Proiect didactic Alchine Frncu Diana

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION

IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA: AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: TPPA

PROIECT DIDACTIC

Profesor indrumtor:
Lector dr. Brezuleanu Carmen

Studenta:
Frncu Diana

1
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

Cuprins

1.Proiect lecie Alchine.........................................................................................3

2.Planul tablei......................................................................................................10

3.Fi de documentare.........................................................................................11

4.Plane................................................................................................................17

5.Fia de lucru.....................................................................................................20

2
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

PROIECT DIDACTIC

A. REPERE GENERALE

Disciplina: Chimie
Clasa: a X a
Subiectul leciei:Alchine. Proprietai.
Tipul leciei: combinat (mixt)
Durata: 50 de min
Data:19.04.2017
Unitatea de competen: nsuirea de catre elevi a cunotintelor despre acetilena , metode de
obinere i proprietai chimice.
B. OBIECTIVE OPERATIONALE

La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili s :

O1 s descrie comportarea compuilor organici studiai n funcie de clasa de apartenen,
pe baza fiei de documentare, consemnandu-le in fia de lucru n timp de 3 minute
O2 s diferenieze compuii organici n funcie de structura acestora, pe baza fiei de
documentare, consemnndu-le in fia de lucru n timp de 4 minute
O3 s efectueze investigaii pentru evidenierea unor caracteristici, proprieti, relaii, pe
baza fiei de documentare
O4 - s formuleze concluzii care s demonstreze relaii de tip cauz-efect, pe baza fiei de
documentare

C. ANALIZA RESURSELOR DIDACTICE

1. Material didactic (MD)

- fie de documentare (fd)
- plane
2. Metode de invmnt (MI)

3
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

- conversaia(cv)
- explicaia (expl)
- observaia (obs)

3. Mijloace tehnice (MT)

- fie de lucru (fl)
- videoproiector(Vp)
-leptop(L)

4. Forme de organizare a clasei

- activitate frontal (af)
- activitate individual (ai)

4
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

D. DESFURAREA LECIEI PE SEGVENE DE INSTRUIRE

OB.
T. DESFURAREA LECIEI PE SEGVENE DE INSTRUIRE
OP. MD MT MI FOC
1.Momentul organizatoric
Exp Af
3 Cv Ai
Efectuarea prezenei
Pregtirea materialului pentru desfurarea leciei.

2.Verificarea cunotinelor din lecia precedent: Alchenele

1. Ce sunt Alchenele? Cv Af
Alchenele sunt hidrocarburile aciclice care conin n molecula lor o legtur
dubl ntre doi atomi de carbon.
2. Care este formula general a alchenelor?
Alchenele au formula general CnH2n, unde n reprezinta numrul de atomi Cv Af
de carbon din molecul
3. Din ce clas fac parte hidrocarburilor?
Datorit prezenei legturii duble, alchenele fac parte din clasa Cv
hidrocarburilor nesaturate. Af
4. Cum se denumesc compuii alichinelor?
Compuii se denumesc prin nlocuirea sufixului an de la alcani cu en. Cv
5. Ce se prezizeaz in cazul unei catene ramificate? Af
La o caten ramificat, se precizeaz att poziia dublei legturi ct i
poziia ramificaiei, folosind indici numerici, alegndu-se situaia n care Cv
indicele care arat poziia dublei legturi s fie minim Af
6. Cum se obin alchenele?
Alchenele se obtin prin:
7
Deshidratarea alcoolilor, prin nclzire cu acid sulfuric la 150 - Cv Af
200C.
R-CH2-CH2-OH (alcool) --> R-CH=CH2 (alchena) + H2O
Dehidrohalogenarea derivailor halogenai: La nclzire cu baze
tari, n soluii alcoolice, derivaii halogenai elimin hidracid cu
formarea unei alchene:
R-CH2-CH2X (derivat halogenat) --> R-CH=CH2 + HX , unde X poate fi
F, Cl, Br sau I.
Cracarea alcanilor: n acest proces, larg aplicat n industrie, se
formeaz cantiti mari de alchene.
7. Care sunt proprietile fizice ale alchenelor?
Alchenele pot fi gazoase, lichide sau solide, dup numrul atomilor de
carbon din molecul. Alchenele de la C2 la C5 sunt gaze, cele de la C5 la
C18 sunt lichide, iar alchenele superioare sunt solide.
Punctele de fierbere i de topire cresc o dat cu masa molecular, dar sunt
mai mici dect la alcanii corespunztori. Au densitatea mai mic dect apa, Cv Af
sunt insolubile n ap, dar solubile n solveni organici. Sunt incolore i fr
miros.

