Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ramayana PDF
Ramayana PDF
---r}-
MARE EPOPEE
s-Af{scRrTa
Tiaducere
de Paael Darie
Colecgie ini$ati gi coordonatd de Anatol VidraScu gr' Dan Titlr<rgt:rr
Conceplia graficd a colecliei qi coperta: Vkidimir Ztneev
Ilustralii: Alex Ussow
Referinqe istorico-literare:
Romessh C. Dutt,
Chakr av ar ti Roj ag o p ala chari,
Lazdi Ciobanu, Tudor Pslladi
Editura,,Litera Interiraqional"
, O. P 61; C.P 21, sector 1, Bucuregti, Rominia
tel./ fax (021 ) 3303502; e-mail : info @litera.ro
;.
Editori; Vidragcu Si fiii
Red actor:' fu dor Palladi
Tehnoredacta r e: Lo rinq. Gtncu
Ramayana/ Mare epopee railsr:ritd (Bibl. gcolarului; serie noui,/ r:ol. irri,.
5i coofd. Anatc! gi Dan r/icir;, :u; trail,-rcere de Pavel Darie; conc- gr'- r:r.rl. j r , ,; q- 1
Vladimir Z'neev; ilustr. A-!ex 9.s,3'7rl nr. 305) - ij.. Cl: : ._.iteLi; lnt., ilnr t.l
I (ComU. Poiisr.). -' ctJB [p.]
rsBN 97'1-675 -r42, 2 - ISBN 9975-74-791- 4
821.2.r r -1
&
PRECUVANTARE
I
I
l,I
I
;
ht
rl
iiupArATn gt cErArEA DE scAUN
A REGELUi DASHARATHA z
$icetateasadescaunEi-o-n[lgasefdr[seamdn
De demult regele Manu, tatll neamului de oameni!
&
I
I
I Se d6-n vdnt dulrlr ;rvr,t'r: rii rrrr sl'llrrt pr: lurne n-axe.
I
Le-a mers'vestet-n lumea toat[; c[ gi so[ul, $i so[ia , -
Ei gtiau'de
nicinu i n-aveau vro,sl[bibiufle - I
Au dorit sh i aibl ]
Cum''eia
Se-ngroz
.
.-
,r iii i.
,- ..-i
,
mai vorbim de'lume:'
..:i
nict'tare gi tuibau dintr.'o nimic[, '
loc duEmanii, toqi gtiindu-le de'fricd,
,. l
Apoi a regglui ,
I
Cum luiiii otrst noapte.
'.. :
cu,,ndur'ei'are,
I
I
Totug,i, buturl Dusnaratha suspina
C[ in ilta l;a bti*-,,",1 regele uti liu nu are
I
$l Ce ai:e !r ri r liisreiea il aqieapii-il.:,i,ie,
Cl se "rier*r; ilirn ,;t [dra, dacl trrs"lie-ac ;i p[rinte!
I
d- a-Lld :, i, .,'er\ii it fp,Fil -qa.u cll vctr.ba-, st,-r cr-r g,f,ncir':
iie s-au :jr-r 'riR ioti zeii !i l'-1pfegdte$( :rrrh mAnlrrl?
I
Cum ar fi sd-i mai imbune, s[ le ceari indurare?
Ori si faci-un, sacrificiu:,pen!Ttr,zei, rj slrbltoare? 17 I
t
Preoti preafn[elepti el are; cal:gtiu cum'se cuvine. z
S[ indeplindasc['ritul; ca,gi iertfa spre.mai.bine.,
z
C6 nici au tihn6. si nici fo.rtl s[-l inylpgl
n. .ana t inzestrabe cu puteiea,n.mrrliiii,
palme-o dat[
$i, neaEteptAnd rlspunsul, a plesnit din
$i-a chemat pe Kamadhenu, pe vlcula lui bllgatl.
Adicl, ce zic cdt cere, d[-le cAt mai mult. din toate,
Si mlnAnce fiecare cAt o wea gi cAt nu poate.
pe tine'
,,Btahmane preasfAnt, se cade eu sI te cinslesc
Precum tu cu mari onoruri m-ai primit aici pe mine!
. l ' ,r ,:,
,,5I14!.e,
^;i...: w.
e padule,''. eu
:
Ea se plAnge:.,,,Credincioas.[ eu tri-arn
fost, Ei-ascultltoare!
Vasishth4 preasfinte. schimnic, eu s[4i fiu de s.r-rp[rale?
zis.
Astfel ,lovi cu sup[Iane,. ... .
Cuaduhului.,puteIejcare.luptepentru.bine!
fr
$i s-a-ncinsi aicea lupta"., h,lli persanii se pc inii:ii
o
i$i I
$i , luminar de,unigdnd,.iEi zice:
Cade .rla,rspiritul sd se ridice!
I
SfA.ntulVasishrha-i,mai tare; c[,i de partea I
Eu cu forga cum'l:a$ bate, dacd-mi aplr st
I
...Fiului ilsindu-i .tronul, Viswarnifta c[ r[mAne
LAng[, Vasishtha, in, codr.u; .frate -brahman ii devine,
I
PRIMA L{-fl"',lA CU R,AI(SHASA , :
4-\
tJ AirC ia Dasrraratha vine Vis .:in -r.rddure,
Regele cu :Ducul'irj'ii poftegte r:iL
.9#
$r
I|:. $i-i deschine tur palatul, curir n,o ,'a aiiur,
flq
$i ia lclc rie t-insi'' I purle gi duios a; :
,Q,
qernea sdrmanul tatX, Ei;nu gi.ar fi dat feciorul
Nicj amenin[at de:rnou.t., "btestemul :
.A f[cut
',Pen1u
firdiecatergneryi
avantd'fare feam6'
Nu o noapte,.qi nu do:rl,st$juiau cu vrednicie ..;'. i I
z
Focul sfAnt de .saqrificiu ai 'lui Dasharatha fiii!'; . - )
N au trivi, ci l-au
urmat cu care in drum
spre Mithila le vorbeqte de legendarul.arq,aJ marelui
zeu $iva. , !
LA REGELE JANAKA
:..
t
Vi
Zice astfel ,,Dol, qEle.ni adu.c, gq mi49,
$i li-i,tate:Da gis- v!!.gii cum nu,e nimeni! 29
$i nu au doringd, alta, decdt.nurnai s[:privedsci'r 1
I'r'casldvitiil hrc; ,ss1'62re-ii est-e dat intiu,p[strarei , .
