Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investitiile Straine Directe in Franta
Investitiile Straine Directe in Franta
Concluzii..41
Anexe...42
Bibliografie..50
2
Capitolul 1.Fluxul de investitii directe
In 2009, fluxul investitiilor directe sunt soldate de iesirile nete de capitaluri de 63 miliarde de
euro din 2008. Cu toate acestea, intr-o perspectiva pe termen lung, iesirile nete au ramas la
niveluri ridicate in 2008 si 2009, fiind depasite doar in 1999 si in 2000, ani in cursul carora
evaluarea societatilor cotate a avut ca rezultat un numar record de fuziuni si achizitii
transfrontaliere in Franta precum si in strainatate (cf. graficului 1).
O noua metoda de
intocmire si de prezentare a
statisticilor de investitii straine
directe
Metodele de inregistrare a
imprumuturilor intra-grupuri in
statisticile investitiilor directe definite
la inceputul anilor 1990 si care
constituie norma de publicare actuala,
au ca efect majorarea artificiala a
fluxurilor si stocurilor de investitii
directe, avand in vedere extinderea grupurilor internationale si generalizarea, incepand cu
mijlocul anilor 2000, a structurilor de finantare implantate in tarile atractive din punct de vedere
fiscal. Pentru depasirea supraestimarii in crestere a volumului de investitii directe, OCDE si FMI
au dezvoltat o noua metoda, numita principiul directional extins, constand in reclasificarea
creditelor si a imprumuturilor intra-grupuri in fuctie de locul de resedinta al conducatorului de
grup. Aceasta procedura nu schimba nici soldul net al imprumuturilor intra-grupuri nici cel al
investitiilor directe, deoarece ea consta numai in reclasificarea activelor si pasivelor in raport cu
3
metoda traditionala. In schimb, ea reduce semnificativ fluxurile si stocurile de investitii directe
(cf. Graficelor A si B), in masura in care diversele operatiuni de creditare si de imprumut intre
societatile rezidente si societatile non-rezidente in cadrul unui grup sunt compensate. In ceea ce
priveste veniturile din investitiile directe, ele nu sunt afectate de noua metodologie in raportul
relativ al veniturilor din dobanzi pe datoria intra-grup.
4
1.1.Fluxurile investitiilor directe franceze in strainatate
5
continuat sa scada pana la 2,1 miliarde;in cele din urma, celelalte operatiuni si imprumuturi intra-
grupuri au progresat usor la 18,6 miliarde dupa 15,1 miliarde in 2008.(cf graficului 2)
6
Printre principalele operatiuni de investitii in strainatate in 2009, figureaza in special
achizitia de BNP Paribas de 3 sferturi din capitalul Fortis Banque de la statul belgian, cat si mai
multe operatiuni efectuate de grupul lectricit de France in Regatul Unit (preluarea societatii
British Energy), in Statele Unite (crearea unei filiale comune, specializate in producerea de
electricitate de origine nucleara cu Constellation Energy) si in Belgia. In plus, grupul Sanofi-
Aventis a continuat sa-si mentina pozitia pe piata medicamentelor prin cumpararea societatii
cehe Zentiva, in timp ce Vivendi a emis la sfarsitul anului o oferta de preluare a capitalului
operatorului de telecomunicatii brazilian GVT.
Pe plan geografic, in functie de tarile de prim interes si toate operatiunile combinate, tarile
Uniunii Europene (27) si alte tari industrializate au obtinut o cota mare de investitii directe
franceze in strainatate in 2009, primind 70%(50% pentru zona euro in 16 tari) respectiv 12% din
fluxurile nete, fata de 18% pentru restul lumii. Fluxurile din zona euro sunt foarte concentrate,2
tari, Belgia si Luxemburg, au obtinut mai mult de 85% din fluxurile nete, cu mult inainte fata de
Germani, Irlanda si Italia. Printre celelalte tari din Uniunea Europeana, principalele destinatii
sunt Regatul Unit, datorita investitiilor facute de lectricit de France, care este cu mult inainte
de Republica ceha si de Suedia. In afara Uniunii Europene, Statele Unite, tot datorita investitiilor
facute de EDF, si Elvetia au obtinut 7% respectiv 6% din fluxurile nete, in timp ce Brazilia s-a
plasat pe primul loc in cadrul tarilor emergente si in dezvoltare cu 6% din total, sub efectul
investitiilor facute de Vivendi (cf. Tabelului 1).