3. Captarea ateniei

1 Ce diferent exist din punct de vedere chimic ntre alchene si alcani? Cv Af

5
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

4.Predarea leciei noi Cv

Alchine

Definitie. Se numesc alchine hidrocarburile aciclice nesaturate care contin

in molecula lor o tripla legatura intre doi atomi de carbon
CC
si in care raportul dintre numarul de atomi de carbon si hidrogen este Fd Cv
exprimat prin formula generala:
CnH2n-2 Af
Atomii de carbon care poarta legatura tripla sunt atomi hibridizati sp iar toti Exp
ceilalti sunt sp3 ca la grupa alcanilor. Legatura covalenta tripla mai este
O1 3 denumita si 2 (sigma doi pi) deoarece prima legatura stabilita intre cei doi Cv
atomi este sigma, formata din orbitalul hibridizat sp iar celelalte doua sunt
pi, (doi orbitali p nehibridizati) si formeaza doua plane perpendiculare intre
ele pe axa legaturii sigma. De aceea, legatura covalenta tripla nu poatefi
decat liniara.
Seria omologa a alchinelor contine termei succesivi, obtinuti dand valori lui
n in formula generala. Denumirea alchinelor este asemanatoare cu cea a Exp
alcanilor corespondenti, la care se inlocuieste terminatia an cu ina.
Compusii prezinta si denumiri tehnice uzuale.
Ex. HC CH etina (acetilena) Cv
HC C CH3 propina
HC C CH2 CH3 butina Af
HC C CH2 CH2 CH3 pentina etc
Prezenta triplei legaturi in molecula alchinelor determina aparitia izomerilor Exp
de pozitie, obtinuti prin schimbarea locului legaturii triple in catena de
carbon a alchinei respective. Cv
Ex. HC C CH2 CH3 H3C CH CH CH3
1 butina 2 butina
Cel mai important termen al seriei este acetilena, C2H2
Metode de preparare Fd
1. Obtinerea acetilenei din metan
a) Cracarea in arc electric. Caldura necesara reactiei este obtinuta printr-o Exp
descarcare electrica intre doi electrozi metalici alimentati la current
continuu, intre care se formeaza un arc electric. Inafara de acetilena se obtin Af
mari cantitati de hydrogen. Cv
2CH4 1500C C2H2 + 3H2
Pentru a se evita descompuerea acetilenei in elemente, produsii de reactie
sunt raciti brusc cu un jet de apa rece.
b) Procedeul arderii incomplete. In acest procedeu, caldura necesara este
O2 10 data de arderea unei parti din metan, in cuptoare de tip special; o alta parte
se descompune in acetilena si hidrogen conform reactiei anterioare. In
asemenea conditii de reactie pot rezulta si alti produsi dintre care mai Exp
important este gazul de sinteza: Af
CH4 + O2 CO + 2H2 Cv
2. Obtinerea din carbura de calciu. Din carbura de calciu sau carbid, prin
tratare cu apa se obtine acetilena.
CaC2 + 2H OH C2H2 + Ca(OH)2 Fd
Carbidul reactioeaza violent cu apa, reactia fiind puternic exoterma. Ai
Acetilena obtinuta prin aceasta metoda se foloseste la aparatele de sudura cu

