nceputurile civilizaiei greceti . Epoca arhaic . Geneza polisului grec.

-nu coincide cu statul grecesc modern

Grecia continental, i -le marii egee, tar mul de v al asiei,
Triburi elene
Zona muntoasa si raur i scurte
Grecia este orientata spre est si se toate acet se insule din marea egee alcatuiesc o
punte catre asia mica, schi mburile culturale , de idei, influenta poli tica a fost
extrem de acti va
-marcata de influentel e marilor ci v orientale
-in nord legatura cu bazin ul dunarean si indir ect cu europa centrala
-rul axios, numele modern varda - prinicpal a cale de comunicare
-cealalta cale de comunicare este raul maria, duce la prinicpala trecatoare prin
muntii balcani, fac leg cu dun de j os dsi mai departe la MN, cai de comp t comert,
schi mburi
-cai folosite de invadatori
-rezultatul este ca grecia este relativ i zolata geor grafic si deschisa catre est si sud
est
-reflieful destul de accidentat, tara predominant muntoasa ---muntii nu sunt foarte
inalti foarte dramatici, re lieful atat de accidentat are drept consecinta
1. teren agricol sarac
2. extrema fragmentar e geografica si apoi politica
3. legaturile cele mai usoare se fac pe mare, caci raurie grecesti sunt scurte si nu
sunt navi gabile
-ini ma greciei in antichitate, a fost marea egeeprin legaturile pe care navigatia le
asigura printre tinutuil e grecesti
-pamantul agricol este putin: macedonia si t hessaly aici exista tinutuir de campie
mai intinse si mai fertile
-aceste tinuturi au fost usor excentrice , au j ucat un rol putin i mportant politic
-pri mul i mpriu grecesc a pornit de aici
-lit de v al asiei mici prezinta in princ aceeasi infatisare lanturi muntoase cu
precadere inspre est dar in plus prezenta unor rauri parial navi gabile cai de
patrundere spre interior avantaj care a sti mulat circulatia oamenilor si bunurilor,
dar constituie cai de i nvazie si daca in europa multa vreme de -a l ungul celor 2
rauri primej dia dinspr e n , aici inamicul car e se poate folosi de vaile acestor rauri
este frecvent un stat mai mult sau mai putin centralizat, litorarul de vest cu
peninsula anatl=oliana
-periodiri zarea istoriei greceti:
*epoca bronzului
Helladicul mij lociu ca 1900 -1600 triburi vb de liba greaca arhaica, sosesc si se
aseaza in baz marii egee, isi construiesc o ci vili z proprie
Epoca micelian 1600 -1150 a chr per de apogeu a ci v bronzului in l umea greaca
prabusirea acestei civi lizatii --
Perioada submiceniana 1150 -1050
*Epoca geometric
-lipsesc i zvoare scrise proprii ev mediu grecesc, folosirea scrisului a inceptat in
baz egeean
-criteriile de periodizare sunt exclusi v arheol ogice
-criteriul de datare: ceramica, evoluia pictur ii pe ceramic
1. protogeometric 1050 -900
2.geometrcul ti mpuriu 900 -850
3. geometricul mij lociu 850 -750
4. geometricul tarziu 750 -700
Acest criteriu de periodizare dispare, apar al te tipuri de artefacte care per mit o mai
buna datare si care sunt mai cct ci v grecesti , in sec caare ur meaza
700-600 epoca orient alizanta ---creaia artistica este puternic influentata de motive
si teme de ori gi ne orientala
Epoca arhaic 600 -480
-cct specific elene, pr ofund ori ginale
Epoca clascia 480 -336
-trecerea de la arta arhaica la arta clasicismului grec, razboaiele cu persii ,
razboaiele medice
336- urcarea pe tron a lui alexandru cel mare
Epoca elenistica 336 -30
- Cu inceputul campanii lor lui alexandru cel mare
- 30 ulti m din regatele elenistiec a fost rans in prov romana
-sec 9 -8 a inceput sa fie folosita din nou scri erea , deri vat din alfabetul fenician ,
scrierea este sumar, nct nu a putut fi abandonat criteriu arheologic
-ceramicaprodusa in cant cele mai mari, dezavantaj este fragila
-pentru ca avem ceramica f multa , ornament atia ce ramicii a fost fol pt a periodi za
aceasta epoca
- in per protogeometric, ornamente geometrice care sunt insa dispuse numai in
anumite sectoare ale vasului, cel mai adesea catre umar, baza, buza, acopera putin
din supraf vasului
-in geom ti mpuriu intr eg va sul este pictat, dar ornamm geometrica acopera doar
putine portiuni din supraf vasului +meandru grec
-ceva mai tarziu- geometricul mij lociu ornamentatia geometrica se extinde pe toata
supr vasului, panteculul vasului, succesiune de benzi, gatul vasului es te ornamnetat
cu acest neandru grec ulcior pt vin, vasele pictate sunt vesela di n care se ser vea
la ama
-geometricul tarziusec 8 ornamentaia devine din ce in ce mai compleca
acopera toata supr vasului+ apar figri de ani male si de oameni, registrul prin cipal
al ornamentatiri inmor mantarea al unui per sonaj important pe un car tras de cai
precedat de alai, repre de niamale si oameni sunt schematice, dar as a incepe
rupturea cu trecutul si orientarea spre ceva nou