7
Tabelul 1.Repartitia geografica a fluxurilor de investitii directe incepand cu 2007
Cota tarilor emergente in totalul de fluxuri ramane scazut inclusiv in ultimii 3 ani. Acest
lucru se explica in primul rand prin inregistrarea defalcarii geografice in functie de prima
contrapartida care fondeaza metodologia internationala a investitiilor directe. Prin urmare este
cunoscut ca, desi este dificil de cuantificat cu precizie, numeroase investitii efectuate de
grupurile franceze si destinate in final tarilor emergente, tranziteaza prin filiale financiare situate
in alte tari industrializate cum ar fi Luxemburg, Belgia, Elvetia sau Marea Britanie.
8
Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde in 2005-2007,
au scazut considerabil in cursul ultimilor 2 ani, trecand la 11,7 miliarde in 2008, in scadere cu
63% fata de anul precedent, lasand apoi loc cesiunilor nete in 2009. Printre diversele componente
ale investitiilor directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au mentinut la
4,3 miliarde in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu international dificil.
Potrivit datelor estimative, profiturile reinvestite ar fi avut un sold pozitiv de 2,1 miliarde in 2009
in timp ce in anul 2008 au avut un sold negativ. Investitiile de capital, cu exceptia celor
imobiliare, situandu-se deja la scara mica in anii precedenti, au scazut cu o cota de 29% ,la 7,7
miliarde in raport cu 2008. In cele din urma, alte operatiuni au raportat un sold net negativ de
-18,3 miliarde, aflat in crestere in raport cu 2008. Tinand cont de regulile aplicate aici pentru
clasificarea imprumuturilor intra-grupuri, acest sold negativ inseamna ca filialele franceze a
grupurilor straine au contribuit in special, mai mult la finantarea societatii lor mama sau a
entitatilor non-rezidente a grupului lor in 2009, decat sa primeasca imprumuturi. Un fenomen
similar a avut deja loc in anii precedenti, in special in 2006 si 2003, dar niciodata pe o astfel de
scara (cf. Graficului 4).
9
perioada lunga, acest numar a scazut continuu timp de 9 ani si s-a inscris in 2009 la un nivel de
71% inferior celui din anul 2000.(cf graficului 3).
Putine operatiuni de investitii straine directe de capital social in Franta sunt raportate in anul
2009, si ele apar ca fiind mai avantajoase decat contrapartida altor operatiuni cum ar fi investitii
veritabile initiate din strainatate:aceasta va primi astfel actiuni la BNP Paribas in statul belgian in
schimbul cesionarii a 75% din capitalul Fortis Banque la banca franceza. In plus doua fonduri de
investitii din Luxemburg de la banca de afaceri americana Goldman Sachs au intrat in capitalul
Eurotunnel, dupa rambursarea titlurilor de creanta subordonate emise anterior de Eurotunnel.
Pe plan geografic, si in conformitate cu principiul de provienienta imediata a capitalurilor,
aproape toate tarile au efectuat operatiuni apropiate echilibrului cu Franta in 2009. Belgia, Tarile
de Jos si Emiratele arabe unite au fost principalele 3 tari investitoare, dar pentru un total cumulat
modest de mai putin de 10 miliarde, in timp ce tarile care au contribuit cel mai mult la
cesionarile nete sunt Germania pentru 5,9 miliarde, Marea Britanie pentru 3,5 miliarde si
Luxemburg pentru 2,9 miliarde (cf. tabelului1).