6
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

flacara oxiacetilenica. Exp

Carbura de calciu este obtinuta in cuptorul electric prin reactia oxidului de
calciu cu carbune: Af
CaO + 3C CaC2 + CO Cv

Proprietati fizice:
Acetilena este un gaz incolor, fara gust, cu miros usor eterat in stare pura,
putin mai usoara ca aerul, este solubila in apa in proportia 1:1 (parti de Exp
volum). Este solubila in solventi organici, solubilitatea crescand odata cu
presiunea. Pentru a putea fi imbuteliata, acetilena este introdusa in cilindri Fd Cv
de otel umpluti cu un material poros (azbest), care impiedica propagarea
unei explozii. Acesta se imbiba cu acetona in care acetilena se dizolva sub
presiune(1l acetona dizolva 300l acetilena la 12 atm). Aceste tuburi pot fi
manipulate fara pericol.
Exp
Proprietati chimice. Af
Factorul determiant al comportarii chimice a acetilenei il constituie tripla Cv
legatura. Aceasta, fiind formata dintr-o legatura sigma si doua legaturi pi
O3 10 cu stabilitati diferite, imprima moleculelor un character nesaturat mai
accentuat decat dubla legatura.

1.Reactiile de aditie ale acetilenei decurg in doua etape, uneori separabile,

alteori nu. In prima etapa se obtin produsi de reactie cu o dubla legatura, Ai
deci nesaturati, iar in a doua etapa produsi de aditie saturati.
a)Hidrogenarea.
Aditia hidrogenului la acetilena poate duce la etena sau la etan, in functie de
catalizatorii utilizati. Af
HC CH + H2 Pd otravit cu saruri de Pb CH2 CH2 Exp
CH CH + 2H2 Ni fin divizat CH3 CH3 Cv
b)Aditia halogenilor.
Dintre elementele grupei VIIA, clorul si bromul dau produsi de aditie.
Aditia bromului decurge dupa urmatoarea reactie:
CH CH + Br2 CHBr CHBr Br2 CHBr2 Pl Vp Ai
CHBr2
acetilena 1,2 dibrometena 1,1,2,2
tetrabrometan
(cis trans)
In cazul clorului reactia in faza gazoasa este violenta si poate da nastere la Af
explozii, obtinandu-se acid clorhidric si carbine.
HC CH + Cl2 2C + 2HCl
c)Aditia acizilor. L Exp
Acetilena aditioneaza cu usurinta acizi anorganici si organici formand Cv
produsi de aditie cu un grad de nesaturare mai mic (legatura tripla devine
legatura dubla) de tipul monomerilor vinilici.
-Aditia acidului clorhidric. In prezenta clorurii de mercur (II) (depusa pe Ai
carbine activ) la temperature cuprinse intre 120-170C, aditia conduce la
cloretena sau clorura de vinil: Vp
CH CH + HCl CH2 CHCl Af
-Acidul acetic aditioneaza la acetilena, in prezenta acetatului de zinc la
200C si formeaza acetatul de vinil.
CH CH + CH3 COOH CH2 CH O CO CH3

7
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

d)Aditia apei la acetilena are loc intr-o solutie de acid sulphuric in prezenta L
sulfatului de mercur. Intermediar se obtine alcool vinilic nestabil care se
izomerizeaza (prin fenomenul numit tautomerie) la acetaldehida. Procedeul Exp Ai
este cunoscut sub denumirea de reactia Kucerov. Alcoolul vinilic si Cv
acetaldehida sunt doua substante izomere numite tautomere.
HC CH H2C CH
+ CH3 CHO
H OH OH