Hot[ri's.d-Rdep1iheasc[sacrificiimariinlceruri.
I de ruineazi, nePoftit e, 1,
sX-i ameninge, SuPdrat
,
, '
', .:-. ,-, f ...-,, I , :
ingrbzi1i'rimas.auleii,qiipeRudrafiecdre.
il cinsteEte, linguEindu'l .;i cerAndu'i indurare.'"
r' '
i'
Totuqi, cais[.$i 2fls;pac-n acea zi de sdrb'itoa1er' ,'
L qu rugat'p. Rl.tdrt zeii - rnhcaL arcttl sI qi coboalre.
&
31
ARCUL LUI $IVA .
z
it pr prea'ngeleptul Viswamitra,
.',!
pfn
i: ,-- i,r
arcul zeiriui'ccr0ndu-[.
;,
inhl
Iati-i carul roate pa!ry
Tot btrrb3g i,cillt iigut le4gd _al.tul.
,'
Caru-abia-abiq sq mi$g[ qi i4 9u ;e vqde-e la{[,
Unde sub capec lnetalic arcul estq nQfil s[ Eadd.
,J
Zis-a rgggle Janaka volba ia$: :ji
v
l
.l
"Aggst
a{f dfvlp, gi;l.,a1e, le,amll ngs tr u qno gte nire, i
'I ri
1
Zice-atuncea Viswamittd: ;,
.0,' Rama,'
O, copi'lul meu;
Azi cu ochii tdi: se cade li veli arcul dat de Rud:ta"'
gi.aCel cgrc
prin! il negrdbit deschide lada;'
Unde:i axma cea Stlpdnitorul:Lurnii, : : '
,,Bravo !ie,!r
.:ii Janqka Ei V-isw3miJra,^ ."
gi-n aceeagi cli q[trg-,arc gi ntipde r,n{n4r ,,
de
Arcul'ciat neamului. ?rel::
La ace4;$etu ea cade di : r ,
Cine ,d ldsa-vairo
Patru Ci: partli ma c ca omiri,
fapta,'Ei'c
El popordl gi:l iubegte'Ei 'cu : '
$i-i "
rlspund'dcegtia:',,Rarna,SelrXmAnh regb-n iarHl,(
:,'.-.
I
,1,
1
CARTEA A DO UA
AYODHYA:r; :! ,': i
i.'
z
VIRTUTILE LUI RAM4
E
E
I ringut Bharata frate,
Pe ospege, si-l, m
' ,
andoi,.'dsEi gtiuse '., ,
i ,pe tsharata-l'nlscr.,rse. '
t
Cei {oi,fragi ca doi gemeni,se !inur[.-,
$i deprinderil doi la fel,le.avur[,.
intreceilalli;'intr*tineri;a.phleaUintotdeau4a, :
igi:tot aminteau,.bliegii;'
Dar,. de, casa'.lor de-pafte; :
R[utateapedepsegtO, iiarti!]r ,
El miire vorbeEte'se ;
$i- o f,ur te du$mani [. ..
Este milobtiV cu' Iumea, pe;sexmani.oricAnd;alin[;,. :iii,
z
Mai prbsus de'toate pune sfAntalege a dreptltrii: ,: r::i
Prad[n-a.elzutiinAnieiniciodatd, c[-i:statornic ;
Iniml de om citeqte :
Dulnai,el gtiind curn poate,':
Adevdrul cu:prMra din adAnc.de inimi scoate.
$i nu gi gre
tdrArea,.clt schimbaxea.
Dintreilumi'ii:vine:cinStea,eS.tej'bunin!oatecele
$i-nlelgpt ca.Brihasp.ati,. gi.viteaz ca.lndra SI,,;,j,,
il
iubeEte-nt,neg:popo1ul,.il iubegte dornnitor'ul,,:,
C6.e f{cdtor de,:bine,i:,ioare lumindnd in inimi,
se
Da, urii; de.un:viteaz f.6r[ pereche,.,
Care-i viegii pEntru lumea ce:l iube$te..: ...
S-auzeaplictit.cAntdrea-ncasele,de.,tugdciune, i :
a
$i-ir[spunde:agad6daca:cea:deibucurie.plin[,
'pasdre,ce:i
Ca o cdntl intre ,flozirea'din gr[din[: d
__ __-: l-.
UNEIiTIRILEMANTHAREI
: i: : I, : : J
v
Frafii; pereche, qi,parcl-s alegi de vja[d - ,
ar fi drepr3re; pAira bo
unul sinfiur,ri i.rtti" e.
43
J
4'
CE FAGADUISE ODATA DASHARATHtr. z
r 'ji , : ,:,' 1,.. ,,' -:
&
Manthat?,_ 3,
I-a r[spuns
;l',
;.i:,
O, s[rmarlul ,Dasharatha,! Ca- de,$gtpi llu$ca.n-{-i pielea t$i
'iii
Des5ge[i1e.cg,c41e.[;b[teauduhi1ri1erel'e51.. 'tii
{i
. L{'i
t,
Tii i"u' miqte?,D g d u1e1e,. 4.1 !du. sot ;i.al' no.sft u; rege ]F\
si'
!
Mai s[ piard., ,9And itin luptirai venit spre a:l.culege .-
l!,t
lltJ
,qF
Ciuruit avea tot,tq'pul. $ii.de.ast[zi mat'U:F.ie$[e, ilt.f
i
Regele gi-n somn, it:aievea numai: [ierii, in'ulgurneqte. lill
t!
N-a zis el c[ de la moarte dacl l-ai sc[pai-, 1'cmeie, fiN
,','ill:
Pentru-aceast[ mue fapth dou[,datr-,,'i la sa-li deic?
il
TL atunci, preabucuroasl ci:ti v,orbeq[e cu'pliintd,
Zis.ai: ,,Am s5.gi spun, mlpite, dacl-mivine vreo. dorint[1'.
;:nlg.p1in[UlrRamas[.1,tri sihdstrie,;
arat-a, pe, utmd, sr[.l:inalt rrinie.
(\
Ca oi[a care poate, s5 plgeascl'duph.turnr5:: ''
a.
In odaia suphrlili,s.o,fi dus, s[.] injoseasc{? . l
i sdnt gatal
I-a zdg[zuit cXrarea Ei s5gelile
Nici visase Dasharatha s[ devint el vAnatul.