10
La sfarsitul anului 2009, pozitia neta a investitiilor directe in valoarea contabila a ajuns la
377,7 miliarde de euro (adica 20% din PIB), diferenta intre activele externe fiind de 802,8
miliarde si intre datorii de 425,1 miliarde. Dupa sfarsitul anului 1999, stocul investitiilor directe
franceze in strainatate a fost multiplicat cu 2,8 si a cunoscut o crestere intrerupta doar in anii
2002 si 2003, dupa explozia boom-ului internet si atunci cand fluxurile au incetinit
semnificativ. La randul sau, stocul de investitii straine directe in Franta in valoarea contabila a
cunoscut o crestere pozitiva mai constanta din 1990, dar mai lenta, dupa care s-a multiplicat cu
putin peste 2 (cf graficului 5).
11
grupuri inca scazuta la finalul anului 2009 nu depasea 4%, dar investitiile imobiliare, sustinute de
achizitiile masive si in crestere dupa multi ani, se apropie de 20% din total.
La sfarsitul anului 2009, doua sectoare au reprezentat o parte importanta din investitiile
directe franceze in strainatate: activitatile financiare si de asigurare, cu 31% din total din care o
cincime pentru societatile holding si industriile manufacturiere,26%.Desi stocurile lor nu au
scazut niciodata in valoare odata cu sfarsitul anului 1999, cu exceptia anului 2002, acestea din
urma au vazut cota lor relativa in scadere cu 10 puncte in 10 ani. La randul lor, activitatile
financiare si de asigurare au vazut cota lor in crestere de 13 puncte intre 1999 si 2004, cunoscand
o tendinta de declin ulterior. Sectorul de informare i comunicare, puin internaionalizat la
nceputul perioadei este acum bine reprezentat printre domeniile de investiii, cu 8% din
investiii. n cele din urm, sectorul de comer i reparaii de automobile i-a pstrat o cot stabila
de investiii pe toat perioada ,de aproximativ 6% (a se vedea tabelul 2).
n ceea ce privete stocurile de investitii straine n Frana, situaia nu este diferit, cel puin
in linii generale , cu dou sectoare dominante la sfritul anului 2009: activitile de finanare i
de asigurare, 31% din total - 40 % pentru investiii n holdinguri - i industria prelucrtoare,
24%.Ponderea investiiilor n companii rezidente de fabricaie a sczut cu aproape 11 puncte n
zece ani, dar rmne mai mare dect cota din procesul de fabricaie n PIB, aratnd c investitorii
strini sunt departe de a pustii acest sector al economie. Fabricarea de maini i alte echipamente
de transport, rafinarea petrolului, metalurgie, industria lemnului i editarea sunt sub-sectoare a
cror pondere a sczut cel mai mult ntr-un deceniu, n timp ce industria chimic, industria n
special de automobile i farmacie au fost mai puternice.
Caracterul specific al investitiilor straine directe n Frana este greutatea imobiliara: cumulul
de a deine proprietate n sensul strict i a investiiilor strine n sectorul imobiliar a fost de peste
22% din investiia total la sfritul anului 2009, ceea ce reprezint o dublare a cotei sale n zece
ani i de patru ori a valorii stocului. Dou alte sectoare majore, de asemenea, au crescut rapid de
la sfritul anului 1999, sectorul de sprijinire a afacerilor, care se ncadreaz n ageniile de
ocupare temporar, a crescut de la mai puin de 1% din total la mai mult de 5%, iar sectorul de
12
informare i comunicare, a crescut de la 2% la 5%. n schimb, ponderea comerului i reparare de
automobile a sczut cu 6 puncte n aproximativ zece ani, la puin peste 1% la sfritul anului
2009 (cf.tabelului 2).
13
grupuri franceze pentru a stabili sediul i centrul de numerar european sau global, urmat de
Regatul Unit (11%) i Olanda (10%).Cel mai mare partener comercial, Germania, a primit doar
6% din stocurile franceze n strintate i Italia 4%.Prima ar n curs de dezvoltare, Brazilia, a
contat pe 2% din stoc, i China a ocupat doar un rol marginal, cu mai puin de 1% din total (cf.
graficului 6).
Distribuirea stocurilor de investitii straine directe in Franta este chiar mai concentrata decat
stocurile de investitii franceze in strainatate. La sfritul anului 2009, rile UE au reprezentat
astfel, trei sferturi din investiii, n alte ri industrializate 21% i restul lumii doar 4%.