acetilena + apa alcool vinilic acetaldehida Af

2.Reactia de dimerizare.
In prezenta unui catalizator mixt de clorura de cupru (I) si clorura de Pl Vp
amoniu, la 80 - 100C, are loc aditia reciproca a doua molecule de acetilena
sau o dimerizare:
HC CH + HC CH H2C CH C CH
acetilena vinilacetilena Exp
Prin aditia acidului clorhidric la vinilacetilena se obtine 2-clorbutena sau Cv
O4 10 cloroprenul. Acesta este un monomer important in sinteza cauciucului. Ai
H2C CH C CH + HCl H2C CH C CH2

vinilacetilena Cl cloropren

3.Reactia de trimerizare.
Daca acetilena aste trecuta prin tuburi de ceramica incalzite la 600-800C se
formeaza un amestec complex de hidrocarburi, numit gudron, in care
produsul principal este benzenul. Este o trimerizare ciclica. Exp Af
3 CH CH C6H6 Cv

4. Reactii de oxidare.
- Cu agenti oxidanti slabi (solutie de KMnO4) acetilena poate forma acid
oxalic: Pl
CH CH + 4[O] COOH Vp
Ai
COOH acid oxalic
-Oxidata energic, acetilena arde cu degajarea unei cantitati mari de caldura
(3000C). Procesul este utilizat la aparatul de sudura cu flacara
oxiacetilenica (sudura autogena).
C2H2 + 5/2 O2 2CO2 + H2O + energie L
Af
5. Reactii de substitutie. Exp
Legatura C H din acetilena este slab polara; ca urmare acetilena va avea
un caracter slab acid, deci va ceda usor protonul in reactie cu metalele sau
cu substantele cu caracter basic, formandu-se o clasa importanta de Cv
compusi, numita acetiluri.
a) Acetiluri ale metalelor din grupele principale I si II. Reactia are loc
la cald.

b) Acetilurile metalelor tranzitionale se obtin ca precipitate in solutie

prin reactia dintre acetilena si o sare complexa solubila a metalului
respectiv.

8
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

Utilizarile acetilenei se desprind usor din materialul expus anterior:

- obtinerea solventilor
- a maselor plastice
- prepararea cauciucului sintetic
- fibre sintetice(melana)
- acid acetic
- alcool etilic
- aparatul de sudura autogena
- intermediar in alte reactii chimice

5.Fixarea cunotinelor
Ce sunt alchinele?
Cv Ai
Se numesc alchine hidrocarburile aciclice nesaturate care contin in molecula
Fl
lor o tripla legatura intre doi atomi de carbon
CC
si in care raportul dintre numarul de atomi de carbon si hidrogen este
exprimat prin formula generala:
Obs Ai
CnH2n-2
Prin ce metode se obine acetilena din metan?
Fl
Cracarea in arc electric si prin procedeul arderii incomplete
5
Care sunt reaciile chimice de obtinere a acetilenei
Reactii de aditie
Reactia de dimerizare.
Reactia de trimerizare.
Reactii de oxidare.
Cv Af
Reactii de substitutie.
Fl
Ce proprietai fizice are acetilena?
Acetilena este un gaz incolor, fara gust, cu miros usor eterat in stare pura,
Fl Cv Af
putin mai usoara ca aerul i solubila in solventi organici.

6. Tema pentru acas

Af
Cv
1 7. Evaluare finala Ai
Notarea i justificarea notelor

9
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

Planul tablei

Alchine
I.Definiie si formul chimic
CC
CnH2n-2
II. Metode de obinere
1. Obtinerea acetilenei din metan
2. Obtinerea din carbura de calciu.
III. Proprietati fizice
IV. Proprietati chimice.
1. Reactiile de aditie: - hidrogenarea.
- aditia halogenilor
- adiia acizilor
- adiia apei la acetilen
2. Reacia de dimerizare
3. Reacia de trimarizare
4. Reacii de oxidare
5. Reacii de substituie
V. Utilizarile acetilenei