Relieful accidentat al greciei care a avut un rol definitotiu :

Saracia, productia agri cola proprie este suf pt a hrani o pop pana la un
anumit ni vel, peste nu mmai este suficient ----foamete, surplusul de pop
piere
----rasboaie
----trebuie inventat at ceva
Stat fragmentar, nu a existat o entitate politica care sa cuprinda toate terit
care vb li mba graca mozaic de statulete marunte ---oras - stat

Modul de via:
3 ali mente principale: maslinele, spice gru, , vis de vie+pete baza
alimentatei grceseti -f sanatoasa
Cultivarea cerealelor nu se poate face in foarte multe reg, campia era toata
cult, cu grau si alte specii,
Zonele muntoase, obiceiul de a construi terase ---supli ment de teren agricol
Maslinul care este un arbore specific grecesc, are 2 avantaj e, apr oape orice
se poate folosi
-fructul -ali ment, ulei, samburii pentru obtinerea sapunului, lemn de maslin
-planta careia daca ii dai caldura nu mai are nevoie de alta ingrij ire
-producia de maslin, de ulei de masilne si de vin a fost una dintre metodele
prin care grecii au rezolvat problema insuficenta hranei
-productia unor marfuri uleiuri de masline si vinuri odata vandute i ngaduie
producerea unui surplus care iti ofera posib de a cumapra ali mentele
necesare pt o pop afalta increstere (solutie prod de marfuri destinate
comertului) aceste doua marfuri au constituit in toate ti mpurile unul dintre
cele mai i mp produse dest comertului

-arheologic, se poate ur mari cum a evoluat modul de viata

-locuinte pri miticve (per geometrica) case cu o sg incapere, acop in 2 ape,
rectangulara
-locuinte complexe specific: grupare spailor de locuit in j urul unei curti
centrale, principala si sg sursa de aer si lumi na pt clocuinta, spatiul unde isi
petrece familia cea mai mare parte a ti mpului
-locuintelel se dev pe verticale , spatiu restrans
-spre ext este foarte putin deschis
Ora 2

-saracia ---inventibilitate
-stare de razboi per manenta
-diferente sociale: luptator pedestru, calare
-cresterea cailor ---pasune, pasunile sunt rare in grecia , zonele nordice,
macedoni si --- in aremtele grecesti cavaleria erau reduse,
-initial aristrocratia calarea
-la homer descrierea r azboinicilo care fol carele de lupta, dar homer scria
despre o realitate care in vremea sa nu mai existau, descrierea episoa delor in
care ahile si altii pornesc la batalie in carul delupta, nefiresc, carul taxi
tabara pana la batalie, dar nu sa functionau carele de lupta
-luptatori si unitati de infanteire, pedestre din care faceau parte sol dati
inar mati cu lace, sabie si scut ---hoplitilor?
-acest mode de alupta se bazeaz nu pe calit individuale ci pe disci plina
unitatii care mentin netulburata aceasta unitate, acest mod de a lupta care
subordoneaza talentele individuale disciplinei de unitate, a aparut i n grei
prin sec 8 intr -o perioada insuficent ilustrata de i zv scrise, unitatea de
hopliti a devenit principalul tip de unit milit ara la grci ----modif a struct
sociale
-triere ----vase cu trei randuri de vaslasi , inguste, le face aerodinamice,
rapide, sunt vulnerabil e, usoare, n u sluj esc la a transporta soldati, ele insale
fiind o ar ma, pintenul strpunge carena vasului inamic, o batalie se
desfasoara in asa fel, sa prinda inamicul din flanc cu pintenul si sa il esueze,
dar sunt vulnerabile la vreme rea

