Migratia romanilor catre Spania

Daca inainte de Revolutia din 1989, fenomenul migratiei in Romania era

aproape inexistent (cei care reuseau sa plece erau numiti de autoritati fugari; in
marea majoritate trecerea frontierei se facea intr-un mod ilegal), dupa caderea
regimului totalitar acest fenomen a inceput sa fie tot mai des intalnit alimentat si de
incapacitatea guvernantilor care s-au perindat la putere de a lua masurile economice
adecvate in asigurarea unui nivel de trai apropiat veciniilor vest-europeni.
Acest fenomen al migrari a fost insa unul benefic pentru economia
romaneasca datorita avantajelor economice create, Romania aflandu-se in top 10 pe
plan mondial in ceea ce priveste volumul absolut al banilor veniti in tara de la
emigranti (remitente), dar in timp s-a creat o problema sociala destul de grava
neglijata, in goana dupa bani atat de autoritatii cat si de proprii emigranti principalii
beneficiari si in acelasi timp afectati ai acestui fenomen de masa.

Motivatia migrarii

Principala motivatie in luarea unei astfel de decizii a fost pentru romani una
pur economica. Intr-o Romanie, aflata in plin proces de tranzitie si de
liberalizare a pietei serviciilor si productiei, multi dintre compatriotii nostri,
obisnuiti cu un loc de munca sigur, garantat de un sistem totalitarist s-au trezit
disponibilizati si fara nici o sursa de venit, fiind nevoiti sa isi caute veacul in
tari unde oferta de munca era mai diversificata si prezenta, ajungandu-se astfel
ca in 2008 comunitatiile de emigranti sa numere peste 3.000.000 de romani, desigur
cifra neconfirmata oficial, deoarece datorita miscarii continue este greu de realizat
un recensamant a acestei categorii sociale.

Modul de emigrare

Odata cunoscute motivatiile si intentiile cetateniilor este important de

prezentat modul cum acestia isi duceau planurile spre realizare.
In prima perioad 1990-1995, predominant a fost modelul plecarii fara
sustinere, fara ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru
in respectiva perioada au fost ajutati de cineva. Pe masura ce numarul plecarilor si al
plecatilor sporeste, retelele personale se extind. Beneficiaza de ajutor pentru plecare
40% dintre migranti in perioada 1996-2001 pentru ca dupa 2001 ponderea lor sa
urce la 60%. In prezent, rudele din localitate sunt cele mai de folos la plecare (pentru
23% dintre cei care au migrat pentru lucru in perioada 2002-2006), urmate de
prieteni din localitate (16%) si de cunostinte din localitate (5%).

1
 Spre Spania, calea rudeniei ramane dominanta. Intrebatul direct la patron si
prieteni par sa fie caile la care se apeleaza din ce in ce mai mult. Deci putem
concluziona ca la baza emigrarii si a gasirii unui loc de munca in Spania, stau
relatiile si comunicarea (rude, prieteni, cunostinte).

Efecte sociale

Impactul direct al migratiei externe poate fi usor contabilizat prin analiza

investitiilor realizate cu banii proveniti din munca in strainatate. Circa 7% dintre
gospodarii beneficiaza in prezent de venituri din migratie internationala, iar
circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este
realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala.
In majoritatea definitiilor, familia nucleara presupune locuirea impreuna a
persoanelor care o compun. Plecarea unei persoane, fie si temporar, pentru a munci
in strainatate reprezinta in mod implicit o restructurare a functiilor pe care le
indeplinesc celelalte persoane din familia celui plecat. Rolurile legate de afectivitate,
sexualitate, dar si cele educationale si de control pe care emigrantul le indeplinea
inainte de a pleca din gospodarie raman neindeplinite sau sunt preluate de altcineva
ramas acasa. Astfel este de asteptat sa apara anumite disfunctionalitati in cadrul
familiei, incepand de exemplu de la aparitia unor neintelegeri mai mici sau mai mari
in cadrul cuplului sau intre membrii ramasi acasa si pana la o dezvoltare
necorespunzatoare psihica si fizica a unui copil al carui parinte/parinti sunt plecati in
strainatate sau chiar divort.
De asemenea este de asteptat ca absenta temporara din familie sa il afecteze si
pe emigrant, din cauza faptului ca parte din nevoile pe care familia i le satisfacea
raman nesatisfcute.
Plecarea temporara la munca in strainatate a unuia din membrii duce de
multe ori la aparitia unor neintelegeri.

Factori de influenta in relatiile de familie:

influenta efectiva a plecarilor pentru munca in strainatate asupra relatiilor de

familie este relativ redusa, chiar dac la simul comun indepartarea de familie
reprezinta principalul aspect negativ al migratiei.
emigrantii tind sa atribuie experientei strainatatii o influenta pozitiva asupra
relatiilor din familie si asupra intelegerii cu partenerul de viata, intrucat banii
proveniti din munca in strainatate contribuie la o imbunatatire a traiului din
gospodariile de emigranti si implicit si la o imbunatatire a relatiilor din cadrul
familiei.
plecarea la lucru in strainatate afecteaza in unele cazuri intelegerea in relatia
emigrantului cu partenerul/partenera de viata.