10
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

Fia de documentare

ALCHINE

I. Definitie.
Se numesc alchine hidrocarburile aciclice nesaturate care contin in molecula
lor o tripla legatura intre doi atomi de carbon
CC
si in care raportul dintre numarul de atomi de carbon si hidrogen este exprimat
prin formula generala:
CnH2n-2
Cu exceptia primului termen din seria omologa, acetilena, moleculele de
alchine contin atomi de carbon in doua stari de hibridizare: sp3 si sp. Atomii de
carbon care poarta legatura tripla sunt atomi hibridizati sp iar toti ceilalti sunt
sp3 ca la grupa alcanilor. Legatura covalenta tripla mai este denumita si 2
(sigma doi pi) deoarece prima legatura stabilita intre cei doi atomi este sigma,
formata din orbitalul hibridizat sp iar celelalte doua sunt pi, (doi orbitali p
nehibridizati) si formeaza doua plane perpendiculare intre ele pe axa legaturii
sigma. De aceea, legatura covalenta tripla nu poatefi decat liniara.
Seria omologa a alchinelor contine termei succesivi, obtinuti dand valori lui n in
formula generala. Denumirea alchinelor este asemanatoare cu cea a alcanilor
corespondenti, la care se inlocuieste terminatia an cu ina. Compusii prezinta
si denumiri tehnice uzuale.
Ex. HC CH etina (acetilena)
HC C CH3 propina
HC C CH2 CH3 butina
HC C CH2 CH2 CH3 pentina etc
Prezenta triplei legaturi in molecula alchinelor determina aparitia izomerilor de
pozitie, obtinuti prin schimbarea locului legaturii triple in catena de carbon a
alchinei respective.
Ex. HC C CH2 CH3 H3C CH CH CH3
1 butina 2 butina
Cel mai important termen al seriei este acetilena, C2H2

11
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

II. Metode de preparare

1. Obtinerea acetilenei din metan

a) Cracarea in arc electric. Caldura necesara reactiei este obtinuta printr-o

descarcare electrica intre doi electrozi metalici alimentati la current continuu,
intre care se formeaza un arc electric. Inafara de acetilena se obtin mari cantitati
de hydrogen.
2CH4 1500C C2H2 + 3H2

Pentru a se evita descompuerea acetilenei in elemente, produsii de reactie sunt

raciti brusc cu un jet de apa rece.

b) Procedeul arderii incomplete. In acest procedeu, caldura necesara este data

de arderea unei parti din metan, in cuptoare de tip special; o alta parte se
descompune in acetilena si hidrogen conform reactiei anterioare. In asemenea
conditii de reactie pot rezulta si alti produsi dintre care mai important este gazul
de sinteza:
CH4 + O2 CO + 2H2

2. Obtinerea din carbura de calciu. Din carbura de calciu sau carbid, prin
tratare cu apa se obtine acetilena.
CaC2 + 2H OH C2H2 + Ca(OH)2

Carbidul reactioeaza violent cu apa, reactia fiind puternic exoterma.

Acetilena obtinuta prin aceasta metoda se foloseste la aparatele de sudura cu
flacara oxiacetilenica.
Carbura de calciu este obtinuta in cuptorul electric prin reactia oxidului de calciu
cu carbune:
CaO + 3C CaC2 + CO

III. Proprietati fizice:

Acetilena este un gaz incolor, fara gust, cu miros usor eterat in stare pura,
putin mai usoara ca aerul, este solubila in apa in proportia 1:1 (parti de volum).
Este solubila in solventi organici, solubilitatea crescand odata cu presiunea.
Pentru a putea fi imbuteliata, acetilena este introdusa in cilindri de otel umpluti
cu un material poros (azbest), care impiedica propagarea unei explozii. Acesta
12
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

se imbiba cu acetona in care acetilena se dizolva sub presiune(1l acetona dizolva

300l acetilena la 12 atm). Aceste tuburi pot fi manipulate fara pericol.

