Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Copiute Pentru Examen La Doctrine Economice Conspecte MD
Copiute Pentru Examen La Doctrine Economice Conspecte MD
Obiectul doctrinelor economice l constitue urmrirea mersului ideilor economice de-a lungul
timpului, la scar mondial i naional, precum i destinul lor istoric. ntr-o alt formulare
putem spune c obiectul Doctrinelor economice const n geneza, esena i rolul principalelor
teorii, doctrine i curente de gndire economic din ntreaga lume i din ara noastr n epoca
modern i contemporan.
Doctrinele economice de baza:
- Mercantelismul (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert, Thomas
Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)
- Fiziocrata (Fr. Quesnay, Contele de Mirabeau, Abatele Badeau)
- Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart Mill )
- Nationalismului (Protectionalismul)economic (Fredrich List, Henry Charlen, Simon
Patten)
- Socialismul (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon)
- Marginalismul (Neoclasicismul) (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)
- Institutionalismul (Thorstien Veblen, Francois Perroux, John Kennet Galbraith)
- Keynesismul (John Maynard Kaynes)
- Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek)
2. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma
DAquino.
Platon Dintre cele mai importante lucrri ale sale amintim: Politica, Republica, Statul
si legile. Pentru Platon, viaa social trebuie supus regulilor justiiei, acestea avind o valoare
absolut. Preocupat de ideea creari unui stat ideal, Platon preciza implicarea acestuia in procesul
de repartitie si consum.. Preocupat de problemele desavirsirii spirituale a neamuli omenesc, el
sustine ca radacina tuturor viciilor si pacatelor umane este setea de avutie, care il degradeza pe
om prin incalcarea principiilor morale si etice. Astfel, el considera ca statul trebui sa tina sub
control setea de imbogatire, incasarea dobinzii pentru imprumuturi, precum si vinzarea
marfurilor in credit, reglemetind preturile in asa mod, incit acestea sa asigure vinzatorilor un
profit moderat. Totodata, el s-a preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa
economica. In aceasta privinta, Platon vorbeste despre o diviziune naturala convins ca de la
natura fiecare om este inzestrat cu capacitatea de a efectua doar un anumit lucru. Astfel nobilii
prin originea lor sunt predestinati pentru conducerea statului si indeplinirea altor munci
intelectuale. Iar meseriasi si taranii sunt lipsiti de aceste drepturi, intrucit preocuparile
profesionale si originea nu le premite. Despre proprietetea privata, Platon sustine ca ea
incurajeaza individualismul, alimenteza setea de pricopsire si-l impune pe om sa dea prioritate
intereselor personale in detrimentul celor colective si intereselor statului, ca urmare el cere
inlocuirea acestei proprietati cu proprietatea colectiva (exceptie fac taranii si meseriasi, intrucit
sunt capabili sa sa se ridice la acel nivel spiritual, indispensabil pt a renunta la sclavia bunurilor
materiale, la proprietate).
Aristotel Gandirea economic a lui Aristotel a fost sintetizat in operele: Politica Etica
nicomachic. El trateaza bogia de pe poziia utilizrii ei. Astfel, definete dou modaliti
diferite de aspori bogia:economia domestic i hrematistica. Prima subnelege arta de a
obine bunurile necesare satisfacerii cerinelor raionale, absolute fireti ale individului i familiei
sale. Iar a doua se ntemeiaz pe schimb i are ca scop acumularea bogiei sub form de bani.
Constatnd c economia domestic tinde s se transforma n hrematistic, Aristotel
formuleaz teoria sterilitii schimbului, teorie n conformitate cu care, n procesul schimbului de
mrfuri mrimea avuiei nu poate spori. Pentru solutionare acestor probleme este necesar
intervenia statului.
Legea dominaiei i supunerii - considera ca fiind normal mprirea societii n dou clase
sociale: oamenii liberi (domina) i sclavii (se supun). El justific sclavia considernd-o drept o
consecin a unei legi att naturale ct i a societii.
Aristotel sesizeaz i cele dou forme ale valorii unui bun: valoarea de intrebuintare si
valoarea de schimb. Lund drept exemplu o pereche de sandale, el lamureste, ca ea poate servi
att pentru purtat (valoarea de intrebuintare), ct si pentru schimb pe o alta marfa necesara
(valoarea de schimb).