2
 situatia economica a gospodariei este principalul determinant al modului in care se
inteleg membrii ei. In conditiile in care lipsa banilor este principala sursa de
conflicte in interiorul unei familii, banii din munca in strainatate contribuie la
reducerea potentialului de neintelegeri intre membrii acesteia.
femeile tind sa evalueze mai negativ intelegerea cu partenerul de viata
locuirea n urban influenteaza negativ intelegerea in cuplu
existenta unui copil in gospodarie influenteaza de asemenea negativ intelegerea
intre partenerii de viata.

Integrarea romaniilor in habitul de viata spaniol

Cum se descurcau romanii proaspat veniti in Spania? Previzibil! Cu ajutorul

rudelor, prietenilor, colegilor de serviciu la care veneau. Relatiile si comunicarea
umana sunt esentiale.

In prima faza a migratiei, Comunitatiile de romani stabilite in Spania erau

destul de mici iar conexiunile care permiteau gasirea unui loc de munca sau o
locuinta, slabe. Locuinta reprezenta o problema importanta. Lipsa actelor, ca sa
utilizam formula consacrata printre emigranti pentru a desemna situatia de
clandestinitate, bloca inca inchirierea de locuinte.
Trecerea primilor emigranti de la clandestinitate la rezidenta deschide
posibilitatea inchirierii de apartamente, si sub-inchirierii catre noii veniti.
Daca emigrantul este singur fara familie tinde sa imparta locuinta cu
prieteni sau cu alte persoane din aceeasi zona cu el. Astfel este destul de des intalnit
cazul in care 10-15 emigranti impart o locuinta de 70 metri patrati.
Necesitatea de a avea un acoperis deasupra capului nu le da emigrantilor, cel
putin in aceasta prima faza, posibilitatea de a-si alege colegii de locuinta, adesea
acestia fiind prost educati sau nerespectuosi. Marea majoritate a celor care se afla in
aceasta situatie sunt barbatii a caror unica legatura intre ei este nationalitatea
comuna. Astfel de cele mai multe ori relatiile dintre acestia sunt strict impuse de
conjunctura.
In afara de consecintele inevitabile pe care acest fapt le are asupra vietii de
cuplu, se nasc conflicte intre cupluri, respectiv familii, provocate de necesitatea de a
imparti anumite utilitati comune cum ar fi baia, bucataria, aparatele electrocasnice
sau terasa unde se pun rufele la uscat, dar si de obiceiurile diferite ale fiecruia.
Problemele cresc atunci cand cuplurile au copii. In cazurile in care copiii sunt
de varste mici si foarte mici, familiile gasesc cu greu locuinte (copiii plang,
deranjeaza, parintii lor trebuie sa se trezeazca devreme etc).
De aceea toate cuplurile intentioneaza sa intre in posesia unei locuinte
familiale. Aceasta survine in momentul in care situatia economica s-a stabilizat, s-au
platit din datorii sau chiar s-au obtinut actele, iar regruparea familiala este completa.

3
Intregirea familiei

Pe masura ce emigrantul isi aduce familia - incepand cu sotia in locuinte

apare si ordinea. Acest lucru inseamna cel putin: un mai mic numar de persoane in
casa, curatenie mai mare, impartire diferita a spatiului, mai putin zgomot si relatii
mai bune cu vecinii.
In mod normal, barbatii vin acasa doar pentru a dormi, eventual, daca au timp,
isi petrec ceva timp privind la televizor. In schimb femeile, care de obicei nu
lucreaza foarte multe ore cel putin la inceput -, isi dedica mare parte din timp
treburilor domestice si relatiilor cu vecinii.

La scoala in Spania

Desi foarte multi emigranti prefera sa isi lase copiii in tara, in grija bunicilor,
a rudelor sau a altor cunostinte, unii prefera ca dupa o perioada de timp sa isi
intregeasca familia aducandu-si si copiii in Spania.
Sistemul de invatamant spaniol este pregatit pentru a scolariza emigranti sau
cel putin se fac eforturi la nivel institutional. In scolile unde sunt scolarizati elevi
romani, se preda cursul de limba, cultura si civilizatie romaneasca, de catre profesori
romani, rezultat al parteneriatului dintre ministerele educatiei din cele doua tari.
Problemele de adaptare aduse in atentie se refera la necunoasterea limbii
spaniole la nivelul solicitat de programele scolare si la nivelul elevilor spanioli,
diferentele majore dintre scoala romaneasca si cea spaniola (cerinte, mod de predare
etc.), stigmatizare, segregare.
Elevii de varsta mica, care in general, sunt nascuti in Spania nu prezinta
aceste probleme de adaptare si au relatii foarte bune cu elevii, profesorii spanioli.
In scolile din Spania sunt inscrisi 50.000 de copii de origine romana. Odata
cu stapanirea limbii spaniole si integrarea in sistemul educational, raspunsurile lor
sunt la fel de prompte si concise ca ale colegiilor spanioli. Profesorii spanioli sunt
uimiti de usurinta cu care copiii veniti din Romania se adapteaza, cat sunt de
flexibili si de imaginativi, de deschisi si de inteligenti.