IV. Proprietati chimice.

Factorul determiant al comportarii chimice a acetilenei il constituie tripla
legatura. Aceasta, fiind formata dintr-o legatura sigma si doua legaturi pi cu
stabilitati diferite, imprima moleculelor un character nesaturat mai accentuat
decat dubla legatura.

1. Reactiile de aditie ale acetilenei decurg in doua etape, uneori separabile,

alteori nu. In prima etapa se obtin produsi de reactie cu o dubla legatura, deci
nesaturati, iar in a doua etapa produsi de aditie saturati.

a) Hidrogenarea. Aditia hidrogenului la acetilena poate duce la etena sau la

etan, in functie de catalizatorii utilizati.

HC CH + H2 Pd otravit cu saruri de Pb CH2 CH2

CH CH + 2H2 Ni fin divizat CH3 CH3

b) Aditia halogenilor. Dintre elementele grupei VIIA, clorul si bromul dau

produsi de aditie. Aditia bromului decurge dupa urmatoarea reactie:
CH CH + Br2 CHBr CHBr Br2 CHBr2 CHBr2
acetilena 1,2 dibrometena 1,1,2,2
tetrabrometan
(cis trans)
In cazul clorului reactia in faza gazoasa este violenta si poate da nastere la
explozii, obtinandu-se acid clorhidric si carbine.
HC CH + Cl2 2C + 2HCl

Pentru a se evita acest lucru, componentele reactiei se dizolva in tetraclorura de

carbon sau tetracloretan.
Avand ca model aditia bromului, scrieti singuri reactiile de aditie ale clorului.

c) Aditia acizilor. Acetilena aditioneaza cu usurinta acizi anorganici si

organici formand produsi de aditie cu un grad de nesaturare mai mic (legatura
tripla devine legatura dubla) de tipul monomerilor vinilici.

13
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

- Aditia acidului clorhidric. In prezenta clorurii de mercur (II) (depusa pe

carbine activ) la temperature cuprinse intre 120-170C, aditia conduce la
cloretena sau clorura de vinil:
CH CH + HCl CH2 CHCl

- Acidul acetic aditioneaza la acetilena, in prezenta acetatului de zinc la

200C si formeaza acetatul de vinil.
CH CH + CH3 COOH CH2 CH O CO CH3

- Acidul cianhidric aditioneaza la acetilena in prezenta unui amestec de

clorura de cupru (I) si clorura de amoniu la 80C, formandu-se cianura de vinil
sau acrilonitril.

CH CH + HCN CH2 CH CN
Toti acesti monomeri au proprietatea de a polimeriza usor, formand polimerii
respective. Ei au utilizari diverse la obtinerea maselor plastice, firelor si fibrelor
sintetice, lacurilor sintetice si se produc in cantitati mari.

d) Aditia apei la acetilena are loc intr-o solutie de acid sulphuric in prezenta
sulfatului de mercur. Intermediar se obtine alcool vinilic nestabil care se
izomerizeaza (prin fenomenul numit tautomerie) la acetaldehida. Procedeul este
cunoscut sub denumirea de reactia Kucerov. Alcoolul vinilic si acetaldehida sunt
doua substante izomere numite tautomere.
HC CH H2C CH
+ CH3 CHO
H OH OH

acetilena + apa alcool vinilic acetaldehida

2. Reactia de dimerizare. In prezenta unui catalizator mixt de clorura de

cupru (I) si clorura de amoniu, la 80 - 100C, are loc aditia reciproca a doua
molecule de acetilena sau o dimerizare:

HC CH + HC CH H2C CH C CH
acetilena vinilacetilena
Prin aditia acidului clorhidric la vinilacetilena se obtine 2-clorbutena sau
cloroprenul. Acesta este un monomer important in sinteza cauciucului.
H2C CH C CH + HCl H2C CH C CH2

