TULBURARILE DISOCIATIVE SI SOMATOFORME

Atunci cand indivizii se simt separati de mediu sau de ei insasi vorbim de experiente
disociative. Experientele disociative sunt normale. Visatul cu ochii deschisi este un exemplu de
disociere. Cand visam cu ochii deschisi ignoram tot ceea ce se intampla in jurul nostru. Cel mai
probabil este ca acest fenomen sa apara in urma unui eveniment stresant sau in urma lipsei de
somn, a oboselii.

Interesul pentru a studia aceasta boala a aparut in sec. XVIII, in Franta. Pierre Janet, a
considerat ca disocierea este un proces in care sistemul ideilor era rupt de constiinta si putea
fi accesibil in vis sau prin hipnoza.

Dupa el interesul a scazut iar prin anul 1910 Hilgard a readus interesul prin experimentul sau
observatorul ascuns. El spunea ca exista un mod activ, ce reprezinta toate obiectivele pe
care dorim sa le realizam si actiunea voluntara care ne ajuta sa rezolvam aceste obiective. In
acelasi timp exista si un mod pasiv,involuntar, prin care stocam informatiile de maniera
inconstienta. Experimente sale au dovedit faptul ca persoanele cu tulburari disociative au
problema in a integra modul activ si voluntari cu cel pasiv si involuntar.

Cea mai cunoscuta forma disociativa este Tulburarea de identitate persoanala cunoscuta si sub
numele de personalitate multipla. Individul isi asuma doua sau mai multe personalitati, care
in general sunt totalmente diferite una de cealalta, in ceea ce priveste sexul, varsta, expresia
fetei, comportamentul, limbajul, gesturi. Aceste personalitati aditionale apar in general ca mod
de aparare in urma situatiilor stresante sau chiar traumatizante. Aceste tip se aparare de
foarte nesanatos din punct de vedere clinic. Schimbarea de la o personalitate la alta se
numeste tranzitie. Apare brusc iar in acel momento persoana schimba tot, tonalitate, voce,
expresii..

Modificarile care pot aparea sunt urmatoarele:

Modificarea copil: persoana isi asuma o alta personalitate ca urmare a unui eveniment
traumatizant si ca fiind victima, personalitatea gazda dand uitarii. Personalitatea
aditionala poate fi si sora sau fratele mai mare a individului pentru a putea face fata
traumei.
Personalitatea de persecutie: personalitatea aditionala este agresiva , automutilativa,
Ea crede ca poate sa faca rau celorlalte personalitati fara sa-si faca rau singura.
Personalitatea protectoare: aceasta se creaza pentru a proteja individul de diferite
situatii stresante si de a realiza diferite actividati pe care individul nu le doreste.

In general exista o amnezie totala in ceea ce priveste cunoasterea celorlalte personalitati insa
exista si posibilitatea unei amenii unidirectionale in cazul in care prima personalitate stie
despre cea de-a doua insa a doua nu stie despre prima.

Atat copii cat si adultii au o tendinta spre comportamentele disociativa. Relatiile sexuale,
abuzul de alcool sau de droguri pot aparea timpuriu. Tind sa expuna multe simptome ale TEPS
in special hipervigileta si flashback-urile referitoare la trauma suferita. Multi copii dar si adulti
acuza delirii.

Aceste persoane cu tulburare de personalitate multipla au fost diagnosticate cu cel putin alte
trei tulburari inainte,o cauza ar putea fi categorizarea gresita a simptomelor.

Tratamentul este difcil, se bazeaza pe integrarea personalitatilor intr-una singura. In primul

rand trebuie identificat rolul fiecarei personalitati, in al doilea rand i se ofera ajutor sa se
confrunte cu fiecare personalitate iar in al treilea rand se negocieza cu fiecare persoanlitate in
parte integrarea. Pentru a contacta cu fiecare personalitate se foloseste hipnoza. In cazul copiil
trebui lucrat si cu parintii pentru a imbunatatii viata familiara a copilului. Se folosesc si
antidepresive si anxiolitice.

Se pare ca acest tip de tulburare disociativa este mai frecventa in randul femeilor decat in
randul barbatilor deoarece se pare ca femeile sunt mai predispus la conditiile in care se
dezvolta aceasta problema. In cazul copiilor nu exista diferente intre fete si baieti, posibil din
cauza ca baietii care sunt tratati tind sa nu mai recada. Barbatii sunt mult mai agresivi in
comparatie cu femeile. In USA este mult mai frecventa decat in restul tarilor.

Teoreticienii care cred in aceasta tulburare tind sa afirme ca apare ca forma de aparare in
situatiile traumatizante. Multe studii au aratat ca cei care au fost diagnosticati cu TID au fost
victime ale abuzului sexual sau fizic.

Tind sa fie foarte sugestibile si usor de hipnotizat.