Gasirea unui loc de munca

Gasirea unui loc de munca se bazeaza aproape in totalitate pe comunicarea

dintre compatrioti.
In Spania, cei mai multi romani lucreaza in domeniul serviciilor (43%), in
agricultura (24%), constructii (23%), industrie (10%).

4
 Dupa sosire, in primele zile, cautarea unui loc de munca devine obsesiva. Nu
este deloc usor sa-si gaseasca un loc de munca, avand in vedere ca emigrantul roman
nu cunoaste caracteristicile pietei de munca din Spania, pe de o parte, iar pe de alta
parte, limba, obiceiurile si stilul de viata sunt diferite.
Cutarea unei slujbe, se desfasoara pe fondul incercarii de a face
cunostinta cu o noua lume in care nimic nu este familiar si n care limba
vorbita reprezinta un prim i important obstacol, o sursa de nesiguranta, de anxietate
pentru emigrant. Invatarea limbii spaniole este o necesitate pentru a putea raspunde
cerintelor locului de munca, pentru situatiile de viata obisnuite.
Faptul ca nu cunosc bine limba spaniola este agravat de ignorarea metodelor
de a-si oferi serviciile, emigrantii nestiind asadar sa exprime ceea ce stiu sa faca. De
aceea, primele locuri de munca ale unui emigrant sunt " la negru"(economia
subterana), prost platite, in conditii inumane, cu interminabile zile de munca. Insa
cum nevoia de bani este stringenta, chiar si atunci cand primeste un salariu foarte
mic, emigrantul traieste cu frica de a-si exercita drepturile si accepta situatii de
exploatare laborala care incalca chiar demnitatea personala si drepturile omului.
Informatii despre locurile de munca disponibile circula intre emigranti,
dar sunt luate i din anunturile puse n asa numitele locutorios, din discutiile cu
persoane sau cunostinte care se afla de mai mult timp acolo sau pur i simplu
mergand din poarta in poarta si intreband. Frecvent, angajarea este facilitata de
cunostinte, prieteni ai noului venit care il sfatuiesc unde s se duc sau il
recomanda direct patronilor spanioli pe care i cunosc i la care s-au facut remarcati
prin munca desfasurata.
Realitatea este ca un emigrant poate ajunge in Spania foarte bine pregatit, dar
asa cum am semnalat, intampina in primul rand dificultati legate de gasirea unui loc
de munca si, in al doilea rand, se loveste de faptul ca acel loc de munca nu
corespunde pregatirii sale. Persoane bine pregatite, muncesc unde au posibilitatea,
mai cu seama in sectoarele de productie care practic nu au nici o legatura cu
educatia lor.
Cel mai frecvent, la inceput, romanii lucreaza n diferite sectoare, dar pe
pozitia de necalificati. Pe parcurs, unii dintre ei reusesc sa obtina locuri de munca
mai bune sau sa fie promovati.
Emigrantii romani apreciaz succesul, reusita cu o alta unitate de masura.
Sunt valorizate obiectivele specifice migratiei precum stabilitatea locului de munca,
obtinerea permisului de munca, posibilitatea de a strange niste bani, veniturile,
viitoarea ascensiune economica n Romania. Din perspectiva emigrantului roman
in Spania, atingerea acestor obiective sunt premisele bunei integrari socio-
economice la destinatie.???????????

5
Cum comunica romanii intre ei

Daca romanii din strainatate se ajuta ntre ei sau nu constituie un aspect

controversat. O parte a emigrantilor considera c fara ajutorul romanilor de acolo
(rude, prieteni, dar si necunoscuti) nu ar fi reusit sau le-ar fi fost mult mai greu sa se
adapteze si sa reziste. O parte dintre ei nici macar nu ar fi plecat din tara daca nu ar
fi avut pe cineva cunoscut la destinatie. Conditia de emigrant este cu atat mai dificila
atunci cand nu ai cunostinte sau relatii si nu cunosti limba spaniola. Altii,
dimpotriva, apreciaza ca romanii sunt rai, umbla doar sa te pacaleasca si nu se
poate avea incredere decat in rude si prieteni foarte apropiati. Aceasta reprezentare
asupra conationalilor este argumentata in primul rand prin experientele cu romanii
care au devenit intreprinzatori particulari sau autonomi (cei care lucreaza pe
cont propriu predominant n domeniul constructiilor).

Concluzie:

Pentru a obtine venituri care sa le permita un nivel de trai care sa justifice

costurile pe care le presupune departarea fata de casa, romanii din Spania au un
program de lucru ce nu le permite sa-si petreaca prea mult timp cu prietenii. In
general, ei prefera sa-si foloseasca putinul timp liber pentru odihna. In aceste
conditii, relatiile dintre oameni devin mai degraba functionale pentru
intrajutorare si schimbul de informatii, decat sub aspectul petrecerii timpului
liber.