REGELE iI NESPUNOE
'i
Las' sI nu:girrnai:veise Indra peste noi a sale a.pq
$i nici Surya nu.gi..coboalesazeJq de noi:aBroabe! E"
z. 1l
Fdrb soare, fdrd apl - 1e vom indura p-s toate,' z
( Dar de-o fi sa plece ltama, inima mea nu.mai bate!
,l
{
{ 'l.l' Deci rdrnAi la Uonr $erpoaico, Ei pe Bharata 1i-l cheami,
Ca s[.mi duci de rApd !ara, sl-milipse$ti de faim[ neamul! d
of,cumnusem[cinar[dingiit}'i,cAnds.adunarX
Veninoasele cuiflnte, ca s[ treac[ inainle , ' ,
DASHARATHATO,MAI&O-AG4:, ,i .:
J.f .; ,,_
rl ..rvjl,rr,.,; ;
)r conllnuars-o roage 0m
9
Fl
.F F
I cn :i.
'- s
zF
n:& \f c.l (r-'
ss EEq
r-
FJ< -,L,:a Faa
E-, H'P
ro
N =t'ro
E:l* dr E,F'
g_
.. p.,
t..
F)l
EE
t!u1 F-t
FS
e (o:.. f,.
=,
H.3
a
o-
i^ "u,
H.
ro.
1
.:5
rai+
='!J<oj<:'
=:. (u .
-.Hi+.(uY
E.E',,
r.: d'.
F' J- .
H8
(u.ca
(r:- A)<
E.8
d'F
l- !'-)-
p.E.. (D.,l 6 n
- ' tn --
r
Ar
'O) *.- iliJ _ o (D
d
H
d-9.' 'Fj
B'S Ea
o) Fq
5
ar :
-J
.q. .^- .(o
- .4,
- ='
5(D 6i.Fr iJ -
in Fq<
,E -,.F' irp He-
A -
xt-o-
Ftct-
-'a-
='-<.9J
l-.j;
_. Q .
=8.
T -:
(a.. A)>
Fr A)
5
:.
-iJ
a
F n: 51-.p:. E,:'P. gi+-
-F;i,g',' H-'S.' d q'
oo,'.E:
-
-
2
Pl< sa
(o
!
<.j.:5,
.rD a g-
,.P i;
!Gn
:J.
r. o- o,
:(D
| i1'
6.=
fr
ro
;.o
H i-i. : Af +
ts;
Iti.
<;
''G
:-a)< r a,?(
-.
(D d Ar< H.
rrQ.
tr)<
rD 'iJ ;r.
B i' 'i-r;
CD . pJ<./,.ii-,
!;
(.,r
LN
RAMAYAN:A
SUMAN,f,R.A. SO,SE$TE,'LA,,R"AMA,, ., .,.r i,
='.<
!1
\
.ax
-H<'.P.
O;+"
5
Q.d
,P':,"
-i
H * FE
A) Tt
d,P t- F,Q rD;x* =.tr<.
l--+o
:'' A)o nt i.P
e6- NE> 5-'o ;:.,,(u . ,{,
A
9"H-. H E
..-.
i (D. (OiJ
+ B.- p. fix 'Aq',, F5'3'-,
Rg
-.
<(D
S.E
../6 (D 'o
H
g -
6P. 5 E'*, g '
H'H
?3tst
Etd ) .(D
;(!
./.,
p, $, .;
3'5
R .6.::
=,
tjtr .F, E'''P
'=a(D E. =
8.
HO
5 i-+
N.(D
+
;-t
a')
o)
a-
(D
a)
!
e?.,.8
(\^
*..Y(rH
ca'AJ,.
-o.,'
-1<',, ii
'
EE
Ek
H: 3
B,El
,:6a
'. A) O)< - or'-
F.:5'
'i^.'H.
ry
r:
5:irt
o)
,,S
li'*c. , 3- 9
p) h
, o)<, F .F)
:Fl. ->.=t
E,6',
Hr!
.Y.""
.. -,nh
1". i'
d
flx-,
/ia)tsie
(D S
H'E
8.-6 - 'P
5 Pr;:
<A
(D iJ: ", 8
A) ]Dr. B : :.pr.
:
pD<
{Ui
RAMAYANA
TREZIREA LUI RAMA
z
O, pe cit de fericit[
privi atunci la tine,
aE
CAnd ar fi incoronat[ fiuntea care se cuvine,
Cuvint mari ii
spune fiul tatei,
SperAnd cu vraja lor sd:l rnai aline
in clipa desp[rgirii care vine.
$i bun rlmas igi ia de la KaikeYi.
'"
' r
,,Nu va sl chnte un temn fXrX de.strune
$i nu va merge un:car firl de rodte;'
:
\-'" iFemeia p
Ci'o face
Iubirehp gini, : '
a
Palmele a rugiciune le-a unit, gi e
S1
C[tre prin[:',,Te ag1eap16taiul, [e pofteqte
Altel ic .iiqqt
I le'a rnama
:
19 &:
',:r.
.. \. .: .:: ,.i 1 :'
Regele mai di poruncl arnele, ce le avql[ . .,
Cd.deau laoimi
ca din floarea cea de lotus: cAnd se-atinge
De tulpina-i peEtiEorul floarea tremurl gi plAnge,
-
Mamele se zbat in bocet, neavAnd o clipl pace,
Inima lui Dasaratha de durere se desface.
E,
CAnd tatdl meu rege il lasl,
SaJie stlpAn peste gar[,
SI $titi cd e demn de creding{
De dragostea voastrl e demn;
71
iNroencEREA LUI SUMANTRA z
;l
Sprijin nu mai au pe nimeni, gi-s bdtrAni, nltugi de soarte. jli
lr
-i
Ei pierdutu-qi-au vederea dedemult, qi nici cdrarea .:l
ii
PAn' la rAu nu ar vedea-o, dacl nu vdd sfAntul soare!
I
'tI
t
l
Cum pot ei sa Etie oare, cd eu mor aici in vale... ,l
I
I
I
I
E un rAu flrl
de ap[, o pldure desfrunzitl,
Ea e turma -cea l[satd in cAmpie nep[zit5!"
tAng[,
'Stau prietenii in ju,ru-i qi-l privesc cu-atAta ]
Parcdinota, giriazul'era'tot,dinuntdelemn. ;
:.