Investitiile din 6 ri, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Belgia i
Germania, au contribuit cu pana la 75% din stocul total (cf.graficului 7).
Graficul 7.Tarile de sursa imediata a stocurilor de investitii straine directe in Franta la sfarsitul
anului 2009
14
Repartizarea geografic a stocurilor de investitii directe n funcie de ara de destinaie sau
din surs imediat de investiii nu permite cunoasterea tarilor de destinatie finala sau a tarilor de
origine finala si i, prin urmare, este prtinitoare de o supra-reprezentare a tarilor-rascruci din
care investiiile sunt redistribuite catre alte destinatii.Prin alocarea tuturor investitiilor directe,atat
din capitaluri proprii cat si din imprumuturi ,la tarile de investitor final ,corecteaza prejudecata,
evidentiind astfel ca grupurile franceze detin o pondere significativa (60,8 miliarde de euro la
sfarsitul anului 2009, sau 14%) din stocurile de investitii straine directe in Franta.Prezenta
Frantei intre primele tari de origine a investitiilor straine directe dezvaluie caracterul inca
incomplet al corectarii operate de noile standarde internaionale,acestea se aplica numai la acele
imprumuturi intra-grupuri intre societatile surori.Astfel,investitiile de 60,8 miliarde acordate la
sfarsitul anului 2009 investitorilor rezidenti finali corespund investitiilor in capitalul social,ca
filialele non-rezidente ale grupurilor franceze au efectuat in Franta sau in avantajul acestor
reinvestitii de catre entitatile non-rezidente ale grupurilor franceze in propriile lor filiale
rezidente.
Excluznd Frana, rile ale cror pondere relativ crete mai mult dup alocarea stocurilor in
functie de tarile de resedinta a ultimului investitor este SUA.Asa ca nu a fost decat al patrulea in
Franta potrivit tarilor de prima consideratie (dupa Olanda,Luxemburg si Regatul Unit), SUA
devine prima tara care investeste dupa repartizarea in functie de ultimul investitor ponderea sa
15
majorandu-se cu 7 puncte la 19%. Acest lucru este surprinztor, dat fiind rolul important i de
durat a grupurilor multinaionale de origine american n lume si de amploarea retelelor
internationale ale filialelor lor care le permit sa investeasca in diferite platforme regionale.
Elveia (+ 0,5 puncte procentuale, pn la 7%), Germania (+ 2 puncte la 12%) i Regatul Unit (+
4 puncte la 17%) sunt alte ri a cror pondere crete .n schimb, Olanda, Luxemburg i Belgia
vor partea lor de investiii strine n Frana pentru a reveni la un nivel mai compatibil cu
greutatea lor economica i cu cel al grupurilor lor internaionale (cf.graficelor 8 si 9).
16
Sursa: Bulletin de la Banque de France, nr.181,trimestrul al III-lea ,2010
17
Poziia net n investiiile directe la valoarea pietei la sfritul anului viitor 2009 este estimat
la 407.3 miliarde,in crestere cu aproape 130 miliarde, comparativ cu sfritul anului 2008.
Contribuia la aceast cretere este mprit n mod egal ntre iesirile nete de fluxuri de investitii
directe i efectele asupra preului, adic impactul schimbrilor n preurile aciunilor de
imobiliare pe valoarea pietei a activelor i pasivelor.
Trebuie remarcat totui c, din cauza colapsului preurilor aciunilor n anul 2008, poziia
net a valorii de pia a sczut cu 92 miliarde de euro intre sfarsitul anului 2007 i sfritul anului
2008, n ciuda iesirilor nete de fluxuri de investitii directe de 67.5 miliarde dolari (cf.graficului
10). La sfritul anului 2009, valoarea de pia a stocurilor de investitii directe franceze n
strintate i a strinilor n Frana au revenit la un nivel uor mai mare dect valoarea lor
contabil, spre deosebire de situaia la sfritul anului 2008, n timp ce stau departe totui de
multiplele evaluari pentru 2000 i 2001 sau 2004 - 2007.