Comunicarea emigrantilor romani cu localnicii

Timpul liber al emigrantilor, n cele mai multe cazuri, este extrem de redus,
iar relatiile, interactiunile cu spaniolii au loc predominant la munca. Evaluarea
raporturilor cu populatia majoritara se face din aceasta perspectiva.
Mai rar emigrantii, atunci cand povestesc despre interactiunile cu spaniolii,
fac referire la un alt context decat cel al locului de munca. Nu nseamna ca in afara
acestui cadru interactiunile intre romani i spanioli sunt putine, ca nu se leaga
prietenii sau ca apare o evitare reciproca. Totusi, privind la opiniile exprimate se
constata o doza de ambiguitate n evaluarea relatiilor cu spaniolii. Exista, asadar,
discursul ce afirma c romanii se inteleg bine cu spaniolii, iar situatiile de
discriminare sunt exceptii caracterizate prin sintagma padure fara uscaciuni nu
exista.
Spaniolii sunt considerati deschisi, toleranti, ca accepta romanii sau chiar mai
mult au nevoie de ei pentru diferite munci pe care spaniolii nu obisnuiesc sa le mai
faca. Se apreciaza ca spaniolii au o perceptie pozitiva fat de romanii care sunt
muncitori, locuiesc decent si nu sunt angrenati in infractiuni.

6
 Daca pe o parte relatiile cu romanii sunt caracterizate deseori prin afirmatiile
romanii sunt rai, romanii vor sa te insele, pe cealalta parte, relatiile cu spaniolii
sunt apreciate la modul general ca fiind bune. Drept urmare, nu doar ca relatiile sunt
apreciate ntr-un registru pozitiv, dar spaniolii devin un model de comportament,
atitudini, obiceiuri si asta pentru ca ei sunt occidentali si au alta mentalitate.

Relaia emigrantilor romani cu institutiile spaniole

Aceasta relatie este caracterizeaza la superlativ pentru ca reprezinta idealul in

comparatie cu institutiile din Romania. Interactiunea cu institutiile spaniole este
perceputa ca un factor ce determina schimbari atitudinale si nsusirea unei alte
perceptii despre eficient, rezolvarea problemelor, pozitia institutiilor.
Cei mai multi romani au acces la servicii medicale, sociale, la piata muncii.
Totodata institutiile spaniole sunt calificate drept factor ce sprijina integrarea
romanilor n comunitatile din Spania. In Arganda de Rey, de exemplu, primaria
contribuie la organizarea unor activitati, sarbatori (1 Decembrie ziua nationala a
Romaniei) ale romanilor i actiuni cu rol de intercunoastere si incurajeaza formarea
asociatilor romanesti.

Pastrarea constiintei nationale

In Spania exista astazi cateva zeci de parohii ortodoxe romanesti, unde

emigrantii isi gasesc alinare, curaj, putere, si unde se simt cel mai aproape de patrie.
Desi aflate la sute de kilometri departare una de alta, bisericile incheaga minunat
constiinta romanilor aflati departe de tara.
Biserica nu este doar un loc in care oamenii vin pentru a se ruga sau pentru a
participa la servicii religioase. Ea este in acelasi timp un loc de intalnire, un loc in
care oamenii pot socializa si foarte important pentru cei aflati in strainatate pentru
munca pot face schimb de informatii.

Parohiile (ortodoxa, catolica, adventista) sunt deschise pe trei directii, pe

langa latura spirituala, a slujirii religioase, propune si o parte culturala si una
sociala, pentru a putea inchega sub toate aspectele constiinta romanilor aflati
departe de tara.
Unele biserici au scoli de duminica, unde vin saptamanal copii, la ore de
religie, limba si literatura romana, istorie si geografie, traditie romaneasca, activitati
cultural artistice. Organizeaza expozitii de pictura si de costume traditionale.
Cu ocazia sarbatorilor nationale ale Romaniei, FEDROM impreuna cu
Asociatia Romania, Asociatia Culturala pentru Ajutorarea si Integrarea Romanilor
din Spania si cu sprjinul autoritatilor locale, organizeaza manifestari artistice si

7
culturale romanilor din Spania. Acolo sunt prezentate dansuri si obiceiuri populare
romanesti, colinde, folclor. De cele mai multe ori sunt prezenti si artisti din
Romania.
In multe comunitati din Spania elevii romani studiaza in scolile acestora
cultura, civilizatia, traditiile i limba romana. Invata sa scrie romaneste, cine a fost
Stefan cel Mare sau unde se afla Romania pe harta lumii.
Toti emigrantii romani isi doresc un singur lucru: sa nu ii lase pe cei mici,
nascuti in tara si veniti in Spania la o varsta foarte frageda, sau nascuti direct printre
straini, sa uite de radacinile lor, sau sa uite sa-si vorbeasca limba. Sa pretuiasca si
cultura tarii mame, in care, poate, or sa se si intoarca in final.