-un gr ec din antichitat e: este om, ca este bar bat sau femeie, locuitori ai unui
oras stat anume, apoi ca este grec (ori gine comuna, li mba comuna, inchnarea
la avelasi zeu)
-li mba elena - nu era o sg unitate, variatii regionale, care se difer in 5
dialecte maj ore:
*zona de dialect io nian (atena, pen ati ka, in eupea, i -le din p centrala a
marii agee, fasia asiei mici)
*dialect dorian (est si sud a penopolesului, i nclusiv sparta, creta , i -le sud ,
i -le sud asiei mici, i r odhos
*dialectul grec de n -v
*dialectul eolian (thesaia, gr centr ala,i-lle din n marii egee, in partea de n a
lit asiei mici
*dialect akadian, akado cipriot (akadia, i cipru) - este cel ami apropiat de
limba greaca asa cu se vb in epoca bronzului , cum o vb micenienii, s -a
pastra dat izolarii geografie
-5 d prez dif dar sunt i ntelese , diferentele nu sunt f mari sunt de vocabular,
-opozitia centrala era dintre ionieni si sodrieni (atena si sparta)
-ionienii dunt mai incl inati spre arta si sculptura, mai gratiosi
-dorienii sunt mai aspr ii, mai militarsosi, mai asprii , mai duri
-cele doua stiluri arhitectonice maj ore

Religia
-politeisti
-au un phanteon comun
- acestia sunt o multime ---cei mai i mp ---zei i olimpieni 12
-feicare oras isi alege o di vinitate protectoare
-atena -zeita athena
-sparta -apolo
-ei i se inchinau templul cel mai i mpunator, afara de ea , culte publice unui
nr nu foarte mare de zei
-sanctuarele adapostesc o sarbatoarele maj ora+concursuri, sanctuar ul de la
olimpia (sanctuar inchinat lui zeus, o data la 4 ani se desfasurau j ocurile
olimpice, la care l au parte concurenti din toata lumea , care veneau de la
distante apreicabile pt a se intrece aici
=de i mport egala era sanctuarul de la delphi zeul apolo00patronul muzelor
si al artelor(conc sportive si muzica) ---acest sanctuar este si un oracol,
atragea astfel din toat a lumea greaca oammen dorit sa fle raspuns de la
apolo, erau adesea del agtii oficiale cu intrebari de natura oplitica sanctuarul
de la delphi, a aj uns sa aiba o anumita infl plitica simtita in toata l umea
-2 sanctuare mai sunt i mp: sanct de l a nemeea -zeus, si zantc din ist mul de
cornit? Poseidon
-cele 4 sanct maj ore, i si org comp asa incat sa nu se suprapuna, in oricare 4
ani se desfasura intr -unul din cele 4 sanctuare
-participarea a aceste j ocuri era consid atat de i mport incat pe per desf
concurs indiferent de t ensiunile existente intre orasele gr daca era sau nu
razboi, totul era suspendat, pentru a putea lua oricine parte a j ocuri

---unitate ---li mba si zeii

-lumea greaca a fost un mozaic de state independente POLIS --- pan la al

cel mare aprox 1000 de asemenea polusuri,
- ce defineste un oras stat? O polis?
Autonomie -dreptul de a te conduce dupa propriile tale legi, nu
recunoaste nicio autor itate suerioara lui, orasul este o unit
autosuf, si indep, are propriile legi, si se conduce dupa e le,
acetse legi alc structur a orasului stat
Liberate
-de nu pri mi garnizoane strine
-dreptul de a nu plti tribut

-orice atingere adusa acetor 2 principi ----osti litate enorma

 -grecia a fost extrem de greu de cuceirt.. de ce? Cauza
eorgafica
-o rezistenta de neinteles

Din ce consta un oras stat?