$i in visu.acesta iardgi.te flcea c[-l'vXd pe,tata,
:
,'
'l
Ea ii toate'ceieintArnplatel '
Spdhe triSta veste;
; :I :
$iil''bineeuvinteazl,s['domneasbl;mdi depaftfi:
Vested de;o'aride;
morfii e-n'neSim[ile
"
$-apoi plAnge, $japoi ziie
de-mpotrivire, ' '
Iesepringuldecisivazd;,de:iS.uDt;caxe-leper,ba[e,
Ca s6-Ei'poat[ duce :oastea;.tot'ac,um'laidrum departe!'
Careie ca ila.porunc[rfost,au drepl orinduite:t.r; l!i ,i:;;: :
<-
4
Primele, .curstf[lucire,.ca dh: soare:f6utite;: ,ir .,,:.",iiii. ; .F
\
Ave audrept de cdtrluzd, -,,c[:ntelep[i', erau: cu tofii ; l,i,.,ri
Cei chemati in,45ls:cdre - sfetnicii. gi:,Sacerdo[ii.:' ' . d
-
Ce alai mdreg'se miEcd elefangi gi cai, Ei care! '
Dup[ Bharata, preadreptul, care pat[.n suflet n.are.
Calea lor nu-i nici uEoar[, nici sX zici ca,i scuit[ cale -
PAn5-ajung la apa Gangq; pAnS poposesc in vale.
Parcd=i largq!
e--.i ,-,. 4dglrnit,dup6 fugunl;,
p,ce4nig,
. ,. ,
CAnd nici apa nu. se rnigcl Ei nici cergl nu mai tu4i,, '
:' i"; I:
'i
Pare-un lac din care apa a fost dus[ ca de vAnt
$i-arlmas; dd-i plAngi de mil[, locuscat, crXpat plrnAnt'.
'i i lr
"
$i incepe-amar s[ piAng[
inpalatulpustiit.' 'i i'
,,lij,rr:1,ri
, ri . t .
CARTEA A TREIA
:l:
lN PADUBF:,:, :7..
l
Ca ff eizecide, 49 | 4ai rndn dr,u,'.ca" in g Qn-td1p.ri-rl. Kama,
Astfel i.a iegit in fatrl, luminat ca luna, Rama.
A1 shu bas
tatl .. .
Dar f 'sot$i:voia, "" '
i.
":;):
Rdkshasi, libidinoas[r' :
$i-irlspunde-a$a'lufRamal
'' ' ' , '
')l
Jt
t)1
SURPANAKHA ABIAj$I S CAPA.FIELEA. . I
,k:"
7
"
<r:.
=,
Iringul, dup4 ce-o,ascu-lt6 pg acga. nqobidzatd,
z ...
iizambeqteE'i-i'r5sp.unde1inigtit.canicio'd.qt5: <','
/.
2
Surpanakha, care n-are nici un dram de-ngeiepciune,
Nici si poatd a pricepe c[ f[curi- fralii glume. tr
Arde,n;ranl,rogu-i. s.Ange, : ,
,,Focpe,,trupu-iseprelinge... . ., i : i
,j
i' r. : j ..' :
&
bar d fapta asta Rama tot prin luptl sl-i r[spundh r.,,
i
::
Cu-al sdu frate gi cu Sita, ctr solia.i preaftumoasf,,;''
Tu in cerb te vei preface, q-apoi lli5r'pe mine,'las6"'
$i-atunci Maricsa.i.r:lgpunde c[
pres]lrnt s'G;o., t,
101
DoborAt acum de Rama. ,,$i-nc[ mai presimt, fArtate, <'
z
C[ dac-o rXpeEti pe Sita, zilele tri-s numlrate".
LA VEDEREA CERBULUI
SITA RAMANE.NCANTNTR
,,Nu gtiu cerbul cine este, Etiu atAt, cbazi nu-mi scap[,
Cd in pieptul lui'sdgeata pan' la inimd-o s[-ncap[!
101;
RAMA OMOARA CERBUL z
Peste umir
arcu-gi pune qi s[gelile - in tobe...
$i cum merge, el nu scoale nic.i un sunet, nici o vorbd. .
t07
SITA-L TRIMITE PE LAKSHMANA iN AJUTOR z
parte!
Fugi la el! Cum poli tu oare liniEtit a sta de'o
'lir-alearg6 intr-un zuflet gi mi-l scoate de la mbatte!"
Ori nu-i e$ti lui Rama fiate, ori gi-i gdndu-n altl parte
'''
$i te porli cu viclenie, de-[i faci
bine numai [iel '.
,,Nu m[
mAngAia cu vorba, zice Sita-nldcrimatd,
Dac[ nu-i aju[i pe Rama, imi eEti dugman viaga toatl.
4,.:
Ravatra porni s[ iasl din pddurea-ntunecatd, {'
4.
in mdn[,
incditrat e cu sandale, poart[ un toiag
Drept un cet$etor-sihastru el p[gegte spre stdpan[,
Cxndiilaudhprivirea,sAniieirotunzi,'Statuta,
Cdnd:o laud[ ci'este rnai frumoasl decat luna. j ,, '
1r.3
Ea se face.arnu pricepe v.orba incotro iirbate
4
$i-l poftegte in colib[; ca pe-un pteot, ca pe.un frate.
7
Poate c[ printr-o rninune Indra nu te-ar mai ajunge!
$izbura,grozavuldemon,gipegoldu-icAtolunc5
Tremura un fir de floare, Ei-acea floare era Sita.
f,
Ea brltrlri'preascumpe.Ei pierde, ele jos sd se,desfacl z
$i arzAnd ca niqte stele, tot lumini-n jur sd fac[.
$i , d seama?1'
NCe
ci ra
!e.3i qytea s[-mi spui tu, Vayr, de.a mea nobild sogie:
E r6pitd? Rdticird? Drumul inapoi nuJ gtie?
iale, '
Ca pesclruEul, poate, strigi-a
'
De demonii P6gdni;inconjurlrtf,,
mill cerDll'
Ii priveau cu mild cerbii, parca sl-nleleagd;
gata ua-IrlEr'=dr)di
pdrcl gaLa
Ce durere au, sf,rmalrii, le ce plfin1',
gi r:c: itrltrlirlrlll
N-aveau grai sf lerispund[, ciaveau mtrltd bunitate,'
prin
,
z
$inceput-au ei semne sd le-ajute rnairdeparte. -,
129
,,1'r'irrtrr) rroi de mult[ vreme ai venit, viteazul Rama!
liu str nu te gtiu?! Ci-acuma ffist[ veste am a-ti spune.
OdatH eu
L-am speriat pe-un schimnic, care
131
,Se tot ruga uitat de lume.
$i-atrincea el m-a blestemat
$i am r[mas ala cum stlnt."