Sentimentul de apartenenta

Majoritatea romanilor poarta Romania foarte adanc in suflet si percep ideea

de a capata nationalitatea spaniola ca o pierdere uriasa, cel putin din punct de vedere
simbolic. In ceea ce-i priveste pe emigrantii din prima generatie, cei care au deschis
drumul, de regula, putem afirma ca nu doresc sa obtina nationalitatea spaniola.
Sentimentul de apartenenta la tara de origine este pastrat pentru ca aici se
afla familia, prietenii, radacinile si pentru ca sangele apa nu se face, iar unii isi
afirma identitatea romaneasca cu putere. Alteori, cei care au petrecut cativa ani
departe de Romania, simt si recunosc o distantare fata de tara si fata de
comunitatea de origine. Practic, ei nu se simt apartinand in intregime nici
comunitatii din care au plecat temporar, dar nici comunitatii de adoptie. De remarcat
ca emigrantii n discutii despre acasa se refera mai degraba la Romania, la tara,
decat la regiunea sau orasul, satul din care provin. Identificarea cu localitatea gazda
este facilitata intr-o anumita masura si prin dezvoltarea la destinatie de magazine cu
produse romanesti, cofetarii, macelarii, restaurante, baruri romanesti etc. De
asemenea cei mai multi emigranti au ncheiat contracte n Romania pentru
televiziunea digitala prin satelit ceea ce face posibila receptionarea la destinatie a
tuturor programelor TV romanesti.

Acasa i legaturile cu tara

Romanii ajung n Spania ajutati de romani si ajuta la randul lor alti romani.
Gasim n Spania biserici i restaurante romanesti, putem cumpara mezeluri, vinuri si
alte produse traditionale.
In localitatile unde exista o concentrare mare de romani te poti descurca foarte
usor fara sa cunosti limba spaniola. Cu alte cuvinte, romanii si-au creat un mediu
daca nu in totalitate romanesc, cu siguranta cu influente romanesti puternice, un
mediu care nu mai este tocmai spaniol, dar nici complet romanesc.

8
 In conditile acestea se impune intrebarea cu privire la unde este acasa.
Emigrantii sunt legati de tara nu numai prin amintiri, ci si prin rudenie. Marea
majoritate au rude de gradul I in tara . De fapt, despartirea de rudele apropiate este
incarcata emotional, iar multi emigranti explica dorul de tara si prin dorul de rude.
Principalul mijloc de comunicare cu cei ramasi n tara este telefonul chiar
daca internetul este folosit n mai mare masura pentru comunicarea zilnica, fiind
mai ieftin.

Influenta crizei economice asupra emigrantiilor

In ciuda crizei economice, care afecteaza mult mai profund Spania decat alte
tari din zona euro, romanii din Peninsula Iberica sunt circumspecti n ceea ce
priveste sansele de a reveni n Romania n viitorul apropiat. Dupa ultimele stiri
primite din Romania, multi dintre cei care se gandeau sa puna capat vietii printre
straini s-au razgandit.
Potrivit liderilor comunitatii de romani din Spania cel mult 10% dintre romani
vor lua decizia sa revina in tara, pentru ca romanii au o viata acolo, s-au obisnuit,
si-au adus familia, au dat copii la scoala.
In Spania, un roman care a lucrat cu forme legale, ramas fara loc de munca,
poate ncasa ca indemnizatie de somaj, intre 492,08 euro i 1389,99 euro pe luna, in
functie de numarul de copii aflati in intretinere si de perioada n care a cotizat la
Asigurarile Sociale. In medie, somerul din Spania poate incasa pe durata a cel mult
doi ani de zile, aproximativ 800 de euro pe luna.
Multi dintre romanii care au adunat deja ani buni de munca n Spania isi
propun sa ramana aici pana cand vor iesi la pensie. In 2009, pensia medie pentru
limita de varsta era de 852,75 euro, iar valoarea medie cumulata pentru toate tipurile
de pensii (de boala, de limita de varsta sau de vaduvie) era de 754,80 de euro.
In aceste conditii este de nteles de ce multi dintre compatriotii nottri nu vor
sa se intoarca acasa. Mai ales dupa ce au aflat ultimele masuri luate de catre
guvernul de la Bucuresti.

Concluzii:

Romanii ajung si se descurca in Spania ajutandu-se reciproc. Ca urmare, ei

locuiesc n general n orase (si n cadrul acestora n cartiere) cu concentratie mare de
romani.
Desi putinul timp liber pe care il au l petrec in general cu alti romani, ei
apreciaza pozitiv mai degraba relatiile cu spaniolii decat cu romanii, in mare parte
si fiindca relatiile cu romanii sunt mai intense i presupun obligatii reciproce.

9
 Raporturile dintre romani i populatia majoritara sunt bune in conditiile n
care se bazeaz pe relatii interpersonale.
Totodat se evidentiaza o relatie buna cu institutiile spaniole.
Comunitatile de romani sunt functionale sub aspectul intrajutorarii, insa nu se
poate vorbi despre comunitati unite, cu lideri sau reprezentanti recunoscuti. Romanii
sunt slab implicati civil i politic n Spania, concentrandu-se mai degraba pe
supravietuire si acumulare. Ei se simt legati sufleteste de locul de origine si mentin
legatura cu Romania, cei mai multi avand rude de gradul I n tara. Cu toate acestea,
apare i atasamentul fata de tara gazda, ceea ce pentru unii emigranti pune sub
semnul ntrebarii posibilitatea de a se intoarce acasa.