Toma dAquino El si-a expus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele
sume, reunite in Suma teologica. d'Aquino considera ca averea nu contine nimic reprobabil in
ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa n societate,
cu ierarhia acesteia. El intareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase,
grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si
munca intelectuala superioara, nobila.
T.d'Aquino admite proprietatea privat, ct i dorina fireasc a omului de a o spori, dar cu
condiia c ea va fi folosit spre binele ntregii sociati, n conformitate cu interesul general. El
considera c n cazul ei bunurile sunt mai bine administrate, ordinea e mai perfect, pacea e mai
bine asigurat.
T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul
marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea marfii, cit si in
functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa asigure producatorului atit
recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta corespunzatoare rangului producatorului. De
aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui
care o vinde. Toma dAquino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. El consider renta
funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint s fie lipsii de grija traiului
zilnic. T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa de comer i profitul comercial.
Aportul fiziocratilor:
1. Au fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o teorie
obiectiva si stiintifica. Au reorientat cercetarile economice din domeniul circulatiei marfurilor in
cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat adevaratul izvor al avutiei unei tari.
2. Au analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al circulatiei
economice
3. E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate sterile, in
care nu sar crea nici un fel de produs net
4. Nu e justa afirmatia despre caracterul perpetuu si universal al legilor economice, ceea ce
ar insemna ignorarea istoriei si evolutiei
5. Nu au dreptate cind trateaza comertul exterior prin prisma teoriei lui aristotel privind
steriliatatea schimbului ceea ce ii face sa afirme ca balanta comerciala favorabila nu inseamna
altceva decit faptul ca o tara exporta mai mult decit importa, fapt ce duce la saracirea ei
SAU:
6. Sistemul economic al lui A.Smith si ideile economice optimiste ale lui J.B.Say
Avuia naiunilor. Cercetare asupra naturii i cauzelor ei. Adam Smith Lucrarea lui
principal a aprut n anul 1776. Elaboratul tiinific a lui Adam Smith trateaz
probl de economie politic;
probl de politic economic;
probl de istorie economic;
probl de istoria gndirii economice;
probl de finane;
Preocuprile principale ale lui Adam Smith au fost:
1. Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei ;
2. Repartizarea bogiei ntre membrii societii;
3. Descoperirea legilor economice obiective.
Teza fundamentala a lui Smith este libertatea economica, cu conditia ca exista concurenta.
Aceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel general,
mentine ordinea naturala, justifica progresul social. Armonizarea interesului personal cu cel
social este asigurata de o mina invizibila prin intermediul concurentei. Astfel are loc reglarea
preturilor.
Principiile care inspir ntreaga oper sunt
1. Diviziunea muncii;
2. Organizarea spontan a vieii economice sub aciunea interesului personal;
3. Politica liberal.
Adam Smith realizeaz o structur de clas clar, a societii din timpul su: muncitori,
capitaliti i proprietari funciari. Potrivit structurii de clas, A. Smith apreciaz c valoarea
mrfurilor se compune din salariu, profit i rent, adic el confund valoarea mrfurilor cu
veniturile diferitelor clase sociale.
SAU:
Factorii sporirii bagatiei:
-cresterea productivitatii rezultata din diviziunea sociala a muncii
-cresterea numarului de lucratori angajati din sfera productiva (agricultura si industria)
Conceptia cu privire la bogatie si factorii cresterii ei. Bogatia unei natiuni se compune din
totalitatea bunurilor necesare vietii, pe care natiunea le poseda la momentul dat, iar izvorul este
munca.
Interesul personal si principiul miinii invizibile. Potrivit lui Smith motorul activitatii ec.
este interesul personal, care il impune pe om sa munceasca si sa-si sporeasca avutia.
Diviziunea muncii. Diviziunea muncii asigura cresterea iscusintei, maiestriei si agerimii
fiecarui lucrator, cit si economisirea timpului pierdut prin treverea de la o operatie la alta, cind
fiecare lucrator lucra izolat. In acelasi timp diviziunea muncii stimuleaza crearea unor cantitati
tot mai insemnate de marfuri. Diviziunea muncii are loc atit in industrie, cit si in agricultura.
Curs complet de economiei politic; Jean-Baptiste Say atrage atentia asupra problemelor
productiei schimbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea debuseelor, conform
careia nici o criza de supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc
cumparatorii sai. Aceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta
globala. El introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al
productiei. Elaboreaza teoria celor 3 factori de productie: pmnt (renta); munca (salariu);
capitalul (profit).