D ar azi, e ziuamAntuirii,
Clci schimnicul acel mia zis,
CI iardgivoi Putea fi tenlr
$i preafiumos,
CAnd prinlul Rama
Lungi labele imi va tdia _+
KISHKINDHA z
I
mncA LACUL pAmpn
d
F6r[ griii 5uS pomi de floare Ei din umbra lor cea deas6
Sd vhd cerbul ce din codri c5ffe ape va sb ias[.
pe cale
$i poienile-ngrldite de copaci inal[i,
Urc[ in vArtej liahe roi de flori aromitoare.
'F"l:rli
r.:
Tir, fecior al
lui Sumitra, care e regina noastrd,
Vezi tu pomii ce se-nal$ lAng[ apa cea albastrd? 137
Vezi tu cAt de pdtimaEe sunt de trupul lor lipite,
Ml[dioasele liane? Parc6-s fete.ndrXgostite!. - ]
ixrArmnra cu suGRrvA
$i ce cautl in vale!
Hanuman, preainleleptul, n[zdrlvan era, sortitl
Fragilor li se inchin[
Cuvios
$i lor le place omenia lui, de-aceea
iigi povestesc indat[ cine sunt gi'ce durere
Pe aceast[ cale-i poartl.
S[ se laude cH bun[-i.vialailor? .
a,
$i lacu-ntins, cu lotuEi da[i in floare, E
Cu leb[da,-ntre flori ce odihnegte,
Ca gi oglinda cerului apare,
CAnd intre stele luna str[lucegte.
t
4
Ca un elefantlttibate el,p[durea.seculard:, 2
DdrAmatu-s-au copScii u4de pagii lui c[lcar[, d
insi
Lakshmana,cu sffaja s[ se bat[ nici gAnde$te! *
Vede: Angada-i la poar![;,Ei lui Angada-i vorbegte. .
,,Du.[e,.Ang?da,laregeEiiiduaceastXveste:
LAng[:poarta:de qelate fiatele lui Rama este
rJ
'- I ..: .
Sita,
,,Oriunde-ar fi s-o intAlne$ti pe
l
i,j
"i
'':!
tinerege!"
Cum le-aveai in ' I
$i-arcuindu-se
in aer, ca gi cum schi[And o punte,
Feste zidul Lank[i sare, carii'n fald-i se ridicl.
163
HANUMAN ADMIRA ORA$UL tUI RAVANA
$i pe toate le glsegte
Ficute durnnezeiegte.
De comorile-nqirate
Nici a se mila nu poate.
Fumeg[ mirositoare
Lemnul de santal pe-altare
$i de-al0e...
Dar de-ndatl
Hanuman Eiaduce-aminte
De prinfesa c[utat6,
$i pornegte inainte!
Ea lumineaz5-naltele vdzduhuri
$i Jotugii cu floare azurie.
Plutegte ca o lebddX-ntre nuferi,
$i-i rece-n jur de-at6t.a rnlre{ie.
Ea pare diademX peste frunte,
CAnd popose$te-n vArf inalt de munte; z
$i ca un zimbru cornorat se bate
Cu nourii, trecAnd tot mai de,parte. <
E
Ea-i ne,ntrecutl-n nobild splendoare.
Ea-i de lumini mereu dlruitoare,
De-o-nghite Rahu, ea din elrse_nal[d _,
Nu-nghea[i soarele, chiar luminanA in gheagd!
$i cum mecea m
Vedea femei sub
Cu mijlocul subg
Pe l6ngd solii lor gi adormite.
Vizu pe
$i in des
$i n-au d e.
771.
Ei au grumaz de taur, nlau cuvinte, z
Vorbesc cu pumnii, de-au ceva in rninte,
Femeile-gi cuprind, Ei cred'c6-i bine
Ci-s bidlrani, iubindu-se pe sine.
x
Ci-n Lanka nu sunt toli ca be[ivanii,
Acolo sunt b[rba1i ce poartl zale
$i sunt femei ca luna de ftumoase,
Femei cu trupuri mAndte, mlXdioase.
t73
}IANLJMAN CONTINUA S-O CAUTE
z
ffouu,nun, schimbAndu-Ei chipul,dupl cum avea nevoie,
e,
S-a por:nit diu nou prin Lanka, s[ cotiob[iascd-n voie.
E
CARUL ZBURATOR
F
\.lAt o iodjan[-n lungime gi-o jumate in ld[ime
S[ fi fost palatul care-i alb din cap pAnI-n picioare!
plin.6
Hanuman le vede-n fa[[: ele sunt Ga luna
tevatsl-n jur lumin[ &
$i, cum dorm impodobite, se
-
,,O, sd,glii c-am dat de Sita!" Hanuman in gAnd iEi zice
$i, sdrind ca o mdimuld, bucuria wea sd-Ei strige.
toate,
Vede fetele culcate, dulce somn dormindu-5i
Numai trupuri mlldiate, cAte doul-mbr[flgate'
gi:s s
Treptele nenum[rate duc-spre apd',
Ca mai viu s[ strdluceascl floarea lor
de te'
: : ,.
palate,' :
:
I
Zugrbvite-n ape c?; se vedequ aga
Caie pot finchipuite iloar in cerurile-nalte'
.,1.,, l, - '
aicea este'
Du nu haina s[ o cate Hanuman
chiar gi;n zdrenle Sita estel
Sita cea dumnezeiascl
e luna'
Ea, cu lrupul de zei![ gi cu fa?-cum
n-are seam[n nici cu una'
6iiuo ii-utat, de-nduierat6,
de a fi ferice'
Despre ea, nefericita' demnl
;;;il;;sa gAndeqie Ei asa in glas isi zice:
ne'nttecutl de zel\e'
.,V[d statur[ de femeie
'iil;;;;lun[ ptinil, pieptul - doui movilitre"'
qe luminadlruiegte'
Ea-i ca o divinitate,
i 6uze fruitui bimba' cdnd rogeEte'
ilil*;*ageie
eu cu mintea mea a$ spune
Dup[ chip gi alte semne,
A;;;ti.; femeia cea:pierdutl-n altl tume!
trestioar['
Iar[ Sita cea frumoasl, subliric[
"ffi;;;=ot*rn.,tt piat"'[ aiui Rama so[ioarl;-
ca
Ea era pre risipita-n vremi avere, .