Implicatii pentru cei ramasi in tara

Copiii emigantilor

Institutia familiei este cea care sufera cel mai mult datorita unor norme
nedrepte care reglementeaza fenomenul migratiei. Adesea, nucleul familiei este
fortat sa fie rupt din cauza ncercarilor nereusite de reintregire a familiei. In acest
caz, primele victime ale unor astfel de politici sunt copiii care cresc intr-un context
social lipsit de afectiunea si educatia tatalui i a mamei, pentru ca sunt ncredintati
bunicilor, daca nu, rudelor mai ndepartate sau vecinilor. Acest lucru provoaca forme
grave de depresie printre membrii familiei, in unele cazuri fiind nregistrate si
suiciduri.
In Romania, 350.000 de copii sant afectati de fenomenul migratiei, iar
aproape o treime dintre ei au ramas fara ambii parinti, potrivit studiului
realizat de Gallup pentru UNICEF. Copiii raman, de obicei, in ingrijirea familiei
restranse, a bunicilor sau a altor persoane.
Truda celor plecati la munca in strainatate in perioada de dupa 2000 a adus
beneficii incontestabile economiei romanesti. An de an, valoarea totala a sumei de
bani trimisa de cei plecati la munca in strainatate a crescut, asigurandu-le celor de
acasa existenta. Banii cu pricina reprezinta de altfel a doua sursa de finantare externa
pentru Romania, dupa investitiile straine directe.
Dincolo de avantaje, se ascunde insa o tragedie. Intr-o mai mica sau mai mare
masura abandonati, copiii celor plecati la munca in strainatate reprezinta victimele
colaterale ale unei dezvoltari sociale .
La capitolul mentinerea relatiei cu copiii ramasi singuri, parintii romani care
au emigrat nu stau prea bine, potrivit studiului UNICEF.
Cei mai multi dintre ei au venit cel mult o singura data in vizita acasa, n ultimul an,
iar 32% nu si-au vazut deloc copiii n acest interval.
Lasati in grija bunicilor, a rudelor sau prietenilor unii copii sunt exploatati -
prin munci in casa sau pe camp mult prea grele - din cauza saraciei apropiatilor care
au grija de ei. Altii, lasati singuri, pot deveni delicventi.
10
 Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate sunt expusi
abandonului scolar si riscului de a dezvolta probleme la nivel psihic i
comportamental cu dificultati de comunicare si cu mari retineri in ceea ce priveste
apropierea de ceilalti i se hranesc in mod necorespunzator, potrivit unui studiu
realizat de Organizatia "Salvati Copiii".
Si poate ca cel mai bine ar fi sa-i ascultam pe cativa dintre acesti copii:

"Cand un copil este singur, el se simte ca intr-un pustiu. Nu are la cine sa-i spuna
mama sau tata... Nu este nimeni langa el care sa-i poarte de grija. Nu are cine sa-l
conduca la scoala. Aceasta este viata unui copil singur si trist." (Dragos, 13 ani)

Constantin este ferm convins ca mama sa se va intoarce definitiv n curand. Cand va

fi mare, i-ar placea sa mearga la Bucuresti, capitala care i ofera mai multe
oportunitati. "Dar nu in strainatate, este prea greu sa fii departe de familie",
subliniaz el.

"Mama mea este plecata de 4 ani, iar tatal meu de 12 ani. Le simt lipsa cand am o
problema sau cand vreau sa vorbesc cu cineva. Sunt suparata pe ei, deoarece aceasta
nu este o familie. Au facut copii si au plecat... desi pentru mine au plecat. As vrea sa
vina acasa, ca m-am saturat de toate." (Ioana, 14 ani).

"Atunci cand tatal meu este plecat, fara el parca nici mancarea nu mai are acelasi
gust." (Bogdan, 9 ani).

"Seara, inainte de culcare, nu are cine sa vina sa imi spuna <Noapte buna>"
(Remus, 7 ani).

Pe linga faptul ca printii romani care au emigrat nu isi viziteaza copiii ramasi
singuri, acestia din urma de cele mai multe ori sunt in situatii grele neavand banii
necesari pentru a telefona parintiilor in strainatate.

In luna martie a anului 2008, Razvan Suculiuc, un copil de numai 10 ani din
satul Ciortesti, judetul Iasi, s-a spanzurat. Dorul fata de mama sa, plecata la munca
in Italia ca sa stranga banii necesari pentru a-i cumpara un calculator, l-a determinat
sa-si puna capat zilelor. Razvan avea rezultate scolare excelente. Tatal era somer, se
ocupa de gospodarie, in timp ce ea lucra, pe cand se afla in tara, ca vanzatoare la
magazinul din sat, pe un salariu de trei milioane. Gestul socant al lui Razvan a fost
determinat de refuzul tatalui sau de a-l lasa sa-i telefoneze mamei, refuz intemeiat
altminteri pe un argument cat se poate de sec si rational: lipsa banilor necesari
pentru a incarca o cartela de telefon. Dar gestul lui Razvan nu este singular, multe
cazuri de sinucideri la copii cu parinti plecati la munca in strainatate au fost
inregistrate in judetul Iasi si in Valea Jiului. Satele Moldovei, regiune de unde
11
provine 41% din migratia romaneasca, sunt pustiite astazi de plecarea in masa a
romanilor catre alte taramuri mai prospere. Pustiite sunt si sufletele a zeci de mii de
copii ramasi, pentru un timp sau poate pentru totdeauna, orfani.