Exista cateva studii care arata o transmitere genetica in unele familii insa mediul in care traiesc
copii poate fi si el important in dezvoltarea acestei probleme.

DESPERSONALIZARE

Atunci cand o personala pierde contactul cu realitatea si cu sine vorbim despre Tulburari de
depersonalizare. Persoana are senzatia ca ea este propriul sau observator, ca un are control
asupra actiunilor sale, apar senzatii de deformare a corpului, deconectare emotionala fata de
persoanele apropiate. Aceste episoade daca sunt trecatoare sunt comune insa daca implica o
modificare a funtionalitatii normale a individului poate fi diagnosticata aceasta tulburare.
Cauzele care pot dezvolta aceasta problema sunt situatiile stresante.

FUGA DISOCIATIVA

Fuga disociativa este extrem de rara de aceea nu se cunoaste foarte mult despre ea. Consista
in fuga brusca de la locul actual, lasand in urma tot inclusiv identitatea si asumandu-si o alta
identitate intr-un alt loc. Individul uita total de veche identitate si nu este ingrijorat de faptul
ca nu stie nimic despre trecutul sau. Fuga poate dura cateva ore sau chiar ani. La fel de brusc
pot sa se intoarca la vechea viata ca si cum nimic un s-ar fi intamplat.

AMNEZIA DISOCIATIVA
 Exista persoane cu problema de memorie care nu isi asuma alte personalitati si care sunt
constienti de lacunele pe care le au. Aceste persoane pot avea amnezie cu privire la informatii
personale sau chiar cu privire la identitatea personala.

Amnezia anterograda cauzata organic reprezinta incapacitatea persoanei de a retine informatii

posterioare unei traume. Incapacitatea de asi reaminti aspecte dinainte unei traume este
cunoscuta si sub numele de amnezie retrograda. Amnezia anterograda psihogena apare in
absenta unor cauze organice. Amnezia retrograda organica este incapacitatea individului de a-
si reaminti informatii cu caracter personal sau generale. Amnezia retrograda psihogena este
caracterizata de un stres psihologic si implica neaducerea aminte a aspectelor personale.

Consumul de alcool este si el asociat cu pierderi ale memoriei, insa insa individul nu-si aduce
aminte ceea ce s-a intamplat pe parcursul in care a consumat. Consumul prelungit de alcool
implica aparitia sindromului lui Korsakoff ce duce la o amnezie retrograda totala atat cu privire
la informatii personale cat si la informatii de caracter general.

O complicatie in diagnosticarea aceste tulburari este amnezia falsa. Poate aparea in cazul
criminalilor pentru a scapa de pedeapsa. Adevarata amnezie poate aparea in momentul crimei.
Amnezia psihogena apare ca urmare a sentimentelor de vinovatie si de teama.

Tulburarile somatoforme implica prezenta unos simptome fizice, semnificative, inconstiente

care nu pot fi explicate din punct e vedere biologic. Aceste persoane nu isi produc si nu isi
controleaza aceste simptome, ei chiar le simt.

O dificultate ce apare in diagnosticarea acestei boli este atunci cand exista unele boli carora nu
li se cunosc cauzele organice.

Diagnosticul poate fi pus rapid atunci cand factorii psihologici care au dus la dezvoltarea
simptomelor sunt identificati rapid, atunci cand simptomele sfideaza tot ceea ce se cunoaste
despre fiziologia umana si atunci cand simtomele nu pot fi explcate din punct de vedere
organic.

TULBURAREA DE CONVERSIE

Persoana cu aceasta tulburare isi pierde funtionalitatea unor parti ale corpului. De ex:
mutirea, orbirea, paralizii.. Episodul poate implica doar un simtom sau chiar mai multe
simptoame. Interesant este faptul ca unora le este indifirenta aceasta pierdere a funtionalitatii
unei parti.

O teorie mai veche a sugerat ca aceasta tulburare poate aparea doar in cazul femeilor dat fiind
faptul ca dorintele sexuale sau de a avea un copil nu sunt satisfactue iar aceste lucru duce la
pierderea sau refuzarea propriului uter. Insa acum se stie clar ca aceasta problema nu are
nimic de vazut cu pierderea uterului.

Psihanalistii timpurii au considerat faptul ca simptomele conversive sunt rezultatul transferarii

energiei psihice a emotiilor si amintirilor reprimante in energie fizica.

Simptomele conversive au fost comune in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand
soldatii deveneau paralitici sau orbi intr-un mod inexplicabil.
Multe studii arata ca simptomele conversive apar in urma abuzurilor.

Persoanele cu tulburare de conversie tind sa aiba rate ridicate de depresie, anxietate, consum
de alcool sau comportamente antisociale.