^Ca
o flaclrd,in fumuri, ca,o razd de,speran[{ , :
NuaustIa1ucirea,ins5igiaurostu1.celmai[lofP; z
Clci sunt semne dupd care cei pornigi in cXutare
: i' :
\99
HANUMAN O,VEDE PE .SITA.INTRE RAKSHASI
'. ,.: ."1''':' .-. ' :,
=D
1.r,. lolta ain-albastrl ca un lotus luna pare,
Ca o lebld[ pe lacul de oglindd lucitoar0.
',,.- ,,1 ,-:
5.
In lurnina ei se vede fala Sitei l[crimat[,
Pentfu Ziua'sh de:m-Aine Sita eSte-ngrijorat[, , ]
'1':..' , 1 ,_ ,:.
,, , I
,':;l;,.;
Unele un ochi au, unul, darl nu-l inchid cd masul,
Altora li-i dat in creEtet cr.ur corl s[-pi poarte naSll...
'::
Unele-s grlsan, insX iEi au gitul ca un garpe,
Altele n-au gAt,.gi cqpul drept.p.e uqete le Eade.
'.: ,. . - :
boturi de-animale,
Par femei, dar nu au gurX, numai
Sem[nAnd'mai mult cu cerbii, porcii, tigrii $i gacalii. ,
r/t
- rrn---
Egti sfieinicl, gi-mi place, dar din minte n-o s[-mi ias['
Trupul t[u plin'de-armonie, cAnd [e miEti ca o oliasd,
z
Nu-mi mai pot s[-mi mut priviiea, s[ m[ uit.in altl parte;
ChiarHitania-Kashipu,.oticAtq-azb[tut,segtie,
De la Indra s[-gi intgarch n-a putut a sa so[ie.,
Tu zdmbeEti i-o
Tot aga prec qte
CAnd il prin tul te.
z
S.as cultdm v uind o ceanul,, apa lui neostenitl
Voi pute[i s[-mi faceti mie orice r[u, de vreti a-l face,
Pe-a lui Dashartha norl ins[ s-o l[sa[i in pace!"
'\' .,
Elefantul-gigantul
Patru col[i avea,
$i-n leglnare
Solemn mergea.
DepecaremAndr[SitainvegmAntu-ialbpilEegte
Drept pe elefaht, gi-n clipd lAng[ Rama se opre$te.
Iar cum focul nu{ mai saturi nici cu lemne, nici cu paie,
Hanuman noi jertfe cheam[, s[-l hrlneasci rAnd pe rAnd.
$i Hanuman de-a-fir-a-plr
i! spu13
bu* o v[zu-n grldina cea-nflorit[
Pe Sita, zi gi noaPte strljuit[! -
perll-n min[-i pune'
$iaga zicAnd, o
ce veste bunl
,,O, Hanuman, de-ai Eti
La inimb mi-aduci! Comoara asta
De tatll ei la nunth i-a fost dat[,
Iar mie drept speran[i mi-i l[sat[!
SEMNE PREVESTITOARE
227
LUPTA DIN TIMPLTL NOPTII
E
I.r,. cAmpul de b[taie bezna cade dintr-odat[,
PAnzd neagtl, de-asfin[itul multinsAngerat l[satl
227
RAMA ESTE INVIAT DE GARUDA
,
t:
il
Dar eu n-am putut rirnAne si privesc cu nepisate
[' Un migel cum vh lovegte. El, cu farmecele sale,
$i"a flcut slgegi din Eerpii cei colgogi, care sfdgie,
Itrdrajit punAndu-i astfel's[ se-mplAnte-n carne vie.
se-avflntl'
EAkampana. Din urm[, incruntat vitea4
S.*"-ii."fui pe steagu-i parcl-i viu qi se frlmdntl'
viteazul' pare
Iar[ arcul 1ui - prive$te-l! Cum st[-n car
C[ i$i poartl zeul Indra fulgere strblucitoare'
Mahodaragroaznic'Urld;eo$teande.firetare,.
$i mai poart[ acest nume, fiindcI are pinteb mare!
...
LUPTA DINTRE RAVANA $I HANUMAN '
Flrtt"tRarna iEi incheie vorba sa prevestitoare
$i cu Lakshmana-mpreun[ cltre demoni face-Ei cale.
$i-atunciRavana.i|zice,cuochirogii.demAnie:
,,Te vei coperi de slavd tu aici
pentru vecie!,
Iar noi vii sutem, vezi bine! Dar pe cAnd femei str[in'e
Ai rlpit, mi-am dat cuvAntul c[ am s[-gi deschid mormanftil!"
frate:
$tiau sfetnicii prea bine cum e felu-acestui
b. .um'numai se trezeEte se a$terne pe mAncate' ': .
[ntr[ei,gidint.r-gdatXtoiise.clatinicaumbtai
Val-vflrtej merginainte ori'napoi sunt dati de-a tumba -
'
Din cogeamite i-rlcioare mai bei sdnge gi grlsime.
Celor vii dugman le este Ei e dupmlnit de-o lume.
$i din flo i
are iau ghirlandd,
$i ii pun dur, tgluciri sd i ardd.
Vin oEteni c51[ri pe-o ciut[, sau pe-un leu rAnjind a moafte,
Sau pe paslrea ce zbbar6,,'sau pe tirdtorul Earpe.
$iinalt_cdtEasesute,m[sura[cu.aceleagiarcuri.
Ochii lui de fiarl crudi se-nvtrtesc ca dou[ roate
La un car, qi ard in flicdri,'ca apusu-n prag de noapte..
L
Ce mai geam6t, ce mai tlcnet, parcf,lurnea se sfArgeEte-t
::'
CAnd din'pieptul de maimugd rogu sAngele.tAgneqte.
L
urmd
Ca Ei, focul cel din -ntreagi ardq,
Tlece'el . ,Ei'cea.oEtitne scade, scade...
El cu ghioaga sau cu lancea trece-n mAndrl"sclphrare, - z
Parci-i Yama cu Arbanul, parc6-i Indra; zeul care .
Cel ciocan, ce-i cit o stdnc[, qi-acel !rag, ce-i gi mai mare,
Cad pe unde oastea deas[ loc de-un vArf de ac nu are.
Aua ?guoPofti-nneburitd,.
Oric poart6, ce.i de straj[ pdrisitdl
, rili
..1|J.
Se topeau in foc podoabe prelioase: diamantul, z
Piatra-rari gi coralul,. qi santalr,rl-aromatul. . :
)1.
INDRAJIT $I VIBHISHANA
).