-toate orasele aveau un ter rural pt resurse si ter urban
-ter urban --- inconj urat de ziduri
-cuprinde o acropola, cu sanctuarele cele mai i mmportante, la
poalele acropoliei se afla agora, apoi cladi rile publice, locuinte
particulare, centrul urban este inconj de ter rural, cuprinde
catvea sate
-are un port propriu de obiei
-principala deschidere spre afara este spre mare

Spaiul public

Spaiul public Spaiu religios

AGORA pia n care se desf TEMENOS -spatile dest cult
act economice dar si l ocul in oficiale ale orasului, spatiu
care se desf intalnirile sacru, consacrat unei zeitati,
fiecare oras are mai multe,
depinde cati zei si -a al es
Spaiu pri vat
Spaiul domestic Spaiu economic
locuine

-acropola atenei, cu templul atenei

-acropola din lindos (i rhodos)

Structurile sociale i juridice

Cetateni
Cal de cetean i da anumite drepturi, nu t oti loc sunt cetatenii
Drept cetateanului sunt multe (drept de vot, dreptul de a fi ales int r -o
magistratura, drept la proprietate, dreptul a i ncheia o casatorie val abia
legal ---di n are rezulta copii care vor fi si ei cetateni)
Femeia nu este cetatean nu este proprietar de pamant, nu are initiat i va cand
este vb sa se casatoreasca , nu poate vota, nu oate fi aleasa in funct ii, poate
transmite calitatea de cetatean
E forte greu ca un strain sa devina cetatean, e nevoie de un vot al t uturor
cetatenilor unui oras
In unele orase era suf ca tatal sa fi e cetatean
Dar in altele cum e atena, cet trebuia sa fie din ambele parti
Doar in statele democr atice dreptul de vor si dreptul de a fi ales aar tin
cetatenilor, anterior dreturile pol eraulimitat e, mai ales accesula la functii si
magistraturi
 Omul este un animal politic aristotel (zoom politikon) sau animal social, ce
spune el de fapt, este ca omul este un ani mal care traieste in polis, o viata
civilizata, oricine traieste intr -o alta for ma de or g sociala este un barabr

Necetateni
Straini rezidenti ( metoi koi,katoi koi -cei care traiesc
alaturi de cetateni, pot fi comercianti, dar nu pot detine
pamant) ---sclavi eliberati, copii nelegiti mi , cetateni di
alte orase
Straini nerezidenti (xenoi) se afa in alt oras pe o
perioada li mitata care petrec o per de ti mp in orasul
strain, drepturi inexistente
Sclavi
nu existau ca oameni, sunt o proprietate, ca vitele (surse: procreer e, din
ur ma rzboieleor, prizonierii, pirateria)
surs: sclavia pentru datorii, un ran care nu avea pmnt destul se
indatora, nu reus sa isi plateasca datoria ---se vindea ca sclav pt a sterge
datoria
cel mai bine l emer gea scalvilor: ser vitorilor domestici, la case private
cel mai rau: sclavii care lucrau pe domenii mari, in agricultura
cel mai rau rau: sclavi i statului exploatarea minelor, ca rierelor de piatr
exista posib ca un scalv sa fie eliberat, dar asta se intampla rar
exista un comert cu sclavi ri guros

intitutiile politice:
magistraturile ---executiv, guverneaza executiv statul, in principiu rezulta
din vot, sunt anuale , pe durata li mitata, col ective, extrem de rar sunt
detinute de un sg om, in genral sunt doi pana la 20 det a unuei magistarturi,
magistratura supreama magistratura eponi ma
cosiliul (bule=sfat) organism initia ereditar apoi electiv -zeci -sute de
membrii care are rol consultativ, multe fleacuri su ntt lasate pe seama
consiliuliu , proiectele de lege inainte de a fi supuse votului, el pregateste
un text e care il supune votului, atributii financiare, in politica ext eran..
adunarea Poporului (demos) - hotaraste razboi, pace, alegeri, voteaz legile