Este una dintre cele mai sumbre consecinte ale fenomenului migratiei de
masa, altfel aducator de prosperitate economica, care afecteaza Romania de mai bine
de zece ani.
In foarte multe cazuri comunicarea intre copii ramasi in tara si parintii
emigrantii fiind aproape inexistenta copiii se ndeprteaz de prini, fr a gsi nici
un sprijin n acestia. Mai mult, pentru actualii adolescenti si tineri, lipsa unei
comunicri constante pana in prezent ii face sa se simta chiar mai putin confortabil
langa parinti in situatia unei reintalniri.
Lipsa comunicarii este evidenta mai ales n situatiile in care copiii au
probleme - pe care nu stiu cum sa le rezolve - sau atunci cand sunt bolnavi.
Sunt insa multi copii ai caror parinti emigrati au un nivel de trai mai ridicat
decat ceilalti. La trei sferturi dintre acestia gasim telefon mobil, iar o treime au
calatorit in strainatate. Astfel, singurul avantaj al copiilor care sunt departe de parinti
ramane bunastarea. Studiul arata ca veniturile din strainatate sunt folosite in mare
parte la imbunatatirea conditiilor de locuire si la inzestrarea cu bunuri de folosinta
indelungata. Computerele si consolele de jocuri video sunt mai frecvente in
gospodariile de migranti decat in celelalte. Totodata, copiii cu parinti plecati in
strainatate detin intr-o mai mare masura biciclete, role, MP3 playere sau iPod-uri.
Asa cum era de asteptat, aceasta situatie are si efecte negative, cel mai frecvent fiind
deteriorarea relatiei copilului cu parintele ramas acasa. Alte efecte negative se
intalnesc la nivel psihologic. Anchetele sociale confirma existenta unei asocieri
semnificative intre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa
simptomelor de deprimare la copii.

Relatiile copii - parinti

Relatia pe care parintii plecati o stabilesc cu copiii ramasi acasa a fost

perceputa, atat de catre copii cat si de catre cei care raman cu acestia, ca avand o
important deosebita in atitudinea i comportamentul copiilor: o relatie apropiata,
constanta, bazata pe incredere si sinceritate ii ajuta pe copii sa accepte mai usor lipsa
lor, sa fie in continuare implicati in viata sociala si sa aiba un comportament
dezirabil social. Lipsa relatiei cu parintii insa s-a dovedit a avea efecte de izolare,
scadere a increderii n sine, scadere a rezultatelor scolare, absenteism si chiar
abandon scolar, lipsa implicarii si a participarii la actiuni extra-scolare ajungand

12
chiar la comportamente i atitudini indezirabile social (ca infractionalitate, violenta
etc).
In cazul copiilor pe care parintii reusesc sa-i aduca in tara n care ei muncesc,
se impune o ntrebare: ai cui sint, de fapt? Carei lumi apartin?
Asta este o mare problema - in migratia internationala se discuta ca ei ar fi cele mai
mari victime. In cazul familiilor de emigranti, prin asta ntelegand parinti si copii
deopotriva, legaturile cu tara se rup si, evident, sansele de a se intoarce in tara scad.
Vorbim asadar de un copil care are cetatenie romana, dar care locuieste in alta tara -
un copil fara identitate, aflat intre doua lumi. A parasit tara n care s-a nascut - si,
chiar daca s-ar ntoarce, readaptarea ar fi foarte complicata , iar in tara n care
locuieste se simte un outsider: nu cunoaste nici limba, nici cultura, mersul la scoala
este anevoios etc. Acesti copii nu stiu ce sint si cine sint.
Lipsa mamei este mai des si mai intens resimtita pentru ca aceasta este cea
care se ocupa de majoritatea treburilor gospodaresti, care in lipsa acesteia, revin in
grija copiilor, cat si pentru ca mamele reusesc mai bine sa aiba o relatie apropiata si
o comunicare deschis cu copiii.

Sunt evidentiate probleme de comunicare intre copii si bunici, cauzate de

intelegerea diferita a prioritatilor si responsabilitatilor in familie i societate.
Problemele de comunicare devin si mai accentuate in cazul tinerilor adolescenti,
asupra carora bunicii nu mai au nici un control. Adolescentele par a se adapta mai
usor la relatia cu bunicii; insa, opinia lor este ca ar avea nevoie de o comunicare mai
stransa si mai deschisa cu ei asa cum o aveau cu mama.

Concluzii:

Copiii au nevoie de discutii care se poarta in asa fel incat ei sa se simta niste
membrii importanti ai familiei din punct de vedere al comunicarii. Acest lucru
construieste si stabileste legaturi de care se vor bucura tot restul vietii, este o
modalitate de a comunica iubirea, grija si respectul pentru copii.
Deci, cea mai importanta problema a unei familii o reprezinta modul in care
se desfasoara comunicarea.
Familia reprezinta principala sursa de satisfacere a nevoilor afective, a
nevoilor de contact cu alte persoane si de apartenenta sociala, a nevoilor de
securitate si de comunicare, pe tot parcursul vietii, (la inceput familia in care ne
nastem, iar cand ne maturizam familia pe care o intemeiem).
In momentul in care aceste nevoi nu sunt satisfacute, chiar daca vorbim
despre o singura persoana care apartine familiei, se poate produce dezechilibrul
intregului grup, deoarece comunicarea nu mai este libera si lipsita de
constrangeri.