Graficul 10:Stocurile de investitii straine la valoarea pietei de la sfarsitul anului 2000 pana la
sfarsitul anului 2009
18
Veniturile din investiiile directe franceze n strintate, brusc pn la sfritul crizei ,,
Internet ",nceputul anilor 2000 - parial, ca urmare a acoperirii statistice mbuntite - a ajuns la
peste 50 miliarde dolari n 2006 i 2007, nainte de scaderea cu 36% n doi ani. La rndul lor,
veniturile de investitii directe strine n Frana,de asemenea, la cel mai nalt nivel n 2007, mai
mult de 25 miliarde dolari, a sczut cu 42% din totalul ultimilor doi anii. n total, cu 17.7
miliarde dolari n 2009,excedentul de venituri de investitii directe s-a redus cu mai mult de 7
miliarde fa de anul 2007 (cf.graficului 11).
Graficul 11: Veniturile din investitiile directe in balanta de plati din 1999 pana in 2009
19
au ajutat pentru a evidenia in concentraie foarte mare de venituri la investitiile directe franceze
in strainatate. De asemenea,in 2008, veniturile din investitiile directe din topul celor 20 de
companii franceze au totalizat 32.6 miliarde dolari, reprezentand peste 87% din venituri, n timp
ce cele 36 de grupuri rezidente ACC 40 au acumulat 33.8 miliarde n venituri, reprezentnd
aproape 91% din veniturile nete (dup 89% din veniturile nete n 2007 i 90% n 2006 i
2005).Se observa de asemenea,ca din 2005 pana in 2008 ,veniturile filialelor straine ale grupului
ACC 40 inregistreaza in balanta de plati aproape 50% din rezultatele nete consolidate ,ponderea
grupului, excluznd elementele excepionale, i chiar mai mult 54% n 2008.
La rndul lor, veniturile de investitii straine directe in Frana par mai puin concentrate dect
veniturile investitiilor directe franceze n strintate, veniturile din top 20 de investitori strini n
valoare de 7,7 miliarde de euro (sau 52% din cheltuielile nete) i cele ale celor 40 investitori
strini la 10 miliarde.,reprezentnd doar peste dou treimi din cheltuielile nete. Nu este nimic
surprinztor despre acest fenomen, este observat, de asemenea, pentru fluxurile i a stocurile de
investitii directe.
Frana este n prezent una dintre puinele ri care public statistici privind investiiile directe,
n conformitate cu standardele viitoare internaionale. Ele nu pot fi comparate direct cu cele ale
partenerilor notri. Intrarea n vigoare a noi Metodologii susinuta de FMI i OCDE ar trebui s
s aib un set de statistici naionale astazi semnificative si pentru a facilita analizele comparative
(benchmarking).
20
Capitolul 4.Investitiile straine directe in Franta ale principalelor tari
Elvetia
Sectoare
In 2009, o treime din proiectele elvetiene au fost fost aplicate in 2 sectoare: agro-
alimentare(14%), medicamente si biotehnologii aplicate(17%). Au fost cateva proiecte aplicate si
in activitati bazate pe tehnologie, si anume extinderea si crearea remarcabila a unui centru
Novartis de cercetare si dezvoltare.
Tipul de investitii
In 2009, a predominat crearea si extinderea de societati (49%,respectiv 41%), astfel,
combinandu-le, acestea au reprezentat 90% din proiecte si 49% din locuri de munca create sau
mentinute. Preluarile au reprezentat doar 10% din proiecte, dar 51% din locurile de munca create
21
sau mentinute; acest fapt s-a datorat achizitiilor de facilitati de productie si a unui centru mare de
luare a deciziilor.
Marea Britanie
22
Companiile engleze in Franta
Marea Britanie a fost al 3-lea mare investitor european in Franta in 2009, dupa Germania si
Italia, cu 39 de noi proiecte investitionale si 1.201 noi locuri de munca create.
Sectoare
Aproape jumatate din toate proiectele erau in sectoarele serviciilor comerciale si
financiare(33%) si serviciilor software si IT (15%). Alte sectoare principale au fost industria
automobilelor(8%) si serviciile de consultanta, inginerie si afaceri(8% versus 17% in 2007).