De 1a stAnga-n jur spre dreapta Rama carul ocolegte,
z
Precum slava lui prin lume cAt ii lumea se rote$te.
'l: li.1
' i.tl
Cea de Brahma fluriti
$i apoi lui Rama-dreptul , i
,ri:t
i,'l
:;,,
I
ii I
,r:r 1
,i;iil
,!1 I
' ::.1
Secoboar[intr[rAn[gise-ntoarce.apoicuIat[
Cltre Rama, unde tolba intru tihnl o::a$teaptt'
;tl:;'
tuturor cd niciodatl
,,O, mdrite zeu, arat[
Dragostea mea pentru Rama nu a fost a fi p[tat[!"
,;. "ri
,'i I'
Regele Rama
$i regina Sita...
Flori peste ei
Cad
i;,:
Cu
Nemiluita. 281
r'i
ilr.'t IMA z
2,
ei s[-i sppn[,
$i-ntr-o zi pe sfetnici cheaml gi-i intreab[,
i.rpr. e1 ce vorb6-n larh se vorbeqte, rea sau bunhz
Regele un veac luptase pentru cinste qi dreptate
z
$i cinstit vroia s[-i fie viala sa de mai departe.
'5iqe
Ci nrai mine boaia grea venea sau moatteal
Iari'L5-mh, '-:este Sri,t ch nf-a fost utAtii soattea""
preasfAltl
tl,..
surghiuneasc[ so[ia. Sita ar fi mai bucuroasl sd moard, z
decfrt s[ trdiasclindeplrtatd de iubitul ei so1, dar dragos[ea
pentru Rama Ei doringa de a-i nagte un urma$ ii dau thrie
inimii Ei ea rlmAne si trliasc[ in sih[strie---
&
Mul[i.ani s-au rinduit apoi in girul vremii gi Koshala
sub domnia iui Rarna inflorea tot mai mult, gi oamenii
![rii acesteia trliau tot mai bine. Numai c5' niciodatl, nici
intr-o zi mhcar, inima regelui Rama nu s-a desplrlit de
preafrumosul chip al heprih[nitei regine Sita- El o iubea,
b dot.^ gi o visa, Ei nu putea nicicum s[-gi ierte faptul cl
o nedreptl1ise pentru a intrerupe .zvonurile rluvoitoare'
Iar Sita intre timp, aflAnd add.post la sihdsmia lui
Valmiki, na$te doi gemeni, doi feciori ca doi bujori: pe
Lava qi pe Kuga. Acegti'copii ai lui Rama cresc blietrivoinici
gi frumbgi, tineri ingelepli, pe care Valmiki gi-i face ucenici
Ei-i invagl rnarele poem ,,Ramayana",
al c[rui autol este'
h aEteaptl momentul potrivit; care s[-i prilejuiascl sosirea,'
impreun[ cu cei doi fii de tege, la curtea marelui domnitor
al Koshalei.
$i iatl c[ sosi aceazlmultagteptatX. Mullumit
devia[[,
Rama hotlr[gte un mare saoificiu al calului, semn cl
regele a ajuns in culmea gloriei sale domneEti. To[i ftatrii
lui, to[i sfetnicii gi prietenii lui au fost cuprinqi de bucurie
Eicu strig[te vesele au aprobat in[eleapta hotlrAre a domni
torului.
Nemaizlbovind, in paffu p[{i de lume au fost trimise
solii imp[rlteqti, pe tot cuprinsul, pe tot intinsul ![tii, qi
la prietenii din afar[; la Sugriva gi Vibhishana, precum gi
ta ingetepgii brahmani din p[durile cele mai indep[rtate,
anunlAndu-le tuturot doringa lui Rama de a-i avea oaspeli
la marea s[rbitoare.
in codrii Naimiga de
SfAnt altar de sacrificiu fu-nllgat
cdme ingeleptul Vasishtha'gi de oamenii care-l ajutar[' $i
au inceput slvinl-n capitala Koshalei falnici regi, in bogate
care gi insogigi de numerogi ogteni'. PreacuvioEii brahmani
au inceput s[ vin[, gi incd oameni de toat[ mAna, din satele
z
gi oragele 1[rii. La acea s6rb[toare din Ayodhya veni Ei
prea'nteleptul Valmiki, inso[it de ucenicii sli, fiii Sitei -
Kuga Ei Lava.
&
Cuibul igi avea Valmiki in p[durea-ndep[rtat[,
Unde-n alte vremi qi Rama-Ei trli via[a-nsingurati.
Lapa1atS'ddun[lumea,oaspe[idinstriindtate,
Sfetnici, sacerdo[i gi oameni din oraEe gi din sate,
'*
Astfel a rimas Rama zi de zi s[ i se-nchine cu dragoste
acestui chip de aur al Sitei,;topindu-se de donrl celei care{
plrlsise gi totodat[ cdrmuindu-gi cu in[elepciune !ara, pe
care avea s-o lase mogtenire"de preg feciorilor sli dragi,
celor doi frali voinici gi intelepli - KuEa gi Lava.
VlzAdu-i demni urmagi la domnie, inteleptul Rama se
retrage in sihdstrie gi iEi trdiegte acolo viala sa de ascet,
pdnl cAnd moartea il scoate din hainele grele trupegti
gil las[ s[ se-nalte la ceruri. Acolo, sus, unde, inainte de
a se naEte om, fusese zeu; el o-ntAlnegte pe multiubita sa
Sita, fiunioas[ ca o zei[[, clci este gi ea zeita brazdelor, gi
de aici incolo rimAn tot impreunl, de nu se mai despart
in vecii vecilor.
Aici se incheie Ei ultima carte, cea de a $aptea, din cel
dintii peem al poporului indlan ,,Ramayana", alcltuit de
fiul lui Praceta, de prehsfAntul Valmiki, cu binecuvAntarea
marelui zeu creator Brahma.
De-aici incolo orice om care va putea povesti ,,Rama-
yana" din toatainima gi cu mult sufltit, fie c[in zoriizilei,
pe cdnd sunt mAnate vacile la plscut, fie c[ in amiaza
zilei sau in umbrele amurgului, acela nu va fi s[ mai
cunoasc[ vreodat[ nici amarul gi nici durerea. Dar gi acla
care va putea rosti pe dinafar[ mlcar o strofi din aceast[
nemuritoare epopee, gi acela se va curati de toate,plcatele
pe care le-a sivArEit pAnl-aici cu gAndul sau cu fapta sa. 29L
GLOSAR
-'.. A z
Agni - zeul foculuii carc are Eapte limbi, pentrir a linge
untdelemnul adus lui ofrand[.
