea acestui ultim traseu este redat la pag.
125.
225
De la rscrucea traseelor, orientndu-ne
ctre dreapta, prsim culmea Tmelului i,
condui de marcajele triunghi albastru i triunghi
rou, care ne vor nsoi pn la cabana Plaiul Foii,
ptrundem n zona de obrie a Vii Oeelei. n
aceast poriune, drumul se nscrie ntr-un ocol de-
a coasta, trecnd prin dreptul Izvorului Oeelei,
evitnd Curmtura Oeelei i vrful Capul
Tmaului, aflat deasupra noastr. Dup o coborre
mai accentuat, ajungem pe culmea Tmaului
Mare. Aici ntlnim, venind din dreapta, marcajul
banda roie, care face legtura cu traseul de
creast al munilor Fgra, trecnd peste vrfurile
Tmaul Mare i ajungnd n Curmtura Lerescul
Mic. Continund drumul pe culme, depim micile
denivelri pn n Curmtura Foii (1375 m), punct
din care se desprinde catre sud-vest (stnga) traseul
21. A, marcat cu triunghi galben, pe valea
Tamaului Mare, i marcajul band roie, din
lungul culmii Tmaului Mare pn n aua
Lerescul Mic, unde face legtura cu drumul de
creast al munilor Fgra.
Din Curmtura Foii prsim culmea
Tamaului Mare, cobornd ctre dreapta pe
versantul ei nordic, unde se contureaz Plaiul
Mare, picior de munte pe care iniial naintm
circa 300 m. Dintr-o poian, ntlnit la sfritul
acestui interval, se desprinde ctre stnga, n urcu,
traseul 12 (marcaj band albastr) spre valea
Dmboviei i masivul Iezer-Ppua, pe la Dracsin.
Din punctul de ramificaie, poteca noastr
226
este nsoit i de semnul band albastr. Panta
nclinat i serpentinele repezi ce urmeaz ne dau
prilejul s coborm susinut; dup circa o or de la
Curmtura Foii ajungem n captul de jos al
pdurii. Prin poiana care urmeaz, traversm oblic
ctre stnga pna lng o pepinier. Dincolo de
aceasta ajungem pe malul drept al prului Runcu,
pe care-l urmm pn la confluena cu Brsa
Tmaului. Chiar din punctul de confluena se
ramific spre dreapta traseul 1. A (marcaj band
roie) spre refugiul Spirlea, La Lanuri, refugiul
Grind.
Orientai ctre stnga, continum coborrea
de-a lungul vii Brsa Tmaului i, dup circa 15
minute, ajungem la podul ce traverseaz Brsa
Groetului, construit nu departe de punctul de
confluen cu Brsa Tmaului. La circa 40 m
distan, pe malul stng al Brsei Mari, format
prin confluena celor dou praie menionate mai
sus, ntlnim cabana Plaiul Foii, unde traseul
nostru ia sfrit.
Traseele de legtur de la cabana Plaiul
Foii snt redate la traseul 1.
227
CABANA PLAIUL FOII ZONA FOSTULUI
REFUGIU DIANA
(i traseul n sens invers)
232
CABANA PLAIUL FOII - VALEA
DIMBOVITEI (cu legtur pe la Dracsin
pentru masivul Iezer-Ppua)
(si traseul n sens invers)
PADINA HOTARULUI
CARACTERISTICA TRASEELOR IN
PERIOADA ZPEZILOR
1
Meniuni. Traseele alpine snt grupate pe arterele de baz, n
ordine alfabetic, fr s se respecte succesiunea lor de pe
teren. n schie, indicator etc., traseele snt notate prin indici.
Pe baza acestora identificm n schema general poziia
traseelor. n ansamblul zonelor de stnc ale masivului.
(Exemple: n artera de baz indice 25 este descris calea de
acces pn n punctul de intrare al fiecrui traseu ce-i aparine:
25.A, 25.B etc., descrierea traseului ales pentru a-1 escalada o
gsim n cuprinsul capitolului ,,Alpinism, la indicele
respectiv). Traseele notate cu * snt descrise sumar sau numai
citate n textul arterei din care se ramific.
Clasificarea traseelor alpine, extras dup normele Federatiei
Romne de Turism i Alpinism din cadrul C.N.E.F.S., este
trecut n continuarea indicatorului alfabetic. Traseele fr
indice snt menionate n textul fiecrei artere
271
CLASIFICAREA TRASEELOR ALPINE
1
Raportate la celelalte categorii din clasificare de mai sus,
traseele de gradele l.A si l.B snt usoare; privite n sine,
parte din ele prezint ns obstacole destul de dificile.
Aceasta face necesar ca cel putin unul dintre componentii
echipelor, care efectueaz ascensiuni de gradele l.A si l.B,
s aib o oarecare pregatire tehnnic cunoscnd alegerea
prizelor, utilizarea pitoanelor, asigurarea n coard a
coechipierilor, rapelul.
272
Grad de Sub Trasee de Caracteristicile
dificultate - comparatie traseului
div.
ber. Coarda se
ntrebuinteaz pen-
tru asigurri, tra-
versri sau rapeluri.
A. Hornuri stn-
coase si tzancuri
izolate. Hornurile
snt scurte si pre-
zint asperitti bune
pentru ramonaj.
Tzancurile snt cu
diferente de nivel
mici.
B Creasta B. Vi si creste.
Frumoasa Trasee lungi, com-
din Padina binate cu brne, hor-
lui Cline - nuri si creste.
Umerii Diferenta de nivel:
Pietrei 300-1000 m.
Craiului
A Traseul Caracter general:
Trandafirul Incepe s se practice
B Negru catararea prin ade-
3. Dificil Acul ren si prin opo-
Crpturii zitie; se bat pitoane
(traseul si se practica esca-
clasic) lada la coarda
Muchia simpla
Rosie A. Pereti si creste
Hornul din cu portiuni de
Brul crare pe stn-
Rchitei c, combinate cu
pasaje usoare,
273
Grad de Sub Trasee de Caracteristicile
dificultate - comparatie traseului
div.
caracteristice
gradului II.
UneIe obstacole
mai nclinate se
trec cu ajutorul
piloanelor.
B. Pereti, creste sau
hornuri cu mai
mult de dou
lungimi de coar-
d. Domin c-
trararea liber.
A Traseul Caracter general :
frontal din pentru pasaje difi-
4. Accen- turnul gal- cile escalada se face
tuat B ben al Dia- la coarda dubla
dificil nei Trase- A. Pe traseu se bat
ul Coarnele pitoane, se folo-
Caprei sesc scrite n
loc de prize de
Traseul Sn- picior, se trec
gele Voini- surplombe.
cului din Traseele sint n
valea Cio- general scurte,
rngutei - dar dificile, sau
Fisura lungi, usoare si
Cenusie din uneori ntrerupte
Turnul Gal- de portiuni greu
ben al de trecut.