MERITE:
Desi doctrina socialista se bazeaza pe diverse teorii contradictorii,adeseori gresite, ea a
lasaturme adinciin istoria gindirii economice, imbogatind-o cu idei noi, si dind un impuls
deosebit dezvoltarii de m departe a stiintei economice
1. Socialismul premarxist, (utopic si mic burghez) a pus in centrul societatii propuse de ei
ideea infaptuirii echitatii si dreptatii sociale
2. Marx a oferit stiintei economice o mare paradigma, care a servit drept sursa de inspiratie pt
aparitia unor noi teorii economice. Desi multe dintre previziunile lui nu pot fi verificate nici pina
in prezent, meritul sau de cugetator, de inovator este incontestabil. A fost primul care a acordat o
importanta majora analizei sociale, dovedind influenta efectelor schimbarilor sociale si
tehnologice asupra economiei
3. Marx a demonstrat ca legile economice poarta un caracter istoric, intrucit societatile se
schimba, conditionind astfel si o transformare a modului lor de functionare
4. Marx are meritul de a fi analizat la cel mai inalt nivel teoretic posibil problema saracimii.
Dupa el nimeni din economistii seriosi nu a mai putut ocoli aceasta problema. A introdus in
circuitul stiintific fenomenul exploatarii economice, atit in cadrul tarii,cit si intre tari.
RATACIRI:
1. Facind exces de materialism si obiectivism, Marx a subapreciat rolul factorului subiectiv
in evolutia fenomenelor economice, nu a tinut cont de caracterul limitat al resurselor
economice , a subapreciat capacitatea proprietatii private de a se adapta la noile conditii .
2. In niciuna din tarile dezvoltate nu a invins revolutia socialista si proletariatul nu a venit la
putere . Iar acolo unde au avut loc asemenea revolutii, clasa muncitoare nu constituia mai mult
de 2-3% din nr. Populatiei
3. Contrar afirmatiei lui marx , in agricul nu sa manifestat legea concentrarii productiei ,
micile gospodarii taranesti dovedindusi pina azi viabilitatea
4. Nu s-a adeverit nici asa numita legea generala a acumularii capitaliste in conformitate cu
care odata cu dezvoltarea capitalismului situatia clasei muncitoare se inrautateste
5.S-a dovedit a fi inconsistenta afirmatia cu privire la disparitia productiei si circulatiei de
marfuri odata cu trecerea la socialism.
Meritele:
1. Au imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi : teoria valoare-utilitate,
echilibrului general si ech. Partial
2. Au largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de consum
a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatorului
3. Au studiat mecanismul functionarii pietii in stare pura, fapt ce lea permis sa descopere
un sir de legitati si tendinte de prima importanta, valabile pt orice ec. de piata
4. Au pus accentul pe studierea cererii si ofertei. Au subliniat importanta studierii raritatii
bunurilor economice
Deosebiri:
1. Clasicii afirma ca AE este reglementata de legi obiective si universale , marginalistii au
mutat cercetarile teoretice din domeniul obiectiv in cel subiectiv. In timp ce clasicii pornesc de la
productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale AE studiind in primul rind procesele
de circulatie a marfurilor
2. Invinuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a
crea o stiinta adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la termenul de economie
politica in favoarea celui de economics in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile, gusturile
si preferintile sale
3. Clasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii studiaz
activitile agenilor economici, considernd c societatea este compus nu din clase diferite dar
din productori i consumatori.
4. In baza sistemului ec. clasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste sta
teoria subiectiva a utilitatii marginale (valoare-utilitate) . Ei considera ca valoarea bunului nu are
substanta obiectiva(munca) dar se afla in dependenta de aprecierile subiective ale
individului(consumatorului)
5. Marginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. In loc de notiunea
marfa utilizeaza termenul bun. Bunurile le impart in economice si libere
6. Clasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor.
Neoclasicii- prin utilitatea finala/marginala a bunului respectiv. In viziunea lor utilitatea
bunurilor economice scade pe masura satisfecerii nevoilor. Neoclasicii introduc in circuitul
stiintific urmatoarele notiunii: utilitate individuala, marginala, postmarginala, salariul marginal,
productivitate marginala.
In asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante doctrine:
doctrina dirijismului economic
Fondatorul DDE john Maynard kaynes professor de economic politica Cambridge
Lucrarea de baza: teoria generala a dobinzii miinei de munca si a banilor
Problema principala care l-a preocupat pe Kaynes mai ales in lucrareasa de baza a fost
somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume determina volumul ocuparii fortei de
munca. In cercetarile sale ajunge la concluzia ca volumul ocuparii e determinat de punctual de
intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. In acest punct se realizeaza starea de
echilibru economic.