13
Parintii emigrantilor
Si bunicii sufera de singuratate in satele din Romania, in care forta de munca
a emigrat spre tarile vestice.
Multi dintre batrani nici nu spun ca au rude plecate n strainatate de teama
hotilor care le-ar putea calca batatura in cautare de euro pusi la saltea, de teama
vecinilor care i-ar barfi sau pur i simplu de teama ca ar pierde si putinul sprijin pe
care statul sau organizatiile non guvernamentale il asigura. Multi se rusineaza de
faptul ca cei carora le-au dat viata i-au uitat si nu trimit acasa nici macar o urare de
bine. Unii primesc bani de la copiii lor. Putini. Altii mananca doar ceapa, cu ulei si
mamaliga. Altii sunt aparent fericiti.

Angajatorii se confrunta cu lipsa fortei de munca

In perioada 2006-2009, in Romania au inceput sa se resimta dezavantajele
migratiei fortei de munca, cel mai afectat fiind sectorul economic, unde din ce in ce
mai multi angajatori se aflau in dificultate de a-si asigura forta de munca strict
necesara desfasurarii activitatii.
Emigrarea fortei de munca a fost principalul factor care a determinat
dificultatile de a gasi noi angajati.
Deficitul de forta de munca din sectorul constructiilor a fost estimat in acea
perioada la circa 170.000 de muncitori.
O treime dintre firme din Romania au recurs la modificarea programului de
lucru (ore suplimentare) sau la categorii de personal a caror implicare in munca are
un caracter temporar (pensionari, studenti). Extrem de interesanta este prezenta
destul de consistenta (35% din companii) a tendintei, contemporana de altfel, de
externalizare a activitatilor.

Pensii si asigurari medicale

Ministrul spaniol al Muncii spune ca n Spania sunt inregistrati ca rezidenti

legali 718.000 de romani, fiind prima comunitate nonspaniola, ca numar si ca
importanta. Din numarul total de rezidenti, 254.000 cotizeaza la sistemul de
asigurari sociale.
State mai dezvoltate ale UE ofera romanilor care au lucrat legal pe teritoriul
lor cel putin 5 ani pensii mai mari decat cele acordate de statul roman pentru munca
de-o viata in tara. Numarul persoanelor care au muncit in strainatate si solicita
pensie comunitara a ajuns la 4.000, dar creste continuu. Trebuie insa subliniat faptul
ca pe langa munca la negru, multe femei romance care muncesc in Spania, la
ingrijirea batranilor cu contracte de munca neintegrale nu pot beneficia de pensie
decat daca lucreaza minim zece ani. In aceste contracte sunt prevazute cate 4 ore de
munca pe zi desi se lucreaza cate 12-14 ore zilnic, uneori fara acea zi libera (8 ore)
pe saptamana.

14
 O mare problema insa o ridica emigrantii romani care muncesc la negru si
care nefiind in legalitate nu cotizeaza la sistemul de asigurari sociale. Daca se vor
repatria din ce vor trai atunci cand varsta nu le va mai permite sa-si castige
existenta? Fara o asistenta medicala din ce isi vor plati consultatiile medicale ? Oare
vor castiga suficienti banii ca sa-si poata intretine si batranetiile?

In tara noastra Asistenta Sociala pentru persoanele varstnice este reglementata

prin Legea nr. 17/2000 si are in vedere, in primul rand, evaluarea persoanelor
varstnice care necesita sprijin. Serviciile pentru persoanele varstnice se realizeaza cu
consimtamantul acestora si au n vedere: ingrijirea temporara sau permanenta intr-un
camin pentru persoane varstnice; ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici,
case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si multe
asemenea.
Ansamblul serviciilor sociale pentru persoanele varstnice sunt relativ putine,
atat ca varietate cat si ca numar. Aceste servicii sunt promovate de organizatii
neguvernamentale, de biserici/culte religioase serviciile publice (preponderent
rezidentiale) fiind n general asimilate celor pentru persoane cu handicap.

15
Concluzii:

Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar,

implicit, si multe negative.
Din nefericire, oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi in alte tari in speranta
dobandirii unui viitor mai bun.
Efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe, legate atat de
aspectul economic, cat si demografic. Si pentru noile si viitoarele state membre,
care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta in Uniunea
Europeana in urmatorii ani, fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-
financiare, sociale si ocupationale, culturale i politice.
Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre, ca
mijloc de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de securitate sociala si
regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare deosebit pentru Uniunea
Europeana.
Astfel, se poate spune ca rolul emigrantilor este multidimensional, acoperind
o larga plaja de interese economico-financiare, culturale, politice si sociale, avand ca
principala consecinta armonizarea relatiilor individuale cu cele colective.

16