Dianei B. Trasee cu puncte
de trecere difi-
cile, fisuri des-
chise, traversri,
274
Grad de Sub Trasee de Caracteristicile
dificultate - comparatie traseului
div.
treceri de sur-
plombe.
A Fisura Nor- Caracter general:
dic din trasee lungi si foarte
5. Foarte B Turnul Ma- nclinate, pe care se
dificil re al Dianei foloseste tehnica es-
- Fisura de caladei la coard
Cristal din dubl.
Piatra Mic A. Trasee lungi
Floarea de (minimum 4
Colt din Pa- lungimi de coar-
dina Popii d), cu treceri
directe de sur-
plombe; traver-
sri expuse
B. Trasee lungi,
foarte dificile,
cu succesiuni de
obstacole care
cer un efort sus-
tinut. Prizele snt
mici si rare;
posibilitti redu-
se pentru baterea
pitoanelor
A Surplombe- Caracter general:
6. Extrem le din Padi- obstacolele traseelor
de dificil B na Inchis din aceasta catego-
rie au: succesiuni de
surplombe, care cer
complicate manevre
de corzi; hornuri
splate, situate la
275
Grad de Sub Trasee de Caracteristicile
dificultate - comparatie traseului
div.
mare nltime; fee
stncoase, nclinate
si netede, platforme
de regrupare inco-
mode sau inexis-
tente: rapeluri dirija-
te; traversri Dul-
fer; pendulri etc.
Traseul trebuie sa
aib cel putin 300 m
diferent de nivel.
TRASEE ALPINE
284
23. ARTERA DE BAZ: PADINA NCHISA
293
TRASEE IN PERETELE PADINEI INCHISE
302
23.D. Muchia celor Trei Tzancuri
Prima escalad: 26-27 iulie 1958.
Generalitti. Muchia celor Trei Tancuri,
detasat din Muchia Padinei nchise, este situat
pe dreapta vii Padinei nchise. Ea se evidentiaz
prin forma sa de contrafort puternic, cu creasta
ngust si ntrerupt de mai multe tancuri, dintre
care primele trei reprezint linia traseului descris.
Dincolo de al treilea tanc, n ciuda faptului ca
muchia mai continu, prezentnd obstacole
dificile, traseul ia sfrsit. Coborrea, efectuat prin
intermediul a patru rapeluri, ne conduce n firul
principal, plin cu grohotis, al vii din care am
nceput escalada.
Grad de dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 .carabiniere, 4- 5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti
la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 23.
Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe cu
un pasaj de 12 m, pe care-1 depsim folosind cele
4 pitoane existente. Dincolo de acesta traversm
oblic ctre stnga 3 m si continum escalada pe un
perete care, dup 8 m, prezint o proeminent,
pentru depsirea careia folosim scritele. Pe
ultimii 12 m ai primei l.c. ne ctram ctre
dreapta, condusi si de linia pitoanelor, n lungul
unui obstacol vertical si usor friabil. Regruparea,
marcat cu doua pitoane, o facem pe un prag de
piatr. A doua l.c. prezint initial un obstacol de
303
crare liber, nalt de 5-6 m, continuat cu un
horn si un prag nierbat ce nu depsesc 20 m. Cele
patru pitoane aflate pe parcursul ntregii portiuni
snt sufi-ciente. Regruparea o executm la Baza
unui horn nalt. n cea de-a treia l.c. escaladm
prin ramonaj cei 15 m ai hornului mentionat si
apoi continum crarea pe verticala unei fee
friabile ce nu depseste 3 m. Dincolo de aceasta
traversm ctre stnga, evitnd o proeminent a
peretelui, dup care urcm n diagonal ctre
dreapta, paralel cu o fisur deschis ce sfrseste pe
primul tanc al muchiei, unde ne regrupam. n a
patra l.c. parcurgem o distant de circa 40 m prin
jnepenii crescuti ntre vrful tancuiui 1 si baza
tancului 2. Pe parcursul celei de-a cincea l.c. ne
ctrm de-a lungul a 40 m pe linia crestei,
ntlnind o roc foarte friabil. Folosind pentru
asigurare cele patru pitoane dispuse n punctele
cheie, rezolvm cu multa usurint dificulttile
pasajului, regrupndu-ne pe cel de-al doilea tanc.
Urmeaz o coborre de 3-4 m n saua dintre
tancurile 2 si 3. ncepem escalada celei de-a sasea
l.c. Initial urmm muchia friabila a tancului 3, pe o
distant de 10 m. Apoi prsim muchia, abtndu-
ne la dreapta pe faa sud-vestic a Peretelui
Padinei nchise si, fr s ne regrupam, escaladm
un pasaj de 4-5 m. Dup aceasta revenim pe
muchia tancului 3, escaladnd-o pn n vrf, unde
escalada ia sfrsit.
Coborrea din traseu o realizm prin
intermediul a trei sau patru rapeluri. Rapelul 1 l
304
efectum de pe vrf, cobornd 10 m pe faa din
clreapta (orientati n directia din care am urcat), n
saua care urmeaza. Regruparea se face pe un bru
plin cu vegetatie. Pentru rapelul 2 coborm liber 15
m n lungul brului si, din dreptul unui molid
uscat, executm rapelul, trecnd frnghiile pe dup
trunchiul unui arbust. Regruparea o facem cu 35 m
mai jos, pe un bru ngust ce nu depseste 2 m
lungime. Atentie la identificarea platformei de
regrupare! Anticipati cutarea nc n timpul
coborrii. n rapelul 3 folosim pentru corzi pitonul
de rapel aflat pe bru si efectum coborrea, care
ne conduce ntr-un amfiteatru usor nierbat, situat
cu circa 40 m mai jos. Din acest loc pna n Padina
nchis coborm liber n lungul unui jgheab
pietros. Alpinistii care vor s coboare n
continuare, tot n rapel pot folosi pitonul fixat n
apropierea punctului de regrupare n amfiteatru.
326
TRASEE N TURNUL CALBEN AL DIANEI
343
24. H. Traseul Alveolelor
Prima escalada: 25 august 1960.
Generalitti. Intrarea pe traseu este situat
la circa 80 m distant socotit de la al doilea
cablu ntlnit pe poteca turistic din Padina Popii.
Traseul se caracterizeaza prin crare libera,
traversri expuse si mici portiuni surplombate.
Pitoanele, dispuse la mari distante, nu sunt
suficiente, ceea ce pentru ctrtorii neantrenati
este de retinut. Grad de dificultate: 5.A.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 6-8
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3
ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 1/2 ore.