Tipul de investitii
Investitiile engleze in 2009 s-au concentrat in crearea de firme, care au reprezentat 75% din
proiectele investitionale si 68% din locurile de munca engleze in Franta. Expansiunile au
reprezentat 15% din toate proiectele si 16% din locurile de munca create, in timp ce preluarile de
firme au reprezentat 10% din proiecte si 17% din locurile de munca create sau mentinute. O
analiza a investitiilor privind activitatea de afaceri releva dominanta sectorului de servicii: centre
de luare a deciziilor, business-to-business si comertul business-to-consumer si servicii au
reprezentat 70% din toate proiectele. Scaderea numarului de proiecte in activitatile de productie a
continuat si au reprezentat doar 13% din proiectele din 2009 fata de 20% in 2007.
23
Statele Unite ale Americii
Sectoare
Scaderea numarului de proiecte americane in Franta (scadere cu 12% fata de 2008) are
impact asupra activitatilor de servicii, in special in sectoarele de servicii comerciale si financiare,
servicii software si IT cat si servicii de consultanta, inginerie si afaceri. Exista semne ca
investitiile sunt in crestere in activitatile manufacturiere, in special in sectorul de componente
electronice si echipamentele electrice, electronice si IT.
Tipuri de investitii
Numarul de societati create ramane stabil si predominant, reprezentand 58% din toate
proiectele straine create in 2009. In ultimii ani, proiectele de servicii au fost in crestere. Centrele
de luare de decizie, comertul business-to-business si serviciiile, cercetarea, dezvoltarea si
ingineria au reprezentat prin urmare 53% din proiectele investitionale americane in 2009.
24
Societatile de investitii regionale
Doua treimi din proiectele investitionale americane in 2009 s-au concentrat in 3 regiuni: Ile-
de-France, cu aproape o treime (36%) din proiectele americane, Rhne-Alpes (17%) si Provence-
Alpes-Cte-dAzur (11%).
25
Companiile din China continentala in Franta
China continentala a fost in 2009 al 11-lea mare investitor in Franta cu 18 noi proiecte
investitionale si 1.139 de locuri de munca create.
Sectoare
Intre 2000 si 2008, principalele 3 sectoare care obtinut investitii chineze erau chimicalele si
plasticele(13% din proiecte), echipamente electrice, electronice si IT(12%) , transport si
logistica(10%). In 2009, proiectele investitionale chineze a patruns intr-o varietate de sectoare:
energie si alte concesii(17%), sticla si ceramica(17%),servicii comerciale si financiare(11%),
masinarie si echipamente(11%), si telecomunicatii(11%). Au fost putine noi proiecte chineze in
sectorul de energie(3 proiecte in 2009).
Tipuri de investitii
In 2009, preluarile de firme au reprezenta 33% din proiecte. Crearile de societati au vazut o
crestere solida, reprezentand 56% din proiecte si se concentrau mai putin pe crearea de birouri de
vanzare, asa cum s-a demonstrat de crearea unui centru de cercetare si dezvoltare in tehnologiile
wireless, cum ar fi in regiunea Ile-de-France.
26
beneficiar de investitii chineze in Europa, dupa Germania, Marea Britanie si Rusia. In 2009, 8%
din proiectele legate de Europa erau gazduite de Franta(40% ducandu-se in Germania si 10% in
Marea Britanie).
Sectoare
In 2009, erau 2 proiecte in sectoarele de transport si depozitare, unul in serviciile comerciale
si unul in mobilier si bunuri de uz casnic.
Tipuri de investitii
Incepand cu anul 2003, 83% din proiectele din Hong Kong au fost creari de firme. Ele au
reprezentat jumatate din proiectele din 2009, incluzand deschiderea de unitati noi de productie
mai ales in sectorul de logistica.
27
Belgia
Sectoare
n 2009, trei sferturi din investiiile belgiene au fost rspndite n urmtoarele cinci
sectoare: comercial sau de servicii financiare (23%) - n cazul n care numrul anual de proiecte
belgiene aproape s-a dublat din 2007, de la 4 la 7 - agro-alimentare (17% servicii), software i IT
(13%), metale i prelucrarea metalelor (13%), transport i logistic (10%).