AD-cererea globala
AS-oferta globala
Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea
banilor.
Walter Eucken: Tipurile ideale de economie- potrivit acestei conceptii in lume exista
doua tipuri ideale de economie: a) economia libera de piata, in care legaturile dintre agentii
economici se stabilesc prin intermediul pietei; b) economia centralizata, condusa de un anumit
centru si in care relatiile dintre agentii economici sint stabilite pe baza ordinii si a regulilor
elaborate de stat. Economia libera de piata este preferabila deoarece ea asigura democratie,
libertate si bunastarea oamenilor, iar ec. centralizata este insuficienta si deschide calea dictaturii.
Conceptia echipei de fotbal- in viziunea lui societatea este un urias cimp de fotbal.
Jucatorii echipei de fotbal sint agentii economici, iar functiile de arbitru le indeplineste statul.
Arbitrul ,dupa cum se stie, nu ia parte la joc, el numai garanteza desfasurarea jocului conform
regulilor, pe care tot el le elaboreaza.
F.von Hayek: Conceptia despre libertate si statul de drept libertatea inseamna absenta
constringerii, posibilitatea indivizilor de a-si realiza scopurile economice. Ea poate fi asigurata
pe doua cai: a) prin vointa unei persoane,care deseori duce la aparitia unui sistem dictatorial; b)
pri domnia legii adica prin adoptarea unor reguli abligatorii de comportare, valabile pt toti
cetatenii, fara discriminare. Hayek considera ca rolul statului de drept consta in asigurarea unor
servicii publice, care nu pot fi prestate in conditiile relatiilor de piata (vinzare-cumparare). Este
necesara interventia statului in urmatoarele domenii: a) crearea cadrului juridic legal pt
desfasurarea eficienta a concurentei dintre agentii economici; b) asigurarea ordinii publice si
apararea nationala; c) acordarea pensiilor si a indemnizatiilor de somaj.
Economia de piata si ordinea liberala din cadrul ei economia de piata, bazata pe
proprietatea privata si activitatea indivizilor liberi in cadrul concurentei, prezinta forma
principala de functionare a ec. in lumea civilizata. In ec. de piata coordonarea actiunilor
agentilor economici, ordinea si organizarea economica se realizeaza prin intermediul
concurentei. Hayek se pronunta impotriva termenului traditional de economie, considerindul
deja depasit de realitate. In viziunea lui, ec. contemporana de piata, care se autoregleaza, trebuie
sa fie numita catalaxie. Catalaxia in viziunea lui este un sistem ec. care se autoregleaza
spontan, in primul rind prind intermediul preturilor, care sunt un sistem de telecomunicatii
intre agentii economici, o masina de inregistrat schimbarile din economie.
Politica economica si interventia statului in economie aceasta conceptie se reduce la
urmatoarele momente: a) el se pronunta categoric impotriva amestecului statului in economie
prin masuri care implica functionarea libera a mecanismelor pietei, considerind ca aceasta
interventie duce la dezichilibre si crize ec.; b) critica politica monetarista, promovata in tarile
moderne, referitor la centralizarea procesului de emitere a monedei si se pronunta pt extinderea
acestui drept si la bancile comerciale particulare.; c) in domeniul politicii fiscale sustine doua
categorii de impozite incasate de statele moderne: prima- impozitele destinate pt acoperirea
cheltuielilor de administratie; a doua- impozitele destinate pt necesitatile colective(invatamintul,
cultura, sanatatea); d) sustine principiile de autoreglare a ec. de piata a lui A. Smith si J.B. Say si
dezaproba orice forma de conducere centralizata a economiei de catre stat, deoarece duce la
constringerea drepturilor si a libertatilor indivizilor, la scaderea eficientei lor economice; e)
afirma ca eficienta ec. este incompatibila cu dreptatea sociala intrucit prima se refera la
utilizarea cit mai rationala a resurselor pe baza mecanismului spontan al preturilor, iar a doua
presupune folosirea fortei statului in scopul redistribuirii veniturilor; f) considera daunatoare
combaterea dintre piata si dirijare(sau planificare), deoarece in urma acestei combinari se
amestica doua forme de organizare ce duce la scaderea eficientei ambelor sisteme.