Pentru l intrarea pe traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. Prima lungime de
coarda a traseului o desfsurm n lungul unui
scoc usor conturat pe faa peretelui. Obstacolele
initiale snt de regul mici surplombe si pasaje cu
prize fine, pe care le depsim folosind frecvent
scritele. Regruparea o executm dupa 40m, la
captul de sus al unui horn cu deschiderea
moderat. Printr-o abatere ctre stanga ncepem
escalada n a doua lungime de coarda de-a lungul
unei muchii usor conturate, lunga de 38 m. Roca
friabil ntalnit pe acest pasaj ne oblig s
folosim, n afara celor trei pitoane existente pe
traseu, si pitoane suplimentare. Dup regrupare
continum escalada n cea de-a treia lungime de
coarda pe aceeasi muchie, catrandu-ne circa 25
m, pn la limita inferioar a unui scoc, unde ne
344
regrupm. Ultima lungime de coarda o desfsurm
n lungul scocuIui mentionat. Obstacolele lui,
puternic nclinate, le depasim catarandu-ne prin
ramonal, ceea ce pentru ctartorii bine antrenati
este o adevrata plcere. Escalada ia sfarsit pe
Muchia Padinei Popii. Coborrea o executam n
partea opus traseului. Itinerarul este redat n
amnunt la traseul indice 24.G
348
25. ARTERA DE BAZA: BRAUL CIORINGA
MARE
25 F. Hornul Inchis
Prima escalad: 6 iunie 1939.
Generalitti. Hornul nchis este numele
uneia dintre vaile de abrupt adancit pe versantul
nord-vestic al Pietrei Craiului, n zona strbtut
de-a curmezisul de Braul Cioranga Mare, si face
parte din ansamblu de torenti ce apartin Padinei lui
Rie. Denumirea foarte sugestiv vine de la
sritoarea nalt si inaccesibil ce ntrerupe hornul
n treimea lui mijlocie, oblignd alpinistul la un
372
mic ocol. Pentru alpinisti, Hornul nchis prezint
interes numai n portiunea centrala, care ncepe de
la 1 790 m, alt. (din Braul Cioranga Mare) si
sfrseste la 2 000 m alt. (pe Braul de Sus, nu
departe de punctul ,,La Amvon). Portiunea
superioara, situat n amonte de Braul dc Sus, se
parcurge foarte rar.
Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coard
de 40 m, 2-3 pitoane, carabiniere. Traseul se
escaladeaz prin crare libera, franghia
ntrebuintandu-se pentru asigurarea coechipierilor
si eventual pentru tractionarea rucsacurilor. Durata
pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul
Foii la baza traseului: 3 - 31/2 ore. Pentru intrarea
pe traseu, vezi artera indice 25.
Descrierea traseului. Din Brul Cioranga
Mare urcm ultimele pante inierbate ctre gura
Hornului nchis, aflat n dreapta. Hornul, mrginit
de pereti foarte apropiati, este ntrerupt frecvent de
sritori ce nu depasesc 10 - 12 m, pe care le trecem
fie direct, fie ocolindu-le. n general, obstaco1ele
sunt elementare, dar pun probleme de securitate in
timpul umed cand roca devine alunecoas. La
1940 m alt., Hornul nchis este ntrerupt de o
sritoare inaccesibila , nalt de circa 60 m.
Orientandu-ne catre dreapta, pe versantul stang al
vii, evitam obstacolul, urmand un brau care se
ngusteaz pe circa 10 m. Cu ajutorul a dou
pitoane trecem acest pasaj, continuand traversarea
pan n albia unui valcel cu panta nclinata.
Urcand de-a lungul acestuia, ajungem pe Braul de
373
Sus (traseul indice 25.G), unde de obicei alpinistii
considera escalada terminat.
376
precum si crestele ce le delimiteaz - Creasta de
Sus, Creasta Piticului, Creasta Coarnele Caprei,
Creasta Soimilor, prelungit n portiunea
superioar cu Creasta Frumoas si Creasta
Prieteniei - reprezint pentru alpinisti cele mai
frumoase si mai redutabile trasee alpine din
regiune.
n zona inferioar (1500-840 m), albia vii
nu are continuitate si initial este seac. Ceva mai
jos, ea primeste din stnga apa limpede adus de
Izvorul Olteanului, pe care o pierde, prin infiltratie
n grohotis, cnd iese n Podul lui Cline (zon
acoperit de fnete), rmnnd din nou seac. Din
acest loc, malurile vii se deschid mult, iar firul ei
nu mai poate fi urmrit, pierzndu-se, far a avea
un punct de confluent, prin poienile care sfrsesc
pe dreapta vii Brsei Mari.
Padina lui Cline este valea care strbate
cea mai frumoas zon de abrupt a Pietrei
Craiului, fiind n acelasi timp si coloana vertebral
din care se desprind cele mai renumite trasee
alpine sau de interes turistic, cum ar fi Brul de
Mijloc, Vlcelul Caprelor sau Creasta Coarnele
Caprei. Pentru a vedea frumusetile nebnuite ale
acestei regiuni, far marcaj turistic, drumetii si
alpinistii au de rezolvat urmtoarele probleme:
1) Identificarea si urmarirea potecii de acces
(nemarcata) ctre zona nalt, pn la limita
superioar a pdurii;
2) Parcurgerea n continuare a unui traseu pn la
creasta principal a masivului sau la alt obiectiv
377
din regiune;
3) Depsirea obstacolelor naturale, greu accesibile,
care selectioneaz drumetii dup aptitudinile fizice
si de ctrtor.
Pentru a usura gsirea traseului dorit,
separm sectoarele ce compun artera de baz
Padina lui Cline, nsirate din aval n amonte, n
urmatoarea ordine:
a) Trasee din Peretele Rchitei.
b) Trasee pe versantul stng al Padinei lui
Cline.
c) Trasee n Vlcelul Caprelor, situat ctre
vest, dincolo de versantul stng al Clineului.
d) Trasee pe versantul drept al Padinei lui
Cline.
Din aceste subunitti se ramific si alte
trasee alpine descrise n capitolul sectorului
respectiv. Adugm c n regiune snt stabilite mai
multe trasee cunoscute de noi, dar nu le putem
publica, din lips de itinerar pn la baza arterei.
Din Zrnesti urmm drumul marcat cu band rosie
(descris n amnunt la traseul 1), care ne conduce
pe lng Brsa Mare, la cabana Plaiul Foii. Distanta
pn la aceasta este de 13,100 km si poate fi
parcurs pe jos n 2 ore. Itinerarul, desfasurat
prin lunca Brsei Mari, trece prin punctele:
Priboaia, Crucea lui Grnit, Gura Brsei Fierului
(km 6,500), Sub Bortil (km 7,900), Vadul de
Mijloc (km 9), Gura Brsei lui Bucur (km 10,500).
378
Descrierea arterei. De la cabana Plaiul Foii
traversm Brsa Mare pe pod. Apoi ne abatem
ctre stnga (est), mergnd pe la poala dealurilor,
paralel cu Brsa Mare, aflat mult la stnga. Dupa
250 m de mers ntlnim un pru, n dreptul caruia
prsim soseaua pe o potec conturat pn n
culmea dealului. Din acest loc, poteca, mai putin
pronuntat, se orienteaza jumatate la dreapta,
strbtnd lstrisul si cmpurile de fnete de pe
Podul Clineului. Treptat, parcursul se abate ctre
sud (dreapta), spre abruptul impuntor al Pietrei
Craiului, ridicat n fat. n aceast zona naintm
n lungul unui drum adncit de rotile tractoarelor.