14
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

vinilacetilena Cl
cloropren

3. Reactia de trimerizare. Daca acetilena aste trecuta prin tuburi de

ceramica incalzite la 600-800C se formeaza un amestec complex de
hidrocarburi, numit gudron, in care produsul principal este benzenul. Este o
trimerizare ciclica.
3 CH CH C6H6

4. Reactii de oxidare.

- Cu agenti oxidanti slabi (solutie de KMnO4) acetilena poate forma acid oxalic:
CH CH + 4[O] COOH

COOH acid oxalic
- Oxidata energic, acetilena arde cu degajarea unei cantitati mari de caldura
(3000C). Procesul este utilizat la aparatul de sudura cu flacara oxiacetilenica
(sudura autogena).
C2H2 + 5/2 O2 2CO2 + H2O + energie

5. Reactii de substitutie. Legatura C H din acetilena este slab polara; ca

urmare acetilena va avea un caracter slab acid, deci va ceda usor protonul in
reactie cu metalele sau cu substantele cu caracter basic, formandu-se o clasa
importanta de compusi, numita acetiluri.

a) Acetiluri ale metalelor din grupele principale I si II. Reactia are loc la cald.
CH CH + Na C:- CH + H2 C:- C:-
+1/2 H2
Na+ Na+ Na+
acetilena acetilura monosodica acetilura disodica

b) Acetilurile metalelor tranzitionale se obtin ca precipitate in solutie prin reactia

dintre acetilena si o sare complexa solubila a metalului respectiv.
Ex. Acetilura de cupru (I):
CH CH + 2 [Cu(NH3)2]Cl C:- C:- + 2NH4Cl
+2NH3
Cu+ Cu+
clorura de diamino Cu(I) acetilura de Cu clorura
amoniac
de amoniu
15
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

Acetilura de Ag:
CH CH + 2[Ag(NH3)2OH] C:- C:- + 4NH3 +
2H2O
Ag+ Ag+
hidroxid diamino Ag acetilura de Ag amoniac apa
Aceste acetiluri sunt stabile fata de apa dar in stare uscata, la incalzire sau la
temperatura obisnuita si la lovire se descompun spontan, cu explozie.

V. Utilizarile acetilenei se desprind usor din materialul expus anterior:

- obtinerea solventilor
- a maselor plastice
- prepararea cauciucului sintetic
- fibre sintetice(melana)
- acid acetic
- alcool etilic
- aparatul de sudura autogena
- intermediar in alte reactii chimice

16
Proiect didactic Alchine Frncu Diana

17
Proiect didactic Alchine Frncu Diana

18
Proiect didactic Alchine Frncu Diana

19
 Proiect didactic Alchine Frncu Diana

FISA DE LUCRU

I. Scrie n spaiul punctat termenul din parantez care completeaz corect fiecare din
afirmaiile urmtoare:
1. Alchinele au formula general .......... (CnH2n/CnH2n-2).
2. Prin hidrogenarea catalitic a propinei n prezen de Pd/Pb2+ se formeaz ..
(propen/propan).
3. Prin polimerizarea clorurii de vinil, rezult o substan folosit ca . (mas
plastic/fibr sintetic).
4. Adiia a 2 moli de hidracid la 1 mol de 1-butin conduce la un derivat dihalogenat
....................... (geminal/vicinal).
5. Acetona se obine prin adiia apei la (propen/propin).
2,5 puncte
II. Scrie formulele de structura ale urmatoarelor alchine:
a. 3-metil-1-pentina
b. 2,2-dimetil-3-hexina
c. 3-metil-1-hexina
d. 4-etil-3-metil-1-pentina.

2 puncte
III. O alchin are formula plan de structur:
CH3

HCC C CH3

CH3
1. Denumete alchina. 1,5 puncte
2. Scrie ecuaiile reaciilor chimice ale alchinei cu:
a. H2(Ni); b).HBr c. [Ag(NH3)2]OH 3 puncte

Se acorda 1 punct din oficiu !

20