Tipul de investitie
2009 a fost caracterizat prin proporia de creare a companiilor (43%) i extinderi (37%), care
cand sunt combinate a reprezentat 78% din locurile de munc create. Prelurile au reprezentat
doar 13% din proiecte i 19% din locurile de munc create sau meninute
Proiectele belgiene de investiii n Frana ,n 2009 au fost n principal n activiti de
producie, care au reprezentat 40% din proiecte.Mai precis,ei au implicat adesea crearile si
extinderile filialelor de productie in sectoarele de metale si energie,precum si achizitiile de
instalatii de productie in sectorul agro-alimentar. Comerul i serviciile au reprezentat 43% din
proiecte.
28
Companiile belgiene investesc in companii din toata Franta.In 2009 ,cele doua regiuni gazde
principale au fost Nord-Pas-de-Calais (23% din proiecte) si Ile-de-Franta (20%).
Germania
Sectoare
29
n 2009, dou sectoare au fost deosebit de cutate de ctre societile germane: energie i alte
concesii (27% din toate proiectele germane) i servicii comerciale sau financiare (14%).
investiiilor germane n energiile regenerabile, un sector high-tech, dublat ntre 2007 i 2009
pentru a ajunge la 31 de proiecte n 2009.
Cu toate acestea, a existat o scdere marcanta n proiecte n sectorul de metale i prelucrarea
metalelor i n transport i depozitare, care a sczut de la 21% din proiecte n 2007 la numai 5%
n 2009.
Tipul investitiei
Investitiile germane s-au concentrat n principal pe crearea de companii (53% din toate
proiectele germane n 2009) i extinderi (41%). Proiectele anuntate de investitori germani au fost
n mare parte concentrate n producie / fabricarea / activitatea de asamblare (42%) i de comer
i servicii (31%).
30
Olanda
Sectoare
n 2009, cele trei sectoare au reprezentat aproape jumtate din toate proiectele de investiii:
mobilier si bunuri de uz casnic (20%), energie i alte concesii (17%) i textile i mbrcminte
(10%). A fost un numr tot mai mare de proiecte n sectorul energetic (cinci proiecte n 2009, fa
de cea din 2006).
Tipul de investiie
2009 a fost caracterizat printr-o predominan creere de companii, care au reprezentat 80%
din proiecte i 66% de locuri de munc create sau meninute. Peste jumatate din toate proiectele
implicate business-to-business sau business-to-commerce i serviciilor de consum, n special cu
noi piee de desfacere cu amnuntul n mobilier i bunuri de uz casnic, precum textile i
mbrcminte.
31
Regiunile gazd primare n 2009, au fost Ile-de-France (37% din proiecte) i Aquitaine
(13%), care cand sunt combinate primesc jumtate din toate proiectele noi.
32
Capitolul 5.Analiza investitiilor straine directe in sectorul de afaceri si
activitatea de afaceri
33
Proiecte investitionale in functie de sectorul de afaceri
34
Cresterea puternica a numarului de proiecte in tehnologie
Structura investitiilor straine directe in Franta s-a schimbat de-a lungul ultimilor 10 ani
orientandu-se spre proiecte in sectoare cu un nivel inalt de tehnologie si valoare adaugata, fie in
sectorul serviciilor cum ar fi energia, consultarea si ingineria si servicii software si IT sau in
sectoarele industriale, cu un grad inalt de tehnologie, ale medicatiei si biotehnologiilor,
componente electronice sau materiale aerospatiale, navale si feroviare. Aceste sectoare au
reprezentat 33% din proiectele din 2009 fata de 29% in 2007.
Cateva din principalele operatiuni au inclus: crearea unui centru informational de cercetare si
dezvoltare si tehnologii in comunicatii de catre compania americana INTEL Corporation
liderul mondial in productia de procesoare dedicat in cercetarea si dezvoltarea computerizarii
de inalta performanta, in regiunea Ile-de-France (40 de locuri create); si crearea a unui centru de
cercetare si dezvoltare a companiei americane EON Reality, Inc. centrul principal specializat in
realitate virtuala in Franta si al 15-lea in lume in regiunea Auvergne (10 locuri de munca
create).