La 1010 m alt. ntlnim Izvorul OlteanuIui, pru
care curge prin albia adncita n dreapta drumului
nostru. Urmam o vreme malul lui drept, apoi ne
deprtam de el, depsind n urcus o portiune de
teren acoperit cu pdure de molid, si intram ntr-o
frumoas poian n lungul creia urcm. n fa
vedem primele nltimi ale Clineului,
identificnd cu usurint Hornul din Brul
Rchitei, adncit n seninrile albe, deasupra
padurii, si pata galben caracteristica n
peretele inferior, sub brul padurii, denumita de
localnici Glbnarea din valea Clineului sau
Malul Galben. Avnd ca reper acest perete, urcm
condusi de potec si dup o or de mers (de la
cabana Plaiul Foii) ajungem la limita inferioar a
grohotisurilor scurse peste Malul Galben (1270 m
alt.). Acesta este de fapt marea treapt ce
delimiteaz Padina lui Cline ntre portiunea
379
superioar si cea inferioar.
Un intrnd de mari dimensiuni, mrginit n
stnga de colti avntati spre cer, d locului un
aspect de circ cu panta foarte nclinat si plina de
grohotisuri. n regiunea aceasta, la 50-60 m n
dreapta si mai sus, pe grohotis se afla Izvorul lui
Orlovski. Dup cum precizeaz scrierile mai vechi
Izvorul lui Orlovski a fost amenajat ulterior de un
capitan de artilerie care a statornicit ntr-un gvan
natural apa venit prin crpturile muntelui, s
astmpere setea drumetilor.
Dup aprovizionarea cu apa, urcm marele
con de grohotis, urmnt htasul nierbat situat
sub peretele din stnga noastr (cum urcm).
Panta, foarte nclinat, ne d prilelul s cstigm
repede nltime si n mai putin de 10 minute,
socotite de la izvor, ajungem n dreptul unui vlcel
ajungit spre stnga printre peretii muntelui (1380
m alt.). Din acest punct avem dou posibilitti de
a continua urcusul :
Varianta I. Din poteca pe care am urcat de
la izvor ne abatem stnga si dup circa 30 m
ntlnim primele sritori ale unui vicel, n lungul
cruia ne ctrm. n dreapta noastr se vd crucea
si placa fixate n memoria unuia din cei multi
czuti din neatentie. Mai sus de acest punct,
obstacolele vlcelului se nspresc, obligndu-ne
uneori s iesim pe feele din dreapta lui. n
portiunea final reintram pe firul vlcelului, plin cu
grohotis mrunt, strecurndu-ne pe sub ctiva
coltani de stnc, boltiti ameninttor deasupra
380
noastr. Iesirea pe creast este foarte anevoioas
din cauza grohotisului mrunt si zgrunturos.
Folosind micile trepte fcute de drumeti sau
sprijinindu-ne de cte o rdcin, ajungem pe
creasta punctat cu pini care-si leagn tulpina
deasupra golului lsat de perete. O frumoas
perspectiv ctre masivele Papusa si Fgras ne
rsplateste oboseala drumului.
Din acest loc ne abatem la dreapta, urcnd
pe linia crestei. Dup circa 80 m prsim creasta,
trecnd pe versantul opus traseului urcat de noi,
unde, printre altele, avem de executat o traversare
expus. Dincolo de aceasta si ceva mai sus
intersectm printr-o sa linia crestei, revenind pe
versantul corespunztor intrndului plin cu
grohotis, revrsat la poalele Malului Galben. Dup
65 m ntlnim poteca variantei a Il-a.
Varianta a II-a. Din dreptul punctului de
ramificatie al variantei I (1380 m alt.) naintm
catre dreapta, pe lng perete, urcnd pn n
punctul unde poteca se termin. Si aici se afl o
cruce. Un perete nalt se bolteste deasupra noastr,
blocndu-ne naintarea. Cercetnd cu privirea,
observm n dreapta obstacolul initial, pe care ne
ctarm n diagonal. El are aspectul unui prag
presrat cu sprturi, pe capetele fetelor de strat
verticale, favoriznd aderenta ncltamintei cu
talp de cau-ciuc. Fr s fie periculos, acest
obstacol poate fi trecut prin crare liber,
schimbnd frecvent directia si cstignd repede
naltime. Prizele bune, rdcinile iesite din fisuri
381
ca niste bare de sprijin si cablul montat de
Salvamont Brasov ne dau mult sigurant,
permitndu-ne s scapm repede de acest pasaj mai
dificil. n continuare, poteca urc n serpentine
scurte prin raristea de pdure crescut pe o pant
nclinat. Dupa circa 15 minute de mers ajungem
pe creast, ntr-o mic sa, unde ntlnim varianta I.
Desi prerile snt mpartite, noi
recomandm pentru urcus varianta a II-a. Aceasta
prezinta obstacole, cu roc sntoasa si posibilitati
naturale de sprijin pentru crare, iar cderea de
pietre, periculoas la urcusuI n colectiv, este mai
putin probabil. Din punctul de ntlnire a celor
doua variante (1540 m alt.), urmam o vreme linia
de creast. Ajunsi ntr-o zon degajat de pdure,
parsim cumpna de ape si, abtndu-ne n urcus
pronuntat ctre dreapta, naintm pn sub peretii
boltiti, deasupra locului denumit La Adptoarea
Caprelor, unde identificm micutul bazin n care
se strngea ap prelins din pereti. (Acum bazinul
este crpat). De la adpatoare, ctre dreapta, urcm
pe coastele puternic nclinate ale muntelui
mpdurit, depsind prin crare libera o
succesinne de obstacole mici (una, mai expusa,
este prevazut cu cablu). Dup cteva serpentine
prin grohotis si bolovani, ajungem sub Peretele
Rchitei, pe care abia l ntrezrim ridicat deasupra
pdurii ce-i precede seninrile.
Aici, textul scris cu vopsea pe perete n
marginea potecii ne vesteste c aici drumurile se
despart: ctre stnga ncepe poteca arterei de baz
382
25 (Brul Ciornga Mare), care dup 75 m ajunge
la refugiul Ciornga Mare, adpost modest unde
putem nnopta n conditii de bivuac. (Cabana
Ascunsa, prginita, se afl n apropierea
refugiului.).
Pentru Brul Ciornga Mare, vezi artera
indice 25.
Din dreptul textului scris, ctre dreapta si
mai mult de-a coa.sta, continum drumul nostru pe
artera de baz Padina lui Cline. Initial ne
strecurm printr-un culoar de pdure mai larg.