Tratamentul psihanalitic se bazeaza pe exprimarea emotiilor si a amintirilor dureroase iar apoi

relatia dintre aceste si simptomele conversive. Vindecarea apare in momentul in care persoana
a reusit sa relationeze evenimentul cu simptomele. Tratamentul comportamental se bazeaza
pe tratarea anxietatii care a dus la dezvoltarea tulburarii.

TULBURAREA DE SOMATIZARE SI ALGICA

Tulburarea de somatizare este caracterizata de un istoric lung de lamentari cu privire la

simptome fizice care ii afecteaza tot corpul si care nu pot fi explicate din punct de vedere
medical. In cazul in care exista doar durere cronica se diagnosticheaza tulburare algica.

Aceste simptome sunt exprimate vad, exagerat iar individual poate insista sa fie supus si
asupra altor analize medicale.

Este asemanatoare cu hipocondria insa in cazul hipocondria nu exista nici o simptoma fizica
care sa duca cu gandul la o problema medicala.

Uneori persoanele cu tulburare de somatizare prezinta si simptome conversive insa

diagnosticul de TS trebuie pus atunci cand simptomele conversive fac parte dintr-un spectru
mai mare de simtome care au cauze psihologice.

Depresia si anxietate sunt adesea asociate cu aceasta tulburare, in cazul barbatiilor apare in
urma unui istoric cu probleme de alcool sau tulburare antisociala.

Somatizarea este mai des intalnita in randul femeilor, exista diferente si din punct de vedere
cultural, se pare ca culturile asiatice si persoanele din america latina sunt mai predispuse la
somatizare decat caucazienii.

Studii realizate pe istoriucl familiilor sugereaza ca aceasta se transmit in primul rand

persoanelor de sex feminin insa nu exista dovezi care sa confirme ca aceasta transmitere este
genetica. Este posibil ca copii sa invete sa somatizeze din cauza ca ii vad pe parinti ca
somatizeaza atunci cand se confrunta cu un distres sau din cauza ca parintii ii neglijeaza si
invata ca somatizarea este un mod de a atrage atentia.

Aceste persoane tind sa experimenteze mai intens decat altii senzatiile corporale, acorda o
atentie mai mare simptomele fizice si tind sa catastrofizeze aceste simptome.

Tratamentul se bazeaza pe exprimarea emotiilor si a amintirilor reprimante si pe legatura

dintre acestea si simptomele somatice. Terapiile cognitive ii invata pe pacienti sa interpreteze
rational aceste simptome.

HIPOCONDRIA

Aceste persoane pot sa se preocupe de anomite boli fara a experimenta insa nici un simptom
fizic. Persoanele hipocondriace au o vulnerabilitate mai mare fata de depresie si anxietate si au
in istoricul familiei aceste tulburari. Frica este adesea rezultatul unui distres si de a face fata
acestui distres intr-un mod adaptativ.

Nu admit faptul ca frica lor este asociata cu factori psihologici. Nu cer ajutor deoarece ei cred
ca nu au nici o problema psihologica, in cazul in care ajung la psiholog tratamentul se bazeaza
pe legatura dintre frica si distresul emotional, si sunt ajutati sa faca fata in mod adaptativ
distresului.

TULBURAREA DISMORFICA CORPORALA

Sunt preocupate excesiv de unele parti ale corpului considerandu-le deformate. Stau ore in sir
in fata oglinzii pentru a incerca sa ascunda presupusele deformari, adesea apeleaza la chirurgie
plastica.

Este mai frecventa in randul femeilor decat in randul barabatilor.

Nemultumirea corporala este o caracteristica a mai mult tulburari ca depresia, anxioase,

alimentare; Poate fi o forma a tulburari obsesive compulsive din cauza ca persoana este
obsedata de anumite parti ale corpului si se angajeaza in diferite comportamente compulsive
pentru a schimba acea parte deformata.

Tratamentul este axat pe ajutarea clientului in a reusi sa realizeze insight-ul privind

adevaratele ingrijorari din spatele obsesiei si DS pentru a-l ajuta sa nu mai realizeze
comportamentele compulsive.

Integrarea bio-psiho-sociala

Aceste tulburari patologice explica relatia dintre minte si corp.

In cazul unei persoane cu TID, personalitati diferite pot sa aiba caracteristici fiziologice diferite.
In cazul TC, stresul psihologic poate face ca o persoana sa-si piarda vederea, auzul. In TS o
persoana aflata sub un stres psihologic poate sa experimenteze simptome fizice.

Aceste cazul arata ca unele persoane reusesc sa faca fata unui distres psihologic prin schimbari
in propriul corp. Persoanele care dezvolta tulburare de somatizare sau disociativa pot somatiza
propriul distres intr-un grad ridica. Capacitatea acestora de a sesiza ceea ce se intampla in
mintea si capul lor este foarte scazuta si pot favoriza o exprimare extrema corporala a ceea ce
se intampla in propria minte,