2
AmaraVati - cetatea din impdr{gia cerului, stdpdhitl de Indra,
unde se 'afl6 zeii, iroii, in[elep[ii lumii, cdnt[re$i, dansatorii. &
Amrita - b[utura nemuririi, ob[inutl prin baterea oceanului
delapte. :' :'
Angada-nepot al regelui maimutelor, Sugriva. Aluptat allturi
de prin[ul Rama pentru eliberarea Sitei.
Asta - muntele Asfintitului, dupl care la sfArgitul zilei coboarl
soarele., .i- : -r ,
Bhdrata - fiatele cel mai mic al lui Rarha, nlscut de cea mai
tdn[ra sofie,a'lui.Dasha]alha, de Kaikeyi. :
l
Jl'
fl
Dasharatha - regele Kogalei, tatdl lui Rama. z
De doua ori ndscut - in In,dia se considerd cd onul lipsit de
cunogtinle seam[nd cu animalul; gi numai dupd'ce inva[d, 9l se
na$te a doua oat[, deving om. z
Dhdrma - legea datoriei morale. i :
t
G
-H
Hanumdn - fiul lui Vayu,''zeu al vAnturllor, care zltttra pt'ln
aer, SchimbAndu-pi forma gi voluuurl corpulul, Sfctnlc ul lrrl
Sugriva, prieten al lul llama.
,t
lkshv6ltU ptltnrrl regtr dln dlnastla solard, care a domnit in
Kogala.
lndra-- zeul I'trlgelului, ocroti[orul Orientului, regele zeilor
in ceruri, dupA rhitologia vedic[.
Indrajit - Iiul lui Ravana, duEman al lui Indra.
I6djana - misurd de lungime, o alerg[turi de cal, egald cu
aprgxir.nativ doisprezece kilometri.
K
K6.dru - se zice c{ este. mgma unor balauri cu mai multe
capete, printre care $6ga Ei V5,suhi.
K6rna- zeul dragostei.
Kh6ra - fratele rnai miq al lui Ravana. ,: .1
Krduncha - cocor [Ei munte].
Kub6ra - zetl bog[giei, fratele mai mare al lui Ravana. 293
t z
llkshpnana - fratele lui Rama, eiupi tatd, drdpt mamd'auand-o
pr: Sumitra, o altd soati a lui Dashaiatha.
2
ldkshmi - zei\a frumuselii gi fericirii.
&
M
Mdgadha=vechi regat In nordul Indiei (Biharul de asthzi); in
aceast[ lar[ a cunoscut o puternicl inflorire arta cuvdntului
poetic. , : ,
R: ,
s
Samp{ti - vultur, fratele lui.'Jataiu.
Santil- lemn din care, m[cinat $i:amestecat cu api, se obline
o pastl,pl[cut mfosifoare. :
S6rana - rakshasa, iscoad[ trimis[ de Ravana in tablra lui
Ramai,
Sita (inseamni curat[, neprihlniti, dar Ei ,,brazd[") - so[ia
-
lui Rama, fiica lui Janaka, pe care acesta din urml a glsit-o in
brazd[. : '
V
Vdyu - zeul vAntului. ',
Vdli - fratele mai mare al regelui mairnu(elor, Sugriva, Maml
ia fost o maimu![, iar tath - zeul Indra.'
Vdlmiki schimnic Ei infelept legendar, primul pobt indian,
-
presupus autor al ,,Ramayanei". "
Vdrna - cast[. in India Veche societatea se alcltuia din p._atru
varne: cea a brahmanilor (blujitorii cultuluiJ, cea a osta$ilor,
cea a negustorilor, muncitorilor gi agricultorilbr gi cea a.gudril.o4
oamenidejos;:car.deserveaupece1eIalteheiVarne'
Varrlha - zeitate, a creat cerul pi pdmdntul, mai apoi devine
stlpAnul apelor. .: ,
se naEte din plant[ sunt intreblri ce pot duce sprb abstrac[ii &
dincolo de cuvdnt sau idee gi la caie oricine poate sA rlspundd
cum doregte.
Ploaia cade din v[zduh, se transforml in rduri, iar rAurile,
dup[ ce curg la vale, aiung in mare., Apoi, din nou, apa mirii,
absorbit[ de soa.re, se ridich in vdzduh, de unde se intoarce in
chip de ploaie qi curge Ia vale preschimbatd in rAuri. Tbt aqa
valori gi simllminte izvorlsc din popor, ating inima poetului
Ei, transformate inff-un poem, inspiri din nou gi lumineazX
poporul. Astfel in fiecare !ar[ poet qi popor se sprijinl unul
pe altul."
Chakravarti RAIAGOPALACHIRL Epilog in Ramayana h prozd.
301
DARIE: Ramayana - lumea idealurilor veEnice- Numai din z
dragoste Se nasc toate minunile .incAntitoale pe fa[a plmin.
tului, precum gi in,ceruri.
lnlupta binelui cu rlul; ia care de:cind lumea Particip[ gi
zeii, ajutflndu-i pe oameni sil poarte sgs steagul binelui Ei 3l &
dreptilii, se.Ilasc qroii Si sq tese.vizduhul cate ne umple eu
tiiie qilumini pieptul, indiferentin.ce wgmq $i iR ce [a$ triim.
Ramigi Sita.suniem noi, gi vor fi incil mqlgi dup[... Pentru cl
flri dragoste... ' :
, Venili atituri de..eroii framayanei - vetiv[ simti cu Eapte
sau gaptgzeci de inimi,'pi veli trli'.. gtii de ani. . ,.
'i
lirt'umuseliie munteiui Chitrakuta
irr Ayodhya pustie ..........
CARTEA A TREiA
iN rAouns
94
intAlnirea cu Surpanakha '...'-..,.'!.:-...
Surpanakh a --.'.'..""""' 97
Surpanakh """""""""' 99
Maricha ia .-r-..:-'..:':"."""'"'r"t',""": 102
'i, La vederea cerbului Sita rdmAne-ncdntati """"""""""' 103
,l06
--'i: Rama omoari cerbul ........................i............'.....-.'...,.'..
t|' Sita-l rimite pe Lakshmana in ajutor .'.'.--...;.';"""""''" 108
-: \ :
: CARTEA A PATRA
' KtsHzuNng.a'
. .CARTEAACINCEA
FRUMOASA
\F .\.,i\
g,"Oo'J-q'"