Dup 30 m lsm n stnga htasul abia conturat
care urc prin pdure spre baza traseelor Hornul
din Brul Rchitei si Creasta din Brul cu Flori.
Pentru HornuI din Brul Rchitei, vezi
indice 26.A.
Pentru Creasta din Brul cu Flori, vezi
indice 26.B.
Dincolo de acest punct urcm un mic prag
de piatr si ajungem la Saua Scrii de Fier,
conturat adnc pe Creasta din Brul cu Flori ce
delimiteaz bazinul vii Padina lui Cline spre
sud-vest. Din strung naintm n coborre usoar
o distant de 20 m, avnd n fa scocul adnc al
Padinei lui Cline (zona superioar), comoar de
frumuseti alpine ascuns cu atta strsnicie n
cingtoarea de piatra a muntelui. Dantelria
stncilor, modelat ntr-o roc de o strlucire
fantastic, ne pironeste locului fr putinta de a
ntrezri naintarea.
O ruptur de pant de circa 50 m diferent
383
de nivel ne separ de albia vii. Cinci scoabe de
fier, asemenea unor trepte, snt montate cu ciment
n coasta muntelui. Prin intermediul lor si al unui
lant prelungit reusim s coborm primii 25 m.
Apoi ntlnim un prag domol. De pe prag putem
ajunge n dou feluri n firul Padinei lui Cline:
pe poiec sau printr-un horn. Poteca, dirijat spre
dreapta, ncepe chiar de la captul de jos al
pasajului cu lant; coborrea pe horn ncepe dupa ce
parcurgem pna la capt pragul. Hornul are circa
20 m. Baza de jos a hornului (1642 m alt.) ne va
servi n continuare ca reper pentru identificarea
punctelor de intrare pe traseele alpine din artera de
baz Padina lui Caline. Chiar de sub hornul ales
ca reper, se desprinde ctre dreapta, continundu-
se prin jnepenis, hatasul initial al Brului de
Mijloc, cel mai slbatic si mai cutat traseu din
Piatra CraiuIui.
Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 26.C.
Tot din acest punct si n lungul aceluiasi
htas porneste si traseul spre Vlcelul Caprelor,
care pe o mic distant are parcurs comun cu Brul
de Mijloc.
Pentru Vlcelul Caprelor, vezi indice 26.D.
Relund descrierea, mentionm pe rnd toate
traseele alpine ce se succed n amonte pe versantul
drept al Padinei lui Cline. De la ramificatia pe
traseul Brului de Mijloc urcm pe firul
Clineului si, dup 20 m, ajungem la confluenta
cu Hornul Adnc. Scocul hornului, foarte larg,
rmne pentru multi alpinisti neobservat, el
384
terminndu-se cu o ruptur de pant nalt de circa
20 m, denumit ,,Sritoarea Hornului. Aceast
sritoare, ocolit de obicei prin dreapta (cum
urcm), constituie obstacolul initial al traseului
Hornului Adnc si calea de acces pentru traseele
Creasta Soimilor, Vlcelul Secundar al Hornului
Adnc si Creasta Prieteniei.
Pentru Hornul Adnc din Padina lui Cline,
vezi indice 26.E.
Pentru Creasta Soimilor, vezi indice 26.F.
Pentru Creasta Prieteniei, vezi indice 26.G.
26 I. Hornul Piticului
Prima escalada: 11 august 1961.
Generalitti. Zona de obrsie a Vlcelului
Piticului (afluent pe dreapta al Clineului) o
formeaza Hornul Piticului. Pna la baza hornului,
escalada se face n lungul acestui vlcel, care si
contureaz albia ngusta ntre Creasta Coarnele
Caprei pe dreapta si Creasta Piticului, prelungita
cu un umr, pe stnga.
Grad de dificultate: 4.A. Materiale: o coard
de 40 m, 6-8 pitoane, 10 carabinicre. Traseul are 4
lungimi de coard si se parcurge n 2-2 ore. De
422
la cabana Plaiul Foii la baza traseuIui: 3 orc.
Pentru intrarea n traseu, vezi artera indice 26.
Descrierca traseului. Traseul urmeaz
initial faa din dreapta si apoi linia hornului care
sfrseste n Strunga Piticului. Ultima lungime de
coarda se desfsoar pe faa corespunzatoare
vrfului final al Crestei Coarnele Caprei.
Pentru coborre, vezi descrierea traseului
indice 26.M.
425
27. ARTERA DE BAZ: VALEA
PODURILOR
1
Vezi amnunte la traseul indice 27.C.
428
Brul de jos, extrema stnga.
Initial ne abatem catre stnga, strecurndu-ne
pe sub peretii de calcar. Dup circa 100 m
ajungem n dreptul unui grohotis cu piatra mai
mare, prin care mai naintm 8 m. La sfrsitul
acestor intervale lsam n stnga o poteca
(ramificatie care coboar); ceva mai sus, naintarea
ne este blocat de cteva plcuri dese de jnepeni si
ienuperi, prin care traversam 12 m. Dincolo de
acest pasaj, ctre stnga se desprinde traseul
Brului de jos, extrema stng.
Poteca noastra urc, orientat usor catre
dreapta, ajungnd dupa circa 30 m ntr-un punct pe
Brul de Mijloc, situat la 2-3 m de Trecatoarea
Termopile. De aici se ramific spre stnga, prin
trectoare, traseul pe Valea Podurilor si continua
Brul de Mijloc spre Padina lui Caline.
Pentru Valea Podurilor, vezi indice 27.
Pentru Brul de Mijloc spre Padina lui
Cline, vezi indice 26.C, de la semnalarea n text
a punctului Trecatoarea Termopile (descris n
sens invers).
Din acelasi loc, artera de baz Valea
Podurilor continu ctre dreapta pe Brul de
Mijloc. Urmnd htasul n directia mentionat,
depsim micile denivelri ale terenului si dup 180
m ntlnim suvita ngust a grohotisului revrsat n
lungul Vlcelului Coltilor Gemeni. Din acest loc,
artera de baz prezint dou ramificatii.
27.D. Fisura n S
Prima escalad: 7 iulie 1960.
Generalitti. Traseul este situat n
Amfiteatrul Coltilor Gemeni, avnd denumirea
scris cu vopsea rosie n punctul de intrare. Grad
de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 3 lungimi de coard. Coborrea de pe
440
vrf se face prin intermediul a dou rapeluri.
Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana
Plaiul Foii pn la baza traseului: 3 ore. Pentru in-
trarea pe traseu, vezi artera indice 27.
Descrierea traseului. Escalada primei l.c.
ncepe din dreptul molidului mentionat, cu un
ramonaj de 6 m, pe feele interioare rmase ntre o
lespede si perete. Deasupra acestui prim obstacol
ntlnim o fa acoperit cu licheni de culoare
ruginie, continuat cu un pasaj surplombat, pentru
depsirea cruia folosim scritele. Pitoanele
existente si prizele foarte bune permit sa
continum escalada normal si deasupra
proeminentei, n lungul unei fisuri deschise, pn
la ntinderea complet a celor 40 m de coarda.