35
5.2.Analiza activitatii de afaceri
36
tarile cu forta de munca cea mai ieftina. Sprijinul politicii guvernului francez pentru inovare,
exemplificat in primul rand de cercetarea creditelor fiscal si de proliferarea centrelor de inovare,
a sporit atractivitatea economiei franceze si este un atu major pe fondul competitiei globale
pentru capital, locuri de munca si expertiza.
Pe langa impactul lor asupra cresterii, activitatile de cercetare-dezvoltare si sediile
companiilor genereaza locuri de munca extrem calificate, care dau valoare adaugata mare si o
stabilitate mai ridicata decat in locurile de munca din sectorul productie.
38
Capitolul 6.Analiza tipului de investitii: cresterea puternica in crearea de
companii
Se pot distinge mai multe tipuri diferite de investitii straine directe: crearea unei
companii,extinderea unei companii existente, preluarea unei companii aflate in pragul
falimentului,parteneriate sau extinderea prin preluare.IFA (Agentia de investitie in Franta) si
Raportul Anual al acestei agentii inregistreaza acele tipuri de investitii care creeaza locuri de
munca sau,fie ,atunci cand o companie franceza este cumpara sau se inchida,sa le pastreze.
39
Tipul investitiei
40
Distribuirea proiectelor in Franta dupa tipul investitiei in 2009
41
Concluzii
In 2008, contributia Frantei la fluxul de investitii straine directe in Europa s-a ridicat la 21%.
Printre tarile membre OECD, Franta a fost principala destinatie europeana pentru investitiile
straine directe in 2008 si a doua in lume dupa Statele Unite.
Declinul anticipat in investitiile internationale in 2009 ar putea fi atribuit in principal unei
scaderi in fuziuni si activitatea de achizitii de aproximativ 60% conform estimarilor OECD
(-66% conform UNCTAD), cea mai mica scadere inregistrata din 1995.
Investitorii europeni au preluat majoritatea investitiilor in Franta incepand cu 2007. In 2009,
68% din proiectele ISD au venit din Europa, 19% din America de Nord si 10% din Asia.Patru
tari (Germania, Statele Unite, Italia, Marea Britanie) au adus 50% din ISD creand locuri de
munca in Franta in anul anterior.
Franta a atras peste 600 de proiecte investitionale in crearea de locuri de munca in fiecare an
in ultimii 5 ani. Acest numar a ramas relativ stabil odata cu declansarea crizei economice
globale: 624 in 2007, 641 in 2008 si 639 in 2009. In ciuda competitiei din tarile emergente si in
tranzitie care sunt bine pozitionate in atragerea proiectelor de productie cu o forta de munca
intensiva, Franta a confirmat atractivitatea sa spre investitori, in special in sectorul serviciilor
asociat cercetarii-dezvoltarii si energiilor regenerabile care au fost sursa unei cresteri substantiale
a numarului de proiecte noi. Totusi, schimbarile si reconfigurarile in curs de desfasurare au un
impact negatic asupra numarului de locuri de munca create si mentinute in aceste proiecte.
Aceste cifre au scazut constant in ultimii trei ani: 34.517 in 2007, 31.932 in 2008, 29.889 in
2009. Cu toate acestea, rezultatele din 2009 raman foarte aproape de media anuala observata
intre anii 2001 si 2008 (30.200 de locuri de munca).
In Europa, in Franta, recesiunea a fost mai putin grava decat in alte tari. PIB-ul a scazut cu
2,3% in 2009 in comparatie cu -4,8% pentru Marea Britanie, -4,8% pentru Germania, -3,6%
pentru Spania, -3,9% pentru zona Euro si -3,2% in tarile dezvoltate luate ca un intreg.
42
Anexe
43
44
Iesirile de ISD din industrie din Franta(2000-2009)
45
46
47
48
49
Iesirile de ISD in 2008:Principalii 15 investitori in lume
50
Bibliografie
51
52