Regruparea o executm n dreapta, pe o mic
platforma. n a doua 1.c., traversnd la stnga,
revenim n deschiderea larg a fisurii parsite mai
jos si, condusi de linia ei, urcm 23 m. Printr-o
traversare ctre dreapta reusim s prindem
deschiderea unui horn, prin care naintm,
regrupndu-ne pe muchia ce caracterizeaz traseul
n portiunea final. Parcursul celei de-a treia 1.c.,
lung de circa 50 m, urmeaz muchia mentionat,
sfrsind pe Creasta Coltilor Gemeni.
Coborrea o efectum prin intermediul a
dou rapeluri. Primul msoar 10 m; pitonul se
afl la doi metri sub linia crestei. Al doilea rapel l
executm din interiorul unui horn orientat spre
Valea Podurilor, unde si ajungem. Pe Valea
Podurilor coborm liber, depsind si prima
441
sritoare ntInit, situat n aval de confluenta cu
Vlcelul Secundar al Vii Podurilor. Mai jos de
sritoarea mentionat, pe stnga vii, se adnceste
o viroag pe care, urcnd, ajungem la nltimea
htasului cunoscut noua, el fiind calea de acces
spre traseul escaladat. Valea Podurilor, urmat n
amonte, sfrseste pe Creasta Nordic (vezi indice
27. C, de la semnalarea n text a punctului Vrful
dintre Timbale).
453
28.B. Muchia din Padina Lncii
Prima escalad: 7 august 1942.
Generalitti. Muchia din Padina Lncii
delimiteaz ctre sud Pe-retele din Padina Lncii,
formnd cumpna de ape ntre firul secundar si
firul principal al vii Padina Lncii. Escalada pe
traseul propriu-zis ncepe din Brul de Mijloc, la
care ajungem urcnd pe Vlcelul Secundar al
Padinei Lncii.
Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 8-10 pitoane, 15 carabiniere. Traseul are
numai pitoane jalon, dispuse foarte rar; snt
necesare pitoane suplimentare. Durata pentru 3
echipieri: 3 - 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la
baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traveu,
vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie, semnalat n artera de baz, ne
orientm la stnga pe Vlcelul Secundar al Padinei
Lncii, care, ceva mai sus, se ngusteaz, devenind
un canion ntrerupt la mici intervale de sritori ce
nu pun probleme tehnice. Singurul obstacol dificil
l ntlnim n portiunea final a vlcelului. Pentru a
economisi timp, evitm pasajul (care este un prag
lipsit de prize), urcnd printr-un horn nierbat,
situat pe dreapta vaii (stnga cum urcam). Acest
obstacol strseste pe Brul de Mijloc, la baza
Peretelui din Padina Lncii. Obiectivul escaladei
noastre, Muchia din Padina Lncii, este situat pc
stnga vii, ctre sud. Orientati n aceast directie
(spre dreapta), parcurgem de-a coasta distanta ce
454
ne separ de micuta sa prin care Brul de Mijloc
traverseaz cumpana si de unde ncepem escalada
propriu-zis. Folosind ca directie pitonul existent
la intrare, ne ctrm n prima 1.c. pe linia
muchiei, deviind dup circa 10 m pe feele dinspre
dreapta - corespunztoare firului principal al vii
Padinei Lancii. A doua 1.c. prezint numai pasaje
de crare liber. Roca usor friabila si nclinarea
pantei ne oblig la schimbri de directie frecvente,
evitnd n acest fel mai multe pasaje surplombate.
Platforma pe care ne regrupam este situata pe faa
nordica, spre Peretele din Padina Lncii. A treia
1.c. prezinta punctul cel mai dificil ntlnit pe
ntregul traseu. Initial, crarea este elementar,
obstacolul fiind dirijat n diagonala ctre stnga.
Dup circa 15 m, el este ntrerupt de un perete
surplombat pe care-l depsim direct, folosind trei
pitoane. Ajunsi deasupra, continum naintarea n
lungul unui jgheab conturat n perete, pn pe un
prag presrat cu tufe de jnepeni, unde ne
regrupam. n a patra l.c. desfsurm cei 40 m de
coard numai pe linia de creasta, depsind prin
mici ocoluri pasajele surplombate. Regruparea o
executm ntr-o mic strung. O succesiune de
lespezi caracterizeaz parcursul celei de-a cincea
1.c. pn n zona nierbat si presrat cu jnepeni a
Brului de Sus, care dupa regrupare ne prilejuieste
o odihna binemeritat. Ultimele patru 1.c. le
desfsurm escaladnd liber obstacole de mic
importanta, situate pe fata dinspre nord a muchiei.
Conformatia terenului n aceast zon nalt
455
permite s ne regrupm ntotdeauna la 40 m, pe
platforme ncaptoare pentru ntregul efectiv al
echipei. Escalada ia sfrsit pe Creasta Sudic a
Pietrei Craiului.
Trasee de legtur spre: Saua Funduri, cu
legtur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B);
Piscul Baciului, cu legatura pentru cabana Plaiul
Foii, Curmatura sau refugiul Grind (traseul 8. C);
la mic distanta catre sud, pe creast, ntlnim un
horn nierbat care ne permite s ajungem n
Poiana Inchis si de aici pe valea Padina Lncii,
n traseul marcat, de unde am nceput escalada.
475
29. ARTERA DE BAZA: PADINA
INDILERIEI1
1
Pentru a nu schimba numerele de ordine ale arterelor de
baz din lucrrile anterioare, autorii au dat numere de
ordine pentru zonele noi, valorificate ulterior de alpiniti,
fr s mai respecte ordinea poziiei lor geografice n teren.
Aa se explic de ce artera Padina indileriei are indice 29,
dei este plasat ntre arterele de baz indice 22 si 23
476
Dincolo de lanul ajuttor fixat pentru
depirea sritorii, urcm 100 m distan, avnd n
dreapta noastr (stnga vii) un perete barat de
mici surplombe pe aproape toat nalimea.
Mergnd pe la baza lui, ajungem dup distana
amintit ntr-un punct unde totui peretele prezint
o zon mai frmntat, pe desfurarea creia,
suspendat n treimea central, se contureaz un
horn. Ctre el i de acolo n amonte se desfoar
obstacolele traseului Hornul Suspinelor.
Pentru Hornul Suspinelor, vezi indice 29.A.
La 3 m n amonte de intrarea pe traseul
indice 29.A. se afl primele obstacole ale traseului
Surplomba cu Garofie.
Pentru Surplomba cu Garofie, vezi indice
29.B.
Din punctele de pornire foarte apropiate ale
acestor doua trasee, continum s urcm pe Padina
indileriei circa 30 m. Cercetnd atent peretele,
vedem primele pitoane dirijate oblic spre stnga pe
Traseul indileriei. Ele i urmatoarele ne snt
caluz i ajutor pentru naintarea pe acest traseu.
Pentru Traseul indileriei, vezi indice 29.C.
488
31. ARTERA DE BAZ: PRPSTIILE
493
31.C. Traseul Mrinelor
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
1 Mnusa Valea 3B 2 1 ora da
Crp- Crapaturii
turii
2 Turnul Padina 5A 5 3 ore da
Mare nchis
3 Muchia Padina 5A 5 3 ore da
Pinului Inchis
4 Traseul Padina 3B 6 3 ore da din
Medar- Inchis Brul
dus Cap-
relor
5 Traseul Padina 3A 7 3ore da din
Lespezi- Inchisa Brul
le Cap-
relor,
retra-
gerea
502
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
cu 1
rapel
6 Creasta Padina 2A 8 3ore da na-
cu Inchisa poie-
Smirdar rea
com-
porta
2
rape-
luri
7 Traseul Padina 5A 5 3 ore da In
Arcadei Popii Tur-
nul
Mare
al
Dia-
nei
8 Muchia Padina 4B 4 2 ore da
Insorita Popii
9 Hornul Padina 4A 4 2 ore da
Agtat Popii
1 Creasta Padina 3B 4 2 ore da Ina-
0 Micutu- Popii poie-
lui rea
com-
porta
2
rape-
luri
1 Muchia Brul 4B 6 3 ore da
1 Lung Ciornga
Mare
1 Lespe- Brul 4A 4 2 ore da
503
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
2 dea din Ciornga
Circul Mare
de Piatr
1 Vlcelul Brul 3B 4 2 ore Pu-
3 Spalat Ciornga tin
Mare
1 Vlcelul Brul 2B 5 2ore Pu-
4 din Ciornga tin
Brul Mare
Ciornga
Mare
1 Traversa
5 rea Brul 2A 2 ore Pu-
Peretelu Ciornga tin
i din Mare
Canionu
l
Ciornga
Mare
1 Fisura Brul 4A 4 2 ore da Tra-
6 Mariei Ciornga seul
Mare (din nce-
Brul pe
Frumos) din
Vl-
celul
Spa-
lat
1 Traseul Brul 3B 3 2 ore Pu- are 5
7 Prima Ciornga tin pi-
Creasta Mare (din toane
Brul
Frumos)
504
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
1 Traseul Brul 3B 3 2 ore puti are 5
8 Spalatur Ciornga n pitoa
a Mare (din nc
Brul
Frumos)
1 Muchia Brul 3A 3 2 ore puti
9 Orbului Ciornga n
Mare (din
Brul
Frumos)
2 Valea Padina lui 1B - 3 ore nu
0 Ciornga Rie
2 Peretele Padina lui 4B 4 3 ore da
1 vestic Clinet
din
Clinet
2 Traseul Padina lui 4B 4 3 ore da
2 Scara de Clinet
Fier (din
Hornul
Adnc)
2 Muchia Padina lui 3A 3 2 ore da
3 ntrerupt Clinet
Traseul Padina lui 4A 5 2 ore da
2 Hornul Clinet
4 Capritei (Hornul
Padina lui
Calinet)
2 Muchia Padina lui 4A 4 2 ore puti Peret
5 Scrii Clinet n ele
Muc
hiei
505
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
din-
tre
Tim-
bale
2 Muchia Padina lui 4A 5 2 ore puti Pere-
6 Grotei Clinet n tele
Mu-
chiei
din-
tre
Tim-
bale
2 Creasta Padina lui 3A 3 2 ore da
7 Friat Clinet
2 Muchia Padina lui 3A 3 2 ore Pu-
8 Scurt Clinet tin
2 Zvorul Padina lui 3A 3 1 or Pu-
9 Cline- Clinet tin
tului (Vlcelul
Secundar)
3 Hornul Padina lui 2B 3 1 or nu
0 Inghetat Clinet
(Vlcelul
Secundar)
3 Traseul Padina lui 4A 3 2 ore Pu-
1 vestic Clinet tin
din Tan- (Calinetul
cul fara Mic)
Nume
3 Creasta Padina lui 4A 6 3 ore Pu- Tim-
2 de Sus Clinet tin balul
(Calinetul Ma-
Mic) re,
506
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
fost
Se-
cun-
darul
3 Cline- Padina lui 1B - 1 or nu Cli-
3 tul Mic Clinet ne
3 Fatza Padina lui 4B 6 3 ore da
4 Mic Clinet
din (Vcelul
Tzancul Caprelor)
Caprei
3 Fatza Padina lui 4B 6 3 ore nu
5 Mare Clinet
din (Vcelul
Tzancul Caprelor)
Caprei
3 Muchia Padina lui 3B 5 2 orc Pu- are 6
6 cu Ver- Clinet tin pi-
deata (Vcelul toane
Caprelor)
3 Vlcelul Padina lui 3A 4 2 ore Pu- are 2
7 din Clinet tin pi-
Tzancul (Vcelul toane
Caprei Caprelor)
3 Lespe- Padina lui 2A - 1 or da
8 dea Clinet
Verde (Peretele
Rachitei)
3 Coltii Brul de 3B 4 2 ore da
9 Brului Mijloc
4 Hornul V. 4A 3 2 ore da
0 Mic din Podurilor
507
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
Coltii
Gemeni
4 Muchia V. 4A 4 3 ore da
1 Bonda- Podurilor
rului
4 Creasta V. 3B 5 3 orc da Cir-
2 Frumoa- Podurilor cul
s de
Sus
4 Muchia V. 3A 2 1 ora Pu- Cir-
3 cu Horn Podurilor tin cul
de
Sus;
are 2
pi-
toane
4 Muchia V. 3A 3 1 or nu
4 Tesit Podurilor
4 Coltii V. 2A 3 1 or nu Tra-
5 Gemeni Podurilor seul
Titi
Io-
nes-
cu
4 Turnul V. 3B 5 2 ore da
6 Inclinat Podurilor
(Vlcelul
Coltilor
Gemeni)
4 Valea Brul de 1B - 2 ore nu Firul
7 Ciorn- Mijloc prin-
gutei cipal
508
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
4 Valea Brul de 1B - 2 ore nu Firul
8 Ciorn- Mijloc se-
gutei cun-
dar
4 Traseul V. 4A 8 3 ore da Por-
9 Lespezi- Vldusca tiune
lor de a su-
sub peri-
Ulcior oar
5 Valea Brul de 1B - 2 ore Nu Firul
0 Vladus- Mijloc prin-
ca cipal
5 Valea Brul de 1B - 2 ore Nu Firul
1 Vladus Mijloc se-
ca cun-
dar
5 Calda- Vlcelul 2A - 2 ore Nu
2 rea Superior
Ocolit al Spirlei
5 Coltul Vlcelul 4B 8 4 ore da Co-
3 Darmat Superior bori-
al Spirlei rea
com-
port
un
rapel
5 Creasta Vlcelul 3A 4 2 ore Pu-
4 Coltii Superior tin
Rai al Spirlei
5 Hornul Marele 4B 3 2 ore da Obr-
5 Negru Grohotis sia
Br-
sei
509
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
Ta-
ma-
sului
5 Hornul Marele 4B 3 2 ore da Obr-
6 Intrerupt Grohotis sia
Br-
sei
Ta-
ma-
sului
5 Vilcelul Marele 4B 6 3 ore da Obr-
7 Inchis Grohotis sia
Br-
sei
Ta-
ma-
sului
5 Fisura Marele 4A 3 2 ore da U-
8 Intrerup Grohotis ma-
-ta (Umerii rul
Pietrei de
Craiului) jos,
ver-
san-
tul
Br-
sei
Ta-
ma-
sului
5 Creasta Marele 4A 4 2 ore da
9 sud-ves- Grohotis
tica a u- (Umerii
510
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
marului Pietrei
de jos Craiului)
6 Creasta Marele 4A 4 3 ore da U-
0 Lespezi- Grohotis ma-
lor (Umerii rul
Pietrei de
Craiului) jos,
co-
bori-
rea
com-
porta
un
rapel
6 Creasta Marele 4A 4 2 orc da Ver-
1 nord- Grohotis san-
vestica a tul
umaru- Br-
lui de sei
jos Ta-
ma-
sului
6 Hornul Marele 3B 4 2 ore da
2 Central Grohotis
din
Umrul
de Jos
6 Hornul Marele 4A 3 2 ore da Co-
3 cu Grohotis bori-
fereastra rea
com-
porta
un
511
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
rapel
6 Creasta Marele 4A 3 2 ore da Co-
4 Tmse- Grohotis bori-
lului (Valea rea
Tmselu com-
-lui) porta
un
rapel
6 Creasta Marele 3B 4 2 ore da Tra-
5 cu Grohotis seu
praguri (Valea situat
Tmselu pe
-lui) dreap
ta
vaii
pna
in
Brul
de
Mij-
loc
6 Valea Marele 3A 4 2 orc da
6 Tmse- Grohotis
lului
6 Fisura Marele 3A 3 3 ore da
7 Serpuita Grohotis
(Valea
Tmselu
-lui)
6 Muchia Marele 2A - 3 ore nu
8 Caprelor Grohotis
(Valea
Tmse-
512
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
lului)
6 Hornuri- Marele 4A 4 3 ore da firul
9 le din Grohotis prin-
Pintenul cipal
Padinei al
Lancii Pa-
dinei
Ln-
cii
7 Creasta Marele 3A 4 2 ore da firul
0 Umru- Grohotis prin-
lui din cipal
Padina al
Lncii Pa-
dinei
Ln-
cii
7 Peretele Marele 3B 6 3 orc nu firul
1 Mare Grohotis se-
din cun-
Padina dar
Lncii al
Pa-
dinei
Ln-
cii
Hornul Marele 4B 6 3 ore da Pere-
Ascuns Grohotis tele
Cen-
tral
Hornul Marele 3B 3 2 ore da Pere-
Adnc Grohotis tele
Cen-
513
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
tral
Traseul Marele 3A 11 4 ore nu Pere-
Central Grohotis tele
Cen-
tral
Peretele Marele 3B 7 4 ore Pu- Tre-
Piscul Grohotis tin ce
cu Brazi din
Brul
Rosu
Hornul Marele 2B 3 2 ore Pu-
din Grohotis tin
Cerda-
cul
Stanciu-
lui
Fisura Marele 2B 7 4 ore Pu- In
Central Grohotis tin por-
din tiu-
Peretele nea
lui Ivan supe-
rioa-
r a
Vii
lui
lvan
Fisura Piatra 4A 2 1 or da zona
Suspen- Mic Fn-
dat tnii
lui
Bo-
torog
Sur- Piatra 4A 2 1 or da zona
514
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
plomba Mic Fn-
Carierei tnii
lui
Bo-
torog
Fisura Piatra 2B 2 1 or da zona
Ciorii Mic Fn-
tnii
lui
Bo-
torog
Traseul Prapstii 5B 4 3 ore da na-
Torpedo poie-
rea
com-
porta
un
rapel
Acul Prapstii 5A 4 3 ore da na-
Prapas- poie-
tiilor rea
com-
porta
un
rapel
Traseul Prapstii 5A 4 3 ore da
Mrine-
lor
Traseul Prapstii 4B 3 2 orc da
Alveolei
Fisura Prapstii 4B 3 2 ore da
ntrerup
-ta
515
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
Creasta Prapstii 4B 3 2 ore da
Trepte-
lor
Traseul Prapstii 4B 2 2 ore da
diedrul
suspen-
dat
Traseul Prapstii 4A 2 2 ore da Este
diedrul o
verde vari-
anta
a
Tra-
seul
die-
drul
sus-
pen-
dat
Traseul Prapstii 4B 3 3 ore da
23
August
Creasta Prapstii 4A 4 2 ore da
Umbrita
Creasta Prapstii 3B 2 2 ore da
Scoru-
sului
Traseul Prapstii 3B 2 2 ore da
Capra
Moart
Traseul Prapstii 3B 3 2 ore da
Coama
Verde
516
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
Traseul Prapstii 3A 3 2 ore da
Incepa-
torilor
Creasta Prapstii 3A 2 2 ore da
insorita
Fisura Curmtu- 5A 3 3 ore da
de ra
Cristal
Fisura Curmtu- 4B 3 3 ore da
Intre- ra
rupt
Traseul Curmtu- 4B 3 2 ore da na-
Spalatu- ra poie-
ra rea
com-
porta
dou
rape-
luri
Traseul Curmtu- 4A - 1 ora da na-
din ra poie-
Coltul rea
Santine- com-
lei Refu- porta
giului dou
rape-
luri
Traseul Curmtu- 3B 4 2 ore da
Tapului ra
Lespe- Curmtu- 3B - 1 or da
zile ra
Soimilor
517
Artera de
escaladare
Denu- baza sau Cte Ob-
Durata de
Nr. crt
dificultate
mirea zona l.c ser-
Grad de
Pilonat
traseu- unde este are vatii
lui situat
traseul
Traseul Curmtu- 3B 2 1 ora da
Eroilor ra
Turnul Curmtu- 3B 3 1 ora da
Miozo- ra
tis
Fisura Curmtu- 3A 3 2 ore da
Petriu ra
Lespe- Curmtu- 3A 2 1 ora da
dea Al- ra
b din
Curm-
tura
Creasta Curmtu- 2B 2 30 da
Frumoa- ra min
s
Traseul Curmtu- 2A 3 1 ora da
din ra
Lespe-
dea
Mare
POSTFA
523